vb. a se micsora, a se reduce, a scadea, (pop. fig.) a se pisca. $(Luna ....)reducemicsora.atenua$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*descreste
vb. a (se) micsora, a (se) reduce, a scadea. $(S-au ... preturile la ...)$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*ieftini
vb. a se minuna, a se uimi, a se ului, (pop.) a se incruci, (reg.) a se ugni, (Transilv. si Ban.) a se pocozi, (inv.) a se ciudi, a se divi. $(Se ... de ce aude.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cruci
vb. a (se) miorcai, a plange, (glumet) a (se) miorlai, a oracai. $(Copilul s-a ... toata ziua.)(Nu te mai ... atata!)(... pe nas.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*smiorcai
vb. - A se misca, a pluti in aer. - Mr. Lat. (Puscariu 1833; REW 3115; Pascu, I, 49), cf. v. it. - Der. s.n. (planare, miscare in aer); adj. (usor); adj. (care zboara; s.m., duh rau); s.f. (pasare); (var. ), vb. (a zbura scurt, a invata sa zboare; a se emancipa, a deveni independent; a alunga pasarile; a trage, a azvirli; a arunca cu pietre sau a lansa alte proiectile); s.f. (zbor; aschie, tandara, bulgare; fragment de obiect care se poate folosi ca proiectil ; parte anterioara a tunului).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*sbura
vb. - A se misca ritmic pentru a pluti si inainta in apa. - A pluti. - A avea ceva din abundenta. - A fi cufundat intr-un lichid. - A visli, a naviga. - Var. , (inv.) - Mr. Lat. in loc de (Diez, I, 291; Densusianu, 89; Puscariu 868; Candrea-Dens., 1263; REW 4443; DAR; Rosetti, I, 159), cf. alb. (Meyer 311; Philippide, II, 648), it. , prov. fr. (it. , prov., cat., sp., port. provin direct din clasicul ). Pentru schimbarea > din latina si justificarea ei cf. Skok, III, 130. Ultimul sens este inv. Der. , adv. (inotind), postverbal de la var. inv.; s.n. (natatie); , adj. (care inoata); , s.f. (aripioara a pestilor; colac de inotat); s.f. (pasare acvatica, Phalaropus hiperboreus); s.f. (planta acvatica, Potamogeton natans).(by 10W10S3e4r4g12i13o)*inota
vb. - A semna, a-si pune numele, semnatura. Origine incerta. Dupa Tiktin (cf. Candrea; DAR; Scriban), de la formula de acceptare juridica "eu vreau" (din sl. , cf. ). Dupa Cihac, II, 149 (cf. Seineanu, 15), din sl. "a pata", cf. bg. "a murdari", datorita faptului ca cea mai mare parte a iscaliturilor din vechime erau doar amprente ale degetului sau pete de cerneala. Ambele explicatii par posibile. - Der. s.f. (semnatura), din part. (sec. XVII); adj. (semnatar), inv.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*iscali
vb. a semna, a subscrie, (rar) a subsemna, (inv.) a subiscali. $(A ... un act, o scrisoare.)(Te rog sa te ... aici.)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*iscali
vb. a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, (inv. si pop.) a (se) intoarce, a (se) muta, (inv. si reg.) a (se) inchipui, (reg.) a (se) straforma, (inv.) a (se) stramuta, a (se) suci, a (se) sanja. $(Orasul nostru s-a ... radical.)$(by 9W2S2e11r11g4i4o)*metamorfoza
vb. a se molesi, a se muia, (prin Transilv.) a se balmaji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. v. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*blegi
vb. a (se) mucezi, (reg.) a (se) mucuri, (Olt.) a (se) sfoiegi. $(Un aliment care s-a ....)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*mucegai
vb. - A se murdari, a se minji. - A prihani, a profana. Lat. "a picta", cf. it. "a sterge" (Pratti 775). Pentru rezultatul > cf. Puscariu, XI, 9; Meyer-Lubke, 8; Graur-Rosetti, III, 65-84; in acest caz, pierderea lui se explica suficient prin disimilarea cu initiala, cf. > Pentru semantism, cf. sp. "pata". In general s-a preferat ca punct de plecare "pata", pe care au vrut sa-l explice prin sl. "calcii" (Cihac, II, 148); prin rut. "pata" (Byhan 325); prin sl. (Miklosich, 41); prin alb. "lama de metal" (Meyer, IV, 86); prin lat. < gr. ????? "bitum" (Candrea, XXXVIII, 874; Candrea, 65; Puscariu 1287; Candrea-Dens., 1357; REW 6546; Tiktin); sau prin ngr. ????? "turta", cf. (Rosetti, II, 66). Der. s.f. (urma, portiune colorata diferit de rest, nuanta diferita; stigmat, rusine); s.m. (deditel de padure); s.f. (pata mica; malinita; petesie). Din rom. pare sa provina sb. "petesie".(by 15W15S8e9r2g2i11o)*pata
vb. a se necroza, a putrezi, (livr.) a se mortifica. $(Un tesut care se ....)$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*cangrena
vb. a (se) nedumeri, (inv.) a (se) ciudi, a (se) divi, a (se) scandalisi. $(Ma ... ce-mi spui; sa nu te ... daca ...)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*mira
vb. a (se) numara. $(Se ... cu zecile cei care ...)(Castigul se ... la ...)(A ... un text, un mesaj.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cifra
vb. a se odihni, a se repauza, (inv. si reg.) a somna, (inv.) a (se) poposi, a (se) raposa, (arg.) a soili. $(Nu poate fi deranjat, acum ....)(... peste noapte la han.)$(by 7W15S15e1r9g9i3o)*dormi
vb. a se omori, (rar) a se ucide, (Transilv. si Maram.) a se sodomi. $(Oare de ce s-a ...?)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sinucide
vb. a se opri, a sta, a sedea, a trage, a zabovi. $(A ... la umbra unui stejar.)(A ... la un han.)(Unde ai de gand sa ... la noapte?)(Calatorul a ... ca sa manance.)$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*poposi
vb. a se opri. $(Nu e voie sa ... in fata spitalului.)(Masinile ... in fata casei.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*stationa
vb. a se opune, (pop.) a se incontra, (inv. si reg.) a se potrivi, (inv.) a se imponcisa, a se incurmezisa, a se semeti. $(S-a ... acestor masuri abuzive.)rezista$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*impotrivi
vb. - A se osteni, a se plictisi, a i se uri de ... Sb., slov. "a ajunge descult", din sl. "descult" (Miklosich, 33; Cihac, II, 221; Tiktin; Puscariu, 282). In Olt. si Munt. (ALR, I, 102); in Mold. este preferat - Der. s.f. (osteneala); , adj. (care oboseste).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*obosi
vb. a (se) paduchea, (Munt.) a (se) purica. $(Isi ... copilul.)deparazita$.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*despaduchea
vb. - A separa, a desparti. - Var. Origine necunoscuta. Pare cuvint traditional (sec. XVIII), modificat modern prin analogie cu (Puscariu 778; Philippide, 107). Originea lat. pare sigura, cf. mr. "a taia crengile"; este insa greu de admis etimonul lat. care este propus in mod curent (Candrea-Dens., 482; Pascu, I, 76); tot asa este si lat. , din ngr. ????? "coca, pap" (Giuglea, III, 620).(by 3W11S5e5r13g14i7o)*desghina
vb. a (se) perfectiona. $(S-a ... in domeniul siderurgiei.)(Unitatea s-a ... pe aparataj electronic.)$(by 4W12S13e6r6g7i15o)*specializa
vb. a se petrece, a se produce, a surveni, (inv. si reg.) a se prileji, (inv.) a se purta. $(S-au ... multe lucruri de atunci.)(Cum s-a ...?)producesurvenidesfasura.(Cate nu s-au ... intre noi!)(Sa vezi ce i s-a ....)(Cum a zis, asa s-a ....)pomeninimeri(Il lovea cu ce se ....)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*intampla
vb. - A se petrece simultan. Fr. Se observa o oscilatie in conjug., datorita tendintei de a o asimila cu cea a vb., astfel incit se aude uneori in loc de Tendinta ce pare a se remarca este de a evita conjug. la timpuri trecute. - Der. (din fr.) , adj.; s.f.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*coincide
vb. - A se plinge, a se jelui. - A cinta bocete la inmormintare. Lat. , care pare a fi o confuzie a lui cu ; cf. , de unde it. "a publica", gal. "a zapaci cu strigate", port. "a vorbi, a striga" (Parodi, XVII, 52). Schimbarea de conj. ar putea fi tirzie, si datorata conjug. sale incoative. Dupa Puscariu 208 si DAR, ar deriva direct din , forma locala a lui , astazi pe cale de disparitie; insa acesta ipoteza pare mai putin credibila,daca se iau in vedere redusa raspindire si vitalitate a lui , si absenta formei corespunzatoare a Der. s.f. (plinset, lamentatie); , s.n. (plins zbuciumat, vaiet; cintare de mort, lamentatie improvizata), der. de la vb., ca de la vb. respective (Giuglea, 19, propune un lat. , care nu pare indispensabil); adj. (care boceste); s.f. (femeie care se indeletniceste cu bocitul la inmormintari). Din rom. provine sb. "a certa" (Cihac, I, 26).(by 7W8S1e1r2g10i10o)*boci
vb. a se pocai, a regreta, (reg.) a se macadui, (prin Transilv. si Mold.) a(-si) banui, (prin Transilv.) a sainali, (inv.) a se infrange, a jeli, a jelui, a se scarbi, a se smeri. $(Se ... pentru cele facute.)pocai$.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*cai
vb. a se poci, a se schimonosi, a se stramba, (rar) a se maimuti, (pop. si fam.) a se scalambaia, (reg.) a se zgamboi. $(Nu te mai ... atata!)(A ... pe cineva.)(Se ... in comportare.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*maimutari
vb. - A se porni, brusc si cu putere. - A izvori, a tisni. - A bufni in, a pufni in. - Var. Bg. (DAR), care pare de origine expresiva, cf. , si ngr. ?????????, rus. , sb., cr. Ultima var. pare specializata cu sensul de "a o rupe la fuga", poate prin incrucisare cu Dupa Miklosich, 16, din sl. - Der. postverbal , s.n. (Trans., izvor, fintina).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*izbucni
vb. a se poticni, (reg.) a (se) scapata. $(Calul se ... in mers.)(Se ... la vorba.)(... o caruta, la vale.)(Nu-l pot ... sa ...)(Il ... in miscari.)zadarnici(Nu puteau ... avantul revolutionar.)evitaanihila$.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*impiedica
vb. - A se pravali, a da jos. - A ruina, a demola. - A trinti, a cufunda. Sb. bg. "a perfora" (Tiktin; Miklosich, 39). - Der. s.f. (ruina; loc pietros).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*prabusi
vb. - A se prelinge o masa lichida. - A pluti. - A produce, a cauza. - A se varsa (un riu). - A iesi, a supura o secretie din corp. - A se revarsa, a da pe dinafara. - A pierde lichid un vas. - A veni in numar mare. - A se raspindi. - A se dezvolta. - A trece (timpul), a se scurge (timpul). - A decurge, a proveni. - A cadea, a se imprastia. - A recadea. - A circula (singele). De la vb. , modificat dupa un intreg grup de verbe care au o forma identica la part. trecut si la perf. simplu: a fost refacut dupa , ca etc. (dupa Puscariu 455; DAR si Puscariu, 22, numai prin analogie cu si pentru a evita omonimia de la prezent cu ; cf. Hasdeu, I, 421; Candrea-Dens., 457). Fundamental are aceleasi sensuri cu , dar se aplica numai maselor lichide sau obiectelor imateriale; prin urmare lipseste sensul de "a fugi, a alerga", propriu lui - Der. , adj. (care curge; fluid); , adj. (inv., curgator); , vb. (a proveni), format din fr. de la ; , s.n. (transcurs); , vb. (a varsa; a goli; a prelinge; a se varsa un riu; a trece timpul), care reprezinta, prin intermediul lui si cu aceeasi modificare ca , lat. (Candrea-Dens., 461; Candrea); , vb. (a invada, a face o incursiune , a patrunde), cuvint literar folosit in Trans., format dupa modelul lat.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*curge
vb. a se prelinge, (pop.) a pica, (inv. si reg.) a pisti. $(Vinul se ... din vas.)(Lichidul se ... prin fisura vasului.)(... branza proaspata prin sedila.)curgeinfiltraperindatrece(Timpul s-a ... incet.)implini$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*scurge
vb. - A se preocupa, a tine seama, a lua in consideratie, a fi la curent. - Mr. Tc. , aorist de la "a binevoi" (Iogu, VI, 338); cf. ngr. ??????????, pe care Graur, IV, 73, il considera drept sursa imediata a cuvintului rom. Mai putin probabila pare explicatia pe care o dadea mai inainte aceluiasi cuvint Seineanu, II, pe baza tc. "sclav".(by 3W3S12e12r5g5i14o)*bindisi
vb. a (se) prepara, (pop.) a (se) gati, (inv.) a (se) gotovi. $(Se ... de drum.)(... cele necesare pentru drum.)(I-a ... primirea.)(A ... totul.)gatipune(... patul.)formainstruiinvatamedita(Tocmai se ... sa ia cuvantul.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pregati
vb. a se prinde. $(Oasele fracturate s-au ....)(LINGV., BIOL., TEHN.)(Doua elemente care se ....)$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*suda
vb. a se proiecta, a se rasfrange, a se reflecta, (astazi rar) a se prevedea, a se stravedea, (inv.) a se mira, (fig.) a se scalda. $(Imaginea i se ... pe luciul apei.)reflecta$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*oglindi
vb. a (se) propti, a (se) rezema, a (se) sprijini, (reg.) a (se) popri, a (se) prijini. $(Un stalp ... poarta.)(Vom merge cat ne-or ... picioarele.)ajutaintretine(A ... cauza revolutiei.)pleda. (A ... propunerea facuta.)patronainsufleti(... ca marfa e de buna calitate.)arata(Ce ... savantul in aceasta carte?)demonstraconfirmadesfasura.da$.(by 7W1S1e9r10g10i3o)*sustine
vb. a se puhavi, a se umfla, (reg.) a se bugezi. $(S-a ... tare la fata.)$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*buhai
vb. a (se) racai, (pop.) a (se) scociori, a (se) zadari, (reg.) a (se) zgancili, (Olt.) a (se) zgamai. $(Nu-ti mai ... rana.)scormoni$.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*zgandari
vb. - A se rascula, a se ridica, a se revolta. - Var. Sl. "a ravasi" (Miklosich, 772). - Der. adj. (instigator, incitator).(by 11W4S4e12r13g6i6o)*rasvrati
vb. a se rasfata, (inv. si reg.) a se proslavi. $(Se ... pe cuptor.)huzuri$.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*lafai
vb. a (se) rasuci, a (se) suci, (rar) a (se) torsiona. $(A-si ... corpul.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*contorsiona
vb. a (se) razvrati, a (se) revolta, a (se) ridica, (pop.) a (se) scula, (inv.) a (se) burzului, a (se) pristavi, a (se) rascoli, a (se) razmiriti, a (se) razvesti, a (se) rebela, a (se) rocosi, a (se) semeti, a (se) zavergisi. $(Masele s-au ....)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rascula
vb. a (se) recomanda, (inv.) a (se) sistisi. $(Ma ... Popescu; l-am ... lui ...)exprimatransmitereprezentaoferizugravidescriepovestirostipredainfatisa(Virusul se ... sub forma de corpusculi.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*prezenta
vb. a (se) redresa, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) revigora, (reg.) a (se) inviosa, (fig.) a (se) remonta. $(S-a mai ... dupa criza.)insufleti(Florile din vaza s-au ....)atataactiva$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*inviora
vb. a (se) regasi, a (se) reintalni. $(S-au ... dupa o vreme.)(Sa ne ... sanatosi.)(A ... toate scriptele intreprinderii.)(A ... materia pentru examen.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*revedea
vb. a (se) reinsanatosi, a (se) reintrema. $(S-a ... dupa o boala.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*reinzdraveni
vb. a (se) reinsanatosi, a (se) reinzdraveni. $(S-a ... dupa o boala.)$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*reintrema
vb. a (se) reintrema, a (se) reinzdraveni. $(S-a ... dupa o boala.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*reinsanatosi
vb. a se relaxa, a slabi. $(Un are care s-a ....)(A ... funia care lega animalul.)(Si-a ... corpul.)$(by 8W8S2e10r11g4i4o)*destinde
vb. a se returna, a reveni, (pop.) a se reinturna. $(A se ... la punctul de plecare.)$(by 6W14S14e15r8g8i2o)*reintoarce
vb. a (se) reuni, a (se) uni. $(A ... provinciile intr-o singura tara.)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*unifica
vb. a (se) revolta, a (se) scandaliza, (inv.) a (se) scandalisi, a (se) scandali. $(Vestea l-a ....)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*indigna
vb. a (se) rezema, a (se) sprijini, a (se) sustine, (reg.) a (se) popri, a (se) prijini. $(Un stalp ... poarta.)(... scara sa suim.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*propti
vb. a (se) ridica, a (se) sui, a (se) urca. $(Se ... in inaltul cerului.)(BIS.)(Iisus s-a ... la cer.)intinderidicaarbora(Vita s-a ... mult de la pamant.)creste.construi(S-a ... un nou oras.)(A ... glasul, vocea.)promova$.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*inalta
vb. a (se) roade, a (se) sapa, (reg.) a (se) coptori, a (se) coptorosi, (fig.) a (se) manca, a (se) spala. $(Apele ... solul.)$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*eroda
vb. - A se rostogoli, a se invirti. - A dobori, a pune jos. - Var. Sl. (Miklosich, 40; Cihac, II, 443; Conev 38). - Der. s.n. (ripa, coasta; girla; suvoi); s.n. (coasta, panta); (var. pravalis,pravaluc,$ s.n. (versant).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pravali
vb. a (se) rostogoli. $(Se insfaca de par si se ... prin iarba.)(Se ... pe jos, de durere.)culca$.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*tavali
vb. - A se rupe, a se zdrentui, a se desface o tesatura. - Mr. , megl. Lat. , de la (P. Papahagi, 19; Pascu, I, 171; Tiktin), cf. mr. "urzeala"; sau, mai probabil, de la , care trebuie sa fi existat in rom. veche si care astazi se foloseste ca neol. - Der. s.f. (fire rupte sau destramate dintr-o tesatura).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*destrama
vb. - A servi. - A sta la curte, a duce viata de curtean. - A munci. - A astepta. Sl. "a servi," de la "curte". - Der. s.f. (serviciu la curte), din sl. "adunare"; , s.m. (curtean; slujbas al domnitorului). Sint cuvinte inv., cf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*dvori
vb. a se salbatici, (reg.) a se parlogi, (inv.) a se pustii. $(Gradina s-a ....)ruina$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*paragini
vb. a (se) salta, a (se) sui, a (se) urca. $(... sacul in caruta; il ... pe genunchi.)(A ... o hartie de jos.)(S-a ... de la masa.)arbora(Se ... in picioare.)intindezbarli(A ... din umeri.)arestainaltacatara(Se ... in inaltul cerului.)starni(BIS.)(S-a ... la cer.)(A ... coltul valului.)suflecarisipirasaricresteconstrui(S-a ... un nou oras.)(... un pachet de la posta.)incasa.rasculainsanatosiextindeinmultimajoracifra(I s-a ... temperatura.)(A ... glasul, vocea.)promova(S-a ... nivelul de trai.)provoca$.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ridica
vb. a se satura, a i se uri, (rar) a se anosti, (Mold. si Bucov.) a se lehameti, (inv. si fam.) a se sastisi, (inv.) a se stenahorisi, a se supara, (fig.) a i se acri. $(S-a ... de moarte sa stea in casa.)enervacicali$.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*plictisi
vb. a (se) satura, (prin Transilv. si Olt.) a (se) satui. $(I-a ... cu mancare.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*indestula
vb. a (se) scalda, (reg.) a (se) la, (prin Mold.) a (se) bai, (Mold. si Transilv.) a (se) feredui. $(A ... copilul.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*imbaia
vb. a se scarbi, (reg.) a se silnici. $(S-a ... de atata mancare.)dezgusta$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ingretosa
vb. a (se) schilodi, (inv. si reg.) a (se) calici. $(Un om care a ....)(O vita care a ....)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ologi
vb. a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (inv. si reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilavi, (Transilv., Mold. si Bucov.) a (se) chilavi, (inv.) a (se) rupturi, (grecism inv.) a (se) sacatifsi. $(Accidentul l-a ....)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*mutila
vb. a se schimba, a varia, (fig.) a oscila. $(... mereu in comportari.)(Uzul ... inca intre cei doi termeni.)$(by 12W5S6e14r14g15i8o)*fluctua
vb. a (se) schimnici, a (se) sihastri, (reg.) a (se) pustelnici. $(A ... departe de lume.)$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*pustnici
vb. - A se scula devreme. - Megl. "timpuriu." Lat. (Densusianu, 167; Puscariu 1084; Candrea-Dens., 1118; REW 5300; Rosetti, I, 169), cf. alb. , v. umbr. (Gius. Mazzatinti, Bologna, 1881, 15). - Der. s.n. (rar, zori de zi); s.f. (zori); s.n. (zori; actiunea de a mineca); s.f. (obicei folcloric in ajunul sarbatorii de Sf. Gheorghe).(by 3W4S12e12r5g6i14o)*mineca
vb. - A se sfii, a se simti incurcat. - A se umple de rusine, a-i fi rusine. - A umili, a injosi. - Mr. De la "a face pe cineva sa devina rosu" cu suf. expresiv - ca > > , > , > etc. Aceasta explicatie a fost data de Spitzer, XIV, 49, si pare cea mai buna. Celelalte ipoteze se bazeaza de obicei pe , care trimit la un lat. "trandafiriu" (Puscariu 1488; REW 7382); la lat. (Pascu, I, 43; Pascu, 12), sau (Candrea); sau la de la (Tiktin). Der. (mr. megl. istr. ), s.f. (sfiala, timiditate; jena; ocara, batjocura; dezonoare, umilinta); adj. (jenat; umilit); adj. (fara rusine); s.f. (impudoare, necuviinta); adj. (rusinos); adj. (sfios); adj. (inv., obraznic).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*rusina
vb. - A se sili din rasputeri sa respire sau sa expectoreze; a icni. - Var. Sb. (Candrea). - Der. din (Scriban) nu e probabila. - Der. (var. ), s.f. (efort).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*oticni
vb. a (se) slabanogi, a slabi, a (se) subrezi, (reg.) a (se) ticalosi, (prin Munt.) a (se) sistavi. $(S-a ... de tot, bietul copil!)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*debilita
vb. a se solidifica, (inv. si reg.) a (se) slei, (reg.) a se prinde, (inv.) a se strange. $(Raul, apa a ....)(... un aliment.)(A ... in mijlocul campului.)$(by 3W3S11e12r12g5i5o)*ingheta
vb. a se speria, (inv.) a se stidi, (arg.) a se tarsi. $(Nu ma ... de nimic.)ingrijora$.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*teme
vb. - A se sprijini, a fi sustinut. - A (se) asigura, a se propti, a se fixa. - A se odihni, a sta comod. - (Refl.) A se baza, a se bizui. - Var. si der. Gr. ?????u??, perf. ??????u?? "a se baza, a se propti, a se intari", din ????u? "inradacinare", cf. gr. ?scur???u?? "a sprijini". Se poate presupune un intermediar lat. vulg. Celelalte explicatii par insuficiente: din sl. (Cihac, II, 310); din lat. (Puscariu, 1904, 260; Philippide, II, 730; alb. "prapastie" provine mai curind, ca si mr., din acelasi ngr. ????u? "poala de munte"); din lat. "intarire", "a intari" (Scriban, 1925, 532; Giuglea, II, 643-5; REW 7194). Der. s.n. (sprijin, sustinere; proptea, toiag; baza); s.f. (parapet, grilaj, pervaz); s.f. (inv., baza, fundament).(by 12W12S6e6r14g14i8o)*rezema
vb. - A se stabili in alta parte. - A emigra. Sl. , part. din "a veni" (Tiktin). Sec. XVII, inv., ca si der. , s.m. (venetic), din sl.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*prislesi
vb. - A se stapini, a se retine. Format de la , dupa paralelismul cu fr. - Der. (din fr.) conserva grupul : , s.f.; , s.m.; , adj.; , s.f.(by 9W9S3e3r11g5i5o)*abtinea
vb. a se stirbi. $(Cutitul s-a ....)(I s-au ... tocurile.)(Covorul s-a ....)(Hainele i s-au ... de tot.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*toci
vb. a (se) storci, a (se) strivi, a (se) zdrobi, (reg.) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. si Munt.) a (se) storcosi, (Transilv.) a (se) torosti. $(Perele puse in lada s-au ....)(Fructul prea copt s-a ....)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*terciui
vb. A se stradui, a-si cauta de lucru. Creatie expresiva, poate proprie lui Rebreanu (nu apare in dictionare); cf.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*horobai
vb. a (se) stramba, (pop. si fam.) a (se) scofalci. $(Un obiect care s-a ....)desfigurascalcia(Un material care se ... usor.)scalcia(O limba care s-a ... sub influenta ...)denatura$.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*deforma
vb. a (se) strangula. $(S-a ... si a murit.)(Pe vinovat l-au ... in furci.)(A ... ceva in cui.)(Pe perete ... un tablou.)(Parul ii ... pe spate.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*spanzura
vb. - A se stringe. - A micsora, a se contrage. - A se chirci, a se pipernici. - Var. Sl. "a suci" (Miklosich, 27; Cihac, II, 41; DAR), slov. ceh. , pol. , rus. V. si Der. , s.m. (capusa); , s.n. (boala a oilor); , adj. (sucit); (var. ), adj. (pipernicit; atrofiat, degenerat; tulburat, anormal); (var. ), s.f. (avorton, stirpitura). Var. cu sint rezultat al hiperurbanismului mold. Din rom. trebuie sa provina rut. "berbec bolnav", pe care Candrea il considera etimon al al lui .(by 5W14S14e7r8g1i1o)*circi
vb. - A se sui, agatindu-se, pe un loc inalt. - A (se) cocota. - Var. Origine necunoscuta. Schuchardt, XXVIII, 41 si DAR considera contaminare a lui cu bg. "a se catara". Capidan, VII, 129, sugereaza alb. ; cf. si bg. "a se cocota", "veverita", si ngr. ?????????? "a se catara". Este posibil ca asemanarea sa se datoreze unei intentii expresive comune. Var. prezinta o contaminare evidenta cu - Der. adj. (care se catara); , s.f. (ciocanitoare, Picus major).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*catara
vb. - A se sui pe cal. - A calari, a merge calare. - A se imperechea armasarul cu iapa. - A invinge, a domina, a supune. - (Arg.) A o lua la sanatoasa. - Mr. , megl. Lat. pop. (Puscariu 805; Candrea-Dens., 213; REW 1439; DAR), cf. alb. , it. , prov., cat., port. , fr. sp. Cf. - Der. , adj. (suprapus, se spune despre literele chirilice care se scriau de obicei intre doua rinduri); adj. (care este calare pe cal).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*incaleca
vb. - A se supara, a se imbufna, a stringe din buze. - Var. Prezenta v. prov. prov. , si cat. indica existenta unei compuneri romanice, intemeiata pe (> rom. ) si pe (> rom. ). Prin etimologie populara s-a facut aproprierea de , cf. expresia Dupa Moldovan 423, din tc. "sever, amenintator", contaminat cu .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*bosumfla
vb. a (se) supraestima, a (se) supraevalua, (rar) a (se) suprapretui, (inv.) a (se) pretinde.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*supraaprecia
vb. - A (se) supune botezului. - A pune nume. - A muia, a indoi cu apa. - Mr. megl. ; istr. Lat. (Puscariu 212; REW 939; Candrea-Dens., 168; DAR); cf. alb. , it. (aberg. ), prov. , v. fr. , cat. , sp. , port. Este cuvint de uz general (ALR 213). Reducerea grupului lat. este efectul unei disimulari a labialelor (Rosetti-Graur, III, 72); Candrea, 9 si Puscariu, 9, incercasera s-o explice presupunind ca termenul intrase mai tirziu in rom., din it. Der. , s.f. (botez); s.n. (ritual crestin de primire a cuiva printre credinciosii bisericii; baie; apa sfintita) , s.m. (crestin); s.f. (inv., cristelnita); adj. (care boteaza; Sfintul Ioan Botezatorul); adj. (|pagin|pagan|, evreu; curat, fara a fi amestecat cu apa). Cf. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*boteza
vb. a se taia, (inv. si reg.) a se serbazi, (Mold.) a se corasli. $(Laptele s-a ....)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*branzi
vb. a (se) taia, (pop.) a (se) junghia, (reg.) a (se) cutita, a (se) incutita. $(S-au ... la un chef.)taia(MED.)(Il ... in spate.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*injunghia
vb. a se targui, (inv. si pop.) a se negustori, a se neguta, (pop.) a se pogodi, a se precupeti, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) razbate. $(S-a ... cu negustorul.)angaja$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tocmi
vb. a se teme, (inv.) a se stidi, (arg.) a se tarsi. $(Nu ma ... de nimic.)ingrijora(Calul s-a ....)(Il ... greutatea rolului.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*speria
vb. a (se) travesti, (pop.) a (se) preface, (inv. si reg.) a (se) stravesti, (inv.) a (se) schimba. $(S-a ... in femeie.)$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*deghiza
vb. a se trece, a se vesteji, (inv.) a se invechi, a (se) matori. $(X a ... de tot.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*imbatrani
vb. a se trece, (fig.) a se ofili, a se vesteji. $(O femeie care s-a ....)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*fana
vb. a (se) tulbura, a (se) zdruncina, (fig.) a (se) dezaxa, (livr. fig.) a (se) detraca. $(Vestea i-a ... mintea.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*dezechilibra
vb. - A se uita la ceva. - A considera, a judeca. - A se referi la, a fi in legatura. - - Var. inv. Origine incerta. Pare sa derive din sl. "a (se) (ra)suci" (Tiktin), cf. bg., sb., slov. "a (se) (ra)suci", caz in care s-ar intelege ca expresia este eliptica, in loc de "a intoarce privirea". Celelalte explicatii nu sint mai clare: din sl. "a se uita" (Miklosich, 39; Cihac, II, 294), dificil fonetic; din sl. "a dirija" (Candrea); din sl. "a (se) arata" (Scriban). Der. (var. Mold. ), s.f. (uitatura; aruncatura de ochi, vedere; evidenta, spectacol, vedenie); , s.f. (spectacol, vedere, perspectiva); s.f. (punct de vedere, consideratie, relatie, inv., intentie); s.f. (vedere, uitatura; inv., punct de vedere; inv., spectacol); adj. (care priveste; relativ; s.m., spectator); s.f. (uitatura).(by 1W1S9e10r3g3i11o)*privi
vb. a se umfla. $(Un fluid se poate ....)(A ... un conduct anatomic in timpul operatiei.)$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*dilata
vb. - A se unge, a se pata cu grasime, a se minji. Bg. cf. rus. , din sl. "clei" (Cihac, II, 208). - Der. adj. (unsuros). Cf. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*naclai
vb. - A se uni, a se grupa cu cineva. Fr. - Der. (din fr.) s.f.; s.n.; vb.; s.m.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*asocia
vb. - A se urca, a se aseza pe un loc mai ridicat. - Var. Probabil der. de la radacina expresiva , cf. "culme, virf", "a se urca" (Puscariu 424). Este putin probabila legatura cu pe care o propun Cihac, II, 67 si Tiktin. Dupa Giuglea, I, 495, din lat. ; mai tirziu, Giuglea, IV, 1554, a propus un lat. de asemenea dificil.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*cocota
vb. a (se) urzica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. si Transilv.) a (se) cosi. $(S-a ... pe mana.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*basica
vb. a (se) vedea. $(Ne ... in fiecare saptamana.)(A ... mai multe orase.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*vizita
vb. a (se) vedea, (pop.) a (se) gasi, (inv. si reg.) a (se) intampina, a (se) talni. $(Cand v-ati ... ultima oara?)(Echipele se ... maine.)intampina$.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*intalni
vb. - A se vesteji. - A slabi, a se usca pe picioare. - Var. (Mold.) Sl. , fara indoiala in forma , cf. sl. (Cihac, II, 235), (Tiktin), rut. (Byhan 340), rus. (Candrea), cu acelasi sens.(by 14W7S7e1r9g10i3o)*ofili
vb. - A se zari, a se deslusi. Sl. "a se contura, a se arata" (Capidan, III, 753). - s-ar putea explica in mai multe feluri, fie prin contaminarea cu lat. (REW 370; DAR; Candrea), cf. napol. , sard. "a lumina"; sau prin analogie cu ; sau cu protetic, frecvent in mai multe der. verbale. (by 2W10S11e4r4g5i13o)*alici
vb. a se zari, a se intrezari, a se deslusi, a se stravedea. - din + (by 11W4S4e13r13g6i7o)*transpare
vb. a (se) zbarli, (pop. si fam.) a (se) burzului, a (se) zborsi, (Ban., prin Transilv. si Olt.) a (se) sperli. $(I s-a ... parul.)(S-au ... bine.)$(by 12W12S5e6r6g14i15o)*ciufuli
vb. - A se zbengui, a se juca. - Var. Origine necunoscuta, probabil expresiva, ca in etc. Explicatiile incercate pina acum nu sint convingatoare: din sl., cf. pol., ceh. "pachet, bagaj" (Cihac, II, 328); din lat. (Geheeb, IV, 32); din lat. (Skok, XLIII, 191; cf. REW 23); de la (Giuglea, III, 592); din germ. "incarcatura" (Scriban). Apare din sec. XVII. Der. , s.n. (jucat, zbenguit), rar; s.f. (nebunie, strengarie; desmat); adj. (jucaus, vesel); s.f. (jucat, strengarie); (var. ), adj. (strengar, jucaus); , vb. (Trans., a rasturna, a intoarce), pe care Puscariu, III, 838 si DAR il deriva de la un lat. , din "catir".(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sburda
vb. - A se zbengui in apa, a (se) balacari. Creatie expresiva (Iordan, II, 184); coicide cu bg. , care poate fi imprumutat sin rom. (dupa Cihac si DAR, cuvintul rom. provine din bg.). Este dificil de presupus ca var. , vb. (a (se) balaci; a sta la taclale, a birfi, a indruga verzi si uscate; a batjocori) ar proveni din rut., rus. (Cihac) sau din sb. (DAR), cu care are in comun izvorul expresiv. DAR nu cunoaste sensul de "a (se) balaci" al acestui cuvint, cu toate ca este mai comun decit celelate. - Der. s.f. (zbenguiala prin apa); , s.f. (balaceala).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*balaci
vb. a se zbici, a se zvanta, (inv. si reg.) a se praji. v. a se impietri, a se intari, a se invartosa. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*usca
vb. a se zvarcoli. $(Pestele se ... in navod.)smucizvarcoli(S-a ... toata noaptea in asternut.)agitainvolburapalpitazbuciumastradui$.(by 10W3S3e3r12g12i5o)*zbate
vb. - A sfarima, a farimita, a taia in bucatele. - Mr. Lat. , de la "bucatica", cf. (Puscariu 499; Candrea-Dens., 1095; REW 2551; Rosetti, I, 166, care greseste propunind lat. "a lupta"). Rezultatul normal, sau (atestat in sec. XVII) a fost disimilat. Cf. formatia paralela din fr. < < lat. Dupa Cihac, II, 94, din slov., ceh. , mag. "terci"; este insa mai probabil ca aceste cuvinte sa provina din rom. (cf. Scriban). - Der. , s.m. (farima; imbucatura).(by 1W9S9e3r3g3i12o)*dumica
vb. a sfarteca, a sfasia, (pop. si fam.) a casapi, (pop.) a dumica, (reg.) a crampoti, a macelari, (Mold., Bucov. si Ban.) a ciocarti, (prin Mold.) a carnosi, (prin Ban.) a carti, (Mold. si Bucov.) a hacui. $(A ... animalul la taiere.)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cioparti
vb. a sfichiui, (reg.) a sfarcai, a zbiciui, a zbiciula, (inv.) a smicura. $(... caii.)flagela$.(by 13W13S6e6r15g15i15o)*biciui
vb. - A sforai. Creatie expresiva, cf. - Numeroase var.: , cf. ; (a fluiera); (dupa Cihac, II, 340, din sl. "tumult"); ; ; cf. si Der. s.f. (actiunea de a sforai); s.m. (porecla data celui care sforaie); adj. (zgomotos, vanitos).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*forai
vb. - A (-si) acoperi corpul cu vesminte. - A acoperi, a inveli. - A imparti, a distribui. - (Rar) A (se) intoarce, a (se) inversa. Lat. , de la cf. (Puscariu 780; Candrea-Dens., 147; REW 4281; DAR), cf. it. Pentru sensul lat. "a-si pune pantaloni", cf. Castro 178 (DAR crede ca trebuie plecat de la sensul cuvintului it. "a infasura in scutece"). - Der. s.f. (inv., vesmint); s.f. (actiunea de a se imbraca); , adj. (gol, fara haine); s.f. (haina, vesmint; placenta); vb. (a scoate hainele; a despuia), pe care Candrea-Dens., 178, il deriva direct din lat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*imbraca
vb. - A-si arata dintii. - A avea un ris sardonic. - Megl. Bg. , din sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 313; Byhan 329; Conev 56; cf. Densusianu, 258, 269). - Der. din lat. (Koerting 8091) nu este posibila. - Der. (var. ), s.f. (rictus); , s.f. (rictus); adj. (crispat).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*rinji
vb. a-si atribui, a-si insusi. $(Isi ... ceva ce nu i se cuvine de drept.)$(by 11W4S4e13r13g6i6o)*apropria
vb. - A-si da silinta, a se concentra asupra, a face ceva incet si cu grija. Creatie expresiva (Graur, IV, 93), cf. etc. Legatura cu sl. "a inchide ochii" (Cihac, II, 195), cu (Tiktin) sau cu (Scriban) este improbabila. Var. Mold. Olt. Munt. ultima si cu sensul de "a ciuguli", cf. Der. s.f. (meticulozitate, amanunt, chitibus), postverbal; (var. folosita numai de Caragiale), s.f. (amanuntime, fleac; lucru ingrijit); adj. (meticulos, minutios); s.f. (meticulozitate); s.f. (meticulozitate); s.f. (Olt., minutiozitate).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*migali
vb. - A-si face o idee clara despre ceva, a pricepe. - A cunoaste, a-si da seama de ceva. - A afla, a sti. - A profita, a se alege cu ceva. - A admite, a accepta. - (Refl.) A se impaca, a convietui in buna invoiala cu cineva. - (Refl.) A ajunge la invoiala, a cadea de acord, a bate palma, a se invoi. - (Refl.) A avea sens, a se pricepe. - (Refl.) A se subintelege, a se avea in vedere. - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 880; Candrea-Dens., 873; REW 4482; DAR), cf. alb. In celelalte limbi romanice a fost inlocuit cu si - Der. , adj. (fara sens; care nu poate fi inteles); , s.n. (sens; semnificatie; motiv; ratiune); , vb. (a presupune, a fi inteles de la sine), pe baza fr. ; , s.f. (acord; invoiala, comuniune de idei; ratiune, inteligenta, patrundere, facultatea de a intelege; cunoastere, sens, semnificatie); , s.f. (dezacord; conflict); , adj. (inv., stiut, cunoscut); s.n. (inv., cunoastere, inteligenta); , adj. (inteligent; care are intelegere); adj. (lipsit de intelegere; neascultator). - Der. neol. adj., din fr. ; adj. (prost); s.f., din lat. ; adj., din fr. ; s.n., pe baza fr. s.f., (stiinta, capacitate de intelegere, chibzuinta, prudenta; cunoastere, stiinta, doxa), reproduce lat. (Puscariu 881; Candrea-Dens., 875; DAR); , adj. (care este inzestrat cu intelepciune; inv., cunoscator; inv., cumpatat, socotit, asezat; prevazator, chibzuit; adv., cu intelepciune) provine din part. , in al carui uz a fost inlocuit de forma , analogica lui sau (Puscariu 880; Candrea-Dens., 874; DAR). - Der. , adj. (imprudent, nebun); , adj. (intelept, chibzuit); adv. (cu intelepciune); , adv. (in chip imprudent); vb. (a cuminti, a face chibzuit); s.f. (intelepciune, judecata, chibzuinta); , adj. (intelept), pe baza sl. ; , s.f. (inv., intelepciune), pe baza sl. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*intelege
vb. A-si face un abonament (arg.) A profita, a se folosi in mod indiscret si periodic de o facilitate. -Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*abona
vb. - A-si face un abonament. - (Arg.) A profita, a se folosi in mod indiscret si periodic de o facilitate. < Fr. (sec. XVIII). - Der. s.n.; s.m.(by 3W3S12e12r5g6i6o)*abona
vb. A-si gasi refugiu, a se pune la adapost, a se pripasi Var. , -Din lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*aciua
vb. - A-si gasi refugiu, a se pune la adapost, a se pripasi. - Var. , < Lat. (lat. tirzie ) "a incita, a chema", cf. "a chema la sine, a lasa sa vina". Daca este, cum presupunem, un cuvint pastoral, s-a referit mai intii la actiunea de a stringe cu strigate vitele, pentru a le pune la adapost de vremea rea. Fonetismul indreptateste presupunerea unei schimbari de conjug., care poate fi tirzie, si evolutia lui la , ca in , cf. invers, reducerea lui > in si Fenomenul este cunoscut si in it., cf. , it. , calabr. Celelalte explicatii nu sint satisfacatoare. Cihac, II, se gindea la sl. "a fugi". Lat. , din "ascunzatoare" (Philippide, XXXI, 287; Puscariu, 1908, 602; REW 1802; DAR; Pascu, 14) prezinta dificultati (cf. Graur, V, 92). Candrea-Dens., 10 propun lat , inacceptabil fonetic, ca si ipoteza lui Giuglea, 20 (cf. REW 4564), bazata pe lat. din Var. , cu der. , s.f. (refugiu, adapost, copertina), care circula pe o arie redusa in Munt., este mai greu de explicat. Este probabil sa fi intervenit vreo contaminare, de ex. cu "fusta", de unde sensul de "copertina", sau vreo analogie, de ex. cu forma dubla si .(by 8W8S1e2r10g10i3o)*aciua
vb. a(-si) inceta, a(-si) intrerupe, a(-si) opri, a(-si) suspenda. $(Uzina distrusa si-a ... activitatea.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*sista
vb. a-si inchipui, a-si infatisa, a-si reprezenta, a vedea, (inv.) a-si figura. $(Cum ti-o ... tu pe ea?)asteptapareaconcepeinventabanuiinfatisa.ilustra$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*imagina
vb. - A-si inchipui, a-si reprezenta. - A-si imagina, a visa, a avea o viziune. Sl. "a afla" (Miklosich, 406; Cihac, II, 209; Conev 96, 106), cf. bg. "a ghici". Se foloseste cu pron. in dativ si mai des in forma reflexiva. - Der. s.f. (fantasma, viziune, aratare; inchipuire, vis); s.f. (viziune); adj. (fantastic); adj. (rar, sperios, fricos).(by 4W13S13e6r6g15i15o)*naluci
vb. a-si insusi, a lua, a sustrage, (rar) a hoti, (reg.) a suchea, a suchiri, (prin Transilv.) a ciusdi, (prin Bucov.) a harsni, (Mold.) a pasli, (Transilv.) a pili, (inv. si fam.) a sfeterisi, (inv., in Transilv.) a spilui, (fam.) a ciordi, a subtiliza, a sparli, a sterge, a sterpeli, (arg.) a mangli, a panghi, a sucari, a suti. $(A ... un stilou.)prada. (L-au ... hotii.)pungasi.(A ... un bun strain.)rapi$.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*fura
vb. - A-si insusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine alcuiva, a hoti, a jefui. - A fermeca, a vraji, a fascina. - A rapi. - A se strecura, a se prelinge. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 677, Candrea-Dens., 690; REW 3591; DAR), cf. it. , prov. , Cf. Der. , s.n. (faptul de a fura, hotie, indeletnicire a hotilor); adj. (care te fura, seducator, rapitor); s.f. (hotie, furat); s.f. (Basar., furt, hotie); vb. (a sterpeli), compunere hazlie de la si ; , vb. (a sterpeli), compunere hazlie cu ; s.f. (furat); , adv. (pe ascuns, tiptil; adj., clandestin); vb. (a se strecura pe nesimtite). - Din rom. provine sas. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*fura
vb. a(-si) intrerupe, a(-si) opri, a(-si) sista, a(-si) suspenda. $(Uzina si-a ... activitatea.)(Au ... lucrul in semn de protest.)opriintrerupe(Toate zgomotele au ... in strada.)(Primejdia, durerea a ....)sfarsi.(Vijelia, ploaia a ....)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*inceta
vb. - A-si manifesta veselia prin miscarea fetei si a gurii. - A se distra, a face haz. - (Cu prep ) A-si bate joc, a lua in ris. - (Cu si pron. ) A viola, a silui o femeie. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Densusianu, 147; Puscariu 1459; REW 7302), cf. it. prov., fr. sp. port. - Cf. Der. adj. (vesel, rizaret), formatie literara dupa fr. ; vb., dupa fr. ; s.f., traducere a fr. dubletul lui , s.f. (zeflemea), der. adj., din fr. ; adj., dupa fr. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*ride
vb. - A simti. - A incasa, a primi. Lat. (sec. XIX), dubletul neol. al lui - Der. (din fr.) adj.; adj.; s.f.; s.f.; adj.; s.f.; , s.f. (oficiu pentru impozite); s.m.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*percepe
vb. a simti. (... a inregistra. (... v. v. a incasa, a strange. $(A ... impozitele.)$(by 13W13S13e7r7g15i1o)*percepe
vb. - A simti prin miros prezenta unui animal, a omului etc. - Var. Origine obscura. Posibil din lat. , de la (din gr. ????? "a adulmeca", with "miros"). Din provin sp. , it. (ven. ), rom. ; din > provin it. (REW 6112; Prati) si rom. presupune un der. lat. ; dar chiar asa, der. este dificila din punct de vedere fonetic. Puscariu 29 (urmindu-l pe Hasdeu 386) presupune un lat. , de la (cf. DAR). Philippide, 295, se gindea la o der. directa de la ; iar Pascu, I, 181, propune lat. . - Der. , adj. (care are miros bun). (by 5W13S14e7r7g1i1o)*adulmeca
vb. a sinui. $(A ... carul, roata.)(A ... un obiect cu argint.)incatusaincuia$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fereca
vb. - A-si petrece timpul cu un anumit joc. - A intra, a deschide, a face o mutare proprie jocului. - (Refl.) A-si petrece timpul cu un joc, fie pentru a se distra, fie din interes. - A dansa. - Despre actori, a interpreta un rol pe scena. - A misca, a deplasa. - A incurca, a duce de nas, a-si bate joc de cineva. - A nu sta bine fixat, a fi instabil. - Var. (Mold.) Mr. , megl., istr. Lat. pop. , in loc de (Puscariu 910; Candrea-Dens., 905; REW 4585; DAR), cf. it. , prov. , fr. , sp. , port. Sensul de "a dansa", pe care Puscariu, 242 si DAR, il explica drept un calc dupa sl. "a juca" si "a dansa", ar putea fi de asemenea rezultat al unei evolutii interne, plecindu-se de la sensul "a minui, a misca", cf. it. "a misca" si "a dansa". - Der. , s.m. (persoana care practica un joc; dansator); , adj. (cartofor; care joaca, danseaza; glumet, hitru; instabil, mobil); s.f. (obiect cu care se joaca copiii; gluma, banc); , s.m. (vinzator de jucarii); s.f. (trisare).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*juca
vb. a-si rascumpara, (livr.) a-si expia, (inv. si reg.) a-si spasi, (fig.) a-si spala. $(A-si ... pacatele, erorile.)(A ... pentru pacatele fratelui sau.)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ispasi
vb. a-si vinde, (inv.) a-si haini, a-si prodosi. $(Si-a ... patria.)insela.autodemasca(A-si ... intentiile.)denota$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*trada
vb. - A slabi, a domoli, a reduce viteza. Origine necunoscuta. Dupa Bogrea, III, 723, din lat. "a ingenunchia", explicatie incerta din punct de vedere semantic si fonetic (cf. DAR). Cuvint rar, in Olt. si Munt.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*ingena
vb. - A slabi, a lua puterea, a ramine fara putere. Sl. "a lipsi", cf. - Der. s.f. (slabire, lesin); s.n. (slabiciune, pierderea cunostintei), probabil in loc de , cf. bg., rus. "pierdere, privare"; , vb. (a pierde cunostinta; a pierde puterea), cf. sb. "a pierde puterea"; adj. (slabit, fara cunostinta; fad, searbad); s.f. (slabiciune; stirpitura). Parerile variaza destul cu privire la originea acestor cuvinte. Dupa Cihac, II, 669, (mr. ) ar veni din gr. o?????????, fiind un cuvint identic cu Pentru Philippide, 148 si Iordan, IX, 153 este un der. din "cadavru"; dupa Tiktin, exista o legatura intre si , care pare certa, insa nu pe calea indicata de el. In sfirsit, dupa Candrea-Dens., 983; Pascu, I, 108; Densusianu, II, 19; Rosetti, I, 168; Buescu, III, 356, e vorba de un reprezentant al lat. , din , greu de admis din punct de vedere semantic.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*lesui
vb. - A sluji. Sl. , cf. - Der. s.f. (serviciu), din sl. ; , s.m. (servitor, slujitor), din sl. ; s.f. (functie, calitate de poslusnic).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*poslusi
vb. - A smulge fulgii de la o pasare, a curata de pene. - A escroca, a jefui, a jecmani. - A ciomagi, a face praf. Mag. "a smulge" (DAR; Scriban). Sint gresite relatiile pe care le stabilesc Cihac, II, 161, cu juli, si Philippide, II, 719, cu alb. "a distruge". Din acelasi etimon provine vb. (Trans., despre porci, a scurma pamintul cu ritul). - Der. s.f. (actiunea de a jumuli; furt; jupuire, jecmanire); adj. (care jumuleste; care vinde scump); s.f. (jumuleala). Cf. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*jumuli
vb. - A smulge parul. - A lua de par. - Var. Mr. megl. Lat. (P. Papahagi 101; Puscariu 483; Candrea-Dens., 1329; Pascu, I, 141; Iordan, 123; REW 2571); cf. v. it. (calabr. ), fr. , sp. Este dublet al lui , vb. (a indeparta parul de pe corp), cf. , s.n. (substanta cu ajutorul careia se depileaza); si omonim al lui , vb. (a indeparta, a separa), putin folosit in Trans., pe care Draganu, III, 700, il considera reprezentant al lat. . desemneaza si o veche uzanta juridica, abandonata a principiului la inceputul sec. XIX si conservata in unele toponime ; delimitind o proprietate, fiii proprietarilor primeau public o pedeapsa constind in ceea ce indica vb., cu pretextul de a-i face sa-si aminteasca pentru totdeauna stabilirea delimitarii. Presupunem ca este etimologie populara, care a confundat probabil rezultatul rom. al lui cu lat. "a publica", forma vulgara de la , atestata de glosa "manifestata" (Silos 120); rezultatul normal de la este si Lat.,deparat$, s.n. (tabacire, smulgere mecanica a firelor de par).(by 13W6S7e15r15g8i9o)*depara
vb. - A socoti, a-si imagina, a-si inchipui. - A fi de parere. - A avea incredere. - A avea credinta religioasa. - A da credit parerii altcuiva. - A intelege, a compatimi, a fi intelegator fata de durerea cuiva. - (Refl.) A fi ingimfat, a avea o parere buna despre sine. - Mr. , istr. Lat. (Puscariu 411; Candrea-Dens., 404; REW 2307; DAR); cf. it. prov., v. cat. , fr. , sp. , port. - Der. s.n. (totalitatea principiilor cuiva, conceptia de viata); , s.m. (persoana de incredere; imputernicit); , adj. (incredibil); , adj. (increzator; credul); , s.f. (incredere); , s.n. (incredere, credit); , vb. (a incredinta ceva cuiva; rar, a asigura; inv., a converti, a convinge; refl., a avea incredere, a avea siguranta, a spera); , adj. (increzator; fidel; mindru, infumurat); adj. (increzator, credul); , adj. (incredul; banuitor); , s.f. (siguranta, credinta; credulitate); , s.f. (lipsa de incredere, suspiciune); , s.n. (inv., credinta). Cf. Der. neol. , s.f. (credit), din fr. ; , s.f. (inv., bufet, mobila), din it. , sec. XVIII; in Trans., cu var. inv. , din germ. ; , s.n., din it. fr. ; , vb., din fr. ; , s.f., din germ. ; , s.m., din it. ; adj., din fr. ; , s.f., din fr.; , adj.; , s.f.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*crede
vb. a socoti, (inv. si pop.) a numara, (reg.) a ravaslui, (prin vestul Transilv.) a samali, (Transilv. si Maram.) a samalui. (... ) a determina, a fixa, a masura, a stabili. $(... valoarea unor parametri.)evalua(A ... ceva din ochi.)$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*calcula
vb. a socoti, (prin Transilv.) a samalui. $(... pana lacifracontineaflaachita$.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*numara
vb. - A solda, a achita, a lichida. Sl. part. (Cihac, II, 153). Imprumut cultural, inv. (sec. XVIII). - Der. , s.f. (in expresia , a prada, a jefui).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*izbrani
vb. - A solicita, a cere. - A invita, a pofti. - A oferi, a propune. Lat. , al carui sens propriu de "a inconjura" trecuse deja in limba clasica, ca cel de "a solicita", cf. la Tacit, 17, "le propun casatorie". Schimbarea de conjugare > ca in > Acest etimon, propus deja de Philippide, II, 718, nu pare sa fi fost acceptat. Totusi, pare mai sigur decit der. propusa de Puscariu, IV, 1319 si DAR (cf. REW 9295 si Graur, V, 117), din lat. "a obliga", de la "forta", sau decit cea a lui Scriban, din lat. "a indruma". Din lat. (Koerting 5136), nu este posibil. - Der. , s.f. (invitatie, rugaminte, solicitare); adj. (atractiv); a.f. (invitatie); adj. (care se lasa rugat).(by 14W14S7e7r1g1i9o)*imbia
vb. - A sopti, a susoti. Creatie expresiva, cf. sl. (Berneker 161), sp. , si - Der. , s.n. (izvor, suvoi), cf. bg. "canal de scurgere, teava de canalizare a apei" (Scriban, XLIV, 1003); , s.n. (corn mic).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ciuciui
vb. a sosi, a veni, (livr.) a accede, (inv.) a merge, (grecism inv.) a proftaxi. $(A ... la timp.)sosi(Se grabeste sa ... trenul.)(Mergeti, va ... din urma.)intinde(Drumul ... in sat.)(Iarba ii ... pana la mijloc.)(Strigatul ... pana la el.)surprinde(Glontul ... iepurele.)(A ... domn, vornic.)veni(A ... doctor.)(Si-a ... scopul.)(A ... sa priceapa mai exact cele intamplate.)egala(Bunurile au ... pe mana lui.)(Alimentele ne vor ... doua luni.)imbogatirazbi$.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*ajunge
vb. - A spala. - Mr. Lat. (Puscariu 954; REW 4951; DAR), cf. it. prov., sp., port. , fr. Inv., se pare ca ar fi pierdut teren din sec. XVI, in fata der. sau ; azi se foloseste in regiunea muntoasa din Munt., in Mold. si, in parte, in Trans., unde inf. sau suna uneori Cf. Der. , s.f. (spalat; spalatorie; Trans., spalator); s.n. (inv.); , s.f. (spalat; baie; apa calda pentru a spala); adj.; vb. (Trans.). - Der. neol. , s.n., din fr. ; s.n., din fr. ; adj., din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*la
vb. - A sparge, a face bucati. Probabil der. interna de la "a sparge", cu acelasi prefix ca in Dupa Philippide, XXXI (1907), 309; REW 2139 si DAR, din lat. , in loc de Ipoteza nu este imposibila; insa trebuie sa observam ca termenul rom. nu este curent, si apare numai in unele formule de vrajitorie, unde se gasesc din plin de obicei creatiile spontane.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cufringe
vb. - A sparge, a face bucati. - Var. Lat. , cf. it. "a desfigura", "diform". Rezultatul este normal (pentru > , cf. ); formele cu se datoreaza unei incrucisari cu , v. aici. In general se explica acest cuvint prin "fragment", care se considera identic cu alb. (< mr. ) "fragment", (< mr. ) "a sparge" si derivat din lat. , de la "alac" (Puscariu, XXXV, 818 si XXVII, 739; Puscariu 582; Giuglea, III, 598; Philippide, II, 712; Rosetti, II, 116), ipoteza dificil de admis din punct de vedere semantic (cf. REW 3202). Diez, I, 281, urmat de Korting 3950, Meyer 90 si Scriban, propusese lat. , care reprezinta de asemenea dificultati. Alb. pare a proveni din rom. - Cf. Der. , s.f. (fragment, bucata; firimitura; rest); (var. ), adj. (care se farima, inconsistent); (var. ), s.n. (spargere; farimare; oboseala, rau, ameteala); (var. ), adj. (care (s)farima); (var. ), s.f. (farimare; distrugere; spargere, hernie; firimitura; resturi); in ultimele var. pare a fi intervenit o incrucisare cu ; (var. ), vb. (a face bucatele, a face firimituri), din dim. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*farima
vb. - A sparge, a juli, a roade, a dezghioca. - Var. Origine necunoscuta. In Mold. Poate din prin intermediul unei var , neatestate.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rojdi
vb. - A sparge. - A rupe, a fractura. - A infringe, a invinge. - Mr. (sau ), ; megl. Lat. (Puscariu 652; Candrea-Dens., 647; REW 3482; DAR), cf. it. prov. , v. fr. , v. sp. port. Der. adj. (care se fringe usor); adj. (care se rupe); s.f. (Trans., melita); , adj. (obosit, sleit de puteri); s.f. (ruptura, rupere; fractura; deschidere; boala, betesug; pop., sifilis; fragment, bucata; inv., teren necultivat), din port. cu suf. -, cf. (dupa Candrea-Dens., 648, REW 3468a si DAR, din lat. , cu adaptarea ulterioara la ); vb. (Banat, a framinta aluatul), al carui semantism pare sa contrazica tot ce s-a spus in legatura cu ; , s.f. (chin, necaz); s.n. (Munt., echer reglabil), pare rezultat dintr-o incrucisare cu ; vb. (a rupe, a incalca, a viola; a invinge, a distruge; refl., inv., a ceda, a se umili), cu pref. factitiv (sau, dupa Puscariu 844; Candrea-Dens., 649; REW 4412; Puscariu, 18 si DAR, din lat. pop. , in loc de , ipoteza care nu este necesara); s.f. (blenoragie); , vb. (a sufleca; a reflecta), cu pref. Cf. , s.f. pl. (fragment), cuvint literar, pe care nu il gasim mentionat in dictionare (se foloseste ca titlu de maxime razlete sau de citate de mica intindere), pare a fi o creatie moderna, capricioasa si fara autoritate; nu stim daca Vlahuta este cel care a folosit-o pentru prima data (Giuglea, I, 164, o pune gresit in legatura cu prov. ).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*fringe
vb. a spertui, (astazi rar) a sfantui, (inv.) a mazdi, (fig.) a unge. $(L-a ... pentru a-i face o favoare.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*mitui
vb. - A sprijini, a rezema. - A pune, a fixa, a se rezema. - A proteja, a favoriza. - Var. Mold. Trans. Sl. (Tiktin; Candrea). - Der. s.f. (proptea; sprijin, protectie; opozitie, rezistenta); s.f. (stilp de sprijin; ajutor; protectie; pana, piedica, frina); s.n. (bariera, stavila); adv. (pieptis); s.n. (oiste).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*propti
vb. - A spune, a produce din nou. - Var. Fr. , var. prin adaptare la - Der. s.m. (elev care repeta clasa); (var. rara ), s.f. (situatia elevului repetent); s.m., din fr. ; s.n. (sala de studiu in licee); , s.f., din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*repeta
vb. a spune, a vorbi, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai. $(...-i inainte, nu te sfii!)(... numai prostii.)(A ... urmatoarele ...)(A ... urmatoarea opinie ...)(El ...: - Nu vreau!)(I-am ... tot ce mi-ai spus; le-a ... ultimele noutati.)(... ca marfa e de buna calitate.)(Se ... ca a plecat.)(N-a ... un cuvant.)(Cum se ... pe la voi acestei flori?)(Sa ... ca-i asa cum sustii.)(Ce ... aceste documente?)(Fa ce-ti ... el!)(N-am ce ..., totul a fost perfect.)$(by 9W9S3e3r11g5i5o)*zice
vb. - A spune minciuni. - Megl. istr. Lat. (Puscariu 1088; Candrea-Dens., 1135; REW 5510), cf. it. prov., fr., cat., sp., port. Cf. - Der. adj. (care nu a fost dezmintit nici contrazis); vb. (a contrazice), format dupa fr. ; adj. (mincinos), cuvint rar, formatie interna a rom., pe care REW 5511 o deriva din lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*minti
vb. a sta, a sedea, (pop.) a se pune. $(Te rog sa te ... pe scaun.)culca(Calatorul s-a ... la umbra unui copac.)(L-a ... pe genunchi.)(... cana pe masa.)stabilipostaamplasadepunecadeaaranjaasterne.punepotriviaranja(S-a ... si el la casa lui.)(Se ... pe carte, pe invatatura.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*aseza
vb. a sta, (inv. si reg.) a se sprijini, (inv.) a se popri. $(A mers ce-a mers, apoi s-a ....)poposi(S-a ... la un han.)abatestabilistationastopafranastainchideinceta(Au ... lucrul in semn de protest.)(Uzina si-a ... activitatea.)(S-a ... din cantat, din citit, cu vorba.)(Cantecul s-a ... brusc.)(I s-a ... respiratia, de emotie.)curma(S-a ... din mancat.) impiedica(Nu-l pot ... sa...)retineabtine(Ti-am ... bilete la spectacol.)retine(I-a ... loc la rand.)(Te ... sa te mai duci acolo!)prohibiinterzice$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*opri
vb. a stalci, a turti, a zdrobi, (pop.) a stropsi, a zobi, (inv. si reg.) a struci, (Ban. si Transilv.) a zdrosi, (inv.) a zdruncina. $(A ... ceva dintr-un pumn.)zdrobi(A ... strugurii, pentru a face mustul.)terciuibate$.(by 10W3S4e12r12g13i6o)*strivi
vb. a stalci, (pop.) a stropsi, (inv. si reg.) a tarbaci, (reg.) a o tanji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burdusi, a cotonogi, (fig.) a bumbaci, a strivi, a tabaci, a zdrobi, a zvanta. $(L-a ... in bataie.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*snopi
vb. - A sta pe loc. - A prisosi. - A subzista, a se mentine. - A rezulta. - (Cu prep. ) A tine, a pastra. - (Inv.) A condamna, a osindi, a pedepsi. - A invinge, a cistiga. - A cistiga un joc sau o prinsoare. - (Cu prep. ) A pierde pe cineva, a ajunge orfan sau vaduv. - Var. Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 1430; REW 7194), cf. it. prov. fr. v. sp. In conjug., pers. II a prez. , a influentat pers. III subj. > Perf. simplu (mr., megl., istr. ) a fost inlocuit de Der. s.n. (ereditate, mostenire; rest; prinsoare; inv., sentinta, hotarire); , vb. refl. (a paria); s.n. (prinsoare), cu suf. -; s.f. (rest, reziduu; relief; deseuri, gunoi, resturi, cenusi; inv., mostenire), pe care Puscariu 1429 il deriva din lat. Din rom. provine mag. (Edelspacher 21).(by 7W15S15e9r9g2i2o)*raminea
vb. - A stapini. Lat. (sec. XIX), fr. - Der. s.n., din fr. ; adj.; , adj.; , adj.; , s.f.; , vb., din fr.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*domina
vb. - A sta treaz, a sta de veghe. - A veghea, a pazi. - Mr. Var. si der. Lat. (Puscariu 1391; Philippide, II, 652). - Der. s.f. (veghe, paza; supraveghere; slujba in ajunul unei sarbatori); s.m. (supraveghetor; garda; barbatusul priveghetorii; Mold., subprefect, functie stabilita prin decretul lui Alexandru Cuza, in 24 ianuarie 1859); s.f. (femeie care privegheaza; Trans., luminare care se aprinde la capatiiul unui mort; pasare cintatoare, Erithacus luscinia); s.n. (veghe, paza, paza de noapte; veghere a unui mort, inainte de inmormintare). Din rom. provine rut. (Candrea, 408), ca si sb. "serbare nocturna".(by 9W9S2e3r11g11i5o)*priveghia
vb. - A sta undeva pentru a fi de fata, a adasta. - A fi gata, a fi pregatit. - A conta, a se bizui pe cineva, a spera. - Mr. , megl. istr. Lat. , prin intermediul unei forme asimilate (Meyer-Lubke, I, 469; Densusianu, XXXIII, 274; Puscariu 145; REW 3039; Candrea-Dens., 104; DAR); cf. it. (tarent. , calabr. , sicil. , sard. ). - Mr. inseamna in acelasi timp "a astepta" si "a primi, a avea oaspeti", acceptie dubla pe care Puscariu 150 si DAR o explica prin contaminarea cu lat. sau cu alb. "astept" si "primesc"; mai probabila este evolutia normala de la "astept oaspeti" la "am oaspeti", cf. fr. Geheeb 17 propune etimonul lat. - Der. adj. (plin de speranta); adj. (care survine brusc, surprinzator). (by 9W9S2e3r11g11i5o)*astepta
vb. - A sta un timp in corturi (despre militari, turisti). Fr. - Der. (din fr.) , s.n.; , s.f., aceasta din urma, dupa Sanzewitsch 198, din rus.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*campa
vb. (astazi rar) a se scurge, (pop.) a merge, (inv. si reg.) a cure, a raura, (inv.) a purcede. $(Apa ... lin la vale.)(Apa ..., pietrele raman.)circula(Ii ... lacrimi din ochi.)supuraatarna$.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*curge
vb. - a stirni, a intarita ciinii. - A stirni, a instiga, a imboldi. - Var. Mr. "a suge". Lat. pop. (REW 5707; DAR), cu schimbare moderna de conjug. Candrea-Dens., 1197, se gindesc la , de la , care prezinta dificultati mai mari. Pentru Seineanu, 218, cuvintul este "obscur"; Byhan 322 il identifica cu si il deriva de la rut. Var. pare a reprezenta un lat. (Puscariu, XI, 110; Puscariu 86 si 1146; REW 5707; DAR), cf. poitev. Daca aceste sugestii sint exacte, explicatia semantismului se bazeaza pe miscarea buzelor cind chemi un ciine, cf. sensul mr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*asmuti
vb. - A stoarce laptele din uger. - A tapa de bani. - Mr. , megl. Lat. , forma populara in loc de (Densusianu, I, 147; Puscariu 1112; Candrea-Dens., 1164; REW 5729), cf. it. v. fr. prov. cat. astur. , gal. port. - Cf. Der. s.f. (oaie cu lapte); s.f. (oaie cu lapte), prin incrucisare cu ; s.m. (mulgator); , s.f. (oaie sau vaca cu lapte); s.m. (cel care mulge); s.f. (lipitoare, Caprimulgus europaeus); s.n. (mulgere); s.f. (actiunea de a mulge), cu suf. -, cf. ; s.f. (muls), cu suf. -, cf. (dupa Puscariu 1113; Candrea-Dens., 1166 si REW 5737, direct din lat. , cf. Rosetti, II, 159).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*mulge
vb. - A strabate, a merge. - Var. Fr. adaptat la conjug. lui - Der. (var. ), s.n. (distanta strabatuta).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*parcurge
vb. - A strabate, a umbla, a merge. - A vizita, a frecventa. - A hoinari, a colinda. - Mr. Lat. "a bate grinele cu picioarele" (Puscariu 475; REW 8885; DAR). Pentru evolutia sensului, cf. si Seineanu, 159; Cortes 127. - Der. , adj. (vagabond, nomad); s.f. (hoinareala, vagabondaj).(by 11W12S5e5r13g14i7o)*cutreiera
vb. - A strajui, a observa. - A face de garda. - A proteja, a apara. Mr. megl. Sl. "a urmari atent" (Miklosich, 35; Miklosich, 551; Tiktin), cf. bg. "a alimenta", slov. "a avea grija". - Der. s.f. (garda; supraveghere; protectie); s.m. (paznic, gardian, straja); s.f. (Trans., aliment, mincare), pentru semantismul caruia cf. bg.; s.m. (garda, straja). - Din rom. provine bg. (Miklosich, 130; Miklosich, 117).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*pazi
vb. a strajui, a supraveghea, a veghea, (inv. si pop.) a priveghea. $(A ... poarta cetatii.)(A ... oile.)vegheaaparaferi(Se ... sa faca un anumit lucru.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pazi
vb. - A straluci. - Mr. istr. Lat. , var. a lui (Densusianu, 147; Puscariu 988; Candrea-Dens., 1009; REW 5136); cf. prov., port. , v. fr. (fr. ), sp. - Der. adj. (stralucitor; lustruit); , s.n. (stralucire; sclipire; suprafata lustruita sau neteda) deverbal, a carui intilnire cu sl. "lumina", sb., cr., slov. "lumina" pare intimplatoare; s.f. (inv., luciu); , s.f. (varietate de pere); adj. (lucitor, stralucitor, neted); adj. (stralucitor). - Der. neol. adj., din fr. ; s.f., din fr. ; adj., din fr. ; s.f. (licurici), din it. , imprumut literar al romantismului, fara circulatie reala. - Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*luci
vb. - A strapunge, a perfora. - A goli o creanga de soc pentru a face o pusca. - Var. Sb. (Candrea). In Olt. - Der. s.n. (betigas cu care se curata pusca de soc).(by 14W14S7e8r1g1i9o)*rasbici
vb. - A strapunge cu ceva ascutit sau a cresta urechea la vite. Bg. , var. lui (Scriban), cf. Der. din lat. (Giuglea, II, 822; REW 6405a) este indoielnica. - Der. (var. ), s.f. (sula, priboi; perforator, unealta de cizmarie).(by 1W2S10e10r11g4i4o)*preduci
vb. - A strica, a face ceva de mintuiala. Creatie expresiva (cf. Graur, 91). Dupa Puscariu, I, 595 si DAR, din sb. "a murdari"; acest ultim sens, care acolo este atribuit cuvintului rom., nu este sigur. - Der. (var. ), s.f. (lucru prost).(by 15W8S9e2r2g3i11o)*carcali
vb. - A striga, a alunga cu strigate. Sl. "a striga" (Draganu, VI, 292). In Trans. de Nord si Maram.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*impulai
vb. - A striga, a chema cu voce tare. Lat. (sec. XIX). - Der. , s.f. (strigat, vuiet), din lat.(by 7W7S7e1r1g9i10o)*clama
vb. - A striga. - A implora, a solicita. - A invite, a pofti. - A cita, a convoca. - A evoca, a-si aminti. - A numi, a angaja, a recruta, a incorpora. A conduce, a indrepta. - (Pasiv) A avea misiunea sau vocatia de a face ceva, a fi nascut pentru ceva. - (Refl.) A se numi. - A trece drept, a avea reputatia de. (Refl., impers.) A se zice, a se socoti. - Mr. megl., istr. Lat. (Diez, I, 124; Puscariu 353; Candrea-Dens., 329; REW 1961; DAR); cf. it. , prov., cat. , v. fr. , sp. , port. Pentru evolutia lui > , cf. Densusianu, II, 391 si III, 451; si Puscariu, V, 790. - Der. , s.f. (actiunea de a chema; apel; invitatie; convocare; vocatie, misiune); adj. (care cheama, care invita; frapant); s.m. (la nuntile populare, persoana care organizeaza petrecerea); , adj. (care nu are vocatie, inapt); vb. (a revoca un diplomat in functie), pe baza fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*chema
vb. - A striga, a tipa, a rage. - Var. Sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 303), c.f. sb. - Der. s.n. (tipat, strigat); s.f. (strigat).(by 15W15S9e9r2g3i11o)*racni
vb. a stringe, a culege. A acumula, a ingramadi. A adauga, a insuma. (refl.) A se stringe. - Mr. , megl. istr. < Lat. (Puscariu 31; REW 209; DAR); cf. it. , cat., sp., port. , v. fr. - Der. , s.f. (intrunire; stringere, culegere; adaugare, insumare); , s.n. (recolta, cules); adj. (unealta de strins); , s.n. (numaratoare); , s.f. (gramada; lucruri de nimic), care ar putea fi reprezentantul direct al unei formatii lat., cf. abruz. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*aduna
vb. - A stringe parul in cozi. - A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite. - A face impletituri. - A tricota. - A urzi, a planui, a unelti. - Mr. megl. Sl. (Cihac, II, 263; DAR), cf. bg. , sb. ceh. pol. Cf. si - Der. , s.m. (care impleteste; cosar, care impleteste cosuri); s.f. (stativ pentru impletit rogojini); , s.f. (snur, siret impletit; grilaj; obiect tricotat); vb. (a desface parul, a desface o coada sau o impletitura); vb. (a incolaci, a rasuci; a imbina, a amesteca; refl., a se incurca, a se incilci; refl., a biigui, a mormai; a se clatina), cu suf. - ca fata de , sau prin incrucisare cu cf. , care, dupa Tiktin, indica dimpotriva o incrucisare a lui , cu (dupa Puscariu, III, 677 si DAR, de la un lat. , in loc de , a carui der. pare putin probabila); s.f. (actiunea de a se impletici); , s.f. (inv., incurcatura).(by 12W13S6e6r15g15i15o)*impleti
vb. - A stringe (se spune mai ales despre actiunea de a stringe rupind, de ex. fructe sau flori). - A aduna, a recolta. - A stringe in snopi. - A colectiona, a aduna. - A stringe tot, a nu lasa nimic. - (In Trans.) A deduce, a ajunge la o concluzie. - A zetui. - Mr. , megl. Lat. (Diez, I, 132; Puscariu 436; Candrea-Dens., 430; REW 2048; DAR); cf. it. prov. fr. , cat. , sp. , port. Cf. si - Der. s.n. (strinsul recoltei); s.m. (barbat care aduna recolta; zetar); , s.f. (femeie care aduna recolta); (var. ), s.n. (instrument de metal in care zetarul aranjeaza literele). Din acelasi cuvint lat. provin, prin der. neologica din fr., s.f. si ceilalti der., cf.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*culege
vb. - A strivi, a zdrobi. - A sparge, a sfarima. - A molesta, a persecuta. - Mr. Lat. , forma pop. in loc de Alb. St.,pigiarepisarepizar,piser,pisar.pisoca,capisoaca,pisalog,pisalurumajaderopisalogi,pisalogeala,pisatpisatpasat, pasatquassatumDacor.,pisaturachisaturapisaza,pisagipisogichesagipisageala,pisoi,$ s.n. (pisalog).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*pisa
vb. - A strivi, a zdrobi. Sl. "a (se) muia" (Cihac, II, 180), cf. sb. "a zdrobi, a presa". Cuvint rar, inv. - Der. s.f. (strivire).(by 15W15S8e8r2g2i2o)*maci
vb. a stropi, (reg.) a prosca. $(Il ... cu noroi.)(Noroiul ... in toate partile.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*improsca
vb. - A suferi, a patimi. Lat. (Candrea-Dens., 1319; Tiktin; REW 6630). Sec. XVI.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*panata
vb. a suferi, (inv. si reg.) a se ticai, (inv.) a se nevoi, a (se) stradui. $(Se ... foarte tare din cauza bolii.)durea(Il ... o tuse rebela.)torturastraduizbuciuma(Il ... o dragoste neimpartasita.)obseda$.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*chinui
vb. - A sufla vintul. - A schiopata. Ngr. ???????? "a slabi, a debilita". Sensul 2 nu este inca bine individualizat, caci este nevoie sa se precizeze: sau Acest uz lipseste din majoritatea dictionarelor (DAR, Dame, Candrea), dar este comun, mai ales in Mold. (cf. , Iorga; , Cezar Petrescu). DAR indica drept etimon posibil mag. "a bate vintul". Cf. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*aligni
vb. - A sufoca, a omori fara varsare de singe. - A strangula, a sugruma. - A sufoca prin scufundare. - A inunda. - A sufoca, a asfixia. - (Refl.) A disparea. - (Refl.) A mu mai putea inghiti, a i se pune un nod in git. - Var. - Mr. ; megl. "a omori". Lat. "a ucide fara varsare de singe" (Puscariu 836; Candrea-Dens., 1213; REW 2873; DAR; Pascu, 9), cf. it. , prov. fr. , cat., sp., port. In rom., ca si in celelalte limbi romanice, sensul fundamental este cel de "a omori prin scufundare", cf. lat. (Corominas, I, 211). Aceasta evolutie se explica poate datorita obiceiului curent de a omori puii de ciine si pisica prin inecare, si, de asemenea, datorita vechiului obicei de a-i omori pe condamnati prin acelasi procedeu (cf. numeroasele ex. citate in de Lope Garcia de Salazar). Daca acest procedeu a fost in general, cum presupunem, nu este cazul sa explicam prin rom. dublul sens de "a omori" si "a ineca" ce apare la mai multe cuvinte balcanice (Candrea-Dens., 1263; DAR). Pentru tratamentul lui , cf. Der. , adj. (care ineaca); adj. (asfixiant, sufocant; care sta in git, greu de inghitit, tare; varietate de pere si de prune); , s.f. (inv., asfixie, sufocare; inv., naufragiu; inv., inundatie); s.f. (inv., asfixie; inv., inundatie); s.n. (moarte prin scufundare; sufocare, inundatie; diluviu).(by 6W6S14e15r8g8i1o)*ineca
vb. - A sufoca. - A reteza, a suprima. - Var. cu der. Sb. "a fi umflat" (Mikloscih, 16; Tiktin; Candrea). - Der. s.f. (sufocare; zapuseala); adj. (care sufoca; dogoritor).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*nabusi
vb. - A suge, a inghiti, a se imbiba. - A preocupa. < Fr. , cf. - Der. , adj.; , adj.; , s.f., din fr.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*absorbi
vb. - A sughita, a suspina, a geme. - A gifii, a respira greu in momentul in care se face un efort. - A face un efort. - A se sforta sa vomite. - Var. Probabil creatie expresiva, pe baza lui , care exprima ideea de gifiiala sau de sughit, cu suf. de asemenea expresiv, - (Tiktin). Coincide cu bg. aorist (dupa DAR si Candrea, bg. este sursa a cuvintului rom.), rus. "a sughita", cf. sl. (Cihac, II, 151). Scriban presupune un sl. , izvor al rom. si al bg. Pare a fi cuvint identic cu , vb. (a se da inapoi). - Der. s.f. (sughit).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*icni
vb. a suna, (reg.) a talancani, a talangi. $(... clopotul de la vite.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*balangani
vb. - A supara, a deranja. Fr. Este galicism, care apare pentru prima oara la Duiliu Zamfirescu. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*ambeta
vb. - A suporta, a ingadui. Ngr. ??????, aorist ???????? (Scriban, 1913; DAR; Galdi 195). Sec. XIX, inv.(by 10W11S4e4r12g13i13o)*honipsi
vb. - A supune un aliment la actiunea caldurii. - A gati inabusit. - A fierbe putin. - A opari, a pirli. - A arde, a prelucra prin foc (caramizi, portelan etc.). - Despre fructe si plante, a ajunge la maturitate. - Despre inflamatii, a face puroi. - A deveni matur, chibzuit. - A albi lina cu cenusa. - A urzi, a pune la cale, mai ales planuri de razbunare. - Despre lemn, a se incinge. - Mr., megl. , istr. Lat. , forma populara de la (Puscariu 390; Candrea-Dens., 370; REW 2212; DAR), cf. it. , prov., port. , fr. , sp. Sensul "a ajunge la maturitate" apare in unele dialecte it., cf. calabr. "matur". - Der. s.m. (ajutor de brutar); , s.n. (cuptor pentru copt piine de casa); , s.n. (maturitate; actiunea de a coace); , s.n. (zaduf, dogoare); vb. (a coace); , s.n. (dijma de porumb); (var. inv. ), vb. (a arde, a face puroi, o inflamatie), format cu pref. (dupa Candrea-Dens., 372-3, din lat. si ); , adj. (Arg., ramolit, decrepit); , (crud, verde; imatur). Cf. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*coace
vb. - A suri, a acoperi cu un strat subtire de metal. Megl. Sl. "a risipi" (Tiktin). Legatura cu gr. ???????? printr-o var. ionica ??????i?? (Diculescu, 484), e improbabila. Cf. - Der. , s.f. (aurire; lustru superficial; foita de metal, stralucire); s.m. (cel care poleieste); s.f. (poleire; obiect poleit); s.n. (strat subtire de gheata), cf. sl. "a se acoperi cu polei" si .(by 13W7S7e15r1g9i9o)*polei
vb. - A surprinde, a lua prin surprindere. - Var. Pare a fi rezultatul unei interpretari expresive a lui , care are acelasi sens, prin intermediul unui infix nazal, sau al unei incrucisari cu radacina expresiva , cf. Der. din lat. "picior" (Philippide, II, 714; REW 1539, DAR) este incerta. - Der. vb. (inv., a insela; a zapaci, a nauci), este de asemenea un der. expresiv, cu suf. -, ca de la (Graur, IV, 106); s.f. pl. (inselaciuni, tertipuri), cuvint pe care DAR il gloseaza gresit prin "resturi, reziduuri", punindu-l in legatura cu sl. "ciuperca".(by 10W4S4e12r13g6i6o)*gimba
vb. a susoti, (pop.) a sopacai, a sopai, a susui, (reg.) a sosoni, (prin Olt. si Munt.) a pupui, (prin Olt.) a soporoi, (Transilv. si Mold.) a sopoti. $(Nu stiu ce au ....)(A ... ceva pe care nu l-am inteles.)(I-a ... ceva la ureche.)afirmaclipocifosni.$(by 4W5S13e13r6g7i7o)*sopti
vb. a suspina, (Transilv.) a sioi, (Transilv. si Ban.) a (se) suscai, (prin Ban.) a susni. $(A ... din adancul inimii.)$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*ofta
vb. - A sustine contrariul, a nega. Tradus din fr. si conjugat ca - Der. (var. ), s.f.; (var. ), adj.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*contrazice
vb. - A susura. - Mr. Fr. (in mr., probabil din it. Puscariu 1134 il considera drept reprezentant direct din lat. , cf. REW 5761; dar aparentele pledeaza in favoarea unei der. neologice, inclinind spre alb. (Philippide, II, 648), bg. - Der. vb. (a murmura) incrucisare intre si (Tiktin); vb. (a murmura), sec. XVIII, inv. din ngr. ???????????; (var. ), s.n. (susur), din fr. (var. din it. si ngr. ?????????); adj. (care murmura); adj. (care murmura); s.f., ca (by 12W13S6e6r14g15i8o)*murmura
vb. - A tabaci, a argasi. - A inrosi. - A insingera, a umple de singe. Rut. "a muia", cf. rus. "a desface" (Scriban; DAR). Semantismul pare clar, deoarece tabacitul presupune operatia de a muia pielea si, pe de alta parte, coaja de arin, care se foloseste in aceasta operatie, are culoare rosiatica. Cihac, II, 85, se gindea la "singe", care nu pare posibil. - Der. , s.f. (planta comestibila, Barbarea vulgaris), al carei nume provine fara indoiala de la (Bogrea, I, 336), dar nu de la sensul (DAR), ci probabil de la cel de caci asa se pregateste planta; (var. ), s.m. (plante ramnacee, Rhamnus frangula; Rhamnus cathartica), cf. rut. (DAR), este probabil cuvint identic cu mr. "paducel", pe care Pascu, I, 70 il deriva de la lat. ; , s.f. (tabacit, actiunea de a tabaci; baie de tabacit); , s.n. (tabacit).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*crusi
vb. a tagadui, (livr.) a denega. $(... ca ar fi fost la ...)retractacontesta$.(by 7W15S15e8r9g9i2o)*nega
vb. - A taia, a ciocirti. - A coji, a decoji. - A cizela, a sculpta. - A educa, a slefui. - (Refl.) A se rafina, a se cizela. - Mr. Sl. -, - "a sparge; a rupe" (Cihac, II, 55; Densusianu, 365; DAR); cf. sb. "a sparge", bg. "a razui", mag. "a taia". Din mag. par a deriva , s.n. (semn care se face pe copaci, fr. ); , s.n. (sfichi, pleasna de bici); cf. Lacea, II, 900; , s.n. (Trans., Banat, furca), cf. Draganu, III, 712. Der. s.f.(actiunea de a taia, a coji, a sculpta, a educa); s.m. (taietor, timplar; pietrar, sculptor); s.n. (dalta); s.f. (tesla; rindea lunga; cutit); s.m. (pietrar); s.f. (dalta); s.f. (piatra sau lemn daltuite; sculptura); adj. (incult).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ciopli
vb. - A taia. - A face o incizie. - A face o crestatura. - Var. Lat. "a castra"; este dublet de la , vb. neol. din sec. XIX. Pentru semantism, cf. abruz. "a taia tulpina principala a unui copac", calabr. "canal de irigatie", "gardina de butoi". Pentru vocalism, cf. > - Se considera in general ca este vorba de un der. intern de la (Tiktin; Candrea); insa explicatia semantica este evident insuficienta. Este sigur, totusi, ca in imaginatia vorbitorului de rom., cele doua cuvinte s-au amestecat cf. 8. Dupa Scriban, ar trebui pornit de la rus., rut. "a face semnul crucii", cuvint care de asemenea pare a fi incrucisat cu vb. rom. (> rom. , vb. "a marca facind o cruce"). Der. adj. (taiat, cioplit, gravat); sf. (roata zimtata; piine uscata, de forma triunghiulara sau ca o cruce, care se da de obicei de pomana), in al carui al doilea sens este evidenta incrucisarea cu sl. "a face o cruce"; s.n. (unealta a olarului cu care modeleaza marginea vaselor); s.f. (deschizatura; crapatura; taietura; semn; cioplire); s.n. (mai pentru amestecat brinza); s.f. (deschizatura, crapatura).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*cresta
vb. - A taia. - A transa. - (Inv.) A face o incizie. - A taia materialul dupa un model, a taia materialul un croitor sau o croitoreasa. - A confectiona, a face. - A da o forma, a modela. - A planui, a proiecta. - A medita, a reflecta. - A inventa, a fauri. - A face dungi, a brazda cu lovituri de bici sau palme. - A pedepsi, a lovi, a bate, a da pumni, a palmui. - A deschide drum. - A fugi, a scapa. -Mr. megl. Sl. "a taia" (Miklosich, 26; Miklosich, 312; Cihac, II, 84; Conev 60); cf. bg. , sb. slov. - Der. s.f. (taietura a unei haine; plan, proiect; dispozitie; tipar, model; minciuna, inselaciune; lovitura, palma); s.n. (croiala), din bg., sb. ; s.f. (croiala, confectionare; bucata de material pentru un obiect de imbracaminte); , s.f. (briceag de pantofar); , s.m. (meserias care croieste si coase haine; inv., taietor; insecta, Cerambys credo); s.f. (meseriasa care croieste si coase haine); , s.f. (Mold., Bucov., croitoreasa); , vb. (a se ocupa cu croitoria); , s.f. (meseria croitorului); s.n. (croitorie); , adj. (de croitor); , vb. (a indrepta prima croiala a unei rochii; a decolta, a face decolteul unei rochii); s.f. (actiunea de a rascroi; decolteu).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*croi
vb. - A taia in bucati, a sfirteca, a toca. Origine incerta. Pare a fi germ. ; trebuie sa fi intrat insa in rom. pe o filiera sl., care nu este cunoscuta. Sec. XVII, astazi in Mold. si Bucov.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*hacui
vb. - A taia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea dobori apoi cu usurinta. - A lasa un obiect in echilibru instabil, micsorindu-i baza sau punctul de sprijin. Lat. (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654; DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este inv., actualmente se foloseste mai ales part. cu functie adj.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*intina
vb. - A taia lemnul in sens longitudinal. - A taia, a trece prin, a strapunge. - (Refl.) A se crapa, a se deschide, a se desface. - Mr. , megl. Lat. , "a despica pintecele, a goli animalul sacrificat" (Densusianu, 169; Candrea, XXXI, 307; Puscariu 524; REW 2598). Pentru sensul din lat., cf. Meillet-Ernout; de la "a despica pintecele" se ajunge cu usurinta la "a despica" in general. Totusi, Tiktin pare a ignora originea acestui cuvint, iar Candrea si Scriban pleaca de la - Der. , s.f. (inv., bucata dintr-un animal sacrificat; bucata; aschie).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*despica
vb. a taia, (Transilv.), a sabai. $(... o haina.)(Fluviul isi ... drum prin munti.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*croi
vb. a talmaci, a talcui. $(Ii ... visul avut.)analiza(Cum ... acest context?)canta(A ... un rol intr-o piesa.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*interpreta
vb. a talmaci, a traduce, (livr.) a transla, (inv. si reg.) a talcui, (inv.) a da, a izvodi, a intoarce, a preface, a prepune, a primeni, a scoate. ... o a transcrie. $(A ... un text dintr-un alfabet in altul.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*transpune
vb. a talmaci, a transpune, (livr.) a transla, (inv. si reg.) a talcui, (inv.) a da, a izvodi, a intoarce, a preface, a prepune, a primeni, a scoate. $(A ... o poezie dintr-o limba in alta.)$(by 7W7S1e1r9g10i10o)*traduce
vb. - A tamiia, a cadelnita. Sl. (Miklosich, 24; Cihac, II, 37); cf. bg. - Der. s.f. (vas in care se arde tamiie; Arg., punga) din sl. ; , vb. (a tamiia).(by 8W1S1e2r10g10i3o)*cadi
vb. a tarai, a tarsai, a trage, (reg.) a tagarta. $(A ... ceva dupa sine.)(Se ... pana la transee.)(Oltul il ... la vale.)(Il ... in actiuni nesabuite.)$(by 10W11S4e4r12g13i13o)*tari
vb. a tarca, a varga, (pop.) a invarsta, (reg.) a varsta. $(A ... un material textil.)$(by 14W7S7e15r1g9i9o)*dunga
vb. - A tencui, a zugravi, a driscui. - A (se) unge. - A minji, a murdari. Sb. "noroi" (Cihac, II, 206; Tiktin; Candrea). - Der. s.f. (tencuiala, lipit cu lut).(by 2W2S11e11r4g4i13o)*murui
vb. - A tergiversa, a interpreta in felul sau. Sl. (DAR), cf. Sec. XVII, inv.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*izvrati
vb. a tesi, (reg.) a buza, a ciuli, a oli, a rosti, a spronta, a tivi. $(A ... capatul unui bustean.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*olari
vb. (a tinde spre), ind. prez. 3 sg. si pl. conj. prez. 3 sg. si pl. (a participa la un concurs, a face concurenta) ind. prez. 1 sg. 3 sg. si pl. conj. prez. 3 sg. si pl. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*concura
vb. - A tine, a respecta. - (Inv.) a sarbatori, a praznui. - (Inv.) A pastra, a mentine. - A prezerva, a asigura, a salva. - A proteja, a ocroti. - A evita, a scapa. - (Refl.) A se adaposti, a se proteja. - (Refl.) A se feri. - (Refl.) A se indeparta, a se retrage. Mr. , megl. Lat. , care apare cu sensul de "a tine, a respecta" in limba clasica, mai precis la Cicero, 17. Celelalte explicatii sint inutile: de la , prin intermediul unei forme (Philippide, 148); din mag. (Cihac, II, 498); de la un lat. , in loc de (Candrea, III, 424; REW 3642; Giuglea, IV, 1554 si X, 66); din lat. "a sarbatori", der. de la (DAR; Rosetti, I, 166). Trecerea semantica de la "a tine, a respecta", la "a sarbatori" se repeta ca la - Der. s.f. (actiunea de a se feri; refugiu); s.f. (inv., garda); , adj. (protector); , s.f. (Trans., adapost).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*feri
vb. - A tine, a se ingriji de ... - A conserva, a retine. - A rezerva, a depozita. - Mr. , megl. Ngr. ???????? "a curata", din ?????? "curatenie" (Meyer 3231; Tiktin), cf. alb. "a curata" (Philippide, II, 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie sa fie admisa o confuzie a lui ???????? "a curata" cu without "a sara, a conserva". Der. din lat. (REW 6255) nu pare posibila, cf. Rosetti, I, 161. Der. s.n. (conservare; economisire); adj. (care pastreaza). Bg. "a pastra", "conservare" par sa provina din rom. (Candrea, 408; Capidan, 233).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pastra
vb. a tipa, a urla, a zbiera, (inv. si reg.) a toi, (inv.) a chema. (... a racni, a tipa, a urla, a zbiera, (reg.) a tivli, (Transilv.) a puhai, (Transilv. si Maram.) a tipoti, (fam. fig.) a se sparge. (... v. v. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*striga
vb. - A tisni, a se prelinge. Sl. (sb.) "a fluiera, a tistui" (Cihac, II, 258), cf. ceh. "a pisti". Originea imitativa (Tiktin) nu e probabila. - Der. s.f. (baltoaca); adj. (care pisteste).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pisti
vb. - A topai, a zburda. - A tresari. - A se inalta, a se ridica. - A sari, a veni in ajutor. - (Refl.) A scapa de necaz. - (Refl.) A se mari, a creste. Lat. (Puscariu 1503; REW 7551) cf. it. prov. fr. cat., sp., port. - Der. s.n. (saritura, hop), deverbal, fara circulatie populara ( II, 45; Iordan, VII, 391); adj. (care salta, sprinten; ritmat, vioi); adj. (saltaret); s.f. (salt, hop).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*salta
vb. a totaliza. $(Ele ... laolalta ...)$ a cumula. (... a intruni, (rar) a impreuna. $(... autoritatea juridica si politica.)$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*insuma
vb. - A trada. - Var. inv. Ngr. ???????, viitor without (Tiktin). - Der. s.f. (tradare), din ngr. ????????; s.m. (tradator), din ngr. ????????. Cuvinte inv.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*prodosi
vb. a trage. $(A ... un cui cu clestele.)(A ... buruienile din pamant.)(S-a ... din mainile lui.)(Dusmanul le-a$ ... o (by 10W3S4e12r12g6i6o)*smulge
vb. - A trage o concluzie, a incheia. Lat. (sec. XIX), modificat ca > - Der. , s.f. din fr.; adj., din lat. ; adj. din fr.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*conchide
vb. - A trage o concluzie. Format pe baza fr. , plecindu-se de la - Der. , s.f., din fr. ; , adj., din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*deduce
vb. a trage, (reg.) a tucsui, (fam. fig.) a pili, a suge. $(E betiv, ... mult.)(... multe ceaiuri diuretice.)$(by 14W7S8e1r1g2i10o)*bea
vb. - A trai, a avea resedinta. - Var. Mag. (Cihac, II, 511; Tiktin; Galdi, 93). Rezultatul normal, azi inv., a fost apropiat de Cf. sl. care apare numai in acte de proveninta romina, si in bg. din Trans. (Miklosich, 126). Der. (var. ), s.n. (locuinta), din mag. ; s.f. (casa de locuit), cu suf. -; s.m.; vb. (a trai impreuna), format dupa fr. ; adj., cuvint fortat de regimul comunist.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*locui
vb. - A trai, a dura. - Var. (Trans. si inv.) Sl. (Tiktin). Sec. XVI, inv. - Der. s.n. (Trans., incinta), cuvint rar, folosit de Cosbuc, cf. Draganu, V, 370).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*prebindi
vb. a trai. $(Se ... din retributie.)(El isi ... parintii.)purta(A ... o atmosfera de suspi-ciune.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*intretine
vb. a trandavi, (rar si fam.) a tandali, (rar) a tolani, a trantori, (reg.) a migali, a milcosi, a putori, a zacari, (prin Ban.) a modosi, (fig.) a cloci. $(Toata ziua ....)(Te-ai ... de tot!)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*lenevi
vb. - A transfera, a face un report. Fr. Este dubletul lui , vb. (a obtine), din lat. (sec. XIX), cf. fr. - Der. s.n. (suma anterioara), din fr. ; s.n., din fr. ; s.m., din fr. (engl.) ; adj. (de reporteri).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*reporta
vb. - A transforma, a face sa se potriveasca. < Fr. Der. (din fr.) , adj.; , adj.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*adapta
vb. - A transvaza, a deserta. - Var. Mold. - Mr. Sl. , cuvint citat de Miklosich, 685, fara sens cunoscut, dar care trebuie sa-l aiba pe cel din rom., din sl. "a agita", cf. bg. , slov. , cu acelasi sens (Miklosich, 41; Conev 63), si bg. > megl. "a scoate moare de varza" (Capidan 306). Pascu, I, 62, deriva in mod gresit mr. din - Der. , s.f. (vas pentru transportul strugurilor); , s.n. (pritocire); s.f. (transvazare).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pritoci
vb. - A trata, a dezbate, a discuta. Lat. (sec. XIX). Mai ales in Trans.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pertracta
vb. a trata. $(A ... incheierea unei tranzactii.)(A ... valori, efecte publice.)parlamenta$.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*negocia
vb. - A trece, a a traversa, a perfora, a deschide drum. - A ajunge pina la ... - A ajunge la ceva, a-si croi drum, a razbate. - A invinge, a rapune. - Var. Sl. "a rupe" (Miklosich, 42; Cihac, II, 154). Din rom. provine sas. Din contaminarea lui cu a rezultat vb. (a patrunde, a perfora, a traversa; a ajunge la, a parcurge), der. , adj. (descurcaret).(by 13W7S7e7r1g1i9o)*rasbi
vb. - A trece, a strabate. - A introduce, a face sa treaca, a patrunde. - A conduce, a insoti. - A vinde, a desface o marfa. - A-si duce viata, a trai, a-si umple timpul. - A se mentine, a se dainui. - A se distra, a se desfata. - (Refl., inv.) A se sfirsi, a muri. - (Refl.) A se intimpla, a avea loc. - Mr., megl. Lat. (Tiktin; REW 8842) cu disimularea primului - Der. s.n. (joc de copii, in care un grup incearca sa patrunda intr-un loc aparat de grupul advers), deverbal; s.f. (petrecere, sarbatorire; chef, ospat; moarte); , s.m. (insotitor, escorta), inv.; s.f. (inv., mod de trai, viata); s.f. (cheotoare).(by 7W8S8e1r2g10i10o)*petrece
vb. - A trece dinafara inauntru, a patrunde. - A incapea. - A adera, a se inscrie, a ajunge sa faca parte dintr-o grupare. - A se angaja intr-o slujba. - (Inv.) A se asocia, a se insoti. - A Incepe, a se initia o anumita perioada de timp. - A se apuca (sa danseze, sa joace etc.). - La cartile de joc, a-i veni cuiva carti bune. - A patrunde, a strabate. - A-si micsora un material dimensiunile la muierea in apa. - Mr., istr. , megl. Lat. (Puscariu 893; Candrea-Dens., 867; REW 4501; DAR), cf. it. fr. , prov., sp., port. - Der. , s.f. (actiunea de a intra si rezultatul ei); adj. (inv., care intra); s.f. (inv., intrare; nod in lemn).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*intra
vb. - A trece la indeplinirea unei actiuni intr-un moment ulterior celui stabilit initial; a intirzia. Mr. De la , plecindu-se de la o combinatie lat. de tipul (Puscariu 79; REW 5924), sau de la o formatie adv. rom. . Spiritul compunerii este cel al fr. ; cf. si alb. "a intirzia" (Philippide, II, 647). - Der. , adj. (inv., intirziat); , adv. (Banat, tirziu).(by 13W14S7e7r15g1i9o)*amina
vb. - A trece prin sita sau ciur. - A ploua marunt. - A distinge, a observa, a examina. - (Refl.) A aluneca, a patrunde. - Mr. istr. Lat. (Puscariu 346; Candrea-Dens., 319; REW 1842; DAR); cf. v. it. prov., sp. , v. fr. , cat. , port. - Der. , s.m. (persoana care cerne); s.n. (ciur pentru nisip); , s.n. (actiunea de a cerne).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cerne
vb. - A trece un lichid in stare de vapori sub actiunea caldurii. - A coace. - A clocoti, a face basici. - A misuna, a forfoti. - A fermenta, a se altera. - A se tulbura, a se chinui, a se nelinisti. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 607; Candrea-Dens., 586; REW 3265; DAR), cf. it. sp. (gal. ), port. Der. , s.f. (fierbere; loc la stina unde se fierbe laptele); s.n. (ceaun pentru fiert); , adj. (fiert; copt; deprimat; ratat); , s.f. (fierbere); , s.f. (fel de mincare; supa), cuvint pe care Meyer, IV, 92, il deriva in mod inutil de la un lat. ; adj. (care nu este bine fiert, crud). Cf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*fierbe
vb. - A tremura. - A vibra. - A bombani, a bodogani. - A palavragi, a birfi. - Mr. "a palavragi", megl. "taifas". Creatie expresiva, cf. , si armen. "a scutura". Sensurile 2 si 3 par a indica o influenta a tc. "vorbaret, guraliv", cf. ngr. ?y??y? "guraliv"; bg. "a palavragi" (> mr., megl.). - Der. s.m. (Mold., slobod la gura); , s.f. (tremur, tremurici); , s.n. (pista pentru sanii), cf. De la cuvintul tc. semnalat pare a proveni , s.n. (joc de carti). Aceleiasi radacini expresive ii apartine , vb. (a fredona), cf. bg. "a certa" (Candrea), cu der. s.n. (Trans., tub de fluier; corn din coaja de trestie); s.n. (bat cu care se curata hornul); s.n. (Mold., flaut).(by 12W12S12e5r6g14i14o)*dirdii
vb. - A trezi. - A insufleti, a inviora, a stimula. - Mr. , megl. Lat. "a deschide ochii". Rezultatul rom., in mod normal , a suferit o asimilatie, aceeasi ca in > Semantismul este normal, daca se pleaca de la sensul "a deschide ochii", care apare in lat. si care este firesc, astfel incit nu este altceva decit un frecventativ de la "a deschide ochii si a incepe sa vada". Aceasta der. a fost deja indicata de Candrea, XXXI, 307, dar nu a fost acceptata si pina la urma a fost abandonata chiar de autor, din motive pe care nu le intelegem. A influentat poate in lipsa ei de succes constiinta diferentei semantice prea mari intre rezultatul rom. si reprezentantii romanici ai lui (it. , cat. , sp. ), toti cu sensul de "a provoca suparare". Acest criteriu, totusi, nu pare suficient, intrucit der. romanici sint mai putin clari decit rom., si este mai probabil sa provina direct din , prin intermediul part. (Parti 374; Corominas, II, 153). Este adevarat ca s-a semnalat in rom. un corespondent , vb. (a supara, a necaji), care ar reprezenta acelasi etimon (Lacea, IV, 777; REW 2579); dar, pe de o parte, acest cuvint lipseste in toate dictionare rom., ne este necunoscut si pina la un anume punct este indoielnic, iar pe de alta parte, paralelismul cu demonstreaza ca rezultatul rom. al lui nu putea fi Celelalte ipoteze sint insuficiente: din lat. (Cihac, I, 77; Lambrior, VII, 92) sau lat. (Tiktin), la fel de dificil fonetic; din lat. (Puscariu 528; REW 2515; Candrea-Dens., 494; Iordan, 49; Pascu, I, 76; Densusianu, II, 8; Candrea; Scriban), al carui fonetism nu se intelege la rindul lui. Der. , adj. (ager; inteligent, istet, patrunzator), a carei formatie este putin clara, dar care deriva probabil direct de la , part. de la (dupa autorii mentionati, din lat. ); , s.f. (inteligenta, patrundere); , adj. (care desteapta).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*destepta
vb. a trimite, (reg.) a mana, (inv.) a porni, (grecism inv.) a proftaxi. $(A ... coletele.)(Cui i-ai ... scrisoarea?)inainta$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*expedia
vb. - A trinti, a dobori. Origine necunoscuta. De la "pietricica", dupa Giuglea, III, 595; din lat. < "catir", dupa Puscariu, III, 838 si DAR; din mag. "coasta", dupa Draganu, in DAR; din lat. , dupa Skok, XLIII, 191, cf. REW 23; insa nici una din aceste explicatii nu pare pertinenta. Pare a fi vorba mai curind de un der. expresiv, de la , interj. care apare numai in compuneri ca , etc., ce exprima ideea de hurducatura a unei carute, cf. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*imburda
vb. a trosni, (reg.) a troscani. $(... din pistoale.)(Ce-a ...?)trosni(Ii ... incheieturile.)plesnilovisparge$.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*pocni
vb. A turna in pahar, a da de baut. - Mr. Lat. (Tiktin; REW 6504). Sec. XVII-XVIII, inv. Cf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*meste
vb. - A tusi. - A importuna, a deranja. Creatie expresiva, cf. ; se intilneste cu alte creatii spontane de acelasi tip, cum sint: , vb. (a bombani); , vb. (a ride); , vb. (a hohoti) etc. Sensul 2 pare a fi suferit influenta lui - Der. , s.f. (atac de tuse).(by 7W7S7e1r9g10i3o)*chihai
vb. - A ucide pe cineva fara judecata (de catre o multime). Fr. - Der. , s.n. (actiunea de a linsa), din fr.(by 12W5S6e14r14g15i8o)*linsa
vb. - A ucide. - Var. (inv.) Mr. Sl. (Miklosich, 50; Cihac, II, 227), cf. bg. Cuvint de uz general (ALR, I, 289-90). - Der. s.n. (moarte, omucidere, asasinat); adj. (ucigas, asasin); s.f. (inv., moarte).(by 2W2S3e11r11g5i5o)*omori
vb. - A umbla, a se indrepta spre, a pleca. - A calatori, a se deplasa. - A se extinde intr-o directie determinata. - A frecventa. - A continua, a dura, a urma. - A circula, a da curs. - A functiona (o masina). - A se realiza un negot. - A progresa, a inainta. - A opera, a proceda. - A intra in anumite jocuri de carti. - A veni, a se conforma, a se ajusta, a asorta. - A conveni, a fi oportun. - A fi posibil, a fi permis. - A se folosi, a se uza, a se consuma. - A trece. - (In expresii) A cadea, a se desprinde, a se rostogoli. - (Cu pron. in dativ) A-i prii, a fi. - (Cu ) A se marita, a se casatori. - (Cu ) A avea un oarecare numar de ani, neimpliniti. - Var. (Trans.) Mr. , megl. , istr. Lat. "a se scufunda" (Candrea, II, 12; Puscariu 1056; Candrea-Dens., 1080; Densusianu, II, 20; REW 5525), cf. alb. "a indeparta" (Meyer 274; Philippide, II, 647), sard. "a impinge" < lat. (Wagner 111). Cf. si Daicovici, V, 477; Rosetti, I, 175; Cortes 131. Semantismul presupune un sens intermediar, "a cadea" ca cel care apare (17) in fraze ca (Creanga). Var. e putin clara. Poate-i vorba de un proces de asimilare al conjug., datorat participiului ca in sau (care apoi a evoluat in sens contrar, pina a ajuns la ). Prezenta acestei forme in Trans. si in istr. este dovada unei schimbari foarte vechi. Trebuie sa existe si in Mold. (cf. poezie populara: ), si probabil in tot domeniul rom., cf. Der. s.m. (inv., calator); , s.m. (precursor), dupa sl. si apoi dupa lat. ; s.n. (umblat; miscare; progres, dezvoltare; umblet); s.f. (umblet); s.n. (diligenta, solicitare), format dupa fr. pe baza paralelismului ; vb. (a preceda), se foloseste in Trans., format dupa germ. ; adj. (precedent, antepus; vestitor; s.m. precursor), dupa fr. (by 3W12S12e5r6g6i14o)*merge
vb. - A umbla fara rost, de colo-colo; a chefui. Formatie expresiva, bazata pe imitarea sonora a miscarii prin intermediul ritmului ternar Corespunde creatiilor expresive si Apartin celei de a doua: vb. (a balabani, a legana); s.f. (balabaneala); adv. (atirnind). Se bazeaza pe acesta ultima asociere sonora: vb. (a balabani, a legana); s.f. (balabaneala). Cea de a doua consonanta a produs si vb. (a balansa, a legana; a face eforturi, a se stradui) si s.f. (miscare inceata), der. normal, care echivaleaza al treilea termen cu primul, ca in , si pe care Cihac incearca inutil sa-l explice prin rut. ; in alternanta sa consonantica este posibil sa fi intervenit si tc. "mare" > sb., bg. , care nu figureaza in rom. decit ca nume de familie destul de comun. In sfirsit, aceluiasi ritm ternar ii apartine vb. (a bate clopotele), interj. (bang!, dang!), formatii in care imaginea vizuala a miscarii limbii clopotului se asociaza cu creatia onomatopeica (cf. si sp. ). Totusi, Scriban prefera sa-l explice pe prin mag. "a hoinari", pe prin mag. , si pe prin mag. "a se speti, a munci din greu". Pentru caracterul expresiv al acestor formatii, cf. Graur, IV, 91-97; Iordan, II, 184.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*badadai
vb. - A umbla in voie dintr-un loc in altul. - Var. Mr. megl. Lat. (Puscariu 1336; Rosetti, I, 170), cf. Cuvint de uz general (ALR, I, 96), s-a pastrat numai in rom. - Der. s.n. (balustrada, parmalic); s.f. (Munt., stinghie in curte pe care se culca gainile); (var. ), s.f. (umblet in voie); s.n. (rar, plimbare); adj. (care se plimba mult); s.f. (closet).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*plimba
vb. - A umezi, a imbaia, a se uda. - A se face mai moale. - A (se) induiosa, a (se) emotiona. - A slabi, a ceda. - (Despre fructe) A se sparge, a se crapa; a se face zob, a marunti. - A pune rufele in apa inainte de spalat. - A fi plin, incarcat de. - Var. Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1105; Candrea-Dens., 1146; REW 5646), cf. prov. fr. , cat. sp. ; cf. - Der. s.n. (Banat, muiat, inmuiere).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*muia
vb. - A umfla. - A basica. - A face cosuri, bubulite. - A bate, a cirpi, a lovi. - A insela. Sb., cr. "a se uza prin frecare", cf. slov. "a se umfla", rut. "a se umfla" (Cihac, II, 74; DAR). - Der. , s.f. (basica).(by 5W6S14e14r15g8i8o)*cosi
vb. - A umfla, a mari. Origine necunoscuta. Relatia cu (Candrea) e indoielnica. Poate are legatura cu Cuvint destul de rar, in Mold. si Trans. - Der. s.f. (inv., umflatura, tumoare).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mosori
vb. - A umple, a ticsi, a indesa. Lat. , "a invada, a patrunde", intensiv de la Rezultatul normal, a suferit o disimulatie > , ca in > ; si, apropiat astfel fonetic de , a capatat un sens confuz secundar de "a se amesteca", cf. DAR. Celelalte explicatii nu sint suficiente: din lat. (REW 8693; Ticaloiu, XLI, 589); din lat. in loc de (Puscariu, IV, 705; DAR), bazat pe sensul secundar mentionat, care nu ajunge pentru a explica semantismul, din lat. (Giuglea, II, 823); din lat. , printr-o metateza de la (Pascu, VIII, 556); de la , bazat pe "virf, culme" (Iordan, II, 198).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*intesa
vb. - A umple cu ceva. - A impovara, a coplesi. - A bate, a ciomagi. - (Inv.) A insarcina. - Mr. megl. , istr. Lat. , cf. in Glosele de la Reichenau (Puscariu 810; Candrea-Dens., 257; REW 1719; DAR), cf. alb. (Philippide, II, 644), it. , prov., sp. fr. (v. fr. ), cat., port. - Der. adj. (umplut; plin cu ceva; f. rar, gravida), pentru al carui ultim uz, cf. , sp. ; s.n. (dispozitiv care permite sa se introduca mai multe cartuse in magazia unei arme de foc); s.m. (persoana care incarca un recipient, servitor care incarca o piesa de artilerie); s.f. (incarcare; ceea ce transporta un vehicul sau o persoana); , s.f. (rampa de incarcare). Cf.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*incarca
vb. - A umple pina la refuz. Sl. bg. (Candrea; Graur, VI, 168). In Olt. si Trans.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*popilni
vb. a umple, (Transilv.) a tecarui. $(... carul cu fan.)impovaraumple$.(by 12W5S5e6r14g14i7o)*incarca
vb. - A unge. - A consacra, a unge. Sl. (Miklosich, 37; Cihac, II, 88), cf. - Der. adj. (inv., inchinat), din sl. ; s.f. (consacrare), din sl. ; s.f. (inv., pamatuf de bumbac pentru uns).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pomazui
vb. - A urca, a sui. - A urca, a ridica. Dintr-un der. vulg. al lat. , cf. S-ar putea pleca de la ; insa dificultatea conservarii lui intervocalic este mare, aproape de nerezolvat. Se poate datora unei reduplicari, rezultat al unui protetic de la , (precum , de la ), sau al unei compuneri cu Cealalta ipoteza, emisa de Puscariu, XXXI, 616 si acceptata de DAR si REW 606, pleaca de la lat. < Explicatia nu convinge, nu numai datorita ciudateniei imaginii, ci si pentru ca nu se tine seama de evidenta identitate a lui cu si, prin urmare, de necesitatea de a le gasi o origine comuna.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*aburca
vb. - A urmari, a merge pe urmele cuiva. Origine necunoscuta. Cuvint putin folosit. Este indoielnica der. din lat. (Philippide, II, 643), prin intermediul unui (DAR), cf. REW 1529; aceasta explicatie nu se potriveste cu sensul der. , s.f. (epilepsie) si adj. (nenorocit, amarit). Ar putea fi vorba de un lat. , de la , deformare de la (ca si calabr. "a se indoi, a se cocosa," cf. Rohlfs I, 75), ipoteza care se potriveste mai bine cu der. si mai putin cu vb.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*agimba
vb. - A urmari, a spiona, a iscodi. Sl. "a impinge, a imboldi" (Miklosich, 41; Miklosich, 764; Cihac, II, 255; Byhan 326). - Der. , s.f. (urmarire), deverbal; (var. ), adj. (urmaritor); (var. ), s.m. (urmaritor; paznic, supraveghetor) din sl. , cf. mr., megl. bg. , sb. ; s.n. (slujba si salariul pindarului); s.n. (pinda).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pindi
vb. - A urzi, a dispune urzeala. - Var. Mr. megl. Sl. "a duce" (Miklosich, 31; Cihac, II, 460; Miklosich, 398), cf. - Der. s.n. (urzeala); s.f. (urzit). Megl. provine direct din bg. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*navadi
vb. a vagabonda, (inv. si reg.) a nemernici, (reg.) a talalai, (prin Transilv.) a buduslui, (Mold.) a lainici, (Transilv.) a techerghi, (inv.) a haimani, a strengari. $(Toata ziua ....)(... din loc in loc.)(Pe unde n-a ...?)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hoinari
vb. a varsa. $(... apa in lighean.)(Mai ... doua picaturi; ... benzina pe foc.)(Afara ... cu galeata.)(A ... un clopot, o statuie, o piesa metalica.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*turna
vb. - A varsa, a vomita. Lat. de la , de conjug. ca in it. prov., v. fr., cat. , sp. (cf. REW 23). Cu exceptia sp., sensul romanic este cel etimologic, de "a uri". Semantismul rom. se explica prin confuzia fireasca a reactiei de a vomita cu ideea de a dispretui sau uri ceva; cf. gr. ???????? "rest de mincare, excremente", fata de ????????? "a dispretui"; sau fr. "a vomita" cu sensul de "a uri"; in expresia Cuvintul este general cunoscut (ALR, 145) si folosit de la Coresi; astfel incit nu se poate admite cum, a presupus Juilland, I, 159, ca este vorba de un imprumut din tig. Der. s.f. (Trans. de Sud, sperma); adj. (repugnant, care provoaca greata); adj. (care vomita, vomitiv); (var. ), s.f. (vomitat).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*bori
vb. - A varsa lacrimi. - A compatimi, a deplinge. - A jeli (un mort). - (Refl.) A se tingui, a se vaita. - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 1339; Candrea-Dens., 1409; REW 6572; Rolhfs, 33), cf. it. , prov. fr. cat. sp. Uz general (ALR, II, 231). - Der. , adj. (plingator, gata sa plinga); (var. rara ), adj. care plinge, trist); , s.f. (actiunea de a plinge sau de a se jelui; reclamatie; cerere); s.f. (bocitoare); (var. ), s.n. (plingere, tinguire); s.f. (plins, scincet); vb. (a compatimi, a deplora), format dupa fr. cf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*plinge
vb. a veni. $(...-te sa te imbratisez.)(...-ti picioarele!)comparasemanaatasa.$(by 12W12S12e6r6g14i15o)*apropia
vb. - A vexa, a deranja, a sicii. Ngr. ????????? (Tiktin ; DAR). Sec. XIX, inv.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*catatrixi
vb. a vietui, (pop.) a haladui, a salaslui, (reg.) a labadui, a salasi, (Olt.) a sufleti, (inv.) a custa, a locui, a salasui, a via. $(Au ... fericiti pe aceste meleaguri.)(Cat ..., omul invata.)(Cum ...?)coabita(Nu mai ....)(A ... acolo o buna parte din viata.)apuca$. a se tine, a vietui. (... v. v. (by 11W11S12e5r5g13i14o)*trai
vb. - A vindeca. - A imbunatati. Sl. "a vindeca" (DAR). Sec. XVIII, inv.; imprumut cultural. - Der. , adj. (care vindeca); s.f. (vindecare).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*isteli
vb. - A vorbi. - A spune, a rosti. - (Inv., refl.) A se numi, a se chema. - (Mold., refl.) A se pune de acord, a se invoi. - Mr. ; megl. Sl. (sb.) "a croncani". Schimbarea semantica este ciudata, si a fost explicata de Miklosich, 20 si Densusianu, 267, ca specifica sl. Petrovici, VII, 170, a fost primul care a facut distinctia intre sb. "a vorbi", etimon al rom., si "a croncani", cf. Puscariu, 292. Der. , vb. (Trans., a interpela), der. artificial, pe baza modelului germ. (DAR); , s.n. (vorbire; limba, idiom; argou, limbaj; proverb, zicala; inv., discurs, alocutiune; voce, accent; inv., invoiala, tirguiala; inv., verb, cuvint), cf. mr. mr., megl. , din sl., bg. "cint" (Miklosich, 20; Miklosich, 141; Conev 95); , adj. (de nespus); s.m. (vorbitor; la nuntile din Trans., persoana care improvizeaza strigaturile); adj. (mut).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*grai
vb. a vorbi, a zice, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai, (inv.) a vorovi. (...- a rosti, a vorbi, a zice, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai, (inv.) a glasi, (depr.) a debita. (... v. v. a face, a zice. $(El ...: - Nu vreau!)transmitepovestidestainuirecitasustine(Se ... ca a plecat.)scoatepronuntasupranuminumi(Ce ... savantul in aceasta carte?)presupunecontinesemnificadenuntaporunciobiecta$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*spune
vb. - A vorbi de rau, a denigra. - A flecari, a indruga verzi si uscate. Creatie expresiva (Iordan, II, 192), bazata pe consonanta care trebuie sa sugereze ideea de obiect flasc , sau de a amesteca in mod confuz . Este evidenta relatia expresiva a lui cu ; pentru corelatia "gura" si "cirpa", cf. Numai ca o curiozitate trebuie sa amintim ca Cretu 309 considera ca rezultat al lui metateza a lui Der. s.m. (flecar, palavragiu); s.f. (birfa); , adj. (inv., birfitor); adj. (care birfeste); s.f. (birfa); , s.f. pl. (cirpe, haine, avut); vb. (a murdari rufele; a fura, a sterpeli); s.m. (pungas, hot); s.f. (haine); (var. ) s.f. (stomac al animalelor); adj. (burtos); vb. (a iscodi). Cf.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*birfi
vb. - A vorbi nedeslusit, a biigui, a ingaima. - A gilgii. - (Despre curcani) A croncani. - Var. Creatie expresiva, bazata pe consonanta (cf. ) si pe ritmul ternar, cf. apare ca imitatie a croncanitului curcanului. Aceeasi consonanta intervine la ngr. ???-?????? "a gilgii", alb. "a biigui", sb. "a vorbi repezit", rus. "a vorbi fara sir" (cf. Berneker 69). Din rom pare a proveni rut. "bodoganeala". Der. s.f. (zgomot facut de ceva care bolboroseste; gilgiiala); , adj. (care bolboroseste); s.f. (bolboroseala).(by 13W13S6e7r15g15i1o)*bolborosi
vb. - A vorbi repezit, a sporovai. Creatie expresiva, o simpla var. a lui (Scriban) si a lui , vb. (Trans., a gifii; Maram., a striga, a vocifera). E putin probabila legatura facuta de Cihac, II, 168, cu sl. "gol, de prisos" sau cea sugerata de Tiktin si Philippide, II, 719, cu alb. "a behai". - Der. s.m. (sarlatan); , s.m. (Mold., limbut); s.f. (Mold., flecareala); , s.n. (taifas, trancaneala). Cf. , s.f. (oboseala, dezgust, repulsie), care ar putea deriva din aceeasi radacina expresiva (Cihac, II, 168; Scriban), daca se admite ca aceasta ar putea avea si sensul de "a scirbi", ca (dupa Tiktin, mai bine pusa in relatie cu ; dupa DAR din mag. "gol"; finala ca in etc.); der. (var. ), vb. (a scirbi, a-i fi greata, a inspira repulsie), cf.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*lehai
vb. - A zabovi, a sta, a inceta. Cuvint in care se confunda doua verbe sl., si (Tiktin). Sec. XVI, inv.(by 11W4S5e13r13g13i7o)*pristoi
vb. a zabovi, (pop.) a pregeta, (inv. si reg.) a pesti, (reg.) a baciui, a ingadui, (fig.) a se incurca. $(A ... mai mult la bautura.)(Sa nu ... mult acolo!)amana(A mai ... solutionarea problemei.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*intarzia
vb. a zbarnai, a zazai, a zumzai, (rar) a zumbai, (pop.) a bombani, (reg.) a bornai, (Transilv. si Ban.) a vajai. $(Albinele ....)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*bazai
vb. - A zburataci, a roi. - A filfii, a se legana in vazduh. - A misca, a clatina. - (Inv.) A innebuni. - (Rar) A fluiera. - Mr. Creatie expresiva, care reprezinta ideea de zbor clatinat, ca cel al fluturelui, cf. , ca si arab. , germ. , it. (Battisti, III, 1661), it. , prov. si de asemenea sp. Nu se poate stabili daca, in rom. der. verbal este anterior sau posterior lui (mr. ), s.m. (insecta cu corpul alungit si patru aripi de culori diferite; samara; paieta, bob de metal stralucitor); vb. s-a format, mai probabil direct pe baza expresiei imitative , cu suf. de asemenea expresiv , cf. Mai putin probabila este der. directa din lat., care a fost propusa adesea, plecindu-se de la corespondenta cu alb. "a zburataci", "fluture" (cuvinte care par der. din rom.) si it. "fluture de noapte" (poate in loc de ). Totusi, s-au mentionat ca etimoane posibile lat. "a fluctua" (Diez, II, 22; Meyer 100; REW 3384; DAR; Rosetti, I, 167; cf. in contra Graur, V, 98),in care tratamentul lui ar fi greu de explicat; sau lat. , de la "a pluti" (Candrea, XXXI, 310; Candrea, 96; Candrea-Dens., 610; Puscariu 626; cf. Densusianu, II, 321) a carui solutie ar fi posibila, daca nu ar fi atit de evidenta apartenenta la familia expresiva, cu toti der. sai. Scriban, XLI, 48, propunea o origine gepidica; numai Iordan, II, 170, admite origine expresiva. Der. , vb. (a filfii, a se legana in vazduh; a se clatina; a agita, a misca; a fluiera), cu infix expresiv, ca in ; , adj. (usuratic, neserios; frivol, inconstant; nebun, ticnit), pentru al carui ultim sens, astazi inv., cf. sp. ; , s.m. (dim. al lui ; paieta); vb. (a impodobi cu paiete). Dupa Puscariu, IV, 683, ar fi un der. din lat. "pleava", de la , ipoteza imposibila din toate punctele de vedere. - Din rom. provin alb. "a zburataci", "fluture", bg. "paieta" (Capidan, 221), cu var. (Bernard 43), si ngr. ????????? "a sari", ???????? "a zbura".(by 2W10S10e4r4g12i13o)*flutura
vb. a zdrobi, (pop.) a zobi, (Ban. si Transilv.) a zdrosi, (inv.) a zdruncina. $(A ... un obiect de pamant.)(A ... pahaul cu pumnul.)(A$ ... o a sparge, (reg.) a strica. $(A ... nuci, alune.)(A ... un aliment in gura.)(A ... sare.)zdrobi(Corabia s-a ... de stanci.)(Valurile se ... de tarm.)nimici(I-a ... toate iluziile.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*sfarama
vb. a zgaltai, (Transilv.) a hati. $(... de usa ca sa o deschida.)(Se ... ca sa se desprinda din legaturi.)(S-a ... din mainile lui.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*smuci
vb. - A zimbi. Rut. "a-si ciuli urechile, a-si incorda privirea", cf.Berneker, II, 63.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*omizi
vb. - A zugravi, a face o pictura. Lat. (sec. XIX), dubletul lui - Der. s.m. din lat. (sec. XIX); s.f., dupa it. ; adj., din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*picta
vb. a zugravi, (inv. si pop.) a scrie, (Transilv.) a pingali, (inv.) a pictura, a zografisi. $(A ... un tablou; a ... un aspect din natura.)$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*picta
vb. - (Banat) A fi lipsit de. Sb. , din it. - Der. s.f. (greseala, eroare), din sb. (by 15W8S9e2r2g2i11o)*fali
vb. - (Banat) A imbraca de sarbatoare, a gati, a dichisi. Origine necunoscuta. Dupa o parere mai veche a lui Mangiuca, 1884, 67, si Philippide, XXXI, 294, ar fi cuvint identic cu it. , v. prov. ; ipoteza pe drept cuvint combatuta de DAR, cf. REW 2604. Dupa Puscariu, XXXII, 112, ar fi o forma refacuta pe baza lui , si aceasta de la lat. (cf. impotriva acestei pareri, Graur, V, 95). Spitzer, VI, 235 se refera, la etimonul , putin probabil. - Der. s.f. (haine de duminica, podoabe). (by 1W10S10e3r4g12i12o)*ateia
vb. (Ban. si Transilv.) a (se) deschiotora, (Mold.) a (se) dezbumba. $(A-si ... nasturii; a se ... la haina.)$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*descheia
vb. - (Bucov.) A sisii. Creatie expresiva (Graur, IV, 91). - Der. (var. ), adj. (sisiit, peltic), care este pus de obicei in legatura cu sl. "bilbiit", cf. bg. , rus., rut. "bilbiit" (Cihac, II, 387; Conev 96; DAR). Lowe 40 atribuie terminatia cuvintului unei contaminari cu mag. "bilbiit". Pare evident ca toate aceste cuvinte sint expresive; pentru formarea celui rom., cf. si si in general toate vb. in .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cepeli
vb. CRESTE. DEZVOLTA. INALTA. IN-MUGURI. LASTARI. MARI. MUGURI. PRODUCE. RODI.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*odrasli
vb. - (Despre aeronave) A afectua operatiile necesare pentru a reveni si a se opri pe sol. Fr. , cu finalul propriu multor vb. neol., cf. < , < etc. - Der. s.n. (aterizare).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ateriza
vb. - (Despre animale) A mesteca a doua oara mincarea intoarsa din stomac. - Var. Bucov. Mr. megl. Lat. (Puscariu 1483; REW 7440), cf. it. (ven. sard. versil. ), prov. fr. sp., cat. port. - Der. adj. (care rumega); (var. ), s.f. (pilitura de ferastrau); s.n. (Munt., particule de lemn care cad la taiere). Din rom. provin rut. (Miklosich, 11; Candrea, 401).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*rumega
vb. - (Despre animalele intepate de taun) A fugi imprastiindu-se. - Var. Sl., cf. rus. (DAR); probabil introdus pe filiera slov., deoarece este folosit numai in Trans. - Der. interj. (strigat cu care se alunga animalele); , s.f. (taun).(by 7W1S1e1r9g10i3o)*bizdari
vb. - (despre astri) A apune, a scapata. - (Despre sursele de lumina) A disparea, a se intuneca. Var. Probabil un der. de tipul sau , cu schimbarea moderna a conjug. (datorita conjug. incoative), si cu alterarea fonetismului, datorata falsei etimologii populare care a asimilat acest cuvint la familia si inseamna in principal "a da forma" (cf. ); in lat. ca si in rom. a ajuns sa insemne "a da forma falsa" sau "a se preface"; cf. it. , prov. fr. (REW 3313). Cu toate acestea, sensul primitiv s-a pastrat, specializat in mod ciudat, "a da forma aluatului pentru paine", prin cat. , sp. si mr. "a creste aluatul", "a pune aluatul la rece, pentru a-l impiedica sa creasca" (Papahagi, XII, 102; REW 3313). In rom. acest sens este propriu vb. , dar a existat probabil in vechime un verb , ca in mr., care ulterior a devenit . Evolutia semantica poate fi interpretata in mai multe feluri. Plecind de la "a creste aluatul" se poate sa fi ajuns la "a se revarsa" sau "a da pe de laturi", caz in care am avea o evolutie (de la "a creste" la "a pleca") paralela cu cea care apare la lat. "a adinci, a cufunda" > rom. Este posibil de asemenea ca sa fi fost interpretat ca un Insa cel mai probabil este faptul ca insusi vb. sa fi ajuns, printr-o evolutie normala, de la sensul de "a da forma falsa" , la acela de "a nu da nicio forma" sau "a disparea"; aceasta ipoteza se sprijina si pe morv. "a scoate, a da jos". Cf. semantismului lui "apune" si, pentru proteza lui In general se considera ca provine de la (Miklosich, 44; Cihac; DAR; Candrea; cf., pentru compararea cu expresia corespunzatoare din ngr. 2 ????? ?????????, articolele lui L. Spitzer, II, 224-5 si M. Kriaras, III, 462-8). Am aratat ca este evidenta contaminarea lui cu ; pare insa evident si faptul ca o asemenea asociere nu poate fi conceputa decit , adica sugerata de consonanta ambelor cuvinte. Etimonul < s-ar baza pe asocierea ideii de "apus" cu cea de "dincolo", fundamentala in mitologia populara in general. Cu toate acestea, a presupune ca imaginatia populara a conceput apusul soarelui ca o "sanctificare" a astrului implica un proces intelectual prea complicat, si in acelasi timp neclar. Dimpotriva, s-ar putea afirma ca imaginatia populara vede "sfintul" ca o entitate vie si actuala ( este o expresie foarte cunoscuta, dar numai pentru soarele prezent), si refuza sa asocieze ideea de "sfintenie" cu aceea de "moarte" sau "disparitie", care la urma urmelor inseamna neputinta fireasca a umanitatii noastre obisnuite. Pe de alta parte, este curios sa observam ca vb. , popular si de uz curent, nu apare in nici un text anterior sec. XIX; de aici se poate deduce ca evolutia semantica pe care am indicat-o a ramas nesigura pina intr-o epoca relativ moderna. Adaugam ca Scriban se gindeste la o der. de la sl. , cf. , cu influenta lui ; insa sensul lui "a straluci" se opune acestei der. (dificultate pe care autorul incearca s-o biruie, presupunind ca numele s-a aplicat poate mai intii rasaritului, si apoi apusului astrilor). Mai importanta decit etimologia propusa, care ni se pare gresita, este intuitia autorului ca originea cuvintului trebuia sa fie cautata altundeva in afara de -Der. , s.n. (apus al astrilor; occident). (by 14W14S8e8r1g2i10o)*asfinti
vb. - Despre fructe, a (se) inmuia. - A (se) flescai. Creatie expresiva (cf. Graur, IV, 98). Circula mai ales in Mold., cu multe var.: Pentru acest ultim cuvint, pe care DAR il explica gresit prin "a murdari", cf. Iordan, II, 172 si Graur, IV, 185 (Bogrea, III, 729, propune explicatia prin sb. "munca grea"). - Der. (var. ), s.f. (incurcatura, harmalaie).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*chifligi
vb. - Despre mate, a produce un zgomot. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), adv. (plin-ochi); , s.f. (Bucov., viltoare). Probabil apartine aceleiasi radacini expresive , s.m. (Mold., vlajgan), cf. (dupa Lowe 12 si Scriban, ar fi cuvint identic lui ).(by 1W1S1e10r10g3i3o)*ghiolcai
vb. - Despre mijloacele de transport, a sari de pe sine. - A vorbi aiurea, a bate cimpii. Fr. - Der. s.f.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*deraia
vb. (Despre nave) A acosta. A trata o problema. < Fr. - Der. (din fr.) adj.; s.n.; adj.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*aborda
vb. - Despre oi si vaci, a fata. - Despre oi si vaci, a fi fecundata. - A depune, a lasa. - Var. (sensurile 1 si 2) Mr., megl. "descind". Lat. (Puscariu 502; Candrea-Dens., 1463; REW 2572; Tiktin; Candrea; Scriban), cf. it. , sp., prov. port. Este cuvint popular, din fondul traditional lat., cu primele sensuri. Cu toate uzurile care inseamna "a depune" este neol. - Der. adj.; adj.; s.m., din fr. ; s.n, mr. din it. ; , vb.; , s.m.; , s.f., toate neol.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*depune
vb. - Despre pasari, a ciupi de ici colo cu ciocul mincare. - A paste, a rupe iarba, a minca lujeri. - A minca pe apucate, a minca dintr-un aliment cite putin, luind de ici si de colo. - A spicui, a culege de ici si de colo. - (Refl.) A se mingiia. - Var. Creatie expresiva (Graur, IV, 91), pentru a carei consonanta cf. , etc. Este posibil sa existe o legatura cu "plisc" (Cihac, II, 53; Tiktin), dar aceasta ipoteza nu pare necesara. Este putin probabila der. din mag. "a saruta" (Scriban, 1912), sau din mag. "a curata de coaja" (DAR). Sensul 5 indica o confuzie cu - DAR considera ca fiind cuvint distinct, dar nu este posibil sa separam pe de Cf.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ciuguli
vb. - (Despre porci) A scurma pamintul cu ritul. - A scurma. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 1461; REW 7320; Paul Remy, LXXVI, 374-83), cf. tosc. prov., cat., sp. , v. fr. "crapatura, spartura", alb. (Philippide, II, 652). Legatura cu si este dubioasa. - Der. s.m. (porc, dobitoc); s.f. (scurmatura; loc de rimat). , s.f. (vierme care traieste in pamint), care se considera in general drept deverbal de la (Tiktin; REW 7320; Candrea), este mai curind gr. ????? "vierme, rima", fara indoiala apropiat formal verbului. Cf. si REW 7434.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*rima
vb. - (Despre soare si astri) A asfinti, a scapata. - A decadea, a fi in declin. - A pieri, a muri. - Mr. Lat. "a impreuna" (Seineanu, 181; Puscariu 104; Candrea-Dens., 1462; REW 551; DAR); cf., cu alte sensuri, it. v. prov. , v. sp. , port. Semantismul rom. se explica printr-o faza intermediara "a (se) pune sub" sau "a cobori", care se mai pastreaza in mr. ( "casa joasa"). Sensul primitiv s-a conservat in gal. din Lubian "a injuga boii". Pentru uzul rom., rom. prefera vb. simplu, cf. it. , sp. , port. Der. , s.n. (asfintit de soare; occident); , adj. (occidental). Expresia a trecut in ngr. ?????????? "noaptea cade", cf. alb. "crepuscul" (Meyer 381). (by 14W14S7e8r1g1i9o)*apune
vb. - (Despre vint) A sufla usor. - A clatina, a tremura, a misca usor. - A mingiia, a netezi. - Mr. "respir". < Lat. "a transforma in aburi, a evapora", prin intermediul unei forme vulg. ; cf. "a transforma in vapori" sau "a degaja, a emana". Reducerea pare dificila (motiv pentru care Rosetti, I, 159 respinge acest etimon); insa cf. Pentru sensul 3, cf. fr. , din lat. Etimonul a mai fost propus (DAR; REW 204 a), dar considerat ca der. vulg. de la "a adula", ceea ce presupune ca sensul 3 este cel primitiv (cf. impotriva acestei pareri Graur, V, 86). Este putin probabila ipoteza lui Candrea , XXXIX, 119 (cf. Candrea-Dens., 817; Pascu, I, 102), dintr-un lat. , de la ; si cu atit mai putin cea a provenientei din sau (Giuglea, II, 39); din pol. "a sufla" (Cihac, II, 1); sau din sb. , bg. "a sufla" (Scriban), care pare a proveni din rom.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*adia
vb. (fam. fig.) a se barbieri. $(Nu mai ... atata!)(Te rog sa nu ma ...!)insela. (I-a ... cu vorbe frumoase.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*minti
vb. (fam. si peior.) a catadicsi, a se invrednici, (fam. si peior. inv.) a cabulipsi. $(A ...t sa-mi raspunda.)$(by 12W12S6e6r14g15i15o)*binevoi
vb. (fig.) a inlantui, a robi, a subjuga. $(Iubirea l-a ....)incantapasiona$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*captiva
vb. (fig.) a retrage. (... a dezice, a nega, a tagadui. $(A ... tot ceea ce spusese.)contracta$.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*retracta
vb. (fig.) a se deconecta, a se destinde, a se relaxa. $(Cu ce te ...?)(S-au dus la munte sa se ....)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*recrea
vb. (fig.) a (se) descompune, a (se) destrama. $(O familie care s-a ....)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*dezmembra
vb. (fig.) a se strica, (fam. fig.) a se zbarli. $(Vremea s-a ....)agrava(Situatia infractorului s-a ....)(Relatiile dintre ei s-au ....)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*inrautati
vb. (fig.) a torpila. $(A ... un plan, o actiune.)(A ... autoritatea cuiva.)(Multe vicii au ... imparatia.)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*submina
vb. I. A afana pamantul cu ajutorul scarificatorului. A scormoni suprafata unui teren sau a unei sosele in refacere, pentru a usura indepartarea pamantului, a pietrelor etc. sau pentru a asigura o buna legatura intre materialul nou si cel vechi. A cresta superficial pielea unui bolnav, provocand o usoara sangerare in scop terapeutic sau pentru a introduce un medicament, un vaccin, pentru a face o analiza etc. - Din fr. lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*scarifica
vb. I. A cere (cu staruinta) sa i se acorde ceva, a se adresa cuiva cu o cerere. A ruga, a apela la..., a invita sa... A provoca, a trezi; a atrage. A supune un corp unei actiuni fizice (de tractiune, torsiune, apasare etc.) care l-ar putea distruge daca ar depasi o anumita valoare. [Acc. si: (prez. ind.) ] - Din fr. lat. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*solicita
vb. I A cupla un motor cu organele de masina pe care trebuie sa le puna in miscare. [Pron. , p.i. 3, 6 , imperf. 3 , conj. , ger. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ambreia
vb. I. A da un aer, un accent englezesc. A se englezi. [Cf. fr. , germ. ].(by 3W3S12e12r5g5i6o)*angliciza
vb. I. A da un caracter aristocratic. A-si insusi conceptii si maniere aristocratice. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*aristocratiza
vb. I. A gati inabusit intr-un recipient acoperit (breziera), cu putin lichid, fara ca acesta sa acopere preparatul, timp indelungat, la foc mic (carne de categoria a doua, pasari si pesti intregi, legume).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*breza
vb. I A lua amprentele cuiva. A lasa o marca; a marca profund. [< fr. , dupa ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*amprenta
vb. I. A lua parte, a fi prezent, a participa. A sta pe langa cineva pentru a-l putea ajuta. A se prezenta alaturi de o persoana in fata unui organ de jurisdictie pentru a-i apara interesele. [P.i. / < fr. , cf. lat. - a fi alaturi].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*asista
vb. I. A mai pune peste..., a da in plus; a face sa sporeasca. A spune sau a scrie ceva in continuare sau in completare. Refl. si tranz. A (se) alatura, a (se) alipi, a (se) reuni. [Pr.: - Var.: vb. I, vb. III, vb. IV] - Lat.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*adauga
vb. I. A mustra cu severitate (in calitate oficiala); a dojeni aspru (pe un subaltern). - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*admonesta
vb. I A reteza, a taia pe cale chirurgicala un membru al corpului. A cioparti, a scurta, a taia. [< fr. , cf. lat. - a taia].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*amputa
vb. I A (se) aseza in linie dreapta. A indrepta traseul unei strazi. [Pron. , ger. , var. vb. I. / < , dupa fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*alinia
vb. I. A (se) hrani, a (se) nutri (cu alimente). A intretine, a mentine. A aproviziona cu ceva necesar traiului. A aproviziona, a da cele necesare pentru functionare (unui motor, unei masini etc.). = a pasa mingile (cuiva), a trimite mingile in directia unui jucator. [< fr. , cf. it. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*alimenta
vb. I A (se) inveseli, a (se) distra; a (se) recrea, a (se) destinde. [P.i. , 3, 6 / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*amuza
vb. I A (se) mari, a (se) dezvolta; a (se) largi, a da sau a capata amploare. A forma o fractie de aceeasi valoare cu fractia data prin inmultirea numaratorului si a numitorului cu acelasi numar. A intensifica, a mari (valori electrice, acustice, optice). [P.i. , 3, 6 [< lat. - a mari, cf. it. , fr. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*amplifica
vb. I A (se) umple de grasime, a deveni sau a face sa devina gras; a (se) murdari. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*ancrasa
vb. I. A sustine (cu tarie), a declara (in mod ferm). Refl. A se remarca, a se manifesta in chip deosebit. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*afirma
vb. I. A trece intreprinderi sau institutii din proprietatea statului in proprietatea particulara. suf.(by 2W10S10e4r4g4i13o)*privatiza
vb. I A trezi (in cineva) ambitia, dorinta de a face ceva; a pune la ambitie. A dori, a cauta ceva cu multa ravna. A fi stapanit de ambitie, a face sfortari (desperate) pentru a obtine ceva. A se incapatana. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*ambitiona
vb. I. A urma, a nu inceta; a merge inainte, a (se) prelungi. Tranz. A duce mai departe un lucru inceput. - Din fr. lat. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*continua
vb. I. ~ (creatie expresiva; cf. sl. , = a scurma, ngr. = a zgaria, germ. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*zgreptana
vb. I. (De obicei la pers. 3) Intranz si refl. (Despre ape, valuri etc.) A face spuma ; a spumega . Intranz. (Despre animale, mai ales despre cai) A spumega . Expr. (sau = a fi foarte manios. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*spuma
vb. I. (Despre documente, imagini etc.) Tranz. A multiplica cu ajutorul xeroxului. (din )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*xerocopia
vb. I. ~ (din lat. = a stalci in bataie < ; cf. it. , prov. ; celelalte explicatii par insuficiente: < < sl. = a rupe; < lat. < ; < lat. ; < lat. , in loc de ; < germ. ant. ; < lat. < )(by 13W6S6e15r15g15i8o)*zgaria
vb. I. ~ (din , prin intermediul evolutiei: > > si incrucisare formala evidenta cu [; sau din lat. ; sau din , fara a-i putea insa explica semantismul] - din rom. provine ngr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*zbuciuma
vb. I. ~ (din sl. = a perturba, = a imblanzi + suf. expresiv , ca si in , etc.)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*zdruncina
vb. I. ~ (din + suf. expresiv , ca si la > , > , > sau > , pare cea mai buna explicatie; celelalte ipoteze obisnuiesc sa se bazeze pe , reducandu-se la un lat. = roz, lat. ori sau la ) (by 1W10S10e3r4g12i12o)*rusina
vb. I. (Fam.) Tranz. si refl. recipr. A (se) saruta. Expr. (Tranz.) (pe cineva) = a lingusi, a adula (pe cineva). (Refl. recipr.) cu cineva = a se intelege bine cu cineva, a se afla in relatii de intimitate cu cineva. Tranz. (Mai ales in constructii negative) A ajunge sa obtina ceva ravnit; a dobandi. - Lat. (by 4W4S12e12r6g6i6o)*pupa
vb. III. A aseza, a instala, a plasa intr-un loc. Expr. = a incendia; a inrautati situatia. (ceva) = a expune (ceva) actiunii focului (pentru a fierbe, a gati etc.). (cuiva ceva) (sau cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros). (cuiva ceva) = a da (cuiva ceva) de mancare. (ceva) (sau = a cumpani, a chibzui (importanta, valoarea etc.) pentru a putea lua o hotarare intemeiata. (pe ceva) = a gusta sau a manca (ceva). (pe cineva sau ceva) = a se opri cu interes (asupra cuiva sau a ceva), a remarca, a dori sa obtina; a supraveghea. (undeva) = a sosi (undeva). (sau = a avea o atitudine modesta, plecand privirea; a se rusina, a se sfii. (Fam.) = a munci din greu. = a-si aduce contributia la o actiune; a contribui. (ceva) (sau (sau = a avea intentia de a..., a planui, a decide. sau (pentru cineva) = a interveni in favoarea cuiva. = a face o relatare cu adaosuri exgerate, neverosimile, inventate; a-si insela sotul. (o chestiune, un subiect etc.) = a aduce (o chestiune etc.) in discutie. = fara a mai socoti ca...; presupunand, considerand ca... (sau = a contribui la inrautatirea unei situatii grave, dificile. (pe cineva) = a tranti (pe cineva) la pamant. (pe cineva) sau (cuiva) = a ucide. (pe cineva) = a impusca; a condamna, a demasca, a dezaproba. (Fam.) (pe cineva) = a face cuiva rau, uneltind impotriva lui. (sau cineva (sau ceva) = a-si primejdui viata; a fi singur, a garanta pentru cineva sau de ceva. (ceva) = a insemna, a nota. = a transpune o melodie pe note muzicale. (Refl.) (sau = a intra in voie cuiva, a se face placut cuiva (prin adulare, linguseli, spre a obtine avantaje). Tranz. A intinde, a expune. Expr. (cuiva ceva) = a atrage (cuiva) atentia, a aduce la cunostinta. Refl. A se depune, a se asterne; a incepe, a se ivi. Tranz. A aduce pe cineva intr-o situatie noua neasteptata, a face pe cineva sa ajunga intr-o anumita stare. A aseza, a numi pe cineva intr-un rang, intr-o demnitate, intr-o slujba; a determina, a fixa locul, ierarhia cuiva intre mai multi. Expr. (pe cineva) = a angaja (pe cineva) intr-o slujba spre a-si castiga existenta. (pe cineva) (sau, fam., = a concedia, a elibera (pe cineva) dintr-o slujba. Tranz. si refl. A (se) aseza intr-un anumit fel, intr-o anumita pozitie. Expr. (Tranz.) (sau = a forma un manunchi din doua (sau trei etc.) fire. Tranz. A atarna, a agata. Tranz. A face sa stea intr-un anumit loc, a aseza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit, a depune la locul lui, a plasa; a aseza intr-un anumit loc fata de alte obiecte de acelasi fel, a aranja, a situa. Expr. = a inhama. = a regiza, a monta o piesa de teatru. A planta, a sadi, a semana. Tranz. si refl. A(-si) aseza pe corp obiectele de imbracaminte necesare; a (se) imbraca sau a (se) incalta. Tranz. A depune valori banesti (in pastrare, spre fructificare etc.); a investi valori banesti. Expr. = a economisi; a rezerva (pentru cineva). = a oferi un pret mare; a considera valoros, merituos. Tranz. A fixa, a stabili; orandui, a institui. Refl. (Pop.) A se impotrivi, a sta impotriva. Expr. = a impiedica pe cineva sa actioneze. Refl. recipr. A se lua la intrecere, a se masura sau a se compara cu cineva. Expr. (Tranz.). sau = a compara; a confrunta. Refl. A tabari asupra cuiva, a se repezi la cineva. Tranz. A face, a determina pe cineva sa execute un lucru; a indemna; a sili, a obliga. A imboldi; a asmuti. Refl. (Adesea cu determinari introduse prin prep. "pe") A incepe o actiune, a se apuca (cu staruinta) de ceva. Expr. = a cicali pe cineva sau a insista pe langa cineva. (Reg.) etc.) = a ruga insistent pe cineva. = a deveni ganditor, ingrijorat. = e gata sa... (Tranz.) sau = a-si da toata silinta, a se stradui. Tranz. (In loc. si expr.) (pe cineva sau ceva) (sau = a incerca pe cineva sau ceva (spre a-i cunoaste valoarea, insusirile). (pe cineva) = a cazni, a chinui. (sau = a intreba, a chestiona. = a stavili. = a primejdui. (sau sau = a nadajdui, a se increde in ajutorul cuiva sau a ceva. = a se bizui, a se intemeia. (pe cineva sau ceva) = a invinui (pe nedrept). (sau (sau (sau = a atribui (pe nedrept). = a se grabi. (sau = a numi, a porecli. = a valorifica. = a evidentia, a sublinia, a releva. = a se indoi. = a socoti, a ingloba. = a inlocui. = a iscali. (sau = a paria. = a aproba. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*pune
vb. III, arhaism zona Somes, A se misca lin, fara a intampina vreo rezistenta. v. a se deplasa lin. (itele razboiului rosteaza.) suf. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*rosta
vb. III. In gastronomie, mod de a prepara, in special carne, dar si alte alimente, prin expunere directa la radiatii calorice, in diverse feluri: = bucati de alimente sau un animal intreg sunt infipte pe o vergea de lemn sau de metal; = pe o vergea sprijinita de doua cracane; = pe un gratar deasupra unor carbuni incinsi, la flacara de gaz sau pe un gratar electric; anumite alimente pot fi fripte direct pe jar, iar din carne se poate face friptura la cuptor, aceasta fiind din punct de vedere tehnic, de fapt, o coacere.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*frige
vb. III. In gastronomie, mod de a prepara un aliment intr-un lichid (apa, zeama, supa) care fierbe; in expr. sau = intr-un lichid care face valuri; = a posa; = cu putin lichid, in vas cu capac; = intr-o oala speciala cu gratar sau sub presiune, fara ca alimentul sa fie imersat in lichid.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*fierbe
vb. III. In gastronomie, mod de a prepara un aliment prin expunere la radiatii calorice intr-un cuptor (electric, cu gaz, cu convectie, la rotisor, cu microunde), in urma careia acesta apare acoperit de o crusta (exceptie la microunde); in limbaj comun se aplica, mai ales, la alimentele facute din aluat: a coace paine, prajituri, cozonac etc.; anumite alimente se pot coace si in sau sub cenusa (cartofi, castane). (by 5W6S14e14r8g8i1o)*coace
vb. III. Intranz. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a raspunde la asteptari, la dorinte sau la sperante. A fi in legatura, a comunica cu ceva; a fi situat pe acelasi plan cu ceva, a se afla in dreptul altui obiect. [Part. ] - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*corespunde
vb. III, Intranz. A iesi la iveala sau a se manifesta dintr-o data si cu putere, a izbucni; a navali, a napadi; a intra cu violenta. Fig. a se revarsa, a deborda. [Var.: vb.III] - Din lat. .(by 5W13S14e7r7g1i1o)*irupe
vb. III. Intranz. A merge fara a se opri, printr-un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a strabate un loc fara a se opri, a-si urma drumul, a fi in trecere pe undeva. Expr. = e prea tarziu, n-ai prins momentul, ai scapat ocazia. A merge randuri-randuri, formand un convoi, o coloana; a se succeda, a se perinda. Expr. (Tranz.) = a inspecta trupele adunate in acest scop (intr-o anumita formatie); a lua in consideratie fapte, evenimente in succesiunea si desfasurarea lor. Intranz. A merge intr-o anumita directie, spre o anumita tinta, cu un anumit scop. (Despre ape curgatoare, despre drumuri, sosele etc.) A avea cursul sau traseul prin... Intranz. A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva, a face o (scurta) vizita cuiva. Tranz. (Pop.) A ocoli. Expr. = a nu lua in seama (pe cineva sau ceva), a nu da importanta cuvenita, a neglija, a omite; a nu lua ceva in nume de rau, a nu tine seama de...; a ierta, a uita. Intranz. (Adesea fig.) A depasi, a merge mai departe de..., a lasa in urma. Tranz. A sari, a pasi peste un obstacol, peste o bariera, pentru a ajunge dincolo sau de cealalta parte. Expr. = a scapa de o greutate, de o primejdie. = nu te lauda prea devreme cu o izbanda inca nesigura. A strabate un drum de-a curmezisul; a traversa. Intranz. A pasi peste cineva sau ceva, calcand in picioare, zdrobind. Expr. = a desconsidera, a dispretui pe cineva. Tranz. A transporta (dincolo de... sau peste...). Tranz. A atinge un corp, un obiect cu o miscare usoara de alunecare pe suprafata lui. Expr. (Intranz.) = a da uitarii ceva, a ierta greselile cuiva. Tranz. A petrece prin..., peste..., pe dupa... 10. Intranz. A se duce intr-alt loc, a merge dintr-un loc in altul; a schimba un loc cu altul. Expr. sau (sau ori = a se ralia la ceva (sau cu cineva). Fig. (Determinat prin "in cealalta lume", "din lume", "din viata" etc.) A muri. A schimba o stare cu alta, o lucrare sau o actiune cu alta. Intranz. A ajunge la..., a fi transmis (din mana in mana. de la unul la altul, din om in om) pana la... Tranz. A da, a transmite ceva. Intranz. A-si indrepta atentia spre o noua indeletnicire, spre un nou camp de activitate; a incepe sa se ocupe cu altceva, a se apuca de altceva. Expr. = a actiona. Tranz. A introduce, a inregistra, a inscrie (intr-un registru, intr-o rubrica, intr-o clasificare); a repartiza pe cineva undeva. A inscrie un bun pe numele cuiva. Tranz. A sustine cu succes un examen; a declara reusit, admis; a fi promovat intr-o clasa superioara. Intranz. si tranz. A parcurge un drum sau un spatiu limitat, ingust. Expr. se spune cand cineva lasa sa-i scape ceva, cand pierde ceva. se spune cand cineva cheltuieste fara socoteala, cand risipeste bani multi. Tranz. A supune unei operatii de filtrare, de cernere, de strecurare. Intranz. A strabate greu un spatiu ingust, a-si face drum (cu greu) printr-un spatiu ingust; a razbate. Expr. = a nu se alege (din viata, din scoala etc.) cu nici o experienta, cu nici o invatatura. = a indura multe nevoi si necazuri, a razbate prin multe greutati. (Tranz.) = a ponegri, a calomnia pe cineva. Intranz. Fig. A avea de suferit, de indurat; a fi supus ia... Intranz. A iesi de partea cealalta (facand o spartura, o taietura, o deschizatura); a strapunge. Expr. (pe cineva) (sau = a omori. (Rar; despre agenti fizici sau chimici; cu determinari introduse prin prep. "prin") A patrunde in intregime prin... Tranz. (Despre anumite stari fiziologice) A cuprinde, a coplesi pe cineva (fara a putea fi oprit). Intranz. (Despre unitati de timp) a se scurge, a se desfasura (apropiindu-se de sfarsit). Expr. = dupa o bucata de vreme..., dupa un timp (nu prea lung). (sau = nu e prea tarziu, mai e timp. Refl. A lua sfarsit: a nu mai fi actual. Intranz. A disparea, a pieri (dupa o bucata de vreme). (Despre suferinte, necazuri, boli etc.) A inceta sa mai existe, sa se mai faca simtit sa mai actioneze. Tranz. A petrece un timp, o epoca din viata. Expr. = a-si folosi vremea fara rost. = a-si petrece timpul mai usor, mai repede. Refl. (Inv.) A se intampla, a se petrece. Intranz. A depasi o anumita varsta, o anumita limita de timp. Refl. A-si pierde vigoarea, fragezimea tineretii; a imbatrani. (Despre fructe) A fi prea copt. (Despre plante) A se vesteji, a se stinge. Refl. (Despre anumite materiale) A se consuma. Intranz. A fi mai mare sau mai mult decat o anumita marime, valoare, cantitate; a depasi. Expr. (sau etc.), se spune cand se face o concesie. A ajunge pana dincolo de... Tranz. (Inv. si reg.) A depasi limita obisnuita, normala. Expr. (Refl.; pop.) (sau = a bea prea mult; a se ameti de bautura. (Refl.) = a lua lucrurile prea in serios; a se emotiona. = a exagera. Refl. (Pop.: in forma negativa) A nu putea fi luat in seama; a nu avea crezare, a nu avea trecere. Tranz. A nu ierta, a nu ingadui. Intranz. A fi considerat..., a fi luat drept... Intranz. (Rar) A se transforma, a se preface in... - Lat. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*trece
vb. III. Intranz. A scadea, a se reduce, a se micsora, a se imputina. (dupa fr. ).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*descreste
vb. III. Intranz. A se afla intr-un loc dupa parcurgerea unui drum, a atinge capatul unui drum; a sosi. Expr. = a razbi prin greutati si a atinge scopul dorit. (sau (cuiva) = a ajunge la capatul puterii; a fi intr-o situatie disperata. Intranz. si tranz. A atinge (o limita in timp), a apuca (o anumita vreme). Tranz. A intalni, venind din urma, o fiinta sau un vehicul in miscare; a prinde din urma. Expr. = a imbatrani. Fig. A egala pe cineva. Tranz. A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. Fig. (Despre un neajuns) A da peste... Fig. (Despre o stare sufleteasca) A cuprinde, a razbi. Intranz. A se intinde pana la...; a atinge. A reusi sa atinga ceva situat sus sau departe. Expr. (cuiva , se zice despre un om infumurat. Intranz. (Despre preturi; despre marfuri) A atinge un anumit nivel. Refl. A se intalni, a se impreuna, a se uni. Fig. A se intelege, a se invoi. Intranz. A realiza, a implini. Intranz. si tranz. A fi in situatia de a... Intranz. A deveni. Expr. = a decadea. = a dobandi succese; a reusi, a izbuti. = a fi la discretia cuiva. Intranz. si refl. (Peior.) A parveni. Intranz. si refl. A fi in cantitate suficienta. Expr. (Tranz.) cineva) (sau ) = a se pricepe, a sti ce e de facut. - Lat. "a uni, a lipi".(by 3W11S12e5r5g13i14o)*ajunge
vb. III. Intranz. A se misca deplasandu-se dintr-un loc in altul; a se deplasa, a umbla. (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. (Despre pasari, avioane etc.) A zbura. (Fam.; despre mancaruri si bauturi) A putea fi inghitit usor; a aluneca pe gat. A pleca, a porni, a se duce; a se indrepta (spre...). (La imperativ, ca termen de urare sau de indemn) Expr. = a intampina pe cineva. = a actiona necugetat, a-si periclita existenta. (sau ) = a-si relua treburile obisnuite, a-si vedea de interesele sale. (ceva) (sau ) = a(-i) placea foarte mult. = a se duce drept la tinta. (sau ) (sau ) = (in legatura cu verbul "a bate " sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbiala) zdravan, tare, violent. = (despre varsta) a se apropia de..., a implini in curand... sau (ori ) = pe masura ce trece timpul. A urma, a frecventa cursurile unei institutii de invatamant. (Inv. si reg.; despre fiinte si lucruri) A intra, a patrunde. Fig. A ajunge. Expr. = a-si ingadui prea multe, a depasi limitele ingaduite. (Pop.) A se angaja (intr-o slujba). A se inrola. (Despre ape curgatoare, despre lichide) A curge; a se scurge. A insoti, a intovarasi, a acompania. Expr. = a fi in stransa legatura, a se desfasura concomitent, a se inlantui. (cineva) = (despre femei) a se marita; a urma sfaturile, povetele cuiva. (sau ) = a urmari pe cineva. (La unele jocuri, mai ales la cel de carti) A se angaja, a participa la joc. (Despre intinderi de pamant, drumuri etc.) A se intinde pana la...; a duce la... (Despre stiri, evenimente etc.) A ajunge la cunostinta cuiva; a se raspandi; a se propaga, a se generaliza. Expr. = se spune, se vorbeste. (cuiva) (sau etc.) = se spune despre el ca... = sa nu se mai auda despre el, sa dispara definitiv. (Despre actiuni, evenimente, fenomene etc.) A se desfasura, a evolua, a decurge. (Despre aparate, mecanisme etc.) A functiona. (Despre fiinte) A o duce, a-i fi (bine sau rau). A reusi, a izbuti. A inainta, a progresa, a se dezvolta. Expr. (Impers.) (sau ) = pe masura ce trece timpul; tot mai mult. (Despre oameni) A continua, a persevera. (Despre materiale, mai ales despre alimente) A fi necesar, a se consuma, a se intrebuinta (intr-o anumita cantitate). (Inv. si pop.) A se calcula, a se socoti. (Mat.; despre numere) A se cuprinde, a intra in alt numar. A se potrivi, a fi posibil; a se putea, a se accepta, a se admite. Expr. = asa se potriveste, e bine, imi convine. sau = fie! sa zicem ca se poate! sa admitem (ca pe o concesie)! A se potrivi, a se armoniza, a se asorta. (Jur.; despre termene, clauze etc.) A intra in vigoare. (Despre bani, documente etc.) A fi valabil, a fi in uz, a avea curs. (Despre salarii) A reveni (cuiva) in continuare. A umbla imbracat intr-un anumit fel; a purta. [Perf. s. , part. - Var.: (reg.) vb. III] - Lat. "a se scufunda".(by 11W4S4e13r13g6i6o)*merge
vb. III. Intranz. A se naste din nou, a lua fiinta. A se arata, a se ivi din nou, a reaparea. A se trezi la viata, a se innoi, a se inviora, a inflori. A se forma; a se reface. (dupa fr. ).(by 9W9S9e3r3g11i11o)*renaste
vb. III. Intranz. A-si avea originea, a se trage din cineva. A se da jos, a cobori. A ajunge (si a se opri) intr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazda). 4, (Despre organele fortei publice) A se deplasa, a sosi la fata locului in vederea unei investigatii sau a unei perchezitii. [Perf. s. part. ] - Din lat. fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*descinde
vb. III. Intranz. A-si face, a-si croi drum prin..., a inainta cu greu, inlaturand obstacolele; a strabate, a patrunde. Intranz. A razbi , a izbuti. Intranz. A umbla in lung si in larg; a cutreiera, a colinda. Tranz. (Despre stari, sentimente) A pune stapanire cu putere pe cineva; a birui, a invinge, a coplesi, a razbi . (by 15W15S9e9r2g3i11o)*razbate
vb. III. Intranz. A-si indrepta nazuintele sau activitatea spre atingerea unui obiectiv, spre castigarea unui lucru dorit; a aspira, a nazui. (Despre obiecte) A avea tendinta sa..., a evolua intr-o anumita directie si de o anumita maniera. - Din fr. , lat. (dupa ).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*tinde
vb. III. Intranz. A-si manifesta veselia sau satisfactia printr-o miscare caracteristica a fetei si a gurii, scotand in acelasi timp sunete specifice, succesive si nearticulate. Expr. (sau, rar ) (sau ) = a rade retinut, pe ascuns. (Rar) = a rade fals, silit (prefacandu-se ca se bucura). (cuiva) (sau ) = a sfida pe cineva; a-si bate joc de cineva care este de fata. A se distra; a se amuza, a face haz de ceva. A fi multumit, vesel, fericit; a se bucura. (Cu determinari in dativ sau introduse prin prep. "la") A arata cuiva simpatie, surazandu-i. (Despre soarta, noroc) A-i fi cuiva favorabil, prielnic. A-si bate joc de cineva sau de ceva; a face haz, a se amuza pe socoteala cuiva sau a ceva; a lua in ras. Expr. (sau ) (sau ) se zice despre cineva care s-a facut de rusine, s-a compromis. A nu tine seama de ceva; a nesocoti, a desconsidera, a dispretui. - Lat. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*rade
vb. III. Intranz. A tine, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. A face parte dintr-o anumita clasa, dintr-o anumita organizatie etc. - Din fr. (dupa ).(by 13W13S6e6r15g15i8o)*apartine
vb. III. Intranz. A varsa lacrimi (de durere, de intristare, de emotie sau de bucurie); a lacrima. Tranz. A boci, a jeli o persoana moarta, un lucru pierdut, o situatie dureroasa, varsand lacrimi, tanguindu-se. A regreta o fiinta sau un lucru pierdut (varsand lacrimi). Expr. = a se cai, a regreta ceva. A avea mila de cineva, a deplange pe cineva; a compatimi. Expr. (Intranz.) (cuiva) = a-i parea foarte rau de nenorocirea, de durerea cuiva. Refl. A-si arata nemultumirea, a se vaita, a se tangui, a se lamenta, a se caina. A face o reclamatie, a inainta o plangere; a reclama. - Lat. (by 14W14S7e7r1g1i1o)*plange
vb. III. Intranz. A zambi. Fig. (Despre abstracte) A corespunde dorintelor cuiva, a se prezenta intr-o forma favorabila; a-l atrage, a-l tenta, a-i conveni. [Perf. s. part. ] - Din fr. (dupa (by 1W1S9e9r3g3i11o)*surade
vb. III. Intranz. (Despre fiinte) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). Fig. (Despre elemente ale naturii) A fremata, a murmura, a vui. Fig. A fi plin, incarcat peste masura. - Lat.(by 1W1S9e10r3g4i12o)*geme
vb. III. Intranz. (Despre fiinte) A sta pe loc, a nu schimba sau a nu parasi locul sau localitatea unde se afla; (despre lucruri) a fi lasat pe loc, a nu fi dus din locul in care se gaseste. Expr. (sau , ), formula de salut adresata de cei care pleaca celor care raman. sau (sau ) sau (sau ) = a-i placea cuiva foarte mult un lucru sau o persoana. , se spune ca indemn pentru discretie, pentru pastrarea unui secret. A se opri la cineva sau intr-un loc. A lasa in urma. (Urmat adesea de determinarea "in urma") A se lasa sau a fi intrecut de altii; (despre ceas) a marca timpul cu intarziere. Expr. (Pop.) (sau ) = a se razleti de o ceata, de o tovarasie, a nu mai prinde un vehicul care pleaca. (Reg.) = a supravietui celui care trebuie sa-l sustina, sa-l ingrijeasca. A muri (pe un camp de lupta). Expr. (Fam.) (sau ) = a nu se mai putea intoarce din locuri indepartate; a muri. A sta mereu intr-un loc; a nu se desparti de un obiect, de o parere, de o atitudine; a sta neclintit. Expr. (sau )= a-si pierde mijloacele de existenta, a saraci. Intranz. A fi, a se gasi sau a ajunge intr-un anumit loc sau intr-o anumita situatie; a se opri intr-o anumita atitudine, a se mentine sub un anumit aspect. Expr... = a nu mai avea decat... = a medita, a reflecta. = a se dovedi mincinos. = a fi intrerupt, neterminat, nerezolvat. = a ajunge, a fi la cheremul cuiva. = a se face de ras. (sau , ), se spune cand cineva pierde cu totul puterea de a se stapani in fata unei situatii. , se zice cand nu se mai poate reveni asupra unei plati considerate de una dintre parti ca insuficienta sau gresit calculata. = a fi insarcinata. sau , se spune ca incheiere a unei discutii, dupa ce sa ajuns la un acord. (Pop.) = a se hotari un lucru dupa vointa cuiva, renuntandu-se la punctele de vedere ale celorlalti. (Rar) = a ajunge in sarcina cuiva. ... = ce se intampla (cu)...? ce hotarare luam in privinta...? Intranz. A continua sa existe, a pastra aceeasi stare, a dainui, a nu se schimba. Expr. = a continua sa traiasca, a scapa cu viata, a fi lasat in viata. A se pastra, a se mentine in constiinta oamenilor prin valoarea pe care o reprezinta. A supravietui. A se afla, a ajunge, a trece in posesiunea cuiva. Intranz. A se mentine ca un rest dupa consumarea partii cu care forma un tot; a prisosi. Expr. , se spune, ca incurajare, cand dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte. ... = a nu se gasi pentru cineva alta solutie decat sa... = a se amana pentru o data ulterioara. = exista siguranta ca... sau = e sigur, nu mai e de discutat. Tranz. (Reg.; in legatura cu o actiune de intrecere, de concurenta etc.) A lasa pe cineva in urma; a-l intrece, a-l bate, a-l invinge. [Perf.s. , part. - Var.: vb. II] - Lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ramane
vb. III. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. Tranz. A da foc, a baga in foc. Expr. = a face (unui animal) un semn cu un fier inrosit in foc; a infiera; a stigmatiza (pe cineva). Tranz., refl. si intranz. A (se) consuma, a (se) distruge prin foc. Tranz. A strica o mancare expunand-o prea mult la actiunea focului. Refl. Tranz. A distruge printr-o reactie chimica. Tranz. si intranz. A incinge, a incalzi (tare). Tranz. A expune actiunii focului (in procesul de fabricare) obiecte de lut, de ceramica etc. Tranz. A dezinfecta un instrument trecandu-l prin flacara. Tranz. A cauteriza o rana. Intranz. A raspandi lumina; a luci, a straluci. (Despre soare) A raspandi caldura mare; a dogori; a fi fierbinte. Tranz. si refl. A (se) bronza, a (se) parli (prea tare). Refl. si tranz. A suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. Tranz. A produce o senzatie asemanatoare cu o arsura. Tranz. Fig. A da o lovitura. (Fam.) A face ceva cu pasiune. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) pacali, a (se) insela. Intranz. A se inrosi tare (din cauza unei stari emotive). A avea febra. Fig. A fi cuprins de un sentiment profund, puternic. Expr. (cuiva) = a simti o dorinta (arzatoare); a avea dispozitia sa..., a avea chef de... - Lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*arde
vb. III. Intranz. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat cu necesitate de..., a fi in functie de..., a atarna de... (Ca raspuns neprecis la o intrebare) (Despre persoane, institutii, tinuturi etc.) A fi sub autoritatea sau sub conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva. [Perf. s. part. ] - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*depinde
vb. III. Intranz. (Despre oameni, animale si plante sau despre parti ale lor) A se mari treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. Expr. formula de salut sau de multumire, adresata de obicei unui copil. = a creste neobisnuit de repede. (Despre anumite parti ale corpului) A se reface, a se regenera. Fig. (Despre oameni) A-si ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. Intranz. A-si petrece copilaria, a trai primii ani din viata (intr-un loc). Tranz. A ingriji, a educa (un copil). A prasi, a inmulti, a ingriji animale sau pasari. (Rar) A cultiva plante. Intranz. A se mari, a spori (ca numar, volum, intensitate, durata etc.). Expr. sau (cuiva) (sau se spune cand cineva simte o bucurie, o multumire deosebita. Fig. (Despre corpuri in miscare) A se vedea din ce in ce mai mare (pe masura ce se apropie). Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. Intranz. (Despre ape) A-si mari volumul, a se umfla. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 7W15S15e9r9g9i2o)*creste
vb. III. Intranz. (Despre unele animale) A scoate ragete. Fig. (Despre oameni) A tipa, a racni, a zbiera, a urla. [Var.: s.f.] - Din lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*rage
vb. III. Intranz. (Inv.) A se intalni intr-un punct, venind din mai multe directii. A contribui la infaptuirea unei opere; a colabora. A concura. - Din lat. (dupa ).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*concurge
vb. III. Intranz. (Pop.) A pleca, a porni la drum. Intranz. si refl. (Despre lucruri si despre fenomene vazute in miscare, in evolutie) A incepe, a (se) porni, a (se) dezlantui. Expr. (Intranz.) (sau = a ramane insarcinata. A intreprinde, a incepe o actiune. A proceda, a actiona (intr-un anumit fel). (Despre actiuni, stari) A izvori, a proveni, a lua nastere. [Perf. s. , part. ] - Lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*purcede
vb. III. Intranz. (Rar) A consimti de complezenta; a ceda, a cadea de acord in mod formal; a catadicsi. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*condescinde
vb. III. Intranz. (Rar) A interveni, a starui pe langa cineva in favoarea cuiva. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*intercede
vb. III. Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori si in mod insistent; a insita. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*raszice
vb. III. Intranz. (Rar) A trece din nou, a trece de mai multe ori. - Din + (dupa fr. ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*retrece
vb. III. Intranz. si refl. A lua o hotarare; a alege (intre mai multe alternative), a se fixa (intre mai multe posibilitati). Tranz. A hotari, a solutiona in mod definitiv. Tranz. A determina, a convinge, a indupleca pe cineva sa faca ceva. - Din fr. lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*decide
vb. III. Intranz. si tranz. A da un raspuns la o intrebare sau la cuvintele adresate de cineva. Intranz. A face (in mod satisfacator sau nesatisfacator) dovada cunostintelor sale in fata unui examinator. Intranz. A reactiona prin vorbe, gesturi, atitudini la actiuni, solicitari, provocari etc.; a replica, a riposta, a obiecta. A interveni intr-o discutie (publica), combatand (oral sau in scris) teza cuiva. A scrie cuiva de la care s-a primit o scrisoare. Intranz. A constitui o explicatie la o intrebare. Intranz. A da urmare unui apel; a da ascultare unei chemari, a se supune. A lamuri o problema la cererea sau la sesizarea cuiva. Intranz. Fig. A satisface. (Inv.) A se potrivi, a corespunde. Intranz. A avea comunicatie cu..., a strabate pana la... (Despre senzatii fizice sau psihice) A se face simtit, a se transmite; a razbate, a rasuna. Refl. (Inv.) A comunica cu cineva, a tine legatura cu o persoana sau cu un grup de persoane. Intranz. A da socoteala, a fi responsabil, a-si lua raspunderea pentru faptele sale sau ale altcuiva, a garanta pentru cineva. Tranz. (Inv.) A achita, a plati o suma de bani. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat .(by 12W6S6e14r14g8i8o)*raspunde
vb. III. Intranz. si tranz. A reprezenta prin semne conventionale sunetele sau cuvintele vorbirii. Expr. (Intranz.; in basme) (sau ) (sau, refl., ) = de mult, din timpuri stravechi. Tranz. impers. A se afla scris, a fi scris. Expr. (sau ) (sau ) = a se putea vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca, a se deduce ceva din expresia cuiva. Tranz. A acoperi ceva cu semne grafice sau, cu orice fel de semne, de figuri. Tranz. A completa (un formular) cu textul necesar. Tranz. (Inv. si pop.) A insemna, a desena, a zugravi; a contura, a schita. Expr. (Refl.) = a aduce, a semana la chip cu cineva. A lasa urme, a intipari, a imprima. Refl. Intranz. si tranz. A-si exprima, a-si formula gandurile, ideile in scris; a compune, a redacta o opera (literara, stiintifica). Tranz. A relata, a descrie, a povesti ceva in scris. A asterne pe hartie un text, o scrisoare. Intranz. si tranz. A trimite (cuiva) o scrisoare. Refl. recipr. A instiinta, a comunica ceva in scris. Tranz. A insemna, a nota, a inregistra ceva in scris; a trece numele cuiva pe o lista, intr-o evidenta. (Inv.) A inventaria; a catagrafia. Expr. (Pop.) = a-i face cuiva acte de proprietate pentru... A trece ceva in contul cuiva, a pune in socoteala cuiva. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) inscrie intr-o organizatie, intr-un corp constituit, intr-un colectiv de munca. Tranz. (Pop.) A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar. Tranz. impers. A fi stabilit, randuit (prin legi, regulamente). Expr. (sau ) = a(-i) fi randuit cuiva de la nastere, a(-i) fi sortit, harazit (prin soarta). [Perf. s. , part. - Var.: vb. IV] - Lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*scrie
vb. III. Intranz. si tranz. A trage fire dintr-un caier si a le rasuci cu mana si cu ajutorul fusului, pentru a obtine fire care pot fi tesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor masini speciale. Intranz. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemanator cu sfaraitul fusului (cand cineva toarce ). - Lat. "a intoarce".(by 14W8S8e1r2g10i10o)*toarce
vb. III. Intranz. si tranz. A trece sau a face sa treaca (un lichid) in stare de vapori, prin formarea, sub actiunea caldurii, in intreaga masa a lichidului, a unor bule de vapori care se ridica la suprafata. Intranz. (Subiectul e vasul in care clocoteste un lichid) Expr. (Intranz.) (sau = a interveni acolo unde nu are ce cauta, in probleme care nu-l privesc. Intranz. (Despre unele lichide si amestecuri) A fi in stare de efervescenta (din cauza fermentarii). Intranz. Fig. (Despre apa unui rau, a unei mari etc.) A se agita puternic, a face valuri mari si zgomotoase. Intranz. (Despre alimente) A se afla introdus intr-un lichid care fierbe , pentru a deveni bun de mancat. Tranz. A supune un corp actiunii fierberii apei. Intranz. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o mare framantare, a fi in tensiune, a fi agitat. Tranz. A necaji, a chinui pe cineva, a tine pe cineva intr-o stare de agitatie, de tensiune. Tranz. (Rar) A pune la cale, a pregati in mod febril (si in ascuns) o actiune (reprobabila); a coace. Intranz. Fig. (Despre spatii din natura) A vui, a rasuna, a clocoti de zgomot. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*fierbe
vb. III. Intranz. si tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrani rupand cu gura iarba, plante etc. Tranz. Fig. A intretine, a cultiva, a dezvolta stari sufletesti etc. Tranz. (Despre oameni) A pazi animalele care pasc , a duce la pasune; a pastori, a pasuna. Expr. (Fam.) se spune ca mustrare celui care nu si-a facut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent. (sau ) = a pierde vremea fara rost. (pe cineva) = a fi preocupat de ceva. = a urmari pe cineva, pandind momentul potrivit pentru a-i face un rau. (sau ) se spune pentru a-i atrage cuiva atentia ca-si permite prea multe. Compus: s.m. invar. = om fara capatai, pierde-vara. Tranz. (Despre primejdii, moarte, noroc) A urmari cu perseverenta, a ameninta dintr-un moment in altul sau a favoriza pe neasteptate; a pandi. Expr. = sa nu cumva sa..., nu care cumva sa... (sau ) = a-l ameninta pe cineva moartea (sau pacatul, primejdia). - Lat.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*paste
vb. III. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. "la") A apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor. (dupa fr. ).(by 4W5S13e13r6g7i7o)*recurge
vb. III (inv.) a alerga, a fugi; a se grabi. a curge. a se rostogoli, a se insira, a se intinde. a se decolora. a pica, a picura, a izvori. a se desprinde, a cadea. a atarna, a spanzura. a se ingramadi, a navali, a napadi. a se desfasura, a se petrece, a se intampla, a decurge. a trece, a se scurge. a rezulta, a proveni, a deriva.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cure
vb. III (inv.) a cresta pielea superficial cu scarificatorul, cu un bisturiu sau un brici; a scarifica.(by 6W6S14e15r8g8i9o)*scariface
vb. III (inv.) a incredinta ceva cuiva, a insarcina pe cineva cu ceva.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*concrede
vb. III (inv.) a misca, a scoate din locul in care se gaseste si a aseza in alt loc; a deplasa, a muta, a stramuta, a disloca. a transforma.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*strapune
vb. III (inv.) (despre apa, valuri, nori, praf. etc.; refl.) a se invarti (ca intr-un vartej), a se invarteji, a se involbura. (refl.; despre fiinte) a se intoarce roata, a se invarti pe loc, a se opri repede. a infasura, a invali (a infasura panza pe sul), a o face val, a gati firele pentru navadit, a suci caierul. (refl.; despre plante) a se dezvolta, a creste; (despre om) a incarna, a se inspita, a se deforma. (despre ochi) a casca, a holba. a-i veni sa verse, sa ragaie; a i se apleca. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*invoalbe
vb. III (inv. si reg.) a aduce la cunostinta. (refl.) a se supune unei puteri dominatoare; a accepta o anumita autoritate.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*submite
vb. III (inv. si reg.) a impunge, a intepa. (in forma: ) a coase prost, de mantuiala.(by 4W4S13e13r13g7i7o)*punge
vb. III (inv. si reg.) a pune, a aseza inainte. a pune, a aseza in loc; a inlocui. a adauga, a innadi. (fig.) a intreba. (despre texte originale) a copia. (despre opere scrise, texte) a traduce (in alta limba). a presupune, a banui; a suspecta. a nu avea incredere in cineva sau ceva; a se indoi. a prevesti. (despre oameni) a investi, a insarcina cu o anumita functie, misiune; a numi intr-un post. (despre oameni) a cunoaste (de mai inainte). (refl.) a se lasa antrenat la ceva. (despre cereale) a semana a doua oara.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*prepune
vb. III (inv. si reg.) a (se) intoarce, a (se) muta (din nou). (reg.; despre tuica) a distila de doua ori sau de mai multe ori; a prefige.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*prentoarce
vb. III. (Inv.) Tranz. A dezvolta, a extinde. Refl. (Despre flori) A se deschide. (In sint.) = floare cu petalele desfacute. [Part. ] (din lat. (Candrea); dublet al formei neolog. , format pe baza part. , la fel ca it. din (Scriban))(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dezvoalbe
vb. III. (Livr.) Intranz. A avea acces , a ajunge la ceva, undeva. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*accede
vb. III. l.Tranz. A desface in partile componente. Refl. Fig. A se destrama, a se dezmembra. Refl. (Despre materii si corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. Refl. Fig. (Despre oameni) A-si schimba prin deformare caracterul, infatisarea morala sau fizica; (despre fata, trasaturi etc.) a se crispa, a se contracta. [Perf. s. part. ] (dupa fr. ). (by 10W11S4e4r13g13i6o)*descompune
vb. II. Intranz. A ajunge intr-o stare mai rea, a fi in declin; a regresa. A ajunge intr-o stare morala degradanta, a se degrada moraliceste; a se declasa, a se deprava. (In expr.) = a pierde un drept prin neindeplinirea in termenul prevazut de lege a unor conditii sau formalitati. (dupa fr. ). Cf. it. %decadere.%(by 11W4S4e13r13g6i7o)*decadea
vb. II. Intranz. A aparea, a se prezenta sau a fi adus in fata unei instante judecatoresti (ca inculpat sau ca martor). - Din fr. (dupa ).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*comparea
vb. II. Intranz. A aparea din nou. Cf. fr. %reapparaitre.%(by 6W14S14e8r8g1i2o)*reaparea
vb. II. Intranz. A cadea, a se prabusi din nou. A se lasa din nou in jos, a reveni la nivelul sau la starea normala; a cadea la loc. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*recadea
vb. II. Intranz. A fi cuprins intr-un spatiu. Expr. sau (tranz.) (pe cineva) (sau ) = a fi foarte gras sau a fi foarte fericit, foarte mandru. (sau ) sau (in forma interogativa) = este cert, neindoielnic. Tranz. A (putea) cuprinde ceva. Expr. (pe cineva) ( etc.) = a fi foarte bucuros. (Fam.; in constructii negative, urmat de determinari introduse prin prep. "de") A se impiedica de cineva, a fi nemultumit, stingherit de prezenta cuiva sau a ceva. A trece, a strabate, a patrunde pe undeva. (In expr.) (sau ) = a ajunge in posesiunea sau la discretia cuiva. Lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*incapea
vb. II. Intranz. A nu-i placea, a nu agrea. [Var.: vb. III] - Din it. (dupa ). (by 15W9S9e2r3g11i11o)*displacea
vb. II. Intranz. A nu vorbi nimic, a se abtine sa vorbeasca. Loc. adv. = in tacere, in ascuns. Expr. (sau = a nu spune nimic. (sau = a tacea spre a nu se da de gol. = nu spun o vorba. se spune despre cineva care actioneaza fara vorba multa sau despre cineva care unelteste in ascuns ceva rau. se zice despre cineva care planuieste in ascuns o razbunare. Fig. (Despre elementele naturii si despre lucruri personificate) A sta in nemiscare, a nu se face auzit. A inceta sa vorbeasca, sa planga, a se intrerupe din vorba; a amuti. Expr. (sau arata bucuria sau neincrederea in cuvintele cuiva. sau = nu mai vorbi! ispraveste! A nu raspunde, a nu riposta. A tainui, a ascunde; a fi discret. A nu-si exprima fatis parerea. - Lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*tacea
vb. II. Intranz. A nu vorbi nimic. Expr. (sau = a nu spune nimic. (sau ) = a tacea spre a nu se da de gol. = nu spun o vorba. se spune despre cineva care actioneaza fara vorba multa sau despre cineva care unelteste in ascuns ceva rau. se zice despre cineva care planuieste in ascuns o razbunare. Fig. (Despre elementele naturii si despre lucruri personificate). A sta in nemiscare. A inceta sa vorbeasca, a se intrerupe din vorba. Expr. (sau arata bucuria sau neincrederea in cuvintele cuiva. sau = ispraveste! A nu raspunde, a nu riposta. A tainui, a ascunde. Tranz. (EFTIMIU). A nu-si exprima fatis parerea. - Lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*tacea
vb. II. Intranz. A se afla asezat pe ceva; a sta jos. Expr. (sau ) = a fi nerabdator si ingrijorat; a fi grabit sa plece. = a fi foarte bogat si zgarcit. A lua loc, a se aseza. A se opri din mers asezandu-se; a poposi. (De obicei la imperativ sau in constructii negative) A avea astampar, a fi linistit. A sta, a se gasi, a ramane catva timp intr-un anumit loc, intr-o anumita situatie sau pozitie; a nu se misca din locul sau din pozitia ocupata. Expr. = a lua masa, a manca. = a fi preocupat, stapanit de ceva, a dori ceva foarte mult. = a plictisi (pe cineva) cu prezenta sa sau cu prea multe insistente. (sau etc) = a nu face, a nu intreprinde nimic. (sau ) = a discuta cu franchete; a recunoaste adevarul. A petrece catva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a ramane, a zabovi (intr-un anumit loc). (Rar; despre obiecte) A se afla asezat sau depozitat intr-un loc. A avea locuinta, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. (In expr.) (cuiva) (sau ) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi asa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. A se afla intr-o anumita situatie (in raport cu ceva sau cu cineva). A nu face nimic, a nu avea nici o ocupatie. - Lat.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*sedea
vb. II. Intranz. A se arata in fata cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua nastere. A se arata (cuiva) sub o anumita infatisare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect. (Despre publicatii) A iesi de sub tipar. [Var.: vb. III.] - Din lat. (dupa ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*aparea
vb. II. Intranz. A se deplasa de sus in jos datorita greutatii, a se lasa in jos; a pica. Fig. (Despre iarna, ger, seara etc.) A se lasa, a veni, a se apropia. (Despre ape de munte) A curge repede. (Despre dinti, par, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. A se lasa in jos continuand sa fie prins; a atarna, a se pleca. A se rasturna, a se pravali; a se darama, a se surpa. Expr. = a se imbolnavi. = a iesi cu abilitate dintr-o situatie grea. (Determinat prin "in genunchi", "cu rugaminte" etc.) A se aseza in genunchi inaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arata supunere; a ruga pe cineva cu umilinta sau cu staruinta. Intranz. Fig. A pieri, a muri (in lupta). (Despre orase, pozitii strategice etc.) A ajunge in mana adversarului, a fi cucerit. A avea un insucces, a nu reusi. A-i cadea cuivacudragla inimaA cazut in extaz.A cadea pe ganduriA-i cadea bineA-i cadea rauSatul cade pe malul Dunarii.A cadea la invoialade acordPartea aceasta mi se cade mie.$ A sedea bine; a se potrivi. - Lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*cadea
vb. II. Intranz. A se face nevazut, a iesi din campul vizual, a nu mai putea fi vazut (desi continua sa existe), a pieri (dinaintea ochilor). A se pierde fara urma, a nu mai putea fi gasit. A inceta sa mai existe; a se stinge, a pieri. (Despre fiinte) A muri. [Var.: vb. III] - Din fr. (dupa ). (by 15W8S8e2r2g10i11o)*disparea
vb. II. Intranz. A sta intins, culcat sau tolanit pe pat, pe pamant etc. din lipsa de ocupatie, din cauza oboselii etc. A fi doborat. A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a boli. A fi mort, culcat, ingropat (in mormant). (despre sentimente, calitati, defecte etc.) A sta ascuns, a fi in stare latenta. A sta, a fi, a se afla (intr-o stare oarecare) de multa vreme, a fi lasat in parasire. Expr. (sau )= a fi intemnitat. A fi asezat, situat undeva, a se afla. - Lat.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*zacea
vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a ramane, a poposi, a dormi undeva peste noapte. (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se aseza, a sta. Expr. (sau se spune despre un om care este mereu flamand, caruia ii este mereu foame, care mananca mult, cu lacomie. [Prez. ind. si: part. ] - Lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*manea
vb. II. Intranz. (Rar) A se zari, a se intrezari, a se ghici. (dupa fr. ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*transparea
vb. II. Intranz. si refl. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparenta de... Loc. vb. (cuiva) = a se bucura. (cuiva) = a regreta. Loc. adv. = parca^1. Expr. = pe cat se vede, pe cat se intelege. (Rar) (Impers., introduce o propozitie subiectiva) Intranz. (Rar) A atrage atentia, a impune. A avea impresia, a-si inchipui, a crede. A socoti, a aprecia, a considera, a gasi. A se insela; a i se nazari. [Var.: (rar) vb. III] - Lat. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*parea
vb. II. Intranz. si tranz. A (se) reduce, a (se) micsora, a (se) diminua, a descreste sau a face sa descreasca (o cantitate, o valoare, un indice). Loc. adv. = in curs de scadere. Intranz. (Despre intervale de timp) A se scurta. Tranz. (Mat.) A efectua operatia de scadere. A retine o parte dintr-o suma, inainte de a o achita. Intranz. (Despre obiecte) A-si micsora volumul, a se face mai mic, a se imputina. (Despre rauri, mari) A-si imputina apa (prin evaporare), a-si cobori nivelul, a se retrage de la tarm. (Despre mancaruri cu sos, cu zeama) A-si pierde apa sau o parte din apa prin fierbere; a se ingrosa. Intranz. (Despre procese in desfasurare) A slabi in intensitate, in tarie; a descreste. (Despre foc) A se potoli. (Despre voce, glas) A se cobori. Intranz. (Despre soare, luna) A cobori spre apus, a incepe sa apuna. - Lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*scadea
vb. II. Intranz. si tranz. (Cu subiectul logic in dativ) A agrea sau a fi agreat, a simpatiza sau a fi simpatizat. Expr. sau exprima mirarea, dezaprobarea in fata unei propuneri, a unei afirmatii etc. care nu-ti convine, cu care nu esti de acord etc. = sper sa... A avea sau a trezi un sentiment de admiratie, de placere, de iubire fata de o persoana de sex opus, a-i fi drag, a indragi. A avea un sentiment de satisfactie, de multumire, de delectare; a-i fi agreabil, a-i fi pe plac. A-i conveni. A vrea, a dori. - Lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*placea
vb. II (inv.) a avea intaietate fata de altcineva sau fata de altceva.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*precadea
vb. III. (Pop. si fam.) Tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.) Tranz. si refl. Fig. A (se) intrema, a (se) indrepta (de bine, de rau) dupa un accident, dupa o boala. Expr. (sau ) = a tusi usor inainte de a vorbi sau de a canta, pentru a-si limpezi vocea. = a manca sau a bea ceva placut, pentru a indeparta gustul neplacut lasat de alimentele sau bauturile consumate anterior. Fig. A indrepta o greseala, o nedreptate. A face ca focul sa arda mai bine. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja, a planui. Expr. = se straduieste sa rezolve, sa realizeze ceva; se lauda, face caz ca se straduieste sa realizeze, sa intreprinda ceva. Tranz. A potrivi, a imbunatati gustul unei mancari. A falsifica, a contraface o bautura. Tranz. si refl. A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. s. , part. - Var.: (inv. si reg.) , (inv.) vb. III] - Lat.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*drege
vb. III. (Rar) Tranz. A strange asternutul de pe pat sau fata de pe masa (cu obiectele randuite pe ea). Refl. A se intinde, a se desfasura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [Var.: vb. III] [a](by 4W4S12e13r6g6i15o)*desterne
vb. III. Refl. A fi cuprins de sentimentul fricii, a simti teama. Expr. = cel patit e fricos, prevazator. = mi-e teama ca..., mi se pare ca..., socotesc ca... A fi ingrijorat, a-si face griji. Tranz. (Pop.) A fi gelos; a banui, a suspecta pe cineva de infidelitate in casnicie. - Lat (by 3W12S12e5r6g14i14o)*teme
vb. III. Refl. A interveni ca mijlocitor intre doua persoane (spre a le face sa ajunga la o intelegere); a mijloci. A se amesteca in relatiile dintre doua persoane. Tranz. A pune ceva intre... - Din lat. (dupa ).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*interpune
vb. III. Refl. A pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva. (Pop.) A avea incredere prea mare in sine; a se fuduli. A crede spusele cuiva, a da crezare. Tranz. (Inv. si pop.) A incredinta ceva cuiva. - (by 7W15S1e9r9g3i3o)*increde
vb. III. Refl. A se distruge prin hotarare proprie sau de la sine. .(by 1W9S10e3r3g12i12o)*autodistruge
vb. III. Refl. A se forta, a se incorda facand un efort pentru a evacua excrementele. Fig. (Fam.) A depune eforturi deosebite, a se stradui (zadarnic sau cu rezultate neinsemnate). Expr. = a fi pe punctul de a..., a fi gata sa... - Cf. lat. %excrementum.% (by 14W7S7e15r1g9i3o)*screme
vb. III. Refl. A se intoarce din nou la locul de plecare; a reveni, a se inapoia. - (dupa fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*reintoarce
vb. III. Refl. A se opinti, a se incorda facand un efort (pentru a evacua excrementele). Tranz. (Rar) A evacua, a elimina ceva din organism. - Lat. (dupa ).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*screme
vb. III. Refl. A se stapani, a se retine, a se infrana (de la...). A nu se pronunta, a nu-si exprima parerea sau votul; a se tine departe de o activitate. - Din fr. (s') (dupa ).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*abtine
vb. III. Refl. A-si lua singur viata, a se omori; a-si face seama. (dupa fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*sinucide
vb. III. Refl. A simti teama, a fi cuprins de frica. Expr. = cel patit e fricos, prevazator. = mi se pare ca..., socotesc ca..., am sentimentul (neplacut) ca... A fi ingrijorat, a-si face griji. Tranz. (Pop.) A banui, a suspecta pe cineva de infidelitate; a fi gelos. - Lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*teme
vb. III. Refl. A-si veni in fire, a-si recastiga calmul; linistea (dupa o spaima, o emotie etc.); a se regasi. A se concentra, a medita profund, a se adanci intr-o meditatie. (dupa fr. ). (by 12W12S6e6r6g14i15o)*reculege
vb. III. Refl. (Despre fiinte) A face miscari bruste, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scapa de o stransoare); a se zvarcoli; a se smuci. Expr. se (sau ), se zice despre cineva care se sileste din toate puterile sa scape dintr-un mare impas. = a se zvarcoli foarte tare; a se lupta cu moartea, a trage sa moara. Fig. A se chinui, a se zbuciuma, a suferi cumplit. (Despre parti ale corpului) A se misca, a zvacni, a palpita. A face tot ce-i sta in putinta, a se stradui din rasputeri pentru a realiza ceva, pentru atingerea unui scop. A se misca cu putere incoace si incolo; a se involbura, a se invarteji. (Reg.) A se targui, a se tocmi. Tranz. (Inv.) A reduce, a scadea din pretul unei marfi prin targuiala. - Lat. pop. (= ).(by 8W1S2e10r10g3i4o)*zbate
vb. III. Refl. (Despre foc) A arde cu flacara mare, a se aprinde bine. Tranz. fact. Refl. si tranz. A (se) infierbanta, a (se) incalzi tare. Tranz. Fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a coplesi pe cineva; a consuma, a mistui. Refl. Fig. A se manifesta puternic; a se aprinde, a se inflacara. Refl. si tranz. Fig. (Despre o lupta, o confruntare, o discutie etc.) A (se) inteti. Refl. (Despre fan, cereale, faina etc.) A incepe sa se altereze prin fermentare; a se strica; a se aprinde. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*incinge
vb. III. Refl. (Despre lichide) A se scurge foarte incet, picatura cu picatura (de-a lungul unui obiect); a curge domol. Tranz. A lasa sa curga incet. (Fam.), A se strecura, a se furisa; a aluneca. .(by 8W8S9e2r2g11i11o)*prelinge
vb. III. ~ Refl. (In contexte figurate) - %Expr.% v. (Complementul indica o parte a corpului) A(-si) fractura o mana, un picior etc. %Expr.% ~ = a-si pierde viata, cinstea, averea, a o pati rau de tot. ~ ~ ~ (Fig.) %Expr.% sau (%refl.%) v. ~; a smulge o parte dintr-un obiect. A sfasia un animal sau (de obicei prin exagerare) un om (atacandu-l, lovindu-l, batandu-l). A zdrobi, a strivi. (Prin exagerare) - ~; a desprinde, (tragand cu putere) din locul unde este fixat. A culege flori, fructe, etc. (Fig.) A obtine (cu greu) o suma de bani. (Fig.) ~ , a (se) desprinde (cu oarecare efort) de cineva sau de ceva. Refl. (Despre grupuri, colectivitati) A se imprastia, a se desface in doua (sau in mai multe). %Expr.% (Tranz.) (sau, rar, %refl.% ) = ~; (despre randuri) a inceta sa formeze un sir aliniat. ~ (Complementul indica drumul deschis) - Tranz. Fig. (Cu complementul sau in %expr.% ) ~ - Var. (invechit) .(by 11W5S5e13r14g14i7o)*rupe
vb. III refl. (inv.) a incepe o noua viata (ca si cand s-ar naste a doua oara).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*prenaste
vb. III refl. (inv.) a se lepada (de cineva), a se desolidariza; a renunta. (by 8W8S8e2r2g10i11o)*dezbate
vb. III refl. (reg., inv.) a se intelege, a fi in raporturi bune cu cineva.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cointelege
vb. III. Refl. si tranz. A curge sau a face sa curga un lichid, prelingandu-se in cantitati mici. Tranz. A scoate ultimele picaturi de lichid aflate intr-un recipient. Refl. (Despre fluide) A iesi (in cantitati mici) dintr-o conducta defecta. Refl. (Despre ochi) A se sparge, imprastiindu-se din orbita. Tranz. A separa partea lichida sau particulele aflate in suspensie dintr-un amestec. A seca apa dintr-un teren prin drenaj. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lasand in urma locul uscat). Fig. (Despre grupuri de fiinte, de vehicule) A se succeda, a merge in aceeasi directie, a se perinda. Refl. Fig. (Despre unitati de timp) A trece unul dupa altul, a se desfasura. [Perf. s. part. ] - Lat. (dupa (by 2W3S11e11r5g5i13o)*scurge
vb. III. Refl. si tranz. A pandi trecerea cuiva (stand in calea lui). (Rar) A se tine dupa cineva; a urmari. Refl. A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva (care incearca sa scape). [Var.: vb. II] - Lat. .(by 10W10S3e3r12g12i5o)*atine
vb. III. Refl. si tranz. A se inapoia^2 sau a face sa se inapoieze de unde a fost plecat; a reveni^2 sau a face sa revina. Tranz. (Despre o stare afectiva sau maladiva) A-l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). Refl. A se indrepta spre un punct, schimband radical directia initiala. (Pop.) A-si schimba sau a face pe cineva sa-si schimbe parerea, a se razgandi sau a face pe cineva sa se razgandeasca. Tranz. A retrage o vorba, o promisiune etc., a reveni asupra... (Pop.) A (se) transforma, a (se) modifica, a (se) preface. Expr. (Refl.) (cuiva) = a-i trece supararea. = a i se schimba dispozitia, a se imblanzi, a se muia. Tranz. (Inv.) A traduce un text dintr-o limba in alta; a interpreta. Tranz. A invarti, a suci, a rasuci (de pe o parte pe alta). Expr. Tranz. si refl. = a (se) nemultumi profund; a (se) supara foarte tare, a (se) tulbura; a(-si) strica buna dispozitie, a (se) bosumfla. Spec. A invarti, a rasuci resortul unui mecanism. Tranz. (Pop.) A jugani (un animal). Tranz. si refl. A(-si) misca, a(-si) orienta corpul sau o parte a corpului, privirea in alta directie decat cea initiala. Expr. (Tranz.) = a pleca in mod ostentativ de langa cineva; a parasi pe cineva, a nu se mai interesa de soarta cuiva. (Refl.; fam.) (cuiva) sau = a i se face scarba, greata; a fi dezgustat, scarbit. Tranz. A schimba pozitia unui obiect, asezandu-l invers fata de pozitia anterioara sau fata de pozitia fireasca Expr. = a rascoli totul in casa. (sau = a examina amanuntit, a discuta in detaliu. A da filele unei carti, ale unui caiet etc. inainte sau inapoi; a rasfoi. Expr. = a-si schimba atitudinea devenind mai ferm, mai sever. A pune, a imbraca un obiect vestimentar pe dos; a preface un obiect vestimentar transformandu-i dosul in fata. Expr. sau = a-si schimba comportarea, atitudinea in rau fata de cineva. A invarti paiele, lanul etc. astfel incat partea umeda de la pamant sa ajunga deasupra. A ara din nou un ogor. A da indarat, a restitui. Expr. = a raspunde printr-o vizita la o vizita primita anterior. Fig. A rasplati pe cineva pentru o fapta buna sau rea. (Determinat prin "cuvant", "vorba" etc.) A raspunde, a replica (cu ostentatie, cu impertinenta). - Lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*intoarce
vb. III. Refl. si tranz. A (se) intelege (dintr-un context, dintr-o convorbire, dintr-o aluzie) ceva ce nu este exprimat direct. Refl. A fi de la sine inteles, a rezulta, a reiesi. (dupa fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*subintelege
vb. III. Refl. si tranz. A (se) obisnui, a (se) invata. Refl. A se familiariza cu cineva. Tranz. A-si insusi cunostinte (temeinice) intr-un domeniu prin invatatura sau prin practica organizata, sistematica. A dresa. [Perf. s. part, ]. - Lat. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*deprinde
vb. III (reg.) a linge indelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge vitelul la nastere).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*prelinge
vb. III (reg.) a lua o parte mica dintr-un intreg, pentru potrivire, echilibrare, cumpanire, compensare in alta parte.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*prepinge
vb. III (reg.) a prinde. (refl.) a se acata, a ramane prins. (refl.) a se indragosti.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imprinde
vb. III (reg.; despre fan) a intinde, a imprastia, a risipi (pentru a se usca).(by 7W1S1e1r10g10i3o)*priotinde
vb. III (reg.; despre fan) a intinde, a imprastia, a risipi (pentru a usca).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*priosparge
vb. III (reg.) (despre tuica) a distila de doua ori; a preintoarce. (fig.) a pacali, a insela.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*prefrige
vb. III (reg., inv.) a intra cu impetuozitate, cu violenta in ceva; a navali, a invada. (despre bani si acte) a intra (la o institutie).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*incurge
vb. III. (Reg.) Refl. A se involbura, a se invarteji; (despre fiinte) a se invarti pe loc. Refl. (Despre plante) A se dezvolta, a creste. Tranz. A holba ochii. Tranz. A pregati firele pentru navadit. [Var.: vb. I] - Lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*invoalbe
vb. III (reg. si fam.) (refl.) a se duce, a pleca. (in loc. vb.) = a pleca repede (si pe neobservate). (despre persoane) a bate, a lovi.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*sperge
vb. III. (Reg.) Tranz. A incalzi la foc laptele acru, pentru a-l inchega si a-l transforma in branza. Refl. A fermenta, a dospi. - Lat. (by 13W7S15e15r9g9i2o)*scoace
vb. III tr. A judeca, a considera izolat, a desprinde dintr-un context. [< lat. , cf. fr. , dupa ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*abstrage
vb. III. Tranz. A abate atentia cuiva de la un lucru, de la o preocupare, de la o grija etc.; a distra. [Part. ] - Din fr. (dupa (by 2W3S11e11r12g5i5o)*distrage
vb. III. Tranz. A admite din nou, a reprimi. - Din fr. (dupa (by 3W11S12e5r5g14i14o)*readmite
vb. III. Tranz. A admite in mod prealabil (si provizoriu) ca ceva este posibil, real, adevarat; a fi de parere, a crede, a socoti; a banui. A avea ca premisa existenta prealabila a unui lucru, a fi conditionat de...; a implica. (dupa fr. ).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*presupune
vb. III. Tranz. A aduce din nou la locul sau la starea de mai inainte. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*readuce
vb. III. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viata unui copil. A fata. Refl. A capata viata, a veni pe lume, a incepe sa traiasca. Intranz. Tranz. Fig. A crea, a plasmui, a produce; a provoca, a starni. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a aparea. - Lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*naste
vb. III. Tranz. A aduna, a strange cereale, fructe, flori etc. Expr. (pe cineva) = a ajuta pe cineva cazut in mizerie, oferindu-i mijloace de trai si adapost. Fig. A dobandi, a obtine, a capata. A ridica, a strange ceva de pe jos. A aduna laolalta; a colectiona. Expr. se spune despre cineva foarte pretentios, care, tot alegand, ramane cu partea cea mai proasta. A aduna din casete literele necesare si a le aseza in culegar; a zetui. = masina cu ajutorul careia se executa operatiile de culegere si de turnat litere (monotip) sau randuri (linotip). [Perf. s. part. ] - Lat. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*culege
vb. III. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mana, cu ajutorul unui instrument etc. Expr. se spune cand cineva are o bucurie mare, neasteptata. (Despre animale) A apuca cu dintii, cu ghearele. A fixa, imobilizand. Tranz. Fig. A lua cunostinta de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. Expr. (Intranz.) = a observa, a remarca, a afla ceva, a baga de seama (din timp). Refl. A-si inclesta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agata. Refl. recipr. A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora, pentru a dansa). Tranz. A cuprinde pe cineva cu mainile, cu bratele. Tranz. A ajunge din urma (si a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se misca, alearga; a captura (un fugar, un raufacator, un inamic). A pune mana (sau laba) pe un animal. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarsite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina, cu o neregula. Expr. (pe cineva) = a descoperi ca cineva a mintit. A incurca pe cineva cu vorba, a-l face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul). A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana, un vehicul etc. care sunt gata de plecare. Expr. (sau = a gasi, a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil. = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipa neocupat. (Despre fenomene ale naturii, evenimente etc.) A surprinde. Fig. (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde (pe neasteptate); a coplesi. A absorbi. Tranz. A fixa ceva prin legare, coasere sau agatare. Refl. A ramane fixat sau agatat (de sau in ceva). Fig. A inregistra, a fixa si a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare. Tranz. A inhama; a injuga. Refl. A se lega, a se asocia cu cineva (in calitate de...). Refl. si tranz. (Pop.) A (se) angaja, a (se) tocmi intr-o slujba. Refl. A se angaja, a se invoi la ceva; a accepta, a primi. Expr. (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). Refl. recipr. A se lua cu cineva la intrecere, a se masura, a rivaliza. Refl. recipr. A face un pariu cu cineva, a pune ramasag. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. Expr. , se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. Fig. (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. Refl. si tranz. A (se) impreuna, a (se) imbina formand un tot, a (se) suda. Tranz. (Despre imbracamintea cuiva; despre gesturi, atitudini etc.) A-i sedea cuiva bine, a i se potrivi. Refl. (Despre mancare; in expr.) = a-i prii cuiva, a se asimila. Tranz. A incepe sa... Expr. (Refl. recipr.) (cu cineva) = a incepe sa discute (cu cineva); a se intelege (unul cu altul), a cadea de acord sa... Refl. (Pop.) A se apuca de o treaba, a se porni la lucru. Tranz. A obtine, a capata, a dobandi. Expr. (Fam.) (sau = a se ingrasa. sau (intranz.) = a castiga experienta, a se face om de treaba. = a capata putere, tarie; a se inviora; a incepe sa se realizeze, sa fie pus in practica. sau (intranz.) = a capata curaj, a se imbarbata. Fig. A-si insusi o cunostinta, o deprindere etc., a invata (de la altul). Intranz. si refl. A se dezvolta dupa transplantare, a creste. Expr. (Tranz.) (sau = a se fixa intr-un loc, a capata stabilitate, forta, putere. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut, a fi luat drept adevarat, bun, valabil. Refl. (Despre lapte; despre alte substante) A se coagula, a se inchega. [Prez. ind. si: (pop.) - Perf. s. part. ] - Lat.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*prinde
vb. III. Tranz. A aseza, a pune un lucru deasupra altuia; a plasa, a aseza ceva peste altceva. (Geom.) A pune o figura deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea. Refl. (Despre doua suprafete) A se afla asezat deasupra altuia; a avea loc in acelasi timp; a coincide. - (dupa fr. ).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*suprapune
vb. III. Tranz. A avea in stapanire sau in pastrare un bun material. A dispune de..., a poseda, a avea; a poseda un titlu, un premiu etc.; a avea o functie, un grad etc. A tine pe cineva inchis (pentru cercetari sau dupa ce a fost condamnat). - Din fr. (dupa (by 12W13S6e6r15g15i8o)*detine
vb. III. Tranz. A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun, in schimbul unei sume de bani. Expr. (sau = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri in legatura cu un lucru pe care nu-l posezi inca, care este nesigur. sau = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce poseda. (sau = a se apara cu indarjire, cauzand pierderi mari dusmanului (inainte de a muri sau de a fi prins). (sau = o spun asa cum am auzit-o (fara sa-mi iau raspunderea autenticitatii). (Refl. pas.) (sau = ce pret are? cu cat de plateste? A scoate un bun la licitatie (pentru neplata datoriilor). A oferi spre vanzare; a face comert. Refl. pas. (Despre marfuri) A gasi cumparatori, a avea cautare. Fig. A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje materiale. Tranz. si refl. Fig. A (se) prostitua. A trada sau a denunta, a pari (pentru bani sau pentru un interes material). [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*vinde
vb. III. Tranz. A cere insistent un lucru; a reclama, a revendica. Tranz. si intranz. A sustine, a afirma ceva cu tarie. Refl. A-si atribui o calitate, insusiri pe care nu le are; a-si aroga. Tranz. (Despre actiuni, realizari) A avea nevoie de..., a impune ca o necesitate; a necesita. - Din fr. (dupa (by 14W14S8e8r1g2i10o)*pretinde
vb. III. Tranz. A chema, a provoca pe cineva sa dovedeasca un lucru, stiut fiind ca nu va reusi. A spune cuiva ca nu este crezut sau ca este considerat incapabil. A infrunta, a nesocoti o primejdie; a sfida, a brava. [Forme gramaticale: nu are timpuri trecute] - Din fr. lat. (dupa ).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*desfide
vb. III. Tranz. A compune din nou, a reface; a reconstitui un lucru din elementele in care a fost descompus. (dupa fr. ).(by 9W10S3e3r4g12i12o)*recompune
vb. III. Tranz. A construi o figura geometrica in afara alteia astfel incat unele puncte ale celei dintai sa fie tangente la a doua. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*exinscrie
vb. III. Tranz. A contrazice, a nega, a tagadui (o afirmatie); a retracta. Refl. A nu mai recunoaste un lucru spus, a-si retrage cuvantul. [Var.: vb. III] - Din fr. (dupa ). (by 2W3S11e11r5g5i13o)*dezice
vb. III. Tranz. A copia. A transpune in alt limbaj artistic, in alta forma artistica. (dupa fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*rescrie
vb. III. Tranz. A crea cuiva o anumita dispozitie, stare de spirit, a dispune la ceva. (Med.) A face sa aiba o deosebita sensibilitate sau receptivitate fata de anumite boli. - Din fr. (dupa (by 13W13S6e7r15g15i9o)*predispune
vb. III. Tranz. A da la o parte, a impinge in laturi o usa, o fereastra, un capac etc. care inchide ceva. Expr. = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) libera trecere. A descoperi deschizatura de acces intr-o incapere sau intr-un spatiu, dand la o parte usa sau capacul care o inchide. Expr. (sau ) = a face destainuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. (sau, refl., ) = a provoca cuiva (sau a capata) pofta de mancare. A descuia. Refl. (Despre ferestre si usi) A lasa liber accesul sau vederea in... sau spre..., a da spre... A indeparta terenurile sterile situate deasupra unui zacamant, in vederea exploatarii lui. Tranz. A desface, a face sa nu mai fie impreunat sau strans. Expr. = a indeparta buzele si falcile una de alta pentru a sorbi, a manca sau a vorbi; a vorbi. = a face, a sili pe cineva sa vorbeasca. = a ridica pleoapele, descoperind ochii; a se destepta din somn; a se naste. (sau, refl., ) = a face pe cineva (sau a ajunge) sa-si dea seama de ceva. = a fi foarte atent la ceva; a intelege bine ceva. = a se mira tare de ceva. = a desface degetele stranse in pumn; a fi darnic. = a intinde bratele in laturi pentru a imbratisa pe cineva; a primi pe cineva cu bucurie. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a despaturi o scrisoare (pentru a lua cunostinta de continut). A intoarce coperta (impreuna cu una sau mai multe file ale) unei carti, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumita pagina. A face o incizie sau o interventie chirurgicala intr-o rana, intr-un organ al corpului. Refl. (Despre pamant sau formatii ale lui; despre valuri) A se despica, a se crapa. (Despre gauri sau crapaturi) A se forma. (Despre rani) A incepe sa sangereze sau sa supureze; a inceta sa mai fie inchis. (Despre flori) A-si desface petalele. (Despre peisaje, privelisti) A se infatisa vederii, a se desfasura. Tranz. (Adesea fig.) A sapa, a taia, a croi un drum, o sosea, o carare. Expr. = a face cuiva posibila o cariera buna. Tranz. A porni o actiune (juridica), a face inceputul; a incepe. Expr. = a incepe, a aborda un subiect. A face prima miscare intr-o partida de sah. A trece mingea unui coechipier pentru ca acesta sa intreprinda o actiune ofensiva. Tranz. A face sa ia nastere, sa functioneze, a infiinta, a organiza o scoala, o institutie etc. Tranz. (In expr.) = a pune primul dintre cele doua semne care formeaza o paranteza; a face o digresiune in cursul unei expuneri. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A capata o nuanta mai luminoasa, mai apropiata de alb. Tranz. si refl. Fig. A da sau a capata o infatisare luminoasa, prietenoasa. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor inchise in seria vocalelor deschise. [Prez. ind. si: (reg.) ; perf. s. , part. - Var.: (pop.) vb. III] - Lat.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*deschide
vb. III. Tranz. A delimita o problema, un lucru etc., a restrange la un anumit cadru. A trasa un cerc care sa treaca prin toate varfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. - Din lat. (dupa ).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*circumscrie
vb. III. Tranz. A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu patrundere si cu precizie. - Din fr. lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*discerne
vb. III. Tranz. A depasi pe cineva in mers, a lasa in urma. A dovedi superioritate fata de cineva, intr-o anumita privinta; a depasi. Refl. recipr. A cauta sa se depaseasca unul pe altul. Loc. adv. = cautand sa se depaseasca unul pe altul; care mai de care. A trece peste o anumita limita; a fi (sau a avea) mai mult decat trebuie, a prisosi Loc. adv. (Pop.) = mai mult decat trebuie, de prisos. Expr. (Refl.) ( rar, ) = a depasi limitele bunei-cuviinte; a impinge lucrurile prea departe, a exagera. - (by 11W5S5e13r14g7i7o)*intrece
vb. III. Tranz. A deriva, a desprinde o judecata particulara din alta generala sau un fapt din altul; a trage o concluzie, pe calea deductiei, din doua sau mai multe premise. - Din lat. Cf. (pt. sens) fr. %deduire%. (by 15W15S8e9r9g2i3o)*deduce
vb. III. Tranz. A deschide incomplet, a crapa o usa, o fereastra etc. - (dupa fr. ).(by 8W2S2e10r10g4i4o)*intredeschide
vb. III. Tranz. (Adesea fig.) A strabate un drum sau o distanta (de la un capat la altul); a se deplasa, a merge (pana la capat). A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita in treacat la ceva. Spec. A citi ceva in graba si superficial, a rasfoi o carte, un ziar etc.; a citi. A trai, a petrece un interval de timp intr-un anumit loc sau fel. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. (dupa ).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*parcurge
vb. III. Tranz. (Adesea fig.) A trece un material prin sita sau prin ciur, pentru a alege sau pentru a separa granulele mai mici de cele mai mari sau pentru a inlatura corpurile straine. Tranz. Fig. A distinge. Intranz. unipers. Fig. A ploua marunt, a bura. Tranz. Fig. A alege partea buna, valabila (dintr-un studiu, dintr-o conceptie etc.), eliminand restul; a discerne. - Lat. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*cerne
vb. III. Tranz. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. A rupe, a dezlipi si a scoate sau a lua ceva din locul in care a fost prins, asezat, pus. A desface un obiect din balamalele, nasturii, copcile, sireturile etc. care il sustin. A lua din cui sau din cuier. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tractiune; a dejuga, a deshama. Refl. A se desface si a cadea sau a se indeparta de la locul unde era prins, fixat; a se detasa. A se desface dintr-un tot, a se separa; a se contura, a se deslusi. (Despre oameni) A iesi dintr-un grup sau dintr-o multime, a se detasa. (Rar) A se desparti, a se separa de cineva. Fig. A rezulta, a reiesi. A se distinge, a se intelege, a se auzi. [Perf. s. part. ] (by 12W5S6e14r14g8i8o)*desprinde
vb. III. Tranz. A discuta pe larg si adesea in contradictoriu o chestiune, o problema etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discutiei. A examina o cauza, un proces (cu participarea ambelor parti). (dupa fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*dezbate
vb. III. Tranz. A dispune sau a ruga ca cineva sa se duca undeva. Expr. (Fam.) (pe cineva) (sau = a ucide, a omori. (pe cineva) = a refuza sa mai stea de vorba (cu cineva), a nu da curs discutiei, a da pe usa afara; a concedia (pe cineva) din serviciu. (pe cineva) = a intenta (cuiva) un proces. (pe cineva) (sau = a pedepsi (pe cineva) cu inchisoarea. A delega, a alege intr-un organ de conducere sau intr-un organ reprezentativ. A indruma pe cineva, a da indicatii cuiva sa consulte un text in legatura cu o anumita problema. (Despre divinitate) A face sa vina, sa se arate, sa se produca, sa se manifeste. A dispune ca un obiect sa fie dus, transportat, predat la o anumita destinatie; a expedia. A transmite prin cineva vesti, porunci, salutari etc. [Var.: vb. III] - Lat. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*trimite
vb. III. Tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub actiunea unor solicitari mecanice; a desparti (intentionat) un obiect in doua sau in mai multe bucati. Expr. (sau refl.) (cuiva) (sau = a produce (cuiva) sau a simti o mare durere. A(-si) fractura o mana, un picior etc. Expr. = a umbla mult (fara folos). = a-si pierde viata, cinstea, averea. = a-si obosi plamanii (vorbind sau cantand prea mult). A intrerupe, a curma tacerea, relatiile cu cineva. Expr. sau = a pune capat unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legaturi. (sau = a ajunge la invoiala dupa o tocmeala indelungata. Tranz. A distruge un obiect prin intrebuintare. Tranz. (Adesea fig.) A distruge un obiect prin sfaramare, spargere etc. Expr. = a strapunge linia de aparare a inamicului. Tranz. A sfasia un lucru smulgand bucati dintr-insul. A sfasia un animal sau un om. A zdrobi, a strivi. Tranz. A smulge. Expr. = a pedepsi pe cineva tragandu-l de urechi. = a se lipsi de strictul necesar in folosul altcuiva. A culege flori, fructe etc. A obtine (cu greu) o suma de bani. Refl. si tranz. A (se) departa, a (se) desprinde de cineva sau de ceva. Refl. (Despre grupuri, colectivitati) A se imprastia. Expr. (Tranz.) = (despre un grup de oameni) a fugi, stricand ordinea unui sir aliniat. (sau (rar, sau = a o lua la fuga. Tranz. A-si deschide (cu efort) drum de trecere. Tranz. Fig. A se exprima cu greu intr-o limba straina, a sti foarte putin o limba straina. [Var.: (reg.) vb. III] - Lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*rupe
vb. III. Tranz. A dobandi, a primi, a capata (ceva); a reusi sa ajunga la..., a realiza ceva. - Din fr. lat. (dupa (by 6W14S14e8r8g1i2o)*obtine
vb. III. Tranz. A enunta, a exprima, a lansa o parere, o teorie etc. A transmite, a anunta. A elabora, a scoate, a da o lege, un decret etc. A pune in circulatie o bancnota, o hartie de valoare etc. A produce gaze, radiatii etc. care se pot propaga in mediul inconjurator. - Din lat. Cf. fr. %emettre.%(by 14W14S8e8r1g2i10o)*emite
vb. III. Tranz. A exercita o atractie ; a apropia la sine. Refl. recipr. A determina (adesea prin viclesuguri) pe cineva sa vina sau sa se duca undeva. Expr. (cuiva) = a face ca atentia (cuiva) sa se indrepte intr-o anumita directie; a avertiza, a preveni. A exercita sau a simti o atractie . Fig. A fermeca, a ademeni, a ispiti, a tenta. A avea drept consecinta; a determina. [Perf. s. , part. )] (dupa fr. ).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*atrage
vb. III. Tranz. A exprima ceva in cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; a vorbi. Expr. = intr-o clipa, imediat, indata. (sau ) = a refuza; a tagadui, a se opune, a rezista. = a afirma, a accepta, a consimti. (sau ) = inseamna, are sensul, semnificatia, valoarea...; asadar, deci, prin urmare. = mai exact, mai precis exprimat. A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. (Reg.) A comunica, a transmite, a face cunoscut. A afirma, a declara; a sustine, a pretinde. A promite, a fagadui. A raspunde, a riposta; a invoca. A reprosa, a obiecta. Expr. = sa nu-mi reprosezi ca... A contesta. A sfatui, a indemna; a porunci, a ordona. (Pop.) A canta (din gura sau dintr-un instrument); a doini, a hori. A-si da o parere, a se pronunta intr-o chestiune; a gandi, a socoti, a crede. Expr. = buna idee! asa este. = nu ti-am spus? vezi ca am avut dreptate? = judeca, socoteste, da-ti parerea; asadar, prin urmare. ce parere ai avea? cum ti-ar parea? = ) sa presupunem, sa admitem; de exemplu. (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lasa impresia ca... A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; a porecli. Impers. Expr. (Refl.) (sau ) = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). Lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*zice
vb. III. Tranz. A exprima prin viu grai un gand, o parere etc.; a rosti, a zice, a declara. Expr. = ai vazut ca a fost asa cum am afirmat? sau formula care exprima mirarea, neincrederea. Fig. A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). Expr. = a avea o intuitie, a intui, a presimti. Fig. (Pop.) A exprima ceva prin cantec; a canta. A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. A recita. A destainui, a marturisi ceva cuiva. A pari, a denunta pe cineva. A explica cuiva un lucru, a lamuri pe cineva. A numi; a porecli. Refl. impers. A se obisnui, a se zice intr-un anumit fel. - Lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*spune
vb. III. Tranz. A expune prea mult un material fotografic. (dupa fr. ).(by 14W7S7e15r1g9i9o)*supraexpune
vb. III. Tranz. A face, a infaptui, a savarsi (o fapta rea). - Din lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*comite
vb. III. Tranz. A face ca cineva sau ceva sa intre, sa patrunda in ceva, undeva; a baga, a vari. A include, a adauga, a ingloba. Refl. A intra undeva (cu forta sau pe furis). A face ca o persoana sa fie primita de cineva sau sa fie admisa intr-o organizatie, intr-o asociatie etc. A ajuta pe cineva sa se initieze intr-un domeniu de activitate. A pune in practica; a institui, a stabili (un obicei, o practica etc.). [perf. s. , part. ] - Din lat. Cf. fr. %introduire%.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*introduce
vb. III. Tranz. A face ca o idee, o masura, o directiva etc. sa fie acceptate si urmate; a face necesara indeplinirea unei actiuni; a constrange pe cineva sa accepte, sa faca ceva; a obliga. Intranz. A insufla cuiva respect, stima. Tranz. A face ca cineva sa devina respectat, stimat sau temut. Refl. A capata prestigiu, a se afirma; a invinge, a birui. Tranz. A supune pe cineva unui impozit. - Din lat. (refacut dupa ; cu sensuri dupa fr. ).(by 12W5S6e6r14g15i8o)*impune
vb. III. Tranz. A face ca un obiect cu varf ascutit sa intre adanc In ceva; a implanta, a vari. Expr. sau (in ceva) = a apuca (ceva) cu putere. A implanta ceva intr-un obiect ascutit. Refl. Fig. (Fam.) A se apuca de ceva (fara dreptul sau priceperea necesara), a intra sau a se amesteca undeva cu obraznicie. [Prez. s. part. ] - Lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*infige
vb. III. Tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. sa fie pline; a baga inauntru (pana sus); a face sa contina o cantitate oarecare din ceva. Expr. umple (sau ) = a manca mult. = a castiga bani multi. (Refl. pas.) = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situatia de acum. Tranz. Fig. A coplesi pe cineva, a face sa se simta apasat (de un sentiment, de o senzatie). Refl. se Tranz. A introduce intr-un invelis de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregati anumite mancaruri. (Rar) A imbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). Tranz. A raspandi un miros intr-un anumit spatiu. A raspandi sunete, zgomote. Expr. (ori ) = a face sa stie, sa afle toata lumea. Tranz. A ocupa, a acoperi o suprafata, o intindere, o incapere etc. Refl. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu o substanta daunatoare, murdara etc.; a (se) contamina, a (se) molipsi. [Var.: (Inv. si pop.) vb. II, vb. III] - Lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*umple
vb. III. Tranz. A face din nou ceva rau facut sau in parte distrus; a repara; a transforma, a modifica, a schimba. Refl. (Despre un tesut) A se regenera. A aduce din nou in starea (de inflorire) in care a fost mai inainte; a reconstrui. Tranz. si refl. Fig. A (se) face din nou sanatos, a (se) intrema, a (se) insanatosi. (dupa fr. ). (by 3W3S3e12r12g5i6o)*reface
vb. III. Tranz. A face efortul de a misca, de a deplasa ceva, apucandu-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l indrepta spre un anumit punct. Expr. (pe cineva) = a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atentia spre un anumit lucru; a imbia, a indemna. = a fi relatat in mod exagerat, fortat, tendentios. (pe cineva) (sau ) = a cita pe cineva in fata justitiei. = a pacali. = a supune torturii cu ajutorul rotii de tortura. = a cere cuiva sa dea socoteala de faptele sale, a face raspunzator. (pe cineva) = a pune (pe cineva) intr-o situatie grea; a antrena (pe cineva) cu sine intr-o afacere, intr-o intreprindere dezavantajoasa, sortita esecului. (Cu complementul "clopotul") A face sa sune (prin deplasare intr-o parte si in alta). A intinde, a incorda un fir, o sfoara (smucind). Expr. = a conduce in ascuns, din culise (o actiune reprobabila); a unelti. Fig. (Inv.) A indemna; a atrage (asupra sa). Tranz. A duce, a tari dupa sine. Expr. = a trai in lipsuri, in saracie; a o scoate greu la capat. sau = a schiopata. (Despre animale de tractiune) a face ca un vehicul sa se deplaseze (ducandu-l dupa sine). Tranz. A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de imbracaminte sau de incaltaminte; a infunda pe cap o boneta, o caciula; a duce un accesoriu de imbracaminte inspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de..., a cantari, a atarna. Tranz. A infige (intr-un corp ascutit). Tranz. A indrepta si a opri un vehicul, o ambarcatie la locul de imbarcare sau de coborare. Intranz. A se opri undeva spre a fi gazduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. Refl. si intranz. (Reg. si fam.; urmat de determinari locale introduse prin prep. "la") A se duce (manat de o dorinta), a se indrepta spre o tinta. Intranz. Fig. A tinde spre..., a se simti atras catre... Intranz. A prevesti o anumita stare. Refl. (Pop.) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. Expr. (Tranz.) = a inceta sa mai ocroteasca pe cineva. Tranz. Fig. A indura, a suporta, a patimi. Expr. = a se speria foarte tare. A suporta consecintele unui fapt reprobabil; a ispasi. Tranz. A lua, a scoate; a smulge; a extrage. Loc. vb. = a profita. (sau )... = a invata (dintr-o experienta). Expr. (sau )... = a avea, a obtine un avantaj de pe urma... Intranz. Fig (in expr.) = a-si incorda auzul pentru a prinde zgomote usoare, vorbe soptite; a asculta pe furis. (sau ) = a se uita pe furis, pentru a nu fi observat. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. Expr. (sau ) = a respira greu din cauza oboselii, batranetii etc.; a se odihni dupa un efort greu. (Intranz.) = a fi in agonie, a-si trai ultimele clipe. A fuma, a priza. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. Tranz. A sorbi, a inghiti, a bea. Expr. (Absol.) (sau ) = a fi betiv. Tranz. A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. Expr. = (a fi) drept, aliniat. (Intranz.) (peste ceva) (sau ) = a sterge; a anula; a face uitat, a uita. Tranz. (In diverse procese de munca sau in actiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reiesind din determinari) = a rindelui. (o tesatura) = a supune o tesatura unei operatii mecanice la piua, pentru a o face mai deasa. = a tipari. = a sapirografia. (sau ) = a ascuti. = a intinde pe calapod. (Intranz.) = a coase, a broda. = a cosi. (sau ) = a vasli. A trece prin... Expr. (sau ) = a freca de barba un ban castigat (in credinta superstitioasa ca acest gest atrage un castig ulterior bun). se spune despre o persoana cu trupul subtire, mladios. A intinde si a subtia un material ductil, trecandu-l printr-o filiera. Refl. (In expr.) (sau ) = a slabi, a avea figura obosita, palida. Tranz. (Fam.) A face ceva cu placere, cu multa energie, cu pasiune. Expr. sau (ori ) = a dormi adanc. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni. Intranz. A descarca o arma spre tinta, a face ca proiectilul, sageata etc. sa porneasca spre tinta. Tranz. A freca o anumita regiune a corpului in scopuri terapeutice; a masa. A frictiona. Intranz. (Despre vant) A bate, a sufla. Tranz. (Adesea impers., subintelegandu-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A invalui pe cineva, provocandu-i o senzatie neplacuta de racoare (urmata adesea de imbolnavire). Refl. A descinde din..., a fi din neamul... A fi originar din... A proveni; a fi provocat (de...). [Perf. s. part. ] - Lat. (= ).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*trage
vb. III. Tranz. A face pe cineva sa adopte o parere pe baza de dovezi si argumente, a-l face sa recunoasca ceva ca adevarat. Refl. A-si da seama, a recunoaste ca ceva este intr-un anumit fel, a se incredinta de ceva. [Perf. s. , part. ] - Din lat. (dupa ).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*convinge
vb. III. Tranz. A face sa arda focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. Expr. = a-si crea singur o neplacere; a o pati cu cineva, a nu putea scapa de cineva. Refl. A incepe sa arda, a lua foc. Tranz. (Inv.) A face sa ia foc o arma. Refl. Fig. A izbucni, a se dezlantui. Tranz. si refl. A face sau a incepe sa lumineze. Refl. Fig. (Despre oameni) A se inflacara, a se pasiona; a-si iesi din fire. A se inrosi, a se imbujora (la fata). Refl. (Despre fan, cereale, faina etc.) A se incinge^1; a se altera. - Lat. [he].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*aprinde
vb. III. Tranz. A face sa nu mai arda, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. Expr. (Absol.) = e foarte betiv. Refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A inceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. Tranz. si refl. Fig. A (se) potoli; a (se) linisti, a (se) astampara. Refl. Fig. A slabi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. Refl. Fig. (Fam.) A saraci cu totul, a se ruina. Tranz si refl. A face sa nu mai lumineze, sa nu mai radieze etc. sau a inceta sa lumineze, sa radieze. Refl. (Despre astri; adesea fig.) A-si pierde lumina si stralucirea, a se intuneca; (rar; despre culori) a deveni palid, sters. Tranz. Fig. A intuneca ochii, vederea; a orbi. Refl. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). Refl. si tranz. A slabi in intensitate; a se auzi sau a face sa se auda tot mai putin sau deloc. Refl. A inceta din viata; a muri. Tranz. A omori, a ucide. A disparea fara a lasa urmasi. Fig. A disparea fara urma; a pieri. Tranz. A sterge de pe fata pamantului; a distruge, a nimici. Tranz. A pune capat unei obligatii, unei actiuni penale, unui imprumut, unui privilegiu. Tranz. A turna apa (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare incinse (lasand in continuare preparatul la foc). (Chim.) A amesteca doua substante al caror contact produce o efervescenta, cu dezvoltare de caldura, care inceteaza cand solutia devine saturata. Expr. = a turna apa peste piatra de var arsa, pentru ca, in urma reactiei chimice produse, sa se obtina var pentru constructii. - Lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*stinge
vb. III. Tranz. A face sa nu mai existe (stricand, spargand, daramand etc.); a nimici, a ruina. Tranz. si refl. Fig. A face sa-si piarda sau a-si pierde intreaga avere, intreaga sanatate, intreaga liniste sufleteasca etc. [Perf. s. part. ] - Din it. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*distruge
vb. III. Tranz. A fierbe timp indelungat; a fierbe mai mult decat e necesar. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*rasfierbe
vb. III. Tranz. A fi incredintat sau convins de un fapt, de existenta sau de adevarul unui lucru. Expr. = se intelege de la sine, nu e de mirare. (sau ) se zice pentru a exprima o amenintare sau o afirmare sigura. Intranz. A recunoaste dreptatea cuiva, a fi intelegator fata de durerea sau de suferinta cuiva. Expr. (cuiva) sau (sau ), exprima mirarea fata de un lucru de necrezut. Tranz. A socoti, a fi de parere, a-si inchipui, a i se parea. A considera pe cineva altfel decat este in realitate. Refl. A avea despre sine o parere exagerat de buna; a fi ingamfat. Intranz. A avea incredere deplina in cineva sau in ceva; a-si pune toata nadejdea in cineva sau in ceva. Intranz. A admite existenta lui Dumnezeu si a accepta dogmele bisericii; a avea o anumita credinta religioasa. - Lat. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*crede
vb. III. Tranz. A fixa, a prinde intre ele partile unei haine sau un petic, un nasture etc. la o haina, trecand prin ele un fir de ata cu ajutorul unui ac. Expr. = a fi zgarcit. A broda. (Med.) A impreuna (cu un fir de matase, de intestin preparat anume etc. si cu un ac special) marginile unei plagi. - Din lat. pop. (= ).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*coase
vb. III. Tranz. A freca suprafata unui obiect pentru a face sa dispara un lichid sau o substanta straina care il acopera. Expr. (Fam.) sau = a pleca repede si pe neobservate. (Refl.; fam.) (sau ) (de ceva) = a fi nevoit sa renunte (la ceva), a-si lua gandul (de la ceva). Tranz. A face sa nu se mai cunoasca, sa nu se mai vada un text scris, un desen, razand cu o guma, tragand linii deasupra etc. Expr. = a da uitarii o greseala a cuiva, a ierta. A scoate din evidenta; a anula. Refl. A-si pierde stralucirea, relieful, culoarea sub actiunea unor cauze exterioare. A-si pierde conturul; a se estompa, a se intuneca. Tranz. si refl. A face sa nu mai existe sau a inceta sa mai existe, a (se) pierde fara urma, a face sa dispara sau a disparea din amintire, din minte. Expr. (Tranz.) = a omori; a distruge. Refl. si tranz. A trece foarte aproape de ceva sau de cineva, atingandu-l usor. Tranz. (Rar.) A lovi, a izbi. Expr. (Fam.) (cuiva) = a da (cuiva) o palma. Tranz. Fig. (Fam.) A fura, a sterpeli. [Perf. s. , part. ] - Lat.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sterge
vb. III. Tranz. A hotari, a decide; a ordona. Intranz. A avea la dispozitie, a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva dupa propria dorinta. Intranz. A iesi invingator intr-o competitie sportiva, intr-un meci; a invinge. Tranz. A aseza intr-o anumita ordine; a aranja. Refl. A capata o buna dispozitie, a deveni vesel; a se inveseli. - Din fr. lat. (dupa ). (by 3W3S11e11r5g5i13o)*dispune
vb. III. Tranz. A identifica un lucru, o persoana etc. cunoscute mai inainte. A deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice. Refl. A-si descoperi in altul trasaturile caracteristice, a se regasi in altul. A admite (ca existent, ca bun, ca valabil); a marturisi. A considera pe cineva sau ceva merituos, valoros. A declara ca accepta sau a admite tacit o anumita situatie nou creata in relatiile internationale. A declara un copil natural ca legitim. (Mil.) A cerceta terenul si pozitiile inamice; a cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. A se arata recunoscator fata de cineva sau de ceva. (dupa fr. ). (by 2W2S10e11r4g4i12o)*recunoaste
vb. III. Tranz. A imagina, a proiecta, a gandi ceva nou. A-si face o idee despre ceva; a pricepe, a intelege. Loc. adv. = de neinteles, de neimaginat; imposibil. A exprima in anumiti termeni, a formula intr-un anumit fel. Intranz. (despre o femeie) A ramane insarcinata; a zamisli, a procrea. - Din lat.(by 15W8S9e2r10g11i4o)*concepe
vb. III. Tranz. A imbina intr-o tesatura fire de alta culoare sau din alt material decat tesatura de baza. Refl. recipr. Fig. A se amesteca, a se imbina (ca intr-o tesatura). - (by 9W2S3e11r11g5i5o)*intretese
vb. III. Tranz. A impinge, a indemna pe cineva sa faca un lucru. Expr. = a insela, a amagi. (Log.) A face un rationament inductiv. A produce un camp electric prin inductie electromagnetica. [Part. ] - Din lat. (cu sensuri dupa fr. ).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*induce
vb. III. Tranz. A impunge cu un obiect cu varf ascutit, astfel incat varful (sau intregul obiect) sa razbata in partea cealalta; a ucide sau a rani cu o arma ascutita. A perfora, a gauri. Fig. A strabate, a patrunde, a trece prin ceva. Expr. = a distruge intr-un anumit loc linia de aparare a inamicului si a patrunde dincolo de aceasta linie. A realiza legatura dintre doua lucrari miniere subterane. [Perf. s. part. ] - Lat. (= (by 6W15S15e8r9g2i2o)*strapunge
vb. III. Tranz. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. (Despre barbati) A abuza de buna-credinta a unei femei, ademenind-o si determinand-o sa intretina relatii sexuale, cu promisiuni inselatoare; a ademeni; a insela, a amagi. - Din lat. Cf. fr. %seduire.% (by 13W7S7e15r1g9i9o)*seduce
vb. III. Tranz. A incrucisa in unghi drept doua sisteme de fire la razboiul de tesut, trecand cu suveica batatura prin urzeala, pentru a face o tesatura. Refl. pas. Tranz. A carpi un ciorap, o haina etc., facand cu acul o cusatura speciala. A broda, a impodobi. Tranz. (Despre paianjeni) A-si face panza. Refl. recipr. Fig. A se incrucisa, a se intretaia (ca firele unei urzeli). A se imbina. Tranz. Fig. A pune la cale, a urzi o intriga, un complot etc.; a unelti. - Lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*tese
vb. III. Tranz. A indica, a arata; (p. spec.) a recomanda medicamentele sau tratamentul de care are nevoie un bolnav. Tranz. A stabili cu precizie ceea ce trebuie facut; a dispune, a hotari. Refl. pasiv (Despre pedepse penale, drepturi de proprietate etc.) A se stinge, a inceta prin prescriptie ; a-si pierde valabilitatea. Tranz. (Inv.) A transcrie un text. - Din fr. (dupa ).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*prescrie
vb. III. Tranz. A indruma un grup de oameni, o institutie. o organizatie etc., avand intreaga raspundere a muncii in domeniul respectiv. Fig. A dirija o discutie, a supraveghea desfasurarea unei dezbateri. Refl. A se orienta dupa..., a se comporta dupa... Tranz. A insoti pe cineva. Tranz. A dirija mersul unui vehicul, al unei masini etc. [Perf. s. part. ] - Din lat. (by 11W12S12e5r6g14i14o)*conduce
vb. III. Tranz. A infrange, a bate pe inamic, pe adversar (in razboi), a triumfa, a dobori. A stapani, a infrana, a domina (o dorinta, o pasiune, o slabiciune etc.). (Subiectul este o necesitate, o dorinta, un sentiment etc.) A dobori, a birui, a coplesi; a duce pana la capat. - (inv. "a invinge" < lat.).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*invinge
vb. III. Tranz. A inlatura, a da afara, a elimina, a indeparta, a excepta. Refl. recipr. (Despre doua elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. - Din lat. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*exclude
vb. III. Tranz. A intelege, a patrunde ceva cu mintea. Refl. (Reg.) A se dumeri, a se lamuri (asupra unui lucru). Refl. A avea cunostinte intr-o materie, intr-un domeniu; a dovedi iscusinta, indemanare, experienta intr-o actiune, intr-o situatie; a fi capabil, in stare sa faca ceva. - Lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*pricepe
vb. III. Tranz. A intelege perfect, pana in cele mai mici amanunte. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*rasintelege
vb. III. Tranz. A intinde un covor, o panza etc. pe o suprafata. (Adesea fig.) A (se) imprastia, a (se) raspandi pe jos, incat sa formeze un strat (care se niveleaza). Tranz. A pregati (si a intinde) asternutul sau, patul pentru culcare. A pregati pe masa toate cele necesare pentru a manca. Tranz. A scrie, a compune. Refl. si tranz. A (se) intinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pamant. (Fig.) A se apuca temeinic sau in tihna de o treaba. Expr. = a porni la drum lung. (sau etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. Tranz. A tranti, a culca pe cineva la pamant (printr-o lovitura). Expr. (Inv.) = a intinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. - Din lat.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*asterne
vb. III. Tranz. A intocmi, a alcatui, a fauri, a realiza, a fabrica un obiect. A procura un obiect, dispunand confectionarea lui de catre altcineva. A construi, a cladi; a ridica, a aseza. A gati, a prepara, a pregati un aliment, o mancare. A compune, a scrie, a crea o opera literara; a executa, a realiza o opera artistica. A stabili o lege, o conventie, o intelegere. A castiga, a agonisi, a strange bani, avere. A pregati ceva intr-un anumit scop. Expr. = a atata, a aprinde focul. A aranja (parul, sprancenele, buzele, unghiile etc.). (Despre femei) A naste. Expr. (Pop. si fam.) sau = de cand s-a nascut, dintotdeauna. (Despre soti) A procrea. (Despre mamifere) A fata. (Despre pasari) A oua. (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. (despre fiinte si plante) A capata, a dobandi; a-i aparea. A se imbolnavi de... (In expr.) = (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la cateva zile dupa nastere); (fam., despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. (sau) = a se ingrasa. = (despre pantaloni) a se deforma (de multa purtare) in dreptul genunchilor. A intocmi, a potrivi lucrurile astfel ca sa...; a da cuiva posibilitatea de a... A determina, a convinge. A obliga, a sili, a constrange, a pune pe cineva sa... A predispune la ceva; a indemna. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva sa-si schimbe starea initiala, sa ajunga intr-o anumita situatie. Expr. (sau, refl., (sau ) = a (se) insanatosi, a (se) vindeca. A preface, a schimba, a transforma in... Expr. = a exagera mult. (cuiva) (sau = a bate (pe cineva) tare. (sau = a nu dormi, a ramane treaz toata noaptea. (sau, refl., = a (se) distruge, a (se) nimici. A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) ca este..., a califica; a invinui, a acuza pe cineva de... Expr. (pe cineva) = a ocari sau a certa (pe cineva) rau, fara a-si alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). (pe cineva) v. A savarsi, a faptui, a comite. Expr. = incearca prin toate mijloacele si izbuteste sa...; nu stiu cum procedeaza ca...; vorba e ca... (sau ) = a nu avea o ocupatie; a nu-i ramane cuiva nimic de schimbat intr-o situatie, a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca, sa obiecteze, sa ajute cu ceva; a nu avea incotro; se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul sa comita o imprudenta, o prostie, o gafa. = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. = cum iti merge? cum o (mai) duci? sau (sau (sau ) = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (exprimand surpriza neplacuta si purtand accentul in fraza) = cum?! cum se poate (una ca asta)? (sau = ce ti s-a intamplat ca...? care e cauza ca...? (cu cineva sau cu ceva) 2 = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva) 2 = nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se imputa. = procedand conform situatiei, imprejurarilor, fara un plan dinainte stabilit. (sau (sau ) = a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relatii intre...; a o pati, a suporta consecintele faptelor sale. = ce legatura este (intre un lucru si altul)? Ce intereseaza? si ce-i cu asta? = nu intereseaza! n-are importanta! (Refl.) = ne-am inteles! s-a aranjat! Fii fara grija! A provoca, a da nastere la..., a cauza, a pricinui. Expr. = (formula de politete cu care se raspunde celui ce-si cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara voie) nu are nici o importanta! sau sau sau (cuiva) = a-i pricinui cuiva un rau, un neajuns. (sau ) = a (se) supara, a (se) consuma. (sau ) = a se ingrijora. A arata, a manifesta, a acorda. A aduce la indeplinire; a realiza, a indeplini, a implini. Expr. (sau ) = a cadea de acord, a incheia o tranzactie (comerciala). A juca (un meci). A exercita, a practica o meserie. A studia, a urma un curs sau o forma de invatamant. (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atentia printr-un gest; a da cuiva sa inteleaga ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) Expr. (cuiva) = a ameninta (pe cineva) cu degetul aratator. (cuiva) = a face (cuiva) un semn simbolic (inchizand si deschizand un ochi); a atrage, a imbia. A parcurge, a strabate un drum sau o distanta. A petrece, a parcurge un interval de timp. Intranz. A proceda; a actiona; a se comporta. Refl. (In constructii interogative) A se descurca intr-un anumit fel. A-i merge cuiva bine (sau rau), a o duce bine (sau rau). (In superstitii, determinat prin "a bine", "a rau", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. (Pop.; in superstitii) A vraji, a fermeca; a descanta. A valora, a pretui; a costa. (La pers. 3; cu valoare impersonala) A fi vrednic (de a...), a merita (sa...). (Fam.; in expr.) = nu e potrivit, nu corespunde pentru...; nu e de prestigiul cuiva, nu cadreaza cu... A se indrepta, a merge, a porni (catre sau spre...; a o coti (spre...). Refl. (Fam.) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. A zice, a spune. Refl. (despre zi, noapte, intuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lasa. (cuiva) (sau etc.) = a nu mai vedea, a i se face rau (din cauza supararii, a maniei); a se supara, a se mania foarte tare. Impers. (Pop.) A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatie). (despre drumuri, vai etc.) A se desfasura, a se deschide (inaintea ochilor). (despre senzatii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naste, a se produce (in cineva) deodata, a fi cuprins de... A fi cuprins de o dorinta nestapanita pentru ceva, a simti dorul de... (Pop.) A se intampla. Expr. = ce a devenit? cum s-a descurcat? (sau ) = cum e posibil ca...? A ajunge, a deveni. Loc. vb. = a se ingalbeni. = a se invineti. = a se inrosi, a se imbujora. Expr. = a lua un lucru in stapinire cu forta sau fara a-i apartine. = (despre drumuri, retele etc.) a se bifurca, a se desparti, a se ramifica. A ajunge la numarul de..., la un total de... A imbratisa cariera de..., a deveni. Intranz. A indeplini o treaba sau o functie ocazionala. (determinat prin "la loc", "din nou", "iarasi" etc.) A redeveni. A se preface, a simula. Intranz. A-si lua infatisarea de..., a se arata, a-si da aere de... - Lat.(by 15W8S8e2r2g2i10o)*face
vb. III. Tranz. A introduce ceva din nou, a face sa intre din nou. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*reintroduce
vb. III. Tranz. A invinge, a birui, a bate (in lupta). A-si stapani o anumita stare sufleteasca. (Rar) A nesocoti vointa cuiva, a calca o lege, o dispozitie etc. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*infrange
vb. III. Tranz. A lasa, a accepta, a da voie ca un lucru sa se faca sau sa se produca intr-un anumit fel (si a nu-l impiedica); a incuviinta, a ingadui. (Cu complementul persoanei in dativ) A-si lua libertatea de a face ceva; a-si ingadui, a indrazni. - Din fr. lat. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*permite
vb. III. Tranz. A lasa (intentionat) la o parte, a neglija; a trece cu vederea, a uita (ceva ce trebuia amintit, facut, spus etc.). - Din lat. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*omite
vb. III. Tranz. A lasa un obiect din mana, punandu-l undeva. Expr. (la o institutie bancara) = a lasa o suma de bani (in pastrare la o institutie bancara). = a renunta la o insarcinare incredintata, invocand drept motivare imposibilitatea de a continua indeplinirea ei. (sau etc.) = a inainta, a preda forului competent un act (sau o cerere, un memoriu etc.). (sau etc.) = a munci, a se stradui. (Rar) = a da un examen. = (despre o parte in litigiu sau despre un martor) a se angaja sa spuna tot adevarul in legatura cu faptele unui proces; (despre unele categorii de oameni si despre militari) a se angaja solemn sa-si indeplineasca indatoririle cu respectarea legilor tarii. = (despre un martor) a face declaratii in fata unui organ de jurisdictie sau de urmarire penala in legatura cu faptele unui proces. Tranz. (Despre animale care se inmultesc prin oua) A elimina ouale (la loc potrivit). Refl. (Despre substante solide aflate in stare de suspensie sau dizolvate intr-un lichid) A se aseza la fund, formand sedimente; a se sedimenta. [Perf. s. , part. ] - Din lat. (cu sensurile fr. ).(by 14W14S15e8r8g2i2o)*depune
vb. III. Tranz. A lua, a aduce sub stapanire sau in puterea sa (prin forta armata); a cuceri, a subjuga. Refl. A accepta stapanirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se inchina cuiva. A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influentei sale. (Inv.) A imblanzi animale. A constrange pe cineva sa suporte un lucru, sa accepte o situatie. A face ca o substanta, un material etc. sa fie expuse unei anumite actiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). Refl. A se expune de bunavoie la ceva, a suporta de bunavoie ceva. A prezenta cuiva un lucru spre cunostinta, apreciere sau hotarare. (Inv. si reg.) A aseza, a pune dedesubt. A forta pe cineva sa se aplece, sa se incovoaie, sa ingenuncheze. - Lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*supune
vb. III. Tranz. A lua ceva (afara) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se afla. A extrage dintr-un spatiu, dintr-un invelis etc. pentru a elibera sau a utiliza. Expr. = a incepe vrajba, razboiul. A elibera dintr-o stransoare; a degaja. A pune la vedere; a da la iveala, a infatisa, a expune. Expr. (sau ) = a pune in vanzare (sau la mezat, la licitatie). (sau ) = a face cunoscut; a dezvalui. A(-si) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de imbracaminte, de podoaba etc. Expr. (sau etc.) = cum as (sau ai etc.) putea sa scap (ori sa scapi etc.) din incurcatura sau necazul in care ma aflu (sau te afli etc.)? A elibera din ham sau din jug un animal de tractiune. A trage afara cu forta; a smulge, a extrage, a extirpa. Expr. (cuiva) = a necaji, a supara foarte tare (pe cineva). = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. (cuiva) (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai facut; a reprosa (ceva cuiva). = a se certa; a se bate; a-si imputa, a-si reprosa. Fig. A obtine, a capata (cu greutate). A izgoni, a alunga, a da pe cineva afara dintr-un anumit loc. A face sa iasa in calea sau in intampinarea cuiva. Expr. (pe cineva) = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) sa cunoasca societatea. A indeparta pe cineva dintr-o functie, a da afara. A elimina dintr-o serie, dintr-o lista, dintr-un sir. Expr. = a face sa nu mai functioneze, intrerupand legaturile cu circuitul; a retrage din circulatie. = a indrepta greselile indicate in corecturile unui text pregatit pentru tipar. A face pe cineva sa iasa dintr-o anumita stare, a schimba starea cuiva. Expr. (pe cineva) (sau ) = a omori (pe cineva). (pe cineva) = a nu mai inceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o porecla, cu un calificativ (injurios). (cuiva) = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sacai mereu (pe cineva). A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o actiune). A conduce pe calatori intr-un anumit loc; a duce pana intr-un loc. Expr. = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reusi. (pe cineva) = a ruina sau a pagubi (pe cineva). A scapa, a salva, a ajuta (pe cineva) sa iasa dintr-o situatie grea. A obtine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. A dobandi, a castiga, a obtine. Expr. (sau, rar, ) = a-si castiga existenta, a dobandi cele necesare traiului. A lua inapoi, a recupera. A lua, a ridica, a obtine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. A face ca cineva sa parvina, sa obtina o situatie mai buna; a promova. Expr. = a face pe cineva sa devina om cumsecade, de valoare. A face o copie, o reproducere; a fotografia. A tipari, a edita, a publica. A impinge inainte, facand sa iasa in afara, a lasa sa se vada, a da la iveala. Expr. = fuge foarte tare. A face sa emane; a produce. A azvarli, a arunca, a trimite. A rosti sunete, a pronunta cuvinte; a striga, a tipa. A formula, a spune, a zice. A nascoci, a scorni, a inventa. (Inv.) A institui. (Despre pasari) A cloci ouale si a face sa iasa pui. (Despre plante) A face sa rasara, sa creasca, sa se dezvolte. - Lat. \ (= ).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*scoate
vb. III. Tranz. A lua cunostinta de obiectele si de fenomenele inconjuratoare, reflectate in constiinta; a stabili in chip obiectiv natura, proprietatile unui lucru, relatiile dintre fenomene, a le da o interpretare conforma cu adevarul. Tranz. A avea sau a dobandi cunostinte pe baza studiului, experientei; a fi luat cunostinta de ceva. Tranz. A sti, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi facut (personal) cunostinta cu cineva. Expr. = (despre obiecte) a fi trainic, durabil. (sau ) = a-si da (sau a nu-si da) seama de ce i se cuvine sau i se poate permite. (cuiva ceva) = a da de stire, a preveni, a avertiza. A sti felul de a fi al cuiva. Expr. = a avea experienta vietii. A recunoaste, a identifica. A distinge, a deosebi pe cineva sau ceva. A avea de-a face cu ceva, a fi in deplina cunostinta de cauza. Refl. A se baga de seama, a se remarca, a se descoperi. A avea efect, a nu se intampla in zadar. Expr. (Tranz.) = a se alege cu un profit. Tranz. A admite adevarul; a nu tagadui. Intranz. (Rar) A-si arata recunostinta pentru ceva; a rasplati. Tranz. A admite calitatea sau titlul cuiva. Tranz. A-si da seama de ceva; a intelege, a sti. - Lat. pop. (= ).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cunoaste
vb. III. Tranz. A lua cu sine un lucru si a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). Expr. se spune cuiva care a venit pe neasteptate. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului sau. A da unui lucru o anumita miscare sau directie. Expr. = a vorbi sau a scrie cu dibacie; a se dovedi abil, diplomat intr-o anumita imprejurare. (sau = a indrepta discutia asupra unui obiect, a pomeni despre... Tranz. A produce, a procura, a pricinui, a cauza. Tranz. A face sa ajunga intr-o anumita situatie, stare. Intranz. A semana intrucatva cu cineva sau cu ceva. Tranz. si refl. (In expr.) = a(-si) aminti. - Lat.(by 8W9S2e2r3g11i11o)*aduce
vb. III. Tranz. A lupta impotriva unor atitudini, unor idei si impotriva persoanelor care le sustin. Tranz. A lua masuri de starpire a unui flagel social, a unei boli etc. Intranz. (Frantuzism, inv.) A lua parte la o lupta, a (se) lupta. - Din fr. (dupa ).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*combate
vb. III. Tranz. A micsora, a reduce; a limita, a margini. Refl. (Fam.) A-si organiza viata pe baze materiale mai modeste. (dupa fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*restrange
vb. III. Tranz. A micsora, a scadea, a diminua (ca proportii, cantitate, intensitate). Spec. A micsora dimensiunile unei harti, ale unei piese etc., pastrand aceleasi proportii intre elementele componente; a reproduce la dimensiuni mai mici. (Mat.; in expr.) = a suprima factorii comuni de la numitorul si de la numaratorul unei fractii. A restrange, a limita, a margini. Expr. = a face pe cineva sa nu mai spuna nimic. A aduce pe cineva intr-o stare de inferioritate, intr-o situatie mai proasta (in raport cu cea pe care a avut-o). A scoate oxigenul dintr-o combinatie cu ajutorul unui agent chimic. (Inv.) A cuceri, a subjuga, a cotropi. [Perf. s. part. ] - Din lat. fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*reduce
vb. III. Tranz. A misca, a urni, a deplasa din loc pe cineva sau ceva, exercitand o apasare. Intranz. A se lasa cu toata greutatea sau puterea spre a urni pe cineva sau ceva din loc. Tranz. A face sa inainteze; a duce, a purta (pana departe). Fig. (Adesea peior.) A ajuta pe cineva sa ajunga la o situatie (nemeritata). Tranz. Fig. A indemna, a imboldi. Refl. A se inghesui pentru a putea merge inainte. Tranz. A imbranci. Tranz. (Inv.) A izgoni, a alunga. Fig. A nu accepta, a respinge. Intranz. (Reg.) A cheltui. Tranz. A plati. Expr. (cuiva) = a mitui (pe cineva). [Perf. s. part. ] - Lat. (by 12W6S6e14r14g15i8o)*impinge
vb. III. Tranz. A misca (din balamale) o usa, o fereastra, un capac etc. pentru a acoperi deschizatura corespunzatoare. A incuia cu cheia, cu zavorul. A acoperi, a astupa deschizatura unui spatiu, a unei incaperi. Tranz. A apropia, a strange marginile (sau partile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfacute, deschise. Expr. = a pune, in scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; a termina o digresiune introdusa in cursul unei comunicari. = a strange degetele, facand mana pumn. = a apropia buzele si falcile una de alta; a nu mai vorbi. (cuiva) = a face (pe cineva) sa taca, a pune capat obiectiilor sau protestelor (cuiva). = a cobori pleoapele, acoperind globii oculari; a se preface ca nu observa ceva; a trece cu vederea; (de obicei in constructii negative) a dormi; a muri. (cuiva) = a fi langa cineva in clipa mortii. (Refl.) = a fi foarte obosit. Refl. (Despre rani) A se cicatriza. Tranz. A intrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei institutii, a unei intreprinderi, a unui local; a suspenda activitatea, a desfiinta. Tranz. A incheia o actiune, a-i pune capat. A opri functionarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. Tranz. A izola o fiinta intr-un spatiu inchis, ingradit; a baga la inchisoare; a tine departe de lume. Refl. A se retrage, a se izola. Fig. A contine, a cuprinde ceva. Tranz. A ingradi, a imprejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. A bara o cale de comunicatie; a opri, a impiedica trecerea. Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se infunda. Refl. (Despre cer, despre vreme) A se intuneca, a se innora. (Despre obiecte colorate, despre culori) A capata o nuanta mai intunecata. - Lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*inchide
vb. III. Tranz. A multumi pe cineva indeplinindu-i o dorinta, o necesitate, o exigenta. A fi conform cu anumite norme, criterii, exigente, dorinte; a se potrivi, a corespunde. - Din lat. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*satisface
vb. III. Tranz. A muta, a schimba ceva dintr-un loc in altul, dintr-o stare sau dintr-o situatie in alta. Fig. A da expresie in scris, pe scena, pe ecran etc.; a reda, a pune pe hartie, in versuri, pe scena etc. A transcrie sau a executa o compozitie muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost scrisa initial. A muta un termen dintr-o parte a unei ecuatii in alta (schimbandu-i semnul). Refl. Fig. A se situa cu mintea, cu imaginatia etc. in alta situatie sau in alt timp. (dupa fr. lat. ).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*transpune
vb. III. Tranz. A nu mai sti unde se afla, unde a pus, unde a ratacit (un bun material). Expr. = a se incurca, a se zapaci; a nu mai avea continuitate (in vorbire, scris, gandire). Tranz. A nu mai cunoaste sau a nu mai gasi drumul, locul etc. cautat; a gresi directia. (cuiva) = a nu mai sti unde se afla, unde poate fi gasit. (sau, refl., ) (ori ) = a nu mai putea fi gasit; a disparea. Refl. A se rataci de grupul in care se afla. Refl. Fig. A se lasa absorbit de ceva, a se cufunda in... Refl. Fig. A fi cuprins, coplesit de un sentiment, de o emotie; a nu mai sti ce sa faca. Tranz. A fi deposedat de..., a ramane fara..., a nu mai avea; a irosi, a risipi. Expr. = a scapa un prilej favorabil. = a nu-si mai putea pastra echilibrul din cauza unei proaste stari fizice, a unui pas gresit etc.; a fi pe punctul de a pierde o anumita situatie materiala sau sociala. = a muri; a fi omorat. (sau ) = a lesina. (sau ) = a nu se mai putea stapani, a se enerva. A ramane fara o parte a corpului, fara un organ, fara o facultate; a nu se mai putea folosi de o parte a corpului, de o facultate. Expr. = a avea hemoragie. = (despre femelele unor mamifere) a le scadea sau a le inceta secretia laptelui (intr-o perioada cand aceasta ar trebui sa fie normala). = a innebuni. (Despre plante) A i se usca (si a-i cadea) frunzele, rodul etc. (Pop.; despre femei) A avorta. A fi lipsit (pentru totdeauna) de o fiinta draga; a rupe relatiile (de prietenie) cu cineva, a fi parasit. A fi invins intr-un razboi, intr-o intrecere; a nu castiga un proces etc. A sosi prea tarziu, a nu ajunge sau a nu face ceva la timp. A folosi timpul in mod nerational, irosindu-l sau profitand insuficienit de el. Expr. = imediat, repede, neintarziat. Compus: s.m. invar. = om care isi iroseste timpul, care nu munceste si umbla fara nici un rost. Tranz. (Pop.) A ucide, a omori. Refl. A muri. Tranz. si refl. A(-si) cauza un mare rau, neajuns etc.; a pune sau a se afla intr-o situatie extrem de grea. Tranz. (Inv. si pop.) A distruge, a nimici (popoare, tari, asezari, bunuri materiale etc.). Tranz. (Pop.) A face sa dispara, sa piara; a compromite. Refl. A iesi din campul vizual, a nu se mai vedea; a disparea. Fig. A trece neobservat, neluat in consideratie. Tranz. A nu mai putea urmari cu privirea pe cineva sau ceva, a nu mai vedea. Expr. (pe cineva) = a iubi foarte mult. Refl. (Despre sunete, voci, zgomote) A-si diminua treptat intensitatea, a deveni din ce in ce mai slab; a se stinge. - Lat. (by 9W2S2e2r11g11i4o)*pierde
vb. III. Tranz. A opri pe cineva de la ceva, a nu permite sa (se) faca ceva, a ordona sa nu (se) faca ceva; a prohibi. - Din fr. (dupa ).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*interzice
vb. III. Tranz. A pastra ceva (in aceeasi stare sau forma in care se afla la un moment dat), a lasa neschimbat; a face sa dureze. Refl. A continua sa existe sub acelasi aspect, a ramane neschimbat; a dura, a dainui. (Rar) A intretine o familie, o persoana etc. (Frantuzism, rar) A afirma, a sustine ceva cu tarie. - Din fr. (dupa ).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*mentine
vb. III. Tranz. A pastra in stare buna, in bune conditii; a face sa dureze, a mentine. Tranz. si refl. A(-si) procura, a(-si) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrani. Refl. recipr. A sta de vorba cu cineva; a conversa. (dupa fr. ).(by 12W13S6e6r14g15i8o)*intretine
vb. III. Tranz. A preda, a inmana, a da. A renunta la o suma de bani datorata unui debitor, a face sa se stinga o datorie. (Rar) A amana. - Din lat. (cu sensuri dupa fr. ). (by 4W5S13e13r7g7i15o)*remite
vb. III. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; a-si fixa preferintele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre altii, a recunoaste dintre mai multi; a distinge. Tranz. si refl. A (se) imparti formand mai multe grupe. Expr. (Tranz.) = a desparti parul in doua cu pieptenele. Refl. Impers. (Reg.) A aparea clar, limpede. Tranz. A curata prin selectie. Fig. A intelege clar spusele cuiva. Refl. A ramane cu ceva de pe urma unei actiuni, a unei imprejurari etc. Refl. A ajunge intr-o anumita situatie (rea). Expr. sau (sau ) = a se distruge complet, a nu mai ramane nimic (din ceva). [Perf. s. , part. ] - Lat. (= ).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*alege
vb. III. Tranz. A prepara un aliment (in special carne sau peste) prin expunere directa la actiunea focului (in frigare, pe gratar etc.); a praji in tigaie. Compus: (fam.) s.m. invar. = om avar, zgarcit, harpagon. Tranz. si refl. A face sa sufere sau a suferi o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) arde. Expr. (Tranz.) (pe cineva) sau (cuiva) = a provoca cuiva o durere vie, usturatoare; a provoca cuiva o mare suferinta morala. (Despre alti agenti decat caldura; adesea fig.) A provoca o senzatie usturatoare (asemanatoare cu cea cauzata de o arsura). Intranz. (Despre corpuri fierbinti) A iradia caldura mare; a dogori. Refl. Fig. (Fam.) A se pacali, a se insela, a ramane pagubas. [Perf. s. , part. ] - Lat.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*frige
vb. III. Tranz. A presa, a strange un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care il contine; a rasuci in sens contrar capetele unui material textil pentru a face sa iasa o parte din lichidul cu care este imbibat. Expr. (pe cineva) (sau ) = a face (pe cineva) sa-si epuizeze puterile; a slei, a secatui, a istovi de puteri. (Fam.) = a se gandi profund, a se framanta pentru a gasi o solutie. A scoate, a extrage lichidul, sucul care imbiba un lucru. Expr. = a face pe cineva sa planga. Fig. A obtine un profit, a lua un bun prin constrangere sau viclenie; a smulge. Fig. A obtine ceva cu mare efort. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*stoarce
vb. III. Tranz. A prezenta, a infatisa, a zugravi pe cineva sau ceva. A trasa o linie curba, un arc sau un arc de cerc. A parcurge o traiectorie. - Din fr. (dupa ).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*descrie
vb. III. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. Tranz. A aseza la vedere; a arata. (Urmat de determinari introduse p. prep. "la") A aseza un obiect, un material etc. in asa fel incat sa se poata exercita asupra lui o actiune, o influenta etc. Tranz. si refl. A pune sau a se afla intr-o situatie periculoasa. Tranz. A supune actiunii luminii un film, o placa fotografica etc. pentru a obtine un cliseu, o fotografie etc. - Din lat. (dupa ).(by 12W12S5e6r6g14i15o)*expune
vb. III. Tranz. A pricinui moartea unei fiinte; a omori, a asasina. Compus: (pop.) (sau ) s.m. = dracul, diavolul. Refl. (Rar) A se sinucide. Fig. A distruge, a nimici; a desfiinta. Tranz. si refl. recipr. (Reg.) A (se) bate, a (se) lovi rau. (Reg.) A (se) zdrobi, a (se) sfarama. [Prez. ind. si: (pop.) ] - Lat.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ucide
vb. III. Tranz. A primi ca bun, a considera ca adevarat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a ingadui, a permite. A da curs favorabil unei cereri. A primi pe un solicitator, a accepta un candidat. - Din fr. , lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*admite
vb. III. Tranz. A prinde, a apuca ceva de jur imprejur cu mainile sau cu bratele. Tranz. si refl. recipr. A (se) imbratisa. (Inv.) A lua prizonier; a captura. Fig. A imbratisa cu privirea; a vedea; a intelege, a cunoaste. A inchide in sine; a ingloba. (Despre o haina) A fi potrivita pentru corpul cuiva. (Reg.) A bara, a bloca, a inchide un drum. Tranz. (Si fig.) A acoperi din toate partile; a invalui. Tranz. A pune stapanire; a cuceri. Fig. (Despre idei, miscari sociale) A patrunde in...; a atrage. Fig. (Despre stari fizice sau sufletesti) A apuca, a stapani. Refl. A-si mari averea; a se imbogati. Tranz. (Despre corpuri) A umple un spatiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. (Despre numere) A include, a contine in valoarea, in marimea pe care o reprezinta. Refl. A intra de... ori (in alt numar). (Despre texte) A fi alcatuit din..., a ingloba in structura sa...; a avea in compozitia sa... (Despre epoci istorice sau geologice) A se intinde pe o perioada de... [Perf. s. part. - Var.: vb. III] - Lat. (= (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cuprinde
vb. III. Tranz. A prinde pe cineva pe neasteptate asupra unui fapt. A gasi pe cineva nepregatit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere. A mira, a uimi, a ului. A baga de seama, a observa (pe furis), a sesiza; a remarca; a descoperi in mod brusc. - Din fr. (dupa (by 13W6S6e15r15g8i9o)*surprinde
vb. III. Tranz. A pune in fata cuiva sau a ceva, ca impotrivire, un lucru, un argument etc. Refl. A se impotrivi (rezistand sau facand uz de forta), a pune piedici, a tine piept; a zadarnici. Tranz. A pune fata in fata doua sau mai multe fiinte sau lucruri pentru a scoate in evidenta, prin comparatie, deosebirile dintre ele. Refl. (Despre unghiuri) A fi asezat, intr-o figura geometrica, in fata altui unghi sau in fata uneia dintre laturi; (despre laturi) a fi asezat in fata altei laturi sau in fata unuia dintre unghiuri. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Din lat. fr. (dupa (by 2W2S10e11r11g4i5o)*opune
vb. III. Tranz. A pune mai multe obiecte alaturi, unul langa altul; a alatura. Refl. si tranz. (Gram.) A (se) imbina prin juxtapunere. - Din fr. (dupa ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*juxtapune
vb. III. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o actiune, dintr-o serie de lucrari sau de actiuni. A lua, a scoate, a consuma prima portiune din ceva. Intranz. (Despre stari, fenomene) A se arata, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). Intranz. si refl. A porni. Lat. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*incepe
vb. III. Tranz. A realiza prin munca bunuri materiale, valori stiintifice sau artistice, a crea ceva (printr-o activitate oarecare); a fabrica. Tranz. (Folosit si absol.; despre pamant, plante etc.) A da roade. Tranz. A realiza un profit, un venit. Tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a da nastere; a provoca. Refl. (Despre evenimente, actiuni etc.; la pers. 3) A se infaptui, a se realiza, a avea loc; a se intampla, a se petrece. Refl. A se prezenta in fata spectatorilor cu un program artistic. Tranz. (Livr.) A arata, a prezenta (ca dovada). - Din lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*produce
vb. III. Tranz. A recepta si a transmite concomitent semnale de telecomunicatii, o emisiune radiofonica ori de televiziune primita de la alt post; a realiza o retransmisie. (dupa fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*retransmite
vb. III. Tranz. A reda, a transpune un text, o fraza, un cuvant dintr-o limba in alta; a talmaci. Spec. A restabili un text telegrafic pe baza semnalelor |receptionate|receptiona|. Fig. A reprezenta, a exprima (cu ajutorul artei). Fig. A infaptui, a pune in practica. Refl. A se manifesta. (Tehn.) A transforma o marime de o anumita natura intr-o marime de alta natura. (In expr.) (pe cineva) = a aduce (pe cineva) inaintea unei instante judecatoresti. (In expr.) = a pune in aplicare (un principiu, un plan); a infaptui, a realiza. [Perf. s. part. ] - Din lat. fr. (by 1W10S10e10r4g4i12o)*traduce
vb. III. Tranz. A reda cu exactitate ceea ce este scris, ceea ce a spus sau a facut cineva. A imita felul de a fi, gesturile, mimica cuiva. Refl. A reactualiza in memorie idei, cunostinte insusite in cursul experientei anterioare. Refl. A se produce, a se arata din nou; a se repeta. Tranz. (Ec. pol.) A relua in mod continuu procesul de productie; a produce din nou. Tranz. A produce in serie; a multiplica. Refl. (Biol.) A se perpetua prin generare; a se inmulti. (dupa fr. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*reproduce
vb. III. Tranz. A refuza, a nu admite, a nu accepta. A indeparta de la sine, a da la o parte. A arunca inapoi. A tine piept unui atac armat, a sili pe dusman sa se retraga. Fig. A inabusi un sentiment, o pornire. - Din it. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*respinge
vb. III. Tranz. A reproduce un document, un obiect, un preparat original in scop fraudulos, dandu-l drept autentic; a falsifica. - (dupa fr. ).(by 6W15S15e15r8g9i2o)*contraface
vb. III. Tranz. A rupe (in doua) un obiect prin lovire, indoire sau apasare puternica. A fractura un os, un membru al corpului. Expr. = a muri intr-un accident; a-si compromite situatia prin intreprinderi riscante. = a omori pe cineva. = a-si impreuna mainile si a-si indoi cu putere degetele (ca expresie a durerii, a deznadejdii, etc.). (sau, refl., ) = a (se) mahni peste masura; a (se) induiosa pana la lacrimi. Refl. (Despre o masa de apa, despre valuri) A se lovi (de mal, de stanci, etc.), imprastiindu-se in valuri mici. Tranz. si refl. Fig. A (se) indoi, a (se) apleca de mijloc. Tranz. Fig. A infrange, a invinge; a birui (in lupta). - Lat.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*frange
vb. III. Tranz. A scoate o substanta dintr-un material, a separa o substanta de alta prin diferite procedee. A scoate un corp din locul in care s-a format sau in care a fost introdus. (Mat.; in expr.) (sau etc.) = a calcula radacina patrata (sau cubica etc.) a unui numar dat. - Din lat. (dupa (by 14W15S8e8r1g2i10o)*extrage
vb. III. Tranz. A scoate pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o functie etc.; a destitui, a concedia. - Din fr. lat. (by 5W14S7e7r1g1i9o)*demite
vb. III. Tranz. A scrie din nou (pe alta foaie) un text fara modificari, a face o copie scrisa; a copia. A inscrie, a inregistra, a copia un act, o conventie etc. intr-un registru public special. A transpune in scris un text dintr-un alfabet in altul, de pe o banda de magnetofon etc. A nota in scris (cu semne speciale) elementele unui grai, ale unui dialect etc. A prelucra o bucata muzicala scrisa pentru un anumit instrument sau pentru o anumita voce, spre a fi cantata la alt instrument sau de alta voce. - Din fr. (dupa ).(by 4W5S13e13r14g7i7o)*transcrie
vb. III. Tranz. A se adresa cuiva pentru a obtine ceva, pentru a-l convinge sa-ti indeplineasca o dorinta. Expr. = a starui (pe langa cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obtine permisiunea sa... A face unei fete propuneri de casatorie; a peti. A cersi. A pretinde ceva in baza unui drept; a reclama, a revendica. Expr. (cuiva) (sau inv., ) = a pretinde de la cineva lamuriri, satisfactie etc. (in urma unei jigniri, a unei fapte reprobabile etc.); a trage la raspundere (pe cineva). A pretinde. A impune; a face sa fie necesar. A dori, a pofti; a voi. Refl. A avea cautare, a fi solicitat. - Lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*cere
vb. III. Tranz. A se apuca de facut ceva, a se angaja la ceva; a face un lucru, a efectua. [Perf. s. part. ] - (dupa fr. ).(by 6W6S14e14r8g8i1o)*intreprinde
vb. III. ~ Tranz. A se intelege asupra pretului de vanzare. (din lat. ; cf. it. , pv., fr., cat. , sp., pg. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*rupe
vb. III. Tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. A ajuta, a sprijini pe cineva (ca sa nu cada). Tranz. Fig. A lua o atitudine favorabila fata de o actiune, de o cauza etc.; a sprijini; a apara. Tranz. Fig. A aduce argumente in sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tarie ceva, a proclama. A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obtine un titlu, un grad sau un post. Tranz. Fig. A ajuta, a intretine cu mijloace materiale o institutie, o persoana etc. Refl. A-si castiga existenta; a se intretine singur. Refl. A se tine in picioare. Fig. (Rar) A se mentine pe pozitie; a rezista. - Din lat. fr. (dupa (by 9W2S2e11r11g11i5o)*sustine
vb. III. Tranz. A sesiza ceva cu ajutorul simturilor si al gandirii, prin reflectare nemijlocita; a intelege, a pricepe. A incasa un impozit sau o taxa oficiala. - Din lat. (dupa ).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*percepe
vb. III. Tranz. A-si face, a avea o idee clara si exacta despre un lucru, a patrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. Expr. = asa da, asa e pe placul meu. = a pricepe ce spune cineva; a pricepe (si a aproba) cauzele comportarii cuiva. se spune cuiva pentru a verifica intelegerea celor spuse. marcheaza o situatie in care exista un substrat. (Refl.) = este evident. (Intranz.) A = a nu se supara pentru o gluma facuta pe socoteala lui. A-si da seama de ceva. A pricepe o limba straina. A constata, a vedea, a observa, a baga de seama. A gandi, a reflecta, a concepe. Refl. recipr. A ajunge la invoiala, a cadea de acord, a se impaca, a conveni cu cineva. A convietui in buna invoiala, a se intelege, a se invoi. Tranz. (in expr.) = a nu se alege cu nimic din ceva, a nu profita din ceva. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*intelege
vb. III. Tranz. A-si insusi, prin frauda sau prin viclenie, un lucru care apartine altei persoane; a fura. Tranz. A opri, a abate, a impiedica de la ceva. Refl. A folosi siretenia sau frauda pentru a nu presta un serviciu datorat legal; a se eschiva de la ceva; a scapa de ceva. [Perf. s. , part. ] - Din fr. (dupa ).(by 11W4S4e13r13g13i7o)*sustrage
vb. III. Tranz. A sili pe cineva sa faca un lucru pe care nu l-ar face de bunavoie; a forta, a obliga; a soma. [Perf. s. , part. ] - (dupa fr. ). Cf. lat. %constringere%.(by 14W15S8e8r9g2i2o)*constrange
vb. III. Tranz. A-si lua obligatia de a face ceva; a face promisiuni, a fagadui. Fig. A indreptati sperantele; a prezenta perspectivele favorabile. - Din lat. fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*promite
vb. III. Tranz. A simti mila, parere de rau fata de cineva sau de ceva; a gasi, a socoti pe cineva vrednic de compatimire; a deplora. [Perf. s. part, ] (dupa fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*deplange
vb. III. Tranz. A-si pune semnatura sub un text scris sau pe un act, ca autor al lui sau ca unul care isi insuseste cele scrise; a subsemna. Intranz. si tranz. A se angaja, printr-o semnatura, la o contributie baneasca pentru o opera de interes particular sau public. Intranz. Fig. A aproba verbal parerea cuiva. (dupa fr. lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*subscrie
vb. III. Tranz. A spune, a anunta dinainte ce se va intampla, orientandu-se dupa anumite indicatii prezente, dupa intuitie, rationament etc. A ghici viitorul cuiva (in carti, in cafea, in palma etc.). (dupa fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*prezice
vb. III. Tranz. A supune o parere, o solutie, un proiect etc. discutiei si aprobarii cuiva. A da o sugestie, un sfat, a recomanda; a indemna la ceva. Tranz. A recomanda, a indica pe cineva pentru un post, intr-un grad, intr-o misiune etc. Tranz. si refl. A-si manifesta intentia sa infaptuiasca ceva; a (se) hotari. Refl. pas. (Inv.) A preda o materie intr-o institutie de invatamant. [Prez. ind. si: (pop.) ] - Din lat. , fr. (dupa ).(by 10W10S3e4r4g12i13o)*propune
vb. III. Tranz. A supune un aliment la actiunea caldurii (in cuptor) spre a-l face bun de mancat. Expr. (cuiva) sau = a incerca sa-i faca rau (cuiva); a-i intinde (cuiva) o cursa. Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mancat prin actiunea caldurii (din cuptor). Refl. (Despre fructe, seminte) A ajunge la maturitate sub actiunea caldurii soarelui; a deveni bun de mancat; (despre plante) a ajunge sa aiba samanta formata, maturizata. Tranz. (Despre soare sau caldura) A face ca fructele, plantele etc. sa ajunga la maturitate, sa fie bune de mancat, sa dea samanta. Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza. Refl. Fig. (Despre fiinte) A se incinge, a se inabusi de caldura. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intentii rauvoitoare; a urzi. (Despre bube si inflamatii, despre parti ale corpului) A face puroi. - Din lat. pop. (= ).(by 12W12S5e6r6g14i15o)*coace
vb. III. Tranz. A sustine contrarul celor spuse de cineva; a nega. Tranz. A nu se potrivi, a fi in opozitie, a fi incompatibil cu ceva; a dezminti ceva. Refl. A spune ceva in opozitie cu cele afirmate anterior de tine insuti. Refl. recipr. (Despre sustinatorii unor opinii, unor afirmatii etc.) A avea pareri deosebite, a nu fi de acord unii cu altii. (Despre afirmatii, depozitii etc.) A nu se potrivi unele cu altele; a se ciocni. - (dupa fr. ).(by 3W3S11e12r12g5i5o)*contrazice
vb. III. Tranz. A tine pe loc, a impiedica de la ceva, a opri. A inchide pe cineva temporar, a-l priva de libertate. Tranz. si refl. Fig. A (se) stapani, a (se) infrana; a (se) abtine. A opri o parte din drepturile banesti (sau de alta natura) care se cuvin cuiva; a popri. A rezerva un bilet, un loc in tren, la teatru etc. A nu inapoia, a nu restitui; a pastra. A tine minte, a-si aminti; a nu uita. (dupa fr. (by 5W13S14e14r7g8i1o)*retine
vb. III. Tranz. A trage cu gura sau cu botul laptele din san, din tata. Expr. (ceva) (sau = a dobandi o deprindere din cea mai frageda copilarie. = A fi foarte zgarcit. A sorbi un lichid, un suc etc. A dizolva ceva incet in gura si a manca; a topi ceva putin cate putin. A trage in piept, a aspira. Intranz. (Depr.) A goli continutul unui vas; a bea. (Fam.) A fi betiv. (Despre un corp poros) A absorbi lichide. Fig. A stoarce de avere, de putere, de vlaga; a secatui, a slei. Expr. (pe cineva) = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l saraci. (sau = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. Refl. (Despre fiinte) A fi tras la fata, a slabi. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*suge
vb. III. Tranz. A trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se afla. Expr. sau = a-si manifesta puternic durerea sau desperarea; a fi foarte suparat. (Reg.) A jumuli o pasare de pene. Tranz. si refl. A (se) desprinde (brusc) din locul unde se afla. Tranz. Fig. A obtine ceva cu mari eforturi; a lua cu forta. Expr. (pe cineva) = a salva (pe cineva) de la moarte. Tranz. si refl. A (se) da la o parte, a (se) indeparta, a (se) retrage cu o miscare brusca. Tranz. si refl. A (se) desparti, a (se) dezlipi. [Perf. s. part. si (inv. si reg.) ] - Lat. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*smulge
vb. III. Tranz. A trage inapoi. A scoate, a lua inapoi un lucru. Refl. A iesi voluntar dintr-o institutie, dintr-o functie etc.; a renunta la... Refl. A merge, a pleca (inapoi); a se indeparta. A da inapoi din fata dusmanului, a efectua operatia de retragere. A se da deoparte. A parasi un loc, o incapere. A se izola. Tranz. Fig. A retracta. Refl. (Despre ape curgatoare) A reintra in albie dupa revarsare. (dupa fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*retrage
vb. III. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. innodate sau infasurate in jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a inchide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legatura sa fie mai stramta. Expr. = a rabda (de foame); a fi obligat sa-si restranga (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) = a ajunge intr-o situatie dificila, cand nu mai poate face cum vrea. A apropia mai mult de corp partile unui vesmant (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.) Fig. A intari o prietenie, o alianta, o relatie etc. Tranz. A prinde, a apuca cu mana, cu bratele, a tine, nelasand sa-i scape. Expr. (cuiva) = a da mana (cu cineva) la intalnire, la despartire, pentru a felicita etc. Tranz. A presa, a apasa din doua parti sau din toate partile pentru a apropia, a comprima etc. Expr. (pe cineva) (sau ) = a sili (pe cineva) sa faca ceva; a obliga (pe cineva) sa recunoasca ceva. (Despre obiecte de imbracaminte) A apasa asupra (unei parti a) corpului, provocand o senzatie de jena sau de durere (deoarece este prea stramt). Expr. (pe cineva) sau ) = a provoca (cuiva) sau a simti o senzatie neplacuta (de frig sau de frica). A fixa (mai bine) printr-o miscare de invartire o piesa filetata a unui mecanism; a insuruba (mai tare). Expr. = a intrebuinta mijloace (abuzive) de constrangere, a inaspri regimul (impotriva cuiva). A inghesui, a ingramadi, a indesa. Fig. A sili, a constrange. Tranz. A inchide o parte a corpului prin apropierea partilor componente. Expr. = a se retine; a tacea din gura. sau (intranz.) = a-si inclesta si a-si increti buzele in semn de nemultumire, de dispret, de neincredere etc. = a-si inclesta pumnii in semn de manie (retinuta). (sau ) sau (intranz.) = a-si increti fruntea (sau sprancenele) din cauza ingandurarii, nemultumirii etc.; a se incrunta, a se posomori. (Intranz.) = a impreuna cu putere pleoapele in semn de ciuda, de necaz etc. sau din cauza unei senzatii de jena fizica. = intr-o clipa, imediat. = a ridica, a da din umeri in semn de dispret, de nepasare, de nedumerire, de neputinta. Tranz. A aduna laolalta punand (simetric) una peste alta marginile, faldurile, partile unui obiect de panza, de hartie etc.; a infasura, a indoi, a impaturi. Refl. (Despre materiale textile) A-si reduce volumul sau lungimea; a se stramta, a intra (la apa). Refl. si tranz. A (se) ghemui, a (se) zgarci, a (se) contracta. Expr. (sau cuiva) = a simti (sau a face pe cineva sa simta) o emotie puternica, o suparare, o intristare etc. (Refl.) = a deveni putin comunicativ, a se inchide in sine. Refl. (Despre lapte) A se inchega, a se coagula. Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care contin lichide) A ingheta, a se solidifica. Tranz. A aduna la un loc lucruri cazute, risipite; a face gramada. Spec. A culege produse vegetale, recolta. A face provizii. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. A colecta. A percepe, a incasa. Refl. A se aduna undeva, la un loc, imprejurul cuiva etc.; a se intruni; a sosi, a veni. Expr. = a nu mai fi hoinar, a sta acasa. (Tranz.) = a determina pe cineva sa nu mai hoinareasca, sa stea acasa. (Tranz.) = a hoinari intruna. Spec. A se imbulzi, a se ingramadi. Tranz. A lua si a pune la loc, a pune bine; a aseza in ordine. Expr. sau = a murit. (Intranz.) (sau etc.) = a deretica. [Perf. s. , part. ] - Lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*strange
vb. III Tranz. A transporta ceva sau pe cineva intr-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc si al pune in altul. Expr. (pe cineva) = a conduce un mort la locul de inmormantare. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l indruma, a-l introduce undeva; a conduce. Expr. (pe cineva) (sau ) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amanand indeplinirea promisiunii; a insela (pe cineva) facandu-i promisiuni mincinoase. (Fam.) (pe cineva) (sau , ) = a insela, a amagi (cu promisiuni mincinoase). etc.) = a se lasa cuprins, coplesit de ganduri. (sau la ceva) = a-i veni cuiva ceva in minte; a se pricepe (sa faca ceva); a face ceva. Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge intr-un anumit loc, a da in... Intranz. Fig. A avea drept rezultat. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; a apropia de cineva sau ceva. A transmite vesti, vorbe, raspunsuri, salutari etc. A-si petrece viata, zilele etc. intr-un anumit fel; a trai. Expr. = a nu mai inceta cu..., a o tine in... = a nu mai avea mult de trait, a fi pe moarte. A indura, a suporta, a rabda, a suferi. Expr. (cuiva sau a ceva) = a fi ingrijorat sa nu (i) se intample ceva rau; a se interesa, a se ocupa indeaproape (de cineva sau de ceva). = a-i fi dor de cineva; a fi dornic de ceva, a simti lipsa unui lucru. A purta razboaie, lupte, tratative etc. A depune, a presta o munca. Expr. (sau ) = a indeplini (in bune conditii) ceva. A trage, a trasa linii. Refl. A merge, a se deplasa, a se misca, a pleca undeva sau catre cineva. Expr. (sau )= a merge undeva repede, fara ocol. (Pop.) = a se marita. = a merge fara incetare. (sau ) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. = a se prapadi, a se distruge; a se cheltui; a decadea. = exclamatie prin care se exprima neincrederea fata de ceea ce spune cineva. (In imprecatii) (sau (Substantivat) = miscare continua (si intensa) incoace si incolo. (Pop.) = dracul; epilepsie. A colinda, a cutreiera (fara tinta). A pluti pe apa sau a zbura in aer. (Despre vesti, zvonuri etc.) A se raspandi, a se imprastia. Fig. A trece; a disparea. A muri; a se sfarsi. Intranz. A rezista la... - Lat (by 11W11S5e5r13g14i7o)*duce
vb. III. Tranz. A trata termic un material in stare solida prin incalzirea pana la o anumita termperatura, urmata de o racire (inceata), in scopul de a-i imbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operatia de recoacere. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*recoace
vb. III. Tranz. A trimite din nou; a trimite inapoi, a restitui. (dupa fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*retrimite
vb. III. Tranz. A trimite sau a comunica ceva prin intermediul unei persoane, al unei scrisori etc. A aduce la cunostinta cuiva un lucru, un fapt; a comunica cuiva ceva. A comunica ceva cu ajutorul unui post emitator de radio, de televiziune, de telegraf; a emite. A face sa ajunga la altul, a trece din om in om. (Jur.) A trece un bun, un drept etc. de la o persoana la alta. A realiza o deplasare de energie, de radiatii, de unde etc. Refl. (Despre energie, radiatii, unde etc.) a trece dintr-un loc in altul; a se propaga. A comunica o miscare de la o masina la alta sau de la un organ al unei masini la altul. [Perf. s. , part. ] - Din fr. lat.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*transmite
vb. III. Tranz. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a sterge sau a netezi cu limba ceva. A atinge cu limba (in mod repetat) ceva de mancare, a lua cu limba mancarea. Expr. (sau ori (refl.) (sau = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua si ultimele resturi dupa ce a mancat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzatii de placere etc.). Compus: (sau s.m. = (fam.) om care traieste pe socoteala altora; parazit, om de nimic. (Fam.) A lingusi cu slugarnicie. - Lat. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*linge
vb. III. Tranz. (Despre elementele unui intreg) A forma, a alcatui un intreg. Refl. (Despre un intreg) A fi alcatuit, a consta din... A crea, a scrie, a redacta o opera literara, muzicala etc. [Perf. s. part. ] - Din lat. (dupa ). (by 4W13S13e6r7g15i15o)*compune
vb. III. Tranz. (Despre o persoana) A face ca o alta persoana sa sufere o evictiune. - Din lat. (dupa invinge).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*evinge
vb. III. Tranz. (In Roma antica) A condamna la moarte (pentru infractiuni politice) fara forme judiciare, publicand pe o lista numele celui osandit. A lua masuri represive (privative de libertate) impotriva cuiva, in special pentru motive politice; a indeparta in mod fortat o persoana din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. (Rar) A interzice, a opri. - Din fr. (dupa ).(by 4W6S6e14r15g8i8o)*proscrie
vb. III. Tranz. (Inv.) A chema in armata, a recruta, a inrola. A consemna, a scrie intr-un registru oficial. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*conscrie
vb. III. Tranz. (Inv. si in Trans. de Sud) A intrerupe. (din sau din lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*prerupe
vb. III. Tranz. (Jur.) A desparti doua litigii care fusesera unite, spre a le cerceta si solutiona in mod separat. P. gener. A separa o chestiune de alta (apartinand aceluiasi ansamblu). - Din lat. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*disjunge
vb. III. Tranz. (Livr.) A ingadui, a incuviinta; a ceda un drept, un privilegiu etc. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*concede
vb. III. Tranz. (Livr.) A trece dincolo de..., a pasi peste..., a se ridica deasupra a ceva. (Fil.) A depasi limita cunoasterii experimentale, perceptibile. - Din lat. fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*transcende
vb. III. Tranz. (Pop.) A banui pe cineva sau ceva, a suspecta; a presupune ceva. A prevesti. (Rar) A insarcina pe cineva cu o functie; a propune intr-o functie. - Lat. (dupa (by 10W3S3e12r12g5i5o)*prepune
vb. III. Tranz. (Pop.) A desface ceva care fusese batut, fixat, prins in cuie; a desprinde ceva de unde fusese batut, intepenit (in cuie). A afana un pamant batut, uscat, intarit. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*dezbate
vb. III. Tranz. (Pop.) A muia paine sau mamaliga intr-o mancare. A muia usor intr-un lichid. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*intinge
vb. III. Tranz. (Pop.) A ucide, a omori. Refl. A-si pierde viata. A dobori, a distruge, a infrange un adversar. Fig. A invinge pe cineva intr-o lupta de idei. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*rapune
vb. III. Tranz. (Rar) A desprinde o insusire independent de obiectul sau de obiectele carora le apartine; a judeca izolat, in afara unui context. - Din fr. (dupa ).(by 13W13S7e7r15g15i9o)*abstrage
vb. III. Tranz. (Rar; construit cu dativul pronumelui reflexiv) A compensa (o paguba, o suferinta). CARAGIALE, O. III 60.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*destoarce
vb. III. Tranz., refl. si intranz. A (se) indeparta (de la o directie apucata, de la o norma fixata, de la o linie de conduita etc.). Refl. si tranz. A se opri sau a face sa se opreasca in treacat undeva sau la cineva (parasind drumul initial). Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamitati, nenorociri) A se produce in mod violent. Intranz. A-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea; a i se nazari. Tranz. A descuraja, a deprima, a intrista, a mahni. Tranz. (Frantuzism) A dobori la pamant. - Lat. , din fr.(by 1W2S10e10r4g4i4o)*abate
vb. III. Tranz. (Reg.) A da cuiva inapoi si in cantitate mai mare cele primite. |[in] (by 1W1S9e10r3g3i12o)*rastoarce
vb. III. Tranz. si intranz. A incepe din nou, a incepe de la capat; a relua. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*reincepe
vb. III. Tranz. si intranz. A indrepta, a desfasura, tragand de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strans, incolacit, infasurat. Expr. (cuiva) (sau ) = a intinde o cursa, un lat pentru a prinde un animal; a pregati cuiva o capcana. = a munci din greu. Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) A se largi sau a se lungi, deformandu-se. Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o dara vascoasa, din cauza alterarii. Tranz. A lungi, tragand de capete, un lucru elastic. Tranz. A lungi mana, bratul etc. (intr-o directie oarecare). Expr. (sau o ) = a face un gest cu bratul pentru: a indica ceva; a cere de pomana. (cuiva) (sau ) = a indrepta bratul catre o persoana pentru a-i strange mana in semn de salut; a veni in ajutorul cuiva. = a merge cu pasi mari si grabiti. = a pleca repede, in graba (la drum); a o sterge. Refl. A-si destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). A se inalta in varful picioarelor ridicand bratele pentru a atinge un lucru asezat mai sus decat nivelul corpului. Expr. = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva si a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obtine. Fig. A se incumeta, a indrazni; a se obraznici. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. Expr. = a se lansa in actiuni, in cheltuieli care ii depasesc posibilitatile. (Refl. recipr.) = a avea relatii sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) = a dobori pe cineva la pamant. Tranz. A inmana, a da. Tranz. A indrepta, a tinti (o arma) spre... Tranz. Fig. A trage in toate partile de cineva, a hartui. Tranz. A desface, a desfasura pe toata suprafata, lungimea etc. un obiect strans, impaturit. Expr. (sau ) = a asterne masa pentru mancare; a da o masa (cu oaspeti multi). A etala (o marfa). A aseza o pasta, un aluat etc. pe o suprafata mai mare, subtiind-o, niveland-o. Refl. A ocupa un spatiu (intins); a se extinde. Expr. = a se desfasura, a se extinde pe un spatiu mai mare decat ar fi necesar; a dura prea mult in timp. (Despre grupuri de oameni) A se desfasura (intr-o directie), a se extinde. Expr. (Tranz.) = a forma o hora. (Despre suprafete, teritorii etc.) A ajunge pana la..., a se delimita. (Despre plante) A se raspandi; a se inmulti. Tranz. Fig. A mari, a spori o putere, o stapanire. Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se raspandi, a se extinde. Expr. (Tranz.) = a divulga un lucru care ti-a fost incredintat ca un secret. Refl. (Despre actiuni, miscari sociale) A se dezvolta, a lua proportii. Refl. A se prelungi in timp; a dura, a dainui. Expr. sau (tranz.) = a se porni la vorba, a se pune la taifas; a lungi vorba. A insista, a starui asupra... [Perf. s. part. ] - Lat. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*intinde
vb. III. Tranz. si intranz. A rupe cu dintii farame dintr-un obiect tare (pentru a manca). Expr. (Tranz.) (cuiva) = a manca foarte mult, pagubind pe cineva; a plictisi (pe cineva) repetand(u-i) mereu acelasi lucru, a-i impuia capul cuiva. Tranz. Fig. (Despre ganduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva in gura. Tranz. si refl. A (se) distruge printr-o actiune lenta si indelungata de macinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o intrebuintare indelungata. Expr. (tranz.) = a vizita pe cineva prea des, prea staruitor. Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite in contact cu pielea) A freca pielea (provocind rani). Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se slefui; a capata maniere, a se civiliza. - Lat.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*roade
vb. III. Tranz. si intranz. A-si duce viata sau a-si ocupa timpul (intr-un anumit fel, intr-un anumit loc, o anumita perioada); a trai. Expr. (Tranz.) (undeva) = a ramane (undeva) peste noapte pentru a dormi. (Pop.) (ori (sau = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui in minte trecutul, a depana in gand firul amintirilor, a-si aduce aminte, a-si aminti. (Intranz.; rar) = a trai bine, a avea un trai imbelsugat. = a trai rau. Refl. (Pop.; despre unitati de timp, viata etc.) A se scurge, a se desfasura, a trece. Intranz. A-si duce viata sau a-si ocupa timpul in chip placut (inveselindu-se, distrandu-se, chefuind etc.); a se distra, a se desfata; a chefui. Tranz. (Rar) A distra, a amuza. Refl. unipers. (Despre evenimente, intamplari, ganduri, sentimente etc.) A avea o anumita desfasurare, o anumita evolutie, a se produce intr-un anumit fel; a se intampla, a se desfasura. Refl. (Inv. si pop.) A se sfarsi, a se termina; a se epuiza; a disparea. Refl. pas. (Reg.; despre mancaruri, bauturi etc.) A se consuma. Tranz. (Reg.) A vinde, a desface marfuri, produse etc. Tranz. A insoti, a conduce pe cineva la plecare o bucata de drum; a insoti, a intovarasi pe cineva pe un drum, intr-o calatorie, intr-o actiune. Expr. (pe cineva sau ceva) (sau, rar, sau (ori = a urmari cu privirea pe cineva sau ceva care pleaca, trece, se indeparteaza; a observa. Spec. (Pop.) A insoti, a conduce la groapa un mort. (Pop.) A strabate, a cutreiera, a parcurge, a trece. (Reg.) A vizita, a cerceta. (Rar) A parcurge o lucrare, o publicatie, notite etc. (Inv. si reg.) A transporta dintr-un loc in altul; a muta, a deplasa. Expr. (ceva) = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rand, pe la fiecare. = a-si plimba privirea asupra unor lucruri sau fiinte, a trece cu privirea de la unul la altul (sau de la una la alta). (Refl.) (sau = a muri. A trece sau a face sa treaca prin..., printre..., pe dupa..., peste..., pe sub... (Inv. si reg.) A strapunge, a gauri. (Inv. si reg.) A infige. (Inv. si reg.) A cerne; a strecura. Tranz. si refl. A (se) suprapune marginile unei imbracaminti pentru a (se) incheia; a (se) incheia prin suprapunerea celor doua margini ale materialului. - Lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*petrece
vb. III. Tranz si intranz. A trage o concluzie, a incheia o expunere, o cercetare etc. [Perf. s. , part. ] - Din lat. (dupa ).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*conchide
vb. III. Tranz. si intranz. A trece prin..., a strabate, a strapunge, a razbate, a penetra; a perfora, a gauri. (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge pana la a se propaga prin spatiu, a se face auzit. Tranz. A privi cu atentie; a scruta. Intranz. A izbuti sa ajunga, sa intre, sa strabata undeva; a se infiltra. Tranz. A umple; a imbiba. Tranz. A pune stapanire, a cuprinde, a domina. Refl. A se lasa sau a fi cuprins, coplesit, dominat. Fig. A misca adanc; a emotiona, a impresiona; a tulbura. Tranz. Fig. A izbuti sa cunoasca, sa afle, sa inteleaga; a afla; a intelege, a pricepe; a intui. Refl. A cunoaste, a afla; a se convinge. - Lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*patrunde
vb. III. Tranz. si intranz. A trece printr-un corp, a patrunde prin..., a traversa, a razbi. Tranz. A trece pe o suprafata in diferite sensuri, pe toata intinderea ei, de la un capat la altul; a parcurge, a cutreiera, a traversa. Intranz. A trece pe undeva cu greu, invingand obstacole; a razbate. A ajunge la... Fig. A izbuti, a reusi. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*strabate
vb. III. Tranz. si refl. A bate din nou la masina un text corectat, amplificat etc. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*rebate
vb. III. Tranz. si refl. A da sau a lua o forma noua, un continut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. Tranz. A repara, a reface un obiect, schimbandu-i (partial sau total) aspectul, infatisarea. Refl. A incerca (prin atitudine, comportare) sa de o impresie falsa, pentru a induce in eroare; a simula. (dupa sl. ).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*preface
vb. III. Tranz. si refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decat trebuie. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*rascoace
vb. III. Tranz. si refl. A face sa ocupe sau a ocupa un spatiu mai mare decat cel initial; a (se) largi (ca sfera de actiune); a (se) intinde, a (se) mari. - Din lat. (dupa ).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*extinde
vb. III. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde buna reputatie; a (se) discredita. Tranz. A pricinui un rau, a primejdui; a strica, a distruge. [Perf. s. part. ] - Din fr. lat. (by 10W11S4e4r13g13i13o)*compromite
vb. III. Tranz. si refl. A lua contact direct (dar superficial, usor sau in treacat) cu un lucru sau cu o suprafata. Tranz. A lovi, a izbi (usor). (Arg.) A trage cuiva o bataie. Refl. si tranz. Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vatama, a leza. Fig. A jigni, a insulta, a ofensa. Fig. A impresiona, a induiosa, a misca. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. "de") A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-si insusi ceva. Tranz. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru in treacat. Refl. (Inv.) A avea o legatura sau o inrudire cu ceva. Tranz. A ajunge la o anumita distanta (in spatiu sau in timp) sau la o anumita limita. [Perf. s. , part. ] - Lat.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*atinge
vb. III. Tranz. si refl. A (se) abate de la linia moralitatii, corectitudinii sau datoriei; a (se) perverti; a (se) deprava. A face ca o idee, un fenomen social, un sentiment etc. sa-si piarda integritatea, puritatea etc.; a (se) deforma; a (se) strica. [Perf.s. , part. - Var.: (inv.) , (rar) vb. III] - Din lat. (dupa ).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*corupe
vb. III. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. Expr. (Tranz.) = a da, a crea cuiva o satisfactie deosebita. (Fam.) = a bate zdravan pe cineva; a mitui. (Fam.) (sau ) sau = a mitui, a da mita. (Fam.) = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) = a bea. Tranz. A investi in functie un monarh sau un arhiereu. A mirui. Tranz. A tencui un perete, a fatui, a varui, a spoi. A murdari, a manji. - Lat. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*unge
vb. III. Tranz. si refl. A (se) aseza intr-un loc in care sa nu poata fi vazut si gasit. Tranz. Fig. A face sa nu fie cunoscut, stiut, inteles de altii; a tainui. [Perf. s. , part. ] - Lat.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ascunde
vb. III. Tranz. si refl. A (se) deosebi de altcineva sau de altceva prin trasaturi specifice. Refl. A se remarca, a iesi in evidenta prin meritele, rezultatele, realizarile sale. Tranz. A acorda cuiva o distinctie, un premiu pentru meritele sale. Tranz. A vedea limpede, lamurit; a observa. - Din fr. lat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*distinge
vb. III. Tranz. si refl. A (se) deschide din nou. Refl. Fig. (Despre scoli, institutii, intreprinderi) A-si relua activitatea intrerupta pentru un timp. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*redeschide
vb. III. Tranz. si refl. A (se) descompune in partile componente. Tranz. A face ca ceva efectuat sa revina la starea anterioara. Tranz. A anula o invoiala, un contract etc. Tranz. si refl. A (se) desprinde din locul sau din legatura in care este prins, fixat. Refl. si tranz. A (se) desparti, a (se) separa de cineva sau de ceva. Tranz. A deschide un obiect, dezlegandu-l, taindu-l, ridicandu-i capacul etc. A desfasura, deschizand, intinzand, rasfirand; a despaturi. Expr. = a pregati patul pentru dormit. Refl. (Despre flori) A-si deschide petalele. Tranz. A vinde produse; a lichida prin vanzare. Intranz. (In superstitii; construit cu dativul persoanei) A inlatura vraja sau farmecul care apasa asupra cuiva. - Din lat. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*desface
vb. III. Tranz. si refl. A (se) desface din cusaturi. Tranz. Fig. A pune cuiva intrebari multe si insistente pentru a afla anumite lucruri; a iscodi. A analiza amanuntit o problema sau o situatie pentru a o intelege. [Perf. s. part. ] (by 3W11S11e5r5g13i13o)*descoase
vb. III. Tranz. si refl. A (se) infasura peste mijloc cu o cingatoare, un brau etc. Tranz. si refl. A(-si) prinde o arma de mijlocul corpului (eu o curea). Tranz. Fig. A inconjura (din toate partile), a impresura. [Perf. s. , part. ] - Lat. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*incinge
vb. III. Tranz. si refl. A (se) intepa. Tranz. A imboldi un animal. Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. Tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*impunge
vb. III. Tranz. si refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat si violent (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etc.) Expr. (Tranz.) = a fi indobitocit de loviturile primite in cap. = prost, nebun, ticnit. (Refl.) a se mandri, a se fuduli; a face caz de ceva. Tranz. A atinge, a lovi usor cu palma umarul, mana sau spatele cuiva spre a atrage atentia, a-l reconforta sau a-i arata bunavointa; a lovi in acelasi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linisti sau a-l mangaia. Expr. sau = a cicali, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) = a fi intr-o intimitate familiara cu cineva. (sau, arg., = a da mana cu cineva; a incheia cu cineva o tranzactie, dand mana cu el in semn de invoiala. Tranz. A invinge un adversar intr-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dusman in lupta, in razboi. Expr. = a depasi un record (sportiv). Refl. A se lupta, a se razboi. Loc. vb. (Refl. recipr.) = a se duela. Expr. = a fi in opozitie, in contradictie, a nu se potrivi. = se lumineaza de ziua sau amurgeste. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. in diverse scopuri. Loc. vb. (Fam.) = a dactilografia. = a frapa . Expr. = a fabrica monede de metal. = a fabrica monede de metal; a insista asupra erorii cuiva, in defavoarea lui. = a spune peste tot un secret (intim) incredintat de cineva. = a juca o carte de joc. (sau a lovi (usor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucati muzicale sau al unui vers. (sau = a parcurge o distanta lunga. = a vagabonda. = a nu realiza nici un progres intr-o actiune, a nu inainta intr-o problema. = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta, a divaga, a vorbi aiurea. A fixa un obiect tintuindu-l de ceva. A freca invartind si lovind de peretii unui vas. A freca, a apasa producand basici, rani sau bataturi. (La razboiul de tesut) A presa cu spata firele din bateala. Intranz. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta, la usa, la fereastra). Expr. = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. = a tropai. (sau = a aplauda. (sau = a vorbi in zadar, a trancani. A face o miscare (relativ regulata). Expr. = (despre pasari) a face miscarea de zbor lovind aerul cu aripile. a ingenunchea si a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand, in semn de pocainta sau de cucernicie. (Despre organe sau parti ale corpului omenesc) A avea pulsatii ritmice; a palpita, a zvacni. Refl. (Despre un motor sau un organ de motor) A functiona dereglat, scotand zgomote anormale. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul pana la o anumita distanta, pana intr-un anumit punct. (Inv.) A bombarda. (Reg.; despre caini) A latra. Intranz.si tranz. (Despre astri) A atinge (ceva) cu razele. (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). A face aluzie critica la ceva. Expr. (sau = a lua in deradere pe cineva; a necinsti, a viola o fata, o femeie. (Despre vant) A sufla. (Despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi, livezi etc. (In expr.) = a se retrage din lupta; a retracta cele spuse mai inainte. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanta de... Intranz. si tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. (Inv.; despre telegraf) A emite tacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. Expr. (Tranz.) (sau = a da, a transmite o telegrama. (Despre un clopot, un ceasornic, despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatie. - Lat. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*bate
vb. III. Tranz. si refl. A (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfasurarea unei actiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri in cursul unei lucrari, al unei activitati; a (se) opri, a (se) suspenda. Tranz. A opri pe cineva in timp ce vorbeste, a taia vorba cuiva. [Perf. s. part. - Var.: (Inv.) vb. III] - (dupa fr. ).(by 8W8S2e2r2g10i11o)*intrerupe
vb. III. Tranz. si refl. A (se) preface in bucati, in cioburi; a face sa plesneasca sau a plesni, a (se) crapa. Expr. (Refl.) , se spune despre cineva obligat sa suporte consecintele neplacute ale unor fapte de care nu este vinovat. Refl. Fig. (Despre voce) A deveni ragusit, a se altera. Tranz. A taia, a despica lemne, butuci etc. in mai multe bucati. Tranz. A sfarama, a distruge invelisul unui lucru, pentru a extrage si a folosi continutul. Intranz. si refl. (Despre abcese) A se deschide. Tranz. A distruge, a narui, a nimici. Expr. = a depasi norma. = a patrunde fortat in liniile inamicului. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) gauri; a (se) uza. Expr. (Tranz.) = prin locuri foarte departate, la dracu-n praznic. Tranz. A deschide prin fortare o usa, o incuietoare; a jefui, a prada. Tranz. A impinge, a strapunge cu un obiect ascutit sau taios; a ucide. Refl. (Fam.) A muri. Refl. Fig. A striga tare; a racni, a zbiera. Refl. Fig. (Despre concentrari de oameni si despre actiuni la care participa acestia) A lua sfarsit, a se termina; a se intrerupe (prin imprastierea participantilor). Tranz. A produce o disensiune; a dezbina. Expr. = a contribui efectiv la destramarea casniciei cuiva. Tranz. Fig. (Inv.) A razleti o oaste; a birui, a infrange; a imprastia. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 12W12S12e5r6g14i14o)*sparge
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) dezlega, a(-si) desface, a(-si) scoate cureaua, braul, cingatoarea. Refl. (Despre cingatoare) [Perf. s. part. ] - Lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*descinge
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) indoi in sus, a(-si) ridica manecile sau poalele imbracamintei; a (se) sufleca. Tranz. A ridica, a trage in sus un obiect sau o parte a lui care atarna sau care s-a lasat in jos; a prinde; a fixa mai sus. - Lat. (by 10W3S3e12r12g12i6o)*sumete
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) proiecta lumina asupra unui obiect, facand-o sa se reflecte; (despre obiecte) a(-si) reflecta lumina proiectata asupra lor. A (se) refracta. Refl. (Despre sunete) A se intoarce sub forma de ecou; a se repeta. Refl. A se face simtit, influentand, inraurind, determinand...; a avea repercusiuni asupra cuiva sau a ceva. Refl. si tranz. A (se) oglindi, a (se) reflecta. Tranz. si refl. (despre tesaturi, parti de imbracaminte etc.) A (se) intoarce in afara, a (se) desface, a (se) indoi, a (se) plia. [Perf. s. part. ] (by 15W15S9e9r2g3i3o)*rasfrange
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) scrie, a(-si) trece numele intr-un catalog, intr-o condica etc.; a (se) inregistra, a (se) inmatricula. Expr. (Refl.) = a sustine in fata unei instante judiciare ca dovada (scrisa) adusa de partea adversa este falsa. Tranz. A consemna ceva in scris. Tranz. A construi o figura geometrica in perimetrul alteia, astfel incat unele puncte ale celei dintai sa fie tangente la cealalta. Tranz. (Sport) A marca unul sau mai multe goluri, seturi, cosuri etc. [Perf. s. part. ] - (dupa fr. ).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*inscrie
vb. III Tranz. si refl. A(-si) scurta, a(-si) reteza, a(-si) taia parul, barba sau mustata. Tranz. A taia lana sau parul de pe corpul unui animal. Tranz. P. anal. A taia in mod egal fibrele unei tesaturi, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. Tranz. (In ritualul bisericii ortodoxe) A taia parul de pe capul unui barbat inainte de a-l calugari; a calugari. Tranz. (Fam.; in expr.) = a fugi (pe furis), a disparea, a o sterge. - Lat. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*tunde
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) strica buna dispozitie; a (se) supara, a (se) mahni (in mod trecator), a (se) intrista. [Perf. s. part. ] - Din fr. (dupa ).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*indispune
vb. III. Tranz. si refl. A(-si) taia cu briciul sau cu masina de ras parul, barba sau mustatile de la radacina; a (se) barbieri. Exp. (Tranz.; fam.; |ir|ironic|.) = a critica aspru pe cineva. (Fam.) (sau se spune pentru a arata ca esti foarte sigur de cele ce afirmi. Tranz. A curata parul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peste. Tranz. A razui, a inlatura un strat subtire de deasupra unui lucru. A sterge, a indeparta, a elimina (cu guma, cu un briceag, cu lama etc.) ceva scris. A da pe razatoare pentru a marunti. Tranz. Fig. A distruge, a nimici, a sterge de pe fata pamantului. Expr. (Fam.) = a da cuiva o palma. [Perf. s. part. ] - Lat. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*rade
vb. III. Tranz. si refl. (Inv. si reg.) A (se) imbraca. [Perf. s. part. - Var.: vb. IV] - Lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*investe
vb. III. Tranz. si refl. (Numai la prez.) A (se) imparti, a(se) diviza. - Din lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*divide
vb. III. Tranz. (Tehn.) A scufunda partial sau total un corp intr-un mediu fluid; a imersa. - Din fr. , engl.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*imerge
vb. III. Tranz. (Vulg.) A realiza actul sexual un barbat cu o femeie. (In forma + pron. pers. neacc. in dativ, cu variantele eufemistice , ) Formula de imprecatie (, etc.). (din lat. ; cf. fr. , sp. , it. , cat. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*fute
vb. III. tr. A percepe, a asimila. A percepe clar, cu atentie (un fenomen psihic). [P.i. , var. vb. I. / < germ. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*apercepe
vb. I. (ind. prez. 1 sg. , 3 sg. ) A imparti un teren in zone. [def. ](by 3W12S12e5r6g14i14o)*zonifica
vb. I. In gastronomie, a acoperi un aliment cu un lichid (alcool, lichior, vin, sirop) aromatizat si a-l lasa, mai mult sau mai putin timp, pentru a se impregna de aroma. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*macera
vb. I. In gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios si neted, in special a acoperi un tort, o prajitura, fursecuri sau fructe cu o glazura de zahar, dar si alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*glasa
vb. I. In gastronomie, a fierbe in clocot abia perceptibil, fara ca lichidul sa faca valuri; mod de preparare aplicat mai ales la oua-ochiuri romanesti (= oua posate) si la peste (= peste posat). (by 13W13S6e7r15g15i8o)*posa
vb. I. In gastronomie, a ingheta un aliment la o temperatura intre -10 si -18 ?C, pentru a-l conserva; din fr. alimentele care trebuie conservate si depozitate pentru lunga durata se congeleaza industrial la -40 ?C, ceea ce este un fel de supracongelare, cf. fr. %surgeler,% engl. %deep-freeze.%(by 11W12S5e5r14g14i14o)*congela
vb. I. In gastronomie, a introduce un aliment intr-o marinada pentru a se fragezi si a se impregna de aroma inainte de a fi gatit sau pentru a fi conservat. - V. marinada. (by 5W5S13e13r7g7i7o)*marina
vb. I. In gastronomie, a raci puternic si repede, punand gheata de jur-imprejurul unui vas in care se afla un preparat sau o bautura sau prin introducerea acestuia pentru scurt timp in refrigerator; din fr. daca la gheata se adauga sare pentru a-i mari puterea de racire, se numeste din fr. cocteilurile se frapeaza prin agitare cu gheata in shaker. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*frapa
vb. I. In gastronomie, a raci puternic un aliment pentru a-l solidifica, respectiv a capata aspect de gheata sau de inghetata; in expr. curenta: a pune un aliment pentru un anumit timp la congelator pentru a ingheta, cf. fr. %glacer,% engl. %to ice.%(by 9W10S3e3r11g12i5o)*ingheta
vb. I. In gastronomie, a raci un produs pana la o temperatura apropriata de punctul de inghetare; in expr. curente: a pune un aliment la gheata, a-l raci la frigider, a-l raci pentru a se intari, dar fara a ingheta; din fr. (= ).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*refrigera
vb. I. Intanz. A face o tentativa criminala, a comite un atentat. Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. "la") A incalca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). - Din fr. , lat.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*atenta
vb. I. intr. A desprinde insusirile esentiale, comune unui grup de obiecte sau de fenomene in vederea formarii notiunilor sau a categoriilor de gandire, a descoperirii legilor existentei si a dezvoltarii fenomenelor. [P. i. / < + ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*abstractiza
vb. I intr. A lua contact cu apa, pe suprafata careia aluneca pana la oprire. [< fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*ameriza
vb. I. Intranz. A actiona intr-un anumit fel, a folosi anumite mijloace in savarsirea unei actiuni. A incepe sa..., a trece la... [Var.: (inv.) vb. III] - Din fr. (by 5W13S14e7r7g8i1o)*proceda
vb. I. Intranz. A actiona pedalele unei biciclete, ale unei barci sau ale oricarui mecanism prevazut cu pedale, pentru a pune in miscare mobilul sau mecanismul; a merge cu bicicleta. Spec. A actiona cu piciorul pedala unui pian, pentru a mari, a reduce sau a prelungi intensitatea unui sunet. Fig. A insista asupra unui lucru, a sublinia ceva. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*pedala
vb. I. Intranz. A ajunge intr-un anumit loc (si intr-un anumit moment). (Despre termene, anotimpuri, intervale etc.) A incepe sa se desfasoare. Loc. adv. = pe punctul de a ajunge undeva. Expr. (cuiva) (sau ) = a-i veni cuiva timpul sa moara. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fara veste; a surprinde. Intranz. (Rar) A fi in situatia sa..., a se intampla sa... - Din ngr. (viit. lui ).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*sosi
vb. I. Intranz. A aluneca pe zapada cu schiurile; a face schi . - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*schia
vb. I. Intranz. A apropia o nava de o alta nava, de tarm, de chei etc. Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum si a i se adresa (in mod suparator); a agata. - Din fr.(by 11W11S4e4r5g13i13o)*acosta
vb. I. Intranz. A arunca in aer si a prinde cu repeziciune si cu abilitate mai multe obiecte unul dupa altul. Fig. A folosi prompt si cu abilitate idei, cuvinte etc. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*jongla
vb. I. Intranz. A avea o miscare ondulatorie, a se legana ca udele apei; a se undui. A prezenta un contur sinuos; a serpui; a se arcui. Tranz. A da unei benzi, unei table forma de valuri, de ondulatii. Tranz. A face carlionti; a bucla, a increti parul. Refl. [Var.: (pop.) vb. I.] - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ondula
vb. I. Intranz. A avea sau a reprezenta o anumita valoare; a pretui. - Din .(by 11W4S4e13r13g6i7o)*valora
vb. I. Intranz. A avea trasaturi, calitati, defecte comune cu altcineva sau cu altceva; a se asemui, a se asemana. Expr. (sau ) (sau ) ori = a semana perfect cu cineva, a fi leit cu altul. A parea, a arata, a face impresia de... - Lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*semana
vb. I. Intranz. A avea un profit, a beneficia; a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva. (Depr.) A urmari un folos in orice imprejurare, a cauta sa obtina cu orice pret un castig personal (fara a tine seama de interesele altora). - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*profita
vb. I. Intranz. A bate din palme in semn de multumire, de aprobare, de admiratie. Tranz. A-si exprima multumirea, aprobarea, admiratia fata de cineva sau ceva prin aplauze. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*aplauda
vb. I. Intranz. A canta, a suna din trambita. Tranz. Fig. (Fam.) A face ca un lucru sa fie cunoscut de toata lumea; a raspandi, a divulga; a bate toba. - Din (by 9W10S3e3r12g12i12o)*trambita
vb. I. Intranz. A cauta sa placa, sa atraga atentia, interesul, simpatia unei persoane (de sex opus) printr-un mod de comportare atragator; a schimba cu cineva vorbe curtenitoare. - Din fr. (by 7W15S1e9r3g3i11o)*cocheta
vb. I. Intranz. A cobori, a se da jos de pe cal. (Termen folosit mai ales de cronicari in legatura cu intemeierea tarilor romanesti) A se aseza intr-un loc, intemeind o tara. [Var.: vb. I] - Lat. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*descaleca
vb. I. Intranz. A colabora (cu cineva), a contribui la o actiune. (dupa fr. ). (by 4W12S12e6r6g14i15o)*conlucra
vb. I. Intranz. A comunica cu cineva prin scrisori, a fi in corespondenta cu cineva. [Var.: (inv.) vb. I] - Cf. germ. %korrespondieren%, fr. %correspondre%.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*coresponda
vb. I. Intranz. A covarsi (prin numar, forta, valoare, autoritate); a se ridica deasupra altora, a stapani, a domina. [Prez. ind. si: ] - Fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*predomina
vb. I. Intranz. A cugeta adanc asupra unui lucru. Tranz. (Inv.) A examina ceva din toate punctele de vedere, a studia. Tranz. (Inv.) A pune ceva la cale; a planui, a urzi. Tranz. A ajuta un elev, un student etc. sa-si pregateasca (in afara orelor de curs) lectiile, examenele; a da lectii particulare. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*medita
vb. I. Intranz. A culege in mod clandestin informatii secrete privitoare la un alt stat si a le transmite altui stat. Tranz. si refl. recipr. A (se) iscodi, a (se) pandi in scopul de a raporta cuiva cele aflate. A (se) privi, a (se) urmari pe furis. - Din germ. , it. Cf. fr. %espionner%.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*spiona
vb. I. Intranz. A cutreiera prin locuri indepartate; a colinda, a calatori prin lume; a hoinari. (Rar) A merge in pelerinaj intr-un loc considerat sfant. - Din fr. , lat.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*peregrina
vb. I. Intranz. A da un concert . (Mai ales despre sefi de state, diplomati etc.) A se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cadea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o masura (politica) comuna. - Din it.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*concerta
vb. I. Intranz. (Adesea fig.) A executa un plonjon. A sari in apa (de la trambulina), efectuand un plonjon. A se lasa la fundul apei, a se scufunda. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*plonja
vb. I. Intranz. A desfasura o activitate intensa intr-un domeniu social, politic, cultural; a lupta pentru un principiu, pentru o cauza. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*milita
vb. I. Intranz. A desfasura o activitate sustinuta. Tranz. A intensifica, a inviora o activitate, un proces etc. Refl. A intra in cadrele active ale armatei. - Din fr.(by 3W11S11e12r5g5i14o)*activa
vb. I. Intranz. A dormi usor si intermitent, a atipi din cand in cand; a motai, a picoti. - Din lat. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*dormita
vb. I. Intranz. A duce tratative cu partea adversa pentru a ajunge la o intelegere, a trata, a negocia; a discuta cu cineva despre o anumita chestiune (litigioasa). - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*parlamenta
vb. I. Intranz. A elimina aer din gura sau din plamani cu o anumita forta; a expira fortat aerul. Expr. (sau ) = a stinge lumanarea sau lampa expirand cu putere aerul asupra flacarii. = a expira producand un curent de aer, pentru a inteti flacara. = o experienta neplacuta te face mai prudent decat este necesar. (sau ) = a-si insusi cu indrazneala ceea ce se cuvine altuia; a fura a sterpeli. Tranz. A face ca ceva sa se imprastie sub actiunea aerului expirat cu putere. Tranz. A elimina mucozitatile nazale expirand puternic. A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a canta. A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. Intranz. A respira greu, cu efort; a gafai. Expr. = a fi mort; a sta linistit, nemiscat; fig. a nu mai protesta, a nu cracni. Tranz. A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intr-o mica masa de sticla topita. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtire de metal pretios; a arginta, a auri. Intranz. (Despre vant) A bate. Tranz. A vorbi incet (si in secret); a informa pe ascuns. Expr. = a nu spune nimic, a tine secret. A sopti actorilor rolul in timpul reprezentatiei. A sopti cuiva raspunsul pe care trebuie sa-l dea la o intrebare. - Lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*sufla
vb. I. Intranz. A elimina din gura saliva, flegma etc. cu o miscare specifica a buzelor si a limbii. Tranz. A arunca scuipat asupra (sau in urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), in semn de batjocorire, de injosire, de dispret; a-si manifesta dispretul fata de cineva (prin cuvinte, atitudini etc.). Tranz. A da, a azvarli ceva afara din gura, din gatlej sau din plamani; a expectora. Expr. (Fam.) = se spune despre bolnavii de tuberculoza care tusesc si expectoreaza des; se spune pentru a arata ca cineva depune eforturi deosebite pentru ceva (fara rezultatele scontate). = a avea o hemoptizie. Tranz. A elimina (ajutat de saliva) un corp strain aflat sau introdus in gura. Intranz. si tranz. Fig. A arunca ceva cu forta. - Lat. (by 4W4S13e13r13g6i7o)*scuipa
vb. I. Intranz. A emite un sunet asemanator cu al fluierului sau o combinatie (melodica) de sunete, sufland printre buze sau printre degetele bagate in gura. Compus: s.m. invar. = om care isi pierde vremea, care umbla haimana. (Despre unele pasari) A scoate sunete asemanatoare cu ale fluierului . Tranz. (La spectacole, manifestari sportive etc.) A-si manifesta dezaprobarea sau aprobarea prin fluieraturi. A canta din fluier . A emite sunete ascutite intrebuintand un instrument special, mai ales pentru semnalizare. (Despre vant, furtuna, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascutit si puternic; a suiera. - Din (by 15W15S8e9r2g2i11o)*fluiera
vb. I. Intranz. A executa, dupa muzica, un dans Tranz. Fig. A salta in miscari usoare ca de dans , a se misca necontenit, a nu avea astampar. Tranz. A executa un dans cu cineva, a lua, a invita la dans pe cineva. [Var.: (pop.) vb. I] - Din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*dansa
vb. I. Intranz. A executa un solfegiu, a canta o melodie numind fiecare nota. - Din it. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*solfegia
vb. I. Intranz. A exista, a fi in fiinta; a-si desfasura activitatea. - Din .(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fiinta
vb. I. Intranz. A exista in acelasi timp sau impreuna cu altcineva sau cu altceva. - Din fr.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*coexista
vb. I. Intranz. A face mai multe gesturi (cu mainile) in timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*gesticula
vb. I. Intranz. A face ordine si curatenie prin casa. Tranz. A pune ceva in ordine; a aranja. [Var.: vb. I] - Lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*deretica
vb. I. Intranz. A face o schimbare, a introduce o noutate intr-un domeniu, intr-un sistem etc.; a innoi. A introduce, a adopta, a propaga o inovatie. - Din fr. lat. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*inova
vb. I. Intranz. A face specula cu valoarea sau cu marfa al carei pret este variabil. - Din fr.(by 10W4S4e12r6g6i14o)*agiota
vb. I. Intranz. A face zigzaguri; (fam.) a merge pe doua carari. (din fr. ) [morf. DOOM](by 10W10S3e4r12g12i6o)*zigzaga
vb. I. Intranz. A fi, a se afla, a se gasi in realitate; a trai, a se manifesta. - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*exista
vb. I. Intranz. A fi de fata, a lua parte (la...). Tranz. A sta langa cineva pentru a-l ajuta, pentru a-l apara etc. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*asista
vb. I. Intranz. A fi felurit, diferit, deosebit (dupa locuri, imprejurari, situatii); a nu semana, a nu avea aceeasi infatisare, structura, compozitie etc. cu altceva. Tranz. A da o forma diferita, a schimba. Intranz. si tranz. (Mat.) A(-si) schimba valoarea. - Din fr. , lat.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*varia
vb. I. Intranz. A fi in miscare, a se deplasa; a umbla. (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit si la anumite ore). (Despre lichide, gaze) A fi in miscare neintrerupta (revenind mereu la punctul de plecare). (Despre idei, stiri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se raspandi. A intrebuinta in mod curent; a avea valoare. - Din fr. , lat.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*circula
vb. I. Intranz. A fi in opozitie, a constitui un contrast cu ceva sau cu cineva. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*contrasta
vb. I. Intranz. A fi in stare de delir; a delira. A vorbi fara sens, a spune lucruri absurde, a debita absurditati. (Rar) a se pierde in visari. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din ||aiurea|.(by 10W10S3e3r12g12i12o)*aiura
vb. I. Intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. A se afla inregistrat, inscris undeva. Tranz. (Rar) A infatisa ceva (in artele plastice). Tranz. (Frantuzism inv.; construit cu dativul) A-si inchipui, a-si imagina. - Din fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*figura
vb. I. Intranz. A fi propus candidat in alegeri; a-si pune candidatura intr-o alegere. A se prezenta la un examen. (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o pozitie etc. - Din candidat si candidaturi (derivat regresiv). Cf. germ. %kandidieren%.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*candida
vb. I. Intranz. A fi sau a se misca in campul de gravitatie al altui corp. Fig. A evolua, a avea loc, a trai in jurul sau in vecinatatea (si sub influenta) cuiva sau a ceva. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*gravita
vb. I. Intranz. A fi sub influenta fenomenului de ; a fi afectat de [Var.: givra vb. I.].(by 10W4S4e4r13g13i6o)*jivra
vb. I. Intranz. A fixa o nava sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; a se opri, a ajunge (definitiv) undeva. Tranz. si refl. Fig. A (se) fixa. Tranz. A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pamant (pentru a impiedica deplasarea sau rasturnarea lui). - Din .(by 11W4S5e13r13g6i7o)*ancora
vb. I. Intranz. A gandi in mod logic, a judeca rational. - Din (dupa fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*rationa
vb. I. Intranz. A iesi dintr-un loc ingust, dintr-un loc acoperit. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*debusa
vb. I. Intranz. A inainta, a merge (pentru a se apropia de o tinta urmarita). A progresa, a inainta. Tranz. si intranz. A promova in munca, in grad. Tranz. A preda, a acorda cu anticipatie o suma de bani, un bun material etc. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*avansa
vb. I. Intranz. A inchina un pahar in sanatatea cuiva sau in cinstea unui eveniment; a tine un toast. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i12o)*toasta
vb. I. Intranz. A indemna (prin strigate) un caine sa urmareasca, sa atace pe cineva; a intarata un caine. Fig. A starni, a instiga, a indemna pe cineva la actiuni violente, dusmanoase. [Var.: vb. I.] - Et. nec.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*asmuti
vb. I. Intranz. A indeplini rolul de chibit pe langa un jucator. - Din (by 3W11S11e4r5g13i13o)*chibita
vb. I. Intranz. A infatisa ceva intr-o forma caricaturala; a exagera. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violenta (calare, cu sabia sau cu lancea); - Din fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*sarja
vb. I. Intranz. A interveni in treburile altuia, nesocotindu-i drepturile; a leza. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*impieta
vb. I. Intranz. A intreprinde o actiune, o fapta etc. Expr. (Tranz.) (pe cineva) (sau ) = a intenta un proces, a da in judecata. A exercita o influenta asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. Tranz. (Mec.) A pune in miscare, a face sa functioneze. A realiza prin comenzi un anumit regim de functionare a unui sistem tehnic. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*actiona
vb. I. Intranz. A introduce in plamani, prin inspiratie, aer si a da afara, prin expiratie, bioxidul de carbon si vaporii de apa rezultati din arderile care au loc in organism; a rasufla. Fig. A raspandi, a revarsa, a degaja. - Din fr. lat., it. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*respira
vb. I. Intranz. A i se face sete; a insetosa. Fig. A fi dornic, avid de... - (by 1W9S10e3r3g12i12o)*inseta
vb. I. Intranz. A-i veni cuiva o idee sau o pofta ciudata. Intranz. A prinde necaz pe cineva sau pe ceva; a manifesta (dintr-o data) dragoste (exagerata) fata de cineva. Intranz. A se napusti asupra cuiva. Tranz. A cauza, a pricinui. - Lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*casuna
vb. I. Intranz. A lua o anumita atitudine spre a servi de model unui pictor sau unui sculptor sau spre a fi fotografiat. (Peior.) A-si studia gesturile, a lua o atitudine afectata pentru a produce impresie, pentru a epata. Tranz. si refl. (Pop. si fam.) A (se) fotografia. - Din fr. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*poza
vb. I. Intranz. A lua parte la o activitate, la o actiune, la o discutie. Spec. A lua parte la o intreprindere economica, contribuind cu bani sau cu alte valori materiale (cu scopul de a obtine un castig). A impartasi starea de spirit sau sentimentele cuiva, a fi solidar cu cineva intr-o imprejurare data. - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*participa
vb. I. Intranz. A lucra impreuna cu cineva, a colabora, a-si da concursul, a conlucra. - Din fr. , lat.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*coopera
vb. I. Intranz. A manifesta o impotrivire energica si fatisa fata de ceva, a-si exprima dezaprobarea impotriva unui fapt, a unei hotarari, a unei masuri etc. considerate nejuste. A contesta. Tranz. A stabili pe cale judiciara ca o polita nu a fost achitata la scadenta. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*protesta
vb. I. Intranz. A manifesta sentimente fratesti fata de cineva; a intra in stransa prietenie cu cineva; a face cauza comuna cu cineva. (Despre militari sau despre unitati militare angajate in razboaie nedrepte) A face cauza comuna cu adversarul (ca protest impotriva razboiului). - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fraterniza
vb. I. Intranz. A mari miza la jocul de carti. Tranz. A arunca, a trimite inapoi mingea (la jocul de tenis). - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*relansa
vb. I. Intranz. A merge inainte in spatiu, a se misca spre cineva sau ceva aflat inainte; a avansa. Fig. A progresa. Intranz. A merge inainte in timp; a se desfasura, a se dezvolta. Tranz. A ridica pe cineva intr-o functie mai importanta; a avansa in grad. Intranz. A obtine o functie mai importanta, un grad mai mare. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o petitie, o lucrare administrativa etc. Tranz. (Inv.) A avansa o suma de bani. - Din (by 1W1S10e10r3g3i12o)*inainta
vb. I. Intranz. A merge repede; a goni; a fugi. A fugi dupa cineva sau ceva pentru a-l ajunge, a-l prinde. Tranz. A fugari pe cineva. A se grabi intr-o directie sau catre un scop. A recurge la cineva ca la o sursa de ajutor, de asistenta. A umbla dupa treburi. A umbla de colo pana colo, fara o tinta precisa. Tranz. (Pop.) A cutreiera, a strabate un loc. A participa la probele de alergari in cadrul unei competitii sportive. - Lat. (< ).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*alerga
vb. I. Intranz. A misca (intr-o parte si intr-alta) cadelnita, afumand cu tamaie; a tamaia. Tranz. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingusitoare. - Din (by 7W1S1e9r10g3i3o)*cadelnita
vb. I. Intranz. A miza la un joc de carti mai mult decat au mizat toti cei dinainte; a mari miza. - Din (by 2W3S11e11r5g5i5o)*plusa
vb. I. Intranz. A modifica proprietatile unui metal sau unui aliaj in urma unui proces de deformare plastica la o temperatura inferioara celei la care incepe recristalizarea. - Din (derivat regresiv). Cf. fr. %ecrouir%.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ecruisa
vb. I. Intranz. A oferi la o licitatie un pret mai mare decat pretul oferit de cineva anterior. Fig. A exagera in aprecierea unui fapt, in folosirea unui procedeu etc. - (dupa fr. ).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*supralicita
vb. I. Intranz. A organiza, a urzi o conspiratie; a complota; a unelti. Fig. A tinde, a lucra pentru un scop unic. - Din fr. lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*conspira
vb. I. Intranz. A parcurge dupa un anumit program un traseu terestru, aerian sau pe apa, pentru a indeplini o misiune de cercetare, de paza, de control etc. - Din Cf. fr. %patrouiller%.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*patrula
vb. I. Intranz. A participa alaturi de altii la realizarea unei actiuni sau a unei opere care se efectueaza in comun. A publica o lucrare intr-un periodic sau intr-o culegere. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*colabora
vb. I. Intranz. A participa la un concurs. Intranz. A tinde spre acelasi rezultat, a duce spre acelasi scop. Intranz., refl. si tranz. A (se) lupta pentru intaietate in comert; a(-si) face concurenta. - Din fr. , lat.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*concura
vb. I. Intranz. A pierde total sau partial unele insusiri morfologice sau functionale (caracteristice genului sau speciei), in urma actiunii unor factori de mediu sau ereditari. Fig. A se schimba, a se preface in ceva (mai) rau, (mai) grav, pierzand aspectul sau caracterul initial; a decadea. - Din fr. lat. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*degenera
vb. I. Intranz. A plati o cotizatie. Refl. recipr. (Rar) A se uni pentru a participa la o cheltuiala comuna. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*cotiza
vb. I. Intranz. A pleca din patrie si a se stabili (definitiv sau temporar) in alta tara; a se expatria. - Din fr. , lat.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*emigra
vb. I. Intranz. A pluti pe apa, inaintand cu ajutorul anumitor miscari ritmice facute cu mainile si cu picioarele. Tranz. (Rar) A trece inot o apa. Fig. A pluti, a se misca intr-un mediu. Fig. A inainta cu greu (prin noroi, prin zapada). Fig. A fi cufundat in ceva; a fi cuprins, coplesit de ceva. A avea din abundenta ceva. Expr. = a-i merge foarte bine. - Lat. (= ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*inota
vb. I. Intranz. A practica boxul^1, a lupta dupa regulile boxului^1. Tranz. (Fam.) A lovi cu pumnii ca la box. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*boxa
vb. I. Intranz. A pricinui (cuiva) o paguba, o stricaciune; a prejudicia. - Din (by 12W13S6e6r15g15i8o)*dauna
vb. I. Intranz. A produce fum artificial cu ajutorul substantelor chimice in aparate speciale. suf.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*fumiza
vb. I. Intranz. A produce scantei prin lovirea |cremenei|cremene| cu amnarul; (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scantei prin ciocnire. Expr. = extrem de repede. (cuiva) (sau = a fugi foarte repede; a-i sfarai calcaiele. = a bate din picioare; a fi nerabdator. (sau = a avea mare nevoie de... Tranz. A aprinde un chibrit. Tranz. si intranz. (Despre foc si flacari) A arunca, a imprastia scantei. (Despre fulgere) A se ivi, a izbucni. Fig. A aparea, a se ivi deodata, fulgerator. Expr. (cuiva) (sau etc.) = a i se ivi (cuiva) brusc in minte, a-i trece (cuiva) repede prin minte. A scanteia, a sclipi. (Despre ochi) A arunca priviri vii, scanteietoare. Expr. (cuiva) = a fi foarte flamand; a fi foarte furios; a simti o durere foarte puternica. - Et. nec.(by 2W11S11e11r5g5i13o)*scapara
vb. I. Intranz. A produce zgomote repezi si cadentate, lovind ritmic in ceva. - Din (by 6W14S14e8r8g1i2o)*ropoti
vb. I. Intranz. A pronunta sunetul "r" in mod uvular sau velar (ca francezii). - Din fr.(by 8W2S10e11r4g4i13o)*graseia
vb. I. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a pasi. Expr. (sau ) = a umbla tantos, trufas. = a umbla neatent, a fi stangaci; a face gafe. = a avea apucaturile, comportarea cuiva. (sau ) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduita stabilite. = a porni prost la o actiune; a nu izbuti. = a incepe ceva cu bine; a izbuti. A trece pasind peste ceva. Tranz. (Pop.; despre barbatusul pasarilor) A fecunda. Intranz. A intra, a veni undeva, a se abate. Tranz. A cutreiera, a strabate un drum, o regiune etc. Tranz. Fig. A incalca pustiind si pradand. (Fam.) A veni fara veste undeva sau la cineva. Tranz. A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. A batatori pamantul, iarba, semanaturile printr-o calcare repetata cu picioarele. A tescui strugurii cu picioarele. Expr. = a se mentine la suprafata apei inotand in pozitie verticala. Intranz. A infrange o pornire sau un sentiment. Expr. = a face ceva impotriva propriilor sale sentimente, impotriva propriei sale vointe. A nu respecta o hotarare, o lege, o obligatie etc. Tranz. A netezi imbracamintea sau rufaria cu fierul de calcat. - Lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*calca
vb. I. Intranz. A ramane ferm si constant la o idee, la un sentiment, la o atitudine; a starui cu rabdare si cu convingere intr-o actiune. - Din fr. lat. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*persevera
vb. I. Intranz. A ramane neclintit in hotararile, in atitudinile, in sentimentele etc. sale; a starui in continuare. A continua sa existe, sa fie, sa se mentina; a se mentine, a dura, a dainui. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*persista
vb. I. Intranz. A raspunde in contradictoriu, a replica prompt si cu energie. A raspunde unui atac al adversarului (intr-o lupta, intr-o intrecere sportiva). - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*riposta
vb. I. Intranz. A raspunde intr-un anumit fel la o excitare sau la actiune din afara. A lua o atitudine fata de o situatie sau de o imprejurare; a replica; a riposta. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*reactiona
vb. I. Intranz. A reinnoi, a repara o casa, un mobilier etc. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*renova
vb. I. Intranz. A renunta la tron. Fig. A renunta la ceva, a ceda (in fata greutatilor). - Din fr. , lat.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*abdica
vb. I. Intranz. A repurta o victorie stralucita, a birui in lupta. Fig. A reusi, a avea un mare succes; a se impune. A se mandri, a jubila in urma unei victorii, a unui succes. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - Din lat. fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*triumfa
vb. I. Intranz. A reveni la viata (dupa ce a murit); a invia. Tranz. (Med.) A repune in functiune inima, respiratia. Fig. A capata din nou viata, putere, a deveni din nou activ; a renaste. Tranz. si intranz. Fig. A reveni in amintirea cuiva. Tranz. Fig. A face sa fie din nou folosit; a readuce la viata. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*reinvia
vb. I. Intranz. A rosti descantece insotite de anumite gesturi magice pentru a obtine indepartarea unui farmec, vindecarea de o boala. Tranz. A fermeca, a vraji (rostind descantece). Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. - Lat. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*descanta
vb. I. Intranz. A salta, a alerga sprinten incoace si incolo; a se zbengui, a se juca cu voiosie; a se tine de nebunii, a se arata lipsit de seriozitate. Expr. (cuiva) = a fi foarte vesel; a avea chef de petreceri. - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*zburda
vb. I. Intranz. A sapa gauri de sonda in vederea cercetarii structurilor geologice, a explorarii sau a exploatarii unor zacaminte de substante minerale utile. - Din fr. , lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*fora
vb. I. Intranz. A scoate, a produce, a emite anumite sunete. Expr. = a scoate sunete caracteristice unui vas care nu contine nimic. (Despre ceas) A marca timpul (prin batai mecanice). Expr. (cuiva) ( sau ) = a-i sosi cuiva clipa mortii. (Despre ape) A murmura, a susura. (Despre anumite obiecte, materiale etc.) A fosni; a trosni, a pocni. (Despre vant) A suiera, a vajai. Tranz. (Pop.) A scutura cu zgomot fraul (pentru a chema calul). Intranz. (Despre cuvinte, cantece, glasuri) A se face auzit, a se auzi, a rasuna. Expr. (cuiva) (sau ) (sau ) = a-si aminti obsesiv un fapt. (cuiva) = a nu-i placea (cuiva) ceea ce aude. (Rar; despre urechi) A tiui. Fig. A-i starui in minte. Intranz. (Despre locurile unde se produc zgomote) A rasuna. Intranz. (Despre oameni) A canta dintr-un instrument muzical. Intranz. A anunta, a vesti ceva prin sunete de clopot sau sufland intr-un instrument. Tranz. A chema (pe cineva) prin sonerie, telefon etc. Intranz. A fi formulat, exprimat; a glasui. Refl. impers. (Rar) A se zvoni, a se auzi vorbindu-se despre ceva. - Lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*suna
vb. I. Intranz. A scoate sunete puternice, tipete; a racni. A semnaliza ceva prin tipete; a cere ajutor prin tipete. (Despre animale si pasari) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei. Tranz. A spune, a enunta ceva cu glas puternic; a-si exprima cu glas puternic vointa. Intranz. A se vaicari, a se jeli, a se plange cu glas tare. A cere ceva cu glas tare, a reclama ceva impetuos; a pretinde, a porunci. Intranz. A se rasti la cineva, a-i adresa cuiva vorbe aspre; a-i vorbi cuiva tare si cu dusmanie. Tranz. A chema (pe cineva) cu glas tare sa vina, sa asculte etc. (spunandu-i numele). Expr. = a face apelul nominal al elevilor sau studentilor. (Inv.) A chema la armata; a mobiliza. Tranz. A face cunoscut ceva (anuntand, vestind cu glas tare). Tranz. A se adresa cuiva cu un epitet, a denumi pe cineva; a porecli. Tranz. impers. A purta numele..., a se numi, a se chema... Intranz. A spune strigaturi la joc; a conduce jocul prin strigate si chiuituri. - Lat. (< "bufnita").(by 5W14S14e14r8g8i1o)*striga
vb. I. Intranz. A scoate suspine ; a ofta (adanc sau din greu). A plange cu suspine . A dori foarte mult, a tanji dupa ceva. - Lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*suspina
vb. I. Intranz. A scoate un oftat (in semn de dor, de suparare, de regret etc.); a suspina. Expr. (sau = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva), a tanji dupa cineva (sau ceva). - Din (by 10W10S4e4r12g13i6o)*ofta
vb. I. Intranz. A se abate de la o directie data. Fig. A se indeparta de la subiectul in discutie; a se abate de la calea buna (comitand erori, fapte reprobabile). - Din fr. , lat.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*devia
vb. I. Intranz. A se abate de la subiectul in discutie; a vorbi aiurea, a bate campii. - Din fr. lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*divaga
vb. I. Intranz. A se abate (in mod exceptional) de la o lege, de la un regulament etc. in temeiul unei aprobari speciale. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*deroga
vb. I. Intranz. A se adresa cuiva cu o rugaminte, cu o cerere, a cere concursul cuiva. (Jur.; in trecut) A introduce un apel . - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*apela
vb. I. Intranz. A se afla pe tron^1; a domni, a guverna. Fig. A domina, a adopta o pozitie de superioritate; a-si da aere, importanta. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*trona
vb. I. Intranz. A se afla sau a se dezvolta in conditii fericite, favorabile; a inflori, a progresa. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*prospera
vb. I. Intranz. A se afla sau a se dezvolta in conditii fericite, favorabile; a inflori, a progresa. [Prez. ind. si: ] - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*prospera
vb. I. Intranz. A se aseza in genunchi. Tranz. Fig. A supune, a aservi. (Rar) A da in stapanire, a inchina (unui dusman). [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*ingenunchea
vb. I. Intranz. A se bucura de placerile vietii. A simti placerea sexuala maxima, a avea orgasm. - Din fr. (dupa ).(by 4W4S4e12r13g6i6o)*juisa
vb. I. Intranz. A secreta si a elimina sudoarea prin porii pielii; a asuda, a nadusi. (Despre plante) A elimina apa sub forma de vapori. Fig. (Fam.) A iesi la suprafata, a reiesi, a se afla, a se auzi (o stire secreta, un zvon etc.). - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*transpira
vb. I. Intranz. A secreta sudoare; a transpira, a nadusi. Expr. (Ir.) , se zice despre cei care se plang ca au muncit din greu, fara sa fi facut in realitate (mai) nimic. A se aburi. Fig. A munci depunand mari eforturi; a osteni, a trudi. - Lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*asuda
vb. I. Intranz. A se deosebi, a se remarca, a se distinge in mod deosebit (intr-un domeniu). - Din fr. lat. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*excela
vb. I. Intranz. A se deplasa dintr-un loc in altul; a merge , a circula . Expr. = a nu-si putea aminti pentru un moment de ceva care ii este extrem de familiar, de cunoscut. (Pop.) (sau ) = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gand. (Pop.) (sau ), urare adresata cuiva care pleaca. (Pop.) = a cauta cu insistenta sa obtina simpatia cuiva; a face curte unei femei. A strabate (ca drumet) un loc; a merge din loc in loc, a colinda, a cutreiera; a hoinari, a vagabonda. (Rar) A se plimba. (Pop.; despre nori) A se misca, a se deplasa. (Pop.) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. A se ocupa, a se indeletnici cu..., a lucra la... A se purta (imbracat sau incaltat) intr-un anumit fel. (Pop; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla in functiune; a functiona. (Despre gura, ochi etc.) A se misca continuu. Expr. = a vorbi (mult). (Pop.) A trece (din mana in mana), a ajunge (de la unul la altul). (Despre bani) A fi in circulatie, a avea valoare, curs. A cauta, a scotoci, a cotrobai (pentru a gasi ceva). A lua in mana; a pune mana pe ceva, a atinge. (Pop.) A lucra cu..., a se servi de...; a manui. Fig. A se folosi de..., a face uz de... Fig. A cauta, a se stradui sa obtina ceva; a se sili, a incerca sa... Expr. = a cauta sa obtina lucruri nerealizabile. = a urmari in acelasi timp doua scopuri, doua avantaje diferite. A intentiona, a fi gata sa... [Var.: (inv si pop.) vb. I.] - Lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*umbla
vb. I. Intranz. A se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr-o cursa, dintr-o stransoare etc.); a se descatusa. A se strecura prin..., a strabate. A iesi cu bine dintr-un necaz, dintr-o incurcatura, dintr-o situatie grea; a se feri de..., a evita, a se apara de... Intranz. si tranz. A reusi sa (se) elibereze de cineva sau de ceva suparator, neplacut; a (se) descotorosi, a (se) debarasa. Tranz. A nu mai putea prinde (fiindca a fugit smulgandu-se din mana cuiva, desprinzandu-se din legaturile in care era legat etc.). Tranz. A lasa un obiect sa cada din mana fara voie (din cauza unei emotii, a neatentiei sau din cauza ca este prea greu); a da drumul din mana involuntar la ceva. Expr. (pe cineva sau ceva) = a pierde de sub control (pe cineva sau ceva); a pierde un bun prilej de a face, de a obtine ceva. Intranz. (Rar; despre Soare) A cobori spre asfintit; a fi in declin, a trece de... Refl. A spune sau a face ceva fara voie, din greseala; a nu se putea stapani de a spune sau de a face ceva. Expr. (Tranz.) = a face (din imprudenta) o indiscretie. Tranz. A pierde un spectacol, o intalnire, un tren etc.; a nu mai apuca, a nu mai prinde (intarziind), a sosi prea tarziu. Tranz. A lasa neobservat, a pierde din vedere, a nu lua in seama, a omite. Expr. (pe cineva sau ceva) (sau ) = a tine (pe cineva sau ceva) sub continua observatie. Intranz. A trece neobservat, neluat in seama. Intranz. A nu reusi momentan sa-si aminteasca de... Refl. A avea senzatia acuta de defecare sau de urinare, a simti imperios nevoia de a iesi afara. - Lat. \. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*scapa
vb. I. Intranz. A se imbolnavi de turbare. Fig. A se mania, a se infuria peste masura. [Prez. ind. si: (pop.) ] - Lat. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*turba
vb. I. Intranz. A se impotrivi, a tine piept; a opune rezistenta; a nu ceda la actiunea unor forte din afara; a nu se lasa invins, a se tine tare. - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*rezista
vb. I. Intranz. A se impune prin numar, forta, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea intaietate, a domina, a predomni. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*predomina
vb. I. Intranz. A se increde in cineva, a se bizui pe cineva sau pe ceva, a spera in ajutorul cuiva sau a ceva. A reprezenta o valoare, a avea insemnatate. (Inv.; cu determinari introduse prin prep. "cu") A tine seama de cineva. - Din fr. , it.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*conta
vb. I. Intranz. A se instala pentru un timp oarecare intr-un cantonament. A ramane pe loc. Refl. (Fig.) A se limita. - Din fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*cantona
vb. I. Intranz. A se intoarce de la o stare sau o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; a decadea, a da inapoi. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*regresa
vb. I. Intranz. A se intoarce de la o stare sau o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; a regresa, a decadea. [Pr.: -] - Din (by 15W8S8e2r2g10i11o)*involua
vb. I. Intranz. A se lasa de ceva, a intrerupe, a inceta de a mai face ceva; a parasi de bunavoie (ceva sau pe cineva). - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*renunta
vb. I. Intranz. A se misca alternativ in directii opuse; a se legana, a se balansa, a pendula. Fig. A manifesta nehotarare, a fi instabil; a sta in cumpana; a sovai, a ezita; a fluctua. (Despre un sistem fizic) A evolua in asa fel incat una sau mai multe dintre marimile sale caracteristice sa ia succesiv valori pozitive si negative, simetrice in raport cu valoarea zero. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*oscila
vb. I. Intranz. A se misca in numar mare de colo pana colo; a forfoti, a viermui. - Lat. (< "recolta").(by 11W11S4e4r13g13i13o)*misuna
vb. I. Intranz. A se misca ritmic pentru a pluti si a inainta la suprafata apei sau in apa. A pluti. A fi cufundat intr-un lichid; a fi inconjurat din toate partile de un lichid. Fig. A fi coplesit, apasat de ceva. Fig. A inainta cu greu (prin noroi, prin zapada etc.). Fig. A avea ceva din abundenta. - Lat. pop. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*inota
vb. I. Intranz. A se retrage, a se smuci inapoi, a face un recul. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*recula
vb. I. Intranz. A se sili sa ajunga sau sa intreaca pe cineva in ce priveste talentul, meritul, puterea etc.; a concura. A rivaliza cu cineva. A sta alaturi de..., a egala; a sta pe aceeasi treapta. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*rivaliza
vb. I. Intranz. A-si avea domiciliul undeva; a locui. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*domicilia
vb. I. Intranz. A-si exprima prin vot parerea asupra unei candidaturi, a unei hotarari, a unei propuneri etc. Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i8o)*vota
vb. I. Intranz. A-si face debutul intr-o cariera, pe scena etc.; (despre un autor) a publica prima lucrare. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*debuta
vb. I. Intranz. A-si indeplini functia, rolul. A fi in functie, a se afla in stare de functionare. - Din fr. (dupa ).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*functiona
vb. I. Intranz. A-si mari viteza de deplasare in timpul unei probe sportive (de obicei in finalul ei); a se deplasa in fuga cu viteza maxima (intr-o proba sportiva). - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*sprinta
vb. I. Intranz. A simti o mare bucurie, a fi foarte fericit. - Din fr. lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*exulta
vb. I. Intranz. A simti o mare satisfactie (exteriorizand-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. - Din fr. , lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*jubila
vb. I. Intranz. A-si petrece iarna undeva. Tranz. A adaposti si a hrani vitele in timpul iernii. - Lat. sau din .(by 1W9S9e3r3g11i11o)*ierna
vb. I. Intranz. A-si pierde echilibrul, calcand pe o suprafata lucioasa; a cadea. Intranz. A se misca, a se deplasa cu usurinta, lin, fara zgomot; a se strecura usor. (Despre pasari) A zbura lin, cu usurinta. (Despre mancaruri sau bauturi) A se deplasa usor pe gat; a se inghiti usor, a aluneca. Refl. Fig. (Inv) A se lasa ispitit, a se amagi, a se insela; a gresi. - Lat.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*luneca
vb. I. Intranz. A-si pierde echilibrul, calcand pe o suprafata lucioasa (si a cadea, a se prabusi). A se misca lin, fara a intampina vreo rezistenta; (despre doua corpuri aflate in contact) a se deplasa unul fata de celalalt tangential, fara a se rostogoli; a se strecura usor. Fig. A se abate, a se lasa ispitit; a gresi. [Var.: vb. I] - Lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*aluneca
vb. I. Intranz. A-si pierde orice speranta, a deznadajdui. Tranz. (Rar) A face pe cineva sa-si piarda nadejdile, rabdarea; a exaspera. [Prez. ind. si: - Var.: vb. I] - Din lat. (by 10W10S3e4r12g12i12o)*despera
vb. I. Intranz. A starui, a persista, a persevera intr-o actiune; a se ruga insistent pentru ceva. A scoate in evidenta, in relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. - Din fr. lat. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*insista
vb. I. Intranz. A sta suspendat, a cadea liber in jos (fiind prins sau suspendat de ceva). Tranz. A agata, a suspenda de un carlig, de un cui etc., lasand sa cada liber in jos. Refl. A se agata de cineva sau ceva. Intranz. A se apleca spre pamant sub o povara sau din lipsa de putere. A avea o anumita greutate (relativ mare); a cantari (mult). Intranz. A depinde de cineva sau de ceva. .(by 9W2S3e3r11g11i5o)*atarna
vb. I. Intranz. A sta treaz noaptea, a nu dormi in timpul noptii. Tranz. A ingriji un bolnav (stand noaptea la capataiul lui). Tranz. A pazi, a sta de straja. A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. - Lat.(by 1W1S2e10r10g4i4o)*veghea
vb. I. Intranz. (Astazi livr.) A avea viata; a trai, a vietui, a exista. (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dainui. - Lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*via
vb. I. Intranz. A suferi o degeratura; a amorti de frig. (Prin exagerare) A-i fi cuiva foarte frig, a tremura de frig. (Despre plante, fructe, legume) A se strica prin inghetare; a ingheta. - Lat. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*degera
vb. I. Intranz. A suferi un lesin , a-si pierde cunostinta. Expr. = a rade foarte tare. - Et. nec(by 14W7S8e1r1g10i10o)*lesina
vb. I. Intranz. A sufla, a canta, a da semnale din bucium^1. Tranz. Fig. A anunta, a vesti ceva. - Lat. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*buciuma
vb. I. Intranz. A sustine o polemica, a face polemica, a discuta in contradictoriu. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*polemiza
vb. I. Intranz. A trage concluzii. (Fam.) A incheia discutia. - Din (by 4W4S12e13r6g6i15o)*concluziona
vb. I. Intranz. A trage folos; a profita, a avea un castig de pe urma cuiva sau din ceva. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*beneficia
v.b. I intranz. A trai, a o duce, folosit in graiul crisan: - Din lat. [sursa etimologica? - CM](by 13W6S6e15r15g8i8o)*custa
vb. I. Intranz. A trai ca un vagabond, a umbla fara tinta, fara rost, dintr-un loc in altul. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*vagabonda
vb. I. Intranz. A trece printr-o serie de transformari, prin diferite faze progresive, spre o treapta superioara; a se dezvolta; a se transforma. A-si urma cursul; a se desfasura. (Sport) A sustine un meci; a juca. A se deplasa cu miscari largi (circulare). - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*evolua
vb. I. Intranz. A tresari, a vibra de emotie, a se bucura foarte tare. - Din fr. (dupa (by 15W1S9e9r3g3i11o)*tresalta
vb. I. Intranz. A umbla in seara de Craciun sau de Anul Nou, din casa in casa, cantand colinde. A umbla de colo pana colo, dintr-un loc in altul. Tranz. A strabate, a cutreiera, a bate un drum. - Din .(by 13W14S7e7r1g1i9o)*colinda
vb. I. Intranz. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior decat pe celalalt (sau pe celelalte); a umbla ca un schiop; a schiopa. Fig. (Fam.) A nu se desfasura in mod normal, a nu functiona bine, a se poticni. - Lat.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*schiopata
vb. I. Intranz. A urma imediat dupa altcineva sau dupa altceva (in spatiu, in timp). Refl. A urma unul dupa altul. Intranz. si tranz. A prelua functia sau bunurile cuiva prin succesiune; a mosteni. [Var.: (rar) vb. III] - Din fr. , lat.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*succeda
vb. I. Intranz. A urmari o idee, a medita; a se gandi. Refl. (Rar) A sta pe ganduri; a chibzui, a cumpani. A-si da seama, a tine seama de..., a lua in considerare. - Lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*cugeta
vb. I. Intranz. A uza de ceva in mod exagerat; a face abuz . A comite ilegalitati, nedreptati, profitand de o situatie, de un titlu sau de putere. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*abuza
vb. I. Intranz. A vasli. Tranz. A intoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea si racirea lor. - Din (by 8W2S2e10r10g4i4o)*lopata
vb. I. Intranz. A veni, a sosi (undeva) dupa timpul la care era asteptat sau la care era necesar. A face ceva dupa termenul obisnuit sau fixat; a aparea, a se ivi dupa timpul prevazut. Tranz. A impiedica pe cineva sa savarseasca la timp o actiune, a face ca ceva sa nu se indeplineasca in termen. A ramane, a zabovi (undeva) mai mult decat este necesar sau prevazut. - (by 3W3S12e12r5g6i14o)*intarzia
vb. I. Intranz. A veni intr-o tara straina pentru a se stabili aici. - Din fr. , lat.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*imigra
vb. I. Intranz. A vibra puternic, cu oscilatii rapide si de mica amploare. Fig. A se agita sufleteste, a fremata. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*trepida
vb. I. Intranz. A vorbi, a sta de vorba cu cineva despre ceva; a conversa. Tranz. A analiza, a examina o lucrare, un proiect, o lege etc. in cadrul unui grup sau al unui colectiv de munca. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*discuta
vb. I. Intranz. A vorbi cu rotacism. Refl. (Despre consoane) A prezenta fenomenul de rotacism. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*rotaciza
vb. I. Intranz. A vorbi mult, pe un ton insufletit si emfatic. Tranz. (Rar) A dezbate, a sustine cu inflacarare o problema, o teza etc. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*perora
vb. I. Intranz. A vorbi rastit, manios, cu glasul ridicat. (Fam.) A face scandal, a tipa. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vocifera
vb. I. Intranz. (cateodata si tranz.) si refl. A defeca . (meglenorom., macedorom. , istrorom. ; < lat. (Puscariu); cf. it. , prov., sp., port., cat. , fr. ; din rom. sunt deriv. bg. (= caca) si ngr. (= excrement)) (by 5W13S13e7r7g15i15o)*caca
vb. I. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. "la") A deveni adeptul unui partid, al unei miscari, al unei ideologii, al unei actiuni, cunoscandu-i si impartasindu-i principiile. A se tine strans lipit de ceva. (Despre state) A deveni parte la un tratat. - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*adera
vb. I. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. "pentru") A alege, a prefera din doua sau mai multe lucruri, solutii, situatii etc. pe cea considerata mai convenabila; a se decide in favoarea cuiva sau a ceva. - Din fr. lat. (by 10W3S4e12r12g12i6o)*opta
vb. I. Intranz. (Despre aeronave) A efectua toate operatiile necesare pentru a reveni si a se opri pe sol. Fig. (Despre oameni) A sosi, a aparea pe neasteptate undeva. - Dupa fr.(by 14W7S7e8r1g1i10o)*ateriza
vb. I. Intranz. (Despre aeronave) A se desprinde de pamant sau de pe suprafata unei ape si a-si lua zborul. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i1o)*decola
vb. I. Intranz. (Despre animale) A porni in goana, speriat (sau ca speriat) de streche; (despre oameni) a se purta ciudat, a da semne de alienatie; a innebuni. - Din (by 8W1S1e10r10g3i3o)*strechea
vb. I. Intranz. (Despre animale) A scoate zbierete. (Despre oameni) A striga tare si strident; a tipa, a racni. A plange, a se tangui cu glas tare. - Probabil lat. (by 13W13S6e7r15g15i1o)*zbiera
vb. I. Intranz. (Despre animale; despre oameni) A petrece vara undeva sau intr-un anumit fel. Tranz. A tine vitele sau oile la pasune (la munte) in timpul verii. - Din .(by 1W1S9e10r3g3i12o)*vara
vb. I. Intranz. (Despre aparate) A produce distorsiune . - De la (by 1W9S9e3r3g11i12o)*distorsiona
vb. I. Intranz. (Despre ape curgatoare, la pers. 3) A iesi din albie; a se revarsa; (despre lichidul dintr-un vas) a da pe dinafara; (despre vase) a nu mai cuprinde continutul, a lasa sa curga pe dinafara; a fi prea plin. Intranz. si tranz. A varsa, a vomita. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*deborda
vb. I. Intranz. (Despre astri sau despre alte surse de lumina) A produce, a emite, a raspandi lumina; a fi luminos, a straluci. Tranz. A revarsa, a arunca lumina asupra unui lucru (pentru a fi vazut mai bine). (Despre oameni) A insoti pe cineva cu o sursa de lumina spre a-l face sa vada in intuneric, a face cuiva lumina. Expr. (cuiva) (sau ) = a calauzi, a conduce spre tinta. Refl. (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumina, a capata mai multa lumina. Expr. = a se face ziua. A se insenina. Expr. = (despre cer, vazduh) a capata o lumina difuza care anunta venirea ploii. Fig. Tranz. A raspandi stiinta si cultura in mase; a educa, a cultiva, a instrui. Tranz. si refl. A (se) lamuri, a (se) clarifica. Tranz. A calauzi, a indrepta, a conduce. Tranz. A raspandi multumire, bucurie; a inveseli, a insenina. Refl. (Despre fata, ochi etc.) A capata o expresie de multumire, de bucurie. Intranz. (Despre o idee, o imagine etc.) A aparea, a se ivi, a se infiripa; a se contura. - Din .(by 7W15S15e9r9g2i2o)*lumina
vb. I. Intranz. (Despre astronave, despre astronauti) A lua contact cu suprafata lunii, a se aseza pe luna; a aluniza. (n. pr.) + suf.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*aseleniza
vb. I. Intranz. (Despre autovehicule) A se rasturna, dandu-se peste cap prin ridicarea partii din spate; (despre avioane) a se prabusi, intrand cu botul in pamant. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*capota
vb. I. Intranz. (Despre autovehicule, motoare etc.) A se pune in miscare, a porni. Tranz. A dezlega odgoanele unei corabii (in vederea plecarii). Intranz. Fig. (Sport) A-si lua avant, a porni in viteza (intr-o cursa). - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*demara
vb. I. Intranz. (Despre cai) A alerga in galop; (despre oameni) a calari un cal care alearga in galop. (Despre motoare) A functiona neuniform, cu variatii mari (si bruste) ale vitezei. - Din fr.(by 14W7S7e7r1g1i9o)*galopa
vb. I. Intranz. (Despre caini; la pers. 3) A scoate sunete scurte, sacadate, caracteristice speciei; a hamai, a bate. Tranz. A se repezi asupra cuiva cu latraturi furioase. (Depr.; despre oameni) A vorbi intruna, zadarnic si pe un ton rastit, a-si bate gura. - Lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*latra
vb. I. Intranz. (Despre caini, rar despre alte animale; la pers. 3) A scoate sunete ascutite si repetate de durere, de bucurie; a chelalai. Fig. (Fam.; despre oameni) A se vaita, a plange. - Probabil formatie onomatopeica. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*scheuna
vb. I. Intranz. (Despre clerici) A rosti o predica. Expr. (sau ) = a vorbi degeaba, a da sfaturi cuiva care nu le asculta. Tranz. A recomanda ceva cu insistenta; a raspandi, a propaga idei, conceptii etc. - Din lat.(by 14W14S8e8r8g1i2o)*predica
vb. I. Intranz. (Despre corpuri chimice) A trece (prin incalzire) din starea solida direct in stare gazoasa, fara a mai trece prin starea lichida. A trece dintr-o stare cristalina in stare de vapori si apoi din nou in stare de cristale, prin condensarea vaporilor. Refl., tranz. si intranz. A (se) transpune pe un plan superior, in sentimente superioare. Fig. A (se) purifica, a (se) rafina. - Din fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*sublima
vb. I. Intranz. (Despre corpuri sau medii) A se misca oscilatoriu si periodic in jurul pozitiei sale de echilibru; a avea vibratii; a tremura, a trepida; a produce sunete. (Despre sunete) A rasuna. (Despre voce) A avea o sonoritate tremuratoare, a exprima o emotie puternica prin tremuratul sunetelor pe care le articuleaza. Fig. A palpai. Fig. (Despre oameni) A fi emotionat puternic, a fremata, a palpita (sub impresia unei emotii). - Din fr. , lat.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*vibra
vb. I. Intranz. (Despre detinuti) A fugi din inchisoare sau de sub paza; (fam.) a fugi, a scapa. - Din fr. lat. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*evada
vb. I. Intranz. (Despre doua sau mai multe cuvinte) A avea aceleasi sunete in silabele finale. Fig. (Despre lucruri, idei, persoane etc.) A se potrivi, a se afla in consens. (Rar) A face versuri cu rima. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*rima
vb. I. Intranz. (Despre fiinte) A trece din afara inauntru, a merge dintr-un loc deschis intr-unul inchis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se baga. Expr. = a se interna. = a disparut fara urma. = a-i fi foarte rusine. Fig. A patrunde, a se vari, a ajunge la... Expr. = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam). = a castiga bunavointa cuiva prin fel de fel de mijloace. A participa, a se baga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. Expr. (sau ) = a avea de indurat un necaz (sau o incurcatura etc.). = a incepe sa ia parte la o actiune. = a incepe o discutie cu cineva; (pop.) a lega relatii de prietenie, de dragoste cu o persoana de sex opus. = a incepe garda la o unitate militara, la un spital etc. (sau etc.) = a incepe razboiul (sau lupta etc.). A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul sa ajunga, sa apuce) o varsta, o epoca etc. (Urmat de determinari introduse prin prep. "in" sau "la") A imbratisa o indeletnicire; a se angaja intr-o slujba. A adera, a se inscrie, a fi admis intr-o organizatie, intr-o asociatie etc. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A patrunde, a se infige, a se baga; a strabate. Fig. A-si face loc, a se strecura; a ajunge in... Loc. vb. (sau ) = a se imbolnavi. (sau ) (sau ) = a se infricosa, a se ingrozi. Expr. (sau ) = mai este timp, n-a trecut vremea. (sau ) = a ajunge in puterea cuiva. (cuiva ceva) = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. = a plictisi pe cineva cu amabilitatile sau cu insistentele; a deveni drag cuiva. A avea loc; a incapea. (Mat.) A se cuprinde de un anumit numar de ori in alt numar. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui intr-o anumita proportie spre a realiza un anumit produs. A face parte integranta (din ceva). (In expr.) = (despre tesaturi sau obiecte textile) a-si micsora dimensiunile prin spalare. = (despre tesaturi sau obiecte textile) a-si micsora dimensiunile la muierea in apa; (despre oameni) a ajunge intr-o situatie neplacuta, grea. (Despre o lege, un pact etc.; in expr.) = a capata putere, a deveni aplicabil. A incepe executarea unei parti dintr-o bucata muzicala. [Var.: (pop.) vb. I] - Lat. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*intra
vb. I. Intranz. (Despre fiinte si despre parti ale corpului lor) A face miscari involuntare, rapide si repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. (Despre plante si despre parti ale lor; rar, despre lucruri) A face o miscare (oscilatorie) usoara si repetata; a oscila, a se clatina. (Despre lumini si umbre) A se produce rapid si intermitent (prin alternare). (Despre ape) A se misca in unduiri usoare; a se increti. (Despre pamant) A se zgudui, a se cutremura. (Despre sunete, melodii) A vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emotiei). Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o emotie puternica. A se infiora de spaima; a se cutremura. Expr. = a fi lacom de bani; a fi zgarcit. - Lat.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tremura
vb. I. Intranz. (Despre frunze; despre copaci si paduri, despre valurile marii; la pers. 3) A produce freamat. (Despre oameni) A se infiora, a vibra, a palpita; (despre colectivitati) a se agita. - Din .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*fremata
vb. I. Intranz. (Despre inima) A bate mai puternic, mai rapid decat e normal sau a bate in mod neregulat, din cauza unei emotii, a unui efort, a unei boli; a zvacni. (Despre oameni) A fi stapanit de o emotie puternica, a fi tulburat; a tremura. P. anal. A se misca ritmic, a se legana; a tremura, a fremata; a sclipi usor si intermitent, a licari, a palpai. Fig. A se manifesta cu putere, a trai intens; a fremata, a pulsa, a vibra. - Din fr. it. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*palpita
vb. I. Intranz. (Despre insecte, pasari etc.) A misca, a bate din aripi; zbura. Intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se misca, a se legana in vant; a falfai. Intranz. (Reg.; cu determinarile "din cap" sau "din coarne") A misca, a scutura, a da din cap sau (despre vite) din coarne. Compus: s.m. invar. = om neserios, nestatornic, derbedeu, vagabond. Tranz. A misca un obiect incoace si incolo, a agita in aer, a face sa falfaie; a flustura. A invarti prin aer (amenintator) o sabie, un bat etc. - Din (by 6W7S15e15r9g9i2o)*flutura
vb. I. Intranz. (Despre lichide; la pers. 3) A face spume (in urma agitarii, a unei reactii etc.); a fi plin de spuma; a spuma. (Despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) A se acoperi de spuma , a face clabuci la gura; a spuma. Expr. (sau = a fi foarte maniat. Fig. A fi exuberant, a clocoti de viata. - Din (dupa (by 6W7S15e15r9g9i2o)*spumega
vb. I. Intranz. (Despre locomotive, trenuri, nave) A executa o manevra . Intranz. (Despre unitati militare) A executa o manevra . Tranz. A manipula un aparat, un dispozitiv tehnic etc. A manui bani. Intranz. Fig. A intrebuinta diverse mijloace (incorecte) pentru a reusi intr-o actiune. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*manevra
vb. I. Intranz. (Despre membrii unei instante judecatoresti, ai unei adunari legiuitoare) A chibzui in comun si a discuta (in secret) asupra luarii unei hotarari. Tranz. A decide, a rezolva. - Din fr. lat. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*delibera
vb. I. Intranz. (Despre mijloace de transport care circula pe sine) A sari de pe sine. Fig. A vorbi aiurea, a bate campii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*deraia
vb. I. Intranz. (Despre militari) A parasi in mod nejustificat unitatea din care face parte, locul in care presteaza serviciul sau campul de lupta (trecand uneori la inamic). Fig. A-si parasi indatoririle, obligatiile, a se sustrage de la indeplinirea lor. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*dezerta
vb. I. Intranz. (Despre nave) A acosta la tarm. A se alatura de o alta nava, bord la bord (pentru a o ataca). Tranz. A incepe studierea unei probleme, a trata o problema, a incepe o discutie. (Frantuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. - Din fr.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*aborda
vb. I. Intranz. (Despre nave; despre oameni) A suferi un naufragiu. Fig. A ajunge intr-o situatie nedorita, nepotrivita, departe de propriile aspiratii. - Din (by 14W8S8e1r2g10i10o)*naufragia
vb. I. Intranz. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apa; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa in aer sau in cosmos; a zbura. (Despre oameni) A calatori cu o nava sau cu o aeronava; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. - Din lat., it. fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*naviga
vb. I. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, induiosare etc.); a plange (usor), a lacrima. Intranz. si refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a induiosarii, a unei boli etc.); a (se) inlacrima. [Var.: vb. I.] - Din lat.(by 3W3S12e12r5g5i6o)*lacrima
vb. I. Intranz. (Despre oameni) A plange, a lacrima. Intranz. si refl. (Despre ochi) A se umple de lacrimi; a lacrima. [Var.: vb. I] - (by 9W2S3e11r11g5i5o)*inlacrima
vb. I. Intranz. (Despre oameni) A se da pe gheata cu patinele^2; a practica patinajul. (Despre rotile vehiculelor) A se invarti in loc fara sa inainteze; (despre vehicule) a nu putea sa inainteze sau a aluneca, abatandu-se de la directia de inaintare; a derapa. A se deplasa prin alunecare pe o suprafata lucie. (Tehn.) A glisa. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*patina
vb. I. Intranz. (Despre oameni) A striga cu glas tare si ascutit (de durere, de spaima); a zbiera. A vorbi cu glas ridicat; a-si manifesta fata de cineva nemultumirea, enervarea, mania prin vorbe rastite; a se rasti la cineva. A scoate sunete stridente, asurzitoare dintr-un instrument muzical. (Despre animale) A scoate strigate specifice puternice, ascutite. Fig. (Despre culori sau obiecte colorate) A face o impresie neplacuta (din cauza intensitatii sau a stridentei nuantelor); a bate la ochi. - Et. nec.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*tipa
vb. I. Intranz. (Despre oameni si animale) A scoate urlete specifice. Intranz. si tranz. P. anal. (Despre oameni) A vorbi cu tonul foarte ridicat; a striga, a tipa; a plange cu hohote; a canta foarte tare (si neplacut pentru auz). Fig. (Despre o colectivitate umana) A clocoti, a fremata, a se agita. (Despre vant, viscol, ape etc.: la pers. 3) A produce zgomote specifice, puternice; a vajai, a vui. - Lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*urla
vb. I. Intranz. (Despre oameni si animale) A se opri din mers, a ramane pe loc; a se intrerupe dintr-o actiune, dintr-o miscare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din functionare, a nu mai merge; a se defecta. Expr. , formula prin care cineva este somat sa ramana pe loc, sa nu se apropie (altfel riscand sa fie impuscat). (sau ) = a nu face nici o miscare. (cuiva) = a vorbi intruna, a nu mai tacea. (La imperativ, avand si valoare de interj.) Opreste! asteapta! Expr. (sau ) = lasa-ma sa-ti spun, ai rabdare, asteapta. (sau etc.) = ai (putina) rabdare, nu te grabi. (Despre ploaie, vant) A conteni, a inceta, a se opri. A ramane nemiscat intr-un loc, a nu pleca, a nu se indeparta de undeva; (despre vehicule) a stationa. Expr. (sau ) = a alerga incoace si incolo, a nu avea astampar. = a nu progresa, a stagna. = sezi linistit! astampara-te! fii cuminte! = ce (mai) astepti? ce (mai) doresti? = asteapta cat asteapta si... (sau ) = a nu pleca, a nu-si parasi locul; a pastra masura, a fi modest, rezervat. A ramane intr-un serviciu, intr-o slujba, intr-o ocupatie. A ramane, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a intarzia, a zabovi. A se afla, a se gasi, a fi intr-un anumit loc. Expr. sau (cuiva) (sau ) = a se gasi la mica distanta in fata cuiva, privindu-l, vorbindu-i, asteptand porunci; a se impotrivi, a infrunta pe cineva; a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. (sau ) ori (sau ) = a iesi inaintea cuiva (impiedicandu-l sa inainteze); a impiedica pe cineva sa faca ceva, a stingheri. = a constitui baza, temelia unui lucru. = a asista. = (despre sarcini, greutati etc.) a trebui, a urma sa fie realizat, rezolvat de cineva. = a pandi dintr-un loc ascuns; a fi modest, retras. = a fi la oarecare distanta de...; a nu interveni, a se tine in rezerva. (cuiva) (ori ) sau (sau ) = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanenta amenintare (pentru cineva). (Fam.) (cuiva) = a fi la indemana cuiva, in imediata sa apropiere. (cuiva) , se zice cand cineva este gata sa spuna un lucru pe care n-ar trebui sa-l spuna sau cand nu gaseste termenul cautat si are totusi impresia ca e pe punctul de a si-l aminti. (cuiva) = (despre ganduri, preocupari) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grija, neliniste. sau (cuiva) = a impovara, a incomoda, a agasa (pe cineva). (cuiva) (sau ) = a fi decapitat. A trai, a vietui; a locui. (Pop.) A fi, a exista, a se afla. (Inv.) A avea loc, a se petrece. A continua sa fie; a dainui, a se mentine. A avea o anumita pozitie sau atitudine, a se tine, a se aseza sau a fi asezat intr-un anumit fel. Loc. vb. (sau ) = a se ingramadi, a se inghesui, a se imbulzi. Expr. (sau ) = a se tine drept si nemiscat. (sau ) = a sta in inactivitate; a nu lua nici o masura, a nu intreprinde nimic, a nu interveni. = a rabda de foame. = a supraveghea pe cineva. = a zacea (de boala). (sau etc.) = a fi nelinistit, agitat, nerabdator. formula prin care cineva este invitat sa ia loc. = a lua masa, a manca. (sau ) = a arata necajit, fara vlaga, fara chef. = a nu se da batut, a rezista. Fig. (Inv.) A se tine tare pe pozitie, a nu da inapoi. Loc. vb. (sau ) sau = a se impotrivi cuiva, a infrunta pe cineva. = a apara pe cineva sau ceva. A se indeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grija de... Expr. = a nu lasa (pe cineva) in pace pana ce nu..., a-i bate (cuiva) capul sa... A fi fixat, prins in ceva sau de ceva, a atarna de ceva. Expr. (cuiva ceva) = a preocupa pe cineva. (cuiva ceva) = a fi clar pentru cineva (ceva). (ceva) (cuiva) = a tine de felul normal de a fi al cuiva. (cuiva) = a-i fi cuiva (ceva) posibil. Fig. A consta. (Inv.) A fi format din... A se limita, a se reduce la... A pluti la suprafata unui lichid. (In expr.) (sau ) = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi asa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rau). (Despre situatii, treburi etc.) A fi intr-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rau), a se desfasura. (In locutiuni verbale sau in legatura cu alt verb, da acestora un aspect de durata) Expr. si loc. vb. (sau, rar, ) (sau etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. (sau ) = a se sfatui cu cineva; a sta de vorba cu cineva. = a fi absorbit de ganduri, a fi preocupat de ceva. = a sovai, a ezita. (sau ) = a ezita inainte de a lua o hotarare, a sovai; a se indoi de ceva. (sau ) sau = a pazi. (sau ) = a pandi. = a se tocmi, a se targui. (Urmat de o propozitie secundara construita cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata sa... [Prez. ind. pers. 3 , imperf. (reg. ) si , perf. s. (reg. )] - Lat.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sta
vb. I. Intranz. (Despre oameni si unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gura, aerul din plamani, printr-o miscare brusca si involuntara a muschilor expiratori. = substanta medicamentoasa iritanta care provoaca stranutul. - Lat.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*stranuta
vb. I. Intranz. (Despre o armata, . despre un stat) A inceta ostilitatile si a se preda invingatorului, in conditiile dictate de acesta. Fig. (Despre oameni) A da inapoi in fata piedicilor sau a greutatilor; a nu mai continua o actiune, o discutie; a ceda. - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*capitula
vb. I. Intranz. (Despre oi, vite) A-si petrece toamna intr-un loc cu pasuni. Tranz. A tine oile, vitele toamna intr-un loc cu pasune. - Din (by 11W4S4e13r13g6i6o)*tomna
vb. I. Intranz. (Despre ovine si bovine) A se imbolnavi de cenuroza. Fig. (Fam.) A se scranti, a se ticni, a innebuni. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*capia
vb. I. Intranz. (Despre pasari) A pluti sau a se mentine in aer cu aripile intinse, aproape nemiscate. (Despre planoare) A pluti in aer pe o traiectorie care face un unghi mic cu orizontala; (despre avioane) a cobori (cu motorul oprit sau cu viteza redusa) pe o traiectorie cu panta mica. A intrece prin inaltime lucrurile sau fiintele inconjuratoare; a domina. Fig. A domina prin importanta, prin superioritate etc. Fig. A ameninta sa se intample, a pluti asupra; a fi iminent. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*plana
vb. I. Intranz. (Despre pasari si insecte) A plana si a se misca in aer cu ajutorul aripilor. A pleca in zbor, a-si lua zborul. (Despre lucruri) A pluti in aer (purtat de vant); a trece prin aer cu viteza (fiind zvarlit sau lansat cu putere). Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica si a se mentine in vazduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a calatori cu un astfel de aparat. Intranz. Fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. (Despre oameni) A strabate spatii mari cu repeziciune; a se repezi pana undeva. (Despre timp) A trece, a se scurge repede. (Despre ganduri, idei) A se succeda cu repeziciune. Tranz. Fig. A smulge de la locul sau, a pravali, a rasturna. Expr. = a decapita pe cineva; a-l omori. = a se sinucide prin impuscare. (Fam.) (sau ) = a da pe cineva afara de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) = a fi fortat sa paraseasca un loc (in special un post, o slujba). Intranz. (Rar) A cadea, a se prabusi, a se pravali. Tranz. (Pop.; in expr.) = a pune putin lapte acru in lapte dulce fierbinte ca sa se aleaga branza. - Lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*zbura
vb. I. Intranz. (Despre pendule) A face miscari oscilatorii (lente) de o parte si de alta a pozitiei de echilibru; a oscila; (despre alte obiecte) a face miscari (lente) asemanatoare cu acelea ale pendulului; (despre fiinte sau parti ale corpului lor) a se legana, a se misca alternativ intr-o parte si alta. Fig. (Despre oameni) A trece usor de la o stare la alta; a fi instabil, nehotarat; a oscila. - Din .(by 2W10S10e4r4g12i13o)*pendula
vb. I. Intranz. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit sa se gaseasca), a nu fi de fata. - Din fr. , lat.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*absenta
vb. I. Intranz. (Despre plante) A trai, a creste, a se dezvolta. Fig. (Despre oameni) A trai fara a realiza nimic, a duce o viata obscura, lipsita de activitate. - Din fr. , lat.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*vegeta
vb. I. Intranz. (Despre populatii) A se deplasa in masa dintr-o regiune in alta, dintr-o tara in alta. (Despre animale, mai ales despre pasari si pesti) A se muta in masa din unele tinuturi in altele, in anumite epoci ale anului, in vederea reproducerii, in cautarea unor conditii mai bune de trai etc. P. anal. (Despre particule) A se deplasa intr-o anumita directie, sub actiunea unei diferente de concentratie sau a altor factori. - Din (derivat regresiv).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*migra
vb. I. Intranz. (Despre roti) A se roti neregulat, avand, pe langa miscarea de rotatie, si o miscare pendulara. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*fula
vb. I. Intranz. (Despre rumegatoare; la pers. 3) A mesteca a doua oara mancarea intoarsa din stomac. Tranz. A mesteca ceva in gura; (|depr|depreciativ|.; despre oameni) a manca mult si incet. Tranz. Fig. A medita pe indelete asupra unui fapt, a-l examina indelung. - Lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*rumega
vb. I. Intranz. (Despre sange) A circula prin vasele sangvine. Fig. (Despre lucruri sau despre procese in miscare) A se manifesta intr-un ritm viu; a palpita. - Din lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*pulsa
vb. I. Intranz. (Despre soti) A se desparti prin divort. Tranz. A determina pe cineva sa se desparta prin divort. - Din fr. (dupa (by 10W11S4e4r13g13i6o)*divorta
vb. I. Intranz. (Despre sportivi) A suferi o intindere sau o ruptura de tendon ori de ligament la picioare, in urma unui efort. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*claca
vb. I. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobanzile adaugate. Tranz. Fig. A folosi cu profit o valoare oarecare. - Din fr. , lat.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*fructifica
vb. I. Intranz. (Despre trupe sau despre o multime) A trece in pas cadentat in coloana (de mars) prin fata comandantilor sau reprezentantilor autoritatilor, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbari sau a unei inspectii; (despre persoane, cortegii) a trece in sir (prin fata cuiva). Fig. A se succeda. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*defila
vb. I. Intranz. (Despre unele animale; adesea fig.) A petrece iarna in hibernare. - Din fr. , lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hiberna
vb. I. Intranz. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. A se incorda; a se ridica. (Despre avioane) A se ridica cu partea din fata pentru a urca mai repede. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*cabra
vb. I. Intranz. (Despre unitati militare) A stationa in afara localitatilor, in corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -] - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bivuaca
vb. I. Intranz. (Despre vant, la pers. 3) A sufla lin, usor; (despre miros) a veni in unde usoare. Tranz. A murmura, a sopti. Tranz. (Reg.) A mangaia; a atinge usor. Intranz. (Reg.) A clatina, a misca. - Lat. ( "panza").(by 2W10S11e4r4g13i13o)*adia
vb. I. Intranz. (Despre vapoare; la pers. 3) A se aseza voit sau a se impotmoli in nisip sau intr-un loc unde apa are o adancime redusa. A suferi un esec, a da gres, a nu reusi, a nu izbuti. - Din fr. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*esua
vb. I. Intranz. (Despre vehicule) A schimba directia de mers; a coti. (Despre oameni) A face ca un vehicul in mers sa-si schimbe directia; a coti, a carmi. Tranz. A trece o suma de bani de la un cont la altul. Tranz. A trata o copie fotografica cu o solutie speciala pentru a-i schimba nuantele de negru in alte nuante. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*vira
vb. I. Intranz. (Despre vehicule) A se opri. Tranz. A opri din mers un vehicul. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*stopa
vb. I. Intranz. (Despre vehicule, trenuri, nave etc.) A sta catva timp intr-un loc (de pe traseu), asteptand suirea si coborarea pasagerilor, incarcarea si descarcarea marfurilor etc., (despre oameni) a se opri catva timp intr-un loc. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*stationa
vb. I. Intranz. (Despre vinuri) A prezenta procesul de fermentatie caracteristic sampaniei. Tranz. A prelucra vinul ca sa devina sampanie, a supune vinul sampanizarii. - Din fr.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*sampaniza
vb. I. Intranz. (Despre vite, oi etc.; la pers. 3) A paste^1 . (Despre oameni) A duce (animalele erbivore, turmele etc.) la pasune, a duce sa pasca, a pazi in timp ce paste; a paste^1 , a pastori. - Din (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pasuna
vb. I. Intranz. (Fam.) A face reflectii asupra problemelor vietii. - Din fr. lat. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*filozofa
vb. I. Intranz. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergent sau convergent intr-unul paralel. A determina, a viza o anumita directie. - Din lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*colima
vb. I. Intranz. (Frantuzism) A cadea de acord, a consimti; a se lasa antrenat intr-o actiune. A se lasa corupt. - Din fr. germ. (by 13W13S7e7r15g1i1o)*marsa
vb. I. Intranz. (Frantuzism) A insela, a extorca. (La biliard) A juca astfel incat sa ramana adversarului o lovitura dificila. - Din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*carota
vb. I. Intranz. (Frantuzism) A rasturna cu totul, a intoarce pe dos, a pune in dezordine; a zapaci, a tulbura, a dezorienta. - Din fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*bulversa
vb. I. Intranz. (Frantuzism) A se face remarcat prin calitati exceptionale (mai ales inteligenta); a straluci, a se deosebi. - Din fr. (by 12W12S12e6r6g14i8o)*bria
vb. I. Intranz. (Frantuzism) A straluci, a impresiona puternic prin stralucire. Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*eclata
vb. I. Intranz. impers. A se produce un tunet; a se auzi tunetul. Tranz. impers. (Reg.; in imprecatii) A lovi pe cineva trasnetul; a trasni. Intranz. (La pers. 3) A vui, a bubui. (Despre glas, cuvinte) A rasuna puternic; (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat; a striga. Expr. = a fi foarte furios, a face scandal. Intranz. (Inv.) A trage cu tunul sau cu alte arme de foc. - Lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*tuna
vb. I. Intranz. (In practicile religioase) A nu manca nimic, a tine post complet. Fig. A rabda de foame. - Lat.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*ajuna
vb. I. Intranz. (Inv.) A face politica, a discuta despre probleme politice. - Fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*politica
vb. I. Intranz. (Inv.) A se ruga de cineva cu staruinta si umilinta. - Din lat., it. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*suplica
vb. I. Intranz. (Inv. si pop.) A cadea de la o oarecare inaltime. Expr. (Fam.) (sau sau = a veni pe neasteptate; a fi dezorientat, a nu sti ce sa faca. = a se simti foarte rusinat; a ramane uimit, a fi surprins de ceva. A se desprinde, a se desface dintr-un tot, dintr-un ansamblu (cazand jos, pierzandu-se etc.). (Fam.; despre imbracaminte) A nu se mai tine (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); a fi numai zdrente. (Despre fiinte) A-si pierde pozitia verticala (cazand la pamant); a se prabusi, a se rasturna, a se pravali. Expr. sau = a fi foarte obosit. = a cadea in genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.). sau = foarte frumos, neinchipuit de frumos. (Despre cladiri) A se darama, a se surpa, a se narui. Fig. A muri (in lupta). Fig. (Fam.) A nu reusi la un examen, la un concurs etc. Tranz. Tranz. (Inv. si pop.) A face sa cada in picaturi (un lichid, o materie topita). Expr. sau etc.) sau) = orice ai face, pentru nimic in lume, cu nici un pret, nicidecum. Intranz. A cadea in picaturi; (impers.) (sens curent) a ploua usor, cu stropi rari. Refl., intranz., si tranz. A (se) pata, a (se) murdari cu ceva. Intranz. (Fam.) A intra in posesiunea unui lucru, a dobandi ceva in mod intamplator; a castiga ceva (in mod ocazional sau ilicit). Expr. sau = a ajunge in puterea, la discretia cuiva. Intranz. (Fam.) A sosi pe neasteptate; a se ivi, a aparea. Intranz. (Inv. si pop.) A cadea in..., a da in..., a fi cuprins de... (Pop.; despre zile, evenimente etc.) A se nimeri la o anumita data; a cadea, a fi. Tranz. (Pop.) A lovi, a atinge pe cineva (tintindu-l cu ceva). - Din (by 2W2S11e11r4g5i13o)*pica
vb. I. Intranz. (Inv. si reg.) A merge des la cineva sau undeva; a face acelasi drum de repetate ori. A avea diaree. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*urdina
vb. I. Intranz. (Jur.) A locui, a trai impreuna (in aceeasi casa) cu cineva; a convietui. - Din fr. , lat.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*coabita
vb. I. Intranz. (La pers. 3) A face un zgomot ca al tunetului; a bubui; a rasuna. Tranz. (Rar) A face sa rasune. Intranz. Fig. (Despre oameni) A-si manifesta mania in mod zgomotos. Intranz. si tranz. (La pers. 3) A trasni. Tranz. (Adesea fig.) A zdrobi, a nimici; a narui. - Lat. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*detuna
vb. I. Intranz. (La pers. 3) A se preface in gheata. Expr. (sau ) = a inlemni, a incremeni. (Despre sol) A se intari, a se invartosa din cauza inghetului. Intranz. si tranz. fact. A degera, a amorti sau a face sa degere, sa amorteasca de frig. Intranz. Fig. A incremeni. a inlemni, a inmarmuri (de frica, de emotie). - Lat. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*ingheta
vb. I. Intranz. (La pers. 3) A se produce fulgere in atmosfera. Expr. = (despre oameni; si la pers. 1) a face scandal; a tranti si a bufni. Intranz. Fig. A scanteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). A se ivi sau a trece repede (ca fulgerul). Tranz. Fig. A izbi pe cineva doborandu-l cu o lovitura rapida si puternica. A arunca asupra cuiva o privire iute si taioasa; a tintui, a strapunge cu privirea. - Lat. pop. .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*fulgera
vb. I. Intranz. (Livr.) A avea intaietate, a fi pe primul plan. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*prima
vb. I. Intranz. (Livr.) A contraveni prin rea-credinta, abuz, frauda de la indatoririle si obligatiile de serviciu. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*prevarica
vb. I. Intranz. (Livr.) A discuta probleme de stiinta sau de filozofie plimbandu-se (dupa obiceiul lui Aristotel). suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*peripatetiza
vb.I. intranz.(Livr.) A intrece masura, nivelul obisnuit, a depasi valoarea; a coplesi, a covarsi. - Din fr. , lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*exceda
vb. I. Intranz. (Livr.) A plasmui fantasme . A spune lucruri imaginate. - De la .(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fantaza
vb. I. Intranz. (Livr.) A pune patos (in ceva); a exagera caracterul patetic. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*patetiza
vb. I. Intranz. (Livr.) A ramane in vigoare; a se mentine, a dainui, a dura. A avea mijloace de existenta; a se intretine, a trai. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*subzista
vb. I. Intranz. (Liv.; rar) A se izola (refugiindu-se in natura). - Din n. pr. [Crusoe].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*robinsona
vb. I. Intranz. (Livr.) A se manifesta, a se exprima in termeni violenti sau cu strigate; a chema cu voce tare. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*clama
vb. I. Intranz. (Livr.) A-si incerca vocea sau instrumentul inainte de a executa o bucata muzicala; a incepe sa cante. A efectua o actiune preliminara. [Var.: (inv.) vb. III] - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*preluda
vb. I. Intranz. (Livr.) A vorbi sau a actiona cu intreruperi bruste si dese (la intervale regulate). - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i11o)*sacada
vb. I. Intranz. (Livr. si ir.) A se arata, a se pune (ostentativ) in evidenta, a face caz, parada de ceea ce face ori spune. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*parada
vb. I. Intranz. (Mai ales despre piese tehnice) A aluneca, a se deplasa de-a lungul altei piese (printr-o frecare minima). (Despre hidroavioane) A aluneca la suprafata apei. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*glisa
vb. I. Intranz. (mai ales la pers. 3) A se trage, a proveni, a rezulta din... (Lingv.) (Despre limba, cuvinte si sensul lor) A-si trage originea din...; (tranz.) a arata provenienta unui cuvant din altul, (Despre cuvinte, de obicei cu determinari introduse prin prep. "de la") A se forma cu ajutorul unui sufix sau al unui prefix. Tranz. A abate o apa curgatoare din albia ei naturala in alta albie sau intr-un canal. A indrepta vehiculele de pe o cale de comunicatie pe alta cale. A ramifica o cale de comunicatie sau un canal de la traseul principal pentru a forma un traseu secundar. Tranz. (Mat.) A calcula derivata unei functii. Intranz. (Despre un vas plutitor) A se abate, a se departa din drumul sau normal sub actiunea vantului sau a unui curent; a devia. - Din fr. lat. (by 9W2S3e3r11g12i5o)*deriva
vb. I. Intranz. (Mar.) A vasli cu ajutorul unei rame asezate la pupa, facand ca barca sa inainteze in zigzag. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*godia
vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate in evidenta, la executarea unei bucati, ritmul frazei muzicale; a face sa se desprinda in mod distinct partile care compun ideea muzicala. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*fraza
vb. I. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la alta (dupa regulile armoniei). Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece in chip melodios de la un ton la altul. Refl. si tranz. A (se) modifica anumite marimi caracteristice ale unei oscilatii (spre a transmite semnale purtatoare de informatii). Tranz. (Inv.) A modela. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*modula
vb. I. Intranz. (Muz.; rar) A folosi tehnica contrapunctului. Tranz. Fig. A construi pe mai multe planuri paralele individualizate situatii, imagini corespondente etc. - Din (by 1W1S10e10r3g3i12o)*contrapuncta
vb. I. Intranz. (Pop.) A alerga sau a merge fara astampar de colo pana colo; a se agita. (Despre cai) A merge la trap. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*trepada
vb. I. Intranz. (Pop.) A sta pe ganduri inainte de a face ceva; a sovai, a ezita, a se codi; a intarzia, a zabovi, a se lenevi, a sta inactiv. - Probabil lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*pregeta
vb. I. Intranz. (Pop.; despre Soare, Luna si alti astri; la pers. 3) A cobori spre asfintit; a apune, a asfinti. A aluneca in jos, a cadea, a se cufunda. (Despre ochi, priviri) A luneca, a se abate de pe obiectul fixat (din cauza oboselii). A saraci. - Lat. (by 14W7S8e1r1g2i10o)*scapata
vb. I. Intranz. (Rar) A accepta conditiile dintr-o actiune juridica. A renunta la o cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti. - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*achiesa
vb. I. Intranz. (Rar) A compune si a recita poeme epice. - Din (by 15W15S1e9r9g3i3o)*rapsodia
vb. I. Intranz. (Rar) A conta (de mai mult timp) pe ceva sau pe cineva; a avea in perspectiva. - Din + .(by 9W2S2e11r11g4i4o)*preconta
vb. I. Intranz. (Rar) A emite culori asemanatoare cu ale curcubeului; a scanteia, a luci in lumini multicolore. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*iriza
vb. I. Intranz. (Rar) A executa, a face piruete. - Din Cf. fr. %pirouetter.%(by 7W8S1e1r10g10i3o)*pirueta
vb. I. Intranz. (Rar) A folosi mult metafore, a da unui cuvant valoare metaforica. - Din fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*metaforiza
vb. I. Intranz. (Rar) A inainta o petitie, a cere, a revendica etc. ceva printr-o petitie. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*petitiona
vb. I. Intranz. (Rar) A intretine o conversatie, a vorbi cu cineva. - Din fr. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*dialoga
vb. I. Intranz. (Rar) A lua atitudine, a opina (inaintea altora). - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*preopina
vb. I. Intranz. (Rar) A strange surcele, a umbla dupa surcele. - Din (pl. lui ).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*surcela
vb. I. Intranz. (Rar) A trage o concluzie generala din mai multe fapte particulare. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*infera
vb. I. Intranz. (Rar) A vasli cu ajutorul padelei. - Din (dupa engl. ).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*padela
vb. I. Intranz. (Rar) A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sententios. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*dogmatiza
vb. I. Intranz. (Rar; despre militari sau turisti) A sta un timp in corturi. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*campa
vb. I. Intranz. (Rar; despre oameni) A lancezi; a boli. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din .(by 11W11S4e5r13g13i13o)*gaina
vb. I. Intranz. (Reg.) A avea nadejde la..., a astepta sa..., a tinde spre... A fi in asteptare; a pandi. [Var.: vb.I] - Et. nec.(by 2W2S10e11r11g4i5o)*acira
(?) vb. I intranz. (reg.) A cobori, in zona Muntilor Apuseni (Crisana, Tara Motilor).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*urla
vb. I. Intranz. (Reg.) A scrasni din dinti de ciuda, de manie etc. (Despre zapada inghetata) A scartai, a trosni (sub picioare). - Formatie onomatopeica. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*crasca
vb. I. Intranz. (Reg.) A se misca din loc; a se urni, a se clinti. A se foi, a forfoti. Fig. A carti, a murmura. - Et. nec.(by 8W9S9e2r3g11i11o)*vasca
vb. I. Intranz. (Reg.) A se zapaci, a-si pierde capul, ratiunea. - Et. nec.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*sturluiba
vb. I. Intranz. (Reg.) (Despre bufnite; la pers. 3) A scoate strigate caracteristice speciei. A chiui. - Formatie onomatopeica.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*huhura
vb. I. Intranz. si refl. A fi in raport de interactiune; a se conditiona reciproc. [Pr.: -] - Din (by 4W4S13e6r7g15i15o)*interactiona
vb. I. Intranz. si refl. A se imbolnavi de paralizie; a damblagi. Tranz. fact. A face sa-si piarda mobilitatea si sensibilitatea; a intepeni, a amorti. Tranz. Fig. A impiedica, a face incapabil sa se miste, sa se manifeste, sa actioneze. Tranz. si intranz. A incremeni (de spaima, de emotie etc.). - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*paraliza
vb. I. Intranz. si refl. (Despre fiinte) A face un salt (sau salturi repetate); a sari. Expr. (Intranz.) (cuiva) = a tresari de bucurie, a se bucura mult. A se ridica (putin) de la pamant, a se inalta in picioare pentru a se urca undeva. Intranz. (Despre lucruri) A se misca (repetat) de jos in sus sub impulsul unei forte din afara. (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se involbura; a clocoti. (Despre fiinte si despre lucruri) A se misca, a se deplasa in salturi. (Despre oameni) A merge sprinten. (Rar) A dansa. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. A sari, a tasni de undeva; a se ivi, a rasari (pe neasteptate si sarind). A se ridica in inaltime, a se inalta in vazduh. Tranz. A misca, a deplasa din loc ridicand (usor) in sus. Tranz., refl. si intranz. Fig. A(-si) imbunatati situatia materiala, sociala. Refl. Fig. (Despre copii si plante) A creste in inaltime, a se inalta. - Lat. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*salta
vb. I. Intranz. si refl. (Despre flori) A se deschide involt, a inflori bogat. Refl. (Despre parul capului etc.) A se revarsa bogat, imbelsugat. Refl. Fig. (Despre manifestarile oamenilor) A creste in intensitate. - Din (by 8W1S2e10r10g3i4o)*involta
vb. I. Intranz. si refl. (Despre obiecte) A se desface (in mod brusc) in mai multe bucati; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.; a se sparge. Expr. se spune atunci cand se obtin cu totul alte rezultate decat cele scontate. (sau sau (sau = e un ger strasnic, e foarte frig. Tranz. A sparge, a desface, a despica. Expr. = a omori pe cineva printr-o lovitura (in cap). (sau = a-l durea pe cineva foarte tare capul. Intranz. si refl. (Despre lucruri elastice) A se rupe (fiind prea tare intins), a plesni; (despre piele) a deveni aspru, cu crapaturi. Expr. (sau = a-i fi foarte rusine, a nu mai putea de rusine. (sau = a avea mare nevoie de ceva. Tranz. A intredeschide. Expr. (Refl.) sau = a se face ziua, a se lumina. Intranz. (Ir.; despre animale si oameni) A muri. Expr. (sau etc.) = a-i fi cuiva foarte frig (sau foarte sete, necaz etc.). Intranz. (Peior.) A manca foarte mult, cu lacomie (ca un animal). - Lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*crapa
vb. I. Intranz. si refl. (Despre substante) A se transforma dintr-o stare gazoasa, lichida sau solida-amorfa in stare solida-cristalina. Refl. si tranz. Fig. A lua sau a da o forma precisa, potrivita; a (se) inchega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*cristaliza
vb. I. Intranz. si refl. impers. A se face noapte, a se intuneca. Loc. adv. (sau ) = la caderea noptii. Intranz. A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva. - (by 15W1S1e9r10g3i3o)*innopta
vb. I. Intranz. si refl. impers. (La pers. 3) A se face seara, a amurgi. Loc. adv. (sau ) (sau ) = in amurg. Intranz. A ramane undeva pana seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. - (by 14W7S7e8r1g1i9o)*insera
vb. I. Intranz. si refl. impers. (La pers. 3) A se ivi (multi) nori pe cer. (Pop.; despre vreme, cer, luna, soare) A se intuneca din cauza norilor. Tranz. si refl. Fig. A (se) intrista, a (se) posomori. (Var.: vb. I] - (by 10W10S4e4r12g12i6o)*innora
vb. I. Intranz. si refl. recipr. A se lupta in duel. - Din Cf. it. %duellare.% (by 11W5S5e13r14g7i7o)*duela
vb. I. Intranz. si tranz. A avea sau a face sa aiba aceeasi valoare cu altceva sau cu altcineva; a fi sau a face sa fie egal. A face echivalarea . - Din fr. lat. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*echivala
vb. I. Intranz. si tranz. A cadea sau a face, a lasa sa cada in picaturi. Intranz. impers. A ploua usor, cu stropi rari. Intranz. Fig. A rasuna, a vibra (incet); a picui. Intranz. (Inv. si reg.; de obicei cu determinarile "de somn", "din picioare") A motai, a picoti. - Din (by 15W8S8e9r2g2i11o)*picura
vb. I. Intranz. si tranz. A considera ca realizabila o dorinta, a avea speranta; a nadajdui. - Din lat., it. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*spera
vb. I. Intranz. si tranz. A da nastere, a da viata; a zamisli, a concepe; a se reproduce, a naste. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*procrea
vb. I. Intranz. si tranz. A efectua, a presta o munca, a face un lucru; a munci. Expr. (Trans.) = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-si vedea de treaba. Intranz. A fi in miscare, in actiune; a dezvolta o activitate intr-o directie oarecare; a functiona. Intranz. A actiona in chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. Tranz. A da unui material brut alta forma, facand din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. A cladi, a construi. A face, a confectiona; a fabrica. A coase, a broda; a impleti. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti impotriva cuiva. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*lucra
vb. I. Intranz. si tranz. A emite cu vocea sau cu un instrument un sir de sunete muzicale care se randuiesc intr-o melodie, intr-un acord etc. Expr. = face intocmai cum ii porunceste altul. (Despre pasari, insecte etc.) A scoate sunete placute la auz. caracteristice speciei. Intranz. si tranz. A scrie versuri in cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (in versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva in versuri. Tranz. (Fam.) A indruga, a insira vorbe goale. - Lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*canta
vb. I. Intranz. si tranz. A face oferte in cadrul unei licitatii, a vinde ceva prin licitatie. - Din fr. lat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*licita
vb. I. Intranz. si tranz. A face (sau a pune) pariu, ramasag (de obicei pe o suma de bani). A participa la anumite jocuri de noroc, in special la curse de cai, angajand sume de bani. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*paria
vb. I. Intranz. si tranz. A face sau a spune ceva inainte de o anumita data (fixata) sau inaintea timpului cuvenit. - Din fr. , lat.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*anticipa
vb. I. Intranz. si tranz. A forma sau a prepara o emulsie. - Din fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*emulsiona
vb. I. Intranz. si tranz. A miza o suma de bani la un joc de noroc. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ponta
vb. I. Intranz. si tranz. A pierde sau a face sa piarda sange; a fi ranit sau a rani. Expr. (cuiva) = a fi indurerat, a suferi sau a indurera pe cineva, a-l face sa sufere. Intranz. (Despre rani) A lasa sa curga sange. Intranz. Fig. A se osteni foarte mult; a se chinui; a suferi, a indura multe nenorociri. Tranz. A efectua o sangerare . Intranz. Fig. (Despre cer) A se inrosi, a deveni rosu. Intranz. si refl. (Pop.; despre vite) A se imbolnavi de sange . [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*sangera
vb. I. Intranz. si tranz. A reveni sau a face sa revina succesiv, a lua pe rand unul locul altuia, a se succeda sau a face sa se succeada la intervale aproximativ egale. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternante . - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*alterna
vb. I. Intranz. si tranz. A reveni sau a readuce la viata. Fig. A reveni sau a face sa revina in minte, a (se) trezi in amintire. Intranz. (Despre vegetatie) A renaste dupa sfarsitul iernii, a incepe sa se dezvolte din nou. Fig. A da sau a capata putere, vlaga, a (se) umple de viata; a (se) inviora, a (se) anima. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - (by 5W6S14e14r8g8i1o)*invia
vb. I. Intranz. si tranz. A (se) da jos, a cobori pe mal de pe o nava; a cobori din tren sau din alt vehicul. Intranz. A ataca tarmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). (Rar; glumet) A descinde (intr-o localitate sau intr-un loc). Tranz. A inlatura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de raspundere; a da afara, a concedia. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*debarca
vb. I. Intranz. si tranz. A se opri dintr-o actiune, a nu mai continua o actiune. Expr. = a muri. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (= ).(by 14W7S7e1r1g9i9o)*inceta
vb. I. Intranz. si tranz. A sta la indoiala in luarea unei hotarari; a sovai, a se codi, a pregeta. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r9g10i10o)*ezita
vb. I. Intranz. si tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegrama. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*telegrafia
vb. I. Intranz. si tranz. A turna betonul moale in cofrajele unei constructii, in sapaturile de fundatii etc. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*betona
vb. I. Intranz. si tranz. A vorbi in fata unei instante judecatoresti (ca avocat), aparand cauza uneia dintre parti. P. gener. A sustine o cauza, a apara o idee, un interes; a milita pentru ceva. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*pleda
vb. I. Intranz. si tranz. (Fiz.; despre substante) A trece sau a face sa treaca direct din stare gazoasa in stare solida. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*desublima
vb. I. Intranz. si tranz. (La pers. 3) A emite, a imprastia raze de lumina, de caldura, unde sonore sau fascicule de particule radial, in toate directiile. Intranz. Fig. A avea o infatisare care reflecta fericire, bucurie etc.; a fi vesel, surazator, bine dispus, jovial. - Din lat. fr. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*radia
vb. I. Intranz. si tranz. (Pop.) A respira. Intranz. A-si reveni dupa o emotie, dupa o grija, o apasare, dupa un efort fizic, a simti o usurare dupa o stare de incordare. A face popas, a sta sa se odihneasca. A avea liniste, a nu se (mai) simti in primejdie, a se simti la adapost. Intranz. (Despre vase, recipiente, locuri inchise) A comunica cu exteriorul, a strabate spre exterior, a lasa sa se scurga incet fluidul pe care il contine, printr-o gaura mica sau printr-o crapatura; (despre continutul unui vas) a tasni, a se scurge prin crapaturi. Refl. (Despre unele alimente sau bauturi) A-si pierde taria, gustul datorita pastrarii intr-un vas prost inchis sau in conditii proaste. Intranz., tranz. si refl. (Pop.) A(-si) destainui gandurile si sentimentele ascunse, apasatoare, pentru a se linisti. Intranz. si tranz. (Despre ganduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit sa afle; a (se) difuza. (by 5W14S14e7r7g8i1o)*rasufla
vb. I. Intranz. si tranz. (Reg.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. si: ] - Din (by 6W14S15e8r8g2i2o)*pipa
vb. I. Intranz. (Sport) A conduce mingea sau pucul (cu piciorul, mana, crosa etc.) in asa fel incat sa-si insele adversarul direct si sa poata trece de el. Tranz. A-si insela si a-si depasi adversarul direct printr-o conducere inselatoare a mingii sau a pucului. P. gener. (Fam.) A pacali, a insela. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*dribla
vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare inainte, lateral, oblic sau inapoi, indoind unul dintre picioare de la genunchi si tinand celalalt picior perfect intins, cu toata talpa pe pamant, astfel incat centrul de greutate al corpului sa se afle pe directia deplasarii efectuate. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*fanda
vb. I. Intranz. (Tehn.; despre doua corpuri in contact; la pers. 3) A se roti in jurul unui ax perpendicular pe un plan tangent, comun celor doua corpuri in punctul de contact. Fig. (Despre actiuni, procese etc.) A se baza pe anumite elemente specifice, a se desfasura in jurul a ceva. Spec. (Mil.) A executa o miscare de rotatie in jurul unui militar, al unei formatii etc. A-si rasuci (brusc) corpul; (Sport) a se rasuci pe un singur picior (pentru a manevra mingea). - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*pivota
vb. I. Intranz., Tranz. A aspira, a trage fumul de tutun din tigara sau din pipa; a bea (tutun), a duhani. - Din lat. (intelesul dupa fr. ).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*fuma
vb. I. Intranz., Tranz. A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. A da un telefon, a chema la telefon. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*telefona
vb. I. Intranz., Tranz. A insela la jocul de carti; a induce in eroare; a pacali, a insela. - Din fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*trisa
vb. I. Intranz. Trecere la etape, stari, niveluri calitativ superioare, manifestata in diferite domenii ale vietii sociale (economic, cultural, moral etc.); a face progrese, a inainta, a propasi; a avansa; a se dezvolta. (Despre boli) A evolua; a se agrava; a se intensifica. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*progresa
vb. I. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. " de la") A castiga dreptul la recunostinta cuiva. - (by 11W4S4e13r13g6i7o)*binemerita
vb. I (inv.) a alege, a fixa cu anticipatie, dinainte. (in forma: ) a consemna, a mentiona.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*preinsemna
vb. I (inv.) a apara cu sfaturi impotriva unei nenorociri posibile, a scapa de o nenorocire prin masurile luate.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*precautiona
vb. I (inv.) a avea intaietate fata de cineva; a da cuiva intaietate, prioritate. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*intaia
vb. I (inv.) a da banilor o destinatie favorabila prin plasarea lor intr-o afacere; a plasa.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*coloca
vb. I (inv.) a da o locuinta militarilor prin rechizitie; a incartirui.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*incartiera
vb. I (inv.) a duce dintr-un loc in altul, de colo-colo. (refl.; reg.) a se plimba mult (dintr-un loc in altul).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*prepurta
vb. I (inv.) a ferici, a ferica, a slavi, a proslavi, a clarifica. a face bine cuiva, a ferica.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*inferica
vb. I (inv.) a ferici (pe cineva); a socoti pe cineva fericit. a face bine cuiva. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*ferica
vb. I (inv.) a imprastia, a risipi. (reg.; despre lichide) a tasni. (reg.; in forma: ) a tinti gresit cu pusca. (refl.; reg.; in forma: ) a-i intra ceva cuiva in ochi.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*prastia
vb. I (inv.) a incheia o haina cu nasturi. a pune, a coase nasturi la o haina.(by 7W1S1e1r9g10i3o)*nastura
vb. I (inv.) a indemna la ceva. a provoca, a instiga, a atata, a intarata, a asmuti, a intriga, a baga fitiluri. a nascoci, a produce. a se strange laolalta spre a porni impotriva cuiva; a se ingloti, a se palcui, a se inceti. a destepta in cineva dorinta, pofta de a face ceva, a deschide apetitul pentru ceva (de ex. unei vaci i se face de taur).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*invita
vb. I (inv.) a innobila; a acorda un titlu nobiliar, a face nobil (pe cineva). a ridica pe o treapta inalta a perfectiunii, a da distinctie, a innobila.(by 8W1S1e10r10g3i12o)*nobila
vb. I (inv.) a lumina. a ilumina. a impodobi o carte cu miniaturi, viniete si litere colorate. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*inlumina
vb. I (inv.) a manca repede si cu lacomie, a infuleca. (refl.) a se ghiftui.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*intuflica
vb. I (inv.) a marca vitele cu fierul rosu. (refl.) a lua forma coarnelor de vita.(by 5W5S6e14r14g8i8o)*imboura
vb. I (inv.) a nu asculta sfaturile, poruncile cuiva; a nu tine seama de ele.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*neasculta
vb. I (inv.) a propune sau a sustine candidatura cuiva la episcopie.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ipopsifia
vb. I (inv.) a scoate in evidenta (prin intonatie) semnele de punctuatie, in cursul citirii unui text.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pontua
vb. I (inv.) a scrie, a face o precuvantare (v.), o prefata; a prefata. (despre discursuri) a tine un discurs.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*precuvanta
vb. I (inv.) a (se) umple cu locuitori, a (se) popula un teritoriu, a impopora.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*impopula
vb. I (inv.) a (se) usca, a (se) zvanta. (fig.) a (se) pacali, a (se) insela.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*scausa
vb. I (inv.) a stramuta, a muta, a deplasa. (fig.) a transporta, a cara, a duce, a purta.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*strapurta
vb. I (inv.) a substantiva, a subtantiviza (a transforma o parte de vorbire in substantiv).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*substantifica
vb. I (inv.) a tasni (imprastiindu-se in toate partile), a improsca, a popistrela.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pistrela
vb. I (inv.) a trece prin ciur, a cerne cu ciurul. a broda, a chindisi cu gaurele.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ciura
vb. I (inv.) (despre ape) a naviga. (despre ape) a face sa se deplaseze cu putere, in valuri.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*preanota
vb. I (inv.) (despre caini, copoi etc.) a adulmeca. (fig.; despre oameni) a simti, a observa, a mirosi.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*ulma
vb. I (inv.) (despre oameni) a suplini, a inlocui, a tine locul. a completa, a implini, a intregi.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*suplea
vb. I (inv.) (despre obiecte) a pune veriga (la o usa), a strange intr-o veriga (roata, fluierul). (despre oameni) a pune, a lega in verigi (in lanturi). a inconjura, a asedia o cetate. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*inveriga
vb. I (inv.; despre un loc) a bate poci (tarusi), ca semn ca este oprit sa treci sau sa calci pe un loc.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*impocia
vb. I (inv.; in expr.) (pe cineva sau ceva) = a nu da atentia, a nu lua in consideratie, a nu baga in seama, a desconsidera.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nebaga
vb. I (inv.) (refl.) a se indopa. a infuleca, a inghiti lacom, a devora.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*indupaca
vb. I. (Inv.) Refl. recipr. A veni in conflict cu cineva sau cu ceva, a fi in dezacord; a se contrazice. Tranz. A infige un obiect ascutit; a implanta. - .(by 13W13S6e7r15g15i9o)*imponcisa
vb I (inv.; reg.) a zgaria. (despre vin) a fermenta, a fierbe. (despre ochi) scapara, a scanteia. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*capara
vb. I (inv. si pop.) a (se) plimba. (fig.) a indrepta, a arunca (privirea).(by 9W9S3e3r11g12i12o)*preumbla
vb. I (inv. si pop.) a urma de aproape dupa cineva; a urmari. a precede, a premerge.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*preurma
vb. I (inv. si pop.; despre lichide) a picura. (pop.; despre materii vascoase) a se scurge, a se prelinge. (reg.; despre roua, bruma etc.) a se lasa, a se asterne, a se aseza, a cadea. (pop.; impers.) ploua usor, picura, picureaza, stropeste, uda. (inv. si pop.; despre obiecte si fiinte) a cadea de la o oarecare inaltime. (inv. si pop.; despre partile unui obiect) a se desprinde, a se desface, a se detasa din ansamblu. (reg.; despre brate, picioare) a se scranti. (reg.; despre imbracaminte) a fi numai zdrente, a nu se mai tine pe corp; a curge. (pop. si fam.) a cadea la pamant, a-si pierde pozitia verticala, a se prabusi, a se rasturna (la pamant); (despre constructii) a se narui, a se darama, a se prabusi. (reg.; despre plante) a se apleca spre pamant, a se indoi intr-o parte, a se culca. (fig.; inv. si pop.) a muri. (pop. si fam.) a nu reusi la un examen, la un concurs. (inv. si pop.) a (se) pata, a (se) murdari cu ceva. (pop. si fam.) a intra in posesia unui lucru, a dobandi ceva in mod intamplator; a castiga ceva (ocazional sau ilicit). (pop. si fam.) a veni, a sosi (pe neasteptate, din intamplare) intr-un loc; a se ivi, a aparea. (pop.; despre zile, evenimente, ocazii festive, sarbatori) a se nimeri la o anumita data, intr-o anumita perioada; a cadea, a fi; a veni. (inv. si pop.) a ajunge intr-o anumita situatie, stare, imprejurare; a fi cuprins de ..., a cadea in ..., a da in ... (pop.) a lovi, a atinge (tintind).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pica
vb. I (inv. si reg.) a despica marunt lemne, a face aschii, surcele; a sclepeniti.(by 11W12S5e5r14g14i8o)*sclepta
vb. I (inv. si reg.) a gatui, a sugruma. (reg.; despre caini) a rupe cu coltii, a sfasia o portiune de la gat (pentru a ucide). (inv.; fig.; despre oameni) a trata cu asprime, a cere socoteala in mod violent; a incolti, a lua de gat. (fig.; inv.; despre oameni) a barfi, a critica.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sugusa
vb. I (inv. si reg.) a inota. (despre nave si marinari) a naviga, de a pluti.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*nota
vb. I (inv. si reg.) a omori prin inec, prin asfixiere in apa; a inneca. a omori; a ucide (prin sugrumare). a innabusi, a napadi. (despre ape) a trage la fund (omorand prin asfixiere). a inunda, a potopi.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*neca
vb. I (inv. si reg.) a scrisni (din dinti). a pronunta cuvintele printre dinti (cu suparare, cu furie, cu ura); a mormai, a marai, a bombani.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*scrasca
vb. I (inv. si reg.) a se face noapte, a se lasa noaptea, a innopta. a ramane in timpul noptii la cineva, a-si petrece noaptea undeva, a innopta.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nopta
vb. I (inv. si reg.) a taia cu sabia, a sabra, a sabui. (refl., reg.; in forma: ) a se ascuti, a se ingusta ca o sabie.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sabia
vb. I (inv. si reg.) a trai ca persoana privata, retras, izolat. a trai ca rentier.(by 11W12S12e5r6g14i14o)*privatiza
vb. I. (Inv. si reg.) Tranz. A ingropa un mort; a inmormanta. Tranz. si refl. A (se) acoperi, a (se) inveli. - Lat. (= ).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*astruca
vb. II. Refl. A gasi o multumire completa in ceva; (peior.) a se multumi cu o anumita situatie fara a incerca sa o depaseasca. [Var.: vb. III] (dupa fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*complacea
vb. II. Refl. A-si vedea (neclar) propria imagine (in oglinda, in apa) sau a lasa sa i se vada imaginea (printr-un corp straveziu). Tranz. (Rar) A vedea ceva in mod neclar; a intrezari. Refl. pas. [Var.: (reg.) vb. II] (by 4W4S13e13r6g7i15o)*stravedea
vb. II refl. (inv.; despre ape) a creste in volum, a depasi nivelul obisnuit; a fi din abundenta, din belsug. (despre recipiente) a umple pana sus, a umple complet cu un fluid.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*preaimplea
(?) , vb. (Inform.) A ingrosa, pentru a scoate in evidenta, conturul anumitor caractere dintr-un text redactat cu ajutorul calculatorului; a folosi |fonturi|font| |boldate|boldat|.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*bolda
vb. ingrozi. tremura. v. a fremata, a palpita, a tremura. $(Narile ii zvacneau si i se ....)$(by 8W9S2e2r11g11i11o)*infiora
vb. Intranz. A inhala aer in plamani. Tranz. Fig. A face sa se nasca in constiinta cuiva un gand, un sentiment, o hotarare; a sugera. Spec. A provoca cuiva avantul creatiei artistice; a insufla . Refl. Fig. (Cu determinari introduse prin prep. "din", "de la") A-si gasi un izvor de inspiratie in...; a se orienta, a se ghida, a se conduce dupa... - Din fr. lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*inspira
vb. Intranz. A se intelege, a cadea la invoiala, a face un pact. Spec. A se ralia cu adversarul, tradand interesele propriei comunitati sociale, ale propriului stat. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*pactiza
vb. Intranz. A sta de vorba cu cineva, a intretine o convorbire; a discuta. - Din fr. , lat.(by 3W4S12e12r6g6i6o)*conversa
vb. Intranz. A trai laolalta, in acelasi loc cu cineva; a coabita. (dupa lat. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*convietui
vb.intranz. defectiv (La prez. ind. pers. 3 sg.; pop. si fam.; in expr.) = mai asteapta; mai este (mult) pana acolo; mai trece vreme pana atunci. - Lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*va
vb. Intranz. (Despre un corp) A se roti partial in jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*bascula
vb. Intranz. (Despre vant, furtuna, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascutit si puternic; a fluiera. (Despre unele obiecte; la pers. 3) A produce un zgomot strident, scurt si intens, atunci cand se deplaseaza, se misca, se invarteste sau spinteca aerul cu viteza. (Despre oameni) A scoate un sunet ascutit, strident si prelung, sufland cu putere aerul printre buzele intredeschise, printre degete sau cu ajutorul unui instrument special. Tranz. (Rar) A-si exprima nemultumirea, dezaprobarea fata de cineva sau de ceva prin fluieraturi stridente; a fluiera pe cineva; a huidui. Intranz. si tranz. A emite o succesiune melodica de sunete sufland printre buze, cu ajutorul unui fluier etc.; a intona o melodie fluierand. (Despre unele animale, pasari, insecte; la pers. 3) A scoate un sunet sau un tipat (ascutit) specific. - Lat.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*suiera
vb. Intranz. (Pop.) A rosti oratia de nunta (in calitate de colacar). - Din .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*colacari
vb. intr. A vasli cu o singurA? ramA? asezatA? la pupA?, fA?cand ca ambarca ia sA? inainteze in zigzag. -Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*godia
vb. - (Inv.) A ancora, a fixa cu ancore. - Var. Ngr. ??????????, din ven. cf. sp. Sec. XVIII.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*fundarisi
vb. - (Inv.) A anula, a revoca, a contramanda. Ngr. ?????? "a anula, a distruge", aorist ???????? (Cihac, II, 634; Galdi 147). Sec. XVIII.(by 13W6S6e15r15g15i8o)*anerisi
vb. - (Inv.) A arata, a demonstra. - (Refl.) A se arata, a aparea, a iesi la iveala. - Megl. Sl. (Miklosich, 53; Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), cf. - Der. , s.f. (aparitie; prezenta).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*ivi
vb. (inv.) a asupri, (fam.) a incornora, (fig.) a incarca, a inflori, a umfla. $(A ... realitatea.)$(by 12W12S5e5r14g14i7o)*exagera
vb. (Inv.) a balaci. - A vorbi aiurea, a spune prapastii. - A nimeri, a potrivi, a ajunge la tinta. Sl. , al carui sens de baza este "a tranzita, a trece prin vad" (Miklosich, 15; Cihac, II, 29; DAR), cf. , de asemenea, sb. "a trece prin vad", slov. "a hoinari" si "a da gres". Sensul fundamental din rom., "a nimeri" se explica in DAR prin ideea intermediara de "a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton, a nimeri momentul"; dar aceasta inseamna sa se derive un sens primar de la o acceptie secundara si tirzie. trebuie sa fi insemnat mai intii "a gasi vadul" sau "a afla drumul", cf. bg. "a afla, a descoperi". Der. s.f. (intimplare, hazard); (var. inv. ), adj. (aiurit, zapacit, nesabuit, bezmetic), legat direct de acceptia 2; , adj. (zapacit). Este gresita opinia lui Loewe 70, care il leaga pe de lat.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*brodi
vb. (inv.) a blagodari. $(A ... divinitatii.)satisface(Recolta obtinuta l-a ....)limita$.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*multumi
vb. (inv.) a catagrafia, a scrie. $(A ... o colectivitate umana.)(A ... o carte.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*recenza
vb. - (Inv.) A cauta. - A avea nevoie. - A solicita, a implora. - A reclama, a pretinde, a revendica. - A indica pretul unei marfi. - A cersi, a cere de pomana. - A peti, a face propuneri de casatorie. - A chema, a solicita prezenta. - (Refl.) A se cere, a fi nevoie. - A fi acceptat un articol. - (Refl.) A solicita un permis, a cere autorizatie. - Mr. "a cauta," megl. Lat. "a cauta" si (Puscariu 337; Candrea-Dens., 317; REW 6923; DAR); cf. it. (sard. ), prov., v. fr. , sp., port. - Der. s.f. (exigenta), formatie literara din sec. XIX. Conjug. perf. simplu si a part. este moderna si analogica; pina in primii ani ai sec. XIX se folosise, paralel cu formele anterioare conjug. lat. > , de unde , si > , mai tirziu (cu analogic, de la prezent). De la aceasta forma veche de conjug. s-a dezvoltat un vb. nou, iar pe baza perf. simplu al acestuia, s-a construit un prezent analogic ; astfel se explica , vb. (a cere; a cere de pomana; a implora); cu der. , s.n. (faptul de ); s.m. (persoana care cere de pomana); , adj. (de cersetor); vb. (a cersi); s.f. (cersit). Pentru formarea acestui vb., cf. Seineanu, 214 si de asemenea v. sard. sard. "cersetor".(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cere
vb. (inv.) a cerca. $(L-a ... sa-i faca un serviciu.)(Il ... sa intre.)(BIS.)(Toata ziua se ....)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ruga
vb. (inv.) a cere. $(L-a ... peste tot.)(... un om potrivit pentru ...)(... prin sertare, prin toata casa, prin lucrurile mele.)(O marfa care se ....)(Te rog sa-ti ... de treaba ta!)(... de toate ale casei.)incerca(... daca nu poti sa dezlegi problema.)(... sa ma insele.)(... sa gaseasca o solutie.)(Calul de dar nu se ... in gura.)trata$.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*cauta
vb. - (Inv.) A certa, a dojeni. - (Inv.) A citi. Ngr. without (Galdi 93), cf. alb. (Meyer 82). Sec. XVIII.(by 13W7S7e15r1g1i9o)*ghiovasi
vb. - (Inv.) A chema in armata, a recruta. Lat. (sec. XIX), conjugat ca - Der. , s.f., din fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*conscrie
vb. - (Inv.) A conduce, a calauzi. - A pune in miscare. - A pregati, a aranja, a orindui. - A repara, a indrepta. - A condimenta, a asezona, a gati. - A aranja, a farda, a sulemeni. - A indrepta, a imbunatati, a corecta. - (Inv.) A turna vin, a umple paharele. - Var. (inv.) Mr. megl. Lat. "a conduce", care se folosea si in forma (Cihac, I, 81; Puscariu 548; Candrea-Dens., 512), cf. alb. (Philippide, II, 640), cat. - Der. (var. inv. ), s.m. (demnitar la curtea domnitorului, inalt functionar); s.f. (functia, demnitatea de dregator); , s.f. (clasa dregatorilor); , adj. (oficial); , s.n. (inv., document oficial, scriitura autentica; Mold., mincare gatita, condiment); , s.n. (inv., ordine, functie; suliman, fard; aranjare, reparare); s.f. (inv., reparare; Trans., actiunea de a ingrasa pamintul cu balegar).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*drege
vb. - (Inv.) A crapa, a despica. - A separa, a pronunta deslusit, a silabisi. De la cu schimb de pref. (Puscariu 524; Tiktin). Dupa parerea putin sigura a lui Tiktin, sensul 2 ar fi un imprumut facut din it. - Der. , adv. (clar).(by 13W13S6e6r15g15i8o)*raspica
vb. - (Inv.) A cruta. - A absolvi, a scuti de pedeapsa. - A scuza. - A permite, a ingadui, a accepta. - (Refl.) A se impaca, a face pace. - (Refl., inv.) A-si lua ramas-bun crestineste. - (Inv.) A abandona, a lasa, a renunta. - Mr., megl. Lat. "a cruta" (Puscariu 769; Candrea-Dens., 811; REW 5014; DAR; Densusianu, II, 18; Rosetti, I, 167), pastrat numai in rom. - Der. , s.f. (iertare; compozitie poetica ce se recita atunci cind tinara casatorita se desparte de parinti; despartire, ramas-bun, mai ales cind este vorba de un muribund); adj. (indulgent, care iarta usor); adj. (care nu poate fi iertat; care nu este iertat); adj. (care nu iarta).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ierta
vb. - (Inv.) A da la o parte. - A degaja, a elibera (interiorul casei). - A face curatenie, a curata. - Var. Lat. "a dezradacina" (Candrea-Dens., 484; Candrea; Graur, IV, 184; Cortes 127), ipoteza confirmata de prima var., si de sensul vechi: cf. (Biblia 1688). Totusi, Puscariu 503; Tiktin si Scriban prefera sa se refere la lat. , de la (by 5W6S14e14r7g8i1o)*deretica
vb. (inv.) a descapatana, a scurta. $(A ... pe un condamnat la moarte.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*decapita
vb. (inv.) a desconsilia, a despovatui, a dezmanta. $(L-a ... sa procedeze asa cum inten-tiona.)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*desfatui
vb. - (Inv.) A dezvolta, a extinde. - (Inv.) A se desface florile. Lat. (Candrea). Cuvint inv., se regaseste numai in expresia "floare desfacuta". Este dublet de la forma neol. , vb. (a dezvolta), format de la part. , ca it. de la (Scriban).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*desvoalbe
vb. - (Inv.) A elibera, a da drumul, a emancipa. - A desprinde, a scoate. - A dezbate, a discuta. De la cu pref. ; cu ultimul sens, este traducere din fr. - Der. s.f. (discutie), cu semantismul fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*desbate
vb. (inv.) a evghenisi, a nobilita, (inv. fig.) a inalta. $(L-a ... conte.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*innobila
- vb. (Inv.) A face binele. De la si , compus ca in gr. ????????, sl. , cf. lat. Este forma inv., care supravietuieste in der., si a carei compunere se simte inca, astfel incit se poate spune indiferent sau - Der. adj. (care foloseste, care face bine); , s.f. (fapta buna; ajutor dat cuiva).(by 7W7S1e1r9g9i3o)*bineface
vb. - (Inv.) A face zgomot, a striga, a tipa. Sl., cf. rus. "a certa", pol. (Cihac, II, 113), de la radicalul , cf. - Der. s.f. (zgomot, larma); adj. (zgomotos; certaret).(by 13W13S7e7r7g1i1o)*galagi
vb. - (Inv.) A fata. - A aduce la lumina, a aparea. - (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. - A iesi, a se produce. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), cf. it. , prov. fr. , cat. sp. port. - Der. s.f. (nastere); adj. (generator, care da nastere; s.m., tata); s.n. (inv., nastere; inv., Nasterea Domnului); s.f. (faptul de a naste; Craciun; inceput; organ genital femeiesc); vb., format dupa fr. ; s.f., dupa fr. Cf. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*naste
vb. - (Inv.) A fixa, a determina. - A ajunge, a atinge, a tinti. Slov. "a intepa", sb. "a puncta", din sl. "virf" (Tiktin).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*picni
vb. - (Inv.) A gazdui, a primi. - (Inv.) A consimti. - A promite, a-si da cuvintul, a se angaja. Mag. "a primi" si (DAR; Galdi, 89), cf. - Der. s.f. (promisiune); s.n. (promisiune, obligatie); s.f. (promisiune, angajament, obligatie); , s.f. (promisiune); adj. (promitator); s.f. (inv., promisiune); s.f. (inv., promisiune). Din rom. provine in bg. din Trans. (Miklosich, 121).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fagadui
vb. (inv.) a impopora, a popora. $(A ... un teritoriu.)(Tribul ... candva nordul tarii.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*popula
vb. - (Inv.) A indeparta, a desparti: (Pravila Mica). - A intrista, a supara, a apasa. - Bg. "a desparti", din sl. "a agita" (Miklosich, 29; Cihac, II, 182; Tiktin), cf. bg. "a agita", sb. "a misca". Sensul inv. al lui nu apare in dictionare. - Der. s.f. (inv., intristare, suparare, chin); adj. (dureros, intristator); s.f. (inv., chin).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mihni
vb. - (Inv.) A infrumuseta. - A produce placere, a delecta. - (Refl.) A se distra, a petrece. Lat. "a mirosi urit, a face sila", cu pref. care indica sensul contrar. Pentru semantism, cf. sp. "a mirosi urit" si "a supara"; , si sl. "curatirea copilului" si "deliciu, voluptate". Aceasta explicatie, sugerata inca de Seineanu, nu pare sa fi fost acceptata, desi este de departe cea mai corecta. Celelalte nu par suficiente: din lat. (Cihac, I, 90); (Cretu 317); , de la "soarta" (Puscariu 518); , de la "istovit de sarcina" (Densusianu, III, 430); de la si lat. "fatatoare" /Spitzer, II, 284-86; REW 3269); de la , cf. sp. (Buescu, in 1952, 109-121). - Der. s.f. (desfatare, deliciu); , adj. (care produce desfatare).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*desfata
vb. - (Inv.) A inmina, a da. - (Inv.) A supune, a ocupa, a domina. - A asalta, a napadi, a invinge. - A stapini, a opri. - A infrunta, a rezista. - Var. inv. Sl. , imperf. - (Tiktin), cf. Candrea, II, 219 pornea gresit de la (by 6W6S14e14r8g8i1o)*prididi
vb. - (Inv.) A instrui, a disciplina, a educa, a forma. - A condamna, a osindi. - (Refl.) A se chinui, a se tortura, a suferi. - Mr. megl. "a munci". Mgr. ???????, aorist ???????? (Munu 44; Sandfeld 19), cf. sb., cr. (sec. XIV, cf. Vasmer, 113), bg. "a pedepsi"; ipoteza este inutila, fiindca evolutia este normala; cf. si v. fr. "chastiier" "a instrui". Der. (var. ), s.f. (osinda; inv., educatie, instructie), cf. ngr. ?????????, sl. ; s.f. (Mold.) "epilepsie", probabil din sl. (dupa Philippide, 107, prin incrucisarea cu ); adj. (care pedepseste).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pedepsi
vb. - (Inv.) A invita, a pofti. - (Inv.) A obliga, a pricinui. - A impinge, a da un impuls. - A stirni, a incita, a misca. - A exorta, a inflacara. - (Refl.) A se hotari. - (Refl.) A se multumi, a se simti bine. - Mr. Origine incerta. Se considera in general (Puscariu 830; REW 4371; Tiktin; DAR; Iordan, 50; Candrea; Scriban) rezultat al unui lat. , cf. "a conduce" sau fr. Aceasta explicatie, ce s-ar putea admite din punct de vedere semantic, este dificila din acela al fonetismului, intrucit nu se poate accepta pierderea lui , care s-ar afla in pozitie forte in prezent , cf. paralelismul cu (Lambrior 375 crede ca este doar var. a lui , ceea ce nu pare a fi mai probabil). Daca primele doua sensuri, care astazi apar inv., sint originare este posibil sa fie vorba despre lat. "a binevoi", sau "a face vrednic, a face apt", de unde apoi "a pune in situatia de a face" ceea ce indica vb. urmator (cf. Coresi, ). Rezultatul fonetic este normal, cf. > ; trebuie sa fie pref. factitiv adaugat tirziu. Der. s.n. (invitatie, incitare; exortare; stimul), postverbal; s.f. (inv., stimul); , adj. (animat, stimulant).(by 9W2S3e3r11g12i5o)*indemna
vb. (inv.) a invrednici, a meritarisi. $(... laudele noastre.)face(... o bataie!)$(by 11W5S5e13r13g7i7o)*merita
vb. - (Inv.) A linisti, a potoli, a impaca. - (Refl., inv.) A ceda, a se preda. - (Refl.) A intelege, a se convinge. - A lamuri, a explica. - Var. Sl. "a face pace", de la "pace", cf. "a impaca"; trebuie presupusa adaugarea pref. exhaustiv , ca in cazurile etc. Totusi, dupa Cihac, II, 193, acest cuvint se explica in general prin sl. "a masura complet", cf. rus. "a masura ce lipseste" (Tiktin; Berneker; Candrea; Scriban), cu toate ca explicatia este sub toate aspectele insuficienta (insusi Tiktin remarcase ca primele doua sensuri nu se potrivesc cu acest ultim etimon). - Der. (var. ), adj. (care nu intelege); (var. ), s.f. (indoiala, intrebare).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*domiri
vb. - (Inv.) A mentiona, a indica, a aminti. Este cuvint care apare numai la vechii cronicari din sec. XVII si XVIII, si care nu pare sa fi avut circulatie pop. De aceea, credem ca este o reproduce fidela artificiala a ngr. ?????? "a studia, a medita, a mentiona". Pare putin probabila ipoteza din DAR, care presupune o identitate intre si si, pentru a explica semantismul primului vb., se gindeste la o posibila confuzie intre lat. "a ameninta" si lat. , de la "a intrece, a depasi". (by 8W1S2e10r10g4i4o)*amelita
vb. - (Inv.) A munci, a trudi. - A obtine, a cistiga. - A economisi, a pune deoparte. -Mr. "a munci", megl. , " a se grabi". Mgr. ??????????, aorist without "a lupta" (Roesler 563; DAR), de unde provin si it. "a dori amarnic", si in toate limbile romanice, (rom. , s.f., din fr.; , vb.; , adj.). - Der. s.f. (munca; cistig, bunuri); s.f. (cistig, economii); , adj. (muncitor; care cistiga bine prin munca). (by 15W9S9e2r2g11i11o)*agonisi
vb. (inv.) a nastavi, (fig.) a inspira, a insufla. $(I-a ... sa procedeze astfel ...)(Ce-ti ... aceasta imagine?)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*sugera
vb. (inv.) a obli. $(A ... un cui.)destindenivelaaranja(... cuvertura.) imbunatatiamelioracorecta(Si-a ... dictiunea.)(A ... o nedreptate.)redresaintremaintremaapucaduceindrumadirija$. a intinde, a intoarce, a ochi, a tinti. (... (by 6W14S14e8r8g1i2o)*indrepta
vb. (inv.) a odora. $(Flori care ... imbietor.)$ a duhni, a puti, (prin Mold.) a se auzi, (Mold.) a duhli, (inv.) a duhori. (... (inv. si reg.) a(-i) puti. $(Ii ... a caine.)(Ogarul ... vanatul.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*mirosi
vb. (inv.) a plini. $(A ... paharele.)in-carcainfundaastupaintesa(Gradina s-a ... de flori.)pataacoperipodidinapadi$.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*umple
vb. (inv.) a poftori. $(Te rog sa-mi ... maine ce trebuie sa fac.)(Sa ne ... cele invatate.)evoca$.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*reaminti
vb. (inv.) a prasni. $(Ce ... acolo?)(Dusumeaua ....)(Cheia ... in broasca.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*scartai
vb. (inv.) a preacumpara. $(A ... un obiect amanetat.)(A ... un prizonier, un rob.)(Rezultatul a ... eforturile facute.)ispasimantui$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*rascumpara
vb. - (Inv.) A prinde curaj, a se insufleti. - A indrazni, a se incumeta, a avea curajul de a intreprinde ceva. - Var. Sl. , de la "indraznet", cf. Puscariu, VIII, 349, unde cuvintul este considerat, impotriva tuturor aparentelor, drept un termen de cultura). - Der. , adj. (cutezator, curajos); , adj. (timid); s.f. (cutezanta, curaj).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*indrazni
vb. - (Inv.) A privi, a contempla. - A reflecta. - (Refl.) A se uita intr-o oglinda sau ca intr-o oglinda. Sl. (Miklosich, 33; Cihac, II, 222; Byhan 310; Conev 62). - Der. s.f. (obiect cu suprafata neteda si lucioasa care reflecta imaginea); s.m. (fabricant de oglinzi).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*oglindi
vb. - (Inv.) A sacrifica. - (Inv. si Mold.) A se ingriji de sufletul unui mort, a se ocupa de inmormintare, de slujbe si pomeni, a face tot ce se cuvine pentru odihna sa. - A da ultimele dispozitii cu privire la propria inmormintare si la pomeni. - Var. Lat. , popular (Hasdeu 2171; Puscariu 440; REW 2048; Candrea-Dens., 386; DAR; Puscariu, 336); cf. dubletul si pentru sensul special, sp. - Der. , s.f. (inv., sacrificiu; pomana; slujba de inmormintare); , s.n. (inv., sacrificiu; pomana; obiectele necesare pentru inmormintare, ca de pilda straie, monede, pe care taranii batrini obisnuiesc sa le pastreze pentru propria lor inmormintare; masa care se face dupa inmormintare pentru odihna sufletului unui mort).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cominda
vb. - (Inv.) A saluta. - A pupa. - Mr. Lat. (Puscariu 1528; REW 7556; Seineanu, 188; Densusianu, II, 20). De uz general, mai putin Banatul ( I, 79). - Der. s.n. (sarutare); (var. ), s.n. (inv., salut; pupat).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*saruta
vb. (inv.) a sarcina. $(L-a ... cu urma-toarele ...)angaja(A ... o femeie.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*insarcina
vb. (inv.) a scadea. $(Cel ce da saracilor, niciodata nu va ....)dauna.$(by 6W6S14e14r8g8i1o)*pagubi
vb. (inv.) a scuti. $(A ... un bun ce i-a fost incredintat.)(A ... ceva in buna stare.)conserva(Unde ... peria de haine?)duraretinemenajamentinedainuiperpetua(... in suflet icoana copilariei.)opriopritine$.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pastra
vb. (inv.) a (se) asiguripsi, a (se) siguripsi. $(Se ... impotriva accidentelor.)garanta(A ... pe cineva de ceva.)sustineconvinge$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*asigura
vb. (inv.) a se fagadui, a se jurui, a sufleti. $(Se ... ca e cum spune.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*jura
vb. (inv.) a (se) infasura, a (se) strange, (inv.) a (se) imprejura. $(Un brau ii ... mijlocul; se ... cu un brau.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*incinge
vb. (inv.) a se izbandi. $(S-a ... crunt pe el.)(A ... sangele celui ucis.)(A ... rusinea indurata.)$(by 11W11S5e5r5g14i14o)*razbuna
vb. (inv.) a se mascari. $(Participantii la bal s-au ....)camuflaacoperi(Norii ... lumina soarelui.)(Isi ... ignoranta.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*masca
vb. (inv.) a semna. $(A ... un obiect pentru a-l identifica.)(... un animal de taiere.)inregistramarcaconstituisemnifica(Aceasta porecla nu ... nimic.)(Ce ... cand visezi un porumbel?)rezulta$.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*insemna
vb. - (Inv.) A se odihni. - A muri, a deceda. - Var. inv. Mr. megl. Lat. (Tiktin; REW 7218), cf. it. prov. fr. sp. - Der. s.m. (defunct); s.m. (defunct), probabil prin contaminare cu (dupa Draganu, III, 726, dintr-un lat. ).(by 9W9S9e3r3g11i12o)*raposa
vb. (inv.) a (se) pericola. $(Te rog sa nu-l ....)(Aceasta situatie ii ... viata.)riscacompromite$.(by 6W6S14e14r15g8i8o)*primejdui
vb. (inv.) a se prosti, (inv. fig.) a cobori. $(A ... de la tronul imparatiei.)$(by 6W6S6e15r15g8i9o)*abdica
vb. - (Inv.) A se refugia, a se adaposti. - A scapa, a se salva. - A trai, a locui, a salaslui. - Var. (inv.) Mag. "a merge in fata" (DAR). - Der. s.f. (lacas).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*haladui
vb. (inv.) a sledi. $(L-au ... cu totii.)insotiperindacontinuatrebui(Zilele ... unele dupa altele.)(I-a ... in functie.)studiafrecventarezultadecurgeconformarespecta$.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*urma
vb. (inv.) a slobozi. $(Judecatorul l-a ... pe inculpat.)(Si-a ... datoria.)(A ... in termen rata.)(S-a ... de o mare obligatie.)$(by 3W12S12e5r5g14i14o)*achita
vb. - (Inv.) A taia, a zgiria. - (Inv.) A smulge parul din cap. - (Rar) A lua, a prada, a jefui. - A distruge, a narui, a rade de pe fata pamintului. - A dauna, a pagubi, a ruina. - Var. Lat. "a peria, a netezi, a nivela". Semantismul prezinta dificultati, in lumina primelor folosiri documentate in limba veche si populara, dar uitate in limba scrisa. Fonetismul indica faptul ca trebuie sa se plece de la o var. , cu trecerea lui > ; la pierderea infixului nazal ar fi putut influenta analogia cu , cf. it. Ipotezele anterioare sint insuficiente: lat. (Candrea, 11); din lat. (Philippide, 99; Puscariu 484; Tiktin; REW 2579; Candrea; Scriban; Rosetti, I, 165; cf. contra Graur, V, 95), formatie dificila care nu explica evolutia semantica; gr. ????????? "a seca" (Bogrea, IV, 807). - Der. s.f. (ruina, cladire darapanata).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*darapana
vb. - (Inv.) A urmari. - A izgoni. - A trimite. - A conduce turmele, carul. Mr. istr. Lat. "a ameninta" (Diez, I, 270; Puscariu 1077; Candrea-Dens., 1119; REW 5585), cf. it. , prov., cat., v. sp. fr. (pentru sp., cf. A. Carballo Picazo, XXXVI, 100-112).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*mina
vb. (inv.) a vernichiari. $(A ... un tablou.)(A ... ieri noua sa expozitie.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*vernisa
vb. - (Inv.) A vraji, a face farmece. - A amagi, a momi. - Mr. "a vraji". Gr. ?????? "a fermeca" (Hasdeu; DAR; Diculescu, 474; Rosetti, II, 66), probabil prin intermediul unui lat. , cf. calabr., sicil. , cat., sp. In mr., din ngr. ??????, de unde si bg. Der. s.f. (inselaciune, artificiu); adj. (inv., inselator); , s.m. (impostor), pe care Diculescu, 474, il deriva dintr-un gr. ??????; , s.f. (inv., ademenire); adj.; (inv., inselaciune, escrocherie). (by 14W7S8e1r1g9i10o)*amagi
vb. (inv.) a zbea. $(Pruncul ... lapte de la san.)(Sarpele ii ... sangele.)absorbi$.(by 15W8S8e2r2g2i11o)*suge
vb. (inv.) a zeciui, (fig.) a secera. $(Epidemia a ... oamenii.)masacra$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*decima
vb. (inv.; despre persoane) a atribui obiceiuri, deprinderi, maniere de spaniol; a considera, a trata drept spaniol.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*spanioli
vb. - (Inv., rar) A imbraca, a impodobi. - A apuca, a prinde. Origine incerta. Pare der. din lat. , cf. Sensul originar ar fi, in acest caz, "a infasura", cf. sp. "a forma" si "a impodobi, a infrumuseta"; insa cel de al doilea sens este mai putin clar. Dupa Capidan, III, 758; Draganu, VII, 134; Giuglea, X, 58; si DAR, din lat. "a intari", cu evolutie semantica la "a apuca strins, a inhata", care pare mai putin probabil. Cuvint rar, se foloseste numai in Banat. Daca ipoteza noastra este corecta, este dublet al lui , vb. (in Timoc, a imbraca, a impodobi); de la , vb. (a forma, a constitui, a compune), cuvint vechi, din sec. XVIII, din lat. , cu der. inv. , s.f. (informare); si , vb., din fr. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*infarma
vb. (inv. si glumet) a (se) congratula, (inv.) a (se) ferici, (fam.) a (se) gratula, a (se) hiritisi. $(Se ... reciproc pentru succesele dobandite.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*felicita
vb. (inv. si pop.) a adasta, (inv. si reg.) a acera, (prin Transilv.) a agodi. $(... de o ora acolo.)(Mai ... putin, ca vin!)(... o clipa!)pasuisperaprevedea(Ce te-ai ... sa vezi?)ezita$.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*astepta
vb. (inv. si pop.) a mana. v. a adresa, a expedia, a scrie, (reg.) a mana. v. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*trimite
vb. (inv. si pop.) a naimi, (inv., in Mold.) a imposesui. $(... un teren agricol.)$(by 5W5S13e13r7g7i15o)*arenda
vb. (inv. si pop.) a patimi. $(De ce boala ...?)chinuiindura(De multe a mai ....)suporta(A ... multe nevoi.)(A ... o condamnare.)ingadui(Nu-l poate ....)$(by 3W4S12e12r13g6i6o)*suferi
vb. (inv. si pop.) a prepune. $(Am ... ca vei veni.)banuicrede(Sa ... ca asa s-au intamplat lucrurile.)(Inteligenta ... reflectia.)$(by 15W15S8e9r9g2i2o)*presupune
vb. (inv. si pop.) a scrie, a zugravi. $(A ... o caricatura.)(Acum imaginea ei se ... in lumina asfintitului.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*desena
vb. (inv. si pop.) a seca, (pop.) a damblagi, a lua, (Ban.) a slogui, (inv.) a slabanogi. $(I-a ... piciorul drept.)amortiinmarmuri(O sfiala ii ... orice miscare.)(Prin forta i-a ... orice miscare.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*paraliza
vb. (inv. si pop.) a (se) razboli, (pop.) a (se) bolnavi, (Transilv. si Ban.) a (se) beteji.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*imbolnavi
vb. (inv. si pop.) a smicura, (reg.) a cura, (Mold.) a deciocala, (prin Transilv.) a deciurica. $(A ... porumbul de pe stiuleti.)(A ... fasolea.)(A ... alune.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*dezghioca
vb. (inv. si pop.) a smulge, (inv. si reg.) a peni, (reg.) a dupurlui, a scarmana, (Mold., Bucov. si Maram.) a cinatui, (Mold. si Bucov.) a ciupeli, (Transilv.) a jupeli. $(A ... o pasare.)$(by 1W1S2e10r10g4i4o)*jumuli
vb. (inv. si pop.) a spoi, (pop.) a inauri, a intrauri. $(... un vas metalic.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*auri
vb. (inv. si pop.) a tocmi, (inv. si reg.) a naimi, (inv.) a prinde. $(A ... o camera, o trasura.)$(by 15W8S8e9r2g2i10o)*inchiria
vb. (inv. si reg.) a apleca, (prin Transilv.) a baia. $(Mama isi ... pruncul.)$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*alapta
vb. (inv. si reg.) a napusti. a omite, (reg.) a intrelasa, (inv.) a negriji, a neingriji. a omite, a uita, (latinism rar) a pretera. v.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*neglija
vb. (inv. si reg.) a prociti, (prin Ban.) a prozice, (inv.) a poftori. $(Te rog sa ... tot ce ti-am spus.)(A ... o propunere.)recapitulamemorizareeditareinnoirasfrange$.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*repeta
vb. (inv. si reg.) a raschira. $(Isi ... barba.)infoiadesface(A ... nisip peste tot.)(A ... sare, zahar pe bucate.)$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*rasfira
vb. (inv. si reg.) a sapa, (inv.) a rapsti. $(I-a ... tronul.)(A ... drepturile cuiva.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*uzurpa
vb. (inv. si reg.) a secfestrui, (reg.) a cuprinde, a foglali, a funtui, a prenora, (inv.) a secfestrarisi, a zeberi. $(A ... un bun imobil.)confisca(A ... pe cineva.)$(by 13W6S6e7r15g15i9o)*sechestra
vb. (inv. si reg.) a (se) imbucura. $(S-a ... mult de vestea aflata.)(Peisajul ii ... sufletul.)(Se ... de placerile vietii.)beneficiaavea$.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*bucura
vb. (inv. si reg.) a (se) plini, (inv.) a sosi, a (se) umple. v. a se scurge, a trece. v. v. v. a asculta, a indeplini, a satisface. v. v.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*implini
vb. (inv. si reg.) a se prieteni, (reg.) a se ortaci. $(S-au ... repede.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*imprieteni
vb. (inv. si reg.) a (se) scrivi, (prin Munt.) a schercani, (prin Olt. si Munt.) a (se) scarciumi, (peior.) a (se) smiorcai, (reg. peior.) a (se) smarci, a (se) smarcai, (glumet) a oracai. $(Un sugar care ....)smiorcai$.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*scanci
vb. (inv. si reg.) a (se) straina. $(S-au ... de casele lor.)(De ce te-ai ... de noi?)(JUR.)(A ... un bun.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*instraina
vb. (inv. si reg.) a socoti. $(I-a ... pe nedrept aceasta afirmatie.)apropriaconferi(... loturi de casa taranilor.)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*atribui
vb. (inv. si reg.) a supune. $(Il ... la un impozit de ...)impulsionatrebuinecesitaafirma(El a ... conditiile.)$(by 12W12S5e5r14g14i7o)*impune
vb. (inv. si reg.) a tinge. $(... un obiect.)(Sa nu va ... de aceste lucruri.)insusi.lovibate(Il ... cu vorba.)ajunge(Nu se ... somnul de el.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*atinge
vb. I (pop.) a face pepenului o tencusa, pentru a vedea daca-i copt.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*intencusa
vb. I (pop.) a face vraste (dungi, fasii, vergi) pe un obiect, a face cu vraste un obiect; a indunga, a invarga. (fig.) a alterna. (fig.; refl.) a deveni schimbacios, a se schimba. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*invrasta
vb. I (pop.) a murdari. (fig.) a murdari cu vorba, a ocari, a ponegri. (reg.) a lucra neingrijit, de mantuiala; a imbredeli, a carcali, a inchipui. a nu rosti ceva clar, a vorbi neprecis, a ingaima, a baigui, a ingana, a balbai, a bolborosi, a indruga. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*ingala
vb. I (pop.) a pune copca, a prinde in copci, a incheia cu copci. (fig.) a uni, a casatori (pe cineva cu altcineva). (fig.; despre maini) a-si incrucisa. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*incopcia
vb. I (pop.) a pune cuiva in spate o crosna (o sarcina, o greutate, o povara). (refl.) a lua in spate o crosna (o sarcina, o greutate, o povara). (fig.; refl.) a se imbraca cu multe straie; a se infofoli, a se inhaimura, a se incotosma, a se incotosmani, a se imboldori.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*incrosna
vb. I (pop.) a (se) face doldora, a (se) umple, a (se) indesa, a (se) indopa.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*indoldora
vb. I (pop.) a sufleca, a sumete (manecile). (refl.; fig.; reg.) a se supune.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*sumeca
vb. I. (Pop.) Intranz. A sta sau a face de paza; a pazi. Tranz. A pandi, a urmari. Tranz. A supraveghea, a ingriji (pe cineva sau ceva); a avea grija sa... Intranz. A sta treaz, a nu dormi. Tranz. Spec. A sta de veghe noaptea la mort, a sta la priveghi. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 3W9S10e3r3g11i12o)*priveghea
vb. I. (Pop.) Intranz. A zgaria, a racai (cu ghearele). Refl. (Reg.) A se scarpina. Tranz. A ara la suprafata, a zgaria pamantul. Refl. A se catara, agatandu-se cu ghearele. A se agata, a se prinde de ceva. - Et. nec.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*zgreptana
vb. I (pop.) (inv.) a taia un copac de la radacina in asa fel, incat sa se tina doar intr-o aschie, pentru a fi pravalit peste cotropitori. a face un lucru slab, prost, de la inceput. a rezema usor o usa. (refl.) a se fuduli. (refl.) a se incapatana.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*intina
vb. I. (Pop.) Refl. A se reintoarce, a se inapoia, a reveni. Tranz. A da inapoi, a inapoia. - (dupa fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*reinturna
vb. I (pop. si inv.) a presara cu faina, a tavali prin faina. (refl.) a se umple de faina. a pudra. (fig.) a bate.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*infaina
vb. I. (Pop.) Tranz. A lasa ceva din mana; a arunca. A arunca un obiect nefolositor sau fara valoare, renuntand la el. Expr. = a fi vrednic de luat in seama; a avea pret, valoare. Tranz. A darui, a da cuiva ceva de mica valoare. Tranz. A-si dezbraca un vesmant, a-si scoate haina, incaltamintea etc. Expr. = a inceta de a se mai preface, a se arata sub adevarata infatisare morala. = a muri. (Despre animale) A-si schimba parul, pielea, penele; a naparli. Intranz. (Despre femei si despre femelele animalelor) A naste inainte de termen un fat mort; a avorta. Tranz. (Despre pesti) A depune icrele. Fig. Tranz. A lasa ceva sau pe cineva undeva; a indeparta, a alunga. Tranz. A parasi ceva (pentru totdeauna si de buna voie), a renunta la... Refl. A se lasa de... Refl. A rupe orice legatura cu cineva. A nu recunoaste ceva; a tagadui. [Prez. ind. si: - Var.: (reg.) vb. I] - Probabil lat. "a arunca cu pietre".(by 6W14S15e8r8g1i2o)*lepada
vb. I. (Pop.) Tranz. A scoate intregul continut dintr-un recipient. Expr. = a spune tot ce stii (noutati, glume, necazuri etc.). A bea pana la fund bautura dintr-un vas; a da pe gat o bautura. Refl. (Despre locuri populate de oameni) A deveni gol, pustiu. - Din .(by 6W15S15e9r9g2i3o)*deserta
vb. I. (Pop.) Tranz. si refl. A (se) murdari, a (se) manji. Refl. A-si evacua excrementele sau urina. Tranz. Fig. A pangari, a profana, a necinsti. Tranz. Fig. A injura. Tranz. A atinge o mancare sau un vas de gatit de ceva murdar, scarbos sau oprit de biserica. Refl. (In practicile religioase crestine) A manca de dulce in timpul postului. Fig. A se deprinde la ceva rau (sau prea bun), la ceva care nu este ingaduit; a se dedulci. - Lat. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*spurca
vb. I. (Rar; despre artisti) A se manifesta ca manierist. suf. (by 2W2S2e11r11g4i4o)*manieriza
vb. I. (Rar) Refl. A se incovoia, a se indoi. Tranz. A schimba terminatiile cuvintelor dupa gen, numar, caz si persoana. - Din .(by 2W11S11e4r5g13i13o)*flexiona
vb. I. (Rar si inv.) Tranz. A arunca, a (a)zvarli. (din lat. (Candrea-Densusianu; DAR); dupa Tiktin si Pascu, din , cu schimbarea prefixului)(by 9W2S2e11r11g4i4o)*iniepta
vb. I. (Rar) Tranz. A incredinta cuiva ceva, a lasa ceva in grija cuiva. Refl. A se increde in cineva; a se destainui. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*confia
vb. I. (Rar) Tranz. A vorbi, a grai, a zice; a declara. Tranz. A tine un discurs. A recita. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. si: ] - Lat. "a se intruni mereu".(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cuvanta
vb. I. (Rar) Tranz. (Despre clisee de tipar) A executa in lemn. (din )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*xilografa
vb. I. Refl. A adopta, a-si insusi obiceiurile, limba, cultura greceasca (din epoca fanariotilor). suf. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*fanariotiza
vb. I. Refl. A avea ambitie. Tranz. A stimula ambitia cuiva. Refl. A se incapatana. (Inv.) A ravni. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ambitiona
vb. I. Refl. A avea convulsii, spasme; a se zvarcoli, a se incorda. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*convulsiona
vb. I. Refl. A avea insusiri, trasaturi comune cu cineva sau cu ceva; a semana^2. Tranz. si refl. A (se) socoti la fel cu altul, a (se) aseza pe acelasi plan; a (se) asemui. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*asemana
vb. I. Refl. A avea o anumita conduita. Tranz. A aduce cu sine. A necesita, a cere. - Din fr.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*comporta
vb. I. Refl. A avea o congestie. A se aprinde la fata, a se inrosi, a se imbujora. [Pr: --] - Din fr.(by 10W11S4e4r5g13i13o)*congestiona
vb. I. Refl. A capata un caracter relativ. (Tranz.) A da, a imprima un caracter relativ (unei afirmatii). - Cf. germ. %relativieren.% (by 12W12S13e6r6g15i15o)*relativiza
vb. I. Refl. A cere scuze , a-si exprima (in fata cuiva) parerea de rau pentru o greseala facuta; a se dezvinovati, a se justifica. Expr. (Tranz. absol.) formula de politete prin care cineva isi cere iertare pentru o greseala, o stangacie etc. Tranz. A accepta, a primi scuzele cuiva; a ierta. - Din it. Cf. fr. %excuser.%(by 5W13S13e6r7g15i15o)*scuza
vb. I. Refl. A consimti sa faca ceva incorect sau care este sub demnitatea sa. A se potrivi la..., a fi bun la... - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*preta
vb. I. Refl. A consuma in mod excesiv si permanent bauturi alcoolice; a deveni alcoolic . Tranz. A mari concentratia de alcool dintr-o solutie. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*alcooliza
vb. I. Refl. A decadea din punct de vedere moral sau social; a se degrada. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*declasa
vb. I. Refl. (Adesea fig.) A se largi excesiv, a se deforma; a se intinde in laturi. - Et. nec.(by 4W4S12e13r13g6i7o)*labarta
vb. I. Refl. A deveni (mai) gras, a prinde grasime. Tranz. Tranz. fact. Spec. A face un animal sa devina gras, hranindu-l bine. Expr. = incearca sa faca ceva serios in ultimul moment. Tranz. A imbunatati fertilitatea unui teren prin ingrasaminte; a gunoi^2. - Lat. (< grasus = ).(by 3W3S12e12r5g6i14o)*ingrasa
vb. I. Refl. A dori din tot sufletul ceva; a ravni, a jindui. A se lacomi (la ceva). - Din .(by 10W3S3e11r12g5i5o)*ahtia
vb. I. Refl. A duce o viata imorala, de desfrau; a avea purtari dezmatate. - Probabil din (by 13W14S7e7r1g1i9o)*destrabala
vb. I. Refl. A face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se stradui. - Pref. + Cf. it. %sforzare.% (by 5W5S14e14r7g7i1o)*sforta
vb. I. Refl. A face grimase, a se schimonosi; a se urati, a se sluti. (din )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*scalamba
vb. I refl. A fi adecvat; a se conforma, a se potrivi, a se adapta. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*adecva
vb. I. Refl. A fi cuprins de revolta, de indignare; a se indigna. Refl. si tranz. A (se) rascula, a (se) razvrati. - Din fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*revolta
vb. I. Refl. A fi cuprins de spaima. Tranz. A inspira spaima, groaza, a baga spaima in cineva. - (by 11W5S13e14r7g7i1o)*inspaimanta
vb. I. Refl. A iesi in evidenta; a se reliefa, a se contura. Tranz. A stabili obiectivul de baza al productiei unei intreprinderi, al activitatii unei institutii, organizandu-le in mod corespunzator. Tranz. A lamina un drug de metal, dandu-i un profil uniform pe toata lungimea lui. P. gener. A fasona, a prelucra un obiect sau un material pentru a-i da un anumit profil. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*profila
vb. I. Refl. A-i fi cuiva rusine, a se jena. A se simti stingherit, a se sfii. Tranz. A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura. (Inv. si pop.) A necinsti, a dezonora. - Din (by 11W11S5e5r5g14i14o)*rusina
vb. I. Refl. A incheia un tratat de alianta. A se intelege cu cineva, a se coaliza in vederea unei actiuni comune. Tranz. A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtine un aliaj. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*alia
vb. I. Refl. A indrazni; a cuteza. (Urmat de determinari introduse prin prep. "in") A se bizui, a se increde in ceva. [Var.: (reg.) vb. III] - Cf. lat. %committere%.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*incumeta
vb. I. Refl. A intoarce cuiva binele sau raul facut; a-si lua revansa. (Sport) A reusi sa-si invinga adversarul dupa ce, in meciul anterior, fusese invins de el. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*revansa
vb. I. Refl. A intreprinde o actiune (riscanta) bazandu-se pe intamplare si pe noroc; a risca, a se expune, a se aventura. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*hazarda
vb. I. Refl. A intreprinde o actiune riscanta, primejdioasa. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*aventura
vb. I. Refl. A manca din ceva deosebit de gustos. (Pop.) A manca de dulce in zi de post. Fig. (Ir.) A trage beneficii (necinstite), a profita de... - (by 8W8S2e2r10g11i4o)*infrupta
vb. I. Refl. A mari distanta fata de locul unde se afla cineva sau ceva, a se retrage din preajma cuiva sau a ceva, a se aseza sau a pleca (mai) departe. Fig. A se instraina de cineva sau de ceva. Tranz. A duce, a muta ceva mai departe, a distanta de ceva; a trimite sau a tine pe cineva departe. Fig. A inlatura pe cineva de undeva, a izgoni, a alunga. Refl. A se abate, a devia (de la subiect). - Din (by 15W15S8e9r2g2i11o)*departa
vb. I. Refl. A nu manifesta nici un interes pentru cineva sau ceva, a nu-i pasa, a nu se (mai) ingriji de cineva sau de ceva. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*dezinteresa
vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc intr-o ordine, intr-o ierarhie; a lua o anumita atitudine fata de o problema data; a actiona de pe o anumita pozitie. Tranz. A aseza intr-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*situa
vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc intr-o ordine, intr-o ierarhie; a lua o anumita atitudine fata de o problema data; a activa de pe o anumita pozitie. Tranz. A aseza intr-un anumit loc; a desemna locul cuiva. - Fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*situa
vb. I. Refl. A prinde aripi; a-si lua avant; a intraripa. Tranz. (Poetic) A da avant, a insufleti. - (by 5W13S14e7r7g15i1o)*inaripa
vb. I. Refl. A renunta la o deprindere rea, a se lasa, a se dezobisnui de un narav; a se dezvata. A reusi sa scape de cineva sau de ceva care supara, incomodeaza; a se descotorosi. [Pr.: ind. si: ] - Et. nec. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*dezbara
vb. I. Refl. A scoate vaiete, a geme de durere, de jale; a se tangui, a se lamenta, a se vaiera. (Despre animale) A scoate sunete sinistre, lugubre. Tranz. A plange, a compatimi pe cineva. Refl. A-si exprima (in cuvinte) necazul, nemultumirea, durerea. [Var.: vb. I] - Din .(by 14W14S8e8r1g1i10o)*vaita
vb. I. Refl. A se administra prin mijloace proprii. .(by 7W1S1e9r9g3i3o)*autoadministra
vb. I. Refl. A se aduna, a se strange in jurul cuiva sau a ceva in vederea realizarii unei actiuni comune. A adera la o parere, la o propunere etc.; a se alatura unei persoane sau unei idei. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ralia
vb. I. Refl. A se agata cu desperare de ceva sau de cineva; a se tine mortis, scai de ceva sau de cineva, a nu voi sa renunte, a se stradui din toate puterile sa pastreze ceva. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*crampona
vb. I. Refl. A se aprinde, a arde cu flacari mari si agitate. DUMITRIU, N. 52. %Fig.% CAMILAR, T. 125.(by 1W1S10e10r3g4i4o)*invalvora
vb. I. Refl. A se aprinde ca o vapaie; (despre fata omului) a se inrosi (din cauza unui aflux de sange). Fig. A se inflacara, a se entuziasma. - (by 8W9S2e2r11g11i4o)*invapaia
vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilitati proprii. .(by 15W1S9e9r2g3i11o)*autoaproviziona
vb. I. Refl. A se ascuti, a se subtia spre varf; a se inalta ca un tugui. Tranz. A strange buzele, rotunjindu-le si intinzandu-le inainte. - Din .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tuguia
vb. I. Refl. A se comporta cu ingamfare, a-si da aere, a se ingamfa, a se infatua. - (pl. lui ).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*infumura
vb. I. Refl. A se consacra studiului si aplicarii unei anumite ramuri din stiinta, din tehnica etc.; a deveni specialist. Tranz. A face sa capete trasaturi specifice, a imprima caractere speciale. - Fr. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*specializa
vb. I. Refl. A se consacra studiului si aplicarii unei anumite ramuri din stiinta, din tehnica etc; a deveni specialist. Tranz. A face sa capete trasaturi specifice, a imprima caractere speciale. Tranz. si refl. A (se) limita la fabricarea anumitor produse. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*specializa
vb. I. Refl. A se da cu saniuta; a merge cu sania (la plimbare). Tranz. A transporta ceva tarand pe jos sau lasand sa alunece pe un plan inclinat.[Pr. ] - Din (by 7W15S1e9r9g3i3o)*sania
vb. I. Refl. A se declara solidar cu cineva sau cu ceva, a manifesta sentimente de solidaritate (fata de cineva), a se uni cu cineva intr-o actiune. Tranz. A lega intre ele (prin constructie) doua sau mai multe piese sau obiecte, astfel incat sa forrneze un tot, sa preia in ansamblu solicitarile. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*solidariza
vb. I. Refl. A se degaja, a se descotorosi de ceva sau de cineva (care incomodeaza, care supara). - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*debarasa
vb. I. Refl. A se deplasa in spatiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. Expr. = a nu reusi sa vorbesti sau sa te intelegi cu cineva. = a nu putea sa obtii, sa cumperi ceva (din cauza scumpetei). Tranz. A duce, a aduce, a aseza mai aproape de ceva sau de cineva. Refl. A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. A ajunge aproape de o anumita varsta. Fig. Refl. A avea insusiri sau trasaturi asemanatoare, comune. Tranz. si refl. A-si face prieten pe cineva sau a se imprieteni cu cineva. - Lat.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*apropia
vb. I. Refl. A se deprinde, a se obisnui, a se familiariza (cu ceva), a se acomoda. A se consacra, a se dedica la ceva. A se obisnui cu fapte rele; a se naravi. - Din lat. (dupa ). (by 6W15S15e8r9g2i2o)*deda
vb. I. Refl. A se deprinde cu noi conditii de viata; a se obisnui, a se adapta . A se impaca, a se invoi. - Din fr. , lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*acomoda
vb. I. Refl. A se desparti de ideile, de actiunile, de atitudinile unor persoane sau ale unui grup de persoane; a nu mai simti, a nu mai activa solidar cu cineva; a rupe legaturile de solidaritate cu cineva. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*desolidariza
vb. I. Refl. A se evalua (in cifre) la... Tranz. A aplica unui text un cifru. - Din fr. (refacut dupa ).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*cifra
vb. I. Refl. A se evapora repede (la temperatura obisnuita). Fig. A disparea complet, fara urma. - Din fr.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*volatiliza
vb. I. Refl. A se fali, a se mandri, a se fuduli. - (dupa fr. ).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*impauna
vb. I. Refl. A se fixa in pamant prin radacini; a prinde radacini. Fig. A patrunde adanc (in constiinta, in obisnuinta etc.). - (by 15W11S12e5r5g14i14o)*inradacina
vb. I. Refl. A se framanta sufleteste; a se chinui. Refl. si tranz. A (se) misca cu neastampar; a (se) agita cu violenta. - Probabil din (by 9W3S3e11r12g5i5o)*zbuciuma
vb. I. Refl. A se ghebosa; a se incovoia, a se garbovi. Tranz. A face sa capete cocoasa; a face sa se incovoaie sub apasarea unei greutati. Expr. (Fam.) (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). - Din (by 15W8S8e2r2g10i11o)*cocosa
vb. I refl. A se identifica, pe o pagina de internet securizata, prin inscrierea numelui de utilizator si a parolei stabilite la inregistrare. - Din engl. (in sau on)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*loga
vb. I. Refl. A se imbolnavi de scleroza, a fi atins de scleroza. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*scleroza
vb. I. Refl. A se imbraca cu un costum special pentru bal mascat, pentru iesirea in scena etc. - Din fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*costuma
vb. I. Refl. A se impaca cu o situatie grea, defavorabila; a se supune, a accepta, a suporta un rau fara impotrivire. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. (dupa (by 4W12S12e6r6g14i15o)*resemna
vb. I. Refl. A se imparti in doua; a capata (simultan sau succesiv) doua stari, doua aspecte sau doua forme deosebite. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*dedubla
vb. I. Refl. A se indoi (de spate); a se garbovi. [Var.: vb. IV.] - Probabil din (sub influenta lui , ).(by 13W7S7e15r9g9i3o)*cocarja
vb. I. Refl. A se infiora, a se ingrozi, a i se increti cuiva carnea de frica, de scarba, de manie; a se crancena. [Prez. ind. si: Var.: (reg.) , vb. I] - (by 9W9S3e3r11g12i5o)*incrancena
vb. I. Refl. A se informa amanuntit si temeinic (pe baza de documente). Tranz. A dovedi, a sustine ceva pe baza de documente. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*documenta
vb. I. Refl. A se infunda in noroi (fara a mai putea iesi); a se innamoli, a se impotmoli. Fig. A face multe datorii. [Var.: (inv.) vb. IV] (by 11W11S4e4r5g13i13o)*ingloda
vb. I. Refl. A se intrema din nou, a-si capata din nou sanatatea sau puterile, a se inzdraveni, a se insanatosi. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*reintrema
vb. I. Refl. A se lasa ori a fi cuprins de manie , a se supara foarte tare, a-si iesi din fire, a se infuria. Tranz. - Din (by 11W11S5e5r13g14i7o)*mania
vb. I. Refl. A se lipsi de cineva sau de ceva; a renunta la... Tranz. A scuti pe cineva de o obligatie, de o indatorire etc. - Din fr. lat. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*dispensa
vb. I. Refl. A se lovi (cu piciorul) de ceva sau de cineva care sta in cale (si a cadea); a se poticni. Expr. = a se impletici. (cuiva) = a nu putea articula bine sunetele. = a gangavi. Fig. A da mereu peste ceva sau peste cineva care supara, stinghereste. Tranz. A pune unui animal piedica la picioare, a-i lega picioarele ca sa nu poata fugi. A infrana rotile unui vehicul (pentru a-l face sa mearga greu). A pune piedica de siguranta la mecanismul armelor de foc. Tranz. Fig. A opri, a tine in loc pe cineva sau ceva; a se pune in calea cuiva sau a ceva. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*impiedica
vb. I. Refl. A se mandri, a se fuduli, a se fali; a fi increzut, a fi trufas, a se infatua. [Prez. ind. si: (inv.) ] - (inv. si reg. "a se umfla" < lat.).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ingamfa
vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la indeplinirea unor obligatii). [Pr: ] .(by 14W7S7e1r1g9i10o)*automutila
vb. I. Refl. A se naste, a lua fiinta, a se ivi, a se produce, a aparea (pe neasteptate, deodata). Tranz. A face sa se nasca, sa se iveasca, a scoate la iveala, a provoca (pe neasteptate); a nascoci, a inventa. - Din bg. .(by 11W4S4e5r13g13i7o)*isca
vb. I. Refl. A se odihni. Intranz. (Livr.) A muri. - Din lat.(by 5W5S6e14r14g8i8o)*repauza
vb. I. Refl. A se perfectiona prin eforturi proprii. .(by 6W7S15e15r9g9i9o)*autoperfectiona
vb. I. Refl. A se plange (in mod zgomotos si adesea exagerat) de cineva sau de ceva; a se tangui, a se jeli. - Din fr. lat. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*lamenta
vb. I. Refl. A se pleca, a se inclina (pana la pamant) in fata cuiva in semn de veneratie, de umilinta, de supunere etc. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*prosterna
vb. I. Refl. A se pune de acord cu..., a se potrivi, a se adapta la... A se supune unui ordin, unei legi etc. - Din fr. , lat.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*conforma
vb. I. Refl. A se pune fara rezerve in serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra in intregime. - Din lat. fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*devota
vb. I. Refl. A se reduce ca numar, ca marime; a se micsora, a descreste, a diminua, a scadea. Expr. sau = a se descuraja; a se infricosa. - (by 2W10S10e4r4g12i13o)*imputina
vb. I. Refl. A se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fata unui pericol sau a unei neplaceri, cautand sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva: a se pune la adapost. Fig. A se retrage intr-un loc linistit, ferit de zgomote si putin frecventat. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*refugia
vb. I. Refl. A se rostogoli (cu zgomot), a se da de-a dura. - Din + .(by 1W1S1e10r10g3i3o)*durduca
vb. I. Refl. A se strange la un loc in numar mare; a se ingramadi, a se inghesui. (Despre un loc) A deveni suprapopulat. Tranz. (Despre unele substante) A uni intre ele granulele, firele sau fasiile care compun un material. Tranz. A incarca pe cineva cu prea multe treburi. - Din fr. , lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*aglomera
vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibacie; a patrunde, a se introduce undeva pe furis; a obtine o situatie mai buna prin inselatorie. Fig. A se sustrage de la o indatorire; a se eschiva. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*fofila
vb. I. Refl. A se sui, agatandu-se pe un loc inalt (si abrupt); a aburca. (Despre plante) A se prinde, a se fixa (cu carcei) de ramuri, de ziduri etc. [Var.: (reg.) vb. I] - Cf. %acata%.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*catara
vb. I. Refl. A se sustrage de la indeplinirea unei obligatii; a se da in laturi, a se feri. A se retrage pe furis. - Din fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*eschiva
vb. I. Refl. A se tangui, a se vaita, a se plange. Tranz. A compatimi, a deplange. [Var.: vb. IV] - Din sl. (part. lui ).(by 5W14S14e7r7g1i1o)*caina
vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. Refl. si tranz. A lua parte sau a face sa ia parte, impreuna cu altii, la o actiune, la o initiativa etc. - Din fr. , lat.(by 6W14S15e8r8g8i2o)*asocia
vb. I Refl. A se uni intr-un sindicat, a forma un sindicat. A intra intr-un sindicat. suf. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*sindicaliza
vb. I. Refl. A-si analiza propria persoana si viata (psihica). .(by 12W6S6e6r14g15i8o)*autoobserva
vb. I. Refl. A-si atribui (nejustificat) un nume, un titlu. .(by 8W8S1e1r2g10i10o)*autointitula
vb. I. Refl. A-si face autoanaliza. Spec. A se supune introspectiei. .(by 9W10S3e12r12g5i5o)*autoanaliza
vb. I. Refl. A-si face cuib; a se vari (unde nu-i este locul); a se oplosi. Fig. A patrunde adanc; a se inradacina. [Prez. ind. si: ] - (by 7W8S1e1r9g10i3o)*incuiba
vb. I. Refl. A-si gasi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adapost undeva sau pe langa cineva; a se pripasi, a se oplosi, a se aciola, a se agesti. Tranz. (Rar) A da adapost. [Pr.: - Var.: vb. I, vb. IV] - Lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*aciua
vb. I. Refl. A-si insusi felul de a fi sau de a vorbi al muntenilor . suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*munteniza
vb. I. Refl. A-si manifesta evlavia catre divinitate prin practici religioase, specifice fiecarui cult. (In biserica crestina) A-si face semnul crucii; a se ruga. Refl. A se pleca (sau a-si pleca numai capul) inaintea cuiva, in semn de respect, de devotament, de afectiune sau ca simplu salut. Intranz. A ridica paharul plin, ciocnindu-l cu paharul celorlalti comeseni si a bea (facand o urare). Refl. (Inv.) A recunoaste suzeranitatea cuiva; a accepta sa devina vasal. Expr. (Tranz.) (sau ) = a capitula. Tranz. (Inv.) A darui cuiva ceva in semn de evlavie, de supunere, de recunostinta. Expr. o = a subordona o manastire altei manastiri straine sau unei patriarhii. A face o ofranda. Tranz. A consacra. A dedica. - Lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*inchina
vb. I. Refl. A-si mentine, a-si apara propria viata. .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*autoconserva
vb. I. Refl. A simti bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se imbucura. Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfactie. A dispune de..., a avea la indemana. A fi foarte cautat, a provoca interes. (Peior.) A ravni la...; a incerca sa profite de... - Cf. alb. %bukur%.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*bucura
vb. I. Refl. A-si neglija, a nu lua in seama propria persoana, propria existenta. [Pr: - Prez. ind. si: ] .(by 3W3S12e12r5g6i14o)*autoignora
vb. I. Refl. A-si petrece timpul |amuzandu-se|amuza| cu diferite jocuri sau jucarii; a se distra. Expr. = a trata in mod usuratic un lucru primejdios sau o problema grava. Refl. Fig. A-si bate joc, a nu da importanta cuvenita, a nu lua in serios pe cineva sau ceva; a glumi. Expr. (sau ) = a-si neglija sanatatea, a se expune primejdiei. Tranz. (Rar) A-si bate joc de cineva; a pacali, a hartui, a sicana. Expr. (sau ) = a face cuiva o , a-l pacali. Intranz. A-si petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate. Tranz. A pune in joc, a miza pe o carte, pe un numar etc.; a-si asuma un mare risc. Intranz. A participa ca jucator la o competitie sportiva. Tranz. A practica un anumit joc sportiv. Intranz. si tranz. (Pop.) A dansa. Intranz. Fig. (Despre lucruri vazute in miscare) A se misca (sau a da impresia ca se misca) repede si tremurat; a vibra. Expr. (cuiva) , se spune despre un om siret sau despre un om istet, cu privirea agera, inteligenta. Tranz. A misca repede, a clatina. A interpreta un rol intr-o piesa sau intr-un film; (despre trupe de teatru) a da o reprezentatie. Tranz. A reprezenta o piesa, a prezenta un spectacol. Expr = a avea insemnatate mare, a fi decisiv pentru cineva sau ceva. Intranz. A nu sta bine fixat, a se misca; (despre piesele unei masini, ale unui angrenaj etc.) a se deplasa intr-un spatiu restrans. - Lat. pop.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*juca
vb. I. Refl. A-si petrece timpul intr-o stare de multumire, de bucurie, de incantare; a petrece, a se distra; a simti o mare placere, a se delecta. Tranz. A incanta, a fermeca. [Prez. ind. si: ] - Et. nec.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*desfata
vb. I. Refl. A-si procura prin mijloace proprii cele necesare activitatii. .(by 10W10S11e4r4g13i13o)*autodota
vb. I. Refl. A-si recapata sanatatea sau puterile; a se inzdraveni. Tranz. Fig. A se intari. - Et. nec.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*intrema
vb. I. Refl. A-si trage ghetele, a-si pune incaltamintea. Tranz. Tranz. A monta sine de fier pe obada rotilor unei carute, pe talpile unei sanii etc. Tranz. Fig. A insela, a pacali. - Lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*incalta
vb. I. Refl. A slabi, a fi foarte slab. Tranz. A curata pieile de stratul de carne care ramane pe ele dupa cenusarit, in industria pielariei. (dupa fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*descarna
vb. I. Refl. A starui cu indarjire intr-o comportare voluntara, fara a tine seama de imprejurari; a se indaratnici. (In sens favorabil) A se ambitiona intr-o atitudine, pentru o idee etc. [Var.: (reg.) vb. I] - (by 14W8S8e1r1g10i10o)*incapatana
vb. I. Refl. A sti incotro sa se indrepte pentru a ajunge la destinatie, a recunoaste, a stabili directia, a gasi drumul; a gasi calea cea mai buna de urmat intr-o anumita imprejurare, atitudinea, solutia cea mai potrivita, a actiona adecvat. Tranz. A indrepta pe cineva intr-o anumita directie. Tranz. A aseza pe cineva sau ceva intr-o anumita pozitie sau directie fata de punctele cardinale. Fig. A indruma, a indrepta, a dirija. Refl. A se calauzi dupa..., a se conduce. (Mat.) A da un sens unei drepte; a alege un sens de rotatie in plan in jurul unui punct. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*orienta
vb. I. Refl. A suferi procesul de concretionare. - Din fr.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*concretiona
vb. I. Refl. A trece sau a veni unul dupa altul, a se succeda (in timp, in spatiu); a circula (unul dupa altul). Tranz. (Reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rand. A cutreiera. .(by 8W8S2e2r10g11i4o)*perinda
vb. I. Refl. A umbla in voie dintr-un loc intr-altul pentru a se recrea, a face miscare, a lua aer etc. Expr. = a umbla in toate partile fara nici o piedica. (Fam.) = vezi-ti de treaba, du-te si lasa-ma-n pace. Tranz. A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate si a insoti pe cineva la plimbare. Tranz. A misca un obiect incoace si incolo, a trece dintr-o parte in alta. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*plimba
vb. I. Refl. (Auto) A ajunge, in cilindrii unui motor cu aprindere prin scanteie, un exces necontrolat de benzina, care, prin umezirea bujiilor, face imposibila pornirea.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*ineca
vb. I. Refl. (Despre adeptii unor secte religioase; adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios. .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*autoflagela
vb. I. Refl. (Despre ape curgatoare; la pers. 3) A se varsa peste maluri, a iesi din albie, a inunda. A curge din belsug. Fig. (Fam.; despre corpul omului sau despre parti ale lui) A atarna de prea multa grasime, a se lasa de prea multa grasime. Refl. (Despre oameni, vehicule etc.) A se raspandi, a se imprastia in numar mare; a impanzi. Refl. (Despre lumina, caldura, mirosuri) A se imprastia, a se raspandi; a se difuza. Expr. (sau sau = a se lumina de ziua, a se ivi zorile. Tranz. (Pop.) A asterne in cantitate mare peste ceva; a imprastia, a presara din belsug. - Lat. (by 13W6S6e15r15g15i9o)*revarsa
vb. I. Refl. (Despre autoritati) A se declara incompatibil pentru cercetarea si solutionarea unui litigiu. - Din fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*desesiza
vb. I. Refl. (Despre autoritati) A se declara incompatibil pentru cercetarea unei pricini. Tranz. (Neobisnuit) A deposeda pe cineva de o sarcina. - Dupa fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*desezisa
vb. I. Refl. (Despre cai) A parasi brusc directia impusa de calaret in momentul cand nu poate trece de un obstacol; a se intoarce in loc. Fig. A se sustrage, a se eschiva de la ceva. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*deroba
vb. I. Refl. (Despre caini; la pers. 3) A-si manifesta bucuria sau atasamentul fata de om, dandu-i tarcoale si miscand din coada. Fig. (Depr.; despre oameni) A se ploconi, a se umili fara demnitate in fata cuiva, a lingusi pe cineva (pentru a-i obtine favorurile). - Cf. alb. %gudulis%.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*gudura
vb. I. Refl. (Despre celule, tesuturi, parti ale plantelor si ale animalelor) A se colora prin pigmenti care se formeaza prin actiunea soarelui, in urma unor tulburari functionale etc. Tranz. A colora cu pigmenti fibre textile, tesaturi etc. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*pigmenta
vb. I. Refl. (Despre cer, vreme etc.; la pers. 3) A deveni senin. Refl. si tranz. Fig. (Despre oameni, despre psihicul lor) A deveni sau a face sa devina senin, linistit, vesel; a (se) inveseli, a (se) lumina. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*insenina
vb. I. Refl. (Despre corpuri solide) A deveni mai gros, mai voluminos. Expr. (sau ) = situatia ia o intorsatura ingrijoratoare, neplacuta. Tranz. A face ca un corp solid sa devina mai gros, sa-si mareasca volumul (adaugandu-i material la suprafata); a accentua o linie, un punct, o litera etc. (pentru a le face mai evidente). (Despre lichide, vapori etc.) A deveni mai dens. Tranz. A face ca o solutie sa devina mai concentrata prin adaos de materii solide, prin fierbere etc. A-si spori numarul; a se indesi. (Despre voce) A capata un timbru mai coborat, mai grav. - Lat. (< ) sau din (by 2W2S11e11r4g13i13o)*ingrosa
vb. I. Refl. (Despre dintii unei roti) A intra intre dintii altei roti (spre a transmite o miscare de rotatie). Tranz. si refl. Fig. A antrena sau a fi antrenat intr-o actiune. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*angrena
vb. I. Refl. (Despre diverse substante chimice) A se combina cu oxigenul. Refl. (Med.; despre sange) A se incarca cu oxigen prin combinarea acestuia cu hemoglobina din globulele rosii. Tranz. si refl. A(-si) decolora parul prin tratare cu apa oxigenata. Tranz. A albi textilele prin tratare cu apa oxigenata. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g4i12o)*oxigena
vb. I. Refl. (Despre drumuri, ape etc.) A avea o linie sinuoasa, cotita. Tranz. A complica, a incalci un lucru, o idee. - Lat. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*intortochea
vb. I. Refl. (Despre fata, degete etc.) A se contracta in mod involuntar, a se inclesta (din cauza unei tensiuni nervoase). - Din fr. lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*crispa
vb.I Refl. (Despre femei) A se casatori. Tranz. A da o fata in casatorie. Compus: (Bot.) = ruji galbene. Tranz. (Fam.) A vinde cu un pret derizoriu un lucru nefolositor sau de proasta calitate, a se descotorosi de ceva. - Lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*marita
vb. I. Refl. (Despre flori si legume; despre oameni) A-si pierde prospetimea; a se trece, a se ofili, a se vesteji. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*fana
vb. I. Refl. (Despre formatii geologice) A fi supus procesului de exondare. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*exonda
vb. I. Refl. (Despre gaze) A-si micsora densitatea, a deveni mai rar. Tranz. A face ca un corp (gazos) sa-si micsoreze densitatea. - Din fr.(by 6W7S15e15r15g9i9o)*rarefia
vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-si pierde particularitatile nationale. Tranz. A face ca un grup etnic sa-si piarda particularitatile nationale. - Dupa fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*deznationaliza
vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-si pierde consonanta tonurilor (prin slabirea coardelor); a se discorda. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*dezacorda
vb. I. Refl. (Despre intreprinderi agricole, gospodarii taranesti) A se aproviziona cu furaje prin mijloace proprii. .(by 4W4S12e13r6g6i15o)*autofuraja
vb. I. Refl. (Despre intreprinderi, partide politice etc.) A se reuni, a intra intr-un cartel. - Din (by 4W12S12e6r6g6i15o)*cartela
vb. I. Refl. (Despre lichide inghetate; la pers. 3) A redeveni lichid, a inceta de a mai fi inghetat; (despre corpuri imbibate cu apa inghetata) a se muia la caldura (prin topirea lichidului pe care il contin). Tranz. (Despre fiinte inghetate) A se dezmorti; a se incalzi. Fig. (Despre oameni) A-si pierde sfiala, stangacia, neindemanarea; a deveni vioi, indraznet, priceput. - Lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*dezgheta
vb. I. Refl. (Despre lichide, la pers.3) A patrunde si a curge, a trece, a strabate, a se strecura treptat intr-un mediu poros. Tranz. si refl. Fig. A patrunde sau a face sa patrunda undeva, a (se) strecura pe nesimtite, neobservat. [Var.: vb. I] - Din fr.(by 3W3S11e12r12g5i6o)*infiltra
vb. I. Refl. (Despre lichide si substante coloidale) A se inchega. Tranz. A face sa se inchege. - Din fr. , lat.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*coagula
vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersectie; a se intretaia, a se incrucisa. Tranz. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*intersecta
vb. I. Refl. (Despre maluri, povarnisuri etc.; la pers. 3) A se prabusi prin macinare; (despre ziduri, cladiri) a se darama, a se pravali, a se narui. Tranz. A dobori la pamant; a nimici, ruina. Tranz. Fig. A rasturna pe cineva dintr-o situatie privilegiata; a submina, a sapa; a desfiinta, a nimici, a lichida. Refl. (Pop.) A se imbolnavi de hernie. - Lat. (< (by 11W4S5e13r13g7i7o)*surpa
vb. I. Refl. (Despre materie si despre fenomenele naturii si ale societatii) A trece de la o stare calitativa veche la alta noua, de pe o treapta inferioara la alta superioara, de la simplu la complex. Tranz. A amplifica in mod creator (o doctrina, o teorie, o idee), a completa cu idei noi. A se extinde dobandind proportii, insemnatate, forta; a creste, a se mari. (Despre fiinte) A evolua crescand treptat (in sens fizic); a creste; (despre oameni) a evolua treptat (in ceea ce priveste intelectul). Tranz. A expune in mod amanuntit; a desfasura. Tranz. A produce, a degaja. - Et. nec.(by 15W9S9e9r3g3i11o)*dezvolta
vb. I. Refl. (Despre mecanisme, aparate, masini etc.) A avea un defect sau o defectiune, a nu mai functiona; a se strica. Tranz. A produce un defect la o masina, la un aparat, la un mecanism etc. - Din (by 2W10S10e3r4g12i12o)*defecta
vb. I. Refl. (Despre muschi) A-si reveni dupa o contractie. Fig. (Despre oameni) A se destinde. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*decontracta
vb. I. Refl. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan in alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega. Tranz. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*dezintegra
vb. I. Refl. (Despre oameni) A ajunge, a deveni depravat; a se corupe. - Din fr. , lat.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*deprava
vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se incovoia (din cauza greutatii, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, incovoiat, garbovit (din cauza batranetii, a unei boli etc.); a se cocosa. [Var.: vb. IV] - Contaminare intre si .(by 2W10S11e11r4g5i13o)*ghebosa
vb. I. Refl. (Despre oameni) A se obosi peste masura, a se extenua (in urma unui prelungit efort fizic sau intelectual); a se istovi. Tranz. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*surmena
vb. I. Refl. (Despre obiecte de metal oxidabil) A capata patina^1. A se uza, a se invechi. Tranz. A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de arta) sa capete patina^1, a da patina^1. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i5o)*patina
vb. I. Refl. (Despre obiecte insirate pe ata, in special despre margele) A iesi de pe ata pe care au fost insirate (adesea cazand si imprastiindu-se). Tranz. (Despre ata infasurata pe ghem sau despre gheme) A se desfasura intr-un fir lung continuu. Tranz. (Despre impletituri sau obiecte impletite) A se desface, a se destrama. Tranz. Fig. (Despre oameni sau corpul omenesc) A se destinde in toata lungimea lui. Fig. (Rar; despre locuri si peisaje din natura) A se desfasura in fata privitorului. - Lat. Cf. %sir.%(by 3W11S11e12r5g5i14o)*desira
vb. I. Refl. (Despre obraji) A se inrosi, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se inrosi la fata. Tranz. fact. (Rar) A face sa se inroseasca. - (by 3W3S11e12r5g5i14o)*imbujora
vb. I. Refl. (Despre orase, tari etc.) A-si spori populatia peste limitele normale. (dupa fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*suprapopula
vb. I. Refl. (Despre organe sau tesuturi) A se reface. Tranz. si refl. Fig. A reveni sau a face sa revina la viata noua; a (se) primeni, a (se) innoi, a (se) inviora. Tranz. A readuce in conditii de folosire un material uzat, prin procedee care redau materialului (o parte din) proprietatile lui initiale. A face un tratament termic cu scopul de a transforma o structura grosolana in structura fina. - Din fr. lat. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*regenera
vb., I. Refl. (Despre organizatii, institutii etc.) A se alatura altei organizatii, institutii etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*afilia
vb. I. Refl. (Despre pamant) A se zgudui din cauza unui cutremur . Refl. si tranz. A (se) clatina, a (se) scutura. Refl. si tranz. Fig. A (se) infiora, a tresari sau a face sa tresara; a (se) ingrozi, a (se) inspaimanta. - Din lat.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*cutremura
vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi si a se precipita sub actiunea unor substante. (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formand un singur cuvant. - Din fr. , lat.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*aglutina
vb. I. Refl. (Despre piele sau par) A se decolora din cauza scaderii sau disparitiei pigmentului melanic. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*depigmenta
vb. I. Refl. (Despre plante) A trece prin stadiul de iarovizare. Tranz. A supune semintele procesului de iarovizare. - Din rus.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*iaroviza
vb. I. Refl. (Despre produse textile; la pers. 3) A se face scame, a se face ca scama, a se destrama (in urma uzurii, a unui defect de fabricatie etc.). Tranz. A face ca o tesatura sa capete un aspect pufos si sa devina mai moale (prelucrand-o cu ajutorul unei masini speciale). - Din (by 3W4S12e12r5g6i14o)*scamosa
vb. I. Refl. (Despre roti, despre car; la pers. 3) A pierde sinele de fier. Tranz. si refl. A (se) desface din fiare, din catuse, din lanturi. Refl. (Despre pietrele de moara, la pers. 3) A-si toci zimtii de pe fetele interioare, intre care sunt zdrobite boabele. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*desfereca
vb. I. Refl. (Despre state) A se conduce singur (fara amestec strain). [Pr: ] .(by 13W13S6e7r15g15i8o)*autoguverna
vb. I. Refl. (Despre suprafata sau porii materialului activ al placilor unui acumulator electric) A se acoperi cu sulfat de plumb ca urmare a neglijentei in exploatare. Tranz. A muia un material intr-o baie de sulfat metalic pentru a-l conserva mai bine. Tranz. A trata plantele sau semintele cu o solutie de sulfat de cupru pentru a combate parazitii. - Din fr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*sulfata
vb. I. Refl. (Despre tesaturi) A-si pierde culoarea, a iesi (de soare, la spalat etc.) A capata o culoare stearsa, mai deschisa; (despre abstracte) a se sterge, a pali. Tranz. A inlatura total sau partial culoarea de pe o tesatura, un tablou etc. - Din fr. lat. (by 8W9S2e2r11g11i11o)*decolora
vb. I. Refl. (Despre tesaturi sau obiecte tesute) A se zdrentui prin desfacerea neregulata si ruperea firelor datorita uzurii sau unei utilizari necorespunzatoare; a se rupe. Tranz. Fig. A se rasfira, a se risipi. Tranz. (Adesea fig.) A desface, a desira un ghem, o impletitura etc. Tranz. A desfoia, a desface, a afana un material textil fibros pentru a separa impuritatile si a-l pregati pentru cardare. Tranz. A marunti semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etc.) in vederea transformarii lor in paste de hartie. Tranz. si refl. (Adesea fig.), A (se) descompune, a (se) desface in elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; a slabi. .(by 4W4S12e12r6g6i14o)*destrama
vb. I. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoza. Refl. si tranz. A capata sau a face sa capete alta figura, alta infatisare; a(-si) schimba caracterul, firea, comportarea. (Mitol.) A (se) preface in planta, in animal sau intr-un lucru neinsufletit. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*metamorfoza
vb. I. Refl. (Despre unele corpuri) A-si mari dimensiunile sub influenta caldurii. Tranz. (Despre deschizaturi, organe sau parti ale unor organe etc.) A se mari, a se largi. Tranz. [Prez. ind. si: ] - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*dilata
vb. I. Refl. (Despre unele organisme animale sau vegetale inferioare sau despre unele tumori) A se acoperi cu o membrana sau a se transforma in chist, izolandu-se de mediul inconjurator. Fig. (Despre oameni) A se izola, a se inchide in sine. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*inchista
vb. I. Refl. (Despre un grup de oameni, de vehicule) A se aseza in coloana, a forma o coloana (de mars); (despre o persoana, un vehicul) a se incadra, intr-o coloana. Tranz. A aseza, a dispune in coloana. - (by 14W15S8e8r2g2i10o)*incolona
vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-si pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi si de ridicaturi. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*denivela
vb. I refl. (despre urechi) (reg.) a-si blegi, a-si blegosa, a-si pleosti.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ciufleca
vb. I. Refl. (Despre vapori) A se transforma in lichid, prin (racire si) comprimare. A acumula electricitate. Tranz. si refl. A (se) face mai dens. Tranz. Fig. A scurta exprimarea; a comprima, a prescurta. - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*condensa
vb. I. Refl. (Despre vocale) A se transforma in diftong. Tranz. A articula o vocala transformand-o in diftong. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i9o)*diftonga
vb. I. Refl. (Fam.) A se simti jignit; a se supara, a se ofensa. - Din fr. it. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*ofusca
vb. I. Refl. (Fam.) A-si manifesta supararea incruntandu-se si strangand buzele; a se imbufna. - Et. nec.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*bosumfla
vb. I. Refl. (Fam.) A umbla (fara rost) dintr-un loc in altul, a cutreiera. - Et. nec. Cf. %vantura%.(by 12W13S6e6r15g15i9o)*zvantura
vb. I. Refl. (Fam.; despre oameni) A-si pierde judecata, a se ticni. - Dupa fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sona
vb. I. Refl. (Folosit mai ales la perf. c.) A dovedi nepasare, neglijenta fata de o munca inceputa, a abandona o treaba inceputa. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*delasa
vb. I. Refl. (Frantuzism inv.) A se privi in sau ca intr-o oglinda; a se oglindi. - Din fr.(by 8W9S2e2r3g11i11o)*mira
vb. I. Refl., intranz. si tranz. A (se) deplasa dintr-un loc situat mai jos catre unul situat mai sus; a (se) sui. Intranz. (Despre drumuri) A fi inclinat in panta suitoare. Intranz. si refl. (Despre plante) A se prinde (cu ajutorul unor organe speciale) de un suport, de ziduri etc., ridicandu-se vertical; a se catara. Refl., intranz. si tranz. A (se) sui si a (se) aseza pe ceva mai ridicat. Expr. (Refl. si tranz.) sau (ori ) = a incepe sa domneasca sau a investi in functia de suveran. Refl., intranz. si tranz. A (se) ridica (pana la o inaltime oarecare); a (se) inalta (in vazduh). Expr. (Refl.) = a se imbata. = a deveni increzut, infumurat. Refl. si intranz. (Despre temperatura, presiune atmosferica; despre termometre sau barometre) A avea ori a indica valori mai mari in comparatie cu cele obisnuite sau anterioare. Intranz. (Fiz.; despre marimi scalare) A suferi o variatie de crestere a valorii pozitive. Refl. (Despre numere, preturi, sume) A se ridica la..., a se mari. Tranz. Refl. (Despre voce, glas sau ton; despre cantece) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai inalt. Tranz. Refl. si intranz. A merge indarat in timp pana la..., a exista, a data din... - Probabil lat. (= ).(by 7W7S1e1r9g9i3o)*urca
vb. I. Refl. (Inv.) A fi in stare sa faca un lucru, a-i fi la indemana sa faca ceva; a se inlesni. - V.(by 14W15S15e8r8g2i2o)*indemana
vb. I refl. (inv.) a fi nedumerit, a sta la indoiala, a sta in cumpana.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*nepricepa
vb. I refl. (inv.) a marturisi cuiva durerea proprie, a se spovedi cuiva.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*condola
vb.I refl. (inv.) a se acoperi cu nea, a se inzapezi, a se ometi, a se nameti, a se troieni, a se omata.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*inneoa
vb. I refl. (inv.) a se afunda inauntru, a se cufunda (in interior). (by 15W1S9e9r3g3i11o)*inluntrosa
vb. I. Refl. (Inv.) A se intrupa, a se incarna. [Var.: (rar) vb. I] - (= ).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*impelita
vb. I refl. (inv.) a se prevala (de ceva), a se folosi, a face uz (de ceva).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*prevalida
vb. I refl. (inv.; despre plante) a se face tufos, a deveni des, a se indesi.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*intufosa
vb. I. refl. (Inv. si pop.) A insista pe langa cineva, a se lega, a se tine de capul cuiva. - Lat.(by 7W1S1e9r10g10i3o)*alega
vb. I refl. (inv. si reg.) a se da in scranciob. (reg.) a se balansa, a se clatina.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*scrancioba
vb. I (refl.; inv. si reg.) a se imprieteni. (inv.; in forma: ) a-i fi cuiva favorabil, binevoitor.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*prieteni
vb. I. Refl. (La pers. 3) A se ruina, a se distruge; a se narui, a se surpa. Tranz. (Reg.) A-si smulge parul (de jale, de desperare). - Probabil din lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*darapana
vb. I. Refl. (Livr.) A-si pierde rabdarea, a deveni nerabdator. A se ingrijora, a se nelinisti. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*impacienta
vb. I. Refl. (Livr.; intrebuintat numai la timpurile compuse) A se sminti, a se ticni; a decadea din punct de vedere moral. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*detraca
vb. I. Refl. (Med.; despre celule) A se transforma, a capata caracter malign; a se canceriza. suf. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*maligniza
vb. I. Refl. (Med.; despre lumenul organelor tabulare) A suferi o obstructie . Intranz. A face obstructie la... Tranz. (La fotbal, handbal etc.) A impiedica pe atacantul advers sa ajunga la minge, fara a juca. - De la (by 13W13S6e7r7g15i1o)*obstructiona
vb. I. Refl. (Mil.) A se retrage in ordine. Tranz. A strange (dupa ce a fost desfasurat) prin suprapunerea unei parti peste alta. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*replia
vb. I. Refl. (Pop.) A se imbolnavi de tuberculoza pulmonara. Tranz. si refl. Fig. A (se) chinui, a(-si) invenina viata, a (se) supara, a (se) amari tare. - Din (by 7W7S15e1r9g9i3o)*oftica
vb. I. Refl. (Pop.) A se impotrivi, a se opune; a se lua la harta, a se ciocni in pareri (cu cineva). - (by 9W2S2e11r11g4i5o)*incontra
vb. I refl. (pop.) a se inaspri, a se ingrosa, a se batatori, a se intari, a se usca si a crapa, a se scorti.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*scortosa
vb. I refl. (pop.) a-si gasi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se adaposti, a se oplosi, a se aciola, a se agesti.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*acina
vb. I. Refl. (Pop. si fam.) A se stramba, a se schimonosi. [Pr.: - Var.: , vb. I.] - Din .(by 11W12S5e5r14g14i7o)*scalambaia
vb. I. Refl. (Rar) A deveni complementar la ceva; a se completa, a se intregi. suf. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*complementariza
vb. I. Refl. (Rar) A deveni meschin, a da dovada de meschinarie. suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*meschiniza
vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se framanta, a se zbate. - Cf. %macina%.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*zmacina
vb. I. Refl. (Rar) A se deda destrabalarii, a duce o viata necumpatata, de placeri usoare. [in](by 10W3S3e12r12g5i5o)*desfrana
vb. I. Refl. (Rar) A se obisnui (cu) ceva. Tranz. A avea obiceiul sa..., a obisnui. [Var.: vb. I] - (by 5W13S13e7r7g7i15o)*indatina
vb. I. Refl. (Rar) A se preface in cenusa. A deveni cenusiu. (Despre lumina zilei) A se mohori, a-si pierde stralucirea. [Var.: vb. IV] - Din + .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*incenusa
vb. I. Refl. (Rar) A-si incorda muschii pieptului; a se opinti (din piept). - (by 14W15S8e8r2g2i10o)*impieptosa
vb. I. Refl. (Rar) A-si insusi felul de viata sau de comportare al orasenilor, a se adapta la viata oraseneasca, a deveni orasean; a se urbaniza. suf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*oraseniza
vb. I. Refl. (Rar) A-si provoca purgatie (cu ajutorul purgativelor). - Din fr. lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*purga
vb. I. Refl. (Rar; despre fire infasurate, despre obiectul pe care sunt infasurate aceste fire) A se desfasura . - Lat. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*desfira
vb. I. Refl. recipr. A fi vecin cu cineva sau cu ceva; a fi alaturi de cineva sau de ceva, a avea hotar comun. - (by 14W8S8e1r1g10i10o)*invecina
vb. I. Refl. recipr. A se ajuta unul pe altul. - Din (derivat regresiv).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*intrajutora
vb. I. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. Refl. recipr. si intranz. A se razboi, a purta razboi, a fi in razboi cu cineva. Expr. (Refl. recipr.) = se face ziua. Refl. si intranz. Fig. A se impotrivi, a se stradui sa invinga o greutate, un obstacol. Intranz. Fig. A se stradui sa obtina ceva. - Lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*lupta
vb. I. Refl. recipr. A se casatori (religios). Tranz. A declara pe miri casatoriti din punct de vedere religios. A asista pe cineva in timpul serviciului religios al cununiei, in calitate de nas. (Despre parinti) A-si casatori (dupa ritualul religios) fiul sau fiica. - Lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*cununa
vb. I. Refl. recipr. A se lua la bataie, a incepe o lupta; a se incaibara. Tranz. (Rar) A ataca, a hartui. - (by 1W1S10e10r3g4i12o)*incaiera
vb. I. Refl. recipr. A se lua la cearta cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se galcevi, a se ciorovai, a se ciondani. A rupe relatiile de prietenie, a se invrajbi cu cineva, a se supara. Expr. = a se abate sistematic de la principiile de etica; a fi imoral. = a nesocoti legile in mod sistematic. Tranz. A mustra, a dojeni. Tranz. (Inv.) A pedepsi. - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i7o)*certa
vb. I. Refl. recipr. (Depr.) A se intovarasi, a intra in cardasie cu una sau cu mai multe persoane decazute; a se incardosa. [Prez. ind. si: ] - (by 9W2S2e11r11g4i5o)*inhaita
vb. I. Refl. recipr. (Despre linii, drumuri etc.) A se intersecta, a se incrucisa. - (dupa fr. ).(by 12W6S6e14r14g8i8o)*intretaia
vb. I. Refl. recipr. (Despre state, partide, clase sociale, persoane) A se uni, a se alia impotriva unui dusman comun sau in scopul unei actiuni comune; a forma o coalitie. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*coaliza
vb. I. Refl. recipr. (Despre vehicule) A se ciocni, a se lovi. Tranz. A atinge usor si in repetate randuri o parte a suprafetei corpului cu un tampon sau cu alt obiect pentru a absorbi transpiratia sau secretiile unei rani. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i7o)*tampona
vb. I. Refl. recipr. (Pop.) A gasi pricina de judecata (cu cineva); a se judeca cu cineva. - (by 1W9S9e3r3g11i11o)*impricina
vb. I. Refl. recipr. (Reg.) A se inhaita. - (Inv. "tovaras" < tc., bg.).(by 6W7S7e15r1g9i9o)*incardosa
vb. I refl. (reg.) a baga de seama, a lua aminte, a se pazi, a se invata minte, a se cuminti.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inveghea
vb. I refl. (reg.) a prinde putere, a se intrema dupa o boala. a prinde curaj, a-si face inima, a cuteza, a indrazni. a-si pune toate puterile; a se opinti. a se indesa; a ravni.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*impulpa
vb. I refl. (reg.) a se catara, a se sui, a se cocota, a se barica. (fig.) a se impopotona, a se impodobi peste masura. (by 2W2S10e11r4g4i5o)*cucuia
vb. I refl. (reg.) a se catara pe crengile unui pom, a se urca de pe o creanga pe alta; a trece cu greu un obstacol prin urcare pe el.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*scariga
vb. I refl. (reg.) a se cocota. (despre oameni) a intarata, a inversuna, a incita impotriva cuiva.(by 2W10S10e11r4g4i13o)*popota
vb. I. Refl. (Reg.) A se da in leagan, in scranciob. - Din (reg. "scranciob", putin folosit, et. nec.).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*huita
vb. I refl. (reg.) a se imbraca in graba. a se incalta cu ciubote mari, cu opinci si multe obiele.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*inhleba
vb. I refl. (reg.) a se incalta cu ciubote mari, in care se pun obiele multe, sau cu opinci mari, cu obiele multe, umfland piciorul; a se toflogi; a se incalta umfland laba piciorului facand un tofleu.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*intofla
vb. I. Refl. (Reg.) A se ingamfa, a se umfla in pene. A se bosumfla. [Pr.: -] - Din (by 13W13S7e7r7g1i1o)*barzoia
vb. I refl. (reg.) a se lumina de ziua, a se face ziua, a se varsa zorile.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*inziua
vb. I refl. (reg.) a se mania rau, a se infuria grozav, a-si iesi din sarite, a spumega de manie, a fi turbat de manie.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*inviola
vb. I refl. (reg.) a se obisnui cu un lucru, cu o unealta, cu o meserie; a se deprinde.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*poda
vb. I refl. (reg.) a se suci intr-o parte si in alta; a se schimonosi, a se stramba. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*cotramba
vb. I refl. (reg.) a se umfla in pene, a se mandri, a se fali, a se fuduli, a avea ifose. a se uita chioras, inchiorchiosat. a se necaji, a se supara.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*inchiorchiosa
vb. I. Refl. (Reg.) A-si lua avant. Tranz. A arunca, a repezi cu putere. - Lat.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*aiepta
vb. I refl. (reg.) a-si mari volumul, a se umfla cand este bagat in apa. a se satura de ceva; a se ingretosa.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nabia
vb. I refl. (reg.; despre foc) a creste cu valvatai, flacari mari; a se invalvora, a se alimenta.(by 8W8S2e2r2g11i11o)*invalvata
vb. I refl. (reg.; despre oi) a se imbolnavi de splina; a se insplina.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*insplinosa
vb. I refl. (reg.) (despre pui de animal) a se pune pe picioare, a incepe sa mearga. (despre oameni bolnavi) a se pune iar pe picioare, a se scula de pe boala, a se intrema. (by 4W12S12e13r6g6i14o)*impicioroga
vb. I refl. (reg.) (despre puii animalelor sau despre copii) a se ridica de jos, a se putea tine pe picioare, a incepe sa mearga; a se impicioroga. a-si reveni, a se intrema dupa o boala; a se impicioroga.(by 11W5S5e14r7g7i1o)*picioronga
vb. I refl. (reg.; despre ugerul vacii) a se umfla de lapte, a se incetara.(by 12W6S14e14r8g8i1o)*intafosa
vb. I refl. (reg., inv.) a se aseza intr-un loc, a se incuiba, a se instala, a se stabili.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*inloca
vb. I refl. (reg., inv.) a se intrece, a se lua la intrecere; a rivaliza.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*impujaica
vb. I. Refl. (Reg.; mai ales despre animale) A-si rupe picioarele, departandu-le prea mult unul de altul; a se rupe. [|im] (by 10W10S3e3r12g12i5o)*razghina
vb. I. Refl. si intranz. A-si face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rau, o nedreptate. A-si varsa focul, mania, necazul pe cineva. Tranz. A da satisfactie cuiva care nu este in masura sa-si faca singur dreptate, pedepsind in numele lui pe cel de la care a suferit un rau. A rascumpara . (Pop.) Refl. (La pers. 3) A se face vreme buna, a se lumina, a se insenina. (Despre nori) A se imprastia. Tranz. (In expr.) (pe cineva) sau (refl.) (cuiva) = a (se) inveseli. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*razbuna
vb. I. Refl. si intranz. (Despre piese de motoare si despre motoare; la pers. 3) A (se) bloca in timpul functionarii. Tranz. fact. Refl. si tranz. fact. A (se) imbolnavi de gripa. - Din fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*gripa
vb. I. Refl. si intranz. (Pop.) A se scula dis-de-dimineata; a pleca dis-de-dimineata; a porni, a pleca. - Lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*maneca
vb. I. Refl. si (rar) tranz. A fi sau a face sa fie cuprins de ciuda; a ciudi. - (by 15W9S9e9r3g3i11o)*inciuda
vb. I. Refl. si tranz. A adopta sau a face sa adopte imbracamintea, obiceiurile, purtarile caracteristice europenilor. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*europeniza
vb. I. Refl si tranz. A ajunge sau a face sa ajunga in stare de slabiciune din cauza anemiei. - Din fr.(by 2W3S11e12r5g5i14o)*anemia
vb. I. Refl. si tranz. A apropia sprancenele sau a face cute intre sprancene ori pe frunte (in semn de nemultumire, de manie, de ingrijorare etc.); a privi aspru. Refl. (Inv.) A se umple de sange; a se inrosi. - (by 12W12S5e6r14g14i8o)*incrunta
vb. I. Refl. si tranz. A avea sau a produce cuiva o senzatie de greata. Fig. A (se) scarbi, a (se) dezgusta. - (by 12W5S5e13r14g7i7o)*ingretosa
vb. I. Refl. si tranz. A avea sau a provoca cuiva o neplacere; a (se) mahni, a (se) necaji, a (se) amari, a (se) intrista. Tranz. A stingheri, a incomoda, a deranja, a stanjeni. A chinui, a provoca o durere (fizica usoara); a jena. Refl. si tranz. A (se) intarata, a (se) mania, a (se) irita. - Lat. "a intrece", "a invinge". (by 5W13S13e7r7g15i15o)*supara
vb. I. Refl. si tranz. A cadea sau a pune pe ganduri. A (se) ingrijora. - (pl. lui ).(by 14W14S7e8r1g1i9o)*ingandura
vb. I. Refl. si tranz. A capata sau a face sa capete aspect de piatra, de mineral, a deveni sau a face sa devina piatra, mineral; a (se) acoperi cu o crusta de piatra, de mineral; a deveni sau a face sa devina fosila. Fig. A ramane sau a face sa ramana (mereu) neschimbat; a incremeni sau a face sa incremeneasca. (In basme) A (se) preface in stana de piatra; a (se) impietri. [Prez. ind. acc. si: - Var.: vb. I] - Dupa fr. germ. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*petrifica
vb. I. Refl. si tranz. A capata sau a face sa capete trasaturi specifice provincialilor . suf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*provincializa
vb. I. Refl. si tranz. A consuma sau a face pe cineva sa consume o cantitate de hrana mai mare si mai consistenta decat cea normala, a (se) supune unui regim de supraalimentatie, a (se) hrani mai substantial. (dupa fr. ). (by 6W7S15e15r8g9i2o)*supraalimenta
vb. I. Refl. si tranz. (Adesea fig.) A face sau a provoca una sau mai multe contorsiuni. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*contorsiona
vb. I. Refl. si tranz. (Adesea fig.) A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira; a (se) inabusi (din lipsa de aer), a (se) asfixia. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*sufoca
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face pe cineva sa devina slav, a adopta sau a face pe cineva sa adopte limba si obiceiurile slavilor. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*slaviza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina banal. - Din fr. (by 1W9S3e12r12g12i6o)*banaliza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina cianotic. - Din fr. (by 3W11S11e12r5g5i13o)*cianoza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina cretin; a (se) prosti. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*cretiniza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina debil. - Din fr. lat. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*debilita
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina matur; a (se) matura. A ajunge sau a face sa-si insuseasca o bogata experienta, multe cunostinte, un mod echilibrat de a judeca. suf.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*maturiza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina necrutator, neinduplecat; a (se) indarji. - Cf. magh. %verseny% "lupta".(by 2W3S11e11r5g5i13o)*inversuna
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina permanent; a (se) statornici. suf. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*permanentiza
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. - (by 14W8S8e1r2g10i10o)*intrista
vb. I. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa fie stabil; a (se) consolida, a (se) intari; a (se) statornici. Tranz. A fixa puterea de cumparare a monedei nationale la un anumit curs. - Din fr. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*stabiliza
vb. I. Refl. si tranz. A dobandi sau a ajuta sa dobandeasca un nivel adecvat de pregatire prin insusirea unor cunostinte si deprinderi de specialitate (impreuna cu recunoasterea oficiala a acestei pregatiri). Refl. A obtine (in urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapa superioara intr-o competitie sau intr-o proba sportiva, culturala etc. Tranz. A atribui unei fiinte sau unui lucru o anumita calitate; a caracteriza; a numi. - Din fr. lat. (by 4W5S13e13r6g7i7o)*califica
vb. I. Refl. si tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaima etc.); a (se) holba. Intranz. si refl. (Despre apa, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. - Cf. %bulbuc%.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*bulbuca
vb. I. Refl. si tranz. A face sa devina sau a deveni curb; a (se) indoi, a (se) arcui; a (se) curba, a (se) deforma in urma unor apasari exterioare. Refl. Fig. A se umili. [Prez. ind. si: ] - Cf. sl. %kovati% "a fauri".(by 12W6S6e14r15g8i8o)*incovoia
vb. I. Refl. si tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva sa fie cuprins de duiosie, de mila. [Pr.: - Var.: (rar) vb. IV] - (by 3W4S12e12r5g6i14o)*induiosa
vb. I. Refl. si tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva sa fie cuprins de frica; a (se) inspaimanta; a (se) ingrozi, a se infrica. - (by 11W12S5e5r14g14i7o)*infricosa
vb. I. Refl. si tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva sa fie cuprins de furie; a (se) mania, a (se) enerva, a (se) irita. - (by 3W11S12e5r5g14i14o)*infuria
vb. I. Refl. si tranz. A fi cuprins sau a starni indignare; a (se) necaji, a (se) supara. - Din fr. lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*indigna
vb. I. Refl. si tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. Expr. (Refl.) = un oarecare (nechemat, incompetent). = un lucru neinsemnat, marunt, o nimica toata. = cine stie unde, undeva. = nu se stie cum, fara voie. = eram sigur ca... = eram sigur ca nu... = sa nu ti se para curios ca..., e normal sa... Refl. A-si manifesta surprinderea, nedumerirea, admiratia. Refl. A nu-si da seama, a se intreba. - Lat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*mira
vb. I. Refl. si tranz. A iesi sau a scoate in evidenta; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. Tranz. A recunoaste oficial meritele sau succesele obtinute in munca de cineva. - Din (by 6W14S15e8r8g2i2o)*evidentia
vb. I. Refl. si tranz. A intra sau a baga cu totul in apa sau in alt lichid; a (se) cufunda. Spec. A disparea sau a face o nava sa dispara sub nivelul apei (in urma unei avarii). Refl. Fig. (Despre astri) A apune. Refl. A intra (adanc) in ceva, a se afunda (intr-o materie moale); a se adanci, a se infunda. (Despre ochi) A se infunda in orbite. (Despre pamant) A se prabusi, a se surpa. Expr. = nu se va intampla nici un rau, nu va fi prea mare paguba. Tranz. si refl. Fig. (Rar) A face sa fie sau a se lasa absorbit de o activitate, de o preocupare. - Pref. + (by 2W2S11e11r4g4i13o)*scufunda
vb. I. Refl. si tranz. A intra sau a face sa intre intr-o grupare, intr-un partid etc.; a (se) inrola. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*inregimenta
vb. I. Refl. si tranz. A intra sau a face sa intre intr-un lichid sau intr-o materie moale; a (se) afunda, a (se) adanci, a (se) scufunda. Refl. A intra in adanc; a disparea (undeva). A prezenta o adancitura. (Despre ochi) A fi infundat in orbite. (Poetic) A se pierde (in umbra, in intuneric etc.). Fig. (Despre astri) A trece dincolo de orizont; a apune (dupa linia orizontului). (Despre pamant) A se prabusi. Refl. Fig. A se lasa absorbit de o activitate, de somn etc. Tranz. Fig. (Rar) A compromite, a distruge. [Var.: (inv.) vb. I] - Lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cufunda
vb. I. Refl. si tranz. A lua sau a da forma concreta (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) incarna. Tranz. (Inv.) A uni, a incorpora intr-un singur tot. - (by 12W6S6e14r15g8i8o)*intrupa
vb. I. Refl. si tranz. A manca si a bea (sau a da sa manance si sa bea) peste masura, a (se) ghiftui; a (se) indopa. - Et. nec.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*imbuiba
vb. I. Refl. si tranz. A muri sau a face sa moara prin sufocare in apa (sau in alt lichid). Expr. (Refl.) se = a suferi un esec in ultimul moment. Refl. (Despre nave) A se scufunda. Expr. se spune cuiva cand e trist, indispus. Fig. A se cufunda, a se afunda. Tranz. (Despre ape) A inunda un loc, o aratura etc. Fig. A coplesi, a inabusi. Refl. si tranz. A (se) sufoca, a (se) inabusi. Tranz. (Despre plans, lacrimi) A podidi (impiedicand respiratia). - (Inv. "a ucide" < lat.).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ineca
vb. I. Refl. si tranz. A petrece sau a face pe cineva sa-si petreaca timpul in mod agreabil; a (se) inveseli, a (se) amuza. Tranz. (Rar) A distrage. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*distra
vb. I. Refl. si tranz. A pierde sau a face ca organismul sa piarda calciul din tesutul osos sau din dinti. A-si pierde o cantitate de saruri de calciu. [Pr.: - Var.: , vb. I.] - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*decalcifia
vb. I. Refl. si tranz. A practica sau a face pe cineva sa practice prostitutia. Fig. A (se) necinsti, a (se) pangari (printr-o intrebuintare nedemna), a face sa capete un aspect degradant. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*prostitua
vb. I. Refl. si tranz. A ramane sau a face pe cineva sa ramana uluit, uimit, surprins. Refl. A-si manifesta mirarea, admiratia, surpriza; a se mira mult. - Din .(by 12W6S6e14r15g8i8o)*minuna
vb. I. Refl. si tranz. A scapa sau a face pe cineva sa scape de o boala, a (se) face sanatos; a (se) insanatosi, a (se) tamadui, a (se) lecui. Refl. Spec. (Despre rani, taieturi etc.) A se inchide, a se cicatriza. Tranz. Fig. A face sa dispara, sa inceteze o suferinta morala, o suparare, un dor etc. - Lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*vindeca
vb. I. Refl. si tranz. A (se) aduna din nou, a (se) strange iarasi la un loc. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*readuna
vb. I. Refl. si tranz. A (se) apleca in jos sau intr-o parte; a (se) pleca. Refl. A face o plecaciune; a saluta; a (se) pleca, a (se) inchina. Refl. Fig. (Despre soare) A cobori catre asfintit, a apune; (despre zi) a se apropia de sfarsit. Refl. Fig. A se declara convins; a admite, a accepta. Intranz. Fig. A fi dispus sa... A se simti atras de ceva, a simti vocatie, atractie pentru ceva; a se apleca. Refl. recipr. Fig. (Inv.) A avea legaturi de dragoste cu cineva. - Din fr. lat. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*inclina
vb. I. Refl. si tranz. A (se) aseza, a (se) depune in mai multe |straturi|strat|; a capata sau a da forma unor straturi suprapuse. - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*stratifica
vb. I. Refl. si tranz. A (se) aseza, a (se) instala, a (se) plasa intr-un anumit loc, cu scopul de a supraveghea, de a urmari, de a pazi. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*posta
vb. I. Refl. si tranz. A (se) aseza din nou. Tranz. A stabili pe baze noi. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*reaseza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) aseza pe tron ca domn al tarii; a (se) incorona, a (se) introna. Tranz. A numi, a alege un arhiereu; a numi intr-o functie, a instala intr-un post. [Pr.: -] - (by 4W4S12e12r6g6i14o)*inscauna
vb. I. Refl. si tranz. A (se) asimila cu populatia de limba maghiara. Tranz. A modifica un cuvant, o expresie etc. dupa structura limbii maghiare. suf.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*maghiariza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) combina cu oxigenul; a reactiona cu alte substante, cedand electroni. A (se) acoperi cu oxid; a rugini. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*oxida
vb. I. Refl. si tranz. A (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor). Refl. (Despre pasari) A-si umfla, a-si rasfira, a-si zbarli penele. Refl. A se invarti de colo-colo, a se roti. Refl. Fig. (Despre oameni) A-si da ifose, a-si da importanta. Refl. (Despre pamant si alte materiale) A se afana. - Lat. (< ) sau (pl. lui ).(by 12W13S13e6r7g15i15o)*infoia
vb. I. Refl. si tranz. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) departa intre ele (firele parului, ale barbii etc.) fara a strica intregul. Refl. si tranz. A (se) imprastia, a (se) intinde in diferite directii; a (se) razleti. A risipi, a imprastia, a presara. [Var.: vb. I] (by 7W7S15e15r9g9i2o)*rasfira
vb. I. Refl. si tranz. A (se) face mai grav, a (se) inrautati. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*agrava
vb. I. Refl. si tranz. A se face sau a face sa devina cheag; a (se) coagula. Expr. (Tranz.) = minte foarte tare. Refl. (Rar) A se strange la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua fiinta. - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*inchega
vb. I. Refl. si tranz. A (se) face vartos, tare; a (se) intari, a (se) solidifica. (Pop.) A (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica. Refl. Fig. A deveni neindurat; a se impietri. - (by 7W8S1e1r10g10i3o)*invartosa
vb. I. Refl. si tranz. A (se) forma, a (se) deprinde sa se comporte conform regulilor de buna crestere, specifice oamenilor civilizati, culti. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*stila
vb. I. Refl. si tranz. A (se) gati cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) inzorzona, a (se) impopota, a (se) intotona. - Et. nec.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*impopotona
vb. I. Refl. si tranz. A (se) imbolnavi de neurastenie. - Din (by 12W13S6e6r15g15i8o)*neurasteniza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) imbolnavi de tuberculoza. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*tuberculiza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) impodobi peste masura si fara gust, a(-si) pune zorzoane; a (se) impopotona. - (by 5W13S14e7r7g1i1o)*inzorzona
vb. I. Refl. si tranz. A se inapoia sau a aduce pe cineva in patrie dupa o absenta indelungata (voita sau silita). - V. (by 6W14S14e15r8g8i1o)*repatria
vb. I. Refl. si tranz. A (se) inclina, a (se) indoi (usor); a (se) legana (usor) intr-o parte si in alta. Tranz. si refl. Fig. A (se) modula. Refl. Fig. A se adapta unei situatii, a deveni conciliant, maleabil; a se supune. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - Din (by 10W4S4e12r13g6i6o)*mladia
vb. I. Refl. si tranz. A (se) inclina (intr-o parte sau in jos), a (se) indoi, a (se) incovoia, a (se) cobori, a (se) apleca. Expr. (Tranz.) (sau = a (se) supune, a (se) umili. (ori = a (nu) se (putea) odihni, a (nu) avea unde sa se odihneasca. = a da ascultare pasului, suferintelor cuiva; a arata smerenie, evlavie fata de cineva; a (se) dedica, a (se) inchina. = a asculta cu atentie, a lua in considerare; a da crezare vorbelor de nimic, barfelilor. Refl. A se inclina in fata cuiva in semn de respect, de admiratie, de devotament, de supunere; a se inchina. A (se) culca la pamant, a (se) rasturna. Refl. (Despre astri) A cobori (spre apus), a apune. Expr. = (despre persoane si despre forta, gloria, prestigiul lor) a fi in declin. Tranz. A supune unei influente, unei puteri; a subjuga. Refl. A ceda in fata unei forte, a se supune. Refl. (Pop.) A se indupleca; a se milostivi. Intranz. A se pune in miscare pentru a se indeparta (de un loc), a parasi pe cineva sau ceva spre a se duce in alta parte; a porni. Spec. A porni intr-o cursa sportiva. A avea inceputul, punctul de pornire; a lua ca ipoteza. - Lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pleca
vb. I. Refl. si tranz. A (se) indigna, a (se) revolta in fata unei fapte rusinoase, a unui abuz, a unei nedreptati etc. - Din fr. lat. (by 1W9S9e2r3g3i11o)*scandaliza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) indrepta (cu) vorba catre cineva. A (se) indrepta catre o persoana, o institutie etc. (cu) o invitatie, o cerere etc.; a face apel la... Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*adresa
vb. I. Refl. si tranz. A (se) inscrie in randurile armatei; a (se) inscrie intr-o organizatie, intr-un partid; a (se) inregimenta. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*inrola
vb. I. Refl. si tranz. A (se) intinde, a (se) aseza in pozitie orizontala (spre a dormi, a se odihni sau a face sa adoarma sau sa se odihneasca). Expr. (Refl.) (sau = a nu se sinchisi de nimic, a fi nepasator. sau (sau = ia-ti nadejdea; e in zadar sa mai pastrezi vreo speranta. Refl. recipr. (Fam.) A avea raporturi sexuale cu cineva. Tranz. A adaposti peste noapte; a gazdui. A pune pe cineva sa se intinda sau a se intinde la pamant cu fata in jos (in cadrul unor exercitii militare). Tranz. A pune, a aseza un obiect, o parte a corpului etc. pe ceva sau pe cineva. Tranz. (In expr.) = a dobori; a ucide. Refl. (Despre plante) A se pleca, a se indoi spre pamant. - Lat. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*culca
vb. I. Refl. si tranz. A (se) intrupa; a (se) transforma in om. Fig. A lua sau a da o forma concreta, reala. Tranz. A juca un rol intr-o piesa. (Despre unghii) A creste in carne. [Var.: vb. I] - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g14i8o)*incarna
vb. I. Refl. si tranz. A (se) linisti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma; a (se) cuminti. A scadea sau a face sa scada (in intensitate), a inceta sau a face sa inceteze. [Var.: (pop.) , vb. I.] - Din lat.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*astampara
vb. I. Refl. si tranz. A (se) machia pentru scena sau pentru film in conformitate cu fizionomia ceruta de rolul interpretat; a (se) machia. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*grima
vb. I. Refl. si tranz. A (se) muta in alt loc, in alta parte; a(-si) schimba locul, sediul, locuinta. Expr. (Refl.) (sau ) = a muri. (Tranz.; fam.) (cuiva) (sau ) = a lovi (pe cineva) cu putere in obraz. = a casca mult, tare. Tranz. (Inv.) A-si schimba gandurile, hotararile, sentimentele; a reveni. Tranz. (Pop.) A preface, a transforma. - Lat. (= ).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*stramuta
vb. I. Refl. si tranz. A (se) nelinisti, a (se) ingrijora. Tranz. A pune in stare de alerta, de pregatiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii). - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*alarma
vb. I. Refl. si tranz. A (se) obisnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva prin contact mai indelungat, prin practica, prin adaptare etc. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*familiariza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) obosi peste masura; a (se) istovi, a (se) epuiza. - Din fr. lat. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*extenua
vb. I. Refl. si tranz. A (se) preface in ruina, a (se) darapana, a (se) degrada. Fig. A-si pierde sau a face pe cineva sa-si piarda averea, a saraci sau a face sa saraceasca; a (se) distruge. A(-si) distruge sanatatea. - Din lat. fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*ruina
vb. I. Refl. si tranz. A (se) prezenta; a (se) arata. Tranz. A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.; a zugravi, a reprezenta. Refl. A-si imagina, a-si inchipui. [Var.: (reg.) vb. I] - (by 15W15S9e9r2g2i11o)*infatisa
vb. I. Refl. si tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a sedea sau a face sa sada. Expr. (Refl.) = a se intinde in pat; a se culca. = a incepe sa faca o treaba. Refl. A poposi. Refl. (Despre pasari sau insecte) A se lasa din zbor pe ceva pentru a se odihni. Refl. A se asterne formand un strat. Refl. (Despre lichide in fermentatie) A se limpezi. Refl. Fig. A se potoli, a se linisti. Refl. A se stabili intr-o localitate, intr-un loc. Tranz si refl. A (se) pune intr-o anumita ordine; a (se) randui, a (se) aranja. Intranz. (Pop.) A pune la cale; a proiecta, a planui. Tranz. (Rar) A infatisa un fapt intr-o anumita lumina. (Inv.) A dispune, a decreta, a hotari; a institui, a statornici, a fixa. Tranz. A procura cuiva o situatie mai buna; a capatui. A instala pe cineva intr-o functie. - Lat.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*aseza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) racai sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, in locul unde simte o senzatie de mancarime a pielii. Tranz. Fig. (Fam.) A bate pe cineva. - Lat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*scarpina
vb. I. Refl. si tranz. A (se) rasuci, a (se) indoi ca un covrig; a (se) incolaci; a (se) ghemui. - (by 3W4S12e12r6g6i14o)*incovriga
vb. I. Refl. si tranz. A (se) repezi plin de insufletire (spre cineva sau ceva). Refl. A-si deschide drum cu indrazneala. Tranz. (Rar) A impinge cu energie inainte pe cineva sau ceva; a imprima o miscare violenta. A insufla avant. .(by 14W14S8e8r1g1i10o)*avanta
vb. I. Refl. si tranz. A (se) scalda sau a (se) spala (in baie), a face baie; a (se) feredui. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*imbaia
vb. I. Refl. si tranz. A (se) sprijini, a (se) intemeia pe ceva. Refl. A avea incredere in sprijinul cuiva, a se lasa in nadejdea cuiva; a se bizui. - Din fr. (by 4W4S13e13r13g6i7o)*baza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) strecura pe nesimtite, pe furis, a patrunde sau a face sa patrunda ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil. Loc. adv. = pe furis. Refl. A se ascunde, a se feri de cineva. [Forma gramaticala: (in loc.) ] - Din (by 12W5S5e14r14g7i7o)*furisa
vb. I. Refl. si tranz. A (se) transforma in american . Refl. A se comporta ca americanii . - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*americaniza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) transforma in mineral sau in apa minerala. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*mineraliza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) transforma prin incalzire in caramel. Tranz. A amesteca apa sau alt lichid cu caramel. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*carameliza
vb. I. Refl. si tranz. A (se) trezi din somn, a (se) destepta. Expr. (Refl.) = a invia. A (se) ridica (din pat) dupa o boala; a (se) vindeca, a (se) insanatosi. Refl. si tranz. A (se) ridica in picioare, a (se) ridica de jos. Refl. (Pop.) A se ridica sa plece; a incepe o actiune, a se apuca de o treaba. Tranz. Fig. A mobiliza, a aduna (in vederea unei actiuni). Tranz. si refl. A (se) rascula. Refl. (Inv.) A porni la razboi, a se ridica (cu armele) impotriva cuiva. - Probabil lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*scula
vb. I. Refl. si tranz. A (se) trezi din somn. A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amorteala, de visare etc.; a reveni sau a face sa revina la viata. Refl. (Despre sentimente, dorinte, idei etc.) A se ivi, a aparea; a se starni, a se dezlantui. Refl. A deveni constient, a ajunge sa inteleaga, sa-si dea seama de realitati. A deveni (mai) inteligent. - Probabil lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*destepta
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) acoperi corpul cu vesminte. Refl. A purta haine de o anumita croiala, de o anumita calitate etc. A-si procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase. A (se) acoperi, a (se) inveli. Tranz. A infata perna sau plapuma. Tranz. A inveli cu hartie, cu material plastic etc. copertele unei carti, ale unui caiet etc. Tranz. A fereca icoane, bijuterii etc. in aur sau in argint. Tranz. Fig. A invalui, a ascunde (adevarata infatisare, adevaratul aspect etc.). - Lat. (< "pantaloni").(by 9W9S3e3r3g11i12o)*imbraca
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) castiga sau a face sa-si castige independenta; a (se) elibera . Refl. (Despre copii si adolescenti) A-si lua unele libertati nepotrivite cu varsta lui, a avea purtari libertine. Tranz. (In trecut) A scoate un minor de sub tutela parinteasca sau a tutorelui si a-i acorda, inainte de a ajunge la majorat, o parte din drepturile unui major. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*emancipa
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) desface picioarele in laturi. Refl. (Despre picioare) A se intinde in laturi; a se raschira, a se craci. - Din (by 11W5S5e13r14g7i7o)*cracana
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) imprima pe (ori sub) pielea corpului, pe maini sau pe fata diverse inscriptii sau desene, cu ajutorul unor impunsaturi cu materii colorante care nu se pot sterge. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*tatua
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) imprima pe piele diferite figuri cu ajutorul unor impunsaturi si al unor materii colorante care nu se mai sterg. - Fr. (<engl.).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tatua
vb. I. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face pe cineva sa-si piarda curajul, entuziasmul, nadejdea; a (se) demoraliza. - Dupa fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*descuraja
vb. I. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda echilibrul. Fig. A-si pierde sau a face sa-si piarda judecata clara. Tranz. si refl. A face sa nu existe sau a nu exista echilibre (intre cheltuieli si venituri, intre diverse ramuri economice etc.). - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i9o)*dezechilibra
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) potoli pe deplin foamea sau setea, a (se) indestula cu mancare sau cu bautura. Loc. adv. = in cantitate suficienta pentru potolirea deplina a foamei sau a setei. Fig. A fi sau a face sa fie pe deplin multumit, satisfacut (de sau cu ceva). Fig. A fi sau a face sa fie satul, plictisit, dezgustat, scarbit de ceva sau de cineva. - Lat.(by 6W7S7e15r1g9i9o)*satura
vb. I. Refl. si tranz. A-si potoli sau a face sa-si potoleasca mania; a (se) imblanzi, a (se) imbuna. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - (by 2W10S10e4r4g12i13o)*dezmania
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) pune coroana de monarh; a deveni sau a investi pe cineva monarh. Tranz. A impodobi cu ceva (in forma de coroana); a incununa. Tranz. Fig. A desavarsi o lucrare, o opera, o activitate; a reprezenta in activitatea cuiva realizarea cea mai valoroasa; a incununa . - Din lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*incorona
vb. I. Refl. si tranz. A-si scoate sau a scoate cuiva imbracamintea cu care se afla imbracat; a (se) despuia. Tranz. Fig. A jefui, a prada pe cineva (de tot ce are). - Lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*dezbraca
vb. I. Refl. si tranz. A(-si) toci, a(-si) pierde sau a face sa piarda intensitatea simturilor si a emotiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face sa devina indiferent. - Din fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*blaza
vb. I. Refl. si tranz. A suferi sau a face sa sufere transformari sub actiunea mediului extern; a (se) descompune, a (se) strica. Tranz. Tranz. A denatura, a falsifica, a transforma. Refl. (Fon.; despre sunete) A se schimba, a se transforma. Tranz. (Muz.) A ridica sau a cobori un sunet, un acord etc. cu un semiton sau doua (cu ajutorul diezilor, bemolilor etc.) - Din fr. , lat.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*altera
vb. I. Refl. si tranz. A trece sau a face sa treaca un corp din stare lichida in stare solida, prin racire sub o temperatura data; a ingheta. (Despre grasimi) A se slei. Refl. A se intari. - Din fr. , it.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*solidifica
vb. I. Refl. si tranz. (fact.) A ajunge sau a face pe cineva sa ajunga in starea de betie, a (se) ameti cu bautura; a (se) chercheli, a (se) aghesmui. Expr. (sau ) = a (se) imbata foarte tare. (sau ) = a (se) amagi, a (se) insela. Tranz. P. anal. (Despre mirosuri puternice) A produce o stare asemanatoare cu betia; a ameti. Tranz. si refl. Fig. A (se) incanta, a (se) ameti, a (se) tulbura. - Lat. (< "beat").(by 9W9S3e3r11g12i5o)*imbata
vb. I. Refl. si tranz. fact. A deveni sau a face sa devina particular ; a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. - Din fr. (by 7W8S1e1r2g10i10o)*particulariza
vb. I. Refl. si tranz. fact. (Despre barbati) A (se) casatori. - Probabil lat. (< uxor "sotie").(by 2W11S11e4r5g13i13o)*insura
vb. I. Refl. si tranz. (Fam.) A pierde sau a face sa piarda toti banii, a da sau a lua (cuiva) toti banii, a ramane sau a lasa pe cineva fara un ban, a (se) ruina (la jocul de carti sau la alte jocuri de noroc). - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*decava
vb. I. Refl. si tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo pana colo (fara rost). - Dupa fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*trambala
vb. I. Refl. si tranz. (Fam.) A (se) supara (tacand sau incruntandu-se); a (se) bosumfla. - (by 15W15S8e9r2g2i11o)*imbufna
vb. I. Refl. si tranz. (Frantuzism) A (se) casatori. Fig. A (se) potrivi; a (se) combina (bine). - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*maria
vb. I. Refl. si tranz. (Gram.) A (se) adjectiva. suf.- s.f.; adj.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*adjectiviza
vb. I. Refl. si tranz. (Gram.) A (se) transforma in adjectiv; a (se) adjectiviza. - Din - s.f.; adj.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*adjectiva
vb. I. Refl. si tranz. (Gram.) A (se) transforma in adverb. - Din fr. - s.f.; , adj.(by 6W7S15e15r9g2i2o)*adverbializa
vb. I. Refl. si tranz. (In practicile religiei crestine) A primi sau a da cuminecatura; a (se) impartasi, a (se) griji. Tranz. A anula, a face sa fie iertate prin cuminecatura un pacat, o greseala. [Var.: vb. I] - Lat. (= ).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cumineca
vb. I. Refl. si tranz. (Inv.) A (se) inscauna din nou. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*reinscauna
vb. I. Refl. si tranz. (Livr.) A (se) inchide intr-o manastire sau a (se) izola intr-un loc retras. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*claustra
vb. I. Refl. si tranz. (Livr.; despre inscriptii, manuscrise etc.) A (se) sterge treptat, a deveni sau a face sa devina necitet. Tranz. A anula o marca postala sau un timbru prin aplicarea unei stampile. Tranz. (Med.) A astupa, a inchide. - Din fr. , lat.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*oblitera
vb. I. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) piti. Loc. adv. = pe ascuns, pe furis. [Var.: vb. I] - Din (by 6W6S14e15r8g8i2o)*pitula
vb. I. Refl. si tranz. (Rar) A deveni sau a face sa devina diafan, straveziu; a (se) subtia. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*diafaniza
vb. I. Refl. si tranz. (Rar) A prinde sau a face ca ceva sa prinda scoarta. - (by 2W10S11e4r4g13i13o)*inscortosa
vb. I. Refl. si tranz. (Rar) A (se) numara printre..., a (se) socoti intre... (by 10W10S4e4r12g13i6o)*prenumara
vb. I. Refl. si tranz. (Rar) A(-si) face iluzii; a (se) amagi. - Din fr.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*iluziona
vb. I. Refl. si tranz. (Reg.) A (se) murdari de noroi. Fig. A (se) pangari; a (se) pata. [Prez. ind. si: ] - (by 13W14S7e7r15g1i9o)*intina
vb. I. Refl. (Urmat de determinari introduse p. prep. "in") A-si atribui fara nici un drept o situatie, un rol care confera autoritate, a se da drept..., a voi sa treaca drept... - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*erija
vb. I (reg.) a afla, a gasi, a descoperi, a da peste ceva. a inventa, a nascoci. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*izafla
vb. I (reg.) a alinta, a dezmierda, a mangaia, a rasfata. (refl.) a se afecta, a se fandosi, a se sclifosi.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*ninera
vb. I (reg.) a apuca cu ghearele, a se tine cu ghearele, a infige ghearele.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*inghera
vb. I (reg.) a ascuti. (refl.) a vorbi cu glas rastit si ascutit; a se pitigaia. a intepa, a strapunge.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*intigla
vb. I (reg.) a azvarli un obiect astfel incat sa cada cu capul in pamant.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*imbonghina
vb. I (reg.) a batai, a bananai, a misca picioarele cu neastampar, a umbla de colo pana colo.(by 3W11S11e12r5g5i14o)*ita
vb. I (reg.) A batai, a bananai, a misca picioarele cu neastampar, a umbla de colo pana colo.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*ita
vb. I (reg.) a bate, a fixa nuiele pe peretii de lemn ai casei, ca sa tina tencuiala.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*nuiela
vb. I (reg.) a da din cap (in semn de afirmatie, de salut, de mustrare).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*stiulbica
vb. I (reg.) a da in branci (de batranete, de slabiciune, de saracie), a slabi, a saraci.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*imbranca
vb. I (reg.) a face din mai multe lucruri slabe ceva bun; a inciocala, a infiripa, a injgheba.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*indrila
vb. I (reg.) a face pe cineva ca o brezaie, a impodobi ca pe o brezaie.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*imbrezaia
vb. I (reg.) a face sa se imbolnaveasca, a i se face rau, a-i veni cuiva rau.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*izda
vb. I (reg.) a face vraji in ajun de Anul Nou; a ghici in noaptea de Anul Nou.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sanvasia
vb. I (reg.) a fuma cu pipa. (despre cai) a da mereu din cap in sus si in jos (din cauza caldurii). a face pipe.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*pipa
vb. I (reg.) a hrani, a alapta. a mangaia cu mana, a alinta. a naste. a face baie. (by 4W4S4e13r13g6i6o)*baia
vb. I (reg.) a imbrobodi, a invalui mireasa, dupa cununie, cu hobotul; a imbalta. a atrage, a captiva.(by 12W12S5e6r14g15i8o)*inhobota
vb. I (reg.) a imperechea. (despre opinci) a croi, a confectiona opinci dintr-o piele.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*parechea
vb. I (reg.) a impunge cu tepusa. a impunge gura sacului, spre a-l lega, a lega sacul. (fig.; despre parul capului) a se ridica in sus, a se scula, a se face maciuca. (refl.) a lua o atitudine darza in fata cuiva, a se intepeni (in fata cuiva). (by 9W3S3e11r12g5i5o)*intepusa
vb. I (reg.) a incarca un om cu fel de fel de obiecte (in brate, in buzunare, in sacose).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*infolfosa
vb. I (reg.) a indoi cu ciocanul varful cuiului, iesit de cealalta parte a lemnului, si a lati prin batere acest varf, pentru ca sa nu se mai scoata cuiul.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*imperciuna
vb. I (reg.) a infige pari sau haraci la vie; a haraci, a parui (o vie). a impunge cu un ac gros. (refl.) a se intepa (in ceva), a se impunge. a face cunoscut, a publica.(by 5W14S14e14r8g8i1o)*impara
vb. I (reg.) a insaila din mai multe obiecte proaste ceva mai bun; a infiripa, a injgheba, a inchipui, a inciocala. (refl.) a-si indrepta sanatatea; a se insanatosi.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*inhodoroba
vb. I (reg.) a invali aluatul de paine cu pielm (faina de grau); pielmui. a amesteca faina de grau cu malai, pentru ca painea sa fie mai dulce. (fig.) a uni, a inchega, a lega, a intari. a incalzi putin apa; a incropi. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*impielma
vb. I (reg.) a-i veni cuiva ceva in minte, a-i trazni prin cap, a i se nazari; a-si baga ceva in cap.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*intonca
vb. I (reg.) a jumuli (o pasare de pene), a ciupeli. (refl.; despre pasari) a se curati cu ciocul. (despre animale si pasari) a rupe cu gura (firele de iarba), a ciuguli, a ciupi; (despre om) a manca cite putin, a ciuguli. a adauga cate ceva (la ceva). a fura cate putin, a ciupi, a pisca.(by 6W6S15e15r8g9i9o)*ciupara
vb. I (reg.) a lua fan in furca. a (se) desface (ceva) in doua parti, in doi craci (cu furca); a (se) bifurca, a se incraci. (fig.) a avea de furca cu cineva, a se incaiera.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*infurca
vb. I (reg.) a motai, a cucai. a adormi, a atipi, a trage un pui de somn.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*insomna
vb. I (reg.) A murdari, a manji cu noroi, cu balega. (fig.) A intina cu vorba, cu injuraturi. (refl.) A se murdari, a se manji, a se festeli.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*ima
vb. I (reg.) a pune |baltul|balt| (valul) pe capul miresei; a inhobota, a imbrobodi.(by 5W6S6e14r15g8i8o)*imbalta
vb. I (reg.) a pune capute (la o incaltaminte uzata); a caputa, a incaputa. a insura.(by 9W9S2e3r11g11i12o)*sprancena
vb. I (reg.) a pune mana, a apuca, a insfaca; a se lua la bataie cu cineva. a indesa, a inghesui.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ingamba
vb. I (reg.) a pune pe cal toate cele necesare de drum si a fi gata de incalecat.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*incinia
vb. I (reg.) a pune samarul (pe magar, pe catar), a inseua, a intarnita. (by 15W1S1e9r10g3i3o)*insamara
vb. I (reg.) a pune zabala unui cal. (fig.) a se face stapan pe cineva, a-l duce de nas, a-l purta pe degete, a-l conduce dupa voie, a-l infrana.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*inzabala
vb. I (reg.) a purta cu vorba, a incurca. a amagi, a insela; a momi, a ademeni, a seduce.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*imbagiua
vb. I (reg.) a sapa la radacina unui arbore, pentru a fi doborat mai usor.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*dezgradina
vb. I (reg.) a (se) imbraca bine: de iarna, cu noua cojoace (ca baba Dochia); a (se) incotosmana, a (se) incotosma, a (se) incrosna, a (se) imboldori, a (se) infofoli. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*intafosa
vb. I (reg.) a (se) infasura la gat cu fulare, a (se) infofoli, a (se) incrosna, a se incotosmani.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*imbrodoja
vb. I (reg.) a (se) lovi, a (se) rani, a (se) sluti. (despre trunchiul arborilor) a taia si a inlatura un inel din scoarta; a inela, a secui.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*plesura
vb. I (reg.) a (se) misca incoace si incolo, a (se) clatina, a oscila.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*haltana
vb. I (reg.) a (se) pata, a (se) murdari; a (se) impestrita. (refl.; despre femei) a se farda exagerat.(by 10W11S4e4r4g13i13o)*percea
vb. I (reg.) a (se) raschira. a se lati. a imprastia iarba cosita, fanul.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*rascaia
vb. I (reg.) a (se) repezi, a (se) impinge, a (se) arunca cu navala, a (se) aiepta. (refl.) a-si lua avant. (refl.) a se opinti, a se incerca. (by 3W3S11e12r12g5i6o)*iniepta
vb. I (reg.) a (se) sui pe o inaltime, pe un varf. a ajunge ori a face sa ajunga repede la o situatie materiala buna; a parveni.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sanina
vb. I (reg.) a se tolani. a rade larg; a tipa. a imprastia iarba cosita, fanul.(by 5W14S14e14r7g8i1o)*rascabaia
vb. I (reg.) a (se) zbarli; a (se) ciufuli. (despre fulgi, lana) a scarmana; a flocai. (refl.; in forma: ; despre curcani) a se infoia. a (se) parui, a (se) bate.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*strafloca
vb. I (reg.) a-si lega bracinarul, a-si lega izmenele cu bracinarul; a (se) incinge, a (se) imbrana.(by 4W4S5e13r13g7i7o)*imbracina
vb. I (reg.) a-si petrece primavara undeva. (refl. impers.) a se desprimavara.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*primavara
vb. I (reg.) a snurui (o carte, o condica, un registru). (la plasa de pesti) a prinde cele doua margini cu ajutorul unei sfori (care trece prin ochiurile marginilor).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*insfora
vb. I (reg.) a spune vorbe de ocara, a mustra pe cineva fara a fi vinovat.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*imbalora
vb. I (reg.) a stranuta. a sughita. (despre cai) a forai; a necheza. a scuipa.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*strafiga
vb. I (reg.) a strapunge, a patrunde, a razbate, a razbi, a penetra.(by 7W15S1e1r9g10i3o)*strafiga
vb. I (reg.) a toarce (cand gros, cand subtire); a indruga. (reg.) a spune vorbe fara rost; a indruga, a palavragi.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*indurliga
vb. I (reg.) a trata o vita cu radacini de spanz. a arunca pestilor iarba otravitoare, pentru a-i prinde. (refl.) a se supara, a se mania. a pune iarba de pusca sub un zid pentru a exploda; a mina.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*inierba
vb. I (reg.) a unge (in ziua de 4 dec. a Sfintei Varvara) pe copii cu caline (barbure) amestecate cu miere pe frunte, pe obraji si la buric, ca sa fie feriti de varsat.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*imbarbura
vb. I (reg.; despre aluatul crescut) a framanta a doua oara, inainte de coacere.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*preframanta
vb. I (reg.; despre animale de povara) a incarca spinarea cu o sarcina mare; a insaxana.(by 2W3S11e11r12g5i5o)*saxana
vb. I (reg.; despre bucati de lemn) a taia oblic la capete, pentru a se putea imbuca unul cu altul.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*sapura
vb. I (reg.; despre busteni) a rotunji cu toporul la capete; a spronta.(by 13W7S7e15r15g1i9o)*spentala
vb. I (reg.) (despre busteni) a rotunji cu toporul la capete; a spronturi, a spranturi, a spraitui. (refl.; despre busteni; in forma: ) a se lovi cap la cap, a se ciocni.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*spronta
vb. I (reg.; despre carne sau animale taiate) a imparti in bucati (pentru a pregati mancarea sau pastrarea); a cinatui, a cioparti, a ciopati.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pecia
vb. I (reg.; despre extremitatile manecilor si poalelor) a sufleca, a sumete.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sufleteca
vb. I (reg.; despre faina de porumb) a se amesteca cu putina faina de grau pentru a face turte; a piemui.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pielma
vb. I (reg.; despre obiectele de imbracaminte) a preface, a modifica, a transforma.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*priostrica
vb. I (reg.; despre o haina) a o aseza pe unul sau pe amandoi umerii, fara a o imbraca pe maneci.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*implasca
vb. I (reg.) (despre oi; in forma: ) a porni, a duce la pasune in timpul proorului. a uda, a stropi cu apa.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*proora
vb. I (reg.; despre rufe) a bate cu |pranicul|pranic| (v.) pentru a spala; a bate, a lovi, a batuci (cu pranicul).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pranica
vb. I (reg.; despre tesaturi de lana) a prelucra la steaza (piua); a stezui.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*steza
vb. I (reg.) (despre turmele de oi) a duce prima oara la pasune, pe munte. a uda, a stropi (in ziua de proar).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*priera
vb. I (reg.; despre varful cuielor) a indoi dupa strangerea scandurei; a imperciuna.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*perciuna
vb. I (reg.) (in forma: ) a flecari, a palavragi. (refl.) a se imbata. (refl.) a sta ridicat, a sta in sus; a se cocota. (refl.) a se impopotona, a se inzorzona. (despre obiecte de imbracaminte) a scurta prea mult. (refl.; despre vedere) a se impaienjeni, a se voala; a se slabi. (refl.) a se stramba, a se ingusta.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pupaza
vb. I (reg.; in loc. vb.) = a fugi (in mare graba si pe furis), a o sterge, a o tuli, a o lua la sanatoasa.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*schelma
vb. I. (Reg.) Intranz. A canta din cetera, din alt instrument muzical sau din gura. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sacai. - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*cetera
vb. I (reg., inv.) a abate pe cineva de la o hotarare, a-l face sa dea indarat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*indaragana
vb. I (reg., inv.) a acoperi cu tarana, cu pamant; a ingropa. a semana graul cu sapa, toamna, din cauza uscaciunii sau a vremii rele.(by 14W14S14e8r8g1i1o)*intarana
vb. I (reg., inv.) a actiona in judecata, a face proces, a da in judecata (pe cineva).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*improcesua
vb. I (reg., inv.) a adeveri, a intari, a incredinta. a da ceva in grija cuiva, a incredinta. a credita. a (in)crestina. a (se) logodi, a (se) incredinta.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*credinta
vb. I (reg., inv.) a arde cu flacari, a se aprinde cu flacari, a tasni o flacara, a arunca flacari.(by 11W4S4e13r13g13i7o)*flacara
vb. I (reg., inv.) a arunca pe cineva in abis, in bezna, in hau; cu forma vb. IV = a intuneca. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*imbezna
vb. I (reg., inv.) a da indarat, a se retrage, a ceda. a respinge. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*indarapta
vb. I (reg., inv.) a desparti cu un zid (cu un gard, cu un primez) ceva. a injumatati. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*impremieza
vb. I (reg., inv.) a face funii. a impleti, a suci (asemanator cu funiile). a echipa o corabie cu funii.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*infunia
vb. I (reg., inv.) a imbraca, a impodobi. a pune mana pe ceva; a apuca, a prinde.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*infarma
vb. I (reg., inv.) a impleti nuiele printre parii gardului. a indoi un lucru.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*impovoia
vb. I (reg., inv.) a inscrie, a inregistra, a transcrie (un protocol).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*improtocola
vb. I (reg.; inv.) a pisca, a ciupi, a piscura. (despre aluat) a taia. (despre bauturi, condimente, mancaruri si mirosuri) a intepa, a ustura. (despre haine; material textil) a insaila.(by 10W10S4e4r12g12i13o)*pitiga
vb. I (reg., inv.) a pune in fir margelele; a insira. a coase cu fir, a broda cu fir. a baga ata in ac. (by 14W14S14e7r8g1i1o)*infira
vb. I (reg., inv.) a trai, a vietui, a exista; a dainui, a dura. a consta, a consista. a tine in viata, a lasa sa traiasca (pe cineva).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*custa
vb. I (reg., inv.) (despre iarba) a calca in picioare. (refl.) a nu se dezvolta, a se pipernici, a se chirci. (despre fan) a indesa, a presa. (despre cal) a-l impiedica (prin legarea gatului de un picior dinainte). (fig.) a apasa, a face sa se apleca; a indupleca. a impovara cu dari, a asupri, a oprima. a combate, a dispretui. (fig.) a biciui. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*impila
vb. I (reg.) (refl.) a i se nazari, a-i casuna. (in forma: ) a ofensa.(by 15W15S8e8r9g2i2o)*strasuna
vb. I (reg.) (refl.) a protesta, a carti; (in forma: ) a se simti nemultumit de sine insusi, a-si face reprosuri. (in forma: ) a lovi pueternic; a ghionti; a inabusi.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*susta
vb. I (reg.) (refl.) a se cufunda cu zgomot in apa. (in forma: ) a aluneca. (despre pesti) a starni cu stiulbucul (cu prajina).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*stiuldica
vb. I (reg.) (refl.) a se impreuna, a se incardasi, a se inhaita, a se asocia, a se intovarasi. (refl.) a intra in legaturi de dragoste cu cineva; a se innadi, a se ingurlui. (refl.) a se incurca (intr-o afacere). a face ceva de mantuiala, fara pricepere, fara randuiala; a inciripa, a injgheba, a inciocala, a indruga, a indrila. a indruga verzi si uscate, a palavragi. a ocoli adevarul, a umbla cu soalda. a incalci, a incaiera. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*ingurga
vb. I (reg.) (refl.) a se ospata din belsug. (despre oameni) a avea o anumita atitudine fata de ..., a trata intr-un anumit fel. a mustra, a pedepsi.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*prospata
vb. I. (Reg.) Refl. A se strange la un loc, a se intruni, a se reuni. Tranz. si refl. A (se) forma, a (se) inchega, a (se) injgheba. Tranz. (Rar) A uni; a imperechea. [Var.: vb. I] - Din (by 3W3S12e12r5g5i14o)*introloca
vb. I. (Reg.) Refl. si tranz. A veni sau a face pe cineva sa vina inapoi; a (se) inapoia^2, a (se) intoarce. Tranz. (Despre o stare afectiva sau maladiva) A cuprinde pe cineva din nou. A (se) indrepta in alta directie. A (se) intoarce de pe o parte pe alta; a (se) invarti, a (se) suci. - (by 7W7S15e15r9g9i2o)*inturna
vb. I. (Reg.) Tranz. A murdari, a pata. A astupa cu lut sparturile din pereti inainte de a-i varui. - Din (by 6W14S14e8r8g1i2o)*breza
vb. I. (Reg.) Tranz. (Despre animale) A-si lasa sa atarne in jos capul, gura sau urechile; a pleosti. Refl. (Despre oameni) A slabi, a se molesi. - Probabil din (by 14W15S8e8r2g2i10o)*dabalaza
vb. I. (Reg.) Tranz. si refl. (Despre oameni) A-si stramba gura, a se schimonosi, a ranji. Refl. Fig. (Despre suprafata unei ape) A se increti; a se tulbura. - Din (inv. "stramb la gura", et. nec.).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*jimba
vb. I. tr. A acoperi cu un strat protector, a inveli, a imbraca (alimente, medicamente etc.) ; a ingloba. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*anroba
vb. I. tr. A aerisi. A zvanta, a expune la soare si la aer (lucruri, haine etc.). refl. A-si face vant. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*aera
vb. I. tr. A ameti animalele la abator inainte de taiere (cu o lovitura puternica); a lovi de moarte. A inoportuna, a stingheri puternic; a lovi. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*asoma
vb. I tr. A da, a atribui (un bun, o lucrare etc.) aceluia care ofera mai mult in cadrul unei licitatii sau al unei concurente. A-si atribui, a apuca, a-si lua ceva. [< lat. , cf. fr. , dupa ].(by 10W10S3e3r4g12i12o)*adjudeca
vb. I tr. A da un sens alegoric. A explica prin alegorii. [Cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*alegoriza
vb. I tr. A da unui cuvant sau unei constructii functie de adverb. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*adverbializa
vb. I. tr. A depozita provizoriu marfuri in antrepozit. [< , dupa fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*antrepozita
vb. I tr. A face manevra de urcare a unei nave pe un doc plutitor sau de intrare intr-un doc. [Cf. germ. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*andoca
vb. I tr. A incurca, a provoca incurcatura; a pune in incurcatura pe cineva. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*ambarasa
vb. I tr. A infrunta. A apropia prin operatie buzele unei plagi pentru o buna cicatrizare. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*afronta
vb. I tr. A iubi mult, a avea inclinatie (pentru ceva). [< fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i7o)*afectiona
vb. I. Tranz. A aborda din nou o problema pentru a o aprofunda, a o lamuri. (dupa fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*reaborda
vb. I. Tranz. A absorbi pe caile respiratorii vapori, gaze sau lichide, a trage in piept, a inspira gaze, vapori etc. - Din fr. lat. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*inhala
vb. I. Tranz. A accelera, a grabi mersul unei lucrari, al unei actiuni, rezolvarea unei probleme etc. - Din (by 1W1S9e9r3g3i11o)*urgenta
vb. I. Tranz. A acoperi cu hasuri o portiune dintr-un desen, dintr-o harta etc. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*hasura
vb. I. Tranz. A acoperi cu pavaj o strada, o curte etc.; a executa un pavaj; a pavela. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*pava
vb. I. Tranz. A acoperi cu tapete peretii unei incaperi; a tapisa . A pudra cu faina, pesmet etc. o tava unsa cu grasime, in care urmeaza sa fie copt aluatul, budinca etc. - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*tapeta
vb. I. Tranz. A acoperi cu un strat de cauciuc sau a impregna cu cauciuc un obiect (mai ales o tesatura textila). - Din (by 1W10S10e3r4g12i12o)*cauciuca
vb. I. Tranz. A acoperi cu un strat de cobalt suprafata unui obiect metalic. - Din .(by 15W8S9e2r2g10i11o)*cobalta
vb. I. Tranz. A acoperi cu un voal ; a ascunde, a masca; a insela aparentele Refl. Refl. (Despre voce sau sunete) A-si pierde sonoritatea si limpezimea; a se estompa. Refl. (Despre unele materiale fotografice) A se strica, a se deprecia, a-si pierde insusirile din cauza voalului ; a se innegri. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*voala
vb. I. Tranz. A acoperi o piesa metalica cu un strat subtire de zinc, prin cufundare intr-o baie de zinc topit, spre a o face mai rezistenta la coroziune; a acoperi o piesa metalica cu un strat subtire din alt metal, depus prin electroliza. (Fiziol.) A excita un tesut sau un organ al corpului printr-un curent electric continuu, in scopuri terapeutice sau experimentale. Fig. A insufleti, a stimula pe cineva. - Din fr.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*galvaniza
vb. I. Tranz. A acoperi o prajitura, o bomboana, un fruct sau o mancare cu o glazura ; a glazura. A da lustru^1 sau apret unui obiect (de piele). - Din fr.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*glasa
vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimica o piesa de otel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare inchisa pentru a o feri de coroziune. - Din fr. (by 2W2S2e11r11g4i5o)*bruna
vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (in special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra actiunii focului si a-i mari rezistenta la ardere. - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*ignifuga
vb. I. Tranz. A acoperi suprafata unei piese metalice cu un strat subtire de nichel. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*nichela
vb. I. Tranz. A acoperi suprafata unui element de constructie, a unui obiect etc. cu un strat de material de alta natura, pentru a-l proteja, pentru a-i infrumuseta aspectul etc. (La jocul de rugbi) A opri un jucator sa patrunda spre poarta adversa, imobilizandu-l cu mainile. (Livr.) A parasi, a abandona. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*placa
vb. I. Tranz. A acoperi suprafata unui metal cu un strat protector de aluminiu; (tehn.) a caloriza. suf.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*aluminiza
vb. I. Tranz. A acoperi suprafata unui obiect cu email ; a smaltui. - Din fr.(by 12W13S6e6r14g15i15o)*emaila
vb. I. Tranz. A acoperi suprafata unui obiect metalic cu un strat subtire de cadmiu in scopul protejarii ei contra eroziunii. - Din .(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cadmia
vb. I. Tranz. A acoperi, total sau partial, cu metal un obiect de lemn, spre a-i da rezistenta si durabilitate; a intari un obiect (de lemn) prin legaturi metalice. A imbraca un obiect cu placi din metal pretios, a impodobi ceva cu aur, argint sau pietre scumpe. A lega cu fiare, cu lanturi, in obezi etc. un om arestat sau condamnat; a incatusa. A incuia, a zavori o usa, o incapere. Refl. (Despre oameni) A se inchide sau a se izola in casa, fara sa (mai) vada pe nimeni. A bate cu ciocanul pietrele de moara spre a le face crestaturi, santuri, zimti. A face zimti pe muchea unei monede; a zimtui. - Lat. (apropiat de (by 9W9S3e3r11g12i5o)*fereca
vb. I. Tranz. A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt . - Din fr. , germ.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*asfalta
vb. I. Tranz. A acoperi unele mancaruri cu pesmet si a le da la cuptor. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*gratina
vb. I. Tranz. A acoperi un metal, un obiect cu un strat de zinc. (din fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*zinca
vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni aramiu, negru la piele, datorita soarelui; a (se) innegri, a (se) parli. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*bronza
vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de metal in scopul protejarii lui fata de actiunea agentilor externi sau pentru a-i astupa porii, a-i da un aspect placut etc. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*metaliza
vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subtire de crom. - Din Cf. fr. %chromer.%(by 4W12S13e6r6g15i15o)*croma
vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subtire de platina ; a sufla cu platina. A decolora parul capului prin mijloace chimice, dandu-i o nuanta de blond-argintiu. - Din fr. (by 8W9S9e2r3g11i11o)*platina
vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subtire de argint ; a argintui. Fig. A face sa aiba stralucirea argintului . [Var.: (inv) vb. IV] - Din .(by 4W4S13e13r6g7i15o)*arginta
vb. I. Tranz. A acoperi un tablou in ulei cu un strat de vernis (pentru a proteja culorile si a le da stralucire). - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*vernisa
vb. I. Tranz. A acorda, a conferi cuiva un premiu. - Din lat. , it.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*premia
vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decoratie, o rasplata). [Var.: (inv.) vb. III.] - Din fr. , lat.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*decerna
vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sanctiunile legii. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*amnistia
vb. I. Tranz. A acorda autonomie administrativa organelor locale. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*descentraliza
vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificatie, o favoare sau o rasplata. Fig. A atribui cuiva ceva. - Din fr. , lat.(by 3W12S12e5r6g6i14o)*gratifica
vb. I. Tranz. A acorda (cuiva) o patenta ; a breveta o inventie. (Inv.) A supune pe cineva la plata unei patente . (Tehn.) A aplica unei sarme de otel un tratament termic pentru a-i asigura o rezistenta mai mare. - Din fr. germ. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*patenta
vb. I. Tranz. A acorda cuiva un avantaj. A scoate in relief calitatile fizice ale cuiva. - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*avantaja
vb. I. Tranz. A acorda inca o data ingaduinta, favoare, avantaje cuiva. A acorda din nou un instrument muzical dezacordat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*reacorda
vb. I. Tranz. A acorda sau a deschide cuiva un credit ; a imprumuta pe cineva cu o suma de bani; a vinde cuiva pe credit. A face o inregistrare in creditul unui cont. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*credita
vb. I. Tranz. A acorda un instrument muzical cu coarde. A strange un animal de calarie cu chingile sau cu fraul; a struni. Fig. A retine de la o actiune; a stavili, a infrana, a struni. [Prez. ind. si: ] - (by 2W3S11e11r5g5i5o)*instruna
vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat iertarea, partiala sau totala, in executarea pedepsei, printr-un act emis de seful statului. - Din fr. Cf. it. %graziare%.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*gratia
vb. I. Tranz. A acorda unui strain cetatenia statului in care locuieste. Refl. (Despre straini) A obtine dreptul de cetatean al statului in care locuieste. Tranz. fact. si refl. A (se) adapta intr-un mediu nou, intrand in componenta obisnuita a florei sau a faunei naturale a acestuia. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*naturaliza
vb. I tranz. A actiona un mecanism telescopic in sensul alungirii acestuia prin culisarea elementelor tubulare componente. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*telescopa
vb. I. Tranz. A acuza o persoana de savarsirea unei crime; a invinovati, a acuza. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*incrimina
vb. I. Tranz. A adapta, a potrivi o piesa la un ansamblu, un obiect de imbracaminte pe corp etc. - Din fr.(by 2W10S11e11r4g5i13o)*ajusta
vb. I. Tranz. A adapta la cerintele, la exigentele prezentului, a face sa corespunda acestor cerinte; a innoi. A da unui lucru un aspect modern, conform gusturilor si cerintelor actuale. Spec. A modifica limba unui text din trecut in conformitate cu normele limbii actuale. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*moderniza
vb. I. Tranz. A adauga fluor in apa potabila sau a aplica in mod repetat fluorura de sodiu in scopul reducerii frecventei si al prevenirii cariilor dentare. - Din fr.(by 14W14S7e8r8g1i2o)*fluoriza
vb. I. Tranz. A adauga la cantitatea initiala o cantitate suplimentara. - Din (by 14W14S7e8r1g1i10o)*suplimenta
vb. I. Tranz. A adauga o cantitate de acid; a da unei solutii proprietatile unui acid; a acri usor. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*acidula
vb. I. Tranz. A adauga tanin din samburii de struguri in vin, in scopul limpezirii sau |ameliorarii|ameliora|. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*taniza
vb. I. Tranz. A adauga un sufix la o radacina sau la o tema. - Din Cf. fr. %suffixer.% (by 4W13S13e6r6g15i15o)*sufixa
vb. I. Tranz. A adauga unul sau mai multe etaje la o constructie mai veche. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*supraetaja
vb. I. Tranz. A administra cuiva un narcotic pentru a-i provoca narcoza. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i8o)*narcotiza
vb. I. Tranz. A administra picatura cu picatura un medicament lichid in scopuri terapeutice sau profilactice, a face o instilatie; a pica^1. - Din fr. lat. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*instila
vb. I. Tranz. A adopta intocmai felul de gandire, de comportare etc. al cuiva; a lua pe cineva ca de exemplu. A reproduce felul de a vorbi, de a canta sau gesturile caracteristice ale cuiva. A lua ca model opera sau felul de a lucra al unui artist, al unui scriitor etc. A reproduce cu fidelitate; a copia. - Din fr. , lat.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*imita
vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de lauda pentru un succes obtinut; a exprima cuiva urari de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversari etc., a gratula. (Fam.) A se socoti multumit, satisfacut, fericit (pentru rezultatul obtinut, pentru atitudinea avuta etc.). [Var.: (inv.) vb. I.] - Din fr.(by 1W9S9e10r3g3i12o)*felicita
vb. I. Tranz. A adresa cuiva o mustrare (violenta), a mustra pe cineva (cu ton aspru). - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*apostrofa
vb. I. Tranz. A aduce, a aseza locuitori pe un anumit teritoriu. A ocupa, a umple cu oameni. A aduce animale si a le stabili intr-o regiune (in care nu se gaseau sau erau prea putine). (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi raspandit intr-o anumita regiune. - Din lat. (cu sensul fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*popula
vb. I. Tranz. A aduce ceva la cunostinta prin semne sau printr-un semnal de avertizare, a atrage atentia cuiva asupra unui lucru, a avertiza; a scoate in evidenta, a releva, a mentiona. - Din fr. (dupa (by 11W4S5e13r13g7i7o)*semnala
vb. I. Tranz. A aduce (ceva) la indeplinire, a face sa devina real; a atinge (un scop), a infaptui. Spec. A crea, a plasmui o opera de arta. Refl. (Despre o persoana, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desavarsi, a-si pune in valoare capacitatea de creatie. A obtine, a dobandi, a castiga (ceva); a incasa preturile (la marfurile vandute). A-si face o idee precisa despre..., a reusi sa inteleaga, sa patrunda intelesul unui lucru. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*realiza
vb. I. Tranz. A aduce cuiva o injurie; a insulta, a jigni. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*injuria
vb. I. Tranz. A aduce cuiva o insulta; a ofensa, a jigni. - Din fr. lat. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*insulta
vb. I. Tranz. A aduce cuiva o ofensa; a insulta, a jigni, a vexa. Refl. (Fam.) A se supara, a reactiona ca un om jignit, caruia i s-a adus o ofensa; a se ofusca. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*ofensa
vb. I. Tranz. A aduce cuiva un omagiu , a exprima stima, respectul fata de cineva. - Din (by 6W6S14e15r8g8i1o)*omagia
vb. I. Tranz. A aduce elogii, a lauda (in cuvinte entuziaste), a preamari. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*elogia
vb. I. Tranz. A aduce in constiinta fapte, evenimente, imprejurari etc. trecute; a zugravi prin cuvinte imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. - Din fr. lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*evoca
vb. I. Tranz. A aduce in stare de echilibru; a cumpani. Fig. A anula sau a compensa efectul unei actiuni prin alta actiune. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*contrabalansa
vb. I. Tranz. A aduce in stare de primitivism, a face sa fie primitiv. suf. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*primitiviza
vb. I. Tranz. A aduce in tara proprie marfuri straine prin cumparare sau prin schimb. Fig. A prelua obiceiuri, mode etc. straine. - Din fr.(by 12W5S5e6r14g7i8o)*importa
vb. I. Tranz. A aduce la cunostinta; a da de stire, a anunta; a informa. Refl. (Inv.) A lua cunostinta, a prinde de veste, a afla. - (by 12W5S6e14r14g8i8o)*instiinta
vb. I. Tranz. A aduce la cunostinta; a vesti, a incunostinta. A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). - Din fr. , lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*anunta
vb. I. Tranz. A aduce la cunostinta (in mod oficial); a instiinta (in scris); a trimite o notificare. A nota. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*notifica
vb. I. Tranz. A aduce la cunostinta unei autoritati savarsirea unei infractiuni, a face un denunt. A pari. A comunica oficial ca un contract, un act inceteaza de a mai fi in vigoare; a rezilia unilateral un contract. - Din fr. lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*denunta
vb. I. Tranz. A aduce la valoarea initiala; a ridica cursul oficial al valutei nationale in raport cu aurul si cu valutele straine. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*revaloriza
vb. I. Tranz. A aduce o piesa cilindrica in pozitia in care axa ei de simetrie sau de rotatie coincide cu o axa data. Tranz. si refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defasura intr-un anumit sens, a (se) concentra in jurul a ceva. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*axa
vb. I. Tranz. A aduce pe cineva in stare de enervare, de surescitare; a agita, a instiga un grup de oameni; a atata, a asmuti, a zadari (un animal). Tranz. A incita pe cineva sa faca un lucru. Refl. A se insufleti, a se entuziasma, a se inflacara. Refl. A se porni cu violenta, a se intensifica, a se inteti. [Var.: (pop.) vb. I] - Lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*intarata
vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva in stare de nemiscare, de neclintire, a face sa nu se mai poata misca, sa nu mai poata actiona. A investi mari disponibilitati intr-o intreprindere, intr-o afacere (scotandu-le din circuitul normal). - Din fr.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*imobiliza
vb. I. Tranz. A aduce un sistem fizico-chimic sau tehnic in stare de saturatie. - Din fr. lat. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*satura
vb. I. Tranz. A aduna, a colecta lichide sau gaze intr-un tub, intr-un rezervor, intr-un bazin etc. A intercepta, a izbuti sa auda ceva. Fig. A atrage, a ademeni pe cineva; a incerca sa obtina, sa castige ceva printr-un anumit mijloc. - Din fr. lat. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*capta
vb. I. Tranz. A aduna, a strange, a concentra, a inmagazina. - Din fr. , lat.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*acumula
vb. I. Tranz. A aduna, a strange ceva cu grebla; a lucra, a nivela ceva cu grebla. - Din .(by 11W5S5e13r14g7i7o)*grebla
vb. I. Tranz. A aduna, a strange la un loc lucruri, bani etc. pentru un anumit scop. (Iesit din uz) A strange in mod organizat de la producatori diferite produse. (Despre abcese sau rani) A face puroi; a coace. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*colecta
vb. I. Tranz. A aduna, a strange obiecte de acelasi fel pentru a face o colectie. - Din fr.(by 9W9S2e3r3g11i12o)*colectiona
vb. I. Tranz. A aduna fapte sau pareri din operele diversilor autori pentru a alcatui o lucrare noua, fara o contributie personala. - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*compila
vb. I. Tranz. A ajusta din nou (un lucru, o piesa etc.); a potrivi, a readapta (ceva) unei noi situatii. - Din fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*reajusta
vb. I. Tranz. A ajuta, a sustine cu subventii; a da cuiva o subventie. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*subventiona
vb. I. Tranz. A alcatui, a confectiona un lucru asemanator cu altul, cu scopul de a insela; a plasmui; a contraface. Spec. (Jur.) A comite un fals . A prezenta ceva altfel decat este in realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) vb. I] - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*falsifica
vb. I. Tranz. A alcatui, a face ceva (la repezeala, improvizand din materiale putine, intamplatoare si disparate); a infiripa. P. gener. A construi, a intemeia. A face rost de...; a incropi. [Prez. ind. si: ] - (by 2W2S11e11r4g5i13o)*injgheba
vb. I. Tranz. A alcatui ceva din elemente putine, disparate sau necorespunzatoare; a injgheba. Refl. Fig. A lua nastere, a prinde consistenta. Refl. A ajunge la o oarecare bunastare. Refl. A-si reveni in puteri; a se reface dupa o boala, a se intrema. [Prez. ind. si: - Var.: vb. I] - Cf. sl. %cerep% "oala, harb".(by 10W4S4e12r13g6i6o)*infiripa
vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza marfuri, produse, materiale pe categorii, dupa calitate, dimensiuni, compozitie etc.; a imparti, a aranja pe sorturi. - Din germ. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*sorta
vb. I. Tranz. A alia metale (si metaloizi) in cantitati extrem de reduse. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*microalia
vb. I. Tranz. A alimenta din nou, a reinnoi provizia de alimente, de combustibil, de munitii etc. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*realimenta
vb. I. Tranz. A alimenta o cladire sau o localitate cu caldura produsa intr-o instalatie speciala si distribuita printr-o retea de conducte. [Var.: vb. I] - Din (o)- (dupa modelul unor cuvinte ca (by 4W5S13e13r7g7i15o)*termifica
vb. I. Tranz. A alinta peste masura, a satisface capriciile cuiva; a rasfata. [Pr.: - Var.: vb. I] - Din bg.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*razgaia
vb. I. Tranz. A alipi, a alatura, a adauga, a atasa la ceva. (Cu privire la un stat, un teritoriu) A incorpora prin violenta, a face un act de anexiune. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*anexa
vb. I. Tranz. A amana de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, inceperea sau terminarea unei actiuni etc.; a face sa se prelungeasca, sa se intarzie o actiune, o solutionare. A merge incet, anevoie, tarandu-si picioarele. A vorbi rar, lungind silabele. Refl. impers. (Despre vreme, timp) A dura, a se prelungi. Intranz. (Reg.) A canta alene, cu jale, a doini. (Despre vant) A adia. [Var.: vb.I, vb.IV] - Din ("a trage" <lat. pop.). (by 13W6S6e15r15g15i9o)*taragana
vb. I. Tranz. A amana (din oficiu) pentru o data ulterioara activitatea unui corp constituit, a unei adunari legislative, un termen scadent etc. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*proroga
vb. I. Tranz. A amana rezolvarea unei chestiuni, luarea unei decizii; a taragana. - Din fr. lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*tergiversa
vb. I. Tranz. A ambala marfuri inainte de vanzarea lor. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*preambala
vb. I. Tranz. A amenaja intr-o forma noua, imbunatatita. (dupa fr. ).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*reamenaja
vb. I. Tranz. A amesteca cu bitum un material granular. A face bitumajul unei sosele. A umple cu o substanta bituminoasa locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei sosele. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*bituma
vb. I. Tranz. A amesteca (sau a framanta) doua sau mai multe materiale pentru a obtine un amestec omogen. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*malaxa
vb. I. Tranz. A amplasa din nou in conditii modificate. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*reamplasa
vb. I. Tranz. A amputa din nou un segment al aceluiasi organ. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*reamputa
vb. I. Tranz. A amputa un membru sau o parte a lui la nivelul unei articulatii. Refl. (Despre oase) A iesi din articulatii; a se disloca. Refl. Fig. A-si pierde coeziunea, unitatea. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*dezarticula
vb. I. Tranz. A analiza din nou pentru a aprofunda o intelegere sau pentru a corecta o eroare. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*reanaliza
vb. I. Tranz. A ancora o nava cu ajutorul a doua ancore, avand lanturile cu lungime egala si fixate intr-un punct cu o cheie. - Din it.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*afurca
vb. I. Tranz. A anestezia, a adormi un bolnav cu ajutorul cloroformului inaintea unei interventii chirurgicale. suf.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cloroformiza
vb. I. Tranz. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispozitie. A scoate dintr-o functie publica, in baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit in aceea functie printr-un act de guvernamant. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*revoca
vb. I. Tranz. A anula, a respinge, a declara nevalabil; a dovedi ca neadevarat, nefundat. A desfiinta un act (sau o masura) ca fiind nelegal sau netemeinic; a invalida. - Din fr. lat. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*infirma
vb. I. Tranz. A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hotarare judecatoreasca. - Din lat.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*abjudeca
vb. I. Tranz. A anula (in intregime sau partial) o hotarare judecatoreasca in urma admiterii recursului. A efectua totalitatea operatiilor privind scoaterea definitiva din folosinta si din inventar a unui mijloc fix a carui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. (Rar) A sparge. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*casa
vb. I. Tranz. A anula o comanda, o invitatie, un ordin; a contramanda. - Din fr. (by 13W7S7e7r1g1i9o)*decomanda
vb. I. Tranz. A anunta ceva in mod solemn si oficial; a aduce la cunostinta publica (printr-o proclamatie) un fapt de mare importanta si de interes general. A acorda cuiva in mod oficial un titlu, un drept, o calitate. Refl. A crea, a institui, a stabili, a introduce. A sustine ceva deschis, cu convingere; a afirma cu tarie. - Din fr. lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*proclama
vb. I. Tranz. A anunta ceva prin grai sau in scris; a spune, a afirma deschis, a face cunoscut. A face o comunicare cu caracter oficial in fata unei autoritati, A da pe fata, a marturisi cuiva un sentiment intim. Tranz. A considera, a califica drept...; a pronunta asupra cuiva o sentinta judecatoreasca. Refl. A marturisi despre sine ca..., a se recunoaste ca... Tranz. (In expr.) = (despre state) a anunta in mod oficial inceperea starii de razboi; a lua o atitudine ostila, combativa fata de cineva sau de ceva. = a anunta in mod oficial inceperea unei greve. (Jur.) = a face apel. Refl. (Despre procese, fenomene) A lua nastere, a aparea, a se ivi, a incepe. Refl. A lua atitudine, a se pronunta pentru sau contra cuiva sau a ceva. - Din fr. lat. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*declara
vb. I. Tranz. A apara, a sprijini, a proteja flancul unei unitati militare; a ataca dintr-o parte. Fig. A insoti pe cineva (pentru a-l pazi). (Despre un grup de cladiri) A margini de o parte si de alta. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*flanca
vb. I. Tranz. A apasa, a presa ca sa incapa cat mai mult intr-un spatiu restrans, a vari cu forta (intr-un spatiu limitat); a inghesui, a bucsi. A face cat mai compact (un material). Tranz. A-si aseza palaria, caciula, sapca, tragand-o cat mai mult pe cap. Refl. (Despre o multime de persoane sau de lucruri in miscare) A se aduna, a se ingramadi unul langa altul, unul peste altul; a se inghesui. (Pop.) A se grabi, a da zor. - Lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*indesa
vb. I. Tranz. A aplica, a efectua lucrari de irigatii pe un teren arabil. (Despre sange) A circula intr-un organism, intr-un organ, intr-un tesut. - Din fr. , lat.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*iriga
vb. I. Tranz. A aplica, a pune un semn caracteristic de recunoastere. Expr. = a infiera. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice), a face o insemnare. A delimita. Intranz. unipers. A avea un anumit inteles, o anumita semnificatie; a marca, a arata. (Despre cuvinte) A avea acceptia de..., a exprima un anumit inteles. A avea o anumita importanta, o anumita valoare. [Prez. ind. si: ] - Lat. sau (by 13W6S6e14r15g8i8o)*insemna
vb. I. Tranz. A aplica cenzura. Fig. A exercita un control asupra moravurilor. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*cenzura
vb. I. Tranz. A aplica o eticheta pe un obiect. Fig. A califica pe cineva sau ceva asa cum se cuvine sau cum crede ca se cuvine. - Din fr. (by 9W9S9e2r3g11i11o)*eticheta
vb. I. Tranz. A aplica o viza pe un act oficial, pentru a-i da valabilitate. - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*viza
vb. I. Tranz. A aplica tesaturilor de lana un tratament prin supunerea lor la actiunea aburului sau a apei fierbinti, in vederea imbunatatirii calitatii si a maririi stabilitatii dimensionale. - Din fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*decata
vb. I. Tranz. A aplica un apret, a trata cu apret; a scrobi. - Din fr.(by 2W2S11e11r5g13i13o)*apreta
vb. I. Tranz. A aplica un caroiaj pe o harta topografica, pe un plan etc. - Din fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*caroia
vb. I. Tranz. A aplica un strat de guma sau de cauciuc pe suprafata unui obiect. A aplica un strat de clei, lipici etc. pe dosul unei etichete, unei marci postale etc., in vederea lipirii acestora pe ceva. - Din .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*guma
vb. I. Tranz. A aprecia ceva sub valoarea sa reala; a nesocoti, a minimaliza valoarea unui lucru. Tranz. si refl. A(-si) micsora, a(-si) pierde valoarea sau calitatea; a (se) devaloriza; a (se) degrada. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*deprecia
vb. I. Tranz. A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, vazului calitatile unui produs alimentar (mai ales vin); a savura. - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*degusta
vb. I. Tranz. A aprinde focul sau a-l face sa arda mai bine. Tranz. si refl. (Fig.), A (se) intarata, a (se) asmuti; a (se) excita. - Din lat. (< "taciune").(by 2W10S10e4r4g12i13o)*atata
vb. I. Tranz. A aproba, a confirma, a intari o lege, o dispozitie, un act printr-o semnatura autorizata, pentru a-i da valabilitate; a incuviinta, a statornici, a consfinti. A aplica o sanctiune ; a pedepsi. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*sanctiona
vb. I. Tranz. A apuca brusc, a prinde cu putere si cu violenta; a inhata. - Cf. bg. %hvastam%.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*insfaca
vb. I. Tranz. A apuca cu dintii si a strange tare (provocand durere, ranind sau sfasiind). Expr. (sau = a se cai amarnic; a se infuria. (sau = a-si ascunde un sentiment puternic, a se stapani. = a se lasa ispitit sa..., a fi cat pe-aci sa... = a cadea la pamant (ranit sau mort); a muri . (Despre insecte) A pisca, a intepa; a pricinui durere, usturime. Fig. A provoca cuiva o senzatie chinuitoare, neplacuta (de frig, foame etc.). Intranz. si tranz. A rupe cu dintii o portiune dintr-un aliment (pentru a manca). Tranz. Fig. A ataca cu vorbe rautacioase, sarcastice; a intepa. - Et. nec.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*musca
vb. I. Tranz. A apuca (pe cineva sau ceva) cu violenta, repede si pe neasteptate; a insfaca. - (by 6W14S14e8r8g1i2o)*inhata
vb. I. Tranz. A aranja, a imparti, a randui ceva (dupa caractere distinctive) pe clase sau categorii. A face o triere; a tria. Refl. A obtine un anumit loc in clasamentul unei clase, la un concurs etc. A inceta un proces penal cand se constata ca exista o cauza legala care impiedica pornirea sau continuarea lui. A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradarii, a invechirii. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*clasa
vb. I. Tranz. A aranja, a inzestra o incapere, o locuinta cu mobila. - Din (by 15W8S8e2r2g10i10o)*mobila
vb. I. Tranz. A aranja o bucata muzicala pentru a putea fi executata de orchestra. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*orchestra
vb. I. Tranz. A arata, a expune, a analiza, a demonstra ceva in mod amanuntit. Refl. (Rar) A iesi in evidenta, a se contura in toate amanuntele. [Pr.: - Var.: vb. I] - Din it. fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*detalia
vb. I. Tranz. A arata, a indica anume, in mod amanuntit. - Fr. (lat. lit. ).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*specifica
vb. I. Tranz. A arata, a mentiona, a indica ceva in mod precis. - Din lat. fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*specifica
vb. I. Tranz. A arata ca ceva este just , legitim, a demonstra justetea unui lucru; a indreptati; a motiva. Refl. A da explicatii cu privire la o atitudine, o actiune etc; a se dezvinovati. Tranz. A dovedi intrebuintarea legala a unor sume de bani, a unor materiale etc. - Din lat. , fr.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*justifica
vb. I. Tranz. A arata cuiva drumul, a indrepta in directia potrivita; a calauzi. Refl. (Reg.) A se indrepta spre o tinta, a pleca la drum, a porni. A calauzi pe cineva intr-un domeniu, in viata. [Prez. ind. si: ] - (by 7W15S1e9r9g3i3o)*indruma
vb. I. Tranz. A arata in mod convingator, prin argumente, prin rationamente logice sau prin exemple concrete, adevarul sau neadevarul unei afirmatii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. A face dovada, prin calcule si prin rationamente, a adevarului exprimat intr-o teorema, intr-o formula etc. Intranz. (Despre multimi de oameni) A manifesta. - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*demonstra
vb. I. Tranz. A arata intentia de a face rau cuiva (pentru a-l intimida sau pentru a obtine ceva de la el). A face un gest de amenintare. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva. A fi gata sa..., a fi pe punctul de a... (Rar) A anunta, a vesti, a prevesti ceva rau, primejdios. - Lat. ( "amenintari").(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ameninta
vb. I. Tranz. A arata motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei actiuni; a aduce explicatii, argumente in favoarea unei actiuni, a unei hotarari; a justifica. Spec. (Despre elevi, studenti) A prezenta o motivare (scrisa) pentru justificarea absentelor de la cursuri. A indreptati o actiune, un gest etc. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*motiva
vb. I. Tranz. A arata pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). - Din fr. lat. (by 5W6S14e14r15g8i8o)*indica
vb. I. Tranz. A arde ceva pana cand se face taciune . Refl. (Despre unele cereale) A fi atacat de taciune . - Din (by 15W1S9e9r3g3i3o)*taciuna
vb. I. Tranz. A arde cu cauterul sau cu o substanta caustica o rana, un tesut bolnav etc., pentru a dezinfecta sau pentru a vindeca. - Din fr. lat. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*cauteriza
vb. I. Tranz. A arde un cadavru sau alta substanta organica, prefacandu-le in cenusa. - Din fr. lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*incinera
vb. I., Tranz. A arginta un obiect metalic de pe care s-a curatat stratul anterior de argint. (dupa fr. ).(by 11W11S4e4r13g13i6o)*rearginta
vb. I. Tranz. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispretul public, a condamna cu toata severitatea; a infiera, a dezonora. (Inv.) A aplica (cu fierul rosu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincventilor. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*stigmatiza
vb. I. Tranz. A arunca lestul din corabii, din baloane pentru a le usura. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*delesta
vb. I. Tranz. A arunca un proiectil (exploziv) asupra unei tinte, a trage cu tunul intr-un obiectiv. A proiecta particule elementare (neutroni, protoni etc.) asupra unor nuclee atomice. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*bombarda
vb. I. Tranz. A asambla doua piese metalice prin strangere, fie prin contractia piesei cuprinzatoare, care a fost incalzit inainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost racita in prealabil. A asambla doua tuburi metalice coaxiale, astfel incat tubul exterior sa stranga tubul interior. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strangere cu o freta sau cu un bandaj exterior; a cercui. - Din fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*freta
vb. I. Tranz. A ascunde adevarata fata a unui lucru, a unei situatii etc. (dandu-i o aparenta inselatoare); a camufla, a masca. - Din fr. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*disimula
vb. I. Tranz. A aseza, a dispune paralel obiecte sau parti ale unor obiecte. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*paraleliza
vb. I. Tranz. A aseza, a fixa o masina, o instalatie etc. pe un anumit loc. - Din (derivat regresiv).(by 11W4S4e12r13g13i6o)*amplasa
vb. I. Tranz. A aseza, a pune, a trece o persoana decedata in randul sfintilor. - Din fr. lat. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*canoniza
vb. I. Tranz. A aseza, a pune explozibile, mine^1 pe uscat sau in apa; a depune o incarcatura de exploziv intr-o cladire, la un pod etc. in scopul aruncarii lor in aer. (Despre ape) A sapa, a roade un teren. (Fig.) A slabi, a distruge (cu incetul); a macina. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*mina
vb. I. Tranz. A aseza ceva (rar pe cineva) intr-un loc determinat, astfel incat sa nu mai poata fi miscat, clintit. A se uita tinta la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. Refl. A se stabili, a se statornici undeva. A stabili un termen, o ora, un pret etc. anumit; a determina. Refl. A se hotari, a se decide. (Chim.) A aduce un corp intr-o stare din care sa nu se mai schimbe, a impiedica sa se volatilizeze. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la actiunea luminii. A face ca un colorant sa patrunda in structura fibrei textile sau a pieii, astfel incat fibra sau pielea sa nu se mai decoloreze (usor). A acoperi un desen cu un fixativ. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*fixa
vb. I. Tranz. A aseza in ordine ierarhica; a stabili o ierarhie. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*ierarhiza
vb. I. Tranz. A aseza in serii sau pe serii; a clasa, a tria, a orandui marfuri, obiecte etc., dandu-le un numar de serie. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*seria
vb. I. Tranz. A aseza intr-o anumita pozitie. A indica coordonatele geografice ale unei (acro)nave, amplasamentul exact al unei masini, al unor unitati militare etc. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*pozitiona
vb. I. Tranz. A aseza laolalta diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. A aproviziona cu marfuri variate. Refl. A se potrivi (ca nuanta, marime etc.). - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*asorta
vb. I. Tranz. A aseza o cununa pe capul cuiva in semn de omagiu, de inaltare la o demnitate etc., a incorona; a aseza un obiect deasupra altuia in chip de coroana. Fig. A desavarsi o activitate, o opera etc.; a incorona . [Prez. ind. si; ] - (by 11W11S5e5r13g13i7o)*incununa
vb. I. Tranz. A aseza un mort in mormant; a ingropa, a inhuma, a astruca, a mormanta. Tranz. si refl. Fig. A (se) ingropa . Tranz. A da ceva uitarii. - (by 4W5S13e13r7g7i15o)*inmormanta
vb. I. Tranz. A astupa cu un material de buraj (argila, nisip etc.) spatiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaura de mina sau dintr-o sonda de minare. A indesa balastul sub traversele unei linii de cale ferata. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*bura
vb. I. Tranz. A astupa prin procedee mecanice sticle de bere, de apa minerala etc. cu o capsula. - (by 8W1S2e10r10g3i4o)*incapsula
vb. I. Tranz. A astupa (temporar), a infunda, a inchide (o deschizatura, un tub, un vas, o artera sangvina etc.). - Din fr. (by 6W7S15e15r15g9i9o)*obtura
vb. I. Tranz. A ataca, a lovi (indirect, pe ascuns) pentru a slabi, a compromite, a zadarnici sau a nimici o actiune, o realizare (a unui adversar). (by 6W7S15e15r9g9i2o)*submina
vb. I. Tranz. A ataca decisiv un loc intarit, un obiectiv pentru a-l cuceri. Fig. A coplesi cu rugaminti, cu cereri etc. - Din it.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*asalta
vb. I. Tranz. A ataca o nava dusmana cu torpile, a scufunda o nava cu ajutorul torpilelor. Fig. (Fam.) A face sa esueze, a submina un plan, o actiune etc. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*torpila
vb. I. Tranz. A atarna, a agata, a prinde. (Sport) A opri, a intercepta mingea in aer. A opri, a intercepta pucul la hochei. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*acrosa
vb. I. Tranz. A atarna, a suspenda ceva de un carlig, de un cui etc.; a spanzura. A prinde fara voie o tesatura intr-un obiect ascutit, care o gaureste sau o rupe. Refl. (Despre tesaturi) A se rupe, prinzandu-se intr-un obiect ascutit. (Fam.) A acosta o persoana (de sex opus). Refl. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva; a se crampona. [Var.: vb. I] - Lat. (< "a prinde").(by 15W15S8e9r9g2i3o)*agata
vb. I. Tranz. A atarna. Fig. A intrerupe, a amana, a opri temporar o activitate. A face sa inceteze temporar o actiune judiciara; a interzice temporar exercitarea unor drepturi; a amana fara termen executarea unei pedepse. A destitui provizoriu din functie un salariat. Fig. A interzice, a face sa inceteze, a suprima o actiune. - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*suspenda
vb. I. Tranz. A atasa un prefix unui cuvant pentru a forma un derivat. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*prefixa
vb. I. Tranz. A atata, a intarata, a incita pe cineva (sfidandu-l); (Jur.) a aduce pe cineva (prin acte de violenta, lezarea demnitatii sau alte fapte ilicite) intr-o stare de surescitare favorabila comiterii unei infractiuni. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui. Spec. A produce intentionat un eveniment, un proces, un fenomen; a starni. A chema, a invita pe cineva sa participe la o competitie, la o intrecere. - Din fr. lat. (by 2W10S11e4r13g13i6o)*provoca
vb. I. Tranz. A atesta autenticitatea; a da forma legala unui act, unui document. A da caracter legal unui fapt, unei situatii, a face sa fie recunoscut in mod oficial. - Din fr.(by 14W14S8e8r8g2i2o)*legaliza
vb. I. Tranz. A atinge (pe cineva) usor (si repetat) cu palma in semn de dragoste; a dezmierda, a alinta. (Ir.) A lovi, a bate. Tranz. si refl. A cauta sa(-si) aline sau a(-si) alina mahnirea, durerea, suferinta etc.; a (se) consola, a (se) incuraja. Tranz. A bucura, a desfata, a incanta. - Lat. (by 3W3S11e12r12g5i5o)*mangaia
vb. I. Tranz. A atrage atentia cuiva. (Fam.) A oferi cuiva un dar^2 . A oferi cuiva flori, obiecte etc. in schimbul unor mici servicii. - Din fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*atentiona
vb. I. Tranz. A atrage cuiva atentia, a preveni pe cineva (ca va suferi consecintele actiunii pe care intentioneaza sa o savarseasca). - Dupa fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*avertiza
vb. I. Tranz. A atrage pe cineva in mod irezistibil cu privirea. A produce cuiva o impresie deosebita prin insusiri (atragatoare) iesite din comun; a captiva. - Din fr. lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*fascina
vb. I. Tranz. A atribui in mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absoluta prin ignorarea caracterului relativ, conditionat, limitat de celelalte laturi sau insusiri ale faptului sau ideii respective; a considera in mod gresit o latura a unui lucru ca o entitate de sine statatoare, rupand-o de complexul careia ii apartine. suf.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*absolutiza
vb. I. Tranz. A atribui lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natura insusiri omenesti si a le reprezenta ca atare; a personaliza; a simboliza. A gasi expresia concreta in cineva sau in ceva; a exemplifica printr-o persoana sau printr-un personaj care poseda in cel mai inalt grad o calitate, un anumit caracter, un defect; a intruchipa, a intrupa, a incarna. - Dupa fr. Cf. it. %personificare.%(by 14W15S8e8r2g2i10o)*personifica
vb. I. Tranz. A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun scos la licitatie persoanei care ofera pretul cel mai mare. - Din lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*adjudeca
vb. I. Tranz. A atribui putere divina unei fiinte sau unui lucru; a zeifica.[Pr.:] - Din lat. , fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*deifica
vb. I. Tranz. A atribui unei fiinte, unui lucru, unei imprejurari o importanta sau o valoare mai mica decat cea reala; a subaprecia, a subevalua. Refl. (dupa fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*subestima
vb. I. Tranz. A atribui unui lucru sau unei fiinte calitati exceptionale. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*idealiza
vb. I. Tranz. A atribui unui lucru, unui fenomen, unei divinitati etc. sentimente si insusiri umane. - Din fr.(by 3W3S3e11r12g5i5o)*antropomorfiza
vb. I. Tranz. A avea, a manifesta fata de cineva sau ceva respect, consideratie, stima; a cinsti, a respecta. (Fam.) A acorda cuiva o favoare de care trebuie sa fie mandru. A face pe cineva demn de cinste, de lauda. A achita, a plati (in termen) o datorie baneasca, o polita etc. A retribui, a remunera. - Din lat. , fr. , it.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*onora
vb. I. Tranz. A avea ceva in proprietatea sau in stapanirea sa, a dispune de ceva; a stapani. (La pasiv; despre oameni) A fi dominat de..., a fi stapanit de... A avea anumite insusiri, caracteristici. A cunoaste bine un lucru; a sti bine o limba, o disciplina stiintifica etc. - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*poseda
vb. I. Tranz. A avea ceva sau pe cineva in grija; a proteja, a ocroti; a patrona. - Din (by 9W10S3e3r12g12i5o)*tutela
vb. I. Tranz. A avea de platit cuiva o suma de bani sau, altceva; a fi dator cuiva ceva. Tranz. A avea o datorie morala sau legala fata de cineva, a-i fi indatorat pentru ceva; a fi obligat la ceva fata de cineva. Refl. A avea drept cauza. [Var.: vb. IV] - Din (by 11W12S5e5r13g14i7o)*datora
vb. I. Tranz. A avea fata de cineva sau de ceva o anumita comportare, a se purta cu cineva intr-un anumit fel. Tranz. A oferi unui oaspete mancare, bautura; a ospata. Tranz. si refl. A (se) supune unui tratament medical. Tranz. A discuta o chestiune economica, sociala, politica etc., cu scopul de a ajunge la o intelegere, la incheierea unei conventii etc.; a duce tratative. Tranz. A dezvolta, a expune (in scris sau oral) o tema stiintifica, literara etc. Tranz. A supune unui tratament . Spec. A supune semintele si plantele actiunii unor agenti chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (inv.) vb. I] - Din it. lat. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*trata
vb. I. Tranz. A avea forma sau infatisarea unui anumit obiect; a realiza (in miniatura) un obiect. A infatisa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. A interpreta pe scena o lucrare dramatica in fata publicului. A actiona in numele unei persoane, al unei colectivitati, al unui stat in temeiul imputernicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un imputernicit sau un mandatar. A fi exponentul unui curent, al unei scoli etc., infatisand, intruchipand aspectele lor caracteristice, esentiale. A constitui, a fi, a insemna. A-si readuce in constiinta imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; a-si imagina, a-si inchipui. A exprima o legatura intre mai multe marimi printr-o relatie matematica. - Din fr. lat. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*reprezenta
vb. I. Tranz. A avea in gestiune bunurile, fondurile unei intreprinderi, institutii etc. - Din .(by 7W7S15e1r9g9i2o)*gestiona
vb. I. Tranz. A avea intentia; a planui, a dori, a proiecta, a avea de gand. [Pr.: -] - Din fr. Cf. it. %intenzionare%.(by 5W14S14e14r7g8i1o)*intentiona
vb. I. Tranz. A avea o atitudine ironica fata de ceva sau de cineva; a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla. Refl. recipr. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ironiza
vb. I. Tranz. A avea sau a-si crea (printr-o manevra) un avantaj asupra unui adversar, intr-o intrecere, intr-o competitie sportiva. Fig. A stanjeni activitatea cuiva, a pune pe cineva in stare de inferioritate. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*handicapa
vb. I. Tranz. A avea sentimente de simpatie fata de cineva. Refl. recipr. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. "cu") A impartasi ideile, sentimentele cuiva, a avea aceleasi aspiratii, aceleasi idealuri, aceleasi convingeri cu cineva; a fi de partea unei grupari politice sau a unei miscari (cunoscandu-i si impartasindu-i principiile, actiunile etc.). - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*simpatiza
vb. I. Tranz. A avea un vis in timpul somnului, a vedea in vis pe cineva sau ceva. Refl. A se vedea in vis. Expr. = unde crezi ca te afli? unde te trezesti? Intranz. A se lasa in voia gandurilor, a imaginatiei; a-si imagina; a medita. Tranz., intranz. si refl. A dori ceva (cu ardoare), a ravni la ceva. - Din .(by 6W6S15e15r8g8i2o)*visa
vb. I. Tranz. A baga, a introduce intr-un lichid, a muia. Refl. A uda, a umezi. Fig. (Rar) A impodobi cu cusaturi, cu broderii de matase, de fir (aurit) etc. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai moale, prin incalzire sau prin subtiere cu un lichid. Expr. (cuiva) = a (se) induiosa. Fig. A (se) potoli, a (se) calma; a (se) linisti. Refl. (Despre ger, despre vreme) A fi mai bland; a se domoli, a se potoli. Tranz. si refl. Fig. A face sa fie sau a deveni mai bland; a (se) imblanzi. - (by 12W12S6e6r14g15i8o)*inmuia
vb. I. Tranz. A baga de seama, a remarca. A exprima o observatie, a constata. A atrage cuiva atentia; a dojeni, a reprosa. A examina cu atentie, a studia, a cerceta; a scruta. A spiona, a iscodi, a pandi. (Rar) A respecta legile, obiceiurile etc. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*observa
vb. I. Tranz. A baga pe cineva la carcera; a intemnita. - Din lat. fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*incarcera
vb. I. Tranz. A baga un mort in groapa (respectand un anumit ceremonial); a inmormanta, a inhuma, a astruca. Tranz. si refl. A (se) baga in pamant, a (se) acoperi cu pamant. Tranz. A musuroi o planta. Fig. A (se) cufunda in ceva sau undeva astfel incat sa fie acoperit din toate partile; a (se) infunda. Refl. A se instala intr-un loc retras, intrerupand legaturile obisnuite cu lumea; a se inmormanta. - (by 4W12S13e6r6g15i15o)*ingropa
vb. I. Tranz. A banui pe cineva de ceva rau, a socoti drept suspect; a pune la indoiala ceva. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*suspecta
vb. I. Tranz. A bate tare cu biciul, cu vergelele etc.; a biciui. A critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau in scris. - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*flagela
vb. I. Tranz. A bate usor tesuturile cu palma, pentru masaj. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*tapota
vb. I. Tranz. A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case, constructii (pentru a putea lipi apoi cu lut peretii). - Din (by 10W3S3e12r12g5i5o)*vergela
vb. I. Tranz. A biciui. A zdruncina, a clatina cu putere, a agita. A face bucati, a rupe. (din prin incrucisare cu [; sau derivat in mod direct din , fara a-i putea insa explica semantismul])(by 13W13S13e7r7g15i15o)*smiciula
vb. I. Tranz. A bobina din nou, a reface bobinajul unei masini electrice. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*rebobina
vb. I. Tranz., absol. si refl. Tranz. si absol. A trage brazde cu plugul; a brazdui. Tranz. si absol. (Despre roti, corabii, fulgere etc.) A lasa urma, dara. Tranz. si refl. Fig. (Despre fata omului) A (se) zbarci, a (se) cuta, a (se) rida. Tranz. Fig. (Despre ape curgatoare, forme de relief etc.) A strabate dintr-o parte in alta, de la un capat la altul o regiune, o tara. - Din (by 7W7S15e1r9g9i3o)*brazda
vb. I. Tranz. A calcula din nou, a stabili ceva pe baza unor noi calcule (adesea pornind de la alte date). - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*recalcula
vb. I. Tranz. A calcula soldul unui cont. Refl. Fig. (Despre tratative, intreceri sportive, actiuni etc.) A se incheia cu..., a avea drept rezultat.... A lichida o socoteala, o datorie. A vinde un rest de marfa cu reducere de pret. - Din fr. it. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*solda
vb. I. Tranz. A calibra din nou (o piesa, o arma, o teava etc.) Cf. fr. %recalibrage.% (by 5W5S14e14r7g8i1o)*recalibra
vb. I. Tranz. A califica o persoana in urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. A imputernici. - Din germ.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*abilita
vb. I. Tranz. A canta inceputul unui cantec, a da tonul pentru inceperea unui cantec; a executa un cantec; a canta. A accentua, a rosti cu un anumit ton un cuvant, o fraza. [Var.: (pop.) vb. I] - Din it. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*intona
vb. I. Tranz. A canta incet (fara cuvinte); a canta cu gura inchisa, a ingana o melodie. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*fredona
vb. I. Tranz. A canta sau a recita (dupa un anumit tipic) psalmi, rugaciuni sau alte cantari religioase. P. gener. A canta, a citi sau a recita ceva in mod monoton. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*psalmodia
vb. I. Tranz. A captusi scheletul unei mobile cu lana, calti, iarba de mare, material plastic etc. inainte de a fi tapisata; a tapisa. A acoperi un perete sau o usa cu un strat de material izolator impotriva zgomotelor. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*capitona
vb. I. Tranz. A captusi un material textil cu altul mai gros, fixandu-l pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*matlasa
vb. I. Tranz. A castiga (ceva) din nou; a redobandi, a recapata. .(by 14W8S8e1r2g10i10o)*recastiga
vb. I. Tranz. A cauta sa scape de...; a se feri de...; a ocoli. A impiedica; a indeparta, a inlatura. - Din fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*evita
vb. I. Tranz. A cauteriza cu ajutorul electrocauterului. - Din fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*electrocauteriza
vb. I. Tranz. A ceda un lucru in locul altuia (cam de aceeasi valoare); a face schimb. Tranz. si refl. A (se) transforma, a (se) schimba. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*preschimba
vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalitati sau a unui eveniment important. - Din fr. , lat.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*comemora
vb. I Tranz. A cerceta, a studia amanuntit ceva sau pe cineva. A cerceta un bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. A supune un elev, un student, un candidat la un post etc., la o proba de verificare si de apreciere a cunostintelor; a asculta; a chestiona, a intreba. - Din fr. lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*examina
vb. I. Tranz. A cerceta, a supune unui sondaj straturile unui teren, adancimea sau fundul unei ape etc.; a explora. A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde. Fig. A incerca sa afli gandurile, sentimentele, intentiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*sonda
vb. I. Tranz. A cerceta din nou (pentru a aprofunda cunoasterea sau pentru a corecta o eroare). (by 1W10S10e3r4g12i12o)*recerceta
vb. I. Tranz. A cerceta o tara sau o regiune necunoscuta sau putin cunoscuta, cu scopul de a face descoperiri sau studii stiintifice. A cerceta posibilitatile de exploatare a unui zacamant. (Fam.) A cerceta, a cauta in... - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*explora
vb. I. Tranz. A cerceta un intreg, un fenomen etc., examinand fiecare element in parte. A examina un text din diferite puncte de vedere. (Chim.) A identifica compozitia unei substante. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*analiza
vb. I. Tranz. A cerceta un teren cu scopul de a descoperi si a localiza zacamintele minerale utile. A cerceta cererea si oferta de marfuri de pe o piata data. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*prospecta
vb. I. Tranz. A cere, a pretinde ceva (in baza unui drept); a revendica. Intranz. (Inv.) A protesta. Fig. A face necesar, a necesita, a cere, a impune. A face o reclamatie contra cuiva, a se plange impotriva cuiva; a pari. A formula pretentii in fata unui organ de jurisdictie. [Var.: (pop.) vb. I] - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*reclama
vb. I. Tranz. A cere (cuiva) in chip categoric (si sub amenintare) sa suporte anumite consecinte, sa indeplineasca ceva. (Jur.) A pune cuiva in vedere, cu forme legale, sa execute (sau sa nu execute) ceva. - Din fr.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*soma
vb. I. Tranz. A cere cuiva sa dea un raspuns, sa dea socoteala asupra unui fapt; a cere explicatii (in parlament) unui membru al guvernului asupra modului de rezolvare a unor probleme, a unor acte etc. - Din fr. lat. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*interpela
vb. I. Tranz. A cere cuiva staruitor indeplinirea unei dorinte, un serviciu, o favoare etc. Expr. (pe cineva) (sau ) = a cere foarte insistent un lucru de la cineva. (sau ), formula de politete cu care te adresezi cuiva cand ii ceri ceva; fii bun, fii amabil. = a-si dori moartea. (cuiva) = a dori moartea (cuiva). A pofti, a invita. Refl. (In practicile religioase) A face o rugaciune, a invoca divinitatea. Refl. A cere cuiva voia sau ingaduinta de a face ceva. Expr. , formula intrebuintata ca element incidental, fara legatura cu restul frazei, insemnand uneori "daca vrei, cum vrei". - Lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ruga
vb. I. Tranz. a chema, a face sa vina intr-un anumit loc o persoana, un grup de persoane sau un corp constituit, cu un anumit scop (oficial). - Din fr. , lat.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*convoca
vb. I. Tranz. A chema in ajutor (mai ales o divinitate). A cita ceva in favoarea sa, a se referi la ceva ce poate servi cuiva ca argument in sustinerea unei afirmatii. - Din fr. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*invoca
vb. I. Tranz. A chema inapoi, a chema din nou. Fig. A-si reaminti, a evoca o imagine, o intamplare trecuta etc. Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*rechema
vb. I. Tranz. A chema sub arme, a convoca de urgenta la unitati (in vederea razboiului); a trece de la starea de pace la cea de razboi. Expr. (pe cineva) = a pastra in timp de razboi (pe cineva) pe postul civil pe care-l ocupa, supunandu-l disciplinei militare impuse de starea de razboi. (Fam.) A chema intr-un anumit loc, cu un anumit scop; a convoca, a intruni, a aduna. A antrena o colectivitate la o actiune sau la o activitate sustinuta, organizata si coordonata, de interes general. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*mobiliza
vb. I. Tranz. A clarifica, a deslusi, a limpezi, a lamuri o problema pana atunci confuza. - Din fr. lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*elucida
vb. I. Tranz. A clasa din nou, a face noi categorii. A reeduca un delincvent in vederea reabilitarii sale. - Din fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*reclasa
vb. I. Tranz. A clatina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face sa cada ori sa iasa ceva de pe (sau din) el. Expr. (Fam.) (pe cineva) sau (ori = a lua cuiva (prin mijloace necinstite) toti banii, a stoarce (pe cineva) de bani. Refl. A se curata de praf, de noroi, de zapada etc. Intranz. A face curatenie, a deretica, a sterge praful de pe obiectele din casa. Tranz. Fig. A arunca, a lepada, a indeparta ceva. Refl. A scapa, a se elibera de ceva suparator, nefast. Refl. si tranz. A ramane sau a face sa ramana fara frunze, petale, rod; a cadea sau a face sa cada, a (se) imprastia. Refl. A se desprinde si a cadea. Tranz. si intranz. A misca cu putere incoace si incolo, a zgaltai, a hatana, a zdruncina; a agita. Expr. (Tranz.) = a strange (cu putere) mana cuiva. Refl. A se cutremura din tot corpul. Expr. (Tranz.) = a avea un acces de friguri. Tranz. Fig. (Fam.) A critica sau a certa aspru. - Lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*scutura
vb. I. Tranz. A coase in mod provizoriu cu impunsaturi departate; a prinde cu un fir de ata (alba) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. Fig. A face superficial un lucru; a injgheba; a improviza, a insira. [Var.: vb. I] - Cf. %saia%.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*insaila
vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. Fig. A dezvolta o intamplare, o povestire, adaugand detalii imaginare; a nascoci. - Din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*broda
vb. I. Tranz. A coase un refec. A detasa cu ferastraul marginile tesite ale scandurilor brute, pentru a obtine scanduri paralelipipedice. - Cf. lat. %refricare.% (by 2W2S10e11r4g4i5o)*refeca
vb. I. Tranz. A colecta si a evacua apa de infiltratie de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor . (Despre o apa curgatoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafata unui teren, dintr-o retea hidrografica etc. A face sa se scurga secretiile dintr-o plaga cu ajutorul drenului . - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*drena
vb. I. Tranz. A colora din nou un obiect pentru a spori intensitatea culorii initiale sau pentru a o schimba. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*recolora
vb. I. Tranz. A combina din nou elementele unui tot. Refl. recipr. A realiza o recombinare. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*recombina
vb. I. Tranz. A comenta inca o data aducand argumente noi, facand observatii inedite. .(by 3W11S11e5r5g13i13o)*recomenta
vb. I. Tranz. A compune, a alcatui (ocazional) repede, pe nepregatite o poezie, un discurs, o compozitie muzicala etc.; a face, a confectiona, a construi ceva la repezeala, din ce se gaseste (si provizoriu). - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*improviza
vb. I. Tranz. A compune, a formula in scris, a scrie, a intocmi (un studiu, un act etc.). A asigura (la un ziar, la o editura etc.) finisarea, in continut si forma, a unor manuscrise primite de la autori si destinate publicarii. - Din fr. lat. (dupa ). (by 13W6S6e7r15g15i9o)*redacta
vb. I. Tranz. A concepe si executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. - Din (by 9W3S3e11r12g5i5o)*macheta
vb. I Tranz. A condamna le exil, a pedepsi cu trimiterea in exil; a surghiuni. Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunavoie (din localitatea de bastina sau din tara). - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*exila
vb. I. Tranz. A condimenta o mincare cu ardei iute (sau cu piper, boia etc.). Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A se irita, a se supara. - Din .(by 10W3S3e4r12g12i6o)*ardeia
vb. I. Tranz. A conditiona in mod necesar, a servi drept cauza pentru aparitia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotari (o data, un termen etc.). Spec. A preciza insusirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (in vederea repartizarii acestora in categorii). Spec. A calcula, a deduce pe baza unor date. A face ca cineva sa ia o anumita hotarare. (Despre cuvinte sau propozitii) A preciza sensul altui cuvant sau altei propozitii. - Din fr. lat. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*determina
vb. I. Tranz. A conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. (Rar) A conduce, a indruma conduita cuiva. (Gram.) A impune, a cere un anumit caz, o anumita constructie. - Din fr.(by 6W6S6e14r15g8i8o)*guverna
vb. I. Tranz. A conduce, a carmui; a gospodari o intreprindere, o institutie etc. A da unui bolnav un anumit medicament. (Ir.) A trage o bataie. (Jur.: in sintagma) = a folosi un mijloc de proba intr-un proces. - Din fr. , lat.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*administra
vb. I. Tranz. A conduce, a indruma o institutie, o organizatie, o activitate etc. Spec. A conduce o orchestra, un cor (in calitate de dirijor). - Din fr. (by 9W2S3e11r11g12i5o)*dirija
vb. I. Tranz. A conduce in calitate de pilot^1 o nava, a aeronava, o locomotiva etc. Fig. A conduce, a indruma. Intranz. (Despre nave, aeronave, locomotive etc.) A-si incetini mersul (din cauza nesigurantei parcursului); a face manevre. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pilota
vb. I. Tranz. A conduce, in calitate de presedinte, o adunare, o dezbatere, o sedinta etc.; (fam.) a ocupa locul de frunte la o masa. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*prezida
vb. I. Tranz. A confectiona un cablu prin rasucirea sau impletirea firelor in manunchiuri si unirea manunchiurilor intre ele. A aseza, a instala cabluri de telecomunicatii. A face legatura (unui bloc, unei case etc.) cu un cablu de telecomunicatii. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*cabla
vb. I. Tranz. A confirma, in baza autoritatii conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. A recunoaste oficial o performanta, un rezultat sportiv (dupa o verificare prealabila). A accepta un tip de produs si a aproba fabricarea lui (in serie). - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*omologa
vb. I. Tranz. A confrunta un text original cu copia sau cu reproducerea lui pentru a stabili exactitatea acestora sau spre a constata asemanarile si deosebirile existente. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*colationa
vb. I. Tranz. A conserva produse alimentare prin incalzire la o temperatura sub 100? C, urmata de o racire brusca, astfel incat insusirile alimentului sa ramana intacte. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*pasteuriza
vb. I. Tranz. A considera, determina sau produce la scara mondiala. A face sa capete un caracter universal. [](by 13W14S7e7r1g1i9o)*globaliza
vb. I. Tranz. A consolida peretii unei guri de sonda prin introducerea unei coloane de tuburi in interiorul ei. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*tuba
vb. I. Tranz. A constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru; a recunoaste. A considera mai multe notiuni, obiecte, fiinte etc. diferite ca fiind identice. Refl. A se transpune in situatia cuiva, a simti sau a actiona asa cum ar face-o altul, a deveni acelasi cu... - Din fr. , lat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*identifica
vb. I. Tranz. A constitui caracteristica cuiva sau a ceva. A descrie, a infatisa, a face sa reiasa trasaturile caracteristice ale unei persoane, ale unui lucru sau ale unui fenomen. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*caracteriza
vb. I. Tranz. A constitui conditia de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. A limita valabilitatea unui act printr-o conditie, a face sa depinda executarea lui de o conditie, a-l supune uneia sau mai multor conditii. A admite un lucru cu anumite conditii, sub rezerva indeplinirii unei anumite obligatii. - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*conditiona
vb. I. Tranz. A constrange, a sili (pe cineva la ceva); a impune. Tranz. si refl. A (se) indatora. Refl. A se angaja, a-si lua o sarcina, o raspundere. - Din lat. fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*obliga
vb. I.Tranz. A construi, a zidi, a cladi. A aseza un stog, o claie etc. A face, a confectiona, a alcatui (un obiect). A aprinde focul. - Lat.(by 12W12S12e6r6g14i14o)*dura
vb. I. Tranz. A contesta existenta, necesitatea, obligativitatea unui lucru, a unui fenomen etc.; a nu recunoaste, a nu admite un fapt; a tagadui. - Din lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*nega
vb. I. Tranz. A contraria pe cineva, a produce cuiva o impresie neplacuta prin vorbe, gesturi, atitudini. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*soca
vb. I. Tranz. A contrazice. (La box, scrima, lupte, judo) A da o contra. (La bridge) A se opune, a cere o amenda dubla. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*contra
vb. I. Tranz. A controla, a verifica activitatea unei persoane, a unei institutii etc. pe baza unei insarcinari speciale; a examina, a cerceta amanuntit si cu atentie ceva. - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*inspecta
vb. I. Tranz. A controla ceva pentru a constata daca corespunde adevarului, cerintelor, calitatii sau anumitor date. A examina pe cineva pentru a vedea in ce, masura corespunde functiei sau calitatii pe care o detine sau care i se incredinteaza. - Din fr. , lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*verifica
vb. I. tranz. A converti un semnal electric de tip analog intr-o forma digitala, recunoscuta de computer. - Din engl.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*digitiza
vb. I. Tranz. A convinge pe cineva sa faca ceva, a chema la o actiune; a imboldi, a stimula, a impulsiona; a imbia. Refl. A se apuca de ceva (in urma unei stimulari); a se hotari la ceva. Refl. recipr. Fig. A se lua la intrecere, a se imboldi unul pe altul. A sili un animal sa porneasca sau sa mearga mai repede. Intranz. (Reg.; despre animale) A se sili la drum, a inainta tragand. - Lat. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*indemna
vb. I. Tranz. A copia, a transpune un desen copiat pe o hartie transparenta, pe o alta hartie, pe o placa, pe o stofa etc. (Lingv.) A calchia. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*decalca
vb. I. Tranz. A copia din nou un text, un act etc.; a scoate o noua copie. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*recopia
vb. I. Tranz. A corecta, a indrepta, a imbunatati (un text); a amenda^2. - Din lat. , fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*emenda
vb. I. Tranz. A corecta sau a inlatura aberatia cromatica. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*acromatiza
vb. I. Tranz. A crea, a nascoci ceva nou care nu a existat pana atunci, a imagina pentru prima data; a face o descoperire tehnica. A prezenta drept adevarate lucruri imaginare, care nu exista, neadevarate; a scorni, a nascoci; a minti. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*inventa
vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept intr-o situatie defavorabila, de inferioritate (in raport cu altcineva). - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*dezavantaja
vb. I. Tranz. A critica, a ridiculiza pe calea satirei; a prezenta in mod satiric. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*satiriza
vb. I. Tranz. A culege boabele de pe un stiulete de porumb; (despre pastaioase) a bate pastaile uscate pentru a separa boabele (de mazare, etc.). (Fig.) A calca in picioare. (din , in loc de , ca si in > ; sau din lat. < )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*smicura
vb. I. Tranz. A culege plante (pentru studiu). [Scris si: ] - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*erboriza
vb. I. Tranz. A cumpara sau a vinde efecte de comert inainte de scadenta; a efectua un scont. Fig. A conta pe ceva, a-si face planuri dinainte in legatura cu un anumit fapt asteptat, a se baza pe ceva. - Din it. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*sconta
vb. I. Tranz. A cumpara toate marfurile sau o anumita categorie de marfuri de pe piata (pentru specula); a pune stapanire (in mod silnic, necinstit) pe... P. ext. A-si insusi totul pentru sine in dauna altora. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*acapara
vb. I. Tranz. A cuprinde cu mintea, a pricepe, a intelege; a observa, a descoperi. Refl. A lua cunostinta, a tine seama, a-i pasa de cineva sau de ceva. A instiinta o autoritate despre un caz care trebuie luat in cercetare; a deferi o pricina spre rezolvare autoritatii competente. - Dupa fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sesiza
vb. I. Tranz. A curata albia unui rau de mal, de nisip etc. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*deroca
vb. I. Tranz. A curata, a netezi sau a face sa devina mata suprafata pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip improscat cu aer comprimat. - Din fr.(by 1W1S2e10r10g4i4o)*sabla
vb. I. Tranz. A curata apa de clorul ramas dupa dezinfectia ei. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*decloriza
vb. I. Tranz. A curata, a peria un animal cu tesala . Fig. (Fam.) A bate zdravan. [Prez. ind. si: ] - Din .(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tesala
vb. I. Tranz. A curata arborii de craci in perioada de crestere pentru a stimula dezvoltarea lor in inaltime. (cf. fr. , lat. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*emonda
vb. I. Tranz. A curata canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgatoare. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*decolmata
vb. I. Tranz. A curata de acizi sau de grasimi o suprafata metalica in vederea operatiilor ulterioare. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin inlaturarea unui strat subtire de la suprafata. A trata pieile sau blanurile cu solutii ale unor acizi sau saruri in vederea conservarii lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioara. - Din fr.(by 11W4S4e5r13g13i6o)*decapa
vb. I. Tranz. A curata de depunerile de piatra o caldare de aburi, o instalatie termica etc. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*dezincrusta
vb. I. Tranz. A curata de insecte daunatoare o locuinta, un spital etc. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*dezinsectiza
vb. I. Tranz. A curata de paraziti o cultura, o casa etc. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*dezinfesta
vb. I. Tranz. A curata de vopsea sau de rugina o piesa de metal sau un vas, cu ajutorul raschetei . A netezi cu rascheta o tencuiala. A rade parchetul cu rascheta , pentru a-l curata. - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*rascheta
vb. I. Tranz. A curata obiectele aflate in apa de nisipul depus prin decantare; a decolmata. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*deznisipa
vb. I. Tranz. A curata o instalatie de impuritati sau de reziduuri cu ajutorul unui curent de apa sub presiune. - Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*purja
vb. I. Tranz. A curata (si a indeparta) cu chiureta suprafata unei mucoase (bolnave). - Din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*chiureta
vb. I Tranz. A curata un amestec, o solutie etc. de substantele sau de corpurile nefolositoare sau daunatoare. Fig. A indeparta elementele necorespunzatoare dintr-o institutie, intreprindere, organizatie etc. - Din fr. (by 3W11S12e12r5g6i14o)*epura
vb. I. Tranz. A curata un produs de impuritati, de substantele straine pe care le contine. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite in industria hartiei in scopul separarii, perierii si hidratarii fibrelor. Tranz. si refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*rafina
vb. I. Tranz. A curma, a inabusi, a impiedica prin mijloace drastice, violente desfasurarea unei actiuni, un act de revolta etc. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*reprima
vb. I. Tranz. A da^2 din nou cuiva un lucru, o situatie etc.; a restitui. Fig. A descrie, a exprima ceva prin viu grai, prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. - Din + (dupa fr. ).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*reda
vb. I. Tranz. A da afara prin esofag si pe gura mancarea ajunsa in stomac (si in intestinul subtire); a varsa, a voma, a bori. - Din it.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*vomita
vb. I. Tranz. A da apa de baut unui animal. Refl. (Despre animale) A bea apa. Fig.[Prez. ind. si: ] - Lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*adapa
vb. I. Tranz. A da, a pune un titlu unei scrieri; a numi intr-un anumit fel pe cineva sau ceva. Refl. A purta un titlu; a se numi. [Var.: (pop.) vb. II. - Din fr. lat. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*intitula
vb. I. Tranz. A da aspect de marmura hartiei, lemnului etc. prin anumite procedee tehnice. - Din (dupa fr. ).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*marmora
vb. I. Tranz. A da aspect literar unui cuvant, unui text, unei constructii etc.; a literaturiza. suf. (by 4W4S13e13r7g15i15o)*literariza
vb. I. Tranz. A da, a transmite semnale (la distanta); a comunica prin semnale. suf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*semnaliza
vb. I. Tranz. A da, a trece (ceva) la rebut; a respinge un produs ca necorespunzator. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*rebuta
vb. I. Tranz. A da caracter executoriu unei legi, atestandu-i oficial existenta. - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*promulga
vb. I. Tranz. A da cu chirie un imobil sau o parte dintr-un imobil inchiriat pe seama sa. A lua cu chirie de la chiriasul principal o parte dintr-un imobil sau intregul imobil. (dupa fr. (by 12W2S2e11r11g4i5o)*subinchiria
, vb. I. Tranz. A da (cu ingaduinta, cu grija, cu atentie, cu bunavointa); a oferi; a atribui. A stabili acordul gramatical. A regla frecventa unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel incat sa fie egala cu frecventa altui aparat, sistem fizic etc. A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeasi inaltime. - Din fr.(by 6W15S15e9r2g11i5o)*acorda
vb. I. Tranz. A da cuiva inapoi un drept, un bun, un teritoriu etc. pe care acesta il cedase mai inainte; a face o retrocesiune. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*retroceda
vb. I. Tranz. A da cuiva informatii despre ceva sau despre cineva, a face cunoscut; a instiinta. Refl. A cauta sa se puna la curent cu ceva, a lua, a strange informatii, a se interesa, a se initia, a se documenta, a se edifica. - Din fr. lat. (by 7W1S9e10r3g3i12o)*informa
vb. I. Tranz. A da cuiva in primire un obiect, un bun care ii revine de drept sau de care trebuie sa raspunda; a inmana, a incredinta, a remite, a transmite. Refl. A se recunoaste invins si a se pune la dispozitia dusmanului, urmaritorului etc. Tranz. A da pe cineva in mana cuiva care sa dispuna de el. Tranz. A transmite cuiva in mod sistematic cunostintele unei discipline (in cadrul unei institutii de invatamant, al unor cursuri speciale); a expune o lectie. - Din sl.(by 4W12S13e13r6g7i15o)*preda
vb. I. Tranz. A da cuiva invataturi morale. (Fam.) A face cuiva morala; a mustra, a dojeni. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*moraliza
vb. I. Tranz. A da curaj; a imbarbata. A sprijini, a stimula. - (dupa fr. ).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*incuraja
vb. I. Tranz. A da de urma unui lucru ascuns, tainuit, necunoscut. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*depista
vb. I. Tranz. A da dimensiuni exagerate marimii, importantei etc. unui lucru, unui fapt etc. suf.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*hiperboliza
vb. I. Tranz. A da din nou cuiva un lucru, o situatie etc.; a restitui. Fig. A descrie, a exprima ceva prin viu grai, prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. (dupa fr. ).(by 1W9S9e3r11g11i5o)*reda
vb. I. Tranz. A da dispozitii prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale; a lasa ceva prin testament. - Din fr. , lat.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*testa
vb. I. Tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinte tinute strans. Expr. (cuiva) = a face sa curga din corpul cuiva, printr-o incizie, o cantitate de sange. se spune despre un om indiferent, lipsit de energie, neglijent, comod. Spec. A da drumul sa cada; a lepada. A pune, a depune ceva undeva. Tranz. A permite, a ingadui, a admite, a nu opri; a accepta ca cineva sau ceva sa ramana intr-o anumita stare, intr-o anumita situatie, a nu interveni pentru a modifica, a schimba sau a intrerupe ceva. Expr. (pe cineva) sau (cuiva) = a cruta viata cuiva. (pe cineva) (sau = a nu deranja pe cineva, a nu-l supara, a-l lasa sa faca ce vrea; a se dezinteresa de cineva. (pe cineva) (sau = a nu se amesteca in treburile cuiva, a lasa pe cineva in situatia in care se afla, a nu contraria in planurile, in ideile lui pe cineva. (pe cineva) = a da cuiva multa libertate sau intreaga libertate. (pe cineva) = a nu impresiona, a-l face sa ramana indiferent. (Refl.) (sau = a (nu) ingadui sa fie intrecut de cineva; a (nu) se stradui sa ajunga pe cineva. etc.) = a nu admite sa cedeze, a se impotrivi cu indarjire. = a renunta la ceva. Refl. A-si ingadui o anumita tinuta. A nu face ceva imediat, a amana; a astepta, a pasui^1. Tranz. A se indeparta de cineva sau de ceva, a parasi (plecand); a nu se mai interesa, a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva. Expr. (sau, refl., (sau (sau sau = a (se) da in seama (sau in grija, voia) sau prada cuiva; a (se) incredinta cuiva. (sau, refl., (sau = ai incredere in mine (sau in noi)! (pe cineva sau ceva) (sau = a nu se mai gandi la... A nesocoti; a omite, a elimina, a trece cu vederea. Intranz. (La imper., urmat de o propozitie care cuprinde o concesie, o ingaduinta sau o amenintare) Asteapta sa vezi! Expr. = desigur ca nu; (in legatura cu o negatie) nu mai incape indoiala ca... = in afara de faptul ca... (Despre facultati fizice sau intelectuale ori despre obiecte care se uzeaza prin folosinta) A nu mai ajuta, a nu mai servi pe cineva (decat intr-o mica masura). (Despre dureri) A inceta, a trece. (Determinat prin "in urma"; adesea fig.) A trece inaintea cuiva sau a ceva; a depasi, a intrece. Refl. A se dezbara de un obicei rau, de un narav. Refl. A renunta la o intreprindere proiectata. Tranz. A ceda un bun cuiva; a transmite ceva prin mostenire. A face sa ramana, sa persiste, sa se mentina in urma sa; a degaja, a raspandi in urma; a provoca, a pricinui. A da o porunca, a transmite o dispozitie (in momentul plecarii, la despartire); (despre divinitate) a randui, a statornici, a hotari. Expr. (sau = a da, in ultimele momente ale vietii, dispozitii care sa fie indeplinite dupa moarte. Refl. A merge la vale, a cobori o panta. A se aseza pe ceva venind din zbor. Fig. (Despre intuneric, ger, caldura etc.) A incepe, a se produce, a veni. Expr. (Tranz.) = a incepe zilele de post (al Pastelui); a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Pastelui). Tranz. A da (mai) jos; a cobori, a apleca. Intranz. A reduce din pret, a vinde mai ieftin; a ieftini. Refl. A se indoi, a se apleca (sub o povara); a se aseza; a se culca. Expr. = a apasa cu toata greutatea corpului; a consimti cu mare greutate sa faca ceva. - Lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*lasa
vb. I. Tranz. A da fiinta si forma unui lucru; a face. Refl. A lua fiinta, a lua nastere. A educa, a creste. (Despre mai multe elemente) A alcatui, a compune. A constitui, a reprezenta. A confectiona forme de turnatorie, a indeplini operatia de formare. - Din fr. , lat.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*forma
vb. I. Tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). Fig. A atata la razboi, la revolta, a indemna la actiuni violente. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*incendia
vb. I. Tranz. A da forma unui obiect, prin presarea materialului plastic in tipare sau in matrite. Fig. A da forma dorita, a modela, a fasona; a transforma. A scoate in relief, a contura corpul sau o parte a corpului omenesc. Refl. (Despre obiecte de imbracaminte) A se lipi de corp (scotandu-i in evidenta formele). - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*mula
vb. I. Tranz. A da gust mancarii prin adaugare de condimente, a pune condimente in mancare. - Din .(by 5W5S14e14r7g7i1o)*condimenta
vb. I. Tranz. A da impuls, a produce un impuls; a stimula, a indemna, a imboldi. A imprima o miscare. suf. Cf. fr. %impulser%.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*impulsiona
vb. I. Tranz. A da inapoi; a restitui. Refl. A reveni, a se intoarce la locul de unde a plecat. Refl. si intranz. Fig. (Inv.) A fi in declin, a regresa; a decadea. [Var.: (reg.) vb. I] - Din (by 5W5S13e14r7g7i1o)*inapoia
vb. I. Tranz. A da intaietate sau precadere unui lucru unei situatii sau unei fiinte, in raport cu altceva sau altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., in raport cu altceva sau cu altcineva; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. Loc. adv. = preferabil. [Var.: (inv.) vb. IV.] - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*prefera
vb. I. Tranz. A da la o parte, a indeparta; a delatura; a face sa dispara. - (pl. lui ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*inlatura
vb. I. Tranz. A da libertate, a pune in stare de libertate; a inlatura oprimarea (nationala, politica, sociala); a dezrobi, a descatusa, a emancipa. Refl. Refl. (Despre militari) A fi lasat la vatra. Refl. (Despre atomi) A se desprinde dintr-o molecula, ramanand in stare libera. A scoate dintr-o functie. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. A preda o marfa. A face libera o incapere, un teren etc.; a goli, a evacua. - Din lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*elibera
vb. I. Tranz. A da luciu hartiei sau tesaturilor cu ajutorul calandrului. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g1i9o)*satina
vb. I. Tranz. A da o forma definitiva; a incheia ceva. A face ca cineva sa fie sau sa ramana definitiv intr-un post. - Din .(by 10W10S3e4r12g12i6o)*definitiva
vb. I. Tranz. A da o forma geometrica, a aranja in forma geometrica; a raporta la geometrie. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i13o)*geometriza
vb. I. Tranz. A da o forma precisa unui gand, unei idei, unei hotarari etc., a exprima prin cuvinte. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*formula
vb. I. Tranz. A da o formulare sau o expresie sintetica mai multor situatii particulare care au unele trasaturi comune; a extinde mintal insusirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor si fenomenelor din clasa respectiva. Tranz. si refl. A face sa fie sau a deveni general^2; a (se) extinde sfera de aplicare. Refl. (Despre boli) A se extinde in intregul organ sau organism. Tranz. A considera (de obicei fara temei) o intamplare, o situatie ca fiind generala. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*generaliza
vb. I. Tranz. A da o nuanta mai vie culorii tesaturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substante. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*aviva
vb. I. Tranz. A da pe cineva sau ceva in grija sau in pastrarea cuiva demn de incredere. A impartasi cuiva o taina. Tranz. A confirma, a garanta cuiva ceva. Refl. A se convinge de ceva. Tranz. si refl. recipr. (Reg.) A (se) logodi. - (by 2W2S10e10r4g4i12o)*incredinta
vb. I. Tranz. A darama o constructie sau un element de constructie (desfacand piesa cu piesa). - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*demola
vb. I. Tranz. A da sau a face sa dobandeasca un caracter oficial; a consfinti (prin lege). - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*oficializa
vb. I. Tranz. A da (sau a lua) destul; a satisface, a satura (cu de-ale mancarii). Refl. A avea dupa dorinta, a avea tot ce este necesar. - Din (by 5W13S13e7r7g15i15o)*indestula
vb. I. Tranz. A da sau a lua in arenda exploatarea unui bun pe care persoana care il arendeaza il detine tot cu arenda de la proprietar. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*subarenda
vb. I. Tranz. A da sau a lua in folosinta temporara un bun mobil sau imobil, in schimbul unei chirii. - Din [a da sau a lua] (by 12W12S6e6r14g15i8o)*inchiria
vb. I. Tranz. A data din nou, dupa corectarea unei erori de datare. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*redata
vb. I. Tranz. A da un anumit inteles, o anumita semnificatie unui lucru; a comenta si a explica un text (vechi). A reda prin mijloace adecvate continutul unei opere muzicale, dramatice, literare etc.; a juca un rol intr-o piesa, intr-un film etc., a executa o bucata muzicala. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*interpreta
vb. I. Tranz. A da un caracter ebraic. Refl. A suferi influenta moravurilor, a culturii ebraice. (din fr. ) (by 12W12S5e6r14g14i8o)*ebraiza
vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face sa fie uniform. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*uniformiza
vb. I. Tranz. A da un decret, a hotari, a ordona prin decret. Fig. A declara ceva in mod sententios; a emite o parere categorica. - Din fr.(by 1W9S9e10r3g3i12o)*decreta
vb. I. Tranz. A da unei opere, unei lucrari etc. un caracter schematic, a prezenta ceva in mod schematic; a simplifica (in mod excesiv). - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*schematiza
vb. I. Tranz. A da unei persoane un titlu de noblete. Tranz. si refl. Fig. A face ca cineva sa devina sau a deveni mai distins, mai rafinat; a (se) inalta. Tranz. si refl. (pas.) A (se) imbunatati calitatea unei rase de animale sau a unei specii de plante; a (se) imbunatati proprietatile unor substante, unor materiale prin procedee fizice sau chimice. - (dupa fr. si ).(by 7W15S15e8r9g2i2o)*innobila
vb. I. Tranz. A da unei scrieri si un titlu secundar (in afara de cel principal). .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*subintitula
vb. I. Tranz. A da un miros sau un gust placut unei substante cu ajutorul aromatelor^1. A obtine (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbura aromatica. - Din fr. , lat.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*aromatiza
vb. I. Tranz. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. (Inv.) A prescrie un medicament, un tratament. A pune in ordine, a aranja, a randui, a grupa anumite lucruri. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. (by 9W2S2e11r11g11i5o)*ordona
vb. I. Tranz. A da unui cuvant sau unei expresii straine introduse in limba romana o forma potrivita cu normele, cu structura acestei limbi. suf.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*romaniza
vb. I. Tranz. A da unui fapt, unui eveniment, unei idei etc. caracter poetic; a infrumuseta, a idealiza. - Din fr. (by 12W12S13e6r6g15i15o)*poetiza
vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumita culoare cu ajutorul unei vopsele; a vopsi. Fig. A da o nuanta expresiva stilului, exprimarii etc., a nuanta, a reliefa. - Din fr. , lat.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*colora
vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumita forma (in urma unui proces de prelucrare). Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. - Din fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fasona
vb. I. Tranz. A da unui text o forma mai corecta, mai ingrijita. (In artele plastice) A reproduce un obiect din natura in linii simplificate, esentiale, in scop decorativ. A prelucra un motiv de coregrafie sau de muzica populara, pastrand elementele originare esentiale. - Din fr. (by 12W5S5e6r14g14i7o)*stiliza
vb. I. Tranz. A da zestre unei fete (cand se marita). A acorda cuiva un bun, o sursa de venituri etc. A prevedea cu cele necesare o intreprindere, o institutie etc.; a dota. Fig. A dota pe cineva cu calitati morale, fizice etc. - (by 2W2S2e11r11g4i5o)*inzestra
vb. I. Tranz. A declara nul, a desfiinta, a suprima sau a abroga un act, o dispozitie etc.; a desfiinta, a suprima, a declara nul; a sterge, a bara. A egala cu zero o expresie matematica. - Din fr. , lat.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*anula
vb. I. Tranz. A declara pe cineva nedemn de stima, de respectul altora (din cauza unei fapte reprobabile pe care a savarsit-o); a dezonora. A elimina o persoana sau o echipa dintr-o competitie sportiva pentru abateri de la regulament sau pentru comportare nesportiva. Refl. A-si pierde calificarea (profesionala). (by 3W11S12e5r5g14i14o)*descalifica
vb. I. Tranz. A declara printr-o hotarare judecatoreasca ca persoana trimisa in judecata penala este nevinovata. Tranz. si refl. A(-si) plati, a(-si) indeplini o obligatie materiala sau morala. Expr. (Refl.) = a duce la bun sfarsit o obligatie. Tranz. (Arg.) A omori, a ucide. - Din fr.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*achita
vb. I. Tranz. A decupa o tabla cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*grinota
vb. I. Tranz. A degaja un drum de obstacole, de oameni, de vehicule etc. spre a-l reda circulatiei. A pune, a aduce o masina, un aparat blocat etc. in stare de functionare. A scoate de sub blocare bani sau valori banesti. A scoate un ofiter din cadrul activ al armatei. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g11i5o)*debloca
vb. I. Tranz. A demasca o conspiratie; a divulga un secret. Refl. A se trada. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*deconspira
vb. I. Tranz. A demonta cofrajul in care s-a turnat o piesa, elementele unei constructii de beton etc. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*decofra
vb. I. Tranz. A demonta dintr-un loc instalatiile, masinile si munitiile devenite inutilizabile sau periculoase. - Din lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*delabora
vb. I. Tranz. A depana firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe raschitor. - Lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*raschia
vb. I. Tranz. A deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc in altul; a cara, a duce, a purta. Refl. A se duce la fata locului (pentru o constatare judiciara, pentru o ancheta, o inspectie etc.); a se deplasa. Tranz. Fig. (Livr.) A aduce pe cineva intr-o stare de uitare de sine, in urma unei emotii profunde, a entuziasmului, a placerii. - Din fr. lat. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*transporta
vb. I. Tranz. A deplasa o axa din pozitia ei normala. Refl. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normala de conduita; a-si pierde echilibrul moral (si mintal). - Din fr. (by 9W3S11e12r5g5i14o)*dezaxa
vb. I. Tranz. A depune ca miza; a juca pe...; a ponta. Fig. A conta pe..., a se bizui pe... - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*miza
vb. I. Tranz. A depune in gaj efecte publice, obiecte de valoare etc. ca garantie pentru un imprumut. - Din germ. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*lombarda
vb. I. Tranz. A depune o munca intelectuala sustinuta, sistematica, pentru insusirea de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu; a invata. Tranz., refl. si refl. recipr. A (se) observa cu atentie, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. Refl. A-si impune o anumita atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci cand se stie observat, examinat de cineva. - Din it. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*studia
vb. I. Tranz. A desara; a face mai putin sarat. - Cf. fr. %dessaler.% (by 1W1S1e10r10g3i4o)*desaliniza
vb. I. Tranz. A descarca o nava pentru a-i permite trecerea prin locurile mai putin adanci si a o reincarca dupa ce ea ajunge la o adancime mai mare. - Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*limba
vb. I. Tranz. A descarca pe alte vase o parte din incarcatura unei nave, pentru a o putea face sa navigheze in ape de mica adancime. - Cf. %limb%.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*alimba
vb. I. Tranz. A descarca vagonetul prin rasturnare cu ajutorul culbutorului. - Din fr. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*culbuta
vb. I. Tranz. A deschide, a desface si a indeparta invelisul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coaja sau boabele dintr-o pastaie. A desface panusile sau boabele de pe stiuletele de porumb. - Lat. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*dezghioca
vb. I. Tranz. A deschide, a inaugura o expozitie (de sculptura, pictura, grafica etc.) - Din (derivat regresiv).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*vernisa
vb. I. Tranz. A deschide ceva desfacand legatura cu care este inchis; a desface. Expr. = a spune tot ce il framanta, toate vestile pe care le stie. = a da bani, a cheltui. A face sa nu mai fie innodat, legat. Tranz. si refl. A (se) desface din legaturi, a (se) elibera din stransoare. Expr. (Tranz.) (sau, refl., = a face pe cineva (sau a incepe singur) sa vorbeasca, sa se destainuiasca. (Mai ales in practicile religioase, in basme) A scuti de obligatiile avute sau asumate, de juraminte etc., a da voie sa nu faca un lucru. (In religia crestina) A face sa i se ierte cuiva pacatele (prin rugaciuni). A gasi solutia unei probleme, a unei ghicitori, a unei enigme etc.; a rezolva. A citi, a descifra (un scris necitet). - Lat. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*dezlega
vb. I. Tranz. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a manca etc. Expr. = a privi cu interes, cu mirare sau curiozitate naiva; a umbla fara nici o treaba, a pierde vremea. = a deschide ochii tare, mai ales de mirare; a se holba, a se zgai; a baga de seama, a fi atent. Compus; s.m. = gura-casca. Intranz. A deschide gura mare printr-o miscare de inspirare adanca, urmata de o expiratie prelungita, tradand oboseala, plictiseala si mai ales somn. Refl. (Despre obiecte) A se deschide (putin); a se crapa. - Lat. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*casca
vb. I. Tranz. A deschide in mod solemn activitatea unui asezamant, a unei expozitii, a unui local etc.; a marca inceputul intr-o activitate; intr-un domeniu. Spec. A dezveli (in mod solemn) un monument. Din fr. lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*inaugura
vb. I. Tranz. A deschide o incapere sau un obiect sigilat prin scoaterea sigiliului; a despecetlui. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*desigila
vb. I. Tranz. A deschide un butoi scotandu-i fundul sau dandu-i cep; a deschide o sticla astupata, scotandu-i dopul; a destupa. Refl. (Rar; despre torente de apa) A se revarsa. A curata sau a goli un canal; o conducta, un sant infundat etc. A face ca un drum, un teren sa devina impracticabile din cauza ploii, a apei revarsate, a noroiului etc. A ara adanc, a desteleni un teren, de obicei pentru pregatirea unei plantatii viticole sau pomicole. [in](by 5W13S14e7r7g8i1o)*desfunda
vb. I. Tranz. A descifra, a traduce o corespondenta cifrata. - Din fr. (by 3W4S12e5r6g14i14o)*decripta
vb. I. Tranz. A descifra un cod; a descifra un mesaj pe baza unui cod. - Din fr. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*decoda
vb. I. Tranz. A descompune prin cracare o substanta organica. - Din fr. (by 7W7S15e15r9g2i3o)*craca
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A adormi pe cineva prin hipnoza, a-l face sa treaca la starea de hipnoza, a provoca aparitia unor faze hipnotice in celula scoartei cerebrale. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hipnotiza
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A ciunti, a reteza, a mutila; a fragmenta, a taia. - Din (by 9W2S3e11r11g5i5o)*trunchia
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A mistui alimentele. [Prez. ind. si: ] - Din fr. , lat.(by 4W4S13e7r15g15i9o)*digera
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A readuce la viata, a restabili (prin diverse mijloace terapeutice) functiile vitale ale organismului; a reinsufleti, a da vigoare. (dupa fr. ).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*reanima
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A reduce, a face sa scada valoarea monedei sau a altor valori (in raport cu aurul); a deprecia. Refl. - Din fr.(by 5W14S14e8r8g1i1o)*devaloriza
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni, a izgoni. A se lua, a alerga dupa...; a fugari, a urmari. - Lat. (< ).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*alunga
vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica , a cladi (constructii monumentale). Tranz. si refl. Fig. A (se) lamuri, a (se) clarifica. - Din fr. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*edifica
vb. I. Tranz. A desena ceva in mod schematic, a executa in cateva linii generale un desen preliminar, fugitiv. Fig. A contura, a descrie, a reda ceva in scris prin cateva trasaturi caracteristice. Fig. A face in mod vag, incomplet un gest, o miscare etc. A fixa punctele principale ale unui plan, ale unei lucrari, a proiecta in linii mari; a concepe. - Din it. Cf. %schita.%(by 8W8S2e2r10g10i4o)*schita
vb. I. Tranz. A desface, a anula un contract, o conventie. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*rezilia
vb. I. Tranz. A desface acoperisul unei constructii. Spec. A dezveli un zacamant (care se exploateaza la suprafata). [Var.: vb. I] (by 13W7S7e15r15g9i9o)*decoperta
vb. I. Tranz. A desface, a desfasura, a intinde ceva care a fost rulat. A taia furnir dintr-un bustean caruia i se da o miscare lenta de invartire in fata ferastraului. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*derula
vb. I. Tranz. A desface, a scoate un obiect din ambalajul in care se afla impachetat. A deschide, a desface un pachet, o lada etc. pentru a scoate obiectele din interior. [|im] Cf. fr. %depaqueter.% (by 15W1S9e9r3g3i11o)*despacheta
vb. I. Tranz. A desface cu presa un ansamblu de doua piese care au contact fortat. A rari puietii crescuti prea des, pentru a se dezvolta normal. A modifica proprietatile superficiale ale minereurilor cu ajutorul depresantelor. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*depresa
vb. I. Tranz. A desface legatura dintre doua mecanisme cuplate printr-un ambreiaj. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*debreia
vb. I. Tranz. A desface, manual sau mecanic, panusile de pe stiuletii de porumb. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*depanusa
vb. I. Tranz. A desface (prin invartire) un surub din locul in care se afla insurubat. A desprinde, a desface un obiect din suruburi. [in].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*desuruba
vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. in partile lui componente. Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*demonta
vb. I. Tranz. A desface un copil de fasa sau, de scutecele cu care este infasat. [Prez. ind.: etc.] - Din lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*desfasa
vb. I. Tranz. A desfasura, a scoate un fir, o sarma de pe o bobina. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*dezbobina
vb. I. Tranz. A desfiinta total sau partial, in urma unei conventii internationale, fortele armate, armamentul, instalatiile si orice activitate cu caracter militar, intr-o regiune, o tara etc. A reda caracterul civil unor institutii, intreprinderi etc. militarizate. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*demilitariza
vb. I. Tranz. A deslusi un text necitet sau scris intr-o limba straina, cu caractere complicate sau cu semne conventionale. A interpreta un plan, o harta etc. A citi si a interpreta, la prima vedere, o partitura muzicala. Fig. A intelege ceva obscur, a-i prinde sensul; a ghici, a deslusi. (dupa fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*descifra
vb. I. Tranz. A desparti, a desface doua elemente, lucruri, fiinte etc. care formeaza o pereche. A scoate o parte dintr-o serie de lucruri care alcatuiesc o totalitate; a descompleta. [|im](by 4W4S13e13r6g6i15o)*desperechea
vb. I. Tranz. A desparti, a separa ceva in bucati cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice si chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a imbucatati. Expr. (sau = a-si primejdui situatia printr-o actiune negandita. = a gasi solutia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situatie incurcata. se spune despre cineva care doarme adanc. Spec. A desprinde, a desface filele unei carti necitite, unite la margini. Tranz. A despica, a spinteca, a trece prin... Expr. (sau = a-si face loc indepartand obstacolele ce ii stau in cale. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). Expr. a lua masuri energice pentru a starpi radical un rau. Tranz. A lasa urme in profunzime, a brazda; a executa (prin aschiere) adancituri sau proeminente pe suprafata unui obiect. A sapa, a sculpta. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. Tranz. (Inv.) A fabrica bani, a bate moneda. Tranz. (Despre drumuri, rauri etc.) A strabate; a traversa. (Despre oameni, vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. Refl. recipr. A se intretaia. Refl. (Despre tesaturi) A se destrama, a se rupe in directia firului tesut sau la indoituri. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspect de lapte branzit din cauza alterarii sau a unei greseli de preparare. Tranz. A opri fermentarea mustului. Tranz. si refl. (recipr.) A (se) spinteca, a (se) omori, a (se) ucide (cu un obiect taios). Expr. (Absol.) = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar si abuziv. A (se) rani cu un instrument taios. Tranz. A provoca o durere fizica. Tranz. A injunghia, a sacrifica un animal (in scopul valorificarii). Tranz. si refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) intrerupe. Expr. (Tranz.) (sau = a iesi inaintea cuiva spre a-l impiedica sa inainteze, a-l opri din drum. (Refl.) (sau = a fi in incurcatura, a i se reduce posibilitatea de a-si aranja treburile. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze; a micsora, a slabi, a modera, a atenua, a opri. Expr. (sau, refl., = a face sa-si piarda sau a-si pierde cheful, curajul de a (mai) face ceva. = a descuraja (pe cineva). (Refl.) = a-i slabi, a i se muia cuiva (mainile si) picioarele. A distruge, a sterge efectul. Tranz. A consfinti incheierea unei tranzactii (prin desfacerea cu palma deschisa a mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. (La jocurile de carti) A desparti in doua pachetul de carti, punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tinand banca impotriva tuturor celorlalti jucatori. Tranz. si intranz. (Fam.; in expr.) = a spune minciuni. Tranz. (In expr.) = a intelege, a (se) pricepe sa faca un lucru. (Fam.) = a spune vrute si nevrute, a vorbi fara rost. Tranz. (Fam.; in expr.) = a intrece pe cineva, a i-o lua inainte, a-l invinge. - Lat. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*taia
vb. I. Tranz. A desparti, a separa ceva in mai multe bucati, cu ajutorul unui obiect taios. Expr. = a gasi solutia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situatie incurcata. = doarme bustean. A desprinde, a desface filele unei carti unite la margini. A diviza un solid sau a desprinde parti din el prin procedee tehnice, chimice, electrice etc. Tranz. A despica, a spinteca. Expr. (sau = a-si face loc, a-si croi drum. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). Expr. = a starpi radical o manifestare negativa a vietii. Tranz. A brazda. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. A sapa, a sculpta. (EMINESCU) (Inv.) A fabrica bani, a bate moneda. Tranz.A strabate; A traversa; a desparti. (TOPIRCEANU). Expr. (sau = a iesi inaintea cuiva pentru a-l opri. A lua drumul cel mai scurt, a scurta drumul. Intranz. (HOGAS). Refl. A se intretaia. Refl. (Despre tesaturi) A se destrama, a se rupe in directia firului tesut. Refl. (Despre lapte) A se coagula, a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspectul de lapte branzit. Tranz si refl. A (se) spinteca, a (se) omori, a (se) ucide. Tranz. si intranz. (Inv.) A ataca; a bate; a izbi. (ALECSANDRI). Expr. (Tranz.) = a se purta samavolnic, a proceda arbitrar si abuziv. A provoca o durere fizica Tranz. A injunghia, a sacrifica un animal. Tranz. si refl. A (se) curma, a (se) opri, a (se) intrerupe. Expr. (sau ) = a fi in incurcatura. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze, a micsora, a slabi, a opri. Expr. (sau, refl., = a nu mai avea chef sau a nu mai cuteza sa faca un lucru. (Refl.) = a-i slabi, a i se muia cuiva (mainile si) picioarele. A distruge, a sterge efectul. Tranz. A consfinti incheierea unui targ (prin desfacerea mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. (La jocurile de carti) A desparti in doua pachetul de carti, punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tinand banca impotriva tuturor celorlalti jucatori. Tranz. A spune, a inventa minciuni, vorbe etc. Tranz. (In expr.) = a intelege, a se pricepe sa faca un lucru. Tranz. (Fam., in expr.) = a intrece pe cineva, a i-o lua inainte, a-l invinge. - Lat. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*taia
vb. I. Tranz. A desparti cu totul; a separa unul de altul; a desparti un bolnav contagios de oamenii sanatosi, pentru a evita contagiunea, Tranz. A impiedica transmiterea caldurii, a frigului, a umezelii, a zgomotului etc. dintr-un mediu (sau corp) in altul; a separa un corp prin care trece curentul electric de alt corp bun conducator de electricitate. Refl. A se indeparta de societate, de semeni; a sta retras, departe de altii; a se retrage, a se inchista. - Din fr. (by 8W8S1e2r2g10i11o)*izola
vb. I. Tranz. A desparti in scoli sau clase diferite fetele de baieti. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*demixta
vb. I. Tranz. A desparti prin interlinii. [Pr.: -] - Din fr. (dupa ).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*interlinia
vb. I. Tranz. A despica cu un instrument ascutit trupul (sau o parte a trupului) unei fiinte, printr-o taietura lunga si adanca. Tranz. si refl. recipr. A (se) injunghia, a (se) ucide (prin injunghiere). A despica un material fibros, metalic etc. in lungul fibrelor, al directiei de orientare a cristalelor etc. Fig. A strabate spatiul (cu iuteala). A sfasia, a rupe (haine, stofe). - Lat. (< ).(by 1W1S10e10r3g3i12o)*spinteca
vb. I. Tranz. A desprinde, a jupui pielea craniului uman, a lua scalpul cuiva. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*scalpa
vb. I. Tranz. A desprinde, a smulge petalele unei flori. Refl. (Despre flori sau boboci) A inflori, a se deschide. [in](by 7W8S1e1r10g10i3o)*desfoia
vb. I. Tranz. A desprinde ceva care a fost agatat. Refl. (Despre o masina electrica) A se desprinde. Refl. (Despre strate geologice) A se deplasa in plan orizontal de-a lungul unei sparturi. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*decrosa
vb. I. Tranz. A desprinde din catarame. Refl. (Rar) A-si scoate hainele (incheiate cu catarame). (by 8W1S1e10r10g3i4o)*descatarama
vb. I. Tranz. A desprinde din gardina fundul unui butoi; a desprinde, a scoate un lucru de la locul unde este fixat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*dezgardina
vb. I. Tranz. A desprinde sau a scoate una sau mai multe parti; a imparti un teren in loturi. A repartiza o lucrare, un proiect etc. pe etape, pe oameni etc. [Prez. ind. si.: ] - Din fr. , lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*defalca
vb. I. Tranz. A desprinde si a inlatura cojile de pe unele seminte in vederea consumului. A curata de coaja arborii, cu scopul de a starpi insectele daunatoare si ouale lor. (Med.) A indeparta chirurgical, total sau partial, o membrana ingrosata care inveleste un organ (creier, rinichi etc.). - Din fr. , lat.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*decortica
vb. I. Tranz. A desprinde un obiect (balast, lest) dintr-o aeronava in zbor, prin aruncare sau cu ajutorul unui mecanism. - Din fr. it. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*larga
vb. I. Tranz. A destina (o suma de bani, o cantitate de materiale etc.) unui anumit scop. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*afecta
vb. I. Tranz. A determina, a stabili, a arata, a exprima (ceva) in mod precis, exact; a elucida, a clarifica. A face sa se distinga, sa se vada limpede, deslusit; a contura. - Din fr. it. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*preciza
vb. I. tranz. A determina, a stabili pretul, valoarea, numarul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti. A pretui, a estima. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*evalua
vb. I. Tranz. A determina cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operatii sau o cantitate de produse care trebuie sa fie obtinuta intr-o unitate de timp in anumite conditii tehnico-organizatorice. A stabili cantitatea de materie prima, de combustibil etc. necesara pentru obtinerea unui produs. A supune unei norme , a stabili ceva prin norme. - Din (by 5W5S5e14r14g7i8o)*norma
vb. I. Tranz. A determina cu forta pe cineva la ceva; a sili, a constrange, a obliga. Refl. A-si da osteneala, a se stradui, a face un efort. A manui cu violenta un mecanism, o inchizatoare etc., deteriorandu-le din nepricepere, nerabdare, intentii frauduloase etc.; a sfarama, a sparge. Expr. = a intra cu sila in casa cuiva. (cuiva) = a constrange (pe cineva) sa faca ceva. = a intrece masura in comportarea fata de cineva; a exagera. A supune la un efort prea mare o masina, un animal etc. (Mil.) A trece peste un obstacol in ciuda rezistentei opuse de inamic. - Din fr. , it.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*forta
vb. I. Tranz. A determina cu instrumente sau cu aparate de masura, etaloane etc., valoarea unei marimi (lungime, masa, greutate, tensiune electrica etc.); a lua masura; a cantari. (Rar) A aplica pedepse, lovituri etc. Expr. (Glumet) sau = a bate, a lovi (pe cineva). A evalua, a aprecia valoarea, marimea. Expr. (Reg.) cuiva , se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeste nedeslusit. A strabate (pe jos), a parcurge de la un capat la altul un spatiu, o distanta. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanta, un loc; a scruta. A privi pe cineva cu atentie; a privi dispretuitor sau amenintator. Fig. Tranz. A cantari, a modera, a infrana cuvintele, gesturile, manifestarile etc. Refl. si tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al fortei fizice, intelectuale etc. Expr. (Tranz.) = a se lua la intrecere in lupta. - Lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*masura
vb. I. Tranz. A determina directia unui radioemitator prin radiogoniometrie. - Din (by 13W6S7e7r15g15i9o)*radiogoniometra
vb. I. Tranz. A determina pretul, valoarea unui bun; a evalua. A pretui pe cineva sau ceva (pentru calitatile sale); a apretui. A socoti, a considera (ca)... - Din fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*aprecia
vb. I. Tranz. A determina proportia de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. A determina prin analiza volumetrica concentratia unei solutii. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*titra
vb.I. Tranz. A determina volumul unui corp, al unei incaperi, etc. (din fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cuba
vb. I. Tranz. A detine in acelasi timp mai multe functii sau atributii (remunerate). A face un singur tot din doua sau mai multe situatii, sume de bani etc. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cumula
vb. I. Tranz. A dezaproba un act, o actiune; a respinge, a condamna. - Din lat. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*reproba
vb. I. Tranz. A dezinfecta cu formol. A fixa tesuturile animale cu formol. - Din .(by 14W8S8e1r1g10i10o)*formoliza
vb. I. Tranz. A dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic. A deconecta . - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*decupla
vb. I. Tranz. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). Refl. A spala si a curata de substante cleioase firele de matase naturala sau tesaturile de bumbac. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*descleia
vb. I. Tranz. A dezvalui lipsurile, greselile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stari de lucruri (aratand cauzele si indicand mijloacele de indreptare). A aprecia valoare etica, artistica etc. a unei opere. A arata cu rautate (sau cu exagerare) partile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios, nascocind lipsuri si greseli; a barfi. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i4o)*critica
vb. I. Tranz. A dezvolta industria; a da unei tari un caracter industrial, a face sa treaca la marea industrie mecanizata. A introduce tehnica masinista in locul tehnicii manuale; a mecaniza. A promova metode, procedee (tehnice, organizatorice) industriale in diverse ramuri. [Pr.: -] - Din fr. (by 15W1S9e3r11g12i5o)*industrializa
vb. I. Tranz. A dezvolta, prin diverse procedee, electricitate in unele corpuri. Fig. A produce asupra cuiva o impresie puternica si brusca; a entuziasma, a inflacara, a anima. - Din fr.(by 11W4S5e5r13g13i7o)*electriza
vb. I. Tranz. A dimensiona peste cotele obisnuite. Fig. A prezenta in mod exagerat marimea, importanta reala a lucrurilor. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*supradimensiona
vb. I. Tranz. A diminua, a reduce (la minimum), a micsora pe nedrept valoarea, importanta unei persoane, a unui lucru, a unei idei; a subaprecia, a bagateliza. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*minimaliza
vb. I. Tranz. A diminua importanta unui lucru, a unui fapt, a unei idei etc. - suf. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*bagateliza
vb. I. Tranz. A dirija, a indrepta o arma, un aparat de masura etc. (sau o parte a lor) spre un anumit obiectiv. Fig., A se referi, a face aluzie la ceva; a tinti, a avea ca obiectiv, a avea ca scop. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*viza
vb. I. Tranz. A dirija de la distanta miscarea unui avion, a unui vas, a unui proiectil. - Din fr. (by 14W14S7e8r8g1i4o)*teleghida
vb. I. Tranz. A dirija mersul unui animal sau, al unui vehicul (cu tractiune animala); a imboldi, a stimula, a indemna la mers. Expr. (Fam.) = a sforai in somn. (Fam.) = pleaca de aici! ia-o din loc! da-i drumul! Fig. (Fam.) A determina pe cineva sa faca un anumit lucru, sa actioneze intr-un anumit fel; a indemna, a imboldi. Intranz. (Pop.) A merge; a zori, a se grabi. (Pop.) A lua, a duce, a tari cu sine. (Pop.) A trimite pe cineva sa se duca undeva sau sa faca ceva. (Pop.) A pune in miscare; a actiona. - Lat. "a ameninta".(by 8W2S2e10r11g4i4o)*mana
vb. I. Tranz. A dispune, a repartiza un intreg in mai multe parti la intervale succesive dinainte stabilite. (Fin.) A repartiza o suma de bani in asa fel, incat plata sa se efectueze pe rand si la date succesive, dinainte fixate. (Mil.) A dispune trupele pe esaloane. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g6i6o)*esalona
vb. I. Tranz. A dispune elementele unei stiinte, ale unei doctrine, ale unei expuneri intr-un tot unitar, organizat, intr-un sistem; a efectua o sistematizare. A organiza o activitate practica dupa o metoda rationala sau dupa un plan bine chibzuit. A transforma si a organiza un sistem tehnic existent, pentru a corespunde anumitor cerinte moderne. - Din fr. (by 3W12S12e6r6g14i15o)*sistematiza
vb. I. Tranz. A dispune plata unei sume prin emiterea unei ordonante, a unui ordin de plata. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*ordonanta
vb. I. Tranz. A distila cu ajutorul alambicului. Fig. A face prea subtil, greu de inteles, excesiv de rafinat, complicat. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g7i8o)*alambica
vb. I. Tranz. A distinge, a pune in evidenta existenta unei substante aflate in cantitate foarte mica sau a unui fenomen sau proces foarte putin intens. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*decela
vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. - Din (derivat regresiv).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*medalia
vb. I. Tranz. A distruge, a ruina, a pustii o tara, o regiune, o casa. A jefui, a prada. - Din fr. lat. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*devasta
vb. I. Tranz. A distruge germenii patogeni din afara organismului, pentru a impiedica orice contaminare. - Din fr.(by 10W4S4e12r12g6i14o)*dezinfecta
vb. I. Tranz. A distruge microbii dintr-un mediu sau de pe un obiect; a face sa fie steril. A face ca un om sau un animal sa devina steril, incapabil de a procrea; a castra. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*steriliza
vb. I. Tranz. A distruge sau a inlatura parazitii de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice. - .(by 8W2S2e10r10g4i4o)*deparazita
vb. I. Tranz. A diviza, a scinda un nucleu atomic in mai multe fragmente (cu mase de valori comparabile). - Din (by 6W14S15e8r8g9i2o)*fisiona
vb. I. Tranz. A dobori, a culca la pamant, a distruge, a nimici, a risipi. Refl. A se prabusi, a se surpa; a se ruina, a se darapana . A demola o cladire (veche). (Rar) A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac. (Reg.) A cosi iarba, cereale etc. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*darama
vb. I. Tranz. A dota cu sisteme mecanice, informatice sau mixte, cu roboti procesul de productie in scopul de a inlocui omul in operatii repetabile sau vatamatoare. V. Refl. A actiona (prin comportare, gesturi etc.) ca un robot. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*robotiza
vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a intari (printr-un act, printr-o semnatura) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, inscris etc. - Din fr. lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*certifica
vb. I. Tranz. A dubla. (Fon.) A repeta unul sau mai multe foneme din radacina unui cuvant, pentru a da cuvantului alta valoare morfologica sau stilistica sau pentru a forma un cuvant nou. - Din lat. (by 8W1S1e10r10g3i12o)*reduplica
vb. I. Tranz. A duce ceva dintr-un loc in altul; a transporta (in cantitati mari). Expr. = a munci in gol, a se agita fara rezultat. (sau etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravan pe cineva. (pe cineva) = a se lasa dus, tarat oarecum fara voie. Refl. (Rar) A se duce dintr-un loc in altul. (Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se carabani. - Lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*cara
vb. I. Tranz. A duce la bun sfarsit, a desavarsi, a definitiva, a incheia (un acord, o tranzactie etc.). - Din .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*perfecta
vb. I. Tranz. A duce o actiune pana la capat; a ispravi, a sfarsi. Loc. adv. = aproape de a se termina, pe sfarsite. Refl. A lua sfarsit, a se incheia. A avea o terminatie, a se sfarsi in... Expr. (Fam.) se spune cand cineva nu mai are nici o sansa de scapare. [Prez. ind. acc. si: ] - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*termina
vb. I. Tranz. A ecraniza o opera literara pentru televiziune. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*teleecraniza
vb. I. Tranz. A educa in spirit bolsevic, a introduce, a intari spiritul bolsevic (intr-o organizatie, intr-o actiune etc.) - Din (dupa rus. ).(by 13W6S9e9r3g11i5o)*bolseviza
vb. I. Tranz. A educa pe surdomuti spre a intelege limbajul oral. - De la (by 1W1S1e10r10g3i4o)*demutiza
vb. I. Tranz. A efectua lucrari de cadastru; a inscrie in cadastru. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*cadastra
vb. I. Tranz. A efectua lucrarile de tiparire si de raspandire a unei carti sau a unei publicatii. A stabili, pe baza unei cercetari amanuntite, un text in vederea publicarii lui (cu adnotatii critice si explicative); a ingriji aparitia unei opere. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*edita
vb. I. Tranz. A efectua o disectie. Fig. A analiza ceva in mod minutios pentru a scoate in evidenta caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute. - Din fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*diseca
vb. I. Tranz. A efectua o etirare; a alungi, a intinde, a trage. - Din fr. (by 13W13S7e15r1g9i9o)*etira
vb. I. Tranz. A efectua operatia de prelucrare prin aschiere a unei piese brute, spre a o aduce la dimensiunile apropiate de cele finale. - Din fr. (prin apropiere de ). (by 7W7S1e1r1g10i10o)*degrosa
vb. I. Tranz. A efectua operatia de sinterizare. - Cf. germ. %Sinter.% (by 8W8S1e2r10g11i4o)*sinteriza
vb. I. Tranz. A efectua operatie de maruntire si de desfacere in fibre a foilor de alcaliceluloza in procesul de obtinere a viscozei; a desface un material in fibre. A transforma lemnele in fibre pentru a obtine pasta de lemn din care se fabrica hartia sau pasta pentru placi fibrolemnoase. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*defibra
vb. I. Tranz. A efectua operatiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor. [Var.: vb. I] - Din germ. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*indoca
vb. I. Tranz. A efectua o perchezitie, a supune unei perchezitii o persoana, o locuinta, P. gener. A scotoci. [Pr.: - Var.: vb. I] - Din fr.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*perchezitiona
vb. I. Tranz. A efectua prelucrarea unui material sau a unui semifabricat pentru a obtine un obiect (unicat sau in serie). A produce, a lucra, a fabrica incaltaminte sau imbracaminte. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*confectiona
vb. I. Tranz. A elabora si a adopta o lege; a stabili ceva prin lege. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*legifera
vb. I. Tranz. A elibera dintr-o functie, a indeparta din serviciu, a da afara. (Rar) A ingadui cuiva sa se retraga; a pofti pe cineva sa iasa; a indeparta. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*concedia
vb. I. Tranz. A elibera o unitate militara impresurata sau o cetate asediata, indepartand armata asediatoare. [Prez. ind. si: ] [|im](by 15W15S8e9r2g2i11o)*despresura
vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o indatorire, de o misiune, dintr-o functie. [|in] (dupa fr. ). (by 14W7S7e1r1g9i10o)*desarcina
vb. I. Tranz. A elibera un organ de un aflux de sange, a face sa se imprastie sangele ingramadit; a face sa dispara congestia. Fig. A elibera o regiune sau o localitate de un surplus de populatie; a face ca o cale de comunicatie sa nu mai fie aglomerata. (dupa fr. ).(by 6W15S15e8r9g2i5o)*descongestiona
vb. I. Tranz. A elimina componentii minerali dintr-o substanta de natura organica. (Despre substante organice) A-si pierde componentii minerali. - Din fr.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*demineraliza
vb. I. Tranz. A elimina din plamani aerul (in procesul respiratiei). Intranz. (Despre un contract, o conventie etc.; la pers. 3) A inceta sa mai fie valabil. Intranz. (Despre un termen, o perioada de timp etc.; la pers. 3) A se implini, a se termina. Intranz. Fig. A muri, a pieri. - Din fr. lat. (by 2W10S10e3r12g12i6o)*expira
vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. - Din fr. lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*expurga
vb. I. Tranz. A elimina excesul de apa de la suprafata terenurilor joase in vederea cultivarii lor sau din motive sanitare profilactice. A elimina apa din diferite materiale. (dupa fr. (by 1W9S10e3r12g12i5o)*deseca
vb. I. Tranz. A elimina fosforul din topitura metalica in procesul de elaborare a otelului in cuptoarele cu captuseala bazica. - Din fr. (by 7W7S7e1r1g9i10o)*defosfora
vb. I. Tranz. A elimina hidrogenul din molecula compusilor organici. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*dehidrogena
vb. I. Tranz. A elimina lichidul retinut de anumite substante prin imbibare. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*desolvata
vb. I.Tranz. A elimina prin excretie, a evacua din organism, in urma proceselor biochimice, substante devenite inutile sau vatamatoare. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*excreta
vb. I. Tranz. A elimina prin tuse, a da afara pe gura mucozitatile, flegma care se formeaza pe caile respiratorii. - Din fr. lat. (by 5W5S14e14r8g6i5o)*expectora
vb. I. Tranz. A elimina radioactivitatea nociva prin indepartarea (spalarea, filtrarea etc.) materialelor radioactive (pulberi, picaturi etc.) aflate in incaperi, pe obiecte etc. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*decontamina
vb. I. Tranz. A elimina sulful sau compusii sulfului din unele substante. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*desulfura
vb. I. Tranz. A emite, a degaja, a imprastia un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. Intranz. A proveni, a veni de la...; a izvori, a-si avea originea. - Din fr. lat. (by 1W9S3e3r11g11i5o)*emana
vb. I. Tranz. A emite, a imprastia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana . - Din fr. , lat.(by 15W9S9e2r3g11i4o)*exala
vb. I. Tranz. A emite, a rosti sunete, silabe, cuvinte, propozitii, fraze; a articula. A tine un discurs, o cuvantare etc. Tranz. A da o hotarare, o sentinta judecatoreasca; a declara ceva in virtutea autoritatii cu care este investit. Refl. A-si spune parerea, a-si da avizul; a lua atitudine. - Din lat. fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*pronunta
vb. I. Tranz. A esalona din nou o datorie (scadenta), stabilind un nou termen pentru plata ei. (by 5W6S14e14r15g8i8o)*reesalona
vb. I. Tranz. A evalua ceva peste valoarea reala; a supraaprecia, a supraestima. (dupa fr. ).(by 13W13S7e7r1g9i9o)*supraevalua
vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximatie), a aprecia marimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. - Din fr. , lat.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*estima
vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitura o lovitura a adversarului la duel, la scrima etc. P. gener. A reusi sa evite, sa faca fata. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*para
vb. I. Tranz. A examina din nou pe cineva (cand primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). A cerceta, a studia, a lua din nou in discutie o lucrare, o problema etc. (by 2W10S10e12r6g6i14o)*reexamina
vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemanarile si deosebirile; a confrunta. - Din fr. lat. (by 10W3S4e6r6g14i15o)*compara
vb. I. Tranz. A examina un bolnav atingandu-i sau apasandu-i usor o regiune a corpului cu mana, pentru a determina dimensiunile, modificarile de forma si de consistenta, sensibilitatea etc. unor tesuturi sau organe si pentru a putea stabili diagnosticul. A examina, cu mana sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafetei unui obiect. - Din fr. (by 12W12S6e6r15g8i8o)*palpa
vb. I. Tranz. A excita peste masura; a aduce intr-o stare de iritatie, de nervozitate extrema. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*surescita
vb. I. Tranz. A excita (un organ, un tesut etc.) foarte tare. (dupa fr. ). (by 9W10S3e3r11g12i5o)*supraexcita
vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasa. - Din lat. , fr.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*excomunica
vb. I. Tranz. A exclude un elev, un student etc. dintr-o scoala sau dintr-o facultate. - Din germ. (by 8W10S10e14r15g8i8o)*exmatricula
vb. I. Tranz. A executa ceva dupa un anumit model ; a da o anumita forma unui material plastic sau adus in stare plastica; a da materialului forma dorita; a fasona. A studia un obiect sau un fenomen inaccesibil cercetarii directe, cu ajutorul unui model . (Fig.) A modifica dupa voie, a influenta. - Din fr. , it.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*modela
vb. I. Tranz. A executa cu creionul un desen indicand numai trasaturile generale ale modelului; a schita. Fig. (In literatura) A schita un portret, un caracter etc. - Din fr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*creiona
vb. I. Tranz. A executa harti si planuri topografice. - Din (by 6W7S15e15r9g2i3o)*cartografia
vb. I. Tranz. A executa in dimensiunile unei miniaturi; a reda ceva la scara redusa. A reduce dimensiunile, greutatea si consumul specific in fabricarea unor masini si aparate. [Pr: ] - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*miniaturiza
vb. I. Tranz. A executa operatiile de tropicalizare. - Din (derivat regresiv).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tropicaliza
vb. I. Tranz. A executa pe cineva prin decapitare cu ghilotina. - Din fr.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*ghilotina
vb. I. Tranz. A executa ultimele operatii asupra unui produs sau a unei lucrari, pentru a le da forma sau aspectul definitiv. - Din fr. (dupa ).(by 5W5S14e14r7g8i8o)*finisa
vb. I. Tranz. A executa un desen . Refl. A aparea, a iesi in evidenta; a se profila, a se contura. Tranz. Fig. (Rar) A schita, a contura o problema, o chestiune. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*desena
vb. I. Tranz. A exercita o presiune asupra unui material, obiect, pentru a-i reduce volumul, a-i da o anumita forma, a extrage lichidul din el etc. A apasa. Fig. A constrange o persoana sa actioneze intr-un anumit fel. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*presa
vb. I. Tranz. A exercita un monopol, a pune stapanire, cu drept de monopol, pe o ramura de productie; a supune unui monopol. Fig. A acapara, a-si aroga drepturi exclusive asupra cuiva sau a ceva; a retine intreaga atentie sau interesul cuiva. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*monopoliza
vb. I. Tranz. A exista, a se produce inainte de altceva in timp; a se afla, a se gasi inainte de altceva sau de altcineva in spatiu, intr-o ierarhie etc. - Din fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*preceda
vb. I. Tranz. A explica un cuvant sau o imbinare de cuvinte (dintr-un text); a adnota un text. - Din fr. (dupa ).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*glosa
vb. I. Tranz. A exporta marfuri importate; a face un reexport. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g9i10o)*reexporta
vb. I. Tranz. A exprima, a arata, prin comportare, prin atitudine etc., un sentiment, o tendinta. Tranz. si refl. A (se) face cunoscut, a (se) vadi, a (se) exterioriza, a (se) arata. Intranz. A face o manifestatie, a participa la o manifestatie, a demonstra. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*manifesta
vb. I. Tranz. A exprima complimente . (Inv.) A saluta. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*complimenta
vb. I. Tranz. A exprima in cuvinte o idee, o experienta etc. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*verbaliza
vb. I. Tranz. A exprima prin cuvinte pretuirea, stima fata de cineva sau ceva; a aduce laude, a elogia. Refl. A spune despre sine insusi cuvinte de lauda; a se mandri, a se fali. Expr. (Fam.) = ce mai faci? cum te mai simti? Refl. A face pe grozavul; a se grozavi. - Din lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*lauda
vb. I. Tranz. A exprima public dezaprobarea fata de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile. A vorbi de rau, a defaima. - Din fr. (by 4W4S13e6r6g14i15o)*blama
vb. I. Tranz. A exprima sau a-si da o parere, a fi de parere; a socoti, a crede, a considera. Intranz. A lua pozitie, atitudine. - Din fr. lat. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*opina
vb. I.Tranz. A expune, a formula, a manifesta, prin cuvinte sau prin gesturi, pareri, idei, sentimente, impresii etc. Refl. A reda in cuvinte. - Din fr. lat. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*exprima
vb. I. Tranz. A expune, a lipi un afis. Fig. A manifesta in mod ostentativ o anumita atitudine, a face parada de... Refl. (Fam.) A aparea (in societate) in tovarasia cuiva in mod ostentativ. - din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*afisa
vb. I. Tranz. A expune, a reda printr-o parafraza ; a perifraza. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*parafraza
vb. I. Tranz. A expune ceva intentionat privirilor cuiva; a da la iveala, a lasa sa se vada. Expr. (Refl.) = a se duce sa fie examinat de un medic. Tranz. A indica (printr-un gest) persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentia. Expr. (cuiva) = a da (pe cineva) afara dintr-un loc. (pe cineva) , se spune despre cineva pe care lumea il dispretuieste pentru faptele sale. A indica o masura, o directie etc. A indica ora, minutele si secundele. Tranz. A da o explicatie, a explica, a face o expunere (pentru a lamuri, a dovedi, a convinge). Expr. (Fam.) se spune pentru a ameninta pe cineva. Tranz. si refl. A (se) manifesta, a (se) exterioriza (prin vorbe, gesturi, atitudini). Tranz. A da dovada de...; a dovedi. Intranz. A parea (dupa infatisare); a avea o anumita infatisare. Refl. unipers. Refl. A aparea, a se ivi (pe neasteptate). - Lat. .(by 13W6S6e14r15g8i8o)*arata
vb. I. Tranz. A expune (cu ostentatie) ceva pentru a fi privit sau admirat. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*etala
vb. I. Tranz. A expune un aliment la fum, cu scopul de a-l conserva. Tranz. A umple cu fum un spatiu inchis pentru a distruge sau a alunga vietatile dinauntru. Intranz. A scoate fum. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de fum; a (se) innegri de fum. Tranz. (Tehn.) A da sticlei o culoare fumurie in procesul de fabricatie. Refl. (Despre mancaruri) A capata gust neplacut de fum (cand incepe sa se arda). Refl. Fig. (Fam.) A se imbata usor; a se ameti. - Lat. .(by 7W7S1e1r1g10i10o)*afuma
vb. I. Tranz. A expune un spatiu limitat actiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii daunatoare (paraziti, soareci, insecte). A lansa gaze toxice intr-o zona in timp de razboi pentru a distruge in masa; a expune o persoana sau un grup de persoane actiunii gazelor toxice intr-o incapere inchisa pentru a le ucide. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*gaza
vb. I. Tranz. A extirpa. A scobi (in lemn sau in alt material). - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*exciza
vb. I. Tranz. A extirpa, terapeutic sau accidental, glandele sexuale, provocand sterilitatea; a emascula, a jugani. - Din lat. fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*castra
vb. I. Tranz. A extrage cafeina din boabele verzi de cafea sau din reziduurile de ceai in vederea obtinerii cafeinei sau a cafelei dietetice fara cafeina. - Dupa fr. (by 1W9S9e2r3g3i11o)*decafeiniza
vb. I. Tranz. A extrage pe fise insemnari dintr-o lucrare (stiintifica) scrisa, in vederea documentarii, a elaborarii unei opere etc. A extrage pe fise datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le aseza in catalogul bibliotecii, a intocmi o bibliografie etc. - Din (by 14W14S15e8r8g2i2o)*fisa
vb. I. Tranz. A extrage rasina din arborii rasinosi prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din taieturile facute special. - Din fr. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*rezina
vb. I. Tranz. A extrage si a sistematiza ideile generale din |datele|data| unei cercetari; a formula principii. - Din fr. (dupa ). (by 5W13S13e7r7g15i1o)*teoretiza
vb. I. Tranz. A extrage titei (dintr-o sonda) sau alt lichid cu ajutorul unui piston special. Fig. (Fam.) A starui, a insista pe langa cineva pentru a obtine ceva. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*pistona
vb. I. Tranz. A extrage un anumit material dintr-un text, dintr-o lucrare etc. in vederea studierii lui, a intocmirii unei lucrari stiintifice etc. - Din .(by 11W4S5e13r13g7i7o)*excerpta
vb. I. Tranz. A fabrica intr-o intreprindere elementele componente ale unei constructii, care apoi sunt montate si asamblate pe santier. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*prefabrica
vb. I. Tranz. A face, a aplica un semn caracteristic pe un obiect, pe un animal etc., pentru a-l deosebi de altele. A imprima, pe un obiect de metal pretios, semnul oficial care ii garanteaza calitatea si autenticitatea. Fig. A constitui o nota specifica, o trasatura caracteristica; a reprezenta, a ilustra. A scoate in evidenta, a releva, a sublinia; a manifesta. A constitui o dovada; a indica, a dovedi. A delimita un teren, o suprafata etc. prin linii, semne; a insemna. (Sport) A obtine unul sau mai multe puncte intr-o competitie, intr-un joc; a inscrie. A supraveghea pe unul sau pe mai multi jucatori din echipa adversa, pentru a-i impiedica sa intreprinda actiuni ofensive, sau sa marcheze . - Din germ. fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*marca
vb. I. Tranz. A face, a confectiona, a fabrica, a prelucra, a efectua. Refl. A face ceea ce i s-a spus. Tranz. A face exercitii de gimnastica sau figuri de balet. A canta o bucata muzicala. Tranz. A sili pe debitor sa-si indeplineasca obligatiile. A aduce la indeplinire o hotarare judecatoreasca, un act al autoritatii, o masura etc. Refl. A se supune, a da ascultare. A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la indeplinire o hotarare de condamnare la moarte. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*executa
vb. I. Tranz. A face, a intocmi un inventar; a inregistra, a trece in inventar; a inventoria. [Pr.: -] - Din it. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*inventaria
vb. I. Tranz. A face, a lasa urme prin apasare, deformare etc.; a intipari. A inregistra sunete pe o banda, pe un disc etc. A tipari. A aplica, a fixa pe o tesatura desene colorate. Fig. A comunica; a transmite. A impune, a determina. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*imprima
vb. I. Tranz. A face, a realiza, a infaptui; a indeplini, a executa. - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*efectua
vb. I. Tranz. A face, a realiza o sinteza, a uni prin sinteza. - Din fr. (by 14W7S8e8r1g2i10o)*sintetiza
vb. I. Tranz. A face brichete^2 prin aglomerarea sau presarea materialelor marunte sau pulverulente. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*bricheta
vb. I. Tranz. A face ca aerul, apa, mediul de viata sa devina nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deseurilor industriale, a gazelor de esapament etc.; a vicia; a infecta. Refl. (Despre aer, ape, mediul de viata) A deveni nociv, a se vicia. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*polua
vb. I. Tranz. A face ca ceva (rar cineva) sa ajunga la o distanta oarecare, imprimandu-i o miscare violenta; a azvarli. Expr. (ceva) = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. (sau ) = a privi repede, in treacat; a examina, a cerceta sumar. (sau ) = a spune ceva in treacat. A da cuiva ceva, azvarlindu-i-;. A tranti ceva (in graba); a face sa cada. Refl. a se repezi, a se napusti; a se avanta, a sari; a se azvarli. Tranz. a imprastia samanta pentru a semana. Tranz. A indeparta ceva rau, nefolositor; a lepada. Tranz. A raspandi lumina, umbra etc. Tranz. Fig. A face ca cineva sa ajunga intr-o anumita situatie (rea). Loc. vb. = a inchide, a intemnita. Expr. (pe cineva) = a da (pe cineva) afara dintr-un serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. Intranz. A da cu ceva in cineva. Refl. (Pop; in expr.) = a semana la chip sau la fire cu cineva (din familie). - Lat.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*arunca
vb. I. Tranz. A face ca ceva sa nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. A abroga, a anula un contract, o conventie etc. [in].(by 7W1S1e10r10g3i4o)*desfiinta
vb. I. Tranz. A face ca ceva sa nu mai fie drept, a da o pozitie stramba; a indoi, a incovoia, a curba. Tranz. A face sa devieze de la pozitia normala, a apleca intr-o parte. Expr. (Fam.) (cuiva) = a suci (cuiva) gatul. sau (refl.) = a tine capul sau gatul intr-o pozitie fortata, sucita, pentru a putea privi intr-o anumita directie. Refl. si tranz. A (se) schimonosi, a (se) deforma (la fata) in urma unei boli, a unui accident sau ca expresie a unui sentiment de durere, de dispret, de nemultumire etc. Expr. (Refl.) = a rade cu mare pofta, a se prapadi de ras.(Intranz.) = a-si arata nemultumirea, dezaprobarea sau dispretul printr-o miscare caracteristica a fetei. Tranz. A imita in batjocura fizionomia, mimica cuiva. Refl. Fig. A face mofturi, a se fandosi. - Din (by 8W8S1e1r10g10i3o)*stramba
vb. I. Tranz. A face ca ceva sa-si piarda soliditatea, rezistenta. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*deconsolida
vb. I. Tranz. A face ca cineva sa fie interesat intr-o actiune comuna impreuna cu altul (sau cu altii); a stimula interesul cuiva pentru ceva (prin recompense materiale sau morale). [Pr. : ] - Din (derivat regresiv). Cf. fr. %cointeresser%.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*cointeresa
vb. I. Tranz. A face ca cineva sau ceva sa depinda de altcineva sau de altceva, a stabili o ordine de dependenta de la inferior la superior. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*subordona
vb. I. Tranz. A face ca doua sau mai multe actiuni, fapte sau evenimente, fenomene etc. sa se petreaca in acelasi timp. A efectua operatiile necesare pentru ca o masina sincrona sa fie adusa in stare de a functiona in paralel cu o retea electrica de curent alternativ. A realiza intr-un film concordanta dintre imagine si sunet; a efectua montarea sincrona a benzii de imagine cu banda de sunet corespunzatoare. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*sincroniza
vb. I. Tranz. A face ca doua sau mai multe lucruri, situatii etc. sa fie egale intre ele in anumite privinte. Fig. A pune pe acelasi plan, a face sa dispara diferentele; a nivela. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*egaliza
vb. I. Tranz. A face ca magazinele sa ramana lipsite de sortimente variate de marfuri. A desperechea . - Dupa fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*dezasorta
vb. I. Tranz. A face caneluri pe suprafata interioara sau cea exterioara a unei piese, a unei coloane etc. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*canela
vb. I. Tranz. A face ca o fata sa-si piarda virginitatea; a deflora. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*dezvirgina
vb. I. Tranz. A face ca o persoana, o actiune sau o opera sa traiasca vesnic in memoria oamenilor; a face nemuritor. - Din fr.(by 14W15S15e8r9g2i2o)*imortaliza
vb. I. Tranz. A face ca o substanta sa devina insolubila. - Din fr. (by 2W3S11e11r11g5i5o)*insolubiliza
vb. I. Tranz. A face ca o substanta solida, lichida sau gazoasa sa se disperseze in alta substanta (lichida), spre a forma impreuna o solutie. Refl. A desfiinta ca persoana juridica o organizatie, o asociatie, o societate, o adunare etc. - Din lat. Cf. it. %dissolvere.% (by 2W2S11e11r4g5i13o)*dizolva
vb. I. Tranz. A face ca o taina sa fie cunoscuta de cineva sau de multa lume; a da in vileag, a da pe fata. Spec. A transmite secrete de stat unei persoane neindreptatite sa le cunoasca. - Din fr. lat. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*divulga
vb. I. Tranz. A face captiv. A preocupa in mod intens; a absorbi. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i4o)*captiva
vb. I. Tranz. A face ca randamentul unei masini, al unui sistem tehnic etc. sa fie optim, sa corespunda unor exigente sporite. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*optimiza
vb. I. Tranz. A face ca un act sa devina autentic; a legaliza. - Dupa fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*autentifica
vb. I. Tranz. A face ca un corp sa devina opac^2 , a mari opacitatea unui corp. suf.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*opaciza
vb. I. Tranz. A face ca un gaz combustibil inodor sa exale un miros prin amestecarea lui cu un odorizant. - Din (derivat regresiv).(by 14W8S8e1r2g2i10o)*odoriza
vb. I. Tranz. A face ca un grup social, o institutie etc. sa functioneze sau sa actioneze organic (repartizand insarcinarile si coordonandu-le conform unui plan adecvat); a stabili si a coordona mijloacele tehnice, economice, administrative, astfel incat sa permita executarea in conditii optime a unui proces. Refl. A proceda metodic si ordonat in actiunile sale, a-si coordona actiunile orientandu-se dupa un plan; a-si strange si a-si intari fortele. A pregati temeinic o actiune dupa un plan bine chibzuit; a intocmi, a alcatui, a aranja, a orandui. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*organiza
vb. I. Tranz. A face ca un lichid sa devina tulbure, sa se umple de impuritati. Refl. Refl. (Despre cer) A se acoperi de nori, a se intuneca; (despre vreme) a se posomori, a se strica. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde limpezimea, transparenta, claritatea. Refl. si tranz. Fig. A-si pierde sau a face sa-si piarda linistea; a (se) emotiona, a (se) ingrijora, a (se) nelinisti. A (se) supara foarte tare; a (se) mania. A-si pierde sau a face sa-si piarda judecata limpede, normala; a (se) intuneca. Tranz. Fig. A incomoda, a stingheri, a deranja, a stanjeni. [Var.: vb. I] - Lat (by 2W10S11e4r4g12i13o)*tulbura
vb. I. Tranz. A face ca un lichid sa se solidifice; a face sa inghete. A supune un aliment actiunii frigului pentru a-l conserva. - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*congela
vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee sa-si piarda caracterul mistificator. A demitiza. - Dupa fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*demistifica
vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee sa-si piarda caracterul mitic. A face sa dispara o afirmatie falsa, o scorneala; a demistifica. - Cf. it. %demitizzare.% (by 4W4S12e13r6g6i15o)*demitiza
vb. I. Tranz. A face ca un lucru, un proces, o actiune etc. sa prezinte aspecte (mai) numeroase si (mai) variate. - Din fr. lat. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*diversifica
vb. I. Tranz. A face ca un material sa devina plastic, sa poata fi modelat; a aduce un material in stare plastica. A exprima ceva prin imagini plastice, expresive, evocatoare; a reda realitatea in mod sugestiv. suf. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*plasticiza
vb. I. Tranz. A face ca un obiect, o idee etc. sa-si piarda caracterul de fetis. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*defetisiza
vb. I. Tranz. A face ca un obiect sa nu mai fie infasurat sau ghemuit, a desface, a intinde in toata lungimea sau suprafata. Refl. Refl. (Despre unitati militare) A trece la o formatie de lupta. Refl. si tranz. Fig. (Despre locuri si privelisti din natura) A (se) infatisa, a (se) arata treptat (in toata amploarea); a (se) intinde, a (se) asterne pana departe. Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua in fazele sale succesive. Tranz. A infaptui o actiune de durata, pe etape succesive si pe un plan larg. Refl. Ce [Prez. ind. si: ] - Lat. sau rom. + [in](by 6W6S15e15r8g9i2o)*desfasura
vb. I. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat sa-si recapete volumul normal sau sa-si scada volumul. Refl. Expr. (Refl.) = a ramane fara bani, cu buzunarele goale. Refl. Fig. (Despre oameni) A-si reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestari ale omului) a se potoli, a se tempera. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*dezumfla
vb. I. Tranz. A face ca un teren sa devina neproductiv, a provoca pierderea fertilitatii unui teren. - Din fr. (by 8W2S2e2r10g11i4o)*defertiliza
vb. I. Tranz. A face ceva ce nu exista inainte; a intemeia, a produce, a infiinta; a organiza. A inventa, a nascoci; a concepe, a compune o opera literara, o bucata muzicala etc. A pregati, a instrui pe cineva, a forma pentru o cariera sau pentru o misiune. (Teatru, in expr.) = a da viata unui personaj, a interpreta cu pricepere si originalitate un rol dintr-o piesa de teatru, un film etc. [Prez. ind. pers. 1 pl. , ger.] - Din fr. lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*crea
vb. I. Tranz. A face cuiva o frictiune, a freca. [Pr.: - Var.: vb. I] - Din fr.(by 1W9S10e3r3g3i12o)*frictiona
vb. I. Tranz. A face cunoscut, a da de stire; a informa, a instiinta, a spune. Intranz. (Despre oameni, comunitati sociale etc.) A se pune in legatura, in contact cu...; a vorbi cu... Intranz. A fi in legatura cu..., a duce la... - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*comunica
vb. I. Tranz. A face cunoscut multimii, a populariza, a raspandi (cunostinte stiintifice, literare etc.) Refl. (despre descoperiri, inventii) A deveni cunoscut, acceptat, utilizat pe scara larga. Tranz. A trata in mod simplist, a banaliza. Refl. A deveni vulgar . - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*vulgariza
vb. I. Tranz. A face cunoscut tuturor ceva prin tiparire, afisare etc.; a face sa apara, a tipari carti, articole, informatii etc. - Din lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*publica
vb. I. Tranz. A face curte unei femei, a cauta sa-i castigi favoarea, dragostea; a curteni. - Din (dupa fr. ).(by 9W9S10e3r3g12i12o)*curta
vb. I. Tranz. A face dinti pe marginea unui obiect. - Din (derivat regresiv) sau din (by 9W9S3e3r11g12i5o)*dinta
vb. I. Tranz. A face disectia unui animal viu, pentru studiu. - Dupa germ.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*vivisectiona
vb. I. Tranz. A face dovada; a confirma un adevar. A exista in scris. A confirma in grad pe un cercetator, pe un membru al corpului didactic universitar etc. - Din fr. , lat.(by 10W10S11e4r4g12i13o)*atesta
vb. I. Tranz. A face drept ceea ce era indoit sau stramb. Refl. (Despre oameni) A lua o tinuta dreapta. Tranz. si refl. A (se) schimba din rau in bine; a (se) imbunatati, a (se) ameliora. Refl. (Despre oameni) A se intrema dupa o boala; a capata o infatisare buna. Refl. si tranz. A(-si) corecta purtarile. Refl. A porni intr-o anumita directie. Tranz. (Expr.) = a merge spre... Tranz. A arata cuiva drumul bun; a indruma, a conduce in directia potrivita. Expr. = a face pe cineva sa mearga spre... a calauzi, a conduce (in viata). (sau ) (sau ) = a se uita la cineva sau la ceva. (sau ) = a i se duce gandul la cineva sau la ceva. A tinti cu o arma de foc asupra cuiva sau a ceva. [Prez. ind. si: ] - (by 6W6S15e15r8g8i2o)*indrepta
vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o tesatura sau cusatura; a imbina intre ele lucruri de diferite culori. [Var.: vb. I] - Din (derivat regresiv).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*invarsta
vb. I. Tranz. A face inactive particulele unei substante; a indeparta substantele radioactive de undeva. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*dezactiva
vb. I. Tranz. A face incercari prudente in mai multe directii pentru a cunoaste o situatie, a gasi o solutie; a proceda cu nesiguranta, cu ezitare; a sonda. Expr. = a cerceta posibilitatile de reusita inainte de inceperea unei actiuni. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*tatona
vb. I. Tranz. A face insemnari pe marginea unui text, care sa explice, sa intregeasca textul respectiv. - Din lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*adnota
vb. I. Tranz. A face mai mare (un pret, un impozit, un salariu etc.); a spori. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*majora
vb. I. Tranz. A face modificari in organizarea unei institutii, in compozitia unui guvern etc. A transforma partial o masina, o instalatie sau o constructie, dupa o deteriorare, cu scopul readucerii in starea de functionare sau pentru a-i imbunatati caracteristicile functionale. A inlatura defectele unor materiale sau ale unor produse care nu corespund prescriptiilor tehnice impuse, dar care nu sunt considerate nici rebut total. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*remania
vb. I. Tranz. A face observatii asupra unei intamplari, a unui eveniment etc.; a interpreta, a lamuri. A analiza, a interpreta critic textul unei opere literare, istorice, un articol de lege etc. - Din fr. , lat.(by 8W8S1e2r2g10i11o)*comenta
vb. I. Tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaima etc.). Refl. A se uita la cineva sau la ceva cu ochii mariti de curiozitate, de spaima etc.; a se zgai. - Din lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*holba
vb. I. Tranz. A face ocolul unui lucru; al unui loc. A fi asezat, a sta de jur imprejurul (unei fiinte sau al unui lucru); a incercui. A incercui cu forte armate; a impresura, a asedia. Refl. A aduna in jurul sau, a trai in societate in tovarasia cuiva. A imprejmui cu gard. A cuprinde intr-un cerc, a trasa o linie imprejur, a incercui. A merge spre o tinta pe un traseu ocolit. [Prez. ind. si; - Var.: vb. I] - (inv. "a inconjura" < lat.).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*inconjura
vb. I. Tranz. A face o gaura care strapunge un material. Spec. A strapunge cu o masina speciala bilete, tichete etc. pentru a marca. Tranz. si refl. (Med.) A (se) sparge, a (se) gauri, a produce sau a aparea un orificiu ca urmare a unui proces patologic. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*perfora
vb. I. Tranz. A face o incizie; a ornamenta cu ajutorul inciziilor. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*inciza
vb. I. Tranz. A face o obiectie; a arata argumentele pentru care se contesta ceea ce sustine altcineva; a contesta, a invoca motive, a gasi pricina. - Din (by 10W11S4e4r12g13i6o)*obiecta
vb. I. Tranz. A face operatia de eliminare totala sau partiala a sericinei din firele sau tesaturile de matase, pentru ca acestea sa capete caracteristici superioare de prelucrare si de calitate. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*degoma
vb. I. Tranz. A face operatia de rasfrangere a marginilor unui obiect prin tragere si intindere. - Din .(by 1W9S10e3r3g12i12o)*bordura
vb. I. Tranz. A face operatia de rodaj, a efectua o rodare. Refl. Fig. A acumula o oarecare experienta; a se obisnui, a se acomoda intr-o munca. A netezi foarte fin suprafata unui obiect cu ajutorul unor pulberi sau al unor paste speciale abrazive. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*roda
vb. I. Tranz. A face operatiile necesare pentru a obtine etanseitatea unui aparat, a unui recipient etc. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*etansa
vb. I. Tranz. A face o scurta dare de seama, a analiza sau a prezenta critic o lucrare literara, stiintifica, un spectacol etc. - Din (derivat regresiv). Cf. germ. %rezensieren%.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*recenza
vb. I. Tranz. A face o selectie, a alege, a tria dupa un anumit criteriu; a selecta; a ameliora speciile animale si vegetale prin alegerea, in vederea reproductiei, a indivizilor care intrunesc cele mai multe calitati. Refl. A se supune procesului de selectie naturala. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g4i13o)*selectiona
vb. I. Tranz. A face o slujba bisericeasca; a sluji in biserica. A savarsi un act public sau privat, in special o casatorie (cu solemnitatea unei ceremonii); a celebra. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*oficia
vb. I. Tranz. A face o taietura, a imparti in sectiuni; a taia, a divide. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*sectiona
vb. I. Tranz. A face pachet; a strange, a aduna lucruri intr-un sac, intr-o lada etc., a ambala (in vederea transportului). A pune comprese cu namol, cu parafina etc. pe o parte bolnava a corpului. - Cf. fr. %empaqueter%.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*impacheta
vb. I. Tranz. A face pe cineva sa devina (mai) bun. Tranz. si refl. A (se) imblanzi. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si uite un necaz sau a-si uita un necaz; a (se) impaca, a (se) linisti. [Prez. ind. si: ] - (by 1W2S2e10r11g4i4o)*imbuna
vb. I. Tranz. A face pe cineva sa lucreze mai intens. A grabi desfasurarea unui proces, a unui fenomen etc. suf.(by 9W10S10e3r4g12i12o)*activiza
vb. I. Tranz. A face pe cineva sa se incurce, sa se zapaceasca, astfel incat sa nu mai stie ce sa faca sau incotro sa o apuce; a dezorienta, a zapaci. - Din fr.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*deruta
vb. I. Tranz. A face pe cineva sa se supuna, sa cedeze, sa consimta la ceva; a determina, a hotari pe cineva sa faca ceva. Refl. A se arata milos, bun; a se indura. - (Inv. "a indupleca" < lat.).(by 2W2S10e11r4g4i5o)*indupleca
vb. I. Tranz. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce in stare buna, a repune in stare de functionare; a drege. A carpi. Fig. A indrepta, a corecta. (Rar) A inlocui, a compensa. (Jur.) A acoperi o paguba, a plati daune (pentru o stricaciune, o insulta etc.) - Din fr. lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*repara
vb. I. Tranz. A face rechizitie, a lua prin rechizitie, a supune rechizitiei. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*rechizitiona
vb. I. Tranz. A face rost de ceva, a obtine ceva. A produce, a provoca, a pricinui. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r7g1i1o)*procura
vb. I. Tranz. A face sa capete un (pronuntat) caracter psihologic. - Din fr. engl. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*psihologiza
vb. I Tranz. A face sa creasca energia, randamentul; a da avant, a indemna, a incita, a incuraja. A mari activitatea unei functii organice, a activa, a excita un organ, o functie. - Din fr. lat. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*stimula
vb. I. Tranz. A face sa creasca volumul fibrelor sintetice textile in vederea imbunatatirii calitatii termoizolante, extensibile etc. - Din engl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*textura
vb. I. Tranz. A face sa curga sange, a umple de sange. A pata ceva cu sange. - (by 3W11S11e5r5g13i14o)*insangera
vb. I. Tranz. A face sa curga un lichid, o pulbere etc. (prin inclinarea sau rasturnarea recipientului in care se afla). Expr. = a plange. = a ucide, a omori. sau ) = a-si sacrifica viata (pentru cineva sau ceva). (Pop.) (cuiva) = a spinteca (pe cineva); a ucide. (sau sau = a face un lucru greu, a munci din greu; a fi in agonie, a trage sa moara. A lansa, a arunca asupra cuiva sageti, bombe, explozibile (in cantitate mare). Refl. (Despre rauri, fluvii etc.) A-si duce apele in alta apa mai mare ca volum. (Rar) A se revarsa (peste maluri). Tranz. A vomita. Expr. (sau ), se spune cand cineva vomita foarte tare. sau = a vorbi despre cineva cu dusmanie, cu ura. (sau ) = a-si destainui durerea, mahnirea, supararea. , se spune despre caii iuti si puternici (din basme). Tranz. (Despre surse de lumina, caldura etc.) A revarsa, a raspandi lumina, caldura. Refl. Tranz. A imprastia, a risipi. Tranz. A repartiza un ostas la o anumita unitate sau a-l trece dintr-o unitate in alta. A preda cuiva o suma de bani, de obiecte de valoare etc.; a plati, a achita. - Lat.(by 4W12S13e13r6g7i15o)*varsa
vb. I. Tranz. A face (sa devina) arab sau a da caracter (social-cultural) arab. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*arabiza
vb. I. Tranz. A face sa devina inactiv; a anihila, a suprima. (Chim.) A face sa nu reactioneze; a neutraliza. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*inactiva
vb. I. Tranz. A face sa devina lichid, a trece un corp gazos in stare lichida. Refl. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*lichefia
vb. I. Tranz. A face sa devina melodramatic , a da caracter melodramatic . (Depr.) A exagera caracterul melodramatic . - Din fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*melodramatiza
vb. I. Tranz. A face sa devina obscur ; a intuneca. A face sa devina neclar, greu de priceput, de neinteles. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*obscura
vb. I. Tranz. A face sa dispara; a inlatura, a elimina, a anula. A omori, a extermina pe cineva. A desfiinta un post, un loc etc. A scoate ceva din functie; a opri, a intrerupe activitatea a ceva. A inlatura ceva, a elimina din consumatie, a renunta la ceva. - Din fr. (by 15W15S15e9r9g2i3o)*suprima
vb. I. Tranz. A face sa dispara ceva fara sa se bage de seama, a ascunde ceva cu iscusinta. Fig. A denatura, a falsifica. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave in locurile anume construite in corpul ei, pentru a micsora rezistenta la inaintare a avionului in timpul zborului. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*escamota
vb. I. Tranz. A face sa dispara o neintelegere, un conflict etc. - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*aplana
vb. I. Tranz. A face sa dobandeasca un caracter institutional, oficial; a oficializa. [Pr.: -] - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*institutionaliza
vb. I. Tranz. A face sa dobandeasca un caracter international. [Pr.: -] - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*internationaliza
vb. I. Tranz. A face sa dureze fara sfarsit, sa dainuiasca vesnic, sa ramana in amintirea posteritatii. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*eterniza
vb. I. Tranz. A face sa fie actual, a (re)aduce in prezent; a face sa corespunda gusturilor, cerintelor prezentului; a reinvia ceva. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*actualiza
vb. I. Tranz. A face sa fie din nou actual, a readuce in actualitate. - V. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*reactualiza
vb. I. Tranz. A face sa fie din nou proaspat, prin schimbare, prin inlocuire. Tranz. si refl. A (se) reinnoi. A (se) inviora. - (by 15W15S8e9r2g2i11o)*improspata
vb. I. Tranz. A face sa fie la acelasi nivel; a realiza o suprafata plana. Fig. A pune pe acelasi plan, a face sa dispara diferentele; a egaliza. A masura cu ajutorul unor instrumente speciale diferenta de nivel dintre doua sau mai multe puncte. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*nivela
vb. I. Tranz. A face sa fie (mai) simplu . A reduce o ecuatie sau o fractie printr-un divizor comun; a transforma o egalitate intr-o alta egalitate echivalenta cu forma mai simpla. - Din lat. fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*simplifica
vb. I. Tranz. A face sa fie mai usor de inteles; a lamuri. A expune, a preda o lectie, o tema etc. Intranz. si tranz. (Despre axiome, principii, legi stiintifice) A servi drept lamurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei proprietati etc. Refl. A-si motiva actiunile, vorbele etc.; a se justifica. Refl. si tranz. A intelege, a pricepe, a gasi sau a constitui o explicatie. Tranz. si refl. recipr. (Despre doua sau mai multe persoane) A (se) lamuri asupra unei chestiuni (in litigiu), a limpezi o situatie cu scopul de a inlatura un conflict. - Din fr. lat. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*explica
vb. I. Tranz. A face (sa fie) omogen, a aduce in stare de omogenitate; a egaliza, a uniformiza. [Var.: vb. I] suf. Cf. fr. %homogeneiser.%(by 3W12S12e5r6g14i14o)*omogeniza
vb. I. Tranz. A face sa fie proportionat, a stabili un raport de proportionalitate intre lucruri, notiuni, fenomene etc. - Din fr. lat. (by 12W5S5e5r14g14i7o)*proportiona
vb. I. Tranz. A face sa fie pur, curat, neamestecat, limpede prin indepartarea corpurilor, a substantelor sau a elementelor straine; a curata. (Tehn.) A epura. Refl. si tranz. Fig. A deveni sau a face sa devina pur din punct de vedere moral. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*purifica
vb. I. Tranz. A face sa fie sau a tine departe; a inlatura. A scoate pe cineva din functie; a concedia. Refl. A pleca din apropierea cuiva sau a ceva; a merge in alta parte. A se abate, a devia. - (by 13W13S6e6r15g15i8o)*indeparta
vb. I. Tranz. A face (sa fie) sonor. Tranz. si refl. (Despre consoane surde) A (se) transforma in consoana sonora. A adauga unei productii cinematografice sau de televiziune partea sonora. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sonoriza
vb. I. Tranz. A face sa ia fiinta; a crea, a intemeia, a funda, a alcatui. Refl. (Despre oameni) A se prezenta, a se infatisa undeva (pe neasteptate). - (by 8W8S2e2r2g11i11o)*infiinta
vb. I. Tranz. A face sa inceteze un angajament. Refl. A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict, dintr-o confruntare etc. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*dezangaja
vb. I. Tranz. A face sa intre intr-un proces de recirculare. (dupa fr. ).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*recircula
vb. I. Tranz. A face salubru pentru populatie locul de trai sau de munca. suf. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*salubriza
vb. I. Tranz. A face sa nu mai fie impreuna; a desparti, a desface, a izola. Refl. (Despre persoane) A se indeparta, a se desparti; (despre soti) a divorta. Refl. si intranz. (Fiz.; despre o substanta solida dizolvata intr-un lichid) A (se) depune sub forma de precipitat. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*separa
vb. I. Tranz. A face sa nu mai fie incurcat; a descalci. Refl. si tranz. A iesi sau a scoate pe cineva dintr-o situatie incurcata, dificila, neobisnuita. Tranz. A lamuri, a limpezi, a clarifica o problema, o situatie confuza, incurcata. |[in](by 10W3S3e11r12g5i5o)*descurca
vb. I. Tranz. A face sa nu mai fie innodat, a desface un nod, o ata, o sfoara etc. fixate printr-un nod sau, a desface obiectul legat in acest fel. Expr. A (sau ) = a scoate banii, a da banii; a face o cheltuiala. Fig. A clarifica, a solutiona o situatie incurcata, un conflict. Fig. A desela, a speti pe cineva cu bataia sau din cauza unor poveri prea grele. - [in] (by 6W6S15e15r8g8i2o)*deznoda
vb. I. Tranz. A face sa nu simta nici o durere, a face insensibil; a amorti. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*insensibiliza
vb. I. Tranz. A face sa para adevarat ceva ireal; a da, in mod intentionat, o impresie falsa. A se preface bolnav, nebun, beat etc. (pentru a obtine un avantaj sau a evita o sanctiune). - Din fr. lat. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*simula
vb. I. Tranz. A face sa piara in intregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a starpi in masa. - Din fr. lat. (by 13W13S7e7r7g1i1o)*extermina
vb. I. Tranz. A face sa se miste ca niste valuri. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: vb. IV] - Lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*unda
vb. I. Tranz. A face sa se nasca in mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociatie de idei etc.) un gand, o idee, un sentiment. - Din fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*sugera
vb. I. Tranz. A face sa-si piarda natura, aptitudinile, insusirile de femeie. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*defeminiza
vb. I. Tranz. A face sa-si piarda personalitatea. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*depersonaliza
vb. I. Tranz. A face sa treaca printr-un singur punct toate razele unui fascicul. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*focaliza
vb. I. Tranz. A face sau a forma puncte care ies in evidenta pe un fond mai larg, de obicei de alta culoare; a face sa apara ceva ca niste puncte pe o suprafata. Fig. A scoate in evidenta, a sublinia, a marca. (Sport) A insemna punctele fiecarei partide sau etape castigate. A obtine puncte printr-un joc sportiv. A asambla provizoriu doua piese care urmeaza sa fie sudate prin cateva puncte de sudura executate de-a lungul liniei de sudura. - Din (dupa fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*puncta
vb. I. Tranz. A face taieturi pe o suprafata sau pe marginea unui obiect; a efectua crestaturi prin aschiere, deformare plastica etc.; a taia in ceva facand colti, dinti. Expr. = a face o taietura pe raboj spre a tine o socoteala; a-si nota, a-si memora ceva. Refl. A se taia, a se rani usor. - Din (by 14W14S7e7r1g9i10o)*cresta
vb. I. Tranz. A face un calcul , a socoti; a aprecia. A elabora planuri, proiecte etc. - Din fr. , lat.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*calcula
vb. I. Tranz. A face un intreg din mai multe parti; a realiza o unitate; a uni^3. A cuprinde intr-un sistem unic; a face sa fie unitar. - Din fr. it., lat. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*unifica
vb. I. Tranz. A face un material granular sa fie mai rar, mai putin compact, a-i mari volumul prin sapare, faramitare etc. - Din lat.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*afana
vb. I. Tranz. A face un proiect ; a intentiona, a planui. Tranz. A elabora un proiect . Tranz. A face o proiectie , a reprezenta schematic un corp pe o suprafata sau pe un plan, dupa anumite reguli geometrice. Refl. A se profila, a se contura. Tranz. A trimite pe o suprafata un fascicul de raze, de particule, o succesiune de imagini cinematografice etc. Tranz. A arunca (cu forta) un corp solid; a imprastia cu presiune un lichid sau o pulbere. - Din (dupa fr. ).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*proiecta
vb. I. Tranz. A face un pronostic; a prezice. [Var.: (rar) vb. I] - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*pronostica
vb. I. Tranz. A face un retus; a indrepta, a corecta, a perfectiona. - Din fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*retusa
vb. I. Tranz. A face uz de santaj pentru a obtine ceva; a supune unui santaj. - Din .(by 2W2S10e10r4g4i12o)*santaja
vb. I. Tranz. A falsifica documente sau semnaturi pe documente, a face sau a comite o plastografie. - Din .(by 2W2S3e11r11g5i5o)*plastografia
vb. I. Tranz. A faramita o substanta solida in particule fine. - Din fr. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*tritura
vb. I. Tranz. A fasona sau a taia obiecte de metal sau de mase plastice, in curs de prelucrare, cu ajutorul unei stante ; a stantui. A grava prin presiune un model, o cifra etc. cu ajutorul unei stante . [Var.: vb. I] - Din germ.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stanta
vb. I. Tranz. A favoriza pe cineva, a acorda cuiva o favoare, un privilegiu. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*privilegia
vb. I. Tranz. A fi cauza unei intamplari; a pricinui, a produce, - Din fr. it. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*cauza
vb. I. Tranz. A fi conditia, de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. A limita |valabilitatea|valabil| unui act printr-o conditie, a face sa depinda executarea lui de o conditie, a-l supune uneia sau mai multor conditii. A admite un lucru cu anumite conditii, sub rezerva indeplinirii unei anumite obligatii. . - Fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*conditiona
vb. I. Tranz. A fi de acord cu...; a primi, a consimti sa...; a admite, a aproba, a incuviinta. A suporta, a tolera. - Din fr. , lat.(by 3W3S11e12r12g5i5o)*accepta
vb. I. Tranz. A fi favorabil, prielnic, a inlesni ivirea unui eveniment, desfasurarea sau realizarea unei actiuni etc., a avantaja. A acorda cuiva un avantaj cu preferinta fata de altii; a acorda favoruri in mod abuziv si nemeritat. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*favoriza
vb. I. Tranz. A fi intermediar, a servi ca intermediar (intr-o tranzactie); a mijloci, a inlesni. [Pr.: -] - Din sau (by 2W11S11e4r4g5i13o)*intermedia
vb. I. Tranz. A finisa o tesatura de matase artificiala pentru a-i micsora luciul. - Din (derivat regresiv).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*matisa
vb. I. Tranz. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. - Din fr.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*friza
vb. I. Tranz. A fi simbolul a..., a constitui un simbol; a exprima, a reprezenta printr-un simbol. - Din fr. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*simboliza
vb. I. Tranz. A fi stapanit de invidie fata de cineva, a privi cu invidie pe cineva sau reusita, bunastarea, calitatile altuia; a pizmui. A dori, a ravni, a pofti ceva ce apartine altuia. [Pr.: -] - Din it. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*invidia
vb. I. Tranz. A fi vrednic de rasplata sau de pedeapsa potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul sa primeasca o rasplata (buna sau rea); a i se cuveni, a meritarisi. A justifica, a indreptati pretuirea, interesul sau grija care i se acorda. Spec. (Despre marfuri, obiecte de schimb) A justifica pretul cerut; a face, a valora. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i9o)*merita
vb. I. Tranz. A fixa imaginea unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj etc. pe o placa sau pe o hartie fotografica sensibila cu ajutorul unui aparat fotografic; a realiza o fotografie. - Din fr.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*fotografia
vb. I. Tranz. A fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic; a asambla, a imbina. A fixa, a amplasa la locul de functionare o parte a unui mecanism, a unui obiect. A fixa pietre pretioase intr-o bijuterie. A pregati reprezentarea unui spectacol artistic, a pune in scena. Fig. A pune la cale. A intarata pe cineva impotriva cuiva; a atata. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*monta
vb. I. Tranz. A fixa limita maxima a unor sume in cadrul unor operatii financiare. Refl. Fig. A ramane la acelasi nivel de cunostinte, a nu progresa, a ramane pe loc, a nu depasi un anumit stadiu; a se limita. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g8i1o)*plafona
vb. I. Tranz. A fixa o baliza, a marca prin balize diverse puncte de pe teren. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*baliza
vb. I. Tranz. A fixa o piatra pretioasa sau ornamentala in montura metalica prin indoirea marginilor monturii. A asambla, a fixa doua piese tubulare prin indoirea peretilor la capatul uneia dintre ele. - Dupa fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*sertiza
vb. I. Tranz. A fixa o piesa de prelucrat intr-o masina-unealta, astfel incat axa de rotatie a suprafetei supuse prelucrarii sa coincida cu axa de rotatie a sculei sau a axului principal al masinii. Tranz. Fig. A orienta o activitate spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate in jurul unui nucleu. Tranz. A aduce in pozitii corecte doua sau mai multe masini care functioneaza cuplate. Intranz si tranz. (La fotbal, polo, handbal, rugbi etc.) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui; (la fotbal) a trimite mingea din marginea terenului in careul de la poarta. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*centra
vb. I.Tranz. A folosi, a pune in valoare o resursa; a extrage o substanta utila, un material folositor etc. in vederea realizarii unor obiective economice. (In teoria marxista) A-si insusi fara echivalent o anumita cantitate de munca straina, a acapara o parte din roadele muncii producatorilor nemijlociti de bunuri materiale. A aservi pe plan economic si politic alt stat. A asupri, a prigoni, a oprima, a impila. (Fig.) A trage folos (in mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. - Din fr. (by 14W8S8e2r2g10i10o)*exploata
vb. I. Tranz. A folosi in mod constient rationamente false, care denatureaza adevarul. A da un caracter cautat, artificial, complicat sau pretios. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*sofistica
vb. I. Tranz. A folosi metoda marsrutului in caile ferate sau in tehnica. - Din (derivat regresiv).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*marsrutiza
vb. I. Tranz. A folosi procedee chimice de prelucrare a materialelor in industrie si in agricultura, a prelucra prin procedee chimice. - Dupa rus. Cf. %chimie%.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*chimiza
vb. I. Tranz. A forma pe cineva prin educatie; a influenta in mod intentionat, sistematic si organizat dezvoltarea intelectuala, morala si fizica a copiilor si tineretului sau, a oamenilor, a societatii etc. - Din fr. , lat.(by 11W4S4e5r13g13i7o)*educa
vb. I. Tranz. A forma un nou cuvant cu ajutorul unui pseudoprefix. - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*pseudoprefixa
vb. I. Tranz. A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*enunta
vb. I. Tranz. A fura un copil. (p. ext.) A fura o persoana (in scopuri politice sau pentru rascumparare). [ind. prez. 3 sg. si pl. ] (din amer. , dupa fr. ) [def. ] (by 4W13S13e6r6g15i15o)*kidnapa
vb. I. Tranz. A furniza, a preda marfuri, a presta servicii etc. - Din fr.(by 7W7S1e1r1g10i10o)*livra
vb. I. Tranz. A gasi, a da o solutie ; a dezlega, a rezolva. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g6i14o)*solutiona
vb. I. Tranz. A gasi logaritmul unui numar sau al unei expresii algebrice. - Din (by 5W5S13e13r7g7i15o)*logaritma
vb. I. Tranz. A gasi solutia unei probleme. A pune capat unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a solutiona. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amanunte cat mai fine ale obiectelor studiate. - Din lat. germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*rezolva
vb. I. Tranz. A gauri, a perfora sau a marca cu un poanson. A grava cu poansonul. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*poansona
vb. I. Tranz. A gauri in spirala o piesa in care urmeaza sa intre un surub. - Din fr. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*taroda
vb. I. Tranz. A goli, a curata |haznalele|haznale|, gurile de scurgere etc. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*vidanja
vb. I. Tranz. A goli, partial sau in intregime, un vehicul de transport; a da jos incarcatura. A suprima sau a micsora fortele care actioneaza asupra unei piese, unei constructii, unui sistem tehnic etc. care ar putea produce deformarea acestuia. A scoate incarcatura dintr-o arma de foc. A face sa ia foc, a declansa o arma; a trage, a slobozi un foc de arma. A consuma energia inmagazinata de un acumulator electric. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde incarcatura electrica. Refl. (Despre trasnet sau furtuna) A se dezlantui. Fig. A da curs liber unor stari sufletesti, a se elibera sufleteste (impartasind ceva cuiva). Refl. A se usura de o vina, de un pacat etc. Expr. (Tranz.) (sau = a-si usura constiinta, facand confidente cuiva. A declara in mod oficial ca o gestiune a fost corecta si ca nu e nimic de imputat gestionarului. - Lat. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*descarca
vb. I. Tranz. A grada scara unui instrument de masura; a verifica gradarea unui instrument de masura. A marca, a fixa valoarea reala a marimii de masurat; a compara direct o masura-model cu un etalon, a stabili un etalon. A uniformiza planurile si secventele dintr-un film din punctul de vedere al densitatii optice si al culorii. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*etalona
vb. I. Tranz. A grava desene pe un obiect de lemn, de piele, de os etc. cu ajutorul unui varf de metal inrosit in foc sau cu un termocauter. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*pirograva
vb. I. Tranz. A hrani puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da sa suga; a apleca. (dupa fr. ).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*alapta
vb. I. Tranz. A identifica, a descoperi, a determina existenta unui element care este ascuns (vederii). - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*detecta
vb. I. Tranz. A ierta, a scuti (de pedeapsa); a se indura de ..., a avea mila. Expr. = a lasa pe cineva in viata (dupa ce-i fusese hotarata moartea). A trata (pe cineva) cu intelegere; a menaja. A pazi, a feri. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi. (Inv.) A se codi, a ezita. - Et. nec.(by 11W11S4e5r13g13i14o)*cruta
vb. I. Tranz. A-i iesi cuiva inainte pentru a-l primi. Tranz. si refl. recipr. (Inv. si reg.) A (se) intalni. Tranz. Fig. A i se ivi cuiva necazuri, obstacole in calea unei realizari. Tranz. Fig. A suporta; a face fata unor cheltuieli, unor obligatii. Tranz. (Inv.) A iesi cu oaste in calea dusmanului pentru a-l ataca. Intranz. si tranz. (Inv.) A replica, a raspunde. [Var.: vb. I] - (by 6W7S15e15r9g9i2o)*intampina
vb. I. Tranz. A imagina fapte, intamplari etc. prezentandu-le drept reale sau posibile; a minti. - Din fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*fabula
vb. I. Tranz. A imbalsama; a transforma in mumie. Refl. Fig. (Rar) A incremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. Refl. (Despre fructe) A se zbarci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: vb. I.] - Din it. , fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*mumifica
vb. I. Tranz. A imbiba tesaturile cu solutii sau dispersii de colorant si mase de apret. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fularda
vb. I. Tranz. A imbina, a impreuna, a potrivi lucruri diferite. (Fam.) A planui, a chibzui. Tranz. si refl. A (se) uni (atomi, molecule sau radicali ai unor substante) printr-o reactie chimica, dand nastere unei substante compuse. - Din fr. , lat.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*combina
vb. I. Tranz. A imbina cu ajutorul mandrinei doua piese metalice pentru a realiza o inchidere etansa. (Tehn.) A largi gaurile pieselor inelare sau tubulare cu ajutorul mandrinei. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*mandrina
vb. I. Tranz. A imbina doua piese, doua organe de masini etc. cu ajutorul unor buloane. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*bulona
vb. I. Tranz. A imbina doua piese metalice realizand intre ele, prin incalzire sau prin presare, in anumite conditii de temperatura si de presiune, o legatura metalica sau chimica. Fig. A se uni, a se inchega, a se lega. (Despre oase, ligamente etc.) A se uni, a se lipi (dupa ce au fost rupte sau taiate etc.). Refl. (Despre elemente ale vorbirii) A se uni formand un singur cuvant; a se aglutina. - Din fr.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*suda
vb. I. Tranz. A imbogati alimentele in vitamine. Refl. A urma un tratament cu vitamine. - Din germ.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*vitaminiza
vb. I. Tranz. A imbraca cu o fata de perna, de plapuma etc. Expr. = a schimba lenjeria patului. - (by 5W6S14e14r7g8i1o)*infata
vb. I. Tranz. A imbraca in damasc. A incrusta, intr-un obiect de otel sau de fier, firicele de aur sau de argint. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*damaschina
vb. I. Tranz. A imbraca o mobila cu stofa, cu panza, matase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutura, elementele elastice, panza de rezistenta; a capitona. A tapeta. [Var.: vb. I] - Din fr. germ. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*tapisa
vb. I. Tranz. A imbraca pe cineva, a pune cuiva un vesmant (cu pompa, in vederea unei solemnitati, a unui ritual etc.). Refl. [Prez. ind. si: - Var.: vb. I] - (by 12W12S5e5r14g14i7o)*invesmanta
vb. I. Tranz. A imbunatati, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege. A imbunatati unele insusiri ale solului prin incorporarea unor amendamente . - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*amenda
vb. I. Tranz. A imbunatati calitatea uleiurilor lubrifiante prin supunerea la actiunea unor descarcari electrice de frecvente si tensiuni inalte. - Din engl.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*voltoliza
vb. I. Tranz. A imita, a repeta (in bataie de joc) vorbele, glasul cuiva. Tranz. A rosti sau a canta ceva incet, soptit (si neclar); a murmura, a mormai. Tranz. si refl. A (se) acompania, a (se) insoti. Refl. A se amagi. Refl. A se imbina; a se confunda, a se amesteca. Expr. = a se ivi zorile; a incepe sa se intunece. Refl. si tranz. (Rar) A (se) misca usor; a (se) legana. - Lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*ingana
vb. I. Tranz. A imita o opera literara sau maniera de a scrie a cuiva, cu intentii satirice sau pentru a obtine efecte comice. A reproduce intr-o maniera grotesca gesturile, miscarile sau actiunile cuiva. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*parodia
vb. I. Tranz. A imobiliza intentionat un organ sau o piesa de masina inainte ca aceasta sa intre in functiune. A fixa orizontal, cu ajutorul nivelei, suportul unui aparat topografic de vizare. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*cala
vb. I. Tranz. A impacheta ceva intr-un material protector, in vederea usurarii manipularii lui si a transportului. Tranz. A face ca viteza unui motor sa devina mai mare decat viteza lui nominala. Refl. (Despre cai) A incepe sa fuga tare (fara a putea fi oprit). Refl. Fig. A se lasa purtat de manie, de entuziasm, a se avanta intr-o discutie aprinsa; a se antrena, a se aprinde. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ambala
vb. I. Tranz. A imparti, a distribui ceva (dupa anumite norme). - Dupa fr. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*repartiza
vb. I. Tranz. A imparti, a taia, a rupe in fragmente; a imbucatati. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*fragmenta
vb. I. Tranz. A imparti in raioane . A repartiza pe raioane . - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*raiona
vb. I. Tranz. A imparti o intindere de pamant sau o pasune in tarlale . suf. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*tarlaliza
vb. I. Tranz. A imparti o suprafata, un teritoriu in zone locale pentru o mai buna administrare. A repartiza cartiere sau populatia unui cartier la un anumit centru de distribuire a unor produse, marfuri etc. - Dupa fr.(by 3W11S11e12r5g5i13o)*aronda
vb. I. Tranz. A imparti sistematic, a repartiza pe clase sau intr-o anumita ordine. Refl. si tranz. A ocupa sau a stabili cuiva un anumit loc la un examen, la un concurs etc. pe baza notelor, calificativelor, rezultatelor obtinute. - Dupa fr. (by 7W7S15e1r1g9i9o)*clasifica
vb. I. Tranz. A imparti un grup de obiecte sau de fiinte pe categorii, dupa anumite criterii, separand, alegand; a selectiona, a clasa. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tria
vb. I. Tranz. A imparti un intreg in mai multe parti, a reduce in fractiuni, a divide; a transforma unul sau mai multi intregi in factori. - Din fr.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*fractiona
vb. I.Tranz. A imparti un teren in loturi; a parcela. A imparti in loturi, dupa anumite criterii, o cantitate de material, o multime de obiecte etc. suf. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*lotiza
vb. I. Tranz. A imparti un teren, o padure etc. in parcele; a lotiza . - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*parcela
vb. I. Tranz. A impiedica, a zadarnici planurile, intentiile etc. cuiva; a neutraliza. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*contracara
vb. I. Tranz. A impiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei actiuni; a frana intentionat desfasurarea normala a unui proces de productie. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sabota
vb. I. Tranz. A impiedica propagarea unui zgomot, a unui soc. A scadea progresiv, in timp, amplitudinea unei marimi caracteristice pentru un fenomen de ondulatie. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plati succesive sau prin rascumpararea creantelor. A recupera o investitie. - Cf. fr. %amortir%.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*amortiza
vb. I. Tranz. A impiedica sau a face sa dispara polarizarea chimica a electrozilor. A face sa dispara polarizarea unui fascicul de lumina. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*depolariza
vb. I. Tranz. A impinge sau a aspira un fluid cu ajutorul unei pompe^1. Expr. (de undeva) = a obtine, a stoarce (de undeva) bani fara incetare. Fig. (Fam.) A starui, a interveni cu insistenta pe langa cineva pentru a obtine un avantaj, o favoare etc. - Din fr. (by 3W1S1e2r10g10i4o)*pompa
vb. I. Tranz. A implanta ornamente pe suprafata unui obiect; a impodobi un obiect cu ornamente infipte in masa acestuia. Refl. (Despre saruri dizolvate) A se depune sub forma de crusta pe peretii interiori ai unei conducte, ai unui recipient, ai unui rezervor etc. [Var.: vb. I] - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*incrusta
vb. I. Tranz. A impleti manual dantele, tricoturi etc. cu croseta. - Din fr. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*croseta
vb. I. Tranz. A impodobi, a infrumuseta cu ornamente; a decora cu un motiv. - Din fr.(by 15W1S9e9r2g11i11o)*ornamenta
vb. I. Tranz. A impodobi cu flori tesute, brodate, pictate, incrustate. - (pl. lui ).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*inflora
vb. I. Tranz. A impodobi cu perle. (Poligr.) A acoperi suprafata unei tiparituri cu particule globulare de cerneala. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*perla
vb. I. Tranz. A impodobi o cladire, o camera etc. cu diverse obiecte, ornamente, zugraveli etc., destinate sa le infrumuseteze. A acorda, a conferi cuiva o decoratie. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*decora
vb. I. Tranz. A impodobi o sala, o cladire etc. cu steaguri, cu tablouri, cu verdeata etc. in semn de sarbatoare. P. gener. A impodobi, a orna; a decora, a ornamenta. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*pavoaza
vb. I. Tranz. A impodobi ouale (de Pasti), obiectele de ceramica etc. cu desene (facute cu condeiul). Fig. (Pop.) A innegri sprancenele sau genele. Fig. A vorbi de rau pe cineva; a defaima, a calomnia, a ponegri. - (by 12W5S5e14r14g7i8o)*incondeia
vb. I. Tranz. A impodobi sau a acoperi o fereastra, o usa etc. cu o draperie; a acoperi un perete, o mobila etc. cu stofa aranjata in cute. A aranja un obiect de imbracaminte in cute dispuse artistic. Tranz. si refl. A (se) imbraca cu un vesmant larg care cade in falduri. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*drapa
vb. I. Tranz. A imprastia apa sau noroi stropind in toate partile; (adesea fig.) a stropi pe cineva cu apa, cu noroi etc. Spec. (Tehn.) A imprastia sub presiune un lichid sau o pulbere pe suprafata unui obiect. A arunca intruna, a zvarli fara incetare in toate partile proiectile, pietre etc.; a arunca cu ceva asupra cuiva. - Cf. bg. %praskam%, scr. %prskati%.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*improsca
vb. I. Tranz. A imprastia peste ceva, a arunca ici-colo cate putina sare, faina, nisip etc.; a imprastia, a raspandi, a risipi. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*presara
vb. I. Tranz. A impregna lemnul cu creozot pentru a-i mari rezistenta. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*creozota
vb. I. Tranz. A impreuna, a uni strans (printr-un nod, o funda) capetele de sfoara, de ata, de sarma, de lant etc. (astfel incat sa formeze un tot). Expr. (sau (sau = a face economii, a deveni (mai) econom. A inchide la gura un sac, o punga, o boccea etc., adunand marginile si innodandu-le sau petrecand in jurul lor o sfoara ale carei capete se innoada; a strange, a impacheta un obiect sau un material intr-o invelitoare (basma, sac, punga etc.) si a o inchide in felul aratat. Expr. = a fi zgarcit. A uni diferite lucruri intr-un manunchi, intr-un tot (prinzandu-le laolalta). Expr. (Pop.) = a (nu) pune la o parte ceva din castigul obtinut. A fixa, a strange ceva cu o funie, cu un siret etc. ca sa nu se desfaca sau sa nu se clatine. A strange cu un cerc piesele care alcatuiesc un obiect pentru a realiza un tot. A prinde una de alta foile unei carti si a-i pune scoarte; a brosa, a cartona; a coperta. Tranz. A prinde, a agata, a atarna un obiect de altul cu ajutorul unei franghii, a unui lant etc. Tranz. Fig. A inlantui intre ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi. Tranz. A stabili o legatura intre doua puncte (indepartate) in spatiu sau in timp. (Tehn.) A stabili o legatura intre doua elemente ale unei instalatii sau intre o instalatie si o sursa de forta (care-i asigura functionarea). Tranz. si refl. Fig. A (se) infiripa sau a (se) stabili relatii (din punctul de vedere al ideilor, al sentimentelor). Refl. A se ocupa cu ravna de ceva, a simti un mare atasament pentru o anumita preocupare, meserie. Refl. Fig. A plictisi pe cineva (cautand cearta); a se agata de cineva. Tranz. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei franghii, al unui lant etc.; a pune in lanturi, in fiare; a inlantui, a incatusa. Expr. = nebun furios; persoana care se poarta ca un nebun. = a impiedica pe cineva sa actioneze. (sau = a impiedica pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate. = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate. A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legaturi pentru a-l impiedica sa fuga; a priponi. Fig. Refl. A se obliga sa faca ceva; a se angaja, a se indatora. Tranz. (In superstitii si in basme) A opri, a impiedica de la ceva prin vraji. Tranz. si refl. A(-si) infasura sau a(-si) acoperi o parte a corpului (reinnodand, prinzand); a (se) pansa, a (se) bandaja. Expr. (Tranz.) = a insela pe cineva. (Refl.) = fiecare isi cunoaste greutatile proprii. = a-si crea complicatii inutile. Intranz. (Despre plante) A face rod; a rodi. Refl. si intranz. (Despre sosuri, dulceturi etc.) A se ingrosa, a se inchega. - Lat. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*lega
vb. I. Tranz. A imprima o imagine pe o piesa de metal, prin deformare plastica, cu ajutorul unui poanson si al unor matrite speciale. - Din it. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*stampa
vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimti etc. cu ajutorul moletei . - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*moleta
vb. I. Tranz. A imprima, prin deformare plastica, zimti, striuri, desene, motive ornamentale sau inscriptii pe suprafata laterala a unei piese cilindrice, conice etc.; moletare cu ajutorul randalinei. - Din germ. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*randalina
vb. I. Tranz. A imprima randuri de cute paralele (si ondulate) pe o tesatura, pe o tabla, pe o hartie etc. A aplica pe o tesatura un desen imprimat in relief. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*gofra
vb. I. Tranz. A imprima sau a impune (unei tari, unei populatii) caracterul romanitatii, a face (sa fie) roman^2, a introduce civilizatia romana^2. Refl. A deveni roman^2 sau romanic. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*romaniza
vb. I. Tranz. A imprima unui obiect (de obicei unui vehicul) o miscare de inaintare (cu ajutorul unui propulsor). P. ext. A proiecta departe, cu violenta; a impinge, a arunca. - Din fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*propulsa
vb. I. Tranz. A improspata aerul (viciat) dintr-un spatiu inchis prin deplasarea si inlocuirea lui. Refl. pas. Fig. (Despre idei, stiri, proiecte) A fi pus in circulatie, a ajunge obiect de discutie. - Din fr. , lat.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ventila
vb. I. Tranz. A improspata din nou; a reaminti cuiva ceva, a readuce in memorie. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*reimprospata
vb. I. Tranz. A impune . A prevedea perceperea unui impozit. - Din .(by 4W5S13e13r7g7i15o)*impozita
vb. I. Tranz. A imputernici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe langa guvernul unui stat strain. (Fin.) A crea, a deschide, a pune la dispozitia cuiva un acreditiv. (Rar) A face ca un fapt neconfirmat, o stire etc. sa apara demne de crezare, acceptabile, verosimile. - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*acredita
vb. I. Tranz. A imputernici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publica). A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*autoriza
vb. I. Tranz. A inalta un steag, un pavilion pe o cladire, pe catargul unei nave etc. A monta catargele unei nave. Fig. A se comporta sau a se imbraca cu ostentatie. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*arbora
vb. I. Tranz. A incadra, a atrage in activitatea de scolar, a inscrie la o scoala . - Din fr. (dupa si ).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*scolariza
vb. I. Tranz. A incadra pe cineva din nou intr-un post (pe care l-a ocupat anterior). (by 2W10S11e4r4g13i13o)*reincadra
vb. I. Tranz. A incalci fire, ata etc., a le face noduri astfel incat sa nu se mai poata descurca usor. (Pop.) A calca in picioare fanetele, semanaturile. A schimba mereu drumul, directia pentru a ingreuia o urmarire, pentru a-si pierde urma. Refl. si tranz. A (se) rataci. Tranz. A stingheri pe cineva la mers, a ingreuia mersul cuiva. Refl. A se impiedica din mers. A opri de la o actiune, a stanjeni. Expr. (sau ) = a stanjeni pe cei din jur. (Refl.; fam.) = a i se impletici limba (din cauza bauturii, a unei emotii etc.). Compus: s.m. invar. = om care incurca pe altii, care nu este bun de nimic. Tranz. si refl. A face (pe cineva) sa-si piarda sau a-si pierde sirul ideilor; a (se) zapaci. Expr. = (se) creeaza o situatie complicata. confuza. (Tranz.) = a vorbi confuz, pentru a ascunde adevarul. (Tranz.) = a crea (intentionat) o situatie confuza; a face un lucru de mantuiala; a nu fi clar in ce spune. Tranz. si refl. Fig. A (se) prinde in mreje. Refl. A se angaja intr-o afacere din care nu mai poate iesi (decat cu greutate). Refl. Fig. A pierde vremea; a zabovi, a intarzia (mai ales la petreceri). - Probabil lat. (< "caier, fir").(by 11W4S5e13r13g7i7o)*incurca
vb. I. Tranz. A incanta, a desfata; a atrage, a ademeni (prin insusiri, aspect, manifestari etc.). (In basme si in superstitii) A face cuiva vraji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vraji. [Var.: (pop.) vb. I] - Din (by 3W12S12e5r6g14i14o)*fermeca
vb. I. Tranz. A incarca, a polariza cu electricitate negativa. - Din (by 1W1S9e10r3g3i12o)*negativa
vb. I. Tranz. A incarca cu lest o nava sau o aeronava pentru a le asigura stabilitatea. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*lesta
vb. I. Tranz. A incarca peste masura; a impovara pe cineva cu o munca exagerata. (dupa fr. ). (by 7W8S1e1r9g10i3o)*supraincarca
vb. I. Tranz. A incerca, a verifica prin experienta. - Din fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*experimenta
vb. I. Tranz. A incerca sa dea sau a da fenomenelor, lucrurilor etc. un caracter sau un continut spiritual, a incerca sa le detaseze de materie. Refl. A capata o anumita adancime spirituala. - Din fr. (by 10W3S3e3r12g12i5o)*spiritualiza
vb. I. Tranz. A incerca sa gaseasca pe cineva sau ceva; a umbla dupa... Expr. (sau ) = a provoca cearta cu orice pret. (undeva) = nu exista motiv, este interzis sa vii sau sa te afli undeva. (pe cineva sau ceva) = a incerca sa descopere (pe cineva sau ceva) intr-un grup, intr-o multime etc. = a se sili sa-si aduca aminte. = a incerca sa intalneasca privirile cuiva. Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobai. A se deplasa undeva pentru a gasi pe cineva; a se interesa undeva de prezenta cuiva. A incerca sa obtina ceva, a urmari ceva. Refl. (Despre marfuri) A avea cautare, a se cere. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... Expr. (sau ) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-si vedea de treaba. Intranz. si tranz. A purta de grija (unui bolnav), a se ingriji de... Refl. A baga de seama, a fi atent. Tranz. A-si da silinta, a se stradui sa... Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. Intranz. A se uita, a privi, a urmari cu ochii. Expr. (Fam.) (cuiva) = a rasfata (pe cineva). Fig. A fi indreptat, orientat spre...; (despre fiinte) a se indrepta spre... Tranz. A cerceta, a examina. Intranz. A avea sau a da aspectul sau infatisarea de... Intranz. si tranz. Fig. A lua in consideratie, a se lua dupa... Intranz. (In superstitii) A cerceta pozitia stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: - Var.: (pop.) vb. I] - Lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*cauta
vb. I. Tranz. A inceta alaptarea copiilor sau puilor de mamifere, a dezvata de supt. Expr. se spune despre un om foarte siret. Intranz. (Despre mamifere) A pierde laptele, a nu mai avea lapte. Tranz. Fig. (Fam.) A dezobisnui, a dezvata, a lipsi pe cineva de ceva. - (by 14W7S7e1r1g9i9o)*intarca
vb. I. Tranz. A inceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a intrerupe, a suspenda, a opri. - Din lat. , germ.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*sista
vb. I. Tranz. A incetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul franei. Fig. A tine in loc, a impiedica, a opri dezvoltarea, cursul sau manifestarea unei actiuni, a unui proces, a unui sentiment. - Din fr. (dupa , ).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*frana
vb. I. Tranz. A incheia, a prinde imbracamintea sau incaltamintea in catarame. - .(by 14W7S7e15r1g9i9o)*incatarama
vb. I. Tranz. A incheia un contract. A lua asupra sa o obligatie, a se indatora la... Expr. = a face o datorie, a se imprumuta. A se molipsi de..., a se imbolnavi de ..., a lua o boala.... Tranz. si refl. A(se) strange, a (se) zgarci. Refl. (Despre corpuri) A-si micsora dimensiunile in urma unui proces fizic sau tehnologic. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e3r3g11i12o)*contracta
vb. I. Tranz. A inchide, a acoperi, a infunda o gaura, o deschizatura etc., a face sa nu se mai vada (acoperind). Expr. (Fam.) = a reusi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. = a nu voi sa auda, sa cunoasca ceva. = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. A face sa nu se mai auda ceva. A sterge, a face sa dispara o urma. - Din lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*astupa
vb. I. Tranz. A inchide cu ajutorul unui zavor, al unui lacat etc. A retine pe cineva inchis intr-o incapere. Refl. A se inchide (singur), a se izola intr-o incapere. Fig. (Fam.) A face pe cineva sa nu mai aiba ce sa raspunda; a inchide gura cuiva, a infunda. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) constipa. - Lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*incuia
vb. I. Tranz. A inchide cu o ecluza. Intranz. (Despre nave) A trece printr-o ecluza. - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*ecluza
vb. I. Tranz. A inchide ermetic o sticla cu ajutorul unei capsule. A inchide sau a acoperi anumite parti aflate sub tensiune dintr-un utilaj pentru a proteja personalul de servire. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*capsula
vb. I. Tranz. A inchide intr-o fiola o substanta medicamentoasa. - (by 12W12S6e6r14g14i8o)*infiola
vb. I. Tranz. A inchide printr-o baricada o intrare, o iesire, un drum etc.; a bloca. Refl. A se pune la adapost (dupa o baricada). - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*baricada
vb. I. Tranz. A inchina (cuiva) o opera proprie, in semn de omagiu sau de afectiune; a harazi. Tranz. si refl. A (se) consacra unei idei, unei activitati sau unei indeletniciri. - Din lat. fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*dedica
vb. I. Tranz. A inchiria o nava pentru transportul de marfuri; a navlosi. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*afreta
vb. I. Tranz. A inconjura cu o aureola. Fig. A incununa, a glorifica (pentru calitatile sale). - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*aureola
vb. I. Tranz. A inconjura din toate partile; a incadra . A cuprinde cu bratele, cu mainile; a imbratisa. A incercui pentru a prinde, a cuceri etc. (Inv.) A deposeda pe cineva in mod abuziv. [Prez. ind. si: ] - Probabil lat. (< ).(by 8W1S2e10r10g10i4o)*impresura
vb. I. Tranz. A inconjura pe cineva cu dragoste, cu tandrete exagerata; a alinta; a razgaia. Refl. A se purta ca un copil alintat, dezmierdat exagerat; a face fasoane, mofturi; a se razgaia. Tranz. si refl. A (se) inveseli, a (se) desfata, a (se) delecta. Refl. A ocupa un spatiu mare, a se intinde. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*rasfata
vb. I. Tranz. A incredinta cuiva indeplinirea unei actiuni; a da cuiva o sarcina. Refl. A lua asupra sa o sarcina. A face ca o femeie sa devina gravida. - (by 9W10S3e3r4g12i12o)*insarcina
vb. I. Tranz. A increti, a indoi (adanc) un material textil, a-i face falduri, cute, creturi; a plia, a drapa. Refl. (Despre scoarta pamantului) A suferi o cutare^2. Refl. (Despre piele, mai ales despre cea de pe obraz) A se zbarci; a se rida; (despre oameni) a imbatrani. - Din (by 8W2S2e10r11g4i4o)*cuta
vb. I. Tranz. A incuviinta o actiune, o parere, o propunere etc. a cuiva, a fi de aceeasi parere cu cineva; a rezolva in mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. - Din lat.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*aproba
vb. I.Tranz. A indemna, a sfatui (pe cineva) sa faca ceva; a prescrie, a indica, a propune. Tranz. A semnala in mod special (pe cineva sau ceva) atentiei cuiva; a prezenta in mod elogios, favorabil (pe cineva sau ceva). A propune pe cineva pentru un post sau pentru o sarcina. Refl. A se prezenta (cuiva), a-si spune numele, a face cunostinta (cu cineva). Tranz. A face prezentarile. Refl. A se da drept..., a trece drept... - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*recomanda
vb. I. Tranz. A indeparta, a inlatura, a exclude (dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu); a da pe un elev afara din scoala. A indeparta din plamani aerul (in procesul respiratiei); a expira . - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*elimina
vb. I. Tranz. A indeparta cintrele care au servit la construirea unei bolti sau a unui arc. - Dupa fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*descintra
vb. I. Tranz. A indeparta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*deferiza
vb. I. Tranz. A indeparta gazele dintr-un spatiu inchis sau de pe o suprafata solida. A indeparta substantele toxice de lupta din adaposturi, din incaperi, de pe imbracaminte etc. prin ventilatie sau cu ajutorul substantelor neutralizante. - Cf. fr. %degazer%. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*degaza
vb. I. Tranz. A indeparta hipobisulfitul de sulf din must sau din unele vinuri. - Din fr. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*desulfita
vb. I. Tranz. A indeparta mirosul rau al unui corp sau de pe un corp, de pe un obiect etc. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*dezodoriza
vb. I. Tranz. A indeparta parul de pe pielea pregatita pentru tabacit. A indeparta parul de pe corp sau de pe fata (smulgandu-l sau distrugandu-l cu ajutorul razelor Roentgen, al unor pensete speciale sau al substantelor depilatoare), in scop igienic sau estetic; a epila. - Din fr. lat. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*depila
vb. I. Tranz. A indeparta, pe cale chimica sau mecanica, firele scurte de pe semintele de bumbac egrenate, inainte de decorticarea lor. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*delintersa
vb. I. Tranz. A indeparta petele de grasime de pe suprafata unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice. A extrage grasimea dintr-un aliment in scopuri dietetice sau tehnologice. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*degresa
vb. I. Tranz. A indeparta prin decantare substantele care plutesc la suprafata unui lichid. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*flota
vb. I. Tranz. A indeparta (prin diferite procedee chimice) oxigenul dintr-o substanta. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*dezoxida
vb. I. Tranz. A indeparta prin stantare, daltuire, polizare etc. bavura de pe piesele |matritate|matrita|, turnate, laminate etc. - (by 1W9S9e3r3g11i12o)*debavura
vb. I. Tranz. A indeparta substantele volatile din carbuni prin distilare, la temperaturi inalte, in afara contactului cu aerul. A indeparta gazele dintr-un lichid prin agitare, improscare etc. A indeparta gazele din noroiul de foraj pentru a-l putea folosi din nou. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*degazifica
vb. I. Tranz. A indeparta, total sau partial, sarea (dintr-un aliment); a face mai putin sarat; a desaliniza. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*desara
vb. I. Tranz. A indeplini o munca, a desfasura o activitate. Expr. = a depune un juramant (in conditiile prevazute de lege). - Din lat. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*presta
vb. I. Tranz. A indesa (cu maiul sau cu o placa grea) pamantul, un material granular etc. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*pilona
vb. I. Tranz. A indesa si a nivela un strat rutier cu ajutorul unui compresor. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cilindra
vb. I. Tranz. A indica, a denumi, a specifica ceva in mod concret, pe nume. suf. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*nominaliza
vb. I. Tranz. A indica, a numi o persoana considerand-o cea mai potrivita pentru desfasurarea unei activitati, pentru ocuparea unei demnitati sau a unei functii. (Rar) A indica unei persoane un anumit lucru. A numi intr-o functie. - Din fr. , lat. (dupa ).(by 15W15S9e9r2g3i3o)*desemna
vb. I. Tranz. A indica, pe versoul unui cec, numele persoanei imputernicite sa incaseze contravaloarea cecului. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*andosa
vb. I. Tranz. A indoi, a rasuci in sus marginile unui obiect de imbracaminte, de obicei manecile sau poalele (pentru a le feri de apa sau pentru a fi mai liber in miscari); a sumete. Refl. - Din lat.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sufleca
vb. I. Tranz. A indoi, a vatama, a frange spinarea unui animal sau, a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti. Refl. .(by 12W12S6e6r14g15i8o)*desela
vb. I. Tranz. A indoi o hartie, o tesatura etc. suprapunand partile intr-o anumita ordine; a impaturi. - Din fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*plia
vb. I. Tranz. A indoi o tesatura, o hartie etc. (in cute regulate, inguste si dese). - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*plisa
vb. I. Tranz. A indrepta, a corecta. (Tehn.) A prelucra mecanic prin aschiere o suprafata metalica cu ajutorul unor unelte abrazive. (Chim.) A separa dintr-un amestec lichid componentele volatile cu puncte de fierbere diferite. - Din fr. , lat.(by 6W15S15e15r9g9i2o)*rectifica
vb. I. Tranz. A indrepta, a imbunatati o situatie, o stare etc. - Din fr. lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*remedia
vb. I. Tranz. A indrepta cursul unei ape pe un canal . Fig. A dirija o actiune intr-un anumit sens. A dota o localitate, un teren, un sistem tehnic etc. cu canale de scurgere. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*canaliza
vb. I. Tranz. A indrepta educatia (gresita) a cuiva; a da cuiva o noua educatie. A deprinde un infirm sa se foloseasca din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihica ce a suferit un traumatism sau un accident. A deprinde un infirm cu o noua meserie (adecvata situatiei sale). - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*reeduca
vb. I. Tranz. A induce in eroare; a insela; a denatura, a falsifica adevarul. - Din fr. it. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*mistifica
vb. I. Tranz. A indura, a rabda, a suferi. A admite, a tolera, a ingadui. A sustine o greutate, o povara; a rezista la... A avea sau a lua in sarcina sa o obligatie baneasca. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*suporta
vb. I. Tranz. A infasura, a incolaci, a invarti un fir, un cablu etc. (in jurul unui mosor, al unei bobine). - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*bobina
vb. I. Tranz. A infasura firele textile dintr-un scul pe un mosor, pe o teava etc. sau de pe un fus intr-un scul ori a face firele scul. Expr. (pe cineva) = a mustra, a lua din scurt (pe cineva). Fig. A desfasura, a insira amintiri, ganduri etc. Refl. Fig. A parcurge (un drum, o distanta). Expr. (Intranz.) = a umbla miscand repede picioarele. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 5W14S7e7r1g1i9o)*depana
vb. I. Tranz. A infasura manual sau mecanizat un material textil pe un sul de lemn sau metalic, formand un rulou . A proiecta un film pe ecran intr-o sala de cinematograf. A face sa circule bunuri, bani, investindu-i in afaceri. A deplasa un corp prin rostogolire sau prin alunecare pe o cale fixa. (Livr.; despre vehicule) A inainta prin intermediul unor roti sau role. A netezi sau a intinde o suprafata prin apasare cu un obiect in rostogolire. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rula
vb. I. Tranz. A infasura un copil in scutece (si in fesi); a infasura corpul sau o parte a corpului cu o legatura, un bandaj sau o cataplasma. - Lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*infasa
vb. I. Tranz. A infatisa in forme concrete, a reprezenta. Refl. A-si gasi o expresie concreta in cineva sau in ceva, a lua forma concreta, a se realiza. A intocmi; a forma, a alcatui. - sau (by 15W8S9e9r2g3i11o)*intruchipa
vb. I. Tranz. A infatisa in mod concret. Tranz. si refl. A (se) materializa, a (se) realiza in mod practic. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*concretiza
vb. I. Tranz. A infatisa pe cineva sau ceva printr-o caricatura. suf. Cf. fr. %caricaturer%.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*caricaturiza
vb. I. Tranz. A infia un copil. A-si insusi felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o parere, o metoda etc. A accepta ceva in urma unui vot. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*adopta
vb. I. Tranz. A infige in pamant puieti, rasaduri etc. pentru a se dezvolta; a acoperi un teren cu puieti, rasaduri etc.; a sadi. A fixa in pamant un stalp, un par etc. Expr. (Refl.) = a se opri in mod inoportun sau ostentativ in fata cuiva. A ingropa mine pe o portiune de teren; a mina. - Din fr. , lat.(by 6W14S14e14r8g8i1o)*planta
vb. I. Tranz. A infiinta, a funda (un stat, o institutie etc.). (Rar) A zidi, a cladi. Fig. A pune temelii durabile; a consolida. Refl. Fig. A avea ca temei; a se sprijini, a se baza (pe ceva). - (by 11W11S4e4r13g13i6o)*intemeia
vb. I. Tranz. A infiinta din nou, a intemeia din nou, a reface. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*reinfiinta
vb. I. Tranz. A infrunta barbateste, vitejeste (o primejdie). A se expune in mod inutil unei primejdii. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*brava
vb. I. Tranz. A infrunta pe cineva cu dispret, cu ostentatie; a desfide. - Din it. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*sfida
vb. I. Tranz. A ingadui, a permite o situatie, un fapt (nepermis); a trece cu vederea. A admite, a suporta. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*tolera
vb. I. Tranz. A ingrasa cu fosfati terenurile de cultura. A adauga fosfat de calciu in mustul de struguri, pentru a activa fermentatia si pentru a mari procentul de alcool in vin. A acoperi obiectele de otel sau de fonta cu un strat de fosfat cristalin (pentru a le proteja contra agentilor corosivi). - Din Cf. fr. %phosphater%.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*fosfata
vb. I. Tranz. A initia intr-o doctrina, a inarma cu o doctrina. - (dupa fr. ).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*indoctrina
vb. I. Tranz. A injosi. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. Refl. A ajunge intr-o stare de decadere. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. Tranz. si refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face sa devina neproductiv. - Din fr. lat. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*degrada
vb. I. Tranz. A inlatura, a desfiinta proprietatea comuna; a privatiza. (< + ) (by 10W3S4e12r12g6i6o)*decomuniza
vb. I. Tranz. A inlatura cu fierul de calcat o cuta sau o indoitura a unei tesaturi. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*descalca
vb. I. Tranz. A inlatura de la domnie, a alunga de pe tron. (Ir.) A inlatura pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o functie. A deposeda pe cineva de titlul de campion. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*detrona
vb. I. Tranz. A inlatura efectul unui lucru, actiunea cuiva sau a ceva. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*anihila
vb. I. Tranz. A inlatura hidrocarburile parafinoase solide din uleiurile minerale. - Din fr. (by 15W1S9e9r9g3i3o)*deparafina
vb. I. Tranz. A inlatura hidrogenul dintr-o substanta. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*deshidrogena
vb. I. Tranz. A inlatura idealizarea unor fapte, personaje etc. + suf. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*dezeroiza
vb. I. Tranz. A inlatura, in scris sau in vorbire, vocala finala a unui cuvant inaintea vocalei initiale a cuvantului urmator. - Din fr. , lat.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*elida
vb. I. Tranz. A inlatura pe cineva din viata publica, dintr-un colectiv; a proscrie; a exclude, a exila, a persecuta. - Din fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*ostraciza
vb. I. Tranz. A inlatura (prin taiere sau prin ardere) arborii si alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultura, pasunat, constructii etc. sau pentru a-l impaduri din nou; a despaduri. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*defrisa
vb. I. Tranz. A inlatura regimul colonial; a acorda independenta popoarelor din colonii. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*decoloniza
vb. I. Tranz. A inlatura stratul de crom depus pe o forma de tipar. - (by 7W1S1e9r10g3i3o)*decroma
vb. I. Tranz. A inlatura stratul de gheata sau de chiciura format pe suprafetele care vin in contact cu aerul umed la temperaturi scazute. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 4W12S6e6r15g15i8o)*dejivra
vb. I. Tranz. A inlatura stratul de nichel depus pe placile de stereotipie. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*denichela
vb. I. Tranz. A inlatura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice, de salubritate sau estetice) prin lucrari hidrotehnice executate pe spatii intinse. P. ext. A seca (o apa statatoare). (Fig.) A imbunatati, a redresa. - Din fr. , germ.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*asana
vb. I. tranz. A inlesni, a usura indeplinirea unei actiuni, producerea unui fenomen etc. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*facilita
vb. I. Tranz. A inlocui bandajele rotilor unui vehicul feroviar. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*rebandaja
vb. I. Tranz. A inlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal in valoare); a completa, a inlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. A indrepta un rau printr-un bine; a rasplati in mod corespunzator; a despagubi. Tranz. (Fiz.) A micsora sau a anula efectul unei anumite actiuni. Tranz. si refl. (Med.) A face sa-si revina sau a-si reveni la o stare de functionare normala, de echilibru. - Din fr. , lat.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*compensa
vb. I. Tranz. A inlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeasi natura). Expr. = a coresponda. (sau etc.) (cu cineva) = a sta (putin) de vorba; a conversa, a vorbi (cu cineva). Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua in locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. A ceda o suma de bani pentru a primi alta de aceeasi valoare, dar constand din alte monede. Tranz. A da unui lucru alta forma, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. Expr. = a abate convorbirea in alta directie. (sau etc) = a-si modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) se spune cand intervine ceva care modifica situatia existenta. Refl. (Despre oameni) A-si modifica aspectul, firea, conduita etc. Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (in bine sau in rau). Refl. si tranz. A (se) imbraca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-si) pune alte haine decat cele purtate pana atunci. (Inv.) A (se) travesti. Tranz. A muta (in alt loc, in alta parte). - Lat. (by 8W1S1e10r10g10i3o)*schimba
vb. I. Tranz. A inrama. Refl. A se potrivi, a se armoniza cu mediul inconjurator. Tranz. (Jur.) A cuprinde intr-un text de lege o fapta, un delincvent. Tranz. (Rar) A inconjura, a impresura . Tranz. si refl. A (se) angaja intr-o intreprindere, intr-o institutie Refl. A se integra intr-un colectiv, intr-o organizatie, intr-o actiune etc. Refl. A respecta o anumita limita de timp pentru savarsirea unei actiuni. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*incadra
vb. I. Tranz. A inregistra, a inscrie; a inmatricula. (din + suf. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*inscriptiona
vb. I. Tranz. A inregistra cu ajutorul stetografului miscarile cavitatii toracice in timpul respiratiei. - Din (by 2W2S10e11r4g4i12o)*stetografia
vb. I. Tranz. A inregistra imagini succesive pe o pelicula cinematografica; a cinematografia. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*filma
vb. I. Tranz. A inregistra intr-un catalog; a insira. Fig. (Depr.) A socoti, a considera pe cineva drept... - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*cataloga
vb. I. Tranz. A inregistra intr-un repertoriu ; a repertoriza. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*repertoria
vb. I. Tranz. A inregistra o operatie economica sau financiara in conturi (1); a opera intr-un cont. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*contabiliza
vb. I. Tranz. A inregistra succesiv pe pelicula, cu un aparat de luat vederi, secventele care alcatuiesc un film cinematografic; a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*turna
vb. I. Tranz. A inregistra vorbirea cuiva cu ajutorul stenodactilografiei. - Din (by 13W14S7e7r15g1i9o)*stenodactilografia
vb. I. Tranz. A inregistra vorbirea cuiva cu ajutorul stenografiei. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*stenografia
vb. I. Tranz. A inscrie definitiv un drept de proprietate sau un drept real imobiliar in cartea funciara. - Din germ. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*intabula
vb. I. Tranz. A inscrie intr-un registru. A retine prin scris un fapt, un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. Fig. A intipari in minte, a memora. A inscrie in activul sau ca rezultat, ca realizare etc.; a obtine. Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*inregistra
vb. I. Tranz. A inscrie intr-un repertoriu ; a repertoria. suf. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*repertoriza
vb. I. Tranz. A insela in mod voit si perfid increderea cuiva, savarsind acte care ii sunt potrivnice, pactizand cu dusmanul etc. A fi neloial fata de cineva sau de ceva. A se abate de la o linie de conduita, a dovedi inconsecventa fata de o actiune, de o idee etc. A comite o infidelitate in dragoste sau in casnicie; a insela. Tranz. (Despre facultati fizice sau psihice) A nu mai functiona (bine), cauzand dificultati. Tranz. si refl. A (se) da pe fata; a (se) da de gol. - Din lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*trada
vb. I. Tranz. A insela sperantele sau increderea cuiva, a cauza cuiva o deceptie; a dezamagi, a deziluziona. - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*deceptiona
vb. I. Tranz. A insemna, a consemna ceva in scris. A insemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. A transcrie o melodie cu ajutorul notelor si a altor semne conventionale. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. A insemna pe cineva undeva in vederea sanctionarii lui. A semnala, a sublinia ceva; a retine, a memora. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*nota
vb. I. Tranz. A insemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. A stabili cursul actiunilor, titlurilor de creanta etc. (la bursa). A introduce efecte la bursa. Intranz. (Despre titluri, actiuni, hartii) A avea o anumita valoare, un anumit curs la bursa. Fig. A aprecia, a pretui, a evalua, a considera. A inscrie, pe un desen tehnic, prin linii si cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g15i9o)*cota
vb. I. Tranz. A insemna o serie de obiecte sau de fiinte cu numere in ordine succesiva (pentru a le putea identifica si a le deosebi intre ele). - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*numerota
vb. I. Tranz. A insemna pe o suprafata linia sau desenul unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice etc.; a insemna pe o piesa bruta conturul suprafetelor de prelucrat. A indica, a da directive in vederea unei actiuni sau a unei activitati; a arata prin cateva idei generale ceea ce este esential intr-o problema, intr-o situatie etc.; a schita. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*trasa
vb. I. Tranz. A insemna printr-o linie de demarcatie; a delimita, a desparti, a hotarnici. Refl. (Sport) A scapa de sub supravegherea adversarului. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*demarca
vb. I. Tranz. A insemna un animal cu ajutorul fierului inrosit. Fig. A condamna cu toata severitatea, a osandi in public; a stigmatiza. - (by 5W13S7e7r15g1i9o)*infiera
vb. I. Tranz. A insoti un detinut pentru a-l impiedica sa fuga. A insoti o persoana care detine un post inalt pentru a o pazi sau pentru a-i fi de folos. (Despre nave sau avioane) A insoti (in timp de razboi) vapoare, avioane etc. de transport sau de comert (pentru a le apara contra atacurilor inamice). - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*escorta
vb. I. Tranz. A inspira cuiva groaza prin amenintari sau prin alte mijloace de intimidare; a face sa traiasca intr-o continua stare de frica, de groaza; a ingrozi, a infricosa, a inspaimanta. - Din fr.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*teroriza
vb. I. Tranz. A instala ostasii in cazarma; a retine ostasii ziua si noaptea in cazarma. - (by 4W13S13e6r6g15i15o)*incazarma
vb. I. Tranz. A instala un bolnav intr-un spital pentru tratament; a spitaliza. Refl. A sili pe cineva sa stea (inchis) intr-un ospiciu, intr-o scoala de corectie, intr-un lagar etc., pentru a-l tine sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. - Din fr. (by 14W14S14e8r8g1i2o)*interna
vb. I. Tranz. A instiinta (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficiala. A atrage cuiva atentia in legatura cu o problema. Intranz. A-si exprima parerea autorizata intr-o chestiune in care a fost solicitat. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aviza
vb. I. Tranz. A insufla cuiva din nou incredere, a incuraja, a insufleti din nou pe cel deprimat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*reimbarbata
vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autoritatii in exercitiul functiunii, a comite un ultraj; a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva . - Din (dupa fr. ).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ultragia
vb. I. Tranz. A intarata, a incita, a provoca; a monta (la actiuni dusmanoase). - Din fr. lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*instiga
vb. I. Tranz. A intari, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. - Din fr. , lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*corobora
vb. I. Tranz. A intari marginile unei tesaturi cu o cusatura rara, pentru a impiedica destramarea firelor. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*surfila
vb. I. Tranz. A intari o piesa sau un element de constructie cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudura. suf. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*rigidiza
vb. I. Tranz. A intari procesul de colonizare a unei tari, a unei regiuni, prin noi grupuri de populatie. - Din engl. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*recoloniza
vb. I. Tranz. A interna pe cineva intr-un spital pentru tratament medical. suf. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*spitaliza
vb. I. Tranz. (A interna si) a ingriji pe cineva intr-un dispensar. suf. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*dispensariza
vb. I. Tranz. A interoga din nou, pentru obtinerea de date noi. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*reinteroga
vb. I. Tranz. A interpreta din nou (modificand sau imbunatatind prima interpretare); a da o noua interpretare. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g10i3o)*reinterpreta
vb. I. Tranz. A interpreta un eveniment, o opera literara etc. dintr-un punct de vedere nou. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*reconsidera
vb. I. Tranz. A interpreta un rol, o piesa etc. sau a exprima ceva prin mimica, prin gesturi, ca un mim . A imita gesturile, apucaturile cuiva. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*mima
vb. I. Tranz. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l sustine impotriva unei actiuni ostile. A pazi un teritoriu, un oras etc.; a mentine o pozitie prin lupta. Refl. A se impotrivi unui atac, unei actiuni ostile. A pune la adapost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. A sustine pe cineva sau ceva, respingand obiectiile aduse; a pleda cauza cuiva inaintea justitiei. Refl. A aduce in sprijinul sau argumentele necesare spre a dovedi ca este pe nedrept invinuit. - Lat. "a pregati, a dispune".(by 6W14S15e8r8g2i2o)*apara
vb. I. Tranz. A interzice, pe baza unui tratat international, producerea, stocarea, instalarea, experimentarea si folosirea armelor nucleare intr-un spatiu, teritoriu, intr-o zona, tara sau intr-un grup de tari. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*denucleariza
vb. I. Tranz. A intinde, a inmana cuiva ceva; a oferi. Expr. etc. = a oferi o masa, a organiza o petrecere etc. (sau etc.) = a (se) saluta. A pune cuiva ceva la dispozitie, la indemana, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. Loc. vb. = a inchiria. (sau ) = a arenda. = a imprumuta. = a inapoia, a restitui. = a preda; (fam.) a muri. A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. Expr. (sau ) = a imparti in doua parti egale; a injumatati. (cuiva) = a(-i) atribui cuiva o anumita varsta; a aprecia (cu aproximatie) cati ani mai are cineva de trait. A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcina spre executare. Expr. = a insarcina pe cineva cu o munca; a procura cuiva o ocupatie; a cere cuiva un mare efort. A incredinta pe cineva in seama, in paza, in grija, pe mana cuiva. Expr. = a chema o persoana in fata unei instante judecatoresti in calitate de parat. A pune pe cineva in posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i darui. A pune pe cineva la dispozitia cuiva. Expr. (Pop.) (sau ) sau (respectiv ) = a casatori cu... A renunta la ceva sau la cineva in schimbul a..., a oferi in locul..., a schimba cu... Expr. (Fam.) (sau ) , se spune pentru a arata ca pretuim mai mult pe unul decat pe celalalt. (Refl.) = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) = a se declara multumit cu... A oferi, a plati. A vinde. A jertfi, a sacrifica. Expr. = a-si jertfi viata din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). spune cineva pentru a-si arata deplina certitudine asupra unui lucru. A arunca, a azvarli. Expr. (pe cineva sau ceva) (sau etc.) ori = a nu voi sa stie (de cineva sau de ceva), a renunta la... (sau ) = a bea (lacom, dintr-o data, in cantitati mari). A trimite sau a aseza pe cineva intr-un loc pentru o anumita indeletnicire. A mana, a duce un animal la pascut, la iarba etc. A aseza, a orienta ceva intr-un anumit mod, pozitie sau directie. Expr. (sau ) = a indeparta. (sau etc.) = a impinge in laturi, a deschide larg usa (sau poarta etc.). (ceva) = a lucra superficial; a nimici, a distruge, a desfiinta. (In expr. si loc.) = a ascuti. = a netezi cu ajutorul rindelei. = a gauri. (Reg.; despre tesaturi) = a spala, a clati. (sau ) = a preda lectii in afara scolii. = a expedia o telegrama. = a publica sau a face sa se publice in ziar. (sau etc) = a descoperi, a arata; a publica o scriere. = a naste; a fauri; a anima, a insufleti. = a acorda atentie. = a-si expune punctul de vedere. = a aprinde. = a lovi cu biciul; a grabi, a zori. = a pune la dispozitia cuiva, a inmana cuiva ceva. = a purta o lupta, o batalie; (refl., despre lupte) a se desfasura. = a reprezenta un spectacol. (pe cineva) = a face cunoscut in mod oficial ca cineva este dezertor. = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. (Despre oameni) A produce, a crea. Expr. etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigat etc. A provoca, a prilejui, a cauza. (Urmat de verb ca: "a cunoaste", "a intelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A ingadui, a permite, a lasa. Expr. (cuiva) = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea sa...; a-i veni (cuiva) bine la socoteala, a-i conveni (cuiva). (Despre Dumnezeu, soarta, noroc etc.) A randui, a destina, a sorti. Expr. = apoi a fost strasnic! (sau = cum se va nimeri. = in sfarsit, in cele din urma. Intranz. (In practicile superstitioase; in expr.) (sau = a prezice viitorul. (Impreuna cu obiectul formeaza locutiuni verbale) = a sfatui. = a raspunde. (sau sau = a muri. = a raporta. Expr. = a sustine un examen in fata unui examinator; a trece cu succes printr-o incercare. (sau = a raspunde de ceva. = a se lamuri, a pricepe. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. "din" sau "cu") A face o miscare (repetata) constienta sau reflexa. Expr. = a inalta din umeri in semn de nedumerire, de nestiinta, de nepasare. = a vorbi mult. Intranz. si tranz. A o tine intruna, a nu se mai opri (din mers, din vorba etc.). Expr. (Intranz.; fam.) se spune pentru a arata o succesiune de actiuni. A spala, a unge, a vopsi, cu... A lovi, a izbi, a bate. Expr. (Despre doua sau mai multe persoane) sau (tranz.) = a (se) atinge cu cotul pentru a(-si) atrage atentia, a-si face semne. (cuiva) = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorba usturatoare. (cuiva sau la ceva) = a respinge (pe cineva sau ceva); a scapa un prilej favorabil. Tranz. A trage cu o arma de foc. A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge pana la... (Urmat de determinari locale sau modale) A se duce catre..., a o lua, a porni spre..., a apuca. Expr. (sau = a merge de colo pana colo; a se framanta, a incerca in toate chipurile. (sau, tranz., (sau = a nu sti ce sa mai faca, cum sa mai procedeze. (Tranz.) = a nu o aduce altfel, a o intoarce, a o schimba. A se abate, a trece (pe la...). Expr. (sau (sau = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gand (sau prin cap, minte). (Urmat de determinari introduse prin prep. "de" sau "peste") A ajunge la..., a gasi, a afla, a intalni. = a ajunge pana in fund; a ajunge la capat, la sfarsit^1. (cuiva) = a gasi pe cel cautat. = a o pati. (sau etc.) = a intampina o rusine (sau un necaz etc.) Tranz. (Reg.) A prinde de veste, a baga de seama, a observa. (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregatite; a-l surprinde. (Despre oameni) A ajunge intr-un anumit punct, a nimeri intr-un anumit loc; (despre drumuri) a se impreuna cu alt drum, a ajunge la... (Despre terenuri, locuri) A se intinde pana la... (Despre ferestre, usi, incaperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... A nimeri in..., a intra, a cadea in... Expr. = a fi foarte prost. (Despre par) A intra, a ajunge in... (Despre lumina) A cadea intr-o directie oarecare. (In expr.) (sau = a incepe sa fiarba, sa clocoteasca. (sau = a incepe sa se coaca, sa se parguiasca. (Despre frunze, muguri etc.) A iesi, a se ivi, a aparea. Expr. (cuiva) = a i se umezi ochii, a incepe sa planga. (cuiva) = a incepe sa sangereze. (sau se spune despre acela care este gata sa se sufoce din cauza unui efort prea mare. (Despre lichide; determinat prin "afara" sau "pe din afara") A iesi afara din vas din cauza cantitatii prea mari. Expr. (Despre lichide in fierbere) = a se umfla, a curge afara din vas. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lasa, a se face. A incepe sa..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregati sa... Refl. si intranz. (Urmat de determinari locale) A se duce, a merge, a veni. Expr. (sau = a se retrage; a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (Refl. si tranz.) = a (se) cobori. Refl. A se aseza undeva. Refl. si intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep "la") A se napusti, a se arunca asupra cuiva. Intranz. A se deda la..., a fi inclinat spre... Refl. (Urmat de determinari ca: "pe gheata", "de-a rostogolul", "in leagan" etc.) A se deplasa intr-o anumita directie, a aluneca, a se rostogoli, a se legana. Expr. = a-si da toata osteneala sa obtina ceva; a tine foarte mult la cineva sau la ceva. Refl. A se lua cu binele pe langa cineva, a incerca sa intre sub pielea cuiva. Refl. A trece de partea sau in partea..., a se alatura cuiva, a adera la ceva. A se acomoda cu cineva, a se lua dupa cineva sau dupa ceva. Refl. A se lasa in voia cuiva; a se lasa stapanit, coplesit de... Refl. A nu opune rezistenta; a ceda. Expr. = a se lasa convins; a ceda. (Inv. si fam.; despre armate, cetati, comandanti) A se preda, a se supune. Refl. (Reg.; urmat de determinari introduse prin prep. "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... Expr. = a intra in vorba cu cineva. Refl. (In expr.) = a voi sa treaca drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. imperf. si perf. s. (reg. si m.m. ca perf. si (reg. si prez. conjunctiv pers. 3 (reg. - Lat. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*da
vb. I. Tranz. A intinde cu pensula pe o suprafata un strat de vopsea, de lac; a colora cu pensula. A badijona cu un dezinfectant. - Din .(by 4W12S12e5r6g14i14o)*pensula
vb. I. Tranz. A intinde fibre, coarde elastice. Fig. A produce incordare psihica. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*tensiona
vb. I. Tranz. A intocmi conspecte . - Din Cf. rus. %konspektirovat.% (by 3W3S12e12r5g6i14o)*conspecta
vb. I. Tranz. A intocmi tabele cu datele necesare recensamantului; a face un recensamant. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*recenza
vb. I. Tranz. A intocmi un plan; a programa, a organiza si a conduce pe baza de plan; a organiza o activitate, intocmind planul dupa care sa se desfasoare diferitele ei faze. A determina cantitatea de materiale, materii prime etc. necesare unei activitati. A repartiza timpul de munca (pe diferite ramuri de activitate). A prevedea, a include intr-un plan. - Dupa fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*planifica
vb. I. Tranz. A intra in posesiunea unui lucru, platind contravaloarea lui cu bani. Expr. = cum mi s-a povestit mie, asa povestesc si eu altora. Fig. A castiga de partea sa pe cineva, platindu-l; a mitui. - Lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cumpara
vb. I. Tranz. A intra prin violenta (si cu mari forte) pe un teritoriu strain (pustiind, pradand); a cotropi, a napadi. Fig. A pune stapanire pe...; a cuprinde, a coplesi. (Despre plante si animale daunatoare sau parazite) A aparea undeva rapid si masiv (producand mari pagube sau neajunsuri); a napadi. - Din lat., it. (by 2W10S10e11r4g4i12o)*invada
vb. I. Tranz. A intreba, a cere o parere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate. Refl. a se sfatui cu cineva. A cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*consulta
vb. I. Tranz. A intrebuinta, a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuinte proprii sau pentru a obtine alte produse. A intrebuinta ca hrana; a manca. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*consuma
vb. I. Tranz. A intrebuinta fonduri banesti (sau alte bunuri) pentru alta destinatie decat cea legal prevazuta. (Impr.) A delapida. A sili pe cineva sa schimbe sau a schimba in mod ilegal ruta, directia de zbor a unui avion. - Din fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*deturna
vb. I. Tranz. A intrebuinta in functie de substantiv o parte de vorbire care apartine altei categorii gramaticale decat substantivul. Refl. (Despre parti de vorbire care apartin altei categorii gramaticale decat substantivul) A se transforma in substantiv, a deveni substantiv. - Fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*substantiva
vb. I. Tranz. A intrece pe cineva, a o lua cuiva inainte; a depasi. A savarsi sau a face sa se petreaca ceva mai devreme decat era normal sau prevazut; a grabi (o actiune, un fapt). - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i1o)*devansa
vb. I. Tranz. A intregi, a adauga pentru a fi complet^2. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*completa
vb. I. Tranz. A intreprinde o actiune, a realiza, a face, a infaptui, a efectua. Spec. (Mat.) A efectua un calcul. Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a intrebuinta. Tranz. A supune pe cineva unei interventii chirurgicale. Tranz. A inregistra diverse date contabile in registre sau in acte de evidenta. Intranz. A intreprinde o actiune militara in vederea realizarii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. - Din fr. lat., it. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*opera
vb. I. Tranz. A intretine sau a sustine cu bani o persoana, o institutie, o intreprindere etc. (Fam.) A imprumuta pe cineva cu bani. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*finanta
vb. I. Tranz. A introduce, a adauga, a include un adaos intr-un text, intr-un sir de numere, intr-un tabel etc.; a introduce o informatie intr-un ziar. A fixa, a aseza o piesa intr-un locas din interiorul altei piese sau intre alte doua piese. (Tehn.) A introduce un material in masa altui material. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*insera
vb. I. Tranz. A introduce aer^1 in masa unui lichid, a unui material grunjos sau care este in forma de pasta fluida. A raci materialele dintr-un siloz prin introducerea de aer^1 sub presiune sau prin vanturare cu lopeti. - Din fr.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*aera
vb. I. Tranz. A introduce, a intercala intr-un text cuvinte sau fraze care nu apartin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc. (Mat.) A intercala intr-un sir de valori cunoscute una sau mai multe marimi determinate sau estimate. - Din fr. lat. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*interpola
vb. I. Tranz. A introduce, a propaga fascismul; a educa in spiritul ideologiei fasciste; a instaura un regim politic de tip fascist. suf. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*fasciza
vb. I. Tranz. A introduce ca parte integranta intr-un tot; a include, a cuprinde. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*ingloba
vb. I. Tranz. A introduce carbon in fier sau intr-un aliaj feros in stare topita. - Din (by 9W9S3e3r11g12i12o)*carbura
vb. I. Tranz. A introduce, cu ajutorul seringii, un medicament lichid intr-un organism. A introduce, sub presiune, in masa unui material sau intr-un spatiu inchis, un fluid sau o suspensie de corp pulverulent. Refl. (Despre ochi) A se colora usor in rosu; a se inrosi, a se congestiona. - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*injecta
vb. I. Tranz. A introduce folosirea energiei electrice, lumina electrica; a efectua lucrari de electrificare. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*electrifica
vb. I. Tranz. A introduce hidrogen in molecula unei combinatii chimice. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*hidrogena
vb. I. Tranz. A introduce in anumite discipline sau in anumite domenii metodele proprii altor stiinte, in special ale matematicii. - Cf. lat. %scientia,% engl. %scientize.% (by 10W3S3e12r12g5i6o)*scientiza
vb. I. Tranz. A introduce in container. A introduce folosirea containerelor in transporturi. suf. (dupa engl. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*containeriza
vb. I. Tranz. A introduce in crestaturile facute intr-o bucata de carne sau in unele legume bucatele de usturoi, de slanina etc. Fig. A umple, a intesa, a impanzi un loc. (Tehn.) A reduce jocul dintre doua sau mai multe obiecte, piese etc., introducand intre ele pene de lemn sau de metal. - Lat. sau (by 4W5S13e13r6g7i15o)*impana
vb. I. Tranz. A introduce in organism o substanta, un ser, un vaccin pentru precizarea diagnosticului unei boli, experiente, imunizare etc. Fig. A baga in mintea cuiva anumite conceptii, idei etc. [Var.: , vb. I] - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*inocula
vb. I. Tranz. A introduce in procesele de productie masini, mecanisme, aparate etc. pentru executarea unor operatii, activitati, cu scopul de a inlocui sau a face mai eficienta munca fizica ori intelectuala a omului. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*mecaniza
vb. I. Tranz. A introduce o notiune mai restransa in sfera alteia mai largi; a include, a incadra, a subordona. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*subsuma
vb. I. Tranz. A introduce ozon intr-un mediu pentru a-l steriliza, a transforma oxigenul in ozon. A adauga ozon (in aerul dintr-o incapere) in scopul sporirii cantitatii de oxigen. - Din fr.(by 14W7S1e1r9g10i4o)*ozoniza
vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimica, un radical acil in molecula unui compus organic in scopul obtinerii de cetone, esteri si amide. - Din fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*acila
vb. I. Tranz. A introduce pe cale chirurgicala si in scop terapeutic, in tesutul subcutanat sau in muschi, un medicament sau un tesut strain care se resoarbe treptat. A stabili, a fixa, a aseza. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*implanta
vb. I. Tranz. A introduce pe cale savanta si in mod masiv cuvinte latine intr-o limba sau a reface forma cuvintelor de origine latina din acea limba pentru a le face cat mai apropiate de forma originara. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*latiniza
vb. I. Tranz. A introduce (pentru un timp) in saramura alimente (carne, legume etc.), pentru a le conserva. A tine in saramura pieile crude inainte de tabacire. A trata cu fungicide semintele de cereale, inainte de semanare, pentru a le dezinfecta. - Din (by 2W2S2e11r11g4i5o)*saramura
vb. I. Tranz. A introduce sub presiune gaze, vapori sau substante pulverulente in interiorul unui spatiu inchis pentru a imbunatati desfasurarea proceselor care se produc in instalatia respectiva. Fig. A provoca cuiva un anumit sentiment, o anumita idee; a inspira . (Inv.) A insufleti, a imbarbata. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*insufla
vb. I. Tranz. A introduce un lubrifiant intre suprafetele de contact ale unor corpuri solide care se freaca intre ele; a unge. - Din fr. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*lubrifia
vb. I. Tranz. A introduce un obiect intr-un lichid, a imbiba cu lichid; a inmuia. Spec. A baga rufele in apa cu soda sau cu sapun si a le tine catva timp inainte de a le spala. A intinge cu paine sau cu mamaliga in sos, in grasime etc. Tranz. A uda, a stropi. A scalda. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai moale, mai putin consistent, mai putin teapan. Expr. (Tranz.) (sau ) = a bate foarte tare pe cineva. Refl. A-si pierde puterile, a slabi, a se molesi. (Despre ger) A scadea in intensitate, a deveni mai putin aspru. Tranz. si refl. Fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) linisti. A (se) imblanzi, a (se) induiosa; a (se) indupleca. Tranz. si refl. (Fon.) A (se) palataliza. - Din Cf. fr. %mouiller.%(by 15W15S8e9r2g2i11o)*muia
vb. I. Tranz. A invata, a obisnui, a deprinde un animal sa faca, la porunca, anumite miscari sau sa indeplineasca anumite actiuni. Fig. (|Peior|peiorativ|.) A invata, a deprinde o persoana sa se comporte intr-un anumit fel, stabilit de mai inainte de altii. (Despre organe de stat sau reprezentanti ai acestor organe) A redacta, a incheia un act (oficial). - Din fr. (by 7W7S1e1r1g10i10o)*dresa
vb. I. Tranz. A invata pe un analfabet sa scrie si sa citeasca. suf.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*alfabetiza
vb. I. Tranz. A investi bani, valori etc.; a aloca. A vinde marfuri, bunuri; a distribui, a repartiza (in schimbul unei sume de bani). Tranz. A spune o vorba la timpul sau la locul potrivit (in cursul unei discutii). Tranz. si refl. A (se) aseza, a (se) situa intr-un anumit loc, spatiu etc. Tranz. A procura cuiva o slujba, o situatie (buna). Refl. A se situa pe o pozitie; a lua atitudine. Tranz. (Sport) A trimite, a indrepta mingea catre un punct determinat. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*plasa
vb. I. Tranz. A invinui, a acuza pe cineva (in fata unei instante judecatoresti). - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*inculpa
vb. I. Tranz. A invinui, a invinovati. (Frantuzism) A arata, a vadi, a manifesta. - Din fr. , lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*acuza
vb. I. Tranz. A invoca un motiv (neintemeiat sau neadevarat) pentru a justifica o actiune, o atitudine; a se folosi de un pretext. - Din fr. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*pretexta
vb. I. Tranz. A invoca urgia divinitatii impotriva cuiva. Intranz. A injura, a ocari, a huli.[Prez. ind. acc. si: ] - Lat. pop. (= (by 13W13S6e7r15g15i8o)*blestema
vb. I. Tranz. A inzestra cu motor, cu tractiune mecanica; a inlocui tractiunea animala prin tractiune mecanica. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*motoriza
vb. I. Tranz. A inzestra cu utilaj automat. Refl. (Despre actiuni, gesturi, miscari) A capata caracter de automatism . [Pr: ] - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*automatiza
vb. I. Tranz. A inzestra o nava, un avion, o armata, un soldat etc. cu cele necesare in vederea unei actiuni, unei calatorii etc. Refl. A-si pune echipamentul; a se imbraca. A dota cu echipament o intreprindere, o instalatie etc. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*echipa
vb. I. Tranz. A inzestra un atelier, o fabrica etc. cu utilajul necesar desfasurarii in bune conditii a procesului de productie. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*utila
vb. I. Tranz. A irita, a enerva, a plictisi cu insistentele; a exaspera. - Din fr.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*agasa
vb. I. Tranz. A irita, a enerva peste masura; a scoate din sarite, a agasa. - Din fr. , lat.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*exaspera
vb. I. Tranz. A iubi in cel mai inalt grad, fara limita, a avea un cult pentru cineva sau ceva. A slavi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. - Din fr. , lat.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*adora
vb. I. Tranz. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a proslavi. A trece pe cineva in randul divinitatilor, a atribui cuiva putere divina, a deifica. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*diviniza
vb. I. Tranz. A iuti, a grabi o miscare, o actiune; a urgenta, a zori. A mari viteza. - Din fr. , lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*accelera
vb. I. Tranz. A-i veni cuiva alimentele in gura prin regurgitatie. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*regurgita
vb. I. Tranz. A izbi capsa unui cartus, a unui focos etc. cu percutorul pentru a provoca aprinderea incarcaturii. A examina un bolnav prin percutie. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*percuta
vb. I. Tranz. A izola pentru a impiedica sau reduce |infiltrarea|infiltra| sau orice alta actiune a apei asupra unei constructii. - .(by 4W5S13e13r6g7i15o)*hidroizola
vb. I. Tranz. A izola un oras, un port sau un stat prin blocada. A inchide o artera de circulatie; a impiedica circulatia vehiculelor sau a persoanelor. Tranz. si refl. A nu mai functiona sau a face sa nu mai functioneze (fixandu-se sau imobilizandu-se) intr-o pozitie data. A interzice in mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri etc. (Sport) A efectua un blocaj . - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*bloca
vb. I. Tranz. A jefui, a devasta, a pustii o tara, un tinut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de pret. A saraci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite coplesitoare. - Lat. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*prada
vb. I. Tranz. A judeca dupa aparente, a face o conjectura. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*conjectura
vb. I. Tranz. A justifica in mod detaliat, pe baza de acte, intrebuintarea unei sume (primite). - Din fr.(by 2W3S11e11r11g5i5o)*deconta
vb. I. Tranz. A lamina un lingou in scopul |suprimarii|suprima|, prin comprimare, a golurilor interioare sau |uniformizarii|uniformiza| materialului respectiv. - Din fr.(by 6W6S6e15r15g8i9o)*ebosa
vb. I. Tranz. A lamuri, a demonstra, a ilustra prin exemple. - Din it. (dupa ). (by 10W10S10e4r4g12i13o)*exemplifica
vb. I. Tranz. A lamuri mai bine o problema prin exemple, prin fapte, prin gesturi. A reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.). Refl. A se remarca, a se distinge intr-un anumit domeniu. Tranz. A impodobi cu ilustratii o carte, un text etc. - Din fr. , lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ilustra
vb. I. Tranz. A lansa ceva cu o catapulta; a lansa un avion prin catapulta. - Din fr. catapulter.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*catapulta
vb. I. Tranz. A lansa din avion cu parasuta oameni sau obiecte. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*parasuta
vb. I. Tranz. A largi progresiv, spre extremitatea deschisa, cavitatea unui obiect. - Din fr. (by 3W11S11e4r5g5i13o)*evaza
vb. I. Tranz. A lasa deoparte, a nu cuprinde, a nu socoti; a exclude. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*excepta
vb. I. Tranz.. A lasa la vatra trupele mobilizate, a trece armata la starea de pace. Fig. A face sa slabeasca forta combativa, vigoarea, tenacitatea cuiva; a descuraja. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*demobiliza
vb. I. Tranz. A lasa liber, a goli, a parasi in masa un imobil, o localitate, o regiune etc.; a elibera . A lua masuri de indepartare, a scoate in chip organizat, dintr-un loc si a duce in altul oameni, bunuri etc. A scoate dintr-o zona periculoasa populatia, animalele, bunurile spre a preveni distrugerea lor. A elimina gazele nefolositoare din cilindrul unui motor cu ardere interna. A elimina reziduurile rezultate dintr-un proces tehnologic. A elimina fecalele din intestine. - Din fr. lat. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*evacua
vb. I. Tranz. A lasa o anumita distanta intre doua sau mai multe fiinte sau lucruri; a rari. Refl. A se departa (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lasa in urma, la o distanta (tot mai) apreciabila (pe cineva sau ceva). Fig. A se deosebi (in mod sensibil) de cineva in idei, in conceptii etc.; a intrece, a depasi pe cineva ca valoare. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*distanta
vb. I. Tranz. A lasa sa treaca printre degete; a lua rand pe rand la examinare. Refl. A se perinda prin fata ochilor, prin minte etc. Refl. A se infiltra, a-si face loc incetul cu incetul; a se furisa, a se strecura. Refl. si tranz. A (se) rasfira, a (se) raspandi, a (se) imprastia. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*prefira
vb. I. Tranz. A lasa un vehicul sa stationeze intr-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. intr-un parc . - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*parca
vb. I. Tranz. A lega, a consolida cu ciment. Tranz. si refl. Fig. A face sa fie sau a deveni solid; a (se) consolida. - Din Cf. fr. c i m e n t e r.(by 2W2S11e11r4g4i5o)*cimenta
vb. I. Tranz. A lega impreuna, a alatura, a grupa lucruri sau chestiuni de aceeasi natura; a reuni. - Din .(by 9W2S3e11r11g4i5o)*conexa
vb. I. Tranz. A lega impreuna colile sau foile unei brosuri, ale unei carti, ale unui caiet etc. (punandu-le intr-o coperta moale). A prelucra prin aschiere o piesa de metal, gaurind-o sau santuind-o. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*brosa
vb. I. Tranz. A lega o ambarcatie cu un cablu de tarm sau de alta nava. A fixa un obiect pe o ambarcatie astfel incat acesta sa nu se deplaseze din pricina balansului ambarcatiei. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*amara
vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. in scoarte de carton^1 ; a brosa. A asigura o harta, o plansa etc. cu un suport protector de carton^1, sau, de panza, de piele etc. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*cartona
vb. I. Tranz. A lega ramurile pomilor fructiferi de un suport, de un spalier pentru a impiedica ruperea lor in caz de furtuna sau pentru a da ramurilor o anumita forma. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*palisa
vb. I. Tranz. A limita deschiderea unui obiectiv fotografic cu ajutorul unei diafragme. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*diafragma
vb. I. Tranz. A limpezi un lichid, provocand depunerea substantelor care se afla in suspensie. A precipita albuminele dintr-o solutie cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica solutia. A purifica zemurile din industria zaharului prin tratare cu lapte de var. A evacua materiile fecale din intestin. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*defeca
vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, in care se afla particule solide in suspensie, scurgand lichidul limpezit dupa sedimentarea particulelor pe fundul vasului. A curata de impuritati, a inlatura murdaria. Fig. A limpezi, a clarifica, a lamuri. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*decanta
vb. I. Tranz. A lingusi, a flata pe cineva (in chip servil) - Din fr. , lat.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*adula
vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de bunavointa, de favoarea de care s-a bucurat pana atunci, a-i retrage favoarea. - Din fr. (dupa (by 11W11S5e13r13g7i7o)*dizgratia
vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*deposeda
vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (in special statul sau o institutie a lui) de un drept sau de un bun; a pagubi; a insela. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*frustra
vb. I. Tranz. A lovi, a rani, a ucide cu sageata. intranz. A arunca sageti cu arcul. Tranz. Fig. A produce sau a simti o durere fizica vie, ascutita. A provoca sau a simti o emotie puternica si brusca. A se uita la cineva cu o privire ascutita, patrunzatoare; a strapunge cu privirea. A face aluzii sau observatii ironice, rautacioase la adresa cuiva. Intranz. Fig. A se misca repede (si in linie dreapta), a trece ca o sageata; a tasni. A fulgera; a trasni. Tranz. Fig. (Despre un izvor de lumina) A imprastia raze. - Lat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*sageta
vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mana, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un sut^2. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*suta
vb. I. Tranz. A lua, a ridica, a tine pe cineva sau ceva in mana, in brate etc. pentru a-l transporta in alta parte; a duce. Expr. = a arata cuiva o grija deosebita, a rasfata pe cineva. (pe cineva) = a dispune de cineva dupa bunul sau plac. (Inv.) = a aduce arma in pozitia regulamentara de salut. A trece, a transmite ceva (dintr-o mana intr-alta, din mana in mana, de la unul la altul) Expr. (sau = a cleveti, a barfi. (Despre vehicule) A transporta, a cara. (Despre animale) A trage dupa sine. Tranz. A duce dintr-o parte in alta, dintr-un loc in altul sau intr-un anumit loc; a conduce (indrumand, calauzind, dirijand); a insoti. (Inv. si pop.) A induce in eroare; a amagi, a pacali. Expr. (pe cineva) = a face promisiuni fara a-si tine cuvantul (pentru a obtine un ragaz); a taragana. (Pop.) A manui o unealta. Tranz. A-si duce sarcina, a avea fat in pantece. Fig. A suporta, a suferi, a rabda. Refl. (Reg.) A umbla (de colo pana colo), a circula, a merge. Tranz. A misca incoace si incolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau a-si tine corpul intr-o anumita pozitie. A face sa se miste de colo pana colo; a agita, a plimba dintr-o parte in alta. Tranz. A avea, a poseda, a detine; a contine, a ascunde. A avea anumite sentimente, atitudini; a nutri. Loc. vb. (sau = a dusmani. = a se interesa de... (Reg.) = a se teme de... Tranz. A avea, a mosteni sau a transmite un nume. Tranz. A avea, a tine asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). Tranz. A pune pe sine un obiect de imbracaminte, o podoaba etc., a fi imbracat, incaltat sau impodobit cu..., a folosi un anumit obiect de imbracaminte sau de incaltaminte. Loc. adj. = care serveste ca imbracaminte (de fiecare zi). Expr. = a umbla imbracat in negru (in semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe imbracaminte. A avea ceva pe sine (de la natura sau datorita obiceiului, a modei etc.) Expr. (Fam.) = (despre barbati) a fi inselat in casnicie. (Refl. impers.) = e la moda, se obisnuieste, e modern. Refl. A se conforma unei anumite mode. Tranz. A aranja imbracamintea, accesoriile de imbracaminte, parul etc. intr-un anumit fel. Tranz. A suporta cheltuielile, grija cuiva; a intretine. Expr. = a ingriji. = a fi ingrijorat din cauza cuiva. Tranz. A detine o functie, un post, un titlu. Expr. = a fi raspunzator. Tranz. A intretine, a duce, a sustine. Loc. vb. = a discuta. = a conversa. (sau = a se lupta, a se razboi. Tranz. (Despre obiecte) A avea imprimat, gravat etc. un semn distinctiv. Refl. A se comporta, a se manifesta (intr-un anumit fel). - Lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*purta
vb. I. Tranz. A lua ceva asupra sau pe seama sa; a se angaja sa indeplineasca ceva. - Din fr. , lat.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*asuma
vb. I. Tranz. A lua ceva dintr-un tot, lasandu-l incomplet. Refl. A nu mai fi complet. [Var.: vb. I] (dupa fr. ).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*descompleta
vb. I. Tranz. A lua ceva sau pe cineva dintr-un loc si a-l pune in altul, a-i schimba locul; a muta. Refl. A se misca din pozitia initiala; a aluneca; a se disloca. Refl. A se duce undeva (in interes de serviciu). - Din fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*deplasa
vb. I. Tranz. A lua cuiva armele, a sili pe cineva sa predea armele. Intranz. si tranz. (Despre sau cu privire la state) A(-si) lichida sau a(-si) limita fortele armate si armamentul. Tranz. Fig. A face pe cineva sa renunte la o actiune, a pune ce cineva in imposibilitate de a riposta. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g11i5o)*dezarma
vb. I. Tranz. A lua de jos si a duce in sus (sustinand cu forta bratelor, cu spatele etc.); a salta. Expr. = a primi o provocare. (sau , rar, ) = a inchina in cinstea cuiva. A duce sau a trage in sus; a inhata. A desprinde din locul in care a fost pus sau fixat si a trage in sus. Expr. (impotriva cuiva) = a porni la lupta (impotriva cuiva); a incepe un razboi. = (despre vapoare) a parasi portul, a porni in larg; (despre persoane) a pleca, a porni pe mare. A lua de pe ceva; a indeparta, a inlatura. Expr. (cuiva) = a scapa (pe cineva) de o grija apasatoare, a linisti pe cineva. = a-si scoate palaria in semn de salut, de stima; a saluta. = a strange masa dupa ce s-a terminat de mancat. (Refl.) (sau ) , se spune despre cei ce duc o viata de huzur, de petreceri continue. A sumete, a sufleca manecile sau poalele hainei. Fig. A suspenda, a face sa inceteze, a desfiinta, a anula; a indeparta. Expr. = a declara o sedinta inchisa, terminata. Fig. A lua cuiva ceva, a lipsi pe cineva de ceva; a rapi, a smulge. Expr. (cuiva) (sau ) = a omori (pe cineva). A lua si a duce in alt loc, a muta din loc. Expr. = a cobori cu turmele si cu toate uneltele pastoresti, toamna, de la munte. Refl. (Inv.) A se muta. A strange de pe jos, a culege. A incasa o suma de bani. A lua pe cineva cu forta; a aresta. A aseza in pozitie dreapta un obiect aplecat sau culcat, a-l readuce in pozitie verticala. (In expr.) = a determina, prin masuratori de distante si unghiuri, pozitia punctelor dintr-o regiune si a le reprezenta pe o harta. Refl. (Despre fiinte) A se scula de jos, parasind pozitia de asezat sau de culcat. Expr. = a se scula si a sta asezat sau in picioare pe locul unde mai inainte fusese culcat. = a se inalta in scarile seii. Tranz. A sustine, a ajuta pe cineva sa se scoale in picioare. Expr. (Inv.) = a lua unui domnitor domnia; a detrona. (Despre oameni) A se insanatosi, a se pune pe picioare. Refl. (Despre constructii inalte, copaci etc.) A avea o directie verticala, a se indrepta in sus, a se inalta. Tranz. A misca, a indrepta in sus bratele, mainile, capul, sprancenele etc.; a da o miscare verticala, a duce mai sus. Expr. (sau ) = a indrepta privirea, a se uita spre cineva sau ceva care se afla mai sus; a privi. = a se arata darz, plin de curaj; a se razvrati; a-si reveni dintr-o situatie proasta; a se redresa. sau = a fi increzut, infumurat; a deveni obraznic. (sau ) = a cere cuvantul. (sau ) = a ataca, a lovi (pe cineva). (catre cineva) = a cere ajutor; a se preda. (Intranz.) = a face ochii mari de mirare, de surpriza; a privi mirat, surprins. (sau ) = a-si arata nedumerirea sau indiferenta fata de ceva sau de cineva. (Refl.) = a se speria foarte tare. Refl. (Despre pasari) A porni in zbor, a-si lua zborul; a se inalta in vazduh. (Despre nori, fum, praf etc.) A avea o miscare ascendenta, a se indrepta in sus. (Despre astri; despre lumina, zori etc.) A se inalta deasupra orizontului, a se sui pe bolta cerului; a rasari, a se ivi. (Despre ceata, negura etc.) A se imprastia, a se risipi; a disparea. (Despre obiecte cufundate intr-un lichid) A iesi la suprafata. Refl. (Despre sunete) A se auzi clar si puternic; a se raspandi in aer; a rasuna. Tranz. A face sa se auda, sa rasune cu putere. Expr. (sau ) = a vorbi tare; cu indrazneala sau protestand impotriva cuiva; a striga, a tipa; a protesta. Tranz. si refl. A (se) urca, a (se) sui (undeva, pe ceva etc.). Refl. (Despre oameni; despre popoare, tari, clase sociale etc.) A protesta vehement; a sta impotriva, a se opune; a se razvrati, a se rascula, a porni la lupta. Expr. (Tranz.) (sau ) = a proceda astfel incat sa produca nemultumiri, sa-si faca multi dusmani. Tranz. Fig. A pune in miscare, a face sa porneasca o multime, o colectivitate etc.; a mobiliza, a strange oameni. Expr. (Inv.) (sau ) = a recruta oaste, a inrola soldati pentru a porni la lupta. Refl. A se naste, a se isca, a se starni. A aparea, a se arata. Tranz. Fig. (Livr.; inv.) A scoate in evidenta, a releva. Refl. si tranz. (Despre copii; despre pui de animale) A (se) face mare, a creste. Fig. A (se) dezvolta, a (se) forma. Refl. si tranz. A (se) face mai inalt, a (se) inalta. Tranz. Fig. A duce, a promova la o treapta superioara, a face sa progreseze valori sociale, morale etc., oameni. Expr. (sau ) = a reface, a reconstitui. (cuiva) = a imbarbata, a intari (pe cineva). A pune pe cineva pe o treapta mai inalta din punctul de vedere al respectului, al aprecierii; a inalta in grad, in rang. Expr. (pe cineva) (sau ) = a lauda foarte tare (pe cineva). (Inv.) = a face domn, a inalta pe tronul tarii. Refl. (Despre oameni) A-si face o situatie mai buna, a progresa. Expr. sau = a ajunge la o situatie cu ajutorul cuiva. Tranz. A mari, a spori, a face sa creasca. Expr. = a scumpi marfa. (Mat.) = a inmulti un numar cu el insusi de atatea ori de cate ori arata exponentul. = a inmulti un numar cu el insusi. = a inmulti patratul unui numar cu numarul simplu. Refl. A atinge o anumita valoare, a ajunge la o anumita cantitate, suma etc.; a se cifra la... Tranz. A construi, a cladi locuinte, case etc. Fig. A fauri, a crea, a intemeia. Tranz. A da nastere; a pricinui, a cauza, a provoca. Loc. vb. (sau ) = a formula o acuzatie; a invinui, a acuza. = a formula o pretentie, a pretinde sa i se dea ceva; a revendica. = a obiecta, a avea rezerve, a nu fi de acord. Expr. (sau ) = a aduce, a pune in discutie o problema. [Var.: (inv.) (reg.) vb. I] - Lat. "a dezradacina".(by 4W4S13e13r6g7i7o)*ridica
vb. I. Tranz. A lua de la cineva un bun, fara despagubire, pe temeiul unei hotarari judecatoresti sau in urma dispozitiei unei autoritati. - Din fr. , lat.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*confisca
vb. I. Tranz. A lua din nou, a lua inapoi. A incepe din nou; a continua, a urma (dupa o intrerupere). (dupa fr. ).(by 4W4S13e13r6g6i15o)*relua
vb. I. Tranz. A lua inapoi unui soldat (care a terminat stagiul militar) sau unei unitati militare echipamentul; a scoate echipamentul de pe un vas de razboi. Refl. A-si scoate echipamentul; a se dezbraca. Cf. fr. %desequiper.% (by 14W14S7e8r1g1i9o)*dezechipa
vb. I. Tranz. A lua in primire; a lua asupra sa, pe seama sa. (by 7W15S15e1r9g9i2o)*prelua
vb. I. Tranz. A lua in primire o lucrare tehnica, un material etc., verificandu-le calitatea. (In radiodifuziune) A recepta. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*receptiona
vb. I. Tranz. A lua in ras pe cineva sau ceva, vorbind pe un ton ironic, a-si bate joc, a lua peste picior; a zeflemisi. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*persifla
vb. I. Tranz. A lua masuri de precautie pentru a inlatura ceva (neplacut) care ar putea sa se intample; a preveni. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*preintampina
vb. I. Tranz. A lua o persoana drept alta sau un lucru drept altul; a asemana, a asemui. Refl. A forma un singur tot; a se contopi. - Din fr. , lat.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*confunda
vb. I. Tranz. A lucra, a faramita cu sapa^1 (sau cu cazmaua) pamantul (pentru a insamanta, a prasi etc.). A face cu sapa^1 (sau cu alt instrument) o adancitura, o groapa, un sant in pamant. A scoate cu sapa^1 ceva din pamant. A scobi, a taia in piatra sau in lemn pentru a da materialului o anumita forma sau pentru a grava. Tranz. si refl. Fig. A lasa sau a ramane o urma adanca; a (se) intipari, a (se) imprima. (Despre ape, ploi si alte elemente ale naturii) A roade, a manca, a macina (surpand); a ruina, a darama, a nimici. Tranz. si refl. recipr. Fig. A unelti impotriva cuiva sau unul impotriva altuia, a incerca sa(-si) faca rau. - Lat.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*sapa
vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastica, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*forja
vb. I. Tranz. A lucra pamantul spre a-l face sa dea roade. A semana plante; a ingriji si a recolta plante agricole. Tranz. Fig. A se ocupa cu ravna de ceva; a face sa creasca, sa se dezvolte. A cauta sa castige sau sa mentina prietenia, bunavointa, increderea cuiva. Refl. si tranz. A (se) instrui. - Din fr. lat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*cultiva
vb. I. Tranz. A mahni, a intrista. A simula o anumita stare sufleteasca. Intranz. si refl. A se comporta altfel decat este in realitate, a-si da aere; a se sclifosi. A prejudicia, a leza. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*afecta
vb. I. Tranz. A manca sau bea ceva pe indelete si cu placere, pentru a-i simti bine gustul. Fig. A se bucura in tihna de ceva, a se delecta, a se desfata. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*savura
vb. I. Tranz. A mangaia pe cineva atingandu-l usor cu palma ori spunandu-i vorbe dragastoase; a alinta. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se desfata. A se rasfata. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*dezmierda
vb. I. Tranz. A marca cu borne kilometrice distantele de-a lungul unei cai de comunicatie. (sil. ) [Scris si: ] - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*kilometra
vb. I. Tranz. A marca data cu compostorul. A marca cu compostorul biletul de calatorie. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*composta
vb. I. Tranz. A marca gradele , a imparti in grade (un instrument sau o scara de masura). A repartiza, a imparti, a esalona in raport cu o scara, cu un punct de reper, cu un etalon. Expr. = a fixa o pedeapsa in raport cu gravitatea culpei. - Din (dupa fr. ).(by 6W7S15e15r8g9i2o)*grada
vb. I. Tranz. A marca obiectele de metal pretios cu poansonul. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*insculpa
vb. I. Tranz. A marca o ruta aeriana cu radiobalize. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*radiobaliza
vb. I. Tranz. A marca pe teren punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. prin jaloane . Fig. A indica punctele principale ale unei probleme sau etapele in desfasurarea unei activitati, a da o directie, a trasa in linii mari un plan. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*jalona
vb. I. Tranz. A marca prin accent . Fig. A sublinia, a intari, a pune in evidenta, a reliefa. Refl. Fig. A se intensifica. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*accentua
vb. I. Tranz. A marca puncte de reper; a determina cu ajutorul unui punct de reper pozitia exacta a unui loc. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*repera
vb. I. Tranz. A marca punctele unei alinieri, ale unei masuratori etc. prin picheti^3 infipti in pamant. A bate picheti^3 in pamant (pentru a marca ceva). - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*picheta
vb. I. Tranz. A mari, a spori ceva (prin adaugarea unor elemente de aceeasi natura). - Din fr. , lat.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*augmenta
vb. I. Tranz. A mari fertilitatea unui teren (prin ingrasaminte, irigatii etc.). - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*fertiliza
vb. I. Tranz. A mari fluiditatea unui corp; a face ca un corp sa devina fluid. - Dupa fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*fluidifica
vb. I. Tranz. A mari procentul in carbon al unui otel care in timpul elaborarii a pierdut carbon sub limita prescrisa. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*recarbura
vb. I. Tranz. A mari volumul unui obiect cu pereti elastici sau plianti, umplandu-l cu aer sau cu alt fluid. Refl. (Despre cavitati anatomice, mai ales despre stomac) A-si mari volumul; (despre fiinte) a creste in volum (in urma mancarii excesive), a avea o senzatie de balonare. Expr. (Tranz.) (sau ) sau (refl.) (sau ) = a nu-si putea stapani rasul (sau plansul), a izbucni in ras (sau in plans). (sau ) = a se satura de somn, a dormi foarte mult. Tranz. si refl. A (se) infoia. Expr. (Refl.) = a se ingamfa, a se fuduli. Refl. (Despre ape) A-si mari volumul, a creste. (Despre lichide) A-si ridica nivelul prin fierbere. Refl. (Despre obiecte de lemn) A-si mari volumul prin umezire. Tranz. Refl. (Despre piele, tesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. Tranz. fig. (Fam.) A ridica in mod exagerat pretul, suma, proportiile etc. Tranz. fig. (Fam.) A insfaca, a inhata; a prinde, a lua, a ridica. - Lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*umfla
vb. I. Tranz. A marunti, a afana si a netezi cu grapa^1 pamantul arat (acoperind semintele); a boroni. - Din .(by 5W5S13e14r7g7i1o)*grapa
vb. I. Tranz. A masura diametrele arborilor cu clupa . - Cf. germ. %Kluppieren%.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*clupa
vb. I. Tranz. A masura durata unei actiuni cu ajutorul unui cronometru. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*cronometra
vb. I. Tranz. A masura prin triangulatie; a imparti un teren in triunghiuri pentru a-i stabili suprafata. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*triangula
vb. I. Tranz. A mentine o presiune normala intr-o incinta etansa; a mentine o anumita presiune in elementele ermetic inchise ale unui sistem. - Din (by 5W5S14e14r7g8i1o)*presuriza
vb. I. Tranz. A mentine un aliment in stare nealterata, efectuand operatia de conservare . A pastra, a pazi. Refl. A se menaja. - Din fr. , lat.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*conserva
vb. I. Tranz. A mentiona, a indica, a numi pe cineva sau ceva (pentru a face cunoscut, pentru a confirma etc. ceva); a reaminti o fapta, o intamplare care trebuie sa serveasca de exemplu. A reproduce intocmai ceea ce a spus sau a scris cineva; a da un citat. A chema pe cineva inaintea unei instante judecatoresti in calitate de parte intr-un proces, de martor sau de informator. - Din fr. , lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cita
vb. I. Tranz. A merge des^2, sistematic, cu regularitate intr-un anumit loc. Spec. (Frantuzism) A vizita deseori pe cineva. - Din lat. , fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*frecventa
vb. I. Tranz. A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesionala etc.); a face cuiva o vizita. A se duce sa vada, sa cunoasca la fata locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu atentie si la fata locului. - Din fr. , lat.(by 8W2S2e10r11g11i4o)*vizita
vb. I. Tranz. A mesteca un aliment in gura si a-l inghiti; a folosi in alimentatie, a consuma. Expr. = a (nu) avea din ce trai. = a fi in slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi intretinut de cineva. (sau = a (nu mai) convietui cu cineva; a (nu) se (mai) afla in raporturi intime sau prietenesti cu cineva. (sau ) = a fi foarte zgarcit. = a minti; a barfi, a cleveti. (cuiva) (sau (sau = a fi mic de statura; a fi bleg, prost. se spune despre cineva care (parca) si-a pierdut mintile. (sau = a vedea mort pe cineva. (Refl. pas.) = a fi naiv, credul; a-si face iluzii. (Pop.) sau se spune pentru a exprima dispretul fata de cineva sau de ceva, precum si renuntarea la un anumit lucru. = a face orice pentru a fi de folos cuiva. (sau = (despre cai) a fi foarte iute. (cuiva sau cu cineva sau cu ceva) (sau etc.) = a(-si) irosi, a(-si) distruge viata, tineretea etc. (cuiva) = a supara, a necaji, a chinui (pe cineva) peste masura. (cuiva) = a distruge, a nimici. A-si (sau = a-si pierde prestigiul, cinstea, creditul. (pe cineva) = a privi (pe cineva) cu mare placere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent si dragastos. (sau se spune despre o persoana frumoasa, atragatoare, iubita. (ceva) = a se uita cu mare pofta (la ceva). (Pop.) sau se spune pentru a-si exprima afectiunea fata de persoana careia i se adreseaza (cautand sa-i castige bunavointa). A (sau etc.) = a fi batut de cineva; a fi invins (intr-o lupta, intr-o competitie, la un joc de societate etc.). (sau = a fi (aspru) certat. A sau (sau = a fugi foarte repede, in graba mare. Intranz. A se hrani, a se alimenta. Fig. (Fam.) A trai din... Fig. A lua, a-si insusi (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. Fig. (Pop.) A exploata, a spolia, a jecmani pe cineva. Fig. (Pop.) A suferi, a patimi, a indura, a inghiti. Fig. (Fam.) A omite, litere, cuvinte, sunete in vorbire sau in scris. (Despre animale si despre pasari salbatice) A rupe prada in bucati, a sfasia (si a devora). Expr. A = (despre oameni) a fi rau. crud, agresiv. (Despre viermi, molii, agenti fizici sau chimici) A roade, a distruge. (Despre boli) A distruge (treptat), a macina, a mina. (Despre insecte) A pisca, a ciupi. (Precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre parti ale corpului) A produce o senzatie de mancarime. Expr. (Glumet) (pe cineva) (sau = a se comporta ca si cum ar vrea sa fie batut. (pe cineva) (sau = a fi dornic, a avea chef sa bata pe cineva. (In superstitii) (pe cineva) = a avea o senzatie de mancarime in palma dreapta, semn ca va trebui sa dea o suma de bani. (In superstitii) (pe cineva) = a avea o senzatie de mancarime in palma stanga, semn ca va primi o suma de bani. (pe cineva) = a nu avea astampar sa stea intr-un loc. a fi nerabdator sa plece. = nu te astamperi. nu te potolesti, vrei sa te bat; cauti bataie. (Pop.) (pe cineva) = a simti impulsul, indemnul irezistibil sa... a fi tentat sa... A roade cu dintii un lucru necomestibil, a-si infige dintii intr-un lucru necomestibil. Fig. A face sa dispara; a consuma, a nimici, a distruge. Fig. (Despre nenorociri, stari sufletesti etc.) A face pe cineva sa sufere; a consuma, a chinui. Fig. A face cuiva rau (pe ascuns); a submina. Refl. recipr. A se certa, a se dusmani, a se sapa, a-si face rau unul altuia. - Lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*manca
vb. I. Tranz. A micsora concentratia unei solutii. Tranz. si refl. Fig. (Peior.) A (se) atenua, a (se) micsora, a slabi. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*dilua
vb. I. Tranz. A micsora lungimea sau inaltimea unui obiect, a reduce din lungime sau din inaltime, a face mai scurt. Expr. = a pune pe cineva in imposibilitate de a (mai) face rau. = a pune pe cineva in imposibilitate de a barfi. (Inv.) A omori, a executa (prin taierea capului). Tranz. A alege si a parcurge distanta cea mai scurta intre doua puncte; a evita ocolurile, a merge direct. Tranz. si refl. A face sa dureze (sau sa para ca dureaza) ori a dura mai putin. Intranz. si tranz. A vorbi concis. - Lat. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*scurta
vb. I. Tranz. A micsora procentul de carbon dintr-un aliaj al fierului; a realiza o decarburare. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*decarbura
vb. I. Tranz. A micsora sectiunea transversala a unei conducte pe o anumita portiune din lungimea ei. - Din (by 15W15S8e8r2g2i10o)*strictura
vb. I. Tranz. A micsora volumul unui corp cu ajutorul unei presiuni exterioare; a presa. Fig. A impiedica sa se manifeste; a inabusi. A restrange, a reduce personalul unei intreprinderi. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*comprima
vb. I. Tranz. A mijloci o intelegere intre doua sau mai multe parti adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capat ostilitatilor dintre doua sau mai multe state; a face un act de mediatie. - Din lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*media
vb. I. Tranz. A miniaturiza in limite microscopice. - Din fr. (by 6W6S15e15r9g2i2o)*microminiaturiza
vb. I. Tranz. A misca fortat un corp pe suprafata altui corp cu care este in contact. A amesteca indelung un aliment apasand cu putere, pentru a obtine o masa omogena si pufoasa. A sterge un obiect apasand in toate directiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i indeparta murdaria sau pentru a-l face sa straluceasca; a lustrui, a curata. A frictiona. Fig. (Fam.) A bate. Expr. (cuiva) = a mustra pe cineva; a bate. A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. - Din lat.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*freca
vb. I. Tranz. A misca in valuri, a ondula; a agita. Refl. si intranz. A face valuri. - (pl. lui ).(by 10W11S11e4r5g13i13o)*invalura
vb. I. Tranz. A misca lin intr-o parte si in alta un copil (cu leaganul sau cu bratele) pentru a-l adormi. Refl. Fig. A se lasa purtat, amagit de sperante desarte. Tranz. si refl. A (se) misca intr-o parte si in alta; a (se) clatina, a (se) balansa. Refl. A se da in leagan . Refl. (Despre oameni) A misca ritmic (in mers, in pas de dans etc.). - Probabil lat. (< "a lega").(by 11W12S5e5r6g14i14o)*legana
vb. I. Tranz. A modifica forma, dimensiunile, constitutia sau aspectul unui material (pentru a obtine produse finite, materii prime etc.). A adapta unor scopuri determinate o opera literara, stiintifica etc. A expune, a explica, a analiza in fata unei adunari continutul unor documente, al unei rezolutii, al unui articol din presa etc. A cauta sa convinga pe cineva sa faca ceva, sa recunoasca ceva etc. (by 12W12S5e6r6g14i14o)*prelucra
vb. I. Tranz. A modifica formele unui verb dupa persoana, timp, mod si diateza. Refl. (Despre verbe) A fi flexibil. Refl. Fig. A se imbina, a se impleti, a se uni. - Din fr. , lat.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*conjuga
vb. I. Tranz. A modifica structura cauciucului brut prin incalzire cu sulf (obtinandu-se astfel un produs de o mai mare elasticitate, insolubil in solventii obisnuiti); a repara, a lipi un obiect de cauciuc cu ajutorul procedeului descris mai sus. - Din fr.(by 5W6S14e14r14g8i8o)*vulcaniza
vb. I. Tranz. A monta, a aseza o instalatie, o aparatura tehnica, o masina etc. Tranz. si refl. A (se) aseza, a (se) stabili intr-un loc. Tranz. A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) intr-un post de raspundere. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*instala
vb. I. Tranz. A monta din nou o fabrica, o instalatie etc. Refl. si tranz. Fig. A-si reveni, a se reface, a se redresa sau a face sa-si revina, sa se refaca, sa se redreseze. Tranz. A procura cai pentru armata. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*remonta
vb. I. Tranz. A |monta|monta| din nou o fabrica, o instalatie etc. Refl. si tranz. Fig. A-si reveni, a se reface, a se |redresa|redresa| sau a face sa-si revina, sa se refaca, sa se redreseze. Tranz. A procura cai pentru armata. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*remonta
vb. I. Tranz. A mustra, a dojeni cu vorbe aspre de fata cu altii; a certa, a ocari. A tine piept, a da piept, a rezista cu curaj (in fata unei primejdii). Refl. recipr. A avea un conflict, un schimb aprins de cuvinte. - Lat. (< ).(by 8W1S1e9r10g3i3o)*infrunta
vb. I. Tranz. A mustra, a invinui, a(-si) face reprosuri, a(-si) imputa. - Din fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*reprosa
vb. I. Tranz. A muta un lichid sau un material pulverulent dintr-un vas in altul prin turnare, pompare, cu ajutorul unui sifon etc. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*transvaza
vb. I. Tranz. A necaji in gluma si fara rautate, a contraria in lucruri marunte. Fig. (Rar) A obseda, a nelinisti. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tachina
vb. I. Tranz. A netezi foarte fin asperitatile unor suprafete. (dupa fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*superfinisa
vb. I. Tranz. A neutraliza actiunea produselor toxice din organism, din spatiu etc. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*detoxifica
vb. I. Tranz. A nimici, a mistui, a distruge un lucru. Tranz. si refl. Fig. A (se) istovi, a (se) epuiza, a(se) slei (de puteri), a (se) uza. - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*consuma
vb. I. Tranz. A nu avea grija de cineva sau de ceva, a nu da atentia cuvenita; a trece cu vederea, a lasa la o parte, a omite. Refl. A nu avea grija de propria sa persoana; a se lasa. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*neglija
vb. I. Tranz. A nu da cuiva consideratia, stima, atentia cuvenita; a dispretui. (dupa fr. ).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*desconsidera
vb. I. Tranz. A numara prin intermediul unor aparate specializate; a inregistra prin contor. suf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*contoriza
vb. I. Tranz. A numara succesiv, unul cate unul, a numi rand pe rand elementele unui tot; a insira. - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*enumera
vb. I. Tranz. A numerota paginile sau foile unui caiet, ale unei carti, ale unui manuscris etc. (Tipogr.) A aseza in format de pagini un text cules (si aflat in spalturi), pentru a obtine forma definitiva a lucrarii care se tipareste. A schita planul de dispunere a materialului unui periodic, inainte de culegere, fixand pe pagina locul fiecarui articol. - Din Cf. fr. %paginer%.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*pagina
vb. I. Tranz. A numi pe cineva ca titular al unui post (in care functiona pana atunci in mod provizoriu). - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*titulariza
vb. I. Tranz. A nu recunoaste competenta sau autoritatea unui judecator, a unui martor etc., a respinge, a nu recunoaste ceva sau calitatea cuiva. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*recuza
vb. I. Tranz. A nu recunoaste dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existenta sau necesitatea unui lucru; a tagadui. A face o contestatie. - Din fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i3o)*contesta
vb. I. Tranz. A nu sti, a nu cunoaste ceva. A neglija in mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua in seama, a trece cu vederea, a face abstractie de... - Din fr. , lat.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ignora
vb. I. Tranz. A obliga, a impune ca o datorie. Tranz. A obliga pe cineva la recunostinta printr-un ajutor dat la nevoie. Refl. A face datorii; a se imprumuta; a se incurca in datorii. Tranz. A da un bun in gaj in schimbul unui imprumut. [Var.: vb. IV] - (by 9W2S2e11r11g4i5o)*indatora
vb. I. Tranz. A obliga sa paraseasca tara, a trimite peste granita un strain care a executat o pedeapsa sau a carui prezenta pe teritoriul statului nu mai este dorita. A da, a impinge afara, a sili sa iasa. - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*expulza
vb. I. Tranz. A observa; a baga de seama; a releva. Refl. A se distinge, a se deosebi; a se evidentia. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*remarca
vb. I. Tranz. A observa, a pazi cu grija, cu atentie, cu autoritate; a avea sub control. - (dupa fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*supraveghea
vb. I. Tranz. A observa de la distanta cu mijloace speciale. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*teleobserva
vb. I. Tranz. A obtine, a castiga o victorie, un succes (de obicei intr-o competitie). - Din lat. it. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*repurta
vb. I. Tranz. A obtine, a dobandi prin mijloace frauduloase bunuri straine, a insela; a savarsi o escrocherie. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*escroca
vb. I. Tranz. A obtine bani sau alte bunuri materiale (prin munca, prin speculatii, prin exploatare, la jocuri de noroc etc.); a dobandi, a obtine experienta, cunostinte etc. A recupera timpul (pierdut). Tranz. A atrage de partea sa; a cuceri. $Castigase simpatia tuturor. Tranz. A obtine, a cuceri victoria (intr-o competitie sportiva, intr-un proces etc.). Intranz. A deveni mai bogat in..., a-si spori continutul, calitatea, greutatea. - Lat. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*castiga
vb. I. Tranz. A obtine un hibrid prin procesul de hibridare; a incrucisa prin hibridare doua plante, doua specii etc.; a hibridiza. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*hibrida
vb. I. Tranz. A obtine un lucru de la cineva cu forta, prin amenintari, violenta, santaj etc. [Var.: vb. I.] - Din fr. , lat.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*extorca
vb. I. Tranz. A obtine un lucru solicitat, a primi (in dar sau de pomana). Loc. adj. = primit de pomana, obtinut prin cerseala. A castiga; a agonisi; a dobandi prin... - Lat. pop. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*capata
vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a sustine (pe cineva sau ceva); a dirija, a conduce. - Din Cf. fr. %patronner%.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*patrona
vb. I. Tranz. A ocupa prin violenta un teritoriu strain; a cotropi. Fig. A nu respecta o lege, a nesocoti un drept, o obligatie etc. - (by 6W6S14e15r15g8i9o)*incalca
vb. I. Tranz. A oferi o garantie pentru infaptuirea unui lucru; a face ca infaptuirea sa fie sigura; a pregati ceva in mod sigur, durabil; a garanta. Tranz. A da cuiva garantii asupra unui lucru; a incredinta. Refl. A-si lua toate masurile de precautie. Tranz. si refl. A incheia un contract de asigurare a vietii, a unui bun. Tranz. A realiza impiedicarea desfacerii sau deplasarii elementelor asamblate ale unui sistem tehnic. (dupa fr. ).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*asigura
vb. I. Tranz. A omori, a executa pe cineva (in urma unei condamnari) prin strangulare, cu ajutorul spanzuratorii . Expr. (Absol.) , se spune despre o persoana care abuzeaza in mod nelimitat de puterea, de autoritatea sa. Refl. A se sinucide, strangulandu-se cu streangul. Tranz. A agata un obiect de unul dintre capete, lasand restul sa atarne liber in jos. Expr. (Fam.) (cuiva) (sau ) = a nu da mancare celui care vine tarziu la masa. Refl. A se agata, a se prinde (si a se tine strans) de cineva sau de ceva; a se atarna. Intranz. A atarna, a cadea liber in jos (fiind prins sau agatat de ceva in partea superioara). Intranz. (Inv. si pop.; in expr.) (sau ) = a depinde de..., a fi conditionat de... Tranz. Fig. (Fam.) A cheltui o suma de bani (fara rost, pe lucruri care nu sunt strict necesare). - Probabil lat. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*spanzura
vb. I. Tranz. A omori pe cineva cu premeditare. Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistentele. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*asasina
vb. I. Tranz. A orchestra din nou, a face o alta orchestratie. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*reorchestra
vb. I. Tranz. A organiza, a conduce un spectacol din punct de vedere artistic si tehnic; a indruma jocul actorilor si montarea unui spectacol (de teatru, de film etc.) conform unei conceptii si viziuni prealabile a regizorului; a pune in scena. Fig. (Peior.) A pune la cale, a organiza, a conduce (din umbra) o activitate, o operatie etc. - Din (derivat regresiv). (by 12W5S6e14r14g8i8o)*regiza
vb. I. Tranz. A organiza ceva, a da o anumita structura. - Din fr. (by 4W4S12e13r13g6i7o)*structura
vb. I. Tranz. A organiza o activitate dupa norme si principii rationale . A supune anumite produse (de prima necesitate) unui consum dirijat, conform unor norme stabilite dinainte. A transforma o expresie algebrica care cuprinde o extragere de radacina intr-o expresie echivalenta, fara radical. - Din fr. Cf. rus. %rationalizirovat'.% (by 2W3S11e11r5g5i13o)*rationaliza
vb. I. Tranz. A organiza o activitate potrivit unui program; a fixa, a stabili un program conform caruia urmeaza sa se desfasoare o activitate; a cuprinde pe cineva sau ceva intr-un program de activitate. A planifica pe cineva la o anumita data pentru rezolvarea unei probleme. A introduce un program intr-un calculator in vederea rezolvarii unei probleme. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*programa
vb. I. Tranz. A organiza pe baze noi; a intocmi, a orandui din nou. - Din fr. (by 12W12S5e6r6g14i14o)*reorganiza
vb. I. Tranz. A orienta, a indruma intr-un anumit sens. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*directiona
vb. I. Tranz. A orienta ceva in sens politic, a da unui lucru un caracter politic, a prezenta ceva sub raport politic. - Din germ. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*politiza
vb. I. Tranz. A osandi printr-o sentinta judecatoreasca, a pronunta o condamnare. A-si exprima dezaprobarea in legatura cu un fapt sau cu o persoana; a invinui, a blama, a ponegri, a vesteji. A considera un bolnav pierdut, fara nici o speranta de salvare. A astupa, a inchide definitiv o fereastra, o usa etc.; a bloca. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*condamna
vb. I. Tranz. A otravi (cu venin); a face ca ceva sa devina otravitor. Refl. si tranz. Fig. A deveni sau a face sa devina neplacut, greu de suportat; a (se) inrai, a (se) inrautati. A (se) umple de suparare, de amaraciune, de ciuda, de invidie, de ura; a (se) inrai. - Lat. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*invenina
vb. I. Tranz. A pandi, a urmari si a prinde sau ucide animale sau pasari salbatice. A pescui (mai ales pesti mari). Fig. A urmari un om pentru a-l prinde; a haitui. Fig. (Adesea peior.) A urmari cu aviditate, cu staruinta. (Fam.) A pune mana pe...; a face rost. - Lat. (=).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*vana
vb. I. Tranz. A parasi pe cineva (lasandu-l fara sprijin sau ajutor); a renunta la ceva. Tranz. si intranz. A renunta la continuarea participarii la o intrecere sportiva. - Din fr.(by 4W12S6e6r14g15i8o)*abandona
vb. I. Tranz. A parcurge din nou o lucrare, o expunere etc., insistand asupra punctelor esentiale; a relua o expunere, o lucrare; a sintetiza, a rezuma. A revedea, a trece in revista, a readuce in memorie, a repeta (o lectie, o materie de invatat etc.). - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*recapitula
vb. I. Tranz. A participa baneste la o intreprindere comerciala sau industriala, cu raspundere fata de creditori pentru eventualele pierderi in limitele partii de capital social investit. - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*comandita
vb. I. Tranz. A pastra ceva pentru cineva sau pentru ceva; a pune deoparte, a retine, a opri. (Refl.) Expr. = a-si pastra pentru sine dreptul de a... (Mai ales la pasiv) A atribui, a destina exclusiv (sau special) unei persoane sau unui grup. A destina (exclusiv) pentru un anumit scop. Fig. A harazi, a meni. - Din fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*rezerva
vb. I. Tranz. A perturba receptia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bruia
vb. I. Tranz. A planta cu ierburi un teren sterp. (Inv.) A pune intr-un loc praf de pusca, pentru a provoca o explozie. - (by 7W1S1e9r9g3i3o)*inierba
vb. I. Tranz. A planta din nou; a transplanta. Cf. fr. %replanter%. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*replanta
vb. I. Tranz. A plati anticipat taxele pentru transportul unui colet sau al unui bagaj. A timbra o scrisoare. - Din it.(by 5W5S5e13r14g7i7o)*franca
vb. I. Tranz. A plati pretul unui lucru vandut sau amanetat, pentru a-l readuce in proprietatea sa. A cumpara un obiect de la cineva care il cumparase la randul sau (oferind un suprapret). A elibera o persoana din captivitate, din robie in schimbul unei sume de bani. A lichida o obligatie baneasca, a achita echivalentul unei sume datorate. A compensa, printr-o realizare ulterioara, o actiune (daunatoare) savarsita; (despre realizari) a constitui o compensatie. Fig. A ispasi o greseala facuta. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*rascumpara
vb. I. Tranz. A ponegri, a defaima, a calomnia, a discredita. - Din fr. lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*denigra
vb. I. Tranz. A popula din nou un teritoriu. A reface un teren forestier despadurit. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*repopula
vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o actiune, o dorinta etc.) Refl. - Din fr. , lat.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tempera
vb. I. Tranz. A povesti ceva amanuntit, detaliat; a expune, a istorisi. - V. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*relata
vb. I. Tranz. A practica, a indeplini o profesie, o functie etc. A face sa fie simtit, a valorifica un drept, un privilegiu, o influenta etc. - Din lat. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*exercita
vb. I. Tranz. A preda pe cineva urmarit sau condamnat altui stat, la cerere, in conditiile prevazute de conventiile internationale; a savarsi o extradare. - Din fr. (by 14W7S8e8r1g1i10o)*extrada
vb. I. Tranz. A preface aluatul intr-o masa omogena, apasandu-l si amestecandu-l. Expr. = a bate pamantul cu picioarele prin lovituri puternice si repetate. A lovi indelung si repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoana trantita la pamant, a calca in picioare. Tranz. Fig. A examina amanuntit si in detaliu o idee, un plan, etc. Tranz si refl. A-si supune mintea le eforturi. Tranz. si refl. A (se) misca puternic; a (se) agita. Refl. (Despre fiinte) A umbla incolo si incoace; a (se) agita. Refl. (Despre fiinte) A umbla incolo si incoace, a nu avea astampar. Tranz. A invarti, a rasuci un obiect in mana. Expr. = a manifesta o mare neliniste, o tulburare prin frecarea puternica a mainilor. - Lat.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*framanta
vb. I. Tranz. A preface boabele de cereale in faina cu ajutorul pietrelor sau al valturilor morii; a preface diverse boabe sau materiale in pulbere cu ajutorul morii, al rasnitei sau al altor unelte. (Adesea fig.) A faramita, a zdrobi, a ruina, a roade, a manca. Refl. Fig. A chinui, a consuma, a distruge. Fig. A examina sau a medita indelung; a rumega, a depana. - Lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*macina
vb. I. Tranz. A preface un material solid in pulbere. Tranz. si refl. Fig. A (se) distruge; a (se) nimici; a face sa dispara sau a disparea. A imprastia particule fine dintr-un corp solid sau dintr-un lichid cu ajutorul unui pulverizator. - Din fr. , lat.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*pulveriza
vb. I. Tranz. A pregati din punct de vedere tehnic si grafic un manuscris inainte de trimiterea lui la tipar. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*tehnoredacta
vb. I. Tranz. A pregati din timp ceva, a face ca ceva sa fie gata (in vederea unei actiuni sau a unei prelucrari ulterioare). Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata sa... Tranz. si refl. A (se) pregati in vederea unui examen, a unei activitati; a invata temeinic. Tranz. A preveni pe cineva asupra unui eveniment, a anunta pe ocolite, cu menajamente. Tranz. A gati (o mancare). - Din fr. lat. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*prepara
vb. I. Tranz. A pregati si provoca un fenomen (explozie, reactie chimica etc.) printr-o actiune exterioara. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*amorsa
vb. I. Tranz. A pregati stereotipul pentru tiparirea unei lucrari de mare tiraj; a tipari cu ajutorul unui stereotip. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*stereotipa
vb. I. Tranz. A prelucra. a finisa sau a ornamenta cu dalta, cu ciocanul etc. diferite obiecte (de metal) pentru a le da forma sau aspectul dorit. Tranz. Fig. A aduce imbunatatiri (de stil, de exprimare) unei lucrari (literare, stiintifice); a ciopli. Tranz. si refl. Fig. A face sa capete sau a capata deprinderi civilizate, cultura etc. - Din fr.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*cizela
vb. I. Tranz. A prelucra anumite deseuri in vederea refolosirii lor. - Din fr.. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*recicla
vb. I. Tranz. A prelucra cu ajutorul computerului. A introduce folosirea computerului in diverse domenii de activitate. - Din engl. (by 11W11S5e5r13g14i14o)*computeriza
vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de constructie. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i2o)*buciarda
vb. I. Tranz. A prelucra, in cadrul unui seminar, materia predata la curs sau o materie de studiu. suf. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*seminariza
vb. I. Tranz. A prelucra interiorul unei piese cilindrice, dandu-i diametrul cerut. A calibra exact dimensiunile unui orificiu dintr-o piesa mecanica. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aleza
vb. I. Tranz. A prelucra (la strung) un material de forma unei bare in piese, care, atunci cand sunt gata, sunt taiate succesiv din aceasta. A executa operatia de decoletare. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*decoleta
vb. I. Tranz. A prelucra mecanic o piesa, un semifabricat, spre a obtine forma si dimensiunile prescrise. A sorta, dupa marime, cereale, fructe, puieti de pom etc. A restrange albia variabila a unui rau prin lucrari hidrotehnice. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*calibra
vb. I. Tranz. A prelucra o opera literara (cu caracter epic) pentru a putea fi |reprezentata|reprezenta|. Fig. A face ca ceva sa devina dramatic . (Ir.) A exagera gravitatea unui eveniment, a unei situatii; a lua in tragic. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*dramatiza
vb. I. Tranz. A prelucra prin aschiere suprafata unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. = masina-unealta cu ajutorul careia se efectueaza operatia de rabotare; raboteza. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*rabota
vb. I. Tranz. A prelucra prin aschiere suprafata unui obiect cu ajutorul polizorului. = polizor. A lamina la rece foile de tabla subtire. - Din Cf. fr. %polir%.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*poliza
vb. I. Tranz. A prelucra prin aschiere un material cu freza. = masina-unealta destinata prelucrarii prin aschiere a suprafetelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule aschietoare; freza^1 . - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*freza
vb. I. Tranz. A prelucra prin deformare plastica, la cald sau la rece, un semifabricat din tabla pentru a obtine capace, cutii, farfurii etc. - Cf. fr. %emboutir%.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ambutisa
vb. I. Tranz. A prelucra semnalele inregistrate pe banda magnetica prin intermediul unui procesor. - Din engl. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*procesa
vb. I. Tranz. A prelucra si a finisa unele piei tabacite prin imprimarea, cu ajutorul sagrinului, a unui desen special, in scop decorativ sau pentru a masca unele defecte de suprafata. - Din. fr.(by 9W2S2e11r11g11i4o)*sagrina
vb. I. Tranz. A prelucra suprafata unui obiect prin aschiere sau prin deformare plastica pentru a o face neteda, plana. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*plana
vb. I. Tranz. A prelucra un material (in special un metal) prin deformare plastica, cu ajutorul laminorului. A intinde, a paraleliza si a omogeniza cu laminorul fibrele textile in procesul de filare in vederea toarcerii lor. A reduce sectiunea de curgere a unui fluid. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i13o)*lamina
vb. I. Tranz. A prelucra un material in uzina cu ajutorul unei masini-unelte. A fabrica un produs intr-o uzina. (din fr. ) [def., etim. ](by 15W8S9e2r2g11i11o)*uzina
vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastica, cu ajutorul unei matrite. - Din (by 1W2S10e10r4g4i12o)*matrita
vb. I. Tranz. A prelucra un material textil fibros la carda; a scarmana, a daraci. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*carda
vb. I. Tranz. A prelucra un metal pretios sub forma de filigran . A aplica un filigran in timpul fabricarii hartiei. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*filigrana
vb. I. Tranz. A prelucra un metal prin aschiere cu ajutorul unei morteze. - Din fr. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*morteza
vb. I. Tranz. A prepara peste, carne etc. cu un sos facut din untdelemn, bulion, lamaie sau otet si diverse condimente (pentru consumul imediat sau pentru conservare). - Din fr. germ. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*marina
vb. I. Tranz. A prepara un sote, a rumeni usor legumele sau carnea in grasime. (din fr. ) (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sota
vb. I. Tranz. A prescurta (in scris sau in vorbire), un cuvant, un titlu etc.; a nota ceva printr-un simbol, printr-o sigla. - Din lat., it.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*abrevia
vb. I. Tranz. A pretui pe cineva sau ceva mai putin decat merita, a aprecia sub valoarea reala, a micsora importanta unei persoane, a unui lucru, a unei situatii; a subestima, a subevalua. Refl. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*subaprecia
vb. I. Tranz. A prevedea cu o cuirasa; a imbraca, a proteja cu o cuirasa. Fig. A intari, a fortifica, a oteli, a inarma. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*cuirasa
vb. I. Tranz. A prevedea cu (sau a instala) semafoare (pe) o cale de rulare, o intersectie de drumuri. suf. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*semaforiza
vb. I. Tranz. A prevedea intr-un buget pentru un anumit scop o suma de bani, materiale etc. - Din .(by 8W8S1e1r10g10i3o)*aloca
vb. I. Tranz. A prevedea perceperea unui acciz (unei accize). (din + suf. ) [in ](by 13W13S6e6r15g15i8o)*acciza
vb. I. Tranz. A prevedea sau a aplica cuiva o anumita sanctiune penala; a pena, a sanctiona. A prevedea sau a cere cuiva o anumita despagubire; a amenda. A aplica unui sportiv o anumita sanctiune pentru incalcarea regulamentului de joc. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*penaliza
vb. I. Tranz. A preveni sau a inlatura sensibilitatea unei persoane fata de anumite medicamente, vaccinuri, seruri etc. A micsora sensibilitatea unei emulsii fotografice. - Din fr. (by 8W2S10e11r4g4i12o)*desensibiliza
vb. I. Tranz. A prezenta, a infatisa ceva in felul sau personal; a imprima un caracter personal unei actiuni. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*subiectiva
vb. I. Tranz. A prezenta (ceva) in mod sentimental, a face sa capete un caracter sentimental. suf. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*sentimentaliza
vb. I. Tranz. A prezenta un fapt in dimensiuni marite fata de realitate, a da proportii, a amplifica peste masura; a deforma realitatea prin marirea proportiilor unui fapt. - Din fr. , lat.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*exagera
vb. I. Tranz. A prezenta viata unui om celebru, a unui fapt istoric etc. cu detalii imaginate de autor. - Din it. fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*romanta
vb. I. Tranz. A pricinui cuiva o deziluzie, a face (pe cineva) sa-si piarda sperantele, increderea, iluziile; a deceptiona, a dezamagi. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*deziluziona
vb. I. Tranz. A primi o suma de bani; a obtine valoarea in bani a unei polite, a unui bilet de banca etc. Fig. (Fam.) A primi lovituri. - Din it. (by 10W10S10e3r4g12i12o)*incasa
vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) in casa ca oaspete, oferindu-i mancare si bautura; a da de mancare; a trata, a cinsti. Tranz., intranz. si refl. (Inv. si pop.) A manca; a petrece, a benchetui. - Din lat.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*ospata
vb. I. Tranz. A prinde, a apuca (si a strange), a scoate, a smulge ceva cu pensa . A face pense la un obiect de imbracaminte. - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*pensa
vb. I. Tranz. A prinde, a inregistra, a capta unde sonore, luminoase etc. - Cf. %receptor%, %receptiv%, %receptie%.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*recepta
vb. I. Tranz. A prinde, a lua, a insfaca, a inhata (cu mana). A pune mana (in graba) pe ce are la indemana; a lua, a-si insusi ceva la repezeala. Expr. (Intranz.) = (Care) pe unde nimereste. = in mod superficial, cand si cand, in graba. Refl. A se prinde, a se agata, a se tine (cu mainile) de ceva sau de cineva. Tranz. Fig. (Despre stari fizice sau sufletesti) A-l cuprinde; a-l coplesi. Expr. (Fam.) = n-ai de gand sa mai ispravesti odata? se zice (in semn de mirare sau de nemultumire) cand cineva comite (pe neasteptate) un act nepotrivit. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva sau ceva care este gata sa plece. Tranz. A trai atata, incat sa poata cunoaste pe cineva sau sa fie martor la ceva. Intranz. A primi ceva prin traditie; a mosteni un obicei, o deprindere etc. Tranz. si refl. A incepe sa faca ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a intreprinde ceva. Tranz. si intranz. A se indrepta, a se deplasa intr-o anumita directie. - Lat.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*apuca
vb. I. Tranz. A prinde, a retine un obiect in timpul miscarii lui; a surprinde si a controla o convorbire telefonica, o corespondenta intre doua persoane etc. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*intercepta
vb. I. Tranz. A prinde ceva cu ajutorul unor capse. A echipa, a prevedea cu o capsa. - Din (by 12W5S5e13r14g7i7o)*capsa
vb. I. Tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicand-o sau strangand-o si producand o senzatie dureroasa; a ciupi. A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicandu-le putin si dandu-le drumul, pentru a le face sa vibreze. Tranz. A rupe sau a taia cate putin din ceva. (Fam.) A se alege cu ceva. (Fam.) A fura cate putin, pe nesimtite; a ciupi, a sterpeli. Tranz. (Despre insecte) A intepa, a musca. Expr. (sau = foarte putin, aproape deloc. (Despre animale si pasari) A apuca cu dintii, cu ciocul, fara a rani; a manca. Tranz. si intranz. (Despre vant, frig etc.) A provoca o senzatie neplacuta, dureroasa, a intepa, a arde. Tranz. (Despre bruma, ger etc.) A strica, a vatama (partial) frunzele sau fructele plantelor. Tranz. (Despre bauturi alcoolice, condimente sau mancaruri condimentate) A provoca o senzatie de arsura, de usturime, de intepatura; a ustura. Tranz. (Glumet) A lovi, a atinge usor, a sfichiui pe cineva; a bate. Fig. A intepa cu vorba; a tachina, a sfichiui. Refl. (Reg.; despre luna si lumina ei) A incepe sa scada, sa descreasca. - Et. nec.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pisca
vb. I. Tranz. A prinde in nasturi, in copci etc. un obiect de imbracaminte. Refl. (Despre persoane) A-si strange haina, camasa etc. in nasturi, in copci; a-si lega sireturile de la incaltaminte. A potrivi una intr-alta partile componente ale unui obiect; a imbina, a uni. A termina, a pune capat, a sfarsi o actiune, o operatie etc. Refl. (Rar) A ajunge la deplina dezvoltare, la maturitate. A trage concluzia, a conchide. Refl. (Rar) A se limita, a se rezuma la... A stabili un acord, a definitiva un tratat etc. A redacta, a alcatui, a adresa un act oficial. - Lat. (by 12W12S5e5r14g14i14o)*incheia
vb. I. Tranz. A prinde unitati militare inamice; a lua pe cineva prizonier; a dobandi prin lupta bunuri materiale apartinand inamicului. A prinde un raufacator. A prinde (cu ajutorul capcanelor) un animal salbatic. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*captura
vb. I. Tranz. A prinde un obiect in mana spre a-l tine (si a se servi de el) sau spre a-l pune in alta parte. Expr. = a schimba (cu dibacie) subiectul unei discutii. = a pleca (repede) de undeva. (sau ) = a pune arma in pozitie de tragere, a se pregati sa traga cu arma; a ochi. ( sau ) = a saluta. , se spune despre un vanator foarte iscusit, bun ochitor. (de la cineva sau de la ceva) = a renunta la ceva, a nu mai spera. sau (intranz.) = a se razgandi. (sau )... = a privi insistent. = a scapa de o grija, a se elibera. (o suferinta) = a face sa-i treaca cuiva (o suferinta) imediat. (Refl.) (cuiva) , se spune cand cineva a scapat de o grija chinuitoare. A apuca pe cineva sau ceva cu mana; a cuprinde cu bratul (de dupa...); a inhata, a insfaca. Expr. (Fam.) = a se imbata. (Refl. recipr.) = ai aceleasi apucaturi ca el. (sau ) = a se inclesta la bataie cu cineva; a se certa in mod violent cu cineva. (cu cineva) = a se lupta (cu cineva) corp la corp. A manca (pe apucate), a inghiti din ceva; a inghiti o doctorie. Expr. = a bea peste masura. A imbraca, a pune pe sine o haina etc. Expr. = a imbraca in toate zilele hainele de sarbatoare. (Fam.) = a se obraznici. A scoate ceva din locul in care se afla; a smulge, a desprinde. Refl. (Rar) A inceta sa mai existe; a disparea. A scoate ceva in cantitate limitata. Expr. (cuiva) = a face sa curga printr-o incizie o cantitate de sange (pentru a obtine o descongestionare, pentru analize etc.). A deposeda pe cineva de un lucru (fara intentie de a si-l insusi). Expr. (cuiva) = a inlatura (pe cineva) de la un post de raspundere, in special de la comanda unei unitati militare. (cuiva) (sau ) = a fermeca (pe cineva), a orbi prin stralucire, a impresiona foarte puternic, a zapaci, a ului pe cineva. (cuiva) (sau ) = a omori. (sau ) = a se sinucide. (Pop.) A face sa paralizeze, a paraliza o parte a corpului. A-si insusi ceea ce i se cuvine, a pune stapanire pe ceva; a primi, a capata. A(-si) face rost de ceva; a gasi pe cineva sau ceva. Expr. (sau ), se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseste acolo unde era mai inainte. (Fam.) = a nu-ti aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. A cumpara. A incasa o suma de bani. A-si insusi un lucru strain. A cuceri; a ocupa. A ataca intr-un anumit fel sau cu o anumita arma. A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plata. Expr. (pe cineva) = a-si asocia (pe cineva) intr-o intreprindere. (pe cineva) = a angaja (pe cineva) fara salariu, cu promisiunea de a-l capatui. A invita pe cineva la joc, la dans. A primi pe cineva la sine; a contracta o legatura de rudenie cu cineva. Refl. recipr. A se casatori. A se angaja, a se insarcina (cu ceva). Expr. = a fi numit la conducerea unei unitati sau actiuni (militare). (un lucru) = a primi un lucru, asumandu-si raspunderea pentru buna lui pastrare. = a se declara si a se socoti raspunzator de ceva. (Refl. recipr.) (sau etc.) = a se certa. A contracta o boala molipsitoare. (Despre vase) A avea o anumita capacitate, a cuprinde. (In expr. si loc. vb.) (sau ) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectiona un obiect. (ceva) = a inchiria. (ceva) = a arenda. = a participa. = a imita exemplul altuia. (sau etc.) = a se obisnui sa... sau = a reproduce intr-o scriere sau intr-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicand sursa sau insusindu-si pasajul in mod fraudulos). = a se infiinta. = a se termina. (sau etc.) = a parea, a da impresia de... etc. = a se schimba, a se transforma. = a purta un nume care se leaga de..., care aminteste de... (sau ) = a obtine o nota buna (sau rea). = (despre ambarcatii) a avea o spartura prin care intra apa, a se umple de apa. = a se aprinde. (Inv.) (sau etc.) = a primi veste (sau scrisoare, raspuns etc.). A duce cu sine. Expr. = a se desparti de cineva, rostind cuvinte de ramas bun. , se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el. (sau ) = a pleca repede dintr-un loc; a o sterge. (pe cineva) (sau ) = a inrola un recrut. (pe cineva) = a lua (pe cineva) cu forta. (pe cineva) = a lua (pe cineva) fara veste, cu forta. sau (ori, depr. ) = a muri. (sau ), se spune cand cineva este intr-o situatie critica sau la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (In imprecatii) A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de insotitor. Expr. (pe cineva) (sau etc.) = a proceda cu tact, cu blandete, a trata (pe cineva) cu menajamente. (pe cineva) = a se purta rau (cu cineva). (pe cineva) sau (refl.) = a maguli pe cineva (pentru a-i castiga bunavointa). (pe cineva) (sau ) = a ocroti (pe cineva). (pe cineva sau ceva) (sau etc.) = a-si bate joc de cineva. (pe cineva) = a ameninta (pe cineva). (pe cineva) (sau etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteala. (pe cineva) = a incepe (cu cineva) o discutie pe ocolite cu scopul de a obtine ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplacut. = nu ma trata, nu-mi vorbi in felul acesta nepotrivit. = a considera ca este asa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. (ceva) = a nu lua in serios. (ceva) (sau ) = a judeca un lucru drept bun (sau rau). (pe cineva sau ceva) (sau )... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. = a se impaca cu situatia. Refl. (Despre vopsele) A se desprinde, a se sterge (si a se lipi pe altceva). (Despre vehicule) A transporta pe cineva. A incepe, a porni sa... (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). Expr. = a-l cuprinde, a-l coplesi. (sau ) = a se teme de cineva (sau de ceva). (Refl.) = a incepe sa fie ingrijorat, a se ingrijora; a se nelinisti. (Construit cu pronumele "o", cu valoare neutra) A pleca, a porni. Expr. (sau ) = a pleca repede. = a porni in fuga, in goana. (sau ) = a porni la galop (sau la trap, la pas). (Reg.) = a porni la pascut. = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). (cuiva) (sau ) = a intrece (pe cineva). = a porni in zbor; a pleca repede; a parasi (o ruda, un prieten) stabilindu-se in alta parte. (Refl.) (sau ) = a porni in urma cuiva (sau a ceva); a se alatura cuiva; a urmari, a alunga, a fugari; a porni undeva orientandu-se dupa cineva sau dupa ceva; a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (Refl. recipr.) = a pleca la drum cu cineva; a se intovarasi, a se asocia cu cineva. (Refl.) (sau ) = a-si petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) si a uita de o grija, de o preocupare etc., a se distra. = a se antrena intr-o conversatie, uitand de treburi. A se indrepta intr-o directie oarecare; a coti spre... (Despre cai de comunicatie si ape curgatoare) A-si schimba directia. A merge, a parcurge. Expr. = a pleca la intamplare, fara nici un tel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [Pr.: - Prez. ind.: ; prez. conj. pers. 3: ] - Lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*lua
vb. I. Tranz. A privi, a urmari, a vedea un film, un spectacol (inainte de premiera). - Din fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*viziona
vb. I. Tranz. A privi cercetator, atent; a cauta sa patrunda cu privirea; a examina in amanunt. Fig. A patrunde cu mintea, a analiza, a cerceta atent. - Din fr. lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*scruta
vb. I. Tranz. A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de incantare, de stima etc. - Din fr. , lat.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*admira
vb. I. Tranz. A procura marfuri prin vanzare sau a pune la dispozitie servicii, contra plata, in baza unei intelegeri prealabile; a livra. A da, a oferi o informatie, o stire etc. - Din Cf. fr. %fournir%.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*furniza
vb. I. Tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. A procura obiecte rare. suf.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*achizitiona
vb. I. Tranz. A produce, a cauza, a provoca o emotie. Refl. A fi cuprins de o emotie. - Din fr.(by 6W6S6e15r15g8i8o)*emotiona
vb. I. Tranz. A produce doliu; a pricinui o durere adanca. - Cf. fr. %endeuiller%.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*indolia
vb. I. Tranz. A produce ionizarea unui mediu; a folosi ionizarea. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ioniza
vb. I. Tranz. A produce o impresie puternica asupra cuiva; a emotiona, a misca. (Despre lumina) A actiona asupra substantei sensibile de pe o placa, de pe un film sau de pe o hartie fotografica, dand nastere unui proces chimic datorita caruia se inregistreaza o imagine. - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*impresiona
vb. I. Tranz. A produce o marfa in serie si in cantitati mari, prelucrand materia prima intr-o fabrica, intr-o uzina etc. P. gener. (Fam.) A face, a confectiona, a realiza. Fig. A nascoci, a plasmui, a inventa. - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i14o)*fabrica
vb. I. Tranz. A produce o stare de bucurie, de multumire, de entuziasm, de satisfactie; a fermeca, a fascina, a vraji. Tranz. si refl. A (se) amagi, a (se) insela, a (se) pacali. - (dupa fr. ).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*incanta
vb. I. Tranz. A produce, prin atingeri usoare asupra unor parti ale corpului, o senzatie particulara, care provoaca cuiva un ras convulsiv nestapanit. Refl. A fi sensibil la asemenea atingeri (reactionand printr-un ras convulsiv). Fig. A produce cuiva o senzatie placuta, o placere; a flata (in mod exagerat) pe cineva. [Var.: vb. IV] - Din bg. "ma gadila".(by 11W5S5e13r14g7i7o)*gadila
vb. I. Tranz. A (produce si a) raspandi lumina (artificiala) intr-o incapere, pe o strada etc. Refl. Fig. (Despre fata, ochi etc. sau despre oameni) A straluci de bucurie, de multumire etc.; a se bucura, a se inveseli. - Din fr. , lat.(by 11W11S4e4r5g13i13o)*ilumina
vb. I. Tranz. A produce striatii pe suprafata unui obiect. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*stria
vb. I. Tranz. A proiecta, a prevedea, a emite o idee, o ipoteza; a propune, a indica, a recomanda ceva. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*preconiza
vb. I. Tranz. A pronunta, a rosti un sunet, un cuvant cu ajutorul organelor de vorbire. Tranz. A pune, a adauga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. Refl. A se lega prin articulatii. - Din fr. , lat.(by 1W2S2e10r11g4i4o)*articula
vb. I. Tranz. A pronunta cuvinte magice, a oficia o slujba pentru a goni diavolul. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*exorciza
vb. I. Tranz. A pronunta cuvinte (straine) prin litera initiala a unor cuvinte obisnuite, de obicei nume proprii. - Din (by 10W11S4e4r13g13i6o)*litera
vb. I. Tranz. A pronunta nazal un sunet, a da unui sunet nuanta nazala. Refl. A capata un caracter nazal . - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*nazaliza
vb. I. Tranz. A pronunta rar si deslusit cuvintele unei fraze, ale unui text, pentru ca ascultatorul sa le poata scrie intocmai. A impune ceva in mod categoric, a obliga pe cineva sa accepte ceva fara conditii; a ordona. (Despre abstracte) A indemna, a determina stringent la o actiune. - Din fr. lat. (by 14W14S14e7r8g1i1o)*dicta
vb. I. Tranz. A proteja o anumita regiune din spatiu, un sistem tehnic etc. contra unei actiuni fizice cu ajutorul unui ecran . - Din (by 1W1S9e9r3g3i3o)*ecrana
vb. I. Tranz. A provoca, a produce, a starni, a dezlantui. - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*suscita
vb. I. tranz. A provoca contractii musculare asemanatoare cu cele cauzate de tetanos; a imbolnavi de tetanos. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*tetaniza
vb. I. Tranz. A provoca cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei parti a corpului. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*anestezia
vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufleteasca; a intrista, a amari, a mahni. (Rar) A pricinui cuiva o durere fizica. - (dupa fr. ).(by 4W13S13e6r6g15i15o)*indurera
vb. I. Tranz. A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mahni, a intrista, a descuraja (pe cineva). - Din fr. (by 14W15S8e8r9g2i2o)*deprima
vb. I. Tranz. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecata cu mahnire si cu indignare. - Din fr. , lat.(by 7W8S1e1r10g10i10o)*consterna
vb. I. Tranz. A provoca o fecundatie, a face sa procreeze. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*fecunda
vb. I. Tranz. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea in actiune a unei celule, a unui tesut sau a unui organ. A atata, a intarata. A provoca, a starni o senzatie, un sentiment. A produce un camp magnetic util intr-o masina electrica sau intr-un aparat electric; a produce un surplus de energie. - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*excita
vb. I. Tranz. A provoca un traumatism . A zgudui profund din punct de vedere moral; a provoca o trauma , un soc. - Din fr. (by 15W1S9e5r13g14i7o)*traumatiza
vb. I. Tranz. A provoca uscarea si caderea frunzelor cu ajutorul substantelor chimice in vederea grabirii coacerii si mecanizarii lucrarilor de recoltare; a desfrunzi. - Din lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*defolia
vb. I. Tranz. A publica intr-o noua editie o lucrare, o opera etc.; a scoate o noua editie a operelor unui scriitor, a retipari. Fig. A readuce in discutie, a pune din nou in circulatie, a relua, a repeta o idee, o conceptie etc. (gresita). - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*reedita
vb. I. Tranz. A pune, a aplica un sigiliu ; a inchide o scrisoare, un pachet, o incapere etc. prin aplicare de sigilii ; a pecetlui. - Din lat., it. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*sigila
vb. I. Tranz. A pune, a aseza crucis; a cruci. Expr. = a sta in inactivitate. = a incepe lupta. Refl. recipr. A trece unul pe langa altul, venind din directii diferite. (Despre drumuri) A se intretaia. Intranz. (Frantuzism, despre nave) A naviga in larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicatie; a naviga. Tranz. A imperechea diferite animale sau plante pentru a obtine urmasi cu insusiri superioare. - (by 4W12S12e6r6g14i14o)*incrucisa
vb. I. Tranz. A pune, a aseza marfuri, produse etc. intr-o magazie (pentru a le pastra); a depozita. P. gener. (Adesea fig.) A aduna, a acumula (cunostinte, invatatura, energie etc.). - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*inmagazina
vb. I. Tranz. A pune accentul pe silabele unui vers, ale unei fraze. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ritma
vb. I. Tranz. A pune, a inchide (acte scrise) intr-un dosar. (< pref. + + suf.)(by 13W6S6e14r15g8i8o)*indosaria
vb. I. Tranz. A pune baza; a intemeia, a infiinta, a institui, a crea. A intemeia afirmatii, idei, teorii etc. pe argumente, pe probe. [Var.: vb. I.] - Din fr. , lat.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*funda
vb. I. Tranz. A pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc.; a institui. A introduce pentru prima oara (un obicei, o moda etc.); a stabili. [Pr.: -] - Din fr. lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*instaura
vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente stiintifice. - Din Cf. germ. %fundamentieren%.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*fundamenta
vb. I. Tranz. A pune bemolul inaintea unei note sau a unui sir de note. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*bemoliza
vb. I. Tranz. A pune capastru unui cal, a lega un cal cu capastrul. [Var.: (reg.) vb. IV] - (by 15W8S8e2r2g10i11o)*incapastra
vb. I. Tranz. A pune capat unui balotaj, a arbitra intre doua opinii. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*departaja
vb. I. Tranz. A pune capute noi la o incaltaminte uzata; a incaputa. A inlocui, total sau partial, la un ciorap uzat partea care acopera laba piciorului; a incaputa. - Din (by 5W6S14e14r8g8i1o)*caputa
vb. I. Tranz. A pune ceva in depozit . Tranz. A pune ceva la loc sigur; a lasa, a incredinta cuiva un lucru spre pastrare. Refl. A se depune, a se sedimenta. - Din (by 5W6S14e14r7g8i1o)*depozita
vb. I. Tranz. A pune ceva in ordine, in randuiala. Refl. si tranz. A(-si) potrivi tinuta exterioara. A face ca ceva sa functioneze in bune conditii. A conveni cu cineva sa faca intr-un anumit fel. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rau. Refl. A-si face un rost in viata. Tranz. A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. - Din fr.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*aranja
vb. I. Tranz. A pune coarne. Fig. A exagera, a deforma realitatea; a inflori. Fig. (Fam.) A-si insela sotul sau sotia. - Din (derivat regresiv).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*incornora
vb. I. Tranz. A pune copertele la o carte, la un caiet; a lega. - Din it.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*coperta
vb. I. Tranz. A pune cuiva catuse; a lega pe cineva cu lanturi; a inlantui. Fig. (Despre sentimente, preocupari) A pune stapanire pe cineva, a-l lipsi de libertatea spirituala. - .(by 10W3S4e12r12g5i6o)*incatusa
vb. I. Tranz. A pune cuiva intrebari in legatura cu o anumita problema. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*chestiona
vb. I. Tranz. A pune cuiva intrebari insistente; a chestiona; a pune intrebari unui martor sau unui inculpat, a supune la un interogatoriu. A examina, a chestiona un elev, un student, un candidat. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*interoga
vb. I. Tranz. A pune de acord, a impaca, a inlatura divergentele, contradictiile dintre doua sau mai multe pareri, idei, doctrine etc. (Jur.) A incerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin impacarea partilor. - Din fr. , lat.(by 2W3S3e11r12g5i5o)*concilia
vb. I. Tranz. A pune de acord partile unui tot, a indruma in sens unitar o serie de activitati desfasurate in vederea aceluiasi scop. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*coordona
vb. I. Tranz. A pune dinamita (sau un alt exploziv) pentru a arunca ceva in aer; a distruge cu ajutorul dinamitei (sau al altui exploziv). - Din fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*dinamita
vb. I. Tranz. A pune fata in fata doua sau mai multe persoane pentru a verifica adevarul spuselor lor. A pune fata in fata obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara. Refl. A putea face fata unei situatii, probleme etc. (deosebit de) dificile. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*confrunta
vb. I. Tranz. A pune frau; a imblanzi, a domestici. Fig. A stavili, a retine, a potoli. Tranz. si refl. Fig. A (se) stapani, a (se) domina. - Lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*infrana
vb. I. Tranz. A pune fund la un butoi, la o putina etc. A astupa complet un orificiu, o deschizatura. Expr. (cuiva) = a obliga (pe cineva) sa taca. Fig. A inabusi un sunet, un zgomot. Loc. adv. = fara zgomot, inabusit. Refl. (Despre drumuri, suprafete etc.) A se inchide, a se sfarsi. Expr. (Fam.) (cuiva) = a ajunge intr-o situatie fara iesire, a nu-i mai merge; a o pati. (Despre conducte, santuri etc.) A se astupa. Tranz. Tranz. A vari, a indesa (undeva la fund, in adancime) A umple bine. Expr. (sau ) = a fi condamnat la ani grei de inchisoare. A Indesa pe cap palaria sau caciula. Refl. A se duce, a intra, a se ascunde intr-un loc unde nu poate fi usor descoperit. Fig. A pune pe cineva intr-o situatie grea, fara iesire. Refl. si tranz. A (se) adanci, a (se) cufunda. Refl. A intra intr-un loc care este (sau pare a fi) fara capat, fara iesire. Lat. sau (by 11W11S4e5r13g13i7o)*infunda
vb. I. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tractiune; a pune calul sau un alt animal de tractiune in ham la un vehicul. Tranz. si refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi staruitoare; a (se) injuga. - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*inhama
vb. I. Tranz. A pune impreuna, in proportii determinate, substantele sau materialele care formeaza un amestec; a distribui dupa o anumita masura elementele care formeaza un tot. A determina proportia in care un element, o substanta sau un material intra, impreuna cu altele, in compozitia unui tot. A determina cantitatea de substanta sau de material care produce un anumit efect intr-un amestec. Fig. A folosi ceva in proportii judicioase, bine echilibrate. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*doza
vb. I. Tranz. A pune in imposibilitate de a se manifesta, a face inofensiv, a reduce la pasivitate, a paraliza; a anihila actiunea unei forte prin alta forta contrara, a contracara, a zadarnici. Tranz. si refl. (Lingv.) A determina sau a suferi o neutralizare. Tranz. fact. si refl. (Chim.) A (se) face neutru . Tranz. (Fiz.) A compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare si cel de iesire al unui amplificator electric. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*neutraliza
vb. I. Tranz. A pune in lumina, a scoate in evidenta; a evidentia, a observa, a remarca, a sublinia. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*releva
vb. I. Tranz. A pune in miscare, de obicei alternativa, o piesa mobila de-a lungul unui canal facut intr-o bara dreapta sau curba. V. Intranz. - Din fr. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*culisa
vb. I. Tranz. A pune in ordine, a aranja, a randui; a sistematiza. Spec. A pune la punct un mecanism, a face sa functioneze regulat; a repara. Spec. A regla, a potrivi. Fig. (Fam.) A pune pe cineva la punct, a-l invata minte, a-i da o lectie, a-l reduce la tacere. - Din lat., it. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*regula
vb. I. Tranz. A pune in pamant semintele unei culturi; a semana^1. A pune in apa icre sau pesti de reproductie, in vederea obtinerii unei culturi artificiale. A introduce pe cale artificiala gameti masculi in organele genitale femele, in vederea reproductiei. A introduce intr-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc. - (dupa fr. ).(by 15W15S9e9r2g3i11o)*insamanta
vb. I. Tranz. A pune in practica, in functiune, a aplica; a integra; a indeplini, a realiza. - Dupa engl.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*implementa
vb. I. Tranz. A pune intr-un corset (medical). Fig. A impiedica pe cineva in actiunile sau in gandurile sale; a ingradi, a incatusa. - (by 2W2S11e11r4g5i13o)*incorseta
vb. I. Tranz. A pune in valoare, a face sa primeasca o anumita valoare; a scoate in evidenta valoarea unui lucru; (in special) a folosi in procesul de productie anumite materii prime care duc la realizarea unor produse de valoare mai mare. A schimba o hartie de valoare sau un obiect cu contravaloarea lui in bani. suf.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*valorifica
vb. I. Tranz. A pune in valoare, a infrumuseta un lucru adaugandu-i o podoaba; a impodobi, a decora. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*orna
vb. I. Tranz. A pune la adapost intr-un garaj, intr-un depou etc. un autovehicul, un tramvai etc. A manevra un tren, o locomotiva etc. pe o linie de garaj. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*gara
vb. I. Tranz. A pune la cale, a pregati, a planui o actiune (de obicei reprobabila). - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*premedita
vb. I. Tranz. A pune la dispozitie, a darui cu totul; a inchina, a destina. Tranz. si refl. A (se) dedica, a (se) devota. A stabili; a consfinti. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*consacra
vb. I. Tranz. A pune mecanismul unei arme (de foc) in pozitia imediat precedenta descarcarii ei. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) inarma. A dota cu armatura o piesa sau un element de constructie din beton pentru a le mari rezistenta. A consolida o galerie de mina etc. prin montarea unei armaturi. A lansa in serviciu o nava cu intreg utilajul necesar. - Din fr. it. lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*arma
vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi intr-o mancare, a condimenta, a iuti cu usturoi. - Din (by 9W9S10e3r3g11i12o)*usturoia
vb. I. Tranz. A pune o marfa, un bun etc. in comert, a face sa devina obiect de comert. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*comercializa
vb. I. Tranz. A pune o vita (mai ales boii) la jug. Refl. si tranz. Fig. A (se) angaja, a (se) inhama la o actiune care cere eforturi staruitoare. - Din [a pune] (by 13W6S6e15r15g8i9o)*injuga
vb. I. Tranz. A pune (pentru prima oara) in circulatie, a difuza, a raspandi, a face (larg) cunoscut. Spec. A da drumul pe apa unui vas nou construit sau reparat, a-l face sa pluteasca pentru prima oara (dupa construire sau reparare). A emite un decret, un mandat de arestare etc. A arunca, a azvarli (spre un obiectiv). A arunca, a indrepta spre tinta un anumit fel de armament. Refl. A se arunca cu putere, a face o saritura indrazneata. Refl. Fig. A se angaja cu indrazneala intr-o actiune. - Din fr. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*lansa
vb. I. Tranz. A pune pe un act, pe o scrisoare etc. o data anterioara celei reale. (dupa fr. ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*antedata
vb. I. Tranz. A pune pe un act, pe o scrisoare etc. o data posterioara datei redactarii. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*postdata
vb. I. Tranz. A pune piper sau, alte condimente (iuti) in mancare. (Rar) A ustura, a pisca (in urma consumarii unui aliment puternic condimentat). [Var.: vb. I.] - Din .(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pipera
vb. I. Tranz. A pune sau a arunca samanta in pamantul pregatit in prealabil, pentru a o face sa incolteasca si sa rasara; a insamanta. (Inv.) A vari in pamant, a ingropa. (Pop.) A arunca boabe de grau, bomboane, stafide etc. in directia unei persoane de Anul nou sau la nunta, insotind gestul si de o urare. A pune din loc in loc; a presara, a imprastia, a risipi. Fig. A raspandi, a propaga idei, cunostinte, vrajba etc. - Lat.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*semana
vb. I. Tranz. A pune sau a presara sare in alimente sau in mancaruri, cu scopul de a le potrivi gustul sau pentru a le conserva. Expr. = a simti o satisfactie in urma unei razbunari sau a infrangerii unui adversar. Tranz. si refl. A da sau a capata un gust (mai) sarat. [Prez. ind. si: ] - Lat.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*sara
vb. I. Tranz. A pune sechestru asupra unor bunuri aflate in litigiu sau apartinand unui debitor (ca masura de asigurare sau de incasare silita a datoriei). A retine o persoana cu forta si in mod ilegal. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. , lat.(by 13W13S6e15r15g8i9o)*sechestra
vb. I. Tranz. A pune stapanire pe..., a lua in stapanire cu forta armata un teritoriu, un oras etc.; a cuceri. A lua (temporar) in stapanire, a avea in folosinta un imobil, un spatiu locativ. A se intinde pe o suprafata, a se situa. A retine, a rezerva. A lua in primire, a detine un post, o functie etc. Fig. A detine un loc intr-o ierarhie. Refl. A lucra intr-un anumit domeniu, a avea drept ocupatie sau profesiune; a se indeletnici cu... (Cu determinari introduse prin prep. "de") A se consacra unei preocupari temporare. Tranz. (Inv.) A preocupa, a absorbi. A se interesa, a se ingriji de cineva sau de ceva; a acorda atentie deosebita. - Din lat. fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*ocupa
vb. I. Tranz. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. A pune ceva in practica; a intrebuinta, a folosi; a face, a administra. Loc. vb. (cuiva) = a pedepsi cu bataia (pe cineva). A raporta un principiu general la un caz concret, particular. - Din fr. lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*aplica
vb. I. Tranz. A pune un mic semn (in forma de "v") la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o lista etc. spre a sti ca au fost verificate, controlate etc. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*bifa
vb. I. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. in stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o noua stare de echilibru. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scadea fara ca sa varieze deformatia corpului. Refl. si tranz. Fig. A (se) linisti, a (se) destinde (dupa un efort sustinut); a deveni sau a face sa devina mai putin incordat. - Din fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*relaxa
vb. I. Tranz. A purifica fonta prin separarea grafitului. suf. Cf. germ. %graphitieren%.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*grafitiza
vb. I. Tranz. A rari, a distanta, a desparti prin spatii mai mari (cuvinte, randuri, obiecte). - Din (by 14W14S8e8r1g1i10o)*spatia
vb. I. Tranz. A rasadi la distante mai mari plantele tinere, crescute in rasadnite si sere, pentru a le asigura conditii favorabile de nutritie; a transplanta, a replanta. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*repica
vb. I. Tranz. A rascroi mult un obiect de imbracaminte (feminina) in jurul gatului, adancind uneori taietura in fata, in spate sau peste umeri. - Din fr.(by 9W9S9e2r3g11i11o)*decolta
vb. I. Tranz. A raspandi, a face sa fie cunoscuta de catre un numar mare de oameni, intr-o forma accesibila, o persoana, o idee, o stiinta etc. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*populariza
vb. I. Tranz. A raspandi, a imprastia, a emana caldura, miros etc.; a exala. Refl. (Despre mirosuri, caldura etc.) A se desprinde. A elimina, a scoate un gaz dintr-o combinatie chimica. A elibera, a scapa pe cineva de o sarcina, de o indatorire; a elibera ceva de un obstacol. A indeparta surplusul de material de pe o piesa pentru a inlesni o operatie ulterioara sau pentru a obtine o suprafata curata; a elibera un teren de diverse lucruri care stanjenesc utilizarea lui. (La fotbal, hochei etc.) A trimite mingea departe de propria poarta pentru a evita o actiune periculoasa a adversarului. (La scrima) A-si desprinde floreta de floreta adversarului. [Prez. ind. pers. 3 si: ] - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*degaja
vb. I. Tranz. A raspandi, a propaga o stire, o idee etc. (prin viu grai, prin presa, prin radio etc.). A distribui, a pune in vanzare o carte, o publicatie etc. Tranz. A propaga, a raspandi, a imprastia in toate directiile sunete, lumina, caldura etc. Refl. Intranz. (Despre moleculele unui corp) A patrunde in masa altui corp cu care se afla in contact. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*difuza
vb. I. Tranz. A rasturna cu plugul brazde de pamant in vederea pregatirii solului pentru cultivare. - Lat.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ara
vb. I. Tranz. A rasuci doua sau mai multe fire de matase pentru a obtine un fir mai uniform, cu aspect mai frumos si cu o rezistenta mai mare. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*mulina
vb. I. Tranz. A rasuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, canepa etc.) pentru a-l transforma in fire; a toarce. Tranz. A rasfira in mana, incet si una cate una, cartile de joc (astfel incat sa se vada numai initialele din coltul din stanga de sus). Tranz. A taia intr-un anumit fel suvite dintr-un par prea des. Tranz. A desfasura incetul cu incetul lantul ancorei, o parama etc. (in momentul acostarii sau plecarii navei). Intranz. (Despre lampi cu fitil) A arde rau, palpaind si scotand fum. Tranz. A urmari in mod discret pe cineva (fara ca cel urmarit sa observe). - Din fr. lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fila
vb. I. Tranz. A realiza, a da o forma definitiva unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcatui^1, a intocmi; a redacta. A efectua operatiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obtinerea unor aliaje in stare topita in vederea turnarii lor. - Din fr. lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*elabora
vb. I. Tranz. A realiza cuplarea a doua mecanisme cu ajutorul ambreiajului. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*ambreia
vb. I. Tranz. A realiza mixajul unui film. (Rar) A amesteca . - Din (derivat regresiv).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*mixa
vb. I tranz. A realiza o crusta la suprafata unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obtine o crusta frumoasa, in mod curent suprafata preparatului se acopera cu un strat de branza sau pesmet. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*gratina
vb. I. Tranz. A realiza o formalizare. Refl. A se supara, a se simti jignit de nerespectarea unor reguli (neinsemnate) de politete. - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*formaliza
vb. I. Tranz. A realiza operatia de audit. (< + suf. ; cf. engl. < engl. med. < lat. = auzire, ascultare < lat. = a auzi, a asculta) [in ; def. si et. ](by 15W1S9e9r3g3i11o)*audita
vb. I. Tranz. A realiza o sintonie; a acorda pe aceeasi frecventa. - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*sintoniza
vb. I. Tranz. A realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale carui marimi caracteristice s-au abatut de la anumite conditii impuse. A stabili in prealabil valorile marimilor unui sistem tehnic, care trebuie sa ramana constante in timpul functionarii sistemului; a potrivi. (Mil.) A potrivi, a indrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unitati de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. A aranja, a orandui, a potrivi. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*regla
vb. I. Tranz. A realiza subtitlurile unui film sonor. - Dupa fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*subtitra
vb. I. Tranz. A recalcula dimensiunile (unei constructii, unei masini etc.) Fig. A aborda dintr-o noua perspectiva; (rar) a regandi. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*redimensiona
vb. I. Tranz. A recita un vers (de obicei grec sau latin), descompunandu-l in diferitele sale unitati metrice sau silabice; a citi, a vorbi sau a recita accentuand fiecare cuvant, fiecare silaba. A citi o fraza muzicala accentuand timpii tari. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*scanda
vb. I. Tranz. A reclama, a cere un bun care i se cuvine, asupra caruia are drepturi. A cere, a pretinde un drept, ca fiind al sau. A asuma. - Din fr. (by 9W3S11e12r5g5i14o)*revendica
vb. I. Tranz. A reconstitui banda de rulare a unei anvelope uzate prin adaugarea unui nou strat de cauciuc pe panza. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*resapa
vb. I. Tranz. A recruta pe cineva pentru o anumita activitate (reprobabila) atragandu-l prin promisiuni, presiuni etc. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*racola
vb. I. Tranz. A rectifica inclinarea sinelor de cale ferata (dupa un anumit timp de exploatare). (by 9W2S2e11r11g4i5o)*resabota
vb. I. Tranz. A rectifica o inregistrare contabila gresit facuta in cartea sau in jurnalul de contabilitate al unei intreprinderi, prin adaugarea sau scaderea unei sume echivalente cu cea gresita. - Din it. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*storna
vb. I. Tranz. A recunoaste justetea unei afirmatii facute de altcineva mai inainte; a atesta, a marturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a intari o ipoteza, o afirmatie etc. (Jur.) A renunta la dreptul de a cere anularea unui act juridic, caruia ii recunoaste astfel efectele juridice. A intari hotararea, sentinta unei instante inferioare prin aprobare. A definitiva pe cineva intr-o situatie. (In biserica catolica) A oficia ritualul confirmatiei. - Din fr. , lat.(by 7W7S15e1r1g9i10o)*confirma
vb. I. Tranz. A reda o idee, un sentiment etc., in mod indirect, simbolic, metaforic; a exprima o idee, un sentiment etc. intr-un limbaj criptic, care cere o initiere pentru a fi inteles. - (by 3W12S12e5r6g14i14o)*incifra
vb. I. Tranz. A reda pe scurt esentialul unei lucrari, al unei expuneri. Refl. A se limita, a se margini la..., a se multumi cu... A cuprinde in sine; a sintetiza, a insuma. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*rezuma
vb. I. Tranz. A reduce continutul de nicotina din tutun prin trecerea ei in combinatii mai putin nocive. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*denicotiniza
vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvant, un titlu etc., a abrevia. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*prescurta
vb. I. Tranz. A reduce in functie de erori punctajul unui candidat sau concurent la o competitie, la un examen. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*depuncta
vb. I. Tranz. A reduce (lent) o suprapresiune; a micsora sau a anula o comprimare. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*decomprima
vb. I. Tranz. A reduce sau a inlatura poluarea ori sursele care o provoaca. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*depolua
vb. I. Tranz. A reduce volumul unui obiect, al unui material, a comprima prin lovire, apasare, strangere. Refl. (Despre terenuri, materiale pulverulente sau granulare) A se aseza in straturi mai compacte, a se indesa (prin scufundare), a deveni mai putin afanat. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*tasa
vb. I. Tranz. A reface o compartimentare (dupa alte criterii). (by 6W14S15e8r8g1i2o)*recompartimenta
vb. I. Tranz. A reface o ordine stricata sau a ordona dupa alte criterii. - (by 3W4S12e12r6g6i14o)*reordona
vb. I. Tranz. A reflecta in constiinta, prin prisma propriei sensibilitati, fenomene ale realitatii exterioare. Refl. A-si inabusi manifestarile exterioare; a se refugia in trairi interioare. [Pr.: -] - Din fr. (by 2W11S11e4r4g5i13o)*interioriza
vb. I. Tranz. A regiza un spectacol, a pune in scena. Fig. A pune la cale actiuni rau intentionate spre a aduce cuiva prejudicii. - Din it. (by 6W15S15e15r9g9i2o)*inscena
vb. I. Tranz. A renega public o credinta religioasa, o doctrina, o parere etc. - Din fr. , lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*abjura
vb. I. Tranz. A renunta (gratuit sau prin vanzare) la posesiunea asupra unui bun. (Despre persoane) A transmite un drept de creanta unei alte persoane. Intranz. A da cuiva dreptate intr-o discutie, a nu se mai impotrivi; a se supune; a renunta. (Sport) A se recunoaste invins (renuntand la lupta); a fi invins. Intranz. (Despre boli) A scadea din intensitate, a se ameliora. Intranz. (Despre lucruri) A nu rezista unei presiuni; a se incovoia; a se deforma; a se rupe. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*ceda
vb. I. Tranz. A reorganiza armata unei tari, a reface industria de razboi a acesteia. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*remilitariza
vb. I. Tranz. A reorganiza o institutie cu caracter religios dupa principii laice, a da caracter laic. - Din fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*laiciza
vb. I. Tranz. A reorganiza un stat, o institutie etc. pe baze democratice; a introduce un regim democratic. - Din fr. (by 8W8S2e2r2g11i11o)*democratiza
vb. I. Tranz. A repara, a aduce in buna stare, a reface in forma initiala un monument de arhitectura, o pictura etc. A instaura din nou un suveran, o dinastie sau o forma de guvernamant abolita. - Din fr. lat., it. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*restaura
vb. I. Tranz. A repara carena unei nave. A aseza o nava pe o coasta pentru a o repara. A acoperi cu tabla suprafata exterioara a unui vehicul de mare viteza. - Din fr. lat. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*carena
vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicand si prinzand cu un instrument special ochiurile rupte ori scapate sau firele desirate. - Din fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*remaia
vb. I. Tranz. A repara o tesatura rarita sau rupta, imitand modelul tesaturii, astfel incat sa nu se mai distinga locul reparat. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*stopa
vb. I. Tranz. A repartiza, a grupa scrisorile (la posta) dupa adresele destinatarilor. A transpune pe o harta topografica anumite detalii ale terenului unei regiuni; a efectua o cartare . - Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*carta
vb. I. Tranz. A repartiza si a fixa incarcatura la bordul unei nave sau aeronave pentru a obtine mentinerea echilibrului normal al acestora. - Din fr.(by 4W13S6e6r15g15i8o)*arima
vb. I. Tranz. A repeta o parte a programului artistic la cererea publicului. A cere din sala sa se execute inca o data o parte dintr-un program artistic. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*bisa
vb. I. Tranz. A reprezenta o imagine, un model etc. pe panza, pe carton, pe sticla etc. cu ajutorul pensulei si a culorilor; a zugravi. Absol. A se ocupa cu pictura , a practica pictura. A acoperi sau a impodobi cu picturi un obiect, un material. Refl. (Fam. si depr.; despre femei) A se farda (exagerat). Fig. A caracteriza (sugestiv), a infatisa (plastic) prin cuvinte, intr-o opera literara, fiinte, situatii, intamplari; a descrie, a zugravi. - Din si (derivat regresiv).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*picta
vb. I. Tranz. A reprezenta plastic, in trei dimensiuni, o figura, o imagine, o idee, un sentiment, cioplind o materie dura sau modeland o substanta plastica. - Din fr. (by 4W4S4e13r13g6i6o)*sculpta
vb. I. Tranz. A reproduce, a da nuantele unei culori, ale unui ton etc.; a reda ceva in diverse nuante. Fig. A pune in evidenta (prin treceri subtile, gradate), a reliefa prin mijloace expresive; a colora, a da expresie. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*nuanta
vb. I. Tranz. A reproduce documente sub forma de microfilme. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*microfilma
vb. I. Tranz. A reproduce imagini, desene etc. prin procedee zincografice. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*zincografia
vb. I. Tranz. A reproduce un desen sau o schita cu ajutorul hartiei de calc. A forma cuvinte sau expresii noi ori a imbogati un cuvant sau o expresie cu un sens nou cu ajutorul unui calc . - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*calchia
vb. I. Tranz. A repune in stare de functionare un autovehicul, o masina, in urma unei pene^2; a repara. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*depana
vb. I. Tranz. A repune in stare de plutire o nava esuata. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i6o)*dezesua
vb. I. Tranz. A respecta in mod deosebit, a cinsti in cel mai inalt grad, a manifesta o pretuire profund respectuoasa pentru cineva sau ceva. - Din fr. lat.(by 12W13S6e6r15g15i15o)*venera
vb. I. Tranz. A respinge, a inabusi din domeniul constientului in subconstient imagini, dorinte, reprezentari, idei sau tendinte neplacute, care contrazic constiinta morala a individului. (Tehn.) A deplasa sau a impinge, cu ajutorul unei pompe, un fluid intr-o conducta sau intr-un recipient. A prelucra la cald sau la rece piesele de metal prin batere cu ciocanul sau prin presare la unul dintre capete, cu scopul de a schimba, partial sau total, forma pieselor. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*refula
vb. I. Tranz. A respinge, a nu mai recunoaste pe cineva sau ceva; a indeparta, a arunca, a alunga, a desconsidera, a renega. A renunta la o mostenire sau la un legat. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*repudia
vb. I. Tranz. A restabili pe cineva intr-o functie, intr-o demnitate etc.; a repune pe cineva in drepturile sale. Refl. A face corp comun cu ceva, a se omogeniza; a se ingloba, a se contopi. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*reintegra
vb. I. Tranz. A restitui cuiva o suma de bani datorata. A trimite, a da inapoi (prin ramburs). - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*rambursa
vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale paioase cu masina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. Fig. A ucide oameni sau animale dintr-o data si in numar mare. - Din lat. pop.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*secera
vb. I. Tranz. A retine in memorie (depunand un efort, invatand anume); a tine minte, a memoriza. - Din lat. fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*memora
vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a imbina doua sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*asambla
vb. I. Tranz. A reuni, a strange laolalta loturi de teren, unitati agricole, unitati industriale, unitati comerciale, institutii etc.; a concentra. - Din germ. , lat.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*comasa
vb. I. Tranz. A reuni intr-un tot elemente disparate; a judeca o problema in ansamblu. (cf. fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*globaliza
vb. I. Tranz. A reveni asupra celor afirmate inainte (recunoscandu-si greseala), a retrage cele spuse; a se lepada de o fapta, de o atitudine din trecut. Refl. (Despre muschi, tegumente, tendoane etc., rar, despre fiinte) A se strange, a se zgarci, a se contracta. (Despre materiale) A-si micsora volumul. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*retracta
vb. I. Tranz. A rezolva repede si definitiv o dificultate, un conflict etc. A separa, in portiuni anatomice, dupa sortimente, calitate etc., carnea unui animal taiat pentru consum. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*transa
vb. I. Tranz. A ridica, a inainta pe cineva in functie; in grad, intr-o demnitate etc., a avansa. A declara pe cineva absolvent al unui an de invatamant, permitandu-i trecerea in anul urmator. A termina cu succes o clasa sau un an de invatamant. A sustine, a sprijini facand sa progreseze, sa se dezvolte. - Din lat.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*promova
vb. I. Tranz. A ridica sau a strange capota unui automobil. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*decapota
vb. I. Tranz. A roade, a degrada unele materiale, metale etc. in mod progresiv cu ajutorul agentilor chimici. A pregati o forma de tipar prin gravare chimica cu ajutorul unei solutii corozive. A decolora pe anumite portiuni o tesatura vopsita in vederea obtinerii unor desene. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*coroda
vb. I. Tranz. A rosti ceva cu ton ridicat (si prelungit), ca urmare a unei stari afective puternice; a striga. - Din fr. lat. (by 14W7S7e7r1g1i9o)*exclama
vb. I. Tranz. A rosti cu greutate, nedeslusit, incurcat; a bolborosi, a indruga, a ingala ; a fredona, a canta. Refl. (Reg.) A sta la indoiala; a zabovi. [Prez. ind. si: ] - Et. nec.(by 5W6S6e14r15g8i8o)*ingaima
vb. I. Tranz. A rosti cu voce tare, cu ton si cu gesturi adecvate, un text literar (in versuri). (Peior.) A vorbi cu ton declamator, emfatic, retoric. - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*declama
vb. I. Tranz. A ruga cu staruinta; a implora. Intranz. (Rar) A conspira, a unelti; a complota. - Din fr. lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*conjura
vb. I. Tranz. A ruga pe cineva sa se prezinte undeva sau sa participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. A soma. - Din fr. lat. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*invita
vb. I. Tranz. A ruga pe cineva staruitor, cu desperare (si cu umilinta). - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*implora
vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dintii unei roti dintate, ai unei perii de sarma etc. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*edenta
vb. I. Tranz. A rupe cu mana in bucati, in fasii, a sfartica o panza, o hartie etc. fara a folosi instrumente taioase. Fig. A chinui, a indurera pe cineva. Expr. (sau, refl., ) = a produce (sau a simti) o mare durere. (Despre animale) A musca, a sfartica, a rupe pe cineva sau ceva cu coltii, cu ghearele. A ataca pe cineva cu indarjire, cu rautate; a defaima, a barfi. - Lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*sfasia
vb. I. Tranz. A rupe sau a taia in aschii, in suvite sau in fasii; a prelucra un obiect inlaturand (sub forma de aschii) surplusul de material. - Din .(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aschia
vb. I. Tranz. A sacai pe cineva pentru lucruri fara importanta, a cauta cuiva pricina, a face sicane; a agasa. - Din fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*sicana
vb. I. Tranz. A saluta, a aproba prin strigate de bucurie, prin manifestari publice ale entuziasmului; a ovationa. - Din fr. , lat.(by 4W12S13e6r6g6i15o)*aclama
vb. I. Tranz. A sapa cu draga fundul unei ape si a scoate materialul sapat. A curata de mine marine o cale navigabila. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*draga
vb. I. Tranz. A sapa cu haveza fagase intr-un zacamant in curs de exploatare pentru a usura desprinderea materialului din masiv. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*hava
vb. I. Tranz. A sapa facand o cavitate in pamant (cu ajutorul unui excavator). - Din fr. (by 14W14S7e8r8g1i2o)*excava
vb. I. Tranz. A sapa o imagine, ornamente, litere etc. intr-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obtine un cliseu de imprimare sau in scop decorativ. - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*grava
vb. I. Tranz. A sarbatori implinirea unui numar de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. - Din (derivat regresiv).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*aniversa
vb. I. Tranz. A sarbatori (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); a omagia, a cinsti, a lauda. A tine sarbatoare; a nu lucra, a praznui. - Lat. (by 13W7S7e7r1g1i9o)*serba
vb. I. Tranz. A savarsi cu solemnitate un act de insemnatate publica sau privata, in special o casatorie; a oficia. A sarbatori (aducand elogii) un eveniment insemnat, o persoana etc. - Din fr. lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*celebra
vb. I. Tranz. A savarsi o frauda; a defrauda. - Din fr. , lat.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*frauda
vb. I. Tranz. A scadea, a reduce sarcinile sau obligatiile impuse unei persoane fizice sau unei institutii. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*degreva
vb. I. Tranz. A scadea dintr-o factura o suma oarecare (ca despagubire pentru lipsa la o marfa, pentru o pierdere sau o deteriorare intamplatoare). A face rabat. - Dupa fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*bonifica
vb. I. Tranz. A scapa, a pierde o ocazie. Tranz. A nu reusi, a nu izbuti intr-o imprejurare, a da gres. Refl. A nu reusi sa se afirme sau sa realizeze ceva la nivelul posibilitatilor sale. Intranz. (Despre arme de foc) A nu lua foc cand este declansata. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*rata
vb. I. Tranz. A schimba frecvent canalele la televizor cu telecomanda. (din fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*zapa
vb. I. Tranz. A schimba (in bine); a innoi, a primeni o stare de lucruri, o conceptie etc.; a face o reforma . Tranz. A scoate din uz o unealta, o masina etc.; a da la reforma datorita degradarii totale sau partiale. Tranz. A scoate o persoana din evidenta sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic). Refl. (Inv.) A se forma din nou, a se reface. - Din fr. lat. (by 6W6S15e15r15g8i9o)*reforma
vb. I. Tranz. A schimba (intentionat) intelesul, natura sau caracterul unor cuvinte, al unor idei etc.; a deforma, a altera, a falsifica. A adauga unui produs o substanta straina, spre a-l face impropriu scopurilor pentru care a fost destinat initial. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*denatura
vb. I. Tranz. A schimba legaturile unei portiuni de circuit electric prin altele sau a modifica succesiv conexiunile mai multor circuite electrice. A face racordarea unui circuit electric la retea. (Jur.) A schimba o pedeapsa mai grea in una mai usoara. - Din lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*comuta
vb. I. Tranz. A schimba ordinea initiala sau normala, fireasca; a face (ceva) invers; a intoarce pe dos; a rasturna. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*inversa
vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvant pentru a obtine alt cuvant; a transcrie sub forma de anagrama; a anagramatiza. - Din .(by 13W7S7e15r1g9i9o)*anagrama
vb. I. Tranz. A schimba profilul unei intreprinderi, al unei institutii etc.; a reorganiza. (by 11W11S11e4r5g13i13o)*reprofila
vb. I. Tranz. A schimba radical, a transforma brusc si din temelii. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*revolutiona
vb. I. Tranz. A schimba structura unui lucru organizat, a organiza pe baze noi. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*restructura
vb. I. Tranz. A scinda polizaharidele in produsi cu un grad de polimerizare mai mic sau in monozaharide. - Dupa fr.(by 3W4S12e6r6g14i14o)*zaharifica
vb. I. Tranz. A scoate, a deplasa un corp din pozitia lui normala, facandu-l sa cada intr-o parte sau sa ajunga cu susul in jos. Expr. = a taia brazda cu plugul; a ara. A intoarce (un recipient) cu fundul in sus pentru a face sa cada sau sa curga continutul; a varsa. Expr. = a bea repede, pe nerasuflate. Tranz. A culca la pamant, a pravali, a dobori. Tranz. si refl. (Despre oameni) A face sa cada sau a cadea dintr-un scaun, dintr-un fotoliu etc. Tranz. Fig. A inlatura dintr-o situatie inalta, a scoate dintr-un post de conducere, a da jos de la putere. A distruge o situatie, o pozitie, un plan, o conceptie. Refl. A sta sau a se aseza intr-o pozitie comoda, cu spatele sprijinit de ceva; a se culca. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*rasturna
vb. I. Tranz. A scoate, a inlatura pe cale chirurgicala un organ sau o portiune dintr-un organ (bolnav); a exciza. Fig. A distruge complet; a nimici, a starpi. [Prez. ind. si: ] - Din fr. lat. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*extirpa
vb. I. Tranz. A scoate amorsa unui proiectil (pentru a-l impiedica sa explodeze). - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*dezamorsa
vb. I. Tranz. A scoate, a retrage din circulatie anumite monede. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. Fig. A-si pierde, a-si reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*demonetiza
vb. I. Tranz. A scoate boul din jug. Intranz. Fig. (Rar) A ajunge sau a se opri undeva; a poposi, a se aseza. - Lat. (by 15W8S8e9r2g2i11o)*dejuga
vb. I. Tranz. A scoate din ambalaj. A face ca un motor ambalat sa revina la viteza nominala. Refl. Fig. A se elibera de griji; a se retrage dintr-o actiune, a renunta la ceva. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*dezambala
vb. I. Tranz. A scoate din montura o piatra pretioasa. A efectua o desertizare. - Cf. fr. %dessertir.% (by 13W6S6e15r15g8i9o)*desertiza
vb. I. Tranz. A scoate din pamant o planta (adulta) si a o planta definitiv in alt loc; a rasadi. A aduce si a face sa se aclimatizeze o planta sau un animal in alta regiune decat aceea unde traieste de obicei. Fig. A adapta, a impamanteni o institutie, un obicei etc. A inlocui printr-o interventie chirurgicala un tesut sau un organ bolnav cu alt tesut sau organ sanatos de acelasi fel. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*transplanta
vb. I. Tranz. A scoate dintr-un tipar in care a fost modelat. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*demula
vb. I. Tranz. A scoate dopul unei sticle sau capacul unui vas infundat. A da la o parte, a inlatura ceea ce acopera un obiect, o gaura, o deschizatura; a descoperi, a dezveli; a deschide. Expr. (Fam.) = a asculta cu atentie, a incerca sa inteleaga exact ceea ce aude. [a](by 1W9S9e3r3g11i12o)*destupa
vb. I. Tranz. A scoate fetele sau invelitorile de panza de pe perne sau de pe plapumi. (Reg.) A deschide, a intinde la vedere; a expune. [in](by 14W14S8e8r1g1i10o)*desfata
vb. I. Tranz. A scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul. [|in].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*deshama
vb. I. Tranz. A scoate in evidenta, a pune in lumina; a sublinia, a accentua. - Din (by 2W3S11e11r4g5i13o)*reliefa
vb. I. Tranz. A scoate in evidenta ridicolul, a face pe cineva sau ceva sa apara ridicol, a-si bate joc de cineva sau de ceva. - Din fr.(by 9W10S10e3r4g12i12o)*ridiculiza
vb. I. Tranz. A scoate in evidenta trasaturile specifice ale unei persoane, ale unui fapt, ale unei situatii etc. A considera pe cineva sau ceva in mod individual, a-i da un caracter propriu, facandu-l sa se deosebeasca de ceilalti. A determina un lucru prin caracterele sale individuale. [Pr.: -] - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*individualiza
vb. I. Tranz. A scoate o planta din pamant cu radacina cu tot. Fig. A face sa dispara cu desavarsire o idee, o deprindere (rea); a starpi. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*dezradacina
vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominala si toracica, la animalele taiate pentru consum. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*eviscera
vb. I. Tranz. A scoate pe cineva la pensie, in conditii determinate de lege, acordandu-i pensie. Refl. A iesi la pensie, a deveni pensionar. - Din fr. , germ.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*pensiona
vb. I. Tranz. A scoate piedica de la picioarele unui animal sau de la roata unui vehicul. A ridica piedica de la o arma de foc. [Var.: vb. I] [|im](by 13W7S7e7r1g1i9o)*despiedica
vb. I. Tranz. A scoate saua de pe spinarea unui animal de calarie. [Pr.: - Var.: vb. I] [in].(by 11W4S4e12r13g13i6o)*deseua
vb. I. Tranz. A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din mormant; a exhuma, a deshuma. Fig. A scoate la iveala (lucruri uitate). A scoate din pamant, a aduce la suprafata, prin sapaturi, un obiect ingropat. [in] (by 4W5S13e13r7g7i15o)*dezgropa
vb. I. Tranz. A scoate un copac dintr-un loc pentru a-l planta in alta parte. A dezgropa, a ridica minele explozive de pe un teren minat. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*deplanta
vb. I. Tranz. A scoate un nasture din butoniera, a face sa nu mai fie incheiat. Refl. (Despre obiecte compuse din bucati; despre bucatile care alcatuiesc un intreg) A se desface din incheieturi. [Pr.: - Var.: vb. I] - Lat. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*descheia
vb. I. Tranz. A scrie dupa regulile ortografice; a aplica o anumita ortografie. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*ortografia
vb. I. Tranz. A scufunda propria nava (pentru a nu o lasa in mainile dusmanului). A gauri corpul unei nave scufundate spre a-i putea scoate incarcatura. - Din fr.(by 2W2S11e4r4g13i13o)*saborda
vb. I. Tranz. A scurge surplusul de apa dintr-un lac (de acumulare). (Tehn.) A face sa se scurga un lichid (rezidual) intr-o apa naturala. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*deversa
vb. I. Tranz. A scuti pe cineva de o pedeapsa, a trece cu vederea vina, greseala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. Expr. (pe cineva) = a muri (dupa o boala grea). , spun cei evlaviosi cand vorbesc despre un mort. spune cel caruia i-a scapat (sau era sa-i scape) o vorba nepotrivita, necuviincioasa. A scuza. Loc. adj. = condamnabil. Expr. , formula cu care contrazici pe cineva; nici vorba! A scuti, a dispensa pe cineva de o obligatie. (Pop. si fam.) A ingadui, a permite, a da voie sa... Expr. (Reg.) = este interzis. - Lat.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*ierta
vb. I. Tranz. A scutura, a zgaltai, a agita. Tranz. A desface, a descompune. (din + suf. expresiv , cf. , ; sau din lat. , cf. ; sau din lat. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*zmacina
vb. I. Tranz. A scutura tare, a zgaltai, a zgudui; a clatina; a hurduca. Fig. A clatina din temelii o conceptie, o convingere etc.; a slabi, a submina, a subrezi. - Et. nec.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*zdruncina
vb. I. Tranz. A se catara pe un zid sau pe un alt obstacol inalt, pentru a trece de partea cealalta; a sari peste un obstacol. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*escalada
vb. I. Tranz. A se declara impotriva unui lucru (spus sau facut de cineva), a gasi rau, reprobabil (ceva spus sau facut de cineva). - Din fr. (dupa ). (by 15W15S8e8r2g2i10o)*dezaproba
vb. I. Tranz. A se impune atentiei cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. A raci sampania sau alte bauturi alcoolice cu ajutorul ghetii. - Din fr.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*frapa
vb. I. Tranz. A selectiona dupa un criteriu stabilit. A-si arata preferinta, a aprecia, a distinge (dintre mai multi). Tranz. A separa, in vederea izolarii dintr-o multime de obiecte, o serie de obiecte cu anumite caracteristici. Intranz. (Despre aparatele de radioreceptie si de telegrafie) A receptiona clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv. A regla in asa fel un aparat de radioreceptie, incat undele apropiate ca lungime sa nu deranjeze auditia. - Cf. %selectiv, selector.% (by 4W4S5e13r13g7i7o)*selecta
vb. I. Tranz. A semana graul de toamna pe ogoarele de porumb, inainte de culesul acestuia (ingropand semintele in pamant cu ajutorul sapei). - Din + .(by 8W2S2e10r11g11i4o)*intelina
vb. I. Tranz. A semna impreuna cu altcineva un act, o lucrare etc. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*cosemna
vb. I. Tranz. A semnala ceva (verbal sau in scris), a aminti (in treacat); a pomeni. A specifica, a consemna. - Din fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*mentiona
vb. I. Tranz. A semna prin parafa , a intari un act prin semnatura cu parafa. Spec. A pune o semnatura (prescurtata) pe proiectul unui tratat international prin imputernicitii statelor care l-au negociat ca dovada a acordului partilor asupra proiectului respectiv. A aplica o parafa pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceara rosie legatura unui registru sau a unui dosar, ca sa nu se poata scoate sau adauga foi. - Din fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*parafa
vb. I. Tranz. A separa capsulele de pe tulpinile de in recoltate si uscate, in vederea obtinerii semintelor de in si a fibrelor textile; a decortica. A indeparta, pe cale chirurgicala, membrana care inveleste rinichiul. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*decapsula
vb. I. Tranz. A separa cu ajutorul unor masini speciale semintele de fibrele de bumbac pentru a obtine puful de bumbac. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*egrena
vb. I. Tranz. A separa de impuritati o masa metalica. A subtia firele de lana, de bumbac etc. - Din fr. , it.(by 8W8S8e2r2g10i11o)*afina
vb. I. Tranz. A separa embrionii boabelor de cereale in procesul de obtinere a malaiului, a crupelor si a fainurilor. - (dupa fr. ). (by 7W7S1e1r9g9i3o)*degermina
vb. I. Tranz. A separa gudroanele de gazele produse la distilarea carbunilor fosili. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*degudrona
vb. I. Tranz. A separa (prin batere, cu masini speciale etc.) boabele, semintele de restul unei plante. = ansamblu, la o batoza sau la o combina, in care se efectueaza operatia de treierare a cerealelor. Fig. (Rar) A cutreiera. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*treiera
vb. I. Tranz. A separa, printr-un procedeu special, gazolina din gazele obtinute in exploatarile petroliere. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*degazolina
vb. I. Tranz. A separa sau a selectiona semintele cu ajutorul triorului . - Din (by 7W8S1e1r9g10i3o)*triora
vb. I. Tranz. A separa semintele de cuscuta aflate in amestec cu seminte de lucerna, trifoi, in, canepa etc. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*decuscuta
vb. I. Tranz. A sfarama un aliment cu dintii si a-l amesteca in gura (pentru a-l inghiti). A invarti ceva (cu limba) in gura. Fig. A pune la cale; a planui. - Lat. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*mesteca
vb. I. Tranz. A sfarama un material solid in bucati mici cu ajutorul concasorului. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*concasa
vb. I. Tranz. A sfasia, a rupe in bucati. [Var.: vb. I] - Lat. (< ). (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sfartica
vb. I. Tranz. A sfatui pe cineva sa nu faca un anumit lucru. - Din fr. prin apropiere de (by 1W1S9e10r3g3i12o)*deconsilia
vb. I. Tranz. A-si atribui in mod abuziv o calitate, un drept. - Din fr. lat.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*aroga
vb. I. Tranz. A-si da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). - Din germ.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*gira
vb. I. Tranz. A-si deplasa un os de la locul lui; a-si scranti o mana, un picior etc. - Din fr. , lat.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*luxa
vb. I. Tranz. A-si forma o opinie despre cineva sau ceva, examinand argumentele, luand in considerare |imprejurarile|imprejurare|, urmarile etc.; a discerne, a chibzui. Tranz. A aprecia, a pretui, a califica. A considera, a socoti drept... Tranz. si refl. (recipr.) A (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra. Tranz. A examina o cauza sau o persoana in calitate de judecator si a da o hotarare judiciara; a hotari, a decide ca arbitru, a solutiona un litigiu. = caz asupra caruia s-a dat o hotarare judiciara definitiva. Refl. recipr. A fi in proces, in litigiu cu cineva. - Lat.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*judeca
vb. I. Tranz. A-si inchipui ceva; a concepe, a crea, a inventa, a nascoci. - Din fr. , lat.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*imagina
vb. I. Tranz. a-si incorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se stradui sa auda. (Med.) A ausculta. A auzi. Tranz. si intranz. A fi atent la ceea ce se spune sau se canta. Tranz. A examina oral un elev. Tranz. A audia un martor (intr-un proces) Tranz. A acorda importanta celor spuse de cineva, a lua in consideratie; a implini o dorinta, o rugaminte. Tranz. si intranz. A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face intocmai cum vrea cineva. - Lat. (= ).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*asculta
vb. I. Tranz. A-si insusi, a copia total sau partial ideile, operele etc. cuiva, prezentandu-le drept creatii personale; a comite un furt literar, artistic sau stiintific. - Din fr.(by 5W5S5e14r14g7i7o)*plagia
vb. I. Tranz. A-si insusi in mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. - Din fr. , lat.(by 7W15S1e1r9g10i3o)*uzurpa
vb. I. Tranz. A-si insusi pe ascuns sau cu forta un lucru care apartine altcuiva; a lua ceva fara nici un drept de la cineva, pagubindu-l; a hoti, a jefui, a prada. Loc. adj. = care a fost luat prin furt. Expr. = prin furt, prin rapire, prin hotie. (pe cineva) = a privi pe cineva pe furis (cu dragoste). (cuiva) (sau ) = a saruta pe furis sau prin surprindere, fara voia persoanei respective. (cuiva) = a-si insusi pe apucate o meserie de la cineva (vazand cum o face si imitandu-l). (cuiva) = a fermeca, a incanta pe cineva. (cuiva) (sau ) = a orbi pe cineva; a fi indragostit. A rapi pe cineva. Fig. A lua pe neasteptate, pe nesimtite; a cuprinde. Expr. (pe cineva) = a adormi. (pe cineva) = a cadea prada gandurilor, a medita indelung. Refl. (Neobisnuit) A pleca pe furis; a fugi. Fig. A fermeca, a vraji. [Forma gramaticala: (in loc.) ] - Lat.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fura
vb. I. Tranz. A-si insusi prin frauda banii unei institutii publice; a delapida, a frauda, a frustra. - Din lat. Cf. it. %defraudare%. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*defrauda
vb. I. Tranz. A-si insusi un lucru (strain). A face ca un lucru sa fie potrivit pentru un anumit scop. - Din fr. , lat.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*apropria
vb. I. Tranz. A simti si a manifesta respect fata de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. Refl. recipr. A acorda atentia cuvenita, a tine seama de..., a nu neglija. Refl. A-si pastra demnitatea. A nu pagubi, a cruta. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*respecta
vb. I. Tranz. A simti un regret, a fi cuprins de parere de rau; a avea remuscari, a se cai. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*regreta
vb. I. Tranz. A-si reaminti, a-si aduce din nou aminte. - Din fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*rememora
vb. I. Tranz. A sistematiza si a reuni intr-un cod^2 normele juridice care se refera la o anumita ramura a dreptului. - Dupa fr.(by 11W4S5e5r13g14i7o)*codifica
vb. I. Tranz. A-si subtia, a-si ascuti vocea. Refl. A vorbi cu glas subtire, ascutit. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din (derivat regresiv).(by 12W5S5e14r14g14i8o)*pitigaia
vb. I. Tranz. A slavi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi in mod exagerat. suf. (dupa fr. ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*idolatriza
vb. I. Tranz. A slefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre pretioase etc. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*bizota
vb. I. Tranz. A smulge din radacini, a dezradacina; a starpi, a desfiinta. - Din lat., it.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*eradica
vb. I. Tranz. A smulge si a rasfira (cu mana sau cu masini speciale) lana bruta sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curata de impuritati si a le infoia. A smulge fulgii penelor pentru a face puf. Fig. (Fam.) A bate sau a certa pe cineva. - Et. nec.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*scarmana
vb. I. Tranz. A socoti cate unitati sunt intr-un sir, intr-o serie, intr-un grup etc.; a determina numarul de elemente dintr-o multime; a afla, a inregistra, a verifica numarul unui sir de obiecte etc.; (pop.) a socoti, a calcula. Expr. (cuiva) (sau ) = a tine cuiva socoteala de cat mananca, a da cuiva mancarea cu zgarcenie. = a fi in numar foarte redus. A enunta pe rand un sir de numere in ordine crescanda sau descrescanda. Expr. = imediat, intr-o clipa. A da ceva cu numar, socotind; a plati(in bani). A considera, a pune ceva sau pe cineva in acelasi numar, in acelasi grup; a cuprinde, a ingloba, a reuni un anumit numar. Expr. = a mai avea putin de trait. Refl. A face parte din..., a intra in categoria..., a se socoti printre... - Lat.(by 3W3S11e12r12g5i6o)*numara
vb. I. Tranz. A socoti suma, totalul; a aduna. A intruni un numar de..., a insuma. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*totaliza
vb. I. Tranz. A solutiona un litigiu in calitate de arbitru. A conduce desfasurarea unei competitii sportive. - Din fr.(by 8W1S1e2r10g10i3o)*arbitra
vb. I. Tranz. A sprijini, a ajuta, a insoti, a fi alaturi de cineva in actiunile sale. (Muz.) A acompania. [Var.: vb. I] - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g15i9o)*secunda
vb. I. Tranz. A spune, a face, a produce inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, facut sau produs. A citi sau a spune inca o data un rol, o lectie, pentru a le retine, pentru a le fixa in memorie sau pentru a le intelege mai bine continutul; (despre artisti) a face exercitii pregatitoare in vederea unui spectacol sau a unei auditii publice, a face repetitia unui rol, a unei piese de teatru etc. (Despre elevi, studenti) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). Refl. A se produce, a se intampla inca o data (sau de mai multe ori), a avea loc din nou. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din fr. germ. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*repeta
vb. I. Tranz. A spune, a striga, a comunica cuiva sa vina aproape sau intr-un anumit loc. A pofti, a indemna (in mod oficial) pe cineva sa participe la o actiune, la un fapt; a solicita, a apela la... (Poetic) A evoca. A ordona, a impune cuiva (in mod oficial) sa se prezinte intr-un anumit loc. Expr. = a cere, a soma sa respecte anumite reguli de disciplina, liniste etc. (sau = a incorpora (un contingent); a mobiliza armata. Refl. (impers.) A avea numele..., a se numi; a insemna, a se zice, a se socoti. Expr. = insemneaza ca..., vrea sa zica. - Lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*chema
vb. I. Tranz. A spune cu voce tare, din memorie, un text (in versuri); a declama. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*recita
vb. I. Tranz. A spune invective la adresa cuiva; a insulta. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*invectiva
vb. I. Tranz. A stabili, a hotari (ceva) dinainte, in vederea unui scop; a harazi. A hotari dinainte soarta unei fiinte sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina. - Din fr. lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*destina
vb. I. Tranz. A stabili cai de transferare a energiei electromagnetice intre doua sau mai multe sisteme care functionau inainte independent unele de altele. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*interconecta
vb. I. Tranz. A stabili data exacta a unui eveniment sau a unui fapt din trecut. A pune data pe o scrisoare, pe un act etc. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. "de la ", "de" sau "din") A se fi produs, a se fi facut, a fi inceput sa existe. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*data
vb. I. Tranz. A stabili deosebirea dintre doua sau mai multe fiinte sau lucruri, a delimita caracterele lor specifice. Refl. A se deosebi de altcineva sau de altceva. Tranz. (Mat.) A calcula o diferentiala. - Din fr. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*diferentia
vb. I. Tranz. A stabili diagnosticul unui bolnav. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*diagnostica
vb. I. Tranz. A stabili, pe baza de calcul, dimensiunile unei constructii, ale unei masini, ale unui aparat, ale unei piese etc. - Din germ. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*dimensiona
vb. I. Tranz. A stabili perioade in cadrul unei discipline cu caracter istoric, a imparti pe perioade. suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*periodiza
vb. I. Tranz. A stabili si a aplica un standard . A fabrica in serie, pe baza unui standard . - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*standardiza
vb. I. Tranz. A stabili situatia sau starea unui lucru, existenta unui fapt, a unui adevar etc. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*constata
vb. I. Tranz. A stabili un racord. (Geom.) A uni intre ele doua drepte sau doua curbe printr-o curba tangenta la fiecare dintre dreptele sau curbele intre care se face legatura. - Din fr. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*racorda
vb. I. Tranz. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumita marime (cautata). - Din lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*aproxima
vb. I. Tranz. A stabili valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumita marime fizica; a impune astfel de conditii unei marimi fizice incat valorile sale sa varieze in salturi (discontinuu). - Dupa fr. (by 4W4S12e13r6g6i7o)*cuantifica
vb. I. Tranz. A starni, a trezi interesul cuiva; a retine atentia cuiva. Expr. = ce-ti pasa? ce importanta are? ce te priveste? A face pe cineva partas la o actiune, la un castig. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. "de", mai rar "la") A arata interes pentru cineva sau ceva, a-si da (tot) interesul, a avea grija, simpatie. A se informa, a intreba despre cineva, despre ceva, a cauta sa afle. - Din fr. it. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*interesa
vb. I. Tranz. A starpi soarecii sau sobolanii prin otravire cu substante chimice sau prin culturi microbiene. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*deratiza
vb. I. Tranz. A sta undeva pentru a fi de fata la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adasta. Loc. adv. (sau ) = niciodata. A avea rabdare, a da cuiva ragaz pentru a face ceva; a pasui. (In constructii negative) A sta la indoiala; a ezita; a zabovi. A lasa sa treaca timpul sperand sa... sau ca... Refl. A crede, a-si inchipui; a prevedea; a conta (pe ceva). - Lat. (= ).(by 10W10S3e3r12g12i5o)*astepta
vb. I. Tranz. A steriliza cu substante chimice. - (by 13W6S6e15r15g8i8o)*chimiosteriliza
vb. I. Tranz. A stimula cresterea si rezistenta organismului prin biostimulatori. - Din fr. - s.f.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*biostimula
vb. I. Tranz. A stingheri miscarile cuiva; a ingramadi intr-un loc stramt, a baga la stramtoare; a inghesui, a restrange. A obliga, a sili, a constrange. Refl. A se multumi (de nevoie) cu o viata mai modesta, a-si restrange cheltuielile destinate comoditatilor traiului. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din (by 10W3S4e12r12g13i6o)*stramtora
vb. I. Tranz. A stirbi, a sparge. Refl. A ameninta, a intimida; a-si arata coltii. (din sl. = dinte; cf. rus. = a-si arata dintii)(by 7W15S1e9r9g3i3o)*zamba
vb. I. Tranz. A strabate, a colinda (in lung si in lat), a umbla (din loc in loc); a hoinari, a vagabonda. A umbla adesea prin...; a frecventa. Refl. (Neobisnuit) A se perinda. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. I] - Lat.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cutreiera
vb. I. Tranz. A strange, a aduna, a culege recolta. = masina pentru recoltarea produselor agricole cultivate. Fig. A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat. (Med.) A lua sange, sputa, urina etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*recolta
vb. I. Tranz. A strange, a lega in manunchi. Refl. Fig. A se aduna la un loc. - (by 7W8S1e1r10g10i3o)*inmanunchea
vb. I. Tranz. A strange chingile seii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga. A lega, a fixa saua, tarnita etc. Refl. A se lega, a se strange cu o cingatoare; a se incinge^2. - (by 9W9S2e3r11g11i11o)*inchinga
vb. I. Tranz. A strange la loc un surub, un ghivent slabit, un capac etc. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*reinsuruba
vb. I. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit, imprastiat, risipit; a ridica de pe jos. Tranz. A aduna din toate partile; a strange, a concentra. Tranz. A culege (alegand de ici si de acolo). Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere intr-unul singur. Tranz. si refl. A (se) strange la un loc, formand un grup. Expr. (Tranz.) , se zice despre oameni foarte deosebiti unii de altii stransi la un loc. A (se) ingramadi, a (se) ghemui. - Lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*aduna
vb. I. Tranz. A strange pe cineva de gat (pentru a-l omori prin sufocare); a gatui, a strangula. Fig. (Despre haine) strange prea tare corpul, impiedicand miscarile, respiratia. Tranz. Fig. A inabusi, a sufoca. Tranz. Fig. A inabusi cu violenta o actiune, o manifestare; a reprima, a lichida. Refl. (Despre ape, drumuri etc.) A se ingusta (brusc), a se gatui. - (b) + (z). Cf. %sugusa.%(by 2W3S11e11r5g5i13o)*sugruma
vb. I. Tranz. A strange un surub prin invartire pentru a fixa, a prinde ceva; a fixa in locasul ei o piesa cu ghivent. A asambla doua piese prevazute cu ghivent. - (by 2W10S10e11r4g4i13o)*insuruba
vb. I. Tranz. A strica, a altera puritatea aerului. Tranz. si refl. Fig. A (se) corupe, a (se) deprava. (Jur.) A face ca un act, o clauza etc. sa fie nule, defectuoase. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i12o)*vicia
vb. I. Tranz. A strica fata, forma, infatisarea fireasca a cuiva, uratind-o; a poci, a sluti. - Dupa fr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*desfigura
vb. I. Tranz. A strica randuiala, ordinea unor obiecte; a ravasi, a rascoli. Expr. = a avea o indigestie. Fig. A tulbura linistea sau activitatea cuiva, a stanjeni, a stingheri, a incomoda pe cineva. Refl. (In formule de politete sau ir.) A se osteni. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*deranja
vb. I. Tranz. A studia o disciplina cu ajutorul metodei matematice. - Din (derivat regresiv).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*matematiza
vb. I. Tranz. A subordona intreprinderi, teritorii etc. unui regim militar sau unor scopuri militare; a organiza militareste. - Din fr. (by 4W5S5e13r14g7i7o)*militariza
vb. I. Tranz. A suporta cu rabdare un necaz, o durere, o boala etc.; a patimi, a suferi. Refl. A se arata milos, bun; a se indupleca. A-i fi mila cuiva de cineva. Refl. A consimti, a-l lasa pe cineva inima sa..., a se hotari. - Lat. ( si dupa fr. ).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*indura
vb. I. Tranz. A suprapune partial, asemenea solzilor de peste, tiglele sau sindrilele de pe un acoperis. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*imbrica
vb. I. Tranz. A supraveghea prin intermediul monitorului^2 sau al altui aparat specializat. suf. (dupa engl. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*monitoriza
vb. I. Tranz. A suprima o conexiune a doua conducte electrice. Tranz. A desface o legatura dintre o masina sau un aparat electric si un circuit sau o retea electrica; a decupla. Refl. Fig. A se relaxa, a se destinde, a se calma. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*deconecta
vb. I. Tranz. A supune actiunii de denazificare. - Dupa fr. engl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*denazifica
vb. I. Tranz. A supune (apa) procesului de javelizare. - Cf. fr. %javeler%.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*javeliza
vb. I. Tranz. A supune, a robi. Refl. A se subordona intru totul unei persoane. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*infeuda
vb. I. Tranz. A supune autovaccinarii. Refl. A se vaccina spontan, fara interventie externa. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*autovaccina
vb. I. Tranz. A supune carnea vanata procesului de fezandare. (Despre carnea vanata) A capata fragezime si un anumit gust in urma fezandarii. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*fezanda
vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune in ordine, a aranja. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*reglementa
vb. I. Tranz. A supune controlului, a verifica. A domina, a stapani. Tranz. si refl. (Despre oameni) A-si dirija propriile gesturi si miscari. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*controla
vb. I. Tranz. A supune evaporarii in vid si la temperaturi foarte scazute o solutie sau o suspensie apoasa continand un vaccin, plasma sangvina etc. pentru a le putea pastra timp indelungat. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*liofiliza
vb. I. Tranz. A supune in repetate randuri judecatii, a reflecta din nou sau in repetate randuri asupra unei probleme. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*razjudeca
vb. I. Tranz. A supune la chinuri fizice sau morale; a tortura. - Dupa fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*mortifica
vb. I. Tranz. A supune minereurile operatiei de cianurare. - Din fr. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*cianura
vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care il preface in vin, a face operatiile necesare obtinerii vinului din struguri. - Dupa fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*vinifica
vb. I. Tranz. A supune o piele tabacita operatiei de recromare. .(by 2W2S11e11r4g4i13o)*recroma
vb. I. Tranz. A supune o substanta reactiei de halogenare. - Din fr.(by 7W7S15e1r9g3i3o)*halogena
vb. I. Tranz. A supune o tara, un popor (prin forta armelor); a robi, a cuceri. A pune in dependenta (economica, politica etc.) fata de cineva, a rapi libertatea si independenta cuiva; a domina, a inrobi, a exploata. Fig. A exercita asupra cuiva o influenta, o atractie covarsitoare; a fermeca, a cuceri. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*subjuga
vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. (Despre stari sufletesti) A roade, a framanta, a obseda in mod dureros. Fig. A forta, a stalci, a poci cuvintele, stilul, limba, versul etc. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*tortura
vb. I. Tranz. A supune pe cineva la un martiriu; a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*martiriza
vb. I. Tranz. A supune pe cineva unui test^1; a face un test^1. - Din fr.(by 9W3S3e3r11g12i5o)*testa
vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tiparit, scris sau ilustrat de pe hartie sau film, in care regiunile de pe suprafata unei coli albe corespunzatoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin incarcare electrostatica, asa incat, in momentul in care li se aplica un strat de rasina colorata incarcat cu sarcina opusa, doar regiunile incarcate initial retin depunerea de rasina care ulterior este integrata in mod permanent in coala alba. [ind. prez. 3 sg. si pl. ] (cf. engl. ) [def. ](by 3W11S12e5r5g13i14o)*xerografia
vb. I. Tranz. A supune un aparat de tip vechi operatiei de inlocuire a tuburilor electronice cu tranzistoare; a echipa cu tranzistoare. - Din engl. fr. (by 15W8S8e9r2g2i11o)*tranzistoriza
vb. I. Tranz. A supune un autoturism unei operatii de intretinere preventiva constand in aplicarea unui strat protector anticoroziv pe suprafata inferioara a caroseriei. - Din germ. [Werke]. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*terosona
vb. I. Tranz. A supune unei cercetari amanuntite; a face o ancheta. - Din .(by 3W11S11e5r5g13i14o)*ancheta
vb. I. Tranz. A supune unei taxe; a fixa o taxa, un impozit, un pret. Fig. A considera, a califica pe cineva drept... - Fr. (lat. lit. ).(by 10W10S4e4r12g12i6o)*taxa
vb. I. Tranz. A supune unei taxe, unei impuneri; a fixa o suma determinata (ca taxa, impozit, pret). A califica pe cineva drept..., a acuza de... - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*taxa
vb. I. Tranz. A supune unei transmutatii chimice. P. gener. A transforma, a schimba. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*transmuta
vb. I. Tranz. A supune un obiectiv tirului de mitraliera. Intranz. (Rar) A trage cu mitraliera. - Din fr. it. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*mitralia
vb. I. Tranz. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva sa fie regulat. A pune in ordine, in concordanta (evidente, balante etc.). A pune de acord datele evidentei contabile cu realitatea constatata pe teren prin inventariere. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o forma geometrica regulata. A amenaja un curs de apa pentru a corespunde unor anumite cerinte. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i14o)*regulariza
vb. I. Tranz. A supune unui asediu o cetate sau un loc intarit. - Din it.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*asedia
vb. I. Tranz. A supune unui nou proces de distilare, pentru a obtine un produs mai pur. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*redistila
vb. I. Tranz. A sustine, a intari, a dovedi, a demonstra ceva cu argumente. - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*argumenta
vb. I. Tranz. A sustine o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a tine isonul. A intovarasi, a insoti pe cineva. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*acompania
vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. - Din fr. lat. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*delapida
vb. I. Tranz. A sustrage din circuitul economic normal mijloacele banesti aflate sub forma de bani sau de valuta; a strange, a acumula bani sau obiecte de valoare. - Din fr. , lat.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*tezauriza
vb. I. Tranz. A tagadui, a nega, a contesta ceva, a dezminti; a se lepada de cineva sau de ceva, a nu recunoaste ca fiind al sau, a abjura. - Din lat. Cf. fr. %renier%. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*renega
vb. I. Tranz. A tagadui, a nega, a se lepada de cineva sau de ceva. - Din lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*abnega
vb. I. Tranz. A taia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; a sluti, a desfigura. - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*mutila
vb. I. Tranz. A taia, a cresta marginea unui lucru, dandu-i aspectul unei dantele. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*dantela
vb. I. Tranz. A taia, a sparge de-a lungul, desfacand in doua sau in mai multe bucati. Expr. (sau = a cerceta prea cu de-amanuntul, cu minutiozitate exagerata. Tranz. si refl. Fig. A (se) frange, a (se) sfasia. Tranz. si refl. A (se) crapa, a (se) spinteca (pe o anumita portiune). Refl. (Despre muguri) A plesni, a se deschide. Tranz. (Rar) A desparti, a separa. Tranz. A strabate de-a curmezisul (vazduhul, o multime compacta etc.). Tranz. Fig. A patrunde cu perspicacitate un lucru complex; a analiza, a interpreta, a explica, a dezlega; a expune amanuntit. - Lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*despica
vb. I. Tranz. A taia bucati dintr-o hartie, dintr-o stofa etc. urmand linia unui desen sau conturul unui model; a taia o parte dintr-un intreg. - Din fr. (by 2W2S10e11r11g4i4o)*decupa
vb. I. Tranz. A taia busteni pentru a-i transforma in scanduri groase, prismatice. A jupui pielea de pe animalele moarte. - Cf. fr. %equarrir%.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ecarisa
vb. I. Tranz. A taia dintii unei roti cu ajutorul unei freze speciale. - Din (by 13W13S6e6r15g15i8o)*dantura
vb. I. Tranz. A taia in bucati cu foarfecele sau alt obiect taios. Tranz. Fig. A cerceta o opera literara sau stiintifica cu o minutiozitate exagerata, cu scopul de a o critica si de a o pune intr-o lumina defavorabila. A critica aspru, a mustra cu severitate. (Rar) A bate. Intranz. Fig. A vorbi mereu, fara incetare (barfind, clevetind); a bodogani - Din lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*forfeca
vb. I. Tranz. A taia in bucati foarte marunte. Tranz. Fig. (Fam.) A cheltui fara chibzuiala, a risipi bani, averi. A duce pe cineva la ruina, obligandu-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva sa saraceasca. Intranz., Tranz. A bate, a ciocani, a lovi. Fig. A flecari, a sporovai. Expr. (sau ) sau = a spune mereu acelasi lucru, a bate pe cineva la cap cu acelasi lucru, a plictisi. sau = a vorbi mult si fara rost. Intranz. A bate toaca. Expr. = foarte departe. (Despre o arma) A bubui la intervale dese; a pacani. (Despre pasari) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetata a celor doua parti ale ciocului. - Din lat. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*toca
vb. I. Tranz. A taia lastarii secundari, nepurtatori de rod; a curata de copili^2. - Din .(by 4W4S12e13r6g6i15o)*copili
vb. I. Tranz. A taia pe cale chirurgicala (sau a pierde accidental) un membru al corpului sau un segment de membru. Fig. A elimina o parte dintr-o opera, dintr-un discurs etc. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*amputa
vb. I. Tranz. A taia transversal si complet, cu o singura taietura, un obiect sau o parte a corpului unei fiinte. Expr. (cuiva) = a face (pe cineva) inofensiv; a pune (pe cineva) la punct. (pe cineva) sau (cuiva) = a-i limita (cuiva) pretentiile; a pune brusc capat discutiei. A taia fagurii dintr-un stup, pentru a recolta mierea. (Construit cu pronumele feminin "o", cu valoare neutra) A o lua de-a curmezisul pentru a scurta drumul. Fig. A face sa inceteze brusc, a curma, a intrerupe. - Et. nec. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*reteza
vb. I. Tranz. A termina, a pune capat unei actiuni, unui fapt, unei activitati etc. A indeplini toate formele necesare pentru ca o situatie juridica sau financiara sa ia sfarsit. A plati (o datorie). (Arg.) A omori; a asasina. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*lichida
vb. I. Tranz. A tine la loc sigur, pazind cu grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija de...; a tine in posesiunea sa. Spec. A conserva alimentele in buna stare, ferindu-le de alterare. A respecta, a nu calca, a nu viola (legi, norme de conduita, angajamente etc.) A mentine, a face sa dureze. Loc. vb. = a tacea; a nu se destainui. Expr. (sau ) = a ramane calm. (cuiva sau a ceva) sau (pe cineva sau ceva) (sau ) = a nu uita niciodata (pe cineva sau ceva); a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). Refl. A ramane, a se mentine. A nu divulga, a nu destainui (secrete, taine etc.). A pune ceva deoparte, a-si rezerva pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. - Din bg. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*pastra
vb. I. Tranz. A tine pe cineva sub paza legala in vederea unui proces sau a cercetarilor judiciare; a inchide, a arestui. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*aresta
vb. I. Tranz. A tine prea mult timp in developator un material fotografic. (dupa fr. ). (by 10W3S3e12r12g5i6o)*supradevelopa
vb. I. Tranz. A tine un corp solid (plante, fructe, flori etc.) vreme indelungata intr-un solvent pentru a-i dizolva partile solubile. Refl. A elimina particulele solubile prin mentinerea indelungata intr-un solvent. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*macera
vb. I tranz. A tipari cu ajutorul unei imprimante. Sinonim cu - Din engl. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*lista
vb. I. Tranz. A toarce lana sau canepa in fire groase si putin rasucite, necesare pentru anumite tesaturi; a toarce grosolan si in graba. (Fam.) A pronunta nedeslusit cuvintele, a ingaima; a exprima prost ceva; a fi fara sir la vorba; a vorbi fara rost, nimicuri. Expr. = a insira, a spune fleacuri, minciuni, vrute si nevrute. (Rar) A face ceva in pripa; a injgheba. - (by 5W14S14e7r8g1i1o)*indruga
vb. I. Tranz. A topi un corp sub temperatura ambianta. A aduce un corp congelat la starea pe care a avut-o inainte de congelare. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*decongela
vb. I. Tranz. A trage aerul in plamani, a inspira; a inspira o data cu aerul si alte corpuri sub forma de pulbere. (Despre o pompa) A trage in sus un lichid, un gaz, praful etc. Intranz. Fig. A nazui, a tinde catre ceva. - Din fr. , lat.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aspira
vb. I. Tranz. A trage, a trasa linii (drepte si regulate) pe hartie. - Din (by 15W15S9e9r2g2i11o)*linia
vb. I. Tranz. A trage dupa sine legat (cu un cablu) un vapor; a tari cu sila; a atasa pe cineva unui grup. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*remorca
vb. I. Tranz. A trage foloasele dintr-o anumita situatie, a avea un profit din ceva; a exploata, a insela pe cineva (profitand de anumite imprejurari). A face specula , a vinde cu suprapret. Tranz. A face tranzactii de valori. Intranz. si tranz. A face speculatii . - Din fr.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*specula
vb. I. Tranz. A trage pe cineva de urechi (pentru a-l pedepsi); a bate (un copil). - Din (by 15W9S9e2r3g11i11o)*urechea
vb. I. Tranz. A trage una sau mai multe linii sub un cuvant sau un text scris, spre a-l scoate in evidenta. Fig. A pune in evidenta, a accentua. A remarca ceva cu o insistenta deosebita. (dupa fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*sublinia
vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentatie in butoaie. - Din fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*decuva
vb. I. Tranz. A transcrie un text, redand exact continutul lui. A reproduce fara originalitate o opera de arta. Intranz. (In scoala) A redacta o tema, folosind in mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informatie. A plagia. (Peior.) A reproduce ceva prin imitatie servila; a imita pe cineva. - Din fr.(by 10W10S4e4r4g13i13o)*copia
vb. I. Tranz. A transforma alcoolul etilic in acid acetic. - Dupa fr.(by 6W15S15e8r9g9i2o)*acetifica
vb. I. Tranz. A transforma carbonatii alcalini in alcalii caustice; a causticiza. - Cf. fr. %caustification%.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*caustifica
vb. I. Tranz. A transforma carbunele de pamant sau reziduurile de petrol in cocs. - Din (dupa fr. ).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cocsifica
vb. I. Tranz. A transforma ceva in capital^1; a acumula capital^1 (Impr.) A aduna bani, a strange avere. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*capitaliza
vb. I. Tranz. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o miscare de rotatie in alta miscare de rotatie mai inceata. - Din fr. (prin apropiere de ).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*demultiplica
vb. I. Tranz. A transforma in colonie^1 un teritoriu sau o tara. A popula o tara sau o regiune cucerita cu oameni adusi de pe alte teritorii sau din alte tari. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria tara cu oameni adusi din alte regiuni. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*coloniza
vb. I. Tranz. A transforma in fetis, a venera ca pe un fetis. suf. Cf. germ. %fetischisieren, % rus. %fetisizirovat'.%(by 7W15S15e9r9g2i3o)*fetisiza
vb. I. Tranz. A transforma in granule un material compact sau pulverulent. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*granula
vb. I. Tranz. A transforma in mit persoane, obiecte etc.; (rar) a mitifica, a mitologiza. - Din it. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*mitiza
vb. I. Tranz. A transforma in propria substanta materiile nutritive introduse in organism. Refl. si tranz. A se integra sau a face sa se integreze in alt grup social sau national prin pierderea trasaturilor caracteristice proprii (limba, obiceiuri etc.) Tranz. a considera egal, asemanator cu alta fiinta, cu alt obiect, cu alt fenomen. Tranz. A-si insusi cunostinte, idei etc. Tranz. si refl. (Fon.) A (se) transforma sub influenta altui sunet, aflat in apropiere. Tranz. A introduce in procesul de fabricatie produse noi, o tehnologie noua etc. - Din fr. , lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*asimila
vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lana, de bumbac etc. in tricot; a confectiona obiecte de imbracaminte prin impletirea in ochiuri a unor fire textile. = masina pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteza. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*tricota
vb. I. Tranz. A transforma orzul sau alte cereale in malt. suf. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*maltifica
vb. I. Tranz. A transforma o solutie coloidala intr-un gel - Dupa fr.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*gelifica
vb. I. Tranz. A transforma o substanta chimica in alta prin incalzirea ei la o temperatura inalta in scopul eliminarii apei, al inlaturarii unor compusi volatili, al oxidarii etc. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*calcina
vb. I. Tranz. A transforma o substanta chimica organica intr-o substanta asemanatoare cu rasina. - Dupa fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*rezinifica
vb. I. Tranz. A transforma partial in produs industrial. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*semiindustrializa
vb. I. Tranz. A transforma (pe cineva) in victima; a persecuta. (< engl. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*victimiza
vb. I. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerinte; a face potrivit pentru intrebuintare in anumite imprejurari; a face sa se potriveasca. Tranz. si refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare . Refl. si tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obisnui. - Din fr. , lat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*adapta
vb. I. Tranz. A transforma substante prin procesul de metabolism. - De la (by 13W13S7e7r15g1i9o)*metaboliza
vb. I. Tranz. A transforma un combustibil solid sau lichid intr-un combustibil gazos cu o compozitie chimica diferita de aceea a substantei din care provine. A dispersa un lichid in masa unui gaz^2 (pentru a extrage titeiul prin eruptie). [Var.: vb. I.] suf. (dupa fr. ).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gazifica
vb. I. Tranz. A transforma un lichid in picaturi foarte fine. - Din fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*atomiza
vb. I., Tranz. A transforma un material in praf fin prin faramitarea in apa (sau intr-un lichid) si printr-o sedimentare fractionata a materialului. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*leviga
vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicati intr-o masa amorfa, sticloasa, printr-o operatie de topire urmata de solidificare. - Din fr. it. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*vitrifica
vb. I. Tranz. A transforma un text scris in limbaj obisnuit in grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalentelor stabilite intr-un cod^2 - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*coda
vb. I. Tranz. A transmite, a emite ceva printr-un post de radioemisiune. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*radiodifuza
vb. I. Tranz. A transmite cuiva dreptul de a actiona ca reprezentant al unei persoane sau al unei institutii. A insarcina pe cineva, pe timp limitat, cu executarea, supravegherea sau organizarea unei lucrari. - Din fr. , lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*delega
vb. I. Tranz. A transmite cuiva (sistematic) cunostinte si deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a initia pe cineva intr-o meserie, stiinta, arta etc. Tranz. A sfatui, a povatui pe cineva sa faca ceva (aratandu-i cum sa procedeze). Tranz. A dobandi cunostinte prin studiu, a ajunge prin munca sistematica sa cunosti o meserie, o arta, o limba etc.; a studia. A-si intipari in minte ceva pentru a putea reproduce; a memora. Tranz. si refl. A (se) deprinde, a (se) obisnui, a (se) familiariza. Tranz. A trage o invatatura, a capata experienta. Expr. (Tranz. si refl.) = a castiga sau a face sa castige experienta, a trage sau a face sa traga invataminte dintr-o intamplare neplacuta. - Lat. (< vitium "viciu").(by 8W1S1e10r10g3i4o)*invata
vb. I. Tranz. A transmite o boala molipsitoare; a infecta, a molipsi. Refl. (Lingv.; despre doua limbi) A se incrucisa; (despre doua cuvinte) a se influenta reciproc (schimbandu-si forma). Fig. A influenta , a inrauri. - Din fr. , lat.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*contamina
vb. I. Tranz. A transmite o comunicare prin radiotelegrafie. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*radiotelegrafia
vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanta unei alte persoane in temeiul unui contract de cesiune; a renunta de bunavoie la un drept in avantajul cuiva. - Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*cesiona
vb. I. Tranz. A transporta marfurile sau oamenii dintr-un tren in altul sau de pe o nava pe alta (continuand calatoria). A trece, cu ajutorul unui transbordor vagoanele sau locomotiva unui tren de pe o linie pe alta, cand cele doua linii nu au legatura directa. Intranz. A schimba trenul sau alt vehicul cand circulatia pe un drum s-a intrerupt intr-un anumit loc. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*transborda
vb. I. Tranz. A transporta polenul de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului (pentru a produce fecundatia). suf. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*poleniza
vb. I. Tranz. A transpune o lucrare, un fapt etc. in scenariu de teatru sau de film. - Din engl. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*scenariza
vb. I. Tranz. A transpune o teorie in concepte . - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*conceptualiza
vb. I. Tranz. A transpune un text (de proza), o tema etc. in versuri. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. - Din fr. lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*versifica
vb. I. Tranz. A trata cu bioxid de sulf unele produse alimentare sau anumite vase in scopul dezinfectarii, al conservarii, al decolorarii etc. A trata cu sulfit si bisulfit de sodiu unele extracte tanante pentru a solubiliza produsele insolubile. - Din Cf. fr. %sulfiter.% (by 3W11S11e5r5g5i14o)*sulfita
vb. I. Tranz. A trata cu cineva incheierea unei conventii economice, politice, culturale etc. A intermedia, a mijloci o afacere, o casatorie. A efectua diverse operatii comerciale (de vanzari de titluri, de rente etc.). - Din fr.(by 7W15S9e9r2g3i11o)*negocia
vb. I. Tranz. A trata cu un reactiv chimic un film, o placa sau hartie fotografica care au fost expuse, pentru a face sa apara imaginea. A face sa apara (prin diverse procedee) semnele scrise cu cerneala simpatica. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*developa
vb. I. Tranz. A trata din nou. A trata un material textil cu anumite solutii, pentru a mari rezistenta la spalare a culorii cu care materialul a fost vopsit. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*retrata
vb. I. Tranz. A trata fara respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pangari; a batjocori, a necinsti, a terfeli. - Din fr. lat. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*profana
vb. I. Tranz. A trata firele sau tesaturile de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai matasoase, mai compacte si mai rezistente. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*merceriza
vb. I. Tranz. A trata la cald o piesa de fier sau de fonta cu o solutie de fosfat de fier si de mangan, pentru a o feri de rugina. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*parcheriza
vb. I. Tranz. A trata materiale textile cu substante de protectie impotriva microorganismelor care pot produce degradari biochimice atat fibrelor textile naturale, cat si celor artificiale. suf.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*imputrescibiliza
vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui; a brutaliza. - Din fr. it. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*maltrata
vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime, fara menajamente; a repezi; a bruftui. A se purta violent cu cineva. A grabi, a forta desfasurarea unui proces, a unui eveniment. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*brusca
vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu brutalitate; a maltrata. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*brutaliza
vb. I. Tranz. A trata pe cineva in mod tiranic, a se purta ca un tiran ; a asupri, a teroriza. Fig. A chinui, a obseda. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*tiraniza
vb. I. Tranz. A trata pe cineva sau ceva cu intelegere; grija si ingaduinta, a se purta bine cu cineva; a cruta. Refl. A-si cruta sanatatea, fortele; a se ingriji, a se feri. (Rar) A nu irosi in zadar, a economisi. (Frantuzism), A pregati ceva cu dibacie, a procura; a inlesni. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*menaja
vb. I. Tranz. A trata recoltele depozitate (mazare, fasole etc.) cu sulfura de carbon pentru a distruge gargaritele si moliile. A stropi plantele cu pulbere de sulf impotriva fainarii. A injecta in sol sulfura de carbon in scopul distrugerii larvelor si a insectelor vatamatoare pentru plante. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*sulfura
vb. I. Tranz. A trata si a astupa o carie dentara cu o plomba, a pune o plomba. A construi un imobil intre doua cladiri intre care urmeaza sa se incadreze. A astupa gropile dintr-o imbracaminte rutiera cu agregate minerale, legate de obicei cu un liant bituminos. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*plomba
vb. I. Tranz. A trata termic o sticla in vederea obtinerii securitului. suf. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*securiza
vb. I. Tranz. A trata termochimic anumite oteluri pentru a le mari duritatea la suprafata, prin incalzirea lor intr-o atmosfera de amoniac si prin racire lenta. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*nitrura
vb. I. Tranz. A trata termochimic otelurile moi sau aliate, introducand carbon, crom, azot etc. in stratul lor superficial, pentru a obtine un strat dur cu mare rezistenta la uzura. (Med.) A obtura canalul unui dinte cu cement. (Med.) A fixa cu cement protezele pe dinti. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cementa
vb. I.Tranz. A trata termochimic piesele de otel sau de fonta pentru a imbogati cu sulf straturile lor superficiale si a le mari astfel rezistenta la uzura. suf. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*sulfiza
vb. I. Tranz. A trata un material pentru a deveni hidrofil. - Din fr. , engl.(by 13W14S7e7r7g1i1o)*hidrofiliza
vb. I. Tranz. A trece, a inregistra in contul unei persoane, al unei intreprinderi etc. marfurile care i-au fost predate sau sumele de bani care i-au fost platite. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*debita
vb. I. Tranz. A trece anumite mentiuni in legatura cu un fapt juridic intr-un proces-verbal, intr-o minuta etc.; A inregistra, a insemna, a nota. A depune bani spre pastrare si fructificare la o organizatie de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani. A interzice prin consemn iesirea militarilor din cazarma, din locul de stationare sau parasirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc. (dupa fr. ).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*consemna
vb. I. Tranz. A trece boabele de cereale prin vanturatoare sau a le face sa cada de la o mica inaltime pentru ca vantul sa imprastie impuritatile usoare. Fig. A imprastia, a risipi; a spulbera. A varsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas in altul, pentru a-l raci, pentru a-l amesteca etc. A misca incoace si incolo, a agita. Fig. A framanta, a tulbura. Fig. A da in vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. Fig. A cutreiera, a colinda. Compus: sau s.m. invar. = om hoinar, aventurier. (Rar; despre vant) A sufla, a bate peste... - Lat. (=).(by 3W11S11e4r5g13i13o)*vantura
vb. I. Tranz. A trece cu estompa peste un desen pentru a potrivi intensitatea umbrelor si trecerea gradata la lumina; a atenua, a umbri, a slabi intensitatea unei culori sau a unor contururi. Tranz. si refl. Fig. A (se) face vag, imprecis, a (se) invalui, a (se) diminua. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*estompa
vb. I. Tranz. A trece cuiva (prin vanzare) stapanirea unui lucru; a aliena un ban material. A sustrage, a fura. Refl. A-si parasi familia, locul de nastere sau de resedinta, stabilindu-se in alta parte. Fig. A se indeparta sufleteste; a pierde afectiunea, simpatia cuiva. [Pr.: - Var.: vb. I] - (by 9W10S3e3r12g12i5o)*instraina
vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum) pe cealalta parte; a trece peste... A strabate, a taia de-a curmezisul (munti, tari, mari, oceane etc.) Fig. A trai, a simti, a suporta (o anumita vreme). - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*traversa
vb. I. Tranz. A trece din proprietate particulara in proprietatea statului unele intreprinderi, pamantul, unele zacaminte etc. (Rar) A imprima sau a da caracter national, a adapta la specificul national. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*nationaliza
vb. I. Tranz. A trece fortat un material metalic printr-o filiera, pentru a obtine o sarma. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*trefila
vb. I. Tranz. A trece in patrimoniul statului (in schimbul unei despagubiri) un bun apartinand bisericii sau manastirii. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*seculariza
vb. I. Tranz. A trece in proprietatea intregului popor principalele mijloace de productie sau alte bunuri aflate in proprietate privata. Refl. (Despre munca, productie) A dobandi un caracter social datorita dezvoltarii fortelor de productie. - Din fr. (by 10W11S4e4r5g13i13o)*socializa
vb. I. Tranz. A trece la indeplinirea unei actiuni intr-un moment ulterior celui stabilit initial. A purta cu vorba pe cineva. (= ).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*amana
vb. I.Tranz. A trece o proprietate (teren, constructie) a unei persoane fizice sau juridice in proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despagubiri). - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*expropria
vb. I. Tranz. A trece pe cineva intr-o functie sau intr-un post inferior celui avut inainte. Intranz. (Despre echipe sportive) A trece intr-o categorie inferioara in urma rezultatelor nesatisfacatoare obtinute. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*retrograda
vb. I. Tranz. A trece un lichid dintr-un vas in altul cu ajutorul sifonului . A turna un material intr-un tipar cu ajutorul sifonului . A acidula un lichid cu bioxid de carbon. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*sifona
vb. I. Tranz. A trece un lichid in stare de vapori prin fierbere si a condensa vaporii astfel obtinuti (pentru a separa un component lichid). - Din fr. lat. (by 8W8S8e1r2g10i10o)*distila
vb. I. Tranz. A trece un lichid printr-o strecuratoare, printr-o sita, printr-o tesatura pentru a-l separa de particelele solide sau de corpuri straine si pentru a-l limpezi, a-l face omogen. Refl. (Despre lichide) A curge (cate putin) printr-o crapatura, printr-un loc ingust; a picura, a se prelinge. Refl. si tranz. A patrunde sau a face sa patrunda printr-un desis, printr-un loc stramt, greu accesibil. Refl. A intra, a iesi sau a se deplasa, a trece pe furis, fara sa faca zgomot si fara sa fie observat; a se furisa. Tranz. A aseza undeva un lucru ori a introduce undeva pe cineva sau ceva cu miscari usoare, pe nesimtite. Tranz. Fig. A spune cuiva ceva in mod discret sau in treacat. Refl. A se infiltra in mijlocul unui grup (omogen) de oameni, avand grija sa nu fie observat. Refl. A trece pe rand si pe nesimtite, a se perinda; (despre unitati de timp) a trece, a se scurge. - Probabil din + (dupa etc.).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*strecura
vb. I. Tranz. A trece un material printr-un calandru in vederea subtierii, aplatizarii, netezirii etc. acestuia; a presa cu calandrul. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*calandra
vb. I. Tranz. A trece un obiect neinflamabil prin flacara in scopul sterilizarii. A incovoia un corp solid (in forma de bara, tub, placa), supunandu-l actiunii unor sarcini exterioare. - Din fr.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*flamba
vb. I. Tranz. A trece un substantiv, un adjectiv, un pronume, un numeral sau un articol prin toate cazurile gramaticale. Tranz. (Rar; in expr.) etc. = a-si spune numele, calitatea etc.; a se prezenta. Tranz A refuza sa-si asume o sarcina, o raspundere, o functie, a nu vrea sa solutioneze un litigiu etc. Tranz. A pune la indoiala, a nu admite, a nu recunoaste competenta cuiva sau a ceva. Intranz. (Rar; despre astri) A cobori spre asfintit; a apune, a scapata. - Din fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*declina
vb. I. Tranz. A trimite fortat pe cineva intr-o regiune indepartata ca masura represiva, a condamna pe cineva la exil politic. - Din fr. lat. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*deporta
vb. I. Tranz. A trimite prin posta, prin mesagerii etc. scrisori, bani, pachete etc. la o anumita adresa. (Fam.) A indeparta pe cineva, a se debarasa, a se descotorosi de cineva. A executa repede si superficial o lucrare. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*expedia
vb. I. Tranz. A tulbura linistea cuiva; a deranja, a stingheri, a stanjeni. - Din fr. lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*incomoda
vb. I. Tranz. A tulbura ordinea, linistea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbatie. A impiedica functionarea normala a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. si: ] - Din fr. lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*perturba
vb. I. Tranz. A turna apa clocotita peste o planta medicinala pentru a obtine o infuzie. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*infuza
vb. I. Tranz. A turna un film pe baza unui scenariu adaptat dupa o opera literara. suf. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*ecraniza
vb. I. Tranz. A turna un material de constructie fluid intr-un cofraj. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*cofra
vb. I. Tranz. A ucide cu salbaticie si in masa oameni care nu se pot apara; a macelari, a extermina; a ucide. Fig. A strica, a denatura, a descompleta o lucrare, un text etc. - Din fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*masacra
vb. I. Tranz. A ucide sau a executa pe cineva prin taierea capului; a taia capul cuiva. A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. - Din fr. lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*decapita
vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau tinuta neobisnuita, extravaganta. - Din. fr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*epata
vb. I. Tranz. A umple, a acoperi, a imbiba sau a stropi cu apa sau cu alt lichid; a baga, a muia ceva in apa sau in alt lichid; a inmuia , a umezi . Expr. = a bea putin, pentru a -si potoli setea. (sau ) = a bea in timpul mesei vin sau alte bauturi alcoolice. (Refl.) = a i se umple ochii de lacrimi. Tranz. (Despre ape) A strabate un tinut (pe care il alimenteaza cu apa). Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (in scutece, in pantaloni). - Lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*uda
vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea jupuita de pe un animal, spre a-i da acestuia infatisarea naturala. (dupa fr. ).(by 10W10S3e4r12g12i5o)*impaia
vb. I. Tranz. A umple cu rambleu golurile ramase intr-o mina in urma exploatarii. A executa un rambleu la o sosea sau la o cale ferata. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*rambleia
vb. I. Tranz. A umple de bale; a umezi cu saliva; a muia cu saliva firul de tors in timpul torsului manual. Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). - (by 5W5S14e14r7g7i1o)*imbala
vb. I. Tranz. A umple (sub presiune) o butelie, o sticla, inchizand-o apoi ermetic. - Dupa fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*imbutelia
vb. I. Tranz. A umple un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva. A pune un obiect greu sau mare intr-un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal pentru a fi transportat. A introduce intr-o arma de foc un cartus sau un proiectil cu material exploziv. Tranz. si refl. A (se) acoperi, a (se) umple (de...). Tranz. Fig. A exagera cu scopul de a insela. Spec. A adauga prin inselatorie un plus la socoteala. Tranz. (In expr.) = a manca prea mult. = a-si impovara constiinta. = a fi in varsta. Tranz. A acumula energie intr-o baterie electrica; a acumula sarcina electrica pe armaturile condensatoarelor electrice. - Lat. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*incarca
vb. I. Tranz. A unge, a imbina si a fixa cu clei piese de lemn, hartie etc. Refl. A se lipi. Refl. A se murdari, a se unge cu clei sau cu ceva cleios. Refl. A se face, a deveni cleios. Refl. Fig. (Despre falci) A se inclesta; (despre limba) a se intepeni. A trata diverse produse (semifabricate) cu solutii coloidale sau de amidon pentru a le face impermeabile. [Prez. ind. si; ] - (by 11W12S5e5r14g14i7o)*incleia
vb. I. Tranz. A unge piesele cu miscare relativa si in contact ale unui mecanism, ale unei masini etc., pentru a reduce frecarea, uzura sau incalzirea lor ori pentru a le proteja impotriva unor agenti externi. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gresa
vb. I. Tranz. A uni, a concentra intr-un singur tot elemente preexistente. A face sa depinda de o singura conducere. A inscrie date intr-un centralizator . - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*centraliza
vb. I. Tranz. A uni, a impreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp, un tot. A anexa, a subordona un tinut, o provincie la o tara. A incadra recrutii intr-o unitate militara, pentru efectuarea stagiului militar. [Var.: vb. I] - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*incorpora
vb. I. Tranz. A uni, a lega, a conexa doua sau mai multe conducte electrice. - Din fr. lat. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*conecta
vb. I. Tranz. A urmari pe cineva cu perseverenta in toate actiunile sale cu scopul de a-i pricinui un rau; a prigoni, a asupri, a urgisi, a oropsi; (cu sens atenuat) a provoca necazuri, neajunsuri; a nedreptati. A urmari cu perseverenta, a nu slabi, a obseda. - Din fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*persecuta
vb. I. Tranz. A utila din nou, a inzestra cu utilaje noi. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*reutila
vb. I. Tranz. A utila o institutie, o intreprindere etc. cu cele necesare desfasurarii activitatii; a inzestra. A pune la dispozitia unei institutii sau unei intreprinderi fondurile banesti necesare desfasurarii activitatii. A da dota unei fete. Fig. A inzestra cu calitati intelectuale, sufletesti. - Din fr. lat. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*dota
vb. I tranz. (Auto) A aplica pe suprafetele interioare si pe cele mascate ale elementelor de caroserie. - Din + suf. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*tectiliza
vb. I. Tranz. ~ (Auto) A inlocui segmentii uzati de pe pistoanele unui motor sau compresor cu altii noi, adecvati cotei de reparatie.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*segmenta
vb. I. Tranz. (Auto) A izola fonic caroseria cu scopul diminuarii zgomotelor ce provin din exterior; (din )(by 1W9S9e9r3g3i11o)*antifona
vb. I. Tranz. (Auto) A tura peste un prag de siguranta un motor sau orice alt sistem care are elemente ce pot fi antrenate intr-o miscare de rotatie. (din pref. + )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*supratura
vb. I. Tranz. A vaccina din nou pentru a reactualiza, a intari sau a prelungi efectul primei vaccinari. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*revaccina
vb. I. Tranz. A valorifica din nou, a repune in valoare. (Tehn.) A aduce o piesa uzata in starea de a putea fi folosita din nou; a readuce in stare de folosire resturi de materiale, deseuri, rebuturi, piese si organe de masini uzate (prin fabricarea din ele a unor produse). (by 12W6S6e14r15g8i8o)*revalorifica
vb. I. Tranz. A vari, a baga intr-un spatiu redus; a indesa, a ticsi. Refl. Fig. (Rar) A se inteti. - Cf. sl. %cestu% "gros, des".(by 6W15S15e8r9g2i2o)*intesa
vb. I. Tranz. A vari in gura ceva de mancare; a manca (in pripa, ce se nimereste); a inghiti ceva dintr-o data. Refl. (Despre piese) A intra cu un capat in alta piesa; a se impreuna, a se uni. - Lat. (< "gura").(by 10W10S3e4r12g12i5o)*imbuca
vb. I. Tranz. A vari un cutit, un pumnal sau alt obiect cu lama ascutita in cineva; a junghia; a taia, a ucide un animal. Refl. recipr. (La pers. 3) A simti sau a provoca o durere ascutita, un junghi. - (by 4W12S13e6r6g7i15o)*injunghia
vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. A da consimtamantul, a accepta un reprezentant diplomatic. - Din fr.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*agrea
vb. I. Tranz. A vedea sau a reda un fapt de viata mai frumos sau mai bun decat este in realitate, a prezenta ceva in mod idilic. suf. Cf. germ. %idyllisieren%.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*idiliza
vb. I. Tranz. A vedea un film, un spectacol, a citi un text etc. pentru a constata calitatile lor si pentru a dispune ori a recomanda achizitionarea, reprezentarea, publicarea lor etc. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*superviza
vb. I. Tranz. A verifica un lucru spre a-i controla insusirile; a proba. Expr. = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. Refl. recipr. A-si masura fortele in lupta cu cineva. A intreprinde un lucru ca exercitiu, de proba; a face tentative de... A-si da silinta sa..., a face sfortari, a cauta sa... A fi cuprins de un sentiment, de o senzatie; (despre sentimente, senzatii etc.) a se face simtit, a cuprinde pe cineva. - Lat. pop. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*incerca
vb. I. Tranz. A vinde in afara tarii marfuri care au fost produse, preparate, completate sau reparate in tara; a vinde servicii cumparatorilor din alte tari. - Din fr. , lat.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*exporta
vb. I. Tranz. A vinde marfa cu amanuntul. A furniza o cantitate de fluid, de material pulverulent, de energie etc. Fig. A spune, a rosti ceva (neinsemnat, plictisitor); a recita, a declama. A taia un material in bucati cu formele si dimensiunile adecvate pentru folosirea si prelucrarea lor ulterioara. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*debita
vb. I. Tranz. A vorbi de rau pe cineva sau a vorbi rau despre ceva; a ponegri, a calomnia. (Rar) A se face de ras, a se compromite. (Inv.) A dispretui, a subaprecia; a umili, a injosi. [Prez. ind. si.: ] - Din lat.(by 7W15S15e9r9g2i11o)*defaima
vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rau, a spune lucruri neadevarate despre cineva, a discredita pe cineva in onoarea sau reputatia sa; a defaima, a barfi, a cleveti, a huli, a ponegri. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*calomnia
vb. I. Tranz. A zadarnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (inv.) vb. I] - + (by 3W3S12e12r5g6i14o)*dejuca
vb. I. Tranz. A zbura cu avionul deasupra unui teritoriu determinat. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*survola
vb. I. Tranz. A zdrobi, a sfarama o substanta, un corp solid prin loviri repetate (cu pisalogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai marunte sau a le preface in praf. A batatori, a batuci, a framanta cu picioarele zapada, pamantul etc.; a dansa, a juca. Fig. A bate tare, a snopi in bataie. Fig. A plictisi, a bate la cap, a sacai pe cineva, repetandu-i acelasi lucru; a pisalogi. - Lat. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*pisa
vb. I. Tranz. A zdrobi (cu melita) si a curata canepa si inul de partile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a se obtine caltii de melita. Fig. A bate strasnic pe cineva. Intranz. Fig. A trancani, a flecari. - Din (by 2W2S11e11r4g5i13o)*melita
vb. I. Tranz. (Biol.) A incrucisa indivizi care difera printr-un singur caracter. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*monohibrida
vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generatii. - Din .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*clona
vb. I. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva in randul sfintilor; a sfinti. - Din lat. fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*sanctifica
vb. I. Tranz. (Chim.) A combina o baza cu un acid pentru a obtine o sare . - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*salifica
vb. I. Tranz. (Chim.) A scinda in mod reversibil o molecula in molecule mai simple sau in ioni; a descompune temporar si reversibil o combinatie. Refl. A desparti, a separa, a delimita intre ele notiuni, probleme, idei care formeaza de obicei un ansamblu unic. - Din fr. lat. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*disocia
vb. I. Tranz. (Constr.) A aplica sub presiune un strat de mortar, de ciment sau de beton, pe o suprafata. - Din germ. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*torcreta
vb. I. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorinta de bine (cu prilejul unei aniversari, al unui inceput de actiune etc.); a inchina in sanatatea cuiva. Intranz. A recita versuri populare care contin urari, cand se umbla cu colindul. - Lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*ura
vb. I. Tranz. (Depr.) A realiza o pastisa; a imita, a copia. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*pastisa
vb. I. Tranz. (Despre animale si, ir., despre oameni) A manca cu lacomie, a inghiti pe nemestecate. Fig. A consuma, a mistui, a inghiti. Expr. = a citi o carte de la un capat la altul cu mare interes si fara a-si intrerupe o clipa lectura. - Din fr. lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*devora
vb. I. Tranz. (Despre ape; la pers. 3) A iesi din matca si a se revarsa peste maluri; a acoperi o intindere de pamant (revarsandu-se peste maluri); a se revarsa, a ineca, a potopi; a patrunde in cantitate mare intr-o sonda petroliera, intr-o mina, intr-o locuinta. A face sa patrunda o cantitate de apa intr-un strat petrolifer, pentru a produce marirea presiunii interne a zacamantului. Fig. (Despre sudoare, lacrimi, lumina etc.; la pers. 3) A umple, a acoperi din abundenta; a napadi, a uda; a coplesi. - Din fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*inunda
vb. I. Tranz. (Despre calamitati) A reduce numeric sau a distruge in mare parte populatia unei tari, a unei regiuni. - Din lat. Cf. fr. %depeupler%, it. %depopolare%.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*depopula
vb. I. Tranz. (Despre case, terenuri, gradini, interioare de locuit etc.) A aranja, a organiza in vederea unei anumite utilizari. A realiza o amenajare . - Din fr.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*amenaja
vb. I. Tranz. (Despre divinitate, destin) A hotari dinainte soarta cuiva; a sorti, a meni, a ursi. - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*predestina
vb. I. Tranz. (Despre Dumnezeu) A revarsa gratia divina; a blagoslovi. (Despre preoti) A revarsa harul divinitatii asupra unui lucru sau asupra oamenilor; a blagoslovi. P.anal. A dori prosperitate si fericire cuiva (invocand adesea numele lui Dumnezeu). A lauda, a slavi pe Dumnezeu. P. anal. A lauda, a preamari pe cineva in semn de recunostinta. [Prez. ind. si: (rar) ] - (dupa sl. ).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*binecuvanta
vb. I. Tranz. (Despre explozive, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.; la pers. 3) A se descompune violent sub actiunea caldurii sau a unui factor mecanic, dezvoltand brusc caldura si gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice si efectuare rapida de lucru mecanic; a face explozie. Tranz. A provoca o explozie. (Despre aparate care functioneaza cu gaze sub presiune) A se sfarama datorita presiunii interioare. (Despre vulcani) A erupe brusc, a expulza lava, bombe vulcanice, gaze etc. Fig. A interveni brusc si violent in discutie; a izbucni. - Din it. lat. Cf. fr. %exploser%. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*exploda
vb. I. Tranz. (Despre flori, parfumuri; la pers. 3) A umple, a impregna aerul cu miros placut (si patrunzator); a parfuma, a inmiresma, a miresma. A impregna tesuturile unui cadavru cu anumite substante chimice (introduse prin artere) pentru a impiedica sau pentru a intarzia putrefactia; balsama. [Var.: (rar) vb. IV] Cf. it. %imbalsamare%, fr. %embaumer%.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*imbalsama
vb. I. Tranz. (Despre idei, sentimente etc.) A pune stapanire pe cineva, a domina, a absorbi; a nelinisti, a framanta, a ingrijora. Refl. A se interesa indeaproape, a purta de grija (de cineva sau de ceva). Tranz. A destepta interesul; a interesa, a atrage. - Din fr. lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*preocupa
vb. I. Tranz. (Despre imagini, idei, sentimente etc.) A urmari, a preocupa intens si permanent pe cineva, a starui in mintea cuiva; a persecuta, a chinui. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*obseda
vb. I. Tranz. (Despre oameni, idei, conceptii etc.) A tine pe cineva sau ceva sub influenta sau stapanirea sa; a stapani. Refl. A reusi sa nu-si dea pe fata sentimentele, gandurile etc. a se retine, a se stapani. Tranz. si intranz. A intrece (cu mult) prin inaltime lucrurile sau fiintele inconjuratoare, a se inalta deasupra tuturor. Intranz. si tranz. A se impune prin numar sau prin intensitate; a predomina, a prevala. Tranz. A se dovedi net superior adversarului (intr-o competitie sportiva). - Din fr. , lat.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*domina
vb. I. Tranz. (Despre obiecte de imbracaminte sau incaltaminte) A strange, a apasa, a roade, a supara. Fig. A stanjeni, a deranja, a incomoda. Refl. A avea un sentiment de retinere fata de ceva; a se rusina, a se sfii. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*jena
vb. I. Tranz. (Despre persoane, grupari sau colectivitati; construit cu dativul pronumelui) A lupta pentru dobandirea unui lucru, pentru intaietate, a fi in concurenta, in rivalitate pentru...; a rivaliza. Refl. (Despre intreceri, competitii sportive) A avea loc; a se desfasura. - Din fr. lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*disputa
vb. I. Tranz. (Despre piesele unui aparat) A face sa-si piarda pozitia simetrica fata de centru, a deplasa astfel incat axa piesei sa nu mai coincida cu axa data. Refl. (dupa fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*descentra
vb. I. Tranz. (Despre sfori, franghii, legaturi) A strange tare, a patrunde in carne; a strangula. Tranz. A taia un lemn de-a curmezisul. Tranz. si refl. A (se) frange, a (se) rupe. Refl. (Despre oameni) A se apleca de mijloc. Fig. Tranz. si refl. A (se) intrerupe brusc; a (se) termina. A(-si) pune capat vietii, zilelor; a (se) omori. Tranz. A incheia sau a intrerupe o conversatie. - Cf. alb. %kurmue.% (by 6W14S14e15r8g8i1o)*curma
vb. I. Tranz. (Despre state, uzine etc.) A introduce, a folosi energia nucleara. suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*nucleariza
vb. I. Tranz. (Despre un stat) A-si manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o conventie etc.; a face o ratificare. - Din lat., it. , fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*ratifica
vb. I. Tranz. (Electr.) A conecta un circuit electric la pamant (punct al carui potential se considera egal cu zero). (pref. + + suf. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*impamanta
vb. I. Tranz. (Elt.) A face operatia de compoundare. - Din engl. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*compounda
vb. I. Tranz. (Englezism) A distribui intamplator variantele din campul de experienta (pentru eliminarea erorilor experimentale). - Din engl. (by 8W2S2e10r10g11i4o)*randomiza
vb. I. ~ Tranz. fact. ~ (Invechit si arhaizant) A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura. - (by 5W6S14e14r7g8i1o)*rusina
vb. I. Tranz. fact. si refl. A face sa capete sau a capata trasaturi masculine , barbatesti. - Din fr. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*masculiniza
vb. I. Tranz. (Fam.) A ascunde, a acoperi o actiune urata, necinstita, reprobabila; a cocolosi. suf.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*musamaliza
vb. I. Tranz. (Fam.) A manca lacom si repede, a inghiti pe nerasuflate. [Var.: vb. I] - Lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*infuleca
vb. I. Tranz. (Fam.) A obtine de la cineva bani cu titlu de imprumut, dar fara intentia de a-i restitui. Tranz. si refl. A (se) pieptana in asa fel, incat sa poata da parului o forma inalta, infoiata. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tapa
vb. I. Tranz. (Fam.) A vopsi in culori variate (si nearmonizate); a tarca. - Din (der. regr.).(by 5W13S13e7r7g7i15o)*balta
vb. I. Tranz. (Filatelie) A descompleta o serie de marci postale. [Var.: vb. I] - Din fr. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*depareia
vb. I. Tranz. (|Fin|financiar|.; despre o banca) A vinde cambii unei banci, inainte de scadenta, in scopul accelerarii rotatiei capitalului si al largirii plasamentelor; a efectua un reescont. - Din fr. (by 1W2S2e10r11g4i4o)*reesconta
vb. I. Tranz. (Fiz.) A transforma lumina naturala prin fenomene de reflexie, refractie, birefringenta etc. Intranz. si refl. A dobandi proprietatea de a avea poli electrici sau magnetici. Tranz. Fig. A aduna, a strange, a concentra in jurul sau. Refl. (Fil.) A da nastere unei polaritati , a forma extreme opuse care se conditioneaza reciproc. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*polariza
vb. I. Tranz. (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute). A instala in orase si in sate posturi de radioficatie, a efectua o radioficare. - Din si (derivat regresiv). (by 8W1S2e10r10g4i4o)*radiofica
vb. I. Tranz. (Folosit si absol.) A supune ceva sau pe cineva la o proba, la o incercare, pentru a vedea daca este corespunzator unui scop, unor cerinte etc.; a incerca un obiect de imbracaminte, de incaltaminte etc. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune in evidenta. - Din lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*proba
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A bloca cu vehicule, nave etc. cai rutiere sau de navigatie. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*ambuteia
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A depasi, a intrece (un adversar, mai ales la sport). - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*surclasa
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A deteriora, a strica, a ruina. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*delabra
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A detesta, a uri, a dispretui; a avea oroare, repulsie, scarba de... - Din fr. lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*execra
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A emotiona. A verifica netezimea suprafetelor metalice de contact sau de sprijin ale unui element de masina. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*tusa
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A face pe cineva sa-si piarda cumpatul, siguranta de sine; a tulbura, a zapaci. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*deconcerta
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A pastra si a ascunde un obiect furat de altul. A sustrage de la cercetarile justitiei pe cineva. Refl. A se ascunde, a se refugia. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*recela
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A repara sau a indrepta ceva (sumar si nesistematic). - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*rafistola
vb. I. Tranz. (Frantuzism) A studia superficial; a frunzari o carte. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*eflora
vb. I. Tranz. (Frantuzism inv.) A combate o afirmatie, o teorie etc. prin argumente puternice. - Din fr. lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*refuta
vb. I. Tranz. (Frantuzism inv.) A impodobi o carte cu miniaturi, viniete, litere colorate. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*inlumina
vb. I. Tranz. (Gram.) A face ca un verb sa devina perfectiv. suf.(by 4W4S12e13r13g6i6o)*perfectiviza
vb. I. Tranz. (Iesit din uz). A trece mijloacele de productie in proprietate colectiva, prin nationalizare, expropriere etc. A uni principalele mijloace de productie ale taranimii in cooperative; a cooperativiza. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*colectiviza
vb. I. Tranz. (In antichitatea greco-romana) A trece un erou sau un imparat in randul zeilor. Fig. A aduce laude si onoruri exceptionale, a ridica in slava (pe cineva sau ceva). - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*apoteoza
vb. I. Tranz. (In antichitate; azi fig.) A rastigni pe cruce. - Dupa fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*crucifica
vb. I. Tranz. (in expr.) = a face sa intre in mintea cuiva o idee, insistand asupra ei; a ameti pe cineva cu vorbaria. [Pr.: - Prez. ind. si: (reg.) ] - (by 6W15S15e15r9g9i2o)*impuia
vb. I. Tranz. (Inform.) A adauga o unitate sau o cantitate constanta oarecare la continutul unui numar, registru sau la valoarea unei variabile. (cf. fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*incrementa
vb. I. Tranz. (Inform.) A avea acces, a intra intr-o retea, intr-un program. A obtine o instructiune din memorie, pentru a o executa. (cf. engl. ) (by 11W4S4e12r13g6i6o)*accesa
vb. I. ~ Tranz. (Inform.) A cere, a incerca sa obtina (date, informatii). (din fr. , lat. )(by 3W12S12e12r5g6i14o)*apela
vb. I Tranz. (Inform.) A curata, cu ajutorul unui program, un calculator afectat de un virus informatic.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*devirusa
vb. I. Tranz. (Inform.) A imparti un disc in sectoare, conform unor specificatii prescrise, astfel incat sa poata fi stocate pe el diferite informatii. - Din engl. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*formata
vb. I. Tranz. (Inform.) A micsora cu o unitate sau cu o cantitate constanta oarecare continutul unui registru sau valoarea unei variabile. (cf. fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*decrementa
vb. I. tranz. (Inform.) A stabili, a selecta sau a configura parametrii de functionare ai unui sistem tehnic computerizat (aparat, echipament, masina, instalatie etc.) conform unei metodologii specifice si in acord cu o anumita optiune de operare. - Din engl. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*seta
vb. I tranz. (Inform.) A transforma un limbaj de programare intr-un limbaj masina. - Cf. engl. (a traduce, a interpreta).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*translata
vb. I. Tranz. (Inform., Electron.) A transforma semnalele analogice in semnale digitale. suf. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*digitaliza
vb. I. tranz. In gastronomie, a opari sau a fierbe scurt anumite alimente (in special legume), introducandu-le in apa clocotinda (natur, sarata sau cu adaos de otet) pentru a le "albi", adica pentru a le pastra o culoare si o textura adecvata in vederea prepararii propriu-zise; din fr. germ. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*blansa
vb. I tranz. (In gastronomie) A prepara legume sau mici piese de carne sau peste prin prajire rapida in grasime, fara lichid, la foc viu, intr-o tigaie neacoperita; din fr. (by 15W15S1e9r9g3i3o)*sota
vb. I. Tranz. (In graiul copiilor) A manca. Compus: s.m. invar. = persoana lipsita de energie, de initiativa; om bleg, nataflet. Fig. (Fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). - Lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*papa
vb. I. Tranz. (In Roma antica si evul mediu) A pedepsi o unitate militara, executand pe fiecare al zecelea soldat. (Despre razboaie, epidemii etc.) A omori oameni in numar mare. - Din fr. lat. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*decima
vb. I. Tranz. (In superstitii) A vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa. Refl. A se imbolnavi de deochi. Fig. (Despre vreme) A se strica. [Var.: , vb. I.] - Din .(by 5W6S14e14r7g8i1o)*deochea
vb. I. Tranz., Intranz. A-si inregistra prezenta la locul de munca in vederea calcularii salariului. Tranz. A marca, a inregistra timpul de munca sau cantitatea lucrului efectuat in vederea platii. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*ponta
vb. I. Tranz., intranz. si refl. A face sa fie sau a fi la fel cu altul intr-o anumita privinta; a face sa devina sau a deveni egal. Tranz. (Sport) A obtine acelasi numar de puncte cu altcineva. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*egala
vb. I. Tranz., intranz. si refl. A (se) iscali pentru confirmare, a certifica punand o iscalitura. - Din fr. (dupa ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*semna
vb. I. Tranz., intranz. si refl. A (se) raci pana la o temperatura apropiata de punctul de inghetare. - Din fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*refrigera
vb. I. Tranz., intranz. si refl., recipr. A spune cuvinte injurioase sau de ocara la adresa cuiva; a (se) sudui. - Lat. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*injura
vb. I. Tranz. (Inv.) A cerceta acte, documente; a aduna date, a strange informatii. - Din fr. lat. (by 10W10S11e4r4g13i13o)*compulsa
vb. I. Tranz. (Inv.) A face comandul; a ingriji de cele necesare pentru comand. - Lat. (= ).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*comanda
vb. I. Tranz. (Inv.) A inregistra; a inventaria. - Din ngr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*catagrafia
vb. I. Tranz. (Inv.) A invata pe cineva catehismul sau, dogmele religiei crestine; a catihisi. - Din ngr. (aor. lui ) fr. (by 11W4S4e13r13g13i6o)*catehiza
vb. I. Tranz. (Inv.) A lasa ceva prin legat^2, prin testament; a testa^1. - Din fr. lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*lega
vb. I. Tranz. (Inv.) A nega, a tagadui. A refuza. - Din lat., it. Cf. fr. %denier.% (by 13W13S6e6r15g15i8o)*denega
vb. I. Tranz. (Inv.) A ocoli de jur imprejur, a cuprinde din toate partile; a inconjura. (Reg.) A lega un obiect cu o sfoara etc. trecuta imprejur; a incinge. - Lat. pop. sau din (by 8W1S1e9r10g3i3o)*imprejura
vb. I. Tranz. (Inv.) A procura ceva prin mijlocirea unui comisionar. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*comisiona
vb. I. Tranz. (Inv.) A pune saua pe cal, a inseua. Tranz. A induce in eroare, a abuza de buna-credinta a cuiva; a amagi. Expr. = a dezamagi. (Despre simturi, facultati psihice) A nu (mai) functiona bine, a da o imagine eronata, neconforma realitatii. memoria. Refl. A-si forma o parere eronata despre cineva sau ceva; a gresi. Tranz. A incalca fidelitatea conjugala; a fi necredincios in dragoste. A ademeni, a seduce o fata, o femeie. - Lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*insela
vb. I. Tranz. (Inv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. - Din fr. lat., it. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*relega
vb. I. Tranz. (Inv.) A trezi pe cineva din lesin; a dezmetici. - Din + .(by 10W10S3e3r12g12i5o)*dezlesina
vb. I. Tranz. (Inv.) (Rar) A strabate, a despica. Fig. A analiza. A rosti, a pronunta clar, lamurit, limpede. A explica cu claritate. - [des] (by 11W5S5e13r14g7i7o)*raspica
vb. I. Tranz. (Inv. si pop.) A face negot. Refl. recipr. A se tocmi, a se targui; a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i in schimb altceva. A cumpara. - Lat. sau din (by 13W6S6e15r15g15i9o)*neguta
vb. I. Tranz. (Inv. si reg.) A gusta o bautura, o mancare inainte de consumare. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*pregusta
vb. I. Tranz. (Inv. si reg.) A mana caii repede; a goni. Refl. (Despre cai) A porni la fuga, a se intrece alergand; a alerga in voie. - Lat. (= ).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*incura
vb. I. Tranz. (Inv. si reg.) A mangaia, a consola; a distra. - Din ngr. (viit. lui ).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*parigorisi
vb. I tranzitiv. A bate tare cu biciul, cu vergelele, etc.; a biciui. Fig. A critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau in scris.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vb
vb. I. Tranz. (Jur.) A asculta un martor in vederea rezolvarii unui proces. A asculta un sir de lectii, de prelegeri, de inregistrari muzicale etc. [Pr: ] - Din , etc.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*audia
vb. I. Tranz. (Jur.) A audia din nou, a supune unui nou interogatoriu. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*reaudia
vb. I. Tranz. (Jur.) A confirma, a recunoaste valabilitatea, puterea juridica a unui act de procedura, a unui mandat electiv etc. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*valida
vb. I. Tranz. (Jur.) A constata si a declara nevalabile anumite acte de procedura; a declara nevalabila alegerea membrilor organelor reprezentative sau imputernicirea delegatilor la conferinte sau la congrese interne sau internationale; a infirma. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*invalida
vb. I. Tranz. (Jur.) A inlocui pe cineva in exercitarea anumitor drepturi sau obligatii; a inlocui un bun cu altul in cadrul unui patrimoniu, al unor raporturi juridice; a substitui. - Din fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*subroga
vb. I. Tranz. (Jur.) A introduce, a prevedea, a specifica o clauza intr-un act, intr-un contract. - Din fr. lat. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*stipula
vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva in sprijinul unei idei sau ca justificare a unei actiuni. - Din fr. , lat.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*alega
vb. I. Tranz. (Jur.) A judeca din nou un proces. A judeca inca o data pentru a aprofunda sau a elimina erorile. - (by 10W3S4e12r12g6i6o)*rejudeca
vb. I. Tranz. (Jur.) A notifica, a face cunoscut, a pune in vedere. A chema in judecata, a cita in fata unei instante superioare. - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*intima
vb. I. Tranz. (Jur.) A renunta la o actiune sau la un drept care urma sa fie valorificat pe cale de actiune. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*desista
vb. I. Tranz. (Jur.) A scadea preventia din timpul unei condamnari. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*computa
vb. I. Tranz. (Jur.) A scoate de sub incriminare; a disculpa. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*dezincrimina
vb. I. Tranz. (Jur.) A solutiona din nou un litigiu arbitral dupa desfiintarea de catre organul de control competent, ca netemeinica sau nelegala, a primei hotarari pronuntate. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*rearbitra
vb. I. Tranz. (Jur.) A sterge dintr-un registru, a scoate din evidenta, a face operatia de radiere. - Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*radia
vb. I. Tranz. (Jur.) A transmite cuiva un drept sau un lucru prin vanzare, cesiune etc.; a instraina. Refl. (Livr.) A innebuni. A deveni ostil societatii, factorilor de civilizatie, a se simti izolat in societatea moderna. - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*aliena
vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoana in categoria fericitilor bisericii, aflati pe o treapta inferioara sfintilor. - Din lat. Cf. fr. %beatifier%.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*beatifica
vb. I. Tranz. l, A exercita o meserie, o profesiune; a se ocupa cu..., a profesa. (Rar) A pune in aplicare; a folosi, a utiliza, a intrebuinta. Refl. pas. A face, a executa; a efectua. - Din fr. (dupa ).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*practica
vb. I. Tranz. (La jocul de rugbi) A trage mingea cu piciorul din gramada; (in diverse sporturi) a urmari pe adversar indeaproape pentru a-l impiedica sa-si continue actiunea. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*talona
vb. I. Tranz. (La pers. 3) A atrage dupa sine, a include; a avea ceva drept consecinta. A amesteca pe cineva intr-o afacere neplacuta, intr-un proces etc. - Din fr. , lat.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*implica
vb. I. Tranz. (La pers. 3) A destepta curiozitatea, ingrijorarea, suspiciunea cuiva, punandu-l pe ganduri. Intranz. (Inv.) A face sau a baga intrigi ; a unelti, a complota. - Din fr. it. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*intriga
vb. I. Tranz. (La pers. 3) A fi, a se afla, a se petrece, a exista inainte de... A aseza inainte, a face sa premearga. [Prez. ind. pers. 3 si: ; part. si: (inv.) ] - Fr. (lat. lit. ).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*preceda
vb. I. Tranz. (La pers. 3) A intuneca total sau partial un corp ceresc, interpunandu-se in calea razelor lui de lumina sau intre el si soare. Fig. A pune, a lasa in umbra, a intuneca, a umbri; a intrece, a depasi pe cineva (in merite, in stralucire). Refl. (Fam.) A se face nevazut, a pleca pe furis; a disparea. - Din. fr.(by 2W10S10e4r4g4i12o)*eclipsa
vb. I. Tranz. (La tenis) A trimite mingea imprimandu-i anumite efecte. A scoate la suprafata titeiul acumulat in sonde. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*lifta
vb. I. Tranz. (Lingv.) A face sa devina diminutiv, a forma diminutive. - Din fr. (by 3W3S12e12r12g6i6o)*diminutiva
vb. I. Tranz. (Lit.) A face ca stilul sa devina impersonal, obiectiv. - Din engl.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*impersonaliza
vb. I. Tranz. (Liv.) A amana in mod nejustificat inceperea unei actiuni, in special din cauza neglijentei habituale sau a lenei; a temporiza, a taragana, a tergiversa. [ < engl. cca. 1548 < lat. : - ("pentru") si ("ce tine de ziua de maine"), cf. it. , port. , sued. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*procrastina
vb. I. Tranz. (Livr.) A apara, a pazi de un rau, de un pericol. - Din fr. lat. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*prezerva
vb. I. Tranz. (Livr.) A apara, a proteja, a lua sub ocrotire un bun moral, social etc. A salva. - Din fr. (dupa (by 3W12S12e12r6g6i14o)*salvgarda
vb. I. Tranz. (Livr.) A atata, a intarata; a instiga la... - Din fr. lat., it. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*incita
vb. I. Tranz. (Livr.) A bate (cu degetele) usor si ritmic ceva. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*tamburina
vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defaima, a denigra. - Din fr. , lat.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*vitupera
vb. I. Tranz. (Livr.) A brutaliza, a maltrata. A provoca neplaceri, a sicana, a necaji, a sacai. - Din lat. fr. germ. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*molesta
vb. I. Tranz. (Livr.) A cheltui fara masura, a risipi; a acorda cu generozitate, a darui din belsug. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g4i12o)*prodiga
vb. I. Tranz. (Livr.) A comite un act de violenta; a constrange, a sili, a forta. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*violenta
vb. I. Tranz. (Livr.) A convinge pe cineva sa creada, sa gandeasca sau sa (vrea sa) faca un anumit lucru. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*persuada
vb. I. Tranz. (Livr.) A da unei afirmatii sau unei demonstratii caracter de postulat. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*postula
vb. I. Tranz. (Livr.) A detasa, a extrage, a lua (cu anticipatie) o parte dintr-un tot, dintr-un ansamblu. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*preleva
vb. I. Tranz. (Livr.) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. A refuza sa recunoasca ceva. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*dezavua
vb. I. Tranz. (Livr.) A dezbate o problema, o chestiune in litigiu etc., a discuta, a trata (indelung, amanuntit). - Din lat. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pertracta
vb. I. Tranz. (Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. - Dupa fr.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*aneantiza
vb. I. Tranz. (Livr.) A efectua o operatie de adunare sau a calcula serii convergente. - Din fr. (dupa ).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*suma
vb. I. Tranz. (Livr.) A face ca doua fapte sa se echilibreze prin opunerea lor una alteia; a echilibra, a cumpani. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai cumpatat, mai masurat; a (se) infrana, a (se) stapani, a (se) potoli, a (se) tempera. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*pondera
vb. I. Tranz. (Livr.) A face din orice lucru o dilema. (Absol.) - (n. pr.) + suf.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hamletiza
vb. I. Tranz. (Livr.) A face sa treaca dincolo de o limita; a incalca o lege, un regulament etc. - Din fr.(by 11W4S5e5r13g7i7o)*transgresa
vb. I. Tranz. (Livr.) A imagina, a concepe scheme, planuri etc. care urmeaza sa fie aplicate. - Din it.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*idea
vb. I. Tranz. (Livr.) A impiedica pe cineva sa se bucure de un avantaj, de un drept care i se cuvine, de ceva necesar. Refl. A renunta (de bunavoie sau constrans la ceva necesar) la un bun sau la un drept. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*priva
vb. I. Tranz. (Livr.) A inflacara, a indemna o persoana sau o colectivitate (prin cuvinte). - Din fr. lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*exorta
vb. I. Tranz. (Livr.) A ingrozi. A indispune, a supara foarte tare. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*oripila
vb. I. Tranz. (Livr.) A intari, a fortifica un tesut, un organ, un organism. - Dupa fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*tonifica
vb. I. Tranz. (Livr.) A intensifica, a accentua, a exagera sentimente, dureri etc. - Din fr. lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*exacerba
vb. I. Tranz. (Livr.) A intipari in mintea cuiva, prin repetare, o idee, o conceptie etc. - Din fr. lat. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*inculca
vb. I. Tranz. (Livr.) A intrista, a mahni profund; a deprima. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*dezola
vb. I. Tranz. (Livr.) A ispasi o greseala, o vina etc. A inceta de a mai trai, de a mai fi in viata; a sucomba, a deceda, a muri. - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*expia
vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (in mod abuziv sau prin inselaciune) averea sau, a lipsi pe cineva de drepturi, de libertati etc.; a prada, a jefui. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*spolia
vb. I. Tranz. (Livr.) A mesteca^1 alimente, substante etc. - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*mastica
vb. I. Tranz. (Livr.) A plictisi, a necaji, a sacai pe cineva. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*tracasa
vb. I. Tranz. (Livr) A plictisi sau a stingheri pe cineva cu staruintele sau cu prezenta sa. - Din fr.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*importuna
vb. I. Tranz. (Livr.) A prada, a jefui pe cineva de bunuri. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*devaliza
vb. I. Tranz. (Livr.) A prezenta, a schita ceva in linii mari, inainte de realizare, de aplicare; a avea sau a sugera toate trasaturile unui lucru, ale unui fenomen etc. viitor. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*prefigura
vb. I. Tranz. (Livr.) A produce uimire; a ului, a nauci, a uimi. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*stupefia
vb. I. Tranz. (Livr.) A rani pe cineva in amorul sau propriu; a jigni, a ofensa; a contraria. - Din fr. , lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vexa
vb. I. Tranz. (Livr.) A rasfoi, a frunzari. - Din fr. (dupa ).(by 1W9S10e3r3g11i12o)*foileta
vb. I. Tranz. (Livr.) A raspunde unor acuzatii sau unor injurii prin alte acuzatii sau injurii; a reprosa, a acuza. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*recrimina
vb. I. Tranz. (Livr.) A redacta (corect) un act juridic sau administrativ. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*libela
vb. I. Tranz. (Livr). A reduce la stare de saracie extrema, la mizerie. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*pauperiza
vb. I. Tranz. (Livr.) A reflecta in mod excesiv liric un obiect, un fapt, un sentiment. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*liriciza
vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunta (cu voce ridicata) blesteme, amenintari etc. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*profera
vb. I. Tranz. (Livr.) A scoate o planta, un animal din clima obisnuita, din conditiile climatice normale. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*declimata
vb. I. Tranz. (Livr.) A sistematiza pe probleme. A face (din orice lucru) o problema . - [ic] + suf. (by 7W1S1e1r10g10i3o)*problematiza
vb. I. Tranz. (Livr.) A speria; a intimida. - Din (derivat regresiv). (by 1W2S10e10r4g4i12o)*timora
vb. I.Tranz. (Livr.) A subventiona, a finanta, a avea in slujba sa (o persoana, un grup etc.) A ajuta pe cineva cu bani. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r2g10i10o)*stipendia
vb. I. Tranz. (Livr.) A tine la distanta, a-si exprima nemultumirea (fata de cineva) printr-o atitudine indiferenta sau morocanoasa. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*buda
vb. I. Tranz. (Livr.) A ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca in cineva cu pietre (ca pedeapsa sau ca razbunare). - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r8g9i2o)*lapida
vb. I. Tranz. (Livr.) A umezi usor (si numai la suprafata). - Din fr. lat. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*umecta
vb. I. Tranz. (Livr.) A valorifica. (Filoz.) A conferi sau a recunoaste o valoare; a formula judecati de valoare. - Din fr.(by 13W13S6e7r7g15i1o)*valoriza
vb. I. Tranz. (Livr.; in mitologia greco-romana si in religia crestina) A condamna la chinurile infernului. A blestema. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*damna
vb. I. Tranz. (|Livr|livresc|.) A amana, a taragana, a tergiversa. A face sa se produca cu intermitenta. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*temporiza
vb. I. Tranz. (|Livr|livresc|.) A da (artei) caracter tehnologic. suf. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*tehnologiza
vb. I. Tranz. (|Livr|livresc|.) A hotari, a decide in mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.). - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*statua
vb. I. Tranz. (|Livr|livresc|.) A vatama, a rani. Fig. A ofensa. A aduce (cuiva) un prejudiciu, a pagubi (pe cineva). - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*leza
vb. I. Tranz. (Mar.) A cobori o greutate cu ajutorul unei instalatii de manevra de forta. - Din tc. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*maina
vb. I. Tranz. (Mar.) A desprinde o vela de pe verga sau de pe strai^2. A cobori vergile. - De la (by 15W8S9e2r2g10i11o)*dezverga
vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o nava cu greementul necesar. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*grea
vb. I. Tranz. (Mar.) A goli magazia unei nave de marfuri. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*dezarima
vb. I. Tranz. (Mar.) A vopsi cu pitura o nava, o ambarcatie. - Din it. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pitura
vb. I. Tranz. (Mat.) A descompune in factori un numar sau o expresie algebrica. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*factoriza
vb. I. Tranz. (Mat.) A roti o figura plana in jurul unei drepte situate in planul figurii. A lasa in jos; a indoi, a plia. [Var.: vb. III.] - Din fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*rabata
vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii si ale plamanilor in vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. - Din fr. , lat.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*ausculta
vb. I. Tranz. (Med.) A astupa (un canal, un vas de sange). - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*obstrua
vb. I. Tranz. (Med.) A distruge prin coagulare cu ajutorul curentului electric alternativ de inalta frecventa tesuturile patologice. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*electrocoagula
vb. I. Tranz. (Med.) A explora cu ajutorul cateterului. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cateteriza
vb. I. Tranz. (Med.) A face sa inceteze functiile vitale ale unui tesut, organ etc. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*devitaliza
vb. I. Tranz. (Med.) A infiltra un agent patogen in organism, pentru a urmari reactia organismului la acesta. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*incuba
vb. I. Tranz. (Med.) A reda functiile vitale ale organismului, a repune in functiune inima sau respiratia oprite, a readuce in simtiri, a face sa-si revina. A suscita din nou. [Pr. ind. si: ] - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*resuscita
vb. I. Tranz. (Med.) A supune un bolnav actiunii de intubatie. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*intuba
vb. I. Tranz. (Metalurgie) A supune otelul operatiei de pudlaj. - Din fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*pudla
vb. I. Tranz. (Mil.) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei miscari, a unei asezari etc.; a avea comanda unei unitati armate sau a unei subdiviziuni a armatei. A porunci, a ordona. A da in lucru (un obiect, o lucrare etc.) la un mestesugar. A solicita, a cere de mancare, de baut intr-un local de consum. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g2i10o)*comanda
vb. I. Tranz. (Mil.) A incepe sau a duce un atac . A comite o agresiune impotriva unei persoane, unui stat etc. Intranz. A avea sau a lua initiativa intr-un joc sportiv. Tranz. Fig. A duce o campanie violenta si sustinuta impotriva unei situatii, unei teorii etc. sau impotriva celor care le sustin. A cere justitiei sa reexamineze o hotarare care nu satisface una dintre parti. Tranz. A vatama; a roade; a arde; a distruge. Refl. (Pop.) A se imbolnavi de tuberculoza pulmonara. Refl. (Arg.) A se enerva, a se irita, a se infuria. Tranz. Fig. A incepe sa studieze o problema. A incepe executarea unei bucati muzicale. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*ataca
vb. I. Tranz. (Mil.) A lua si a inscrie in evidenta autoritatilor militare un tanar, un contingent de tineri, care urmeaza sa fie incorporati pentru indeplinirea serviciului militar. Intranz. A se prezenta pentru incorporare sau pentru inregistrarea in evidenta armatei. Fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a castiga pe cineva pentru o anumita activitate. - Din fr. , germ.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*recruta
vb. I. Tranz. (Muz.) A indica diversi timpi ai masurii, in procesul de executie, prin gesturi ale mainii, conform unei scheme speciale. - Din Cf. germ. %taktieren.%(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tacta
vb. I. Tranz. (Persoane, fiinte sau lucruri) A trata cu dragoste sau admiratie exagerata; a iubi ca pe o zeitate; a idolatriza; a deifica; a diviniza; a adora. [Sil. ](by 12W5S6e14r14g8i8o)*zeifica
vb. I. Tranz. (Pop.) A agata . Refl. Fig. (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a cauta pricina (cuiva). - Lat. (< + "leagan").(by 6W15S15e8r9g2i2o)*anina
vb. I. Tranz. (Pop.) A atata, a indemna pe cineva sa porneasca impotriva cuiva; a asmuti. Refl. (Reg.) A infrunta pe cineva cu vorba; a se ratoi. Intranz. (Reg.) A scoate sunete specifice tuguind buzele, pentru a indemna caii sa porneasca sau sa mearga mai repede etc. - Lat. (< ). (by 5W13S13e7r7g15i1o)*sumuta
vb. I. Tranz. (Pop.) A bate tare pe cineva; a urzica, a basica. - V. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*piersica
vb. I. Tranz. (Pop.) A cerceta, a examina; a iscodi. Intranz. A intreba, a se informa. Tranz. si refl. (Pop.) A se stradui, a se sili; a cauta sa... Tranz. (Pop.) A proba, a cauta sa vezi daca ceva e bun, potrivit etc. Tranz. (Inv. si reg.) A cauta. Tranz. (Inv.) A supune la grele incercari. Tranz. (Reg.) A vizita, a frecventa. Intranz. (Pop.) A reveni; a da tarcoale. Tranz. unipers. (Pop.) A fi cuprins de o anumita stare sufleteasca, de o durere fizica etc. - Lat. (by 4W4S4e12r13g6i6o)*cerca
vb. I. Tranz. (Pop.) A dauna sanatatii, integritatii corporale (producand boli, raniri). Refl. Spec. A se imbolnavi de hernie. A cauza pagube, stricaciuni, prejudicii, neajunsuri; a atinge, a leza (moralmente). - Lat.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*vatama
vb. I. Tranz. (Pop.) A desparti fiinte sau lucruri care sunt impreuna sau unite. [|im](by 10W4S4e12r13g6i6o)*despreuna
vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucatele, a sfarama, a zdrobi. Fig. A nimici, a distruge. - Contaminare intre si (by 11W5S5e13r14g7i7o)*zdrumica
vb. I. Tranz. (Pop.) A musca rupand, sfasiind. (Reg.) A strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei fiinte (vii); a invineti. Fig. A bate pe cineva. [Var.: vb.I] - Lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*murseca
vb. I. Tranz. (Pop.) A sfarama, a rupe, a taia in bucatele, a faramita un aliment; (in special) a mesteca in gura un aliment. A taia pe cineva in bucati; a cioparti; a distruge, a nimici. [Prez. ind. acc. si: ]. - Probabil lat. (< "bucatica, faramitura"). (by 15W15S9e9r2g3i11o)*dumica
vb. I. Tranz. (Pop.) A tunde oile pe pantece, pe picioare si pe coada. [Var.: vb. IV] - Din + .(by 9W2S2e11r11g11i5o)*suvintra
vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendintelor |refulate|refula| in subconstient. (Fam.) A-si descarca sufletul. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*defula
vb. I. Tranz. (Rad.) A lua mostre la intervale prestabilite dintr-un semnal, in vederea unor procesari ulterioare. A alege persoanele reprezentative (statistic) care urmeaza a fi anchetate intr-o investigatie (sociologica). - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*esantiona
vb. I. Tranz. (Rar) A administra pe socoteala si in locul altuia. [Var.: vb. I] - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*gera
vb. I. Tranz. (Rar) A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam . Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. - Din fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*amalgama
vb. I. Tranz. (Rar) A ameliora caracterele raselor de oi prin incrucisare cu merinos. - Din (by 15W15S8e9r2g2i10o)*merinoza
vb. I. Tranz. (Rar) A aranja o bucata muzicala pe (grupuri de) instrumente. (Impr.) A executa o bucata muzicala la unul sau la mai multe instrumente. A efectua o instrumentatie . - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*instrumenta
vb. I. Tranz. (Rar) A arata ceva in public (in mod ostentativ), a etala, a se fali cu ceva. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*exhiba
vb. I. Tranz. (Rar) A arunca anatema asupra cuiva; a afurisi. suf.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*anatemiza
vb. I. Tranz. (Rar) A atribui caracter sacru unui lucru profan. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*sacraliza
vb. I. Tranz. (Rar) A atribui caracter transcendental. - Din engl. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*transcendentaliza
vb. I. Tranz. (Rar) A avea ura, dezgust, aversiune fata de cineva sau de ceva. - Din fr. , lat.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*abhora
vb. I. Tranz. (Rar) A aviza in prealabil. Spec. A da cuiva preaviz. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*preaviza
vb. I. Tranz. (Rar) A calcula, a aprecia, a fixa cu anticipatie. - Din (formatie regresiva).(by 15W15S1e9r9g3i3o)*prelimina
vb. I. Tranz. (Rar) A castra. Tranz. si refl. A face sau a deveni impotent. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*emascula
vb. I. Tranz. (Rar) A coase sau a broda cu fir. A depana fire toarse. - (by 11W11S4e5r13g13i7o)*infira
vb. I. Tranz. (Rar) A concedia pe cineva dintr-un serviciu. - Din fr. (dupa ).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*licentia
vb. I. Tranz. (Rar) A considera un lucru ca obiectiv ; a transforma in valori cu existenta obiectiva. Refl. A deveni obiectiv . - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*obiectiva
vb. I. Tranz. (Rar) A crea, aranja si regiza dansuri, balete. A face coregrafia unui spectacol. - De la (by 11W5S5e13r13g7i7o)*coregrafia
vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a infrumuseta (prin adaugarea unei podoabe); a impodobi. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*agrementa
vb. I. Tranz. (Rar) A da de mai multe ori, a da mereu; a da mai mult. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*razda
vb. I. Tranz. (Rar) A da forma de taluz, de panta, a ridica in taluz. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*taluza
vb. I. Tranz. (Rar) A da subtilitate, rafinament, finete gandirii, gustului etc.; a face sa devina (prea) subtil . (Fam.) A lua ceva pe furis, cu dibacie, pe nesimtite; a sustrage, a fura, a sterpeli. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*subtiliza
vb. I. Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [Pron.: ] - Din .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*arhaiza
vb. I. Tranz. (Rar) A declara ilegal; a trece in ilegalitate. suf.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ilegaliza
vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; a evacua apa din puturile de mina in curs de sapare, din rocile sau substantele minerale utile etc. - Din (dupa fr. ).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aseca
vb. I. Tranz. (Rar) A desena, a vopsi in culori pastel. A face sa aiba culorile atenuate. A crea un pastel ; a da impresia de pastel. suf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*pasteliza
vb. I. Tranz. (Rar) A despagubi (pe cineva) de cheltuieli. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*indemniza
vb. I.Tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*exhuma
vb. I. Tranz. (Rar) A elibera de sabloane ; a desfiinta sabloanele . (by 3W4S12e12r5g6i14o)*desabloniza
vb. I. Tranz. (Rar) A executa un cliseu in vederea reproducerii lui tipografice. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*clisa
vb. I. Tranz. (Rar) A face ca un fapt, o idee etc. sa devina sau sa para triviale; a vulgariza, a degrada. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*trivializa
vb. I. Tranz. (Rar) A face ceva in mod teatral ; a da caracter teatral , emfatic. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*teatraliza
vb. I. Tranz. (Rar) A face dens, vascos; a coagula. - Din fr. lat. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*conglutina
vb. I. Tranz. (Rar) A face pamantul sa rodeasca, sa devina imbelsugat. - (by 12W5S5e14r14g7i7o)*imbelsuga
vb. I. Tranz. (Rar) A face sa circule, a difuza, a transmite, a raspandi; - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vehicula
vb. I. Tranz. (Rar) A face sa devina unidimensional. - - (by 11W5S5e13r13g7i7o)*unidimensiona
vb. I. Tranz. (Rar) A face sa fie universal, a raspandi pretutindeni; a generaliza. - Din fr. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*universaliza
vb. I. Tranz. (Rar) A face sa-si piarda individualitatea; a depersonaliza. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*dezindividualiza
vb. I. Tranz. (Rar) A face vanjos, a intari, a fortifica corpul. - Din .(by 15W15S8e9r2g2i10o)*vanjosa
vb. I. Tranz. (Rar) A falsifica, a denatura, a vulgariza arta, climatul estetic. (din + suf. $(by 1W9S10e3r3g11i12o)*kitschiza
vb. I. Tranz. (Rar) A imbolnavi, a infesta un organism animal sau vegetal (traind pe el ca parazit . Intranz. Fig. A trai, a actiona ca un parazit . - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*parazita
vb. I. Tranz. (Rar) A impodobi, a impestrita cu diferite culori; a smaltui . - Din (by 6W6S15e15r9g9i2o)*smalta
vb. I. Tranz. (Rar) A impodobi cu mozaicuri^1; a face sa aiba aspect de mozaic^1. - Din (by 5W6S14e14r7g8i1o)*mozaica
vb. I. Tranz. (Rar) A impodobi o panza, o camasa etc. cu flori tesute sau brodate; a inflora. Refl. A se impodobi cu flori. - (by 7W15S15e9r9g2i3o)*imbrebena
vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadenta sau ritm unei fraze, unei bucati muzicale, unei miscari etc.; a ritma. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*cadenta
vb. I. Tranz. (Rar) A incheia, a termina. A gasi de spus ceva in plus la orice. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*epiloga
vb. I. Tranz. (Rar) A inchide o copca; a incheia o haina in copci. A imbina doua piese de tabla, introducand limbile uneia in golurile corespunzatoare ale celeilalte, dupa care limbile astfel montate se rasucesc. - (by 9W9S3e3r11g12i5o)*incopcia
vb. I. Tranz. (Rar) A ingriji, a trata un bolnav sau o boala. Refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. - Din germ. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cura
vb. I. Tranz. (Rar) A inmatricula. A aplica un semn caracteristic pe ceva. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*matricula
vb. I. Tranz. (Rar) A inscrie dinainte pe cineva pe o lista, pentru a-l avea in evidenta. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*prenota
vb. I. Tranz. (Rar) A insufla sentimente revolutionare. Fig. A produce o revolutie. - Cf. rus. %revolutionizirovati.% (by 11W11S4e5r13g13i6o)*revolutionariza
vb. I. Tranz. (Rar) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicatie contrara. [Pr. : ] - Din fr.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*contraindica
vb. I. Tranz. (Rar) A intocmi un index . A introduce un cuvant, un autor etc. intr-un index . (Economie) A corela variatiile unei valori cu valoarea elementului de referinta. Spec. A corela salariile cu nivelul preturilor. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*indexa
vb. I. Tranz. (Rar) A modifica dupa sistemul lingvistic preconizat de Aron Pumnul sau de adeptii lui. - [Aron] (n. pr.) + suf. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*pumnuliza
vb. I. Tranz. (Rar) A molipsi de ciuma sau de alta boala contagioasa. A raspandi un miros urat. Fig. A corupe. - Din it. , fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*impesta
vb. I. Tranz. (Rar) A personifica . A individualiza. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*personaliza
vb. I. Tranz. (Rar) A prelucra un material in uzina cu ajutorul unei masini-unelte. - Din fr. (by 7W7S15e15r1g9i9o)*uzina
vb. I. Tranz. (Rar) A pricinui, a prilejui, a cauza, a provoca (ceva cuiva). - Din fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*ocaziona
vb. I. Tranz. (Rar) A pune in relatie doua sau mai multe fenomene, evenimente etc. - Din (by 12W5S6e14r14g8i8o)*relationa
vb. I. Tranz. (Rar) A repune in activitate. Refl. A reintra in cadrele active ale armatei. Intranz. (Despre boli) A se declansa din nou, dupa o vindecare aparenta; a recidiva. (Chim., Fiz.) A reinnoi piesele si solutia unui element pentru a-i intensifica puterea de actiune. - Din fr. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*reactiva
vb. I. Tranz. (Rar) A scuti pe cineva, total sau partial, de o datorie, de o obligatie, de o sarcina. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r9g9i2o)*exonera
vb. I. Tranz. (Rar) A separa, a face deosebire, a face distinctie, a distinge. - Din lat., it. fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*discrimina
vb. I. Tranz. (Rar) A slabi, a destinde o struna incordata (la arc. la un instrument muzical etc.) [in](by 13W6S7e15r15g8i9o)*destruna
vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a inabusi. - Din fr. lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*jugula
vb. I. Tranz. (Rar) A traduce . A deplasa prin translatie. - Din (derivat regresiv).(by 9W9S2e2r11g11i4o)*transla
vb. I. Tranz. (Rar) A transforma metalul in moneda, a bate moneda. - Din fr. (by 8W1S1e1r10g10i3o)*monetiza
vb. I. Tranz. (Rar) A transforma un oras in municipiu . - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*municipaliza
vb. I. Tranz. (Rar) A transporta printr-o tara straina marfuri in tranzit. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*tranzita
vb. I. Tranz. (Rar) A trasa cu sablonul contururile unei piese; a fasona ceva controland cu sablonul . - Din Cf. germ. %schablonieren%.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sablona
vb. I. Tranz. (Rar) A trata cu medicamente, a administra medicamente. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*medicamenta
vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a imbiba, a impregna cu ulei^2; a oloi^3. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. I.] - Din ^2.(by 11W4S4e13r13g13i7o)*uleia
vb. I. Tranz. (Rar; in unele conceptii filozofice) A determina dinainte actele de vointa ale cuiva; a decide dinainte o actiune a cuiva. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*predetermina
vb. I. Tranz. (Rar, referitor la o munca considerabila care necesita meticulozitate si finete in executia anumitor obiecte; absol.) A executa cu multa meticulozitate si finete. A impodobi cu diverse ornamente. (%p. anal.% in muz. si lit.) A imbogati cu fiorituri (o bucata muzicala), cu inflorituri (actiunea unei piese de teatru), cu riscul de a supraincarca sau a crea complicatii in mod inutil. [ind. prez. 3 sg. ] (din fr. ) [def. ](by 4W4S12e13r6g6i14o)*uvraja
vb. I. Tranz. (Rar) (Tehn.) A scufunda partial sau total un corp intr-un mediu fluid; a imerge. - Din .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*imersa
vb. I. Tranz., refl. si intranz. A (se) misca (putin, lin) intr-o parte si in alta; a (se) legana; a (se) agita (usor). Expr. (Tranz.) (sau, intranz., ) = a-si misca capul intr-o parte si in alta in semn de mirare, de indoiala, de descurajare etc. Refl. A sovai in mers, in miscare; a se impletici (din cauza slabiciunii, a betiei etc.). Fig. A fi intr-o situatie critica, nesigura. Tranz. si refl. A (se) misca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clati. - Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*clatina
vb. I. Tranz. (Reg.) A arunca, a azvarli. Spec. A arunca de pe sine o haina, un obiect de imbracaminte etc. A scoate, a da afara. A alunga, a goni. - Et. nec.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tipa
vb. I. Tranz. (Reg.) A desface frunzele sau boabele de pe stiuletii porumbului. - Lat. "a ingriji, a curata". (by 2W10S10e4r4g12i12o)*cura
vb. I. Tranz. (Reg.) A desface un obiect in partile componente; a demonta. - Din + (by 13W14S7e7r1g1i9o)*deciocala
vb. I. Tranz. (Reg.) A dezlega, a descinge (braul, cingatoarea etc.). - Din + [im].(by 8W8S1e2r10g10i11o)*desprejura
vb. I. Tranz. (Reg.) A incheia un nasture, petrecandu-l prin cheotoare; a incheia in nasturi un obiect de imbracaminte. [Var.: vb. I] - (by 12W5S6e14r14g7i8o)*imbumba
vb. I. Tranz. (Reg.) A lega carti. A indesa cu ajutorul compactorului. - Din (by 11W4S5e13r13g7i7o)*compacta
vb. I. Tranz. (Reg.) A lega laolalta, a impreuna ceva. A aranja, a potrivi. - Probabil (by 12W5S6e14r14g8i8o)*inciocala
vb. I. Tranz. (Reg.) A legana, a clatina, a scutura. - Din "uluba" (putin folosit) .(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hlobana
vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnita de pe un animal de calarie; a deseua. [|in](by 9W9S3e3r11g12i5o)*destarnita
vb. I. Tranz. (Reg.) A-si usura inima, a-si descarca necazul; a se razbuna. Expr. = a-si potoli foamea. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*destoia
vb. I. Tranz. (Reg.) A stropi; a impestrita. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*popistra
vb. I. Tranz. (Reg.) A trage fuiorul de in sau de canepa pe ragila. - Din (by 5W6S14e14r8g8i1o)*ragila
vb. I. Tranz. (Reg.) A tunde oile pe sub pantece si intre picioarele dinapoi, pentru a usura mulsul si suptul mieilor. A tunde scurt parul, barba sau mustata cuiva. A taia atele, destramaturile de la capetele sau de pe laturile unei tesaturi, ale unei impletituri. A tunde iarba; a aranaja (la acelasi nivel) frunzisul unor arbori sau arbusti. - Lat. (< (by 2W3S11e11r5g5i13o)*tusina
vb. I. Tranz. (Reg.) A vopsi in culori variate (si nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a varga, a balta. - Din (derivat regresiv).(by 7W7S1e1r9g9i3o)*tarca
vb. I. Tranz. si intranz. A curata o suprafata de praf, de gunoi etc. cu matura ; a strange, a indeparta praful, gunoiul etc. cu matura. Tranz. A atinge in trecere. Tranz. P. anal. (Despre vant, ape) A purta, a duce cu sine; a lua cu sine praful, gunoiul etc.; a strabate cu repeziciune o suprafata, indepartand totul din cale. Tranz. Fig. A inlatura pe cineva sau ceva, a da la o parte; a alunga, a azvarli, a goni. - Din (by 8W1S1e10r10g3i3o)*matura
vb. I. Tranz. si intranz. A da cuiva siguranta ca va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a raspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. A se angaja sa mentina in stare de buna functionare, pe o durata determinata, un aparat, un mecanism etc. vandut. A raspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurari ca... Intranz. A-si lua raspunderea cu averea sa ca datoria facuta de altul va fi achitata conform obligatiilor stabilite. - Din fr.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*garanta
vb. I. Tranz. si intranz. A exercita o influenta asupra unei fiinte sau a unui lucru; a inrauri. Refl. recipr. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*influenta
vb. I. Tranz. si intranz. A face sa dispara sau a disparea apa dintr-un rau, dintr-un lac etc.; a (se) usca. Intranz. (Despre lichide) A se pierde, a disparea. Tranz. Fig. A stoarce, a slei, a istovi puterea, vlaga cuiva. Intranz. (Despre plante, seminte) A-si pierde seva, germenele de viata; a se vesteji. (Pop.; despre corpul omului, despre membre, ochi) A se atrofia, a paraliza. Tranz. Fig. A pricinui cuiva o emotie puternica, o durere; a chinui. (Inv.) A ucide. - Lat. (by 15W8S9e2r2g2i11o)*seca
vb. I. Tranz. si intranz. A impovara (o proprietate) cu ipoteci, (un buget) cu cheltuieli; a supune ceva unor conditii grele. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*greva
vb. I. Tranz. si intranz. A lua cunostinta despre ceva; a capata informatii, vesti, noutati despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. Tranz. A gasi, a descoperi (cautand sau intamplator). Refl. A fi, a se gasi intr-un loc, intr-o pozitie, intr-o imprejurare oarecare; a fi, a exista in realitate. Expr. (Fam.) = a se amesteca, a interveni intr-o discutie sau intr-o actiune numai de forma, fara a aduce vreo contributie. = (sa) nu cumva sa... = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) (sau = nu-i adevarat! Tranz. (Pop.) A descoperi, a inventa, a scorni. - Lat. "a sufla spre ceva, a atinge cu respiratia".(by 2W3S11e11r11g5i5o)*afla
vb. I. Tranz. si intranz. A lua putin dintr-o mancare sau dintr-o bautura spre a le afla gustul. A manca sau a bea in cantitati mici, spre a-si potoli (pentru putin timp) foamea, setea sau pofta; a manca. Tranz. Fig. A avea parte, a se bucura de ceva. A pretui, a-i placea cuiva ceva. - Lat.(by 3W12S12e12r6g6i14o)*gusta
vb. I. Tranz. si intranz. A manifesta aprobare sau entuziasm pentru o persoana, o idee, o actiune etc., prin urale sau aplauze; a aplauda, a aclama. - Din fr. (by 3W12S5e5r14g14i7o)*ovationa
vb. I. Tranz. si intranz. A merge in urma cuiva; a pleca impreuna cu cineva, a insoti. Tranz. A fi alaturi de cineva (intr-o actiune). Tranz. A merge inainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. Tranz. si intranz. A respecta o anumita indicatie primita, a se conduce dupa..., a proceda conform cu...; a se conforma. Tranz. si intranz. A frecventa o forma de invatamant. Tranz. si intranz. A veni, in timp, dupa cineva sau ceva (luandu-i locul); a succeda. Intranz. A succeda cuiva intr-un post, intr-o demnitate; a inlocui pe cineva. Intranz. A-si avea locul dupa cineva sau ceva intr-o ierarhie. Tranz. si intranz. A duce mai departe un lucru inceput; a continua. Spec. A continua vorba inceputa, textul inceput; a spune sau a scrie mai departe. Intranz. A avea loc, a se produce, a se indeplini (dupa...). A rezulta, a insemna. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. - Din (by 15W9S9e2r3g11i11o)*urma
vb. I. Tranz. si intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna), a nu-si (mai) aduce aminte, a nu (mai) tine minte. Expr. (Fam.) = a nu sti (mai) nimic. Tranz. si intranz. A inceta sa se preocupe, sa se gandeasca la cineva sau ceva, a deveni indiferent fata de o persoana sau de un obiect (drag); a se dezinteresa. A scapa din vedere, a omite; a nu tine seama de... Tranz. A se comporta ca si cum a incetat sa se gandeasca la ceva, a trece sub tacere, a nu da urmare. Tranz. A lasa undeva (din distractie, din nebagare de seama) ceva sau pe cineva care trebuie luat; a nu lua cu sine. Refl. A-si indrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi. Expr. = a fi atent la ce spune cineva, a da ascultare (in mod mecanic) sfaturilor cuiva. = a nu iubi pe cineva, a nu tine la cineva; a refuza orice relatii cu cineva. (La imperativ, cu valoare de interjectie, in forma ) Iata! iaca! vezi! A baga de seama, a avea in vedere, a da atentie; a lua in considerare. [Imper. si: ] - Lat. (< ).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*uita
vb. I. Tranz. si intranz. A practica, a exercita o meserie, o profesiune. Tranz. A manifesta, a marturisi, a sustine public o conceptie, o atitudine, o parere, o convingere. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*profesa
vb. I. Tranz. si intranz. A rosti cuvinte sau a intona o melodie incet, nedeslusit, monoton, soptit. Intranz. A protesta cu jumatate de glas; a se plange, a carti, a bombani. Intranz. (La pers. 3) A produce un zgomot usor si continuu; a fremata; a susura. - Din lat. fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*murmura
vb. I. Tranz. si intranz. A se lasa cu toata greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. Intranz. Fig. A accentua, a sublinia in vorbire un cuvant, o fraza etc. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face sa sufere, a chinui, a coplesi. - Lat.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*apasa
vb. I. Tranz. si intranz. A (se) sui pe cal, pe magar etc.; a pune sau a sta calare; a calari, a incalara. Expr. = a iesi din saracie, din lipsuri, din dificultati economice. P. anal. A se urca pe un obiect ca pe cal. Refl. A se suprapune. Tranz. Fig. A se face stapan pe cineva; a domina, a supune. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*incaleca
vb. I. Tranz. si intranz. A (se) uni (spontan sau prin diverse reactii chimice) mai multi monomeri in polimeri, prin pastrarea compozitiei procentuale initiale si asezarea atomilor in molecula. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*polimeriza
vb. I. Tranz. si intranz. A(-si) pune in primejdie viata, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. Intranz. A participa la o actiune nesigura, a actiona la noroc. Refl. (inv.) A cuteza, a indrazni, a se incumeta. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*risca
vb. I. Tranz. si intranz. A suporta (fara impotrivire si cu resemnare) greutati, neplaceri fizice sau morale; a indura. (Despre lucruri) A fi durabil, rezistent, a nu se strica usor. Tranz. si intranz. A accepta, a ingadui, a permite, a tolera. Expr. (Tranz.) (pe cineva) = a (nu) se putea stapani (sa nu...), a (nu) se indura sa... (sau spune despre un om rau, care savarseste fapte reprobabile. (pe cineva) = a (nu) mai putea sa... Intranz. A-si infrana nelinistea, enervarea, a avea rabdare, a-si pastra calmul. - Et. nec. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*rabda
vb. I tranz. si intranz. A transpune pe hartie, cu ajutorul plotterului, o reprezentare grafica computerizata. - Din engl.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*plota
vb. I. Tranz. si intranz. A trimite, a imprastia raze de lumina, de caldura etc.; a (se) propaga; a (se) raspandi, a (se) imprastia dintr-un punct central in toate partile. Intranz. (Despre radiatii) A cadea pe suprafata unui corp. - Din fr. , lat.(by 9W9S3e3r3g12i12o)*iradia
vb. I. Tranz. si intranz. (Bis.) A raspandi fum de tamaie, a afuma cu tamaie. Tranz. Fig. A coplesi cu laude excesive, a lingusi. Refl. (Rar) A se imbata, a se chercheli. - Din (by 14W7S8e1r1g9i10o)*tamaia
vb. I. Tranz. si intranz. (Despre animale) A simti sau a descoperi cu ajutorul mirosului, prezenta unui animal, a omului, a hranei etc. Fig. (Despre oameni) A cauta sa afle; a da de urma, a descoperi. [Var.: (reg.) vb. I] - Et. nec.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*adulmeca
vb. I. Tranz. si intranz. (Inv. si pop.) A impusca. Intranz. A produce sfaramarea rocilor cu ajutorul unui exploziv. - Din (by 13W13S6e7r15g15i8o)*pusca
vb. I. Tranz. si intranz. (Muz.) A executa vocalize. Refl. (Fon.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoana la cea de vocala, a capata valoare de vocala. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*vocaliza
vb. I. Tranz. si intranz. (Pop.) A rascoli la suprafata pamantului (cu ratul, cu ciocul, cu ghearele, cu o unealta etc.) pentru a scoate ceva la iveala sau pentru a face o gaura. Tranz. Fig. A preocupa (chinuind sufleteste); a irita. - Probabil lat. (by 11W11S5e5r13g13i14o)*scurma
vb. I. Tranz. si refl. A administra sau a lua stupefiante; a administra sau a lua medicamente in cantitati excesive. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*droga
vb. I. Tranz. si refl. A aduce sau a ajunge in starea de proletar; a (se) pauperiza. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*proletariza
vb. I. Tranz. si refl. A aduce sau a ajunge in stare de imbecilitate; a (se) tampi, a (se) indobitoci, a (se) idiotiza. suf.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*imbeciliza
vb. I. Tranz. si refl. A aduce sau a fi in stare de echilibru; a (se) cumpani. Tranz. A face ca doua valori, preturi, bugete etc. sa fie in proportie justa una fata de cealalta. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g8i2o)*echilibra
vb. I. Tranz. si refl. A aduce sau a reveni la pozitia, la functionarea etc. normala dupa o perturbatie accidentala; a (se) indrepta. Fig. A aduce sau a reveni pe calea cea buna; a (se) inviora, a (se) reface. Tranz. A transforma o putere, din forma de putere de curent electric alternativ in forma de putere de curent electric continuu, prin suprimarea sau prin inversarea alternantelor de un anumit sens ale curentului. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*redresa
vb. I. Tranz. si refl. A afirma, a declara ceva sub juramant, a depune un juramant. Tranz. A intari, a confirma la judecata, prin juramant, o depozitie sau o marturie. Refl. A promite prin juramant. Refl. (Pop.) A se afurisi, a se blestema (pentru a intari cele afirmate). Tranz. (Pop.) A ruga pe cineva cu staruinta; a implora, a conjura. - Lat.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*jura
vb. I. Tranz. si refl. A capata sau a face sa capete pistrui . Fig. A (se) pata. - Din (by 15W15S9e9r2g3i11o)*pistruia
vb. I. Tranz. si refl. A comunica, a exprima, a manifesta ganduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*exterioriza
vb. I. Tranz. si refl. A consuma sau a da sa consume alimente; a (se) hrani. Tranz. si refl. A (se) aproviziona. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor institutii, intreprinderi etc. pentru asigurarea functionarii sau activitatii acestora. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*alimenta
vb. I. Tranz. si refl. A copia genul sau procedeele artistice folosite in lucrari proprii. [Pr: ] .(by 13W13S7e7r15g15i9o)*autopastisa
vb. I. Tranz. si refl. A cuprinde sau a fi cuprins, stapanit de extaz . - Din fr. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*extazia
vb. I. Tranz. si refl. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmeaza sa fie restituit. A adopta cuvinte, obiceiuri etc.; a imita. - Lat. sau din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*imprumuta
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata amploare, a (se) mari, a (se) largi, a (se) dezvolta (din punct de vedere cantitativ, intensiv etc.) - Din lat. , fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*amplifica
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata caracter occidental. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*occidentaliza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata caracter rustic. - Din engl. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*rusticiza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata insusiri specific feminine, a (se) accentua feminitatea cuiva. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*feminiza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata un caracter urban, citadin. - Din fr. (by 8W1S1e2r10g10i3o)*urbaniza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a capata un caracter viril. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*viriliza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a dobandi caracter clasic. suf. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*clasiciza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a lua caracter autohton. suf.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*autohtoniza
vb. I. Tranz. si refl. A da sau a lua o forma arcuita convexa. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*bomba
vb. I. Tranz. si refl. (Adesea fig.) A da sau a lua din nou forma concreta. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*reintrupa
vb. I. Tranz. si refl. (Adesea fig.) A face sau a deveni (mai) stramt, (mai) ingust, (mai) putin incapator; a (se) ingusta, a (se) strange. - Din (by 9W2S2e11r11g4i4o)*stramta
vb. I. Tranz. si refl. (Adesea fig.) A (se) imbiba cu o substanta (lichida) pentru a capata impermeabilitate, rezistenta etc. - Din fr. , lat.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*impregna
vb. I. Tranz. si refl. A deveni sau a face sa devina animal ; a (se) degrada, a decadea, a (se) abrutiza. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*animaliza
vb.I. Tranz. si refl. A deveni sau a face sa devina radical . suf. Cf. germ. %radikalisieren.%(by 6W6S14e15r8g8i2o)*radicaliza
vb. I. Tranz. si refl. A deveni sensibil sau a mari sensibilitatea unui tesut, a unui muschi etc. fata de actiunea unui agent exterior; (tranz.) a face (mai) sensibil pe cineva sau ceva. (Despre un material fotografic) A (se) face sensibil la actiunea luminii. Tranz. A extinde intervalul de variatie a unei marimi in care un sistem fizico-chimic isi mentine o anumita sensibilitate. (Rar) A (se) concretiza, a (se) materializa. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sensibiliza
vb. I. Tranz. si refl. A face baie, a (se) imbaia. Refl. Fig. A se reflecta, a se oglindi. Tranz. (Adesea fig.) A uda, a muia. Expr. = a lacrima sau a plange. (Despre ape) A curge udand un teritoriu. Refl. (Despre pasari si alte animale) A se cufunda, a se tavali in nisip, in praf etc. Tranz. (Fam.; in expr.) = a evita un raspuns sau o atitudine hotarata, a raspunde evaziv. - Lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*scalda
vb. I. Tranz. si refl. A face ca cineva sa fie cuprins sau a fi cuprins de fiori; a (se) speria, a (se) infricosa. A suferi sau a face pe cineva sa sufere o impresie adanca, a (se) patrunde de un sentiment adanc; a (se) emotiona, a (se) tulbura. A (se) misca usor. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - (by 6W15S15e15r9g9i2o)*infiora
vb. I. Tranz. si refl. A face ca organismul sa fie mai puternic, mai rezistent; a (se) intari, a (se) oteli. Tranz. A intari un loc prin lucrari de fortificatie. - Din lat. , fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fortifica
vb. I. Tranz. si refl. A face ca un obiect sa aiba dungi. A insemna cu dungi. - Din (by 10W4S4e12r13g6i6o)*dunga
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa gandeasca sau sa actioneze (sau a gandi si a actiona singur) prin intermediul sugestiei; a (se) influenta. - Din fr. (by 13W7S15e1r9g9i2o)*sugestiona
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa piarda sau a-si pierde simtul orientarii, drumul pe care urma sa mearga etc. Fig. A face pe cineva sa piarda sau a-si pierde cumpatul, siguranta de sine, judecata rece si clara; a (se) zapaci. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*dezorienta
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde caracterele specific umane. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*dezumaniza
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde gustul, dorinta pentru ceva. Tranz. A provoca, a inspira cuiva dezgust, scarba, aversiune. (dupa fr. ).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*dezgusta
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde increderea in sine; a (se) descuraja, a (se) deprima. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*demoraliza
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobisnui; a (se) dezbara. [in](by 9W2S3e11r11g5i5o)*dezvata
vb. I. Tranz. si refl. A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde onoarea, a (se) face de rusine. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*dezonora
vb. I. Tranz. si refl. A face sa adopte sau a adopta limba, obiceiurile etc. germane. - Din fr.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*germaniza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni blazat, dezamagit. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*dezabuza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni civilizat - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*civiliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni constient. [Pr.: ---] suf. -. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*constientiza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni de doua ori mai mare; a (se) indoi. Tranz. A reuni doua materiale, punandu-le unul peste altul. A captusi, a acoperi cu un alt material. Tranz. A face o lucrare similara cu alta existenta sau care serveste aceluiasi scop ca si prima. Tranz. (In teatru, la opera etc.) A inlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. (In film) A inlocui pe titularul rolului in scenele primejdioase, care cer calitati fizice deosebite; a realiza dublajul unui actor. (Sport) A se plasa inapoia coechipierilor din aparare, pentru a putea preveni contraatacurile jucatorilor din echipa adversa. Tranz. (Despre nave) A inconjura, a ocoli un cap. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*dubla
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni (mai) clar, (mai) usor de inteles; a (se) lamuri, a (se) deslusi. - Din lat. , fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*clarifica
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micsora, a scadea. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*diminua
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai putin intens, mai putin mare; a (se) micsora, a (se) reduce. A face sa devina sau a deveni mai cumpatat, mai stapanit; a (se) infrana, a (se) potoli. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*modera
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni mai subtire . Expr. (Tranz.) (sau ) = a-si strange buzele, facandu-le sa para mai subtiri, mai mici; a vorbi din varful buzelor. Tranz. (Despre imbracaminte) A face ca cel care o poarta sa para mai zvelt, mai slab. Tranz. A face ca un corp lichid sau gazos sa fie mai putin concentrat, mai putin dens; a dilua. Tranz. A face ca glasul sa aiba un timbru mai subtire, mai inalt. Refl. Fig. (Despre oameni si despre insusirile sau manifestarile lor; (adesea ir.) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. - Lat. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*subtia
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni material, a da sau a capata forma materiala, a (se) transpune in viata; a (se) concretiza. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*materializa
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni normal, a (se) aduce sau a reveni in starea normala. Tranz. A supune unei norme, a face sa se conformeze unei norme. Tranz. A elabora norme interne. A standardiza. - Din fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*normaliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni salin; a (se) imbiba cu saruri solubile. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*saliniza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni solubil. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*solubiliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni timid, a insufla cuiva sau a simti teama, frica; a (se) speria; a (se) incurca, a (se) zapaci, a (se) fastaci. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*intimida
vb. I. Tranz. si refl. A face sa dispara murdaria, a inlatura impuritatile de pe ceva sau de pe sine. Tranz. A indeparta coaja, pielita de pe fructe, legume sau de pe oua. Tranz. si refl. A (se) vindeca de o boala (de piele). Tranz. A indeparta asperitatile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesa, de pe un obiect, de pe un teren etc., in vederea reconditionarii, imbunatatirii aspectului sau pentru unele operatii tehnologice ulterioare. Fig. Tranz. si refl. A (se) scapa, a (se) salva, a (se) descotorisi (de ceva rau). Refl. (In limbajul bisericesc) A se mantui, a se purifica. Tranz. (Fam.) A omori. Refl. A muri. Tranz. si refl. A face sa ramana sau a ramane fara nici un ban. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din (by 9W2S2e11r11g4i5o)*curata
vb. I. Tranz. si refl. A face sa dureze sau a continua sa dureze vesnic sau vreme indelungata; a (se) transmite (din generatie in generatie, din veac in veac), a (se) continua. - Din fr. lat. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*perpetua
vb. I. Tranz. si refl. A face sa fie sau a deveni mai numeros. Tranz. A reproduce un obiect, un text etc. in mai multe exemplare prin diverse procedee tehnice. Tranz. (Mat.) A efectua operatia de inmultire; a inmulti. - Din lat. fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*multiplica
vb. I. Tranz. si refl. A face sa iasa sau a iesi din regimul normal, din functionarea normala; a (se) defecta, a (se) deranja, a (se) strica. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*deregla
vb. I. Tranz. si refl. A face sa iasa sau a iesi din starea de inhibitie. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*dezinhiba
vb. I. Tranz. si refl. A face sa intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vari, a intra^2. Expr. (Tranz.) = a manca. = a face (pe cineva) sa cada sub masa din cauza ca i s-a dat prea mult de baut; a invinge (pe cineva) intr-o incercare, intr-o discutie; a infunda. ( sau ) = a se amesteca in treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun intr-o discutie. (ceva) (sau ) = a tine minte un lucru. (cuiva ceva) (sau ) = a face (pe cineva) sa inteleaga o problema, o teorie etc.; a face (pe cineva) sa creada un lucru (curios), sa fie obsedat de ceva. = a se cuminti, a reveni la o comportare conforma cu interesele sale. (cuiva) sau (sau ) = a speria rau (pe cineva). (pe cineva) (sau ) = a inspaimanta (pe cineva). (pe cineva) = a necaji, a intarata (pe cineva). (Fam.) = a face (pe cineva) sa lucreze repede, fara ragaz. (Refl.) (sau ) = a se face cu insistenta observat de cineva spre a-i castiga increderea, a nu slabi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesata) etc. (Tranz.) = a pricinui moartea din cauza unor mari suparari. = a fi prins cu minciuna, a nu mai sti cum sa indrepte o greseala, a o sfecli. (sau ) (intre oameni) = a invrajbi, a produce discordie. (Arg.) (sau impotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). Tranz. si refl. A (se) plasa in ceva sau undeva; a (se) angaja. Expr. (Tranz.) (pe cineva) = a da (cuiva) o slujba. (Arg.) (pe cineva) = a lua la bataie (pe cineva). (Fam.) = a depune actele cerute pentru casatorie. (In expr.) (Tranz.) (la ceva) = a fi atent, a observa. (ceva sau pe cineva) = a da atentie (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). = a avea grija (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) = a se observa, a se remarca (ceva). - Et. nec.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*baga
vb. I. Tranz. si refl. A face sa piarda sau a pierde caracteristicile materiei sau chiar materia. - Din fr. (by 6W15S8e8r2g2i10o)*dematerializa
vb. I. Tranz. si refl. A face sa piarda sau a pierde din umezeala; a (se) zbici, a (se) usca putin. Tranz. A-si sterge, a-si usca (lacrimile, ochii, obrajii). Tranz. Fig. A distruge, a prapadi, a nimici. Expr. (pe cineva) (sau ) = a bate zdravan. A slei, a epuiza, a secatui. (In propozitii consecutive, legat de diverse verbe, exprima intensitatea actiunilor respective) [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*zvanta
vb. I. Tranz. si refl. A face sa plece sau sa fuga ori a pleca, a fugi in toate partile; a (se) risipi, a (se) raspandi, a (se) razleti. P. anal. A (se) risipi prin cadere, prin rupere, prin rasturnare. Tranz. Fig. A face sa dispara gandurile, a risipi o stare sufleteasca (apasatoare). Refl. (Despre lichide) A se raspandi, a se difuza. Tranz. si refl. P. gener. (Adesea fig.) A (se) intinde, a (se) difuza, a (se) raspandi. - (by 6W14S15e8r8g2i2o)*imprastia
vb. I. Tranz. si refl. A face sa se desfasoare sau a se desfasura intr-un timp mai scurt sau intr-un ritm mai rapid decat cel obisnuit sau decat cel asteptat; a (se) grabi, a (se) zori. Refl. (Despre oameni) A actiona (prea) in graba (si in dezordine); a se agita; a se repezi. Tranz. A provoca (cu ajutorul unei reactii chimice) depunerea unei substante dizolvate intr-un lichid. Refl. si intranz. (Despre o substanta solida dizolvata intr-un lichid) A se separa, a se depune sub forma de precipitat. - Din fr. lat. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*precipita
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si insuseasca sau a-si insusi limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. suf. Cf. fr. %greciser%.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*greciza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si modifice sau a-si modifica starea de echilibru functional. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*decompensa
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde calmul, a-si iesi sau a scoate pe cineva din fire; a (se) infuria, a (se) irita; a (se) indispune. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*enerva
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde caracterele de barbat. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*demasculiniza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde caracterul sacru. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*desacraliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde creditul, consideratia, increderea altora; a (se) compromite. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*discredita
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde insusirile morale, specific umane; a deveni sau a face sa devina insensibil, asemanator cu un animal, cu o bruta; a (se) indobitoci, a (se) dezumaniza. - Dupa fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*abrutiza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) boti. Fig. (Fam.) A (se) supara, a (se) bosumfla. - Din fr.(by 8W9S2e2r10g11i11o)*sifona
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde organizarea, functionarea normala, bunul mers. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*dezorganiza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde sincronismul. (by 6W14S15e15r8g8i2o)*desincroniza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si piarda sau a-si pierde stabilitatea. - Din engl. (by 4W5S13e13r13g7i7o)*destabiliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si recapete sau a-si recapata buna dispozitie, a(-si) restabili prestigiul stirbit. Tranz. (Jur.) A reintegra pe cineva in drepturile pierdute (in urma unei condamnari sau a unei banuieli false). - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*reabilita
vb. I. Tranz. si refl. A face sa-si schimbe sau a-si schimba pozitia (verticala) prin indoire spre pamant; a (se) indoi, a (se) inclina, a (se) pleca; a (se) supune. Tranz. (Pop.) A alapta. Refl. Fig., A simti atractie, vocatie pentru ceva, a inclina catre ceva; a se preocupa de cineva sau ceva. Refl. (In expr.) = a capata o indigestie; a-i veni greata. - Din lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*apleca
vb. I. Tranz. si refl. A face sa sufere sau a suferi o avarie; a (se) strica, a (se) deteriora. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*avaria
vb. I. Tranz. si refl. A face sa sufere sau a suferi o sincopa. - Din Cf. fr. %syncoper.% (by 10W3S3e11r12g5i5o)*sincopa
vb. I. Tranz. si refl. A face sa treaca sau a trece la catolicism; a (se) papistasi. suf.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*catoliciza
vb. I. Tranz. si refl. A face sau a deveni impermeabil. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*impermeabiliza
vb. I. Tranz. si refl. A face sau a deveni imun in urma unui tratament sau prin faptul ca a avut in trecut aceeasi boala la care este expus in prezent. - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*imuniza
(?) , vb. I tranz. si refl. A fi sub influenta fenomenului de |||; a fi afectat de |||. [Var.: |jivra|jivra| vb.].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*givra
vb. I. Tranz. si refl. A inspira sau a simti neliniste, grija, teama; a (se) nelinisti, a (se) alarma, a (se) ingriji, a se ingrija. [Var.: (Inv.) vb. I] - suf. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*ingrijora
vb. I. Tranz. si refl. A intra sau a aface sa intre intr-un lichid sau intr-o materie moale; a (se) cufunda, a (se) adanci, a (se) scufunda. Refl. A patrunde adanc; a se pierde in departari, a disparea. Fig. A se cufunda intr-o actiune. - Lat. (< ).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*afunda
vb. I. Tranz. si refl. A (i se) toci incaltamintea (intr-o parte); a (se) deforma. Tranz. Fig. A pronunta incorect cuvintele; a schimonosi, a poci. - Et. nec.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*scalcia
vb. I. Tranz. si refl. A lua pe cineva sau a intra in slujba; a (se) incadra intr-un loc de munca; a (se) tocmi. Tranz. A primi sa efectueze o lucrare, o insarcinare speciala etc. in conditii determinate. Tranz. A lua cu chirie un vehicul. Refl. A se obliga la ceva, a-si lua un angajament. Tranz. si refl. A atrage dupa sine o obligatie. Tranz. si refl. A (se) antrena intr-o actiune; a apuca sau a face sa apuce intr-o anumita directie. Refl. A o lua pe un anumit drum. Tranz. (Mil.) A incepe o actiune etc. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea in joc. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*angaja
vb. I. Tranz. si refl. A omori sau a muri prin electrocutare. - Din fr. (by 1W1S9e10r10g3i4o)*electrocuta
vb. I. Tranz. si refl. A pierde sau a face ca un corp sa-si piarda proprietatile magnetice. - Din fr. (by 15W1S9e9r10g3i3o)*demagnetiza
vb. I. Tranz. si refl. A pierde sau a face sa-si piarda timbrul, caracterul nazal. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*denazaliza
vb. I. Tranz. si refl. A produce sau a avea, a suferi o constipatie; a (se) incuia. - Din fr.(by 8W2S2e2r10g11i4o)*constipa
vb. I. Tranz. si refl. A produce sau a capata o anchiloza. Refl. Fig. A deveni sclav al rutinei, capatand deprinderi de lucru mecanice. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i1o)*anchiloza
vb. I. Tranz. si refl. A produce sau a face basici; a (se) umple de basici. [Var.: (reg.) vb. I] - Din (by 9W2S2e11r11g4i5o)*basica
vb. I. Tranz. si refl. A provoca sau a suferi o asfixie; a omori sau a muri in urma unei asfixii. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*asfixia
vb. I. Tranz. si refl. A pune in armonie^1 sau a deveni armonios, a face sa fie sau a fi in concordanta. Tranz. A compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei^1. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*armoniza
vb. I. Tranz. si refl. A pune o povara pe cineva sau a lua asupra sa o povara, a (se) incarca din greu; a (se) ingreuna. - (by 2W2S10e11r4g4i13o)*impovara
vb. I. Tranz. si refl. A readuce sau a reveni la starea de echilibru. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*reechilibra
vb. I. Tranz. si refl. A reduce sau a scadea din greutate. Fig. A(-si) alina, a(-si) potoli o suferinta fizica sau morala. A (se) destainui pentru a-si alina o durere sufleteasca. Refl. (Despre boli) A ceda, a slabi, a se ameliora. Tranz. A inlesni, a facilita. A (se) elibera, a scoate sau a iesi de sub apasarea unui lucru greu; a (se) despovara. Expr. (Fam.) = a face sa cheltuiasca sau a cheltui o mare suma de bani sau toti banii. Tranz. Fig. A scuti; a salva. - Din (by 5W13S13e7r7g7i15o)*usura
vb. I. Tranz. si refl. A renunta la ceva sau la cineva pe baza unor considerente care cer ca altceva sau altcineva sa aiba intaietate. Refl. A se devota pentru cineva sau ceva pana la jertfirea de sine. Tranz. A ucide animale in scopuri stiintifice sau utilitare. (In antichitate) A jertfi fiinte, dupa anumite ritualuri, ca prinos adus divinitatii. - Din lat. fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*sacrifica
vb. I. Tranz. si refl. A scapa, a (se) vindeca de o intoxicatie. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*dezintoxica
vb. I. Tranz. si refl. A scapa pe cineva sau a izbuti sa scape singur dintr-o primejdie, dintr-o incurcatura etc. Expr. (Tranz.) = a reusi sa indrepte o situatie grea, neplacuta; a face fata unei situatii. = a da unui lucru, unei situatii etc. o infatisare capabila sa ascunda un rau launtric. - Din lat., it. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*salva
vb. I. Tranz. si refl. A scoate sau a iesi in evidenta; a (se) deosebi, a (se) distinge printr-o trasatura putin obisnuita, iesita din comun. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*singulariza
vb. I. Tranz. si refl. A scoate sau a-si pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vant, la foc etc.; a (se) zbici, a (se) zvanta. Expr. (Refl.) (sau ) ori = a avea o senzatie puternica de sete. (Absol.) = bea foarte mult. Refl. (Despre ochi) A inceta sa mai planga; (despre lacrimi) a inceta sa mai curga. Tranz. A deshidrata legume, fructe, peste pentru a le putea conserva. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda vlaga, a slabi sau a face sa devina slab, palid; a (se) chinui, a (se) consuma. Refl. (Despre organe sau parti ale corpului) A se atrofia. Refl. (Despre plante, frunze, flori) A-si pierde seva; a se vesteji, a se ofili. Tranz. Fig. (Fam.) A stoarce pe cineva de bani; a ruina, a saraci. Refl. Fig. (Fam.) A suferi lipsuri, privatiuni, a duce o viata grea. - Lat. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*usca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aclimatiza din nou la anumite conditii. (dupa engl. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*reaclimatiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu negura, cu ceata; a (se) intuneca. Fig. (Despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) A capata o expresie trista; a se intuneca. - (by 13W7S7e15r1g9i9o)*innegura
vb. I. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de parafina (in diverse procese tehnologice). - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i8o)*parafina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) acoperi strans de jur imprejur cu o panza, cu o invelitoare, cu un material izolant etc. Tranz. Fig. A cuprinde, a invalui. Tranz. si refl. A (se) incolaci. Tranz. A depana (pe un ghem, pe un fus etc.). Refl. (Fam.) A se invarti de colo pana colo; a da tarcoale. [Prez. ind. si: ] - Lat. (< ).(by 7W8S1e1r10g10i3o)*infasura
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aduna in numar mare, in grup compact; a (se) concentra, a (se) ingramadi. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i6o)*masa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni intr-un grup. Tranz. A comasa. Refl. A se alatura unei miscari, unui curent, unui conducator (militand pentru o idee). Tranz. A imparti, a repartiza in grupuri. - Din fr.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*grupa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aduna la un loc; a (se) uni, a (se) imbina. Tranz. (Rar) A intruni, a cumula. Refl. recipr. si tranz. fact. A savarsi sau a face sa savarseasca actul sexual; a (se) imperechea. [Pr.: Prez. ind. si: (reg.) ] - Din (by 7W7S1e1r9g10i3o)*impreuna
vb. I. Tranz. si refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: vb. IV] - Din .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ajutora
vb. I. Tranz. si refl. A (se) alatura (vremelnic) de ceva sau de cineva. Refl. Fig. A se lega sufleteste de cineva sau ceva. - Din .(by 5W13S14e7r7g1i1o)*atasa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) alimenta (sistematic) in mod insuficient din punct de vedere calitativ si cantitativ. (dupa fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*subalimenta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) amplifica, a (se) intari, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu masura). - Din (by 2W2S10e11r4g4i13o)*potenta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) angaja din nou. Refl. Spec. A se angaja in cadrele active ale armatei (dupa indeplinirea stagiului militar obligatoriu). - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*reangaja
vb. I. Tranz. si refl. A (se) apara de actiuni daunatoare, de un pericol; a (se) pazi, a (se) feri. Tranz. A ocroti, a sprijini, a ajuta pe cineva, inlesnindu-i reusita prin recomandari, sprijin material sau moral etc. A favoriza, a partini; a incuraja. [Var.: (inv.) vb. III] - Din fr. lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*proteja
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aprecia mai mult decat pretuieste in realitate, a (se) considera peste valoarea reala; a (se) supraestima. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*supraaprecia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aprinde, a (se) infierbanta, a (se) pasiona, a (se) entuziasma. A face sa capete sau a capata culoarea flacarii; a (se) inrosi, a se imbujora. - (by 7W8S1e1r9g10i3o)*inflacara
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aproviziona din nou. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*reaproviziona
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aranja din nou dupa alte criterii, in alta ordine, cu alta forma. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*rearanja
vb. I. Tranz. si refl. A (se) ascunde vederii inamicului. Tranz. A acoperi si a ascunde o sursa de lumina, pentru ca razele ei sa nu strabata afara in timpul noptii. Fig. A (se) ascunde, a (se) deghiza, a (se) masca. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*camufla
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza alaturi, a (se) apropia mult; a (se) alipi. Tranz. A adauga, a anexa. Tranz. Fig. A compara, a confrunta. Refl. A adera la o cauza, la o miscare etc. [Var.: vb. I] - Din .(by 8W8S9e2r2g11i11o)*alatura
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza astfel incat sa fie sustinut de ceva: a (se) sprijini, a (se) propti. Expr. (Tranz.; fam.) (sau ) = a nu lua parte la dans, la joc; a nu face nimic. Refl. Fig. A se intemeia, a se baza. [Var.: (reg.) vb. I] - Et. nec.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*rezema
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza in linie dreapta. Tranz. A indrepta traseul unei strazi. Tranz. A aseza un grup de constructii dupa o linie dinainte stabilita. Refl. (Despre tari) A se asocia intr-o grupare pe baza unui tratat. Tranz. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o buna functionare. (dupa fr. ).(by 7W7S1e1r9g9i3o)*alinia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza in randuri suprapuse, in etaje. - Din fr.(by 11W12S12e5r6g14i14o)*etaja
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza in sir, a (se) alinia. Tranz. A trece un fir prin margele, pentru a face un sirag; a face sirag. Expr. (Refl.) (sau ) , formula prin care se arata ca un basm continua. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. Tranz. Fig. A expune, a povesti urmand un anumit sir de idei, de fapte etc.; a enumera. Expr. (sau ) = a spune tot felul de lucruri fara importanta si fara o succesiune logica; a palavragi. Tranz. A trece, rand pe rand, prin diferite locuri, situatii etc.; a lua la rand, la sir. - Din loc. adv. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*insira
vb. I. Tranz. si refl. A (se) aseza pe tron ca domn, rege, imparat; a (se) incorona, a (se) inscauna. Fig. A deveni sau a face sa devina stapan; a (se) statornici. A (se) instaura, a (se) instala. - (by 14W15S8e8r1g2i10o)*introna
vb. I. Tranz. si refl. A (se) asigura din nou, a reinnoi o asigurare. (dupa fr. ).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*reasigura
vb. I. Tranz. si refl. A (se) asimila cu populatia de limba rusa. Tranz. A modifica (un cuvant, o expresie etc.) dupa structura limbii ruse. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*rusifica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) asocia cu aceiasi parteneri la o actiune noua sau repetata. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*reasocia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) boteza inca o data (intr-o alta religie sau cu alt nume). (dupa fr. ).(by 12W6S6e14r14g8i8o)*reboteza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) calauzi, a (se) conduce, a (se) orienta. Tranz. A imprima o anumita miscare unei piese, unui mecanism etc. (cu ajutorul ghidajului). - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ghida
vb. I. Tranz. si refl. A (se) coji. A (se) scutura, a (se) desfrunzi. Tranz. A lamina in foi subtiri. - Din lat. fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*exfolia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) contamina, a (se) molipsi de o boala infectioasa. [Pr. : ] - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*contagia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) curata de praf, de scame, de noroi cu ajutorul periei. A (-si) netezi parul cu peria de cap. Tranz. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de canepa iesit din raghila pentru a-l curata de calti, de impuritati; a scarmana, a pieptana. Tranz. Fig. A stiliza, a indrepta, a imbunatati o lucrare literara, stiintifica etc. Tranz. Fig. (Fam.) A bate, a lovi. Tranz. Fig. (Fam.) A lingusi pe cineva. - Din .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*peria
vb. I. Tranz. si refl. A (se) curata folosind apa, sapun, detergenti etc. Expr. (Tranz.) = a mustra tare pe cineva, a-l ocari. = a face fata unei situatii, a scapa de rusine; a iesi cu bine dintr-o incurcatura. (Fam.) , se spune ca o consolare glumeata celui care are o suparare, un necaz (marunt). (Refl.) (sau ) sau = descurca-te (sau descurcati-va) sau sa se descurce cu propriile puteri. Tranz. (Fam.) A purta cuiva de grija (spalandu-i rufele). Tranz. A face sa se stearga, sa dispara o greseala, un rau, o insulta. Tranz. (Despre ploaie, rauri, suvoaie etc.) A roade pamantul, a-l lua si a-l duce cu sine; a produce o eroziune; a manca, a sapa. (Despre ape, valuri) A uda, a scalda un tarm. Tranz. A supune un minereu unui curent de apa, pentru a separa unul dintre componentii lui. - Lat. (= ).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*spala
vb. I. Tranz. si refl. A (se) curba, a (se) indoi in forma de arc; a (se) arcui. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*cambra
vb. I. Tranz. si refl. A (se) da cu pudra (pe fata), a (se) farda cu pudra; a (se) pudrui. Tranz. A acoperi cu un strat subtire de pulbere (de faina, de zahar etc.). - Din Cf. fr. %poudrer.%(by 8W8S1e1r10g10i3o)*pudra
vb. I. Tranz. si refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin intrebuintare indelungata). Refl. Fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. Refl. Fig. (Despre cuvinte, constructii, figuri de stil) A-si pierde valoarea expresiva (prin deasa intrebuintare). Intranz. A face uz de...; a se folosi de..., a intrebuinta. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*uza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) descompune, a (se) imparti, a (se) desface in mai multe parti; a (se) desfiinta in urma unei impartiri. - Dupa fr.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*dezmembra
vb. I. Tranz. si refl. A (se) desface, a (se) degaja dintr-o stransoare, dintr-o inclestare. Expr. (Tranz.) = a face pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) = a incepe, in sfarsit, sa vorbeasca. A (se) desprinde, a (se) smulge cu greu din locul unde se afla fixat. [in] (by 4W5S5e13r14g7i7o)*desclesta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) desfata, a (se) incanta, a (se) bucura. - Din fr. lat. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*delecta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) desparti, a (se) separa, a (se) desprinde dintr-un intreg organizat. - Din .(by 1W10S10e3r4g12i5o)*sciziona
vb. I. Tranz. si refl. A (se) desparti in partile constitutive sau in combinatii mai simple; a (se) fractiona, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*scinda
vb. I. Tranz. si refl. A (se) desprinde, a (se) desface, a (se) separa (dintr-un ansamblu unitar). Refl. (Sport) A se desprinde de ceilalti concurenti in timpul concursului, luand-o cu mult inainte. Tranz. A deplasa un angajat in mod temporar si in interes de serviciu de la o unitate la alta sau dintr-o localitate in alta. Refl. A iesi in evidenta, a se evidentia. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*detasa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) destepta, a (se) trezi din nou, a face sa-si revina sau a-si reveni in fire, a readuce sau a reveni la viata. Fig. A izbucni sau a face sa izbucneasca din nou, a (se) starni din nou. Tranz. A aminti, a evoca. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*redestepta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) destinde, a (se) odihni, a (se) reface, a (se) relaxa (dupa un efort sustinut); a (se) inviora, a (se) distra. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*recrea
vb. I. Tranz. si refl. A (se) dezbraca in pielea goala. A (se) desfrunzi; a lasa sau a ramane fara verdeata. Tranz. A-i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prada. Tranz. A jupui de piele. (Rar) A curata de coaja; a coji. Tranz. A scoate dintr-o scriere, dintr-un dosar, dintr-o publicatie etc. tot ce prezinta interes, dintr-un anumit punct de vedere; a excerpta. Expr. = a scoate din urna si a numara voturile obtinute intr-o alegere. [Pr.: - Var.: vb. I] - Lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*despuia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) dezlantui, a (se) starni, a (se) porni. Tranz. A provoca, prin comanda, intrarea rapida in functie a unui mecanism sau a unui dispozitiv (inlaturand o piedica). Refl. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*declansa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) distanta in spatiu sau in timp in raport cu ceva, de obicei in raport cu ceva stabilit initial; a (se) produce un decalaj. Tranz. A distanta doua sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiasi sistem tehnic in vederea asigurarii conditiilor optime de functionare. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*decala
vb. I. Tranz. si refl. A (se) elibera din lanturi sau din catuse; a (se) elibera dintr-o constrangere, dintr-o apasare, din robie. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*descatusa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) enerva, a (se) infuria. A (se) produce o usoara congestie sau o inflamatie dureroasa. - Din fr. , lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*irita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) examina cu atentie; a (se) observa, a (se) controla. Tranz. A studia, a consulta. Tranz. A cauta. Tranz. A cauta sa afle; a se informa; a iscodi. Tranz. A intreba, a chestiona. (Jur.) A face o cercetare; a ancheta. Tranz. (Pop.) A vizita. - Lat. "a da tarcoale".(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cerceta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face carlionti, inele. - Din (by 10W10S3e4r12g12i6o)*carlionta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face ca un carlig, a (se) indoi, a (se) incovoia. A (se) incolaci. - (by 14W7S7e1r1g9i10o)*incarliga
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face crestin , a (se) boteza in religia crestina. - Din (by 10W4S4e12r13g6i6o)*crestina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face cunoscut celor de fata, spunand numele, ocupatia etc.; a face cunostinta (cu cineva); a (se) recomanda. Refl. A deveni prezent in memorie, a aparea in memorie Tranz. A infatisa (publicului) un spectacol, aspectele unei activitati, rezultatul unor cercetari etc. Refl. A aparea, a se infatisa intr-un anumit loc sau in fata cuiva pentru a raspunde unei anumite obligatii sau pentru a oferi ori a solicita ceva. Refl. si tranz. Spec. A (se) infatisa la un examen, la un concurs, la alegeri etc. Tranz. A pune inainte, a inmana, a oferi, a da. Expr. = a da onorul cu arma. Tranz. (Despre lucruri supuse unei examinari) A avea o anumita insusire, caracteristica. Refl. A avea aparenta de..., a se infatisa ca... - Din fr. lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*prezenta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face cunoscut, stiut; a (se) dezvalui; a (se) destainui. Tranz. A face vizibila o imagine fotografica laterala, a developa un rolfilm. - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*revela
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face curb , a (se) incovoia, a (se) indoi, a (se) arcui. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*curba
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) intrei. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*tripla
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face fierbinte. Fig. A (se) aprinde de manie. Refl. Fig. A se antrena intr-o actiune; a se inflacara. Tranz. Fig. A insufla avant, pasiune. - (by 6W14S14e8r8g1i1o)*infierbanta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face imaterial, a deveni imaterial. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*imaterializa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face intunecos, obscur; a (se) lipsi de lumina. Refl. impers. A se insera, a se innopta, a se innegura, Refl. (Despre corpuri ceresti; la pers. 3) A-si pierde stralucirea, a suferi o eclipsa. Tranz. Fig. A eclipsa, a umbri; a face sa nu se mai vada (bine). Refl. Fig. A-si micsora sau a-si pierde capacitatea de a gandi. Refl. Fig. A se posomori; a se intrista. Refl. A se inchide la culoare. - Probabil lat. "a acoperi cu o tunica".(by 2W2S11e11r4g5i5o)*intuneca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a capata (mai multa viata; a (se) insufleti. [Prez. ind. si: ] - Din fr. , lat.(by 15W15S9e9r2g3i3o)*anima
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face mai frumos; a (se) impodobi, a (se) infrumosa. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*infrumuseta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face mai greu; a (se) ingreuia, a(se) impovara. Tranz. Fig. A produce o senzatie de greutate, de apasare. Tranz. Fig. A face ca ceva sa devina anevoios, greu de indeplinit; a ingreuia. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - Probabil lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*ingreuna
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face mai greu; a (se) ingreuna. Fig. A produce sau a avea o senzatie de greutate, de apasare. Tranz. Fig. A face ca ceva sa devina mai anevoios; a ingreuna, a pricinui cuiva greutati. [Pr.: - Prez. ind. si: ] - (by 8W8S2e10r10g4i4o)*ingreuia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face (mai) ingust. Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) margini. - Lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*ingusta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face mai intens, mai puternic, mai viu; a (se) inteti, a (se) intari, a (se) mari. - Dupa fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*intensifica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face (mai) mic (ca dimensiune, volum, durata, intensitate etc.); a (se) diminua, a (se) mici. Tranz. (mat.) A da unui numar o valoare mai mica decat o are. Tranz. A reduce, a scadea pretul, valoarea etc.; a reduce ca numar, ca plafon etc. [Var.: (inv. si pop.) vb. I] - Din (by 7W15S15e9r9g2i3o)*micsora
vb. I. Tranz si refl. A (se) face mai uman, mai apropiat de oameni. Tranz. A atribui animalelor, obiectelor, fenomenelor insusiri omenesti. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*umaniza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amorteala; a (se) dezmorti, a reveni sau a face sa-si revina in simtiri; a (se) insufleti, a (se) inveseli; a (se) imbarbata. - Et. nec.(by 5W6S14e14r15g8i8o)*inviora
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) intari, a se inchega. Tranz. A mari (prin diferite operatii, lucrari etc.) capacitatea de rezistenta a unui sistem tehnic; a (se) intari. - Din fr. , lat.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*consolida
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face un amestec . Tranz. A provoca dezordine, a incurca diverse lucruri intre ele. Refl. (Despre grupuri de fiinte deosebite) A patrunde unele printre altele; a se pierde, a disparea in...; a se amesteca. Refl. A interveni, a se baga, a se vari (nechemat) intr-o actiune, intr-o discutie etc. - Lat.(by 14W8S8e8r2g2i10o)*amesteca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. Expr. (Refl.) = a se porni pe vorba; a se asterne la vorba, la taifas. Tranz. Fig. A agonisi. A improviza, a injgheba. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*innoda
vb. I. Tranz. si refl. A (se) farda (minutios, cu arta); a(-si) face machiajul (pentru scena). V. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*machia
vb. I. Tranz. si refl. A (se) fixa intre anumite limite sau granite; a (se) margini, a (se) restrange, a (se) ingradi. - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*limita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbeciliza, a (se) tampi, a (se) indobitoci. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*idiotiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbraca in asa fel, incat sa nu poata fi recunoscut; a (se) travesti. Tranz. Fig. A prezenta ceva sub alta forma decat cea adevarata; a ascunde, a masca, a disimula, a camufla. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*deghiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbraca (prea) gros; a (se) infofoli. [Var.: vb. IV, (reg.) vb. I] - Et. nec.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*incotosmana
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbunatati, a (se) indrepta, a (se) perfectiona. Tranz. A supune ameliorarii un animal sau o planta. . - Din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ameliora
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imbunatati calitativ, A face sa acumuleze sau a acumula (prin studii sistematice) cunostinte temeinice (si noi) intr-un anumit domeniu. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*perfectiona
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imparti in mai multe parti, grupuri etc. Tranz. (Spec.) A efectua o impartire aritmetica. Tranz. (Spec.) A trasa diviziuni pe un instrument de masura. A face sa nu se mai inteleaga sau a nu se mai intelege intre ei; a (se) desparti, a (se) izola; a (se) dezbina. - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*diviza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) risipi in toate partile. (Chim.) A realiza o dispersie sau a fi in stare de dispersie. Refl. (Fiz.; despre unde) A se descompune intr-un spectru de unde cu frecvente diferite. Tranz. si refl. (In timp de razboi) A (se) deplasa in chip organizat (populatia, institutiile etc.) din centrele aglomerate, in regiuni mai ferite. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*dispersa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) imprastia (in toate partile), a (se) risipi. - Din (derivat regresiv). (by 4W4S12e13r6g6i14o)*disemina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) impunge usor cu un ac, cu un ghimpe, cu o teapa, cu orice obiect cu varf ascutit. Intranz. si tranz. A produce o senzatie dureroasa ca de intepatura. Intranz. (Despre bauturi) A pisca la limba. Tranz. Fig. A face aluzii rautacioase la adresa cuiva; a ironiza. Tranz. (Inv.) A trage in teapa. - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*intepa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) incarca peste masura. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*supraaglomera
vb. I. Tranz. si refl. A (se) incarna din nou. Refl. (In unele conceptii mistice; despre sufletul omului) A trece, dupa moarte, in alt corp (de om sau de animal). [Pr.: - Var.: vb. I] - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*reincarna
vb. I. Tranz. si refl. A (se) incurca; a (se) agrava, a (se) inrautati. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*complica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) indrepta in sus; a (se) ridica. Expr. (Tranz.) = a privi in sus. (Intranz.) = a ridica din umeri in semn de nedumerire, de nestiinta, de nepasare etc. Tranz. A face sa fie mai inalt prin ridicare si asezare pe un obiect situat mai sus etc. Refl. (Rar; cu determinarea "pe cal", "in sa") A se urca pe cal; a incaleca. Refl. A deveni mai inalt; a creste. Refl. (Despre cladiri, monumente etc.) A aparea, a se ivi (in toata inaltimea). Tranz. A construi, a cladi. Tranz. A ridica vocea, tonula pronunta tare. Refl. (Despre voce, glas, sunete) A se auzi (limpede). Tranz. A ridica pe cineva in rang. Fig. A ridica din punct de vedere spiritual. Refl. A se arata trufas; a se mandri. [Var.: (reg.) vb. I] - Lat. (< ).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*inalta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) infecta din nou (cu acelasi agent patogen). - (dupa fr. ).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*reinfecta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) infige, a (se) vari. Tranz. (Rar) A fixa, a aseza. - Lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*implanta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) inflacara peste masura; a (se) entuziasma. Tranz. (Rar) A slavi, a proslavi, a glorifica. - Din fr. , lat.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*exalta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) infumura, a (se) ingamfa. - Din fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*infatua
vb. I. Tranz. si refl. A (se) inmatricula din nou (dupa ce a suferit o exmatriculare). (by 10W10S3e4r4g12i13o)*reinmatricula
vb. I. Tranz. si refl. A (se) innoda din nou dupa ce s-a desfacut nodul. Tranz. Fig. A restabili o relatie deteriorata, a reface o prietenie. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*reinnoda
vb. I. Tranz. si refl. A (se) inscrie, a (se) trece intr-o matricola; a matricula. - Din fr. lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*inmatricula
vb. I. Tranz. si refl. A (se) instala din nou. Tranz. A amenaja din nou. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*reinstala
vb. I. Tranz. si refl. A (se) insufleti, a (se) inflacara, - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*entuziasma
vb. I. Tranz. si refl. A (se) intinde in laturi. Tranz. si refl. A (se) rasfira, a (se) imprastia. Tranz. A raschia. [Var.: vb. I.] - Cf. %rasfira%.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*raschira
vb. I. Tranz. si refl. A (se) introduce ceva intr-un sir, a (se) adauga intre altele, a (se) pune ceva printre... - Din fr. lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*intercala
vb. I. Tranz. si refl. A (se) lega, a (se) uni, a (se) impreuna, a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) ingemana. - Probabil lat. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*imbina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) lega cu |baieri|baiera|, a (se) prinde in baieri. Tranz. Fig. A lega, a imbina. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. I] (by 9W2S3e11r11g5i5o)*imbaiera
vb. I. Tranz. si refl. A (se) limita, a (se) restrange la un anumit spatiu, la un anumit loc. Tranz. A determina in spatiu sau in timp un fapt, o actiune etc. Tranz. (Cu privire la opere literare) A da un caracter local, a adapta la conditiile specifice, istorice, sociale etc. ale unei epoci, ale unei regiuni etc. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*localiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) misca din locul in care se gaseste si a (se) aseza in alt loc; a (se) deplasa; a (se) stramuta, a (se) transfera. Expr. (Tranz.; fam.) (cuiva) (sau = a-i trage (cuiva) o palma cu putere, a lovi peste obraz. A (se) transfera dintr-un serviciu in altul. Refl. A se stabili (cu locuinta) in alt loc, a-si schimba domiciliul. Tranz. (Inv. si pop.) A inlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva); a modifica, a transforma. A schimba cursul, directia. Expr. = a se razgandi, a renunta. (La jocul de sah) A efectua o mutare. - Lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*muta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) misca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din intregul din care face parte). Refl. (Despre straturi geologice) A-si modifica pozitia initiala (orizontala). Tranz. si refl. (Med.) A (se) deplasa (un os sau un membru) din articulatii. Tranz. A deplasa trupele dintr-un loc in altul, a le schimba dintr-o garnizoana in alta. Tranz. A separa doi termeni ai unui grup sintactic prin introducerea intre ei a unui cuvant sau a mai multor cuvinte. - Din fr. lat. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*disloca
vb. I. Tranz. si refl. A se misca incoace si incolo cu putere, a (se) clatina, a (se) scutura, a (se) zgaltai, a (se) zdruncina. Intranz. (Reg.) A face zgomot mare; a hurui. [Var.: vb. I] - Formatie onomatopeica.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hurduca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) misca repede incoace si incolo; a (se) clatina, a (se) zgudui; a (se) framanta. Tranz. A amesteca doua sau mai multe substante prin clatinarea lor (intr-un vas). Refl. (Fam.) A se manifesta prin miscari grabite si dezordonate, sub impulsul unor enervari. Tranz. si refl. Fig. A (se) framanta, a (se) zbuciuma. Tranz. Fig. A ridica masele (la revolta), a atata, a razvrati. - Din fr. , lat.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*agita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) muta (cu serviciul) de la o institutie la alta, fara desfacerea contractului de munca (cu consimtamantul sau la cererea salariatului). A (se) muta la alt club sportiv, la alta echipa. Tranz. A transmite (un act, un drept etc.) de la cineva la altcineva. Tranz. A face un schimb, o trecere de energie, de caldura etc. de la un sistem la altul. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*transfera
vb. I. Tranz. si refl. A (se) muta in alta parte cu serviciul, cu slujba; a (se) transfera. Tranz. (Mat.; Lingv.) A efectua o permutare . - Din fr. lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*permuta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) obisnui cu spiritul de disciplina, de ordine. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*disciplina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) obisnui sa consume anumite otravuri, obtinand imunitate fata de ele. - Din fr. (by 9W9S9e3r3g11i12o)*mitridatiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) omori prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gatui. Tranz. A inabusi, a sufoca. Tranz. A micsora latimea sectiunii de curgere a unui fluid intr-o conducta, pe cursul unei ape etc. [Var.: vb. I] - Din lat.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*strangula
vb. I. Tranz. si refl. A (se) omori sau a (se) rani cu proiectilul tras de o arma de foc. Expr. (Tranz.; fam.) = a fi in mare lipsa de bani; a trai din expediente. Intranz. A face sa iasa prin explozie proiectilul unei arme de foc; a produce pocnete (ca cele) de pusca. Compus: s.m. invar. = om indraznet, dar nesocotit. A face sa explodeze o incarcatura exploziva. Intranz. (pers. 3) (Despre vopsele, tencuieli si despre peretii pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafata) prin umflare, cojire etc.; a se coscovi, a se scoroji, a se coji. Tranz. A introduce, cu un aparat special, cuie intr-o suprafata betonata. - (by 4W12S13e6r6g15i15o)*impusca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) orienta intr-o noua directie. - (by 8W8S1e2r10g10i4o)*reorienta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) patrunde, a (se) umple de un lichid, de un gaz etc. Tranz. Fig. (Rar) A face sa fie patruns de o idee, de o teorie etc.; a indoctrina. - Din fr. lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*imbiba
vb. I. Tranz. si refl. A (se) pieptana cu ingrijire, a(-si) aranja, a(-si) ondula parul (la coafor). - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*coafa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) potoli, a (se) usura, a (se) micsora (in intensitate), a (se) domoli; a (se) linisti. [Var.: (rar) vb. IV] - Lat.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*alina
vb. I. Tranz. si refl. A (se) preface in faramite, a (se) sfarama in componente foarte mici. - Din (by 7W7S15e15r9g9i2o)*faramita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) pregati, a (se) instrui in vederea unei noi calificari profesionale; a da sau a obtine o noua calificare. .(by 1W9S9e2r3g11i11o)*recalifica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) pregati prin exercitii metodice (fizice, tactice, tehnice, psihologice si teoretice) pentru a obtine cele mai bune rezultate intr-o activitate sportiva. Tranz. si refl. A atrage sau a se lasa atras intr-o actiune, intr-o discutie etc.; a (se) inflacara. Tranz. A trage dupa sine, a pune in miscare, a misca un organ de masina sau o masina. A deplasa un material (solid, lichid sau gazos) cu ajutorul unui fluid in miscare. - Din fr.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*antrena
vb. I. Tranz. si refl. A (se) privi, a (se) socoti (ca...) Expr. (Tranz.) = avand in vedere ca... Tranz. A cinsti, a stima. Tranz. A analiza, a studia, a cerceta. - Din fr. lat. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*considera
vb. I. Tranz. si refl. A (se) privi indelung, meditativ, cu admiratie si cu emotie. - Din fr. , lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*contempla
vb. I. Tranz. si refl. A (se) produce un scurtcircuit . - Din (dupa fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*scurtcircuita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) pronunta printr-o miscare suplimentara de rotunjire a buzelor. - Din fr.(by 1W1S9e9r10g3i3o)*labializa
vb. I. Tranz. si refl. A (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) intari, a (se) fortifica, a (se) intrema. Tranz. Fig. A reda cuiva energia, increderea, curajul. - Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*reconforta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) ridica din punct de vedere cultural; a (se) instrui. suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*culturaliza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) ridica impotriva unei nedreptati, a unei asupriri; a porni sau a face sa porneasca lupta, rascoala; a (se) razvrati. Fig. A (se) indigna, a (se) revolta. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*rascula
vb. I. Tranz si refl. A (se) ridica in vartej si a (se) duce departe (imprastiindu-se); a (se) risipi, a (se) imprastia. Fig. A (se) nimici, a (se) distruge. - Lat. (by 8W9S9e2r3g11i11o)*spulbera
vb. I. Tranz. si refl. A (se) scutura puternic; a (se) zgaltai; a (se) hatai. A (se) misca incoace si incolo; a (se) legana, a (se) balansa. - Din .(by 3W4S12e12r6g6i14o)*hatana
vb. I. Tranz. si refl. A (se) sensibiliza foarte mult. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hipersensibiliza
vb.I Tranz. si refl. A (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. Tranz. A diminua, a reduce (pe nedrept) valoarea, importanta unei persoane, a unui lucru, a unei idei prin neglijare in mod voit, prin neluare in seama. suf. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*marginaliza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) sparge, a (se) desface in bucati mici; a (se) faramita, a (se) zdrobi. Expr. (Tranz.) = a cuceri libertatea. (sau = a depune eforturi deosebite, a se zbate, a se framanta pentru ceva. Fig. A (se) destrama, a (se) spulbera, a (se) imprastia, a (se) risipi. Tranz. A omori, a distruge, a nimici. Refl. Fig. A se zbate, a se chinui, a se stradui sa... [Var.: vb. I] - Pref. + .(by 4W13S13e6r7g15i15o)*sfarama
vb. I. Tranz. si refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) margini, a (se) limita. A (se) contura. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*delimita
vb. I. Tranz. si refl. A (se) strange, a (se) acumula intr-un singur loc; a (se) indrepta spre un singur punct. Tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezervisti, in timp de pace, pentru instructie, pentru ca acestia sa-si completeze pregatirea militara sau pentru alte motive. A strange mai multe unitati militare intr-o anumita zona. Refl. A-si incorda intreaga atentie sau gandire intr-o singura directie; a fi absorbit, preocupat de ceva. Tranz. (Chim.) A mari continutul procentual al unui component intr-o solutie sau intr-un amestec. Tranz. A separa dintr-un minereu brut partile bogate in minereuri utile de partile sterile. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*concentra
vb. I. Tranz. si refl. A (se) strange puternic, ca un cleste; a (se) intepeni. Expr. (Refl.) (cuiva) (sau ) = a i se intepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi, a amuti. Tranz. A prinde strans (ca intr-un cleste) un obiect, un instrument. Refl. A se agata cu desperare (de ceva), a se prinde puternic (cu mainile, cu bratele) de ceva; a ramane prins de ceva (sau de cineva). Refl. recipr. A se lupta cu indarjire, corp la corp; a se incaiera. Refl. Fig. (Despre batalii, razboaie) A deveni crancen, a se inteti. - (by 12W5S6e14r14g8i8o)*inclesta
vb. I. Tranz. si refl. A (se) stropi cu parfum ; a(-si) da cu parfum. Tranz. A umple cu o mireasma placuta; a inmiresma. [Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*parfuma
vb. I. Tranz. si refl. A (se) supraaprecia. (dupa fr. ).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*supraestima
vb. I. Tranz. si refl. A (se) supune botezului . Tranz. A stropi cu agheasma pe credinciosi si casele lor. Fig. (Fam.) A uda, a stropi. Expr. (Fam.) (sau etc.) = a adauga apa in lapte (sau in vin etc.). Tranz. A avea calitatea de nas sau de nasa la botezul cuiva. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocura); a supranumi; a porecli. - Lat. (= ).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*boteza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) termina, a (se) sfarsi, a (se) ispravi, un bun material (consumand, vanzand etc.). Tranz. A lamuri complet, a discuta in toate amanuntele, a ispravi de studiat o problema. Tranz. si refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*epuiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma din bun in rau; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. Expr. (Refl.) = a intampina piedici, a avea neplaceri cand esti inca departe de tinta. Refl. Spec. (Despre vreme) A se schimba in rau, a deveni nefavorabil. Tranz. (Pop.) A sfarama invelisul tare al unui lucru (pentru a scoate si a folosi continutul); a sparge. A sfarama o usa, o incuietoare, a deschide cu forta (pentru a intra). Refl. (Despre materii organice) A se altera, a se descompune sub actiunea agentilor exteriori distructivi; (despre aer) a deveni greu respirabil din cauza unor substante sau mirosuri neplacute, nocive. Tranz. Tranz. si intranz. A pricinui stricaciuni, daune, lipsuri; a vatama. Intranz. A fi nefolositor, nepotrivit, daunator intr-o anumita situatie. Expr. Nu (sau = nu-i rau sa..., nu face rau cel care... Intranz. A fi vinovat, raspunzator. Tranz. A gresi; a se face vinovat de ceva. Expr. = de ce ar fi rau, de ce (sa) nu...? Tranz. A vatama un organ sau o functie organica, a dauna sanatatii. Expr. = a vorbi in zadar. Tranz. Fig. (Pop.; despre stari sufletesti) A mahni; a dobori. Tranz. A impiedica buna desfasurare a unei actiuni, a unei stari; a se pune de-a curmezisul, a tulbura, a zadarnici. Tranz. A influenta pe cineva in rau; a corupe. Refl. A decadea din punct de vedere moral. Tranz. A face ceva gresit, cum nu trebuie. Tranz. si refl. A (se) darama, a (se) narui, a (se) distruge (o constructie, o asezare etc. omeneasca). Tranz. (Inv.) A mutila; a ucide. Expr. (Refl.) = bea mult, peste masura. = a rade foarte tare, cu hohote, a nu mai putea de ras. Tranz. A anula, a abroga, a calca conventii, invoieli, legi, obligatii. Tranz. (In superstitii) A dezlega, a desface farmece, blesteme. Refl. si tranz. A rupe sau a determina ruperea legaturilor de prietenie sau de dragoste cu cineva; a (se) certa. Tranz. A utiliza, a consuma, a cheltui in mod inutil (fara a obtine un folos sau un avantaj corespunzator). Refl. (Despre adunari, petreceri etc.) A lua sfarsit (in mod nefiresc, prin imprastierea participantilor). - Lat. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*strica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma in birocrat; a (se) trata in mod birocratic. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*birocratiza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma in gelatina; a (se) imbiba cu gelatina. - Cf. fr. %gelatinifier%.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*gelatiniza
vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma in lemn; a (se) impregna cu lignina. - Dupa fr. (by 7W7S15e1r1g9i10o)*lignifica
vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma (un lichid) in vapori; a (se) vaporiza. A (se) transforma in vapori numai la suprafata, la temperaturi inferioare temperaturii sale de fierbere. Refl. Fig. (Fam.) A se face nevazut; a disparea. [Prez. ind. si: ] - Din fr. lat. (by 6W6S14e14r8g1i2o)*evapora
vb. I. Tranz. si refl. A (se) umfla . Refl. (Despre cavitati anatomice) A-si mari volumul prin imbibare cu un lichid organic. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*gonfla
vb. I. Tranz. si refl. A (se) umple de frica, de spaima; a (se) inspaimanta, a (se) infricosa. Expr. (Refl.) , se spune despre o fiinta foarte fricoasa. Tranz. A face ca o fiinta sau un grup de fiinte sa se infricoseze (de o miscare ori de o aparitie brusca si neasteptata) si sa fuga; a starni un animal din culcus. Expr. (sau ) = a ramane (sau a face sa ramana) treaz, a nu mai putea (sau a face sa nu mai poata) adormi. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare, frumusete, calitati). Loc. adj. si adv. = iesit din comun, uimitor; extraordinar. [Pr. : ] - Lat. (< ).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*speria
vb. I. Tranz. si refl. A (se) umple de spuma; a (se) inspumega. Tranz. A transforma (un material) in spuma; a introduce o spuma in masa unui material. - (by 6W14S15e8r8g2i2o)*inspuma
vb. I. Tranz. si refl. A (se) unge cu pomada ; a (se) pomadui; a (se) ferchezui. Tranz. Fig. A lingusi, a flata pe cineva. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*pomada
vb. I. Tranz. si refl. A (se) uni^3 strans; a (se) impreuna, a (se) imbina; a (se) amesteca. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*ingemana
vb. I. Tranz. si refl. A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia. Tranz. A potrivi perechile de animale in vederea montei. Refl. recipr. A savarsi actul sexual; a se impreuna. [Var.: (reg.) vb. I] - (by 11W12S5e5r14g14i7o)*imperechea
vb. I. Tranz. si refl. A (se) urca pe ceva, a (se) aseza pe un loc mai ridicat. Fig. A promova intr-un post sau la o situatie nemeritata. [Prez. ind. si: ] - Et. nec.(by 11W11S4e5r5g13i14o)*cocota
vb. I. Tranz. si refl. A (se) urca pe o nava pentru o calatorie pe apa; a (se) urca pentru a calatori in orice fel de mijloc de transport. - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*imbarca
vb. I. Tranz. si refl. A (se) uza, a (se) strica (prin intrebuintare indelungata, in urma unui accident etc.). - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*deteriora
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o masca ; a (se) mascui. Tranz. A sustrage vederii acoperind cu ceva, a impiedica sa se vada; a ascunde, a camufla. Fig. A ascunde ceva sub aparente inselatoare, cu intentia de a induce pe cineva in eroare; a disimula. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*masca
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) administra (in mod nepermis) substante chimice stimulatoare spre a obtine temporar marirea randamentului fiziologic dincolo de limitele normale, intr-o intrecere sportiva. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*dopa
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) administra sedative pentru a (se) calma, a (se) linisti. - Din lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*seda
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) alina, a(-si) usura durerea, necazul, intristarea; a (se) mangaia (sufleteste). - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*consola
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) aplica un pansament; a (se) bandaja. Tranz. (Rar) A tesala un animal. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*pansa
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) aranja motul^1 ; a (se) gati, a (se) impodobi; a se impopotona. - Din (by 4W4S12e13r13g6i7o)*mota
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) asigura, a(-si) procura (pentru un timp oarecare) hrana, provizii, materiale etc. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*aproviziona
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) contracta muschii corpului, corpul intreg, in vederea unui efort. Fig. A-si concentra atentia, memoria, vointa etc. Tranz. (Rar) A stimula, a intari. Tranz. A intinde (puternic) o coarda, un arc, un cablu etc. A acorda un instrument muzical cu coarde, prin intinderea coardelor. Tranz. A lega coardele vitei de vie. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge intr-o stare de tensiune (maxima), a se inaspri. - (by 11W5S5e13r14g7i7o)*incorda
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) da ajutor, sprijin. Expr. (Tranz.) (pe cineva) (sau etc.) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. Expr. (Absol.) = formula de invocare a divinitatii, folosita la inceputul unei actiuni; (substantivat) situatie favorabila in evolutia unei actiuni, in starea cuiva; spor, mers bun al treburilor; (substantivat, ir.) lovitura. = (mai) de seama, (mai) bun, de oarecare valoare. Refl. A se servi de cineva sau de ceva ca ajutor. Intranz. A fi de folos, a servi, a sluji. - Lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ajuta
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) da cu fard; a (se) sulimeni, a (se) boi^1. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*farda
vb. I. Tranz. si refl. A (-si) descurca, a (-si) netezi, a (-si) aranja sau a (-si) curata cu pieptenele parul sau barba. A (se) coafa. Tranz. (Pop.) A tesala. Tranz. A trece anumite fibre textile prin dintii unor piepteni (pentru a Ie curata de impuritati, a alege fibrele de calitate buna etc.). Fig. (Fam.) A bate zdravan pe cineva. Tranz. si refl. Fig. (Fam.) A(-si) cizela stilul, vorbirea etc. [Prez. ind. si: ] - Lat. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*pieptana
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) dezlega, a(-si) desface, a(-si) deznoda baierile. [im] (by 9W3S3e11r12g5i5o)*dezbaiera
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) face o pata, a (se) umple de pete; a (se) murdari. tranz. A realiza, a face sa constituie o portiune de alta culoare pe un fond omogen colorat; a impestrita. Tranz. Fig. A pangari, a profana; a dezonora. - Din .(by 5W13S13e7r7g15i15o)*pata
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) face o rana superficiala pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascutit. Tranz. A face pe un obiect o urma superficiala cu ajutorul unui corp ascutit si dur; a racai. Expr. = a ara superficial. = a scrie o literatura proasta. Tranz. Fig. A produce o senzatie auditiva neplacuta. A impresiona in mod neplacut gustul, mirosul; a ustura. Compuse: s.m. si f. invar. = epitet dat unui om zgarcit, avar, carpanos; s.m. invar. = cladire inalta cu foarte multe etaje. - Lat. (< ).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*zgaria
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) frange, a(-si) rupe un os, un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractura. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*fractura
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) indrepta greselile, defectele etc; a (se) corija. - Din .(by 7W15S15e8r9g2i2o)*corecta
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) insufla barbatie, curaj; a (se) incuraja. - (by 10W11S11e4r5g13i13o)*imbarbata
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) introduce in organism substante toxice care duc la otravirea lui; a (se) otravi. Fig. (Fam.) A (se) plictisi peste masura; a agasa sau a fi agasat. - Din fr. lat. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*intoxica
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) modifica, a(-si) strica forma; a (se) sluti, a (se) urati, a (se) poci. Tranz. Fig. A prezenta altfel decat este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. Tranz. A modifica forma sau dimensiunile unui corp solid, fara a desprinde material din el, ci numai prin influenta unor miscari interioare sau exterioare. [Var.: vb. I] - Din fr. lat. (by 3W12S12e6r6g14i14o)*deforma
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) procura arme; a (se) pregati pentru lupta prin inzestrare cu armament; a (se) intrarma, a (se) arma. Expr. (Refl.) = a-si impune rabdare, a astepta cu stapanire de sine desfasurarea faptelor. - (by 7W8S1e1r9g10i3o)*inarma
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) produce o usturime dureroasa (si o basicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante. Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. - Din (by 1W1S10e10r3g4i12o)*urzica
vb. I. Tranz. Si refl. A(-si) rasuci parul in bucle; a (se) carlionta; a (se) ondula. Tranz. A face o bucla firului de tesut pentru a forma un ochi de tricotat. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*bucla
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) reface potentialul de razboi; a(-si) inzestra armata cu mijloace noi de lupta, cu armament nou, a (se) inarma din nou. (dupa fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*reinarma
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) schimba aspectul, forma, continutul; a (se) preface, a (se) transforma. Tranz. Spec. A rectifica, a corecta. - Din lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*modifica
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) schimba infatisarea, a da sau a capata alt aspect, alta forma; a (se) schimba, a (se) preface. Spec. (A-si) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimband anumite elemente si pastrand altele, potrivit anumitor formule. A schimba in cantitati echivalente o forma de energie in alta forma de energie. Intranz. (La unele jocuri sportive) A obtine, prin executarea reusita a unei lovituri (de pedeapsa), unul sau mai multe puncte in avantajul echipei sale. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*transforma
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) schimba (in mod esential) expresia, infatisarea, forma, continutul, caracterul, natura, starea de spirit; a (se) transforma. - Din fr. lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*transfigura
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) scoate masca. Fig. A (se) arata in adevarata lumina, a(-si) da pe fata planurile, actiunile, gandurile ascunse. A descoperi inamicului, prin nerespectarea regulilor de mascare, un obiectiv sau o actiune ascunsa. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*demasca
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal. Tranz. A recunoaste unui copil nascut in afara casatoriei drepturile de copil legitim. Tranz. A justifica, a indreptati. - Din fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*legitima
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) sterge machiajul sau fardul. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*demachia
vb. I. Tranz. si refl. A(-si) strica coafura, a (se) ciufuli. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*decoafa
vb. I. Tranz. si refl. A trece sau a face sa treaca la islamism; a da sau a capata caracter islamic. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*islamiza
vb. I. Tranz. si refl. A trezi sau a simti un interes deosebit, pasiune pentru ceva sau cineva. Refl. A face ceva cu pasiune. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pasiona
vb. I. Tranz. si refl. A unge o parte bolnava a corpului cu o pensula sau cu un pamatuf de vata inmuiate intr-un medicament. Tranz. A unge trunchiul unui pom cu o solutie speciala pentru a distruge insectele si ouale lor. Tranz. A unge suprafata unei sosele asfaltate cu o solutie impermeabila. - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i5o)*badijona
vb. I. Tranz. si refl. (Azi rar) A(-si) increti, a(-si) ondula parul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [Var.: vb. I] - Din fr.(by 3W12S12e12r5g6i14o)*friza
vb. I. Tranz. si refl. (Chim.) A face sa capete sau a avea pasivitate . suf. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*pasiviza
vb. I. Tranz. si refl. (Cu determinari introduse prin prep. "la") A-si face un abonament. Refl. Fig. (Fam.) A veni in mod regulat undeva, a fi un obisnuit al casei. - Din fr.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*abona
vb. I. Tranz. si refl. (Despre animale si plante) A (se) adapta, a (se) acomoda la un alt mediu de viata. Refl. (Despre oameni) A se deprinde, a se obisnui cu noi conditii de viata; a (se) aclimata. - Din germ.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*aclimatiza
vb. I. Tranz. si refl. (Despre corpuri) A pierde sau a face sa-si piarda, total sau partial, apa pe care o contine. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*deshidrata
vb. I. Tranz. si refl. (Despre un loc, un spatiu) A (se) elibera de (o parte din) multimea inghesuita de oameni, de vehicule etc. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*dezaglomera
vb. I. Tranz. si reflexiv. A (se) uni, a (se) ingramadi intr-o masa unica. - Din fr. , lat.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*conglomera
vb. I. Tranz. si refl. (Fam.) A face pe cineva sa-si piarda sau a-si pierde toti banii, a lasa sau a ramane fara nici un ban. - Din (by 15W8S9e2r2g11i11o)*lefteri
vb. I. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) face nepasator, indolent. suf. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*tembeliza
vb. I. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) hrani peste masura; a (se) supraalimenta, a (se) ghiftui. Tranz. A hrani o pasare varandu-i pe gat mancare pentru a o ingrasa. Tranz. (Reg.) A indesa. - (by 13W7S7e15r15g9i9o)*indopa
vb. I. Tranz. si refl. (Fon.) A (se) transforma intr-o consoana palatala . - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*palataliza
vb. I. Tranz. si refl. (Frantuzism; mai ales fig.) A (se) dezumfla. - Din fr. (by 14W7S8e1r9g10i3o)*degonfla
vb. I. Tranz. si refl. (Frantuzism) Tranz. si refl. A (se) combina, a (se) asorta. Refl. A trai in concubinaj. Refl. (Despre imbracaminte) A se lipi de corp. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*cola
vb. I. Tranz. si refl. impers. A (i se) reprosa, a (i se) atribui cuiva fapte, atitudini, gesturi nepotrivite, condamnabile. A face pe cineva raspunzator de o paguba adusa unei institutii, intreprinderi (unde lucreaza), obligandu-l la despagubiri. - Din fr. , lat.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*imputa
vb. I. Tranz. si refl. (Inform.) A (se) infecta un calculator cu un virus . - Cf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*virusa
vb. I. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) intrerupe (brusc), a (se) sfarsi, a (se) curma. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*precurma
vb. I. Tranz. si refl. (Inv. si reg.) A (se) incovoia, a (se) indoi. - (by 4W12S12e5r6g6i14o)*incujba
vb. I. Tranz. si refl. (La pers. 3, despre ape, furtuni etc.) A (se) misca in vartejuri; a (se) invarteji. Tranz. Fig. (Rar) A invalui, a cuprinde, a impresura. [Prez. ind. si: ] - (by 7W15S15e8r9g2i2o)*involbura
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A face sa devina sau a deveni efemer. suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*efemeriza
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) dezvinovati. Tranz. A recunoaste ca un acuzat nu este vinovat (si a-l scoate din cauza). - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*disculpa
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) face vizibil, clar, evident. Tranz. (Rar) A prezenta, a face cunoscut. - (by 7W15S1e9r9g3i3o)*invedera
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) imbata (usor); a (se) ameti. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*griza
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) intrebuinta, a (se) folosi in mod obisnuit. - Din (derivat regresiv).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*uzita
vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) ospata bine, a (se) cinsti. Tranz. A desfata, a incanta. A darui. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g3i12o)*regala
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasa dupa efectuarea stagiului militar, a unei concentrari etc. Tranz. (Inv.) A elibera (o tara, un popor). - Din fr. lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*libera
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A indeparta paduchii din par, de pe corp sau de pe haine; a (se) despaduchea. [Var.: vb. IV] - Din (by 4W4S12e12r6g6i14o)*paduchea
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) intepa, a (se) impunge. Tranz. Fig. A imboldi. - (by 14W8S8e1r2g10i10o)*inghimpa
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) murdari. Tranz. (Reg.) A ingaima . - Et. nec.(by 9W2S2e3r11g11i5o)*ingala
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) sfarama, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frange. Expr. (Tranz.) = a se chinui sa rezolve o problema dificila, a-si bate capul. A (se) distruge, a (se) nimici. [Var.: vb. I] - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*farama
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) spala (pe cap); A (se) scalda, a (se) imbaia. Compus: subst. = om prost, lalau. [Prez. ind.: lau, lai, la, lam, lati, lau] - Lat.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*la
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) zgaltai. - Cf. %zgaltai%, %hatana%.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*zgaltana
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A(-si) desface, a(-si) indeparta (in mod dizgratios) unul de altul picioarele; a (se) cracana, a (se) craci. [Var.: vb. I] (by 1W2S10e10r3g4i12o)*rascracara
vb. I. Tranz. si refl. (Pop.) A-si smulge parul din cap (de jale, de desperare etc.). (Fam.) a (se) parui. - Lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*dapara
vb. I. Tranz. si refl. (Pop. si fam.) A (se) curata de purici. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atentie, cu de-amanuntul. [Var.: vb. I] - Probabil lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*purica
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A da sau a capata un caracter grandios, maret. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*monumentaliza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sa capete sau a capata un caracter profesional; a face sa devina sau a deveni o profesiune. suf. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*profesionaliza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sa devina sau a deveni feudal. suf. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*feudaliza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sa devina sau a deveni (mai) complex. suf. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*complexifica
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sa fie sau a deveni artificial. suf.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*artificializa
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sa treaca sau a trece la calvinism. - Calvin + suf.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*calviniza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A face sau a deveni mediocru. suf. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*mediocriza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) asimila felului de viata, limbii si caracteristicilor poporului polonez. suf. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*poloniza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) face asemanator opalului, a capata aparenta opalului. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*opaliza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) impopotona. [Var.: vb. I] - Cf. %impopota%.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*intotona
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) molesi, a (se) inmuia. (Livr.) A face sa devina sau a deveni asemanator psihologic sau fizic cu o femeie. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*efemina
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) restrange, a (se) modera, a (se) tempera. Tranz. (Reg.) A cruta, a economisi; a menaja. (Inv. si reg.) A (se) indruma; a (se) decide. - Lat. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*cumpata
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) transforma in moldovean , a face sa capete sau a capata trasaturile caracteristice moldovenilor; a da sau a capata o forma corespunzatoare sistemului graiului moldovenesc. suf. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*moldoveniza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) transforma in sablon. suf.(by 14W14S7e8r1g1i2o)*cliseiza
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A (se) trezi din betie. Tranz. Fig. A face pe cineva sa vada adevarata realitate. [im] (by 10W3S4e12r12g6i6o)*dezbata
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A(-si) descreti fruntea; a(-si) imblanzi privirea, expresia aspra, incruntata a fetei. [in] (by 12W12S5e6r14g14i7o)*descrunta
vb. I. Tranz. si refl. (Rar) A-si indrepta gandul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se intoarce cu mintea inapoi. - Din fr. (dupa (by 4W4S12e13r6g6i15o)*repurta
vb. I. Tranz. si refl. (Rar; peior.) A deveni sau a face sa devina mercantil . suf. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*mercantiliza
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A avea stima, consideratie pentru cineva sau ceva; a (se) respecta, a (se) cinsti. - Din it. Cf. fr. %estimer%. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*stima
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A face sa nu se mai inteleaga, sa se dusmaneasca, sau a nu se mai intelege intre ei, a se dusmani; a (se) invrajbi. Refl. (Rar) A se desface, a se separa, a se rupe (de undeva). - Din lat. [i] (refacut dupa ).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*dezbina
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A face un gest sau a rosti o formula uzuala de politete, de respect, de simpatie etc. la intalnirea cu cineva sau la despartire. Tranz. A-si manifesta bucuria, aclamand pe cineva. Tranz. Fig. A primi cu entuziasm o idee, o actiune. - Din lat. it. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*saluta
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A nu (se) putea suferi, a (se) dispretui profund. - Din fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*detesta
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) atinge cu buzele in semn de respect, de prietenie, de umilinta sau ca o manifestare erotica; a (se) pupa. Expr. (Tranz.) formula de salut sau de multumire adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. (Inv.) formula de salut adresata preotilor, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. - Lat. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*saruta
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) cuprinde, a (se) inlantui cu bratele, a (se) strange in brate (in semn de afectiune). Tranz. Fig. A inconjura din toate partile; a invalui. Tranz. Fig. A cuprinde dintr-o aruncatura de ochi. A include, a cuprinde in sfera preocuparilor. Tranz. Fig. A-si insusi o idee, o doctrina, o conceptie. A se consacra unei profesiuni. A cuprinde, a contine. [Var.: (reg.) vb. I] - (reg.).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*imbratisa
vb. I. Tranz. si refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-si) imputa, a(-si) reprosa. Expr. (Tranz.) (pe cineva) (sau = a avea remuscari, a se cai. - Lat. (by 6W6S14e15r8g8i9o)*mustra
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) felicita (reciproc). - Din fr. (by 2W2S10e11r4g12i13o)*congratula
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) impaca, a (se) pune din nou de acord. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*reconcilia
vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) indemna (staruitor) sa faca sau sa primeasca ceva; a (se) invita, a (se) pofti. Refl. (Rar) A se lasa poftit. Tranz. Fig. A atrage. - Probabil lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*imbia
vb. I. Tranz. si refl. (recipr.) A(-si) pune intrebari, in scopul de a afla un raspuns. Expr. (Tranz.) se spune cuiva care cere o informatie despre un lucru asupra caruia nici cel intrebat nu stie mai mult. Tranz. si intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. "de" sau "despre") A cere (cuiva) vesti sau lamuriri despre..., a se interesa, a se informa de..., a cerceta. Expr. (Tranz.) (pe cineva) de = a se interesa de starea in care se afla cineva; a intra in vorba cu cineva. Tranz. A pune cuiva intrebari pentru a-i evalua, din raspunsuri, nivelul cunostintelor; a chestiona, a examina. Lat. (= ).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*intreba
vb. I. Tranz. si refl. recipr. (Astazi rar) A (se) felicita; a (se) lauda. - Din lat. , it.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*gratula
vb. I. Tranz. si refl. recipr. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. "cu") A restabili raporturi de prietenie, de intelegere cu cineva; a (se) reconcilia, a (se) impaciui. Refl. recipr. A se intelege cu cineva (intr-o chestiune baneasca), a se invoi, a conveni. Refl. A se obisnui, a se deprinde cu ceva (de obicei o idee, un gand). Tranz. A linisti, a potoli, a calma pe cineva multumindu-l, dandu-i satisfactie. Refl. recipr. A trai in buna intelegere cu cineva; a se invoi, a se ingadui cu cineva. - Lat. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*impaca
vb. I. Tranz. si refl. recipr. (Inv.) A (se) taia cu sabia. - Din (by 4W5S13e13r7g7i15o)*sabia
vb. I. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) misca incoace si incolo, a (se) balansa, a (se) legana. - Onomatopee.(by 5W5S13e14r7g7i8o)*daina
vb. I. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti, a (se) prapadi. [Pr.: - Var.: vb. I] - Et. nec.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*daula
vb. I. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) urca, a (se) sui catarandu-se, a (se) catara; a (se) ridica de jos, de la pamant. - Et. nec. Cf.(by 7W7S15e1r1g9i10o)*aburca
vb. I. Tranz. si refl. (Reg.) A(-si) descheia o haina incheiata cu nasturi; a(-si) descheia nasturii de la o haina. [im](by 14W7S8e1r1g10i10o)*dezbumba
vb. I. Tranz. si refl. (Reg.) A(-si) smulge parul de pe cap (de jale.de desperare etc.); a (se) necaji. (Fam.) A (se) parui. [Var.: vb. I] - Lat. (by 8W1S2e10r10g11i4o)*depara
vb. I. Tranz. si refl. Tranz. A face ca un corp sa capete, permanent sau temporar, proprietati de magnet; a transforma in magnet. Refl. Fig. A exercita asupra cuiva o atractie puternica. Refl. (Fam.) A se ameti de bautura. - Din fr. (by 6W14S15e15r8g8i2o)*magnetiza
vb. I. Tranz. (Sport) A deruta pe adversar prin fente^1; a pacali, a minti, a insela. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*fenta
vb. I. Tranz. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face sa ajunga sau sa treaca in mana altuia, a transmite altuia. A trece prin sita fructe sau legume; a zdrobi, a marunti. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*pasa
vb. I. Tranz. (Tehn.) A acoperi suprafata unei piese, a unei constructii etc. cu un strat superficial in scop util sau decorativ. A netezi si finisa o imbracaminte rutiera. - Din (dupa fr. ).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*suprafata
vb. I. Tranz. (Tehn.) A angrena un mecanism in vederea declansarii; a transmite o miscare unei piese. A inchide un circuit electric intr-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*anclansa
vb. I. Tranz. (Tehn.) A imbina doua tevi, bare etc. printr-un manson . - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*mansona
vb. I. Tranz. (Tehn.) A imobiliza un mecanism intr-o anumita pozitie. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*inclicheta
vb. I. Tranz. (Tehn.) A intari o piesa sau o constructie metalica cu ajutorul unor bare, nervuri sau grinzi, pentru marirea rigiditatii lor. A suplimenta numarul vehiculelor din reteaua transportului in comun in perioada orelor de varf. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*ranforsa
vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alcatuita din azot si oxigen in molecula unei substante organice. - Din fr. (by 1W9S9e10r3g3i12o)*nitra
vb. I. Tranz. (Tehn.) A izola fonic; a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spatiu inchis. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*insonoriza
vb. I. Tranz. (Tehn.) A lega, a reuni doua sau mai multe elemente intr-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie intre acestea; a acupla. Refl. recipr. Fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*cupla
vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafata frontala, circulara a unei gauri cu ajutorul unei lame speciale, cand strunjirea este dificila. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*lama
vb. I. Tranz. (Tehn.) A readuce in stare de functionare (prin reparatii, renovari etc.); a reface, a repara pentru a putea fi utilizat. Cf. fr. %reconditionner%. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*reconditiona
vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o legatura intre doua elemente ale unui ansamblu pentru a impiedica miscarea lor. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*incastra
vb. I. Tranz. (Tehn.) A realiza o reanclansare automata rapida. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g11i12o)*reanclansa
vb. I. Tranz. (Tehn.), A separa partile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru; a trece un fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curata de impuritati, de microbi etc. (Fiz.) A impiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. (In limbaj curent; despre lumina) A patrunde, a se strecura (printr-o fereastra, o crapatura etc.). A selecta dintr-un complex de oscilatii cu frecvente diferite oscilatiile care au frecvente cuprinse intre anumite limite. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*filtra
vb. I. Tranz. (Tehn.; despre aparate) A face posibila observarea vizuala a fenomenului cercetat. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*vizualiza
vb. I. Tranz. (Tehn., Med.) A explora prin intermediul unui scaner. - Din engl. (by 6W6S14e15r15g8i9o)*scana
vb. I. Tranz. (Text.) A da un aspect buclat fetei unei tesaturi. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*ratina
vb. I. Tranz. (Text.) A revizui tesaturile si tricotajele in scopul descoperirii si corectarii greselilor de tesatura sau de tricotaj. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g12i5o)*repasa
vb. I. Tranz. (Trans.) A deschide tare, a casca, a holba ochii. (din pl. ; sau din lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*zgaura
vb. I. Tranz. (Trans.) A rasturna, a intoarce, a da peste cap, a ravasi, a rascoli. (din cu pref. sau din lat. < = catar)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imburda
vb. I tr. A obisnui echipajul unei nave cu marea, cu viata de bord. [Var. vb. I. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*amarina
vb. I. Tr. A recita versuri grecesti sau latinesti, marcand unitatile metrice sau silabice; (p. ext.) a vorbi sau a recita accentuand fiecare cuvant, fiecare silaba. A citi o fraza muzicala, accentuand timpii tari.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*scanda
vb. I. tr. A-si lua (ceva) asupra sa; a se angaja la indeplinirea unui lucru. A accepta ca ipoteza o propozitie (judecata) pentru a constata consecintele care rezulta din ea. [P.i. , 3,6 / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*asuma
vb. I tr. A stinge incetul cu incetul o datorie prin plati succesive. A inlocui treptat capitalul fix al unei intreprinderi prin cote anuale repartizate asupra pretului de cost al produselor. A atenua, a slabi (un soc, un zgomot etc.); a diminua. [< it. , cf. fr. , germ. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*amortiza
vb. I. tr., refl. A (se) asteniza. [Pron. , p.i. , 3, 6 , 4 , ger. / < + ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*astenia
vb. I tr., refl. A (se) urca la bordul unei nave. V. tr. A fi izbit de valuri pe deasupra bordului. intr. A izbi, a patrunde peste bord. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ambarca
vb. I. Tr. si refl. A (se) dezvalui, a (se) face cunoscut. Tr. A developa un film fotografic.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*revela
vb. IV A infrina, a retine, a stavili. - A interzice, a impiedica. - A opri. - A se opri, a inceta. - A sfirsi, a face sa inceteze. - A tacea. - Var. (inv.) (rar), Mr. megl. Origine obscura. Lat. se potriveste semantic; iar rezultatul > , in loc de , desi nu pare normal, nu este imposibil (cf. fata de ; insa pastrarea lui (cf. ) este mai greu de explicat. Totusi, acest etimon a fost admis de Candrea. Cihac, II, 651, pleaca de la ngr. ???????? "a apropia, a scurta"; dupa Puscariu, I, 226-30 si DAR, este vorba de lat. , in loc de "a zabovi, a sovai". S-ar putea admite o contaminare cu , in loc de , "a reduce, a diminua". Cuvintul apare din primele texte din sec. XVI. Der. , adj. (fara oprire, neincetat; mereu); , s.f. (inv., interdictie); , s.n. (inv., actiunea de a conteni), al carui rotacism indica prezenta unui cuvint din fondul traditional; , s.f., inv., din sec. XVII, astazi inlocuit prin , s.f., din lat. (sec. XIX).(by 1W9S9e10r3g3i11o)*conteni
vb. IV. A manca urat si cu zgomot; a plescai, a clefeti. Intranz. A deschide si a inchide gura plescaind. Fig. A vorbi repede, nedeslusit, articuland prost cuvintele. Intranz. A produce un zgomot caracteristic umbland prin noroi. - Formatie onomatopeica.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*clefai
vb. IV. (Arg.) A haitui, a prigoni (cu insistenta) o persoana. (din + suf. ) [in ](by 3W3S11e12r5g5i14o)*hingheri
vb. IV. (Arg.) Tranz. A lovi, a bate. Tranz. A fura, a sterpeli. (etim. neclara; prob. din gr. (= a lovi), prin interm. tig; se poate de asemenea pune in leg. cu tig. , part. (= a da) (Graur, Juilland); provine, cu prob. mai mare, din sl. (= a imparti, a distribui) (cf. ); acceptia se justifica fara nici o indoiala din expresia ; der. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*dili
vb. IV. (Banat, Trans.) Intranz. A disparea, a iesi din campul vizual. (cf. sb. , bg. = a se acoperi cu ceva)(by 13W13S6e6r15g15i8o)*zarasti
vb. I. vb. I. Tranz. A dezmierda, a mangaia. Tranz. si refl. A (se) rasfata, a (se) razgaia. - Lat. (< "moale, flexibil").(by 11W5S5e13r14g7i7o)*alinta
vb. IV. ~ (Despre oameni, cu un complement instrumental introdus prin prepozitia ) A face sa rasune (lovind, ciocnind, etc.) (Fig.) (by 10W3S4e12r12g6i6o)*zornai
vb. IV (despre opinci, incaltaminte) a perfora, a gauri (cu potricala sau |pitrocul|pitroc|) pentru a introduce nojitele sau sireturile.(by 10W3S4e4r12g13i6o)*pitroci
vb. IV. ~ (din ; dupa Miklosich, Pascu, Dict. Acad. Rom. si Scriban < bg. = a cotcorozi, dar care este, dupa toate probabilitatile, o creatie expresiva din limba rom.)(by 1W10S10e3r3g12i12o)*cloci
vb. IV. (Fam.; mai ales in constructii negative). Refl. A-i pasa cuiva de cineva sau de ceva, a lua in seama ceva sau pe cineva; a nu ramane indiferent; a se nelinisti, a se ingrijora. Tranz. (Rar) A incomoda, a deranja, a tulbura. - Din ngr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*sinchisi
vb. IV. (Fam.) Refl. A se imbata. Tranz. A da (cuiva) o bataie (usoara). Fig. A face cuiva un rau. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmarit); a falsifica. - Et. nec. - s.f.; adj.(by 6W7S7e15r1g9i9o)*abtigui
vb. IV. (Fam.) Tranz. A bea, a consuma (in exces) bauturi alcoolice. Refl. A se imbata (usor), a se ameti de bautura. - Cf. tig. %pilo.%(by 12W6S6e14r15g8i8o)*pili
vb. IV. (Fam.) Tranz. A pune in dezordine, de-a valma, a incurca. Refl. A umbla fara rost, de colo-colo. - Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*bramburi
vb. IV. (Fam.) Tranz. si refl. recipr. A (se) insulta in mod grosolan. Refl. A se purta ca un porc . suf. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*porcai
vb. IV. (Fam.) Tranz. si refl. recipr. A (se) saruta (cu zgomot). Intranz. (Despre copii) A misca buzele prin somn ca si cand ar suge. suf.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tocai
vb. IV. (In concurenta cu ) Tranz. A arunca ceva (printr-o miscare brusca). A da la o parte, a lepada un lucru (ne folositor sau vatamator). A proiecta in afara (ca urmare a unei impulsii launtrice). A risipi, a imprastia. Fig. A cheltui bani fara socoteala. Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l alunga etc.). (Despre animale) A izbi cu picioarele, a fi naravas; a lovi. Refl. A se repezi, a se precipita, a porni cu mare avant. A se arunca, a sari. - Cf. scr. %vrljiti%, bg. %hvarljam%.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*zvarli
vb. IV. In gastronomie, a praji un aliment in putina grasime, inainte de prepararea propriu-zisa, pentru a coagula suprafata acestuia sau a-l rumeni, pentru a colora astfel preparatul. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*cali
vb. IV. In gastronomie, mod de a prepara un aliment, mai ales carne, prin introducere in grasime incinsa; in expr. sau = a praji in putina grasime, ulei sau unt, in special piese mici de carne sau legume, la foc viu (sin. a sota); = a praji prin imersiune totatla in grasime incinsa un aliment natur, pane sau invelit in aluat; v. a cali.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*praji
vb. IV. Intranz. A administra, a conduce in calitate de ispravnic. Tranz. si refl. A face sau a deveni ispravnic. - Din ispravnic.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*ispravnici
vb. IV. Intranz. A ajunge, fara merite deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un concurs favorabil de imprejurari, la o buna situatie materiala, politica sau sociala; a patrunde intr-o patura sociala inalta; a se ajunge. (Frantuzism) A reusi, a izbuti. (Despre stiri, scrisori etc.) A ajunge la destinatie, a fi remis destinatarului. (Despre lumina, zgomote etc.) A se propaga prin spatiu pana la un anumit punct, a se face simtit. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*parveni
vb. IV. Intranz. A amorti, a ingheta de frig; a se zgribuli de frig. Refl. A slabi, a arata rau. - Din magh. "a tremura".(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rebegi
vb. IV. Intranz. A apropia si a indeparta in mod ritmic (si reflex) pleoapele una de alta. Expr. = numaidecat, imediat. Fig. (De obicei despre surse de lumina) A sclipi, a licari, a scanteia. - Din sl.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*clipi
vb. IV. Intranz. A atipi (cu intermitente) sezand sau stand in picioare; a dormita, a motai. [Var.: vb. I.] suf.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*picoti
vb. IV. Intranz. A atipi sezand; a adormi usor si intermitent; a picoti, a dormita. A da din cap (in semn de afirmatie, de salut, de mustrare). [Prez. ind. si: ] suf.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*motai
vb. IV. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte ganduri, sentimente, intentii; a spune, a zice, a grai. Expr. = a vorbi incet, a mormai numai pentru sine. = a vorbi fara convingere, sovaielnic, evaziv. Tranz. A rosti cuvinte. Expr. (sau ) = a vorbi multe si de toate; a flecari, a palavragi, a sporovai. A se adresa cuiva. A se exprima intr-o anumita limba. A-si spune cuvantul, a-si exprima vointa. Fig. A face dovada, a adeveri, a atesta, a confirma. Fig. A pleda in favoarea cuiva. Intranz. A sta de vorba; a discuta; a comenta. Refl. recipr. si intranz. A se sfatui, a se invoi, a se intelege. Intranz. A face o expunere; a tine un discurs. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vorbi
vb. IV. Intranz. A avea mai multa greutate, influenta, importanta decat altcineva sau altceva; a constitui elementul hotarator, a predomina; a birui, a triumfa. Tranz. A tine in cumpana, a echilibra; a compensa, a contrabalansa, a cumpani. .(by 4W4S13e13r6g6i15o)*precumpani
vb. IV. Intranz. A avea sau a forma (in miscare) o linie unduitoare, ca mersul sarpelui. suf.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*serpui
vb. IV. Intranz. A bate, a bocani, a ciocani; a toca. - Contaminare intre si (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tocani
vb. IV. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) intr-un corp tare; a bate cu degetul (indoit) in usa, in fereastra (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atentia etc.). Tranz. A lovi usor cu degetele in toracele sau in abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (usor). Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul^1; a face, a lucra unele lucruri (marunte). Tranz. Fig. A bate la cap; a cicali, a pisa. [Prez. ind. si: ] - Din .(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ciocani
vb. IV. Intranz. A cauta cu de-amanuntul ravasind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbai. - Et. nec. (by 11W12S5e5r5g14i14o)*cotrobai
vb. IV. Intranz. A cheli. Refl. (Despre munti, dealuri, soluri etc.) A ramane fara vegetatie. - Din .(by 3W3S3e12r12g5i5o)*plesuvi
vb. IV. Intranz. A ciocani, a izbi cu un obiect tare in ceva. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*bocani
vb. IV. Intranz. A comite o greseala; a se insela. Intranz. si tranz. A nu nimeri tinta, obiectivul ochit; a da gres. Tranz. A executa ceva gresit, rau. A lua un lucru drept altul; a incurca, a confunda. Expr. (sau ) = a (se) rataci; a se abate de la regulile morale, de conduita. Intranz. A se face vinovat de ceva fata de cineva, a face cuiva un rau, un neajuns; a pacatui. - Din sl.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gresi
vb. IV. Intranz. A conduce un principat, o tara, o imparatie in calitate de domn . Fig. A fi stapanitor, a stapani. A o duce foarte bine, a nu avea nici o grija. Fig. (Despre o inaltime, o cladire etc.) A domina . - Din (by 1W2S10e10r11g4i4o)*domni
vb. IV. Intranz. A conferi viata lunga. (Olt.) A o duce de azi pe maine. (din )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*zili
vb. IV. Intranz. A corespunde cu dorintele cuiva, a fi pe placul cuiva. A cadea de acord cu cineva; a se invoi, a se intelege. Tranz. A accepta, a admite. A incheia o conventie. - Din fr. , lat.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*conveni
vb. IV. Intranz. A crapa, a se sparge (cu violenta si de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variatii de temperatura etc.; a exploda. Expr. = a nu mai putea de..., a fi (prea) plin de... (Despre muguri, boboci) A incepe sa iasa, a se desface. (Despre abcese) A se deschide, a se desface, a se sparge. Intranz. A crapa producand fisuri, a capata fisuri, crapaturi. Expr. = a-i fi cuiva foarte rusine. Intranz. A se rupe (prin intindere, prin solicitare prea mare, prin uzare etc.). Intranz. si tranz. A izbi un obiect (sau aerul) cu un corp elastic, in special cu un bici; a pocni cu zgomot doua obiecte unul de altul. Expr. (Intranz.) (sau = foarte repede, intr-o clipa, pe data, imediat Tranz. A izbi, a lovi, a bate. Expr. (Fam.) (pe cineva) = a ironiza (pe cineva). = a spune ceva foarte potrivit intr-o anumita situatie, intr-un anumit moment. se spune atunci cand se obtin cu totul alte rezultate decat cele asteptate. (Intranz.) (sau (sau = a-i veni pe neasteptate o idee nastrusnica; a-i trece (deodata) prin minte. Fig. A nimeri, a potrivi. A lovi usor, a impinge. Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. [Var.: vb. IV] - Din sl. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*plesni
vb. IV. Intranz. A da navala, a navali, a se inghesui. - Cf. scr. %bujati%.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bui
vb. IV. Intranz. A desfasura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupatie; a lucra. Tranz. A efectua munci agricole, a lucra pamantul, campul. Refl. A-si da osteneala; a se stradui, a se trudi. Tranz. (Inv. si pop.) A supune la cazne, a tortura. Refl. si intranz. (Inv. si pop.) A suporta suferinte fizice sau morale; a se chinui, a patimi. Tranz. (Despre sentimente, ganduri etc.) A provoca suferinte (morale sau fizice), a preocupa in mod intens, a consuma. Expr. (Refl.) = a se framanta. - Din sl. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*munci
vb. IV. Intranz. A deveni, a fi din nou asa cum a fost inainte. Cf. fr. %redevenir%. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*redeveni
vb. IV. Intranz. A deveni batran. Tranz. fact. A face pe cineva sa devina batran (provocandu-i suparari, griji etc.). Tranz. fact. A face pe cineva sa para mai batran decat este in realitate, a-i da infatisare batranicioasa. (Despre materiale) A-si schimba in mod lent structura si proprietatile caracteristice (prin degradare); a se invechi. - (by 14W7S7e15r1g1i9o)*imbatrani
vb. IV. Intranz. A deveni orb^2, a-si pierde vederea. Tranz. A face pe cineva sa-si piarda vederea; a scoate cuiva ochii. Expr. sau = foarte putin; deloc. Tranz. A tulbura vederea, a lua ochii. Tranz. Fig. A face pe cineva sa-si piarda ratiunea, clarviziunea, a-l face sa nu mai judece obiectiv. A insela, a amagi pe cineva, a minti. - Din (by 13W6S6e15r15g8i8o)*orbi
vb. IV. Intranz. A deveni palid, a se ingalbeni la fata (de emotie, din cauza unei boli etc.). (Despre surse luminoase) A-si pierde stralucirea, a se stinge. - Din fr.(by 8W2S2e2r11g11i4o)*pali
vb. IV. Intranz. A deveni surd. Tranz. A face ca cineva sa-si piarda (temporar) auzul; (prin exagerare, despre sunete puternice, zgomote etc.) a face ca cineva sa nu mai auda sau sa nu mai inteleaga un anumit lucru. - Din lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*asurzi
vb. IV. Intranz. A deveni teapan, a nu-si mai putea misca membrele, a ramane imobil, rigid, inert; a incremeni, a inlemni. Tranz. si refl. A (se) prinde bine in ceva; a (se) fixa. Refl. Fig. A ramane neclintit intr-o hotarare; a se incapatana. Tranz. A face ca un obiect sa nu mai aiba joc in locasul lui, a-l fixa, a-i asigura stabilitatea; a intari. - (by 14W7S8e1r1g9i10o)*intepeni
vb. IV. Intranz. A duce viata de haiduc. Refl. A se face haiduc. - Din .(by 12W13S6e6r14g15i8o)*haiduci
vb. IV. Intranz. A duce viata de sihastru; a trai izolat, retras, ca un sihastru. Refl. si intranz. A se face, a deveni sihastru; a se izola de societate. - Din (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sihastri
vb. IV. Intranz. A elimina cu zgomot gaze din intestinul gros, prin orificiul anal. suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*partai
vb. IV. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. Intranz. Fig. A-si face aparitia, a se arata; a se ivi; a se dezvolta, a creste, a prospera. A fi in toata frumusetea, stralucirea. (Despre fata) A se imbujora, a se lumina. Tranz. A impodobi (prin cusaturi, desene, ornamente etc.), a infrumuseta. Fig. A exagera. Tranz. (Pop.) A face ca o panza sau un obiect confectionat din panza sa devina alb-stralucitor (prin spalare si uscare la soare). - Lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*inflori
vb. IV. Intranz. A face afirmatii care denatureaza in mod intentionat adevarul, a spune minciuni. Expr. (Fam.) (sau ), se spune despre un om foarte mincinos. Tranz. A induce in eroare pe cineva; a insela. Expr. = a-si potoli temporar foamea cu mancare putina. Spec. A insela in dragoste pe cineva. - Lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*minti
vb. IV. Intranz. A face carausie, a se ocupa cu carausia. - Din (by 12W13S6e6r15g15i8o)*carausi
vb. IV. Intranz. A face munca de iobag, a trai in stare de iobag. - Din .(by 13W14S7e7r1g1i9o)*iobagi
vb. IV. Intranz. A face o miscare brusca, involuntara si spontana, in urma unei emotii puternice. (Despre inima) A-si accelera si intensifica bataile, din pricina unei emotii; a zvacni. A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatentie etc. Fig. (Despre sunete, tipete) A rasuna brusc, pe neasteptate. - Din fr. (dupa ).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tresari
vb. IV. Intranz. A face sarituri repetate, a salta, a sari de pe un picior pe altul, a se misca dezordonat si aruncand picioarele. Peior. A dansa, a juca (fara eleganta). [Var.: vb. IV] suf.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*topai
vb. IV. Intranz. A face un chef , a petrece zgomotos, cu bautura (si cu cantec); a benchetui. suf. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*chefui
vb. IV. Intranz. A face un drum spre un loc (mai) departat; a fi pe drum. A fi calator, a fi la drum. Refl. Fig. (Reg.) A se sfarsi; a muri. - Din (by 5W6S14e14r8g8i8o)*calatori
vb. IV. Intranz. A face un referat; a raporta, a relata. Refl. A se raporta (la ceva sau la cineva), a fi in legatura cu..., a viza (ceva sau pe cineva), a face o aluzie. [Var.: , vb. I.] - Din germ. , fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*referi
vb. IV. Intranz. A face unul sau mai multi pasi, a inainta pas cu pas, a parcurge o distanta mergand pe jos; a se deplasa, a se duce, a calca, a merge. (Adesea fig.) A inainta, a avansa. A intra, a patrunde (intr-un spatiu). Fig. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta, a intra intr-o anumita perioada de timp. A iesi. A trece (cu un singur pas sau cu cativa pasi) dincolo de ceva; a depasi. Tranz. - Din (by 8W9S2e2r3g11i11o)*pasi
vb. IV. Intranz. A face un zgomot caracteristic, mergand descult sau in papuci ori lovind cu palma; a cepai. (Despre animale) A bea sau a manca ceva facand un zgomot caracteristic cu limba. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV] suf. Cf. bg. %lapam%.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*lipai
vb. IV. Intranz. A face zgomot izbindu-se de ceva sau izbind un obiect de altul. Tranz. Fig. A flecari, a trancani. suf. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*troncani
vb. IV. Intranz. A face zgomot lovind pamantul, podeaua cu picioarele sau cu copitele; a tropoti. (Fam.) A juca, a dansa (cu zgomot). suf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*tropai
vb. IV. Intranz. A face zgomot, rozand cu dintii ceva uscat sau tare; a rontai. (Despre foarfece) A produce un zgomot caracteristic atunci cand cele doua lame se izbesc intre ele. suf. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*crantani
vb. IV. Intranz. A fi, a exista, a se afla in cantitate mai mare decat este necesar sau decat ii trebuie cuiva. A fi inutil. - Din .(by 12W12S5e6r14g14i8o)*prisosi
vb. IV. Intranz. A fi angajat, a munci in gospodaria sau in familia cuiva; (inv.) a ocupa o functie publica. (Pop.) A-si face serviciul militar. Tranz. A munci pentru altul, a fi la dispozitia unui stapan. Refl. A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva. (Despre obiecte si despre abstracte) A servi la ceva; a folosi. A oficia o slujba religioasa. - Din sl. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sluji
vb. IV. Intranz. A fi atins de nebunie, de dementa; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-si pierde calmul, stapanirea de sine. Tranz. Expr. (Tranz.) se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neincrederea fata de cele auzite. Tranz. A face pe cineva sa-si piarda stapanirea de sine; a agasa, a enerva. - (by 11W12S5e5r14g14i7o)*innebuni
vb. IV. Intranz. A fi cioban, a sluji ca cioban. Refl. A se face cioban. - Din (by 1W9S10e3r3g12i12o)*ciobani
vb. IV. Intranz. A fi coplesit de somn; a motai, a dormita, a atipi. A fi abatut si fara vlaga; a tanji, a lancezi (de boala, de batranete etc.); a zacea, a boli, a gogi. - Et. nec.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*piroti
vb. IV. Intranz. A fi cuprins de un somn usor, superficial; a dormita; a atipi. Tranz. A ameti cu un miros imbatator. Tranz. Fig. A potoli, a linisti. [Var.: (inv.) vb. I] - Et. nec.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*aromi
vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*diferi
vb. IV. Intranz. A fi flamand, a sta multa vreme nemancat, a rabda, a suferi de foame. Tranz. A tine pe cineva nemancat. - Din (by 15W15S8e8r2g2i10o)*flamanzi
vb. IV. Intranz. A fi pribeag; a rataci din loc in loc; a hoinari, A-si parasi locul natal, tara; a se refugia, a emigra, a se exila. - Din (by 6W14S14e8r8g1i2o)*pribegi
vb. IV. Intranz. A fuma, a trage din lulea, producand un sunet caracteristic; a pufai. (Despre flacara lampii de petrol) A palpai cu zgomot. [Var.: (reg.) vb. IV] suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*pacai
vb. IV. Intranz. A geme, a gafai adanc si scurt (din cauza efortului, a unei izbiri, a durerii). A produce sunetele caracteristice sughitului, vomitarii etc. - Din bg.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*icni
vb. IV. Intranz. A hurui. Tranz. si refl. A (se) da peste cap, de-a dura, a (se) rostogoli. - Din .(by 14W7S7e1r1g9i9o)*durai
vb. IV. Intranz. A incepe sa doarma, a fi cuprins de un somn usor (si scurt); a aromi. - Lat. .(by 11W5S5e5r14g14i7o)*atipi
vb. IV. Intranz. A incerca, a simti, a indura o durere fizica sau morala. A avea neplaceri, a suporta consecintele neplacute ale unui fapt. Tranz. si intranz. A indura, a rabda, a suporta. Tranz. A fi supus unei pedepse, a fi condamnat. Tranz. A ingadui, a admite, a permite, a consimti. - Lat. pop. (= ).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*suferi
vb. IV. Intranz. A inceta de a mai trai, de a mai fi in viata; a raposa, a deceda, a sucomba, a expira. Expr. = a deceda in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurimi neprevazute. (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se simti covarsit de o durere, de un sentiment etc. (Cu determinari introduse prin prep. "dupa") A tine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i placea nespus, a iubi cu patima. (Despre plante) A se usca, a se vesteji. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. - Lat. (by 12W13S6e6r14g15i15o)*muri
vb. IV. Intranz. A inspira scurt si a expira brusc si cu zgomot aerul din plamani (de obicei ca simptom al unei boli); a avea un acces de tuse. - Lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*tusi
vb. IV. Intranz. A invata o meserie lucrand, activand pe langa un mester sau, pe langa o persoana priceputa; a lucra, a invata ca ucenic. - Din .(by 10W10S3e3r12g12i5o)*ucenici
vb. IV. Intranz. A invinge (in lupta), a fi victorios; a birui, a triumfa. Tranz. A reusi intr-o actiune, a izbuti sa realizeze ceva. A duce la indeplinire; a realiza, a implini. - Din sl. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*izbandi
vb. IV. Intranz. A i se ingrosa si a-i slabi cuiva vocea din cauza |inflamarii|inflama| laringelui, a coardelor vocale. - Et. nec. Cf. %gusa%.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*ragusi
vb. IV. Intranz. A izbucni zgomotos in ras sau in plans; a rade sau a plange tare, zgomotos. Fig. (Despre o vale, o padure etc.) A rasuna puternic si prelung; a vui. - Din sl.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hohoti
vb. IV. Intranz. A lasa ancora sa cada in vederea ancorarii sau afurcarii unei nave. suf. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*fundarisi
vb. IV. Intranz. A lua masa de pranz, a manca de amiaza; a dejuna. - Din (by 8W2S2e10r11g4i4o)*pranzi
vb. IV. Intranz. A luci (ca sticla), a sclipi, a scanteia. (Despre ochi, privire) A straluci, a scapara (de bucurie, de placere). Expr. = a fi, a se gasi, a trai (undeva). Tranz. A atinti, a pironi, a fixa ochii. [Var.: (inv. si reg.) vb. IV] - Din (by 1W1S9e9r3g3i11o)*sticli
vb. IV. Intranz. A luci (cu o lumina vie si tremuratoare sau intermitenta); a scanteia, a straluci. (Despre ochi, privire) A scanteia (din cauza unei emotii), a avea o stralucire deosebita, nefireasca. - Cf. %clipi.%(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sclipi
vb. IV. Intranz. A luci puternic, a raspandi, a emite, a reflecta o lumina vie. A scanteia, a sclipi. P. anal. A parea ca raspandeste lumina datorita albetii, curateniei. Fig. (Despre oameni) A se remarca, a se distinge in mod deosebit, a face o puternica impresie (prin calitatile sale). .(by 7W15S1e9r9g3i3o)*straluci
vb. IV. Intranz. A lucra incet, neindemanatic, a migali la ceva. - Cf. %mosmon%.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*mosmondi
vb. IV. Intranz. A manca cu zgomot; a scoate un sunet caracteristic, desprinzand brusc buzele una de alta sau limba de cerul-gurii (in semm de placere); a pleoscai. A scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau plesnirea unui corp (elastic) de altul sau prin lovirea de ceva tare; a pleoscai. (Despre lichide, substante vascoase etc.) A se lovi sau a fi lovit de sau cu un corp tare, producand un zgomot caracteristic; a pleoscai. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*plescai
vb. IV. Intranz. A manevra carma unei ambarcatii, a unei nave, schimband directia de mers; a o coti, a o lua in alta parte. Fig. (Rar) A se abate de la cele spuse, de la cele hotarate. - Din sl. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*carmi
vb. IV. Intranz. A manui vaslele^1 in apa, facand sa inainteze o ambarcatie. - Din Cf. bg. %veslja%, scr. %vesliti%.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*vasli
vb. IV. Intranz. A merge calare. Tranz. A mana calul stand calare pe el; a incaleca. - Din (by 3W12S12e5r5g14i14o)*calari
vb. IV. Intranz. A merge cu nesiguranta, sovaielnic, cautand un drum. Tranz. si intranz. A cauta cu nesiguranta; a cauta pipaind prin intuneric. Expr. = pipaind, cautand cu mainile, fara sa vada; la intamplare, la nimereala. Intranz. A nimeri. Tranz. A da de urma cuiva care se ascunde; a gasi, a descoperi, a afla, a dibaci. [Prez. ind. si ] - Et. nec.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*dibui
vb. IV. Intranz. A merge cu pas nesigur, a se impletici, a se clatina. Fig. A fi nehotarat, a sta la indoiala, a ezita, a se codi. A se eschiva, a cauta pretexte. Fig. A oscila, a fluctua. [Prez. ind. si: ] - Et. nec.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sovai
vb. IV. Intranz. A merge cu pluta^1 pe apa. A transporta bustenii pe apa; a practica meseria de plutas^1. suf. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*plutari
vb. IV. Intranz. A munci ca sluga la un stapan; a argati, a sluji, a slugarnici. Fig. A fi servil fata de cineva; a se injosi, a se umili. Tranz. A servi pe cineva, stand in preajma lui (executandu-i cu umilinta ordinele, implinindu-i dorintele); a fi la discretia cuiva. - Din (Inv. "sluga" < bg.).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*slugari
vb. IV. Intranz. A munci din greu. A face treburi marunte pe langa gospodarie, trecand de la una la alta; a trebalui. - Din .(by 5W5S14e14r7g8i1o)*roboti
vb. IV. Intranz. A munci pamantul in calitate de plugar ; a lucra pamantul cu plugul . - Din .(by 9W9S2e3r11g11i5o)*plugari
vb. IV. Intranz. A nu (mai) fi, a nu (mai) exista, a nu se (mai) gasi (acolo unde in mod normal trebuia sa se afle). (Construit cu dativul) A nu avea ceva. Intranz. (Despre oameni) A nu fi de fata, a nu se gasi undeva intr-un anumit moment; a absenta. (Mai ales la imper.) A se da la o parte, a disparea, a fugi. Intranz. A fi nevoie de ceva, a mai trebui ceva, a nu ajunge, a fi neindestulator. Expr. (sau (sau = cat pe-aici, aproape sa... (sau se zice in fata unei perspective neplacute, adaugata la o neplacere deja existenta. Intranz. (Mai ales in constructii negative) A se da in laturi (de la ceva), a nu indeplini o obligatie, o datorie; a se codi, a ezita. Refl. A se dispensa de ceva; a se priva, a renunta. Tranz. A lua cuiva ceva de care are nevoie, a-l face sa duca lipsa de ceva; a priva. - Din ngr. (viit. lui (by 14W7S7e1r1g9i10o)*lipsi
vb. IV. Intranz. A nu mai putea face nici o miscare, nici un gest (de mirare, de groaza etc.); a inlemni, a impietri. Tranz. A uimi. (Despre lucruri in miscare) A sta, a se opri locului. - (by 3W3S11e11r5g5i13o)*incremeni
vb. IV. Intranz. A orbecai (in intuneric, in ceata etc.). Tranz. A cauta ceva pipaind prin intuneric. Loc. adv. = pe dibuite, dibuind, bajbaind. - Formatie onomatopeica.(by 7W15S1e1r9g9i3o)*bajbai
vb. IV. Intranz. A parasi un loc, o incapere, un spatiu inchis, limitat, plecand afara; a trece din interior in exterior. Expr. = a defeca . (cuiva) sau = a intampina pe cineva. A se duce, a pleca de acasa. A se ivi, a aparea, a se face vazut sau auzit. Expr. = a fi mai in afara decat cele din jur, a fi proeminent; a se remarca, a se releva. (cuiva) (sau ), se zice cand cineva depune un efort extrem de mare. (Despre semanaturi) A rasari, a creste. A se naste din..., a-si trage originea; a proveni. A parasi o pozitie, o situatie, o stare; a se desprinde, a se elibera. Expr. (sau ) = a se enerva foarte tare, a se mania. A se abate de la o hotarare, de la o decizie etc.; a incalca, a nu respecta. A ajunge, a izbuti, a reusi (intr-un anumit fel). Loc. vb. (sau ) = a birui, a invinge. Expr. (cuiva ceva) = a-i reusi (ceva cuiva) asa cum a dorit. , exprima indiferenta sau resemnarea fata de un rezultat (nefavorabil) asteptat. A promova, a avansa, a ajunge. A rezulta de pe urma unui efort, a unei activitati etc.; a obtine un castig material. (Despre calcule, socoteli) A da rezultat (bun), a se incheia cu o concluzie. A se decolora; a se spalaci. - Lat.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*iesi
vb. IV. Intranz. A petrece (undeva sau cu cineva) anii copilariei. suf .(by 12W12S6e6r14g15i8o)*copilari
vb. IV. Intranz. A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. Fig. A inceta de a vorbi; a tacea; a se potoli, a se linisti, a inceta. - Lat. (< "mut").(by 2W10S10e3r4g12i12o)*amuti
vb. IV. Intranz. A potrivi o arma la ochi pentru ca proiectilul sa nimereasca tinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua tinta, a tinti. Tranz. A tinti pe cineva sau ceva cu o arma; a lovi tinta cu un proiectil. Tranz. A urmari, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumita intentie; a(-si) pune ochii pe cineva. A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a si-l insusi sau a se folosi de el); a-si fixa privirea asupra unui obiect. A privi cu insistenta, cu atentie, cu interes; a cerceta. A distinge cu privirea, a zari, a observa. A cerceta cu privirea, a scruta. Refl. unipers. (Reg., despre intinderi acoperite de zapada) A face din loc in loc pete, ochiuri (negre sau de verdeata) prin topirea zapezii. - Din .(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ochi
vb. IV. Intranz. A pregati o plamadeala; a framanta, manual sau mecanic, aluatul impreuna cu plamadeala sau cu drojdia in vederea obtinerii unui aluat omogen. P. ext. A face un amestec in vederea obtinerii unui preparat; a pregati, a prepara alimente. Tranz. si refl. A (se) zamisli, a (se) fauri; a (se) alcatui, a (se) forma. - Din sl. "a intineri".(by 8W8S1e2r10g10i4o)*plamadi
vb. IV. Intranz. A produce (prin frecare, deplasare, din cauza greutatii etc.) un zgomot ascutit, strident, neplacut. Expr. = a mitui. (Tranz.) = a starui pe langa cineva cu insistente plictisitoare. (Despre vehicule incarcate cu poveri) A merge, a inainta cu greu (facand un zgomot strident). (Despre incaltaminte) A produce (in timpul mersului) un zgomot ascutit, caracteristic. P. anal. A canta prost, strident, dintr-un instrument muzical cu coarde. Tranz. = A scrie greu, miscand anevoie (si apasat) tocul pe hartie. (Despre insecte) A scoate sunete ascutite, asemanatoare cu scartaitul produs prin frecare. Fig. (Fam.; despre actiuni, activitati, intreprinderi) A progresa greu, anevoie; a nu functiona cum trebuie. (Despre oameni) A nu se simti bine, a o duce rau cu sanatatea. [Var.: vb.IV] suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*scartai
vb. IV. Intranz. A produce un sunet prelung, ascutit, cu rezonanta metalica. Expr. (sau ) sau (sau etc.) = a avea impresia de vajaiala (in urechi sau la cap). (Despre pasari) A scoate sunete prelungi (si stridente). [Pr.: - Prez. ind. si: ] + suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*tiui
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot asemanator cu fosnetul frunzelor; a fosni. Intranz. A linisti sau a adormi un copil prin repetarea prelungita si monotona a sunetului "s". Tranz. A spune ceva in soapta; a sopti. - Formatie onomatopeica.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*susui
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea, ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte de metal, de sticla etc.; a zangani, a zurui, a zorzoi. Tranz. suf. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*zornai
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot caracteristic umbland prin noroi, prin apa etc. Refl. (Despre fructe) A se muia; (despre oameni) a se molesi. suf. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*flescai
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot infundat (prin cadere, izbire, explozie etc.). Intranz. (In expr.) (sau ) (ori ) sau (tranz.) (ori ) = a incepe sa rada (sau sa planga) brusc, zgomotos, fara sa se poata stapani. Intranz. A bombani suparat, rau dispus. Tranz. A izbi cu putere. Intranz. A da buzna, a se napusti; a izbucni. suf. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*bufni
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot ritmic, repetat, prin ciocanituri, pocnituri, declansarea unui mecanism etc. Tranz. (Fam.) A scrie ceva la masina de scris. Refl. Fig. A se sminti, a se ticni. suf. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*tacani
vb. IV. Intranz. A produce un zgomot scurt, repetat si sacadat; a tacani, a pocni. suf. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*pacani
vb. IV. Intranz. A produce zgomotul caracteristic frunzelor miscate de vant, al hartiei rasfoite, al miscarii unei tesaturi de matase etc. [Var.: vb. IV] suf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*fasai
vb. IV. Intranz. A progresa, a prospera, a se dezvolta. (dupa lat. ).(by 10W10S4e4r4g13i13o)*propasi
vb. IV. Intranz. A rade pe ascuns sau cu izbucniri (infundate). - Din (by 3W4S12e12r6g6i14o)*chicoti
vb. IV. Intranz. A rade pe sub mustata, a zambi retinut. A stramba din nas, a fi nemultumit de ceva. - Din (by 7W7S15e1r9g9i3o)*mustaci
vb. IV. Intranz. A ramane in viata dupa moartea cuiva sau dupa o catastrofa, un cataclism etc. - (dupa fr. (by 15W8S9e9r2g2i11o)*supravietui
vb. IV. Intranz. A raspandi lumina; a straluci, a lumina. A sclipi din cauza luminii; a scanteia. (Despre ochi) A avea o stralucire deosebita, exprimand o emotie, o dorinta etc. Fig. (Despre idei, sentimente) A aparea in mod brusc sau pentru scurt timp. A se remarca prin calitati deosebite. - Lat. (= (by 14W14S7e7r1g1i9o)*luci
vb. IV. Intranz. A raspandi un miros greu, neplacut; a mirosi urat. Expr. sau se spune despre cineva foarte lenes. = a fi gol. = nu-i nici bun, nici rau; e asa si-asa. se spune despre cel care este mereu nemultumit. = a simti miros de... Fig. (Fam.; urmat de determinari introduse prin prep. "de") A avea ceva in cantitate mare, a fi plin de... - Lat. (= (by 10W10S3e4r12g12i6o)*puti
vb. IV. Intranz. A raspandi un miros urat si greu; a mirosi urat, a puti, a duhori. (Rar; despre vant) A sufla (cu putere), a rabufni, a bufni. Fig. A sopti, a sufla cuiva la ureche in mod neplacut. - Din sl.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*duhni
vb. IV. Intranz. A rasuna cu un zgomot scurt si sec; a detuna. (Despre usi, ferestre etc.) A se izbi, a se tranti cu putere si cu zgomot. Fig. A izbucni pe neasteptate, a se declansa. (Despre incheieturi, oase, degete) A trosni (prin intindere sau rasucire). Expr. = a-i trosni cuiva falcile. Tranz. si intranz. (Adesea fig.) A lovi scurt si cu putere. Tranz. A lovi drept in tinta. Intranz. A se sparge, a crapa (cu violenta si zgomot). A se rupe (prin intindere, solicitare prea mare etc.). [Var.: vb. IV] suf. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*pocni
vb. IV. Intranz. A rata (lovitura), la jocurile de copii. (prob. de la strigatul sau , folosit pentru a intimida jucatorul aflat la rand)(by 14W15S15e8r9g2i2o)*zbarci
vb. IV. Intranz. A redeveni tanar (ca vitalitate, aspect etc.); a capata (din nou) un aspect de tinerete, de prospetime, de vitalitate. Tranz. A da o infatisare (mai) tanara; a da vitalitate, prospetime, stralucire. Tranz. si refl. A (se) declara mai tanar decat este in realitate. - (by 10W11S4e4r13g13i6o)*intineri
vb. IV. Intranz. A respecta posturile^3 prescrise de biserica, a se abtine de la alimentele interzise; a tine post^3; A rabda de foame, a nu manca nimic sau a nu avea ce manca; a flamanzi; a se abtine de la ceva, a duce lipsa de ceva. - Din sl. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*posti
vb. IV. Intranz. A respira, a sufla greu si cu zgomot pe nari. A fuma expulzand fumul cu mici intreruperi zgomotoase (provocate de dezlipirea brusca a buzelor). (Despre lulea) A scoate fum. (Despre locomotive) A evacua aburul aflat sub presiune cu intreruperi ritmice, zgomotoase. suf. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*pufai
vb. IV. Intranz. A respira cu greutate, scotand zgomote ragusite si haraitoare; a harai. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*harcai
vb. IV. Intranz. A respira des si greu (in urma unor eforturi, a unei boli etc.). Fig. (Despre locomotive, masini etc.) A produce un zgomot caracteristic, infundat si greoi. - Formatie onomatopeica.(by 13W6S6e14r15g15i8o)*gafai
vb. IV. Intranz. A ruga insistent si in mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. A ramane statornic, neclintit (intr-o actiune, intr-un sentiment, intr-o hotarare etc.); a persevera, a persista. A lucra cu perseverenta la ceva. A continua sa fie, sa existe; a se mentine, a dainui. [Prez. ind. si: ] - Din bg.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*starui
vb. IV. Intranz. A savarsi o abatere de la o lege, de la un regulament, de la regulile de convietuire sociala etc. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*contraveni
vb. IV. Intranz. A schita o usoara miscare a buzelor, insotita de inseninarea fetei, pentru a exprima de obicei bucurie sau satisfactie (de mica intensitate); a surade. Fig. A fi (cuiva) favorabil. A conveni cuiva, a gasi aprobare la cineva. - Din sl. "dinte", bg. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*zambi
vb. IV. Intranz. A scoate chiote; a chiui. (Rar) A rasuna. - Din (by 2W10S11e4r4g13i13o)*chioti
vb. IV. Intranz. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjectia "tac". A ciocani, a tacani. (Despre inima) A zvacni, a bate (ritmic). [Var: vb. IV] suf.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tacai
vb. IV. Intranz. A scoate pe gat un zgomot caracteristic, provocat de eliminarea gazelor din stomac. - Formatie onomatopeica. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*ragai
vb. IV. Intranz. A scoate un strigat ascutit, puternic si prelung de bucurie, de veselie, de indemn, de chemare etc.; a chioti, a hauli. A spune strigaturi, a striga chiuituri . [Pr.: ) suf. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*chiui
vb. IV. Intranz. A se acoperi cu rugina , a se umple de rugina, a prinde rugina. Intranz. Fig. (Despre frunze, plante etc.) A capata o culoare galben-rosiatica asemanatoare cu a ruginii. Refl. Fig. A deveni perimat, depasit, a se invechi, a nu mai fi actual. - Din .(by 2W10S11e4r4g13i13o)*rugini
vb. IV. Intranz. A se afla in perioada lauziei. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din (by 12W12S6e6r14g15i8o)*lauzi
vb. IV. Intranz. A se afla in stare de somn, a fi adormit. Expr. (sau ) = a fi foarte obosit, a pica de somn; a fi incet la treaba, a se misca cu greutate. Fig. A fi absent la ceea ce se petrece in jur. Fig. A fi mort. A ramane peste noapte undeva; a manea. Fig. A zacea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) vb. IV] - Lat. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*dormi
vb. IV. Intranz. A se afla intr-o stare de slabiciune fizica, a fi bolnavicios; a lancezi. (Despre plante; despre locul unde cresc plante) A se vesteji, a se ofili. Fig. A stagna. A suferi mult din punct de vedere moral, a se consuma, a se topi. A dori mult ceva. - Din sl. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*tanji
vb. IV. Intranz. A se afla in viata; a exista, a vietui. (In formule de multumire, de salut, de urare etc.) Sa Expr. (Formula de juramant) (sau etc.) = pe cuvant de onoare, zau (asa). Intranz. A dura, a se mentine, a dainui; a se perpetua. Intranz. si tranz. A-si duce, a-si petrece viata. Expr. (Intranz.) = a nu-si da seama de realitate, a ramane strain de ceea ce se petrece in jurul sau. (Tranz.) = a se bucura de viata, a duce un trai bun, fara griji. = a imbatrani, a ajunge la capatul vietii. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. "pentru") A-si inchina, a-si consacra viata unui scop. Intranz. A se bucura, a profita din plin de viata. Intranz. (Cu determinari locale) A fi stabilit undeva; a locui. Intranz. A-si petrece viata impreuna cu cineva; a convietui. A avea relatii de dragoste cu cineva (fara a fi casatorit cu el, in afara casatoriei legale). Intranz. A-si procura cele necesare traiului, a-si castiga existenta, a se intretine. Expr. = a se intretine din munca sau din castigul altcuiva. (Rar; cu determinari introduse prin prep. "cu") A se hrani cu... Tranz. Fig. A simti cu intensitate, a participa emotiv, sufleteste (la...). - Din sl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*trai
vb. IV. Intranz. A secreta naduseala ; a transpira, a asuda. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) sufoca, a (se) inabusi. - Din bg. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*nadusi
vb. IV. Intranz. A se deplasa cu pasi repezi, a se misca iute intr-o directie, a merge in fuga^1; a alerga, a goni. Expr. (cuiva) , se spune cand cineva isi pierde echilibrul si este gata sa cada sau, cand cineva se simte pierdut, cand isi pierde cumpatul. (Despre lapte si despre alte lichide) A da in foc (cand fierbe). (Urmat de determinari introduse prin prep. "dupa") A urmari in fuga^1, a alerga pe urmele cuiva pentru a-l ajunge, pentru a-l prinde. Expr. (cuiva) = a nu-si mai putea lua ochii de la cineva, a privi insistent, cu admiratie, cu dor; a-i placea de cineva. (cuiva) = a nu-si putea fixa privirea pe ceva (din cauza stralucirii sau a unei imbinari de culori) Fig. (Despre vreme sau despre unitati de timp) A trece repede, a se scurge rapid. Fig. (Despre peisaje din natura) A se perinda prin fata ochilor cuiva care trece in viteza (calare sau intr-un vehicul). A parasi in graba (si pe ascuns) un loc pentru a scapa de o primejdie, de o constrangere; (despre un detinut) a evada; (despre un ostas) a dezerta. Expr. = a pleca de acasa (fara sa se stie unde). (Despre indragostiti) A-si parasi pe ascuns familia, plecand sa traiasca impreuna. A se departa, a se retrage dintr-un loc. Expr. (Fam.) = pleaca!; nu mai spune! = da' de unde! nici gand sa fie asa! (Urmat de determinari introduse prin prep. "de") A se sustrage, a se eschiva, a evita. Expr. (sau ) = (despre obiecte) a-i aluneca cuiva ceva din mana; (despre persoane) a se strecura cu dibacie dintr-o imprejurare, a nu se lasa prins. - Lat. pop. .(by 11W12S5e5r14g14i7o)*fugi
vb. IV. Intranz. A se deplasa in mars; a marsui. Fam. A face un drum lung, obositor. suf. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*marsalui
vb. IV. Intranz. A se deplasa inspre persoana care vorbeste sau despre care se vorbeste; a se apropia de un loc, de o asezare; a merge, a trece pe langa sau printr-un anumit loc. Expr. subst. = miscare, circulatie intensa, neintrerupta si in ambele sensuri. subst. = ) farmec, dragalasenie, atractie irezistibila; ) (rar) ademenire, ispita, pacat. A merge impreuna cu cineva sau in urma cuiva. Expr. (Pop.) = a se casatori cu cineva. A intra (in locul, in spatiul unde se afla vorbitorul). Expr. (Pop.) = a se angaja, a intra in slujba cuiva. (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revarsa. Expr. (Pop.) = a-si ridica mult nivelul, a se umfla, a creste, a se revarsa. A se deplasa la suprafata apei dintr-un punct mai indepartat catre unul mai apropiat. A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai indepartat catre unul mai apropiat. A navali asupra sau impotriva cuiva. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). Expr. = a se naste. (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. (Despre publicatii) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) a ajunge (pana) la persoana care vorbeste sau la fiinta despre care se vorbeste ori intr-un loc determinat. A se duce in vizita (sau in treacat la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; a aparea, a se ivi. Expr. (cuiva) = a plange sau a fi gata sa planga. (cuiva) (sau ) (sau ) = a se gandi dintr-o data la ceva, a-si aminti de ceva. = ce exprima cineva spontan si fara discernamant intr-un moment de surescitare. (sau ) = cu termeni ireverentiosi, cu |insulte|insult|. A urma dupa altcineva sau dupa altceva; a succeda. Expr. (sau etc.) = anul (sau luna, saptamana etc.) care urmeaza imediat dupa cea in curs. A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intr-o ierarhie, dupa... A-si avea originea; a proveni, a purcede; a izvori; a se trage (din..); a deriva. A decurge (ca o consecinta). A sosi in locul unde trebuie sa se afle, unde se cuvine sa fie, unde este asteptat. Expr. ( sau ) = incepi sa intelegi, sa fii mai conciliant, mai ingaduitor. (sau ) = a se potoli, a se cuminti. (cuiva) sau = a se calma, a se linisti. (cuiva) = a muri (undeva, departe). (In imprecatii) (Despre asezari, locuri, constructii) A fi situat intr-un anumit loc sau intr-o anumita pozitie. A ajunge pana la...; a atinge. A se vedea, a se pomeni, a ajunge intr-o anumita pozitie, situatie, stare. Expr. = a cadea (cu fata in jos). (cuiva) , se spune cand cineva se afla intr-o situatie neplacuta, jenanta, penibila. = a prelua puterea politica intr-o tara. (sau ) sau = a ajunge cu discutia la un anumit subiect. (sau ) = a recunoaste (prin desfasurarea ulterioara a lucrurilor) ca prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, ca sfaturile pe care le-a dat (fara a fi |urmate|urma|) au fost bune. se spune despre o afirmatie care nu corespunde realitatii. se spune pentru a-si arata nedumerirea sau nemultumirea in legatura cu ceva. (Despre intamplari, evenimente, fenomene) A se produce, a se intampla, a avea loc. (Despre unitati de timp) A sosi (in succesiune normala). Expr. (Pop.) = se implineste un an (de cand...). = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. (Despre ganduri, sentimente, senzatii etc.) A cuprinde, a pune stapanire, a preocupa pe cineva. Expr. (cuiva) = a se infuria, a se mania. ( sau )? se spune cand cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesabuit. (cuiva) = cum ii place, cum vrea, cum ii convine. (cuiva) (sau ) = a-i conveni, a-i fi pe plac. (Despre incaltaminte, imbracaminte) A fi pe masura cuiva, a se potrivi; a-i sedea cuiva bine (sau rau). (Inv., in constructii negative) A se potrivi, a cadra. A-i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva (de drept, printr-o imparteala etc.). A reprezenta rezultatul unei masuratori, al unui calcul. (Pop.) A se afla intr-o anumita legatura de dependenta, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. si: ] - Lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*veni
vb. IV. Intranz. A se freca de ceva, producand zgomot. Tranz. (Rar) A scrijeli, a zgaria. Refl. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se harsi. [Var.: vb. IV] suf.(by 7W7S1e9r10g3i3o)*harsai
vb. IV. Intranz. A se manifesta brusc si cu putere; a se arata deodata; a tasni. (Despre sunete, vorbe etc.; la pers. 3) A se porni deodata si cu intensitate, a se auzi deodata. [Var.: vb. IV] - Din bg. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*izbucni
vb. IV. Intranz. A se misca neincetat si in numar mare de colo pana colo; a misuna, a forfoti. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*viermui
vb. IV. Intranz. A se naste, a se ivi; a creste, a se dezvolta. (Inv. si pop.; despre plante; la pers. 3) A da mladite, a lastari; a inmuguri, a inverzi. - Din (by 8W2S2e2r11g11i4o)*odrasli
vb. IV. Intranz. A se opri pentru a se odihni (putin) in cursul unei plimbari, al unei calatorii, al unui mars. A trage, a manea undeva. Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. A se opri intr-un loc cu o treaba, cu un interes. - Din .(by 10W10S4e4r12g13i6o)*poposi
vb. IV. Intranz. A se opri undeva pentru a se odihni (putin) in cursul unei plimbari, al unei calatorii, al unui mars; a se opri. Spec. A ramane undeva peste noapte. (Rar) A se odihni. - Din (by 2W2S11e11r4g4i13o)*poposi
vb. IV. Intranz. A se repezi asupra cuiva sau undeva cu intentii agresive, dusmanoase, criminale etc. Spec. A se repezi asupra dusmanului sau asupra unui loc detinut de acesta. A se repezi, a se napusti undeva, spre ceva, a fugi in graba la cineva, a da buzna. A intra sau a iesi in graba (si pe neasteptate, in neoranduiala ori in mare cantitate). A reveni in mare graba si in mare numar undeva, la cineva; a se ingramadi, a se imbulzi, a se inghesui. (Despre sange) A se strange in cantitate mare (intr-un organ sau intr-o parte a corpului). - Din sl. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*navali
vb. IV. Intranz. A se repezi la cineva, a da navala asupra cuiva; a se napusti. Fig. A se adresa cuiva in mod insistent; a apostrofa pe cineva; a sari cu gura la cineva. (Rar) A se repezi, a veni in graba. (Inv.) A-si aseza tabara; a poposi. (Inv.) A cadea de oboseala. (TICHINDEAL). - Din (by 10W3S3e12r12g5i5o)*tabari
vb. IV. Intranz. A se repezi la cineva (cu violenta, dusmanos), a da navala asupra cuiva; a se napusti. Fig. A se adresa cuiva in mod insistent; a apostrofa pe cineva brusc si nepoliticos; a sari cu gura la cineva. (Rar) A se repezi, a veni in graba. (Inv.) A-si aseza tabara; a poposi. - Din .(by 14W14S8e8r1g1i10o)*tabari
vb. IV. Intranz. A se tine de pozne, de strengarii; a umbla haimana; a hoinari. - Din .(by 9W3S3e11r12g5i5o)*strengari
vb. IV. Intranz. A se trage, a lua nastere, a rezulta din ceva sau de undeva, a-si avea obarsia, originea, provenienta din... - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*proveni
vb. IV. Intranz. A se transforma, a se preface in..., a lua, a primi aspectul sau forma de... A incepe sau a ajunge sa fie; a se face. (Fam.; in expr.) (sau ) = cum stau lucrurile, ce s-a intamplat. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*deveni
vb. IV. Intranz. A-si aduce contributia (morala sau materiala), a participa la o actiune comuna; a inlesni aparitia sau dezvoltarea unui lucru. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*contribui
vb. IV. Intranz. A-si avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuinta undeva; a sta, a sedea undeva, a domicilia. Tranz. (Inv.) A aseza pe cineva intr-un loc; a stabili, a coloniza. - Din magh. (dupa ).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*locui
vb. IV. Intranz. A-si face drum, a strabate (anevoie), a trece peste piedici; a razbate. Intranz. A ajunge undeva inlaturand obstacolele. A izbuti, a reusi. (Despre sunete, zgomote etc.) A se face auzit, a ajunge pana la... (Despre mirosuri) A se raspandi. Tranz. A invinge, a infrange, a rapune. Expr. (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte tare. Tranz. (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde, a birui, a coplesi. Tranz. si intranz. A termina, a prididi, a ispravi. - Din sl. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*razbi
vb. IV. Intranz. A-si pierde dintii, a deveni stirb. Refl. (Despre vase de gospodarie si alte obiecte) A pierde o particica din margine; a se ciobi; (despre instrumente de taiat) a avea lipsa o particica (sau mai multe) din muchia taisului; a se toci; a se ciunti. Tranz. Tranz. Fig. A diminua valoarea, prestigiul cuiva; a nesocoti, a incalca (o lege, un drept etc.); a aduce prejudicii cuiva. - Din .(by 8W8S9e2r2g11i11o)*stirbi
vb. IV. Intranz. A-si pierde partial sau total auzul; a deveni surd. Tranz. A face ca cineva sa isi piarda auzul, a face pe cineva surd; a ameti, a zapaci. - Din (by 2W2S10e10r4g4i12o)*surzi
vb. IV. Intranz. A-si pierde vremea umbland de colo pana colo fara rost; a lucra incet, fara spor (si cu lene). - Din germ. "a glumi".(by 11W4S5e13r13g6i7o)*tandali
vb. IV. Intranz. A spune, a striga |"hop"|hop| (sarind, saltand). Tranz. A salta. suf.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*hopai
vb. IV. Intranz. A spune glume^1; a vorbi in gluma, fara intentii serioase. Expr. = a lua in consideratie cu toata seriozitatea; a nu arata nici un fel de ingaduinta, a nu face nici o concesie. = trebuie luat in serios, trebuie privit cu toata seriozitatea. - Din sl. Cf. %gluma^1%.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*glumi
vb. IV. Intranz. A spune lucruri fara importanta, a vorbi mult si fara rost; a flecari, a trancani. [Var.: vb. IV] - Din (derivat regresiv).(by 12W6S6e14r14g8i8o)*palavragi
vb. IV. Intranz. A starui pe langa cineva in favoarea cuiva; a interveni, a intermedia. Tranz. A pune la cale, a inlesni. A realiza relatia dintre alti doi termeni; a media. - V. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*mijloci
vb. IV. Intranz. A strange falcile si a freca dintii de jos cu cei de sus, facand sa se auda un zgomot caracteristic (in momente de furie, de durere etc.). Tranz. Fig. A rosti, a spune ceva printre dinti cu ura, cu manie. P. gener. A produce un zgomot scartaitor; a scartai. [Var.: (reg.) vb. IV.] - Din bg. , scr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*scrasni
vb. IV. Intranz. A suferi o paguba, a fi lipsit de un bun sau de un castig. Tranz. A pricinui cuiva o paguba; a lipsi pe cineva de un castig sau de un bun al sau. - Din (by 1W9S9e3r3g3i12o)*pagubi
vb. IV. Intranz. A tinde cu straduinta catre ceva; a aspira, a ravni. Refl. si intranz. (Reg.) A se stradui, a se trudi; a incerca. (Inv.) A se indrepta spre cineva sau undeva dupa ajutor, a recurge, a apela la sprijinul, bunavointa, indurarea cuiva. (Inv. si reg.) A se indrepta, a se duce spre..., a tinti sa ajunga la... - Et. nec. Cf. magh. %nez.% (by 12W12S5e6r14g7i8o)*nazui
vb. IV. Intranz. A trai comod, in belsug si in trandavie. A fi lipsit de griji; a se simti foarte multumit, a o duce bine. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*huzuri
vb. IV. Intranz. A trai in trandavie, a-si petrece vremea lenevind; a lenevi. - Din (by 3W3S12e12r12g6i6o)*trandavi
vb. IV. Intranz. A trai necasatorit; a-si petrece viata de holtei^1; a burlaci. - Din .(by 13W14S7e7r15g1i9o)*holtei
vb. IV. Intranz. A tropai. A lovi, a bate, a izbi. [Var.: vb. IV] suf. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*zupai
vb. IV. Intranz. A umbla, a calatori mult si fara tinta, fara capatai. - Din .(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hoinari
vb. IV. Intranz. A umbla de colo pana colo grabit, iute; a foi, a furnica, a roi, a misuna, a forfai. A fierbe cu zgomot inabusit; a clocoti incet, potolit. - Formatie onomatopeica.(by 9W10S3e3r3g12i12o)*forfoti
vb. IV. Intranz. A umbla (incoace si in colo) pipaind si ratacind (ca orbul^2) prin intuneric; a dibui, a bajbai, a orbeca. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV.] suf.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*orbecai
vb. IV. Intranz. A veni din nou, a se intoarce. A aparea iar; a se manifesta din nou. A se intoarce la o stare anterioara (obisnuita); a-si recapata echilibrul sufletesc, forta etc. Expr. = a scapa cu viata dintr-o boala grea. (sau ) = a-si recapata cunostinta in urma unui lesin, a unei crize, a unei emotii etc. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la...; a relua. A rectifica, a revoca. A i se atribui un bun cuiva. A fi de datoria (cuiva), a incumba. A i se cuveni. A renunta la cele spuse, promise, a nu mai respecta. A costa. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*reveni
vb. IV. Intranz. A veni intre..., a veni la mijloc, a intra in actiune; a lua cuvantul, a intra in vorba. A se amesteca spre a mijloci o impacare, o intelegere etc., a face un demers in favoarea cuiva sau pentru ceva; a starui pe langa o persoana influenta spre a obtine ceva in favoarea cuiva sau a sa. A se ivi, a surveni, a se intampla. - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*interveni
vb. IV. Intranz. A vorbi cu cineva mult si cu familiaritate despre lucruri minore; a sta la taifas, a palavragi, a sporovai. suf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*taifasui
vb. IV. Intranz. A vorbi incet, in soapta; a sopti (cuiva) la ureche; a vorbi in taina. (Despre ape, frunze etc.; la pers. 3) A produce un zgomot usor si uniform; a sopti. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica. Cf. fr. %chuchoter%.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*susoti
vb. IV. Intranz. A vorbi mult si fara rost; a palavragi, a flecari. A merge incoace si incolo, pasind fara siguranta; a hoinari, a vagabonda. - Formatie onomatopeica.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*talalai
vb. IV. Intranz. A vorbi pe nas; a fonfai, a fornai. A produce un zgomot caracteristic cand respira, din cauza nasului infundat. - Formatie onomatopeica.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*farnai
vb. IV. Intranz. A vorbi pentru sine, incet si fara a articula raspicat sunetele. Tranz. A sacai pe cineva, aratandu-i nemultumirea prin vorbe spuse parca pentru sine. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. - Formatie onomatopeica.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bombani
vb. IV. Intranz. A vorbi pronuntand cuvintele nazal, ca un fonf; a farnai, a fornai . suf.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*fonfai
vb. IV. Intranz. (Banat) A discuta, a vorbi despre un lucru, pe marginea unei teme. ( + suf. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*zbori
vb. IV. ~ Intranz. (Banat, Trans. de V.) A stranuta. (din cu pref. ; sensul al doilea se explica prin formula = sanatos, care li se spune celor care stranuta)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*inzdraveni
vb. IV. Intranz. (Despre albine; la pers. 3) A iesi din stup zburand in roiuri^2 spre a-si cauta un nou locas si a da nastere unui stup nou; (despre insecte sau pasari mici) a zbura in numar mare de colo pana colo. (Despre oameni) A se raspandi in grupuri, pornind din acelasi loc; a umbla de colo pana colo; a forfoti, a misuna. - Din bg. scr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*roi
vb. IV. Intranz. (Despre animale) A scoate strigate puternice si prelungi; a rage, a mugi, a zbiera. (Despre oameni) A scoate strigate puternice; a vorbi rastit si tare, a se rasti (la cineva). - Din sl.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*racni
vb. IV. Intranz. (Despre animale) A suferi o naparlire; a-si schimba parul, penele sau pielea; (despre par, pene, piele) a cadea de pe corp in cursul naparlirii. - Din bg. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*naparli
vb. IV. Intranz. (Despre animale si insecte) A tarai^2 . (Despre oameni) A scoate un sunet asemanator cu un "t" prelungit care exprima nemultumire, dezaprobare etc. A tremura. Expr. (cuiva) (sau, fam., ) = a-i fi foarte frica, a tremura de frica. - Onomatopee.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*tatai
vb. IV. Intranz. (Despre apa, vant, frunze; la pers. 3) A murmura, a susura. Intranz. si tranz. A vorbi in soapta, a schimba vorbe in soapta; a sopti. - Din .(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sopoti
vb. IV. Intranz. (Despre astri; la pers. 3) A aparea pe cer, a se ivi la orizont. (Despre plante; la pers. 3; adesea fig.) A incolti, a iesi din pamant. Expr. (Glumet) se spune pentru a respinge afirmatia cuiva despre asemanarea dintre doua lucruri sau doua persoane. = a se inmulti peste masura, a aparea in numar mare. Fig. (Rar, despre oameni) A lua fiinta, a se naste. A se ivi (din departare), a aparea (pe neasteptate). Expr. (Tranz.) (cuiva ceva) = a-si aminti deodata ceva; a i se nazari. A iesi in evidenta, a se ridica deasupra celor dimprejur. (Despre copii) A creste. (Reg.; despre aluat) A dospi. (Inv.) A se ridica, a sari brusc (in picioare); a tresari. Fig. A interveni brusc intr-o discutie. - Lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*rasari
vb. IV. Intranz. (Despre broaste) A oracai. Intranz. si refl. Fig. (Despre copii) A (se) smiorcai. [Prez. ind. si: ] suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*miorcai
vb. IV. Intranz. (Despre caini; la pers. 3) A scoate sunete guturale, aspre, haraite, care de obicei arata iritarea, nemultumirea. Fig. (Despre oameni; peior.) A vorbi neclar, printre dinti, manifestand nemultumire, enervare. Tranz. A spune ceva in sila, pe un ton posac, nemultumit. suf. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*marai
vb. IV. Intranz. (Despre capre, rar despre iepuri; la pers. 3) A scoate strigate caracteristice speciei. Fig. (Ir.; despre oameni) A vorbi sau a canta cu voce tremurata. - Formatie onomatopeica.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*mecai
vb. IV. Intranz. (Despre capre si oi; la pers. 3) A scoate strigatul caracteristic speciei; a mehai. Tranz. si intranz. Fig. (Despre oameni) A canta urat, nearmonios. suf. -(by 13W6S6e15r15g8i9o)*behai
vb. IV. Intranz. (Despre ciori, corbi etc., la pers. 3) A scoate sunete caracteristice speciei. (Despre oameni) A scoate strigate nearmonioase, a vorbi articuland cuvintele in mod dezagreabil, gutural si nedeslusit. [Var.: vb. IV] suf. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*croncani
vb. IV. Intranz. (Despre corpuri) A se mentine la suprafata unui lichid prin cufundare partiala in volumul acestuia; a aluneca, a se deplasa pe suprafata unui lichid. (Despre mancaruri) A fi inecat in grasime sau sos. (Despre pasari, insecte etc.) A se mentine sau a se misca lin in aer sau intr-un fluid fara interventia unei actiuni din exterior. Expr. = (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata sa se dezlantuie, a presimti aparitia; (despre o afirmatie, o situatie etc.) a nu se sprijini pe realitate. (Despre corpuri ceresti; adesea fig.) A se misca pe bolta cereasca. (Despre sunete si mirosuri) A strabate prin aer, a se imprastia, a se raspandi. (Adesea fig.) A se mentine sau a se misca lin intr-un spatiu sau intr-un mediu real sau imaginar. Fig. A dainui, a starui, a predomina. - Din .(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pluti
vb. IV. Intranz. (Despre dinti) a se ciocni unul de altul cu zgomot si in mod ritmic (de frig, de frica etc.); (despre falcile animalelor) a trosni (la vederea sau la devorarea prazii). A produce un zgomot caracteristic prin lovirea ritmica a unor obiecte de metal sau de sticla. A apasa repetat, cu violenta si cu zgomot de clanta unei usi. Fig. (Peior.) A vorbi mereu; a flecari. Refl. recipr. A se certa (usor), a se ciorovai. [Var.: (pop.) vb. IV.] suf.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*clantani
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A expira pe nari cu zgomot, scurt si sacadat (din cauza oboselii, a maniei, a nemultumirii). Expr. (sau sau (tranz.) = a izbucni intr-un ras brusc si zgomotos. (Despre masini) A da afara cu zgomot, scurt si sacadat, aburi, gaze, fum; (despre aburi, gaze, fum) a izbucni, a iesi cu zgomot. suf. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*pufni
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A inceta sa mai traiasca; a muri (de obicei de moarte violenta, nefireasca). (Prin exagerare) (Despre vegetatie) A se ofili, a se usca. A fi distrus, nimicit; a disparea; a se ruina. (Despre abstracte, stari, senzatii etc.) A lua sfarsit; a inceta sa se (mai) manifeste, sa se (mai) produca. Expr. (cuiva) (sau ori = a nu mai putea scoate o vorba (de emotie, de frica etc.); a nu mai avea ce spune (din lipsa de argumente). A se sterge din amintire, a fi dat uitarii. (Despre sunete, zgomote, lumina etc.) A-si reduce intensitatea pana la disparitia totala, a disparea treptat. A disparea fara urma, fara a mai putea fi gasit. A i se fura ceva. A disparea (pe neasteptate) din fata cuiva sau de undeva, a iesi (brusc) din campul vizual al cuiva. Expr. (sau = pleaca imediat de aici! sa nu te mai vad! [Imper. pers. 2 sg. si: ] - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*pieri
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A misca repede o parte a corpului. A face miscari bruste pentru a-si elibera corpul dintr-o stransoare; a se zbate.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*zvacni
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A pierde din greutate, a deveni (mai) slab . Intranz. (Despre fiinte) A pierde din forta, din putere, din rezistenta. (Despre organe ale corpului, despre facultati etc.) A nu mai functiona normal. (Despre abstracte) A pierde din intensitate, a se diminua; (despre procese, actiuni) a-si incetini ritmul, a se domoli. Tranz. A face sa fie mai putin strans, mai putin incordat, a da drumul din stransoare; a lasa liber, a slobozi. Expr. = a nu lasa in pace pe cineva; a urmari de aproape, a tine din scurt. - Din Cf. bg. %slabja%, scr. %slabiti%.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*slabi
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A se desprinde de la pamant, avantandu-se in sus printr-o miscare brusca, si a reveni in acelasi loc; a salta. A dansa, a topai, a zburda. Expr. (Tranz.) (sau se spune despre o persoana neastamparata. A se deplasa, a trece dintr-un loc in altul prin salturi. Loc. adv. = mergand in salturi; trecand peste anumite parti, omitand anumite parti (la o lectura, scriere etc.). Fig. A trece brusc dintr-o situatie in alta, de la o idee la alta. A trece peste ceva printr-o saritura; a escalada. Expr. = a depasi limita admisa; a exagera. Tranz. (Expr.) (sau, intranz., = a umbla dupa aventuri amoroase. Tranz. Fig. A omite, a trece cu vederea. A se ridica brusc de undeva (si a porni). Expr. (cuiva) = a se repezi sa imbratiseze pe cineva; a arata cuiva dragoste (exagerata). (cuiva) = a alerga in intampinarea cuiva. A se grabi, a se repezi (sa faca ceva); a interveni grabnic intr-o actiune, in ajutorul cuiva. = cuvant prin care se cere ajutor de catre o persoana desperata. A se repezi cu dusmanie la cineva; a ataca. Expr. sau = a certa pe cineva. A interveni brusc (si neasteptat) intr-o discutie; a intra (brusc) in vorba. A se ivi pe neasteptate; a rasari. Expr. = a fi evident. (Despre lucruri) A se deplasa brusc si cu putere in sus, de obicei sub impulsul unor forte din afara. Expr. = a se distruge, a se preface in bucati (in urma unei explozii). Spec. (Despre obiecte elastice) A se ridica brusc in sus in urma unei lovituri, a atingerii unei suprafete dure etc. (Cu determinari locale introduse prin prep. "din" sau "de la"). A-si schimba brusc pozitia, a se desprinde brusc din locul in care a fost fixat. Expr. (cuiva) = a se speria foarte tare; a se emotiona tare. (cuiva) (sau = a se infuria, a se mania. (cuiva) = exprima superlativul unei stari de suferinta fizica; (in imprecatii si in juraminte) = a innebuni. (sau = a se enerva foarte tare, a se mania. A tasni, a improsca. [Prez. ind. si: (pop.) ] - Lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*sari
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte) A tremura de frig, de frica etc. (Despre dinti) A clantani de frig, de frica (Despre pamant, ferestre etc.) A se cutremura, a se clatina, a dudui. Fig. (Rar; despre oameni) A trancani, a flecari. [Var.: (reg.) vb. IV.] - Onomatopee.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*dardai
vb. IV. Intranz. (Despre fiinte, despre corpul sau despre o parte a corpului lor) A pierde temporar capacitatea de a reactiona la excitarea din afara, a deveni insensibil. (Despre unele animale) A intra in perioada de hibernare. Fig. A-si pierde vigoarea, a slabi in intensitate. - Lat. (= ).(by 12W13S6e6r15g15i8o)*amorti
vb. IV. Intranz. (Despre foc) A arde inabusit, fara flacara; a arde sub cenusa; a fi pe punctul de a se stinge. Fig. A-si trece vremea fara folos, a sta inactiv; a lancezi, a zacea, a vegeta. A sta in asteptare, gata sa izbucneasca; a nutri sentimente de ura, de revolta etc., a fierbe; a sta posomorat si tacut. - Din sl. "a uda, a muia".(by 12W12S5e6r14g14i8o)*mocni
vb. IV. Intranz. (Despre foc; la pers. 3) A arde cu flacara mare; a se intinde, a se raspandi. Intranz. si tranz. Fig. (Pop.) A flutura, a falfai. suf. (by 3W11S11e11r5g5i13o)*palalai
vb. IV. Intranz. (Despre gaini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (dupa ce au ouat); a cotcorozi. Intranz. si tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fara rost; a trancani, a palavragi. - Din (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cotcodaci
vb. IV. Intranz. (Despre gaze) A produce un zgomot suierator si surd la iesirea cu presiune printr-un orificiu stramt. (Despre unele fiinte) A sufla (pe nas) cu putere, a scoate (pe nas) sunete suieratoare. [Var.: vb. IV] suf. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*fasai
vb. IV. Intranz. (Despre inima, tample etc.; la pers. 3) A bate repede si cu putere (de oboseala, de emotie, de durere etc.); a palpita. (Despre fiinte) A sari, a tasni, a se repezi pe neasteptate. Spec. A sari brusc in picioare. suf. (by 1W1S9e10r10g3i3o)*zvacni
vb. IV. Intranz. (Despre insectele care zboara) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzai, a zazai, a zumbai. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plange, a scanci. Tranz. (Fam.) A sacai, a cicali; a barfi. suf. -(by 8W8S1e1r10g10i3o)*bazai
vb. IV. Intranz. (Despre instrumente muzicale) A scoate sunete monotone si putin armonioase; (despre instrumentisti) a canta in acest fel. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 2W2S2e11r11g4i13o)*tarlai
vb. IV. Intranz. (Despre lemne si despre obiecte de lemn; la pers. 3) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitura, crapare, ardere etc.; a crapa, a pocni, a plesni cu zgomot. (Pop.) A pocni, a plesni din bici. A-i parai cuiva incheieturile. Expr. (cuiva) se spune cand cineva primeste o lovitura puternica, cand mananca cu lacomie si cu zgomot sau cand casca cu pofta. (Despre pepeni verzi copti) A parai cand sunt stransi in palme. [Var.: (pop.) vb.IV] - Cf. %trasni^1.%(by 13W6S6e14r15g8i8o)*trosni
vb. IV. Intranz. (Despre lichide, aburi; la pers. 3) A iesi cu presiune printr-o crapatura sau printr-o deschizatura. A sari, a improsca. (Despre fiinte) A aparea, a sari, a iesi de undeva pe neasteptate; a intra brusc undeva, a da buzna. A porni brusc, a se repezi, a se napusti. A se ivi deodata, a izbucni cu putere, a irupe. - Din (by 11W11S4e5r13g13i6o)*tasni
vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A fierbe cu clocote. (Despre ape, rauri, suvoaie) A se agita puternic si zgomotos. Fig. (Despre oameni sau despre sentimentele, pasiunile, gandurile lor) A ajunge la un inalt grad de intensitate; a fi gata sa se dezlantuie. Fig. A rasuna cu putere; a vui. [Var.: (inv.) vb. IV.] - Din sl.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*clocoti
vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A tasni, a stropi; a curge din abundenta. - Cf. bg. , scr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*zaleti
vb. IV. Intranz. (Despre lichide, la pers. 3) A curge cu zgomot dintr-un vas (cu gatul stramt), cand aluneca pe gat etc.; a curge provocand un zgomot ritmic. Tranz. (Reg.) A sorbi o bautura cu inghitituri mari (si cu zgomot). - [al] + suf.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*galgai
vb. IV. Intranz. (Despre mecanisme stricate; la pers. 3) A scoate un zgomot dogit. Intranz. (Despre organele respiratorii; despre persoane) A scoate sunete aspre, de obicei din cauza unei boli; a respira greu, a harcai. (Peior.) A vorbi neclar, mormait. A sforai. Intranz. (Despre caini; la pers. 3) A marai. Refl. recipr. A se certa, a se ciondani. Tranz. (Fam.) A intarata, a irita pe cineva. Refl. (Rar) A se freca, a se lovi cu zgomot de ceva. suf.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*harai
vb. IV. Intranz. (despre metale, clopote, sticla; la pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornai, a zdrangani. Tranz. [Var.: vb. IV] suf. -.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*zangani
vb. IV. Intranz. (Despre muribunzi) A respira greu si cu zgomot. (Reg.) A sforai. [Var.: vb. IV] suf.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*horcai
vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A chiui . (Despre voce, zgomote etc.) A rasuna prelung; a haui, a hui. Tranz. (Rar) A canta ceva (prelung, chiuind). - Formatie onomatopeica.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hauli
vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A respira greu in timpul somnului, producand un zgomot caracteristic; a horcai, a horai; a dormi sforaind. (Despre cai) A forai. [Prez. ind. si: ] suf. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*sforai
vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se afla intr-o stare de slabiciune sau de moleseala; a nu avea chef de nimic. Fig. (Despre activitati) A stagna. - Din (by 10W10S11e4r4g13i13o)*lancezi
vb. IV. Intranz. (Despre o colectivitate, o multime) A se misca, a umbla incoace si incolo; a misuna, a forfoti, a fojgai. (Despre un loc, o incapere etc.) A fi plin de lume care misuna. Refl. A nu sta locului, a umbla de colo pana colo, a se misca intruna, a nu sta locului; a se fatai. A se rasuci de pe o parte pe alta, a se misca, a se agita in loc (cautandu-si o pozitie comoda). Fig. A se codi. Tranz. A face sa se infoaie un obiect de imbracaminte in jurul corpului. - Lat. sau din .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*foi
vb. IV. Intranz. (Despre pamant, cladiri, ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate). Intranz. (Despre motoare, masini etc.; despre ateliere, fabrici etc.; la pers. 3) A produce un zgomot sacadat. (Despre foc) A arde viu si cu zgomot. Tranz. (Inv. si reg.) A imboldi, a indemna (la mers); a alunga, a goni. - Formatie onomatopeica. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*dudui
vb. IV. Intranz. (Despre pamant, la pers. 3) A se intari, a se preface in telina (prin necultivare, prin uscare in timp de seceta etc.) Tranz. Tranz. si refl. A lasa sau a sta in nemiscare, in inactivitate; a (se) intepeni, a (se) fixa. Intranz. Fig. A ramane nemiscat, impietrit; a incremeni. - (by 1W9S10e3r3g12i12o)*inteleni
vb. IV. Intranz. (Despre par) A incepe sa albeasca; a deveni carunt; (despre persoane) a incepe sa albeasca la par; a carunti; a imbatrani. - (by 10W3S3e12r12g5i6o)*incarunti
vb. IV. Intranz. (Despre pisici) A mieuna. Intranz. si refl. Fig. (Depr.) A vorbi, a plange cu glas subtire si tanguitor; a (se) smiorcai. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 11W12S5e5r13g14i7o)*miorlai
vb. IV. Intranz. (Despre plante; la pers. 3) A da colt, a rasari din pamant; a germina. Fig. (Despre idei, sentimente) A incepe sa se dezvolte; a aparea, a se ivi, a se naste. Tranz. A infige coltii spre a musca. A inconjura din toate partile, fara a mai da posibilitate de retragere. Fig. (Despre oameni) A prinde pe cineva la stramtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a coplesi. - (by 2W11S11e4r4g13i13o)*incolti
vb. IV. Intranz. (Despre ploaie, grindina etc.; la pers. 3) A se izbi de o suprafata tare, producand zgomote dese, scurte si ritmice. (Despre oameni) A lovi ritmic in ceva, producand zgomote dese si scurte. (Despre gloante sau despre arme automate) A tacani, a parai sacadat. (La pers. 3) A trosni. - Formatie onomatopeica.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*rapai
vb. IV. Intranz. (Despre pupeze) A scoate strigate caracteristice speciei. Fig. (Despre oameni) A flecari, a cleveti. - [Pu-pu-] + suf. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pupai
vb. IV. Intranz. (Despre rauri, drumuri etc.) A schimba directia, a face un cot ; (despre fiinte sau vehicule) a face o cotitura, a parasi drumul drept; a carmi. Tranz. (Neobisnuit) A indrepta in alta directie. Tranz. A conduce pe cineva pe un drum intortocheat. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul pentru a-si face loc. Refl. recipr. A-si face semn (reciproc) cu cotul. - Din (by 11W4S4e13r13g6i6o)*coti
vb. IV. Intranz. (Despre soare, foc etc.; la pers. 3) A raspandi o caldura puternica, arzatoare. Tranz. A da cuiva o senzatie de caldura arzatoare; a incinge, a infierbanta ceva. (Despre oameni si despre parti ale corpului lor) A fi aprins, incins, infierbantat de o emotie, de boala etc. [Var.: vb. IV] - Din bg. scr.(by 3W3S12e12r5g6i6o)*dogori
vb. IV. Intranz. (Despre sticla si metale sau despre obiecte facute din aceste materiale) A produce un sunet caracteristic cand se ciocneste de ceva sau este lovit cu ceva. Tranz. Tranz. A face sa vibreze coardele unui instrument muzical; (depr.) a canta fara pricepere la un instrument muzical cu coarde. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV] suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*zdrangani
vb. IV. Intranz. (Despre suprafata apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga in forma de unde. P. gener. A se misca asemenea undelor unei ape. [Var.: vb. I. vb. IV] suf. ; (dupa fr. ).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*undui
vb. IV. Intranz. (Despre un clopot, o balanga; la pers. 3) A suna (tare). Refl. si tranz. A (se) balabani . suf. -(by 1W2S10e10r3g4i12o)*balangani
vb. IV. Intranz. (Despre unele pasarele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice. Fig. (Despre femei) A vorbi cu voce subtire si melodioasa. Tranz. (Arg.) A vorbi, a spune ceva; a face destainuiri, a divulga ceva. - Din .(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ciripi
vb. IV. Intranz. (Despre unele pasari; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice, neplacute, scurte si guturale. Intranz. Fig. (Peior.) A vorbi cu un ton ascutit si strident, care tradeaza ostilitate. Tranz. Fig. (Fam.) A cicali, a bate la cap pe cineva. Refl. recipr. A se certa. suf. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*carai
vb. IV. Intranz. (Despre ursi) A scoate sunete scurte si joase, caracteristice speciei; a mormorosi. P. ext. (Despre alte animale) A scoate sunete groase asemanatoare cu ale ursului. Fig. (Despre oameni) A vorbi nedeslusit, pe un ton coborat sau nazal, de obicei cu intentia de a manifesta o nemultumire; a bombani, a marai. Loc. adv. = mormaind (pentru a-si arata nemultumirea); cu nemultumire, fara placere, cartind. [Prez., ind. si: = Var.: (reg.) vb. IV] [or] + suf. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*mormai
vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinaturilor). suf. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*zdroncani
vb. IV. Intranz. (Despre vehicule, mai ales despre vehicule uzate, vechi; la pers. 3) A face zgomot (mare) in mers; a hurui. A face zgomot cotrobaind undeva. Intranz. Fig. A vorbi mult, tare si fara rost. Refl. (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se darapana, a se harbui. Fig. (Despre oameni) A se subrezi, a se ramoli de boala sau de batranete. - Din .(by 13W6S7e15r15g9i9o)*hodorogi
vb. IV. Intranz. (Despre vehicule, rotile unui vehicul etc.; la pers. 3) A face zgomot mare in timpul mersului; a hurui. Intranz. si tranz. Fig. A vorbi repede, fara intrerupere (si cu glas ridicat); a turui. suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*durui
vb. IV., Intranz. (Despre zborul pasarilor si despre obiecte care trec repede prin aer) A produce un sunet suierator, a zbarnai, a vajai. (ind. si conj. prez. 3 sg. , imperf. 3 sg. ) [morf. si ](by 3W4S12e12r6g6i14o)*zvarai
vb. IV. Intranz. (Fam.) A flamanzi peste masura, a fi lihnit de foame. - Cf. alb. %hamis%.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*hamesi
vb. IV. Intranz. (Fam.) A se sustrage nemotivat de la indeplinirea unei obligatii, a unei datorii; a trage chiulul. - Din (by 7W7S15e1r9g9i3o)*chiuli
vb. IV. Intranz. (Fam.) A vorbi cu cineva in soapta; a sopti, a susoti. Loc. adv. = in soapta. suf.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*sopai
vb. IV. Intranz. (Fam. si depr.) A vorbi intruna si repede (fara a spune lucruri importante); a-i merge gura ca o moara. - Formatie onomatopeica. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*turui
vb. IV. Intranz. (Grecism inv.) A prospera, a progresa. - Din ngr. (viit. lui (by 11W11S5e5r13g14i7o)*prohorisi
vb. IV. Intranz. impers. si unipers. A se produce trasnete, a cadea trasnete. Expr. cineva) = a lovi (pe cineva) in mod neasteptat. (Intranz.) sau (rar, tranz.) (pe cineva) = a-i veni (cuiva) o idee neasteptata, ciudata, nesabuita. Tranz. si intranz. A izbi, a lovi cu putere. Intranz. Fig. A-si manifesta mania zgomotos si cu furie, strigand, vociferand; a tuna si a fulgera. Refl. Fig. A innebuni, a se ticni. Tranz. si refl. A (se) ameti de bautura, a (se) imbata. Intranz. (Despre arme de foc) A se declansa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*trasni
vb. IV. Intranz. (In basme si in superstitii) A face vraji. Expr. (Impers.) = a fi scris, ursit, predestinat. Tranz. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. Tranz. Fig. A incanta, a fermeca. Tranz. A descanta ; a meni . - Din sl.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*vraji
vb. IV. Intranz. (Inv.) A face popas, a poposi; a se odihni. Tranz. A gazdui, a adaposti pe cineva. - Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*conaci
vb. IV. Intranz. (Inv.) A fi de acord, a se potrivi cu..., a concorda. (probabil dupa germ. sau rus. ). (by 13W6S6e15r15g8i9o)*conglasui
vb. IV. Intranz. (Inv.) A indeplini functia de vornic . Tranz. (Pop.) A anunta la nunta darurile primite de miri. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vornici
vb. IV. Intranz. (Inv.) A locui impreuna cu altcineva; a coabita. (dupa fr. ). (by 8W9S2e2r11g11i4o)*conlocui
vb. IV. Intranz. (Inv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatari false. - Din (by 6W7S15e15r9g9i2o)*basni
vb. IV. Intranz. (Inv.) A (se) lupta. (din sl. = a (se) lupta > ; cf. slovac. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*zarvi
vb. IV. Intranz. (Inv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. - Din sl.(by 6W7S15e15r9g9i9o)*dvori
vb. IV. Intranz. (Inv.) A strange cornaritul; a impune cornaritul. - Din (derivat regresiv).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*cornari
vb. IV. Intranz. (Inv.) A vorbi prea mult; a flecari, a trancani. - Din (by 1W9S9e3r3g11i12o)*limbuti
vb. IV. Intranz. (Inv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol^2. - Din (by 4W4S13e13r6g6i15o)*soli
vb. IV. Intranz. (Inv. si pop.) A se afla in viata, a fi viu; a trai, a exista. A-si procura mijloacele necesare traiului. A trai la un loc cu cineva; a convietui. A locui intr-un anumit loc. suf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*vietui
vb. IV. Intranz. (Inv. si reg.) A indeplini functia de saiggiu; a lua cu hapca. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din .(by 15W8S9e2r2g11i11o)*saiggi
vb. IV. Intranz. (Inv. si reg.) A pribegi, a rataci. Tranz. (Rar) A aduce pe cineva intr-o stare jalnica, nefericita, mizera. - Din (by 1W1S2e10r10g3i4o)*nemernici
vb. IV. Intranz. (Inv. si reg.; despre inima) A bate neregulat; a ticai. A lovi facand zgomot.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bacai
vb. IV. Intranz. (La pers. 3) A continua sa existe, sa se mentina; a tine, a dura, a persista. (Rar; despre fiinte) A trai, a exista. [Prez. ind. si: ] - Din scr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*dainui
vb. IV. Intranz. (La pers. 3) A da lastari; a infrati; a incolti. Tranz. A suprima lastarii de prisos. - Din (by 9W9S2e3r3g11i11o)*lastari
vb. IV. Intranz. (La pers. 3) A incepe sa se zareasca; a aparea, a se ivi. Expr. (sau refl. impers.) = a se face ziua. = a incepe sa-i creasca unui tanar mustata, a fi pe punctul de a deveni barbat. (Despre plante) A rasari, a incolti. A strange partial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu intunericul. Tranz. (Despre ochi) A se inchide (de somn sau de oboseala). - Din bg. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*miji
vb. IV. Intranz. (La pers. 3) A produce un sunet asemanator cu bazaitul insectelor, cu vibrarea unei coarde, a unui motor etc.; a bazai, a zumzai. (Despre vant; la pers. 3) A suiera, a vajai. (Rar: despre oameni) A-si arata nemultumirea murmurand; a bombani, a carti. [Var.: vb. IV] suf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*zbarnai
vb. IV. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. si pl. este folosit adesea ca formula stereotipa, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunostinta sau satisfactia pentru o manifestare de politete, un dar, un bine etc. care i s-a facut. A raspunde la un salut, la o urare. Tranz. A rasplati, a recompensa pe cineva. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. Refl. A fi, a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. (Pop.) A se lasa de ceva, a renunta la..., a se satura de... [Prez. ind. si: (reg.) - Var.: (reg.) vb. IV] - Din formula de urare (la) multi ani!(by 10W10S4e4r12g12i6o)*multumi
vb. IV. Intranz. (Livr.) A striga ca leul. - Cf. lat. %rugire,% fr. %rugir.% (by 9W3S3e11r12g5i5o)*rugi
vb. IV. Intranz. (Mai ales despre gaste, serpi) A scoate un sunet asemanator unui "s" prelungit. (Despre lemne ude care ard) A produce un sunet suierator din cauza apei evaporate in timpul arderii; a fasai. (Despre oameni) A vorbi defectuos, pronuntand "s" in loc de "s" sau deformand unele sunete; a vorbi peltic. - Formatie onomatopeica.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*sasai
vb. IV. Intranz. (Mai ales in constructii negative) A protesta prin vorbe, fara prea multa vehementa, a murmura cuvinte de protest, a se impotrivi cu vorba. [Var.: vb. IV] suf. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*cracni
vb. IV. Intranz. (Mai ales la part.) A avea o senzatie de sfarseala, de slabiciune (mai ales din cauza foamei). Expr. (Refl.) = a-i veni cuiva rau (de foame, de oboseala etc.) [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*lihni
vb. IV. Intranz. (Peior.) A face pe codosul; a practica ocupatia de codos. - Din .(by 2W10S10e3r4g12i12o)*codosi
vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea in proprietate o carciuma, a vinde sau a servi intr-o carciuma; a face negot ilicit, nepermis cu ceva. - Din (by 3W3S11e12r5g5i14o)*carciumari
vb. IV. Intranz. (Pop.) A dansa. = numele unei cantari bisericesti care se canta la sfarsitul cununiei; casatorie. Fig. A salta. suf.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*dantui
vb. IV. Intranz. (Pop.) A deveni chelbos; a cheli. Expr. = doar n-am innebunit! - Din (by 4W12S12e6r6g14i14o)*chelbosi
vb. IV. Intranz. (Pop.) A duce o viata desfranata; a curvi. - De la (by 1W2S10e10r4g4i12o)*curvasari
vb. IV. Intranz. (Pop.) A duce o viata desfranata; (pop.) a curvasari. - De la (by 9W3S3e11r12g5i5o)*curvi
vb. IV. Intranz. (Pop.) A face fapte vitejesti. Refl. (Ir.) A face pe voinicul, a face pe grozavul; a se grozavi. A haiduci. (Inv.) A fi ostas; a se razboi. - Din .(by 2W2S10e11r4g4i13o)*voinici
vb. IV. Intranz. (Pop.) A face galagie, larma. - Formatie onomatopeica.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*halalai
vb. IV. Intranz. (Pop.) A forfoti. - Formatie |onomatopeica|onomatopee|.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*forfai
vb. IV. Intranz. (Pop.) A locui, a trai, a petrece vreme indelungata undeva sau cu cineva. suf.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*vecui
vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fata timpul de cand iese la hora pana cand se marita. - Din (by 2W10S10e4r4g12i13o)*feti
vb. IV. Intranz. (Pop.) A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut. (Despre sunete, voci etc.) A scadea in intensitate; a amuti. - Din (by 14W14S8e8r1g1i10o)*muti
vb. IV. Intranz. (Pop.) A pufni pe nas de manie, a vorbi cu ciuda. (Despre animale) A sufla cu putere pe nari, a sforai. - Din .(by 11W12S5e5r13g14i7o)*tafni
vb. IV. Intranz. (Pop.) A (se) indrepta in alta directie; a (se) intoarce. Expr. (Tranz.) = miroase extrem de urat. sau (intranz.) = a se arata nemultumit (stramband din nas); a stramba din nas. Fig. A reveni asupra celor spuse, hotarate, a nu mai face ce a spus, ce a hotarat. Tranz. A taia, a rupe varful lastarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. - Din (by 8W1S1e10r10g3i4o)*carni
vb. IV. Intranz. (Pop.) A se sili din rasputeri, a face sfortari sa respire sau sa vomite; a se opinti; a izbucni. (Reg.) A cadea. - Cf. %icni.%(by 14W14S7e8r1g1i10o)*oticni
vb. IV. Intranz. (Pop.) A-si exprima (mereu) nemultumirea prin murmure sau critici (facute de obicei in absenta celui in cauza); a se plange, a protesta (mereu). - Et. nec.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*carti
vb. IV. Intranz. (Pop.) A-si trai perioada de flacau sau de fata. - De la .(by 10W4S4e12r13g6i6o)*feciori
vb. IV. Intranz. (Pop.) A trai undeva in voie, in libertate, in liniste; a locui. (Inv.) A scapa cu viata (de o primejdie). (Reg.) A izbuti, a reusi. - Din magh. "a propasi, a merge mai departe".(by 5W13S13e7r7g15i1o)*haladui
vb. IV. Intranz. (Pop.) A vorbi multe si fara rost; a trancani. suf. (by 7W7S15e1r1g9i10o)*flencani
vb. IV. Intranz. (Pop) A vorbi sau a mesteca greu (cum fac batranii care nu au dinti); a molfai, a morfoli. [ol] + suf.(by 1W9S3e3r11g12i5o)*folfai
vb. IV. Intranz. (Pop.) A zacea bolnav, a fi bolnav timp indelungat. - Din sl. (by 5W5S6e14r14g7i8o)*boli
vb. IV. Intranz. (Pop.) (Despre greieri; la pers. 3) A tarai. (Despre unele pasari) A scoate sunete specifice speciei. (Despre oameni) A striga, a tipa; a geme; a plange. - Formatie onomatopeica.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*chirai
vb. IV. Intranz. (Pop.; in urari) A prospera, a inflori. - Din (derivat regresiv).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*margari
vb. IV. Intranz. (Pop. si fam.) A fi suferind, bolnav (o perioada mai lunga), fara a prezenta simptoame clare si de obicei fara a cadea la pat; a purta o boala pe picioare timp mai indelungat. - Et. nec.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*gogi
vb. IV. Intranz. (Pop. si fam.) A vorbi mult si fara rost; a flecari, a trancani. [Var.: (reg.) vb. IV] - Probabil contaminare intre si (by 13W6S6e15r15g8i9o)*sporovai
vb. IV. Intranz. (~; prin analogie despre diverse obiecte in miscare repede) ~, a zbarnai.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*zumzai
vb. IV. Intranz. (Rar) A avea sau a capata culoarea verde, a se distinge printr-un colorit verde. - Din (pl. lui ).(by 9W9S2e2r11g11i4o)*verzui
vb. IV. Intranz. (Rar) A clampani. Tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi repede (si neclar). suf.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*clapai
vb. IV. Intranz. (Rar) a da buzna; a ataca fara veste; a navali. - Din [a da] (by 14W7S8e1r1g10i10o)*buzni
vb. IV. Intranz. (Rar) A deveni span. (Despre pasari) A-si pierde penele. - Din .(by 6W6S14e15r8g8i2o)*spani
vb. IV. Intranz. (Rar) A duce o viata de talhar, a comite fapte de talhar; a jefui, a prada. - Din (by 8W2S2e10r11g4i4o)*talhari
vb. IV. Intranz. (Rar) A invata, a studia intr-o scoala; a fi scolar impreuna sau in acelasi timp cu altcineva. - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*scolari
vb. IV. Intranz. (Rar) A practica meseria de morar, a fi morar. - Din (by 7W8S1e1r10g10i3o)*morari
vb. IV. Intranz. (Rar) A produce sunete discordante la un instrument (cu coarde). [Var.: vb. IV] suf. Cf. %zdrangani.% (by 11W5S5e13r13g7i7o)*drangani
vb. IV. Intranz. (Rar) A scoate triluri, a canta in triluri. suf. (by 13W13S7e7r7g1i1o)*trilui
vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de |cultivarea|cultiva| unei gradini. - Din .(by 12W5S5e14r14g7i8o)*gradinari
vb. IV. Intranz. (Rar) A sforai. A fonfai, a farnai. - Formatie onomatopeica.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*fornai
vb. IV. Intranz. (Rar) A spune "pst" pentru a atrage atentia cuiva, pentru a chema (pe cineva) incet si discret. suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*pistui
vb. IV. Intranz. (Rar) A sta de vorba; a discuta, a conversa. (dupa germ. ).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*convorbi
vb. IV. Intranz. (Rar) A strabate aerul; a zbura. Tranz. si intranz. (Pop.) A zburataci . [Var.: vb. IV] - Din .(by 2W10S11e4r4g12i13o)*zburaturi
vb. IV. Intranz. (Rar) A tine sobor, a se aduna la o consfatuire. - Din .(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sobori
vb. IV. Intranz. (Rar) A trage clopotul ; a suna din clopotel . - Din .(by 5W5S14e14r7g7i1o)*clopoti
vb. IV. Intranz. (Rar) A vorbi neinteles (intr-o limba straina), neclar. - Din sl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*blodogori
vb. IV. Intranz. (Rar; despre par; despre oameni) A incarunti. Tranz. A face sur. - Din (by 5W6S14e14r8g8i1o)*suri
vb. IV. Intranz., refl. si tranz. A creste sau a face sa creasca; a (se) mari, a (se) inmulti. Intranz. A progresa, a inainta, a avea spor^2. Intranz. (Inv.) A-si da silinta, a se zori. Tranz. A impinge, a imboldi. Tranz. (Reg.) A povesti (exagerand); a flecari, a sporovai. - Din Pentru sensul 4, cf. bg. %sporja,% scr. %sporiti% "a discuta". (by 3W11S11e5r5g13i14o)*spori
vb. IV. Intranz., refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina calic ; a saraci. Intranz. (Inv.) A cersi. Refl. A se zgarci^2. Tranz. si refl. (Inv. si reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. - Din (by 9W3S3e11r11g5i5o)*calici
vb. IV. Intranz., refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina galben, palid; a (se) ofili, a (se) vesteji; a (se) galbeni. [Var.: (pop.) vb. IV] - (by 1W1S10e10r3g3i12o)*ingalbeni
vb. IV. Intranz., refl. si tranz. A pronunta nedeslusit sunetele sau cuvintele, repetandu-le si impiedicandu-se in rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emotiei sau a enervarii; a gangavi. Refl. A-si pierde sirul vorbelor, a bolborosi cuvinte si fraze fara sens. - Formatie onomatopeica.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*balbai
vb. IV. Intranz., refl. si tranz. A (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul. Expr. (Tranz.) (sau ) = a privi in jos, in pamant (de rusine, de timiditate etc.). A (se) deplasa in jos, pe o panta, pe un loc inclinat. Intranz. A zbura spre pamant, a veni in jos din inaltime. Intranz. (Despre soare, luna) A apune. Fig. (Pop.) A renunta la domnie, la tron; a abdica. Intranz. Fig. (Despre intuneric, noapte, ceata etc.) A se lasa, a cadea; a sosi. Intranz. (Despre coloana de mercur a termometrului, despre termometru, temperatura etc.) A scadea (indicand racirea timpului, atenuarea sau disparitia febrei etc.). Tranz. A schimba inaltimea glasului, trecand la un registru mai profund; a vorbi, a canta cu glas mai putin intens, mai scazut. Intranz. si refl. A-si avea originea, a se trage din... Refl. Fig. A se injosi. [Var.: vb. IV.] - Cf. %pogori%.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*cobori
vb. IV. Intranz. (Reg.) A alerga de colo pana colo, fara odihna. - Et. nec.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*zopoti
vb. IV. Intranz. (Reg.) A calca indesat, apasat, cu zgomot; a tropai. suf. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*dupai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A canta cu vuva. (La pers. 3) A vajai, a vui; a zumzai, a bazai. suf.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vuvui
vb. IV. Intranz. (Reg.) A conduce plugul tinandu-l de coarne. suf.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cornari
vb. IV. Intranz. (Reg.) A cotrobai, a scotoci. - Contaminare intre si (= ).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hojbai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A face matanii; a se inclina. A se clatina, a se balabani. Fig. A fi nehotarat; a sovai, a ezita. - Cf. %matanie%.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*matanai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi; a spune anecdote, snoave. - Din ucr. "a incanta".(by 4W12S13e6r6g15i15o)*pruji
vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi. Tranz. A duce cu vorba; a minti. [Var.: vb. IV] suf.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*sugui
vb. IV. Intranz. (Reg.) A imboboci; a inmuguri. - Cf. scr. %pupiti% "a imboboci".(by 2W3S11e11r5g5i13o)*impupi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A indemna boii sau vacile la mers. A striga spre a starni vanatul. - Din .(by 2W2S10e11r4g4i13o)*hai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A intinde panza cu tindechea; a tese mereu (mutand progresiv tindechea). - Din .(by 6W6S15e15r8g9i2o)*tindechi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i pasa, a se sinchisi de ceva. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din ngr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*bindisi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A lovi cu (zgomot) in ceva; a ciocani, a bocani. Tranz. A lovi pe cineva cu putere; a busi. - Din magh.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*bontani
vb. IV. Intranz. (Reg.) A manca sau a bea ceva sorbind cu zgomot. - Formatie onomatopeica.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*leorpai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A merge lovind greoi pamantul cu talpa. - Cf. %talpa.%(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tapalai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A mormai . - Probabil contaminare intre si .(by 5W5S14e14r7g7i1o)*mormorosi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A pasi, producand un zgomot usor; a lipai. - Cf. magh. %csapni%.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*cepai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A prepara branzeturi. Fig. A intarzia mult intr-un loc (izolat, singuratic). suf. (by 5W14S14e7r7g8i1o)*baciui
vb. IV. Intranz. (Reg.) A produce zgomot, lovind doua lucruri tari unul de altul. - Onomatopee.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*clompai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A rasufla (greu), a-si trage (cu greu) rasuflarea. A ingaima, a vorbi (greu). Tranz. si refl. A (se) molesi, a (se) inmuia, a slabi; a (se) pleosti. A vorbi mult; a flecari, a trancani. - Cf. sl. %blensti%, scr. %blestiti%.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*blesti
vb. IV. Intranz. (Reg.) A schimba directia; a coti. Expr. (Rar) = a se afla intr-o situatie fara iesire. - Din (by 9W10S3e3r11g12i5o)*cotigi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A scoate sunete asemanatoare buhaiului. - Formatie onomatopeica.(by 1W1S9e10r10g3i4o)*prufni
vb. IV. Intranz. (Reg.) A se invarti de colo pana colo (facand mai mult zgomot decat treaba).(by 10W11S4e4r12g13i6o)*horobai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A spune, a face sau a interpreta cimilituri. - Et. nec.(by 12W12S6e14r14g15i8o)*cimili
vb. IV. Intranz. (Reg.) A tipa, a urla; a plange cu glas tare. (Fam.) A tusi. - Din (by 7W15S15e9r9g2i2o)*buhai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A trai ca flacau (neinsurat); a-si petrece tineretea ca flacau. - Din (by 11W11S4e5r5g13i14o)*flacai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla dupa chilipir, dupa castig fara munca. suf. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*plescui
vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla fara rost, de colo-colo. [Var.: vb. IV] - Probabil formatie onomatopeica.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*badadai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla in nestire, a rataci, a cutreiera (pe drumuri necunoscute sau prin intuneric). - Et. nec.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*horhai
vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla prin locuri intortocheate, cu multe cotituri. A cauta cu de-amanuntul; a cotrobai, a scotoci. [Var.: vb. IV] - Din scr. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*cotili
vb. IV. Intranz. (Reg.) A vorbi nedeslusit, neclar (aratandu-si nemultumirea); a bombani, a bodogani, a mormai. Tranz. A cicali; a ocari. - Et. nec.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*mogorogi
vb. IV. Intranz. (Reg.) A zacea; a slabi. - Cf. ucr. %zalezaty%, rus. %zalezat'%.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*zalezi
vb. IV. Intranz. (Reg.) (Despre fiinte) A inceta de a mai trai; a muri; a pieri. (Depr.; despre persoane) A muri ca un animal.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*zdohni
vb. IV. Intranz. (Reg.; despre foc) A arde cu valvatai si trosnituri. Refl. Fig. A se infuria. - Cf. %bobotaie%.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*boboti
vb. IV. Intranz. (Reg.; despre lupi si caini) A urla; (despre vite) a mugi; (despre copii) a tipa tare; a se vaita. - Cf. %bau%.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*bauni
vb. IV. Intranz. (Reg.; despre mai multe persoane) A vorbi deodata, a face larma. Refl. recipr. A se certa, a se sfadi. [Var.: vb. IV] - Din .(by 2W2S11e11r4g5i5o)*harhati
vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A clipi des pentru a indeparta somnul; a motai de somn. P. gener. A clipi . - Cf. bg. %klepac% "pleoapa".(by 15W15S8e8r2g2i10o)*clipoci
vb. IV. Intranz. (Reg.; despre plante si vite) A se dezvolta, a creste peste masura (in dauna rodului). - Din (by 15W1S9e9r3g3i11o)*buici
vb. IV. Intranz. (Reg.; Despre vietati care se gasesc in mare numar pe un spatiu mic si se misca neincetat) A foi^2, a misuna (cu zgomot). [Var.: vb. IV] - Cf. %fosai%.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fojgai
vb. IV. Intranz. (Reg., in superstitii) A face farmece; a vraji; a descanta. - Din .(by 3W3S11e12r12g5i6o)*bosconi
vb. IV. Intranz. si refl. A deveni albastru; (despre oameni) a se invineti (de manie). Tranz. A da unui obiect culoarea albastra; a colora, a vopsi in albastru. [Var.: (reg.) vb. IV] - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*inalbastri
vb. IV. Intranz. si refl. A face miscari incete si greoaie. A lucra incet, neindemanatic si fara spor; a se mocai, a se mocosi. Intranz. si tranz. A face ceva cu miscari neprecise, a-si face de lucru; a moscondi. Intranz. A cauta, a dibui; a adulmeca. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mosmoni
vb. IV. Intranz. si refl. A lucra cu graba, febril; a da zor, a se grabi. A merge iute, a iuti pasul, a se grabi (sa ajunga undeva). Intranz. A insista pentru grabirea unei actiuni. Tranz. A imboldi, a indemna, a constrange (pe cineva) sa faca (ceva). (Rar) A sustine ceva in mod staruitor, a-i da zor cu ceva. - Din (by 13W14S7e7r15g1i9o)*zori
vb. IV. Intranz. si refl. A pierde puterile (fizice sau intelectuale) in urma unui efort indelungat; a osteni. Tranz. Refl. A depune eforturi (intense) pentru a face ceva. - Din bg. scr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*obosi
vb. IV. InTranz. si refl. A plange inabusit, slab si intretaiat. intranz. (Despre animale) A se vaita, a geme; (despre caini) a scheuna. - Din sl.(by 15W15S1e9r9g2i3o)*scanci
vb. IV. Intranz. si refl. A plange tare (cu vaiete si strigate). Tranz. A recita bocete la inmormantarea cuiva. - Din (inv. si reg. "voce" < lat.).(by 13W6S6e7r15g15i8o)*boci
vb. IV. Intranz. si refl. A pofti ceva cu lacomie; a ravni la ceea ce apartine altuia. Refl. A se lasa cuprins, stapanit de lacomie, a se arata fara cumpatare. - Din (by 3W4S12e12r5g6i14o)*lacomi
vb. IV. Intranz. si refl. A prinde mucegai; a (se) mucegai. Fig. A trai inactiv, a duce o viata monotona, a lancezi. - Din (by 3W3S12e12r5g6i14o)*mucezi
vb. IV. Intranz. si refl. A se afla, a ramane sau a-i placea sa ramana in inactivitate, a se lasa cuprins de lene; a trandavi. - Din sau (inv. "lenes" < sl.).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*lenevi
vb. IV. Intranz. si refl. A se preface in piatra. Refl. A deveni tare ca piatra; a se intari. Intranz. Fig. A ramane pe loc, nemiscat; a incremeni, a inlemni, a inmarmuri. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina insensibil. - (by 3W3S11e11r5g5i5o)*impietri
vb. IV. Intranz. si refl. A-si forma o idee despre un lucru, a patrunde ceva cu mintea; a reflecta, a medita, a cugeta, a chibzui la ceva. Expr. (cuiva) = a obliga (pe cineva) sa mediteze, sa se intrebe, sa discearna. Intranz. si tranz. A concepe, a crea ceva (abstract sau concret). Refl. si intranz. A se ingriji, a-i pasa de ceva sau de cineva. Tranz. si intranz. A-i trece cuiva prin minte (ca...); a crede, a socoti (ca...). Tranz. si refl. A lua in considerare (ca...), a-si da seama (ca...). Refl. A intentiona (sa...). Tranz. (Reg.) A dori, a spera. - Din .(by 5W13S13e7r7g15i1o)*gandi
vb. IV. Intranz. si refl. A-si pierde puterea, vigoarea; a slabi . - Din (by 2W10S10e4r4g4i13o)*slabanogi
vb. IV. Intranz. si refl. A vorbi incoerent, incurcat; a spune prostii. - Cf. magh. %bolyongni% "a rataci".(by 8W8S1e2r10g10i4o)*baigui
vb. IV. Intranz. si refl. A vorbi nedeslusit, greu si impiedicat, repetand silabele; a (se) balbai. Tranz. si intranz. Fig. A exprima, a formula cu greutate o idee. - Din .(by 2W3S11e11r5g5i5o)*gangavi
vb. IV. Intranz. si refl. (Despre fiinte) A pleca din locul in care se afla, a se pune in miscare, a se indrepta spre ceva, a purcede; a merge. Expr. (Intranz.) = a nu avea succes intr-o actiune. = a izbuti intr-o actiune initiata. Tranz. si intranz. (Despre mijloace de locomotie sau obiecte care se deplaseaza) A (se) pune in miscare. (Despre fenomene ale naturii) A incepe sa se dezlantuie, sa se desfasoare; a se declansa, a se dezlantui. Tranz. (Rar) A duce, a conduce. Intranz. (Despre masini, motoare etc.) A incepe sa functioneze. Tranz. fact. A pune in functiune. (Despre actiuni si manifestari ale oamenilor) A incepe, a izbucni. Tranz. A face sa inceapa o actiune. Expr. (sau etc.) = a intenta (cuiva) un proces, a da pe cineva in judecata. Intranz. si refl. (Despre oameni) A se apuca sa faca ceva, a incepe o actiune de oarecare durata. Expr. (Pop.; intranz.) = a ramane insarcinata. A avea tendinta sa..., a fi inclinat sa... Tranz. A indemna pe cineva la un lucru; a-l determina sa faca ceva; a stimula, a imboldi. A intarata, a atata, a inversuna. - Din sl. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*porni
vb. IV. Intranz. si refl. (Despre materii organice) A se descompune treptat sub influenta bacteriilor de putrefactie; a se altera, a se strica, a se putregai, a se putrefia. (Despre organe si tesuturi ale corpului) A se cangrena. (Despre constructii de lemn) A se ruina, a se darapana, a se strica din cauza umezelii. Intranz. Fig. A sta mult timp intr-un loc sau intr-un post, fara perspectiva unei schimbari; a stagna intr-o activitate; a lancezi. - Din .(by 3W11S11e5r5g13i14o)*putrezi
vb. IV. Intranz. si refl. (Inv. si pop.) A cumpara si a vinde o marfa pentru a realiza un profit; a practica meseria de negustor. Tranz. A comercializa; a trafica, a specula. [Var.: (inv. si reg.) vb. IV] - Din (by 12W5S5e14r14g14i8o)*negustori
vb. IV. Intranz. si refl. (Inv. si pop.) A se purta ca un viclean; a unelti (pe ascuns) contra cuiva. Tranz. (Inv.) A trada, a insela. A ispiti, a iscodi. - Din (by 4W13S13e6r7g15i15o)*vicleni
vb. IV. Intranz. si refl. (Pop.) A munci din greu, a depune mari eforturi (fizice sau intelectuale); a se sili, a se osteni. A se cazni, a se chinui. Tranz. (Inv. si pop.) A supune la chinuri, la torturi; a tortura, a chinui. - Din sl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*trudi
vb. IV. Intranz. si refl. (Pop.) A paraliza. Refl. A se afla intr-o situatie sanitara precara. - Din (derivat regresiv).(by 1W9S10e10r3g4i12o)*damblagi
vb. IV. Intranz. si refl. (Pop. si fam.) A lucra incet, fara spor; a (se) mosmondi, a (se) mocosi. A pierde vremea cu nimicuri; a tandali. [Prez. ind. si: ] - Et. nec. Cf. %moaca.%(by 1W10S10e3r4g12i12o)*mocai
vb. IV. Intranz. si refl. (Pop. si fam.) A lucra indelung, cu migala (la ceva); a pierde prea mult timp la o treaba, a lucra prea incet, cu prea multa migala; a-si pierde vremea; a (se) mocai. - Cf. %mocai.%(by 11W12S5e5r14g14i7o)*mocosi
vb. IV. Intranz. si refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se sfadi mereu. Intranz. A-si arata nemultumirea; a carti. - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*carcoti
vb. IV. Intranz. si refl. (Reg.) A deveni zalud, a se sminti, a se ticni; a-si pierde mintile, a innebuni. - Din .(by 12W13S6e6r15g15i8o)*zaluzi
vb. IV. Intranz. si refl. (Reg.) (Despre ape; la pers. 3) A se revarsa, a inunda, a potopi. (Despre fiinte) A navali, a se napusti. - Din (by 11W12S5e5r14g14i7o)*naboi
vb. IV. Intranz. si (reg.) refl. (Despre animale) A-si arata amenintator dintii, a marai aratandu-si dintii. (Despre oameni) A-si arata dintii intr-o grimasa de rautate, de batjocura, de prostie etc. A rade silit, fortat, fara veselie. (Rar) A-si bate joc de cineva. - Din bg. "a marai".(by 8W1S1e10r10g3i3o)*ranji
vb. IV. Intranz. si tranz. A ajunge la rezultatul dorit; a izbuti, a izbandi. A avea succes, a termina cu bine. A face ceva cu pricepere si indemanare. - Din it. fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*reusi
vb. IV. Intranz. si tranz. A ajunge sau a face pe cineva sa ajunga sarac , a-si pierde sau a face pe cineva sa-si piarda avutul. Tranz. si intranz. A face sau a deveni neroditor. Tranz. A lua (cuiva) ceva, a lipsi (pe cineva) de un bun material. Intranz. si tranz. A (se) imputina. Tranz. (Reg.) A compatimi. - Din (by 1W9S9e2r3g11i11o)*saraci
vb. IV. Intranz. si tranz. A aminti de cineva sau de ceva (in treacat), fara a insista; a aduce (intentionat) vorba despre cineva sau despre ceva. Refl. impers. A se mentiona lucruri, fapte a caror amintire se transmite (oral sau in scris) din generatie in generatie; a se aminti, a se cita. Expr. (sau = nici vorba, nici pomeneala. Tranz. si intranz. A tine minte, a-si aduce aminte, a-si aminti. Tranz. (Inv. si pop.) A aniversa, a comemora, a sarbatori. Tranz. A apuca sa vezi ceva (important), a trai in timpul unui eveniment sau intr-o anumita perioada. Tranz. A vedea sau a intalni o persoana, un fenomen, o situatie. Refl. A se afla, a se vedea (pe neasteptate) in fata cuiva sau a ceva care provoaca surpriza sau uimire, ori intr-o situatie neasteptata. Expr. = poate ca..., se poate intampla ca...; nu cumva... Tranz. (In ritualul crestin) A rosti numele cuiva in cadrul unui serviciu religios, pentru a atrage harul divinitatii asupra lui, pentru a obtine iertarea pacatelor lui etc. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) trezi din somn. - Din sl. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*pomeni
vb. IV. Intranz. si tranz. A cadea sau a face sa cada picatura cu picatura, a curge sau a face sa curga cate putin, cu intermitenta (producand un zgomot caracteristic). Intranz. unipers. A bura^1. Intranz. (Despre insecte si despre unele pasari) A scoate sunete caracteristice, ascutite, scurte si repetate; a tatai . Intranz. (Despre sonerie) A suna, a zbarnai. Intranz. (Rar; despre instrumente cu coarde) A rasuna in vibratii scurte si tremuratoare, lipsite de adancime; (despre muzicanti) a canta in acest mod. [Var.: vb. IV] suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*tarai
vb. IV. Intranz. si tranz. A canta doine (din gura, din fluier, din frunza etc.). - Din .(by 13W13S6e7r15g15i9o)*doini
vb. IV. Intranz. si tranz. A canta un cantec, de obicei o hora (din gura sau din fluier); a doini. Intranz. A juca hora. - Din .(by 14W14S7e8r1g1i2o)*hori
vb. IV. Intranz. si tranz. A cauta cu de-amanuntul, a cerceta peste tot ravasind, rascolind (pentru a gasi sau a scoate la iveala); a scotoci, a cotrobai; a cauta. Refl. Tranz. Fig. A patrunde cu privirea, a scruta; a cerceta. Tranz. A face sa iasa ceva la iveala (dintr-un loc ascuns, dosit); a face sa se miste din loc; a starni. Tranz. A rascoli (in adanc) pamantul zgariind, racaind, sapand, brazdand (pentru a cauta, a gasi ceva). (Despre pasari) A scurma. A rascoli focul, jarul, cenusa pentru a face ca focul sa se invioreze, sa arda mai bine. Fig. A zgandari, a atata, a aprinde o stare sufleteasca, un sentiment. Expr. = a tulbura (pe cineva), a nelinisti, a nemultumi. Intranz. A scobi intr-o materie dura; a sfredeli. [Prez. ind. si - Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec. Cf. %scurma%, %rascoli%. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*scormoni
vb. IV. Intranz. si tranz. A cere de pomana; a cersetori. Intranz. A cere ceva cu staruinta (ca un cersetor); a se injosi cerand ceva. - Din (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cersi
vb. IV. Intranz. si tranz. A deveni sau a face sa devina din nou tanar, a se simti sau a face sa se simta din nou tanar, a capata sau a face sa capete o infatisare tinereasca. (by 7W7S1e1r1g9i10o)*reintineri
vb. IV. Intranz. si tranz. A face tot felul de treburi marunte (pe langa casa); a roboti. suf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*trebalui
vb. IV. Intranz. si tranz. A face un zgomot caracteristic, mergand descult sau in papuci. Intranz. (Despre caini) A bea apa cu zgomot. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV] - Din .(by 3W12S12e5r6g14i14o)*lipai
vb. IV. Intranz. si tranz. A fi cuprins sau a aduce in stare de ameteala; a (se) zapaci. Refl. si tranz. A (se) imbata (usor). - Probabil lat. ( "beat").(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ameti
vb. IV. Intranz. si tranz. A(-i) fi (cuiva) nas^2 la un botez sau la o cununie. Tranz. (Fam.) A numi pe cineva nas^2, a i se adresa cuiva cu numele de nas^2. - V. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*nasi
vb. IV. Intranz. si tranz. A latra. Intranz. Fig. A vorbi intr-una si fara rost. - Onomatopee.(by 7W1S1e9r3g5i6o)*blehai
vb. IV. Intranz. si tranz. A prinde peste sau alte animale acvatice (comestibile), de obicei cu ajutorul unor instrumente speciale; a se indeletnici cu prinderea pestelui sau a altor animale de apa; a pescari. Expr. = a profita de o situatie incordata sau confuza pentru a trage foloase personale. Tranz. A scoate pe cineva sau ceva din apa (pentru a salva, a recupera). Tranz. Fig. (Fam.) A face rost de ceva greu de obtinut. (Arg.) A acosta pe cineva; a agata. - Din (dupa (by 3W11S12e5r5g14i14o)*pescui
vb. IV. Intranz. si tranz. A produce prin izbire sau prin cadere un zgomot surd si puternic; a (se) tranti, a (se) izbi producand un zgomot infundat. Intranz. (Despre zgomote) A rasuna puternic. Intranz. A izbucni cu putere; a tasni, a navali. Tranz. A da drumul la..., a imprastia. A napadi. Intranz. A-si exprima pe neasteptate si in mod violent nemultumirea, dupa ce tacuse mult timp. - Din (inv. "a rabufni" < (by 8W1S2e10r10g4i4o)*rabufni
vb. IV. Intranz. si tranz. A produce un zgomot specific prin lovirea a doua obiecte (dure), prin inchiderea violenta a unei usi, a unui capac, de papuci in mers etc.; a clapai, a clampai. Intranz. Fig. A vorbi vrute si nevrute; a flecari. suf.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*clampani
vb. IV. Intranz. si tranz. A ramane sau a face, a lasa pe cineva vaduv. Tranz. Fig. A lasa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. Intranz. A duce viata de vaduv. - Din .(by 11W11S5e5r5g14i14o)*vaduvi
vb. IV. Intranz. si tranz. A ramane sau a face sa ramana incremenit de frica, de groaza, de uimire; a inlemni, a incremeni, a impietri. (In basme) A (se) transforma in piatra. - (by 4W4S13e13r6g6i15o)*inmarmuri
vb. IV. Intranz. si tranz. A simti un imbold puternic spre un lucru, a dori din toata inima, a jindui sa ajunga la ceva, sa posede ceva; a aspira, a nazui. A dori sa-si insuseasca un lucru strain; a invidia. Refl. (Rar) A se inflacara pentru cineva sau ceva. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din sl. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*ravni
vb. IV. Intranz. si tranz. A-si pierde sau a face pe cineva sa-si piarda un ochi; a-i slabi sau a face sa-i slabeasca cuiva vederea sau sa nu mai vada (temporar). (Reg.) A orbi. Tranz. Fig. A incerca sa insele sau a insela pe cineva (in legatura cu ceva care poate fi vazut). Refl. (Fam.) A se uita foarte atent, cu curiozitate, facand ochii mari; a se holba. Intranz. Fig. (Despre surse de lumina) A da o lumina foarte slaba. - Din (by 11W12S5e5r14g14i7o)*chiori
vb. IV. Intranz. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatii); a despera. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*deznadajdui
vb. IV. Intranz. si tranz. A starni, a goni vanatul spre vanatori. Tranz. A goni, a mana animalele domestice. Fig. A urmari, a fugari pe cineva (ca pe un animal salbatic), pentru a-i face rau. Tranz. A cutreiera, a strabate o regiune, un loc, urmarind pe cineva. - Din magh.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*haitui
vb. IV. Intranz. si tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn. Intranz. Fig. (In limbajul bisericesc) A muri. Tranz. Fig. A alina, a potoli. - Lat.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*adormi
vb. IV. Intranz. si tranz. A vorbi in soapta; a sopti. Tranz. A spune, comunica ceva incet. - Formatie onomatopeica.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sosoi
vb. IV. Intranz. si tranz. A vorbi mult si fara rost, a indruga vrute si nevrute; a flecari, a sporovai. suf. (by 13W13S6e7r7g15i15o)*trancani
vb. IV. Intranz. si tranz. A vorbi nedeslusit. A vorbi intr-o limba straina (pe care ascultatorii nu o inteleg). Intranz. (Despre lichide) A galgai, a scoate un zgomot asemanator cu cel al apei care fierbe. (Pop.) A chiorai. - Formatie onomatopeica.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bolborosi
vb. IV. Intranz. si tranz. A vorbi (singur) spunand vorbe neintelese. Tranz. A face cuiva intruna observatii; a mustra mereu pe cineva. Tranz. (Pop.) A descanta, a vraji. - Cf. ucr. %bozkorodity%.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*boscorodi
vb. IV. Intranz. si tranz. (Azi poetic si fig.) A vorbi, a spune. Intranz. (Despre texte scrise; la pers. 3) A contine, a exprima. Tranz. (Rar) A canta, a intona. suf.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*glasui
vb. IV. Intranz. si tranz. A zornai. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV] suf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*zurui
vb. IV. Intranz. si tranz. (Despre copiii mici) A scoate sunete disparate, inca nearticulate in cuvinte. Intranz. (Despre porumbei si turturele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice speciei. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 13W14S7e7r1g1i1o)*ganguri
vb. IV. Intranz. si tranz. (Fam.) A face potlogarii; a escroca, a insela. - Din (by 12W6S6e14r15g8i8o)*potlogari
vb. IV. Intranz. si tranz. (In superstitii) A prevesti ceva rau - Din bg. , scr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cobi
vb. IV. Intranz. si tranz. (Inv. si reg.) A ciobani, a pastori. - Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*pacurari
vb. IV. Intranz. si tranz. (Inv. si reg.) A vorbi. - Cf. ucr. %hovoryty%.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*vorovi
vb. IV. Intranz. si tranz. (Pop.) A innebuni. Expr. (Tranz.; fam.) exclamatie folosita pentru a exprima mirarea (si neincrederea) fata de cele auzite. - Din (by 7W8S1e1r10g10i3o)*nebuni
vb. IV. Intranz. si tranz. (Pop). A peti o fata in numele altcuiva. A rosti oratiile de nunta; a conduce ceremonia nuntii. - Din .(by 12W5S5e14r14g7i8o)*starosti
vb. IV. Intranz. si tranz. (Pop.) A spune ocari la adresa cuiva; a injura. Tranz. (Inv. si reg.) A certa, a mustra, a dojeni. - Din magh.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sudui
vb. IV. Intranz. si tranz. (Pop.) A zice, a spune; a vorbi. - Din bg. , scr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*grai
vb. IV. Intranz. si tranz. (Rar) A face, a compune versuri; a versifica. suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*stihui
vb. IV. Intranz. si tranz. (Rar) A practica meseria de precupet; a vinde cu pret de specula; a trafica. Tranz. Fig. (In propozitii negative) A nu cruta nimic, a face totul pentru reusita cuiva sau a ceva, a darui din plin, din belsug, cu generozitate. - Din .(by 7W15S1e9r9g10i3o)*precupeti
vb. IV. Intranz. si tranz. (Reg.) A scuipa. Tranz. Spec. A scuipa sau a se face ca scuipa in semn de batjocorire, de injosire a cuiva. Tranz. A elimina un obiect aflat sau introdus in gura. Expr. (cu cineva) = a se chinui mult cu un om nepriceput sau indaratnic. (Despre pisici) A-si incorda corpul intr-un gest de aparare sau de atac, insotit de un pufait specific. - Probabil lat. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*stupi
vb. IV. Intranz. si tranz. (Reg.) A (se) misca greoi de colo pana colo; a (se) clatina, a (se) impletici. - Et.nec.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*matahai
vb. IV. Intranz. si tranz. (Reg.) A vorbi mult si fara rost; a flecari, a trancani. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*lehai
vb. IV. Intranz. si tranz. (Reg.; despre oameni) A efectua diverse treburi marunte prin gospodarie; a trebalui, a roboti. - Din bg. scr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*stropoli
(?) vb. IV intranz. si tranz. (Reg., in Crisana) A gusta, a lua o gustare. - 2 (by 12W12S5e6r14g14i8o)*custuli
vb. IV. Intranz. (Trans.) A bazai, a zbarnai; a susura; a grohai. (din , fata de care se afla intr-o relatie asemanatoare ca si fata de )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*bornai
vb. IV. Intranz., Tranz. A intrerupe sau a inceta o miscare sau o actiune inceputa; a (se) opri. - Lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*conteni
vb. IV. Intranz., Tranz. A produce un sunet usor prin miscare sau prin frecare. (Rar) A foi, a misuna. [Var.: vb. IV.] - Formatie onomatopeica.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*fosni
vb. IV. Intranz. tranz. A ramane sau a face sa ramana nemiscat de frica, de spaima sau de uimire; a incremeni, a inmarmuri, a impietri. Refl. Fig. (Rar) A deveni insensibil, neindurator; a se impietri. - (by 11W11S5e5r13g14i7o)*inlemni
vb. IV. Intranz. ~ Tranz. (Cu complement intern) (Despre ochi, privire) A exprima veselie, voiosie. Intranz. (Construit cu un complement in dativ) (Fig.) ~ A-si manifesta veselia la vederea cuiva. ~, a constitui o ademenire pentru cineva. %Expr.% (cuiva) = a se bucura, (Pop.) = a zambi retinut, discret. Intranz. (Fig.) A avea o infatisare placuta, care provoaca buna dispozitie; a straluci, a sclipi, a scanteia (de lumina, de curatenie).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*zambi
vb. IV. Intranz., tranz si refl. A tremura, a misca nervos si repede din maini, din picioare sau din cap; a da repede din coada. suf. -(by 4W5S13e13r7g7i7o)*batai
vb. IV. Intranz., tranz. si refl. (inv. si pop.) A (se) ingalbeni. [Var.: vb. IV] - Din .(by 13W14S7e7r1g1i9o)*galbeni
vb. IV. Intranz. (Verb predicativ) A exista, a avea fiinta. Expr. (sau etc.) = (in legatura cu o negatie) de cand ma aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodata. (sau ) sau (sau = fie! sa zicem ca se poate! Treaca-mearga!. A se afla, a se gasi intr-un anumit loc, la o anumita persoana. A-si avea originea, a se trage, a proveni. A trai, a vietui, a o duce; (despre lucruri, situatii, actiuni etc.) a dura, a dainui, a tine. Expr. = totdeauna; (in constructii negative) niciodata. (Impers.; urmat de determinari temporale, fixeaza momentul unei actiuni, sugereaza trecerea timpului etc.) A se indeplini, a se intampla, a se petrece, a avea loc. Expr. exprima indiferenta, neputinta sau resemnarea cuiva in fata unei situatii. = accept sa se faca asa cum sustii; merita, nu e pacat! = se poate, posibil (dar eu n-as crede)! = asa a trebuit sa se intample, era inevitabil ca lucrurile sa se petreaca in alt chip. (Fam.) = nu-i asa (ca am dreptate, ca se confirma ceea ce spun) 2 A avea pretul...; a costa, a valora. (In superstitii, ghicitori etc.) A insemna, a prevesti, a fi semn ca... Expr. (sau ) = a prevesti ceva rau. (Cu functie copulativa) (formeaza, impreuna cu numele predicativ, predicatul) Expr. sau = a se gasi intr-o situatie prielnica, favorabila, a avea parte de liniste, de multumire. = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (intr-o disputa). (construit cu dativul; impreuna cu un nume predicativ, exprima o stare sau o actiune aratate de numele predicativ respectiv) Expr. (sau etc.)... = ce importanta are, ce folos decurge din... (Fam.) (sau etc.) = ajunge! destul! (In constructii impersonale, cu subiectul logic in dativ; in legatura cu notiuni exprimand un sentiment, o senzatie, o stare sufleteasca) A simti. Loc. Vb. (cineva sau ceva) = a-i placea, a indragi, a iubi. Expr. (sau etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propozitie secundara cu verbul la conjuctiv) imi pasa, imi vine (greu sau usor); port grija, sunt interesat. Expr. (sau etc.) (sau = ma tem (sau te temi etc.) ca... (sau sa nu...). (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o notiune temporala) A urma (sa se faca), a trebui (sa se faca). (De obicei impers.; la imperfect si urmat de un verb la conjunctiv) A avea putinta, posibilitatea, ocazia sa...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult pana sa... (Impers.; urmat de un suspin) A putea, a trebui, a considera ca este cazul sa..., a se cuveni. (Verb auxiliar) (Construit cu un participiu, serveste la formarea diatezei pasive) (Construit cu un participiu invariabil, formeaza timpuri compuse ale diatezei active). (Cu viitorul I formeaza viitorul anterior) (Cu conditionalul prezent formeaza perfectul optativ-conditional) (Cu conjunctivul prezent formeaza perfectul conjunctivului) (Cu infinitivul formeaza perfectul infinitivului) (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formeaza prezumtivul prezent si perfect) (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, serveste la alcatuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) [Forme gramaticale: prez. ind. (fam. si pop. , prescurtat ), (pr. ), (pr. , prescurtat ), (acc. si: ); imperf. (pr. ); perf. s. (reg. ); m.m. ca perf. ; conjunctiv ; imper. pers. 2 sg. (negativ ); part. ] - Lat. (= ).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*fi
vb. IV intr. A se ingramadi intr-un punct al corpului. A se imbulzi. [P.i. 3 , ger. / < fr. , cf. lat. ]. (by 15W1S9e9r10g3i3o)*aflui
vb. IV. Intraz. (Inv.) A se afla in serviciul militar; a face armata, a duce viata de ostas; a se razboi. - Din (by 8W2S2e10r10g4i4o)*ostasi
vb. IV (inv.) a acoperi un vas de arama cu un strat de cositor; a cositori.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*calangi
vb. IV (inv.) a aduce pe cineva in ceata altora, a face tovaras pe cineva. a intovarasi, a insoti. (refl.) a se asocia, a se intovarasi.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*inceti
vb. IV (inv.) a aduce prinos, dar, jertfa, ofranda, drept multumire (pentru realizarea unui scop) unui sfant, lui Cristos sau lui Dumnezeu.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*prinosi
vb. IV (inv.) a alcatui, a aranja, a ticlui. a lua forma cuiva, a se transforma in.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*informui
vb. IV (inv.) a alege prin vot sau a numi intr-o functie inalta bisericeasca.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*psifisi
vb. IV (inv.) a amagi, a insela. (refl.) a fi in vigoare, a se obisnui. a civiliza, a cultiva, a instrui.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*politevsi
vb. IV (inv.) a baga de seama; a acorda atentie. (refl.) a-si face griji; a se potrivi.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*sinorisi
vb. IV (inv.) a binecuvanta, a invrednici. a meni rau (cuiva), a condamna, a blestema (pe cineva).(by 13W13S14e7r7g1i1o)*invelici
vb. IV (inv.) a blagoslovi, a slavi, a binecuvanta mult, intruna.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*preablagoslovi
vb IV (inv.) a broda, a coase la gherghef. a garnisi, a impodobi ceva; a sculpta.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*chindisi
vb. IV (inv.) a canta din cimpoi. a chiui, a striga, a spune (la hora, la joc) chiuituri si strigaturi.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cimpoi
vb. IV (inv.) a canta la biserica (in calitate de pevet, dascal); a pevetui.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*peveti
vb. IV (inv.) a caterisi (un preot), a-l indeparta din postul de preot.(by 3W3S4e12r12g6i6o)*izvarji
vb. IV (inv.) a chibzui, a judeca, a socoti. a decide, a hotari. a oficia, a celebra.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*samaslui
vb. IV (inv.) a citi cu greu, pronuntand litera cu litera sau silaba cu silaba; a silabisi. (reg.; in forma: ) a ingaima; a sopti. (reg.) a incerca sa invete; a incepe sa priceapa. (reg.; despre melodii, cantece etc.) a incerca sa descifreze sau sa deprinda. (refl.; reg.; in forma: ) a se zvoni, a se anunta. (fig.; reg.; despre lumina, culori, in forma: ) a aparea treptat; a miji; a se distinge cu greutate. a banui; a dibui.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*sloveni
vb. IV (inv.) a civiliza, a cultiva, a face sa progreseze; a politici.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*politisi
vb. IV (inv.) a contribui (cu o suma de bani) la acoperirea unei lipse, a unei nevoi.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*subveni
vb. IV (inv.) a curta, a face curte (cuiva). a lua pe cineva in serviciul unei curti (domnesti sau boieresti). a recomanda, a sustine pe cineva, a pune o vorba buna pentru cineva. a vizita pe cineva acasa; a i se inchina. (refl.) a se ciopli, a se stila, a invata manierele elegante. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*curteni
vb. IV (inv.) a da putere, a intari. a detine sau a-si mentine puterea. (refl.) a deveni puternic, a se fortifica.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*puternici
vb. IV (inv.) a excomunica, a anatemiza; a blestema; a condamna, a dezaproba. (refl.; reg.; despre boli; in forma: ) a se inrautati, a se agrava.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*procleti
vb. IV (inv.) a exercita functia de protopop (de sef al bisericilor si al preotilor dintr-un teritoriu determinat).(by 1W9S9e3r3g11i11o)*protopopi
vb. IV (inv.) a expedia cu posta in toate partile. a alerga, a umbla de colo pana colo.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*postari
vb. IV (inv.) a face ca un lucru sa fie temeinic; a aseza pe baze solide, trainice. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*intemeinici
vb. IV (inv.) a face sa corespunda; a face sa rimeze. a fi de acord.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*soglasui
vb. IV (inv.) a face sa fie mai aspru, mai neindurator, mai greu de suportat. (despre cai) a-si manifesta naravul.(by 13W6S6e7r15g15i9o)*nasalnici
vb. IV (inv.) a farama pamantul, ca semintele sa incolteasca mai repede a desface in parti mici, a detalia, a analiza(by 2W2S11e11r4g5i13o)*amarunti
vb. IV (inv.) a fi patriarh, a detine si a executa functia de patriarh.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*patriersi
vb. IV (inv.) a fi prudent, intelept, cu minte; a se purta intelepteste.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*intregumandri
vb.IV (inv.) a forma ceva ca melcul, a invarti (hartia) in forma de melc.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*inmelcui
vb. IV (inv.) a imbraca. a lua o forma, un chip. a acorda o functie, a investi.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*revesti
vb. IV (inv.) a intoarce, a rasturna, a rastalmaci, a schimba intelesul.(by 3W4S12e12r6g6i6o)*izvrati
vb. IV (inv.) a intreprinde sau a da curs unei actiuni, unei afaceri.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*spihirisi
vb. IV (inv.) a invata, a sfatui, a convinge (sa faca ceva, sa creada ceva).(by 11W5S5e5r13g14i7o)*preapari
vb. IV (inv.) a lipsi pe cineva de ceva (de un drept, privilegiu etc.); a deposeda, a despoia.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*isterisi
vb. IV (inv.) a lustrui cu chiurca (v.) zabala calului (la cavalerie). (by 2W11S11e4r5g13i13o)*chiurcui
vb. IV (inv.) a masura cu stanjenul. a-si intinde mana (ca sa loveasca).(by 11W4S4e12r13g13i6o)*stanjini
vb. IV (inv.) a nimici, a spulbera; a face sa-si piarda valabilitatea, a face sa-si inceteze aplicarea. a (se) desconsidera, a (se) injosi, a (se) umili.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*nimicuici
vb. IV (inv.) a pacatui in mod grav fata de prescriptiile religioase.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*preafaradumnezei
vb. IV (inv.) a parjoli, a incendia. (reg.; refl.) a se imbolnavi de pojar. (reg.) a descanta de pojar.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pojari
vb. IV (inv.) a pierde, a prapadi, a mistui, a consuma, a cheltui, a absorbi.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*chirdosi
vb. IV (inv.) a poetiza. a face versuri, a scrie poezii, a versifica, a poetiza.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*poezi
vb. IV (inv.) a povatui; a sfatui. a conduce, a calauzi pe un drum, intr-un loc la cineva.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*povati
vb. IV (inv.) a repeta, a face exercitii de retinere a unui text; a avea loc din nou.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*repetui
vb. IV (inv.) a respecta, a onora. a trai ca fata. a tanji, a-i fi dor, a lancezi. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*govi
vb. IV (inv.) a respecta, a urma intocmai. a confrunta, a colationa (pentru a stabili conformitatea cu originalul).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*posledui
vb. IV (inv.) a restrange, a limita, a margini, a constrange. a inchide; a izola. a interzice (printr-o hotarare). a parasi (un loc).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*periorisi
vb. IV (inv.) a scoate un lichid dintr-un vas; a turna un lichid dintr-un vas in altul.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pocerpi
vb. IV (inv.) a (se) abate de la calea morala, a duce sau a cadea in ispita, in pacat; a gresi. (refl.) a ejacula, a avea polutie. (refl.) a nu recunoaste ca atare, a (se) necaji.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sablazni
vb. IV (inv.) a se abate de la preceptele bisericii, a pacatui. (refl.; reg.; despre copii) a-si face necesitatile (pe el); a se murdari.(by 4W12S12e6r6g14i8o)*necurati
vb. IV (inv.) a (se) forma, a (se) constitui, a (se) schimba; a simula.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*schizmi
vb. IV (inv.) a (se) grupa, a (se) aseza in stoluri sau in linie de bataie.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*stoli
vb. IV (inv.) a se indrepta (spre, catre); a se apropia (de). a se indeparta (de cineva); a pleca (de undeva); (fig.) a se instraina (de cineva); a ostampi.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*postampi
vb. IV (inv.) a se logodi. a se lega sa posteasca. a se feri, a evita.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*obraci
vb. IV (inv.) a (se) rade cu perdaf. a lustrui; a stropi pantofii cu un lichid. (fig.; fam.) a mustra, a ocari foarte tare.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*perdafui
vb. IV (inv.) a (se) stabili in alta parte; a (se) stramuta; a (se) instraina.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*prislesi
vb. IV (inv.) a (se) transforma in pasare. (fig.) a vorbi fara inteles.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*pasari
vb. IV (inv.) a sopti ceva la urechea cuiva pentru a cleveti; a face intrigi. (reg.) a nu manca bine; a frunzari, a pospai.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*pispai
vb. IV (inv.) a spune ceva pe ocolite, a vorbi in pilde, a spune pilde; a pildui.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*pildi
vb. IV (inv.) a striga; a rade cu clic, a chicoti, a jubila (de bucurie).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*clicui
vb. IV (inv.) a trai dupa plac, liber. a fi placut, a placea. a permite. a respecta. a ingriji, a vedea de.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ogodi
vb. IV (inv.) a trata tiranic (pe cineva). (fig.) a exercita o influenta irezistibila (asupra cuiva).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tiranisi
vb. IV (inv.) a trece cu vederea, a nu lua in seama, a nu tine socoteala (de ceva). a rezolva, a solutiona.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*paravlepsi
vb. IV (inv.) (despre acte oficiale, documente) a prezenta, a inainta, a inmana, a preda. (despre persoane) a numi in functia de pristav.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pristavlisi
vb. IV (inv.) (despre animale; in forma: ) a tine, a creste, a ingriji, a prasi. (despre plante) a cultiva, a semana, a planta.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*prasili
vb. IV (inv.; despre cercuri, circumferinte) a descrie, a desena, a trasa. a construi in forma de arcada sau de semicerc.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*perghelui
vb. IV (inv.) (despre clerici, domnitori etc.) a mirui, a boteza. a consfinti, a consacra.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pomazui
vb. IV (inv.; despre divinitate) a conduce, a indruma, a povatui, a sfatui, a calauzi. a avea mila, a se indura.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*nastavi
vb. IV (inv.; despre o constructie sau o parte a ei) a bolti, a arcui.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*sclipui
vb. IV (inv.; despre picturi) a acoperi cu un strat protector de lac; a pocostui, a vernisa. (reg.; despre obiecte de metal) a acoperi cu un strat subtire de metal pretios; a polei, a sufla. (reg.; despre oua) a incondeia.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pocosti
vb. IV (inv.; despre sedinte, dezbateri, adunari) a prezida, a conduce.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*prezidirui
vb. IV (inv.; despre unitati militare) a se indrepta, a se deplasa grabnic catre un loc; a veni, a sosi repede intr-un loc. (refl.; inv. si pop.; despre oameni) a se grabi, a se zori; a face un lucru in graba si fara chibzuiala; a da gres intr-o actiune din cauza grabei. (inv; despre oameni) a face, a obliga sa actioneze in graba; a grabi, a indemna, a zori (pe cineva). (refl.; inv. si reg.) a se sili, a se stradui (sa faca ceva cat mai repede). (inv. si reg.; despre actiuni, deplasari) a accelera, a iuti, a grabi (pentru a realiza ceva). (inv.; despre oameni) a urmari de aproape si in graba pentru a pune pe fuga, pentru a invinge,pentru a prinde; a fugari. (inv.) a constrange, a forta, a sili (sa faca ceva in graba). (inv. si reg.) a surprinde asupra faptului (reprobabil). (inv. si reg.) a incalzi puternic, a infierbanta, a incinge (la foc). (reg.; despre alimente) a coace sau a frige repede si superficial; a praji numai la suprafata; a rumeni. (refl.; reg.; despre paine) a se coace prea repede, facand gauri mari sub coaja; a se cosi. (inv. si reg.; despre soare) a arde puternic, a dogori. (reg.; despre cereale sau fructe) a face sa ajunga la maturitate inainte de vreme, a coace prematur.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*pripi
vb. IV (inv.) (despre unitati militare) a trece in revista, a inspecta. (despre soldati) a instrui (cu asprime). (reg. si fam.) a invata, a instrui sever (pe cineva). (reg. si fam.) a mustra, a dojeni. (reg.) a bate (pe cineva).(by 15W1S9e9r2g3i11o)*smotri
vb. IV (inv.; despre vesti, porunci, scrisori, documente etc.) a expedia prin intermediul unui curier. (despre persoane) a trimite spre a indeplini anumite misiuni sau spre a trimite vesti, porunci, salutari etc.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*spebelui
vb. IV (inv.) (in forma: ) a insemna; a infiera; a cresta. (reg.) a face semn (cuiva). a semnala. (in forma: ) a investiga.(by 14W14S15e8r8g2i2o)*semnui
vb. IV. (inv., pop. si fam.) a (se) murdari. a se ticalosi. a se deprava. a adresa cuiva epitetul "parsiv".(by 5W5S13e14r7g7i1o)*parsivi
vb. IV. (Inv.) Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o invatatura. Tranz. A invata sau a indruma pe cineva prin exemple. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsa severa (care sa serveasca drept pilda si altora). Tranz. A exemplifica, a ilustra. suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*pildui
vb. IV (inv.) (refl.) a se schimba, a se transforma (la fata), a se transfigura. a mustra, a certa aspru.(by 6W9S9e3r3g11i11o)*preobrazi
vb. IV (inv.) (refl.) a urma (pe cineva). a arata calea; a indruma (pe o cale).(by 3W3S11e12r5g5i6o)*sledi
vb. IV (inv.) (refl.; despre lichide) a se prelinge. (fig.) a risipi, a irosi, a prapadi.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*firosi
vb. IV. (Inv.) Refl. si tranz. A adopta sau a face sa adopte obiceiurile, caracterul, limba romanilor. Tranz. A traduce in romaneste. - Din (by 3W11S12e5r5g14i14o)*romani
vb. IV. (Inv.) Refl. si tranz. A (se) arata, a (se) ivi. Refl. (Despre actiuni, situatii) A lua o anumita intorsatura, a se lamuri, a se limpezi. Expr. (Mai ales in constructii negative) (cuiva ceva) = a-i reusi (cuiva ceva). - Din sl. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*sfeti
vb. IV (inv., reg. si fam.) a certa, a dojeni, a mustra; a face de rusine; a ocari. (refl.; despre frunze, iarba, vegetatie) a incepe sa se ofileasca, sa se vestejeasca, sa se ingalbeneasca. (refl.) a se intrista; a se rusina.(by 15W15S15e9r9g2i2o)*probozi
vb. IV (inv. si pop.) a (se) innegri, a (se) bronza, a (se) acoperi (de nori). a (se) murdari. (fig.) a denigra, a ponegri, a defaima.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*negri
vb. IV. (Inv. si pop.) Intranz. A-si pierde puterile din cauza unui efort; a obosi. Refl., Intranz. A depune eforturi, a se stradui, a se trudi. Tranz. A supune la un efort; a obosi pe cineva. Refl., Intranz. A obosi umbland, mergand; a merge, a se duce undeva sau la cineva. - Din sl. , bg. , rus.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*osteni
vb. IV. (Inv. si pop.) Refl. si tranz. A (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. Intranz. si refl. A inceta, a se opri; a se termina. [Var.: vb. I] - Din sl. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*ostoi
vb. IV. (Inv. si pop.) Tranz. A dibui, a descoperi, a gasi. Tranz. si intranz. A alia, a prinde de veste, a auzi. - Din sl. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*oblici
vb. IV. (Inv. si pop.) Tranz. A trata (o rana, un organ bolnav sau un om bolnav) cu mijloace babesti, a lecui prin oblojeli; a pansa o rana. Fig. A purta cuiva de grija; a ingriji. Tran. si refl. A (se) inveli, a (se) acoperi; a (se) infofoli, a (se) incotosmana. - Din sl. "a pune, a aplica".(by 14W7S7e1r1g9i10o)*obloji
vb. IV. (Inv. si pop.) Tranz. si intranz. A suferi, a indura, a rabda, a pati. Intranz. A fi bolnav, a zacea. - Din (by 6W7S15e15r9g9i2o)*patimi
vb. IV. (Inv. si pop.) Tranz. si refl. A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o munca platita. Tranz. A inchiria; a arenda. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din (inv. "chirie" < sl.). (by 3W3S11e12r5g5i14o)*naimi
vb. IV. (Inv. si pop.) Tranz. si refl. A (se) conduce, a (se) administra, a (se) guverna. Intranz. A domni. Tranz. A proteja, a ocroti, a apara. - Din sl. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*obladui
vb. IV (inv. si reg.) a aduna si a indeparta de pe arie paiele ramase de la treierat. a bate graul pe arie; a imblati.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pai
vb. IV (inv. si reg.) a carmui, a guverna, a conduce; a stapani; a administra. (despre oameni) a face, a crea o situatie (sociala, materiala) conventionala; a capatui.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*schivernisi
vb. IV (inv. si reg.) a cumpara si a vinde marfa pentru a realiza un profit, pentru a practica meseria de negustor; a negustori.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sfarnari
vb. IV (inv. si reg.) a da pumni (cuiva), a lovi cu pumnii (pe cineva); a pumni.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pumnui
vb. IV (inv. si reg.) a exercita functia de avocat, a practica avocatura.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*procatori
vb. IV (inv. si reg.) a gati, a dichisi; a impopotona. (despre foile de tutun) a lega in manunchiuri, a face papusi. (reg.; despre larve) a deveni nimfa. a micsora, a ingusta.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*papusi
vb. IV (inv. si reg.) a indeplini functia de saigiu (strangator al beilicului, al oieritului).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*saigi
vb. IV (inv. si reg.) a intepeni, a inlemni. a fixa. a se slei, a se intari. a deveni rezistent, viguros. a se conserva, a se pastra.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*tepeni
vb. IV (inv. si reg.) a invata, a studia. (reg.; in forma: ) a se gandi, a reflecta, a chibzui.(by 1W3S3e12r12g5i6o)*studirui
vb. IV (inv. si reg.) a juli pielea. a roade, a racai. a desface grauntele de pe cocean.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*rujdi
vb. IV (inv. si reg.) a maguli, a lingusi; a amagi; a insela (cu promisiuni). A mangaia, a dezmierda.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sutili
vb. IV (inv. si reg.) a partini, a favoriza; a proteja. a-si alege o parte din ceva.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*parti
vb. IV (inv. si reg.) a propovadui, a recomanda insistent, a predica o invatatura.(by 7W1S1e9r10g10i3o)*propovedi
vb. IV (inv. si reg.) a se afla, a trai, a vietui undeva; a sta, a locui; a petrece. a dura, a dainui. a amana, a intarzia. a neglija, a omite. a disimula, a ascunde, a tainui. (despre animalele de tractiune) a cruta, a nu pune la munca. (in forma: ) a trimite, a revarsa.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*pramandi
vb. IV (inv. si reg.) a se ascunde, a se adaposti. a porni, a cobori (turmele).(by 5W13S13e7r7g15i15o)*tuli
vb. IV (inv. si reg.) a (se) imbraca cu haine straine; a (se) travesti. (fig.) a interpreta gresit, rau; a denatura.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*stravesti
vb. IV (inv. si reg.) a (se) sparge. (fig.; reg.) a spulbera. (refl.; inv.; despre asezari omenesti sau unitati administrative) a se dezorganiza. (inv.; despre ostiri) a infrange; a nimici. (refl.; reg.; despre adunari, petreceri, jocuri) a se sparge, a se incheia, a se termina. (reg.; in expr.) = a scormoni.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*spargalui
vb. IV (inv. si reg.) a tine tot timpul caii la ham; a-i obosi tare.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*telegari
vb. IV (inv. si reg.) a uri, a dusmani, a invidia. (refl.) a se incapatana; a persista, a starui.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*pizmui
vb. IV (inv. si reg.) a veni necazul, a da de belea. a coplesi, a incarca, a impovara; a pedepsi. a coplesi, a incarca, a impovara; a pedepsi. (refl.) a se primejdui, a se pedepsi. a abate, a amagi, a corupe; a insela, a pacali(by 3W11S12e5r5g13i14o)*poticali
vb. IV (inv. si reg.; despre bunuri materiale) a cauta sa stranga, sa adune, sa faca rost.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sclimpoci
vb. IV (inv. si reg.; despre copaci sau paduri) a reteza; a pravali. (reg.; despre paduri sau lunci) a defrisa pentru culturi. (reg.; despre vreascuri) a ingramadi.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*seciui
vb. IV (inv. si reg.; despre lichide) a curge incet, a se scurge; a se prelinge din ...; a izvori, a tisni, a iesi la suprafata. (despre recipiente, terenuri, gauri etc.) a lasa sa picure, sa curga incet sau sa tasneasca un lichid. (refl.; reg.; despre copii) a se scapa pe el (ea); (despre pasari) a murdari cu gainat, a se gainata. (reg.) a se misca, a se urni (dintr-un loc).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pisti
vb. IV (inv. si reg.) (despre ochi, vedere, putere) a slabi. (refl.) a se tampi. a opri, a potoli. a inceta.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*stampi
vb. IV (inv. si reg.; despre rufele spalate) a stropi usor cu apa inainte de a le calca.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*perdafi
vb. IV (inv. si reg.; despre rufe sau rufele de canepa) a fierbe, a opari cu lesie; a parlui.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*parlalui
vb. IV (inv. si reg.; in formele )) a taia. (reg.) a sparge, a zdrobi. (refl.; reg.; despre cereale) a se scutura (din cauza coacerii excesive); a se rascoace.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*prisaci
vb. IV. (Inv. si reg.) Tranz. A concepe fatul; a procrea, a face pui, a naste. Refl. A lua fiinta, a se naste, a se intrupa. Tranz. si refl. Fig. A (se) crea, a (se) produce; a (se) forma, a (se) infiripa. - Din sl.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*zamisli
vb. IV. (Inv. si reg.) Tranz. A face gauri (cu potricala); a perfora. Tranz. si refl. Fig. A (se) prapadi, a (se) distruge. - Din (by 8W9S2e2r10g11i11o)*potricali
vb. IV. (Inv.) Tranz. A crea, a face, a inventa. (Rar) A descoperi. Tranz. A alcatui, a compune, a redacta; a scrie. Refl. A se contura, a aparea, a lua fiinta. - Din sl. "a extrage, a traduce".(by 7W8S1e1r10g10i3o)*izvodi
vb. IV. (Inv.) Tranz. A lasa liber, in voia lui; a elibera. Tranz. A indreptati; a imputernici, a ingadui. Refl. A se stradui, a-si da silinta. - Din .(by 10W10S4e4r12g13i6o)*volnici
vb. IV. (Inv.) Tranz. A restaura, a renova o cladire, un monument. Tranz. si refl. A (se) reinnoi, a (se) redestepta, a reinvia; a (se) improspata. [Pr.: - Var.: vb. IV] (by 11W12S5e5r14g14i7o)*preinnoi
vb. IV. (Inv.) Tranz. A risipi o avere, un bun etc. Refl. A se dedica, a se consacra. - Din ngr. (aor. ).(by 3W4S12e12r5g6i14o)*afierosi
vb. IV. L Tranz. si refl. A da la o parte, a indeparta din jurul cuiva, de pe cineva sau ceva, sau de pe sine o invelitoare; a (se) descoperi. Tranz. Spec. A despacheta. Tranz. A da jos acoperisul de pe o casa. Tranz. A inaugura un monument, o statuie etc. (indepartand invelitoarea care le acoperea). Tranz. Fig. A face sa apara, a lasa sa se vada; a arata. Refl. (Rar) A aparea in fata cuiva; a se infatisa. Tranz. si refl. Fig. A (se) da in vileag; a (se) trada. Refl. (Despre mugurii si bobocii plantelor; despre plante; adesea fig.) A se deschide. [in](by 6W14S15e8r8g1i2o)*dezveli
vb. IV (pop.) a achita (o datorie). (refl.) a se sfarsi, a se termina, a se ispravi. a da gata (banii), a cheltui tot, a manca banii.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*fitui
vb. IV (pop.) a acoperi. a ascunde privirilor, a face sa dispara. a ocroti, a proteja. a impiedica, a opri. (by 11W11S5e5r13g14i14o)*coperi
vb. IV (pop.) a acoperi cu solzi; a aseza prin suprapunere partiala in felul solzilor; a aranja in forma de solzi. (reg.; despre aluatul dospit) a rupe din intreg si a da o forma de paine inainte de a baga in cuptor; a soage. (reg.; despre trunchiuri de brad) a coji.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*solzi
vb. IV (pop.) a ameti, a zapaci. a strica ceva, a diforma, a poci; a rupe, a ciocarti, a macelari, a casapi. a-si bate joc de cineva.(by 13W13S7e7r7g15i1o)*cebalui
vb. IV (pop.) a ara (prima sau a doua oara, pentru o cultura noua), a face ogor. a prasi, a sapa straturi de legume.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ogori
vb. IV (pop.) a bodogani, a protesta. (reg.) a momi pasari cu fluieraturi.(by 4W12S13e13r6g7i15o)*tivli
vb. IV (pop.) a coase prost, de mantuiala. (reg.; in forma: ) a migali, a mocosi.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*pungali
vb. IV (pop.) a face nunta, a (se) casatori, a (se) cununa; a se pregati de nunta. a se tocmi prea mult, a se targui. (despre animale) a se imperechea.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*nunti
vb. IV (pop.) a face treburi de samsar; a inlesni incheierea unei afaceri, a unei tranzactii. (reg.) a pacali (intr-o tranzactie).(by 8W1S1e9r10g3i3o)*samsari
vb. IV (pop.) a fuma, a trage din lulea, producand un sunet caracteristic; a pascai, a pufai. (reg.; despre flacara lumanarii de petrol) a palpai cu zgomot. (reg.; despre firele de ata) a se rupe provocand un sunet caracteristic. (reg.; despre bibilici) a produce sunetul caracteristic speciei.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pacai
vb. IV (pop.) a fura, a sterpeli. a inghiti repede si lacom; a manca, a halpacai. (la jocul cu mingea) a arunca si prinde mingea (cuiva). a bate (pe cineva).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hali
vb. IV (pop.) a gauri, a perfora sau a largi o gaura cu priboiul. (fig.; reg.) a tinti cu ochii, a fixa (ceva sau pe cineva).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*priboi
vb. IV (pop.) a impaturi; a aranja, a potrivi; a indrepta, a netezi (obiectele de imbracaminte). (refl.) a se aseza in straturi, a se tasa, a se indesa. a calca in picioare (culcand la pamant). a apasa, a bate, a batatori.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*paturi
vb. IV (pop.) a ingriji prea mult de ceva sau de cineva; a rasfata, a alinta, a dezmierda, a cocoli, a cocolosi, a razgaia. (refl.) a pierde timpul cu lucruri de nimic, a se codi, a zabovi. (refl.) a se culca, a se ghemui.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*corcoli
vb. IV (pop.) a lovi (stropind) cu praftura (v.) sau cu un obiect asemanator cu ea.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*praftori
vb. IV (pop.) a pune la incercare, a ispiti. a invata pe cineva, a-l destepta. a capata experienta, a deveni istet, dibaci, indemanatic; a se destepta, a se deschide la minte, a-si ascuti mintea. a se face vestit. a deveni siret. a face pe desteptul, pe invatatul. a deveni mai fin, a se rafina, a se perfectiona.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*iscusi
vb. IV (pop.) a pune leturi, sipci la o constructie. a strange in lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*latui
vb. IV (pop.) a rasadi (plantele). (reg.; despre vie) a butasi. (inv. si reg.) a altoi. (reg.; fig.) a face aluzii jignitoare, a atinge cu vorba. (refl.; inv.) a se transmite (pe cale ereditara).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*presadi
vb. IV (pop.) a scotoci, a cauta rostul, inceputul unui lucru, originea; a se trage din, a proveni din. a sfarsi, a termina. a trai. a izvori. a succeda.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*obarsi
vb. IV (pop.) a se forta sa verse; a varsa. a sughita. a ragai. a suspina; a geme inabusit, cu ciuda si necaz; a scoate gemete scurte de durere.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*icni
vb. IV (pop.) a stoarce casul de zer, framantandu-l pe crinta cu mainile. a clatina un vas cu lichid, pentru ca acesta sa se mestece. (fig.) a bate. (fig.) a stoarce de avere (pe cineva). (by 15W8S9e2r2g11i11o)*jintui
vb. IV (pop.) a taia, a dobori la pamant iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; a intoarce, a aduna laolalta mai multe poloage (v.). a face ca iarba sau alte plante sa se plece, sa se culce la pamant; a incovoia, a culca. (refl.; reg.; despre obiecte) a se stramba, a-si schimba pozitia, inclinandu-se. (reg.; despre pomii fructiferi: in forma: ) a fi incarcat, a fi plin de fructe. (inv. si reg.; fig.; despre fiinte) a nimici, a distruge (culcand la pamant). (reg.; refl.) a cadea bolnav la pat. (inv.; refl.) a se aseza, a se statornici, a se pune.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pologi
vb. IV (pop.) a ului, a ameti, a zapaci, a fermeca. a logodi. a opri de la carne, vin, tutun pe cineva. a prezice.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*obroci
vb. IV (pop.) a umbla cu iordanul (botezul) si a stropi cu aghiazma (apa sfintita). a lovi cu bulgari de zapada de Sf. Ioan. a petrece mancand si band vin de in ziua de Boboteaza. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*iordani
vb. IV (pop.) (despre avere) a (se) paradui, a (se) risipi, a (se) chetui fara socoteala, a (se) matrasi. (despre oameni si dobitoace) a pieri, a se prapadi, a muri. (despre bauturi) a se strica. (by 14W7S8e1r1g9i3o)*izidi
vb. IV (pop.; despre incaltaminte) a pune potloage (petice) pentru a repara; a carpi, a petici; a pingeli, a talpui (cu potloage). (refl., reg.; fig.) a-si duce viata de azi pe maine. (reg.; fig.) a face un mic necaz, un mic rau. (reg.) a (se) batatori, a (se) presa, a (se) turti.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*potlogi
vb. IV (pop.) (despre mate) a chiorai, a ghiorai. a inghiti cu zgomot si lacom.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*inghiortai
vb. IV (pop.; despre soimane, iele) a poci, a imbolnavi; a schilodi. (reg.; refl.; despre oameni) a se spurca. (reg.; despre fiinte) a bate tare. (reg.; refl.; despre copii) a se alinta (schimonosindu-se).(by 15W9S9e2r2g11i11o)*soimani
vb. IV. (Pop.) Intranz. A lucra prea incet, a nu se grabi; a intarzia. Intranz. A sta prea mult timp intr-un loc; a intarzia. Tranz. A face pe cineva sa intarzie, retinandu-l, oprindu-l, silindu-l sa astepte. Ref. (Inv.) A se ocupa, a-si pierde vremea (cu cineva). [Var.: vb. IV] - Din sl.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*zabovi
vb. IV. (Pop.) Intranz. A-si avea salasul, locuinta intr-un anumit loc. A se adaposti. Tranz. A da cuiva adapost; a gazdui. Refl. A se aseza, a se stabili intr-un loc. - Din magh.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*salaslui
vb. IV. (Pop.) Intranz., refl. si tranz. A (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a cobori . A se deplasa, a merge in jos pe un loc inclinat. Intranz. A zbura spre pamant, in jos. Intranz. (Despre soare, luna) A apune. Tranz. A schimba inaltimea glasului pentru a trece la un registru mai profund; a vorbi, a canta cu glas scazut; a cobori . Refl. Fig. A se injosi, a se degrada, a se cobori . - Pref. + (by 10W4S4e12r13g6i6o)*scobori
vb. IV (pop., inv.) a considera pe cineva "fartat" (frate-de-cruce). (refl.) a se infrati.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fartati
vb. IV (pop., inv.) a intepa cu frigarea pe cineva. (fig. refl.) a arde de dorul cuiva, a se perpeli; a se chinui (de un gand, de o idee).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*frigari
vb. IV. (Pop.) Refl. A se strange, a se ghemui (de frig). Intranz. A amorti, a intepeni stand, asteptand undeva. Tranz. A strivi un fruct. Refl. - Din (by 10W4S4e12r13g6i6o)*starci
vb. IV. (Pop.) Refl. si tranz. A (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli. Tranz. A murdari. - Cf. scr. %krkaljiti%.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*carcali
vb. IV (pop. si fam.) a dezghioca, a curati. a lancezi, a tanji, a boli.(by 13W13S13e7r7g15i1o)*gogi
vb. IV (pop. si fam.) a lovi, a atinge, a nimeri pe cineva cu o lovitura bine tintita. (despre boli, dureri, necazuri) a veni, a lovi, a dobori (pe neasteptate). (inv.) a ochi, a tinti, a viza. (reg.; despre dinti) a aparea, a iesi. (reg.) a (se) toci, a (se) roade; a (se) rupe, a (se) gauri.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*picni
vb. IV. (Pop. si fam.) Intranz. A sapa in ceva facand o gaura, o adancitura; a racai. A scormoni, a rascoli. Intranz. Fig. A cauta, a cerceta amanuntit (pentru a gasi ceva sau a scoate ceva de undeva); a scotoci, a cotrobai. Refl. Tranz. Tranz. A privi cu atentie; a scruta, a cerceta. Tranz. Fig. A atata, a irita, a provoca pe cineva (amintindu-i lucruri neplacute). [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*scociori
vb. IV. (Pop. si fam.) Intranz. A trage (in mod repetat) aerul pe nas (din cauza plansului, a unui tic nervos etc.), producand un zgomot caracteristic. Intranz. si refl. A plange (alintat si prefacut) sau a se preface ca plange; a scanci. - Cf. %smarcai%.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*smiorcai
vb. IV. (Pop. si fam.) Tranz. A administra, a conduce. Tranz. si refl. A face economii; a agonisi. Refl. si tranz. A ajunge sau a face sa ajunga la o situatie materiala buna; a (se) capatui, a (se) pricopsi. Tranz. si refl. A (se) aproviziona; a (se) indestula. - Din ngr. (aor. al lui ).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*chivernisi
vb. IV. (Pop. si fam.) Tranz. (Adesea ir.) A sfarsi cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din intamplare). Loc. adv. = la intamplare, la nimereala. Refl. A se gasi din intamplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi. - Din sl. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*brodi
vb. IV. (Pop. si fam.) Tranz. A lasa sa atarne in jos; a pleosti. Refl. A se blegi . - Et. nec.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*bleojdi
vb. IV. (Pop. si fam.) Tranz., intranz. si refl. A face un lucru cu mare cazna si migala, fara spor. Tranz. si intranz. A citi sau a invata ceva cu efort si cu migala; a buchirisi. Tranz. Fig. A bate pe cineva (dandu-i pumni, ghionti). [Var.: vb. I] - Cf. %buche%.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*buchisi
vb. IV. (Pop.) Tranz. A aconta. Refl. A se angaja, a se tocmi in slujba cuiva. [Var.: vb. IV] - Din .(by 7W15S15e9r9g2i3o)*arvuni
vb. IV. (Pop.) Tranz. A face sa traiasca mult. Refl. A-si tine zilele cu greu, a o duce de azi pe maine. - (pl. lui ).(by 3W11S12e5r5g13i14o)*inzili
vb. IV. (Pop.) Tranz. A impiedica, a stanjeni, a stingheri, a tulbura, a incurca. Refl. A se opri, a se intrerupe. [Var.: vb. IV] - Din sl. (by 12W5S6e14r14g14i8o)*zaticni
vb. IV. (Pop.) Tranz. A ingriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (in urma unui tratament). - Din (by 6W15S15e8r8g2i2o)*doftori
vb. IV. (Pop.) Tranz. A ingriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (in urma unui tratament). [Var.: (fam.) vb. IV] - Din (by 9W9S2e2r11g11i11o)*doftorici
vb. IV. (Pop.) Tranz. A jupui. Tranz. si refl. A (se) juli. Tranz. (In expr.) = a deschide ochii mari; a privi cu mirare, prosteste. Refl. Din sl. (by 4W4S12e13r13g6i7o)*beli
vb. IV. (Pop.) Tranz. A pazi, a apara. Intranz. (Adesea fig.) A sta de straja, a veghea. Tranz. Fig. A margini, a delimita ceva. [Var.: (reg.) vb. IV] suf. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*strajui
vb. IV. (Pop.) Tranz., intranz. si refl. A (se) ingriji (de cineva sau de ceva). Tranz. si refl. (Bis.) A (se) impartasi, a (se) cumineca. - Din bg.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*griji
vb. IV. (Pop.) Tranz., intranz. si refl. A socoti, a chibzui; a crede, a gandi. Tranz. A pune la cale; a planui. Tranz. A potrivi, a aranja, a randui bine. - Din scr. (by 10W11S4e4r13g6i6o)*chiti
vb. IV. (Pop.) Tranz. si intranz. (De obicei in constructii negative) A fi in stare sa duca ceva cu bine la capat, sa indeplineasca un lucru. Tranz. A napadi, a asalta, a coplesi pe cineva cu ceva. Tranz. A birui, a invinge intr-o lupta. Fig. A stapani; a opri. - Din sl. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*prididi
vb. IV. (Pop.) Tranz. si refl. A (se) izbi, a (se) lovi, a (se) ciocni. (Inv.) A (se) ataca (cu armele). Tranz. Fig. (Despre stari psihice sau fizice) A cuprinde pe neasteptate, a napadi, a coplesi. Tranz. si intranz. (Despre surse de caldura) A arde, a dogori, a parli. Refl. (Reg.) A se incalzi la soare, la foc etc. Intranz. si refl. (Despre plante) A se ofili, a se usca, a se ingalbeni (de frig, de arsita etc.). Tranz. - Din sl.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pali
vb. IV. (Pop.) Tranz. si refl. A (se) sufoca, a (se) inabusi. Tranz. Fig. A impiedica dezvoltarea, desfasurarea sau manifestarea unei actiuni, a unui proces, a unui sentiment etc. Tranz. Fig. A face sa nu se vada, sa nu se simta, sa nu se auda. Tranz. A potoli, a stinge focul. Intranz. (Adesea fig.) A se revarsa, a inunda; a invada. Despre sange, lacrimi) A podidi. - Cf. scr. %nabusiti.% (by 11W11S4e5r13g13i7o)*nabusi
vb. IV. (Rar) Intranz. A duce viata de pustnic. Refl. A se face pustnic. [Var.: vb. IV] - Din (by 1W10S10e3r4g12i12o)*pustnici
vb. IV. (Rar) Refl. A se bifurca. Refl. recipr. A se certa, a se incaiera. [Var.: vb. I] - (by 9W10S3e11r12g5i14o)*infurci
vb. IV. Ref. (Despre boabele de struguri) A se usca; a deveni stafide. Fig. (Despre oameni si despre parti ale corpului lor) A se zbarci, a se increti (ca o stafida) din cauza slabirii excesive, a batranetii etc. - Din (by 4W4S12e13r13g6i7o)*stafidi
vb. IV. Refl. A ajunge in stare de paragina; (despre cladiri, constructii etc.) a se ruina, a se darapana, a se degrada. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din .(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paragini
vb. IV. Refl. A avea o atitudine umila, modesta, supusa, plina de respect. (Bis.) A se arata plin de cucernicie, de evlavie fata de Dumnezeu. Tranz. (Inv.) A infrange mandria cuiva; a umili. - Din sl.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*smeri
vb. IV. Refl. A bea tuica, a se cinsti cu tuica; a se tuicui. suf.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tuicari
vb. IV. Refl. A capata miros rau din cauza alterarii; a intra in putrefactie. Tranz. A umple o incapere, un spatiu cu miros greu (de corp intrat in putrefactie). [Prez. ind. si: ] - (by 15W1S9e9r3g3i11o)*imputi
vb. IV. Refl. A cere de pomana; a cersi. A se ruga de cineva cu staruinta, injositor, pentru a obtine ceva. - Din .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*milogi
vb. IV. Refl. A depune multe eforturi ca sa realizeze ceva; a se sili, a se cazni. - Din sl. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*stradui
vb. IV. Refl. (adesea fig.) A se jeli . Refl. si tranz. A cere dreptate, a adresa o plangere (cuiva); a se plange (la...). Tranz. A deplange, a compatimi, a jeli . - Din sl.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*jelui
vb. IV. Refl. A deveni burghez; a capata deprinderi, naravuri de burghez; a se burghezi. - (by 12W5S5e13r14g7i7o)*imburghezi
vb. IV. Refl. A deveni ciocoi^1 , a-si insusi apucaturi de ciocoi^1; a se boieri. Fig. (Rar) A fi slugarnic, a se lingusi. - Din .(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ciocoi
vb. IV. Refl. A deveni obraznic, necuviincios, impertinent; a-si lua nasul la purtare. Tranz. (Fam.) A certa cu vorbe aspre, a ocari pentru o obraznicie. - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*obraznici
vb. IV. Refl. A deveni tulnic, a se zapaci, a se nauci, a se buimaci. - Din .(by 15W9S9e9r3g3i11o)*tulnici
vb. IV. Refl. A deveni vechi; a se uza, a se degrada. A deveni inactual, anacronic; a nu se mai folosi. (Despre vin) A se imbunatati cu trecerea timpului suferind un proces de maturizare, in urma caruia capata buchet si insusiri gustative deosebite. - (by 13W13S7e7r15g1i9o)*invechi
vb. IV. Refl. A elimina gazele din intestin. [prez. ind. pers. 1 sg. , pers. 2 sg. , pers. 3 sg. sau , pers 3. pl. , conj. prez. pers. 3 sg. si pl. si imper. pers. 2 sg. sau ; conjug. si , dupa ] (din lat. ) [morf. ](by 13W6S6e15r15g8i8o)*basi
vb. IV. Refl. A face gargara. Tranz. si refl. Fig. (Peior.) A vorbi nedeslusit sau fara sir, fara logica. - Din ngr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*gargarisi
vb. IV. Refl. A face un lucru in graba si adesea fara chibzuiala, a actiona in pripa. Intranz. (Inv.) A se grabi, a se zori. Tranz. A accelera, a iuti ritmul unei actiuni. A nu izbuti, a rata o actiune din cauza grabei. Refl. A se incalzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede. Tranz. (Pop.; despre soare) A dogori, a arde. - Cf. bg. %pripra%.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pripi
vb. IV. Refl. A fi cuprins de mila^1, a i se face mila^1 (de cineva); a se indura, a se indupleca; a se induiosa. - Din (by 12W12S5e5r14g14i7o)*milostivi
vb. IV. Refl. A fi mandru , a se lauda, a se fali (cu ceva sau cu cineva). (Inv. si pop.) A se ingamfa, a se fuduli. - Din (by 1W1S2e10r10g4i4o)*mandri
vb. IV. Refl. A fi retinut de timiditate sau de un sentiment de jena, de rusine, de teama, a nu avea indrazneala, a se jena sa...; a se intimida, a se rusina de... - Din sl. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*sfii
vb. IV. Refl. A imbatrani, a se ramoli, a deveni baccea. (Fam.) A se ingrasa, a se labarta. - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*bacceli
vb. IV. Refl. A insista mult (si in mod dizgratios) pentru a obtine ceva; a cere ceva cu incapatanare; a se targui, a se tocmi (mahalageste). - Din .(by 7W7S15e1r1g9i10o)*tigani
vb. IV. Refl. A-i parea cuiva rau, a regreta, a recunoaste ca a gresit. Tranz. (Rar) A compatimi pe cineva; a caina. - Din sl. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*cai
vb. IV. Refl. A i se parea cuiva ca vede, ca aude ceva; a i se nazari; a-si inchipui, a-si imagina. Intranz. A se infatisa, a aparea, a se ivi, vag sau fugitiv, vederii. A aparea in gand, a-i trece prin minte. Tranz. (Rar) A uimi, a fermeca, a incanta (prin frumusete, stralucire etc.). - Cf. %luci.% (by 7W7S1e1r9g10i3o)*naluci
vb. IV. Refl. A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceea ce nu exista; a i se naluci. A-i veni cuiva deodata o idee (ciudata), o toana, un capriciu. Intranz. si refl. A se arata vederii (pentru scurt timp); a se intrezari. Tranz. (Pop.) A vedea (nedeslusit, de departe); a zari, a observa. [Prez. ind. si: ] - Din sl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*nazari
vb. IV. Refl. A nu fi de acord, a sta, a fi, a se pune impotriva; a se opune. - Din (by 1W2S10e10r4g4i12o)*impotrivi
vb. IV. Refl. A pierde drumul, a gresi directia, a nu mai sti unde se afla. A se pierde de cineva; a se razleti. intranz. A umbla de ici-colo cautand drumul, incercand sa iasa la liman, sa se orienteze, sa ajunga la tinta. Intranz. A pribegi, a hoinari, a colinda. Refl. A se aseza intr-un loc strain; a se aciua, a se pripasi. Tranz. A nu mai sti unde a fost pus sau unde se gaseste cineva sau ceva; a pierde. Refl. A ajunge, a se afla intr-un loc unde nu se astepta nimeni sa se afle. - Din lat. (= < ).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rataci
vb. IV. Refl. A porni in graba, a se duce repede spre..., a da fuga, a sari. A trece pe undeva in graba (si pentru scurt timp), a se abate pe la.., a da o fuga. Tranz. A trimite pe cineva in graba. Refl. (Fam.; despre oameni) A face un lucru in graba si adesea fara chibzuiala, a actiona in pripa; a se pripi . Refl. A se napusti, a se arunca, a navali. Tranz. A tranti, a izbi, a arunca, a azvarli. A da, a aplica cu violenta o lovitura cu pumnul, cu palma etc. Tranz. Fig. A se rasti la cineva, a-i vorbi aspru, violent; a brusca. Refl. (Fam.; despre oameni) A face un lucru in graba si adesea fara chibzuiala, a actiona in pripa; a se pripi . - Din (by 4W4S12e12r6g6i14o)*repezi
vb. IV. Refl. A pribegi; a se instraina. A deveni hain, rau, necrutator; a se inrai. [Pr.: - Var.: vb. IV] - Din .(by 7W15S1e9r9g3i3o)*haini
vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a incepe sa iubeasca pe cineva; a se amoreza, a se inamora. Tranz. (Neobisnuit) A iubi pe cineva. Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. - (by 11W12S12e5r5g14i14o)*indragosti
vb. IV. Refl. (Arg.) A pleca repede si pe neobservate dintr-un loc. - Et. nec.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*uschi
vb. IV. Refl. A se adresa cuiva pe un ton aspru, ridicat amenintator, a ridica glasul. - Et. nec. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*rasti
vb. IV. Refl. A se arata, a aparea (dintr-o data, pe neasteptate), a iesi la iveala, a se descoperi. - Din sl. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*ivi
vb. IV. Refl. A se arata harnic, a se face, a deveni harnic, sarguincios. Tranz. A stimula, a indemna la lucru. Intranz. A lucra cu zel, a munci cu harnicie. - Din .(by 1W1S10e10r10g4i4o)*harnici
vb. IV. Refl. A se arata mandru de cineva sau de ceva; a se mandri, a se lauda, a se fuduli cu... (Peior.) A se arata plin de sine, ingamfat; a se ingamfa, a se falosi. Tranz. (Inv.) A preamari, a slavi. - Din sl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*fali
vb. IV. Refl. A se diferentia (de cineva sau de ceva), a nu (mai) fi la fel. Tranz. A da unei fiinte sau unui lucru o nota aparte, specifica, a face sa se deosebeasca de altii. Refl. A se ridica deasupra (celorlalti); a se distinge, a se remarca, a se evidentia. Tranz. A recunoaste un lucru sau o fiinta dintre altele asemenea; a deslusi, a discerne, a distinge. - (by 13W13S6e7r15g15i9o)*deosebi
vb. IV. Refl. A se dovedi vrednic sa infaptuiasca ceva, sa ajunga la ceva; a fi capabil, a reusi. A avea norocul, cinstea sa..., a avea parte de... Tranz. (Rar) A acorda favoarea, norocul de a... A gasi de cuviinta; a binevoi, a catadicsi. - (by 4W12S13e6r6g15i15o)*invrednici
vb. IV. Refl. A se face, a se strange ca un ghem^1 , a se inghemui. Refl. si tranz. A (se) strange in numar mare pe un spatiu redus; a (se) inghesui. suf.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ghemui
vb. IV. Refl. A se face (mai) tare, (mai) rigid, a (se) indura; a deveni (mai) dens. Tranz. A mari rezistenta unei piese, a unui sistem tehnic etc. A fortifica un loc, o pozitie strategica; a baricada. Tranz. si refl. A face sa prinda sau a prinde puteri (de obicei dupa o boala), a face sa-si recapete sau a-si recapata puterile; a (se) intrema, a (se) inzdraveni. A deveni mai mare, mai puternic; a se dezvolta. Fig. A reconforta, a da puteri fizice sau morale. Tranz. si refl. A (se) consolida. Tranz. A confirma, a adeveri (o convingere, o banuiala). A accentua o linie, un contur etc. Tranz. A legaliza o actiune, un act. Refl. (Despre fenomene atmosferice) A se inteti, a se intensifica. - (by 13W13S6e7r15g15i9o)*intari
vb. IV. Refl. A se fali, a se mandri; a se furlandisi, a se impauna. A deveni fudul, ingamfat. - Din .(by 15W15S9e9r2g3i11o)*fuduli
vb. IV. Refl. A se fali, a se mandri, a se ingamfa, a-si da importanta; a deveni trufas, arogant. A prinde curaj, a indrazni; a capata incredere. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 6W7S15e15r8g9i2o)*semeti
vb. IV. Refl. ~ , a se ghemui de frig sau de frica; ~ (creatie expresiva; s-a incercat sa se explice pe urmatoarele cai: sb. = a pocni; slovac. = incretit; ucr. = a dardai; bg. ; magh. = a se curba, stramba, indoi, incovoia; germ. med. = groaza)(by 3W4S12e12r5g6i14o)*zgribuli
vb. IV. Refl. A se gospodari prin forte si mijloace proprii. .(by 11W12S5e5r7g7i1o)*autogospodari
vb. IV. Refl. A se imprima, a lasa urma intr-un material prin apasare; a se fixa in mintea, in constiinta cuiva, lasand o urma puternica. - (by 9W9S2e3r3g11i11o)*intipari
vb. IV. Refl. A se inclina, a se apleca. A se garbovi (de batranete). Refl. si tranz. A (se) prabusi, a (se) pravali, a (se) rasturna. - Din bg. scr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*povarni
vb. IV. Refl. A se inclina, a se pleca cu respect, cu multa umilinta, inaintea cuiva; a saluta cu politete (exagerata). A arata o admiratie servila pentru cineva sau ceva; a se lingusi, a se umili, a se caciuli. - Din sl. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*ploconi
vb. IV. Refl. A se increde, a se intemeia, a se baza. (Pop.) A cuteza, a se incumeta sa... - Din magh. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*bizui
vb. IV. Refl. A se indeparta de cineva sau de ceva plecand in alta parte, a parasi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plecand in directii diferite. Refl. Fig. A se instraina, a se detasa sufleteste de cineva sau de ceva; a rupe legaturile cu cineva. Refl. A se lipsi de ceva de care e legat sufleteste; a renunta la... Refl. A divorta. Tranz. (Despre bariere, obstacole etc.; adesea A separa, a izola, a pune intre... Tranz. si refl. A (se) imparti (in doua sau mai multe parti); a (se) separa, a (se) segmenta. - Lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*desparti
vb. IV. Refl. A se indeparta de un grup, a pleca (de langa...). Refl. si tranz. A (se) raspandi in directii diferite; a (se) imprastia, a (se) risipi. - Probabil + (by 8W9S2e2r10g11i4o)*razleti
vb. IV. Refl. A se ingramadi in numar mare, a se inghesui; a se buluci. Tranz. A face pe cineva sa stea inghesuit, a vari pe cineva sau ceva intr-un spatiu stramt, neincapator, aglomerat; a inghesui. (Despre o multime) A inghesui pe cineva din toate partile. Fig. A napadi pe cineva cu staruintele, cu insistentele. - (by 4W4S13e13r6g7i15o)*imbulzi
vb. IV. Refl. A se insanatosi din nou, a deveni iar sanatos. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*reinsanatosi
vb. IV. Refl. A se insanatosi (dupa o boala), a deveni (iarasi) puternic, zdravan; a se intrema, a se intari, a se invoinici. Tranz. - (by 6W15S15e8r9g2i2o)*inzdraveni
vb. IV. Refl. A se insenina, a aparea soarele. A sta la soare, a se incalzi sau a se bronza la soare. - (by 7W15S15e9r9g2i2o)*insori
vb. IV. Refl. A se intepeni in namol, in nisip etc.; a se ingloda, a se innamoli. (Despre albia unei ape curgatoare) A se innamoli, a se ingusta din cauza aluviunilor. Fig. A nu putea fi dus pana la capat, solutionat, rezolvat. - (by 5W6S14e14r8g8i1o)*impotmoli
vb. IV. Refl. A se juca sarind si alergand; a zburda. A se lua la harta; a se harjoni. suf. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*zbengui
vb. IV. Refl. A se mania brusc; a se rasti (la cineva); a se bursuca. Fig. (Despre vreme) A se schimba in rau. Refl. si tranz. fact. (Inv.) A (se) rascula, a (se) razvrati. (Despre par) A se zbarli. Expr. (Tranz.; fam.) = a se grozavi, a se ingamfa. - Din magh. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*burzului
vb. IV. Refl. A se mari in lungime, a se lungi, a se intinde (subtiindu-se). A se subtia. Tranz. A prelungi, a intinde. - Dupa fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*alungi
vb. IV. Refl. A se mira foarte tare de un lucru neobisnuit; a se minuna (si a-si face semnul crucii); a se incruci. Tranz. (Rar) A aseza in forma de cruce; a incrucisa. - Din (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cruci
vb. IV. Refl. A se misca descriind cercuri. Tranz. A efectua o rotatie. Refl. (Pop.) A dansa miscandu-se in cerc. Tranz. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vartejuri. Refl. A se invarti imprejurul cuiva sau a ceva. Refl. Fig. A sta mereu in preajma cuiva, cautand sa-i castige simpatia, bunavointa. Tranz. A-si plimba ochii, privirea in toate partile, de jur imprejur. Tranz. (Adesea fig.) A invarti in aer, deasupra capului o arma, un baston etc. Refl. si tranz. (Despre pasari) A-si desface penele cozii si aripile (in perioada imperecherii); a (se) infoia. [Var.: (rar) vb. I] - Din (by 3W4S12e12r6g6i14o)*roti
vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva, a-si petrece vremea cu ceva. - Et. nec. Cf. %indelete%.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*indeletnici
vb. IV. Refl. A se plange, a se vaita; a se tangui, a se caina, a se jelui (1). Tranz. si intranz. A boci un mort. Tranz. A deplange, a compatimi; a regreta. - Din sl. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*jeli
vb. IV. Refl. A se ploconi in fata cuiva spre a obtine ceva; a cere ceva in chip umil; a se pleca. - Din .(by 9W2S2e11r11g4i5o)*caciuli
vb. IV. Refl. A se repezi asupra cuiva sau undeva (adesea cu intentii agresive); a navali, a tabari; a da buzna. Tranz. (Inv. si reg.) A lasa in parasire; a abandona; a neglija. - Din sl.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*napusti
vb. IV. Refl. A se scofalci, a se strange, a se zbarci. (ca si aspectul fructului zarnei, din )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*zarni
vb. IV. Refl. A se servi singur (intr-un magazin special amenajat). - Din (derivat regresiv).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*autoservi
vb. IV. Refl. A se stabili undeva sau pe langa cineva (venind din alta parte); a se oplosi, a se aciua. Tranz. A lua si a tine pe langa sine; a adaposti. - Din (by 1W9S9e3r3g3i12o)*pripasi
vb. IV. Refl. A se stradui din greu, a depune multa truda. Tranz. A tortura, a chinui. - Din (by 5W5S14e14r7g7i1o)*cazni
vb. IV. Refl. A se strange gramada, a se face mic. A nu se dezvolta bine; a se pipernici. - Et. nec.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*chirci
vb. IV. Refl. A se umfla la fata (de boala, de bautura, de somn etc.); a se puhavi. - Din (by 7W7S1e1r9g10i3o)*buhai
vb. IV. Refl. A se zbate, a face miscari spasmodice (de durere). A se intoarce (in asternut) de pe o parte pe alta (de neliniste); a se invarti incoace si incolo de neastampar; a nu-si gasi locul. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a se framanta sufleteste. - Cf. bg. %vargaljam%.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zvarcoli
vb. IV. Refl. A se zbengui, a zburda, a fi neastamparat. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*zbantui
vb. IV. Refl. A-si dovedi sau a cauta sa-si dovedeasca nevinovatia; a se dezvinui, a se disculpa. Tranz. (Rar) A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinovatia cuiva. [in](by 7W15S15e9r9g2i3o)*dezvinovati
vb. IV. Refl. A-si gasi refugiu, a se pune la adapost, a se aciua, a se pripasi. Tranz. A gazdui, a adaposti. A crea cuiva (prin favoritism) o situatie buna; a capatui, a proteja. - Et. nec.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*oplosi
vb. IV. Refl. A-si pierde culoarea initiala, a deveni mai sters, a se decolora (la spalat sau la soare). - Din .(by 15W9S9e2r3g11i11o)*spalaci
vb. IV. Refl. A-si pierde din caldura initiala; a deveni racoros, a se face mai rece. Tranz. si refl. A(-si) potoli sau a(-si) astampara caldura sau setea. Tranz. si refl. Fig. A (se) linisti, a (se) calma, a (se) potoli. - Din (by 15W9S9e2r3g11i11o)*racori
vb. IV. Refl. A-si pierde (din cauza batranetii) acuitatea, integritatea facultatilor intelectuale si fizice. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*ramoli
vb. IV. Refl. A-si pierde vlaga; a deveni zbarcit, uscat; a slabi, a se usca, a se jigari. - Et. nec. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sfriji
vb. IV. Refl. A-si schimba gandul, parerea sau hotararea, a reveni asupra unei hotarari luate. (In legatura cu "a se gandi") A reflecta bine, a chibzui indelung. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*razgandi
vb. IV. Refl. A-si scoate, a-si lua de pe cap broboada, basmaua, naframa etc. [im] (by 7W8S1e1r10g10i3o)*dezbrobodi
vb. IV. Refl. A slabi foarte mult, a avea obrajii descarnati, a ajunge sa i se vada oasele; a imbatrani sau a parea batran. Tranz. Fig. (Despre obiecte) A se stramba, a se deforma, a se incovoia, a se turti; a se coscovi, a se scoroji. - Et. nec.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*scofalci
vb. IV. Refl. A sta comod pe ceva sau undeva, intinzandu-si corpul in voie. A trai comod, in belsug; a huzuri, a se desfata. [Prez. ind. si: ] - Din magh. "a balabani, a atarna".(by 15W15S8e9r2g2i11o)*lafai
vb. IV. Refl. A sta la indoiala, a sovai, a ezita sa faca ceva. A se da inapoi de la ceva, a se feri de ceva. - Din .(by 8W8S1e1r10g10i3o)*codi
vb. IV. Refl. A starui cu incapatanare intr-o atitudine; a se incapatana; a persevera. - Din (by 10W4S4e12r12g6i6o)*indaratnici
vb. IV. Refl. A suferi, a fi cuprins de plictiseala, a avea un gol sufletesc; a-i fi urat, a lancezi. A se satura (de cineva sau de ceva), a nu-i mai face placere. Tranz. A supara, a enerva, a irita, a agasa. - Din ngr. (aor. lui (by 10W10S3e4r12g12i6o)*plictisi
vb. IV. Refl. A suferi de constipatie sau de disurie. (din sl. = a inchide)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*zapri
vb. IV. Refl. A tremura si a se strange, a se ghemui de frig; a dardai. - Et. nec.(by 14W7S8e8r1g1i10o)*zgribuli
vb. IV. Refl. A vorbi plangandu-se, jeluindu-se, vaicarindu-se. Fig. A scoate sunete jalnice, plangatoare. Tranz. A jeli, a deplange, a compatimi pe cineva. Refl. (Inv.) A se plange de cineva; a reclama. [Prez. ind. si: ] - Din sl. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*tangui
vb. IV. Refl. (Despre animale) A deveni salbatic. Refl. (Despre plantatii, terenuri etc.) A se paragini. Refl. (Despre locuri, tinuturi) A deveni salbatic, pustiu, nelocuit, inaccesibil. Refl. (Despre oameni) A cadea in salbaticie, in primitivism. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina salbatic, nesociabil, retras, izolat. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din (by 4W12S13e6r6g14i15o)*salbatici
vb. IV. Refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se inmulti. Tranz. A creste animale, a face sa se inmulteasca. Tranz. Fig. (Fam.) A aduna, a economisi bani, a-si spori banii adunati. Tranz. A semana, a ingriji si a raspandi cultura unei plante; a ingriji plantele ca sa creasca si sa se inmulteasca. Refl. (Despre plante) A se inmulti, a se extinde (spontan sau prin cultivare) pe un anumit teritoriu. - Din bg. scr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*prasi
vb. IV. Refl. (Despre animale, plante sau parti ale lor) A se opri din crestere, din dezvoltare sau a degenera din punct de vedere biologic (din cauza unor conditii neprielnice). - Et. nec.(by 15W8S9e2r2g3i11o)*pipernici
vb. IV. Refl. (Despre anumite alimente, in special despre carne, aluaturi etc.) A deveni sau a face sa devina fraged. - Din .(by 15W15S8e8r2g2i10o)*fragezi
vb. IV. Refl. (Despre butoaie, putini etc.) A avea doagele desfacute, departate una de alta, rupte. Tranz. Fig. (Despre voce) A suna ragusit. - Din (by 6W14S15e8r8g9i2o)*dogi
vb. IV. Refl. (Despre cai) A-si pierde potcoavele. Tranz. A scoate unui animal potcoavele. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*despotcovi
vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre padure) A-si pierde frunzele. Tranz. A despuia de frunze. [|in].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*desfrunzi
vb. IV. Refl. (Despre corp sau muschi, despre fiinte) A nu mai fi teapan sau intepenit; a-si recapata elasticitatea. - Din + [in].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*destepeni
vb. IV. Refl. (Despre dulceturi, miere etc.; la pers. 3) A capata o ingrosare specifica datorita cristalizarii zaharurilor continute. Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A-si pierde vigoarea, energia, vioiciunea gandirii; a se ramoli. Tranz. Fig. (Rar) A indulci tonul sau timbrul vocii; a face mieros. - Din ngr. (viitorul lui ).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*zaharisi
vb. IV. Refl. (Despre fiinte) A se imbulzi, a se ingramadi (intr-un spatiu restrans); a (se) ghemui. Tranz. A baga, a vari pe cineva sau ceva intr-un loc stramt. A inconjura pe cineva din toate partile, limitandu-i spatiul de miscare. [Prez. ind. si: ] - suf.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*inghesui
vb. IV. Refl. (Despre fiinte) A se incalzi la soare. Tranz. A expune ceva la soare (pentru a face sa se coaca sau sa se usuce). - Din (by 11W11S4e4r13g13i6o)*sori
vb. IV. Refl. (Despre fiinte) A se lungi intr-o pozitie comoda (pentru a se odihni). Intranz. A sta culcat, a lenevi. - Cf. %tologi.%(by 13W6S6e14r15g8i8o)*tolani
vb. IV (refl.) (despre gatlej) a se inflama, a se irita. (despre oameni) a ragusi. (despre oameni) a se sforta sa inlature iritarea gatului printr-o tuse usoara; a-si drege glasul.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*stiri
vb. IV. Refl (Despre imbracaminte, carti etc.) A se invechi si a se rupe; a se uza; a se zdrentui. Tranz. A purta rau; a degrada, a strica. - Et. nec.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*jerpeli
vb. IV. Refl. (Despre lumina, caldura etc.) A se imprastia in toate partile sub forma de unde, emanatii, vapori etc.; a se degaja. Tranz. A transmite, a propaga lumina, caldura etc. Refl. (Despre stiri, vesti, publicatii) A se difuza, a deveni cunoscut. (Despre lichide) A se intinde pe o suprafata mare. Refl. si tranz. (Despre fiinte) A porni sau a determina sa porneasca in directii diferite; a (se) razleti, a (se) imprastia. - Din sl.(by 1W1S1e10r10g3i3o)*raspandi
vb. IV. Refl. (Despre nave) A se inclina transversal din cauza unei sparturi sau a repartitiei neuniforme a incarcaturii. Tranz. A inclina transversal o nava mica pentru a descoperi o parte a carenei in vederea curatarii sau a reparatiei acesteia. - Et. nec.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*canarisi
vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni garbov; a se cocarja. Tranz. fact. - Din .(by 13W13S7e7r15g1i9o)*garbovi
vb. IV. Refl. (Despre oameni) A lua o atitudine amenintatoare, a deveni furios; a se mania, a se infuria; a tipa, a se rasti la cineva. Tranz. (Despre pasari, animale) A-si infoia, a-si zbarli penele, parul. A ciufuli parul unei persoane. Refl. (Despre unele alimente) A incepe sa fermenteze, sa se altereze, capatand un aspect si un gust neplacut, specific; a se acri, a se strica. Fig. (Fam.) A se da peste cap, a se strica. - Et. nec. Cf. %borsi%.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*zborsi
vb. IV. Refl. (Despre oameni) A-si pierde puterea de gandire, inteligenta, a deveni prost; a se tampi. (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturala, afectata, plina de mofturi, de pretentii; (fam.) a se fandosi, a se izmeni . Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda cumpatul, dreapta judecata; a (se) zapaci. (Despre lucruri) A-si pierde din calitati, din valoare, a nu mai corespunde scopului. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva in eroare, a-l duce cu vorba; a pacali, a insela. - Din (by 15W8S8e2r2g10i11o)*prosti
vb. IV. Refl. (Despre oameni sau despre fata, privirea lor) A se intuneca, a se intrista. Tranz. A lua o infatisare severa; a se incrunta. Fig. (Despre cer) A se acoperi cu nori; (despre timp) a deveni neguros, intunecat, inchis, ploios. Tranz. A da o nota de tristete; a innegura. [Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*posomori
vb. IV. Refl. (Despre obiecte de acelasi fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar fata de celalalt (in timp sau in spatiu). (Despre oameni) A deveni mai putini la numar. Refl. si tranz. A fi, a deveni sau a face sa fie, sa devina mai putin des sau mai putin compact. Tranz. A incetini ritmul unor actiuni. Expr. = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decat de obicei, a incetini ritmul unei activitati, a o lasa mai domol. (sau = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. - Din (by 11W11S5e5r13g14i7o)*rari
vb. IV. Refl. (Despre obiecte de panza, stofa etc.) A se rupe, a se sfasia; a se preface in zdrente. Tranz. [Var.: vb. IV] suf. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*zdrentui
vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A incepe sa zareasca, sa vada bine; a se limpezi. [|im](by 5W6S14e14r8g8i1o)*despaienjeni
vb. IV. Refl. (Despre par, blana, pene etc.; la pers. 3) A se ridica (sau a da impresia ca se ridica) in sus (de spaima, de manie etc.); a se amesteca dezordonat, a se incalci. Tranz. Tranz. A rascoli; a agita (suprafata unei ape). Refl. Fig. (Despre fiinte) A se supara, a se mania, a se zborsi. Refl. Fig. (Despre vreme; la pers. 3) A se strica, a se inrautati. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*zbarli
vb. IV. Refl. (Despre pasari) A-si face cuibul undeva; a-si face loc in cuibar. Fig. (Despre oameni si despre animale) A se aseza cat mai bine intr-un loc; a se ghemui. Fig. A se adaposti. Fig. A se aciua, a se pripasi. Tranz. (Rar) A aseza gainile in cuibar. Tranz. A musuroi porumbul, cartofii etc. - Din .(by 3W11S12e5r5g13i14o)*cuibari
vb. IV. Refl. (Despre picioare) A se lovi, a se impiedica unul de altul in mers; (despre oameni) a merge clatinandu-se, impiedicandu-se. P. anal. (Despre limba) A se incurca in timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele. A se amesteca, a se incurca, a se incalci. Tranz. si refl. A (se) incolaci. [Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*impletici
vb. IV. Refl. (Despre piele) A face zbarcituri; a se strange in cute, a face riduri; a se increti, a se rida. Expr. (Intranz.) = a stramba din nas, v. = a se incrunta. (Rar) A se inchirci, a se crispa. - Cf. bg. %barca%.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*zbarci
vb. IV. Refl. (Despre plante) A se vesteji, a pali; a se ingalbeni. Tranz. Fig. (Despre persoane) A-si pierde culoarea, prospetimea fetei; a se fana, a se trece; a-si pierde puterea, vigoarea, a se vlagui. [Var.: (inv. si reg.) vb. IV] - Din rus. "a se pipernici".(by 9W3S3e3r12g12i5o)*ofili
vb. IV Refl. (Despre plante sau animale din specii diferite) A se incrucisa, a se amesteca. - Din .(by 9W9S3e3r11g12i5o)*corci
vb. IV. Refl. (Despre substante grase; la pers. 3) A se inchega, a se solidifica (prin racire). (Pop.; despre apa si alte lichide) A ingheta. Tranz. A seca o fantana (pentru a o curata). Fig. A secatui pe cineva sau ceva de...; a istovi, a epuiza. - Din sl. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*slei
vb. IV. Refl. (Despre tricotaje de lana) A se face des, indesat ca pasla. Tranz. Tranz. (Despre par sau barba) A acoperi fata, crescand des (ca pasla). - .(by 8W1S2e10r10g4i4o)*impasli
vb. IV. Refl. (Despre urechi) A se face bleg . (Despre oameni) A deveni bleg ; a se bleojdi^2. - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*blegi
vb. IV. Refl. (Despre urechile oamenilor si ale animalelor) A atarna in jos (din cauza marimii lor); a se pleosti. . - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*clapaugi
vb. IV. Refl. (Despre vinuri) A se transforma in otet; a se inacri. Fig. (Rar) A deveni aspru, manios, sever; a se supara, a se mania. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din (by 8W8S9e2r2g11i11o)*oteti
vb. IV. Refl. (Despre vin, zeama de varza etc.) A deveni balos. - Din (by 1W1S9e9r3g3i3o)*balosi
vb. IV. Refl. (Fam.) A avea o comportare afectata, plina de mofturi, de pretentii; a se fasoli, a se izmeni. - Din ngr. (aor. (by 13W6S6e7r15g15i8o)*fandosi
vb. IV. Refl. (Fam.) A consuma sprit^1 sau alte bauturi alcoolice; a se ameti, a se imbata. suf.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*spritui
vb. IV. Refl. (Fam.) A plange fara motiv sau a se preface ca plange; a se smiorcai. A face mofturi, nazuri, fasoane; a se fandosi. - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sclifosi
vb. IV. Refl. (Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se cara, a o sterge. Tranz. (Reg.) A cara . Expr. (sau etc.) sau (intranz.) (sau etc.) = a da cuiva lovituri multe si indesate cu pumnul (sau cu palma, cu ciomagul etc.), a bate tare pe cineva. - Probabil din expr. tc. (literal "trage-ti caruta"), influentata de (by 10W10S3e4r12g12i6o)*carabani
vb. IV. Refl. (Fam.) A se deprinde, a se indulci cu sau la ceva; a prinde gust de ceva, a se deda cu binele. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*dedulci
vb. IV. Refl. (Fam.) A se fandosi. - Probabil din [a face] (si apropiat prin etimologie pop. de (by 3W11S11e5r5g13i13o)*fasoli
vb. IV. Refl. (Fam.) A se fuduli, a se fali. - Cf. tc. %firlandi% "a se ridica brusc".(by 15W8S8e1r2g10i10o)*furlandisi
vb. IV. Refl. (Fam.) A se pocai; a se cai. [Var.: vb. IV] - Din v. sl. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*spasi
vb. IV. Refl. (Fam.) A se purta fara naturalete, cu mofturi; a se fandosi. A se uita urat, a se stramba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. - Din sl. "a schimba".(by 12W12S6e6r14g15i8o)*izmeni
vb. IV. Refl. (Fam.) A se rasti la cineva, a ameninta pe cineva. - Din (by 1W1S9e9r3g11i12o)*ratoi
vb. IV. Refl. (Fam.) A-si ingriji in mod deosebit (si exagerat) infatisarea si tinuta; a se gati, a se dichisi (excesiv). suf. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*spilcui
vb. IV. Refl. (Fam.) A-si pierde puterea de judecata; a innebuni, a se sminti. a se zapaci, a se tacani. - Cf. scr. %ciknuti%.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*ticni
vb. IV. Refl. (Fam.) A-si pierde vlaga; a slabi; a se sfriji. A se degrada, a se strica, a se jerpeli, a se invechi. - Din (derivat regresiv).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*jigari
vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se invechi, a se uza, a se deteriora (prin intrebuintare indelungata); (despre fiinte) a-si pierde puterile, vigoarea, sanatatea; a se ramoli. [Var.: vb. IV] - Din (derivat regresiv).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*rablagi
vb. IV. Refl. (Fam. si depr.) A avea o impresie exagerat de buna despre propriile insusiri (si a face caz de ele); a se lauda. - Din .(by 8W1S2e10r10g4i4o)*grozavi
vb. IV. Refl. (Grecism inv.) A se distra, a petrece , a se amuza. - Din ngr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*eglindisi
vb. IV. Refl. impers. A se raspandi un zvon, a circula vestea; a se scorni. Tranz. A face sa sune, sa rasune (ceva). Intranz. (Despre ape, vant) A susura, a murmura. - Din .(by 2W10S10e4r4g12i13o)*zvoni
vb. IV. Refl. (In conceptiile religioase) A-si marturisi pacatele savarsite, a se cai si a cauta sa obtina iertare prin post si rugaciuni. A manifesta parere de rau, a avea remuscari, a se cai pentru o fapta, o greseala etc. Tranz. fact. A face pe cineva sa-si marturiseasca pacatele sau greselile si sa se caiasca de ele. A deveni adept al anumitor secte religioase crestine. - Din sl. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*pocai
vb. IV. Refl. (In practicile Bisericii crestine) A marturisi unui duhovnic greselile faptuite spre a obtine iertarea lor. Tranz. (Despre duhovnici) A asculta marturisirea greselilor faptuite de un credincios. Refl. si tranz. A marturisi cuiva o taina; a (se) destainui. [Var.: (inv.) (reg.) vb. IV] - Din sl. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*spovedi
vb. IV. Refl., Intranz. (Reg.) A se plange; a se boci, a se vaicari. Refl. (Pop. si fam.) A umbla sau a se agita fara rost. - Dupa ucr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*frasui
vb. IV. Refl., intranz. si tranz. A actiona sau a face pe cineva sa actioneze (mai) repede; a-si iuti sau a face sa-si iuteasca miscarile, mersul. Tranz. A face ca o treaba, un fenomen etc. sa se intample, sa se savarseasca mai repede; a urgenta, a zori, a iuti, a accelera, a devansa. Refl. A actiona, a face ceva prea in graba si fara prea multa chibzuiala; a se pripi. - Din bg. (se).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*grabi
vb. IV. Refl., intranz. si tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) alb. A trata produsele textile cu agenti oxidanti sau reducatori pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugand pigmentii naturali. A colora usor in albastru un produs textil pentru a obtine un efect de alb intens. A decolora, partial sau total, un anumit produs. Intranz. A incarunti; a imbatrani. Intranz. A iesi in evidenta, a se contura (din cauza culorii albe). Fig. A straluci. - Din .(by 5W14S14e14r8g8i1o)*albi
vb. IV refl. (inv.) a descaleca; a merge pe jos. a face, a sili sa descalece, sa ramana pe jos.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*pedestri
vb. IV refl. (inv.) a deveni netrebnic; a se inrai, a se ticalosi.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*netrebnici
vb. IV refl. (inv.) a deveni sireap, a se salbatici. (fig.; in forma: ) a se razvrati; a se atata.(by 12W6S6e14r15g15i8o)*sirepi
vb. IV refl. (inv.) a-i fi greata, scarba (de ceva sau de cineva); a se ingretosa, a se scarbi.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*scarandivi
vb. IV. Refl. (Inv.) A inceta sa mai poarte haine de doliu. - Din + .(by 1W1S10e10r3g3i12o)*descerni
vb. IV refl. (inv.) a se aseza, a se stabili (undeva, la curtea cuiva).(by 14W14S8e8r1g1i10o)*incurti
vb. IV refl. (inv.) a se ciocni, a se izbi unul de altul. (fig.) a se contrazice.(by 9W3S3e3r12g12i5o)*intreciocni
vb. IV refl. (inv.) a se constata in mai multe randuri; a se repeta.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*prilepsi
vb. IV refl. (inv.) a se da in dragoste cu cineva, a se ingurlui. a se uni cu cineva pentru anumite interese.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*intalalui
vb. IV refl. (inv.) a se darui, a se consacra, a se devota (unei cauze).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pominoci
vb. IV refl. (inv.) a se intrista, a se supara. a se scarbi, a se dezgusta.(by 8W8S1e1r10g10i10o)*scarbelui
vb. IV. Refl. (Inv.) A se lega, a se agata de cineva, a se tine de capul cuiva cu dusmanie. A nu lasa din stapanire ceea ce a cucerit odata. - Din ngr. (|aor|aorist|. lui ).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*acolisi
vb. IV refl. (inv.) a se milostivi, a se indura; a-si manifesta bunavointa, generozitatea.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*proerisi
vb. IV refl. (inv.) a se polariza, a se aduna, a se strange, a se concentra in jurul cuiva sau a ceva.(by 4W4S12e13r6g15i15o)*polarisi
vb. IV. Refl. (Inv.) A se preface, a se fatarnici. - Din (inv. "fatarnicie" < ).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*fatari
vb. IV refl. (inv.) a se preface in om, a lua chip omenesc; a se incarna, a se intrupa, a se impelita.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*inomeni
vb. IV refl. (inv.) a se schimba, a se transforma (la fata), a se transfigura.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*preobrazui
vb. IV refl. (inv.) a se simti atins, jignit; a se formaliza (de ceva), a se supara (in urma unei jigniri); a se picarisi.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pichirisi
vb. IV refl. (inv.) a se simti jignit, insultat; a se supara (in urma unei jigniri).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*picarisi
vb. IV refl. (inv.) a se supara. a se plange (de cineva), a-si exprima nemultumirea (fata de cineva). a dusmani, a purta pica cuiva.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*paraponisi
vb. IV refl. (inv.) a se supune (cineva), a da ascultare (cuiva), a asculta (de sau pe cineva).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*povinui
vb. IV. Refl. (Inv.) A se trage, a-si avea originea, a proveni. - Din (derivat regresiv).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*obarsi
vb. IV refl. (inv.) a-si impune un canon; a se pocai. a se trudi, a se stradui, a munci din greu.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*podvigui
vb. IV refl. (inv.) a trage sau a face sa traga invataminte, foloase din ceva. (refl.) a se sfatui.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*polzui
vb. IV. Refl. (Inv. si fam.) A imbatrani, a se ramoli. A se imbata. [Var.: vb.IV] - Cf. %matuf%.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*matofi
vb. IV. Refl. (Inv. si fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a intrebuinta in mod nejustificat cuvinte si expresii franceze. Tranz. A introduce, fara necesitate, in limba cuvinte si expresii franceze. - Din .(by 10W4S4e12r13g6i6o)*frantuzi
vb. IV. Refl. (Inv. si pop.) A se lasa prada deznadejdii sau durerii; a se necaji, a se amari, a deznadajdui. Tranz. (Inv.) A deplange, a jeli. Tranz. (Inv.) A asupri, a impila, a oprima. - Din (by 11W5S5e13r14g14i7o)*obidi
vb. IV (refl.; inv. si reg.) a se chinui; a se istovi. (fig.; reg.; despre oameni; in forma: ) a chinui, a cauza o durere insuportabila, a seca, a epuiza (sufleteste). (inv. si reg.) a nimici. (reg.; despre fiinte) a stalci, a bate zdravan. (reg.) a muri. (reg.) a omori. (refl.; fig.; inv. si reg.) a se ruina. (reg.; despre bani) a stoarce. (reg.; despre oameni) a strange, a aduna laolalta. (reg.; despre lucruri de mancare; in forma: ) a lua fara mila, distrugand, rupand; a stinge. (reg.; in forma: ) a fura.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*stori
vb. IV. Refl. (Inv. si reg.) A se descotorosi. - Cf. bg. %kurtulisvam.% (by 11W5S5e13r14g7i7o)*cotorosi
vb. IV. Refl. (Inv. si reg.) A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se incalzi prea tare. Fig. A fi chinuit, torturat de ceva, a se framanta, a se perpeli. - Din sl.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*prigori
vb. IV (refl.; inv. si reg.) a se intampla, a se petrece; a aparea, a se ivi. (inv.) a pricinui, a prilejui. (refl.; inv. si reg.; despre oameni) a se nimeri. (refl.; inv.) a cauta sau a gasi un moment favorabil, oportun.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*prilegi
vb. IV refl. (inv. si reg.) a se intovarasi, a se asocia. (reg.) a se casatori.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*soti
vb. IV (refl.; inv. si reg.) a se scortosa. (inv.; despre carte) a lega, a cartona.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*scorti
vb. IV. Refl. (Inv. si reg.) A se vaita, a se vaicari, a se tangui. [Prez. ind. si: - Var.: vb. IV] - Din (by 10W3S4e12r12g5i6o)*olecai
vb. IV. Refl. (Inv. si reg.) A-si spune vorbe de dragoste; a se dezmierda unul pe altul.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*olastisi
vb. IV. Refl. (Inv. si reg.) A slabi foarte mult; a fi istovit de foame. - Et. nec.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*pocalti
vb. IV refl. (inv. si reg.; despre oameni, fiinte) a se aduna pentru a forma un palc; a se strange gramada; a se ingloti.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*palcui
vb. IV. Refl. (Mai ales la pers. 3) (Despre lemn, piele, hartie sau obiecte facute din ele) A se usca foarte tare, a se deteriora, a se strica (la suprafata) deformandu-se, cojindu-se. (Despre vopsele, tencuieli si despre obiectele pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafata) prin umflare, cojire etc. din cauza conditiilor de mediu; a se coscovi, a se coji, a se burdusi. (Despre pielea corpului unor fiinte) A se coji, a se descuama; a se zbarci, a se crapa din cauza uscaciunii. P. ext. (Despre oameni sau parti ale lor) A slabi foarte mult; a se scofalci. - Pref. + (reg. "a (se) coscovi"). (by 2W11S11e4r5g13i13o)*scoroji
vb. IV. Refl. (Mold.) A se juca, sarind si alergand; a fi neastamparat; a zburda; a se zbantui; a se zbengui. (din , cf. ) [def. si ](by 13W6S6e15r15g8i9o)*zbihui
vb. IV. Refl. (Pop.) A ajunge la o situatie (materiala) buna, a realiza un castig (fara a munci); a se imbogati. Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. A invata, a se instrui. [Var.: vb. IV] - Din ngr. (viit. lui ).(by 5W14S14e7r7g1i1o)*pricopsi
vb. IV. Refl. (Pop.) A deveni palid, tras la fata. - Din (cu sensul dupa ).(by 7W15S1e1r9g10i3o)*galbeji
vb. IV refl. (pop.) a se ameti de bautura, a se imbata, a se afuma. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*chirchili
vb. IV. Refl. (Pop.) A se apleca intr-o parte; a deveni stramb; a se inclina. Tranz. si refl. A (se) pravali; a (se) narui. - Cf. magh. %hajolni%.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*hai
vb. IV refl. (pop.) a se aseza pe vine, a sta pe ciuci, a se starci, a se strange, a se face ghem, a se ghemui. a strange laolalta, a turti, a mototoli, a totoliti, a boti. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*ciuci
vb. IV refl. (pop.) a se imbolnavi. a-si face de cap. a vindeca de o boala.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*razboli
vb. IV. Refl. (Pop.) A se imbolnavi de hernie. Fig. A se ramoli (de batranete). - Din (by 8W1S1e10r10g3i4o)*bosorogi
vb. IV. Refl. (Pop.) A se ivi numai cu capul, a se arata putin, pentru un moment sau pe furis. A se uita la ceva pe furis sau in fuga, a arunca o privire fugara si curioasa. - Cf. %itii%.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*iti
vb. IV. Refl. (Pop.) A se mania, a se infuria; a se rasti la cineva. Refl. si tranz. A (se) mahni, a (se) supara. A se inspaimanta, a se ingrozi. A face grimase, a se stramba (din cauza unei bauturi sau a unei mancari neplacute la gust). [Var.: vb. IV.] - Din bg.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*otari
vb. IV. Refl. (Pop.) A se strange, a se ghemui (pentru a nu fi vazut); a se chirci. - Cf. magh. %csucsulni% "a sedea turceste".(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ciuciuli
vb. IV refl. (pop.) a se usura, a se potoli, a-si descarca necazul. a se razbuna.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*destoi
vb. IV. Refl. (Pop.; despre ape) A se revarsa in timpul dezghetului; a inunda prin dezghet. - Din .(by 3W12S12e5r5g14i14o)*zapori
vb. IV. Refl. (Pop.; despre boabele de cereale) A se zbarci, a se pipernici. (Despre oameni) A se galbeji, a deveni slabanog. - Din (by 13W6S6e14r15g8i8o)*sistavi
vb. IV. Refl. (Pop.) (Despre lapte) A se altera, a se acri. (Despre vopsele) A-si pierde culoarea, stralucirea. Fig. (Despre oameni) Adeveni slab, palid, fara putere. - Din (by 6W7S15e15r9g9i2o)*sarbezi
vb IV refl. (pop.; despre oameni si animale) a se strange ghemuindu-se, a se chirci, a se starci, a se ghemui.(by 13W6S7e7r15g15i9o)*cimpi
vb. IV. Refl. (Pop.; despre vite) A se pierde, a se departa de card sau de turma; (despre oameni) a se desparti, a se izola de ai sai; a se instraina. - Din (by 12W5S5e14r14g7i7o)*razni
vb. IV. Refl. (Pop. si fam.) A se ameti de bautura; a se chercheli; a se zapaci. - Din (by 7W8S1e1r10g10i3o)*turlaci
vb. IV. Refl. (Pop. si fam.) A se imbraca cu ingrijire exagerata; a se dichisi, a se gati. Tranz. A netezi, a lustrui; a aplica un strat de scliviseala pentru a netezi si a impermeabiliza. - Din ngr. (viit. lui ).(by 15W1S1e9r10g3i3o)*sclivisi
vb. IV. Refl. (Pop. si fam.) A se imbraca ingrijit; a se gati frumos si curat, a se ferchezui; (|peior|peiorativ|.) a se gati prea mult. Tranz. A potrivi ceva cu migala; a aranja (cu toate dichisurile). - Din ngr. (|aor|aorist|. lui %diiko%). (by 5W13S13e6r7g15i15o)*dichisi
vb. IV. Refl. (Pop. si fam.) A se tangui, a se vaita, a se caina. (Peior.) A manifesta o falsa desperare. [Var.: (reg.) vb. I] - Din .(by 3W3S11e12r5g5i14o)*vaicari
vb. IV (refl.; pop. si fam.; despre animale si plante) a deveni sau a ramane mic, nedezvoltat; a se chirci, a se pipernici. (reg.; despre oameni) a duce o viata modesta, grea. (reg.) a (se) rani in razboi.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*prizari
vb. IV. Refl. (Rar) A deveni natang ; a se prosti, a se tampi. (Pop.) A se incapatana, a se indaratnici; a se indarji, a se inversuna. - V. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*natangi
vb. IV. Refl. (Rar) A deveni peltic; a vorbi cu greutate, neclar (ca un peltic). - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*peltici
vb. IV. Refl. (Rar) A deveni zvapaiat, zburdalnic; a se agita, a se zvarcoli. - Din (derivat regresiv).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*zvapaia
vb. IV. Refl. (Rar) A se acoperi cu pacla, a capata un aspect tulbure; a-si pierde claritatea. - (by 7W7S1e1r9g10i3o)*impacli
vb. IV. Refl. (Rar) A se asimila cu populatia de limba germana, a adopta modul de viata nemtesc; a se occidentaliza. A adopta moda vestimentara occidentala; a se imbraca oraseneste. - Din (by 9W3S3e11r12g5i5o)*nemti
vb. IV. Refl. (Rar) A se face schimnic. Intranz. A duce o viata de schimnic, a trai ca un schimnic. - Din (by 13W13S7e7r7g1i1o)*schimnici
vb. IV. Refl. (Rar) A se murdari, a se acoperi, a se intina cu scarna. A defeca. - Din .(by 4W4S13e13r6g7i15o)*scarnavi
vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca in fata cuiva in semn de salut; a se inchina. - Din (by 1W9S9e3r11g11i5o)*temeni
vb. IV. Refl. (Rar; despre animale) A manifesta neastampar; a se framanta, a se agita. - Din (by 10W3S3e12r12g5i5o)*nabadai
vb. IV. Refl. (Rar; despre fete) A se comporta baieteste. - Din (by 14W14S8e8r1g1i10o)*baieti
vb. IV. Refl. (Rar, despre nori) A se ingramadi ca niste bolovani. Tranz. (In expr.) = a holba, a casca ochii. - Din .(by 4W12S12e5r6g14i14o)*bolovani
vb. IV. Refl. recipr. A ajunge la o intelegere, a cadea de acord, a se intelege cu cineva. Refl. (Pop.) A se angaja, a se tocmi. Refl. A se declara de acord cu ceva, a consimti la ceva. Refl. recipr. (Pop.) A trai in buna intelegere cu cineva, a se intelege, a se impaca. Tranz. A acorda cuiva ceea ce cere; a permite, a ingadui. A permite cuiva sa lipseasca (pentru scurt timp) de la serviciu, de la scoala, de la cazarma etc. - (by 11W4S5e13r13g7i7o)*invoi
vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteala (cuiva), a limpezi cu cineva o situatie, a lamuri o neintelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. - Et. nec.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*rafui
vb. IV. Refl. recipr. A discuta asupra pretului unei marfi, pentru a cadea la invoiala; a se targui. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) angaja ca sluga, lucrator etc. Tranz. A inchiria un obiect, un mijloc de transport etc. Tranz. (Inv.) A pune ordine; a orandui, a aranja. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. Tranz. (Inv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. - Din sl. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*tocmi
vb. IV. Refl. recipr. A fi sau a deveni ruda cu cineva; a se innemuri. Fig. A avea caractere (esentiale) comune cu cineva sau cu ceva. - (by 6W14S14e8r8g1i1o)*inrudi
vb. IV. Refl. recipr. A intra in vrajba cu cineva, a se dusmani cu cineva, a se invrajmasi. Tranz. A semana vrajba, a face sa se dusmaneasca, a invrajmasi. Tranz. si refl. A (se) infuria, a (se) mania, a (se) intarata. - (by 3W11S11e4r5g13i13o)*invrajbi
vb. IV. Refl. recipr. A se face cuscru cu cineva; a fi sau a deveni ruda prin alianta cu cineva. - (by 2W2S11e11r4g4i13o)*incuscri
vb. IV. Refl. recipr. A se incaiera cu cineva in gluma. - Cf. magh. %horsolni%.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*harjoni
vb. IV. Refl. recipr. (Despre doua sau mai multe persoane) A se sfatui impreuna, a se consulta. - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*consfatui
vb. IV. Refl. recipr. (Fam.) A se certa cu cineva pentru nimicuri fara a-si spune vorbe grele, a se impunge cu vorba; a se ciorovai. Tranz. A certa pe cineva in mod repetat sau insistent. - Cf. sas. %schanden%.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*ciondani
vb. IV. Refl. recipr. (Fam.) A se certa cu cineva pentru nimicuri si fara a-si spune cuvinte grele; a se ciondani. - Et. nec.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ciorovai
vb. IV. Refl. (recipr.) intranz. si tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (facand zgomot). Tranz. A lovi ouale rosii unul de altul cu unul dintre capete, conform traditiei legate de sarbatoarea Pastilor. Tranz. (Despre pui) A sparge coaja oului in care s-a format, pentru a iesi din el. Tranz. A lovi usor unul de altul paharele de bautura, in semn de urare. Tranz. A lovi un obiect fragil, producandu-i o crapatura, o plesnitura; a face sa crape, sa plesneasca. Refl. recipr. Fig. (Despre interese, idei etc.) A fi sau a veni in contradictie. Refl. recipr. Fig.(Despre armate adverse; rar, despre oameni) A se incaiera, a se bate. - Cf. bg. %cukna%, ucr. %koknuti%.(by 12W12S5e6r14g14i15o)*ciocni
vb. IV. Refl. (recipr.) (Inv.) A avea mania de a se duela. - Din (derivat regresiv). (by 3W3S11e11r5g5i13o)*duelgi
vb. IV. Refl. recipr. (Inv. si reg.) A se invecina, a se margini. - Din (by 15W8S8e2r2g10i10o)*megiesi
vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se inrudi cu cineva printr-o relatie de cumetrie, a deveni cumatru cu cineva. - Din (by 10W3S4e12r12g6i6o)*cumetri
vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A intra in relatii de dragoste cu cineva; a se giugiuli. [Prez. ind. si: ] - (by 12W5S6e14r14g8i8o)*ingurlui
vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A lega tovarasie cu cineva; a se intovarasi, a se asocia. - Din (by 7W15S1e9r9g3i3o)*ortaci
vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A pune ramasag. - Din (derivat regresiv).(by 11W11S4e4r13g13i6o)*ramasi
vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A se inrudi prin cumetrie; a se cumetri. - (by 5W5S13e14r7g7i1o)*incumetri
vb. IV. Refl. recipr. (Si fig.) A purta razboi^1, a se lupta, a se bate. - Din (by 12W5S5e13r14g7i7o)*razboi
vb. IV. Refl. recipr. si tranz. A (se) lega prin logodna; a (se) angaja solemn pentru o casatorie viitoare; a (se) credinti. - Din sl. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*logodi
vb. IV. Refl. recipr. si tranz. A (se) lega printr-o dragoste frateasca, a (se) imprieteni. Intranz. (Despre plante) A da nastere la lastari, a fi in faza de infratire . - (by 1W1S9e3r3g3i12o)*infrati
vb. IV. Refl. recipr. si tranz. (Pop.) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. Refl. recipr. A se hartui, a se tachina. Intranz. Fig. A face zgomot, zarva, agitatie. Tranz. (Inv.) A infrunta; a probozi. - Din sl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*sfadi
vb. IV. Refl. (Reg.) A cadea la invoiala; a se intelege, a se invoi. - Din magh.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*alcatui
vb. IV refl. (reg.) a deveni palid, a se face pamantiu. a se stabili definitiv undeva; a se impamanteni.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pamanti
vb. IV. Refl. (Reg.) A fi cuprins de ciuda; a se inciuda. (Inv.) A se mira, a se minuna (Inv.) A se framanta (sufleteste), a se zbuciuma; a fi nelinistit. - Din sl.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*ciudi
vb. IV. Refl. (Reg.) A nu se indura sa cheltuiasca; a se zgarci, a se scumpi. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se harsai . - Et. nec.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*harsi
vb. IV refl. (reg.) a nu se putea hotari la o actiune, a sovai, a se socoti.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*cincadi
vb. IV. Refl. (Reg.) A rade mult, prosteste, fara rost. A se harjoni, a cocheta. A se mira, a se holba. - Cf. bg. %hlezjase%.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*hlizi
vb. IV refl. (reg.) a scapa de cineva, a se descotorosi, a se coroti, a se debarasa, a se elibera, a se lepada. a se cara, a o sterge.(by 12W5S6e14r14g15i8o)*cortorosi
vb. IV refl. (reg.) a se agata ca sa ajunga mai sus; a se aburca, a se cocota. a se cazni, a se trudi, a se opinti, a se indarji. a se ratoi, a se cotofeni, a infrunta (pe cineva).(by 2W11S11e4r5g5i13o)*cotobani
vb. IV refl. (reg.) a se ameti, a se chercheli, a se imbata, a se afuma.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ciocsi
vb. IV refl. (reg.) a se ameti de bautura; a se chercheli, a se imbata.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sumeni
vb. IV. Refl. (Reg.) A se aseza la pamant sprijinindu-se pe unul sau pe amandoi genunchii, a sta pe vine, a se ghemui. - Et. nec.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cinchi
vb. IV refl. (reg.) a se aseza pe vine, a se ciuci (pentru a ridica ceva). a se lua dupa cineva; a urmari (pe cineva).(by 1W1S10e10r10g4i4o)*crampi
vb. IV. Refl. (Reg.) A se baga in apa balacindu-se, improscand apa etc. - Formatie onomatopeica.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*linciuri
vb. IV refl. (reg.) a se balaci in apa, stropind. a se spala cu prea putina apa.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*linciuri
vb. IV refl. (reg.) a se balaci intr-un lichid murdar; a se murdari.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*poncioli
vb. IV refl. (reg.) a se certa, a se sfadi putin, a veni in conflict, a-si arunca vorbe.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*imponci
vb. IV refl. (reg.) a se certa mai domol; a se ciondani, a se ciorovai. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*ciomandi
vb. IV refl. (reg.) a se da peste cap, a se pravali, a se rostogoli, a veni de-a dura (de-a rostogolul, de-a-n boulea). (by 13W13S7e7r15g1i9o)*imboi
vb. IV refl. (reg.) a se dragosti (feciorii si fetele), a se dezmierda, a se honcali.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*hoi
vb. IV refl. (reg.) a se gati, a se dichisi. a se mandri, a se fuduli, a se ingamfa. (activ.) a rasfata, a alinta.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*nielcosi
vb. IV. Refl. (Reg.) A se imbolnavi de sifilis. - Din (putin folosit).(by 3W11S12e12r5g6i14o)*sfrinti
vb. IV refl. (reg.) a se indrepta dintr-o boala, a se intrema, a se inzdraveni. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*injardalui
vb. IV refl. (reg.) a se inmulti, a se spori la numar. a se schimba, a se preface.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*pori
vb. IV refl. (reg.) a se introduce in randul credinciosilor, a se numara printre credinciosi.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*imbiserici
vb. IV refl. (reg.) a se invalui, a-si strange bine imbracamintea pe cap.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*incotroji
vb. IV refl. (reg.) a se masura, a se cumpara; a se obraznici, a-si ridica nasul.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*nasui
vb. IV. Refl. (Reg.) A se muia, a se flescai, a se sfarama; a se molesi. - Et. nec.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*flecui
vb. IV refl. (reg.) a se napusti. a insista. (despre boli) a coplesi, a covarsi.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*naprati
vb. IV refl. (reg.) a se opinti, a face sfortari, a se forta, a se cotopani, a se cotobani. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cutupeni
vb. IV. Refl. (Reg.) A se osteni peste masura, a-si scoate sufletul (muncind, alergand). - Din .(by 9W2S2e10r11g4i4o)*dihani
vb. IV. Refl. (Reg.) A se rasti la cineva, a lua o atitudine amenintatoare. - Din magh. "a ragusi". (by 12W6S6e14r15g8i8o)*racadui
vb. IV. Refl. (Reg.) A se satura, a se plictisi, a se dezgusta, a se scarbi total (de ceva sau de cineva); a se lehametisi, a se lehametui. [Var.: vb. IV] - Din (by 15W15S8e9r2g2i10o)*lehameti
vb. IV. Refl. (Reg.) A se spala mult cu sapun; a se gati, a se dichisi, a se ferchezui. - Cf. %ghili%.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*ghilosi
vb. IV. Refl. (Reg.) A se stramba, a se schimonosi; a face grimase. - Et. nec.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*zgamboi
vb. IV. Refl. (Reg.) A se strica; a se hodorogi. A se imprastia, a se risipi. - Et. nec.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hrentui
vb. IV refl. (reg.) a se sulemeni, a se machia. a-si pune masca, a se masca.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*mascui
vb. IV refl. (reg.) a se supara; a i se acri (de ceva sau de cineva).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sacrati
vb. IV refl. (reg.) a se supara, a se mania, a se infuria, a se burzului.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*imburzului
vb. IV refl. (reg.) a se ului, a se zapaci, a se buimaci, a se incurca. a decadea, a se ramoli.(by 6W14S14e7r8g8i1o)*tesmeni
vb. IV refl. (reg.) a se zbate, a se agita, a se munci, a se trudi. a se tangui, a se vaita, a se vaicari, a se caina. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*cramalui
vb. IV. Refl. (Reg.) A-si astampara in oarecare masura foamea sau setea, a manca sau a bea numai cat sa-si tina zilele. Tranz. (Inv.) A slei de puteri, a istovi pe cineva. - Din sl. , ucr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*zamori
vb. IV. Refl. (Reg.) A-si manifesta supararea, mania; a boci in gura mare. - Din (by 7W15S1e9r9g3i3o)*dramboi
vb. IV. Refl. (Reg.) A-si pierde capul, a se zapaci, a innebuni. - Et. nec. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*ratuti
vb. IV refl. (reg.) a-si strica stomacul; a i se apleca; a-i fi greata (de ceva). a fi secat (de munca), a slabi, a se anemia.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ciumurlui
vb. IV refl. (reg.) a uza de toate mijloacele pentru a parveni, a se folosi de imprejurari.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sfilui
vb. IV (refl.; reg.; despre adunari, petreceri, jocuri) a se sparge, a se termina. (reg.; despre terenuri, nedefrisate, livezi, pasuni) a desteleni. (inv.) a viscoli, a vifori.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*spargui
vb. IV. Refl. (Reg.; despre ape curgatoare) A se opri din curs, a deveni apa statatoare. - Din (by 12W12S5e6r14g14i8o)*taui
vb. IV. Refl. (Reg.; despre barbati; depr.) A avea insusiri sau a adopta atitudini de femeie. - Din (by 4W4S12e13r6g6i15o)*muieri
vb. IV refl. (reg.; despre boli, rani) a se vindeca de la sine, fara tratament.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*posoci
vb. IV refl. (reg.; despre capre si oi) a se impreuna cu masculii lor pentru fecundare.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*parci
vb. IV refl. (reg.; despre copii) a plange inabusit, intretaiat; a scanci.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*schinciui
vb. IV refl. (reg.; despre copii) a se face var cu cineva in prima luni dupa Duminica Tomii.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*invarnici
vb. IV refl. (reg.) (despre copii) a se schimonosi; a se scalambaia. a se afecta, a se fandosi. (despre femei) a se farda exagerat; a se imbraca excentric.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*schilomoni
vb. IV refl. (reg.; despre grau) a ajunge la maturitate inainte de vreme; a se coace prematur; a se pripi.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*strantori
vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a se foi, a se misca fara rost (incomodand pe altii).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sovranti
vb. IV. Refl. (Reg.; despre oameni) A se framanta, a se zvarcoli (in asternut). A se codi, a ezita sa faca ceva. [Var.: vb. IV.] - Et. nec.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*ciosmoli
vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a se strica, a se degrada, a se deterioara, a se paradi, a se rablagi.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*stricati
vb. IV. Refl. (Reg.; despre piele) A se basica, a se umfla in urma unei lovituri. Expr. (Tranz.) (pe cineva) = a bate zdravan (pe cineva). - Din (by 1W9S10e3r3g11i12o)*cosi
vb. IV refl. (reg.) (despre plante) a iesi din pamant, a se ivi. (despre boli) a aparea, a se ivi. (despre copii) a creste, a dezvolta.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*nastimi
vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se paragini. - Din (by 11W4S5e13r13g7i7o)*parlogi
vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri) A se prabusi, a se surpa. - Din (by 6W14S14e8r8g1i2o)*ponori
vb. IV refl. (reg.) (despre vin si poame) a se face astringent, a se acri. a se mania, a se supara, a se necaji; a se vaita.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ciumari
vb. IV refl. (reg., inv.) a intra in relatii de amor cu cineva; a se navadi, a se ingurlui, a se incuiba, a se cuibari.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*incujlui
vb. IV refl. (reg., inv.) a se face frate de cruce cu cineva, a se face fartat cu cineva.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*infartati
vb. IV refl. (reg.) (inv.) a se incumeta, a indrazni. a se stradui, a se trudi.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*navarni
vb. IV refl. (reg., inv.) a se inmulti, a se reproduce, a se prasi.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*imprasili
vb. IV refl. (reg., inv.) a se munci, a se trudi, a se opinti, a se sili, a se zbate, a se sforta, a se chinui (de o boala); a se impotrivi.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*iujdi
vb. IV refl. (reg.) (mai ales despre copii) a se juca cu lingura intr-un aliment lichid (lapte, supa etc.). a cotrobai prin casa.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*scrobai
vb. IV. Refl. (Reg.; mai ales in constructii negative). A se aseza, a se stabili intr-un loc; a se aciua. A se alege cu ceva, a putea realiza ceva. - Din sl.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*stavi
vb. IV. Refl. (Reg. si fam.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. A se preface. - Din (by 10W3S3e12r12g5i5o)*marghioli
vb. IV. Refl. (Reg. si fam.) A se sfriji, a se pipernici, a slabi. - Din Cf. sl. %prokazati.%(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pricaji
vb. IV refl. (reg. si inv.) a se innadi (la ceva); a-si face nada (din ceva).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*nadali
vb. IV. Refl. si intranz. A deveni, a se face vanat (de frig, de manie etc.) Tranz. A face cuiva vanatai, lovindu-l. - (by 9W2S2e3r11g11i4o)*invineti
vb. IV. Refl. si intranz. A face un efort (mare) pentru a impinge, a urni sau a ridica ceva; a-si incorda puterile, a se sforta. Tranz. (Reg.) A sili, a forta un animal sa porneasca sau sa mearga mai repede. Fig. A indemna, a imboldi, a stimula pe cineva. Tranz. A ridica o povara facand un efort, a salta cu greutate ceva. Refl. (Rar) A porni cu hotarare, a se repezi, a se napusti. - Cf. sl. %openti.%(by 6W15S15e8r9g2i2o)*opinti
vb. IV. Refl. si intranz. A (se) impaienjeni. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 7W7S15e1r9g9i2o)*paienjeni
vb. IV. Refl. si intranz. A se indrepta spre un loc mai ridicat, a merge in sus, la deal; a (se) urca. Tranz. Fig. A inainta, a avansa, a ajunge pana la... Refl., tranz. si intranz. A (se) aseza pe ceva ridicat; a (se) urca, a (se) catara. Expr. sau = a incaleca. sau (sau ) = (despre imparati, regi, domnitori) a ajunge sau a face pe cineva sa ajunga la domnie, a prelua sau a da cuiva domnia. (Refl.) (cuiva) = a abuza de bunatatea cuiva, a pune stapanire pe cineva. Refl. A se inalta, a se ridica (in vazduh). Expr. (cuiva) = a se inrosi la fata (de manie, de rusine), a se congestiona. = a fi plin de sine, a se ingamfa. (cuiva) (sau ) = a se ameti de bautura, a se imbata. = a se speria, a se ingrozi, a se inspaimanta. Refl. (Despre numere, preturi, sume) A creste, a urca, a se mari, a se ridica. Expr. = a ajunge (pana) la... Tranz. A face sa creasca, sa sporeasca. Intranz. Fig. (Despre glas; despre cantareti) A intona note (din ce in ce mai) inalte; a ridica. - Lat. (by 4W12S12e13r6g6i15o)*sui
vb. IV. Refl. si intranz. A (se) juca, a se zbengui in apa (la scaldat); a (se) balacari , bleotocari . - Din bg. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*balaci
vb. IV. Refl. si intranz. A se lovi in timpul mersului cu piciorul de ceva si a-si pierde echilibrul; a se impiedica. A cadea (in urma lovirii de ceva). Tranz. A pune cuiva piedica in mers sau, intr-o actiune. Refl. Fig. A intampina o dificultate sau a nu izbuti in desfasurarea unei actiuni. Spec. A pronunta cu greutate cuvintele, a vorbi cu intreruperi, cu greutate. - Din sl. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*poticni
vb. IV. Refl. si intranz. A-si parasi vremelnic casa, provincia sau patria din cauza invaziilor dusmane, a persecutiilor politice sau a asupririi; a bajenari. [Var.: vb. IV] - Din (derivat regresiv).(by 5W13S13e6r7g15i15o)*bajeni
vb. IV. Refl. si intranz. (Inv. si pop.) A (se) lupta, a (se) razboi, a duce razboi. - Din (by 7W15S1e9r9g2i3o)*osti
vb. IV. Refl. si intranz. (Pop.; despre rani, bube sau, despre parti ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infectii, a frigului etc.). [Var.: vb. IV] - Din sl. (by 11W12S5e6r14g14i7o)*obrinti
vb. IV. Refl. si intranz. (Rar) A lucra incet, fara spor; a se mocai. - Et. nec. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*ticai
vb. IV. Refl. si intranz. (Rar) A (se) balaci. Refl. recipr. si tranz. Fig. (Fam.) A (se) certa, a (se) batjocori, spunand (sau spunandu-si) cuvinte injurioase. - Cf. scr. %balakati%.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*balacari
vb. IV. Refl. si (rar) intranz. A intrerupe temporar o activitate pentru a-si recastiga energia, pentru a se reface; a se afla, a fi in repaus. Loc. adv. = dupa un interval de odihna, fara oboseala; fara zor, comod; in liniste, in tihna. Tranz. A lasa sa stea la odihna ; a pune la repaus; a da, a oferi cuiva odihna; a adaposti, a gazdui. Refl. si (rar) intranz. A se reface prin somn; a dormi. Intranz. si refl. A fi mort; a zacea in mormant. Expr. (Tranz.) (sau ) , formula prin care se invoca indurarea lui Dumnezeu pentru cei morti. Refl. (Inv.) A se potoli, a se calma, a se linisti. Refl. si tranz. A (se) sprijini, a (se) rezema. Refl. si intranz. Fig. A sta undeva, a-si avea locul, a fi situat undeva. [Forma gramaticala (in loc.): - Var.: (reg.) vb. IV.] - Din bg.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*odihni
vb. IV. Refl. si tranz. A avea sau a face sa aiba insusiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face sa fie la fel; a fi sau a pune pe acelasi plan. A (se) compara. Tranz. A aseza ceva la locul nimerit; a aranja intr-un anumit fel, a face sa stea asa cum trebuie. A impodobi, a dichisi. Tranz. A pune de acord, a face sa corespunda, sa fie la fel cu altceva, a adapta, a da dupa... (Pop.) A acorda un instrument muzical. A doza atat cat trebuie (pentru a fi bun). Tranz. A da forma dorita, necesara etc.; a fasona. Fig. A ticlui; a improviza. Refl. si tranz. A fi sau a face pe masura cuiva, a-i veni sau a face sa vina bine. Refl. A fi in concordanta, a se armoniza. Expr. (sau = a fi nepotrivit, a fi deplasat. Tranz. A face in asa fel incat...; a calcula, a chibzui, a cumpani. Refl. (Pop. si fam.) A da cuiva ascultare, a-i face pe voie; a consimti. Refl. (Inv. si pop.) A se impotrivi. - Din (by 15W8S8e2r2g10i11o)*potrivi
vb. IV. Refl. si tranz. A cadea sau a face sa cada brusc si cu zgomot (de la inaltime); a (se) pravali, a (se) narui, a (se) surpa, a (se) darama. Refl. Fig. A decadea. (Despre ape) A cadea de la inaltime, a curge repede pe un loc abrupt. Fig. A lua sau a face sa ia sfarsit, sa dispara (brusc). - Din scr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*prabusi
vb. IV. Refl si tranz. A capata sau face sa capete gust amar. Fig. A (se) intrista, a (se) supara, a (se) mahni. - Lat.(by 12W6S6e14r15g15i8o)*amari
vb. IV. Refl. si tranz. A castiga sau a face sa castige o anumita deprindere prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) invata. Tranz. A practica un anumit obicei, a avea o anumita deprindere. Tranz. si refl. A (se) folosi (des), a (se) intrebuinta. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din (inv. "obicei" < bg.).(by 11W11S5e5r5g13i14o)*obisnui
vb. IV. Refl. si tranz. A creste sau a face sa creasca in dimensiuni, in numar, in cantitate etc.; a spori sau a face sa sporeasca, a (se) inmulti. Refl. A creste in varsta, a se face mai mare. Tranz. A creste, a ridica (valoarea, pretul). Tranz. si refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. Tranz. si refl. A (se) prelungi in timp. Tranz. A da cinstea, consideratia cuvenita; a stima, a pretui, a slavi, a preamari pe cineva sau ceva. Refl. (Inv. si pop.) A se ingamfa, a se fali, a se mandri. - Din .(by 5W5S13e13r7g7i15o)*mari
vb. IV. Refl. si tranz. A decadea sau a face sa decada din punct de vedere moral sau material. - Din (by 14W7S8e1r1g2i10o)*ticalosi
vb. IV. Refl. si tranz. (Adesea fig.) A-si reveni sau a face sa-si revina dintr-o stare de ameteala, de spaima etc., a (se) dezmeti. [Var.: vb. IV.] - Probabil lat. (< "beat").(by 3W12S12e5r5g14i14o)*dezmetici
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. IV] - (by 3W3S11e12r12g5i6o)*imprieteni
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina bogat; a (se) inavuti, a (se) in stari. Tranz. si refl. A (se) adauga noi elemente unui bun material sau spiritual, a face sa devina sau a deveni mai numeros, mai cuprinzator, mai complex; a (se) dezvolta, a (se) mari. - (by 11W11S4e5r13g13i7o)*imbogati
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina darz, a persista sau a determina pe cineva sa persiste in ceva; a (se) inversuna, a (se) infuria. - (by 6W14S14e8r8g1i2o)*indarji
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina mai des, mai compact. A (se) inmulti. - (by 3W12S12e5r5g14i14o)*indesi
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rau, (mai) rautacios. - (by 11W11S4e5r5g13i14o)*inrai
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) rece, a(-si) scadea, a(-si) micsora temperatura. Expr. (Tranz.) (sau = a vorbi fara folos, a insista zadarnic, fara rezultat. A pierde sau a face sa piarda caldura vitala obisnuita (din cauza unei spaime, a unei emotii etc.); a ingheta, a incremeni. Intranz. A se imbolnavi contractand o raceala . Fig. A-si pierde insufletirea, interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se instraina, a se indeparta. - Din (by 1W1S2e10r10g4i4o)*raci
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina rumen^2; a (se) colora in rosu. Refl. (Pop.) A se farda, a se machia, a se sulimeni. - Din (by 5W13S14e7r7g15i1o)*rumeni
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina umed. Refl. (Despre atmosfera, aer, mediu) A se incarca sau a fi incarcat de vapori de apa. Refl. (Despre ochi) A se umple de lacrimi; a luci, a straluci (din cauza lacrimilor). Tranz. - Din (by 1W1S10e10r3g4i4o)*umezi
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina vested ; a (se) ofili. Refl. si intranz. Fig. (despre oameni) A-si pierde forta, vigoarea, vioiciunea; a imbatrani, a (se) trece. Tranz. Fig. A stigmatiza, a dezaproba, a infiera. A pata, a dezonora. [Var.: , (pop.) , vb. IV.] - Din .(by 12W6S6e14r14g8i8o)*vesteji
vb. IV. Refl. si tranz. A deveni sau a face sa fie vesel, voios, bine dispus. Tranz. Fig. A face sa fie mai putin mohorat, intunecat, monoton; a insenina, a deschide, a lumina. - (by 8W8S2e2r10g11i4o)*inveseli
vb. IV. Refl. si tranz. A face sa capete sau a capata culoarea rosie; a (se) face rosu; a (se) imbujora, a (se) inflacara, a (se) impurpura. A (se) incinge in foc. Tranz. (Rar) A colora, a vopsi in rosu; a rosi. Refl. (Despre fructe) A se coace. - sau (by 3W4S12e12r5g6i14o)*inrosi
vb. IV. Refl. si tranz. A fi cuprins sau a face sa fie cuprins de toropeala; a-si pierde sau a face sa-si piarda vlaga; a se muia, a slabi. - Din .(by 12W12S5e6r14g14i8o)*molesi
vb. IV. Refl. si tranz. A iesi sau a scoate din amorteala pricinuita de nemiscare, de frig sau de inghet; a (se) trezi din starea de pasivitate, a reveni sau a face sa revina la viata. Expr. (Refl.) (cuiva) = a i se dezlega (cuiva) limba. v. Refl. (Despre un lichid foarte rece) A deveni mai putin rece. (Despre pamant) A se dezgheta. - [a] (by 10W3S3e12r12g12i5o)*dezmorti
vb. IV. Refl. si tranz. A inainta sau a face sa inainteze, sa alunece (pe un plan inclinat) rotindu-se in jurul lui insusi; a veni sau a (se) da de-a dura; a (se) prabusi, a (se) pravali. Expr. (Tranz.) = a misca ochii cu vioiciune incoace si incolo. Tranz. Fig. A impinge inainte dand impresia unei miscari de rotire. Refl. (Despre ape curgatoare) A curge impetuos in vale, in valuri repezi. - Din (by 1W9S9e3r3g11i11o)*rostogoli
vb. IV. Refl. si tranz. A inceta sau a face sa inceteze zgomotele; a inceta sau a face sa inceteze o actiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli. A deveni sau a determina sa fie lipsit de griji, de framantari. - Din .(by 2W2S10e10r4g4i4o)*linisti
vb. IV. Refl. si tranz. A-i reveni in minte un fapt, un lucru din trecut. Tranz. A face pe cineva sa-si aduca aminte de ceva. Tranz. A pomeni, a mentiona ceva sau pe cineva. - Din .(by 9W9S2e3r11g11i5o)*aminti
vb. IV. Refl. si tranz. A lua sau a face sa ia un obicei rau; a (se) deprinde, a (se) invata cu narav . Refl. si tranz. (Inv. si pop.) A (se) obisnui, a (se) deprinde. Refl. recipr. (Inv. si reg.) A cadea de acord; a se intelege, a se impaca. - Din (by 5W13S14e7r7g1i1o)*naravi
vb. IV. Refl. si tranz. A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira, a (se) sufoca. Tranz. (Despre buruieni) A impiedica cresterea si dezvoltarea plantelor; a napadi. Tranz. Fig. A potoli prin violenta manifestari, actiuni sau miscari sociale; a reprima. A face sa nu se vada, sa nu se auda, sa nu se simta; a ascunde. (SADOVEANU). Tranz. (In expr.) = a stinge focul sau a-l face sa arda mocnit. - Din + .(by 8W1S2e10r10g4i4o)*innabusi
vb. IV. Refl. si tranz. A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira; a (se) sufoca. Tranz. (Despre buruieni) A impiedica cresterea si dezvoltarea plantelor; a napadi. Tranz. Fig. A potoli, prin violenta, manifestari, actiuni sau miscari sociale; a reprima. A face sa nu se vada, sa nu se auda, sa nu se simta; a ascunde. Tranz. (in expr.) = a stinge focul sau a-l face sa arda mocnit. - (by 2W2S10e11r4g4i13o)*inabusi
vb. IV. Refl. si tranz. A pierde sau a face sa-si piarda din intensitate, din tarie, din viteza etc.; a (se) linisti, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) imblanzi. A inceta sau a face sa inceteze un lucru inceput, o actiune in desfasurare etc.; a (se) incheia, a (se) sfarsi, a (se) termina. Refl. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. - Din scr. bg. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*potoli
vb. IV. Refl. si tranz. A porni sau a face sa porneasca cu violenta, a(-si) da curs liber; a izbucni sau a face sa izbucneasca; a (se) declansa. Refl. A navali cu furie, a se napusti. + suf. (dupa fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*dezlantui
vb. IV. Refl. si tranz. A pricepe sau a face sa priceapa clar (dupa ce fusese nedumerit), a-si da sau a face sa-si dea bine seama; a(-si) explica. [Var.: , vb. IV.] - Din bg.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*dumeri
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) afunda in noroi^1, a (se) impotmoli in noroi^1; a (se) murdari cu noroi^1. - Din .(by 7W8S1e1r9g10i3o)*noroi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) amesteca cu ceva, formand un singur tot; a (se) uni strans, a (se) impreuna. (dupa germ. ).(by 4W13S13e6r6g15i15o)*contopi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) aseza, a (se) stabili intr-un loc (pe timp mai indelungat sau permanent). Tranz. A fixa, a stabili ceva, a preciza, a decide, a hotari. - Din (by 7W7S15e15r9g9i2o)*statornici
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) asimila cu populatia turca (si cu religia mahomedana). Refl. (Fam.) A se imbata. - Din (by 6W14S15e8r8g2i2o)*turci
vb. IV. Refl. si tranz. A se cutremura sau a face sa se cutremure, sa se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina . Tranz. Fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, constiinta cuiva. Tranz. Fig. A emotiona puternic, a infiora. - Et. nec.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*zgudui
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) darama, a (se) surpa, a (se) prabusi; a (se) ruina. Refl. (Despre fiinte) A se prabusi cu toata greutatea corpului; a muri (prabusindu-se). - Et. nec. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*narui
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) degaja, a (se) elibera, a scapa de cineva sau de ceva care supara, care incomodeaza; a (se) dezbara. - .(by 15W9S9e2r3g11i11o)*descotorosi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) face calugar sau calugarita . - Din (by 9W10S3e3r12g12i5o)*calugari
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) face ca un cerc, a (se) infasura in forma de colac; a (se) incovriga; a (se) incarliga, a (se) incolataci. Refl. (Despre ape, drumuri) A o coti, a serpui. Tranz. A incrucisa bratele sau picioarele. - (by 3W12S12e5r6g14i14o)*incolaci
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) face mai lung; a (se) intinde. Expr. (Refl.) (cuiva) = a rabda de multa vreme de foame, a fi foarte flamand. (cuiva) (sau = a fi dornic de a pleca (departe). (cuiva) = a se obraznici. (Tranz.) = a merge mai repede, a se grabi. Refl. (Fam.) A se inalta, a creste in inaltime. Refl. (Fam.) A se intinde pe ceva; a se culca. Tranz. A subtia, a dilua (o mancare, o bautura) pentru a mari cantitatea. Tranz. si refl. A face sa dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mari, a (se) prelungi. Expr. (Tranz.) = a (nu) vorbi mai mult decat trebuie, a (nu) lungi discutia. - Din (by 13W13S7e7r15g1i1o)*lungi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) face mai puternic, mai intens; a (se) intensifica, a (se) incinge^1. Tranz. (Pop.) A cuprinde cu violenta, cu frecventa crescuta. Tranz. A sacai cu insistente repetate. - Lat. (< ).(by 1W9S10e3r3g11i12o)*inteti
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) face sanatos, a (se) vindeca de o boala; a (se) lecui. [Var.: vb. I] - (by 12W13S6e6r15g15i8o)*insanatosi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) imbolnavi de speteala. A munci sau a obliga sa munceasca pana la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. Refl. (Despre oameni) A fi silit sa faca fata unor sarcini materiale coplesitoare, sa cheltuiasca sume care depasesc cu mult limita posibilitatilor. - Din (by 2W10S11e4r4g4i13o)*speti
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) imbolnavi prin contaminare; a (se) contamina. Fig. A se lasa influentat de cineva sau a influenta pe cineva (in rau). - Din ngr. (aor. lui (by 6W7S15e15r9g9i2o)*molipsi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) imbraca (frumos); a (se) impodobi. Refl. si tranz. A (se) pregati pentru o actiune, de obicei pentru o deplasare. Tranz. A face, a prepara mancare (prin fierbere, prajire etc.). Tranz. si intranz. (Reg.) A sfarsi, a termina, a ispravi. Tranz. (Reg.) A omori, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) vb. I] - Din Cf. alb. %gatit%.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*gati
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) imbraca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase si calduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) imbodoli, a (se) incotosmana. - Et. nec.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*infofoli
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) inclina, a (se) apleca intr-o parte; a (se) rasturna, a (se) rostogoli; a cadea sau a face sa cada, a (se) arunca in adancime, a (se) prabusi, a (se) tranti. Refl. A fugi in goana mare, a se napusti la vale; a se repezi spre ceva, a tabari, a da buzna. Refl. (Despre ape) A curge cu repeziciune, cazand de la inaltime; a se revarsa, a se intinde. Refl. Fig. A se intinde, a se raspandi, a se imprastia. Tranz. A arunca; a azvarli. Refl. (Despre vant, furtuna, ploaie etc.) A se dezlantui cu putere, a se porni cu violenta. Tranz. si refl. A (se) surpa, a (se) narui, a (se) darama, a (se) prabusi. - Din bg. , scr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*pravali
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) infunda in namol; a (se) murdari de namol. Refl. (Despre albia unei ape curgatoare) A se impotmoli, a se ingusta din cauza aluviunilor. [Var.: vb. IV] - (by 12W5S6e14r14g7i8o)*innamoli
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) linisti, a (se) potoli; a deveni sau a face sa devina mai serios, mai intelept. - Din (by 15W1S9e9r3g3i11o)*cuminti
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) lipi, a (se) alatura, a (se) atasa. .(by 15W8S8e9r2g2i10o)*alipi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) misca, a (se) invarti repede in cerc, in vartejuri; a (se) involbura. Refl. A se intoarce (grabnic) din drum. - (by 15W15S8e9r2g2i11o)*invarteji
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) obosi peste masura, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse. a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. Tranz. (Pop.) A sfarsi, a termina, a epuiza. - Din .(by 6W14S8e8r1g2i10o)*istovi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) produce o senzatie de iritare neplacuta in regiunea dintilor si a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: , vb. IV] - Probabil lat. (< ).(by 12W12S5e5r14g14i14o)*strepezi
vb. IV. Refl si tranz. A (se) rani usor, jupuindu-si pielea; a (se) zdreli. - Din bg.(by 2W10S10e3r4g4i12o)*juli
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafata lucioasa sau intr-o oglinda. Refl. (Despre oameni) A se privi in oglinda; a se admira (privindu-se in oglinda). Refl. Fig. (Despre stari, fenomene, sectiuni etc.) A aparea ca un reflex al anumitor imprejurari; a se rasfrange. tranz. A infatisa, a reprezenta. [Var.: (inv. si reg.) vb. I.] - Din sl.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*oglindi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) rostogoli, a (se) suci pe o parte si pe alta pe pamant, in iarba etc. Expr. (Refl.) = a rade cu mare pofta; a se prapadi de ras. Tranz. A bate pe cineva trantindu-l si tarandu-l pe jos. Tranz. si refl. A (se) murdari, a (se) manji. Tranz. A culca la pamant iarba, cerealele, florile etc. - Cf. sl. %valiti.% (by 4W4S12e12r6g6i14o)*tavali
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) umple de bubulite; a (se) acoperi, a (se) umple de... Intranz. Fig. A se produce, a se ivi, a aparea in numar mare. - Din (by 13W14S7e7r15g1i9o)*spuzi
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) uni la un loc, a (se) strange laolalta, a (se) aduna, a (se) insuma. - Din (by 12W6S6e14r14g8i8o)*intruni
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) uni prin casatorie cu cineva. - Din (inv. "sot" suf. ).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*casatori
vb. IV. Refl. si tranz. A (se) usca (la suprafata); a (se) zvanta. - Et. nec.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*zbici
vb. IV. Refl. si tranz. A simti sau a produce scarba ; a (se) ingretosa, a (se) dezgusta. Refl. si tranz. (Reg.) A (se) intrista, a (se) supara. Refl. (Inv.) A se infuria, a se mania. - Din .(by 12W12S12e6r6g14i15o)*scarbi
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face pe cineva sa-si piarda facultatile intelectuale si morale; a (se) prosti^2, a (se) tampi, a (se) abrutiza. - .(by 2W2S10e10r4g4i12o)*indobitoci
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda dreapta judecata; a innebuni. Expr. (Tranz.) (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). Tranz. (Pop.) A induce in eroare; a pacali, a insela. A impiedica pe cineva sa faca ceva. Intranz. (Reg.) A gresi. Tranz. (Pop.) A misca din loc, a clinti, a deplasa. A strica; a vatama. Fig. A rastalmaci spusele, cuvintele cuiva. - Din sl. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*sminti
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda inteligenta, a deveni sau a face sa devina tampit; a (se) prosti. (Reg.) A deveni sau a face sa devina tamp ; a (se) toci, a (se) stirbi. - Din (by 9W9S2e3r11g11i5o)*tampi
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda linistea sufleteasca, a (se) umple de neliniste; a (se) tulbura, a (se) framanta, a (se) ingrijora. - Din (derivat regresiv). (by 1W1S9e9r3g3i11o)*nelinisti
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda puterea, energia (fiind adesea cuprins de somnolenta); a (se) muia, a slabi. - Cf. %moale.%(by 13W6S7e15r15g9i9o)*molesi
vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda un obicei, un viciu; a (se) dezvata; a (se) dezbara. - (dupa fr. ). (by 13W13S6e6r15g15i8o)*dezobisnui
vb. IV. Refl. si tranz. A(-si) schimba rufaria, lenjeria purtata, murdara cu alta curata; a (se) imbraca frumos, a (se) gati. Fig. A inlocui sau a fi inlocuit (partial ori total) cu altceva (nou), a (se) reinnoi; a-si schimba sau a face sa-si schimbe (in bine) infatisarea, forma, continutul; a (se) modifica, a (se) preface; a (se) regenera. Tranz. A improspata aerul (dintr-o incinta). [Var.: (reg.) vb. IV] - Din sl. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*primeni
vb. IV. Refl. si tranz. A spori, a (se) mari in numar sau cantitativ. Tranz. A face operatia inmultirii; a multiplica. A (se) mari prin reproducere numarul indivizilor din aceeasi specie. - (by 1W9S10e3r3g12i12o)*inmulti
vb. IV. Refl. si tranz. A trece sau a face ca un corp sa treaca, prin incalzire, din stare solida in stare lichida; a (se) lichefia. Refl. A-si pierde consistenta, a se muia (sub efectul caldurii). Tranz. si refl. Fig. (Despre oameni) A (se) induiosa, a (se) imblanzi. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) dizolva (in apa sau in alt lichid). Refl. Fig. A se contopi, a fuziona. Refl. (Despre lumanari; despre obiecte supuse actiunii focului) A se consuma prin ardere; a se mistui. Fig. (Despre oameni) A slabi, a se usca, a se vlagui. Fig. (Fam.; despre oameni) A se face nevazut, a disparea, a pleca. Fig. A se sfarsi, a se prapadi, a muri (de fericire sau de dragul cuiva). Expr. = a tine foarte mult la cineva, a iubi cu patima pe cineva. = a rade grozav, cu mare pofta. Tranz. A supune unele plante textile unui proces metodic de descompunere a tulpinilor lor, prin mentinerea in apa, sub zapada sau la roua, pentru a separa astfel fibrele textile. Refl. Fig. A se sterge, a se estompa; a.se risipi. Tranz. Fig. A distruge, a nimici, a desfiinta. A consuma, a irosi bani, avere, sanatate etc. - Din sl. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*topi
vb. IV. Refl. si tranz. (Fam.) A-si pierde sau a face sa-si piarda cumpatul in fata unei situatii neasteptate; a (se) intimida, a (se) zapaci. - Probabil din .(by 9W3S3e11r12g5i5o)*fastaci
vb. IV. Refl. si tranz. (Grecism inv.) A (se) tulbura, a (se) zapaci. A (se) plictisi, a (se) satura. - Din ngr. (|aor|aorist|. lui (by 7W15S1e9r9g3i3o)*sastisi
vb. IV. Refl. si tranz. (Inv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. - Din sl. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*smredui
vb. IV. Refl. si tranz. (Inv. si fam.) A (se) supune unui tratament medical; a (se) vindeca. - Din ngr. (by 8W8S1e2r10g10i11o)*curarisi
vb. IV. Refl. si tranz. (Inv. si reg.) A (se) incolaci. - Contaminare intre si .(by 8W1S2e10r10g3i4o)*incolataci
vb. IV. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) acri; a (se) strica, a (se) altera; (despre oameni) a deveni sau a face pe cineva sa devina posac, ursuz. Expr. (Refl.) (cuiva de cineva sau de ceva) = a-i fi (cuiva) lehamite de cineva sau de ceva; a se plictisi, a se satura de cineva sau de ceva. - (by 12W12S5e6r14g14i8o)*inacri
vb. IV. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) ascunde (ghemuindu-se), a (se) pitula; a (se) adaposti. - Cf. %pitic^2%.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*piti
vb. IV. Refl. si tranz. (Pop.) A (se) linisti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. Tranz. A menaja, a cruta. [Var.: vb. I] - Din scr. Cf. sl. %goi% "pace".(by 1W1S1e10r10g3i4o)*ogoi
vb. IV. Refl. si tranz. (Pop. si fam.) A (se) zdrentui, a (se) sfasia. [Var.: vb. I] - Din (by 2W2S11e11r4g4i13o)*ferfeniti
vb. IV. Refl. si tranz. (Reg. si fam.) A (se) dichisi, a (se) aranja, a (se) gati cu (prea) multa grija. - Et. nec. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*titiri
vb. IV. Refl. (Trans., Mold.) A se strange ghem, a se ghemui, a se starci. (etim. neclara) [def. si ](by 13W14S7e7r1g1i1o)*zguli
vb. IV. Refl. (Var.) Inzdraveni. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A stranuta. (din ; sensul al doilea se explica prin formula = sanatos, care li se spune celor care stranuta)(by 1W10S10e3r3g12i12o)*zdraveni
vb. IV (reg.) a acoperi, a astupa cu nisip sau cu pamant pina la dusumea. (inv.) a curata de nisip. (refl.) a se preface in nisip, a se macina, a se pulveriza; a se surpa.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*nisipi
vb. IV (reg.) a acorda un ajutor material, a imprumuta cu bani. a lucra, a munci.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*prindori
vb. IV (reg.) a adauga, a intregi, a prelungi. a se intelege, a se asocia. a se sfatui in ascuns.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*toldui
vb. IV (reg.) a aduna de pe camp, a taia, a smulge si a strange paioasele.(by 4W12S12e13r6g6i15o)*paiosi
vb. IV (reg.) a aduna oi pentru stana. a mulge laptele oilor pentru a face branza.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*imbranzi
vb. IV (reg.) a alinta, a dezmierda, a mangaia, a rasfata. a aranja, a netezi (hainele).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ninirizi
vb. IV (reg.) a alunga pasarile sau vitele dintr-o holda; a zburataci (pasarile), a dudui (vitele). (by 15W1S9e9r10g3i3o)*huratui
vb. IV (reg.) a alunga un animal (mai ales cainele). a huidui. a asmuti.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*tiohai
vb. IV (reg.) a amesteca. a framanta pamant galben, pentru a-l face bun de lipit.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*scroboti
vb. IV (reg.) a ameti de bautura, a se chercheli, a se imbata; a se zapaci.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*turlaci
vb. IV (reg.) a apasa; a strange, a indesa. (despre pamant) a batatori, a batuci (cu picioarele).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*posodi
vb. IV (reg.) a aplauda. (despre papuci) a produce un zgomot caracteristic in timpul mersului; a lipai.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*pliutani
vb. IV (reg.) a apuca, a (se) agata; a agonisi. a sari la cineva, a navali.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*ragadui
vb. IV (reg.) a ara a doua oara inainte de semanat. a dezmiristi ogorul.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*parini
vb. IV (reg.) a aseza tarla. a gunoi, a intinde pe jos. a tine casa cu cineva.(by 11W4S5e13r13g13i7o)*tarli
vb. IV (reg.) a astepta (cu nerabdare, cu atentia incordata). a face serviciul de pandar; a jitari, a pazi, a supraveghea; a sta de straja, a veghea.(by 10W10S10e4r4g12i13o)*pandari
vb. IV (reg.) a bate cu palmele in apa; a se balaci. a bate pe cineva. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*ciupai
vb. IV (reg.) a bate leaturi pe peretii de lemn ai unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul. (despre garduri) a consolida cu nuiele puse crucis si acoperite cu spini, cu paie etc. (care impiedica trecerea).(by 7W7S15e15r9g9i2o)*presti
vb. IV (reg.) a bate rau. a porni la drum, a calatori pe jos, cu toiagul.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*toiegi
vb. IV (reg.) a bea tragand cu limba. a cotrobai prin oale pentru a manca cate putin din ele.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*limpi
vb. IV (reg.) a bolborosi, a rasufla in apa; a se balaci cu mainile in apa.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ciobalcai
vb. IV (reg.) a canta miresei cantece de ramas bun. a deplange, a se vaita.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*godi
vb. IV (reg.) a carpi; a tese. a insaila. (in forma: ) a tivi. (in forma: ) a repara.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*stopoli
vb. IV (reg.) a cauta cu de-amanuntul, a boltai, a cotrobai, a scotoci, a a cociobai. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*cociorbai
vb. IV (reg.) a cauta cu de-amanuntul, a scotoci, a cotrobai, a scormoni. a adaposti.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*cotroci
vb. IV (reg.) a cauta cu de-amanuntul; a scotoci, a scobeli, a cotrobai, a colesi. a umbla prin casa dupa treburi. a linge farfuriile, a linchi din oale. a fura. a incerca vasele de lut daca sunt bune. a coti. (refl.) a se rostogoli.(by 8W8S1e1r10g10i10o)*coteli
vb. IV (reg.) a cerne cu sita. (refl.; despre tesaturi) a se rari, devenind ca o sita.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*siti
vb. IV (reg.) a cerne (foarte fin), pentru a obtine o faina de calitate superioara.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*piclui
vb. IV (reg.) a certa, a mustra. a face zgomot. a (se) calma, a (se) linisti.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*toi
vb. IV (reg.) a certa, a mustra. a plictisi. (refl.) a se impunge cu vorba, a se ciondani, a se ciorovai.(by 8W8S1e1r10g10i10o)*pontalui
vb. IV (reg.) a chefui, a se tine de petreceri, strengarii. a fura, a talhari. a migali, a lucra incet.(by 14W14S14e7r8g1i1o)*bicheri
vb. IV (reg.) a chema puii la mancare. a vorbi repede, neinteles, cu cuvinte necunoscute ascultatorilor.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pichirisi
vb. IV (reg.) a cladi peretii unei case taranesti din valatuci. a da cu tavalugul.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*valatuci
vb. IV (reg.) a clati (un vas cu lichid), a clatari, a clatina; (refl.; despre lichide) a se tulbura (prin clatirea vasului).(by 7W15S15e9r9g2i2o)*haltacari
vb. IV (reg.) a coase cu impunzaturi rare, strangand ata; a (se) strange, a (se) increti. a incolti, a stramtora (pe cineva). (by 5W13S14e7r7g1i1o)*cupi
vb. IV (reg.) a coase prost; a carpi. a (se) cocosa, a (se) ghebosa. a bate foarte rau; a schilodi in bataie. a asupri, a impila.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*potangi
vb. IV (reg.) a colora, a vopsi; a sulemeni. a ciopli lemnul din padure in doua sau patru fete.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*feti
vb. IV (reg.) a compatimi. a regreta, a-i parea rau. a menaja. a privi pe furis.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*sainali
vb. IV (reg.) a comprima. (refl.) a se trece, a se ofili, a se flescai. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*flesteri
vb. IV (reg.) a concepe, a procrea; a naste. (despre plante) a prinde rod; a lega. (refl.; despre plante) a da colt, a rasari. a crea, a face, a concepe, a fauri.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*polimi
vb. IV (reg.) a confectiona din piele uda, prin incretirea cu o curelusa, opincile taranesti. a coase provizoriu, prin strangerea peretilor sacului, gaurile sau rupturile acestuia. a face crete, a increti, a boti pe margini (camasile, ciorecii, panza, panura, plasa de peste). (fig.; refl.) a se increti obrazul sau gura. (despre porumb; cand incep sa apara boabele) a face boabe, a ingingia.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*ingurzi
vb. IV (reg.) a cosi cu hreapca (v.). (refl.) a se strica, a se hodorogi.(by 11W5S5e5r13g14i7o)*hrepcui
vb. IV (reg.) a curati locul de ramasitele graului vanturat cu |felezeul|felezeu| (v.); a primiti. (refl.; despre oameni, fam.) a se gati frumos, a se dichisi, a se ferchezui. (despre cai) a agita coada.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*felezui
vb. IV (reg.) a da, a trage cuiva o bataie buna; a chelfani, a parui, a scarmana. (in forma: ) a amesteca. (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul in uger, tragand cu putere.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*smotoci
vb. IV (reg.) a da carul intr-o parte, apucandu-l de partea dindarat; a carmi carul din drum. (refl.; despre sanie) a aluneca cu fundul intr-o parte din cauza drumului aplecat.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*fartoi
vb. IV (reg.) a dichisi, a lustrui. (refl.) a se gati, a se impodobi, a se dichisi.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*cicili
vb. IV (reg.) a face ceva in graba, de mantuiala, ca un carpaci; a carpaci.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cascali
vb. IV (reg.) a face cu dalta sau cu tesla gauri in lemnele folosite la cladiri; a scobi aceste lemne.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*jghebui
vb. IV (reg.) a face gauri cu suhacul (sulacul, sula). (despre pipa) a destupa.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*suhaci
vb. IV (reg.) a face o casa de lemn, imbucand capetele grinzilor, unele in altele.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*magli
vb. IV (reg.) a face o despartitura. (despre usi sau porti) a bloca cu un primez.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*primezui
vb. IV (reg.) a face partie prin noroi, prin zapada. a se da la o parte din multime. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*gaji
vb. IV (reg.) a face pastrama, a transforma carnea in pastrama. (refl., fig.) a slabi tare, a ramane numai piele si os.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*pastrami
vb. IV (reg.) a face sa devina sau a deveni schirnog (infirm). (in forma: ; despre lucruri) a stramba (rau, de tot).(by 2W2S11e11r4g4i5o)*schirnogi
vb. IV (reg.) a face sa pateasca sau a pati ceva rau din punct de vedere fizic; a (se) nenoroci. (despre oameni) a lovi traznetul; a trazni. (refl.) a se face de ras, a ajunge de pomina. a face scandal mare. (refl.) a se uimi, a se minuna.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*pozni
vb. IV (reg.) a face scobituri cu lambana. a imbuca, a impreuna doua lemne.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*lambui
vb. IV (reg.) a face snaituri (carari) prin padure, pentru a trage bustenii la vale.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*snaitui
vb. IV (reg.) a face somoltoc, mototol; a invali, a infasura, a infofoli, a insongoia, a imbondori, a incotosmana.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*insomoltoci
vb. IV (reg.) a face un patlaj (podlas = pod la tinda caselor taranesti sau la sura).(by 4W12S12e6r6g14i14o)*patlaji
vb. IV (reg.) a fereca o osie cu |morcoase|morcoasa|. a bate pe cineva.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*morcosi
vb. IV (reg.) a fixa camana navodului pe fundul apei cu ajutorul sufanelor.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sufani
vb. IV (reg.) a flamanzi. (despre cereale, legume, fructe) a nu lega, a nu se coace, a nu se dezvolta, a avea bobul sec, zbarcit.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*hupi
vb. IV (reg.) a fuma; a prinde miros de tutun de la fumat. a arde potolit.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tutuni
vb. IV (reg.) a imbranci, a inghionti. (refl.) a-si parasi familia, locul de nastere sau resedinta; a se instraina.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*popandi
vb. IV (reg.) a impacheta. (in forma "pocalui") a bate tare, a snopi, a burdusi in bataie. (refl.; in forma "pocali") a se muta. a strivi. a sta linistit, potolit; a se aseza, a se fixa intr-un anumit loc.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*pocoli
vb. IV (reg.) a impestrita limba, a poci, a schimonosi vorbirea, a o corci, a o stropsi. a incepe o treaba si a o tine mereu incurcata. a nu mai avea incotro, a se feri, a da din colt in colt. a incalzi putin un lichid; a dezmorti.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*corchezi
vb. IV (reg.) a impiedica, a retine, a stingheri. a induce in eroare, a deruta, a necaji, a nauci, a zapaci. a linisti, a potoli, a domoli. a obosi, a se istovi. a poci, a urati.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*opaci
vb. IV (reg.) a implica, a incurca pe cineva intr-o afacere. (refl.) a se lua dupa cineva, a se inhaita cu cineva.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*inharhomi
vb. IV (reg.) a impunge, a necaji cu vorba. (despre incaltaminte) a carpi, a repara.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*pontori
vb. IV (reg.) a inalta, a intemeia, a zidi. a prospera. a se termina. a stabili, a decide.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*opravi
vb. IV (reg.) a infasura pe cineva in panza mortuara. (despre nave) a prinde, a fixa panza pe catarg. a oteli (o secure, un topor).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*panzui
vb. IV (reg.) a ingramadi, a aduna (in dezordine); a mototoli. (despre obiecte) a ascunde, a face pierdut. a musamaliza. (despre oameni) a rataci, a pierde. (despre bani, averi, lucru) a risipi. a bate la talpi.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*potromoci
vb. IV (reg.) a injura (invocand) lucrurile sfinte sau folosind cuvantul "sacrament".(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sacramentui
vb. IV (reg.) a innamoli, a intepeni (in namol sau pietris) o barca sau o pluta.(by 15W8S9e9r2g3i11o)*inzatoni
vb. IV (reg.) a insela, a amagi. (refl.) a vorbi in taina, a complota.(by 13W13S14e7r7g1i1o)*propani
vb. IV (reg.) a inspecta (facand calatorii). a tarcui. a trasa un semn, linii, curbe cu |tarcalaul|tarcalau|.(by 12W5S6e14r14g15i8o)*tarcalui
vb. IV (reg.) a insuruba. (in forma: ; despre roata carutei) a strange pe fus.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*sorofli
vb. IV (reg.) a intepa (tantarii). (refl.; despre piele) a se basica, a se umfla; (despre aluat) a creste; (despre tencuiala) a se burdusi. a bate, a burdusi, a snopi in bataie. a pacali, a insela, a trage pe sfoara; a seduce. a fura. a musca tare. a se coji. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*cosi
vb. IV (reg.) A intra in voie cuiva prin ceva, a satisface, a multumi (pe cineva), a-i indeplini dorintele. A se ajunge cu ceva, a avea de ajuns, a (se) satura. A birui, a iesi la capat. A suporta, a rabda, a indura.(by 13W13S7e7r7g1i1o)*joi
vb. IV (reg.) a jumuli (o pasare); a smulge parul de pe porcul taiat. a fura cate putin, a sterpeli.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ciupeli
vb. IV (reg.) a lega firele rupte de natra razboiului. a lega strans cu otincul. a urni cu o parghie. a pune o greutate mai mare pe cel mai puternic.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*otinci
vb. IV (reg.) a lega tare, vartos. (refl.; despre sange) a se inchega. a pune deoparte; a economisi. a prospera, a progresa. a creste.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*noji
vb. IV (reg.) a locui intr-un palat, ca intr-un palat; a trai din belsug. a locui impreuna cu cineva.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*palatui
vb. IV (reg.) a lovi cu nuiaua pe cineva, a japita, a atinge, a altoi, a arde.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*jostari
vb. IV (reg.) a lovi sau a plesni cu o nuia, cu sfichiul biciului sau cu |priscala|priscala| (v.).(by 3W11S11e4r5g13i13o)*priscali
vb. IV (reg.) a lovi un obiect, a ciocni. a produce dureri. a saruta cu zgomot.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tocni
vb. IV (reg.) a lucra ceva in curtea taraneasca (cu securea, cu grebla, cu furca etc.).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ciopocari
vb. IV (reg.) a lucra din greu, a framanta, a pisa. A bate pe cineva.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*moranci
vb. IV (reg.) a manca cu lacomie (si urat); a infuleca, a huzdopa, a halpacai. a imbranci.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*hutupi
vb. IV (reg.) a manca lacom si cu zgomot; a clefai. a molfai, a morfoli (a mesteca incet si cu greutate un aliment). a vorbi incet si nedeslusit.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*polfai
vb. IV (reg.) a merge greu, apasat. a vorbi vrute si nevrute, a trancani.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*talapani
vb. IV (reg.) a nimici, a distruge; a omori. (in forma: ) a fura; (in forma: ) a face sa dispara. a mesteca, a prelucra (prin amestecare). a trai greu, de azi pe maine.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*potrosi
vb. IV (reg.) a nu-i da pace cuiva, a necaji, a tachina, a bazai (pe cineva). (refl.) a se juca, a se zbengui, a se dragosti. a se lua la harta. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*harjoni
vb. IV (reg.) a nu mai putea, a fi extenuat; a cadea de foame, a fi lihnit.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*cohalti
vb. IV (reg.) a palmui. a apasa cu palma un obiect (pentru a-i da forma).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*palmi
vb. IV (reg.) a pescui cu undita. a cauta cu lingura prin fiertura o bucata de carne, de peste.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*undi
vb. IV (reg.) a picta, a zugravi. a crea o opera de arta cu mijloacele picturii. (refl.) a se gati, a se dichisi. a mazgali. (refl.) a se fotografia.(by 1W9S9e10r3g3i12o)*pingali
vb. IV (reg.) a piroti, a motai. (despre pasari) a sta bleg, a tanji, a boli.(by 1W1S9e10r3g3i4o)*pircoti
vb. IV (reg.) a plange (a se preface ca plange) inabusit (alintat si prefacut) tragand aerul pe nas cu zgomot; a (se) smiorcai. (despre copii) a bate (facand sa planga). (despre pisici) a intarata. a produce un zgomot asemanator clipocitului apei (prin miscare, izbire).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*smiorcani
vb. IV (reg.) a plictisi. a hartui, a sacai. a mustrului, a certa. a smuci, a tranti. a chinui. a bate. a arunca arsicele sau zarurile, facandu-le sa se invarteasca. (despre distante; in forma: ) a masura cu palmele.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*surchidi
vb. IV (reg.) a practica meseria de hingher. (despre pielea animalului) a jupui.(by 6W6S14e15r15g8i9o)*sintari
vb. IV (reg.) a preface, a transforma. (despre aluatul de paine, in forma: ) a da forma rotunjita pentru copt.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*povali
vb. IV (reg.) a preface un om in cremene; a incremeni. a se uita urat.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*intercleti
vb. IV (reg.) a presimti (ceva rau); (unip.) a face sa presimta, a pandi.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*pascui
vb. IV (reg.) a pretexta. a face farmece, a descanta; a prezice, a prevesti.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pohibi
vb. IV (reg.) a primi plata, simbrie, a castiga bani; a fi fertil, a produce recolta.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*osambri
vb. IV (reg.) a produce sunetul unui metal, al clopotului, al unei sticle lovite; a tingali.(by 11W4S13e13r6g7i15o)*tingani
vb. IV (reg.) a pune prastini (prajini); a intari cu prastini (prajini).(by 14W14S8e8r1g2i2o)*prastini
vb. IV (reg.) a purta de grija; a ingriji bine. (refl.) a-si asigura, a-ti agonisi cele necesare; a se chivernisi.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pauji
vb. IV (reg.) a rascoli, a zgandari, a scociori, a scurma jarul de pe foc; a trage jarul la gura sobei sau a cuptorului. a lumina facand jar. a zgaria pielea unei vite, impungand-o cu coarnele. a indoi panza fiarta pentru inalbit in lungul ei, cu ajutorul jaruitorului. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*jarui
vb. IV (reg.) a rasuci, a invarti. (despre aluat) a framanta. (despre materiale textile) a insaila.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*presuci
vb. IV (reg.) a rasufla, a tresari, a cracni; a chefni, a chimni, a tivni.(by 14W7S8e1r1g2i10o)*cimni
vb. IV (reg.) a rasufla cu greu; a harai, a tusi inabusit. a zgaria un perete, a racai; a surlai.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*harcai
vb. IV (reg.; arata intensificarea actiunii) a se deplasa prin salt de sus in jos, de jos in sus sau pe o traiectorie curba.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*strasari
vb. IV (reg.) a recomanda cuiva pe cineva pentru casatorie, a-i gasi nevasta; a peti. a recomanda pe cineva strain sa se aciuieze undeva. a cauta favoarea cuiva. a sfatui de rau pe cineva. (inv.) a cauta, a cerceta. a minti. a da pe fata, a denunta. (refl.; despre animale) a se pripasi. (refl.) a se incolaci. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*colaci
vb. IV (reg.) a reusi sa faca, sa realizeze, sa duca la bun sfarsit (ceva).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*prespori
vb. IV (reg. argotic) in expr. = a nu mai riposta, a tacea. a lovi peste cap (cu pumnii).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*mucli
vb. IV (reg.) a ridica vita de vie si a o lega de araci. a taia lastarii de vie inutili. a scormoni pamantul in jurul butucului vitei de vie; a cuibari. a jumuli o pasare. a bate pe cineva cu un cotor de matura. a cauta ceva cu de-amanuntul; a cotrobai.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*cotori
vb. IV (reg.) a scapa teafar (dintr-o incercare), a se insanatosi. a reusi, a izbuti. a termina, a sfarsi. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*hladui
vb. IV (reg.) a schiopata. (in forma: ; despre picioare) a deforma, a schilodi. (despre obiecte) a deplasa (din locul sau din pozitia normala).(by 12W5S5e13r14g7i7o)*soncai
vb IV (reg.) a scoate sunete caracteristice (gaina, cocorul, curca). (by 8W1S1e10r10g3i4o)*chircai
vb. IV (reg.) a scormoni, a scotoci. (refl.) a se nelinisti, a se agita. (refl.) a se rasuci, a se zvarcoli, a se contorsiona, a se incovriga (de durere). (refl.) a se harjoni. (fig.) a vorbi ce nu trebuie.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*scarmoci
vb. IV (reg.) a se afla in serviciul militar, a face armata; a duce viata de soldat; a se razboi, a ostasi; a catani. a supune la instructie militara.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*soldati
vb. IV (reg.) a se alina (o durere), a se stinge, a disparea (o molima).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*oseni
vb. IV (reg.) a se alinta, a face mofturi. a bate smantana pentru a alege untul.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*mazari
vb. IV (reg.) a se apara de muste; (fig.) a se baga in sufletul cuiva, a sacai.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*muscari
vb. IV (reg.) a (se) bolovani; a (se) face cocoloase; a (se) usca foarte tare. (refl.; despre parti ale corpului unui animal) a se intari. (despre oameni; in formele: ) a bate tare; a zdrobi. (despre plante cerealiere sau leguminoase) a pisa.(by 3W4S12e12r13g6i6o)*stolohani
vb. IV (reg.) a se face bun, supus, umil, plecat. (in forma: ) a glumi; a flecari.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*posmandri
vb. IV (reg.) a se gati, a se dichisi. (despre casa) a curata, a varui.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*padai
vb. IV (reg.) a (se) imbiba, a (se) acoperi cu murdarie, cu substante unsuroase. (refl.; despre par) a deveni slinos, lipicios, aspru. (despre oua) a trata ouale, inainte de vopsire, cu o solutie preparata din zer fierbinte si piatra acra, pentru fixarea culorii.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*sicli
vb. IV (reg.) a (se) impotrivi, a (se) gati, a (se) dichisi; a (se) infrumuseta.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*neremzi
vb. IV (reg.) a (se) incarca, a (se) impovara; a se ingrasa. a se napusti, a tabari.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*tovari
vb. IV (reg.) a (se) inchega. a lovi, a trage pumni cuiva, a bate. (fig.) a se ameti (de bautura), a se chercheli, a se imbata. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*flecni
vb. IV (reg.) a se indatina, a se familiariza, a se invata, a se obisnui (cu ceva).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cunti
vb. IV (reg.) a se inflama (la incheieturi) din cauza mersului. a (se) roade, a (se) jupui.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*juveni
vb. IV (reg.) a se ingramadi, a se aduna in dezordine. a se arunca, a navali.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*naoti
vb. IV (reg.) a (se) intelepti, a (se) destepta, a (se) lumina (la minte). (refl.) a se fuduli, a se ingamfa. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*inmandri
vb. IV (reg.) a se intrema, a se reface. a lucra de mantuiala. a se buhai.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*orjoveni
vb. IV (reg.) a (se) invali la gat, a (se) infasura bine, a (se) infofoli, a (se) incrosna, a (se) incotosmani.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*imboldori
vb. IV (reg.) a se obosi tare. a deszapezi. a fertiliza un teren tanar tinand oile sa pasca pe el.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*turui
vb. IV (reg.) a se ofili, a se vesteji. a slabi, a se vlagui. a strivi, a zdrobi.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*marcezi
vb. IV (reg.) a (se) schilodi; a poci (prin tundere). (refl.; fam.) a se prosti, a se stramba; a se inrai. (refl.) a se insela, a se pacali.(by 10W10S4e4r12g13i13o)*paclisi
vb. IV (reg.) a (se) schilodi. (refl.) a se chirci; a se cocosa, a se garbovi.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*nimurici
vb. IV (reg.) a (se) schimonosi. a ridiculariza. a afecta, a se ismeni, a face mofturi.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*schimosi
vb. IV (reg.) a (se) scutura de stroh (de pleava). (despre oameni) a scutura. (despre fan) a marunti.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*strohai
vb. IV (reg.) a (se) sufoca, a (se) innabusi (din cauza caldurii sau a febrei). a provoca, a avea cosmaruri in somn.(by 2W10S10e11r4g4i12o)*naplai
vb. IV (reg.) a se vaita. a lovi cu piciorul. a necinsti, a viola o femeie.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ruguci
vb. IV (reg.) a-si aranja hainele pe sine. a se inalta, a se intinde. a se boti. a se murdari.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*timburi
vb. IV (reg.) a sluji, a servi, a slugari. (refl.) a se sluji (de ceva), a se folosi.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*slugatori
vb. IV (reg.) a smiorcai (a trage repetat aerul pe nas, provocand un zgomot caracteristic), a sfarcai.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*smarcui
vb. IV (reg.) a smulge (parul, fulgii, penele), a jumuli, a scarmana. a bate zdravan (pe cineva). a imprastia (in aer). (by 12W5S6e14r14g8i8o)*flocai
vb. IV. (reg.) a sparge gura unui vas de pamant (oala, ulcior); a stirbi un vas.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ciubli
vb. IV (reg.) a speria pe cineva cu vorba. a vorbi tare si manios, a vorbi rastit. a intreba. (refl.) a se stropsi (la cineva).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hropsi
vb. IV (reg.) a sterpeli. (in loc. vb.) = a se eschiva, a se fofila; a fugi.(by 15W15S8e8r2g2i7o)*suchiri
vb. IV (reg.) a strange surcele. (despre lemne) a taia sau a ciopli, pentru a face surcele.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*surceli
vb. IV (reg.) a strange (un lant sau o funie) cu un bredel. a lega fara temei, provizoriu. a coase rau, a insaila. (refl.) a se incurca, a se innoda (baierile, firele). (refl.) a trai cu cineva in concubinaj.(by 11W13S13e6r7g15i9o)*imbredeli
vb. IV (reg.) a strica, a scalcia incaltamintea, a o uza. (despre incaltamintea veche si uzata) a face un zgomot caracteristic in timpul mersului. (refl.) a se scoroji. (despre zapada) a prinde la suprafata o pojghita de gheata.(by 14W14S7e7r1g1i10o)*scrombai
vb. IV (reg.) a striga la un caine pentru a-l opri sa se repeada la cineva sau ceva.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*nii
vb. IV (reg.) a suda piesele de otel, prin forjare la cald, fara adaos de material.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sfaitui
vb. IV (reg.) a sui treptele. (despre preturi) a ridica, a spori, a urca, a sui. a licita (o marfa). a reduce treptat (volumul, pretul, calitatea, valoarea, importanta). a nuanta, a colora in degradeu. a imparti in grade; a grada.(by 15W15S9e2r2g11i11o)*scari
vb. IV (reg.) a taia lemne din padure (pentru propria gospodarie). (refl.; despre vita de vie) a creste mare si stufoasa.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*paduri
vb. IV (reg.) a tavali, a baga tortul de canepa in cenusa pentru a-l inalbi.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*modrigali
vb. IV (reg.) a trece prin ciur, a cerne (pentru a curata boabele de pleava).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*plevui
vb. IV (reg.) a tresari in somn. a se zbate, a se chinui. a se ineca mancand. a sari inapoi. a (se) hodorogi.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*trascari
vb. IV (reg.) a trimite vorba, a da stire, a anunta. a da cuiva o insarcinare, a insarcina. a pune cuiva in vedere un lucru; a starui, a recomanda. (refl.) a se intelege (cu cineva), a cadea de acord.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*crici
vb. IV (reg.) a vibra, a zbarnai (o coarda). a clantani (din dinti). (by 9W9S2e3r11g11i12o)*cleombani
vb. IV (reg.) a vorbi incet; a sta la taifas. (refl.) a se certa, a se ciondani.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*sondromani
vb. IV (reg.) a vorbi intruna despre lucruri fara importanta. (in forma: ) a ocoli adevarul.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*potracali
vb. IV (reg.) a zangani, a suna (clopotei, obiecte). a marunti pamantul.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*tancani
vb. IV (reg.) a zdrobi strugurii in hardau cu un bat gros care are la un capat trei craci retezate (cracane); a strosi cu stirca strugurii.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cliucai
vb. IV (reg.; despre alimente) a pune prea multa sare, a sara peste masura.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*potroci
vb. IV (reg.; despre animale sau pielea acestora) a smulge lana sau parul; a curata de parul sau de lana de prisos.(by 15W15S8e9r2g2i2o)*smulturi
vb. IV (reg.; despre animale si corpul lor) a trata diferite boli infigand un fir de spanz sub piele; a spanzui.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*spanjini
vb. IV (reg.) (despre apa) a musti; a plescai. (despre oameni) a plange inabusit (alintat si prefacut) tragand aerul pe nas cu zgomot; a (se) smiorcai. (despre vite) a sorbi. a ravni (sa bea, sa manance).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*smarci
vb. IV (reg.; despre bucati de panza sau de piele) a coase margine la margine, punand un petic pe dedesubt.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prusuvi
vb. IV (reg.) (despre bunuri materiale sau bani) a cruta, a economisi. a se stradui. a trai in mod auster.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sparui
vb. IV (reg.; despre busteni) a despica bustenii in spani (fasii). a despica spanii pentru a face sindrile. a taia scanduri cu gaterul.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*spanui
vb. IV (reg.; despre busteni) a despica in spani (in felii), a spanui (v.).(by 10W11S4e4r12g13i6o)*sponi
vb. IV (reg.; despre busteni) a rotunji cu toporul la capete; a spronta.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*spranturi
vb. IV (reg.; despre busteni) a rotunji cu toporul la capete; a spronta.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*sprontui
vb. IV (reg.; despre cai) a indemna prin vorbe, prin emiterea unor sunete si prin gesturi sa porneasca sau sa mearga la drum.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*sumutui
vb. IV (reg.) (despre cai) a se lovi, in mers, cu un picior de altul. (despre oameni) a suprima, a elimina un cuvant, un fragment dintr-un text; a sterge.(by 11W4S4e5r13g13i7o)*stricui
vb. IV (reg.) (despre carne) a frige repede si prost; parpoli. (refl.) a se opari.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*parposi
vb. IV (reg.) (despre cocosi) a calca (gaina). (refl. fig.) a se ingamfa, a se umfla in pene. (refl. fig.) a se supara, a se ratoi, a ameninta cu bataia pe cineva.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cocosi
vb. IV (reg.) (despre copii) a ganguri. (despre oameni si cuvinte) a pronunta afectat.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sopeltivi
vb. IV (reg.) (despre copii) a plange inabusit si intretaiat; a scanci. (in forma: ) a alerga cu diferite miscari din colt in colt, plangand.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*schindisi
vb. IV (reg.; despre copii) a plange infundat cu intermitente; a scanci.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*schisni
vb. IV (reg.) (despre copii) a rasfata, a razgai. (refl.) a se aseza pe vine ghemotoc; a se ciuci.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*guguli
vb. IV (reg.; despre despre busteni, trunchiuri de copac) a da drumul pe planca (pe jilip), a impinge pe planca trunchiurile.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*plancui
vb. IV (reg.) (despre drumurile de munte) a pune |pilhe|pilha| (lemne) de-a curmezisul pentru a usura tragerea cu vitele a bustenilor la vale. (despre partea dinapoi a tablei de pluta) a pune o pilha pentru a o intari. (despre pluta) a lega sau indeparta de mal pluta cu ajutorul unei pilhe.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pilhui
vb. IV (reg.; despre faina de porumb) a amesteca cu putina faina de grau (pentru a face turte); a pielma, a impielma.(by 12W6S6e14r15g15i8o)*pielmui
vb. IV (reg.; despre fan) a intinde, a imprastia, a risipi (pentru a se usca).(by 6W7S15e15r8g9i2o)*priochiti
vb. IV (reg.; despre fiinte) a lovi in cap; a bate, a lovi grav; a ucide.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*pochi
vb. IV (reg.) (despre funii, sfori) a infasura, a lega in jurul unui lemn, al unui par. (inv.; in forma: ) a inclina, a apleca. a dobori, a tranti. (fig.) a merge pe ...(by 1W9S9e3r3g11i12o)*povarti
vb. IV (reg.) (despre hotarul dintre doua fanete) a marca prin calcarea ierbii. (despre pamant) a rarita (porumbul).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*sarui
vb. IV (reg.) (despre iarba, fan) a aseza in pale; a pali. a aseza in straturi, in gramezi. (despre cereale) a vantura. (despre obraz) a se inrosi, a se imbujora.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*palui
vb. IV (reg.; despre iepuri sau alte animale mici) a sari brusc, a tasni.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ciusti
vb. IV (reg.) (despre ierburi uscate, necosite) a da foc, a arde. a arde usor ceva cu ajutorul flacarii; a parli.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*parciui
vb. IV (reg.; despre lana, canepa) a scarmana. (fig.) a parui, a bate.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*stimoci
vb. IV (reg.; despre lanuri de grau) a curata, prin taiere sau prin smulgere, de secara crescuta printre firele de grau; a secari.(by 9W10S3e3r12g12i12o)*secarati
vb. IV (reg.; despre lanurile de grau) a curata, prin taiere sau prin smulgere, de secara crescuta printre firele de grau; a secarati. a umple de secara, a face pestrit cu secara.(by 4W12S13e13r6g7i15o)*secari
vb. IV (reg.; despre lemne) a scrijeli cu ajutorul scarpuitorului, pentru a face sa adere cleiul.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*scarpui
vb. IV (reg.) (despre lichide) a acoperi, a trece peste, a revarsa peste margini. (despre tesaturi, materiale textile, obiecte confectionate) a tivi indoind sau innadind materialul; a intoarce, a dubla pentru a face o tivitura dubla; a coase doua bucati una peste alta; a insaila; a petrece una peste alta marginile unui obiect de imbracaminte. (despre sindrila, sita, scanduri) a fixa, a aseza (partial) una peste alta intr-un anumit fel; (despre bucati de lemn, grinzi) a suprapune capele pentru a innadi. (despre obiecte, pereti) a astupa o crapatura. (in forma: ) a umbla incercand sa nu fie observat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*privesti
vb. IV (reg.) (despre materiale textile) a croi; a lucra. a coase, a carpi. a practica meseria de croitor.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*sabai
vb. IV (reg.; despre mistreti) a produce guitatul caracteristic cand sunt surprinsi; a jugai, a ghiojai. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*ciupai
vb. IV (reg.; despre oameni) a identifica, a recunoaste dupa fizionomie. a asemui, a confunda.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*sabasui
vb. IV (reg.) (despre oameni) a sacai; a hartui; a pune pe drumuri. (despre obiecte) a uza, a deterioara.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*strapatui
vb. IV (reg.; despre oameni) a se da la o parte (ferindu-se de ceva). a incerca sa ocoleasca, sa ascunda adevarul; a cauta pretexte.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*sovarcai
vb. IV (reg.; despre oameni) a (se) misca incoace si incolo. (in forma: ; despre fan) a intoarce. (in formele: si ) a (se) prafui; a (se) murdari.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sprehui
vb. IV (reg.) (despre oameni) a-si schimba directia de mers, a se abate din cale (pentru a scapa de urmarire). a se impletici. a se eschiva (recurgand la subterfugii, invocand diferite pretexte). (refl.; despre obiecte, constructii etc.) a se inclina, a se povarni.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*sovarni
vb. IV (reg.) (despre obiecte) a uni, a lipi, a inchega. (refl.; despre fier) a se intari, a se cali. (refl.; despre rani, fracturi, boli) a se vindeca, a se inchide, a se cicatriza.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*forostoi
vb. IV (reg.) (despre obiecte de imbracaminte) a tigheli, a tivi. (despre obiecte de incaltaminte; in forma: ) a trage la masina.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*stipui
vb. IV (reg.) (despre obiecte de lemn, de piatra) a taia in aschii. a (se) zgaria.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*sferdi
vb. IV (reg.) (despre obiecte in forma de tub) a curata in interior cu ajutorul unui surcalau. (despre obiecte) a gauri.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*surcali
vb. IV (reg.) (despre obiectele casnice) a ingramadi, a inghesui, a indesa. (despre pamant sau alte suprafete) a acoperi cu un strat des, ca o pasla.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pasli
vb. IV (reg.; despre obiectele de imbracaminte) a murdari foarte tare, a jegosa.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*posoci
vb. IV (reg.; despre oi) a tunde pe sub pantece, intre picioarele dinapoi si imprejurul cozii; a tusina.(by 14W7S7e8r1g1i9o)*suvintri
vb. IV (reg.) (despre oua) a (se) strivi, a (se) terciui. a scuipa des.(by 7W7S15e1r9g9i10o)*scofarci
vb. IV (reg.) (despre paie, carpe) a face somoiog, a strange ghem. a freca cu nu somoiog.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*somoiogi
vb. IV (reg.) (despre pari) a bate, a fixa. (despre fiinte) a bate cu parul.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pari
vb. IV (reg.; despre parti ale carului) a lega cu bredelul si cu lantul.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*predeli
vb. IV (reg.) (despre pasari) a ciuguli. (despre animale) a paste pe camp. (despre oameni) a manca cu zgomot, a ciofai. a lucra un lemn din topor, a ciopli.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ciocoti
vb. IV (reg.) (despre pasari) a piui. a clefai, a plescai. a lovi (cu batul sau cu palma).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pliscoti
vb. IV (reg.) (despre pasari si puii lor) a piui. (despre oameni) a vorbi cu voce subtire, pitigaiata; a pioncai, a pioncani. a vorbi incet, slab, stins, a pioncani.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*pioci
vb. IV (reg.) (despre peretii unei sapaturi, despre portiuni dintr-o constructie) a sprijini cu proptele. (despre bustenii care urmeaza sa fie taiati cu gaterul) a intepeni folosind proptele. (in forma: ; despre drumuri forestiere) a acoperi cu traverse dispuse la anumite intervale. (in forma: ; despre pereti) a acoperi cu sipci; a sipcui. (despre busteni) a rotunji cu toporul la capete; a sprontui, a spronta.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*spraitui
vb. IV (reg.; despre pereti sau tavane de lemn) a bate sipci; a acoperi cu sipci, batute paralel; a sipcui, a susali, a spraitui.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*sipci
vb. IV (reg.; despre pereti sau tavane de lemn) a bate sipci; a sipcui.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*susali
vb. IV (reg.; despre plafoane de lemn) a acoperi cu tulpini de stuf, dispuse la mica distanta una de alta, ca sa se prinda muruiala.(by 2W3S11e11r12g5i5o)*stocali
vb. IV (reg.; despre plante leguminoase) a scoate boabele din pastai; a pastari, a pastai, a dezghioca.(by 4W4S5e13r13g7i7o)*postaici
vb. IV (reg.) (despre plante si vite) a creste peste masura, a se dezvolta, a-i merge bine. (despre oameni) a fi arogant, a se ingamfa.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*buieci
vb. IV (reg.) (despre pleava sau paiele de cereale) a da la o parte, a curati, a matura cu |primiteaua|primitea| (felezeul, tarnul) la vanturat cu lopata. a matura in casa, a scutura, a curati; a innoi, a reinnoi; a varui. (in forma: ) a primeni rufaria (de corp sau de pat). (despre paine; in forma: ) a framanta, adaugand aluat nou la cel vechi. (despre unele pasari si animale) a agita mereu ceva.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*primiti
vb. IV (reg.) (despre porci) a guita, a grohai. (despre oameni) a tipa; a plange cu desperare.(by 10W10S4e4r12g6i15o)*schitoi
vb. IV (reg.) (despre porumbei) a produce sunetul caracteristic speciei; a ganguri, a gunguri. (despre porci) a grohai.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*grunguni
vb. IV (reg.; despre prescuri) a imprima cu pistornicul semnele rituale.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pistolnici
vb. IV (reg.) (despre puii de animale) a suge cu lacomie, zbatandu-se; a smocai. (despre sugari) a misca buzele imitand suptul. (despre pasari prinse; in forma: ) a se zbate, a se smuci. (despre o parte a corpului omenesc) a zvacni. (in forma: ) a parui.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*smocoti
vb. IV (reg.; despre rocile de munte) a gauri cu |prustarul|prustar| (v.).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*prustuli
vb. IV (reg.) (despre rufe, haine) a calca (cu fierul de calcat). (fig; despre oameni) a-si bate joc, a zeflemisi.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*piglui
vb. IV (reg.; despre semintele de dovleac sau de floarea-soarelui) a sparge in dinti (pentru a manca miezul).(by 5W5S13e14r7g7i15o)*sclonti
vb. IV (reg.) (despre sipci, cuisoare sau pene de lemn) a bate in peretii sau in barnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). (despre bucati mici de caramida sau de piatra) a lipi pe peretii noi ai unei case, pentru a le mari rezistenta.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*purici
vb. IV (reg.; despre spice si fan) a aduna in manunchiuri; a cladi in stog.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*paloni
vb. IV (reg.; despre stinghiile care leaga carambii loitrelor) a face gauri de 6-8 mm cu ajutorul |spetegerului|speteger|.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*spetezi
vb. IV (reg.) (despre stiuletii de porumb) a bate in piua sau in lesa, ca sa se desfaca boabele. (despre sare) a bate in piua, ca sa se sfarame, sa se piseze.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*strohani
vb. IV (reg.) (despre struguri) a zdrobi, a strosi. (fig.) a trancani.(by 13W14S14e7r7g1i1o)*stroncani
vb. IV (reg.; despre suprafata obiectelor de lemn) a rindelui, a netezi; a subtia.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*platui
vb. IV (reg.; despre suprafete de teren) a ingradi cu spini, cu gard spinos.(by 10W10S10e3r4g12i12o)*spinui
vb. IV (reg.; despre suprafete de teren) a masura cu ajutorul unei sfori.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sfori
vb. IV (reg.; despre tablele unei plute) a imbina cu ajutorul |sponturilor|spont| tablelor plutelor.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*spontui
vb. IV (reg.; despre teren) a imprejmui, a inchide cu pocii (crengi infipte in pamant); (despre vita de vie) a araci (a pune araci).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*poci
vb. IV (reg.; despre tesaturi) a pune in piua (vaiaga), spre a se bate si a se netezi.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*invaiegi
vb. IV (reg.) (despre trunchiurile arborilor) a coji, a jupui. a zgaria. (despre frunze) a fasai.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*scortali
vb. IV (reg.; despre urzicile fierte) a bate, a sfarama cu un bat care are la un capat doua betisoare incrucisate.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*prepelegi
vb. IV (reg.) (despre vatra, cuptor) a domoli caldura cu un pamatuf inmuiat in apa. a varui. a (se) badijona.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*pamatusi
vb. IV (reg.; despre vie) a stropi via (cu vermorelul sau permetezeul).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*permetezli
vb. IV (reg.; despre vite) a alerga (cu coada ridicata) de durerile strechei. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*bazdari
vb. IV (reg.) (despre vorbe) a scorni, a nascoci. (despre o treaba) a incepe.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*poznai
vb. IV (reg.) (in constructii negative) a prididi, a razbi, a aduce la capat, a dovedi. (in forma: ) a sta, a locui. (in forma ) a fura.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*puclui
vb. IV (reg.) (in forma: ) a zgaria superficial (cu ratul, cu ciocul, cu ghearele); a scurma. (refl.; fig.; despre durere) a iesi la iveala, a se manifesta (cu evidenta).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*scurmuzui
vb. IV (reg.) (in forma: ; despre drumuri forestiere) a acoperi cu traverse de lemn pentru a inlesni tararea bustenilor. (despre busteni) a tari cu ajutorul animalelor de tractiune. (refl.; despre cai) a se lovi in mers cu un picior de altul. (refl.; in forma: ; despre cai) a bate din picioare.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*straifui
vb. IV (reg.) (in forma: ; despre struguri) a zdrobi cu |stirca|stirca|, cu mustuitorul. (despre zarzavat) a marunti cu ajutorul unui bat ramificat la un capat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*stircui
vb. IV (reg.; in loc avb.) = a fugi pe furis, a o sterge, a o tuli, a spala putina.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*palaurdi
vb. IV. (Reg.) Intranz. A dibui, a pipai. Refl. A se invarti de colo pana colo, fara rost. - Cf. %mosmoli.%(by 11W11S4e5r13g13i7o)*moscoti
vb. IV. (Reg.) Intranz. A face serviciul militar. Tranz. A lua in armata, a incorpora, a inrola. Refl. A intra in armata, a se face catana. - Din (by 15W1S9e9r2g3i11o)*catani
vb. IV. (Reg.) Intranz. A murmura, a carti. Refl. A se rasti. - Din sl. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*rapsti
vb. IV. (Reg.) Intranz. A se imbolnavi de picioare, a nu mai putea umbla. Tranz. A amputa, a ciunti. A rupe, a frange o planta, o creanga. - Din .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ciumpavi
vb. IV. (Reg.) Intranz. A se sfatui, a discuta; a pune la cale. Tranz. A acuza, a invinovati. suf. -.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cislui
vb. IV (reg., inv.) a acoperi capul cu un zavon (voal). a obliga pe cineva sa puna pe cap voalul negru de calugarita; a calugari. a impodobi ferestrele cu voal (cu perdele).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*inzavoni
vb. IV (reg.) (inv.) a adauga (masurand in plus). a procura; a agonisi (prin economisire).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*surzui
vb. IV (reg., inv.) a alunga pe cineva cu urlete; a striga din departare pe cineva "pu".(by 5W14S14e7r8g1i1o)*impulai
vb. IV (reg., inv.) a chibzui, a socoti, a tine seama; a cerceta, a observa.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*chemului
vb. IV (reg., inv.) a culege bob cu bob, a piguli, a bobita, a pobarci.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ciumeli
vb. IV (reg., inv.) a da cuiva putere, a intari pe cineva. (refl.) a prinde putere, a capata putere, a se intari.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*imputeri
vb. IV (reg., inv.) a drege ceva cu ce ai la indemana, a inchipui ceva, a inchipa ceva, a injgheba ceva (din ce ai la dispozitie). (by 12W13S6e6r7g15i15o)*inchipurlui
vb. IV (reg., inv.) a face armas pe cineva prin ordin domnesc a chinui, a martiriza(by 8W8S2e10r10g4i4o)*armasi
vb. IV (reg., inv.) a face o verificare, a expertiza o mostra pentru stabilirea pretului.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cisni
vb. IV (reg., inv.) a fi constrans, a fi fortat, a fi obligat, a fi silit. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*chitelini
vb. IV (reg., inv.) a fi de folos (la ceva), a folosi (la ceva). a avea folos, a se folosi, a uza. a da nastere, a cauza. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*hasnui
vb. IV (reg., inv.) a impaca, a pacifica; (refl.) a se impaca, a se impacalui.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*impacelui
vb. IV (reg., inv.) a impreuna, a comasa (parti dintr-o mosie sau mosii), formand un tot.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*insorari
vb. IV (reg., inv) a indemna, a stimula. a interesa, a privi (pe cineva, ceva). a avea voie. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*corti
vb. IV (reg., inv.) a infige cosorul (sau alt obiect ascutit) in cineva; a intepa.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*incosori
vb. IV (reg.) (inv.) a pecetlui, a stampila. (in forma: ; despre arbori) a marca.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*stemplui
vb. IV (reg., inv.) a pune martaci (stalpi) la bordei, a propti cu martaci.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*martaci
vb. IV (reg., inv.) a (se) amesteca, a (se) tulbura; a (se) incurca, a (se) invalmasi. (fig.) a (se) zapaci. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*ingalmaci
vb. IV (reg., inv.) a se chercheli, a se ameti, a se afuma, a se imbata. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*chiurchiului
vb. IV (reg., inv.) a se insoti, a se intovarasi, a se asocia; a se alia (cu cineva).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*inzloji
vb. IV (reg., inv.) a trai anii juniei, a ramane necasatorit (celibatar). (by 10W10S3e4r12g12i5o)*juni
vb. IV (reg.) (inv.; despre un loc, un teritoriu, un obiectiv militar) a intari cu un parcan (fortificatie). a construi, a face. (inv.) a inrama, a incadra.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*parcani
vb. IV (reg., inv.) (despre vite) a da inapoi, a se retrage. (despre oameni; refl.) a se feri.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*hegui
vb. IV (reg.) (inv. si reg.; despre cereale sau fructe ramase dupa cules) a aduna, a strange. (reg.) a fura.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*poghirci
vb. IV (reg.; la unele jocuri cu mingea) a avea rolul de porcar (de prinzator si aruncator al mingii in membrii echipei adverse).(by 14W10S10e4r4g12i12o)*porcari
vb. IV (reg.; la unele jocuri cu mingea) a avea rolul de porcar (de prinzator si aruncator); a porcari.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*porcai
vb. IV (reg.) (refl.) a lua pasti, a se impartasi. a injura de pasti; a pasti, a pastealui.(by 15W1S9e9r3g3i12o)*pastui
vb. IV. (Reg.) Refl. A obtine, a-si procura ceva; a (se) capui. Tranz. A pune mana pe cineva sau ceva; a prinde, a capui. - (by 10W10S3e4r12g12i5o)*incapui
vb. IV (reg.) (refl.) a seca (despre izvoare). a zdrobi, a sfarama, a macelari. (fig.) a bate tare, a snopi in bataie. a face masaj, a masa puternic. (despre munca) a obosi, a istovi, a extenua.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pistosi
vb. IV (reg.) (refl.) a se certa, a se sfadi, a se ciondani, a se ciorovai. a fura, a sterpeli, a ciordi, a ciujdi.(by 10W10S4e12r12g6i6o)*ciorti
vb. IV (reg.) (refl.) a se ciorovai, a se ciondani. a spune ceva pe ocolite, a face aluzie la ceva. a da partea care i se cuvine cuiva din ceva.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pontui
vb. IV (reg.) (refl.) a se framanta, a se agita, a se zbuciuma, a se zvarcoli (in asternut); (despre porci) a se tavali in noroi, a se innamoli. a se codi, a ezita (sa faca ceva). a mesteca ceva in gura, a molfai. a gusta de ici si colo; a linchi.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*ciosmoli
vb. IV (reg.) (refl.) a se furisa, a se strecura. a da, a strecura pe furis (ceva-cuiva). (refl.; in forma: ) a se aciua.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*sipi
vb. IV. (Reg.) Refl. A se misca incoace si incolo fara rost; a se fatai. Tranz. A purta de colo pana colo pe cineva, a sacai. - Et. nec.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*frichini
vb. IV (reg.) (refl.) a se narui. (despre semne, urme) a lasa, a face.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*prislopi
vb. IV (reg.) (refl.) a se schimba, a se strica; a se ofili. a rascoli; a deranja.(by 7W15S1e9r9g3i11o)*permeci
vb. IV (reg.) (refl.) a se stabili, a se statornici intr-un loc. a improprietari.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pamanteni
vb. IV (reg.) (refl.) a-si disputa intaietatea. a bate pe cineva. a face varf (la un stog).(by 10W4S4e12r12g6i6o)*pieptui
vb. IV. (Reg.) Refl. (Despre cai) A capata o rana de la sa, de la ham etc. Tranz. A insemna un animal cu fierul rosu. - Din (by 2W10S10e4r4g12i12o)*sagni
vb. IV (reg.) (refl.; despre fructe, legume) a se muia, a se strica. a strivi. (refl.; despre oameni) a se molesi (de oboseala, de somn, de caldura). (refl.; despre tineri) a se harjoni. (refl.; despre copii) a se alinta.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*starfoci
vb. IV. (Reg.) Refl. (Despre pesti) A se aduna, a se strange intr-un zaton. Tranz. A stavili cursul unei ape (cu zatoane). - Din .(by 5W14S7e7r1g1i9o)*zatoni
vb. IV (reg.) (refl.; despre zapada care se topeste) a se face zgrunturoasa; a se intari, a se solidifica. (despre sosele, strazi, curti) a pietrui.(by 2W2S2e11r11g4i5o)*pietrici
vb. IV (reg.) secretie galbuie de pe pleoape depusa in timpul somnului; urdoare, puchina. pata mare. paduche. numele unui joc de carti.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*puchi
vb. IV (reg. si fam.) a aseza atent ceva. (refl.) a se dichisi, a se aranja, a se gati.(by 9W9S2e2r11g11i11o)*titiri
vb. IV (reg. si fam.) a pune pe fuga (pe cineva); a o lua la fuga ca soldanul (v.).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*soldani
vb. IV (reg. si fam.) a schiopata, a merge greu. (despre obiecte) a se clatina; a sta sa se rastoarne. (in forma: ) a se legana in vant; a falfai.(by 4W13S6e6r15g15i8o)*sovalcai
vb. IV. (Reg. si fam.) Refl. (Despre constructii, mobile etc.) A se darapana, a se degrada, a se strica, a se ruina. Tranz. A risipi, a irosi, a distruge bani, averi etc. - Et. nec.(by 4W4S12e13r6g15i15o)*paradui
vb. IV. (Reg.) Tranz. A cicali, a dojeni pe cineva. Intranz. A trancani, a flecari. - Et. nec.(by 8W2S2e10r10g11i4o)*tologani
vb. IV. (Reg.) Tranz. A da de mancare vitelor. Refl. (Despre vite) A se hrani, a se satura. - Din .(by 7W7S1e9r10g3i3o)*imbucari
vb. IV. (reg.) Tranz. A ingriji pe cineva in mod exagerat; a alinta, a rasfata, a cocolosi. Refl. A zabovi mult cu un lucru, a-si pierde timpul; a taragana. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*corconi
vb. IV. (Reg.) Tranz. A lasa un teren necultivat pentru a fi calcat si ingrasat de vite. Refl. pas. (Despre terenuri) A fi calcat (si ingrasat) de vite. A calca in picioare iarba, semanaturile etc., a culca la pamant. Refl. (Despre oameni si animale) A se tolani (pe iarba). - Din ucr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*tologi
vb. IV. (Reg.) Tranz. A plictisi pe cineva insistand cu vorba pe langa el. Intranz. A tusi sec. - Formatie onomatopeica.(by 1W1S9e3r3g12i5o)*chihai
vb. IV. (Reg.) Tranz. A presara cu posmag o bucata de carne (inainte de a o frige). Refl. A se usca ca un posmag. (Despre plante) A se ofili, a se vesteji. - Din (by 2W10S10e4r4g12i13o)*posmagi
vb. IV. (Reg.) Tranz. A purta (sau a ridica) o greutate in brate, in maini sau in spinare; a tari dupa sine ceva greu. Refl. A se catara cu greutate, a se opinti (spre a se urca). A umbla greu ( din cauza unei sarcini pe care o poarta), a se tari. - Din (by 2W10S10e4r4g12i13o)*tabarci
vb. IV.(Reg.) Tranz. A rosti vorbele cu oarecare greutate, a ingaima. Intranz. (Despre lumini, culori) A se ivi, a se distinge (incet, cu greutate); a aparea, a se arata; a miji. - Din sl. "silaba".(by 14W14S7e8r1g1i10o)*slomni
vb. IV. (Reg.) Tranz. A sacai pe cineva. Refl. A se pierde, a se rataci; a se prapadi. - Din .(by 2W10S11e4r4g12i13o)*zahatui
vb. IV. (Reg.) Tranz. A stavili o apa curgatoare, ingramadind busteni, crengi etc. la o cotitura a ei. Refl. (Despre busteni, crengi etc.) A se ingramadi la cotitura unui rau, formand un fel de stavilar. Fig. (Despre oameni) A se pripasi, a se aciua. - Din .(by 5W5S13e14r7g1i1o)*agesti
vb. IV. (Reg.) Tranz. A supara, a sacai, a necaji; a stingheri. Refl. A se imprastia; a se pierde, a se risipi. [Var.: vb. IV] - Din ucr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*zahai
vb. IV. (Reg.) Tranz. A tabaci, a argasi. Expr. = a baga (pe cineva) la inchisoare. Refl. (Despre in, canepa, etc.) A se muia, a se topi, a se destrama. - Din ucr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dubi
vb. IV. (Reg.) Tranz. si refl. A (se) clatina, a (se) scutura (tare); a (se) zdruncina, a (se) zgudui. Intranz. A face zgomot, a hodorogi. - Formatie onomatopeica.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hurducai
vb. IV (reg.) varf ascutit, pisc. (in forma ) mica insula aluvionara in apele Dunarii. piatra din care se face cutea (gresia) pentru ascutit coasa.(by 2W10S10e4r4g15i8o)*picui
vb. IV. Tranz. A achita contravaloarea (in bani sau in natura) a unui bun obtinut sau cumparat, a unei consumatii etc. Expr. (sau etc.) = a fi omorat pentru o greseala, o indrazneala, o fapta necugetata etc. (cuiva) = a se razbuna (pe cineva) cu varf si indesat pentru o paguba sau o suferinta. A achita un impozit, o obligatie etc. Refl. A lichida o datorie (morala), a scapa de o obligatie. Tranz. A rasplati cu bani o munca efectuata, un serviciu prestat etc.; a retribui, a remunera. Intranz. A recompensa pe cineva pentru faptele sale. Intranz. (Pop.) A valora, a pretui, a face. Expr. sau (ori etc.) = a nu avea nici o valoare. - Din sl. (by 9W5S13e13r7g7i15o)*plati
vb. IV. Tranz. A acoperi, a imbiba un stalp, un zid, o traversa etc. cu catran, cu scopul de a le proteja. Refl. si tranz. Fig. A (se) supara tare, a (se) amari, a (se) necaji. Tranz. Fig. A otravi , a invenina. - Din (by 13W7S7e15r15g9i9o)*catrani
vb. IV. Tranz. A acoperi (ca o panza) o intindere de loc. A tulbura, a impaienjeni privirea. Tranz. si refl. Fig. A (se) intinde, a (se) raspandi.- (by 2W2S2e11r11g4i4o)*impanzi
vb. IV. Tranz. A acoperi ceva din nou, a acoperi ceva la loc (dupa ce a fost descoperit). (by 12W12S5e6r14g8i8o)*reacoperi
vb. IV. Tranz. A acoperi cu troiene (de zapada); a inzapezi, a nameti. Refl. A ramane in mijlocul zapezii; a se inzapezi. A acoperi un obiect ingramadind ceva peste el; a forma gramezi, mormane; a ingramadi, a aduna ceva la un loc. - Din (by 12W6S6e14r14g8i8o)*troieni
vb. IV. Tranz. A acoperi cu un strat de ceara; a unge, a freca, a lustrui cu ceara. A imbiba cu ceara. suf. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cerui
vb. IV. Tranz. A acoperi o cladire cu sindrila; a sindrui. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din .(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sindrili
vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafata cu un strat subtire de var; a varui. A acoperi un vas sau un obiect de metal cu un strat subtire dintr-un metal protector. Refl. Fig. A-si insusi in mod superficial maniere civilizate, notiuni de cultura etc. a se ciopli. A unge (pe deasupra). (Peior.) A (se) farda. - Din sl.(by 1W2S2e10r4g15i15o)*spoi
vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafata tencuita, lipita etc. a unui element de constructie cu un strat subtire de lapte de var (cu unele adaosuri); a spoi. suf.(by 13W6S6e15r15g15i9o)*varui
vb. IV. Tranz. A acoperi peretii sau pardoseala unei case cu un strat neted de lut muiat cu apa; a lipi. A astupa crapaturile din peretii lucrarilor subterane cu un material argilos. (Reg.) A unge suprafata unui aluat cu muruiala , inainte de a-l baga in cuptor. (Reg.) A manji, a murdari; a mazgali. - Cf. ucr. %murovati.%(by 2W15S9e9r2g2i11o)*murui
vb. IV. Tranz. A acoperi peretii unei cladiri sau ai unei incaperi cu o solutie apoasa de var amestecata cu huma (si cu diversi coloranti), uneori si cu desene care imita tapetul. Tranz. (Rar) A picta. A desena. A scrie (caligrafic). Refl. si tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. Refl. (Despre stari psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. Tranz. Fig. A infatisa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. - Din .(by 2W2S10e4r4g13i13o)*zugravi
vb. IV. Tranz. A acoperi sau a captusi cu pardoseala o incapere, o curte etc.: a pava. P. gener. (Rar) A captusi; a acoperi. - Et. nec.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pardosi
vb. IV. Tranz. A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alama . - Din .(by 10W3S3e11r12g5i5o)*alami
vb. IV. Tranz. A acoperi un element de constructie cu beton, metal etc. suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*camasui
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de smalt; a emaila. Fig. A smalta. [Var.: (inv.) vb. IV] suf. (by 13W6S7e15r15g9i2o)*smaltui
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subtire de aur , a polei sau a sufla cu aur. Fig. A da o stralucire ca de aur , a face sa para de aur. Refl. (In basme) A se preface in aur . - Din .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*auri
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subtire de aur sau de argint in scopul protejarii sau al infrumusetarii; a sufla cu aur sau cu argint. A inveli intr-o foita subtire de staniol, de hartie colorata etc. Tranz. si refl. Fig. A straluci sau a face sa straluceasca; a (se) invalui intr-o lumina aurie sau argintie. Tranz. A infrumuseta, a prezenta intr-o lumina stralucitoare o situatie, un aspect, o idee, o imprejurare etc. - Din sl.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*polei
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subtire (de pospai); a asterne un strat subtire; a presara. Fig. A face un lucru de mantuiala, superficial. - Din sl. (by 4W4S5e13r7g15i15o)*pospai
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de arama; a cupra. - Din .(by 7W7S1e1r9g10i3o)*arami
vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de otel, de fonta sau nemetalic cu un strat subtire de zinc pentru a-l feri de coroziune sau pentru a-i da un aspect decorativ; a zinca. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*zincui
vb. IV. Tranz. A acoperi un zid sau un tavan cu tencuiala. - Din ucr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tencui
vb. IV. Tranz. A acorda cuiva in mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atributie: (in evul mediu) a da cuiva investitura. - Din fr. , lat.(by 1W1S10e10r10g3i4o)*investi
vb. IV. Tranz. A acorda cuiva o cetatenie; a indigena. Refl. Fig. A se inradacina, a se statornici. - (by 1W9S10e3r4g12i6o)*incetateni
vb. IV. Tranz. A acorda un titlu, un grad, o decoratie etc. Intranz. A discuta cu cineva o chestiune importanta; a se intretine cu cineva. - Din fr. it. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*conferi
vb. IV. Tranz. A adaposti, a inchide vitele, oile intr-un tarc . P. gener. A imprejmui, a ingradi. suf.(by 14W14S7e8r1g1i3o)*tarcui
vb. IV. Tranz. A aduce in stare de toropeala ; a ameti, a buimaci, a molesi. A cuprinde, a coplesi; a napadi. A bate zdravan; a ucide in batai. - Din ucr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*toropi
vb. IV. Tranz. A aduce la cunostinta, a face cunoscut; a instiinta, a anunta, a informa. A face sa se prevada; a prevesti. Refl. A-si face cunoscuta, simtita existenta sau prezenta. Refl. (Inv.) A deveni vestit, faimos. Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*vesti
vb. IV. Tranz. A aduce (o) jertfa . Tranz. si refl. A (se) sacrifica. Tranz. (Rar) A omori. - Din .(by 12W12S5e6r14g14i7o)*jertfi
vb. IV. Tranz. A aduna dijma. (Peior.) A-si face in mod abuziv parte din ceva. suf. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*dijmui
vb. IV. Tranz. A aduna smantana de pe lapte; a extrage smantana din lapte. - Din .(by 8W8S1e1r10g10i3o)*smantani
vb. IV. Tranz. A aerisi din nou o incapere in care aerul e viciat, un obiect de imbracaminte din care nu a iesit mirosul neplacut. (dupa fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*reaerisi
vb. IV. ~ Tranz. A agita un lichid, a clatina vasul in care se gaseste un lichid. (din , asemanator cu slovac. , ngr. datorita originii expresive comune)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*zbarnai
vb. IV. Tranz. A ajusta, a fasona, a finisa prin aschiere un obiect dur (de obicei metalic) cu ajutorul pilei^1. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*pili
vb. IV. Tranz. A ajusta, a potrivi (o piesa, o parte a unui ansamblu etc.) pentru a obtine o buna imbinare; a fixa, a incheia. - Din germ.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pasui
vb. IV. Tranz. A altoi^2 inca o data o planta la care primul altoi nu s-a prins. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*realtoi
vb. IV. Tranz. A alunga o pasare cu strigatul "has". [Var.: vb. IV] suf.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*hasai
vb. IV. Tranz. A alunga pe cineva strigand |"huideo"|huideo|, a batjocori violent pe cineva cu ocari si cu fluieraturi; a hatcai. suf.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*huidui
vb. IV. Tranz. A amagi cu vorbe; a ademeni; a insela. Spec. A ademeni cu momeala pesti sau alte animale, pentru a le prinde. A linisti, a potoli, a domoli (pentru scurt timp). - Din bg. scr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*momi
vb. IV. Tranz. A amesteca, a incurca mai multe lucruri. A zapaci, a ameti pe cineva cu vorba. A vorbi incurcat, ingaimat sau fara rost. [Var.: vb. IV.] - Din (by 15W15S9e9r2g3i11o)*balmaji
vb. IV. Tranz. A anunta, a vesti aparitia in viitor a unor evenimente, fenomene etc. (Inv. si pop.) A preveni . (by 12W5S5e14r14g7i7o)*prevesti
vb. IV. Tranz. A aplica, a razui, a netezi cu spaclul un strat subtire de ipsos, de chit etc. suf.(by 6W14S14e8r8g8i2o)*spaclui
vb. IV. Tranz. A aplica cuiva o gloaba . (Inv. si reg.) A prada, a jefui. - Din .(by 13W13S7e7r15g15i9o)*globi
vb. IV. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsa pentru o greseala sau o infractiune savarsita; a condamna, a osandi. Tranz. si refl. Fig. (Inv. si reg.) A face sa sufere sau a suferi chinuri fizice sau morale; a (se) chinui, a (se) tortura. - Din ngr. (aor. al lui ).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pedepsi
vb. IV. Tranz. A aplica prin incleiere si prin presare una sau doua foi de furnir pe fata unei piese de lemn pentru a-i da un aspect estetic, pentru a-i mari stabilitatea sau pentru a acoperi unele defecte. suf. Cf. germ. %furnieren.%(by 14W15S8e8r1g2i10o)*furnirui
vb. IV. Tranz. A aplica un strat de grund pe suprafata unui obiect. suf.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*grundui
vb. IV. Tranz. A aplica un strat de lac^2, a vopsi cu lac^2 (suprafata unui obiect). suf. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*lacui
vb. IV. Tranz. A apuca cu varful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strangand-o si provocand durere; a pisca. Refl. A apuca, a musca ori a intepa cu ciocul sau cu gura. Fig. A face aluzii intepatoare; a necaji, a tachina. Tranz. A apuca cate putin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a manca; a ciuguli; (despre oameni) a rupe cu mana bucatica cu bucatica din ceva (si a manca). Tranz. A rupe varful lastarilor vitei de vie sau varful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. Tranz. Fig. (Fam.) A-si insusi (in mod repetat) mici sume de bani, obiecte marunte etc. A smulge, a afla de la cineva mici informatii, secrete marunte (pentru a le furniza altcuiva). Refl. Fig. (Fam.) A se imbata putin; a se chercheli. - Cf. bg. %cupja%, scr. %cupati%.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ciupi
vb. IV. Tranz. A ara adanc un teren (multa vreme) necultivat sau cultivat cu plante perene, pentru a-l insamanta. Refl. (Rar, despre copaci) A iesi din radacini (in urma unei lovituri, a unei furtuni etc.) [in](by 4W13S13e6r7g15i15o)*desteleni
vb. IV. Tranz. A aranja ceva din timp, a face ca ceva sa fie gata; a prepara. Expr. = a crea conditii prielnice pentru... Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata sa... A instrui, a forma in vederea unei activitati; a da lectii, a medita. Tranz. si refl. A studia temeinic; a invata. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplacut), a anunta cuiva un lucru pe ocolite. A gati o mancare. (dupa lat. sau germ. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*pregati
vb. IV. Tranz. A aranja in stive obiecte de acelasi fel, a face stive; a stiva. suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*stivui
vb. IV. Tranz. A ara stratul superficial de la suprafata pamantului, dupa recoltare. (by 4W13S13e6r6g7i15o)*dezmiristi
vb. IV. Tranz. A arata cu |probe|proba|, cu argumente, cu marturii existenta sau inexistenta unui fapt, a unei situatii etc.; a demonstra, a proba. Tranz. si refl. A (se) arata, a (se) manifesta, a (se) vadi intr-un anumit fel. Tranz. (Pop.) A invinge, a birui. A intrece, a lasa pe cineva in urma. Tranz. si intranz. (Pop.) A prididi, a razbi; a termina, a ispravi. - Din sl. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*dovedi
vb. IV. Tranz. A articula, a pronunta sunete, cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii. Tranz. (Adesea fig.) A spune, a vorbi, a povesti; a expune. Refl. (Rar) A se pronunta, a-si spune parerea autorizata. Tranz. A comunica o dispozitie, un ordin, o sentinta. A se preocupa de ceva; a pregati. Intranz. A infasura pe sulul din fata al razboiului de tesut portiunea de panza tesuta, desfasurand in acelasi timp o portiune corespunzatoare de urzeala de pe sulul dinapoi, pentru a putea continua tesutul de cate ori rostul se micsoreaza. - Din (by 15W8S9e9r2g2i11o)*rosti
vb. IV. Tranz. A arunca ceva (departe) printr-o miscare rapida si violenta. A da la o parte, a lepada (un lucru nefolositor sau vatamator). Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi naravas. Refl. A se repezi, a se napusti, a se avanta, a se arunca. - Contaminare intre [runca] si .(by 2W3S11e11r4g5i13o)*azvarli
vb. IV. Tranz. A arunca cu ceva (intr-o pasare, intr-un pom etc.); a zburatui . Intranz. si refl. (Despre stoluri de pasari) A se risipi batand din aripi si inaltandu-se de la pamant; a face zboruri scurte, aproape de pamant. Tranz. A face sa se imprastie; a spulbera. Intranz. si refl. (Despre pui; despre copii) A se dezvolta, a creste; a capata independenta; a se razleti. Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sa-si faca un rost in viata. - Din .(by 2W2S10e10r11g4i4o)*zburataci
vb. IV. Tranz. A arunca (cu putere) izbind de ceva, a azvarli un obiect, o povara etc. A culca la pamant, a dobori. (Despre animale de calarie) A arunca pe calaret din sa, a da jos. Fig. (Fam.) A respinge un candidat la examen, a nu-l promova, a face sa cada. A face sa se izbeasca cu putere o usa, o poarta etc. Refl. A se aseza brusc pe ceva, lasandu-se cu toata greutatea corpului. Tranz. A-si pune la repezeala pe sine un obiect de podoaba sau de imbracaminte; a se imbraca in graba, sumar, neglijent. Refl. recipr. A se lua la tranta, a se lupta corp la corp. Tranz. Fig. (Fam.) A face, a produce (cu energie, repede, in graba). A spune ceva nepotrivit, nelalocul lui. - Cf. bg. %tartja%.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tranti
vb. IV. Tranz. A aseza, a aranja asa cum trebuie; a face ordine. A aranja pe cineva intr-un post, intr-o situatie convenabila. A procura ceva prin mijloace improvizate; a face rost de ceva. A umple cu un material de etansare si a netezi rosturile dintre caramizile unei zidarii, dintre pavelele sau bordurile unei sosele etc. pentru a impiedica patrunderea apei de ploaie sau de infiltratie. A forma cu mana rostul urzelii la razboiul de tesut. A bate, de o parte si de alta, varful dintilor unei panze de ferastrau. suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*rostui
vb. IV. Tranz. A aseza, a pune in vrafuri, in teancuri, in gramezi. A ravasi. [Var.: vb. IV] suf.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*vrafui
vb. IV. Tranz. A aseza intr-o succesiune regulata, intr-un sir, intr-un sirag; a dispune, a aranja intr-un anumit fel; a face ordine. Refl. A urma unul dupa altul, a se succeda; a se afla, a fi situat sau asezat unul in urma altuia, intr-o anumita ordine; a se insirui. A pune ordine intr-un domeniu de activitate; a organiza. A da cuiva o insarcinare sau o dispozitie; a decide, a hotari, a porunci. A dispune, a fixa, a stabili; a destina. (Inv.) A numi pe cineva intr-o slujba; a repartiza intr-o functie; a investi, a numi. suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*randui
vb. IV. Tranz. A aseza literele unui text in culegar dupa manuscris pentru a tipari; a culege. - Din germ. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*zetui
vb. IV. Tranz. A astupa cu calafat gaurile dintre scandurile bordajelor sau ale puntii unei nave in vederea etansarii. suf. Cf. ngr. %kalafatizo%.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*calafatui
vb. IV. Tranz. A astupa cu papura interstitiile unui vas cu doage. - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*impapuri
vb. IV. Tranz. A asupri, a urgisi, a prigoni, a persecuta. (Pop.) A izgoni, a alunga. A lasa la voia intamplarii; a parasi. (Inv. si reg.) A certa, a ocari, a blestema. [Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*oropsi
vb. IV. Tranz. A atinge cu sfichiul , a lovi scurt; a biciui, a plesni. Fig. A intepa cu vorba, a ironiza, a persifla. suf.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sfichiui
vb. IV. Tranz. A atinge pe cineva in onoarea sau in demnitatea sa; a ofensa, a insulta. (Inv.) A aduce un prejudiciu. [Var.: vb. IV] - Din scr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*jigni
vb. IV. Tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. A lovi in tinta. Intranz. A sosi (pe neasteptate, din intamplare) intr-un anumit loc, intr-un moment anume etc. Refl. A se afla prezent undeva (din intamplare). Tranz. A gasi pe cineva sau ceva (din intamplare sau alegand intre mai multe posibilitati). Intranz. A gasi calea potrivita pentru o anumita situatie sau imprejurare; a izbuti sa realizeze scopul propus. A ghici. Refl. A se intampla ca ceva sau cineva sa fie intr-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; a surveni, a se intampla (incidental). Loc. adv. = la nimereala, la intamplare; pe dibuite. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din bg. (by 7W7S1e1r9g10i10o)*nimeri
vb. IV. Tranz. A atinge (usor si repetat) un obiect ori o fiinta cu degetele sau cu palma pentru a se incredinta ca exista sau pentru a constata forma, consistenta, calitatea etc.; a cerceta, a examina tactil. Refl. Loc. adv. = atingand, punand mana (pe obiectul in cauza). A mangaia (o femeie) atingand (usor si repetat) cu degetele sau cu palma. P. anal. A atinge cu laba, cu botul, cu tentaculele etc. pentru a percepe ceva. Spec. (Med.) A palpa. A lua pulsul. A merge cu nesiguranta, fara sa vada (bine) si folosindu-se de maini, de baston etc.; a orbecai. Loc. adv. = cu nesiguranta, pe dibuite, bajbaind. Tranz. si intranz. A cauta ceva cu mana pe nevazute; a dibui, a bajbai. Fig. A incerca sa afle ceva, a sonda, a tatona; a banui, a intui ca exista (intr-un anumit fel). - Din sl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*pipai
vb. IV. Tranz. A atinge varsta de... Refl. (Despre timp sau masuri de timp) A ajunge la soroc, a se scurge, a trece in intregime, a expira. (Rar; despre notiuni de cantitate) A ajunge la numarul, la suma dorita, indicata, necesara. Tranz. A face sa fie plin sau intreg; a intregi, a completa. Expr. = a dormi suficient. Refl. (Despre fiinte) A se dezvolta; a se ingrasa. Fig. A se desavarsi. Tranz. si refl. A aduce sau a ajunge la indeplinire, a (se) realiza, a (se) indeplini. Tranz. A achita, a plati. (Inv. si reg.) A obliga pe un datornic sa plateasca banii datorati. Tranz. (Reg.; in expr.) = a o pati (cu cineva), v. (Refl.) = i s-a infundat, v. - Lat. (< ) sau + (inv. "implini" < ).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*implini
vb. IV. Tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe inselatoare; a insela pe cineva. (Rar) A seduce o femeie. [Var.: (reg.) vb. IV] - Cf. magh. %adomany%.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*ademeni
vb. IV. Tranz. A atrage cuiva atentia asupra consecintelor (negative ale) unor actiuni; a informa in prealabil; a avertiza, a prevesti. A lua masuri de precautie pentru a inlatura ceva (neplacut); a preintampina. (Rar) A implini dinainte dorintele cuiva. - Din fr. lat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*preveni
vb. IV. Tranz. A atrage (spre rau) a ademeni, a tenta, a momi. Refl. (Inv.) A se lasa ademenit, a cadea in ispita, a gresi. (Inv.) A pune la incercare sau la o proba pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva. (Inv. si pop.) A cerceta, a examina; a descoase. (Inv.) A constata; a descoperi, a afla. - Din sl. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*ispiti
vb. IV. Tranz. A atribui din nou sau a atribui altcuiva decat inainte. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*reatribui
vb. IV. Tranz. A avantaja in mod constient pe cineva, a tine parte cuiva (in dauna altuia). - Din (by 11W12S5e5r14g14i7o)*partini
vb. IV. Tranz. A avea curaj; a nu se teme, a cuteza sa... - (inv. "a indrazni" < sl.).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*indrazni
vb. IV. Tranz. A avea dispozitie, o atitudine favorabila fata de o cerere, de o plangere etc; a catadicsi, a cabulipsi. - (by 8W1S2e10r10g3i4o)*binevoi
vb. IV. Tranz. A avea pizma, a invidia pe cineva; a dusmani, a uri pe cineva. suf. (by 12W5S5e14r7g8i1o)*pizmui
vb. IV. Tranz. A avea, prin intermediul organelor de simt, senzatia sau perceptia unui lucru, a unui fapt, a unei calitati, a percepe efectul unei excitatii; a prezenta sensibilitate. Refl. A-si da seama de propria stare fizica. Tranz. A baga de seama, a prinde de veste, a observa prezenta unei fiinte sau o actiune a acesteia, mai mult pe baza unui reflex la o excitatie a simturilor decat cu ajutorul judecatii. (Despre animale) A adulmeca. Tranz. A-si da seama, a fi constient, a intelege, a banui o actiune, o situatie etc., bazandu-se atat pe informatii si elemente logice, cat si pe intuitie, instinct sau legaturi afective cu alta persoana. Refl. A fi constient de o insusire, de o dispozitie sau de o stare proprie. Expr. (de ceva sau sa faca ceva) = a se sti, a se socoti, a se crede capabil (de ceva sau sa faca ceva). Refl. A avea, a da dovada de bun-simt; a fi un om simtit . Tranz. A fi cuprins de o stare afectiva, a incerca un sentiment, o emotie etc.; a fi miscat, impresionat, tulburat de ceva. Expr. (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauza ca cineva sau ceva lipseste. = a dori sa... A avea impresia ca ..., a incerca sentimentul ca ... Expr. (Refl.) (sau ) sau = a incerca un sentiment placut, a avea impresia ca se afla intr-un mediu familiar, inconjurat de lucruri sau de oameni cunoscuti; a fi familiarizat cu ceva; a nu fi stanjenit sau jenat de nimic; a se simti bine. Refl. (Inv.) A se resimti de pe urma efectelor produse de un factor extern, de o situatie etc. [Prez. ind. si: (reg.) ] - Lat. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*simti
vb. IV. Tranz. A avea sau a manifesta dispret fata de cineva sau de ceva; a trata cu dispret pe cineva sau ceva, a nu lua in seama. [Var.: (inv.) vb. IV] suf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*dispretui
vb. IV. Tranz. A avea sau a manifesta parere de rau fata de suferintele cuiva. Intranz. (Inv.) A suferi impreuna cu altcineva; a lua parte la suferinta cuiva. (dupa fr. ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*compatimi
vb. IV. Tranz. A avea un puternic sentiment de antipatie, de dusmanie impotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. Refl. impers. (Construit cu dativul) A se plictisi, a se satura de ceva sau de cineva. Expr. = a nu mai dori sa traiasca. - Lat. (= ).(by 5W14S14e14r7g8i1o)*uri
vb. IV. Tranz. A baga, a introduce. Expr. (ceva) = a sili pe cineva sa accepte un lucru impotriva vointei, interesului sau placerii sale. (ceva) = a face pe cineva sa priceapa bine un lucru; a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat; a sugera cuiva ceva. (sau ) sau = a se amesteca, a interveni (inoportun) in ceva (sau undeva, in toate) sau in lucruri care nu-l privesc. (sau ) = a-si da bine seama (sau a face sa-si dea seama) de urmarile faptelor sale; a se cuminti sau a se face sa se cuminteasca. (sau ) = a provoca (cu intentie) neintelegeri, ura, intrigi; a invrajbi. A infige, a implanta. A investi bani, capital. Tranz. A face (pe cineva) sa intre undeva (de bunavoie sau fortat). Expr. (sau ) = a pricinui moartea cuiva, a omori pe cineva cu zile; a cauza cuiva suparari foarte mari. (pe cineva) (sau ) = a speria tare (pe cineva); a ingrozi, a inspaimanta, a infricosa. (pe cineva) (sau ) = a face sa fie inchis, intemnitat. Refl. A intra, a se baga in... Expr. = a castiga (prin mijloace nepermise) increderea, protectia sau dragostea cuiva. Tranz. A face ca cineva sa fie angajat sau a angaja intr-un serviciu. A se inghesui. Expr. = a plictisi pe cineva, manifestand un interes sau o simpatie prea staruitoare, prea insistenta, agasanta. A se amesteca intre altii (intervenind intr-un sens oarecare). - Din sl.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*vari
vb. IV. Tranz. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stavilar; a zagazui. Fig. A opri, a impiedica sau a face sa inceteze ori sa se atenueze ceva. - Din (by 14W8S8e1r2g10i10o)*stavili
vb. IV. Tranz. A batatori; a bate bine, a presa, a indesa pamantul. Refl.A se ingrosa, a se acoperi cu bataturi . Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. - Cf. %bate%.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*batuci
vb. IV. Tranz. A bate, a prinde, a intepeni, a fixa cu (sau in) piroane. A impiedica pe cineva sau ceva sa se miste; a obliga sa stea pe loc; a fixa, a imobiliza. A-si fixa, a-si indrepta, a-si concentra ochii, privirea, atentia, gandul etc. intr-o anumita directie; a atinti. - Din (by 2W3S11e11r5g5i13o)*pironi
vb. IV. Tranz. A bate cerealele, plantele cu pastai etc. cu imblaciul pentru a le scoate semintele. Fig. A bate rau pe cineva; a ciomagi. [Var.: (reg.) vb. IV] - Cf. sl. %mlatiti%.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*imblati
vb. IV. Tranz. A bate pari^1 (pentru a imprejmui sau a delimita un teren). suf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*parui
vb. IV. Tranz. A bea ceva tragand in gura putin cate putin, cu buzele tuguiate (si cu zgomot). A bea repede si cu lacomie, dintr-o singura inghititura (golind vasul). Expr. (pe cineva) (sau se spune: cand cineva se uita cu mare dragoste la altcineva; cand cineva isi manifesta antipatia fata de altcineva. (sau etc.) = a asculta sau a citi cu mare atentie si interes pe cineva. A inghiti. Fig. A preocupa, a captiva. A trage in piept (cu nesat), a inspira adanc (aer, vant, miresme). - Lat. (= ).(by 6W6S14e14r8g8i1o)*sorbi
vb. IV. Tranz. A bombani suparat, spunand ceva nedeslusit. Intranz. A bombani (de ciuda sau de suparare). - Et. nec.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*bodogani
vb. IV. Tranz. A cantari (cu cumpana). A aprecia greutatea sau alte calitati ale unui obiect. Tranz. A pune in stare de echilibru; a echilibra. Refl. si tranz. A (se) clatina, a (se) legana. Tranz. si intranz. Fig. A cantari cu mintea, a chibzui, a socoti. Refl. A sta la indoiala inainte de a lua o hotarare; a sovai. Refl. Fig. A lua o hotarare; a se decide. Tranz. Fig. (Reg.) A indemna, a sfatui. Tranz. Fig. A fi mai presus de...; a intrece; a precumpani. - Din (by 7W15S15e9r9g2i2o)*cumpani
vb. IV. Tranz. A captusi cu blana un obiect de imbracaminte; a blanui. - (by 5W14S14e7r8g1i1o)*imblani
vb. IV. Tranz. A captusi cu vata sau cu vatelina un obiect de imbracaminte; a bumbaci; a capitona. suf.(by 2W10S11e11r4g5i13o)*vatui
vb. IV. Tranz. A carpi, a petici; a lucra prost, a face lucruri de proasta calitate. - Din + suf. (by 1W9S10e3r3g3i12o)*carpaci
vb. IV. Tranz. A celebra un eveniment religios; a serba, a sarbatori, a tine o sarbatoare. Intranz. A petrece, a se ospata; a benchetui, a chefui. - Din sl. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*praznui
vb. IV. Tranz. A cerceta ceva sau pe cineva cu de-amanuntul (si in ascuns) pentru a afla un secret, adevarul etc.; a spiona. Refl. recipr. Se A pune cuiva intrebari insistente pentru a se informa, pentru a afla un secret etc. A nascoci, a inventa un lucru; a scorni, a plasmui. - Din sl. (by 11W5S5e5r14g14i7o)*iscodi
vb. IV. Tranz. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea si a corecta eventualele lipsuri; a revedea. suf. Cf. fr. %reviser.% (by 9W2S2e11r11g4i5o)*revizui
vb. IV. Tranz. A cere o fata in casatorie in numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul parintilor sau al rudelor fetei. - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*peti
vb. IV. Tranz. A certa mereu, a face cuiva reprosuri repetate pentru fapte marunte. - Et.nec.(by 12W5S5e14r14g14i7o)*cicali
vb. IV. Tranz. A cladi din nou, a reface din temelii; a reconstrui. .(by 4W4S12e13r6g6i14o)*recladi
vb. IV. Tranz. A coase un material cu tighel, a face un tighel. A tivi o fasie dintr-un alt material (colorat). - Din (by 4W4S13e13r6g6i15o)*tigheli
vb. IV. Tranz. A colinda, a ura cu sorcova. Fig. A bate, a lovi. - Din bg. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*sorcovi
vb. IV. Tranz. A colora in verde; a pata, a murdari cu verde. Intranz. si refl. A deveni, a se face verde. Intranz. (Despre arbori; la pers. 3) A infrunzi; (despre natura sau locuri din natura) a se acoperi cu verdeata. Fig. (Despre oameni) A deveni foarte palid de frica, de furie sau de manie. - (by 6W6S14e15r8g8i2o)*inverzi
vb. IV. Tranz. A colora un obiect, acoperindu-i suprafata cu pensula sau prin stropire cu un strat de vopsea ori muindu-l intr-o solutie colorata si lasandu-l sa se imbibe; a colora un lichid punand intr-insul o substanta colorata o substanta colorata; a boi. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) stropi; a (se) pata; a (se) manji; Refl. A se farda; a se machia, a se sulimeni. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din bg.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vopsi
vb. IV. Tranz. A completa, a implini, a intregi; a determina. [im] (dupa (by 3W12S5e5r14g14i7o)*complini
vb. IV. Tranz. A concepe din nou (si in alt fel); (rar) a redimensiona. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*regandi
vb. IV. Tranz. A conduce, a administra (in calitate de vataf). [Var.: (reg.) vb. IV.] - Din .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*vatasi
vb. IV. Tranz. A conduce pe cineva pe un drum. A indruma, a invata, a povatui. Refl. A se orienta, a se conduce dupa... - Din (by 12W12S5e6r14g14i8o)*calauzi
vb. IV. Tranz. A considera, a socoti pe cineva fericit. Refl. (Fam.) A se socoti multumit, satisfacut (pentru cele facute); a se felicita. (Rar) A felicita. (Inv.) A slavi, a proslavi, a glorifica. Tranz. si refl. A face sau a deveni fericit. - Din (by 4W5S13e13r7g7i15o)*ferici
vb. IV. Tranz. A constitui din nou, a reface un lucru intreg; a recompune. Fig. A reface din memorie; a evoca, a reconstitui. (Lingv.) A reface forma aproximativa a unui cuvant neatestat dintr-o limba, pe baza comparatiei dintre formele existente in limbile inrudite; a reconstrui. (Jur.) A restabili la fata locului conditiile in care s-a petrecut o infractiune. A reface fara modificari un edificiu sau o opera de arta, in desen sau in spatiu, pe baza de fragmente sau de documente. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*reconstitui
vb. IV. Tranz. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva; a ameninta, a periclita. Refl. A-si risca linistea, securitatea, libertatea sau viata; a se expune. suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*primejdui
vb. IV. Tranz. A construi din nou, a recladi; a reface pe baze noi. (Lingv.) A reconstitui. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*reconstrui
vb. IV. Tranz. A contesta o afirmatie, a nu recunoaste ceva; a nega; a dezminti. (Rar) A refuza. (CORJAN). - Magh. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*tagadui
vb. IV. Tranz. A contesta o afirmatie, a nu recunoaste ceva; a nega; a dezminti. (Rar) A refuza. - Din magh. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*tagadui
vb. IV. Tranz. A crea, a infaptui, a construi, a face. Spec. (Inv.) A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal; a fabrica. - Din .(by 15W1S9e9r3g3i11o)*fauri
vb. IV. Tranz. A crea, a produce, a fauri, a alcatui, a infaptui. A inventa, a nascoci, a scorni. A falsifica, a contrazice. [Var.: vb. IV] - (inv. "creare, alcatuire" < ngr.) + suf.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*plasmui
vb. IV. Tranz. A cresta un carton sau o mucava spre a le putea indoi usor. - Din germ. (by 14W7S7e7r1g1i9o)*ritui
vb. IV. Tranz. A cuceri din nou, a lua inapoi; a relua. - (dupa fr. ).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*recuceri
vb. IV. Tranz. A culege spice din lan; a aduna spicele ramase dupa secerat. Fig. A culege (de ici, de colo), a extrage (materiale documentare) din diferite izvoare (alegand dintr-o cantitate mai mare). [Prez. ind. si: ] suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*spicui
vb.IV. Tranz. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor. A dobori ceva prin lupta sustinuta; A castiga. Fig. A-si atrage simpatia, a castiga dragostea sau bunavointa cuiva. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) supune, a (se) inchina; a (se) ruga umilindu-se. - Lat. (= ).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cuceri
vb. IV. Tranz. A curata de coaja legume, fructe etc. Refl. (Despre rani cicatrizate, despre pielea arsa de soare) A se curata de coji; a se descuama. Refl. (Despre pereti si despre tencuiala sau varul de pe ei) A se degrada (la suprafata) prin umflare, crapare etc. din cauza conditiilor de mediu; a se coscovi. - Din .(by 5W14S14e7r8g1i1o)*coji
vb. I - V. Tranz. A curata de zapada (redand circulatiei) un drum, un loc etc.; a destroieni. [in](by 3W12S12e5r6g14i14o)*deszapezi
vb. IV. Tranz. A curata resturile de carne de pe o piele jupuita, inainte de a o pune la argaseala; a descarna. - Din germ.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*serui
vb. IV. Tranz. A curata rufe, vase etc., spalandu-le usor cu apa, a limpezi intr-o ultima apa curata; a clatari. Refl. A se spala usor pe maini, in gura etc. (Inv. si pop.) Tranz. A clatina. (Refl.) (Despre apa, valuri) A se pune in miscare; a se izbi (de un obstacol). Tranz. si refl. A (se) zgudui, a (se) cutremura; a (se) zdruncina. Tranz. si refl. A (se) clatina. . Expr. = a nu (se) primejdui cu nimic viata cuiva. - Din sl. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*clati
vb. IV. Tranz. A da, a acorda, a conferi. A pune ceva pe seama, in socoteala cuiva. - Din fr. , lat.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*atribui
vb. IV. Tranz. A da ajutorul necesar unei femei la nastere; a da nou-nascutului primele ingrijiri, a-i taia buricul. Intranz. si refl. (Fam.) A lucra incet, a se trudi mult la un lucru, a se cazni (fara succes); a se mocai, a se mocosi. - Din (by 5W5S13e14r7g7i1o)*mosi
vb. IV. Tranz. A da cuiva de pomana. Spec. (Inv.) A face o danie; a darui. A se arata milostiv fata de cineva; a se indura de cineva. - Din sl. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*milui
vb. IV. Tranz. A da cuiva dreptul la ceva; a autoriza, a justifica (ceva); a indritui, a indreptui. - (by 9W10S3e3r4g12i12o)*indreptati
vb. IV. Tranz. A da cuiva o porecla . (Inv. si reg.) A da cuiva un nume; a numi. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 9W2S2e11r11g4i5o)*porecli
vb. IV. Tranz. A da cuiva o recompensa, o plata (materiala sau morala) pentru ceea ce a facut; a recompensa. A despagubi. (Rar) A plati pentru altul, a ispasi. - Din bg. scr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*rasplati
vb. IV. Tranz. A da cuiva puterea de a face ceva. (Jur.) A da mandat, a autoriza. Tranz. si refl. (Inv. si pop.) A da sau a prinde putere, a(-si) reface fortele, a (se) face mai puternic; a (se) intari. - (by 8W8S2e2r10g11i4o)*imputernici
vb. IV. Tranz. A da cuiva ragazul necesar pentru a face ceva; a permite cuiva sa intarzie cu achitarea unei obligatii (banesti); a amana, a ingadui. suf.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*pasui
vb. IV. Tranz. A da cuiva un sfat : a povatui, a indruma; a indemna. Refl. A cere cuiva parerea sau sfatul ; a se consfatui, a se intelege cu cineva. Intranz. (Pop.) A sta la vorba, la taifas; a conversa. suf. (by 3W3S3e11r12g5i5o)*sfatui
vb. IV. Tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din intamplare sau cautand anume); a descoperi, a afla. Expr. (Fam.) = a se afla intr-o situatie neplacuta, a avea necazuri. (Intranz.) = as! de unde! nici gand! (sau, refl., ) = a-i veni (pe neasteptate si intr-un moment nepotrivit) sa..., a se apuca sa... (Reg.) (cuiva) = a (-i) face (cuiva) dreptate. (Loc. vb.) (sau ) = a muri. Tranz. si refl. A intalni pe cineva sau a se intalni cu cineva. Expr. (Tranz.) (sau ) = a da de cineva pe care nu-l poti insela sau birui, care te obliga sa te comporti cum se cuvine. formula de salut la despartire. A descoperi o noua metoda, un nou preparat, un nou aparat etc. (in urma unor cercetari si studii prealabile). Tranz. (Despre suferinte fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neasteptate) pe cineva. Expr. = (exprima reprosul) ce ai? ce ti s-a intamplat (de...)? ce te-a apucat? Refl. A se afla undeva, a fi; a se afla intr-o anumita situatie, imprejurare etc.; a se prezenta intr-un anumit fel. Tranz. A fi de parere ca...; a socoti, a crede ca... - Cf. sl. %gasiti% "a stinge".(by 12W12S5e5r14g14i7o)*gasi
vb. IV. Tranz. A da flexibilitate si lustru pieii argasite, intinzand-o in toate directiile. - Et. nec.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*tablaci
vb. IV. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. Tranz. (Adesea fig.) A arde, a mistui in flacari o fiinta. Intranz. (Despre soare) A incalzi peste masura; a arde, a dogori. Tranz. (Despre soare) A ofili, a vesteji, a usca din cauza arsitei prea mari. - Din magh. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*parjoli
vb. IV. Tranz. A da in dar^2 ceva cuiva; a face cuiva un dar^2; a cinsti pe cineva cu ceva. A inzestra pe cineva cu ceva; a dota. Tranz. A da, a acorda. Tranz. si refl. A (se) consacra, a (se) dedica (unei idei, unui scop). [Prez. ind. si: ] - Din sl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*darui
vb. IV. Tranz. A da intr-o parte zavorul pentru a deschide o usa, o poarta, o camera etc. incuiata. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*deszavori
vb. IV. Tranz. A da jos, a culca, a rasturna, a darama (la pamant). A face sa se desprinda si sa cada din locul unde este fixat, atarnat, agatat. A face sa cada o fiinta sau un obiect care zboara sau pluteste in aer. A infrange, a supune, a distruge, a rapune pe cineva. Fig. A nimici, a desfiinta, a starpi, a lichida o stare de lucruri, o situatie etc. Fig. A birui, a coplesi. (Sport) A depasi cel mai bun rezultat anterior, a bate recordul existent. - Cf. %obori.% (by 6W15S15e8r9g2i2o)*dobori
vb. IV. Tranz. A da la iveala, a face cunoscut (prin vorbe, scris, imagini etc.); a arata. A destainui, a divulga. Refl. A iesi in evidenta, a se arata; a se desfasura. [Prez. ind. si: ] [in] (dupa fr. (by 3W3S12e12r5g5i6o)*dezvalui
vb. IV. Tranz. A da lustru^1 (prin frecare), a face sa luceasca, sa sclipeasca suprafata unui obiect. = masina pentru lustruirea mecanizata a pieilor. = piatra de fildes, de agat sau de onix, de forma unei lopatele sau a unui pinten, prevazuta cu un maner de lemn, care serveste la lustruirea aurului sau a vopselei aplicate pe marginile foilor la carti si la reviste. Tranz. si refl. Fig. A (se) gati, a (se) ferchezui; a (se) pune intr-o lumina favorabila; a (se) lauda. suf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*lustrui
vb. IV. Tranz. A da nume unei fiinte sau unui lucru; a numi. (Inv.) A desemna. - (dupa fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*denumi
vb. IV. Tranz. A da o definitie. A determina, a delimita, a stabili cu precizie, a preciza; a contura, a caracteriza pe cineva. Refl. A se autocaracteriza. - Din fr. lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*defini
vb. IV. Tranz. A da o noua intrebuintare unor materiale, obiecte etc., dupa o prealabila prelucrare. A folosi din nou un procedeu, o metoda. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*refolosi
vb. IV. Tranz. A da o suma de bani pentru a cumpara sau a plati ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. A consuma, a folosi energie, timp etc. - Din magh. (by 8W1S2e2r10g11i4o)*cheltui
vb. IV. Tranz. A da rigiditate, asprime, luciu firelor, produselor textile sau rufelor prin scufundarea lor intr-o suspensie de amidon in apa; a apreta. - Din bg. scr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*scrobi
vb. IV. Tranz. A da un caracter durabil, solid; a stabili, a consacra. - (dupa fr. ). (by 13W14S7e7r1g1i9o)*consfinti
vb. IV.Tranz. A da (unei constructii) forma de bolta . Refl. A se deschide in forma de bolta . - Din (by 12W12S6e6r14g15i8o)*bolti
vb. IV. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastra; a clati rufele in apa amestecata cu albastreala. Intranz. si refl. Fig. A capata, a avea sau a raspandi o lucire albastra. - Din .(by 6W14S14e8r8g1i1o)*albastri
vb. IV. Tranz. A da viata. Fig. A stimula, a da impuls, avant. Refl. A prinde viata; a se inviora, a se anima. Fig. A preface ceva inert in ceva viu, dinamic. - (by 7W8S1e1r10g10i3o)*insufleti
vb. IV. Tranz. A da voie, a permite, a admite, a incuviinta, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a-l lasa sa... Refl. recipr. (Pop.) A se invoi, a se intelege unul cu altul, a trai in armonie. Tranz. si intranz. (Pop.) A avea rabdare; a astepta; a da ragaz; a amana, a pasui. (Reg.) A intarzia, a zabovi. [Prez. ind. si: ] - Din magh. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*ingadui
vb. IV. Tranz. A declara, a relata, a spune, a sustine. Spec. A face o depozitie in fata unei instante. (Inv.) A propovadui, a predica o credinta, o invatatura morala. Intranz., Tranz. A dovedi, a adeveri, a proba. Tranz. A recunoaste (ca adevarat); a admite, a accepta. Tranz. A spune deschis, a da pe fata, a arata fara ocol. Tranz. si refl. A (se) destainui. Refl. A se spovedi. Tranz. (Despre duhovnici) A primi spovedania cuiva; a spovedi. - Din sl.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*marturisi
vb. IV. Tranz. A declara ca un fapt, o afirmatie etc. nu corespunde adevarului; a nega, a contesta. A arata ca ceva este altfel decat pare; a fi in dezacord cu... A contrazice pe cineva. Refl. A se arata altfel decat se credea ca este, a dovedi nestatornicie in fapte sau in idei; a insela asteptarile. A reveni asupra celor spuse inainte; a retracta. (dupa fr. ).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*dezminti
vb. IV. Tranz. A defini din nou, mai corect, mai exact; a reveni asupra unei definitii anterioare. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*redefini
vb. IV. Tranz. A deforma, a strica, a stramba, a poci aspectul. Refl. (Despre oameni) A se stramba, face grimase; a face nazuri. [Var.: (reg.) vb. IV.] - Din ngr. (viit. lui ).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*schimonosi
vb. IV. Tranz. A deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire; a bate tare pe cineva. Refl. A se lovi tare (izbindu-se de ceva, cazand etc.). Fig. A pronunta prost un cuvant, deformandu-i sunetele; a vorbi prost o limba; a executa deformat o melodie; a poci. - Din sl.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*stalci
vb. IV. Tranz. A depasi, a intrece (cu mult) in masura, in numar, in forta etc.; a coplesi, a invinge. - Et. nec. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*covarsi
vb. IV. Tranz. A deplasa, a scoate din articulatie, din pozitia sa normala un os, o incheietura etc.; a luxa. Expr. (Fam.) = a face o prostie, o gafa; a gresi. Refl. (Despre membre, articulatii etc.) A se deplasa de la locul normal. Refl. Fig. A-si pierde dreapta judecata; a se zapaci, a innebuni, a se ticni. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din sl. "a suci, a intoarce".(by 7W15S15e9r9g2i2o)*scranti
vb. IV. Tranz. A deprinde un animal (salbatic) sa se supuna omului, sa traiasca in apropierea (si in folosul) omului; a domestici. Tranz. si refl. A face sau a deveni (mai) bland; a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) calma, a (se) potoli. Refl. Fig. (Despre furtuna, vant etc.) A scadea in intensitate; a se domoli. - (by 3W12S12e5r6g14i14o)*imblanzi
vb. IV. Tranz. A descoperi, a afla, a intelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deductie); a intui, a prevedea, a intrezari. Loc. adv. = la intamplare sau in mod intuitiv. A dezlega o ghicitoare. (in superstitii) A prezice cuiva viitorul. [Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec.(by 15W8S9e2r2g11i4o)*ghici
vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garantie pentru infaptuirea unui lucru. suf. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*chezasui
vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A taia in bucati, a macelari, a cioparti. - Din (by 6W6S14e15r8g8i2o)*casapi
vb. IV. Tranz. A desface, a intinde, a despaturi un lucru indoit. Refl. A reveni in pozitie dreapta, intinsa (dupa ce a fost indoit); a se indrepta, a se destinde. [Prez. ind. si: ] [in] (by 4W12S13e6r6g15i15o)*dezdoi
vb. IV. Tranz. A desface ceva care fusese indoit, strans sau impaturit. [Var.: vb. I] [|im](by 2W3S11e11r5g5i13o)*despaturi
vb. IV. Tranz. A desface fire de ata, de par etc. incalcite, incurcate. Fig. A descurca, a lamuri, a limpezi. [in] (by 11W5S5e13r14g7i7o)*descalci
vb. IV. Tranz. A desfiinta o institutie, o stare sau anumite uzante; a anula in mod legal si oficial o lege, o hotarare etc. - Din fr. , lat.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*aboli
vb. IV. Tranz. A despica in grosime pieile de tabacarie, in cursul procesului de prelucrare. - Din germ.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*spaltui
vb. IV. Tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascutit, aschii dintr-o bucata de lemn, de piatra etc., pentru a da materialului o forma oarecare; a ciocarti. Spec. A sculpta. Tranz. Fig. A aduce imbunatatiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrari (literare, stiintifice etc.); a cizela. Refl. Fig. (Despre oameni) A capata deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. - Din bg. , scr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ciopli
vb. IV. Tranz. A determina, a fixa; a hotari, decide, a preciza. Tranz. A aduce dovezi, a demonstra; a descoperi. Tranz. A infaptui, a realiza; a intemeia, a infiinta, a institui. Expr. (sau ) = a comunica cu cineva. Tranz. si refl. A (se) aseza (definitiv) intr-un loc; a (se) statornici, a (se) instala. - Din lat., it. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*stabili
vb. IV. Tranz. A determina greutatea unui corp cu ajutorul cantarului, al balantei, al basculei. Tranz. Fig. A aprecia, a judeca; a cumpani, a chibzui. Intranz. A avea o anumita greutate. Fig. A valora, a pretui. - Din (by 13W6S6e15r15g8i8o)*cantari
vb. IV. Tranz. A detine un bun in calitate de proprietar, a avea ceva in proprietate, a poseda. Tranz. A cunoaste foarte bine un domeniu de activitate, o specialitate, o doctrina; a poseda cunostinte temeinice (teoretice si practice) intr-un anumit domeniu. Expr. = a vorbi corect si curent o limba (straina). Refl. Fig. (Despre oameni) A se retine (de la manifestarea unui sentiment, a unei porniri etc.); a se infrana, a se domina; a avea stapanire de sine. Tranz. A potoli, a tempera, a inabusi o pornire, un sentiment etc. Tranz. A opri, a impiedica pe cineva de la ceva; a tine in frau, a struni. Intranz. A domni intr-o tara, a guverna, a conduce. Tranz. Fig. (Despre propriile idei, sentimente etc.) A tine pe cineva sub influenta sau stapanirea sa; a domina. - Din (by 6W7S15e15r8g9i2o)*stapani
vb. IV. Tranz. A dezlega un animal de la priponul de care fusese legat. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*despriponi
vb. IV. Tranz. A dispensa pe cineva de anumite indatoriri, sarcini, a nu supune la anumite obligatii. Refl. A cere, a solicita sa fie dispensat de o obligatie. A feri sau a scapa pe cineva de ceva neplacut; a cruta, a menaja. A lasa in pace, a nu plictisi pe cineva. - Din (by 3W4S12e12r6g6i14o)*scuti
vb. IV. Tranz. A dispune cu autoritate ca ceva sa se indeplineasca (intocmai); a ordona. Tranz. A da comanda sa se fabrice, sa se confectioneze ceva; a comanda. Tranz. A cere sa i se aduca, sa i se puna la dispozitie ceva pentru a fi folosit, consumat; a comanda. Tranz. (Pop.) A trimite vorba, a comunica, a transmite; a vesti. Intranz. A fi stapan, a conduce in calitate de stapan. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din sl. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*porunci
vb. IV. Tranz. A distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larma de zgomote); a auzi. Tranz. A distinge, a recunoaste, a observa, a vedea (in semiintuneric sau intr-un spatiu slab luminat). (Despre lumina) A face sa apara clar conturul lucrurilor. Tranz. A desprinde dintr-un complex de idei, a limpezi, a lamuri, a clarifica o problema, o idee etc. Refl. (Despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit; a se clarifica. Tranz. A explica, a da lamuriri, a face pe cineva sa priceapa ceva. Refl. A se lamuri, a se edifica (asupra unui lucru); a intelege. - Din bg. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*deslusi
vb. IV. Tranz. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. A smulge, a starpi o buruiana. A taia sau a rupe lastarii si carceii de prisos de la vita de vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. - Din bg. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*plivi
vb. IV. Tranz. A dobandi, a castiga prin munca. A strange, a pune deoparte; a economisi. - Din ngr. (aor. ) "a lupta".(by 2W10S11e4r4g13i13o)*agonisi
vb. IV. Tranz. A dobandi, a obtine din nou un lucru pierdut, o situatie, o stare etc.; a recastiga. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*redobandi
vb. IV. Tranz. A duce la capat un lucru, o activitate; a termina, a ispravi; a pune capat la ceva, a incheia, a inceta. Loc. adv. = aproape gata, pe terminate. Expr. (Intranz.) = a nu se mai ocupa cu ceva, a nu mai vorbi de ceva. = a rupe relatiile cu cineva, a se supara pe cineva. A termina de vorbit, a nu mai avea nimic de spus; a incheia cele spuse. (Reg.) A infaptui, a realiza. A consemna pana la sfarsit; a epuiza. Refl. si intranz. A ajunge la capat, a lua sfarsit, a se termina. (Despre obiecte) A se termina cu... Intranz. (Despre oameni) A ajunge intr-un anume fel, intr-o anumita situatie; (urmat de un infinitiv precedat de prep. "prin") a ajunge sa... Refl. A-si pierde viata, a se prapadi, a muri. Tranz. A omori. Refl. A avea o senzatie de sfarseala, de lesin; a fi istovit, sleit de puteri. - Din sl. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*sfarsi
vb. IV. Tranz. A elabora, a alcatui^1. A face, a constitui; a organiza. - Cf. %intocmai% si %tocmai%.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*intocmi
vb. IV. Tranz. A executa, a face, a lucra; a prelucra. Tranz. si intranz. A lucra, a munci (cu pricepere) pentru a realiza ceva. A pune la punct, a potrivi, a aranja, a repara, a mestesugi. - Din .(by 12W12S5e6r14g14i7o)*mesteri
vb. IV. Tranz. A executa sau a aplica o captuseala la o haina, la incaltaminte etc. Tranz. A acoperi un obiect, pe dinauntru sau pe dinafara, cu un strat de protectie, de izolare etc.; a dota un sistem tehnic cu o captuseala . Tranz. A indesa, a ticsi. Tranz. (Fam.) A pune mana pe...; a insfaca. A bate (zdravan). Refl. (Fam.) A se alege cu ceva. - Din (inv. "captuseala" < germ.).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*captusi
vb. IV. Tranz. A executa un element de constructie nou sub o zidarie veche, pentru a o consolida. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*subzidi
vb. IV. Tranz. A exila, a deporta, a proscrie. Fig. A izgoni, a alunga. - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*surghiuni
vb. IV. Tranz. A explica, a interpreta in mod eronat idei, cuvinte, texte; a explica gresit, a denatura (in mod voit) intelesul. (Rar) A transpune; a oglindi, a reflecta. .(by 4W4S13e13r6g7i15o)*rastalmaci
vb. IV. Tranz. A face, a coase un tiv. Fig. A margini, a imprejmui (cu un chenar, cu o dunga de alta culoare). - Din (by 8W9S2e2r11g11i4o)*tivi
vb. IV. Tranz. A face, a construi, a injgheba, a intocmi; a compune, a concepe. Refl. A lua fiinta, a se forma. A forma impreuna; a constitui. Refl. A fi format, a consta din... A strange, a aduna; a aranja. - Din magh.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*alcatui
vb. IV. Tranz. A face, a crea ceva (ce nu a mai existat pana atunci); a descoperi, a inventa. Tranz. A scorni, a plasmui (lucruri inchipuite, neexistente, neadevarate); a minti. Refl. (Rar) A se naste, a se isca, a se ivi, a se intampla, - Et. nec. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*nascoci
vb. IV. Tranz. A face, a infaptui, a indeplini; a comite. Tranz. (Inv. si reg.) A duce ceva la bun sfarsit, a termina cu bine. Refl. (Inv. si pop.) A muri. - Din sl. (by 7W7S15e1r9g3i3o)*savarsi
vb. IV. Tranz. A face, a ridica o constructie, o cladire ; a zidi, a construi. A aseza lucruri (de acelasi fel) in mod sistematic, unul peste altul, pentru a forma o gramada. - Din sl. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*cladi
vb. IV. Tranz. A face, a savarsi ceva; (in special) a comite o fapta condamnabila, de obicei un delict, o infractiune. suf. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*faptui
vb. IV. Tranz. A face, a tine umbra ; a umbri. Refl. A se aseza, a se adaposti la umbra. - Lat. (dupa ).(by 13W13S6e7r15g15i8o)*adumbri
vb. IV. Tranz. A face ca ceva sa fie usor de infaptuit, de obtinut; a usura, a facilita. A ajuta pe cineva; a usura cuiva o munca, o actiune. Refl. (Reg.) A-si imbunatati situatia materiala. - (by 13W7S7e15r1g9i9o)*inlesni
vb. IV. Tranz. A face caldut un lichid. A aduna (cu greu) laolalta, a injgheba, a infiripa. - Din (= ).(by 8W9S2e2r11g11i11o)*incropi
vb. IV. Tranz. A face ca o closca sa inceteze sa mai cloceasca. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*descloci
vb. IV. Tranz. A face ca o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce (prin adaos de zahar, miere etc.); (pop.) a face mai gustos. Refl. A manca dintr-o mancare gustoasa; a se infrupta. Expr. = a descoperi un lucru bun si a-l cauta mereu; a se deda la... Refl. A trage folos, a se infrupta. Tranz. Fig. A face mai bun, a satisface; a umple de multumire; a desfata. Tranz. Fig. A face mai putin aspru, mai putin dur, mai putin violent; a domoli, a estompa. Tranz. si refl. A (se) imbuna, a (se) imblanzi. - (by 12W5S6e14r14g8i8o)*indulci
vb. IV. Tranz. A face ca un animal (salbatic), o pasare etc. sa iasa din culcus, din ascunzatoare (pentru a le prinde, a le vana); a scorni. Tranz. A misca, a urni ceva din loc; a face sa se ridice in sus praful, frunzele etc. Tranz. A provoca pe cineva la ceva; a indemna, a atata. Refl. (Despre razboaie, conflicte, fenomene ale naturii) A se porni, a se isca, a se dezlantui, a izbucni. tranz. A da nastere la ceva; a pricinui, a cauza, a provoca. Tranz. (Reg.) A nascoci, a scorni, a inventa. - Et. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*starni
vb. IV. Tranz. A face ca un fir sau, un obiect sa nu mai fie rasucit; a desface. Tranz. si refl. A (se) desface din depanatura. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*dezrasuci
vb. IV. Tranz. A face cuiva o nedreptate, un rau; a nedreptati, a persecuta, a asupri pe cineva. A invinui pe nedrept; a ponegri, a calomnia, a defaima. - Din sl. Cf. %napasta.% (by 7W7S1e1r9g9i10o)*napastui
vb. IV. Tranz. A face cuiva un rau serviciu, a actiona in dauna cuiva, a nu servi cum trebuie. - Din fr. (by 10W3S3e3r12g12i5o)*deservi
vb. IV. Tranz. A face cumparaturi; a cumpara. Refl. recipr. A se tocmi ; a discuta in contradictoriu, a nu ajunge la o intelegere. [Prez. ind. si: ] - Din sl. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*targui
vb. IV. Tranz. A face de ocara, a dezonora, a necinsti; a pata, a profana. Spec. A viola. A manji, a murdari, a intina. - De la (by 2W11S11e4r4g13i13o)*pangari
vb. IV. Tranz. A face dezordine; a imprastia, a rascoli. Fig. A tulbura adanc sufleteste; a dezorienta. - Cf. scr. %rovasiti.% (by 4W12S12e6r6g14i14o)*ravasi
vb. IV. Tranz. A face mai lung; a lungi. Tranz. si refl. A face sa dureze sau a dura mai mult; a (se) lungi. Tranz. A amana un termen, o scadenta. - Din (by 8W8S1e1r10g10i3o)*prelungi
vb. IV. Tranz. A face mai taioasa lama unei arme sau a unei unelte de taiat. A face unui obiect varf (intepator). Tranz. si refl. Fig. A (se) face mai ager, mai patrunzator. A (se) intensifica, a (se) inteti. - Probabil lat. . (< "gresie").(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ascuti
vb. IV. Tranz. A face neted; a nivela. Expr. = a inlesni, a usura cuiva ceva. A calca usor (cu fierul de calcat) rufe, haine etc. A aranja, a indrepta parul, penele; a mangaia, a dezmierda. (Glumet) A lovi, a bate. - Din .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*netezi
vb. IV. Tranz. A face o gaura (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.); a perfora, a borteli, a borti. Refl. A se strica, a se degrada in urma gauririi. - Din .(by 14W7S8e1r1g9i10o)*gauri
vb. IV. Tranz. A face o noua investitie, pentru un (alt) obiectiv. - Din fr. (by 9W3S3e3r11g12i5o)*reinvesti
vb. IV. Tranz. A face pe cineva sa-si piarda echilibrul sufletesc; a dezorienta, a dezechilibra; a zapaci. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*descumpani
vb. IV. Tranz. A face pe cineva sa-si piarda sperantele, iluziile; a deziluziona, a deceptiona. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*dezamagi
vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de ras, de rusine, de ocara; a umili, a injosi. A necinsti o femeie [Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 11W11S5e5r13g14i7o)*batjocori
vb. IV. Tranz. A face pe o suprafata zgarieturi sau taieturi superficiale cu o unealta ascutita sau taioasa: a zgaria, a cresta. [Var.: vb. I] - Din (reg. "felie subtire de paine, de fructe etc." < scr., ucr.). (by 8W8S8e1r2g10i10o)*scrijeli
vb. IV. Tranz. A face planuri; a pregati ceva (in minte) pentru viitor; a pune la cale, a unelti, a urzi. A determina, a preciza, a stabili, a hotari. suf. (by 11W11S4e4r5g13i13o)*planui
vb. IV. Tranz. A face profetii, a prezice viitorul (in calitate de profet); a proroci, a profetiza, a prevesti. - Din (by 6W14S14e8r8g1i1o)*profeti
vb. IV. Tranz. A face rotund, a da unui obiect forma rotunda. A prelucra muchiile si colturile unui corp (prin taiere, aschiere etc.) pentru a obtine suprafete cat mai rotunde. A fixa hotarul unei regiuni in asa fel incat linia hotarului sa fie cat mai putin sinuoasa. Refl. A capata forma rotunda, a se ingrasa, a se implini. Tranz. (Adesea fig.) A completa; a intregi, a mari. A elimina subdiviziunile unui numar, ale unei sume etc.; a face intreg. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din (by 2W10S11e4r4g12i13o)*rotunji
vb. IV. Tranz. A face sa devina alb. Intranz. si refl. (Rar) A deveni alb, a parea alb. [Var.: (reg.) vb. IV] - (by 6W7S15e15r9g9i2o)*inalbi
vb. IV. Tranz. A face sa devina schilod, inform, desfigurat; a mutila; a cioparti. Tranz. si refl. A (se) poci, a (se) urati. Refl. A se stramba, a se schimonosi. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din .(by 4W4S13e13r13g7i7o)*sluti
vb. IV. Tranz. A face sa dispara cu desavarsire o specie de animale sau de plante (daunatoare); a extermina. Tranz. A face sa dispara (pentru totdeauna) un rau, un flagel. Intranz. si refl. (Pop; despre femelele animalelor, mai rar despre femei) A deveni sterp, steril; a-si pierde sarcina, a avorta. (Despre animale) A inceta de a mai produce lapte. - Din .(by 9W9S3e3r11g11i5o)*starpi
vb. IV. Tranz. A face sa fie evident, a dovedi, a demonstra, a arata. A da pe fata, a denunta, a demasca. - Din sl.(by 4W4S12e13r13g6i7o)*vadi
vb. IV. Tranz. A face sa fie nedumerit, sa nu inteleaga ceva, a pune pe cineva in incurcatura; a mira. [Var.: vb. IV] - Din (derivat regresiv). (by 14W7S7e15r1g9i9o)*nedumeri
vb. IV. Tranz. A face sa-i fie cuiva cald. (Despre surse de caldura) A face ca aerul, apa etc. sa-si ridice temperatura. A expune ceva la o sursa de caldura pentru a-i ridica temperatura. Refl. A i se face (cuiva) cald. (Despre vreme) A se face (mai) cald. Refl. A se pregati prin exercitii fizice inaintea unui efort sportiv. Tranz. si refl. Fig. A (se) inflacara, a (se) entuziasma. - (by 9W10S3e3r12g12i5o)*incalzi
vb. IV. Tranz. A face sa nu mai existe, a reduce la nimic (omorand, distrugand, lichidand); a distruge, a desfiinta, a prapadi, a extermina, a lichida, a nimicnici. - Din .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*nimici
vb. IV. Tranz. A Face sa nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. - Din .(by 15W15S9e9r2g3i11o)*zadarnici
vb. IV. Tranz. A face sa scada din viteza, intensitate etc.; a potoli, a domoli: a intarzia. a amana. - Din (dupa ).(by 12W5S5e14r14g7i7o)*incetini
vb. IV. Tranz. A face sa treaca mancarea, bautura etc. in stomac prin faringe si esofag; a manca, a devora. Expr. (sau ) (sau ) sau = a suporta (sau a face sa suporte) o neplacere (fara sa cracneasca). (sau ) = a-si stapani plansul; a reprima izbucnirea unui sentiment. (Pop.) (cuiva) (pe cineva) , se spune cand o persoana isi manifesta o mare bucurie, multumire. (Fam.) (pe cineva) (sau ) = a nu se mai satura privind pe cineva. = a nu putea suferi pe cineva. P. anal. A trage in plamani, a inhala adanc aer, fum etc. Fig. (Despre pamant, apa etc.) A face sa dispara ceva (cuprinzand in sine); a cuprinde, a invalui din toate partile. Expr. = a murit; a disparut. , se spune despre cineva sau ceva care a disparut fara urma. A se imbiba de un lichid; a absorbi. A citi repede si cu lacomie o carte, un text scris. A rabda, a indura fara riposta o necuviinta, o insulta etc. A omite cuvinte sau silabe (din cauza unui defect de vorbire). A nu spune ce ar fi vrut sa spuna, a se abtine de a spune ceva. - Lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*inghiti
vb. IV. ~ Tranz. A face sa tremure (o suprafata neteda, etc.). (din prin incrucisare cu bg. = a increti [deriv. directa din bg. e dificila d.p.d.v. fonetic])(by 1W9S10e3r3g12i12o)*zbarci
vb. IV. Tranz. A face semne pe cartile de joc pentru a le recunoaste sau a le aranja astfel incat sa insele pe ceilalti jucatori si sa castige. P.gener. A falsifica, a trisa. - Probabil + suf. (by 14W7S8e1r1g2i10o)*maslui
vb. IV. Tranz. A face socoteala ; a calcula. A numara. Refl. recipr. A ajunge la o intelegere cu cineva asupra unei datorii, obligatii etc. Refl. recipr. Fig. A lichida un diferend cu cineva, a trage la raspundere pe cineva; a se rafui. Tranz. A avea ceva de gand; a planui, a intentiona. Tranz. si refl. A analiza ceva cumpanind toate eventualitatile; a (se) gandi. Tranz si refl. A-si inchipui. Tranz. A fi de parere, a gasi de cuviinta. Tranz. A lua in seama; a aprecia, a pretui. Tranz. si refl. A (se) considera, a (se) privi (ca...), a (se) crede. Tranz. (Rar) A pune ceva in socoteala cuiva; a atribui, a imputa. [Prez. ind. si : (pop.) ] - Cf. ucr. %sokotyty%.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*socoti
vb. IV. Tranz. A face uz (de ceva); a utiliza, a intrebuinta. Refl. (Urmat de o determinare introdusa prin prep. "de") Intranz. (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi. Refl. A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). - Din .(by 3W12S12e12r6g6i14o)*folosi
vb. IV. Tranz. A face varf unei gramezi. A umple pana sus un vas, un recipient etc.; a face sa fie plin ochi. Fig. (Despre munti, culmi etc.) A-si inalta, a-si profila varful. suf.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*varfui
vb. IV. Tranz. A face zimti la o piesa, la o panza de ferastrau, la o secera etc.; a zimta, a cresta, a randalina, a stria, a moleta. suf. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*zimtui
vb. IV. Tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui. suf. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*pricinui
vb. IV. Tranz. A fi dadaca unui copil, a-l ingriji in calitate de dadaca. (Fam.) A servi, a ingriji pe cineva ca pe un copil, a-l asista in orice actiune. - Din (by 9W9S2e3r11g11i4o)*dadaci
vb. IV. Tranz. A fi hotarat, a fi decis sa...; a avea de gand sa..., a intentiona, a vrea. Intranz. (La imperativ) A avea vointa neclintita, a starui intr-o actiune. A fi de acord, a consimti, a primi. [Prez. ind. si: ] - Probabil din (derivat regresiv). - Cf. sl. %voliti%.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*voi
vb. IV. Tranz. A fi insarcinat sau a-si propune sa supravegheze ca ceva sau cineva sa fie in siguranta, sa nu fuga, sa nu dispara etc.; a strajui. Expr. (Fam.) = ce urmaresti? ce faci? cu ce-ti pierzi timpul? Tranz. si refl. A (se) feri, a (se) apara (de o primejdie). Expr. (absol.) = Doamne fereste! vai de mine!; nicidecum, cu nici un pret, deloc. (La imperativ, uneori cu suprimarea pron. refl; pop. si fam.) Da-te la o parte! fereste-te! Expr. (Refl.) = baga de seama! tine-te bine! (Tranz.; fam.) (pe cineva) = a lua la zor, a mustra (pe cineva). (Fam.) = a fugi. Tranz. A avea grija, a se ocupa (de cineva sau ceva); a ingriji, a supraveghea. Expr. (sau ) = a tacea sau a vorbi cu prudenta, a nu spune ceea ce nu trebuie. (Pop.) A intretine, a alimenta focul. Tranz. (Inv. si reg.) A pandi, a urmari momentul potrivit, sosirea sau trecerea cuiva. Tranz. (Inv. si pop.) A respecta, a indeplini o porunca, un angajament etc. Expr. = a-si vedea de treaba; a fi prudent, rezervat. (sau ) = a-si vedea de drum; a nu se lasa ispitit de alte interese. (sau ) = a umbla haimana. Tranz. (Inv.) A pastra, a mentine (in aceeasi stare); a intretine. [Imper. sg. si: (fam.) ] - Din sl. (by 10W4S4e4r13g13i6o)*pazi
vb. IV. Tranz. A fi stapanit de tendinta launtrica de a face, de a avea sau de a dobandi ceva; a tine, a ravni, a nazui la ceva. Expr. = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. = a avea lipsuri, a nu satisface. A avea intentia; a vrea. (sau etc.), formula prin care se lasa la aprecierea interlocutorului luarea unei hotarari. A tine mult sa vada sau sa revada pe cineva sau ceva drag, a astepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerabdare. A simti o atractie erotica. A ura cuiva ceva. - Din .(by 8W1S2e10r10g10i4o)*dori
vb. IV. Tranz. A fixa, a stabili dinainte, cu anticipatie. (dupa fr. (by 13W14S7e1r1g9i9o)*prestabili
vb. IV. Tranz. A fixa o piesa, un element de constructie intr-un masiv de zidarie. - (by 2W2S10e10r4g4i12o)*inzidi
vb. IV. Tranz. A folosi cu chibzuiala banii sau alte mijloace materiale; a agonisi. - Din ngr. (aor. lui (by 1W1S10e10r3g3i12o)*economisi
vb. IV. Tranz. A folosi un instrument, o unealta, o arma cu ajutorul mainilor. P. gener. A folosi, a aplica. A lua sau a duce cu mana; a manipula. A administra, a manipula bani, fonduri. suf. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*manui
vb. IV. Tranz. A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafete etc., a contura un lucru, o suprafata, a incadra, a delimita. A stabili anumite limite. Refl. recipr. A se invecina cu..., a avea hotar comun cu... Tranz. si refl. A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrange, a (se) rezuma. Tranz. (Inv.) A tine sub paza, a fixa cuiva domiciliu fortat; a inchide. - Din .(by 10W11S4e4r13g13i6o)*margini
vb. IV. Tranz. A forma un al doilea cap al unui nit dupa ce acesta a fost trecut prin gaurile pieselor care trebuie impreunate. A impreuna, a fixa doua sau mai multe piese cu ajutorul niturilor. suf. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*nitui
vb. IV. Tranz. A forma un intreg (o cladire, o masina etc.) legand in mod trainic si in ordinea ceruta partile lui componente dupa un plan prestabilit; a realiza o constructie de proportii vaste, care necesita lucrari numeroase, variate si complexe. A desena o figura geometrica. (Lingv.) A aseza cuvintele in fraza tinand seama de regulile gramaticale sau de efectul stilistic urmarit. Refl. (despre partile de vorbire) A se folosi in anumite constructii gramaticale. - Din fr. lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*construi
vb. IV. Tranz. A framanta ceva in gura cu saliva, fara a musca sau a sfarama cu dintii; a molfai, a morfoli. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) murdari, a (se) manji. Tranz. A spala prost, de mantuiala, superficial. - Din magh. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*mozoli
vb. IV. Tranz. A frige un animal sau o bucata de carne la frigare, pe jeratic sau la para focului. A frige sau a incalzi ceva superficial, la repezeala. Refl. A se incalzi la dogoarea focului sau la soare. Refl. (Mai ales in forma ) A se zvarcoli, a se zbate, a se tavali de durere. Fig. A se framanta, a se chinui, a se zbuciuma. A se rasuci (in asternut), a se intoarce de pe o parte pe alta fara a-si gasi locul (din cauza unei stari fizice sau psihice chinuitoare). [Var.: vb. IV] - Din bg. scr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*parpali
vb. IV. Tranz. A fugi dupa cineva, a urmari in fuga (pentru a prinde, pentru a face sa se grabeasca etc.); a fugari; a alunga vanatul spre locul de panda al vanatorilor. Refl. recipr. Fig. (Inv.) A urmari (o tinta, un ideal). Tranz. A alunga, a izgoni. Intranz. A alerga, a fugi. Refl. si intranz. (Despre vitele cornute) A se impreuna (spre a se reproduce). - Din sl.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*goni
vb. IV. tranz. A fura bani sau obiecte in cantitati mari (facand uz de violenta); a savarsi un jaf (1), a prada. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forta sau prin inselaciune; a jecmani. [Var.: (inv.) vb. IV]. suf. (by 7W7S1e1r1g9i10o)*jefui
vb. IV. Tranz. A fura cuiva ceva din buzunar; a umbla prin buzunarele cuiva pentru a cauta ceva. - Din (by 12W6S6e6r15g15i8o)*buzunari
vb. IV. Tranz. A gasi din nou pe cineva sau ceva. Refl. recipr. Refl. A se afla, a se gasi din nou in acelasi loc, in aceeasi situatie. Refl. Fig. A se reculege, a-si recapata echilibrul sufletesc (dupa o framantare, un zbucium). (dupa fr. ). (by 1W9S9e3r3g11i12o)*regasi
vb. IV. Tranz. A gauri, a perfora (cu sfredelul). Tranz. Fig. (Despre priviri, despre senzatii dureroase etc.) A patrunde, a strabate (ca un sfredel); a scormoni. A strapunge mediul inconjurator, strabatandu-l, facandu-si drum. Refl. Fig. A se misca in spirale, a forma spirale. - Din (by 15W9S9e9r3g3i11o)*sfredeli
vb. IV. Tranz. A glorifica pentru merite deosebite; a preamari, a lauda. A iubi peste masura, a venera, a adora. - Din sl.(by 2W11S11e11r5g5i13o)*slavi
vb. IV. Tranz. A hotari de mai inainte; a decide, a dispune; a destina, a sorti. Tranz. si intranz. A exprima o dorinta in favoarea cuiva; a ura^2. (In credinte si superstitii) A predestina, a ursi. (Inv.) A prevesti, a prezice (ceva rau). Expr. (Intranz.) (sau = a prezice lucruri favorabile (sau nefavorabile). (In superstitii) A aranja bobii, cartile etc. intr-un anumit fel si a descanta pentru ghicit. A descanta, a vraji. - Din sl. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*meni
vb. IV. Tranz. A imita pe cineva (pentru a-l lua in ras); a maimuti. Refl. A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se stramba, a se schimonosi; a se fandosi. suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*maimutari
vb. IV. Tranz. A imparti, a repartiza din nou. Cf. fr. %redistribuer%.(by 11W11S5e5r5g13i14o)*redistribui
vb. IV. Tranz. A imparti, a taia, a desface etc. in doua; a reduce la jumatate, a jumatati. A amesteca pe din doua cu altceva, a indoi cu... - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*injumatati
vb. IV. Tranz. A imparti ceva in mai multe locuri sau la mai multe persoane, dand fiecareia una sau mai multe parti; a repartiza. - Din fr. lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*distribui
vb. IV. Tranz. A imparti o parte dintr-un tot in parti mai mici; a subdivide. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*subimparti
vb. IV. Tranz. A impiedica pe cineva sa lucreze, sa actioneze, sa se manifeste sau sa se odihneasca in bune conditii; a stanjeni, incurca, a incomoda, a deranja. - Din (by 5W13S14e7r7g1i1o)*stingheri
vb. IV. Tranz. A impregna cu grasimi topite pieile tabacite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente si impermeabile in vederea utilizarii lor in scopuri tehnice. - Et. nec.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*branui
vb. IV. Tranz. A imprejmui un teren (cu gard, cu uluci, cu zid etc.); a hotarnici. Refl. Fig. A se pune la adapost, a se apara cu ajutorul cuiva sau a ceva. Tranz. Fig. A pune limite, a stavili. Refl. recipr. (Inv.) A se intelege, a cadea de acord. - Cf. sl. %graditi%.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ingradi
vb. IV. Tranz. A impreuna, a uni, a imbina, a asambla intre ele doua sau mai multe obiecte (sau parti de obiecte) cu ajutorul unei materii cleioase sau printr-un procedeu tehnic, realizand un tot nedemontabil. Spec. A inchide un plic, umezindu-i marginea cleioasa si suprapunand-o peste cealalta margine. Refl. (Despre ochi, pleoape) A nu se putea deschide din cauza unor secretii patologice; a se inchide fara voie de somn. Refl. Fig. (Despre privire) A se fixa, a se pironi. Refl. (Despre materii) A fi lipicios, cleios, a se prinde de ceva; a adera. Refl. (Despre alimente, medicamente etc.) A produce un efect favorabil; a prii. Expr. (de cineva) = a asimila usor invatatura, a putea invata usor. Tranz. si refl. A (se) apropia strans, a (se) alatura, a (se) atinge de cineva sau de ceva. Expr. (Tranz.) = a trage, a carpi cuiva o palma. Refl. Fig. A se apropia sufleteste (de cineva sau de ceva), a intra in relatii stranse (cu cineva). Tranz. A intinde, netezind cu palma uda, un strat de lut pe podeaua sau pe peretii caselor, pe cuptor etc. spre a astupa crapaturile, a nivela etc. - Din sl. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*lipi
vb. IV. Tranz. A impunge un animal cu prajina, cu batul, cu nuiaua sau, a lovi un animal cu batul, cu nuiaua spre a-l indemna la mers, la tras. Tranz. Fig. A indemna, a impinge pe cineva la o actiune; a stimula. Refl. recipr. si tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-si) da ghionturi sau branci; a (se) imbranci. - (by 8W1S2e10r10g3i4o)*imboldi
vb. IV. Tranz. A incalzi ceva peste masura. Spec. (Fiz.) A incalzi un lichid sau vapori la o temperatura mai inalta decat temperatura de fierbere a lichidului respectiv sau corespunzator; a incalzi un metal sau un aliaj la o temperatura la care se formeaza o structura cristalina noua. (dupa fr. ).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*supraincalzi
vb. IV. Tranz. A incalzi din nou. Spec. (Tehn.) A incalzi din nou un material a carui temperatura a coborat in timpul prelucrarii sub limita necesara. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*reincalzi
vb. IV. Tranz. A incalzi in prealabil, un fluid in scopul ameliorarii unui proces termic, de prelucrare etc. (by 14W14S7e8r1g1i14o)*preincalzi
vb. IV. Tranz. A inchiria un vas de transport (apartinand unui proprietar particular). - Din ngr. (aor. al lui (by 9W2S2e11r11g4i5o)*navlosi
vb. IV. Tranz. A incovoia dintii ferastraului pentru a realiza ceaprazul . suf. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*ceaprazui
vb. IV. Tranz. A indeparta partea de deseu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. - Din germ.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*stutui
vb. IV. Tranz. A indeparta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli. Spec. A separa pielea de pe corpul animalului sacrificat printr-un proces tehnologic la abator. Refl. A se descuama. Tranz. si refl. A (se) juli. A curata un arbore de coaja. Fig. A lua cuiva tot ce are; a jefui, a prada. [Var.: (reg.) vb. IV.] - Din bg.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*jupui
vb. IV. Tranz. A indeparta resturile de carne de pe dosul unei piei, inainte de tabacarie. [Var.: vb. IV] - Din (by 6W6S14e15r8g8i1o)*carnosi
vb. IV. Tranz. A indeparta un strat subtire de pe suprafata unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale. A freca un corp de o unealta sau cu o unealta, pentru a obtine un material maruntit. suf. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*razui
vb. IV. Tranz. A indeplini anumite functii, insarcinari, datorii fata de cineva; a sluji. Intranz. A face serviciu, a functiona ca... Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu, a sluji. A lucra in interesul, in slujba cuiva; a sustine, a sprijini. A fi de folos, util cuiva. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de... Refl. (Despre oameni) A se folosi, a face uz de... Tranz. A pune, a aduce la masa mancare, bautura etc. A prezenta cuiva o mancare ca sa ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance. Refl. A lua sa manance sau sa bea. Fig. A da, a transmite. (Despre vanzatori, functionari etc.) A oferi solicitantilor cele cerute; a executa o comanda. A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea si la jocul de carti) A pune mingea sau cartile in joc. A plati, a furniza. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*servi
vb. IV. Tranz. A indeplini, cu ritualul prevazut, slujba de inaugurare a unei biserici; a sfinti. - Din scr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*tarnosi
vb. IV. Tranz. A induce pe cineva in eroare, printr-o viclenie sau printr-o minciuna, pentru a trage un folos sau pentru a se amuza; a insela, a amagi, a trage pe sfoara. Refl. A-si gresi socotelile; a aprecia gresit, a se insela. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*pacali
vb. IV. Tranz. A infiinta, a intemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcatui^1. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*institui
vb. IV. Tranz. A ingramadi pamant la radacina unei plante, pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea ei. Refl. Fig. A se aduna, a se strange, a se gramadi. [Var.: vb. IV] - Din (by 3W12S12e5r6g6i14o)*musuroi
vb. IV. Tranz. A ingrasa pamantul cu gunoi^1 . Tranz. si refl. (Despre pasari) A-si depune excrementele (murdarind ceva). Refl. Fig. (Despre oameni) A slabi extrem de mult (de boala, de munca). - Din .(by 2W10S11e4r4g13i13o)*gunoi
vb. IV. Tranz. A inlocui pe cineva (temporar) in functii sau in obligatii, a tine locul. A tine loc de ceva. A adauga ceva ce lipseste; a implini, a completa o lipsa. - Din it. (dupa ). (by 9W9S2e3r11g11i5o)*suplini
vb. IV. Tranz. A innadi furnire prin rosturi drepte. A indrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire. - Cf. germ. %fugen%.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*fugui
vb. IV. Tranz. A insira margele. A aseza in sir, la rand. Fig. A expune pe rand, a enumera. - suf. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*insirui
vb. IV. Tranz. A insoti, a acompania pe cineva pe un drum, intr-o calatorie etc. (Despre fenomene, evenimente) A avea loc simultan cu..., a aparea concomitent cu... Refl. recipr. A se imprieteni. Refl. recipr. A face tovarasie; a se asocia cu cineva, a se insoti. - (by 15W15S9e9r2g2i11o)*intovarasi
vb. IV. Tranz. A intarata, a provoca pe cineva; a sacai, a necaji, a hartui. A rascoli, a tulbura. A atata focul. [Var.: vb. IV] - Din bg. , scr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*zadari
vb. IV. Tranz. A intari coasa cu o varga de fier (ca sa nu se rupa). - Din .(by 14W14S7e8r1g1i10o)*vargalui
vb. IV. Tranz. A intelege sau a sesiza ceva prin intuitie; a patrunde repede in esenta problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunostinte temeinice si a experientei anterior acumulate. - Din it. lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*intui
vb. IV. Tranz. A intemeia, a funda o biserica, o manastire; a pune bazele unei institutii, unei asociatii etc. - Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*ctitori
vb. IV. Tranz. A intinde fetele de incaltaminte pe calapod. - Et. nec.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*zvecui
vb. IV. Tranz. A intoarce foaie cu foaie o carte, un ziar etc., citind in fuga (si pe sarite); a frunzari. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*rasfoi
vb. IV. Tranz. A intoarce repede foile unei carti, ale unui dosar, etc., cercetandu-le in fuga; a citi superficial, a rasfoi; a foileta. suf.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*frunzari
vb. IV. Tranz. A intrece pe cineva sau ceva care merge in acelasi sens; a lasa in urma. A trece peste o anumita limita, a intrece o anumita masura, un anumit nivel. A intrece puterile sau competenta cuiva. - Din fr. (dupa (by 1W1S9e10r3g3i12o)*depasi
vb. IV. Tranz. A intrerupe (brusc) o miscare, o actiune, un proces, un fenomen in desfasurare, a face sa inceteze, sa stea pe loc; a stavili, a curma. Refl. A conteni, a inceta, a stagna. Intranz. si refl. A sta pe loc; a intarzia, a poposi, a zabovi. Tranz. A intrerupe din mers o fiinta, un vehicul; a face sa stea pe loc. Expr. (cuiva) sau = a sta in calea cuiva; a impiedica pe cineva (din drum). Tranz. A retine (prin rugaminti) pe cineva undeva, a-l determina sa ramana. Tranz. A retine cu forta, a sechestra; a aresta. Tranz. A retine pentru sine, a pune deoparte, a-si insusi un obiect, o valoare etc. A rezerva, a retine (pentru mai tarziu) locuri, bilete etc. Refl. A se aseza (temporar), a se stabili, a se fixa undeva. A-si indrepta ochii, privirea, atentia etc. asupra unui lucru, asupra unei probleme etc.; a se concentra asupra unui punct, asupra unei chestiuni etc. care merita atentie; a insista. Tranz. A impiedica de la o actiune, a nu ingadui, a nu permite; a interzice. Refl. A se stapani, a se infrana, a se abtine de la ceva. [Imper. sg. si: (reg.) ] - Din sl. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*opri
vb. IV. Tranz. A introduce frunze de papura intre doagele unui butoi, ale unui vas de lemn etc. pentru a astupa fisurile si a asigura etanseitatea vasului; a impapuri. - Din (by 14W14S7e8r1g1i10o)*papuri
vb. IV. Tranz. A introduce in pamant rasaduri, puieti etc. pentru a prinde radacini si a se dezvolta; a planta A semana. - Din sl. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*sadi
vb. IV. Tranz. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia, stabilind astfel un contact intre tesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite insusirile altoiului. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din magh.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*altoi
vb. IV, Tranz. A invada, a cotropi; a cuprinde din toate partile, a impresura; a acoperi, a umple. Fig. A coplesi, a dobori, a birui. (Despre plans, ras) A-l cuprinde, a-l apuca (pe cineva) cu putere, fara a se putea stapani; a podidi. Intranz. A se repezi asupra cuiva sau undeva; a se napusti, a navali, a tabari. A aparea undeva in numar sau in cantitate mare, a se inmulti peste masura. Intranz. si tranz. (Despre sange, lacrimi) A tasni, a izbucni (cu putere si in cantitate mare); a umple, a acoperi pe cineva sau ceva. Fig. A aparea, a se manifesta brusc, a izbucni violent. - Din sl. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*napadi
vb. IV. Tranz. A invata, a povatui, a sfatui; a mustra, a dojeni, Tranz. A bate capul (cuiva); a cicali. Intranz. (Rar) A exercita profesiunea de dascal, a functiona ca dascal. - Din (by 1W2S10e10r4g4i12o)*dascali
vb. IV. Tranz. A investi pe cineva cu titlul de ban^2. Intranz. A exercita functia de ban^2. - Din .(by 14W7S8e8r1g1i10o)*bani
vb. IV. Tranz. A invinge, a infrange, a bate (un dusman, un adversar etc.) Fig. A(-si) infrana, a(-si) stapani un sentiment, o pasiune etc. Fig. A fi stapanit, coplesit de un sentiment, de o emotie etc. (Pop., mai ales in constructii negative) A fi in stare, a putea, a ajunge (sa...). - Din magh. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*birui
vb. IV. Tranz. A i se intampla cuiva ceva (neplacut, iesit din comun), a da peste ceva neasteptat (si neplacut). Expr. = a avea neplaceri, a intra intr-un bucluc; a da peste o belea. = a intalni pe cineva care iti produce neplaceri, a-si gasi beleaua cu cineva. = din experienta. = a fi trecut prin multe necazuri, a avea experienta. (Fam.) = ce ti s-a intamplat de faci asa ceva? ce te-a gasit? Tranz. si intranz. (Inv. si pop.) A suferi, a patimi, a indura. [Prez. ind. si: (pop.) ] - Lat. (by 10W10S4e4r12g13i13o)*pati
vb. IV. tranz. A jefui . [Var.: ]. - Din (inv. si reg. "jaf mare" < magh.).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*jecmani
vb. IV. Tranz. A lasa pe cineva singur, a-l abandona; a se desparti de cineva. A pleca de undeva, a se departa de ceva. Tranz. A inceta, a intrerupe o actiune, o indeletnicire etc.; a renunta la... A lasa la o parte; a omite, a neglija. Tranz. si (reg.) refl. A se lasa, a se lepada de o deprindere, de un viciu; a se dezbara. - Cf. sl. %parasiti%.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*parasi
vb. IV. Tranz. A lasa sa patrunda aer^1 proaspat intr-o incapere; a expune un obiect (de imbracaminte) la aer^1. Refl. A iesi afara pentru a respira aer^1 proaspat; a se racori. - Din ngr. (aor. ).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*aerisi
vb. IV. Tranz. A lega, a strange cu cercuri un vas de doage, o roata de car etc.; a freta. Fig. (De obicei in concurenta cu ) A cuprinde ca intr-un cerc; a inconjura. Tranz. Fig. A limita, a margini. Intranz. A se aseza in forma de cerc. suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*cercui
vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui snur petrecut prin fiecare foaie si sigilat la capete, pentru ca foile sa nu poata fi sustrase sau inlocuite. suf.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*snurui
vb. IV. Tranz. A lega un animal de (sau cu) un pripon. A pune piedica la picioarele animalelor (ca sa nu poata fugi). A lega de un pripon o ambarcatie. P. gener. A imobiliza, a fixa ceva (prin legare); a lega. - Din .(by 15W8S8e2r2g10i10o)*priponi
vb. IV. Tranz. A lipi, a fixa, a astupa, a netezi ceva cu chit^2. + suf. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*chitui
vb. IV. Tranz. A lipsi pe cineva de dreptul de mostenire, a inlatura pe cineva de la o mostenire. Fig. A priva pe cineva de un drept al sau; a frustra. - (dupa fr. ).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dezmosteni
vb. IV. Tranz. A lovi pe cineva cu palma^1 peste obraz, a da cuiva palme^1. suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*palmui
vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanseitatea imbinarii. - Din germ.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*stemui
vb. IV. Tranz. A lua, a percepe, a incasa vama. (La moara) A lua uium ca plata pentru macinat. Fig. A fura o parte din ceva. suf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*vamui
vb. IV. Tranz. A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoana ceea ce le acopera. Refl. A-si scoate palaria, caciula etc. Fig. A lasa neocrotit, neaparat, expus unui atac. A face sa nu aiba acoperire legala. Tranz. si refl. Fig. A (se) da pe fata, a (se) dezvalui, a (se) da de gol, a (se) trada. A gasi un lucru cautat, necunoscut sau ascuns; a afla. Expr. , se spune in bataie de joc cuiva care face caz de un lucru stiut, cunoscut de toata lumea. A patrunde o taina, un mister. - Lat. .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*descoperi
vb. IV. Tranz. A lua cuiva dreptul de proprietate. [|im](by 5W5S13e14r7g7i8o)*desproprietari
vb. IV. Tranz. A lua cuiva libertatea; a tine in captivitate, a aduce in stare de rob. Intranz. A trai in robie, a fi rob. A munci din greu. Tranz. A mentine o persoana sau o colectivitate in relatii de subjugare politica, economica si sociala, a aservi o tara, un popor etc.; a exploata. Tranz. Fig. A inlantui, a inclesta, a subjuga pe cineva (prin farmecul pe care il execita). Refl. A fi robul unei pasiuni, a fi dominat de cineva sau de ceva. - Din (by 10W11S4e4r12g13i6o)*robi
vb. IV. Tranz. A lua cu sila pe cineva, a duce cu sine in mod silnic pe cineva; a fura. A lua pe cineva dintre cei vii, a curma viata cuiva. A smulge pe cineva dintr-un loc. A lua (prin abuz) ceva, a se face stapan pe un bun material care apartine altuia; a jefui. A cotropi (un teritoriu, o tara etc.). Fig. A lipsi pe cineva de..., a smulge ceea ce i se cuvine, ceea ce ii revine cuiva. Fig. A fermeca, a incanta, a vraji, a captiva. [Var.: (inv. si pop.) vb. IV] - Din lat. (= ).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rapi
vb. IV. Tranz. A lua in posesiune sau a accepta ceea ce ti se ofera, ti se da, ti se datoreaza; a obtine, a capata; a incasa. A-i fi atribuit un titlu, un rang etc. A lua cunostinta de o stire, de o dispozitie etc. A fi obiectul spre care se indreapta o actiune sau care sufera efectele ei. A se ocupa de un oaspete, a iesi in intampinarea lui; a oferi cuiva ospitalitate; a gazdui. A avea oaspeti; a da o petrecere. A accepta vizita cuiva (in interes profesional, personal etc.); a acorda o audienta. A admite, a include, a incadra pe cineva intr-o intreprindere, intr-o institutie, intr-o organizatie etc. A cuprinde, a ingloba, a include. A consimti la..., a fi de acord cu...; a accepta, a admite. A imbratisa o teorie, o doctrina, o conceptie religioasa; a adera la... A manifesta o anumita atitudine fata de cineva sau de ceva. - Din sl. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*primi
vb. IV. Tranz. A lua in ras, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. suf. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*zeflemisi
vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a apara, a proteja; a ajuta, a sprijini. - Din sl. "a imblanzi".(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ocroti
vb. IV. Tranz. A lucra cu sapa sau cu prasitoarea spatiul de sol dintre randurile distantate ale unor plante de cultura, pentru a distruge buruienile, a afana pamantul etc. - Din bg. scr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*prasi
vb. IV. Tranz. A lucra pamantul (pentru maruntirea bulgarilor, afanare, distrugerea buruienilor etc.) cu ajutorul discuitorului, al plugului cu disc^1 etc. suf. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*discui
vb. IV. Tranz. A lucra (taind, cioplind, scobind etc.) un obiect, un material etc. cu dalta. suf.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*daltui
vb. IV. Tranz. A macina cafea, piper, scortisoara etc. cu rasnita . Fig. A farama, a zdrobi. - Din (derivat regresiv).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*rasni
vb. IV. Tranz. A macina mare unele boabe de cereale pentru a face urluiala. [Var.: vb. IV] - Din magh. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*urlui
vb. IV. Tranz. A mana caii (cu ajutorul haturilor). Fig. A frana, a stapani. suf.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*hatui
vb. IV. Tranz. A manca inghitind repede si cu zgomot. (Rar) A vorbi repede si fara sir (mancand cuvintele). suf.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hapai
vb. IV. Tranz. A manca sfaramand intre dinti putin cate putin dintr-un aliment tare, crocant, producand un zgomot caracteristic. A roade cu dintii un obiect. suf. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*rontai
vb. IV. Tranz. A margini, a limita, a pune hotar; a ingradi, a stavili. Refl. (Inv.; despre tari, regiuni) A se invecina, a se margini cu... Refl. (Inv.) A trage la tarm, a aborda; a tarmui. - Din (sau ).(by 8W8S9e2r2g10i11o)*tarmuri
vb. IV. Tranz. A margini o apa sau a inconjura o suprafata cu diguri, a zagazui; a ridica un dig. suf. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*indigui
vb. IV. Tranz. A mari duritatea si rezistenta unui metal sau a unui aliaj prin racire brusca dupa o incalzire la temperatura inalta; a oteli. Tranz. si refl. Fig. A (se) intari, a (se) consolida, a (se) oteli. Tranz. A praji in grasime un aliment, in special varza. - Din sl. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*cali
vb. IV. Tranz. A mari duritatea unei piese metalice prin calire. Tranz. si refl. Fig. A (se) intari, a (se) fortifica; a (se) cali. Refl. (Reg.) A se ameti de bautura, a se imbata. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*oteli
vb. IV. Tranz. A mari pretul unei marfi, a vinde mai scump. Refl. pas. Refl. (Despre oameni) A cere preturi (mai) mari. Refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgarci (cand vinde sau cumpara ceva). - Din (by 7W7S1e1r9g10i3o)*scumpi
vb. IV. Tranz. A masura, a cantari, a socoti sau a imparti cu precizie un material, o substanta etc.; a dramalui. Fig. A imparti, a alege dupa o masura chibzuinta si in amanunt. suf. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*dramui
vb. IV. Tranz. A masura cu cotul dimensiunile unui butoi pentru a-i calcula capacitatea. suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*cotari
vb. IV. Tranz. A matura cu tarnul^1. Fig. (Fam.) A tari pe jos pe cineva, tragandu-l de par; a parui, a bate (zdravan). [Prez. ind. si: ] suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*tarnui
vb. IV. Tranz. A merge, a se deplasa, a fugi dupa cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde). A tine pe cineva sub observatie; a supraveghea. A face demersuri judiciare impotriva cuiva. A se conduce dupa un anumit principiu, dupa o anumita conceptie calauzitoare. A insoti pe cineva sau ceva cu privirile, cu gandul. A privi ceva in miscare, in desfasurare. Fig. A obseda, a chinui, a tortura. A studia o problema, o tema, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic). A asculta cu atentie o expunere orala, executarea unei compozitii muzicale etc. A avea drept scop, a tinde la... suf. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*urmari
vb. IV. Tranz. A merge impreuna, a intovarasi, a petrece pe cineva pe un drum, intr-o calatorie etc.; a acompania. (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. Refl. recipr. (Pop.) A se intovarasi, a se asocia cu cineva. Tranz. A adauga ceva (spre completare sau lamurire). Refl. recipr. (Pop.) A se casatori. A se imperechea. - (by 11W5S5e13r14g7i7o)*insoti
vb. IV. Tranz. A mesteca un aliment cu gingiile, in lipsa dintilor; a molfai; a manca incet, cu greutate, fara pofta, a mesteca alene; a morfologi. Expr. = a vorbi nedeslusit, a ingaima, a bolborosi. A invarti intre dinti, a roade un lucru necomestibil. P. anal. A suci si a rasuci un lucru pe toate partile; a framanta, a mototoli. Fig. A degrada, a intina, a terfeli, a deteriora, a strica. - Formatie onomatopeica.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*morfoli
vb. IV. Tranz. A mesteca un aliment in gura cu greutate (din cauza lipsei dintilor); a clefai, a morfoli; a manca incet, fara pofta. A roade in dinti sau a invarti prin gura un lucru necomestibil. Fig. A rosti (ceva) nedeslusit; a ingaima. [Prez. ind. si: ] - Formatie onomatopeica.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*molfai
vb. IV. Tranz. A micsora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic cu ajutorul unui tratament metalurgic special. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*decali
vb. IV. Tranz. A misca un lucru (greu) dintr-un loc in altul, tragandu-l pe jos; a trage dupa sine cu sila un om, un animal. Expr. = a trai greu. A lua, a purta, a duce cu sine. Fig. A indemna, a impinge spre ceva (reprobabil); a antrena. Refl. A merge, a inainta cu greu atingand pamantul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a inainta prin miscari specifice, cu trupul lipit de pamant. A merge incet, a inainta cu greu, abia miscandu-si picioarele. Refl. (Despre obiecte care atarna) A atinge pamantul cu partea de jos, a se freca de pamant. - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*tari
vb. IV. Tranz. A murdari, a manji, a pata. Fig. A injosi, a insulta, a dezonora, a batjocori; a compromite. - Din (by 2W10S11e4r4g13i13o)*terfeli
vb. IV. Tranz. A necaji pe cineva cu tot felul de neplaceri, a nu lasa in pace pe cineva; a cicali, a sacai, a pisa. (Reg.) A intarata, a zadari un caine. Tranz. A desfasura atacuri scurte si repetate asupra inamicului cu scopul de a-i provoca panica si de a nu-i permite deplasarea, pregatirea unor actiuni de lupta, aprovizionarea etc. Refl. recipr. A purta discutii repetate si contradictorii cu cineva, a se lua la cearta sau la bataie; a se incaiera. [Var.: vb. IV] suf.(by 7W8S1e1r10g10i4o)*hartui
vb. IV. Tranz. A netezi, a fatui, a fasona cu rindeaua; a efectua o rindeluire, a da la rindea, a rindela. = masina care efectueaza in mod mecanic operatii cu rindeaua, la care cutitele au o miscare de rotatie, prelucrarea asemanandu-se cu frezarea. suf.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*rindelui
vb. IV. Tranz. A netezi, a lustrui suprafata unui obiect (prin cioplire, prin frecare etc.); a da aspect frumos (suprafetei) unui lucru. Spec. A netezi tencuiala asternuta pe un element de constructie. (In industria tabacariei) A curata pielea de ultimele impuritati ramase dupa cenusarit. Fig. (Pop.) A palmui pe cineva. suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fatui
vb. IV. Tranz. A netezi cu gealaul suprafata unei piese de lemn; a rindelui. - Din magh.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gelui
vb. IV. Tranz. A netezi extrem de fin suprafata unei piese metalice cu ajutorul unei substante abrazive speciale. - Et. nec.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*lepui
vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dintilor rotilor dintate necalite. suf.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*severui
vb. IV. Tranz. A netezi o tesatura, o haina incretita; a desface creturile. Tranz. si refl. A face sa nu mai fie sau a nu mai fi incruntat; a (se) destinde, a (se) insenina. (Rar) A deschide un obiect legat cu snur. [|in](by 14W7S7e15r1g9i9o)*descreti
vb. IV. Tranz. A netezi suprafata interioara cilindrica a unei piese cu ajutorul unei masini speciale. = masina-unealta dotata cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o miscare de rotatie si una rectilinie, netezeste suprafata interioara cilindrica a unor piese metalice. suf.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*honui
vb. IV. Tranz. A netezi tencuiala, betonul sau asfaltul cu drisca. suf. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*driscui
vb. IV. Tranz. A nu lasa pe cineva in pace, a-l necaji intruna; a bate la cap, a enerva, a agasa; a cicali. Refl. (Rar) A se misca mereu incoace si incolo; a se fatai. suf. (by 4W5S13e13r6g7i7o)*sacai
vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu pretui (la valoarea cuvenita); a desconsidera, a dispretui; a nu tine seama de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; a incalca o lege, o dispozitie. .(by 14W8S8e1r2g10i10o)*nesocoti
vb. IV. Tranz. A obisnui un animal salbatic sa traiasca alaturi de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a imblanzi. Refl. Tranz. si refl. Fig. A face sa devina sau a deveni mai potolit, mai sociabil. - Din (by 15W15S9e9r2g3i11o)*domestici
vb. IV. Tranz. A obliga (prin violenta) pe cineva sa faca ceva; a constrange, a forta. A determina, a convinge, a indupleca. Intranz. si refl. A da zor, a se grabi. Tranz. fact. Refl. si intranz. A-si da toata osteneala, a depune eforturi, a se stradui (pentru a realiza ceva). Expr. (Refl.; reg.) = a se gandi in mod permanent la ceva. - Din sl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*sili
vb. IV. Tranz. A obtine ceva prin munca, eforturi, perseverenta; a castiga, a realiza; a face rost de ceva, a gasi, a procura ceva. A primi, a capata. Expr. = a i se naste cuiva un copil. (Inv.) A cuceri un oras, o cetate etc. - Din sl.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*dobandi
vb. IV. Tranz. A ocupa prin violenta, a pune stapanire pe un teritoriu strain in mod abuziv si brutal; a incalca, a invada. Refl. (Rar) A se narui, a se prabusi. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate partile; a coplesi. - Et. nec. (by 10W3S4e12r12g12i6o)*cotropi
vb. IV. Tranz. A oficia slujba prohodului; a duce un mort la groapa; a ingropa. - Din sl. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*prohodi
vb. IV. Tranz. A opri, a interzice (producerea, vanzarea, exportul sau importul unor marfuri) printr-o lege sau printr-o masura de ordin administrativ. - Din fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*prohibi
vb. IV. Tranz. A ornamenta cu zimti partea superioara a ramei incaltamintei. - Et. nec.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*stupui
vb. IV. Tranz. A pacali, a insela (printr-o smecherie). Tranz. si refl. (Fam.) A face sa devina sau a deveni smecher, istet. - Din .(by 4W4S13e13r6g6i15o)*smecheri
vb. IV. Tranz. A parcurge un text (pronuntand cuvintele sau nu) pentru a lua cunostinta de cele scrise. A rosti, a urmari un text cu glas tare pentru a comunica cuiva continutul lui. A descifra o partitura muzicala, urmarind cu ochii sunetele reprezentate si valorile lor (si a le reproduce cu vocea sau cu un instrument). A interpreta indicatiile topografice ale unei harti sau ale unui plan si a reconstitui dupa ele conformatia terenului. A inregistra, a deslusi indicatiile date de un contor, de un barometru, de un indicator etc. Fig. A descoperi, a sesiza gandul, sentimentele ascunse etc. ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale. A invata, a studia (parcurgand scrieri, izvoare etc.) A se instrui, a se cultiva. (In superstitii; in expr.) = a prezice cuiva viitorul dupa pozitia stelelor. (cuiva) = a prezice cuiva viitorul si caracterul, examinandu-i liniile din palma. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din sl.(by 13W13S14e7r7g1i1o)*citi
vb. IV. Tranz. A pastra o taina, a tine secret, a nu lasa sa se stie, sa se afle ceva; a ascunde, a acoperi. Refl. (Rar) A se ascunde. Intranz. (Pop.) A sta de vorba, a sta la taifas, a discuta (in intimitate). suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*tainui
vb. IV. Tranz. A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. Expr. = sa se implineasca cele pe care (mi) le doresti! = se face ca nu stie nimic. = degeaba vorbesc, nu ma asculta nimeni. (Refl. pas.) = se fie tacere deplina! Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. Intranz. si tranz. (Interogativ) A intelege, a pricepe. Intranz. (La prez. ind. pers. 1) (ca raspuns la o chemare) Poftim 2 ce doresti?; Poti tagadui? ma mai poti contrazice? Tranz. si intranz. A afla (o veste, o stire etc.) Loc. adv. = din cate a aflat cineva de la altii, din zvon public. Expr. (Intranz.) (sau ) = a cunoaste pe cineva (sau ceva) din reputatie, din cele ce se spun despre el. = a nu mai sti, a nu mai afla nimic despre cineva. = a rupe orice relatii cu cineva. formula de urare la despartire. Refl. (La pers. 3) A se vorbi, a se zvoni. [Pr: - Prez. ind. si (pop) ] - Lat.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*auzi
vb. IV. Tranz. A permite, a da ocazia, a ingadui sa se faca, sa se intample etc. ceva; a favoriza; a da nastere, a produce, a cauza, a pricinui, a prileji. Refl. impers. A i se intampla cuiva ceva, a i se ivi o ocazie. suf. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*prilejui
vb. IV. Tranz. A petici, a repara, a coase un obiect rupt sau descusut. Expr. = neputandu-si tine ochii deschisi din cauza somnului. A repara un obiect spart sau crapat. Fig. A palmui pe cineva. Fig. A nascoci, a inventa la repezeala o motivatie, o explicatie, un pretext (nu prea convingator). - Din sl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*carpi
vb. IV. Tranz. A planta din nou o padure, a impaduri din nou. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*reimpaduri
vb. IV. Tranz. A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale intr-o intreprindere; a face o investitie. - Din fr. , lat.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*investi
vb. IV. Tranz. A plasmui, a inventa; a concepe, a crea. Tranz. A lansa (cu rea-credinta) o minciuna, un zvon (pentru a insela); a urzi, a ticlui. Refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declansa, a se starni, a se dezlantui. Tranz. (Pop.) A face sa se miste din locul unde se afla, sa iasa din adapost; a starni, a urni. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din bg. ucr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*scorni
vb. IV. Tranz. A plati cuiva o suma de bani pentru o munca prestata; a remunera. - Din fr. lat. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*retribui
vb. IV. Tranz. A povesti inca o data, a mai spune o data ceva ce a fost povestit. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*repovesti
vb. IV. Tranz. A preface locuri fertile sau populate in locuri pustii; a devasta. Refl. (Pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. Tranz. A parasi pe cineva sau ceva, a lasa pustiu. - Din .(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pustii
vb. IV. Tranz. A pregati in ascuns, a pune la cale, a urzi o actiune reprobabila impotriva cuiva sau pentru a obtine ceva; a complota. - Din (by 7W15S15e9r9g2i3o)*unelti
vb. IV. Tranz. A pregati un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; a ara (adanc). - Din .(by 10W3S3e11r12g5i5o)*ogori
vb. IV. Tranz. A prelucra cu faltul pieile tabacite pentru a le reduce si a le uniformiza grosimea. A face unor scanduri, tigle etc. un falt (care sa permita imbinarea lor). A executa imbinarea unor piese de tabla cu ajutorul faltului. A indoi si a impaturi o coala de hartie sau o tiparitura (in vederea manipularii, pastrarii sau in vederea brosarii ori a legarii). - Din germ. (by 14W8S8e8r1g2i10o)*faltui
vb. IV Tranz. A prelucra o suprafata dura prin frecare, pilire, taiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a-i da o anumita forma; a lustrui. Fig. A cizela, a retusa, a perfectiona un text literar. Refl. Fig. (Despre oameni) A deveni rafinat, a se civiliza. A taia suprafata unei pietre (pretioase) in fatete fine (pentru a-i mari valoarea si stralucirea). - Din germ.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*slefui
vb. IV. Tranz. A prelucra pieile si blanurile cu un amestec de substante, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a crusi, a incrusi, a tabaci. - Din ngr. (aor. al lui ).(by 14W7S7e1r1g1i10o)*argasi
vb. IV. Tranz. A prelucra pielea bruta cu ajutorul tanantilor, transformand-o intr-un produs care nu putrezeste, moale, suplu, impermeabil, elastic si rezistent; a argasi. Fig. (Glumet) A snopi in batai. - Din (by 12W6S6e14r15g8i8o)*tabaci
vb. IV. Tranz. A prelucra suprafetele corpurilor metalice sau nemetalice cu raspelul; a pili, a razui; a zgaria. suf. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*raspalui
vb. IV. Tranz. A prelucra un material cu ajutorul strungului; a da la strung; a struji, a strungari. - Din (by 9W2S2e11r11g4i5o)*strunji
vb. IV. Tranz. A presa struguri, fructe, pentru a stoarce mustul; a pune la teasc. Fig. A strange, a apasa, a indesa; a ticsi. - Din sl. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tescui
vb. IV. Tranz. A presta un serviciu in folos public, a servi o colectivitate. A avea in grija supravegherea si dirijarea functionarii unei masini. - Din fr. lat. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*deservi
vb. IV. Tranz. A presupune; a presimti; a intrevedea o anumita situatie, o anumita solutie etc. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. Intranz. (Reg.) A se supara pe cineva; a-i face mustrari. Intranz. (Reg.) A regreta, a se cai. - Din magh. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*banui
vb. IV. Tranz. A prevedea cu ghinturi teava unei arme de foc, a executa ghinturi la o teava a unei arme de foc. A fereca cu ghinturi un buzdugan, o ghioaga etc. suf.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*ghintui
vb. IV. Tranz. A pricinui cuiva un necaz, o neplacere; a face cuiva sange rau; a mania, a amari, a supara. A sacai, a tachina pe cineva; a agasa, a plictisi. Refl. A se enerva, a se mania. Refl. A depune eforturi (mari) pentru realizarea unui scop; a-si da osteaneala, a se trudi; a se cazni. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din necaz. Cf. sl. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*necaji
vb. IV. Tranz. A pricinui moartea cuiva, a lua viata cuiva; a ucide, a asasina, a achita. Expr. = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva inainte de vreme; a-i invenina cuiva viata, a-i produce suparari in mod continuu. (pe cineva) = a bate pe cineva foarte tare, a snopi in bataie. (Fam.) exclamatie care exprima uimire, surprindere, mirare fata de spusele (de necrezut ale) cuiva. Refl. A se sinucide. Tranz. Fig. A distruge, a nimici. Expr. = a-si potoli (pentru scurt timp) foamea. = a-si intrebuinta timpul cu ocupatii fara importanta; a-si pierde vremea. Tranz. Fig. A pricinui cuiva o suferinta (fizica sau morala), o durere; a chinui. A sacai, a plictisi pe cineva cu ceva. Refl. Fig. A-si cheltui toate puterile, a se epuiza, a se consuma facand ceva. Expr. = a rade foarte tare, a se prapadi de ras. = a face eforturi mari pentru a realiza ceva, a se stradui foarte mult. - Din sl. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*omori
vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a impila; a exploata. (Impr.) A chinui. - Din (by 2W2S10e11r4g4i13o)*asupri
vb. IV. Tranz. A primi inapoi. A reangaja o persoana care a fost concediata. (by 5W5S14e7r8g1i1o)*reprimi
vb. IV. Tranz. A primi pe cineva in casa sa o anumita vreme, dandu-i adapost (si mancare). Intranz. A ramane (sa locuiasca si sa manance) catva timp in casa cuiva. suf.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*gazdui
vb. IV. Tranz. A primi un bun pe cale de succesiune, a dobandi prin testament. A deveni succesorul, mostenitorul cuiva. P. ext. A detine pe cale ereditara o insusire, o caracteristica etc. P. gener. A obtine, a dobandi. - Din .(by 7W1S1e9r10g3i3o)*mosteni
vb. IV. Tranz. A prinde, a intepeni, a fixa, a bate ceva cu cuie, cu tinte; a pironi. Expr. (pe cineva) (sau ) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a infiera. A infige, a bate cuie sau tinte. Fig. A obliga pe cineva sa stea nemiscat, imobilizat. Expr. (pe cineva) = a face (pe cineva) sa se opreasca, sa ramana nemiscat, neclintit. (sau ) = a se opri, a ramane nemiscat, neclintit intr-un loc. A impodobi cu tinte. suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*tintui
vb. IV. Tranz. A produce cuiva o nemultumire; a indispune, a supara pe cineva. [Var.: (inv. si reg.) vb. IV] (by 3W4S12e12r6g6i14o)*nemultumi
vb. IV. Tranz. A promite cuiva ca va face un anumit lucru. - Din magh.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fagadui
vb. IV. Tranz. A pronunta sau a citi despartind cuvintele in silabe; a pronunta sau a citi rar; a bucheri. Fig. A descifra cu greutate o inscriptie, un text etc. - Din ngr. (dupa (by 9W2S2e10r11g4i4o)*silabisi
vb. IV. Tranz. A propune cuiva (in semn de atentie, de bunavointa etc.) sa primeasca un lucru necerut; a da in dar, a pune la dispozitie. Refl A se declara dispus sa faca un serviciu, a se pune la dispozitia cuiva. A propune spre cumparare o marfa, un bun etc. A propune un pret pentru o marfa, pentru un bun etc. Fig. A infatisa, a arata, a etala, a prezenta ceva. - Din it. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*oferi
vb. IV. Tranz. A provoca cuiva in mod permanent necazuri, neplaceri, a trata cu ura, cu dusmanie, a persecuta; (despre autoritati) a lua masuri represive, a oprima. A izgoni, a fugari pe cineva. Fig. (Despre abstracte) A urmari, a obseda; a chinui. - Din sl.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*prigoni
vb. IV. Tranz. A pune, a aplica o pecete ; a sigila; a autentifica, a confirma documente, scrisori etc. prin aplicarea unei peceti; (inv. si pop.) a inchide, a zavori usi, case etc. Fig. A stigmatiza, a dezonora. Tranz. Fig. A consimti, a consolida; a definitiva, a confirma. A decide, a determina, a hotari soarta, destinul etc. cuiva. Refl. si intranz. Fig. A se fixa, a se intipari in minte, in memorie etc. Tranz. A fixa, a intepeni. - Din sl. magh. (by 10W3S4e12r12g13i6o)*pecetlui
vb. IV. Tranz. A pune, a aseza un gard, pietre etc. de jur imprejurul unul loc pentru a-l delimita de rest; a ingradi. Fig. A inconjura, a impresura. + suf. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*imprejmui
vb. IV. Tranz. A pune, a da cuiva un nume sau un calificativ, o porecla drept nume; a denumi, a intitula, a chema, a boteza. Refl. A purta numele de, a se chema; a capata o anumita denumire, porecla sau un anumit calificativ. Tranz. A pomeni de cineva sau de ceva, a aduce in discutie; a aminti, a invoca. Refl. A se socoti (sau a fi socotit) drept, a se considera (sau a fi considerat) ca fiind Tranz. A pune pe cineva intr-o functie; a angaja; a da cuiva o insarcinare, a conferi cuiva un titlu, un grad. - Din .(by 5W13S14e7r15g1i9o)*numi
vb. IV. Tranz. A pune, a lega in lanturi; a incatusa. A cuprinde pe cineva (cu bratele). - V. Fig. A captiva, a subjuga, a incanta, a fermeca. A aseza in rand, a lega unul de altul, a coordona, a impreuna (in mod logic). Refl. A urma unul dupa altul (in sir neintrerupt). [Prez. ind. si: ] - suf. (dupa fr. ).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*inlantui
vb. IV. Tranz. A pune, a tine la adapost. Refl. A se aseza, a se ascunde intr-un loc ferit; a-si gasi refugiu, a se pripasi. - Din .(by 15W15S8e8r9g2i2o)*adaposti
vb. IV. Tranz. A pune ceva sau pe cineva in locul altuia. A indeparta pe cineva dintr-un post, numind pe altcineva in locul lui. A tine cuiva locul intr-o functie, intr-o munca etc. - Din loc. adv. + suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*inlocui
vb. IV. Tranz. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard, unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea. Tranz. si refl. A (se) rezema de ceva. Refl. A se sprijini de ceva in vederea unui efort. - Cf. sl. %podupreti.%(by 12W5S6e14r14g8i8o)*propti
vb. IV. Tranz. A pune pe araci vita de vie sau alte plante agatatoare. [Var.: vb. IV] - Din .(by 10W11S4e4r13g13i6o)*araci
vb. IV. Tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinta ceva care le ascunde sau le protejeaza. Expr. (Refl.) = a savarsi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care sa-l inchida, sa-l astupe. A pune acoperis unei cladiri. A aplica un strat de material pe suprafata unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzura etc. Tranz. (Mil.) A apara, a proteja. Refl. A se pune la adapost prin masuri si acte justificative. Tranz. A ascunde, a tainui. Tranz. A acoperi in intensitate un zgomot, o melodie etc.; a inabusi. Refl. si tranz. A corespunde perfect, a satisface. Expr. (Tranz.) = a face fata cheltuielilor. Tranz. (Sport; frantuzism) A strabate o distanta. Expr. = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [Prez. ind. pers. 3: , conj. pers. 3: ] - Lat.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*acoperi
vb. IV. Tranz. A pune petice , a repara cu petice o haina rupta, un obiect stricat etc.; a carpi. (Fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare si in mod provizoriu; a carpaci. A imbunatati intr-o masura oarecare un lucru prost facut. Tranz. si refl. (Rar) A face sa ramana sau a ramane numai petice ; a (se) rupe in bucati; a (se) zdrentui Expr. (Tranz.; fam.) (cuiva) = a bate foarte tare (pe cineva). Tranz. A astupa gropile si sparturile unui drum cu material pietros. [Var.: vb. IV] - Din (by 14W7S7e15r1g9i9o)*petici
vb. IV. Tranz. A pune podea, a acoperi sau a captusi cu scanduri; a pardosi. A acoperi (provizoriu) cu scanduri un sant sau o sapatura (pentru a inlesni trecerea oamenilor si a vehiculelor). - Din (by 8W1S1e10r10g3i4o)*podi
vb. IV. Tranz. A pune potcoave animalelor de tractiune. Fig. (Fam.) A insela, a pacali. A invata minte pe cineva. - Din (by 10W11S4e4r12g13i6o)*potcovi
vb. IV. Tranz. A pune sau a face sa puna pingele la o incaltaminte (uzata); a talpui. - Din (by 7W15S15e9r9g2i3o)*pingeli
vb. IV. Tranz. A pune sine (la o roata de lemn, la un vehicul), a fereca. suf.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sinui
vb. IV. Tranz. A pune stapanire pe ceva, a lua in stapanire, a-si apropria. A-si aroga un drept. A asimila, a dobandi cunostinte, idei, opinii (temeinice) intr-un domeniu; a invata. A fi de acord cu opinia cuiva, a tine seama de parerea cuiva. - Din pron. v.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*insusi
vb. IV. Tranz. A pune talpa la incaltaminte; a pingeli. A inlocui talpile rupte de la ciorapi. A pune o sina de fier la talpa plugului, la talpile unei sanii etc. suf. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*talpui
vb. IV. Tranz. A pune zabrele (la o fereastra, la o usa etc.). - Din .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*zabreli
vb. IV. Tranz. A raspandi, a propaga idei, conceptii, doctrine (religioase); a predica. - Din sl. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*propovadui
vb. IV. Tranz. A rasuci un fir, o fibra textila etc., pentru a-i da o rezistenta mai mare sau pentru a confectiona anumite obiecte. Tranz. si refl. A (se) infasura, a (se) incolaci. Tranz. A da unui obiect o miscare de rotatie; a intoarce, a invarti. A intoarce pe o parte si pe alta, pe toate partile. Fig. A hartui pe cineva cu intrebarile, cu insistentele. Refl. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a-si framanta mintea pentru a iesi dintr-o incurcatura, pentru a gasi o solutie. Tranz. si refl. A face sa-si schimbe sau a-si schimba (brusc) pozitia corpului sau a unei parti a corpului; a (se) intoarce in alta directie. Tranz. A-si scranti, a-si luxa o parte a corpului. Tranz. A rasuci cu o miscare violenta gatul unei fiinte, pentru a o ucide. Refl. si tranz. A lua sau a da o pozitie nefireasca; a (se) stramba. Expr. (Tranz.) sau = a da alt curs sau alt inteles convorbirii, pentru a-si ascunde gandurile, a ocoli adevarul. - Din sl. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*suci
vb. IV. Tranz. A ravni, a jindui. A ameninta, a-si arata coltii. (cf. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*zambri
vb. IV. Tranz. A realiza, a face o inversiune (simetrica); a schimba, a transforma. (Chim.) A transforma zaharul in glucoza si fructoza cu ajutorul invertazei sau al unor acizi diluati. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*inverti
vb. IV. Tranz. A repeta in mod prelungit si monoton sunetul "s" pentru a linisti sau a adormi un copil mic. - Formatie onomatopeica.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*sasai
vb. IV. Tranz. A reproduce pe un material texte, imagini, desene etc. cu ajutorul unei masini speciale; a publica, a edita. (Inv.), A lasa o urma; a intipari. (Pop.) A apasa, a indesa, a framanta ceva cu mana sau cu un obiect pentru a da o anumita forma. - Din .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*tipari
vb. IV. Tranz. A respecta, a onora, a pretui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenita. (Pop.) A face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacsis. (Fam.) A ospata, a trata (cu bautura); a plati consumatia cuiva A inchina, a bea in onoarea cuiva sau a ceva. Refl. A bea o bautura alcoolica. - Din sl.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*cinsti
vb. IV. Tranz. A reteza cuiva mainile. A curata sau a dezgoli un copac de crengi. - Din .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ciungi
vb. IV. Tranz. A reuni, a impreuna mai multe fire, jurubite etc. Tranz. A strange parul in cozi. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; a face o impletitura din fire de lana, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. A face colaci din bucati de aluat. Refl. recipr. Fig. A se incrucisa, a se intretaia; a se imbina. Intranz. (Rar; in expr.) = a misca repede din picioare; a dansa. Tranz. Fig. (Inv.) A unelti, a urzi. (pl. ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*impleti
vb. IV. Tranz. (Arg.) A sterpeli, a fura. Expr. = a pleca pe neobservate, a o sterge. - Et. nec.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sparli
vb. IV. Tranz. (Arg.) A trage cuiva o bataie zdravana; a bate, a lovi (zdravan). - Din tig. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*mardi
vb. IV. Tranz. A ridica in slava; a slavi, a preamari, a glorifica. Refl. (Inv. si reg.) A se simti, a-i merge bine, a fi multumit, satisfacut; a se odihni in voie; a se rasfata. - Din sl. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*proslavi
vb. IV. Tranz. A ridica in slava pe cineva sau ceva; a lauda, a elogia, a slavi, a glorifica, a preaslavi. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*preamari
vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; a face pe cineva diacon, arhiereu etc. dupa canoanele bisericii crestine; a hirotonisi. - Din (derivat regresiv).(by 13W13S6e7r15g15i8o)*hirotoni
vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; a face pe cineva diacon, arhiereu etc. dupa canoanele bisericii crestine; a hirotoni. [Var.: vb. IV.] - Din sl.(by 3W3S12e12r5g6i6o)*hirotonisi
vb. IV. Tranz. A ridica un zid; a ridica o cladire; a cladi, a construi. Refl. Fig. A se forma; a se inalta. A inchide intr-un zid sau intre ziduri. (In conceptia crestina, despre Dumnezeu) A crea (lumea). - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i10o)*zidi
vb. IV. Tranz. A rupe, a scoate pecetile de pe o invelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. (by 6W15S15e8r8g9i2o)*despecetlui
vb. IV. Tranz. A sapa un sant; a inconjura (un loc) cu sant. Refl. A lua forma unui sant. Tranz. si refl. P. anal. (Rar; despre piele, obraz etc.) A (se) zbarci, a (se) increti. suf.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*santui
vb. IV. Tranz. A satisface amorul propriu sau vanitatea cuiva prin vorbe sau fapte; a flata; a lingusi. Refl. (Inv.) A se amagi cu..., a se impaca cu..., a se incanta cu... - Din sl. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*maguli
vb. IV. Tranz. A savarsi, a face, a infaptui, a realiza ceva; a duce la bun sfarsit. - (by 13W7S7e15r1g9i9o)*indeplini
vb. IV. Tranz. A scarmana, a destrama, a pieptana lana, canepa etc. cu daracul; a da la darac, a trece prin darac. - Din (by 5W13S13e7r7g15i15o)*daraci
vb. IV. Tranz. A schimba din nou, a innoi inca o data. Tranz. A preschimba un document, a-i prelungi valabilitatea, a-l face din nou valabil. Refl. (Despre actiuni) A se produce din nou, a se repeta. Tranz. A restabili, a relua, a reincepe. (Despre suferinte) A face sa reapara, a starni din nou, a rascoli, a improspata. Tranz. si refl. (Fig.) A (se) improspata. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*reinnoi
vb. IV. Tranz. A schimba ordinea, locul elementelor dintr-o serie data. - Din fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*interverti
vb. IV. Tranz. A scoate, a desfiinta imprejmuirea unei curti, a unui loc etc. [|im](by 2W3S11e11r4g5i13o)*desprejmui
vb. IV. Tranz. A scoate, a indeparta pe cineva, dintr-un post, dintr-o functie; a revoca. - Din fr. lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*destitui
vb. IV. Tranz. A scoate din domnie sau din slujba un domn, un boier etc.; (astazi fam.) a destitui dintr-o functie pe cineva. Fig. (rar) A alunga, a indeparta. - Din (by 10W10S4e4r4g12i13o)*mazili
vb. IV. Tranz. A scoate sau a consuma intregul continut dintr-un vas, recipient, spatiu etc.; a deserta. Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spatii etc.) A ramane gol^2, fara fiinte, pustiu. Refl. (Fam.; despre fiinte) A evacua fecalele sau urina din organism. - Din .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*goli
vb. IV. Tranz. A scoate un vehicul, o nava etc. din namol; a scoate pe cineva din impotmolire. A curata un sant, un bazin etc. de namolul depus la fund. [|im](by 10W10S4e4r12g13i6o)*despotmoli
vb. IV. Tranz. A scrie urat si murdar; a desena sau a picta neglijent, manjind hartia sau panza. Fig. (Despre oameni; adesea glumet) A scrie, a compune ceva (fara pricepere, fara talent). A murdari, a pata, a manji. [Var.: vb. IV] suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*mazgali
vb. IV. (Tranz.) A se adresa cuiva cu termenul de "cucoana, cucoane". (Refl.) A-si da aere de cucoana (sau de boier); a se ingamfa. [Var.: vb. IV] - Din , si din .(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cuconi
vb. IV. Tranz. A sfasia pe cineva sau o bucata de carne. - Et. nec. Cf. %carnos%.(by 12W5S14e8r8g1i1o)*carnosi
vb. IV. Tranz. A sfatui pe cineva sa faca intr-un anumit fel. A conduce, a calauzi, a indruma pe cineva in viata sau, pe un drum. (Inv.) A comanda o armata. suf. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*povatui
vb. IV. Tranz. A sigila cu plumb . A acoperi o piesa metalica cu un strat protector de (aliaj de) plumb . Fig. A intuneca, a mohori. suf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*plumbui
vb. IV. Tranz. A-si indrepta (ochii, privirea etc.) tinta spre cineva sau ceva; a pironi. .(by 13W6S6e15r15g9i2o)*atinti
vb. IV. Tranz. A sili pe cineva sa plece; a da afara; a alunga, a goni. - Din sl. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*izgoni
vb. IV. Tranz. A-si manifesta sentimentele de admiratie, de bucurie, de entuziasm fata de o persoana sau fata de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra. - Din (by 2W11S11e4r4g5i13o)*sarbatori
vb. IV. Tranz. A simti atractie, afectiune, dragoste pentru cineva sau ceva; a iubi. Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. - (by 13W6S7e15r15g8i9o)*indragi
vb. IV. Tranz. A simti dinainte, vag si instinctiv, ceea ce urmeaza sa se intample. (dupa fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*presimti
vb. IV. Tranz. A simti intens ceea ce a mai simtit o data; a avea impresia ca trece prin aceleasi intamplari prin care a mai trecut o data. A simti intens ceea ce a simtit altul, a avea impresia ca trece prin aceleasi intamplari prin care a trecut si altul. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*retrai
vb. IV. Tranz. A simti. Refl. A simti urmarile, consecintele unei imprejurari anterioare. A se face simtit, a avea repercusiuni. - Din fr. (dupa ). (by 2W10S11e4r13g13i6o)*resimti
vb. IV. Tranz. A slefui din nou pentru a netezi mai bine, pentru a da o forma mai buna. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*reslefui
vb. IV. Tranz. A smulge, a desprinde aschii, parti din ceva. A descoji, a decortica graunte, seminte etc. Fig. A lua, a rapi (prin abuz sau prin violenta) o parte din ceva. A risipi, a irosi, a prapadi. Fig. A distruge, a pustii, a rade de pe fata pamantului (o asezare omeneasca). - Et. nec. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*raslui
vb. IV. Tranz. A smulge fulgi de pe o pasare; a curata de pene, de fulgi o pasare taiata. Expr. (Fam.) = om naiv si increzator, de pe urma caruia se poate profita. A smulge parul din radacina. Fig. A estorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. - Cf. bg. %zmulja%, magh. %gyomlalni%.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*jumuli
vb. IV. Tranz. A smulge parul de pe animale vii; a jumuli penele, fulgii pasarilor vii; a bate zdravan, a parui. suf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*flocai
vb. IV. Tranz. A spori, a mari de o suta de ori; a face mult mai mare, mult mai numeros. - (by 5W14S14e7r8g8i1o)*insuti
vb. IV. Tranz. A sprijini temporar cu spraituri malurile unei sapaturi sau portiuni dintr-o constructie. - Din germ.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*spraitui
vb. IV. Tranz. A spune cuiva, a da la iveala o taina, un gand ascuns; a marturisi, a divulga. Refl. A-si da pe fata gandurile sau sentimentele. Fig. A se da pe fata, a iesi la iveala; a se trada. [Prez. ind. si: ] (by 7W8S1e1r10g10i3o)*destainui
vb. IV. Tranz. A stabili, a hotari (ceva) dinainte, in vederea unui scop; a destina . (Inv.) A dedica, a inchina. (Inv.) A face cuiva un dar, o cinste, o donatie; a acorda un drept, un privilegiu, un titlu, o distinctie. - Din sl.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*harazi
vb. IV. Tranz. A stabili din nou, a readuce in starea de la inceput (sau in alta mai buna). Tranz. A reconstitui cuvinte, texte, manuscrise etc. in forma (presupusa) originara. Refl. A-si reface sanatatea zdruncinata, a se intrema; a se insanatosi; a se inzdraveni. - (dupa fr. ). (by 10W10S4e4r12g13i6o)*restabili
vb. IV. Tranz. A stabili locuintele trupei si ofiterilor dintr-o unitate militara intr-o localitate; a cartirui. - (by 1W9S10e3r3g12i12o)*incartirui
vb. IV. Tranz. A stabili pretul unui bun (destinat vanzarii), a-i determina valoarea in bani; a evalua, a pretalui. Intranz. A reprezenta o anumita valoare materiala, a avea un anumit pret; a valora. Expr. (cineva sau ceva) = a aprecia la justa valoare (pe cineva sau ceva), a nu-si face iluzii (cu privire la cineva sau la ceva). A recunoaste importanta sau meritul cuiva sau a ceva, a lua in considerare, a pune mare pret pe...; a aprecia. Intranz. A avea valoare sau importanta (datorita calitatilor sale). suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*pretui
vb. IV. Tranz. A starni, a provoca o mare (si neasteptata) mirare, admiratie, emotie; a impresiona puternic, a surprinde, a ului. (Inv.) A tulbura, a zapaci, a buimaci. - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*uimi
vb. IV. Tranz. A starni, a provoca o mare (si neasteptata) mirare, admiratie, emotie; a uimi, a surprinde. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) tulbura, a (se) buimaci, a (se) nauci. - Cf. rus. %ulovit'% " a prinde, a surprinde".(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ului
vb. IV. Tranz. A stavili; a indigui, a bara. Fig. A opri, a impiedica (o actiune). suf. -.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*zagazui
vb. IV. Tranz. (Astazi rar) A uza de forta fata de cineva sau de ceva; a constrange, a obliga, a sili ; a violenta. Spec. A necinsti, a viola o femeie, o fata. Fig. A incalca, a nesocoti; a denatura, a falsifica. - Din sl. "a provoca".(by 3W11S11e5r5g13i13o)*silui
vb. IV. Tranz. A stirbi, a sparge in parte sau a crapa un obiect casant. - Din .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ciobi
vb. IV. Tranz. A stoarce pe cineva (sau ceva) de bani, de puteri etc.; a istovi, a epuiza. A face ca un teren, o livada etc. sa devina neproductive; a saraci. Intranz. (Despre rezervele de substante minerale dintr-un zacamant) A fi pe terminate sau a se termina. suf. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*secatui
vb. IV. ~ Tranz. A strange, a fixa, a prinde cu o veriga de fier, cu un cerc de metal. (din )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zbantui
vb. IV. Tranz. A strange (ca) intr-un cerc; a inconjura din toate partile. A face, a trasa cercuri (in jurul a ceva). suf. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*incercui
, vb. IV. Tranz. A strange in doua o stofa, o hartie, un material etc.; a strange ceva de doua sau de mai multe ori (punand marginile una peste alta). Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni curb; a (se) incovoia, a (se) apleca, a (se) inclina. Refl. (Despre oameni) A se garbovi. Tranz. A mari ceva de doua ori; a dubla; a inmulti, a mari (de un numar oarecare de ori). A amesteca (in parti egale) un lichid cu altul; a subtia. Refl. A fi nesigur in parerea sa, a sta la indoiala; a nu avea incredere (in cineva sau in ceva). - (by 6W6S15e15r8g8i9o)*indoi
vb. IV. Tranz. A strange o patura, o haina, o panza, o hartie etc. prin indoirea de mai multe ori. [Var.: vb. I] - (by 15W15S8e9r2g2i11o)*impaturi
vb. IV. Tranz. A strange pe cineva de gat (si a-l omori prin sufocare); a sugruma. Refl. A se ingusta, a se micsora pe o anumita portiune, intr-o anumita zona. suf.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*gatui
vb. IV. Tranz. A strivi, a sfarama. A nimici, a distruge. Fig. A mahni, a supara, a distruge sufleteste. Refl. A se destrama, a pieri. Refl. Fig. (Reg.; despre oameni) A se stradui din toate puterile, a se framanta, a se agita; a se zbuciuma. - Din sl. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*zdrobi
vb. IV. Tranz. A stropi cu agheasma. Tranz. si refl. Fig. (Fam.) A (se) imbata. Tranz. Fig. (Reg.) A bate pe cineva. suf.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*aghesmui
vb. IV. Tranz. A subtia marginea pieilor in timpul confectionarii, pentru ca acestea sa poata fi indoite, suprapuse sau cusute. - Din germ. "a ascuti".(by 13W6S6e15r15g15i8o)*serfui
vb. IV. Tranz. A suferi din cauza unei greseli, a o rascumpara prin suferinta. A executa o pedeapsa privativa de libertate in urma condamnarii; a expia. (Inv.) A cerceta si a evalua paguba facuta (de vite) pe proprietatea altuia. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din sl. "a mantui".(by 15W15S8e8r2g2i10o)*ispasi
vb. IV. Tranz. A suge, a inghiti, a incorpora o substanta etc. A retine o parte din particulele sau din energia radianta care cade pe un corp. Fig. A preocupa in mod intens; a captiva. - Din fr. (dupa ).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*absorbi
vb. IV. Tranz. A supune o piele operatiei de stoluire. - Din germ. dial.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*stolui
vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferinte fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. A deforma, a stalci, a poci. suf. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*schingiui
vb. IV. Tranz. A supune pieile tabacite unei operatii de finisare, tratandu-le cu saruri de crom, pentru a le face moi si a le da un aspect placut. suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*plutui
vb. IV. Tranz. A supune un aliment actiunii focului (de obicei in grasime incinsa) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. Tranz. si refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. Tranz. si refl. Fig. A (se) chinui, a (se) framanta. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la caldura soarelui sau a focului (pentru a se incalzi, a se bronza etc.). Expr. (Tranz.; fam.) = a nu face nimic, a lenevi. Tranz. A incalzi minereurile in cuptoare speciale, la o temperatura inferioara temperaturii de topire, pentru a le usca si a le purifica sau pentru a le face mai usor de tratat prin operatii metalurgice ulterioare. - Din sl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*praji
vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o tara unor interese straine sau unei clase dominante. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*aservi
vb. IV. Tranz. A taia, a amputa o parte a corpului; a mutila. Fig. A taia unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-un articol etc. (facandu-le de neinteles). A rupe parti, crengi, frunze etc. din arbori, din plante etc. [Var.: (reg.) vb. I., vb. IV.] - Din .(by 12W6S6e14r14g8i8o)*ciunti
vb. IV. Tranz. A taia, a faramita, a rupe, a imparti, a sfarama in bucati mici; a pisa. Loc. adv. = cu miscari scurte si repezi. - Din (by 8W1S2e10r10g4i4o)*marunti
vb. IV. Tranz. A taia ceva cu ferastraul. [Var.: vb. IV] - Din magh. (apropiat de (by 4W4S13e13r6g6i15o)*ferestrui
vb. IV. Tranz. A taia (cu coasa sau cu o masina agricola) plante de nutret, cereale etc. Fig. a distruge, a nimici, a omori. Refl. A lovi, in mers, un picior de celalalt. (Despre manseta pantalonilor) A se roade. - Din sl.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*cosi
vb. IV. Tranz. A taia in bucati, a face bucati; a imbucati, a fragmenta. - Contaminare intre si (by 1W9S9e3r3g11i12o)*imbucatati
vb. IV. Tranz. A taia in bucati (si la intamplare) o fiinta sau o parte a trupului ei; a ciocarti. A taia un obiect in mod neregulat sau la intamplare; a ciopli rau, neindemanatic. [Var.: (inv. si pop.) vb. IV] - Din (modificat dupa ).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cioparti
vb. IV. Tranz. A taia (in mod nerational) padurea de pe un anumit teren. A defrisa. [|im] (dupa fr. ).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*despaduri
vb. IV. Tranz. A taia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau varful unui obiect ascutit. A turti (cu o lovitura) stramband sau aplecand pe o parte. - Din sl. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*tesi
vb. IV. Tranz. A taia un material de croitorie urmand linia gatului sau a bratelor; a croi un material dupa masura. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*rascroi
vb. IV. Tranz. A taia un material dupa forma si masura indicata sau dupa un contur desenat in prealabil, pentru a obtine piese ce urmeaza a fi asamblate in vederea confectionarii unui obiect. Tranz. A planui, a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicatii, de planuri etc.; a incepe un lucru sau o lucrare. Fig. A ticlui o minciuna. Tranz. A desfunda, a deschide un drum, o sosea etc., inlaturand obstacolele. Tranz. Fig. (Fam.) A lovi, a bate un animal sau un om (facandu-i dungi sau vanatai pe piele). Intranz. Fig. (Fam.; in expr.) = a fugi in cea mai mare graba (spre a scapa de o primejdie). - Din sl. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*croi
vb. IV. Tranz. A tari picioarele sau incaltamintea in mers, frecandu-le de pamant si producand un zgomot specific. Refl. A se tari . A trage dupa sine, frecand de pamant, tarand. [Var.: (reg.) vb. IV] - Cf. %tari.% (by 5W13S13e7r7g15i1o)*tarsai
vb. IV. Tranz. A tasa un teren; a batuci. Refl.A face bataturi . [Var.: vb. IV] - Din (by 8W8S2e2r10g10i4o)*batatori
, vb. IV. Tranz. A termina un an scolar, un ciclu sau o forma de invatamant. A scuti pe cineva de pedeapsa; a ierta. - Din germ. , lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*absolvi
vb. IV. Tranz. A tesi muchia unui obiect, dandu-i o forma cilindrica. - Din .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*bonti
vb. IV. Tranz. A tine in frau un cal, a conduce sau a stapani un cal cu ajutorul fraului. Fig. A tine din scurt pe cineva; a domina, a infrana. A lega ceva strans, intinzand bine sfoara care leaga. - Din (by 8W8S2e2r10g11i4o)*struni
vb. IV. Tranz. A traduce un text dintr-o limba in alta. A interpreta, a talcui. A explica, a lamuri; a dezlega, a deslusi, a ghici o problema, o intrebare etc. Refl. recipr. (Pop.) A-si da explicatii, a se lamuri; a se sfatui, a se intelege cu cineva. A exprima, a exterioriza. - Din sl.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*talmaci
vb. IV. Tranz. A trage brusc si cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se afla. Intranz. (Despre arme de foc) A izbi inapoi la descarcare, a avea recul. Refl. A se zbate, a face miscari repezi incolo si incoace spre a scapa din locul unde este prins sau legat. [Var.: (pop.) vb. IV) - Din sl. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*smuci
vb. IV. Tranz. A transforma alimentele introduse in organism in substante direct asimilabile de organism; a digera. Expr. (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. Tranz. A distruge, a nimici. Refl. A inceta sa mai existe; a disparea, a pieri. Tranz. si refl. Spec. A (se) distruge prin ardere, a (se) preface in cenusa. A cheltui (bani, averi), a irosi. Tranz. si refl. Fig. A (se) chinui sufleteste, a (se) distruge moral si fizic (incetul cu incetul). Tranz. si refl. A (se) face nevazut; a (se) ascunde; a (se) dosi. [Prez. ind. si: ] - Din magh.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*mistui
vb. IV. Tranz. A transforma intr-o pasta moale; a face terci; a strivi, a zdrobi; a nimici. suf. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*terciui
vb. IV. Tranz. A transforma pielea bruta, cu ajutorul tanantilor, intr-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic si rezistent; a argasi. Fig. (Glumet) A snopi in batai. - Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*tabaci
vb. IV. Tranz. A transforma un drum in sosea prin pietruire, pavare; a sosela. A inzestra o regiune cu o retea de sosele. suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*soselui
vb. IV. Tranz. A transplanta un rasad, din sera sau din rasadnita, in camp, intr-un parc etc. - Din bg. scr. (by 5W13S7e7r15g15i9o)*rasadi
vb. IV. Tranz. A trata pe cineva in chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. - Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*nedreptati
vb. IV. Tranz. A trece cu tavalugul peste aratura sau peste pietrisul unui drum, a strivi bulgarii unui drum sau a netezi si a indesa pamantul cu tavalugul. - Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*tavalugi
vb. IV. Tranz. A trece pe tevi firele de batatura de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, inainte de a se introduce in suveica. suf. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*tevui
vb. IV. Tranz. A tunde un miel, o oaie etc. de mite. [Prez. ind. si: ] suf. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mitui
vb. IV. Tranz. A turna peste ceva un lichid clocotit (apa, lesie, lapte etc.) pentru a spala, a curata de coaja, a gati etc. Tranz. si refl. A provoca sau a capata arsuri, turnand sau varsand apa clocotita sau alt lichid foarte fierbinte; a (se) arde. Refl. (Mai ales despre copiii mici) A face rani si iritatii in unele parti ale corpului, mai ales la incheieturi, din cauza transpiratiei, a urinei etc. Refl. (Reg.; despre malai, faina, plante uscate) A se incinge, alterandu-se. Refl. (Despre plante) A se ofili, a se vesteji (din cauza caldurii); a se mana din cauza soarelui prea fierbinte aparut dupa ploaie. - Din bg. scr. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*opari
vb. IV. Tranz. A turna vinul dintr-un butoi in altul, dupa fermentatie, pentru a-l limpezi (prin separarea de drojdia care s-a asezat la fund); a turna un lichid dintr-un vas in altul. A scoate si a turna la loc, de mai multe ori la rand, zeama dintr-un vas cu muraturi, cu varza acra, pentru a dizolva sarea depusa la fund. Fig. A muta dintr-un loc in altul. - Din bg. scr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*pritoci
vb. IV. Tranz. A turti, a zdrobi, a omori prin presare, strangere. Fig. A nimici, a distruge. Tranz. si refl. A (se) ingramadi, a (se) inghesui, a (se) imbulzi. Fig. A coplesi sau a fi coplesit de griji, necazuri, probleme. - Din sl. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*strivi
vb. IV. Tranz. A ucide cu salbaticie si in masa; a masacra, a extermina. Refl. recipr. (Rar) A taia animale pentru consum. (Inv. si reg.) A taia in bucati; a sfarteca, a cioparti. - Din (by 13W7S7e15r15g9i9o)*macelari
vb. IV. Tranz. A ucide in chinuri pe cineva (mai ales in antichitate), pironindu-l cu bratele si cu picioarele pe o cruce; a crucifica. P. ext. A chinui, a tortura. A intinde cuiva bratele in laturi (pentru a-l imobiliza). Refl. A se intinde (in mod neglijent) cu mainile si cu picioarele desfacute. - Din sl. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*rastigni
vb. IV. Tranz. A umple ceva ca pe un burduf ; a indesa, a ticsi. Refl. (Rar; despre ape) A se umfla. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereti, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coscovi. Tranz. Fig. (Fam.) A bate zdravan pe cineva. - Din (by 15W9S9e2r2g11i11o)*burdusi
vb. IV. Tranz. A umple pana la refuz un spatiu (ingramadind, inghesuind ceva); a intesa; a imbacsi. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) inghesui. [Var.: (reg.) vb. IV] - Et. nec. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*ticsi
vb. IV. Tranz. A unge incaltamintea cu vacs (sau cu crema de ghete) si a o lustrui. suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*vacsui
vb. IV. Tranz. A unge pe credinciosi cu mir^2 (pe frunte). A consfinti in functie un domnitor, un cleric etc., ungandu-i fruntea cu mir^2. P. gener. (Fam.) A numi intr-o functie (importanta). Fig. (Fam.) A lovi pe cineva la cap; a omori. [Prez. ind. si: ] - Din sl. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*mirui
vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoala topita; a catrani. - Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*smoli
vb. IV. Tranz. A urmari pe cineva fugind in urma lui, a pune pe fuga^1; a goni, a alerga. Refl. recipr. (Despre doua sau mai multe fiinte) A fugi unul dupa altul. suf.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*fugari
vb. IV. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii); a intrezari. Expr. (sau ) = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea, a vedea neclar, confuz. A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. Intranz. si refl. impers. (Rar) A vedea. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva; a remarca. Refl. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. Expr. = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) = a aparea, a iesi luna. Intranz. (Pop.) A straluci, a lumina. - Din (by 6W6S15e15r8g8i2o)*zari
vb. IV. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; a face sa devina de culoare inchisa, a intuneca. Expr. (Fam.) = a scrie. Intranz. si refl. A deveni negru; a capata o culoare inchisa, a se intuneca. Refl. (Despre oameni) A se bronza. A murdari, a pata. Intranz. A aparea, a se detasa ca o pata intunecata pe un fond de culoare deschisa. Tranz. Fig. A prezenta in culori sumbre, defaimatoare; a ponegri. - (by 9W9S2e3r11g11i5o)*innegri
vb. IV. Tranz. A vorbi pe cineva de rau; a barfi, a defaima, a calomnia. Refl. recipr. - Pref. + (by 2W2S10e11r4g4i12o)*ponegri
vb. IV. Tranz. A zari, a vedea in chip vag, a deslusi anevoie (printre alte lucruri sau in treacat); a intrevedea. - (dupa fr. ).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*intrezari
vb. IV. Tranz. A zbarli parul sau barba cuiva. A trage de par pe cineva; a bate pe cineva (tragandu-l de par.). - Din .(by 3W12S12e5r6g14i14o)*ciufuli
vb. IV. Tranz. A zdrobi si a presa strugurii pentru a obtine mustul. Refl. (Despre fructe) A fermenta. suf. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*mustui
vb. IV. Tranz. (Bis.) A arunca anatema asupra cuiva; a anatemiza. Refl. A se jura. - Din sl.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*afurisi
vb. IV. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva in randul sfintilor; a sanctifica. Tranz. (Bis.) A trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugaciuni; a face ca acele obiecte sa dobandeasca un caracter sacru. Tranz. A tarnosi (o biserica). Tranz. (Pop.) A hirotonisi un preot. Tranz. A cinsti, a respecta, a venera, a slavi. Refl. (Reg.) A face ce vrea. - Din sl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*sfinti
vb. IV. Tranz. (Cu pronumele in dativ) A-si face o parere sau o imagine despre cineva sau ceva; a-si imagina. Refl. A se imagina pe sine insusi intr-o situatie sau imprejurare. A plasmui cu mintea, cu fantezia; a imagina. A reprezenta, a simboliza; a forma. (Pop.) A face, a intocmi, a injgheba. + suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*inchipui
vb. IV Tranz. (Despre abstracte) a cuprinde din toate partile, a napadi; a dobori, a birui pe cineva. A emotiona peste masura, a impresiona puternic. (Despre fiinte) A inconjura din toate partile; a cuprinde. - Probabil din lat.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*coplesi
vb. IV. Tranz. (Despre animale) A ridica urechile tinandu-le drept in sus (pentru a-si incorda auzul). Fig. (Despre oameni) A-si incorda auzul pentru a deslusi un zgomot, a asculta cu atentia incordata. - Cf. scr. %culjiti%.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ciuli
vb. IV. Tranz. (Despre oameni) A duce (animale erbivore, turmele etc.) la pasune, a duce sa pasca; a pazi in timp ce paste^1 , a pasuna. Intranz. A se ocupa cu pastoritul. Fig. (Folosit si absol.) A conduce, a indruma in spiritul dogmelor Bisericii. - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*pastori
vb. IV. Tranz. (Despre pasari) A ciupi de ici si de colo cu ciocul lucruri de mancare; a manca apucand hrana cu ciocul. (Fam.; despre oameni) A manca dintr-un aliment, luand numai cate putin, de ici si de colo. - Et. nec.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*ciuguli
vb. IV. Tranz. (Despre pasari sau animale) A scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; (despre oameni) a zgaria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. Expr. (pe cineva) = a-l chinui pe cineva gandul ca trebuie sa faca un lucru si nu l-a facut sau ca stie un lucru care intereseaza pe altul si nu-l spune. A indeparta prin zgariere un invelis, un strat. - Formatie onomatopeica.(by 4W5S13e13r7g7i7o)*racai
vb. IV. Tranz. (Despre preot) A pregati painea si vinul pentru impartasanie; a face o proscomidie. - Din (derivat regresiv).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*proscomidi
vb. IV. Tranz. (Despre ras si, mai ales, despre plans) A cuprinde (pe cineva) cu putere, navalnic; a napadi. (Despre dor, somn, griji etc.) A coplesi, a razbi. (Despre lacrimi, sange etc.) A porni sa curga brusc si cu putere (pe nas sau pe gura); a tasni, a izbucni, a napadi. - Et. nec.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*podidi
vb. IV. Tranz. (Despre stat) A atribui cuiva drepturi de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuinte. - (by 6W14S15e8r8g2i2o)*improprietari
vb. IV. Tranz. (Determinat prin "justitiei", "tribunalului" etc.) A trimite (pe cineva) inaintea unui organ de judecata sau de urmarire penala; a supune o cauza unui for judecatoresc. (Neobisnuit) A acorda, a conferi (o cinste, o demnitate, o distinctie). - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*deferi
vb. IV. Tranz. ~. (din bg. , [sb. = a sufoca < sl. < sl. = respiratie] sau [scr. = a umple de fum])(by 9W3S3e11r11g5i5o)*zapusi
vb. IV. Tranz. |fact|factitiv|. A face sa devina de un alb stralucitor. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*supraalbi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A alunga pe cineva (injurandu-l); a injura pe cineva. - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*sictiri
vb. IV. Tranz. (Fam.) A aseza ceva dupa categorii . Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; a vorbi de rau pe cineva. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din ngr. (aor. lui ).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*categorisi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A bate tare pe cineva, a snopi in bataie. Fig. A ocari; a-si bate joc de cineva. (Reg.) A framanta noroiul in timpul mersului. Refl. A se murdari (cu noroi). - Cf. %tabaci.%(by 15W15S8e9r2g2i10o)*tarbaci
vb. IV. Tranz. (Fam.) A bate zdravan pe cineva; a-i rupe picioarele. Intranz. (Rar) A se imbolnavi de picioare; a schiopata. (Despre animale) A ologi. - Din (by 3W4S4e12r13g6i6o)*cotonogi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A canta (monoton, la nesfarsit) o melodie, inlocuind de obicei cuvintele cu silaba "la" (repetat). - Formatie onomatopeica.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*lalai
vb. IV. Tranz. (Fam.) A completa un lucru cu accesorii sau podoabe; a impodobi, a orna. - Dupa fr.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*garnisi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A efectua, a face un lucru (cu talent, cu pricepere). Tranz. si intranz. A unelti, a urzi, a planui (impotriva cuiva). (Rar) A falsifica. - Din .(by 10W3S4e12r12g5i6o)*mestesugi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocara, a mustra pe cineva cu ocari, cu insulte. - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*besteli
vb. IV. Tranz. (Fam.) A face un lucru de mantuiala, a lucra superficial. - Din [a da] (by 13W6S7e15r15g8i9o)*rasoli
vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri marunte); a sterpeli. - Din tig. (part. ).(by 9W9S2e2r11g11i4o)*ciordi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A gasi de cuviinta, a socoti de demnitatea sa (sa faca ceva); a binevoi. - Din ngr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*catadicsi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A mitui. A lua mita, a stoarce bani de la cineva; a insela pe cineva. suf. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*sfantui
vb. IV. Tranz. (Fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiasi lucru, cu insistentele; a pisa . - Din (by 14W7S8e8r1g2i10o)*pisalogi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A rascoli . A face un lucru de mantuiala; a rasoli. - Cf. %fusalau.%(by 11W4S5e13r13g6i7o)*fuseri
vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrentui, a degrada, a face ferfenita o carte, un caiet etc. suf.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*varzui
vb. IV. Tranz. (Fam.) A starui cu insistenta suparatoare pe langa cineva; a bate la cap, a cicali. - Din (by 1W10S10e3r4g12i12o)*socri
vb. IV. Tranz. (Fam.) A sustrage, a-si insusi ceva prin mijloace incorecte; a sterpeli. - Din ngr. (by 1W1S10e3r3g11i12o)*sfeterisi
vb. IV. Tranz. (Fam.) A sustrage ceva (cu abilitate); a fura. (In expr.) = a pleca repede (si pe furis). (Rar) A atinge ceva usor si in treacat. - Et. nec.(by 8W1S1e10r10g10i4o)*sterpeli
vb. IV. Tranz. (Folosit si absol.) A executa rifluri pe suprafata activa a cilindrului de la valturile de moara. suf.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*riflui
vb. IV. Tranz. (Folosit si absol.) A se plange de faptele cuiva; a reclama. A acuza, a invinui. A da pe fata in mod rautacios faptele cuiva, adesea exagerand sau mintind; a vorbi de rau; a denunta. (Inv.) A da pe cineva in judecata, a intenta (cuiva) proces. - Din sl. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*pari
vb. IV. Tranz. (Grecism inv.) A juca, a interpreta un rol intr-o piesa de teatru; a reprezenta o piesa de teatru. [Var.: vb. IV] - Din ngr. (viitor. lui ).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*parastisi
vb. IV. Tranz. (In credintele religioase) A prezice viitorul, vointa divina; a prevedea si a anunta evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: vb. IV] - Din (by 2W10S11e4r4g13i13o)*proroci
vb. IV. Tranz. (In credintele si basmele populare) A hotari dinainte soarta unei fiinte sau a unui lucru; a meni, a predestina. A face cuiva farmece, vraji. - Din ngr. (viit. lui ).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ursi
vb. IV. Tranz. (In evul mediu, in tarile romanesti) A acorda cuiva (printr-un act domnesc) calitatea si drepturile de pamantean. V. Refl. A se stabili intr-un loc, a se integra in viata localnicilor. Tranz. si refl. Fig. (Despre obiceiuri, idei etc.) A face sa prinda sau a prinde radacini; a (se) introduce, a (se) generaliza. - (by 4W4S12e13r6g6i15o)*impamanteni
vb. IV. Tranz. (In expr.) = a ajunge intr-o situatie neplacuta, a o pati; a o baga pe maneca. - Cf. %sfecla%.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*sfecli
vb. IV. Tranz. (In expr.) = a o lua deodata la fuga; a o sterge. (La imper.; cu valoare de interj.) = hai repede, sterge-o. - Din (by 12W12S5e6r14g14i8o)*zbughi
vb. IV. Tranz. (In expr.) (sau = a-si strange si a-si tuguia buzele. (Inv.) A obtine de la cineva bani prin mijloace incorecte. - Din (by 1W2S10e10r4g4i12o)*pungi
vb. IV. Tranz. (In industria tabacariei) A scoate carnea, grasimile si o parte din tesutul conjunctiv de pe pielea cruda in vederea operatiilor de prelucrare a pielii. - Din germ.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*strecui
vb. IV. Tranz. (In industria tabacariei) A scote carnea de pe o piele in stare cruda. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*strecui
vb. IV. Tranz. (In superstitii) A hotari, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. - Din (by 15W15S8e9r2g2i11o)*sorti
vb. IV. Tranz., intranz., refl. si refl. recipr. A (se) uda (usor, superficial) prin improscare, a (se) umezi usor, a (se) acoperi cu stropi (de apa sau de alt lichid). Expr. (Tranz.) (ceva) = a munci din greu. Refl. Fig. A se acoperi cu pete mici: a se pata. - Cf. sl. %kropiti.% (by 1W1S9e9r3g3i3o)*stropi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A avea grija de cineva sau de ceva, a purta de grija cuiva. Tranz. A pastra ceva in buna stare. Tranz. A avea grija de sanatatea cuiva. Refl. A-si cauta de sanatate; a urma un tratament medical. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. "de") A-si procura ceva (din vreme), a face pregatirile necesare. Refl. si tranz. (Inv.) A (se) ingrijora, a(-si) face griji. - (by 9W3S3e11r12g5i5o)*ingriji
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A capata sau a face sa capete o culoare rosie, a deveni sau a face sa devina rosu; a (se) inrosi. Intranz. si refl. A se imbujora. - Din (by 1W10S10e3r4g12i12o)*rosi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A conduce sau a face treburile unei gospodarii, ale unei institutii, organizatii etc. Refl. si tranz. fact. A intemeia sau a face pe cineva sa-si intemeieze o gospodarie (prin casatorie); a (se) capatui. - Din .(by 4W4S4e13r13g6i6o)*gospodari
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A face pe cineva sa devina olog (lovindu-l, ranindu-l etc.) sau a ramane, a deveni olog (in urma unui accident sau a unei boli). - Din (by 5W13S14e7r7g1i1o)*ologi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A (se) atinge cu putere, a (se) izbi. Tranz. A bate. Tranz. Fig. A aduce prejudicii, pagube; a atinge, a leza. Tranz. si refl. A (se) atinge (fara violenta). Refl. A da peste o piedica, a se impiedica, a se izbi de... Expr. = a dobandi experienta in urma unor intamplari nefericite. Tranz. A izbi drept in tinta cu un proiectil, cu o sageata etc. Refl. recipr. (Inv.; despre tari, terenuri etc.) A se invecina. Tranz. (Despre stari fiziologice, boli etc.) A veni brusc asupra cuiva, a cuprinde, a apuca, a coplesi. Refl. recipr. (Inv.) A se asemana, a se potrivi. Expr. = a nu se potrivi deloc. Tranz. (Inv.) A ataca. Refl. recipr. A se lupta. - Din sl. "a vana, a prinde, a pescui".(by 8W1S1e10r10g3i4o)*lovi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A (se) cauta, a (se) cerceta cu de-amanuntul peste tot (pentru a gasi ceva); a cotrobai. - Et. nec. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*scotoci
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. A(-si) scrie numele pe textul unui act oficial, al unei scrisori, al unei chitante etc., a(-si) pune semnatura (pentru a intari, a autentifica etc.); a (se) semna. - Cf. sl. %iskaljati%, %iskalu%.(by 5W5S13e13r7g7i7o)*iscali
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. A (se) vorbi de rau, a (se) ponegri, a (se) defaima, a calomnia, a cleveti. Tranz. A flecari, a indruga verzi si uscate. - Et. nec.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*barfi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. A-si indrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. Expr. (Tranz.) = a dezaproba, a nu admite. Tranz. si refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competenta cuiva. Expr.. = in privinta..., cu privire la..., relativ la... - Cf. sl. %praviti%.(by 11W12S12e5r6g14i14o)*privi
vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. (Pop.) A face nunta , a (se) casatori, a (se) cununa; a petrece la nunta. - Din (by 1W1S10e10r3g3i12o)*nunti
vb. IV. Tranz. (In trecut) A scoate pe cineva din randul chiaburilor. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*deschiaburi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A ademeni, a amagi, a insela pe cineva pentru a-l supune vointei sale; a incanta, a seduce. Refl. A se supune vointei cuiva, a se lasa ademenit, sedus. - Din ngr. (aor. lui (by 11W11S5e5r13g14i7o)*planisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A aduna gloatele, oastea (in vederea unei actiuni militare). Refl. A se ingramadi. - (by 5W13S13e7r7g15i15o)*ingloti
vb. IV. Tranz. (Inv.) A aprecia, a pretui (pentru calitatile sale). - Din lat. , fr. (dupa ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*apretui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A asemana; a compara. (Pop.) A confunda. - De la (by 2W3S11e11r5g5i13o)*semui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A asigura impotriva unei primejdii, a unei neplaceri etc.; a pune la adapost. - Din (by 7W7S15e15r1g9i9o)*siguripsi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A asupri, a impila. A nedreptati, a jigni, a ofensa. - Din sl. (prez. ind. al lui (by 9W10S3e3r11g12i5o)*obijdui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A baga de seama, a fi atent, a observa. - Din ngr. (viit. lui ).(by 5W13S13e14r7g7i1o)*paratirisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A baga picioarele, mainile sau gatul unui arestat sau ale unui prizonier intr-un butuc . - Din (by 9W2S3e11r11g11i5o)*butuci
vb. IV. Tranz. (Inv.) A carmui, a conduce, a guverna; a administra. [Var.: vb. IV.] - Cf. sl. %ocrumiti%.(by 6W14S15e15r8g9i2o)*ocarmui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A citi cu greu, pronuntand litera cu litera sau silaba cu silaba; a silabisi. - Cf. %slomni%.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sloveni
vb. IV. Tranz. (Inv.) A conduce, a indruma, a sfatui, a povatui. - Din sl. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*nastavi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. Refl. (Fam.) A trai, a se comporta ca un boier, a avea pretentii de boier. - Din (by 6W15S15e8r9g2i2o)*boieri
vb. IV. Tranz. (Inv.) A confrunta, a compara texte, registre, acte etc. pentru a stabili conformitatea dintre ele. - Din ngr. (viit. lui ).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*paravalisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A deprinde soldatii cu exercitiul militar; a instrui. P. ext. A instrui, a invata cu asprime; a struni. (Fam.) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. suf. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*mustrului
vb. IV. Tranz. (Inv.) A face ca ceva sa devina vesnic, sa dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua. [Var.: vb. I] - (by 3W11S11e5r5g13i14o)*invesnici
vb. IV. Tranz. (Inv.) A face nemuritor, a imortaliza. - (dupa fr. ).(by 10W3S4e12r12g5i6o)*innemuri
vb. IV. Tranz. (Inv.) A fi indiferent, nepasator fata de cineva sau de ceva. - Ngr. , viit.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*adiaforisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A folosi, a utiliza. A obisnui, a practica (un obicei). A dori, a pofti. A exercita, a practica (o meserie, un negot etc.); a face ceva, a se indeletnici cu... - Din ngr. (viit. lui (by 8W1S10e4r4g4i12o)*metahirisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A incasa cu forta darile sau datoriile de la cineva; a executa. - Din .(by 8W2S2e10r11g4i4o)*zapcii
vb. IV. Tranz. (Inv.) A investi (un domnitor) in functie, prin ungere cu mir; a mirui. SADOVEANU, F.J. 14. A boteza. CONTEMPORANUL, VII 501.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pomazui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A invidia, a pizmui. Intranz. A face sau a baga intrigi. [Var.: vb. IV] - Din sl.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*zavistui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A lasa, a da (sau a opri) ca amanet, gaj sau garantie un obiect; a amaneta. A retine, a opri pe cineva ca gaj, ca ostatic. - Din .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*zalogi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A lua a zecea parte din produsele cuiva; a dijmui. (Fam.) A-si insusi o parte din bunurile cuiva; a fura. (Despre boli, calamitati naturale etc.) A face multe victime; a decima. suf. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*zeciui
vb. IV. Tranz. (Inv.) A mosteni (un bun, un drept). - Din ngr. (viit. lui ).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*clironomisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A nimici, Fig. A inlatura, a spulbera. suf. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*nimicnici
vb. IV. Tranz. (Inv.) A numi pe cineva domn sau a-l aseza intr-un rang de boierie (ocazie cu care i se daruia caftanul). Fig. (Fam.) A bate, a lovi peste spate pe cineva. - Din (by 4W4S12e13r6g6i14o)*caftani
vb. IV. Tranz. (Inv.) A preda o materie de invatamant, cunostinte etc.; a invata ceva pe cineva. - Din ngr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*paradosi
vb. IV. Tranz. (inv.) A rasuci, a impleti gaitane . Refl. Fig. (Despre iarba) A se rasuci la varf. - Din .(by 2W10S11e11r4g4i13o)*gaitani
vb. IV. Tranz. (Inv.) A reciti, a repeta. A examina (recapitulativ) un elev. A certa, a mustra; a cicali. [Var.: vb. IV] - Din rus. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*prociti
vb. IV. Tranz. (Inv.) A regula. Fig. A da o lectie cuiva, a pune la punct pe cineva. suf. (by 12W12S5e6r14g14i14o)*regularisi
vb. IV. Tranz. (inv.) A sechestra, a lua cu forta; a confisca. - Et. nec.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*zeberi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A solda, a lichida (2), a satisface (2). (imprum. cultural < sl. , part. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*izbrani
vb. IV. Tranz. (Inv.) A transmite oficial un ordin, o cerere, o plangere etc. unei autoritati inferioare; a intari printr-un decret. - Din (inv. "decret" < tc.).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*buiurdisi
vb. IV. Tranz. (Inv.) A vesti, a instiinta, a anunta tuturor. - Din sl. sau din (by 9W9S2e2r11g11i4o)*obsti
vb. IV. Tranz. (Inv.) (Folosit si absol.) A repeta, a reaminti. A ura, a dori ceva (cuiva). A ruga pe cineva (ceva). - Din sl.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*poftori
vb. IV. Tranz. (Inv., Mold.) A amesteca, a incurca. (din sl. , cf. > ; cf. pol. , slovac. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*zaminti
vb. IV. Tranz. (Inv., reg. si fam.) A mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rusine; a ocari. - Din sl. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*probozi
vb. IV. Tranz. (Inv., sec. XVI) A insela, a minti, a pacali. (din , cf. sl. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lancoti
vb. IV. Tranz. (Inv. si pop.) A hotari prin lege; a legifera. suf. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*legiui
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) A castiga; a strange, a agonisi. - Din magh. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*mirui
vb. IV. Tranz. (Inv si reg.) A fagadui, a promite in mod solemn. A fagadui ca sot (sau sotie). Refl. A se lega prin juramant. - Din magh. "a logodi".(by 11W4S4e13r13g6i7o)*jurui
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) A incerca, a cauta sa faca, sa realizeze ceva; a face tentative. A supune ceva sau pe cineva la o proba, la o incercare pentru a vedea daca este corespunzator anumitor cerinte, unui anumit scop etc.; a incerca, a verifica, a experimenta, a proba . A dovedi, a adeveri, a confirma, a proba . A chibzui, a socoti; a presupune. [Var.: vb. IV] - Din magh. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*probalui
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) A pune mana pe cineva; a prinde, a incapui. Refl. A obtine, a-si procura; a incapui. - Din magh. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*capui
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) A repara; a reface: a restaura. (Fam.) A pune in ordine; a aranja, a dichisi. - Din ngr. (aor. lui (by 10W3S3e12r12g5i6o)*meremetisi
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) A rupe in bucati; a sfasia, a sfartica, a cioparti. A distruge, a nimici; a pune pe fuga, a risipi, a imprastia. Refl. A evacua fecalele in mici cantitati (si des). [Prez. ind. si: ] suf. (by 5W13S13e6r7g7i15o)*sparcui
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.; in expr.) = a nu izbuti, a nu reusi; a o pati. - Din .(by 12W12S5e6r14g14i8o)*codalbi
vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) (In formule de salut) A binecuvanta. (Ir.) A lovi (cu putere). - Magh.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*aldui
vb. IV. Tranz. (La razboiul de tesut) A trece firele urzelii prin ite si spata, in ordinea ceruta de modelul tesaturii. [Var.: (reg.) vb. IV] - Din sl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*navadi
vb. IV. Tranz. (Mar.) A imbina capetele a doua parame sau a doua cabluri, prin impletirea suvitelor din care sunt alcatuite. - Cf. fr. %matir%.(by 8W9S2e2r11g11i11o)*matisi
vb. IV. Tranz. (Mold.; Inv.) A uzurpa, a lua in stapanire prin forta. (din sl. = a lua, a inlatura; la origine, se spunea probabil despre schimbarea pe ascuns a pozitiei pietrelor de hotar ale unei proprietati; de aici, cu expresiv a devenit ; explicatia lui Tiktin, prin interm. lui (< sl. ), nu este convingatoare)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*rusui
vb. IV. Tranz. (Mold.; Var.) Zbihui. [ind. prez. 1 sg. si 3 pl. , imperf. 3 sg. ; conj. prez. 3 sg. si pl. ] (din ; cf. ) [morf. ](by 7W7S1e1r1g10i10o)*zghihui
vb. IV. Tranz. (Numai la diateza pasiva) A fi silit sau constrans sa actioneze intr-un anumit fel; a fi obligat, dator. Refl. (Inv. si pop.) A face eforturi; a se stradui, a se cazni. - Din .(by 12W5S6e14r14g7i8o)*nevoi
vb. IV. Tranz. (Pamant, gunoi, paie, etc.) A rascoli dand la o parte straturile de deasupra; a scormoni; a scurma. (Focul, jaraticul) A amesteca (cu ceva) pentru a arde mai tare; a rascoli; a scormoni; a zadari. (Rani, bube) A irita prin rupere sau scarpinare. (Fig.; Sentimente, amintiri, etc.) A readuce in memorie (producand durere sufleteasca); a scormoni; a rascoli. (Fig.; Fiinte) A aduce in mod intentionat intr-o stare de iritare; a atata; a incita; a starni; a intarata. (Et. nec.)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*zgandari
vb. IV. Tranz. (Pop.) A acri laptele dulce cu ajutorul unui cuib de smantana sau de covaseala. - Din bg. scr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*covasi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A arunca cu bulgari in cineva. A acoperi cu lut scheletul de nuiele impletite al unui grajd, al unei colibe etc. - Din (by 2W10S10e4r4g4i13o)*bulgari
vb. IV. Tranz. (Pop.) A aseza snopii de cereale pe arie pentru a fi treierati (cu vitele); a curata, a aranja o arie in vederea treieratului. P. gener. A risipi, a imprastia. - Din sl. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*nasadi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A calca (ceva) lasand dare. TEODORESCU, P.P. 627. (Var.: vb. I - TEODORESCU, P.P. 67)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*dari
vb. IV. Tranz. (Pop.) A calca in picioare (culcand la pamant); a turti, a strivi, a presa. Refl. (Despre iarba, semanaturi etc.) A se apleca, a se culca la pamant. - Din (by 5W13S13e7r7g15i1o)*patuli
vb. IV. Tranz. (Pop.) A coase de mantuiala, prost, cu impunsaturi neregulate. - Din (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pungali
vb. IV. Tranz. (Pop.) A condamna, a pedepsi (printr-o sentinta judecatoreasca); a pronunta o sentinta de condamnare (impotriva cuiva). P. ext. A dezaproba, a infiera, a critica, a judeca. A sili, a obliga; a forta, a constrange. - Din sl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*osandi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bataie buna; a parui, a chelfani, a scarmana. - Cf. scr. %smotok%.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*smotoci
vb. IV. Tranz. (Pop.) A explica, a interpreta talcul unor fapte, al unor vorbe etc., a talmaci. A traduce. [Prez. ind. si: ] - Din sl.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*talcui
vb. IV. Tranz. (Pop.) A face ca un obiect (de imbracaminte) sa-si piarda aspectul si coloritul initial; a murdari, a uza, a degrada, a strica (prin intrebuintare indelungata). Refl. (Inv. si reg.) A barfi, a ponegri, a defaima; a calomnia, a discredita. - Din sl. Cf. %ponos.%(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ponosi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A fixa termenul la care urmeaza sa se efectueze un lucru; a hotari, a fixa. (In superstitii) A ursi, a sorti; a descanta, a meni. - Din (by 9W2S2e11r11g4i5o)*soroci
vb. IV. Tranz. (Pop.) A freca, a roade, a intepa (o parte a corpului), producand o senzatie neplacuta, durere etc. - Din scr., rus. Cf. %glod%.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*glodi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A-i da cuiva pe fiica sa de sotie (facandu-si-l ginere). - Din .(by 6W6S15e15r15g9i9o)*gineri
vb. IV. Tranz. (Pop.) A impiedica, a interzice, a opri. (Pop.) A retine cu forta (in timpul unei cercetari penale); a aresta. (Jur.) A face o poprire. - Din sl. (by 15W1S9e9r10g3i3o)*popri
vb. IV. Tranz. (Pop.) A inunda, a ineca. Fig. A coplesi, a invada. A nimici, a distruge; a pustii. - Din sl. (by 7W15S1e9r9g3i11o)*potopi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A mustra, a certa, a dojeni. (Inv. si pop.) A vorbi de rau, a defaima, a denigra. [Var.: (inv. si pop.) vb. IV] - Din sl. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*ocari
vb. IV. Tranz. (Pop.) A naste (pui multi); a procrea, a prasi. - Din sl. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*plodi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A potrivi lucrurile cu indemanare, cu iscusinta; a nimeri. A cauta cu staruinta. A descoperi (dupa multa cautare); a gasi, a dibui. - Din (by 8W8S1e2r10g10i4o)*dibaci
vb. IV. Tranz. (Pop.) A primi pe cineva in mod ospitalier; a ospata, a cinsti. Refl. A se ospata. A cinsti, a onora, a slavi. - Din (by 12W13S6e6r15g15i8o)*omeni
vb. IV. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mana pe cineva; a inhata, a gabui. A fura. - Cf. %gabui%.(by 9W9S9e3r3g11i12o)*gabji
vb. IV. Tranz. (Pop.) A provoca cuiva mari neplaceri, nedreptati, persecutii. Refl. (Inv.) A se mania, a se infuria. - Din ngr. (dupa ).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*urgisi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A pune in libertate: a elibera. A elibera dintr-o stransoare, dintr-o legatura care imobilizeaza. Refl. (Despre obiectul care leaga) A se slabi, a se desface. A lasa un animal in libertate. A permite cuiva sa plece, a da voie sa se departeze. (pe cineva) = a nu se indura sa faca un lucru. (Rar) A concedia. (Reg.) A elibera dupa terminarea serviciului militar; a lasa la vatra. A da drumul, a lasa sa cada. A descarca o arma de foc; a arunca sageti dintr-un arc. A raspandi, a emana, a degaja. A emite un sunet, un strigat, un cuvant. - Din (by 4W4S12e13r6g6i15o)*slobozi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A scoate gateala de pe capul miresei si a-i imbrobodi capul cu marama. - (reg. "a tine de urat miresei" < sl.). (by 1W9S9e3r3g11i12o)*dezgovi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A sfarama, a strivi, a zdrobi. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*zdrosi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A spune vorbe de ocara sau de batjocura la adresa cuiva, a ocari pe cineva; a vorbi de rau, a calomnia, a defaima. - Din sl.(by 9W2S2e11r11g11i5o)*huli
vb. IV. Tranz. (Pop.) A stavili o apa prin construirea unui baraj. Refl. (Despre ape) A se aduna, alcatuind un iaz. - Din scr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*iezi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A taia, a dobori la pamant iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; a intoarce, a aduna laolalta mai multe poloage^1 (facand snopi). A face ca iarba sau alte plante sa se plece, sa se culce la pamant; a incovoia, a culca. - Din (by 5W6S14e14r7g8i1o)*pologi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A tinti (cu arma, cu piatra), a ochi; a trage (cu o arma); a lovi, a nimeri (tinta). A arunca o privire; a alege din ochi. - Din scr. (apropiat de ).(by 3W3S11e11r5g5i5o)*chiti
vb. IV. Tranz. (Pop.) A vatama un animal la solduri, lovindu-l sau supunandu-l unor eforturi prea mari. Refl. Fig. (Despre lucruri) A se lasa intr-o parte; a se stramba. - Din .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*soldi
vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi in negru (in semn de doliu); a innegri. Refl. A se imbraca in haine negre, a-si vopsi hainele in negru, in semn de doliu; a purta doliu. Refl. Fig. A se mahni, a se intrista. - Din sl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cerni
vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (in negru), mai ales parul. - Cf. tc. %kina% "%caneala%".(by 14W7S7e1r1g9i10o)*cani
vb. IV. Tranz. (Pop.) A zdrobi, a sfarama calcand in picioare. A strivi, a zdreli. A prapadi, a nimici. Tranz. (Pop.) A stalci pe cineva in bataie. Fig. (Fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stalci cuvintele (in pronuntare sau in scris). Refl. (Pop. si fam.) A se rasti la cineva (incruntandu-se); a se burzului, a se otari. Tranz. (Pop.; despre boli) A cuprinde, a lovi pe cineva pe neasteptate. - Cf. bg. %strosvam.% (by 12W5S5e14r14g7i8o)*stropsi
vb. IV. Tranz. (Pop.) (Despre pasari) A ciuguli. A lua cate putin (dintr-un aliment). A lucra cu migala la ceva; a migali. Fig. A fura sau a insela cu incetul, pe nesimtite. - Et. nec.(by 13W13S6e7r7g15i1o)*piguli
vb. IV. Tranz. (Pop.) (Obiecte) A incurca printre altele, nestiind unde se afla; a rataci. (din ucr. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*zahai
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A aranja, a aseza; a injgheba, a intocmi. Fig. A pune la cale (potrivind, inventand, nascocind). Expr. = a da unei afirmatii mincinoase aparenta de adevar. A compune, a redacta (repede, usor). - Et. nec.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*ticlui
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A atinge, a nimeri pe cineva cu o lovitura bine tintita. Fig. (Despre boli, dureri, necazuri etc.) A veni (si a atinge, a dobori pe cineva) pe neasteptate. - Formatie onomatopeica.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*picni
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A calomnia, a ponegri, a barfi, a defaima. - Din sl.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cleveti
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici. Refl. A deveni fericit, a avea norocul, fericirea sa... (Pop.) A ursi, a meni, a harazi, a sorti cuiva ceva. - Din .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*noroci
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A indeparta pe cineva a carui prezenta este suparatoare; a alunga, a goni. Expr. = a ucide. Refl. A pleca (in graba si cam fara voie); a se carabani, a se cara. A concedia sau a muta, a transfera pe cineva. A cheltui, a risipi, a irosi bunuri materiale. - Cf. scr. %potrositi%.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*matrasi
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.) A infofoli. A ingriji pe cineva in mod exagerat. Refl. A se complacea in alintari; a se alinta. - Et. nec.(by 14W7S15e1r9g9i3o)*cocoli
vb. IV. Tranz. (Pop. si fam.; in expr.) sau sau = a fugi (repede si pe furis), a o sterge. sau = pleaca imediat (si repede)! fugi! sterge-o! intinde-o! [Imper. si: ] - Din bg. scr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*tuli
vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi un drum cu prundis, a asterne un strat de prund; a pietrui cu prund; a prundi. suf. (by 5W6S14e14r15g8i8o)*prundui
vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. - Din (derivat regresiv). (by 5W13S13e6r7g15i15o)*neferici
vb. IV. Tranz. (Rar) A coase incet, fara dibacie. - Din (prez. ind. al lui ).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*impungali
vb. IV. Tranz. (Rar) A constrange, a forta, a sili pe cineva sa faca ceva; a aplica forta, violenta. Fig. A stalci, a poci. - Din (by 2W3S11e11r5g5i13o)*silnici
vb. IV. Tranz. (Rar) A executa ceva cu (mare) indemanare, cu arta. - Din (by 9W2S2e10r11g4i4o)*maiestri
vb. IV. Tranz. (Rar) A executa partea de lemn a unei constructii. - Din .(by 13W13S7e7r15g1i9o)*dulgheri
vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva sa sufere, a provoca cuiva dureri. [Var.: vb. I] - (by 14W14S7e7r1g1i9o)*impatimi
vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa priceapa, a lamuri, a deslusi, a explica. - Din scr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*razvidi
vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa priceapa, a lamuri, a deslusi, a explica. - Sb.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*razvedi
vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa se invarteasca; a invarteji, a involbura. - Din (= ).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*giurui
vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa se roteasca, sa se invarteasca in cercuri. suf .(by 1W1S9e10r3g3i12o)*jurui
vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa traiasca vesnic in amintirea oamenilor, a face sa reziste timpului, sa devina nemuritor (slavind, preamarind, cantand); a imortaliza. - Din (derivat regresiv). (by 10W11S4e4r12g13i6o)*nemuri
vb. IV. Tranz. (Rar) A face streasina (la garduri, la porti). - Din (by 12W6S6e14r15g8i8o)*stresini
vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa capriorii la o constructie. - Din (by 2W2S11e11r4g4i13o)*capriori
vb. IV. Tranz. (Rar) A ingradi, a imprejmui un loc, un teren cu gard . suf.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gardui
vb. IV. Tranz. (Rar) A insela pe cineva luandu-i banii, gologanii. - Din .(by 12W13S6e6r15g15i8o)*gologani
vb. IV. Tranz. (Rar) A intrece, a fi mai presus de..., a depasi. .(by 3W3S12e12r5g6i14o)*precovarsi
vb. IV. Tranz. (Rar) A mistui. Expr. = a nu simpatiza, a nu putea suferi pe cineva. - Din ngr. (aor. lui ).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*honipsi
vb. IV. Tranz. (Rar) A pune sau a constitui hotar unei proprietati, unei regiuni etc.; a delimita o proprietate, o regiune etc. de alta. - Din .(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hotarnici
vb. IV. Tranz. (Rar) A reproduce in mod mecanic ceea ce este scris sau spus de cineva. suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*papagalici
vb. IV. Tranz. (Rar) A scoate gardul care imprejmuia un loc, a lasa (un loc) fara ingraditura. [in].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*dezgradi
vb. IV. Tranz. (Rar) A sfatui pe cineva sa nu faca ceea ce avea de gand; a abate, a opri de la... (dupa fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*desfatui
vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu asprime, cu severitate; a infricosa. - Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*strasnici
vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu rautate, cu dusmanie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. - Din .(by 11W4S4e12r13g6i6o)*vitregi
vb. IV. Tranz. (Rar) A vatui^1. Fig. (Fam.) A bate zdravan pe cineva. - Din (by 13W13S6e7r15g8i9o)*bumbaci
vb. IV. Tranz. (Rar) A zburataci . A reteza dintr-o lovitura, facand sa cada, sa se prabuseasca. - Din .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*zburatui
vb. IV. Tranz. (Rar) A zidi, a inchide sau a inconjura cu ziduri. suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*zidui
vb. IV. Tranz. refl. si intranz. A (se) misca in cerc, a (se) intoarce de jur imprejur, a determina sau a face o miscare de rotatie; a (se) roti, a (se) rasuci. Expr. (Refl.) se (sau ) se spune cand cineva are ameteli sau cand se simte foarte rusinat. (Tranz.) = a misca ochii in toate directiile pentru a privi (injur). (Refl. si tranz.) sau = a dansa, a juca. (Refl.) (sau ) = a cauta sa castige simpatia, bunavointa cuiva. (Tranz.) (pe cineva) (sau ) = a conduce (pe cineva) dupa plac. Tranz. A rasuci pe deget, intre degete sau cu degetele. Tranz. A intoarce in toate felurile, a privi pe toate partile. Tranz. A manui (cu dibacie) o unealta, o arma. Intranz. A amesteca in ceva (cu lingura). Refl. A umbla de colo pana colo fara scop; a se misca de jur imprejur, a se intoarce (intr-un spatiu ingust); a se foi. Tranz. si refl. Fig. (Fam.) A se indeletnici cu afaceri (dubioase); a castiga, a dobandi ceva, a profita (pe cai laturalnice) de un concurs de imprejurari favorabile. [Prez. ind. si: ] - Cf. sl. %vruteti%.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*invarti
vb. IV. Tranz. (Reg.) A abate cursul unei ape sau a scadea nivelul unei ape (pana la secare) pe o anumita portiune pentru a prinde pesti (cu mana). - Din sl.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*rastoci
vb. IV. Tranz. (Reg.) A alege bracurile^2; a da deoparte ceea ce este nefolosit. A lasa numai bracurile^2, alegand tot ce a fost mai bun; a ravasi, a deteriora. suf. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*bracui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A amesteca frecand si zdrobind (cu o lingura de lemn) unele legume fierte, indeosebi fasolea (pentru a le face piure). - Cf. %facalet.%(by 8W9S2e2r11g11i4o)*facalui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A ascunde, a tainui. A marturisi stramb. -Et. nec. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*tausi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A astupa, a nivela cu pamant batatorit partea de jos, pe care se calca, a unei incaperi. Intranz. (Despre ape) A depune aluviuni, a se impotmoli. - Din scr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*pomosti
vb. IV. Tranz. (Reg.) A atata, a intarata, a zadari (un caine). Refl. recipr. (Inv.; despre doua armate dusmane) A se hartui. - Et. nec.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*harati
vb. IV. Tranz. (Reg.) A batatori. Fig. A lovi usor pe cineva pe obraz in semn de dragoste; a mangaia. - Cf. scr. %tapsati.%(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tapsi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate la cap; a cicali; a pisalogi. Refl. recipr. A se certa. - Cf. %ciocni%.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ciocmani
vb. IV. Tranz. (Reg.) A cauta sa afle ceva (cu siretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi. A comunica, a da de stire. suf.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*stirici
vb. IV. Tranz. (Reg.) A certa, a ocari, folosind vorbe urate; a batjocori. Fig. A injosi, a pangari o idee, un sentiment. - Din (by 2W10S11e4r4g12i13o)*mascari
vb. IV. Tranz. (Reg.) A certa pe cineva mereu; a mustra, a cicali. - Cf. magh. %morog%.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*morocani
vb. IV. Tranz. (Reg.) A cicali. (Fam.) A-si bate joc de o treaba, a lucra de mantuiala. - Din (by 3W12S12e5r6g14i14o)*sucali
vb. IV. Tranz. (Reg.) A ciopli, a netezi cu cutitoaia. (Despre capre, oi) A roade. - Din bg. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*mezdri
vb. IV. Tranz. (Reg.) A ciungi . A smulge, a despuia o planta. - Din .(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ciungari
vb. IV. Tranz. (Reg.) A clati rufele, dupa spalare, in sineala; a albastri. [Var.: (inv.) vb. IV] - Din (by 10W10S4e4r12g13i6o)*sinili
vb. IV. Tranz. (Reg.) A cresta, a intepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sange. A plesni pe cineva cu biciul (pana da sangele). A spinteca pestele pentru a-l curata. - Din sl. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*stricni
vb. IV. Tranz. (Reg.) A curata cu sinalaul parul de pe pieile tabacite ale animalelor. - Din magh. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*sinelui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A curata parul de pe pieile scoase din amus. - Din .(by 8W1S2e10r10g3i4o)*amusi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A curata pene, ramuri, stiuleti de porumb etc. de partile nefolositoare, smulgandu-le si indepartand aceste parti; a smulge anumite parti folositoare pentru a le utiliza. A ciopli un material cu cutitul, cu dalta, cu rindeaua; a prelucra la strung, a strunji. - Din sl. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*struji
vb. IV. Tranz. (Reg.) A curata un loc de stratul de murdarie depus. - Din bg.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rani
vb. IV. Tranz. (Reg.) A da, a unge cu rabuiala . - Cf. germ. %reiben% "a freca". (by 15W8S9e2r2g11i11o)*rabui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A da cuiva palme, a palmui; a turti prin lovituri cu palma. - Din (by 15W9S9e2r2g11i11o)*lepsi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A da la o parte, a carmi din drum carul, sania etc. Refl. (Despre sanii) A aluneca intr-o parte. [Var.: vb. IV] - Din magh.(by 15W1S9e9r10g3i3o)*hartoi
vb. IV. Tranz. (Reg.; adesea fig.) A curata pasari, pesti etc. (de fulgi, de solzi etc.) si a-i taia in bucati, pentru a pregati mancarea - Cf. magh. %csinalt% "pregatit".(by 8W8S2e10r10g11i4o)*cinatui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A dobori ceva sau a pune pe cineva la pamant; a omori; a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri. - Din sl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*obori
vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe indelete, migalind. - Et. nec.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*bichiri
vb. IV. Tranz. (Reg.) A framanta mamaliga in maini. A framanta lutul cu picioarele pana cand devine bun de folosit la lipit.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*tipelciui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A freca sau a netezi rufele cu mangalaul. - Din magh. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*mangalui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A gauri, a perfora. A scoate ceva batand. - Din (by 15W15S9e9r2g2i11o)*razbici
vb. IV. Tranz. (Reg.) A imboldi. A casca, a holba, a zgai ochii. Refl. A privi cu incordare. - Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*boldi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A impodobi o panza, o camasa etc. cu desene, cu motive florale etc. de diverse culori; a incondeia oua de Pasti. - Cf. sl. %pistriti%.(by 13W14S7e7r7g1i1o)*impistri
vb. IV. Tranz. (Reg.) A inalbi o panza prin muierea in apa si intinderea repetata la soare. - Din ucr.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*ghili
vb. IV. Tranz. (Reg.) A indesa, a ingramadi. A bate (tare) pe cineva. - Et. nec.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ghigosi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A indesa, a umple pana la refuz. A-l podidi (sangele). - Et. nec.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*bucsi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A ingrasa pamantul prin asezarea tarlei pe o portiune de teren. - Din (by 2W11S11e11r5g5i13o)*tarli
vb. IV. Tranz. (Reg.) A insela pe cineva (cu promisiuni, linguseli etc.); a maguli, a lingusi. - Et.nec.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*maglisi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A insuruba. Expr. = a o suci, a o invarti; a umbla cu siretlicuri. suf.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*surubui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A istovi un animal punandu-l sa traga prea mult la ham^2. suf.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*hamui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A jeli, a plange, a boci pe cineva. [Pr.: Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*dauli
vb. IV. Tranz. (Reg.) A lega strans, a lega fedeles. A bate. - Din magh. (by 4W12S12e12r6g6i14o)*cetlui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra ceva in marmura. Intranz. Fig. (Inv. si pop.) A inmarmuri, a incremeni (de frica, groaza). - Din (by 10W4S4e12r12g6i6o)*marmuri
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manca cu lacomie (si urat); a infuleca. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*hutupi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manca pe alese, a lua cate putin, alegand de ici si de colo.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*lempai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manca sau a bea cate putin, de ici si de colo; a manca sau a bea cu masura sau fara pofta; a ciuguli. A degusta, a savura. - Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*legumi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manca sau a bea repede si cu lacomie. - Cf. bg. %hlapam%, scr. %hlapiti%.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*halpai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manca un aliment lichid lingandu-l (si facand un zgomot caracteristic cu limba). A manca fara pofta, in sila, abia atingand mancarea. - Formatie onomatopeica.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*linchi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A manji, a murdari. (|Ir|ironic|.) A picta; a mazgali. - Et. nec. Cf. %manji%.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*tamanji
vb. IV. Tranz. (Reg.) A mesteca cu melesteul. Fig. A bate tare pe cineva. - Magh.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*melestui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A misca un obiect incoace si incolo; a scutura ceva (facand sa cada praf).(by 14W15S8e8r2g2i4o)*sprahui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A opri in loc, a retine; a impiedica. A induce in eroare, a deruta; a necaji; a nauci, a zapaci. A linisti, a potoli, a domoli. - Din bg. scr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*opaci
vb. IV. Tranz. (Reg.) A prinde (pe cineva) asupra unui fapt savarsit in ascuns; a surprinde. A simti, a observa, a prinde de veste, a baga de seama. - Et. nec.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*zapsi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A pronunta (cu greu), intrerupand vorbele. - Din .(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rupturi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A provoca o stare de slabiciune, de sfarseala. - Cf. %lesin.%(by 1W9S9e3r3g11i12o)*lesui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. Fig. (Fam.) A brusca pe cineva. [Var.: vb. IV] suf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*bruftui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune mana pe cineva sau pe ceva; a prinde, a insfaca.(by 4W4S13e13r13g7i7o)*ptusi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune pe cap o caciula, o palarie etc. cu o miscare rapida si la intamplare. - Et. nec. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*tufli
vb. IV. Tranz. (Reg.) A purta pe cineva incoace si incolo fara rost, a-l pune la munci grele; a hartui, a plictisi, a sacai. - Et. nec.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*tuhai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A rascoli jarul^1 pentru a aprinde mai bine carbunii; a jari. [Var.: vb. IV.] suf.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*jarui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A rascoli jarul^1 pentru a aprinde mai bine carbunii; a jerui. - Din (by 11W12S5e5r14g14i7o)*jari
vb. IV. Tranz. (Reg.) A recomanda cuiva pe cineva pentru casatorie; a peti. A introduce undeva pe un strain (nepoftit) care se stabileste apoi acolo. A sfatui pe cineva (sa faca ceva rau). - Probabil din .(by 4W12S13e6r6g15i15o)*colaci
vb. IV. Tranz. (Reg.) A reteza, a taia ceva (dintr-o lovitura scurta). A fura ceva (foarte repede, cu abilitate). [Var.: vb. IV] - Din .(by 14W15S8e8r1g2i10o)*harsni
vb. IV. Tranz. (Reg.) A reteza mucul unei lumanari care fumega. A reteza varful unor tulpini, al unor inflorescente. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*mucari
vb. IV. Tranz. (Reg.) A sacai, a plictisi; a hartui; a mustrului. A smuci, a tranti; a chinui. - Din magh. (by 14W15S8e8r9g2i2o)*surchidi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A schimonosi, a poci, a impestrita limba. - Cf. magh. %kurkazni%.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*corchezi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A scoate un strigat ascutit, puternic si prelung de bucurie, de indemn, de chemare in timpul cantecului. - Din .(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tapuri
vb. IV. Tranz. (Reg.) A scotoci (hainele) pentru a cauta ceva. - Din .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*borfai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfarama cu steampul minereul scos din mina. - Din .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*stempari
vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfredeli ; a rezolva o dificultate (in chip dibaci), a face invarteli. - Din (by 4W12S13e6r6g14i15o)*sfredelusi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A sorbi cu zgomot mancarea, mai ales lichidele. suf.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*horpai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A starui foarte mult pe langa cineva sa faca ceva, a plictisi pe cineva cu staruintele. [Var.: vb. IV] - Cf. Magh. c s a h o l n i.(by 14W15S8e8r9g2i2o)*cihai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A strange, a increti marginile unei opinci, ale unei panze, ale unui sac etc. cu o sfoara, cu o curelusa trecuta prin mai multe gauri. Fig. A desena in linii curbe in zigzaguri. [Var.: vb. IV] - (by 13W13S6e7r15g15i9o)*ingurzi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A strange cu greu, putin cate putin (din cele necesare); a face rost, a agonisi, a procura. - Et. nec.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sclipui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A strange si a lega cerealele paioase in snopi, a face snopi. Fig. (Fam.) A bate foarte rau pe cineva. Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. - Din (by 2W2S10e11r4g4i13o)*snopi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A taia, a rupe, a sfasia in bucati inegale; a cioparti. A manca fara randuiala, de ici de colo, cate putin. - Din (putin folosit, "bucata", et. nec). (by 15W8S9e2r2g10i11o)*crampoti
vb. IV. Tranz. (Reg.) A taia in bucati (mici); a toca marunt; a sfarteca, a cioparti. - Din germ.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*hacui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A tavali in ceva murdar, a murdari tavalind in ceva. - Et. nec.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*chirfosi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spanz un animal bolnav. [Var. vb. IV] suf. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*spanzui
vb. IV. Tranz. (Reg.) A trece cu putere (si cu zgomot) aerul pe nas; a smarcai, a smiorcai. - Cf. %smarcai%. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*sfarcai
vb. IV. Tranz. (Reg.) A trudi peste masura animalele de munca. - Din .(by 8W8S2e2r10g11i4o)*vandalagi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A tunde oilor lana dintre picioare, pentru a le putea mulge mai usor. - Din (rar intrebuintat).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*hamusi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A vopsi. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. Tranz. (Reg., fam.) A insela, a pacali. - Din (derivat regresiv).(by 7W15S15e9r9g9i3o)*boi
vb. IV. Tranz. (Reg.) A zagazui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc. - Din ucr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*hati
vb. IV. Tranz. (Reg.) (Cu complementul ) A framanta, a zolga. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, facandu-l sa alerge] (din ) [def. si ](by 3W4S12e12r6g6i14o)*zoli
vb. IV. Tranz. (Reg.; fam.) (In expr.) = a fugi, a o lua la sanatoasa. Fig. A fura, a sterpeli. - Din rus. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*pasli
vb. IV. Tranz. (Reg.) (Fiinte, orase etc.) A face sa nu mai existe; a sterge de pe fata pamantului; a nimici; a prapadi, a distruge. (Obiecte) A lasa uitand locul unde a fost pus.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*zatri
vb. IV. Tranz. (Reg.; in expr.) = a amuti, a incremeni (datorita unui sentiment foarte puternic). - Din sl. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*malci
vb. IV. Tranz. (Rufe) A spala cu lesie. (Rufe, vase) A spala frecand tare. (cf. ucr. , bulg. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*zoli
vb. IV. Tranz. si intranz. A avea speranta sau convingerea ca ceea ce doresti este realizabil, a crede ca cele dorite se vor indeplini; a spera. [Var.: (inv.) vb. IV.] suf.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*nadajdui
vb. IV. Tranz. si intranz. A cersi; a cere (ca un cersetor). [Var.: vb. IV] - Din (by 1W1S9e10r3g3i12o)*cersetori
vb. IV. Tranz. si intranz. A deforma un corp alungit, prin rotirea in sensuri opuse extremitatilor sale. A invarti un fir textil in jurul lui insusi si in aceeasi directie, pentru a-l face mai rezistent. A reuni doua sau mai multe fire infasurand unele in jurul altora. Tranz. A invarti capetele mustatilor pentru a le da o anumita forma. Tranz. si refl. A(-si) imprima o miscare de rotatie; a (se) roti, a (se) intoarce. Tranz. A manui sabia, palosul, pentru a lovi cu ele. Refl. A se intoarce brusc pe loc, schimbandu-si directia, pozitia; a se rostogoli. Expr. (Tranz.) = a hartui (pe cineva) cu intrebari pentru a obtine anumite raspunsuri, marturisiri etc. Tranz. si refl. A(-si) misca o parte a corpului, schimbandu-i pozitia. Expr. (Tranz.) = a scoate din minti, a zapaci pe cineva. Tranz. A-si luxa o mana, un picior etc. Tranz. A intoarce gatul unei pasari cu o miscare violenta, pentru a-l frange. Tranz. A invarti cu un gest mecanic un obiect tinut in mana. Tranz. A strange un obiect, dandu-i forma unui sul. Spec. A infasura cu mana foita in care s-a pus tutun, pentru a face o tigara. Tranz. A infasura, a depana un fir in jurul unui suport. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*rasuci
vb. IV. Tranz. si intranz. A dori ceva in mod intens; a ravni, a pofti. Refl. (Inv.) A regreta. - Din sl.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*jindui
vb. IV. Tranz. si intranz. A dori puternic sa obtina sau sa se intample ceva; a jindui, a ravni. (Inv. si reg.) A cere, a solicita (ceva). Tranz. A invita, a chema (pe cineva). Refl. recipr. A se imbia, a se indemna; a se invita (unul pe altul). Tranz. (Inv. si pop.) A face cuiva o urare. Tranz. (Uneori cu sens imperativ) A ruga (pe cineva ceva). Tranz. A binevoi (sa faca ceva, sa se duca undeva etc.). Intranz. A veni (undeva sau la cineva). [Var.: (inv. si reg.) vb. IV] - Din sl. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*pofti
vb. IV. Tranz. si intranz. A duce ceva la bun sfarsit; a reusi, a izbandi. - Et. nec.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*izbuti
vb. IV. Tranz. si intranz. A exercita o influenta asupra cuiva sau a ceva; a influenta. - Cf. fr. %influer%, %influence%, germ. %beeinflussen%.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*inrauri
vb. IV. Tranz. si intranz. A face, a tine umbra ; a adumbri. Refl. (Pop.) A sta la umbra , a se adumbri. Tranz. si refl. A da sau a capata o nuanta mai inchisa; a (se) intuneca, a (se) inchide. Intranz. si refl. (Rar) A se contura. Tranz. Fig. A dezonora, a pata, a compromite. - Din (by 3W11S12e5r5g6i14o)*umbri
vb. IV. Tranz. si intranz. A face dezordine cautand pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amanuntul; a scotoci. Tranz. A scormoni focul, jeraticul pentru a-l inviora. Tranz. A scurma, a racai pamantul; a ara. Tranz. A starni praful, valurile etc. Tranz. A face sa devina acut; a reactiva. Tranz. A tulbura. Tranz. A face sa se razvrateasca, sa se revolte; a agita. Tranz. (Pop.) A desface toamna stana, alegand oile dupa fiecare proprietar in parte. - Din sl. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*rascoli
vb. IV. Tranz. si intranz. A face o gaura, o adancitura in ceva (taind, desprinzand, scotand materialul din interior cu o unealta); a gauri, a sapa; a scormoni, a scociori. Spec. A grava, a cizela. Spec. A ciopli, a sculpta. Refl. Fig. (Fam.) A se cauta, a se scotoci in buzunare, in portofel etc. Tranz. si refl. A(-si) vari degetele in nas, intre dinti etc. pentru a (se) curata. - Din .(by 11W4S5e13r13g7i7o)*scobi
vb. IV. Tranz. si intranz. A fi de acord cu ceva, a-si da consimtamantul; a aproba, a incuviinta. - (dupa fr. ). (by 5W13S14e14r7g7i1o)*consimti
vb. IV. Tranz. si intranz. A indrepta arma, luand drept tinta pe cineva sau ceva; a ochi. Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva. Tranz. Fig. A-si atinti, a-si fixa, a-si pironi ochii sau privirea asupra cuiva. Tranz. si intranz. Fig. A nazui; a aspira, a ravni la ceva; a urmari ceva. - Din (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tinti
vb. IV. Tranz. si intranz. A izgoni un animal (cu strigatul "tio"). suf. (by 4W13S6e7r15g15i9o)*tiui
vb. IV. Tranz. si intranz. A judeca o situatie cumpanind toate eventualitatile; a se gandi, a reflecta, a medita. Refl. recipr. A se sfatui unul cu altul inainte de a lua o hotarare. Tranz. A pune ceva la cale; a planui. - Din magh. "a forma". Cf. magh. %kepzelni% "a-si imagina".(by 4W5S13e13r7g7i15o)*chibzui
vb. IV. Tranz. si intranz. A lovi (cu pumnul), a izbi. Tranz. A impinge pe cineva cu putere; a imbranci, a tranti. - Din bg. scr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*busi
vb. IV. Tranz. si intranz. A lucra cu rabdare si cu minutiozitate; a bunghini. A lucra fara spor. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*migali
vb. IV. Tranz. si intranz. A observa, a urmari cu atentie pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmari. Expr. = a asculta cu atentie, a trage cu urechea. Tranz. A urmari cu nerabdare un moment favorabil, a astepta prilejul de a pune mana pe ceva, de a acapara, de a rapi. Tranz. A studia sau a urmari gesturile, manifestarile si actiunile cuiva pentru a-i ghici gandurile, intentiile. Tranz. si intranz. A astepta (cu nerabdare, cu atentia incordata). Expr. (Tranz.; inv. si reg.) = a astepta ocazia potrivita. - Din sl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*pandi
vb. IV. Tranz. si intranz. A pescui cu undita. Fig. A sonda, a iscodi. - Din sl. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*undi
vb. IV. Tranz. si intranz. A recomanda sau a impune cuiva tacere (prin folosirea interjectiei "tist"). Tranz. A domoli, a potoli (pe cineva). Intranz. (Despre gloante) A suiera. suf. (by 1W1S9e10r10g3i4o)*tistui
vb. IV. Tranz. si intranz. A simti, a percepe un miros . Tranz. A apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros . Intranz. A avea (si a raspandi) un miros . Expr. prevesteste, anunta (ceva). Tranz. si intranz. Fig. (Fam.) A presimti, a banui. Tranz. A dibui, a simti prezenta cuiva sau a ceva. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din sl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*mirosi
vb. IV. Tranz. si intranz. A spune o poveste ; a nara un fapt, o intamplare. Intranz. (Reg.) A sta de vorba; a discuta, a conversa. Tranz. (Inv. si reg.) A ponegri, a defaima, a barfi. - Din (by 10W10S4e4r12g13i6o)*povesti
vb. IV. Tranz. si intranz. A strabate o distanta facand un ocol; a merge de jur-imprejur, a inconjura. (Pop.) A cutreiera, a colinda. Tranz. A evita sa atingi sau sa lovesti pe cineva sau ceva, ferindu-te intr-o parte, facand un mic ocol. Intranz. Fig. A spune ceva cu inconjur, a divaga. Loc. adv. = pe departe, indirect. Tranz. A evita sa intalnesti pe cineva sau ceva. Tranz. Fig. A lasa ceva (in mod intentionat) deoparte; a ignora. Tranz. (Inv. si pop.) A pune gard imprejurul unui loc; a imprejmui, a ingradi. Fig. (Inv. si reg.) A apara, a proteja, a ocroti. (Inv. si reg.) A incercui din toate partile, a impresura, a asedia. - Din (by 9W3S3e11r12g5i5o)*ocoli
vb. IV. Tranz. si intranz. A vorbi incet, in taina, a spune ceva in soapta. Loc. adv. = cu glas scazut, foarte incet; in taina. Tranz. A comunica ceva vorbind incet (sa nu auda altii); a sufla. Fig. A murmura, a susura, a fremata. - Din sl. , bg.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sopti
vb. IV. Tranz. si intranz. (Despre animale, pasari) A misca repede coada (intr-o parte si in alta). Refl. A se misca incoace si incolo, fara astampar sau fara rost; a se foi^2. suf.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fatai
vb. IV. Tranz. si intranz. (Despre fortele naturii: la pers.3) A lovi insistent si cu violenta (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producand pagube. A cutreiera. Tranz. (Despre boli, razboaie, navaliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. Tranz. (Inv.) A impila, a chinui, a asupri. (Reg., in imprecatii) A pedepsi, a bate. - Din magh. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*bantui
vb. IV. Tranz. si intranz. (Despre pasari) A sedea pe oua incalzindu-le, pentru a scoate din ele pui. Expr. (Tranz.) = a fi pe cale de a cadea bolnav. Tranz. Fig. A pune la cale; a planui, a urzi. A se gandi in tacere si insistent la ceva. Intranz. Fig. A sta inactiv.; a lenevi, a trandavi. Refl. (Despre lichide, alimente) A prinde miros urat; a se strica, a se altera. (Despre oameni) A se molesi de trandavie. (ISPIRESCU). - Bg.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cloci
vb. IV. Tranz. si intranz. (Despre pasari) A sedea pe oua pentru a scoate din ele pui. Expr. (Tranz.) = a fi pe cale de a se imbolnavi. Tranz. Fig. A pune ceva la cale; a planui, a urzi (de obicei ceva reprobabil). A se gandi in tacere si insistent la ceva. Intranz. Fig. A sta inactiv; a lenevi, a trandavi. Refl. (Despre lichide, alimente statute) A capata un miros urat si un gust prost; a se strica, a se altera. - Din bg.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*cloci
vb. IV. Tranz si intranz. (Folosit si absol.) A avea cunostinta (de...), a fi informat (in legatura cu...), a cunoaste. Loc. adv. = in cunostinta de cauza. = fara sa-si dea seama; in ascuns, pe furis, tiptil. Expr. (Tranz., absol.) = sunt cu totul strain de ceva, nu am idee de nimic. (sau etc.) (sau etc.) sau , se spune pentru a arata ca cineva cunoaste bine o situatie si ca nu poate fi indus in eroare. sau = fii atent la ce-ti spun, asculta ceea ce am sa-ti spun. sau , se spune pentru a sprijini o afirmatie sau o negatie. sau , se spune pentru a exprima o nedumerire, neputinta de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranta. (Intranz.) (cuiva) = a sti unde se afla cineva. (sau ) = dupa informatiile pe care le am. Tranz. A lua cunostinta de...; a afla, a auzi. Tranz. A cunoaste pe cineva (din toate punctele de vedere). Refl. A se cunoaste pe sine, a avea cunostinta ca este intr-un anumit fel; a se vedea intr-un anumit fel. Refl. recipr. A se cunoaste unul pe altul; a avea legaturi de prietenie. Intranz. A tine seama de ceva, a lua in consideratie; a avea teama sau respect de cineva. Tranz. A recunoaste pe cineva sau ceva drept... A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. Intranz. A se interesa de..., a se ingriji de... Tranz. A poseda cunostinte sistematice intr-un domeniu, a stapani o stiinta, o arta etc. Expr. = a sti sa scrie si sa citeasca; a avea cunostinte temeinice intr-un domeniu, a fi invatat. (sau ) = a putea reproduce intocmai, din memorie, fara greseala. A vorbi si a intelege o anumita limba. A se pricepe sa faca ceea ce trebuie, a avea indemanarea, abilitatea necesara intr-o anumita imprejurare. Expr. = a nu mai gasi nici o solutie pentru a iesi dintr-o incurcatura. = a fi coplesit de... = a nu se pricepe de unde sa inceapa un lucru. (Absol.) exprima o indoiala, o nesiguranta, o sovaire. A putea, a fi in stare sa faca ceva; a fi apt pentru ceva. A fi hotarat sa faca ceva. Expr. = a nu putea lua o hotarare, a fi nedecis; a sovai. A tine minte, a-si aminti. A-si da seama, a intelege, a pricepe. Expr. = a riposta indata (la provocarea cuiva). sau = se prea poate, nu poti fi sigur ca nu e asa. = in mod inexplicabil. = a fi ciudat, bizar. (cuiva) = a-i fi (cuiva) greu sau penibil sa... (Substantivat) sau = ceva nelamurit; farmec deosebit, nedefinit. (Intranz.) = a fi suparacios. A prevedea. A presupune, a banui. A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. Expr. sau = chiar daca... Refl. impers. A fi lucru bine cunoscut. - Lat.(by 2W11S11e11r4g5i13o)*sti
vb. IV. Tranz. si intranz. (Reg.) A cauta, a scotoci; a trebalui. - Et. nec. Cf. %matrasi.%(by 5W5S14e14r7g7i1o)*motrosi
vb. IV. Tranz. si intranz. (Reg.) A tasni, a navali. - Cf. magh. %buzdulni%.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*bujdi
vb. IV. Tranz. si refl. A adera sau a determina pe cineva sa adere la o anumita convingere (religioasa) Tranz. A schimba bancnota in aur sau devize. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*converti
vb. IV. Tranz. si refl. A ajuta pe cineva sa inteleaga sau a intelege, a ajunge sa inteleaga ceva. Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la intelegerea unui lucru in urma unei discutii in care s-au dezbatut aspectele neclare, contradictorii. Tranz. A face sa fie clar, inteles de cineva; a clarifica, a deslusi. Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. Refl. (Despre obiecte) A aparea vederii in mod distinct; a se contura cu claritate. Tranz. si refl. (Inv.) A face sa devina sau a deveni curat, lipsit de corpuri straine, pur. - Din (by 11W4S5e13r13g7i7o)*lamuri
vb. IV. Tranz. si refl. A alege (intre mai multe posibilitati), a lua sau a face sa ia o hotarare; a (se) decide. Tranz. (Rar; construit cu dativul) A porunci cuiva sa faca ceva. Tranz. A stabili, a fixa o data, un termen etc. Tranz. A destina, a meni pe cineva pentru ceva. Tranz. (Inv.) A stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar. Refl. A se margini cu..., a fi vecin cu... - Din .(by 11W12S5e5r14g14i7o)*hotari
vb. IV. Tranz. si refl. A arunca sau a cadea in toate partile; a (se) imprastia. Tranz. A cheltui fara socoteala; a irosi bani, averi. Refl. (Despre oameni) A se raspandi in toate partile; a se razleti, a se rasfira. Tranz. A face sa plece din locul unde s-au adunat; a imprastia. Tranz. si refl. A (se) raspandi, a (se) propaga o stire, un zvon etc. tranz. A pune pe fuga, a respinge, a infrange o armata, o ceata de vrajmasi etc. Refl. (Despre nori, ceata, aburi etc.) A se destrama, a disparea, a pieri. Refl. si tranz. A (se) destrama, a (se) prabusi, a (se) narui, a (se) surpa. A (se) nimici, a (se) distruge; a (se) prapadi. Tranz. A face sa dispara, a inlatura, a indeparta o grija, o durere, un gand. - Din bg. , scr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*risipi
vb. IV. Tranz. si refl. A baga sau a intra in card cu cineva, a (se) intovarasi. - Din + suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*incardui
vb. IV. Tranz. si refl. A cauta sa castige bunavointa, favoarea etc. cuiva satisfacandu-i vanitatea, a se pune bine cu cineva prin atitudini si vorbe magulitoare la adresa lui, prin laude exagerate si ipocrite; a flata, a maguli, a peria. - Cf. %linge%.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lingusi
vb. IV. Tranz. si refl. A cauza sau a simti o (usoara) durere sufleteasca; a (se) intrista, a (se) amari, a (se) supara. - Et.nec.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*mahni
vb. IV. Tranz. si refl. A da de mancare sau a manca; a (se) hrani, a (se) alimenta. Tranz. A procura cuiva hrana (si alte mijloace de existenta); a intretine pe cineva (cu mancare). Tranz. Fig. A intretine, a cultiva o idee, un sentiment. - Din lat. (by 13W6S7e15r15g15i9o)*nutri
vb. IV. Tranz. si refl. A deschide tare, a casca, a holba ochii; a se uita cu insistenta, a privi lung, a se uita cu ochii mari. Refl. A se stramba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. - Din .(by 8W8S1e2r10g10i3o)*zgai
vb. IV. Tranz. si refl. (Adesea fig.) A da cuiva sa manance sau a manca; a (se) nutri, a (se) alimenta. Expr. (Refl.) = a nu avea ce manca; a manca foarte putin, a ciuguli. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorita vechimii. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din sl.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*hrani
vb. IV. Tranz. si refl. A deveni sau a face sa devina desavarsit, perfect; a (se) perfectiona. Tranz. A face ca o actiune sa capete forma definitiva. (Rar) A duce la indeplinire; a realiza, a savarsi, a termina. .(by 13W6S7e15r15g9i9o)*desavarsi
vb. IV. Tranz. si refl. A duce sau a ajunge pana la sfarsit, a face sa fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfarsi, a (se) mantui; a (se) infaptui, a (se) realiza. Loc. adv. = aproape de sfarsit, pe sfarsite. Expr. (Tranz.) = nu mai stau de vorba! = taci! termina! (Refl.) = ai dreptate, asa e; nu mai e nimic de facut. Tranz. A face sa se prapadeasca, sa dispara. Refl. - Din sl. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*ispravi
vb. IV. Tranz. si refl. A epuiza sau a fi epuizat de puteri, a (se) slei, a (se) istovi. Tranz. A prelucra pielea intr-o tabacarie. suf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*vlagui
vb. IV. Tranz. si refl. A face ca ceva sa devina sau a deveni mai bun, a face sa capete sau a capata o valoare sau o calitate superioara; a (se) ameliora, a (se) indrepta. [Var.: (inv.) vb. I] - (by 14W14S7e8r1g1i10o)*imbunatati
vb. IV. Tranz. si refl. A face creturi. Tranz. A strange pielea (fruntii) astfel incat sa formeze cute, zbarcituri. Refl. Fig. (Despre pielea, carnea cuiva, despre oameni) A se incrancena, a se infiora (din cauza groazei, spaimei etc.). Tranz. A face parul cret; a ondula, a carlionta. Refl. (Despre par) A deveni cret (in urma ondularii). - (by 11W4S4e13r13g6i7o)*increti
vb. IV. Tranz. si refl. A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit, a(-si) pricinui un mare rau, o mare suferinta, un mare necaz; a(-si) distruge viata. - Din .(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nenoroci
vb. IV. Tranz. si refl. A face pe cineva sa devina sau a deveni schilod, infirm; a (se) mutila, a (se) schilavi. - Din (by 15W9S9e2r2g11i11o)*schilodi
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni aspru^2; a (se) inaspri. - Din .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*aspri
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni aspru (la pipait); a (se) aspri. Fig. A (se) face mai dur, mai sever, mai inchis. Refl. (Despre trasaturile fetei) A capata o expresie de seriozitate, de severitate. Refl. (Despre vreme) A se face mai rece. Tranz. A face ca o situatie sa devina mai grea, sa se inrautateasca. Refl. A se incorda, a se agrava. Refl. (Despre vin) A capata un gust acidulat, a deveni intepator; a pisca la limba. - (by 9W2S2e11r11g4i4o)*inaspri
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni (mai) acru; a (se) inacri. Refl. a se mura . Refl. (Despre alimente) A se altera, a se strica. Fig. A face sa devina sau a deveni ursuz, suparacios, uracios. Expr. (Refl.) (cuiva) (sau (sau ) = a se plictisi, a se satura de ceva (sau de cineva). - Din .(by 8W8S1e2r2g10i11o)*acri
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni nauc; a (se) prosti, a (se) tampi; a (se) ameti, a (se) zapaci, a (se) buimaci, a (se) ului. - Din (by 6W7S15e15r9g9i9o)*nauci
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni urat; a (se) sluti, a (se) poci. - Din (by 2W2S10e10r4g4i12o)*urati
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa devina sau a fi adecvat. - Din (derivat regresiv) - s.f.(by 10W3S4e4r12g13i6o)*adecva
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa se miste sau a se misca mai incet. Tranz. A infrana, a struni un animal. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se linisti, a se potoli, a scadea in intensitate. Tranz. si refl. A (se) calma, a (se) imblanzi, a (se) tempera. Refl. (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai putin inclinat, mai lin, mai usor de urcat. - Cf. sl. %domoliti se% "a obtine prin rugaciuni", ucr. %domolyty% "a obtine". (by 4W4S12e13r6g6i15o)*domoli
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa se produca, sa mearga etc. sau a se produce, a merge etc. mai repede, mai prompt; a (se) grabi. Refl. A deveni mai tare, mai intens. Refl. (Rar) A se enerva, a se supara, a se mania usor. Tranz. si refl. A da sau a capata un gust intepator, usturator, picant. - Din .(by 10W11S4e4r13g13i6o)*iuti
vb. IV. Tranz. si refl. A face sa se schimbe sau a se schimba in rau (din punct de vedere moral); a (se) deprava, a (se) strica, A (se) schimba (prin denaturare) functia normala a unui organ. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*perverti
vb. IV. Tranz. si refl. A face sau a deveni de zece ori mai mare, a (se) mari mult. - (by 11W4S4e13r13g6i7o)*inzeci
vb. IV. Tranz. si refl. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curata de impuritati. Tranz. A clati cu apa (rece) limpede ceea ce fusese spalat cu sapun, lesie etc. Refl. (Despre cer, timp, atmosfera) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se insenina. Expr. = a se calma, a se linisti. Refl. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. Refl. (Despre lucruri care se afla la mare distanta) A aparea mai distinct. Refl. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslusit, a rasuna distinct. Tranz. si refl. A (se) clarifica, a (se) deslusi, a (se) lamuri. - Din (by 11W11S5e5r13g13i7o)*limpezi
vb.IV. Tranz. si refl. A face sau a deveni mai putin ascutit, mai putin taios; a (se) roade, a (se) uza prin intrebuintare, prin frecare, prin lovire etc. Tranz. Fig. A uza, a slei rabdarea, puterea etc. cuiva. Tranz. A ascuti un obiect la tocila. Tranz. Fig. A-si insusi mecanic lectiile, invatandu-le pe dinafara; (cu sens atenuat) a insista indelung in invatarea unei lectii, unei materii etc. - Din sl. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*toci
vb. IV. Tranz. si refl. A flata, a lingusi pe cineva cu slugarnicie. suf. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*lingari
vb. IV. Tranz. si refl. A lasa sau a ramane gol, a(-si) descoperi trupul sau o parte a lui; a (se) dezbraca, a (se) despuia. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*dezgoli
vb. IV. Tranz. si refl. A plati cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*despagubi
vb. IV. Tranz. si refl. A produce sau a indura suferinte fizice sau morale intense. Tranz. A necaji, a plictisi. Refl. A se stradui, a face eforturi pentru a realiza ceva. [Prez. ind. si: ] suf. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*chinui
vb. IV. Tranz. si refl. A produce sau a simti spaima, groaza; a (se) inspaimanta, a (se) infricosa. - (by 5W5S13e14r7g7i15o)*ingrozi
vb. IV. Tranz. si refl. A reface o oranduiala stricata sau a se orandui dupa alte criterii. - (by 11W11S5e5r5g14i14o)*reorandui
vb. IV. tranz. si refl. (Arg.) Tranz. A pacali, a insela, a escroca; a frauda; a da teapa (cuiva). Refl. A se lasa pacalit, inselat, escrocat; a lua teapa. - Din + suf. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*tepui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi, a (se) invalui ca intr-o perdea . suf.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*perdelui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: vb. I] - Din (by 14W14S8e8r1g2i10o)*broboni
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu ceva, a (se) infasura in ceva. Tranz. A acoperi scoartele unei carti sau ale unui caiet cu hartie, cu material plastic etc.; a imbraca. Tranz. A acoperi o casa cu tigle, cu tabla etc. Tranz. A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pamant sau cu cenusa pentru a-l face sa arda mocnit. Tranz. A infasura urzeala pe sulul dinapoi al razboiului. - Cf. sl. %valiti%.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*inveli
vb. IV. Tranz si refl. A (se) acoperi cu clabuci. Intranz. (Despre lichide) A face clabuci. - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*clabuci
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu picaturi fine provenite din condensarea aburilor . Intranz. A scoate, a produce aburi . Refl. (Rar) A se aprinde, a se inrosi, a se imbujora (la fata). Tranz. Fig. A atinge usor (ca o suflare). Intranz. (Rar; despre vant) A adia. - Din .(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aburi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) inzapezi. - .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*introieni
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de praf , a (se) umple de praf. A (se) preface in praf, a (se) marunti; a (se) spulbera. = masina de lucru destinata imprastierii unor pulberi insecticide sau fungicide pe culturile de camp sau forestiere. suf. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*prafui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un val, cu o invelitoare; a (se) inveli, a (se) infasura. Tranz. Fig. A cuprinde ceva cu privirea. (Despre foc) A arde sau a face sa arda mocnit; a (se) micsora. Tranz. A inconjura, a incercui o unitate inamica. [Prez. ind. si: ] - suf. (influentat semantic de ).(by 15W1S9e9r2g3i11o)*invalui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu zapada; a deveni sau a face sa devina impracticabil din cauza zapezii; a (se) troieni, a (se) introieni. (Despre vehicule; despre calatori) A (se) imobiliza, a (se) infunda in zapada. - (by 1W9S9e3r3g11i12o)*inzapezi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi de rusine; a (se) dezonora, a (se) compromite. Tranz. A profana. Tranz. A viola o femeie; a batjocori. Cf. %necinste%.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*necinsti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) aduna, a (se) strange laolata, a (se) intruni. - Din fr. (by 15W1S9e9r2g3i3o)*reuni
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) alcatui, a (se) forma, a (se) infiinta, a (se) organiza. Tranz. A avea valoare de..., a fi considerat ca...; a reprezenta. Refl. (Jur.; in expr.) = a formula pretentii de despagubire fata de acuzat intr-un proces penal. - Din fr. ,lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*constitui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) amesteca de-a valma; a pune, a arunca sau a se afla pus, aruncat la intamplare, in dezordine. Refl. Fig. (Rar) A se incurca, a se zapaci, a se tulbura. - Cf. [de-a] %valma% si %valmasag%.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*invalmasi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) arde usor la suprafata. Expr. (Tranz.) (sau ) = a fugi repede. Tranz. A trece prin flacari un porc taiat, o pasare taiata pentru a-i indeparta complet perii, puful sau penele. Tranz. si refl. A (se) innegri (din cauza actiunii soarelui); a (se) bronza. Tranz. si refl. A (se) ofili, a (se) vesteji, a (se) usca. Tranz. si refl. Fig. A (se) pacali, a (se) insela. - Din bg. scr. (by 9W9S2e3r3g11i11o)*parli
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) aseza, a (se) grupa intr-o anumita ordine; a (se) aranja. Tranz. A hotari, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a investi. Tranz. (Inv. si pop.) A decide, a fixa, a stabili. (Rar) A porunci, a ordona. Tranz. (Inv. si pop.) A pune la cale; a pregati. - Din sl.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*orandui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) colora in rosu (-inchis) sau, intr-o culoare inchisa; a (se) inchide la culoare. Fig. A (se) posomori, a (se) intrista. - Din (by 13W13S6e7r7g15i1o)*mohori
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) conduce, a (se) guverna, a (se) administra. Tranz. (Rar) A conduce cu ajutorul carmei. suf. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*carmui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) confirma, a (se) sustine, a (se) intari justetea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmatii. A (se) dovedi ca adevarat. [Var.: vb. I] - Din .(by 2W10S11e4r4g13i13o)*adeveri
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) considera sau a (se) declara vinovat; a (se) invinui, a (se) acuza. - (by 7W7S15e1r9g9i10o)*invinovati
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) considera vinovat; a (se) invinovati; a (se) acuza. Tranz. Spec. A acuza pe cineva in fata unei instante judecatoresti; a inculpa. - suf. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*invinui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) consuma facand risipa, a (se) cheltui in mod usuratic, a (se) imprastia in exces; a (se) pierde, a (se) risipi. Refl. (Despre oameni) A depune eforturi (mari si) inutile intr-o anumita directie. - Cf. %a fierosi%.(by 15W1S9e9r3g3i3o)*irosi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) converti la paganism; a face sa devina sau a deveni ateu; a (se) turci. - Din (by 9W10S3e3r12g12i5o)*pagani
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) deforma prin lovire, apasare, comprimare etc., capatand o forma latita, intinsa. Tranz. A strivi pe cineva (accidentand, omorand). Fig. (Fam.) A face sa-si piarda sau a-si pierde fortele, energia; a face sa-si piarda sau a-si pierde elanul, increderea, curajul sa intreprinda ceva; a (se) descuraja. Fig. (Fam.) A (se) imbata (tare). - Din (by 7W7S15e15r9g9i2o)*turti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) deplasa intr-o parte si intr-alta, adesea cu miscari leganate, sovaitoare; a (se) balangani, a (se) balangai, a balalai, a se bananai. Refl. Fig. (Fam.) A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovai. - Et. nec. sau formatie onomatopeica.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*balabani
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) desface din impletitura; a (se) desira. Refl. si tranz. A(-si) desface cositele. Refl. Fig. (Despre rauri, paraie) A se rasfira. [|im](by 9W10S3e3r11g12i5o)*despleti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) desprinde din locul unde este lipit, prins sau fixat. A se departa sau a face sa se departeze de un loc sau de un obiect (de care se afla adesea proptit). Refl. (Adesea fig.) A se departa de o persoana; a se desparti. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*dezlipi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) destepta, a (se) scula din somn. Refl. si tranz. A-si veni sau a face sa-si vina in fire (dintr-o stare de reverie, de lesin etc.). Refl. si tranz. A deveni sau a face sa devina constient, a ajunge sau a face sa ajunga, sa inteleaga, sa-si dea seama de realitate, de adevar; a (se) dumeri, a (se) lamuri. Refl. A se pomeni pe neasteptate cu cineva, a ajunge deodata undeva, la cineva sau intr-o situatie neprevazuta. Expr. se spune unui om prea indraznet sau care se comporta in mod nepotrivit. A se afla intr-un anumit loc sau intr-o anumita stare de cand stie, de cand isi poate aduce aminte. Refl. (Despre mancaruri, bauturi, mirosuri) A-si pierde taria, gustul, aroma; a se rasufla. - Din sl. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*trezi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf; a (se) narui, a (se) ruina, a (se) strica. Tranz. A duce la pierzanie; a nenoroci. Tranz. A ucide, a omori, a rapune. Refl. A-si pierde viata, a muri, a pieri. Expr. (sau etc.) = a rade (sau a plange etc.) foarte tare. (sau = a iubi, a-i placea cineva (sau ceva) foarte mult. = a dori foarte mult... (Tranz.) (pe cineva) = a iubi (pe cineva) nespus de mult. = a-si da foarte mare osteneala; a-si face foarte multe griji, a se consuma, a pune la inima. Tranz. (Pop.) A pierde un bun; a risipi, a irosi. Tranz. (Pop.) A nu mai recunoaste, a nu mai gasi; a rataci. A nu mai vedea, a pierde din ochi. Refl. A se face nevazut; a disparea. - Din bg. (by 2W10S11e4r4g5i13o)*prapadi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) elibera din starea de robie; a (se) elibera de sub o asuprire politica sau sociala, de sub exploatare. Tranz. A elibera un stat, un popor de sub o ocupatie militara sau de sub o asuprire straina; a asigura independenta unei tari, unui popor. Tranz. A elibera pe cineva din prizonierat sau dintr-o detentiune nedreapta. Tranz. Fig. A scapa pe cineva dintr-o situatie umilitoare, apasatoare. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*dezrobi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face bucati; a (se) ferfeniti, a (se) sfasia, a (se) zdrentui. - Din .(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hartani
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face ca nou (inlocuind ce era vechi, uzat); a (se) reface, a (se) repara. Tranz. A pune un lucru nou in locul altuia vechi; a primeni, a schimba. Refl. A se imbraca cu ceva nou. Refl. Fig. A se improspata, a se redestepta, a se regenera. Tranz. A face inca o data, a relua o actiune. A prelungi valabilitatea unei autorizatii, a unui document. - (by 7W7S15e1r9g9i3o)*innoi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face cocolos, a (se) mototoli. Tranz. A trece cu vederea sau a ascunde lipsurile, greselile, faptele reprobabile ale cuiva. Tranz. A rasfata, a razgaia. Refl. si tranz. A (se) infofoli. - Din (by 13W14S7e7r15g1i9o)*cocolosi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face ghem^1, valatuc; a (se) infasura, a (se) incolaci. Tranz. A construi un perete din valatuci. (by 15W9S9e9r3g3i11o)*invalatuci
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face intreg , deplin, unitar; a (se) completa. - V.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*intregi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face mai adanc, a (se) sapa in adancime. Refl. A patrunde in adancime, a inainta spre interior; a se face nevazut. Fig. A se cufunda (in...), a fi absorbit (de...). Tranz. Fig. A cerceta, a studia, a analiza in profunzime, a aprofunda. Refl. Fig. A se intensifica. [Var.: vb. I] - Din .(by 9W9S3e3r11g11i5o)*adanci
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a capata largime; a (se) intinde. Fig. A da amploare, a extinde. Fig. A se imprastia, a se raspandi. - Din .(by 14W7S8e1r1g10i10o)*largi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face mai lat, mai larg sau mai turtit. A (se) intinde in toate directiile, a face sa devina sau a deveni (mai) intins; a (se) mari. Refl. Fig. A se raspandi, a se imprastia, a se propaga. - Din (by 4W12S13e13r6g6i15o)*lati
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face (mai) rau, a (se) agrava. - (by 3W11S11e4r5g13i13o)*inrautati
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face mototol, a (se) strange ghem, a (se) ghemui. A (se) sifona, a (se) cocolosi; a (se) boti. - Probabil formatie onomatopeica.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*mototoli
vb.IV. Tranz. si refl. A (se) face murdar, a (se) umple de murdarie; a (se) pata, a (se) manji. Fig. A (se) compromite, a (se) injosi, a (se) degrada. - Din (by 13W6S6e15r15g8i8o)*murdari
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) face preot; a (se) popi, a (se) hirotonisi. Intranz. (Inv.) A exercita functia de preot; a pastori. - Din (by 11W5S5e5r14g14i7o)*preoti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) framanta, a (se) zbate, a (se) agita (de colo pana colo). Refl. (Inv.) A se razboi, a se lupta. - Din magh.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*vanzoli
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) freca cu sapun, a (se) acoperi cu clabuci de sapun. Spec. A (-si) muia barba cu clabuci de sapun inainte de a o rade. Tranz. Fig. (Fam.) A face cuiva observatii aspre; a mustra; a certa. - Din (by 1W1S10e10r3g4i12o)*sapuni
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) gati, a(-si) pune podoabe. Tranz. A garnisi, a orna. Tranz. Fig. (Rar) A da culoare, relief (prin adaugarea unei podoabe); a agrementa. - (by 2W10S10e4r4g12i13o)*impodobi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) gauri in mai multe locuri. Tranz. A trece prin ciur, a cerne sau a sorta cu ciurul. suf.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ciurui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) imbiba sau a (se) acoperi cu substante cleioase, unsuroase, murdare; a (se) murdari. Refl. (Rar; despre sange) A se inchega, a se coagula. - Din bg. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*naclai
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) imparti din nou, a face o noua impartire (mai echitabila). (by 2W10S10e3r4g12i12o)*reimparti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) incuia cu zavorul. Tranz. A bloca intentionat, cu ajutorul unui zavor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu fata de un alt obiect sau fata de o alta piesa. Tranz. A inchide, a intemnita pe cineva. Tranz. (Pop) A lega pe cineva in catuse, in fiare [Var.: vb. IV] - Din .(by 1W1S9e10r3g3i12o)*zavori
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) incurca fire de ata, de par etc. Refl. Fig. (Despre ganduri, idei, actiuni) A deveni neclar, confuz. - (by 9W9S2e2r11g11i4o)*incalci
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) indoi in forma de arc; a (se) incovoia. Tranz. Fig. A bate; a pedepsi. suf.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*arcui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) ingriji, a (se) trata, a da sau a lua medicamente spre a (se) face sanatos; a (se) vindeca, a (se) insanatosi. Refl. Fig. A nu mai dori cu nici un pret sa faca ceva (in urma unei intamplari neplacute). suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*lecui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) insela. Tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). - Lat.(by 15W15S9e9r9g2i3o)*amagi
vb. IV. Tranz. si refl., A (se) insufleti din nou, a prinde sau a face sa prinda din nou viata. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*reinsufleti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otrava . Tranz. A introduce o otrava in apa, in alimente etc. Tranz. si refl. Fig. A (se) supara, a (se) necaji (extrem de mult), a (se) amari; a (se) invenina. Tranz. Fig. A exercita o influenta vatamatoare; a corupe, a perverti. - Din sl. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*otravi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) lasa in jos sau intr-o parte (sub o greutate); a (se) deforma, a (se) labarta; a (se) turti, a (se) strivi. Tranz. A apleca, a lasa in jos capul sau urechea. Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A deveni abatut, deprimat; a se dezumfla. - Din scr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pleosti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) lovi cu biciul. Tranz. A lovi cu ceva (subtire ca biciul), producand usturime; a flagela; a cravasa. Tranz. Fig. A critica, a satiriza fara crutare. [Prez. ind. si Var.: (reg.) vb. IV] suf. -(by 5W13S14e7r7g1i1o)*biciui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) lovi cu putere (de ceva, de cineva sau cu ceva); a (se) repezi cu violenta; a (se) tranti. Tranz. si refl. A (se) arunca cu putere; a (se) azvarli. Tranz. (Despre lumina) A cadea cu putere, a lovi drept in fata, in ochi. Tranz. A ataca. Tranz. Fig. A impresiona puternic pe cineva; a surprinde, a frapa, a bate la ochi. - Din sl. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*izbi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) mari de o mie de ori; a (se) inmulti, a spori (ceva) foarte mult. - (by 13W13S7e7r15g15i9o)*inmii
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) misca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se afla. Tranz. A pune in functiune o masina, un sistem tehnic etc. - Din sl. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*urni
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) misca putin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa. Tranz. Fig. (De obicei in constructii negative) A determina pe cineva sa renunte la (sau sa se abata de la) convingerile sau hotararile sale. - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*clinti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) mototoli. Fig. A (se) zbarci, a (se) increti (la fata). - Din (by 15W8S8e2r2g10i11o)*boti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) murdari, a (se) pata. Tranz. A mazgali. Refl. Fig. A-si pata onoarea, cinstea. A (se) acoperi cu un strat de..., a (se) unge cu ceva. - Din sl. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*manji
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) murdari (cu o substanta lipicioasa). - (by 6W14S15e8r8g2i2o)*inaclai
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) pazi de o primejdie, de o greseala, de un risc; a (se) apara. Absol. (In constructii exclamative) Refl. A evita sa intalneasca pe cineva, sa fie vazut de cineva; a se ascunde; a fugi. Refl. si tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage inapoi (pentru a evita ceva). - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*feri
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) preface in harburi; a (se) hodorogi, a (se) uza, a (se) strica. suf.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*harbui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) pregati intr-un domeniu; a invata, a se cultiva. Tranz. A pregati ostasii in vederea insusirii teoriei si practicii militare. Tranz. (Jur.) A cerceta, a ancheta, a analiza (culegand probe, marturii). - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*instrui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) pune intr-o situatie de inferioritate (neindreptatita); a (se) injosi. Refl. A adopta o atitudine de supunere, de smerenie fata de cineva sau de ceva. - Din sl. Cf. %umil%.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*umili
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) rade. Refl. Fig. A se lauda cu lucruri neadevarate; a minti. - Din (by 11W12S5e5r13g14i7o)*barbieri
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) rani usor prin jupuirea pielii; a (se) juli. - Et. nec.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*zdreli
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) rascula, a (se) revolta. Intranz. (Rar) A unelti, a complota (impotriva cuiva). - Din sl. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*razvrati
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) scutura, a (se) clatina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgaltana; a (se) cutremura. - Formatie onomatopeica.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*zgaltai
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) separa in parti, a (se) desparti in grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. Tranz. (Rar) A clasifica. Tranz. (Aritm.) A efectua operatia de impartire a unui numar prin altul, a face o impartire. Tranz. A da mai multor persoane cate (o parte din) ceva; a repartiza, a distribui. Expr. sau a (cu cineva) = a nu avea nici o legatura, nimic comun (cu cineva). Refl. A se raspandi, a se imprastia. Tranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. "cu") A impartasi ceva cu cineva. - Lat. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*imparti
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) situa in locul altuia; a (se) inlocui. (Jur.) A comite infractiunea de substituire de persoana. [Prez. ind. si; - Var.: (inv.) vb. I] - Din fr. lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*substitui
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) sprijini, a (se) propti, a (se) tine cu putere. Tranz. si refl. A (se) intepeni, a (se) fixa. (Fam.) A se opri (provocator, cu indrazneala etc.) in fata cuiva; a se ingamfa, a-si da importanta. - Din (by 10W10S4e4r12g13i6o)*protapi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) strange, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc. Refl. (Despre plante) A se chirci, a se micsora, a degenera. Refl. A da dovada de zgarcenie, a se arata zgarcit; a se scumpi. - Din sl. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*zgarci
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) strange la un loc in numar mare, a (se) aduna gramada; a (se) gramadi. A (se) inghesui, a (se) imbulzi; a (se) gramadi. - (by 3W3S11e12r5g5i14o)*ingramadi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) sustine, a (se) rezema, a (se) propti (ca sa nu cada). Fig. A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva; a (se) intemeia pe... Tranz. Fig. A ajuta pe cineva sau ceva, a ocroti, a proteja; a-si da concursul la ceva. Tranz. (Inv. si reg.) A tine piept unui atac; a rezista. - Din (by 8W8S1e2r2g10i11o)*sprijini
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) umple, a (se) intesa de praf, de murdarie sau de miasme. Refl. (Despre aer) A deveni inabusitor. Tranz. (Reg.) A umple ceva, indesand sau inghesuind. - (reg. "a umple, a ticsi, a indesa", et. nec.).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*imbacsi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) umple de mal; a (se) acoperi cu mal. - Din (by 5W13S14e7r7g15i1o)*mali
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) umple de noroi, a (se) infunda in noroi. (Var.: vb. I] - (by 11W4S5e13r13g7i7o)*innoroi
vb. IV. Tranz. si refl. A (se) vinde cu pret mai mic decat inainte; a (se) reduce costul, pretul (marfurilor, serviciilor, lucrarilor etc.). - V.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ieftini
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) acoperi capul cu o broboada, cu o basma etc. Fig. A (se) acoperi ca intr-un val; a (se) invalui. Tranz. Fig. (Fam.) A convinge pe cineva sa accepte realitatile asa cum ii sunt infatisate, impiedicandu-l sa vada adevaratul lor aspect. - (by 4W13S13e6r6g15i15o)*imbrobodi
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) aminti din nou, a rechema in minte. .(by 11W5S5e13r14g7i7o)*reaminti
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) face o rana, a (se) vatama. Tranz. Fig. A produce cuiva o durere morala, a-l indurera sufleteste; a jigni, a ofensa. - Din sl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*rani
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) face un rost, o situatie. (Fam.) A (se) casatori. suf. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*capatui
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) irita o rana, o buba etc. rupand-o, scarpinand-o, racaind-o. Tranz. Fig. A atata, a intarata, a sacai; a rascoli, a readuce in memorie lucruri triste. - Et. nec.(by 10W11S4e4r4g13i13o)*zgandari
vb. IV. Tranz. si refl. A-si pierde sau a face sa-si piarda facultatea de a judeca clar; a (se) tulbura la minte, a (se) nauci, a (se) buimaci. (Fam.) A-si pierde sau a face sa-si piarda cumpatul, a (se) fastaci, a (se) incurca. Tranz. A strica ordinea, a ravasi, a deranja. - Et. nec.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*zapaci
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) schimba in rau infatisarea sau forma; a (se) urati, a (se) stramba, a (se) schimonosi. Tranz. (In credintele populare) A desfigura, a sluti; a deochea. Tranz. (Rar) A meni cuiva ceva rau, a cobi. - Din (by 7W15S1e9r9g3i3o)*poci
vb. IV. Tranz. si refl. A(-si) scoate hainele (prea groase si prea multe); a (se) dezbraca de lucruri care incomodeaza. [Var.: vb. I] [|in](by 13W7S7e15r1g9i9o)*descotosmani
vb. IV. Tranz. si refl. (Bis.) A da sau a lua impartasanie; a (se) cumineca, a (se) griji. Tranz. A accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu... Tranz. A imparti cu cineva ceva; a avea parte de acelasi lucru ca si altcineva. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. "din") A se face partas la ceva, a lua parte la ceva; a primi din..., a se infrupta din... Tranz. A comunica, a destainui cuiva un gand, o idee etc. - (by 7W8S1e1r2g10i10o)*impartasi
vb. IV. Tranz. si refl. (Despre fiinte) A face sa devina sau a deveni subred, a face sa-si piarda sau a-si pierde forta fizica, rezistenta, sanatatea; a slabi. (Despre constructii sau obiecte) A face sa-si piarda sau a-si pierde soliditatea, trainicia; a face sau a fi gata sa se prabuseasca. - Din .(by 9W9S2e3r11g11i5o)*subrezi
vb. IV. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) imbraca in haine noi; a (se) imbraca bine, elegant; a parveni. - (by 2W2S11e11r4g5i13o)*intoli
vb. IV. Tranz. si refl. (Fam.) A (se) strica, a (se) deteriora, a (se) uza. - Din tig. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*paradi
vb. IV. Tranz. si refl. (Fam.) A(-si) decolora parul pana la blond. - Din (by 15W15S15e8r9g2i2o)*blonzi
vb. IV. Tranz. si refl. (Fam. si peior.) A da sa manance sau a manca extrem de mult, excesiv; a (se) indopa, a (se) imbuiba. - Et. nec.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ghiftui
vb. IV. Tranz. si refl. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) A (se) elibera din rumanie, a (se) transforma in taran liber. - Din .(by 6W6S15e15r8g9i2o)*judeci
vb. IV. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) face mai indemanatic, mai ager. mai istet; a (se) face mai fin, mai rafinat. - Din sl. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*iscusi
vb. IV. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) lamuri, a (se) documenta; a (se) convinge. - Din ngr. (aor. lui (by 14W7S7e7r1g1i9o)*pliroforisi
vb. IV. Tranz. si refl. (Inv.) A(-si) da cu suliman pe fata; a (se) farda. [Var.: vb. IV] - Din (by 8W8S2e2r10g11i4o)*sulimeni
vb. IV. Tranz. si refl. (Inv. si pop.) A (se) diferentia, a (se) deosebi. Tranz. si refl. (Inv. si pop.) A (se) desparti; a (se) separa; a (se) divide. Tranz. (Inv.) A lasa deoparte, a excepta. - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*osebi
vb. IV. Tranz. si refl. (Inv. si reg.) A aduce sau a ajunge la indeplinire, a (se) indeplini. - V. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*plini
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm. Refl. Spec. A face o hernie. Refl. (Reg.)A se imbolnavi. [Var.: vb. IV] - Din (by 2W2S11e11r4g5i13o)*beteji
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A scapa (dintr-o primejdie, boala etc.); a (se) salva, a (se) mantui. - Din sl. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*izbavi
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) insanatosi, a (se) vindeca, a (se) lecui. [Prez. ind. si: ] - Din magh. "a sprijini", "a ajuta".(by 3W11S12e5r5g13i14o)*tamadui
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) invalmasi. - Din (derivat regresiv).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*valmasi
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) linisti, a (se) potoli, a (se) calma. Tranz. A mangaia; a imbuna, a impaca. [Var.: vb. IV] - Din (by 14W15S8e8r2g2i10o)*molcomi
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) nimici, a (se) prapadi, a (se) distruge. - Din (by 8W8S1e2r10g10i3o)*sodomi
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) salva (dintr-o primejdie, din robie, de la moarte etc.). (Pop.) A (se) vindeca (de o boala). (In limbaj bisericesc) A ierta sau a obtine iertarea pentru pacatele savarsite, a scapa de pedeapsa divina; a (se) izbavi, a (se) salva. (Pop.) A (se) termina, a (se) ispravi, a (se) sfarsi. Expr. (Refl.) = a muri. [Prez. ind. si: ] - Din magh. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*mantui
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) tari. Compus: (fam.) s.m. = om care isi pierde vremea degeaba, care nu face nimic; pierde-vara. - Cf. %tari.% (by 4W4S12e13r6g6i15o)*tarai
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop. si fam.) A da sau a capata un aspect ingrijit; a (se) imbraca cu grija, elegant; a (se) gati, a (se) dichisi. - Cf. %ferches.%(by 3W4S12e12r5g6i14o)*ferchezui
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop. si fam.) A (se) face leoarca, a (se) uda (tare) cu apa. suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*leorcai
vb. IV. Tranz. si refl. (Pop. si fam.) A (se) sustrage vederii altora; a (se) ascunde. Tranz. (Pop. si fam.) A fura ceva (ascunzand). Tranz. si intranz. (Inv.) A o lua la fuga; a fugi. - Din (by 2W10S11e11r4g5i13o)*dosi
vb. IV. Tranz. si refl. (Rar) A face sa devina sau a deveni gaunos. - Din .(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gaunosi
vb. IV. Tranz. si refl. (Rar) A (se) consuma^1, a (se) termina. suf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*fitui
vb. IV.Tranz. si refl. (Rar) A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. A (se) dezbina, a (se) invrajbi. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*dezuni
vb. IV. Tranz. si refl. (Rar) A (se) margini, a (se) delimita, a (se) invecina. Tranz. Fig. A tivi, a chenarui. - Din (by 7W7S7e15r1g9i9o)*razori
vb. IV. Tranz. si refl. (Rar) A (se) murdari, a (se) umple cu soi^1. - Din (by 9W9S3e3r11g12i5o)*soi
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A avea sentimente de ura fata de cineva (sau de ceva); a (se) uri. - Din (by 6W6S15e15r8g8i2o)*dusmani
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A da de cineva sau de ceva; a se afla in prezenta cuiva sau a ceva. (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta intr-un punct. Refl. recipr. A se vedea cu cineva in urma unei intelegeri prealabile; a avea intrevedere cu cineva. Tranz. A gasi; a descoperi. (De obicei in constructii negative) A da peste..., a avea parte de... Tranz. si refl. A (se) gasi, a (se) afla. Tranz. si refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar intr-o competitie sportiva; a se lupta, a se confrunta cu cineva intr-o competitie sportiva. - (Inv. "a intalni", probabil < magh.).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*intalni
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Adesea fig.) A (se) intalni din nou; a (se) revedea, a (se) regasi. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*reintalni
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A fi indragostit, a simti o mare afectiune pentru o persoana de sex opus. Refl. recipr. A avea relatii sexuale cu o persoana de sex opus. Tranz. si refl. recipr. A tine extrem de mult la cineva sau la ceva. Tranz. A-i placea sa... - Din sl.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*iubi
vb. IV. Tranz. si refl. (recipr.) A (se) aduna unul langa altul pentru a forma un tot; a (se) impreuna, a (se) alatura, a (se) imbina spre a forma un tot. Refl. recipr. A incheia o intelegere, o alianta etc. in vederea unui scop comun. Tranz. si refl. recipr. A (se) lega prin casatorie, a (se) casatori. - Lat. (= ).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*uni
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A (se) impinge cu violenta, a(-si) da branci; a (se) ghionti, a (se) branci^1. - (by 5W13S13e7r7g15i1o)*imbranci
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A (se) lovi cu cotul sau cu pumnul, a(-si) da ghionti; a (se) ghionti. [Var.: vb. IV] - (by 8W8S9e2r2g10i11o)*inghionti
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A (se) ocari, a (se) injura, a (se) blestema (pomenind de dracul) [Prez. ind. si: ] suf. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*dracui
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A (se) stingheri, a (se) deranja, a (se) jena, a (se) impiedica de la o indeletnicire. Refl. (Reg.) A se sfii, a se rusina; a ezita. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din sl. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*stanjeni
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A (-si) da ghionti; a (se) imbranci. - Din .(by 4W4S13e13r13g7i7o)*ghionti
vb. IV. Tranz. si refl. (recipr.) A(-si) face observatii moralizatoare; a (se) mustra, a (se) certa. - Din sl. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*dojeni
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. A(-si) spune "tu" cand sta (ori stau) de vorba (ca semn al relatiilor familiare); a fi in relatii familiare cu cineva. - Din (dupa fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*tutui
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) bate cu ciomagul; a (se) bate zdravan. - Din .(by 3W12S12e5r5g14i14o)*ciomagi
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) bate tragand(u-se) de par^2; a (se) bate. Tranz. (In tabacarie) A indeparta (prin procedee chimice) parul^2 de pe pieile crude; a depila. suf.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*parui
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) dezmierda, a (se) mangaia. [Var.: vb. IV] - Et. nec.(by 3W11S11e5r5g5i14o)*giugiuli
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) fura, a (se) insela, a (se) escroca. - Din (by 11W5S5e13r13g7i7o)*pungasi
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Pop.) A(-si) spune cuvinte de dragoste; a (se) mangaia, a (se) dezmierda. Refl. recipr. A intretine, a avea relatii de dragoste. - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*dragosti
vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Rar) A convinge pe cineva sa faca pace sau a face pace cu cineva; a (se) impaca . suf. (by 1W1S10e10r10g3i4o)*impaciui
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce in lume si a-si pierde urma.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*alivani
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) asemana, a (se) compara. - Din magh. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*semalui
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) buimaci, a (se) incurca, a (se) zapaci. - Et. nec. (by 12W12S5e5r6g14i14o)*tesmeni
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) cufunda cu zgomot in apa; a (se) balaci. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*stiobalcai
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) cufunda cu zgomot in apa; a (se) balaci. suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*stiobalcai
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) cufunda in apa, a (se) duce la fund. - Din .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*corli
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) goli de lichidul pe care il contine. - Din sl. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*stoci
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) imbolnavi de orbalt; a (se) umfla din cauza orbaltului. - V. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*orbalti
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) inghesui, a (se) ingramadi. Refl. A se ascunde, ghemuindu-se. - Din sl. "a bate cu cuie".(by 4W4S12e13r6g6i15o)*gavozdi
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) insela, a (se) amagi. Tranz. A ademeni, a momi. - Din magh. (by 7W8S1e10r10g3i4o)*celui
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) murdari, a (se) manji. Tranz. (Fam.; in expr.) = a o pati, a intra intr-o incurcatura; a se face de ras. - Cf. magh. %festeni% "a vopsi, a zugravi".(by 10W3S4e12r12g6i6o)*festeli
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) prafui. [Var. : vb. IV] suf.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*colbai
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) sfarama, a (se) zdrobi, a (se) strivi. - Din .(by 4W12S12e6r6g14i15o)*zobi
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o stransoare. - Et. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*zbici
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) zapaci, a (se) nauci. - Din .(by 9W3S3e11r11g5i5o)*habauci
vb. IV. Tranz. si refl. (Reg. si fam.) A(-si) holba (ochii), a (se) zgai. - Et. nec.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*bleojdi
vb. IV. Tranz. (Tehn.) A impiedica intentionat miscarea unei piese fata de alta cu ajutorul unor mecanisme de inchidere. - (by 4W5S13e13r7g7i15o)*inzavori
vb. IV. Tranz. (Text.) A finisa tesaturile |apretate|apreta| cu ajutorului mangalului. suf. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*mangalui
vb. IV. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafete de teren cu triangulatia geodezica respectiva. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. suf. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*drumui
vb. IV. Tranz. (Trans.) A alunga, a goni; a izgoni. (din sb. ) [def. si ](by 6W6S14e15r8g8i1o)*zogoni
vb. IV. Tranz. (Trans.) A trage (dupa sine), a smuci, a smulge. (din , cf. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*smacni
vb. IV. Tranz. (Var., inv.) A inzapezi. (din < sl. = cadere; cf. bg. = apus)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*zapadi
vb. IV. Tranz. (Vulgar; in expr.) = a o sfecli, a o pati. (din + suf. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pizdi
vb. J. Tranz. A inghiti (mai ales un aliment). [Var.: vb. I] - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*ingurgita
vb. (livr.) a ricana, (reg.) a se tarsi, (prin Transilv.) a hargi, a se jimba. $(Ce ... asa?)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*ranji
vb. (livr.) a (se) leza, (rar) a (se) vulnera, (pop.) a (se) vatama, (reg.) a (se) sagni, (Transilv. si Ban.) a (se) prizari, (inv.) a (se) plagui. $(S-a ... la mana.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*rani
vb. (livr.) a (se) reconcilia, (pop.) a (se) impaciui, (inv.) a (se) aseza, a (se) paciui. $(S-au ... dupa conflict.)(A ... divergentele.)intelegesatisfacecalmadeprinde$.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*impaca
vb. (livr.) a se seniliza, (inv.) a se matofi, (fam. fig.) a se hodorogi, a se rablagi, a se zaharisi, (impr.) a se scleroza.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ramoli
vb. (local) a (se) intinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. $(Drumul ... pana in padure.)(Petrecerea a ...t si dupa miezul noptii.)persista(Si-a ... drumul.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*continua
vb. l.Tranz. si refl. A (se) indrepta un obiect incovoiat, arcuit sau curbat; a (se) dezdoi. [|in](by 3W11S12e5r5g14i14o)*descovoia
vb.lV. Tranz. A croi si a imbina prin cusaturi piesele de piele care compun obiectele de incaltaminte; a pune captuseala unei fete croite. - Probabil din germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*rihtui
vb. (mai ales in vorbirea copiilor) a papa, (inv. si pop.) a (se) ospata, (fam.) a hali, (depr.) a rumega. $(Ce ... acolo?)(A ... repede intreaga paine.)(N-a apucat sa ... nimic.)(... bine.)roadeintepa(Moliile au ... haina.)(Apa ... malul.)ataca$.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*manca
vb. modulare (a vocii), modificare a unui ton, nuanta; curbare, incovoiere, arcuire inauntru; |difractie|difractie|.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*inflecta
vb. - (Mold.) A arde cu flacara. - A filfii, a flutura. - Var. Creatie expresiva, care se bazeaza in acelasi timp pe ideea de "a arde" si pe cea de "a lovi", proprie lui "a pali" ca si pe cea de miscare ritmica, exprimata prin repetitia Se foloseste mai ales in forma triplata , vb. (a arde; a flutura; a tremura; Olt., a turui, a birfi), cuvint evident expresiv (Iordan, II, 185), cf. etc., pe care Pascu, 200 il reducea la - Der. s.f. (flacaraie; obiect exagerat de inalt); s.n. (obiect foarte inalt; bat, prajina); vb. (Olt., a arde), incrucisare cu ; vb. (Mold., a fugi, a scapa, a se risipi ca fumul), cu un suf. care pare de origine tig., s.f. (femeie stricata), cu suf. -, cf. (Cihac, II, 239, il explica prin ceh. "pat" si Philippide, 151, prin , fara indoiala inselat de analogia aparenta cu < ), cuvint rar care apare numai in vechile dictionare; adj. (prost, ticnit), in Banat; adj. (ticnit, traznit; prost; badaran), var. coincide cu ngr. ???????, bg. (Scriban), rut. (Candrea), fara sa se poata hotari pina la ce punct depinde de ele. - Cf. (by 7W7S15e1r9g3i3o)*palai
vb. - (Mold.) A glumi, a face pozne, a flecari. Rut. (Candrea; Scriban). - Der. (var. ), s.f. (gluma, anecdota); (var. ), adj. (glumet).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*pruji
vb. - (Mold.) A gresa, a unge, a da cu ceara. Probabil din germ. "a freca" (Candrea). - Der. s.f. (grasime, ceara).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*rabui
vb. (Mold.) a pruji, (prin Ban. si Olt.) a sodi, (Mold., Bucov. si Transilv.) a sugui, (prin Olt.) a zgondi. $(Rad si ....)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*glumi
vb. (Mold.) a se lainici, (fig.) a se intinde. $(Te rog sa nu te ...!)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*obraznici
vb. - (Mold.) A se uda, a se muia, a se umezi. - (Despre foc, jar) A arde inabusit. - (Despre idei, sentimente) A ramine ascunse. - A cadea pe ginduri, a medita. - A tacea, a nu se manifesta. Sl. "a se uda" (Candrea; Scriban). Der. din sl. , cf. (Cihac, II, 200) e mai putin probabila.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*mocni
vb. - (Mold.) A spala, a curata. Probabil de la , cu pronunatarea mold. si cu un infix expresiv (Graur, IV, 106). Nu este probabila der. propusa de Capidan, in DAR, din ngr. without "a cizela".(by 15W1S9e9r2g3i11o)*ghilosi
vb. - (Mold.) A strica, a uza, a hodorogi. - Var. Origine incerta. Din mag. "a strica" (Cihac, II, 507), sau dintr-un etimon sl. comun ambelor limbi (Scriban). Ultima var. indica o contaminare cu - Der. , s.f. (stricare, uzare).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*hrentui
vb. - (Mold.) Exprima sunetul scos de ciine, de cerb, de porc si, in anumite cazuri de om, cu acceptiile aproape exacte ale sp. - Var. Sl., cf. rut. "a latra", sb. "a scinci" (DAR). Var. , care apare numai la Cantemir, pare a fi rezultatul unei contaminari cu - Der. , s.f. pl. (naluci); , s.f. (inv., uliu, probabil datorita croncanitului pe care il stirneste printre pasarile din ograda).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*brehni
vb. - (Mold., inv.) A uzurpa, a pune stapinire. - Var. Sl. "a se da la o parte, a se muta"; la origine, s-ar fi zis despre actiunea de a schimba pe ascuns pietrele de hotar de pe un teren. De aici, cu expresiv, vb. (a uzurpa, a lua cu forta). Explicatia lui Tiktin, prin intermediul lui vb. refl. (inv., a se separa, a se indeparta) < sl. , nu este convingatoare. Cred ca etimologia corecta este numai cea aratata deja de Ghibanescu; dar imi lipseste posibilitatea de a o confirma.(by 3W3S3e11r12g5i5o)*rusui
vb. (Mold. si Bucov.) a se innemuri, (inv.) a se rudi. $(Cei doi se ... direct.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*inrudi
vb. (Mold. si Transilv.) a crasca. $(A ... din dinti.)(Cheia ... in broasca).$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*scrasni
vb. (Mold. si Transilv.) a toci. (... a trage. $(... coasa pe cute.)pitigaia$.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*ascuti
vb. (Olt.) a o impatra, (inv.) a o implini, (fam.) a o sfecli. $(De data asta ai ...t-o!)indura$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pati
vb. - (Olt.) A se umezi, a fi burat de ploaie. Sb. (Scriban). - Der. , s.f. (Olt., ploaie).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*rumeji
vb. - (Olt.) A sfarima, a zdrobi. - (Olt.) A lucra prost, de mintuiala. - (Mold.) A coplesi, a impovara, a mihni. - Var. (Mold.) Creatie expresiva, cf. Pentru var. moldoveneasca s-a propus o der. din rut. (Candrea; Scriban); dar identitatea cu este evidenta. - Der. s.f. (lucru de mintuiala); s.n. (talmes-balmes, balmajeala), cf. ; adj. (varietate de porumb), comp. cu "capatina"; cf. s.m. (varza de calitate proasta), cuvint atestat numai la Stoica Ludescu (sec. XVII), comp. cu ; s.m. (lenes), in Olt., comp. cu (by 1W9S9e2r3g11i11o)*morinci
vb. - (Olt.) A termina. - (Mold., Trans.) A consuma a uza. - Sl. "a da" (Cihac, II, 225), sb. "a da". - Der. (var. ), s.f. (a opta zi dupa o sarbatoare mare), din sl. , sec. XVI, inv.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*odovai
vb. - (Olt.) A termina treaba. Sb. (Candrea). - Der. , s.f. (Olt., sfirsitul muncilor agricole).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*odori
vb. - (Olt., Banat) - A infrati. Sb. "prieten", apropiat de prin etimologie populara (Puscariu, VII, 123; DAR).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*invarnici
vb. (Olt. si Ban.) a zauita. $(Am ... ce doream sa-ti spun.)neglija(Si-a ... ochelarii acasa.)privi(Se ... in oglinda.)vedea$.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*uita
vb. (Olt. si Munt.) a piguli. $(A ... de buruieni un teren cultivat.)(... de lastari o planta de cultura.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*plivi
Vb, pers I.Tranz, A renega public o credinta religioasa, o doctrina, o parere, etc.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*vb
vb. (pop.) a bea, a suge, (Maram.) a duhani, (fam.) a pufai, a pufni, a trage. $(... tigari tari.)$(by 12W5S5e14r14g14i7o)*fuma
vb. (pop.) a beli, (inv. si reg.) a despuia, (reg.) a mezdreli, a mezdri. $(A ... un animal.)juli(Pielea i s-a ....)descoji$.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*jupui
vb. (pop.) a cerni. $(A ... un obiect cu vopsea.)(Isi ... fetele.)bronzavoala$.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*innegri
vb. (pop.) a chiori, (inv.) a (se) intuneca. $(Lumina puternica m-a ....)$(by 2W11S11e4r5g13i6o)*orbi
vb. (pop.) a drege, (inv. si reg.) a tocmi, (prin Ban. si Transilv.) a tartazi. $(A ... un obiect stricat.)depanaregladrege(A ... o casa.)$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*repara
vb. (pop.) a-i prinde, (prin Ban.) a-i ponosi, (Mold. si Transilv.) a-i suferi $(Nu-i ... mancarea))(Nici aerul nu i-a ....)(Copacului nu-i ... acest pamant.)tihni$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*prii
vb. (pop.) a lepada, (inv. si reg.) a se despuia. $(Un animal care ....)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*naparli
vb. (pop.) a lepada. (... v. v. v. v. a cadea, a cobori, a scobori. $(S-a ... ceata.)faceproduceoranduitestaaprobaceda(Sa nu te ... cu nici un pret.)amanaabandonadezbararenuntareducerespingebizui$.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*lasa
vb. (pop.) a parpali, (Mold. si Bucov.) a ciupeli, (Transilv. si Maram.) a parjoli. $(A ... porcul, dupa taiere.)bronza$.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*parli
vb. (pop.) a piguli, (reg.) a bunghini, (prin Mold.) a bichiri, (prin Mold. si Munt.) a puchini. $(A ... la o broderie.)mocai$.(by 2W2S2e11r11g4i5o)*migali
vb. (pop.) a poci, (reg.) a pocita, (reg.) a sageta, a strica. $(Crede ca l-a ... cineva pe copil.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*deochea
vb. (pop.) a refeca, (reg.) a rupturi, a tigheli, (prin nord-estul Olt.) a muchia, (Transilv.) a stipui. $(A ... o rochie.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tivi
vb. (pop.) a scapara, a straluci, (reg.) a sfulgera, (reg. fig.) a sageta. $(Afara ..., va ploua.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fulgera
vb. (pop.) a se aseza. $(Mustul s-a ....)(Lichidul s-a ....)insenina(Vremea s-a ....)clatilamurirezolva$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*limpezi
vb. (pop.) a (se) chivernisi, (inv.) a (se) proviziona. $(Se ... pentru iarna.)$(by 8W8S1e2r10g10i10o)*aproviziona
vb. (pop.) a se incaibara. $(De ce v-ati ...?)(Se ... in joaca.)(S-au ... la lupta.)(Doua tabere care se ....)(Dulaii s-au ....)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*incaiera
vb. (pop.) a (se) indraci, (inv. si reg.) a (se) rai, (reg.) a (se) incaina. $(X s-a ... de tot.)agrava$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*inrai
vb. (pop.) a se lega, a se prinde, (inv. si reg.) a se ramasi. $(Pe cat ati ...?)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*paria
vb. (pop.) a (se) plamadi, (reg.) a (se) mocni. $(Frunzele se ... in alcool.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*macera
vb. (pop.) a se scorborosi, (reg.) a se scorburi. $(Trunchiul de copac s-a ....)$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*gaunosi
vb. (pop.) a se starpi, (prin vestul Munt.) a sicni. $(Izvoarele au ....)(Seceta a ... balta.)asana(A ... vistieria.)extenua$.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*seca
vb. (pop.) a se surpa, a se vatama. $(S-a ..., adica s-a imbolnavit de hernie.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*bosorogi
vb. (pop.) a (se) veseli, (inv. si reg.) a (se) invoiosa, (reg.) a (se) imbucura. $(Vestea l-a ....)distra$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*inveseli
vb. (pop.) a strafiga, (reg.) a parsni, (prin Ban.) a zdravana. $(E racit si ....)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*stranuta
vb. (pop.) a suri, (inv.) a insuri. $(I-a ... parul.)(Ce tare ai ...!)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*incarunti
vb. (pop.) a tragana, (Transilv. si Maram.) a hori. $(... foarte frumos.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*doini
vb. (pop.) a vopsi, (inv.) a zografisi. $(A ... camera.)picta(... sugestiv in tablou bucuria muncii.)descrie$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*zugravi
vb. (pop. si fam.) a bruftui, a bruftului, (fig.) a repezi. $(El ti-a vorbit frumos si tu l-ai ....)maltrata$.(by 9W9S9e3r3g11i11o)*brusca
vb. (pop. si fam.) a se burzului, (prin Mold.) a(-i) banui, (Transilv.) a se spulbera, (fam.) a se imbufna, a se zborsi, (fam. fig.) a se zbarli, (arg.) a se sucari. $(S-a ... tare pe el.)certainciudamahninemultumienervaderanja(Ce te-ai ... asa?!)jenachinui$.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*supara
vb. (pop. si fam.) a se capatui, (reg.) a se toldui. a se lega, a se uni, (pop.) a se insoti, a se lua. v. v.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*casatori
vb. (pop. si fam.) a se craci, a se rascracana, (reg.) a se tarsi. $(Ce te-ai ... asa?)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cracana
vb. (pop. si fam.) a (se) pupa, (Transilv., Maram. si Ban.) a (se) tuca, (fam.) a (se) tucai. $(S-au ... pe buze.)$(by 10W11S4e4r5g13i13o)*saruta
vb., (porunceste) ind. prez. 1 sg. 3 sg. si pl. (randuieste) ind. prez. 1 sg. , 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*ordona
vb. - praji. - A coace. - A arde, a face scrum. - A pune la foc (pentru a tortura). - A bate, a altoi, a ciomagi, a face praf. - A arde, a fi fierbinte. - (Refl.) A se arde, a se praji. - (Refl.) A se pacali, a ramine pagubas. - (Refl.) A pierde. - Mr. ; megl. Lat. (Puscariu 648; Candrea-Dens., 642; REW 3510; DAR), cf. alb. (Philippide, II, 643), it. , prov., fr. cat. sp. , port. Der. , s.f. (vergea de fier in care se infige carnea spre a fi prajita), cu suf. , ca (analogia cu , pe care o propune DAR nu constituie o explicatie suficienta; dupa Puscariu 650, din lat. ; dupa Candrea-Dens., 643, de la un lat. ); s.f. (carne taiata in bucati mici si fripta la frigare); vb. (a infige; refl. pop., a fi stapinit de dorinta); , s.f. (frigare; Trans., plita de gatit); vb. (a infige); , s.f. (Trans., Banat, arsita, caldura excesiva), de la part. , cu suf. -; s.f. (carne fripta), cu suf. -, cf. etc. (dupa Meyer-Lubke, II, 492; Puscariu 654; Candrea-Dens., 654; REW 3508 si DAR, din lat. , cf. mr. si > fr. ; insa aceasta ipoteza nu este necesara); , s.m. (persoana care profita de politica pentru interese personale); s.n. (politica a propriului interes).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*frige
vb. (prin Munt.) a sopeltivi, (prin Olt.) a stiorlacai. $(Un copil mic care ....)(Turturelele ....)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ganguri
vb. (prin Transilv.) a manantala. $(L-a ... cu degetul.)(Il ... o mare primejdie.)(Aceasta situatie ii ... viata.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*ameninta
vb. (prin Transilv.) a (se) capara, a (se) darai, (prin Ban.) a (se) zgrabala. $(L-a ... pisica.)scrijeliracai$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*zgaria
vb. (prin Transilv.) a se seitali, (Ban., Transilv. si Bucov.) a se spatiri. $(Toata ziua se ....)(Se ... prin poieni.)misca.$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*plimba
vb. (prin Transilv.) a susta, (inv.) a prerecui, a protestalui, a protestui, a remonstra. $(A ... cu vehementa.)(Cine mai ... in front?)$(by 12W5S6e14r14g7i8o)*protesta
vb. (rar) a argintui, (inv. si pop.) a spoi. $(... un obiect metalic.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*arginta
vb. (rar) a hacai, (reg.) a macali, a macani, a martai, a ocai. $(Ratele ....)$(by 7W15S15e9r9g9i3o)*macai
vb. - (Rar) A intrezari, a descoperi. - (Rar) A aparea, a se arata. - (Refl.) A i se parea, a avea impresia. Sl. "a intrezari" (Miklosich, 31; Miklosich, 404; Cihac, II, 469), cf. sl., bg. La ultimul sens poate exista o incrucisare cu sl. "banuiala". - Der. s.f. (inchipuire); adj. (cu toane); s.f. (viziune).(by 10W11S11e4r5g13i13o)*nazari
vb. (rar) a palpai, a sfarai, (Bucov.) a pabai. $(O pasare ... din aripi.)flutura(A ... batista.)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*falfai
vb. (rar) a personaliza, (inv.) a personisi. $(Poetul ... obiectele.)(El ... forta brutala.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*personifica
vb. (rar) a presti, (inv.) a prejudeca. $(Totul s-a intamplat cum a ....)(Am ... asta.)banuiintuiprognoza(A ... in buget suma de ...)preconizadota(Dupa cum ... pravila.)(Articolul 1 ... urmatoarele...)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*prevedea
vb. (rar) a ronhai, (inv. si reg.) a sforcai, (reg.) a horcai, a horcani, a horcoti, a parsni, a sfornai, (Mold., Bucov. si Maram.) a forai, (Mold. si Bucov.) a horai. $(Doarme adanc si ... tare.)(Caii ....)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sforai
vb. (rar) a (se) adumbri. $(Se ... sub un stejar.)(I-a ... pe toti cu verva sa.)$(by 3W4S12e12r6g6i6o)*umbri
vb. (rar) a se dezlana, (inv.) a se scama. $(Un pulover care s-a ... de tot.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*scamosa
vb. (rar) a (se) infoca. $(A ... plita de la soba.)incinge(Flacarile ii ... obrazul.)coace(Soarele ... pamantul.)$(by 14W14S8e8r8g2i2o)*infierbanta
vb. (rar) a (se) primitiviza, (inv.) a (se) insalbatici, a (se) sirepi. $(S-a ... de tot.)paragini$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*salbatici
vb. (rar) a se ramuri, (reg.) a se cracana. $(Crengile copacului se ....)(A ... productia.)$(by 5W5S14e14r14g7i8o)*ramifica
vb. (rar) a (se) subtia, (reg.) a (se) subtira. $(Vantul ... norii.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*rarefia
vb. (rar) a (se) superpune. $(Doua figuri geometrice care se ....)(Orele celor doua sedinte se ....)$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*suprapune
vb. (rar) a (se) umaniza. $(A ... un trib salbatic.)(S-a mai ... si el un pic!)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*civiliza
vb. (rar) a succeda, (inv.) a clironomisi, a maradui, a mosneni. a apuca. $(Obicei ... de la stramosi.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mosteni
vb. (rar) a tropoti, a zupai, (reg.) a zdupai, (Mold. si Bucov.) a dupai. $(Nu mai ... atata!; caii ....)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tropai
vb. - (Rar) A zbirli, a ciufuli. - A se rascula, a se razvrati, a se ridica. Mag. "a zbirli" (DAR), poate contaminat cu pol. "a tulbura", "a se rascula" (Cihac, II, 35). - Der. s.f. (rascoala, rebeliune); adj. (inv., atitator; revoltator, scandalos).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*burzului
vb. refl. - A accepta o situatie defavorabila. - Var. Fr. adaptat la conjug. lui (by 2W2S10e10r4g4i12o)*resemna
vb. refl. - A avea chef de ris, a sta sa rida. Sl., cf. bg. "a glumi", rut. "a pune intr-o situatie ridicola", ceh. "a zimbi" (Cihac, II, 139; DAR).(by 4W4S12e13r6g6i14o)*hlizi
vb. refl. - A avea diaree. - A muri de frica. - Mr. , megl. Lat. , de la (Puscariu 430; Candrea-Dens., 424; REW 2137; DAR; Rosetti, I, 165); cf. gal. - Der. s.f. (diaree); adj. (laxativ); , adj. (care are diaree; cacacios). vb. (a avea diaree), pare un der. expresiv de la (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cufuri
vb. - (Refl.) A coincide, a avea aceleasi pareri. - A intilni, venind din urma (sens spatial). - A atinge o limita in timp (sens temporal). - A atinge un punct determinat. - A deveni, a ajunge. - A deveni ceva, sau cineva. - A fi de-ajuns, suficient. - (Refl.) A se multumi cu ceva, a se descurca. - (Refl.) A se pune la zi. - Mr. ), megl. Lat. (Puscariu 50; Candrea-Dens., 33; REW 171; DAR); cf. it. , v. prov. , v. fr. , ([), sp. . - Der. adj. (suficient, destul); adj. (care s-a imbogatit, bogat); , s.n. (ajungere; suficienta); , s.n. (inconvenient, defect; paguba, detriment). (by 2W10S11e4r4g12i13o)*ajunge
vb. Refl. A contracta o infectie , a face o infectie, a se umple cu substante sau germeni vatamatori. Tranz. A transmite microbi, a raspandi substante vatamatoare etc.; a contamina. Fig. A corupe, a strica moraliceste. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*infecta
vb. refl. - A corespunde, a apartine. - A fi conform cu, a se cadea. - A se potrivi, a se armoniza, a se imbina. Lat. (Puscariu 478; REW 2193; DAR); cf. it. prov., fr., cat. , port. Este dublet al neol. , din fr. - Der. , adj. (necorespunzator, nepotrivit; reprobabil); , adj. (inv.,potrivit; inv., just, autentic; inv., politicos, respectuos; milostiv; reverend, titlu dat membrilor clerului sau calugarilor; inv., impunator, distins); der. de la o forma (cf. fata de ), cu suf. (Puscariu 481 il deriva gresit de la un lat. , ipoteza abandonata in DAR); , adj. (indecent; reprobabil; lipsit de pietate); s.f. (inv., politete; pietate); , s.f. (inv., indecenta; impietate); , s.f. (convenienta; decenta, buna-cuviinta; pudoare; justificare, drept; obligatie; conformitate; inv., lux, fast), probabil conform der. ca si , cu suf. (dupa Puscariu 477 si DAR, direct din lat. ), este dublet al neol. , s.f.; , s.f. (convenienta), forma literara latinista a cuvintului anterior (sec. XIX, inv.); , s.f. (grosolanie, indecenta; lipsa de respect); , adj. (potrivit; conform, corespunzator; inv., drept, intemeiat; inv., necesar; decent; politicos, plin de reverenta); , adj. (indecent, lipsit de respect, grosolan); vb. (a aproba; a se invoi, a permite); , vb. (a dezaproba; a condamna).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cuveni
vb. refl. - A decadea, a se prabusi, a ceda, a-si pierde forma imbracamintea sau incaltamintea purtata prea mult. Origine expresiva. Pare a fi o var. a lui , prin intermediul unei var. , cu infixul , ca si in alte cazuri de creatii spontane, (cf. etc.). Cf. sb. "a valora putin", care, de asemenea, pare de origine expresiva. Dupa Cihac, II, 163, pus in legatura cu sb. "rit". DAR propune un der. putin probabil de la cu pref. (cf. III, 818); si Scriban leaga pe cu - Der. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*labarta
vb. refl. - A despera. Sl. (Tiktin). Sec. XVII, inv. - Der. (inv.) (var. ), s.f. (desperare), din sl. ; s.f. (desperare.)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ocei
vb. refl. - A duce o viata desfrinata, a trai in libertinaj. Lat. "a masura", cu pref. , care imprima cuvintului sensul contrar, cf. sp. Se cuvine sa presupunem forma intermediara , cu schimbare de conjugare. Celelalte ipoteze sint insuficiente: din sl. "a zacea", cf. sl. "a imprastia" (Cihac, II, 95); sau din lat. , de la "intestin" (P. Papahagi, 18; Tiktin; Iordan, XXXIX, 527; REW 5412; Candrea; Scriban), cf. mr. "a scoate matele". Baza semantica ar fi, in acest ultim caz, imaginea omului zdrentaros comparat cu animalul sacrificat, cu matele atirninde; dar, pe linga ciudatenia imaginii, se pare ca nu indica matele atirninde, ci lipsa lor. Sensul de "zdrentaros", care apare in dictionare, pare a se datora influentei acestei etimologii. - Der. s.n. (libertinaj, desfriu); postverbal; s.m. (libertin, golan).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*desmata
vb. - (Refl.) A fi, a se gasi intr-un loc. - A gasi, a descoperi. A lua cunostinta despre ceva. - Var. (Banat) Mr., megl. , istr. Lat. "a sufla" (Puscariu 34; Candrea-Dens., 16; REW 261; DAR); cf. cu acelasi sens ca in rom., dalm. "resturi gasite pe tarm", calabr. , napol. , sp. , port. , retor. Corespondenta semantica intre atitea limbi arata ca evolutia sensului este anterioara celei rom. Schuchardt, XX, 532, si impreuna cu el majoritatea filologilor moderni (cf. Corominas si Cortes 125), o explica pe baza limbajului vinatoresc: ciinele adulmeca (= aspira, sufla) pentru a gasi; sau de la "imi sufla = imi arata, imi spun", de unde, prin activarea ideii, "aflu". (Cf. si Rohlfs, 45). Ambele explicatii par necovingatoare. Este posibil ca pe baza echivalentei (cf. fr. "cine e acolo?"). Plecind de la "respira, exista" este usor de refacut evolutia, in sensul de activare, pina se ajunge la "afla, descopera". Aceasta explicatie este necesara, fiind singura care poate lamuri evolutia semantica a rom. De altfel, este iluzorie legatura, propusa de Cihac, II, 633, cu mgr. ?????? "a afla". Der. s.n. (inv., descoperire); adj. (care se afla; inventator, descoperitor); , adj. (necunoscut).(by 8W1S2e10r10g3i4o)*afla
vb. refl. - A medita, a se adinci in meditatie. Fr. adaptat la conjug. lui (by 7W15S1e9r9g3i3o)*reculege
vb. refl. - A muri. Sl. (Cihac, II, 291; Miklosich, 41). - Der. s.f. (moarte). Inv.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pristavi
vb. refl. - A racni, a se stropsi, a vorbi dur. Origine indoielnica. Pare. var. a lui "a vorbi", sau der. directa de la "cioc". Pentru evolutia semantica, cf. sp. "a arunca in fata". Celelalte explicatii par insuficiente: din sl. "a zice" (Cihac, II, 308), solutie dificila fonetic; pus in legatura cu "splina" (Tiktin); in loc de (Scriban). - Der. s.f. (asprime, mustrare); s.f. (asprime).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*rasti
vb. refl. - A scapa de ceva sau de cineva, a se degaja, a se dezbara. - A disparea, a se face nevazut. - Mr. Formatie expresiva (Graur, IV, 105); probabil fara legatura cu tc. "a elibera" (Seineanu, II, 146; Densusianu, XXVIII, 76; Cihac, II, 77; Pacu, II, 129). Var. , pe care DAR o indica drept forma de baza este destul de rara. - Der. , vb. (a scapa de ceva sau cineva); s.f. (actiunea de a disparea). Cf. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*cotorosi
vb. refl. - A se cai, a face penitenta. - (Vb. activ) A duce la cainta. Sl. (Miklosich, 37). - Der. (var. inv. ), s.f. (regret, cainta).(by 3W3S12e12r5g5i14o)*pocai
vb. refl. - A se distra, a-si petrece timpul. - Var. Ngr. ?????????, aorist ?????????, din tc. , aorist ; cf. alb. , sb. Seineanu, III, 167, propune un der. direct din tc., dar der. verbale din tc. sint putine in rom. Este cuvint inv. (sec. XVIII). - Der. , s.f. (distractie), din tc. (Lokotsch 560; Ronzevalle 35), cf. ngr. ?????????, bg. , sb. Cf. 176.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*eglendisi
vb. refl. - A se fuduli, a se fali, a se impauna. Tc. aorist (Iogu, V, 182). Este gresita ipoteza lui Bogrea, IV, 815, care pleca de la ven. "femeie sau dans din Friul".(by 7W8S1e1r9g10i3o)*furlandisi
vb. refl. - A se impreuna, a se imperechea (numai despre oi si capre). - Mr. megl. Bg. (Conev 57; Candrea; Capidan, V, 473), cf. slov. (Bogrea, IV, 832). Ideea de la un lat. in loc de (Lambrior 107; Philippide, 147) este imposibila, ca si cea de la un sl. (Miklosich, 30). - Der. , s.m. (berbec de saminta), din bg. (Conev 57); s.m. (dobitoc, grosolan, necioplit) pe care Giuglea, I, 166, il pune in legatura in mod echivoc cu lat. si sp. , cf. bg. "copulatie" (dupa Scriban, de la , cu sensul de "persoana care bodoganeste"); s.n. (copulatie a oii sau a caprei); s.f. (oaie apta de imperechere).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*mirli
vb. refl. A se inacri, a deveni acru. - A se supara. - Var. Sl. "otrava" (DAR). Putin probabila explicatia lui Philippide, 51, pe baza gr. ????? ???. - Der. (var. ), adj. (astringent); (var. ), s.f. (cimbru, Satureja hortensis), din bg. , cf. mag. (Conev 46; DAR). Din aceeasi radacina sl. provine, prin intermediul mag. , vb. (a provoca indigestie, a se intoarce stomacul pe dos, a tulbura), cf. Draganu, I, 317; DAR; Galdi, 117, cu var.(by 7W7S7e15r1g9i9o)*ciumari
vb. refl. - A se incalzi. Lat. , trecut la , ca toate vb. incoative (Tiktin; Candrea-Dens., 840; DAR). Inv.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*incari
vb. refl. -A se inflama un abces sau o rana. - Var. si der. Sl. "a arde", cu var. Der. din sl. "a (se) inrosi" (Cihac, II, 222) sau din bg. (Conev 93) nu este posibila. - Der. s.f. (inflamatie, flegmazie); adj. (inv., care da inflamatie).(by 10W4S4e12r12g13i6o)*obrinti
vb. refl. - A se insanatosi, a-si reveni, a se restabili. Mag. "a creste" (Draganu, VII, 135).(by 9W9S3e3r11g11i5o)*injerdalui
vb. refl. - A se intelege, a se pune de acord. Sb. (Tiktin). - Der. , s.f. (acord, ordine). In Banat.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*pogodi
vb. refl. - A se intemeia, a se sprijini. - A indrazni, a cuteza. - Var. Lat. (Philippide, 141; Tiktin; Candrea-Dens., 434; DAR); cf. sp. Este dublet al lui , vb., din fr. Part. circula de asemenea, find mai ales inv., in forma (by 6W14S15e8r8g2i2o)*incumeta
vb. - (Refl.) A se lega, a contracta o casatorie. - A lega prin logodna pe cineva. Sl. "a se intelege, a trata ceva" (Miklosich, 28; Miklosich, 339; Cihac, II, 175), cu asimilarea vocalei atone , cf. rus. "invoiala". Roesler 572 deriva in mod echivoc acest cuvint din gr. ????????? "a promite". - Der. s.f. (calitate de logodnic, perioada de timp cit doi tineri sint logoditi), cf. sl. "potrivit, convenabil", cuvint ce se foloseste in Munt., Mold. si Trans. de E. (ALR, II, 158); s.m. (tinar logodit); , s.f. (fata logodita); , s.f. (inv., logodnica); s.m. (inv., logodnic); s.f. (inv., logodna).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*logodi
vb. - (Refl.) A se lua la cearta, a se ciorovai. - (Refl.) A se dusmani, a se invrajbi. - A dojeni, a mustra. - A critica. - A pedepsi. - (Refl., inv.) A se invata minte. - Mr. megl. , istr. Lat. "a certa" (Puscariu 347; Candrea-Dens., 321; REW 1840; Densusianu, II, 18; DAR); cf. alb. (Meyer 220), v. it. , sard. - Der. s.f. (cearta, conflict, incaierare; mustrare; pedeapsa), deverbal; adj. (gilcevitor, artagos); adj. (care cearta, mustrator); s.m. (certaret, gilcevitor; impricinat, parte dintr-un proces). ar putea fi o formatie anterioara rom., deoarece ii corespunde alb. (Philippide, II, 636).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*certa
vb. refl. - A se obisnui, a se familiariza. - Var. Origine necunoscuta. Se foloseste in Trans. de Nord.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cunti
vb. refl. - A se petrece, a se produce, a avea loc. - A se ivi prilejul, a se nimeri. - A se afla intimplator. Origine incerta. Se considera in general der. din lat. , de la "spatiu desenat ideal pe cer de prezicator" (Sulica, Brasov 1900, 77; Puscariu 884; DAR; Rosetti, I, 168; Puscariu 356). Acel era, deci, spatiul in cadrul caruia prezicatorul isi facea observatiile, si de aici Se presupune ca zborul pasarilor care intrau in arata ceea ce avea sa se intimple, de unde vb. . Aceasta explicatie nu este cu desavirsire imposibila; ne este insa greu sa admitem ca sensul de "intimplare, hazard" tocmai pentru acele evenimente care fusesera prezise si anuntate de augur. Dosoftei (sec. XVII) foloseste o singura data acest vb. cu un sens foarte special: , "surprinzindu-l (sau coplesindu-l) o boala in mijlocul drumului". Dosoftei este un scriitor la care apar din belsug improprietatile; daca aceasta n-ar fi una din ele, s-ar putea presupune ca provine efectiv din lat. , dar nu din limbajul tehnic al augurilor, ci din sensul sau etimologic, care pare a fi cel al unui dim. al lui , ca in ; in acest caz, sensul primitiv al lui trebuie sa fi fost cel de "a se petrece, a se produce cu timpul". Der. de la lat. (Cretu 339) sau de la (Koerting 5065; Byhan 32), nu pare posibila. Der. s.f. (hazard; ceea ce se intimpla, fapt, eveniment, accident; aventura; circumstanta); adj. (incidental, accidental).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*intimpla
vb. refl. - A se pipernici, a se sfriji, a se atrofia. - Var. Sl. "a dispretui" sau "a observa" (Tiktin). Probabil de aici , adj. (sfrijit), literal "vrednic de dispretuit din cauza micimii, abia vizibil"; vb., care se foloseste mai putin, pare sa se fi format dupa adj.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*prizari
vb. refl. - A se plictisi, a se satura. Sl. (DAR). Sec. XVI, inv. Pare un imprumut literar, fara circulatie.(by 1W1S1e9r10g3i3o)*gunosi
vb. refl. - A se prinde, a se lipi. Lat. (DAR; REW 363), cf. it. , fr. , sp. , port. (toate cuv. romanice sint formatii neol.). Limba lit. prefera forma simpla , cu acelasi sens, dar in limba pop. are o circulatie intensa. Este dublet al lui , vb., din fr. , de unde si , s.f.; , s.n.; s.m. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*alega
vb. refl. - A se razvrati, a se rascula. - Var. Pol. "ridicare, rascoala" (Cihac, II, 316), "a se rascula", cf. rut. , rus. - Der. , s.m. (rebel); adj. (rebel); s.f. (rascoala). Toate aceste cuvinte sint inv., sec. XVII-XVIII.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rocosi
vb. refl. - A se simti jignit, a se supara. - Var. Ngr. ???????, aorist ???????? (Graur, IV, 108; Galdi 227); in var. este evidenta incrucisarea cu fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*pichirisi
vb. refl. - A se strica. - A muri. Bg. "a se consuma" (DAR), cf. sl. (Tiktin).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*izidi
vb. - (Refl.) A se stringe, a se zgirci, a se boti, a se plisa. - A spicui, a culege spicele cazute. - Var. Mold. Sl. "a stringe", cu suf. Ultima var. s-a contaminat cu sl. "culegere", "strugure necules", sb. "a spicui". Explicatia din rom. numai pentru ultimul etimon (Miklosich, 34; Cihac, II, 272), este insuficienta. - Der. , s.f. (Mold., stirpitura, lepadatura; pleava de cinepa). Cf. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*pogirci
vb. refl. - A slabi, a se usca. - Var. Creatie expresiva, cf. La origine ar putea fi sl. , f. si , vb. (Banat, a suci, a schimba), cf. Scriban; dar tratamentul expresiv este evident.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ogirji
vb. refl. - A sta intins, a se lungi. - A se calma, a-si reveni. Mag. (Scriban). In Banat si Olt.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*rabuni
vb. refl. - A strica gustul unei mincari, a irita, a strepezi dintii. A se dezgusta, a se incrunta. - A se supara, a se bosumfla. - Var. Origine indoielnica. Trebuie sa aiba legatura cu sb. "a ride sarcastic" (Scriban), bg. "a-si arata coltii" (Candrea), bg. "a lua un medicament", rus. (Rosetti, 28); dar baza comuna a acestor cuvinte nu este clara. Oricum, nu e posibila der. din sl. "a ascuti" (Cihac, II, 235), nici din lat. (Capidan, III, 762). Der. s.f. (Mold., dezgust); adj. (Mold., inv., groaznic).(by 3W4S12e12r5g6i14o)*oteri
vb. refl. - A usca la soare sau la vint. - Var. Sb. "a se stringe" (Candrea). - Der. s.f. (actiunea de a usca). Legatura cu sl. "uscat" (Cihac, II, 327) este improbabila.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sbici
vb. refl. - A vorbi, a avea legaturi de dragoste. Mag. "a incurca" (Draganu, VI, 293). In Trans.(by 15W15S9e9r2g3i3o)*incujlui
vb. refl. - (Banat) A se mucegai, (despre lichide) a face floare. Origine necunoscuta.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*pascavi
vb. refl. - (Cu pron. in dat.) A se i nazari cuiva, a-i trece prin minte. - A se produce, a se intimpla, a se ivi. - (Tranz.) A produce, a provoca. Sl. "a dori", prin intermediul bg. "am chef de" (Candrea; DAR; cf. Cihac, II, 149). Este gresita parerea lui Tiktin, care pleaca de la > "a aprinde".(by 15W8S8e2r2g10i11o)*isca
vb. refl. - Despre cereale, a fermenta. Sl. (Tiktin; DAR), cf. sb. rus. Cf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*izgori
vb. Refl. (Despre doua silabe invecinate) A se reduce la o singura emisiune vocalica (vocala sau diftong). - Din lat. (dupa ).(by 15W1S9e9r2g3i3o)*contrage
vb. refl. - Despre fructe, a se strica. - Var. Formatie expresiva. Este rezultatul normal al lui > , pe baza lui cu expresiv, ca in etc. Giuglea, 6 si REW 2136 presupun un lat. "a curba", putin probabil si insuficient pentru a explica semantismul; cf. impotriva acestei pareri Iordan, II, 172 si Graur, V, 94. Graur, V, 142, pleaca de la tig. "moale" (cf. impotriva Pascu, VIII, 184) si Scriban din lat. , imposibil din punct de vedere fonetic.(by 13W7S7e1r1g9i10o)*coflesi
vb. refl., ind. prez. 1 sg. , 2 sg. , 1 pl. , 2 pl. , 3 pl. ; conj. prez. 3 ; ger. ; part. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*abtine
vb. refl., ind. prez. 3 sg. , imperf. 3 sg. ; conj. prez. 3 $sa se baloseasca(by 8W1S2e10r10g4i4o)*balosi
vb. refl. - (Mold.) A-si pierde rabdarea, a se agita. - A se plinge. Rut. "a se nelinisti" (DAR).(by 13W13S13e7r7g15i15o)*frasui
vb. refl. - (Olt.) A se cosi la picioare (despre animale de calarie). Sb. "a lovi (rufele pentru a le spala)". Dupa Scriban, din sb. "a masura". Poate relationat cu , adj. (Munt., greoi, amortit); adj. (Munt., greoi, amortit), pe care Cihac, II, 192, il lega de sl. "mort".(by 14W14S7e7r1g1i9o)*meria
vb. - (Refl., Trans) A se bosumfla. - A slabi, a da drumul. - A extenua, a obosi, a epuiza. - Var. Origine expresiva. Primul sens indica prezenta sl. "buza"; dar tratamentul var. se explica numai printr-o interpretare expresiva (cf. Candrea, Scriban). Dupa Cihac, II, 89, din sl. dificil din punct de vedere semantic. Philippide, 140, interpreteaza pe ca REW 2941 (dupa Puscariu) il explica pe prin lat. ; si Cihac, II, 93, interpreteaza var. trans. prin pol. "a schiopata". Der. , adj. (despre buze sau urechi; cazut; suparat; imbufnat); (var. ), s.f. (gloaba, mirtoaga; dare, bir; femeie rotofeie, durdulie), pentru a carui evolutie semantica cf. ; , s.m. (perceptor, stringator de dari). Dupa Candrea si Scriban, s-ar explica prin mag. "femeie inalta". Graur, II, 145, pleaca de la tig. "futuere", si in IV, 77, de la tc. "femeie grasa"; ipoteza putin probabila, deoarece cuvintul circula numai in Mold. si Trans., unde imprumuturile din tc. sint rare, si fiindca nu tine seama de celelalte sensuri ale cuvintului rom.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*dabalaza
vb. refl. - (Trans.) A vedea de, a avea grija. - (Inv.) A considera, a se indoi, a crede, a socoti. - A fi uimit, a se minuna. - Var. (Mold.) Mr. megl. , istr. Lat. , forma vulgara in loc de (Puscariu 1094; Candrea-Dens., 1137; REW 5603), cf. it. prov., cat., sp., port. fr. alb. (Philippide, II, 648). Ipoteza dupa care forma reflexiva din rom. se datoreaza unei incrucisari cu sl. (Puscariu, 277) este inutila, cf. sp. Explicatia lui pornind de la un lat. (Graur, V, 70) este dubioasa. - Der. s.n. (rar, uimire, mirare); s.n. (Olt., Trans., mirare, uimire), probabil datorita confuziei cu "mostenire"; s.f. (Trans., mirare, uimire).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*mira
vb. refl. - (Trans., Olt.) A iesi, a aparea, a se produce. Origine suspecta. Pare legat de sb. (Candrea; Scriban).(by 1W1S9e10r3g3i11o)*nastimi
vb. (reg.) a baltaci, a (se) balti. $(Apa de ploaie ... pe ogor.)(Afacerile ....)(Viata orasului ....)$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*stagna
vb. (reg.) a bucateli, a bucati, a rupturi. $(De ce-ai ... in halul asta carnea?)im-parti$.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*imbucatati
vb. (reg.) a hutupi, (prin Transilv.) a huzdupa, a sovalca, (fam.) a imbuca. $(... cu multa pofta.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*infuleca
vb. (reg.) a inrodi. $(O planta care ....)(Pomul ... multe mere.)(O regiune care ... multe grane.)$(by 6W14S14e8r8g8i1o)*rodi
vb. (reg.) a jimui, a ramui, a ratui, a ruciuli, a rujmuli, (Munt.) a tefui. $(Porcul ....)$(by 10W10S3e4r12g12i5o)*rama
vb. (reg.) a malterezi, (Ban.) a driscui, (Transilv. si Ban.) a maltari, (Maram.) a maltarui, (Transilv.) a vacali. $(A ... un perete.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tencui
vb. (reg.) a mezdri. $(Un animal care ... hrana.)(Covorul s-a ....)ponosi(Nu-ti mai ... unghiile.)(Moliile au ... haina.)atacaeroda(Apa ... malul.)(Ma ... pantofii.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*roade
vb. (reg.) a minciuna, (prin Transilv.) a prevesti, a strajui, (prin vestul Munt.) a suli. $(A ... o haina.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*insaila
vb. (reg.) a murseca, a valcezi. $(L-a ... in bataie.)(S-a ... la fata.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*invineti
vb. (reg.) a noroci, (prin Maram.) a salutari, (inv.) a saruta. $(L-a ... la intalnire.)$(by 8W1S1e10r10g3i3o)*saluta
vb. (reg.) a palmalui, a palmi, (Mold.) a lepsi, (prin Mold. si Transilv.) a slepcui, (fig.) a carpi, (pop. fig.) a fatui. $(De ce ma ...?)$(by 5W5S13e13r7g7i15o)*palmui
vb. (reg.) a sagni, (inv.) a pecetlui, a semna. $(A ... un animal domestic.)stig-matizadezaproba$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*infiera
vb. (reg.) a salta, (Transilv.) a tutula. $(A ... un copil mic pentru a-l adormi.)(Se ... in gradina.)(Ii ... in scran-ciob.)balansabalabani$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*legana
vb. (reg.) a se cracana. $(Ramuri care se ....)(Drumuri care se ....)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*bifurca
vb. (reg.) a se incardosa, a se incardui. $(Cum te-ai putut ... cu el?)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*inhaita
vb. (reg.) a se ogari, a se ogarji, a se pieuci, a zalezi, (inv.) a marsavi, a ostampi, (fam.) a se jigari, a se sfriji. $(X a ... foarte mult.)(A ... la fata.)debilitalargidestindecoboriatenua(Boala ....)scuti$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*slabi
vb. (reg.) a se orjoveni, a se zgreptana, (Olt.) a se zgamai. $(Se ... la ureche.)$(by 13W13S13e7r7g15i1o)*scarpina
vb. (reg.) a se pargai, a se pargalui, a se pargavi. $(Fructele s-au ....)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pargui
vb. (reg.) a (se) sparge. $(S-a ... zapada.)dizolva(A ... un metal.)(A ... o planta textila.)$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*topi
vb. (reg.) a (se) stiobalcai, (Mold.) a (se) linciuri, (prin Munt.) a (se) talbacai. $(Se ... toata ziua la rau.) $(by 9W2S3e11r11g4i5o)*balaci
vb. (reg.) a (se) stirboci. $(E batran, a ... tare.)(S-a ... un pahar din serviciu.)(Cutitul s-a ....)$(by 13W13S6e7r7g15i1o)*stirbi
vb. (reg.) a (se) subtira. $(A ... un obiect, un far.)(Se ... la un capat.)dilua(Isi ... glasul.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*subtia
vb. (reg.) a (se) tocmi, (Transilv.) a (se) credinti, a (se) incredinta, (inv.) a (se) aravonisi, a (se) fidanta, a (se) jurui. $(Tinerii s-au ....)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*logodi
vb. (reg.) a sitivi, (Mold. si Transilv.) a (se) stiri, (fig.) a se dogi, a se hodorogi. $(Ai ... de tot; i-a ... glasul.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ragusi
vb. (reg., mai ales in Transilv.) a (se) la. $(S-a ... pe corp.)(A ... rufele cu lesie.)(Marea ... tarmul.) $(by 15W9S9e2r3g11i11o)*spala
vb. (sil. ), (a gandi) ind. prez. 1 sg. 3 sg. si pl. (a rasfrange, a oglindi) ind. prez. 3 sg. si pl. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*reflecta
vb. tr. A acorda o recompensA?, o favoare. a?? (fig.) a atribui cuiva ceva. -Din fr. , lat. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*gratifica
vb. tr. A aplica un strat de gumA? sau de cauciuc pe suprafata unui obiect. A aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mA?rci postale etc. -DupA? fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*guma
vb. tr. A decupa o tablA? cu ajutorul unui poanson, cu care se dau gA?uri alA?turate dea??a lungul unui contur. -Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*grinota
vb. tr. A incA?rca o proprietate cu ipoteci, un buget cu cheltuieli. (fig.) A impovA?ra. -Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*greva
vb. tr. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul). (dupa fr. enclaver)(by 4W5S13e13r7g7i15o)*vb
vb. tr. A marca gradele, a impA?rti in grade. (mil.) A acorda (cuiva) un grad; a gradua. A mA?ri sau a micsora treptat; a nuanta. -Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*grada
vb. (Trans.) A bate, a face praf. - Var. (Mold.) Mag. "a umfla" (Candrea); dupa Scriban, in legatura cu sl. "a saruta, a mingiia", care pare mai putin probabil. Var. mold. a primit un suf. expresiv Der. s.f. (Trans., in expresia , a pedepsi aspru), deverbal in care a putut influenta "toba" sau .(by 4W12S13e13r6g6i15o)*dobza
vb. - (Trans.) A cistiga, a profita. - Var. Mag. (Cihac, II, 515). - Der. s.n. (Trans., cistig, profit, utilitate), din mag. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mirui
vb. - (Trans.) A creste, a ingriji. - (Refl., rar) A se ingrji, a se dichisi. - A obtine, a face rost. - A cistiga. - A progresa, a imbunatati. - Mr. s.f. (grija), vb. (a cistiga). Lat. , de la (Puscariu 377; Candrea-Dens., 359; REW 1746; DAR); cf. it. , prov., sp., port. , fr. ; cu evolutie semantica diferita. Pentru evolutia rom., cf. Skok, IX, 216 si v. sard. "a conserva." Der. s.n. (grija; beneficiu; profit, folos); s.f. (inv., grija); adj. (folositor). Sb. , s.f. (pedeapsa); , vb. (a pedepsi), nu par a explica prin rom., cum credea Candrea, 407. Pentru var. mold. , cf. Graur, V, 58.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*cistiga
vb. - (Trans.) A curata pielea de carne. - A razui. - (Despre animale) A roade iarba si frunzele, a coji ramurile. - A se strica, a consuma, a risipi. - Var. Sl. (cr., slov., rus.) "a descarna", din sl. "carne" (Cihac, II, 194; Tiktin; Conev 66), care pare sa se fi confundat cu sl. "membrana" (Berneker, II, 45). - Der. (var. ), s.f. (Trans., cutit, lopata).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*mezdri
vb. - (Trans.) A da cu parul. Mag. (Densusianu, I, 352; Draganu, III, 721; Candrea). - Der. , s.n. (Mold., bat, prajina; facalet), care pare sa presupuna un mag. , paralel cu "bat", din si "bat" (dupa Cihac, II, 192, din sl. "a comprima"; dupa Byhan 319, din sl. "a macina").(by 4W13S13e6r7g15i15o)*melestui
vb. - (Trans.) A face ochii mari, a se holba. Origine necunoscuta. Este greu de admis der. propusa de Densusianu, IV, 388, de la un lat. , de la "convex". Pare mai curind o der. expresiva de la , cu suf. expresiv -. Cuvintul este rar si nu apare in nici un dictionar. In lipsa unor marturii mai explicite, nu inlaturam ipoteza ca ar fi identic cu , var. a cuvintului anterior, si, prin urmare, prost glosat.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*imbalgina
vb. - (Trans.) A face sa se razgindeasca. Origine incerta. Pare a fi un der. de la lat. "a astepta", intensiv de la ; in acest caz ar insemna "a exaspera" sau "a descuraja" pe cineva. Dupa Tiktin, de la un lat. , de la ; dupa Giuglea, II, 49, din lat. . Candrea trece sub tacere etimonul, iar Scriban pare a ignora cuvintul, care este destul de rar.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*desmanta
vb. - (Trans.) A indrepta. - A vindeca, a cicatriza. - Var. Mag. (DAR; Cihac, II, 500). Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*forostui
vb. - (Trans.) A intrece. - (Bucov.) A se ofili. - (Mold.) A tivi, a nu inchide complet. - Var. Lat. , intr-un der. (Candrea). - Der. s.f. (caimac pe laptele fiert; ceata pe ochi), in Trans.(by 5W13S14e14r7g8i1o)*prevesti
vb. - (Trans.) A legana, a balansa. - Var. (Mold.) Creatie expresiva, ca Pare a fi acelasi cuvint ca , vb. (Trans., a fredona). Dupa Cihac, II, 90, din pol. "a legana", ceh. "a legana", iar dupa acelasi autor, II, 495, sensul de "a fredona" se explica prin mag. - Der. , s.n. (Trans., leagan, balansoar); , s.n. (pista), cu numeroase var.: (cf. Iordan, VII, 230).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*daina
vb. - (Trans.) A locui, a trai. Mag. "a se restabili, a se restatornici" (Draganu, IX, 211).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*labadui
vb. - (Trans.) A muia rufele inainte de spalat. - Var. Mag. (Candrea). - Der. , s.n. (ciubar de rufe), din mag. (Galdi, 148); s.f. (butoi, oala mare; Arg., inchisoare, puscarie; varietate de struguri), in loc de , pl. cuvintului anterior (dupa ipoteza improbabila a lui Diculescu, 450, in loc de din gr. ?????????? < ?????? "butoi", si ultimul sens din gr. ????????? < without "albastru-inchis"; dupa Scriban, din sb. "de abur".(by 9W3S3e11r11g5i5o)*pirlui
vb. - (Trans.) A parcurge, a strabate, a veni unul dupa altul. - (Refl.) A se succeda, a alterna, a se inlantui. - Var. , (Trans.) Origine indoielnica. Se considera ca der. al lui "in serie unul dupa altul" (Tiktin; Candrea; Scriban), dar aceasta der. nu pare spontana in rom. (unde mai exista de la si der. verbal ). Totusi ar putea fi un calc lingvistic al carui model nu a fost semnalat. E cuvint modern (sec. XIX). Der. din mag. "ordinea unui proces" (Bogrea, IV, 840) nu pare mai simpla.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*perinda
vb. - (Trans.) A reflecta, a calcula. - Var. Mag. (Lacea, IV, 778). Cuvint rar. Galdi, 114, porneste de la var. si o explica prin mag. - De aici, in Mold., expresia (var. ), cu sensul de "fara socoteala, in exces".(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chemului
vb. - (Trans.) A regreta, a (se) lamenta. - a se simti jignit, a se ofensa. - A avea o parere proasta; a reprosa, a face mustrari. - A-si face o parere, a considera, a socoti. - A presupune, a presimti. - Var. (inv.) a deranja, a supara. Mag. "regret" sau "imi pare rau". (Cihac, II, 478; Berneker 42; DAR; Galdi, 103); cf. A trecut din mag. in cr. , rut. , bg. din Trans. (Miklosich, 119). Der. adj. (suspect; indoielnic); s.f. (repros, suspiciune); adj. (care banuieste, lipsit de incredere).(by 6W7S15e9r9g2i3o)*banui
vb. - (Trans.) A suferi, a patimi. Origine necunoscuta. Der. din lat. "a minca" (Draganu, I, 301; REW 6131), nu pare posibil. Poate expresiv, cf. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*paula
vb. - (Trans.) A vizita, a frecventa. Origine necunoscuta. Poate in loc de (by 6W15S15e8r9g9i2o)*priji
vb. - (Trans. de Nord) A gati prost. Mag. (DAR). - Der. , s.m. (murdarie); , s.f. (terci, pasat).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cotfosi
vb. - (Trans. de V.) A fi, a sta, a ramine. Origine necunoscuta. Cuvint rar, pe care Densusianu, IV, 153, il leaga, cu pusina probabilitate de avest. "a se afla".(by 4W12S12e6r6g14i14o)*sai
vb. - (Trans. de Vest) A urca, a merge in sus. Sl. "in sus" (DAR; Puscariu, 291).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*guri
vb. (Transilv.) a bauna. $(Cainii, lupii ....)striga(... de durere.)vociferarasti$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*urla
vb. (Transilv.) a (se) durdulica, a (se) duriga. $(Roata se ....)tavali(Bolovanii se ... la vale.)prabusi.$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*rostogoli
vb. (Transilv.) a tamanda. (... (rar) a remite. $(... o tranzactie.)(... producerea unui fenomen.)(... rezolvarea unei probleme.)pasuiprelungi(Sa ... pe alta data.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*amana
vb. (Transilv, Maram. si Ban.) a rateri, (inv.) a retrograda, a (se) trage. $(Trupele se ... din fata inamicului.)pleca(S-a ... in mijlocul naturii.)(De ce l-ai ... de la liceu?)scoate$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*retrage
vb. - (Trans., rar) A avea incredere, a incredinta ceva in grija cuiva. - (Refl.) A se increde, a se baza pe cineva. - A proceda cu incredere; a avea curaj pentru a infaptui ceva. Mag. "a se increde" (Cihac, II, 482). - Der. s.f. (incredere); s.f. (incredere).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*bizui
vb. - (Trans. si Mold.) A insela, a momi. - Var. Mag. (Cihac, II, 488; Berneker 135); cf. sb. , rut. - Der. , adj. (inselator); , s.f. (inselaciune, frauda); s.f. (inselaciune); s.n. (inselaciune). Aceleiasi radacini ii apartin s.f. (Trans. de Nord, inselaciune, capcana), din mag. ; , adj. (sarlatan, trisor); , s.m. (Trans., sarlatan, trisor), din mag.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*celui
vb. Tranz. A acoperi suprafata interioara a unui vas, a unei piese etc. de metal cu un strat subtire de cositor pentru a impiedica oxidarea; a spoi. - Din .(by 8W8S2e2r10g11i11o)*cositori
vb. - (Tranz.) A agata, a suspenda de ceva. - (Intranz.) A sta suspendat, a cadea liber in jos. - A se apleca intr-o parte, a se inclina. - A se apleca spre pamint cu toata greutatea (dar fara a se desprinde de un punct fix determinat). - A depinde de cineva sau ceva. - A sovai, a oscila. Origine incerta. Este posibil sa fie vorba de lat. , in compunere cu ; dar evolutia fonetica ar implica mari greutati. Totusi, acceptia etimonului, aceea de "a intoarce" sau "a devia", ar explica intr-un mod satisfacator evolutia semantica, ceea ce nu este cazul pentru celelalte ipoteze prezentate. Pe de alta parte, sensul der. nu poate fi pus in legatura in niciun fel cu vreunul din sensurile actuale ale lui , si se explica numai pe baza unui sens derivat de la , ca rom. fr. Dupa Cihac, II, 476, din mag. "a intinde peste ceva". DAR pleaca de la "maracinis", ipoteza riscanta datorita debilitatii punctului de contact presupus intre cele doua notiuni ( ar fi un cuvint pastoresc, care s-a referit mai intii la lina care raminea agatata in maracinis). Giuglea, III, 1090, pleaca de la un lat. , ipoteza la fel de fantezista ca cea a lui Diculescu, 492, bazata pe , der de la gr. ?????? si acesta din urma de la ?????. In sfirsit, Scriban se gindeste la o posibila legatura cu "cos de nuiele". Der. s.m. (birna de la armatura acoperisului); s.f. (tarc in care se inchid oile pentru a le separa de miei, sau pentru ca sa doarma); adj. (care atirna; agatat; care depinde de ceva); s.f. (atirnare, suspensie; zdreanta); , s.f. (independenta); adj. (independent); s.n. (Trans., balcon, terasa); care pare o formatie regresiva pe baza pl. ; totusi, Cihac, II, 533 si Scriban o explica prin mag. , care pare mai curind imprumutat din rom.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*atirna
vb Tranz. A aplica timbrul legal pe o scrisoare, pe un act oficial etc.; a plati o taxa de timbru. (Despre cantareti) A-si exersa vocea in vederea obtinerii unui timbru placut si bine marcat. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*timbra
vb. Tranz. A dobandi din nou, a redobandi, a recastiga. A utiliza, total sau partial, ceva (deseuri de materiale sau o energie) care altfel s-ar pierde. - Din fr. lat. (by 9W10S10e3r3g12i12o)*recupera
vb. Tranz. A executa, manual sau cu ajutorul unei masini, o fateta oblica la extremitatea unei gauri cilindrice sau la marginea unei suprafete plane, a unei piese, pentru a inlatura muchiile ascutite. A taia oblic muchiile pieselor de metal pentru a fi sudate. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sanfrena
vb. Tranz. A executa un contraatac. (Sport) A da o riposta. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*contraataca
vb. Tranz. A expune, a formula, a manifesta pareri, idei etc. Refl. A reda in cuvinte; a vorbi. - Fr. (lat. lit. ).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*exprima
vb. Tranz. A face sa inceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. A pune capat unui conflict, unor certuri, neintelegeri etc.; a inlatura, a aplana. (Rar) A restabili linistea sufleteasca, a aduce impacarea; a atenua durerea fizica; a linisti, a potoli. - Din fr. it.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*pacifica
vb. Tranz. A frana, a impiedica, a incetini un proces fiziologic, o reactie chimica etc. Refl. A se abtine, a se retine, a se stapani. - Din fr. lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*inhiba
vb. Tranz. A micsora intensitatea unui fenomen, importanta sau gravitatea unui fapt. Refl. - Din fr. , lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*atenua
vb. Tranz. A multiplica un text sau un desen la sapirograf. - Din (by 13W13S7e7r15g15i9o)*sapirografia
vb.Tranz. A opri, a intrerupe, a impiedica o trecere, circulatia, a inchide accesul pe un drum etc. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arata ca este anulat; a anula. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*bara
vb. Tranz. A pardosi o incapere cu parchet ; a pune parchet. A imparti o padure in parchete . - Din fr. (by 4W4S12e12r6g14i15o)*parcheta
vb. Tranz. A primi pe cineva intr-un colectiv cu consimtamantul acestuia. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e3r11g11i12o)*coopta
vb. Tranz. A pune semnatura pe un act semnat in prealabil de un organ ierarhic superior. (dupa fr. ).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*contrasemna
vb. Tranz. A respinge (ceva sau pe cineva), a nu accepta, a nu primi ceva ce ti se ofera. A nu da ceva ce ti se cere, a nu consimti la ceva, a nu voi sa faci ceva. (Construit cu dativul) A se priva de ceva, a renunta la ceva. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*refuza
vb. Tranz. A revoca un ordin, o dispozitie sau o hotarare; a anula. A renunta la un proiect, la un plan, la o vizita etc. stabilite dinainte. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*contramanda
vb. Tranz. A schita, a trasa conturul unui obiect. Tranz. si refl. Fig. A (se) inchega in forme precise; a (se) preciza. - Din .(by 7W7S15e1r9g9i3o)*contura
vb. Tranz. A strecura cu dibacie o aluzie, o idee calomnioasa, rautacioasa. Tranz. si refl. A (se) strecura undeva pe nesimtite; a (se) infiltra. [Pr.: -] - Din fr. lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*insinua
vb. Tranz. A supara sau a surprinde pe cineva in mod neplacut, facand sau spunandu-i ceva care se opune convingerilor, intentiilor sau dorintelor sale. - Din fr.(by 3W4S12e12r13g6i6o)*contraria
vb. Tranz. A supune procesului de cooperativizare. - Din (derivat regresiv)(by 14W14S8e8r1g1i10o)*cooperativiza
vb. Tranz. A transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. Refl. A se transforma in tesut cornos. - Din .(by 4W4S12e13r6g6i14o)*cornifica
vb. Tranz. (Constr.) A deplasa transversal pe distante foarte scurte o portiune dintr-o linie de cale ferata, tablierul unui pod etc. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*ripa
vb. Tranz. (Rar) A discuta in contradictoriu asupra unei probleme de principiu. - Din fr. , lat.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*controversa
vb. Tranz. (Reg.) A taia vita de vie cu cosorul . Fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe suparatoare, a jigni. - Din .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cosori
vb. Tranz. si refl. A comunica, a exprima, a manifesta ganduri sau sentimente prin cuvinte, gesturi etc. - Fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*exterioriza
vb. Tranz. si refl. A (se) include, a (se) ingloba, a (se) incorpora, a (se) armoniza intr-un tot. Tranz. (Mat.) A calcula dintr-o functie data alta functie a carei derivata este functia data. A calcula solutia unei ecuatii diferentiale sau a unei ecuatii cu derivate partiale. - Din fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*integra
vb. Tranz. si refl. A (se) introduce intr-un domeniu de activitate in care nu a lucrat; a da cuiva sau a capata primele cunostinte. Tranz. A face inceputul, a pune bazele unei actiuni, a organiza o miscare, o activitate. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*initia
vb. Tranz. si refl. A (se) misca cand intr-o parte, cand intr-alta; a (se) legana, a (se) hatana, a pendula. Tranz. A face egale, a echilibra partile unei balante , ale unui cont etc. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*balansa
vb. Tranz. si refl. A (se) umfla, a (se) rotunji ca un balon. A i se umfla sau a face sa i se umfle cuiva abdomenul din cauza gazelor de fermentatie din intestine. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*balona
vb. tr. A sA?pa in piatrA?, lemn, metal etc. litere sau figuri, in special pentru a obtine un cliseu grafic. -Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*grava
vb. tr. A suspenda executarea pedepsei unui condamnat sau a o comuta in alta mai usoarA?. -Din fr. , it. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*gratia
vb. tr. A transforma in granule un material dur sau pulverulent. a?? a presa nutreturi combinate in prezenta aburului, apei sau a melasei, in vederea obtinerii unui produs sub formA? de granule. A reuni prin rostogolire sau a aglomera particulele unui minereu pulverulent in bucA?ti sferoidale sau cilindrice. -Din fr. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*granula
vb. tr., refl. A face sA?a??si insuseascA?, aa??si insusi limba, obiceiurile grecilor; a (se) asimila grecilor. -Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*greciza
vb. tr., refl. (despre motoare, organe de motor) A (se) bloca in timpul functionA?rii din cauza unei ungeri defectuoase, a unei rA?ciri insuficiente etc. refl. A se imbolnA?vi de gripA?. -Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*gripa
vb. tr., refl. (fam.) A (se) ameti de bA?uturA?, a (se) imbA?ta (usor). -Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*griza
vb. v. a accepta, a admite, a concepe, a permite, a rabda, a suferi, a suporta, a tolera, (inv. si reg.) a pristani, (inv.) a obicni, a volnici, (fig. fam.) a inghiti. $(Nu pot ... una ca asta.)indreptatiprilejuipermiteasteptapasuipermite$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ingadui
vb. v. a accepta, a admite, a se invoi, a primi, a voi, a vrea. $(... sa fii sotia mea?)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*consimti
vb. v. a accepta, a primi. $(L-a ... la club.)consimti.(Pana la urma a ... ca asa este.)ingadui. (Cum poti ... una ca asta?)impartasi.presupune$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*admite
vb. v. a achizitiona, a furniza, a livra, (inv.) a teslimarisi, a teslimatisi. $(A ... cuiva o marfa.)(Am ... cu greu biletele.)(A ... ceva cu truda.)daros-tui$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*procura
vb. v. a acorda, a atribui, a da, a decerna, (inv. rar) a deferi. $(A ... cuiva un titlu.)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*conferi
vb. v. a ademeni, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a tenta, (inv.) a aromi, a napastui, (fig.) a imbia. $(Perspectiva il ....)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*amagi
vb. v. a afecta, a durea, a indurera, a mahni, (inv.) a dosadi, (fig.) a rani. $(Ma ... ce-mi spui.)posomori$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*intrista
vb. v. a afla, a descoperi, (rar) a banui. $(Ai ... ce-am vrut sa spun.)banui(A ... o cimilitura.)(A ... viitorul cuiva.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ghici
vb. v. a afunda, (reg.) a acufunda. $(A ... un obiect intr-un lichid.)infunda(Isi ... fruntea in palme.)$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*cufunda
vb. v. a ajuta, a avantaja, a sluji. $(Norocul, intamplarea l-a ....)(Sa iubim pana ce Amor ne ....)partini$.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*favoriza
vb. v. a alcatui, a crea, a desemna, a forma, a institui, a infiinta, a numi, a organiza, a stabili, (inv.) a tocmi. $(A ... o comisie.)infiinta(Acest capitol ... partea esentiala a lucrarii.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*constitui
vb. v. a alipi, a anexa, a incorpora, (inv.) a intrupa, a lipi. $(... un teritoriu strain.)(M-am ... mult de acest copil.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*atasa
vb. v. a altera, a contraface, a deforma, a escamota, a falsifica, a maslui, a mistifica, a rastalmaci, (fig.) a silui, (inv. fig.) a sminti, a stramba. $(... sensul, adevarul celor spuse de cineva.)$(by 13W6S6e14r15g15i8o)*denatura
vb. v. a analiza, a cerceta, a masura, a observa, a scruta, a studia, a urmari, (pop.) a iscodi, (inv. si reg.) a oglindi, (inv.) a cerca, a ispiti. $(Il ... cu atentie.)cautacercetavedeasondaascultaconsulta$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*examina
vb. v. a aparea, a se arata, a pica, (inv. si reg.) a se scociori, (inv.) a se sfeti. $(Chiar atunci s-a ... si el.)infatisa(Un zambet s-a ... pe fata lui.)(Campia se ... in toata splendoarea ei.)(S-a ... iarba.)rasari(Se ... zorile.)facestarniproduce(S-a ... o epidemie.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ivi
vb. v. a apela, a cere, a solicita, (Transilv.) a suruclui. $(... la ajutorul lui.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*recurge
vb. v. a apuca, a prinde, (inv. si reg.) a sprijini, (prin Transilv.) a agamba. $(... copilul in brate.)rapiasezascoateimbracacumparaimprumutacontractaconfiscafuracuceriincasa(A ... un pasaj din ...)ridicaapucacoti(Se da jos si se ... dupa car.)transportaangajaprimiobtineservitrata$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*lua
vb. v. a apuca. $(L-a ... in brate.)contine(Vechea Galie ... si Belgia de astazi.)(Cartea ... ilustratii.)contine(MAT.)(4 in 8 se ... de doua ori.)(Vasul ... 4 litri.)incapea. (Haina nu-l mai ....)(Cat ... cu ochii, cu privirea.)cop-lesirazbi(L-a ... setea.)(L-a ... ameteala.)trece$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cuprinde
vb. v. a aranja, a potrivi, a repara, (pop. si fam.) a mesteri. $(A ... un instrument de masura.)comandadirija$.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*regla
vb. v. a aranja, a pregati. (... a (se) pregati, (inv. si reg.) a (se) griji. $(A ... totul.)gatiinvatamedita(Tocmai se ... sa ia cuvantul.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*prepara
vb. v. a aranja, a reglementa, a stabili, (rar) a regula, (inv.) a regularisi. $(Si-a ... situatia neclara.)(Si-a ... niste treburi.)instituiharazi(Asa a ... Dumnezeu.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*orandui
vb. v. a arata, a infatisa, a reda. $(Ce ... acest tablou?)ilustrasimboliza(Inorogul ... moartea.)(Ce ... acest semn?)personificareflecta. (Un roman care ... realitatea.)marcaconstituiredaimagina(Ce se ... asta-seara la teatru?)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*reprezenta
vb. v. a arunca, a repezi, a zvarli, (inv. si reg.) a napusti. $(A ... donita dupa el.)(... toate paharele de pe masa.)(... pe foc caietele.)proiecta(... o piatra la distanta.)(... sageti.)$ a arunca, (Bucov.) a hati. (... v. v. v.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*azvarli
vb. v. a aservi, a inrobi, a robi, a subjuga, (fig.) a infeuda, a ingenunchea. $(A ... un popor strain)cedapreda(A fost ... ani intregi la un regim sever.)conforma(Se ... superiorilor.)smeridestinaexpune$.(by 1W2S2e10r11g4i4o)*supune
vb. v. a ataca, a distruge, a strica, a zdruncina, (fig.) a ruina. $(Aceste eforturi i-au ... sanatatea.)(... intereselor lor.)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*vatama
vb. v. a audia, a urmari. $(... cu atentie expunerea.)audia(... un elev.)(MED.)(Medicul ... cu stetoscopul.)(Cine nu ... de cuvant o pateste.)conformaindeplini$.(by 8W8S2e2r11g4i4o)*asculta
vb. v. a autoriza, a ingadui, a justifica, a permite, (livr.) a indritui, (inv. fig.) a intemeia. $(Aceasta imprejurare ne ... sa tragem unele concluzii.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*indreptati
vb. v. a avea, a castiga, a dobandi, a incasa, a obtine, a primi. $(... 5 000 de lei de la mine daca ...)obtinedobandicontracta$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*capata
vb. v. a baga, a introduce, a pune. $(... vinul in damigeana, gaina in traista.)(... ata prin urechea acului.)(S-a ... in spartura din zid.)infigeindesaimbulziinchideamesteca(S-a ... argat la un mosier.)investi$.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*vari
vb. v. a baga, a pune, a vari. $(... vinul in damigeana.)(... ata prin urechea acului.)(S-a ... in spartura din zid.)ingloba(A$ ... o v. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*introduce
vb. v. a balmaji, a baigui, a barai, a bodogani, a bolborosi, a bombani, a boscorodi, a indruga, a ingaima, a ingana, a marai, a molfai, a mormai, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondani, a mogorogi, a mondani, a mormoti, a morocani, a slomni, a tolocani, (Ban.) a patcai, (prin Olt.) a sondoroi. $(Ce tot ... acolo?)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*gangavi
vb. v. a binecuvanta, a glorifica, a lauda, a mari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, (rar) a ferici. $(Sa ... ziua de fata.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*preamari
vb. v. a cadea, a se darama, a se narui, a pica, a se pravali, a se surpa, (reg.) a se imburda. $(S-a ... casa pe el.)(S-a ... un mal.)cadea(S-a ... in prapastie.)dobori(Apa se ... de la inaltime, formand o cascada.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*prabusi
vb. v. a calcula, a potrivi, a socoti. $(A ... ceva din ochi.)(A ... un spectacol bun.)(I-a ... cum se cuvine.)considera(A ... favorabil proiectul.)$(by 9W9S3e3r3g11i12o)*aprecia
vb. v. a cali, (reg.) a panzui. $(A ... taisul unui instrument metalic.)$(by 7W8S1e1r2g10i10o)*oteli
vb. v. a ceda, a se frange. $(Materialul s-a ... la presiune.)plesnispargezdrentuisfasia.spintecafracturaculegedespartidesface$.(by 8W8S1e2r2g10i10o)*rupe
vb. v. a cere, (inv. si pop.) a apuca. $(... cuiva banii imprumutati.)vreasustine(Nu ... sa fie un geniu.)necesita$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pretinde
vb. v. a chema, a reaminti, a rechema, a redestepta. $(A ... ceva in memorie.)aminti(Cate nu-mi ... acele zile!)(A ... intreaga scena intamplata.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*evoca
vb. v. a chibzui, a judeca, a socoti, (inv. si reg.) a samalui, (fig.) a cantari, a cumpani, a dramui. $(Sa ... cum e mai bine.)consideraconcepeinventabanui$.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*gandi
vb. v. a chibzui, a (se) gandi, a socoti, (inv. si reg.) a samalui, (fig.) a cantari, cumpani, a dramui. $(Sa ... cum e mai bine.)considera(JUR.)(S-au ... pentru o succesiune.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*judeca
vb. v. a clatina, a hatai, a hatana, a hodorogi, a hurduca, a hurducai, a hurui, a scutura, a zdroncani, a zdruncina, a zgudui, (reg.) a balabani, (Mold.) a dragai, (Ban.) a zducni.$ (Caruta l-a ... zdravan.)(Il ... zdravan ca sa se scoale.)smuci$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*zgaltai
vb. v. a coase, a prinde, a tese, (Transilv.) a stopoli, (Mold.) a tarai. $(I-a ... ciorapul.)(... un obiect spart.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*carpi
vb. v. a comanda. (... a se intampla, (reg.) a se da. $(Asa ceva nu s-a mai ....)(Asa ceva n-am ....)(S-a ... incoltit de creditori.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pomeni
vb. v. a compensa, a despagubi, (inv. si pop.) a multumi, (prin Transilv.) a potoli, (inv.) a dezdauna. $(L-a ... pentru paguba suferita.)rascumparapedepsi$.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*rasplati
vb. v. a comunica. $(A ... ziaristilor ...)sustine(Presedintele ... deschisa sedinta.)destainuimarturisirecunoaste(Se ... in favoarea proiectului.)proclamaapareaizbucni$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*declara
vb. v. a concentra, a reduce, a rezuma, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. $(A ... o expunere.)abrevia$.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*prescurta
vb. v. a consemna, a inregistra, a preciza, a specifica. $(Cronica ... acest eveniment.)indicaprevedea$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*mentiona
vb. v. a consemna, a inscrie, a insemna, a nota, a scrie, a trece, (inv.) a notifica, a semna. $(... intr-un caiet cheltuielile zilnice.)inmatriculamentiona(A$ ... o v. a arata, a indica, a marca. $(Termometrul ... o temperatura inalta.)perceperepurta$.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*inregistra
vb. v. a considera, a gasi, a socoti, a vedea. $(Aceasta circumstanta o ... de bun augur.)(Se ... inteligent.)banui(... ca vom pleca in doua zile.)astepta.pareasperaincrede$.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*crede
vb. v. a conteni, a inceta, a (se) opri, a parasi. $(Au ... lucrul in semn de protest.)suspenda(S-a ... din mancat.)curma(Scuza-ma ca te ....)(A ... tacerea.)opri(Cantecul s-a ... brusc.)(I s-a ... respiratia de emotie.)(Liniile se ... in acel punct.)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*intrerupe
vb. v. a corecta, a corija, a imbunatati, a indrepta, a retusa, (fig.) a repara. $(Si-a ... dictiunea.)$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*rectifica
vb. v. a corecta, a imbunatati, a indrepta, a rectifica, a retusa, (fig.) a repara. $(Si-a ... dictiunea.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*corija
vb. v. a cutreiera, a merge, a strabate, a umbla. $(A ... prin munti si vai.)calatori(... prin poieni.)hoinari$. a cutreiera, a se duce. (... (by 9W2S3e11r11g5i5o)*colinda
vb. v. a da, (inv. si reg.) a prumuta, (inv.) a aprumuta, a scumpara. $(Cat vrei sa-ti ...?)(S-a ... cu o suma mica.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*imprumuta
vb. v. a da. $(Isi ... reciproc buchete de flori.)darui(A ... ceva spre vanzare.)(Cat ... pe marfa mea?)(Valea Oltului ... privelisti minunate.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*oferi
vb. v. a declara, a recunoaste. $(Si-a ... crima.)destainuispovedi(BIS.)(S-a ... preotului.)confirma(Pana la urma a ... ca asa este.)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*marturisi
vb. v. a deconspira, a destainui, a dezvalui. $(A ... intreaga afacere.)$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*divulga
vb. v. a depasi, a trece. $(Greutatea pachetului ... 10 kg.)(Iubirea ... toate celelalte sentimente.)(Il ... prin inteligenta.)birui(SPORT)(A ... la puncte pe adversar.)(Si-a ... toti partenerii.)(Aceste sarcini ... puterile lui.)lupta(Cine se ... cu mine?)in-talni$.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*intrece
vb. v. a depune, a inainta, a inmana, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a baga. $(I-a ... intreaga documentatie.)(A ... ceva cuiva.)depune(MIL.)(S-au ... inamicului.)(Il ... pe cineva dusmanului.)capitula(MIL.)(Au ... cetatea.)(Hotul s-a ...)(A ... o anumita disciplina.)$(by 4W12S13e6r6g7i15o)*preda
vb. v. a deriva, a proveni, (pop.) a se trage. $(Multe consecinte ... de aici.)(De aici nu ... ca ...)subintelege(Prostia lui ... de acolo ca...)$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*rezulta
vb. v. a descoji, a jupui, (rar) a despuia, (reg.) a scortali, (prin Transilv.) a mazga. $(... trunchiul unui arbore.)descuama(Pe-retii s-au ....)$(by 12W5S6e14r14g7i8o)*coji
vb. v. a descreste, a se micsora, a se reduce, a scadea, a se scurta. $(Toamna, ziua se ....)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*mici
vb. v. a desela, a speti, (Munt. si Transilv.) a daula, (fig.) a deznoda. $(A ... un cal.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*istovi
vb. v. a desfiinta, a distruge, a lichida, a nimici, (fig.) a topi. $(A ... pur si simplu totul in cale.)masacranimicimuri(Bautura l-a ....)mistui(Ploaia a ... recolta.)cheltui$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*prapadi
vb. v. a desfiinta, a distruge, a lichida, a prapadi, (fig.) a topi. $(Au ... pur si simplu totul in calea lor.)masacra(I-a ...pe dusmani.)(Au ... cetatea dusmana.)mistui(Ploaia a ... recolta.)(I-a ... toate visurile.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*nimici
vb. v. a despica. $(I-a ... pantecele.)(A ... lemne pentru foc.)(Plugul ... brazde adanci.)(Isi ... hainele si-si smulgea parul.)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*spinteca
vb. v. a destina, a face, a harazi, a meni, a sorti, a ursi. $(Sunt ... sa fie fericiti.)$(by 10W11S4e4r12g13i6o)*predestina
vb. v. a determina, a imprima, a impune. $(A ... unui mobil o miscare.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*impulsiona
vb. v. a detine, a poseda, a purta. $(... numele de ...)capatacontinecantaricompunedetinetinepurta(... cele mai bune sentimente pentru ...)sti(... cine sa m-ajute.)(..., in sfarsit, un ceas tihnit.)simtitrebui$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*avea
vb. v. a dezlega. $(Preotul il ... de pacate.)(A ... pacatele, faradelegile cuiva.)scuza$.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*ierta
vb. v. a dezvolta, a emana, a emite, a produce, a radia. $(O sursa care ... caldura.)desfacedeblocadescotorosi$.(by 5W5S13e14r14g7i8o)*degaja
vb. v. a disparea, a se pierde, (reg.) a se prapadi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. $(A ... in noapte.)muricadeaapunerisipidispareasfarsi.$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*pieri
vb. v. a distruge, a nimici, a prapadi. $(Revarsarea a ... totul in calea ei.)ardeascunde$.(by 11W4S5e13r13g13i7o)*mistui
vb. v. a diviza, a imparti, a segmenta. $(A ... o fraza in propozitii.)$(by 9W2S2e10r11g4i4o)*fragmenta
vb. v. a dobandi, a procura, (prin Transilv.) a insama. $(A ... cele necesare.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*agonisi
vb. v. a domina, a prevala, (inv.) a predomni. $(Optimismul ... la el asupra pesimismului.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*predomina
vb. v. a domoli, a infrana, a linisti. $(A ... un cal.)(Te rog sa-i mai ..., sunt prea zburdalnici!)$(by 7W1S1e1r9g10i3o)*struni
vb. v. a dota, (inv. si pop.) a darui. $(A ... o fata de maritat.)(Natura l-a ... cu insusiri alese.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*inzestra
vb. v. a dovedi, a indica, a proba, (fig.) a marca. $(Cursul evenimentelor ... o cotitura.)manifesta (Si-a ... temeinic ideile.)(A ... o teorema.)(Masele ....)(Si-a ... din plin cunostintele.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*demonstra
vb. v. a duce, a indura, a rabda, a suferi. $(El a ... tot greul.)suferi(A ... o condamnare.)ingadui(Nu-l poate ....)$ a tolera, (prin Transilv. si prin Ban.) a pristui. (... (by 6W15S15e8r9g2i2o)*suporta
vb. v. a efectua, a executa, a face, a implini, a indeplini, a infaptui, a savarsi, (inv. si pop.) a plini. a infaptui, (pop.) a ispravi. a efectua, a executa, a face, a fauri, a infaptui, a savarsi. ~ o v. a se desavarsi. v. v. v. aduce. v. ajunge. v. a se infaptui, a se produce. v. a obtine, (pop.) a cunoaste, a vedea. a implini, a indeplini, a satisface, (inv.) a plini, (rar fig.) a satura. a se implini, a se indeplini, a se infaptui, (pop.) a se intampla, (inv. si reg.) a se plini. v.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*realiza
vb. v. a elimina, a indeparta, a inlatura. v. (inv. si reg.) a cura, (Transilv.) a tagasi. v. (inv.) a cura. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*curata
vb. v. a elimina, a inlatura, a scoate, (Transilv. si Bucov.) a delatura. $(A ... dulciurile din alimentatie.)abrogaabolilichidainlatura(A ... revista.)desfiintaomori$.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*suprima
vb. v. a evidentia, a mula, a reliefa. $(Rochia ii ... corpul.)schitazugraviconfigura(Apa ... numeroase cotituri.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*contura
vb. v. a exista, a fi, a trai, (rar) a fiinta, (reg.) a labadui, (inv.) a dainui. $(Cat ..., omul invata.)ducecoabita(Nu mai ...!)(... de azi pe maine.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*vietui
vb. v. a finaliza, a ispravi, a incheia, a termina, (livr.) a fini. (A ... o v. a ispravi, a incheia, a inchide, a termina. $(Sa ... discutia.)conchideiesi(Toate trec si se ....)absolvisoldalichida(Fericirea lui s-a ....)(S-a ... si vacanta!)expiraconsumaincetamuriextenualihni$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*sfarsi
vb. v. a fixa, a hotari, a intocmi, a orandui, a randui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. $(A ... un impozit.)(A ... legi.)(A$ ... o v. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*institui
vb. v. a fixa, a pecetlui. $(... piatra pe mormant.)(MED.)anchilozaamorti(A ... de spaima.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*intepeni
vb. v. a fragmenta, a imparti, a segmenta. $(A ... o fraza in propozitii.)fi-siona$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*diviza
vb. v. a fructifica, (livr.) a valoriza. $(Si-a ... avantajul dobandit.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*valorifica
vb. v. a fura. $(L-au ... noaptea hotii.)(Banditii au ... banca.)deposedarapi$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*prada
vb. v. a gandi, a-si imagina, a-si inchipui, a vedea. $(Cum ... tu realizarea acelui lucru?)alcatuiredactapreconizaingadui(Nu ... cum s-a intamplat asta!)(BIOL.)(Femeia a ... un copil.)(BIOL.)Un barbat care ....)$(by 8W8S1e2r10g10i11o)*concepe
vb. v. A gramadi pamant la radacina unei plante, pentru a favoriza dezvoltarea ei. Refl. Fig. (Despre elemente care pot forma gramezi) A se ingramadi. [Var.: vb. IV] - Din [DLRM](by 1W1S9e10r3g3i12o)*mosuroi
vb. v. a hoinari, a pribegi, a rataci, (prin Mold.) a badadai, a horhai. (... a colinda, a cu-treiera, a hoinari, a peregrina, a rataci, a umbla, (livr.) a flana. $(Pe unde n-a ...?)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*vagabonda
vb. v. a ierta. $(Va rog sa ma ... pentru o clipa.)(Scopul ... mijoacele.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*scuza
vb. v. a iesi. $(Un izvor care ... printr-o crapatura.)(Sangele ... pe nas.)izbucni$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tasni
vb. v. a imagina, a infatisa, a reprezenta. $(Acest desen ... ...)marcaremarca$.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*ilustra
vb. v. a impamanteni, a transplanta. $(... o institutie, un obicei.)(A ... unui anumit scop.)ajustalocaliza$.(by 10W10S3e3r12g12i12o)*adapta
vb. v. a impietri, a incremeni, a inlemni, a intepeni, a paraliza, (inv. si pop.) a marmuri, (fig.) a ingheta. $(A ... de spaima.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*inmarmuri
vb. v. a impietri, a incremeni, a inmarmuri, a intepeni, a paraliza, (inv. si pop.) a marmuri, (fig.) a ingheta. $(A ... de spaima.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*inlemni
vb. v. a impinge, a tari. $(Il ... in actiuni nesabuite.)(Se ... intr-o discutie.)$(by 7W15S15e9r9g2i2o)*antrena
vb. v. a implini, a indeplini, a infaptui, a realiza. $(Si-a ... opera.)(S-a ... ca poet.)(A ... opera inceputa de altii.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*desavarsi
vb. v. a impodobi, a infru-museta, (rar) a agrementa, (reg.) a infrumosa. $(A ... un parc.)garnisi$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*orna
vb. v. a impodobi, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a infrumosa. $(A ... un parc.)idealiza$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*infrumuseta
vb. v. a imprastia, a pune, a rasfira. $(A ... sare, zahar pe bucate.)raspandi$.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*presara
vb. v. a imprima, a trage. $(A ... 10 000 de exemplare din aceasta carte.)aparea$.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*tipari
vb. v. a inainta, a merge. $(Omenirea ... continuu pe calea civilizatiei.)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*progresa
vb. v. a inalta, a ridica. $(... din umeri.)sari(... peste gard.)(... in inaltime.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*salta
vb. v. a incasa, a ridica. $(Si-a ... drepturile de autor.)(N-am ... chiria de la el de un an.)capata(A ... ceva in dar; a ... invoire; a ... ajutorul solicitat.)obtinereceptionaaflaadmitecoopta(Nu ... opiniile lui.)consimtiaprobaadoptaangajagazdui(L-a ... in gazda.)intampina$.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*primi
vb. v. a incheia, a prinde, a uni. $(A ... capetele barnelor.)imbuca(Cum se ... aceste elemente?)uni(A ... in mod armonios diverse preocupari.)$(by 11W12S5e5r6g14i14o)*imbina
vb. v. a indemna, a povatui. $(Il ... numai la bine.)(L-a ... ce sa faca.)(Te ... sa-ti vezi de treaba.)consulta$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*sfatui
vb. v. a indica, a recomanda, (pop.) a scrie. $(Ii ... un tratament.)(JUR.)(Pedeapsa s-a ....)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*prescrie
vb. v. a indruma, a regla. $(... circulatia.)conduce(... o institutie.)calauzi(A ... discutia in sensul dorit.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*dirija
vb. v. a insista, a persevera, a persista. $(A ... in actiunea inceputa.)inca-patanapersistamentine$.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*starui
vb. v. a intarzia, a sta. $(Sa nu ... mult acolo!)poposi(Cat ai ... la ei?)astepta.$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*zabovi
vb. v. a intinde. (... a (se) manji. $(S-a ... cu namol, la mare.)(Isi ... piciorul cu alifie.)miruiinscauna$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*unge
vb. v. a intinde. $(Ii ... mana.)(A ... cuiva datele necesare.)oferiimprumutadaruidonacedatransmiteatribuiconferiacorda(Cat ... pe marfa mea?)restituijertfivindedeplasaajungeabatenimerialunecaintoarcearuncaimprastia.izbitragefaceproducerodiapareascoateprovocaharazi(Nu i-e oricui ... sa faca una ca asta!)desfasura.(A ... mai multe concerte.)trasafataicernevopsiungecadeaura$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*da
vb. v. a intoarce, a replica. $(I-a ... vreo doua!)garantacorespunde$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*raspunde
vb. v. a intra, a se infige, a patrunde. $(Glontul i s-a ... adanc in corp.)$(by 7W1S1e9r9g3i3o)*implanta
vb. v. a inventa, a nascoci, a plasmui, a ticlui, (livr.) a fabula, (pop.) a scoate, a starni, (reg.) a scornoci, (inv.) a basni, (fig.) a broda, a fabrica, a tese, a urzi, (fig. rar) a taia, (fig. inv.) a ascuti. $(A ... ceva pe socoteala cuiva.)haitui(... vanatul din barlog.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*scorni
vb. v. a iscodi, (fig.) a scormoni, a sfredeli, a strapunge. $(Il ... cu privirea.)examina$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*scruta
vb. v. a i se ridica, (reg.) a i se arici. $(I s-a ... parul de frica.)infoia$.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*zbarli
vb. v. a izbi, a lovi, (inv.) a taia. $(... flancurile armatei dusmane.)(L-au ... golanii.)vatama(Rugina ... fierul).$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ataca
vb. v. a izbi, (inv. si reg.) a razbi, (reg.) a toca. $(L-a ... la cap.)bateplesnitranti(S-a ... tare la genunchi.)(... in usa cu piciorul.)(Se ... de toti peretii.)ciocni(Apa se ... de stanci.)(Glontul a ... iepurele.)atacazvarli(Fructele s-au ....)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*lovi
vb. v. a-l apuca, a-i casuna, a-i veni, (inv. si reg.) a-i abate, (Transilv.) a-i tonca, (fig.) a-i trasni. $(Nu stiu ce i s-a ... asa deodata.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*nazari
vb. v. a(-l) coplesi, a(-l) impresura, a(-l) napadi, a(-l) prinde. $(Il ... gandurile.)razbinapadiintrece$.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*covarsi
vb. v. a licari, a luci, a scapara, a scanteia, a sclipi, a strafulgera. $(Luminite ... in noapte.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*clipi
vb. v. a luci, a scanteia, a sclipi, a straluci, (rar) a stralumina. $(Albe coifuri ....)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*sticli
vb. v. a lumina, (reg.) a raza, a zari. $(Soarele ....)(Luna ... peste ramuri.)sclipiluciAlbe coifuri ....)(Ochii ii ....)persoana care ... intr-un anumit domeniu.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*straluci
vb. v. A marca cu borne kilometrice distantele de-a lungul unei cai de comunicatie. (sil. ) [Scris si: ] - Din fr. [DEX '98](by 3W4S4e12r13g6i6o)*chilometra
vb. v. a mari, a multiplica, (livr.) a augmenta. v. v. v. a creste, a (se) mari, a (se) ridica. v. a creste, a (se) indarji, a (se) inteti, (fig.) a (se) ascuti. v.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*spori
vb. v. a mari, a spori, (livr.) a augmenta. $(A ... o cantitate.)(A ... afisul in 2000 de exemplare.)$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*multiplica
vb. v. a menaja, (inv. fig.) a inconjura. ($Il ... cat putea de griji.)menajaprecupeti$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cruta
vb. v. a morfoli, a mozoli, (rar) a morfologi, (reg.) a folfai, a moscoli. $(... prin gura mancarea.)bombani$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*molfai
vb. v. a naste, (inv. si pop.) a rodi, (inv. si reg.) a plodi, (Olt.) a polimi$. (Nu mai poate ... din cauza unei afectiuni.)(Un barbat care ... un copil.)reproduce$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*procrea
vb. v. a negustori, a precupeti, a specula, (inv. si reg.) a precupi. $(Ce marfuri ...?)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*trafica
vb. v. a ochi, (pop.) a pali, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. $(A ... drept in tinta.)potrivi(A o ... ca nuca-n perete.)(Am ... un om de treaba.)(Cum de ai ...t-o atat de bine?)(S-a ... sa fiu si cu acolo.)(Il lovea cu ce a ....)cadea$.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*nimeri
vb. v. a ordona, a organiza, a structura. $(A ... intregul material in vederea ...)(A ... un cartier de locuinte.)(A ... un curs de apa.)(A ... reteaua electrica.)$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*sistematiza
vb. v. a paste, a pastori, (inv. si reg.) a pacurari. $(Gheorghe ... vitele.)$(by 14W7S7e1r1g1i10o)*pasuna
vb. v. a pastra, (inv.) a pazi. $(A ... legaturile de prietenie cu cineva.)dainui(Amintirea lui se ... pana astazi.)intretine$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*mentine
vb. v. a pazi, (inv.) a socoti. $(L-a ... toata noaptea.)(A ... mersul lucrarilor pe santier.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*veghea
vb. v. a pazi, (inv. si reg.) a griji, (pop.) a pandi. $(A ... oile.)(A ... mersul lucrarilor pe santier.)(Ii ... toate miscarile.)(Se ... cand vorbeste.)monitoriza$.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*supraveghea
vb. v. a pica, a veni. $(Chiar atunci a ... si el.)(Nu ti-a ... inca scrisoarea mea?)face$.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*sosi
vb. v. a pierde, a risipi, (pop.) a strica, (inv.) a istravi. $(Nu ... cartusele degeaba.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*irosi
vb. v. a plesni, (pop.) a pocni. $(A ... o vita.)despica(S-a ... pamantul.)intredeschidedeschide$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*crapa
vb. v. a populariza, a propaga, a propovadui, a raspandi, (astazi rar) a vulgariza, (fig.) a semana. $(A ... o teorie.)(Lumina se ... in toate ungherele.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*difuza
vb. v. a preciza, a prevedea, a scrie. $(Dupa cum ... pravila.)(Vom ... urmatoarele recoman-dari...)(Artlcolul 1 ... urmatoarele ...)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*specifica
vb. v. a preface, a prelucra, a reface, a schimba, a transforma. $(A ... un text.)reforma(FON.)("N" intervocalic s-a ....)transformaschimba$.(by 14W14S14e8r8g1i1o)*modifica
vb. v. a preschimba. $(A ... bani, hartii de valoare.)(L-a ... cu un inginer mai bun.)primenimutadevia(Accentul s-a ... pe ultima silaba.)(Sa-ti ... gandurile cu privire la ...)impartasimetamorfozamodifica(... marea in uscat.)reformatransformatransforma(Temperatura s-a ... brusc.)face(Bucuria lor s-a ... in suspine.)fluctua$.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*schimba
vb. v. a profana, a spurca, (inv. si pop.) a prihani, (reg.) a marsavi, (fig.) a intina, a manji, a murdari, a pata, (inv. si pop. fig.) a scarnavi, (reg. fig.) a pricaji. $(A ... memoria cuiva.)$(by 5W5S14e14r7g7i1o)*pangari
vb. v. a pronunta, (inv.) a proforisi. $(... literele pe rand.)recitascoateformulaspune(A ... o interesanta conferinta.)(A ... un discurs.)(JUR.)(A ... sentinta.) a navadi, a rostui. $(A ... urzeala.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*rosti
vb. v. a proveni, a veni, (pop.) a se trage. $(Cuvantul "inflori" ... din substantivul "floare".)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*deriva
vb. v. a racni, a striga, a tipa, a urla, (reg.) a tivli, (Transilv.) a puhai, (Transilv. si Maram.) a tipoti, (fam. fig.) a se sparge. $(... de durere.)vociferarastimugi$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*zbiera
vb. v. a racni, a striga, a urla, a zbiera, (reg.) a tivli, (Transilv.) a puhai, (Transilv. si Maram.) a tipoti, (fam. fig.) a se sparge. $(... de durere.)vociferarastichiui$.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*tipa
vb. v. a rascoli, a zgandari, (pop.) a scociori. $(... jarul ca sa se inteteasca focul.)scobiscurma(Porcul ... cu ratul in noroi.)(... vanatul.)$(by 9W2S2e10r11g4i4o)*scormoni
vb. v. a rasturna. $(A ... paharul cu vin.)(Afara ... cu galeata.)(Nilul se ... in mare.)(MED.)vomitaraspandirepartizaplati$.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*varsa
vb. v. a razbate, a razbi, a strabate, a strapunge, a trece, (livr.) a penetra. $(Cuiul ... prin perete.)infige(Apa de ploaie ... in pamant.)infiltra(Lumina ... pe fereastra.)(Frigul ... in casa.)(Acest cuvant a ... in limba literara.)raspandi.$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*patrunde
vb. v. a reaparea, (rar) a se reivi. $(Actorul a ... la rampa.)(A ... in pozitia initiala.)intoarce(FIZ.)(Unda sonora ... la intalnirea unui obstacol.)recidivarazgandi(Si-a ... destul de repede si a actionat normal.)(Iti ... o datorie de onoare.)(Da-mi partea care-mi ....)costa$.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*reveni
vb. v. a reincepe, (prin Olt.) a prencepe, (inv.) a reapuca. $(A ... lucrul.)re-incepecontinua$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*relua
vb. v. a rupe. $(A ... cateva flori.)ridicaaduna(TIPOGR.)(... materialal de tiparit.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*culege
vb. v. a scormoni, a scorni, (pop.) a scociori. $(... prin padure in cautarea vanatului.)(Vantul ... praful.)asmutiinstiga(Nu-i mai ... durerea!)(S-a ... din senin o furtuna.)(Injectia i-a ... o senzatie de inviorare.)(S-a ... un conflict.)(Atitudinea lui a ... discutii furtunoase.)(Cartea a ... numeroase controverse.)suscita(Vestea a ... valva.)$(by 10W4S4e12r12g6i6o)*starni
vb. v. a (se) acoperi, a (se) inchide. $(... o deschizatura.)(MED.)obturabloca(... o gaura, un sant.)$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*astupa
vb. v. a se afla, a consta, a exista. $(Tot secretul ... in aceea ca ...)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*rezida
vb. v. a se afunda, a se cufunda, a se infunda, (Transilv.) a se zgaura. $(Ochii i s-au ... in cap.)casca(Disensiunile s-au ....)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*adanci
vb. v. a se agata, a se apuca, a se prinde, a se tine, (pop.) a se anina, (reg.) a se tagarta. $(Se ... de crengi ca sa nu cada.)(Pe perete ... un tablou.)(Parul ii ... pe spate.)apleca(Totul ... de el.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*atarna
vb. v. a (se) alarma, a (se) framanta, a (se) intriga, a (se) ingrijora, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ingrija, (inv.) a (se) ingriji, a (se) larmui. $(Il ... intarzierea lui.)agitapasa(MED.)$ (livr.) a angoasa.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nelinisti
vb. v. a se ambi-tiona, a se incapatana, a se indarji, a persevera, a persista, a starui. $(Se ... sa sustina ca ...)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*indaratnici
vb. v. a (se) anima, a (se) inviora. $(Atmosfera s-a mai ....)entuziasma(Ce va ... in lupta?)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*insufleti
vb. v. a se autocarac-teriza, a se autodefini, a se caracteriza. $(Se ... veridic in memoriile sale.)determina$.(by 15W15S9e9r2g2i3o)*defini
vb. v. a se auzi, (fig.) a rasufla, a transpira. $( Secretul s-a ... repede.)( Ai ... ce am vrut sa spun.)(Vrei sa ... adevarul?)(Sa ... cu totii ce-ai facut.)(Voia sa-l ... singur ca sa-i poata vorbi.)inventa(Se ... acolo marfuri in mare cantitate.)(Plicul se ... pe masa nedesfacut.)(Se ... printre invitati.)pomenisituaconstaprimi$.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*afla
vb. v. a se baga, a se imbulzi, a se indesa, a se inghesui, a se vari. $(Nu va mai ... asa in mine!)(A ... in valiza toate cele necesare.)(Norii se ....)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*ingramadi
vb. v. a se baza, a conta, a se increde, a se lasa, a se sprijini. $(Pot sa ma ... pe tine?)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*bizui
vb. v. a se baza, a se bizui, a conta, a se lasa, a se sprijini. $(Te poti ... in mine!)credeingamfa$.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*increde
vb. v. a se cadea, a se cere, a se cuveni, a se impune, (inv. si pop.) a cauta. $(... sa procedam astfel ...)(Cand va ... sa plec ...)$ a avea. (... (by 13W6S6e15r15g8i9o)*trebui
vb. v. a se chiori, a se holba, (reg.) a se hlizi. $(Ce te ... asa la mine?)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*zgai
vb. v. a se clasifica, a se plasa, a se situa. $(S-a ... al saptelea la concurs.)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*clasa
vb. v. a (se) cobori, a descinde, (inv.) a destinde. $(... din trasura.)lasa. (... ceata; noaptea.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*scobori
vb. v. a (se) cocoli, a (se) rasfata, a (se) razgaia, (reg.) a (se) corconi, a (se) madari, (inv.) a (se) lainici. $(Nu te mai ... atata!)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*alinta
vb. v. a se confirma, a se implini, a se indeplini, a se realiza. $(Previziunile lui s-au ... intocmai.)(Realitati pe care stiinta le ....)$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*adeveri
vb. v. a se conserva, a se cruta, a se pastra, (inv.) a se menajarisi. $(Te rog sa te ...!)$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*menaja
vb. v. a se cutremura, a se infiora, a se scutura, a tremura. $(Calul ... din tot corpul.)palpita$.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*tresari
vb. v. a (se) darama, a (se) narui, a (se) prabusi, a (se) pravali, a (se) risipi, a (se) surpa, (pop.) a (se) hai, (reg.) a (se) hurui, a (se) imburda, (Olt., Transilv. si Maram.) a (se) sodomi, (prin Mold. si Transilv.) a (se) ului, (inv.) a (se) prapadi. $(Un obuz a ... zidul cetatii.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*darapana
vb. v. a (se) darapana, a (se) narui, a (se) prabusi, a (se) pravali, a (se) risipi, a (se) surpa, (pop.) a (se) hai, (reg.) a (se) hurui, a (se) imburda, (Olt., Transilv. si Maram.) a (se) sodomi, (prin Mold. si Transilv.) a (se) ului, (inv.) a (se) prapadi. $(O casa veche care se ....)prabusidobori$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*darama
vb. v. a se debarasa, a scapa, (fig.) a se curata. $(S-a ... satul de un trandav.)dezbara$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*descotorosi
vb. v. a se departa, a devia, a divaga, a se indeparta, (inv.) a (se) scapata. $(S-a ... de la subiect.)(Se ... in drum si pe la el.)(Gandurile il ... de la lucru.)contraveni.$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*abate
vb. v. a se deplasa, a se duce, a merge, a se misca, (pop.) a se purta. $(... putin prin gradina.)circulacolindacalatorihoinaripurtafunctionaincercacauta(Nu mai ... prin lucrurile mele.)(... cu tertipuri.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*umbla
vb. v. a se descotorosi, a scapa, (fig.) a se curata. $(S-a ... satul de un trandav.)dezbara$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*debarasa
vb. v. a (se) desface. $(Se prind de maini si se ....)dezlipiscoate(S-a ... din stransoare.)disloca (TEHN.)(A ... o masina electrica.)$(by 6W15S15e8r9g9i2o)*desprinde
vb. v. a se desfasura, a merge. $(Treaba ... bine.)(Iata cum au ... faptele.)(Partida a ... in bune conditii.)$(by 6W14S15e8r8g1i2o)*evolua
vb. v. a (se) desfata, a (se) rasfata, (rar) a (se) dezmierda, (Mold.) a (se) teferici, (fig.) a (se) indulci. $(I-a ... cu tot felul de bunatati.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*delecta
vb. v. a se destrama, (prin Olt.) a se siti. $(Panza sa ....)(O vesta de lana care s-a ....)$(by 5W5S13e14r7g7i15o)*rari
vb. v. a (se) dezlipi, a (se) indeparta. $(Sa nu te ... de mine.)spatiascoateizgoniinstraina. (De ce te-ai ... de noi?)abate$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*departa
vb. v. a (se) diminua, a (se) reduce, a (se) usura. $(A ... incarcatura unei nave.)(S-a ... ratia.)scurtareduceimputina(Toamna, ziua se ....)incetiniatenua(A ... valoarea a ceva.)(A mai ... din pret.)ieftini(I-a mai ... pedeapsa, sentinta.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*micsora
vb. v. a se duce, a merge. $(Te rog sa ... si pe la noi.)abate(Intreg convoiul a ....)traversaescaladacurgezburadeplasatransmite(... paharul din mana in mana.)sufla(Maladia a ... de la unul la altul.)bagapatrundeintrarepartizainregistra(Timpul a ... incet.)implinisfarsiofilifanaimbatranitransformaincetadepasipromova(Il ... naduselile, fiorii.) $(by 2W10S10e3r4g12i12o)*trece
vb. v. a se face, (prin Transilv.) a apuca. $(A ... destul de maricel.)faceajunge(A ... doctor.)$(by 11W4S4e13r13g6i6o)*deveni
vb. v. a (se) farama, a (se) sfarama, (rar) a (se) casa. $(A ... un pahar cu pumnul.)(A ... o ceapa.)(I-a ... capul.)(S-a ... de caldaram.)(Corabia s-a ... de stanci.)pisapasaspargestrivistrivitescui(Fructele s-au ... in lada.)batedistrugenimiciextenua$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*zdrobi
vb. v. a (se) fereca, a (se) incuia, a (se) zavori. $(A ... o casa, o usa; s-a ... in casa.)astupaobtura(A ... apa, gazele.)incheiablocainfundaimprejmuiaresta(Il ... la arest.)cicatriza(Sa ... discutia.)intunecainnorastrica$.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*inchide
vb. v. a se feri. $(Am ... sa-l intalnesc.)(Incearca sa ... primejdia.)ferieluda$.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*evita
vb. v. a se framanta, a se zbate, a se zvarcoli, (pop.) a se bate, (inv. si reg.) a se ticai. $(S-a ... toata noaptea in asternut.)agita(Nu te mai ... atata pentru toate!)(Se ... in mod inutil.)stradui$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*zbuciuma
vb. v. a (se) gauri, a (se) rupe, a (se) sfasia, a (se) uza, (pop. si fam.) a (se) flenduri. $(Haina s-a ... de tot.)(Ti s-au cam ... pantalonii.)(Nu mai ... caietul!)$(by 3W3S11e12r5g5i6o)*zdrentui
vb. v. a (se) imbia, a (se) pofti, (grecism inv.) a (se) proscalisi. $(Se ... unul pe altul la petrecere.)pofti(I-a ... la directie, la politie.)provocacitasoma$.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*invita
vb. v. a se imbogati, a se inchiaburi, (pop.) a se chiaburi. $(Un taran care s-a ....)$(by 14W14S8e8r2g10i10o)*inavuti
vb. v. a (se) imprastia, a (se) raspandi, a (se) razleti, (pop.) a (se) nasadi, (inv. si reg.) a (se) sparge, a (se) spargalui, (prin Olt. si Ban.) a (se) spranji, (inv.) a (se) scociori, a (se) scodoli. $(I s-a ... intreaga turma.)(A-i ... pe dusmani in cele patru zari.)(Dupa ploaie, norii s-au ....)(Ceata s-a ....)(Noaptea s-a ....)(Vantul ... frunzele.)raspandi(Soarele ... o caldura placuta.)(I-a ... toata temerea.)cheltuiirosidarama$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*risipi
vb. v. a (se) imprastia, a (se) razleti, a (se) risipi, (pop.) a (se) nasadi, (inv. si reg.) a (se) sparge, a (se) spargalui, (prin Olt. si Ban.) a (se) spranji, (inv.) a (se) scociori, a (se) scodoli. $(I s-a ... intreaga turma.)(A ... nisip peste tot.)(A ... flori in calea cuiva.)(Soarele ... o caldura placuta.)(Luna ... sclipiri vii.)(Lumina se ... in toate ungherele.)(Stirea s-a ... peste tot.)(Zvonul s-a ... din gura in gura.)(A$ ... o a predica, a propaga, a propovadui, (inv.) a binevesti, a marturisi, a povesti, a spune. $(... in lume crestinismul.)emanapropagaextinde$.(by 5W13S13e6r7g7i15o)*raspandi
vb. v. a se incumeta, a indrazni, a pofti. $(Sa ... sa nu vina la timp!)permite$.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*cuteza
vb. v. a (se) indobitoci, a (se) prosti, (pop.) a (se) nauci, (reg.) a (se) habauci, (Transilv. si Olt.) a (se) tonti. $(Viata pe care o duce l-a ... de tot.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tampi
vb. v. a (se) inflacara, a (se) infoca, (fig.) a (se) aprinde, a (se) incinge. $(S-a ... de emotie.)imbujoracongestionainjecta$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*inrosi
vb. v. a se infrunta, (fig.) a se ciocni. $(Se ... interese antagonice.)(Tendinte care se ....)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*opune
vb. v. a (se) insirui, (pop.) a (se) infira. $(... margelele pe ata.)succedaenumera$.(by 15W9S9e9r2g3i11o)*insira
vb. v. a (se) intensifica, a (se) intari, a (se) mari, a (se) potenta. $(A ... valoarea unei marimi fizice.)adanci$.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*amplifica
vb. v. a se interesa, (inv. si reg.) a cerca. $(Se ... de tot ce-a mai aparut.)(S-a ... peste tot.)(A ... pe cineva despre ceva.)comunicapreveni$.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*informa
vb. v. a (se) intrista, a (se) mahni, (inv.) a (se) tanji, (fig.) a (se) innegura, a (se) innora, a (se) intuneca, a (se) mohori. $(S-a cam ... la fata.)innorastrica$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*posomori
vb. v. a (se) manca, a (se) roade, a (se) sapa, a (se) scobi. $(Apa ... malul.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*macina
vb. v. a (se) manji, a (se) murdari, a (se) umple. $(S-a ... de cerneala.)smalta$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pata
vb. v. a (se) masa. $(Trupele s-au ... pe flancul drept.)comasaprescurta(Se ... pentru a urmari cele spuse.)(El a ... atentia tuturor.)$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*concentra
vb. v. a (se) micsora, a (se) reduce, a (se) restrange, a scadea, (inv. si reg.) a (se) stramta. $(Locurile de pasune s-au ....)(Creditul s-a ... mult.)$(by 6W6S14e15r15g8i9o)*imputina
vb. v. a (se) micsora, a (se) reduce, a (se) usura. $(S-a ... incarcatura unei corabii.)atenuascadea$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*diminua
vb. v. a (se) mladia. $(Isi ... trupul.)balabaniimpleticicutre-murazdruncinazgaltai(Mi-a ... vechile convingeri.)agitafluturaclinti(Nu se ... nici o frunza.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*clatina
vb. v. a (se) muia, a (se) vlagui, (fig) a (se) flescai. $(Efortul l-a ....)toropi$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*molesi
vb. v. a se muia, (prin Munt. si Olt.) a se pricali, (inv.) a se incari. $(Vremea s-a mai ....)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*incalzi
vb. v. a (se) ologi, (inv. si reg.) a (se) calici. $(S-a ... la picior.)(S-a ... la o mana.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*schilodi
vb. v. a se pazi, (inv. si reg.) a se socoti, (inv.) a se lepada, a se veghea. $(Sa te ... de raceala.)evita(Se ... sa faca un anumit lucru.)(Ma ... sa-l intalnesc.)(... din calea lui!)(A-si ... ochii, privirile.)(S-a ... repede intr-o parte.)eschiva(Se ... de cuvintele abstracte.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*feri
vb. v. a se perinda, a se vantura. $(Multa lume se ... pe acolo.)(Masinile se ... una dupa alta.)(Zilele se ... unele dupa altele.)(I-a ... in functie.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*succeda
vb. v. a se perpeli, a se rasuci, a se suci, a se zvarcoli, (prin Olt.) a se scarciumi. $(Toata noaptea s-a ... in asternut.)$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*foi
vb. v. a se perpeli, a se zbate, a se zbuciuma. $(Se ... din cauza durerilor.)ta-valifoiagita(S-a ... toata noaptea in asternut.)$(by 13W7S7e15r15g1i9o)*zvarcoli
vb. v. a se plange. $(Cui sa ...?)denuntanecesita(Inteligenta ... reflectia.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*reclama
vb. v. a se pleca, a se supune, a se umili. $(Se ... in fata divinitatii.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*smeri
vb. v. a (se) preface, a (se) schimba, (inv.) a (se) pravali. $(A ... marea in uscat.)(Totul s-a ... in scrum.)modificaface(FON.)("N" intervocalic s-a ....)(FON.)("L" intervocalic se ... in "r" in cuvintele romanesti de origine latina.)(Bucuria lor s-a ... in suspine.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*transforma
vb. v. a (se) prinde. $(... cu pap foile.)(LINGV., BIOL., TEHN.)(Doua elemente care se ....)(A ... peretii unei case taranesti.)(A ... cuptorul.)atinge$.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*lipi
vb. v. a se referi, a viza. $(Cele aratate se ... la urmatoarea problema...)(La ce te ...?)relata(I-a ... ce a facut.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*raporta
vb. v. a se repauza, (rar) a se aciua. $(Se ... putin la umbra.)recrea$.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*odihni
vb. v. a se rupe. $(Au ... doua coarde la vioara.)crapa(Ce-a ...?)deschide(... din bici.)trage(Acum te ...!)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*plesni
vb. v. a servi, (pop.) a slugari, a slugarnici. $(A ... la el doi ani.)(BIS.)(O biserica la care ... doi preoti.)sus-tinefolosi(Se teme sa se ... de o disciplina prea severa.)uzaajutaoficia$.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sluji
vb. v. a (se) speria, (rar) a (se) timora. $(Il ... greutatea rolului.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*intimida
vb. v. a (se) stabili, (fig.) a (se) introna. $(Intre cele doua state s-au ... relatii prietenesti.)(Cum ati ... concentratia vinului?)consfinti(Un obicei care s-a ....)(S-a ... urmatoarea practica ...)institui(A ... un nou termen.)ordonaoranduipermanentiza$.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*statornici
vb. v. a se transmite. $(Undele se ... in spatiu.)raspandi(Zvonul se ... din gura in gura.)propovadui(BIS.)(A ... in lume crestinismul.)(... discordia intre ei.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*propaga
vb. v. a (se) vedea. $(Il ... venind spre noi.)aparea(N-ai ... nici o schimbare ?)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*zari
vb. v. a-si da, a-si sacrifica. $(Si-a ... viata pe campul de lupta.)(S-a ... pentru binele omenirii.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*jertfi
vb. v. a-si insusi, a primi, (fig.) a imbratisa. $(... o noua credinta.) $(by 5W5S14e14r7g8i1o)*adopta
vb. v. a sluji, (pop.) a slugari, a slugarnici. $(A ... la el doi ani.)oficiasus-tinefolosiuza(Se ... de tertipuri.)(A ... mancarea la masa.)ospataajutadeservi(Cu ce va putem ...?)(Mai ... o portie!)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*servi
vb. v. a spera, (inv.) a upovai. $(... in zile tot mai senine.)(Sa nu ... nimic de la el.)$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*nadajdui
vb. v. a sta. $(... cu noi la masa.)supravietui(Au fost noua, au ... opt.)dainuifixaalegeprisosi$.(by 15W8S9e9r2g2i11o)*ramane
vb. v. a starui, (prin Mold.) a barani, (fig.) a pistona. $(A ... pe langa el pentru ...)(A ... asupra celor spuse mai inainte.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*insista
vb. v. (astazi rar) a trece. $(Isi ... noptile studiind.)(A ... cu el intreaga seara.)intampla(Ce s-a ... acolo?)desfasura.(Cate nu s-au ... intre noi.)des-fasura.insotidistrachefui$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*petrece
vb. v. a strabate. $(Nu putea ... prin multime.)ajunge(Frigul ... in casa.)$(by 14W14S7e8r1g1i2o)*razbate
vb. v. a strange. $(A ... opincile cu nojitele.)pansapriponiincatusa.cercuiunicartona(Dulceata s-a ....)asociacasatoriatasa. $(by 5W6S14e14r14g8i8o)*lega
vb. v. a strangula, a sufoca. $(Emotia il ....)(Isi ... un suspin.)reprimastingenapadi$.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*inabusi
vb. v. a studia, (inv.) a pedepsi, a studirui, (grecism inv.) a spudaxi. $(... istoria; ... la geografie.)(A ... cursul de la un capat la altul.)(A ... serios pentru examene.)asimilamemorizainstrui(A ... pe cineva intr-o disciplina.)insusiindrumasfatuiaclimatiza$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*invata
vb. v. a suci. ... o v. v. a (se) intoarce, a (se) invarti, a (se) roti, a (se) suci, (reg.) a (se) rotila. $(A ... cheia in broasca.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*rasuci
vb. v. a tasni, (inv.) a prorupe. $(Lacrimile au ... din ochii ei.)(... in plans, in ras.)dezlantui(A ... un incendiu.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*izbucni
vb. v. a tine. $(Il ... pana vine politia.)(I-a ... orice miscare.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*imobiliza
vb. v. a tipiza. $(A ... un personaj literar.)(Se ... dintre alte elemente,)(A ... insusirile unui fenomen.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*individualiza
vb. v. a trage. $(La ce hotel te-ai ...?)(S-a ... in fata usii.)monta$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*instala
vb. v. a transmite, a trece. $(... paharul din mana in mana.)(... in mana un buchet de flori.)(O ... de talie.)duce(Vom merge cat ne-or ... picioarele.)(Vara$ ... o a avea. $(... pantofi galbeni.)comporta(... numele de roman.)(... cele mai bune sentimente pentru ...)(... in suflet icoana copilariei.)(A ... o corespondenta vie cu ...)(Au ... o lupta continua cu inertia.)(I-a ... cu minciuni.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*purta
vb. v. a umili, (inv.) a micsora, a rusina, a smeri, (inv. fig.) a mortifica. $(De ce il ... in acest hal?)(Munca nu te ....)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*injosi
vb. v. a veni, (pop.) a da. $(Stai putin ca doar nu ... barbarii!)imbulzi(Petrolul ... din pamant.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*navali
vb. v. a visa. $(Toata ziua ... la ...)(Il ... la fizica de doua ori pe saptamana.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*medita
vb. v. a zgaria, (pop.) a zgreptana. $(A ... cu unghiile un obiect.)zgandari$. a razui, (rar) a scobi. (... (by 5W13S13e7r7g15i1o)*racai
vb. v. (fam. fig.) a se aseza, a se asterne. $(Se ... pe carte, pe invatatura)(L-a ... pe genunchi.). (... cana pe masa.)depuneplasaaranjaasterne.$ a aranja, a aseza, a asterne, a pregati. (... a depune. $(... pe birou tot ce ai in buzunare.)(S-a$ ... o v. v. a adauga. $(... putina sare la supa.)ascundeaplica. (Isi ... barba si mustati.)coaserezema(... olanele pe casa.)inhamainjuga(Si-a ... haina si a plecat.)(... camasa pe tine.)incaltaplantasemanabagaincuiainchidealegeinscaunadesemnaindicafixacomparaintreceincepe$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pune
vb. v. (fam. pop.) a boteza. $(I-a ... ploaia.)(A ... florile, gradina.)(Marea ... tarmul.)strabate(Lacrimile ii ... fata.)inlacrima(Copilul s-a ... pe el.)$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*uda
vb. v. (fam. si peior.) v. a contraface, a plasmui. $(A ... un document.)(A ... alegerile.)de-natura$.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*falsifica
vb. v. (inv.) a chibzui, a medita. $(A ... acestea ...)inventapre-coniza(A ... o fapta rea.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*planui
vb. v. (inv.) a cruci. $(Isi ... picioarele.)imperechea (BIOL.) (A ... diverse rase de animale.)corci$.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*incrucisa
vb. v. (inv.) a cuprinde. $(A ... o companie inamica.)(... un animal salbatic.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*captura
vb. v. (inv.) a metahirisi. $(... sa bea zilnic cafea.)(Asa se ... pe la noi.)(Asa ... noi sa facem.)deprinde$.(by 8W1S1e10r10g10i4o)*obisnui
vb. v. (inv.) a preinnoi. $(A ... un contract.)improspata(Si-a ... propunerea.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*reinnoi
vb. v. (inv.) a salta. $(Fatul a ... in pantecele mamei.)actionaclinti(... bomboana prin gura.)(Nu se ... nici o frunza.)zvacniagitaemotiona$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*misca
vb. v. (inv.) a-si tipari. $(Isi ... urmele in zapada.)(Vremea a ... brazde adanci pe fruntea lui.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*intipari
vb. VI. Refl. A se desface din incordare; a se relaxa, a slabi. Fig. (Despre nervi sau stari de surescitare) A se linisti, a se calma, a se descarca, a se deconecta. Refl. (Despre fiinte, corpul sau parti ale corpului lor) A se intinde, a se indrepta (din inchircire, din ghemuire). [Perf. s. part. ] [in] (dupa fr. ).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*destinde
vb. v. (livr.) a apoteoza. $(In antichitate, unii eroi erau ....)adora$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*diviniza
vb. v. (livr.) a frustra, a priva, (inv.) a slabi, (fig.) a vaduvi. $(A ... de un drept, de un bun.)dispensa$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*lipsi
vb. v. , (livr.) a (se) infesta, (pop.) a (se) umple, (inv.) a (se) smredui, a (se) strica. $(S-a ... de variola.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*contagia
vb. v. (pop.) a intinge. $(... painea in sos.)terciuimolesi.blegi(Vremea s-a mai ....)(FON.)$ a (se) palataliza.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*muia
vb. v. (pop.) a se pomai, (reg.) a se pomi, a se pomisi. $(Dupa boala i s-a ... trupul.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*zbarci
vb. v. (pop.) a se salaslui, (reg.) a se scuti. $(S-a ... de ploaie intr-o coliba.)$(by 10W10S3e4r12g12i5o)*adaposti
vb. v. (pop.) a vrafui, (inv. si reg.) a scorbeli. $(Nu mai ... lucrurile, cartile!)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ravasi
vb. v. (pop. si fam.) a (se) scarmana, (pop.) a (se) flocai, (inv. si reg.) a (se) dapara, (reg.) a (sc) strafloca, (Olt., Ban. si Transilv.) a (se) dragla, (prin Mold. si Transilv.) a (se) scutura, (Munt. si Olt.) a (se) smotoci, (fam. fig.) a (se) tarnui. $(S-au certat si chiar s-au ....)(S-au ... bine, in joaca.)$(by 4W4S5e13r13g7i7o)*parui
vb. v. potoli. v. a (se) domoli, a (se) imblanzi, a (se) imbuna, a (se) impaca, a (se) linisti, a (se) potoli, (reg.) a (se) tistui, (inv.) a (se) dezmania. $(Era enervat si abia a reusit sa-l ....)(Te rog sa te ...!)linisti.atenua$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*calma
vb. v. (prin Ban.) a astaura. $(L-a ... la iesirea din tura.)(... la o pepenarie.)(Il ... o mare primejdie.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*pandi
vb. v. (rar) a fiinta. $(... un birou special de informatii.)(Uzina ... cu intreaga capacitate.)(Ceasornicul, motorul ....)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*functiona
vb. v. (rar) a zgandari, (reg.) a drangani. $(... coardele chitarei.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zdrangani
vb. v. (reg.) a prijini. $(... pietricele in palma.)luaimbratisa.fixa$. a fixa, a pune. (... v. a se agata, a se apuca, a se atarna, a se tine, (pop.) a se anina, (reg.) a se tagarta. $(Se ... de crengi ca sa nu cada.)(Vita de vie se ... de araci.)imbinasudalipiaplicainhamainjugaarestacapturavanapescuisurprindecarpi(Laptele s-a ....)anchilozareceptionaauzi(Voia sa-l ... singur ca sa-i poata vorbi.)(Mergeti, va ... eu din urma.)grabeste sa ... trenul.)apuca(Ploaia i-a ... in camp.)cuprinderazbicoplesi.(Aerul strengaresc o ... de minune.)insusi.(Viclenia lui nu a ....)incepe$.(by 4W12S12e6r14g15i8o)*prinde
vb. v. (reg.) a (se) prinde. $(Painea s-a ... frumos.)(Frige si ... gaina.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*rumeni
vb. v. (Transilv. si Olt.) a siscavi. $(Un om care ... cand vorbeste.)(Lemnele ... in soba.)$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*sasai
vb. v. a ademeni, a momi. $(O ... si apoi o paraseste.)(A ... o fata.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*seduce
vb. v. a agonisi, a procura, (prin Transilv.) a insama. $(A ... cele necesare.)(A ... o mare faima, o mare experienta.)asimilarepurtacastiga.$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*dobandi
vb. v. a anula, (fig.) a ridica. $(A ... orice restrictie de circulatie.)(A ... un post.)dizolvali-chida(A ... pur si simplu totul in calea lui.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*desfiinta
vb. v. a anunta, a incunostinta, a vesti, (inv.) a publica, a publicarisi, a publicalui, a publicui. $(A ... ceva cuiva.)preveni$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*instiinta
vb. v. a anunta, a instiinta, a vesti, (inv.) a publica, a publicarisi, a publicalui, a publicui. $(A ... ceva cuiva.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*incunostinta
vb. v. a arata, a manifesta, (fig.) a acuza. $(... dureri in regiunea lombara.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*vadi
vb. v. a arata, a preciza, a spune, (inv. si reg.) a semna, (inv.) a permite, (grecism inv.) a prohdeorisi. $(Dupa cum am ....)(... te rog si data.)(Vom ... urmatoarele recomandari ...)prescrieaminti(Tabel care ... invingatorii in concurs.)marcainregistradenotademonstra$.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*indica
vb. v. a auzi, a intelege. $(Nu ... sa ma lasi in pace?)(Pur si simplu nu ... cum a disparut.)concepe(Nu ... cum s-a intamplat astfel.)(... franceza?)cunoaste.$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pricepe
vb. v. a burdusi, a ghemui, a indesa, a ingramadi, a ticsi, (rar) a tescui, (inv. si pop.) a stramtora, (reg.) a bucsi, (prin Transilv. si Mold.) a bacsi, (prin Mold.) a bosoli, (Mold. si Transilv.) a desagi, (Mold.) a gavozdi, (fig.) a captusi. $(A ... toate intr-un sac.)$(by 10W4S4e4r13g13i6o)*inghesui
vb. v. a cadea, a se prabusi, a se pravali, a se rasturna, (rar) a se poticni. $(A ... gramada.)$ a cadea, a esua. (A ... v. a se aseza, a se asterne, a cadea, a se depune, a se lasa. $(A ... bruma peste campii.)curgeapareasosi$.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pica
vb. v. a cadra, a se cadea, a trebui, (inv.) a se dostoi, a privi. $(Nu se ... sa faca asta!)trebuiputea$.(by 6W14S14e15r8g8i1o)*cuveni
vb. v. a calauzi, a conduce, a duce, a indruma. $(O ... prin toate muzeele.)(L-a ... bine in viata.)$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ghida
vb. v. a capata, a primi, a scoate, a vedea. $(Nu mai ... un ban de la el.)(Au ... o recolta bogata.)procurarepurtadobandi(A ... o mare faima, o mare experienta.)realiza(Au ... unele progrese.)intrunilua$.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*obtine
vb. v. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a produce, a provoca, a starni. $(Injectia i-a ... o senzatie de inviorare.)aduce$.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*pricinui
vb. v. a cauza, a pricinui, a produce, a provoca. $( A ... mari daune statului.)(... mari beneficii.)semana$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*aduce
vb. v. a chema, a invita, (inv.) a provocarisi. $(Il ... la lupta.)(Injectia i-a ... o senzatie de inviorare.)(A ... cuiva o suparare.)aducestarni(Expozitia a ... multe discutii.)produce(Vestea a ... valva.)(I-a$ ... o (by 11W11S4e5r13g13i7o)*provoca
vb. v. a chema, a invita, (inv., in Transilv.) a soroci. $(L-a ... la proces, in fata instantei.)$(by 5W14S14e14r8g8i1o)*cita
vb. v. a chenarui, a imprejmui, a inconjura, a margini, (fig.) a tivi. $(Soarele ... cu lumina poiana.)an-gaja(S-a ... tractorist.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*incadra
vb. v. a circula, a se extinde, a se imprastia, a se intinde, a se propaga, a se raspandi, a se transmite, (inv.) a se raschira, a se tinde. $(Vestea, zvonul se ... din gura in gura.)(Stirea s-a ... peste tot.)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*lati
vb. v. a ciupi, a intepa. $(Mustul ... la limba.)(Pantalonii s-au cam ....) atinge$.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pisca
vb. v. a comanda, a regla. a domina, a stapani. $(... spatiul aerian.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*controla
vb. v. a concepe, a intocmi, a plasmui, a realiza, (fig.) a urzi. $(A ... o colectie de folclor.)(A ... o fraza.)constitui(Elementele care ... un ansamblu.)compune$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*alcatui
vb. v. a continua, a starui, (inv.) a pesti. $(... in faradelegile lui.)dainuidainui$.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*persista
vb. v. a curata, (inv.) a lamuri. $(A ... un metal.)improspatamantui$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*purifica
vb. v. a dauna, a strica, a vatama. $(Ceva care ... sanatatii.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*prejudicia
vb. v. a debuta. $(Actiunea ... bine.)(A ... sa manance.)(Au ... sa se certe.)(... a canta.)(... sa tipe, sa fuga.)(A ... dansul, nunta.)debutastarni(A ... din senin o furtuna.)$(by 4W12S6e6r14g15i8o)*incepe
vb. v. a deconspira, a destainui, a divulga. $(A ... numele vinovatilor.)descoperi$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*dezvalui
vb. v. a deforma, a denatura, a poci, a schimonosi, a scalcia, a stropsi, (fig.) a schingiui. $(... cuvintele unei limbi, cand vorbeste.)$(by 11W4S4e13r13g6i6o)*stalci
vb. v. a delimita, a limita, a strajui, a tarmuri. $(Stalpii de telegraf ... soseaua.)(A ... o suprafata din toate partile.)(Soarele ... cu lumina poiana.)limitareducere-strange$.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*margini
vb. v. a deplasa. $(... lingura la gura.)mergedeplasa(S-a ... la fata locului.)pleca(Unde te ...?)mergetrece(Se ... prin muzee.)(Mi-a ... pachetul acasa.)ghidainsoti(O ... de mana.)transmite(Acesta e drumul care ... spre ...)trasaraspandidesfasurapurta(A ... o corespondenta vie cu ...)suportarezista(O ... rau.)(Stiu ca o ... bine!)sfarsi.muri$.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*duce
vb. v. a despica. $(O pasare ... vazduhul.)(Lumina ... pe fereastra.)ajunge(... zilnic 10 km.)parcurge(SPORT)(Atletul a ... dstanta de 5000 m in ...)$ a colinda, a cutreiera, a parcurge, a vantura, (pop. si fam.) a bate, (pop.) a calca, a ocoli, a petrece, (inv. si reg.) a razbate, (inv.) a plimba, (rar fig.) a treiera. (... v. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*strabate
vb. v. a determina, a hotari, a stabili, (fig.) a pecetlui. $(Soarta meciului a fost ... in ultimele secunde.)alegeopta$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*decide
vb. v. a domina, a trona. $(... peste intreaga imparatie.)cunoaste$. a cunoaste, a poseda, a sti. (... v. v. a(-si) birui, a(-si) infrana, a(-si) infrange, a(-si) invinge, (pop. si fam.) a(-si) struni. $(Si-a ... emotia.)abtineabsorbicalmatempera$.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*stapani
vb. v. a dudui, (rar) a vajai. $(Focul ... in soba.)rasunarasuna(Urechile ii ....)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*vui
vb. v. a efectua, a executa, a face, a fauri, a realiza, a savarsi. $(A ... o lucrare durabila.)desavarsifauri(Cand s-a ... Unirea?)indeplini(Si-a ... misiunea.)(Prorocirea lui s-a ....)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*infaptui
vb. v. a epuiza, a incheia, a sfarsi, a termina, (astazi rar) a slei, (pop.) a gata, a mantui. $(A ... tot ce avea de spus.)(Sa ... discutia.)iesi.consumaabsolviexpira$.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*ispravi
vb. v. a executa, a face, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. $(A ... o lucrare durabila.)opera(A ... ample studii.)(A ... serviciul militar.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*efectua
vb. v. a face, a zidi. v. a alcatui, a compune, a elabora, a intocmi, a realiza, a redacta, a scrie, (inv.) a izvodi, a redija, a tocmi. v. v.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*crea
vb. v. a falsifica, (pop. si fam.) a drege, (pop.) a preface. $(... bautura.)$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*contraface
vb. v. a favoriza, (inv.) a prii. $(Sa iubim pana ce Amor ne va ....)partini$.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*proteja
vb. v. a functiona, a servi, a sluji, (inv.) a poslusi. $(... de 20 de ani ca laboranta.)prelucracultivafunctiona$.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*lucra
vb. v. a fura, a-si insusi, (fam.) a sterpeli, (arg.) a furgasi, a furlua. $(A ... un bun strain.)(Nu se mai poate ... de la ...)abate$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sustrage
vb. v. a harazi, a meni, a supune. $(Padurea aceasta este ... taierii.)consacraafecta$.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*destina
vb. v. a hava. $(A ... intr-un zacamant.)(Apa ... malul.)scociori(Se ... intre dinti.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scobi
vb. v. a imbia, a imboldi, a incuraja, a indemna, (livr.) a emula, a incita. $(Aprecierile lui m-au ... sa ...)(Ii ... spre noi realizari.)(Totul il ... sa procedeze astfel.)(Cine va ... in lupta?)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*stimula
vb. v. a improsca, a sari, (reg.) a prosca. $(Noroiul ... in toate partile.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*stropi
vb. v. a in-cerca, a verifica, (inv.) a ispiti. $(A ... sentimentele cuiva.)confirmademonstra(Si-a ... temeinic ideile.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*proba
vb. v. a include, a integra, a introduce, a incorpora. $(A ... ceva in masa altei substante.)$(by 6W6S15e15r15g8i9o)*ingloba
vb. v. a indeplini, a onora, a tine, (pop.) a pazi. $(Si-a ... invoiala.)(A ... prescriptiile medicului.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*respecta
vb. v. a indrepta, a nivela. $(A ... zidul cu mortar.)slefui(A ... rufele.)aranja$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*netezi
vb. v. a infaptui, a realiza, (inv. si reg.) a sfarsi, (inv.) a obarsi. $(Si-a ... misiunea.)desavarsi(I-a ... toate capriciile.)(I-a ... dorinta.)realiza(Prorocirea lui s-a ....)respectadesfasuraefectua(A ... o hotarare judiciara.)$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*indeplini
vb. v. a infige. (... v. a cobori, a lasa. $(A ... perdelele.)incuiaferisuflecadezbracaimbracadescaltaincaltaindesaabsorbiinspirainhalaprizasuflabeafrictionamasa.ascutiaruncabatedescarcaizbitiparitrasa(I-a ... o palma.)(Ii ... una peste obraz.)poposi(A ... acolo vreo doua zile.)instalaslabidescindeproveni. indura$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*trage
vb. v. a infiinta, (inv. fig.) a aseza. $(A ... un nou sat.)baza$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*intemeia
vb. v. a infrana, a struni, (inv. fig.) a hatui. $(Te rog sa-i mai ..., sunt prea zburdalnici.)(A-si ... lacrimile.)abtineopri(... restul!)rezervapastra(Solul ... umiditatea.)observasemnala$.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*retine
vb. v. a interesa, (livr.) a importa. $(Ce ... acest lucru, pe langa altele mai importante?)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*conta
vb. v. a izbandi, a izbuti, (inv.) a reiesi, (fig.) a razbi. $(A fost acolo si a ....)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*reusi
vb. v. a jindui, a pofti, a ravni, a voi, a vrea, (inv.) a dezidera, a iubi, a jelui, a poftisi. $(De multa vreme ... sa...)cerepoftiura$.(by 14W8S8e8r2g2i10o)*dori
vb. v. a percepe, a pricepe, a sesiza, (fig.) a patrunde. $(A ... sensul celor citite.)interpreta. (Cum ... acest context?)(Nu ... sa ma lasi in pace?)(Pur si simplu nu ... cum a disparut.)(Nu ... de ce s-a intamplat astfel.)(... franceza ?)asculta. (Cine nu ... de cuvant, o pateste.)(Se ... bine impreuna.)conveni(Se ... asupra pretului.)pactiza$.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*intelege
vb. v. a precumpani, a predomina, a prepondera, (inv.) a predomni. (... (by 14W7S7e1r1g9i10o)*prevala
vb. v. a proba, a verifica, (inv.) a ispiti. $(A ... sentimentele cuiva.)(... sa gaseasca o solutie.)(... daca poti sa dezlegi problema.)sonda(... sa ma insele.)stradui(... sa-i castige bunavointa.)(A ... o para pentru a-i aprecia savoarea.)intreceindurasimti$.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*incerca
vb. v. a purta, a sustine, a tine. $(Vom merge cat ne-or ... picioarele.)ajutapatronabazabizui(A ... cauza revolutiei.)(A ... propunere facuta.)confirma$.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sprijini
vb. v. a raporta, a referi. $(A ... despre cele intamplate.)(Izvoarele ... despre ...)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*relata
vb. v. a reda, a restitui, (rar) a retrimite, (pop.) a intoarce, (inv.) a remite. $(A ... cuiva bunurile luate.)intoarce$.(by 12W12S5e6r6g14i15o)*inapoia
vb. v. a retine, a struni, (inv. fig.) a hatui. $(Te rog sa-i mai ..., sunt prea zburdalnici!)stapaniinvingeabtine(Nu puteau ... avantul revolutionar.)tempera$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*infrana
vb. v. a rostui, (pop.) a rosti. $(A ... cele necesare.)succedainstituioranduiharazi$.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*randui
vb. v. a (se) apleca, a (se) inclina, a (se) lasa, (pop. si fam.) a (se) hai, (reg.) a (se) soldi. $(Stalpul de telegraf s-a ....)(I s-au ... picioarele.)incovoiadesfiguramaimutari$.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*stramba
vb. v. a se atinge. $(Si-a ... banii statului.)adopta(Nu e mestesug pe care sa nu-l poata ....)asimila$.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*insusi
vb. v. a se baga, a se imbulzi, a se inghesui, a se ingramadi, a se vari. $(Nu va mai ... asa in mine!)(... caciula pe cap.)batatoritasa$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*indesa
vb. v. a se curma, a inceta, a se opri, a se potoli, a se sfarsi, a sta, a se termina, (inv. si pop.) a (se) ostoi, (prin Ban.) a se prorupe, (Mold.) a tinchi, (inv.) a se precurma. $(Vijelia, ploaia a ....)$(by 9W2S2e11r11g11i5o)*conteni
vb. v. a (se) cuta, a tremura, a (se) undui, (glumet) a (se) zbarli. $(Suprafata apei se ... de vant.)ondula$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*increti
vb. v. a se da, a se duce, a merge. $(Se ... cu doi pasi inapoi.)duce(N-a putut ... piatra de la locul ei.)(A ... lingura la gura.)(... bomboana prin gura.)circulatrece(Vantul ... departe frunzele cazute.)Un strat de roci s-a ....)luxaactionaschimba$.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*deplasa
vb. v. a (se) decide, a (se) fixa, a (se) hotari, a (se) stabili, (pop.) a (se) indemna, (inv.) a (se) rezolva, (fig., in Mold. si Transilv.) a (se) cumpani. $(Ei, ai ...?)(L-au ... deputat.)(Poporul il ... domn.)(Cu ce te-ai ...?)$(by 10W4S4e12r13g13i6o)*alege
vb. v. a (se) deplasa, a (se) stramuta, (inv. si reg.) a (se) petrece, (fam.) a (se) trambala. $(Se ... dintr-un loc in altul.)(S-a ... in alt oras.)(S-a ... cu slujba la Ploiesti.)... baza de operatii.)(Si-a ... tabara in alta parte.)deviaschimba(Sa-ti ... gandurile cu privire la ...)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*muta
vb. v. a (se) desparti, a (se) separa, (rar) a (se) segrega, (inv. si pop.) a (se) deosebi, a (se) osebi. $(A ... animalele bolnave de cele sanatoase.)indepartaretrage(S-a ... in camera ei.)individualiza$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*izola
vb. v. a (se) dezmetici, (rar) a (se) dezbata. $(S-a ... dupa chef.)pomenisuscitarasufla$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*trezi
vb. v. a (se) dumeri, a (se) edifica, a (se) lamuri. $(S-a ... imediat dupa ce a vazut actele.)solutiona$.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*clarifica
vb. v. a (se) extinde, a (se) intinde, a (se) largi, a (se) lati. $(Si-a ... stapanirea peste ...)dilataholba(Apele s-au ... in matca lor.)(A ... de mai multe ori o cantitate.)inmulti(Au ... fondul de rulment.)(Si-a ... averea.)(S-a ... numarul participantilor.)majoraamplifica(I s-a ... temperatura.)lungiintensifica(S-a ... nivelul de trai.)adanciglorificapreamari$.(by 6W6S15e15r15g9i9o)*mari
vb. v. a (se) fortifica, a (se) indrepta, a (se) intari, a (se) intrema, a (se) inzdraveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (inv. si pop.) a (se) imputernici, (pop. si fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) zdra-veni, (reg.) a se) vanjosa, (Mold.) a (se) priboli. $(S-a mai ... si el dupa o viroza.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*infiripa
vb. v. a (se) imbina, a (se) lega, a (se) reuni, a (se) uni. $(A ... elementele intr-un tot.)imbucaimperechea$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*impreuna
vb. v. a (se) incarliga, a (se) incolaci, a (se) incovriga, a (se) infasura, a (se) invalatuci, a (se) rasuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) incolataci, (inv.) a (se) invalui. $(Se ... in jurul...)$(by 14W8S8e8r2g2i10o)*ghemui
vb. v. a (se) incetini, a (se) linisti, a (se) potoli, a (se) tempera. $(Si-a ... fuga.)calma(Te rog sa te ...!)cumintistrunicalmatemperaatenua$.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*domoli
vb. v. a se inchide. $(Drumul se ....)indopa(... soba cu lemne.)indesaafunda(Ochii i se ... in orbite.)(Isi ... fruntea in palme.)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*infunda
vb. v. a (se) increti. $(Suprafata pamantului s-a ... in urma seismului.)ridaincreti$.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cuta
vb. v. a se ingrosa. $(Mancarea a ... mult.)reduceim-putina(MAT.)(... 7 dinimputinaieftini(A mai ... din pret.)(Toamna, ziua ..., iar noaptea creste.)(Temperatura a ... in mod simtitor.)atenuacobori(I-a mai ... pedeapsa, sentinta.)di-minua$.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*scadea
vb. v. a se intampla, a se produce, a veni. $(Seismul a ... pe neasteptate.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*surveni
vb. v. a (se) izbi, (pop. si fam.) a (se) bufni, a (se) busi. $(I-a ... un pumn in nas.)(A ... cu pumnul in masa.)(A ... usa de perete.)$(by 10W3S3e11r12g5i5o)*tranti
vb. v. a se limita, a se margini, a se multumi, a se reduce, a se rezuma. $(S-a ... la strictul necesar.)(A ... tema lucrarii la ...)(I-a ... libertatea de actiune.)lo-caliza$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*restrange
vb. v. a (se) mici, a (se) micsora, a scadea. $(S-a ... ratia.)scurtaprescurta(Numarul lor se ... continuu.)imputina(Locurile de pasune s-au$ ....) a descreste, a se mici, a se micsora, a scadea, a se scurta. $(Toamna, ziua se ..., iar noaptea creste.)incetiniatenua(A ... valoarea a ceva.)(A mai ... din pret.)ieftini(I-a mai ... pedeapsa, sentinta.)sim-plifica(S-a ... la strictul necesar.)limita(L-a ... la tacere.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*reduce
vb. v. a (se) nimeri, (Ban. si Transilv.) a (se) pasali. $(Potcoava nu se ....)(Pantoful i se ....)veniaranja(A ... cuver-tura.)(A ... substantele intr-un amestec.)(... cum trebuie elementele unui ansamblu.)reglaacorda(A ... ceva din ochi.)asortaconcordaprindeasemanacorespunde(Ce faci tu nu se ... cu momentul ales.)pretanimeri(A ... astfel lucrurile incat ...)(S-a ... sa fie acolo.)cadea$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*potrivi
vb. v. a se potrivi, a raspunde. (O $masura ce ... intereselor largi.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*corespunde
vb. v. a (se) pune, a (se) situa. $(Articolul enclitic se ... dupa nume.)clasainvestivinde$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*plasa
vb. v. a (se) pune, a (se) sui. $(Il ... pe cal.)catarainalta(Vita a ... mult de la pamant.)extindeinmultimajoracreste.(A ... glasul, vocea ...)$(by 13W13S6e7r15g15i8o)*urca
vb. v. a (se) reanima, a (se) reinviora. $(Atmosfera s-a mai ....)$(by 4W12S12e6r6g14i14o)*reinsufleti
vb. v. a (se) salva, (pop.) a (se) izbavi, a (se) mantui, (inv.) a (se) haladui, a (se) litrosi, a (se) milui, a (se) mistui, a (se) ratui. $(Cum ai izbutit sa ...?)elibera(I-a ... din robie.)iesiliberaevadascoatescuturadescotorosidebarasa(A ... de o mare obligatie.)dezbarasustragepierdeomitestrecura$.(by 10W3S3e4r12g12i6o)*scapa
vb. v. a se zgarci, (reg.) a se harsi. $(S-a ... si a pierdut ocazia.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*scumpi
vb. v. a tine. $(Spectacolul ... doua ore.)(O incaltaminte care ... mult.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*dura
vb. v. (inv.) a popi, a popora, a preoti. $(... peste credinciosi.)$(by 5W5S6e14r14g7i8o)*pastori
vb. v. (inv.) a se imbezna. $(Un astru care se ....)innorainchideincrunta(I-a ... pe toti cu verva sa.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*intuneca
vb. v. (inv.) a semna. $(Ii ... despre ...)corespondacolaboracontineprevedeaarataexpedia$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*scrie
vb. v. (pop.) a prinde. $(Patul ... o jumatate din camera.)detineindeletnici(...-te tu de asta.)cauta$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*ocupa
vb. v. (pop.) a reteza, (reg.) a scurta. $(A ... niste metri de lemne.)retezasculpta (MED.) (Obuzul i-a ... piciorul.)amputa(A ... capul cuiva.)operainjunghia(A ... o vita.)scurtacosi(Plugul ... brazde adanci.)croi(Fluviul isi ... drum prin munti.)brazda(A ... cartile, la jocul de carti.)baraanula(A ... drumul peste camp.)(Laptele s-a ....)$(by 8W1S1e10r10g10i4o)*taia
vb. v. (rar) a contra. $(A ... pe cineva.)(A se ... cu cineva.)dezice$.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*contrazice
vb. v. $sasai. (Lemnele ... in soba.)(Un obiect infierbantat aruncat in apa ....)$(by 6W6S14e14r8g8i2o)*fasai
vb. v. (Transilv., Ban. si Bucov.) a stirici, (fig.) a descoase. $(Il ... ca sa afle ceva de la el.)$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*iscodi
vb. v. v. a adapta, a impamanteni. $(... o institutie, un obicei.)$(by 5W13S13e14r7g7i1o)*transplanta
vb. v. v. a afla, a ghici, (rar) a banui. ( a dezvalui, a revela, (livr.) a decela. ( (rar) a surprinde. a stabili. ((by 4W4S5e13r13g7i7o)*descoperi
vb. v. v. a anunta, a incunostinta, a instiinta, (inv.) a publica, a publicarisi, a publicalui, a publicui. $(A ... ceva cuiva.)preziceprevesti$.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*vesti
vb. v. v. a aparea, a se ivi, a incepe, a se porni, a se produce, a se starni, (inv. si reg.) a se scociori, (fig.) a se naste. $(S-a ... din senin o furtuna.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*isca
vb. v. v. a aprecia, (fig.) a gusta. $(... un spectacol bun.)(Opinia lui ... mult.)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*pretui
vb. v. v. a argumenta, a demonstra, a intari, a proba, a sustine. $(Si-a ... temeinic ideile.)prididi$.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*dovedi
vb. v. v. a arunca, a azvarli. $(... o piatra la distanta.)napusti(Se ... pe cal.)(Calul naravas ... cu copitele.)cheltui$.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*zvarli
vb. v. v. a ascunde, a masca. $(Perdeaua ... usa.)umple(O sudoare rece ii ... trupul.)parcurge$.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*acoperi
vb. v. v. a aseza, a intinde, a pune. $(... fata de masa.)pune(Se ... pe carte, pe invatatura.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*asterne
vb. v. v. a calauzi, a conduce, a dirija, a ghida, a indrepta, a orienta, (inv.) a tocmi. $(O ... pe calea cea buna.)(L-a ... bine in viata.)sfatuipregati$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*indruma
vb. v. v. a cere, a pretinde, a voi. $(Iata ce ... eu de la voi; cat ... pe ceas?)consimtiintentiona$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*vrea
vb. v. v. a clatina, a zgaltai, a zgudui, (pop.) a zgaltana, (reg.) a zbiciula, a zblendui, a zgacina, (Mold.) a zbihui. $(Il ... zdravan ca sa se scoale.)(Calul se ... din tot corpul.)deretica$.(by 4W4S4e13r13g6i7o)*scutura
vb. v. v. a condamna, a constrange, a forta, a obliga, a osandi. $(M-a ... la inactivitate.)reduceforta(Se ... sa rezolve problema.)(Se ... sa impiedice raul.)(...-te sa fii amabil.)(Se ... sa-i castige bunavointa.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sili
vb. v. v. a condamna, a constrange, a forta, a sili, (pop.) a osandi. $(M-a ... la inactivitate.)reduceindatoraangaja$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*obliga
vb. v. v. a condamna, a constrange, a obliga, a sili, (pop.) a osandi. $(M-a ... la inactivitate.)stradui(Se ... sa-i castige bunavointa.)opinti(Nu ... piciorul!)(A ... incuietoarea usii.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*forta
vb. v. v. a consemna, a inregistra, a mentiona, a specifica. $(Cronica ... acest eveniment.)prevedeamarcadeterminafixa(A ... un diagnostic.)stabiliprofilalamuri$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*preciza
vb. v. v. a constitui, a fi, a insemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. $(Acest capitol ... partea esentiala a lucrarii.)(... cadre de specialisti.)educa$.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*forma
vb. v. v. a consulta, a examina, a studia. $(Am ... toate documentele.)consultadocumentainformaverificavedeasondaancheta$.(by 7W7S15e1r1g9i10o)*cerceta
vb. v. v. a desfiinta, (fig.) a ridica. $(A ... orice restrictie.)infirmaparaliza(... un rand, un fragment dintr-un text.)anihila$.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*anula
vb. v. v. a deveni, a se face, a se transforma. $(Totul s-a ... in scrum.)modificatransforma(FON.)("N" intervocalic s-a ....)(FON.)("L" inter-vocalic se ... in "r" in cuvintele romanesti de origine latina.)(Bucuria lor s-a ... in suspine.)simula$.(by 6W6S14e15r8g8i8o)*preface
vb. v. v. a dori, a-i placea, a voi, a vrea. $(Ramai cu cine ....)urachema(Il ... sa intre.)invitaindemna(Il roaga sa ... la catedra.)indrazni$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pofti
vb. v. v. a dori, a jindui, a nazui, a pofti, a pretinde, a ravni, a tinde, a tinti, a urmari, a visa, a viza, (rar) a starui, (inv. si reg.) a nasli, (reg.) a naduli, (prin Transilv. si Mold.) a barani, (inv.) a atinti, a bate, a jelui, a nadajdui. $(... sa fie un mare poet.)$(by 7W15S15e9r9g2i2o)*aspira
vb. v. v. a extrage, a lua. v. a desface, a desprinde. a arata. v. a descalta, a trage, (reg.) a desculta. a lua. v. a incasa. a retrage, (pop.) a trage. v. a departa, a elimina, a indeparta, a inlatura. v. v. v. a articula, a grai, a pronunta, a rosti, a spune, a vorbi, a zice, (prin Mold.) a blesti. a da, a emite, (pop.) a slobozi. v. v. a emite. v. a salva, a scapa, (pop.) a mantui, (inv.) a mistui. v. a capata, a obtine, a primi, a vedea. v.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*scoate
vb. v. v. a impulsiona, a indemna, a stimula. $(Ii ... sa faca ceva.)(Cine-l ... sa faca asta?)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*imboldi
vb. v. v. a inrola, a recruta, (inv. si pop.) a scrie, (Transilv.) a catani, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a sorozi, (inv., prin Transilv. si Ban.) a asenta. $(Au fost ... la infanterie.)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*incorpora
vb. v. v. a intrerupe, a opri, (fig.) a reteza, a stavili. $(Nu poate ... scandalul; i-a ... vorba.)(A ... tacerea.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*curma
vb. v. v. a luci, a sclipi, a straluci, (rar) a stralumina. $(Albe coifuri ....)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*scanteia
vb. v. v. a ordona, a sistematiza, a structura. $(A ... intregul material in vederea ...)$(by 3W3S11e11r5g5i13o)*organiza
vb. v. v. a palpita, a pulsa, a vibra, a zvacni. $(... in el o mare bucurie.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fremata
vb. v. v. a practica. $(... tenis de doi ani.)interpretareprezentarula$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*juca
vb. v. v. a rascoli. $(Vestea l-a ... profund sufleteste.)(S-a ... de tot cand l-a vazut.)dezechilibra(Mintea i s-a ....)instigaderanja(A ... linistea cuiva.)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tulbura
vb. v. v. a scoate. $(A ... un element dintr-o serie.)su-prima(A ... fecale, gaze.)ex-cludeinlatura$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*elimina
vb. v. v. a se adanci, a se deschide, (rar) a se scobi. $(In fata noastra se ... o pestera.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*casca
vb. v. v. a se afla, a se gasi, a sta. a se afla, a figura, a se gasi, a se numara. v. v. v. v. v.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*fi
vb. v. v. a (se) cocosa, a (se) curba, a (se) incovoia, a (se) stramba. $(I s-a ... de tot spinarea sub povara.)(S-a ... de mijloc.)garboviincovriga(... cuiul in jos.)suflecadubladilua(Se ... ca va veni.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*indoi
vb. v. v. a se culca, a se intinde, a se tranti, (inv.) a se tinde. $(S-a ... putin dupa amiaza.)tolani(S-a ... din nou la pamant.)culcadilua(Ziua s-a ....)(Petrecerea s-a ... pana a doua zi.)amana(A mai ... solutionarea problemei.)trenacreste.$(by 1W9S10e3r3g3i12o)*lungi
vb. v. v. a (se) cumineca, (inv. si pop.) a (se) griji, (inv. si reg.) a (se) pricestui, (inv.) a (se) comunica. a accepta, a admite, a primi. $(Nu ... opiniile lui.)(Au ... aceeasi soarta.)$(by 6W6S14e14r8g8i1o)*impartasi
vb. v. v. a (se) darui, a (se) dedica, a (se) destina, a (se) devota, a (se) harazi, a (se) inchina, (rar) a (se) aplica, (inv.) a (se) deda, a (se) meni, a (se) pridadi, a (se) serbi, (grecism inv.) a (se) afierosi. $(Si-a ... intreaga viata binelui obstesc.)dedica$.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*consacra
vb. v. v. a (se) elibera, a scapa, (inv. si pop.) a (se) slobozi. $(Te-ai ... din armata?)desprindedesfaceevacua$.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*libera
vb. v. v. a (se) folosi, a (se) intrebuinta, a (se) utiliza. $(Un obicei care se ... de mult timp.)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*practica
vb. v. v. a se furisa, (rar) a se prefira. $(Lumina se ... printre frunze.)patrundescapa$.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*strecura
vb. v. v. a se impaca, a se obisnui. $(Nu ma pot ... cu gandul ca ...)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*deprinde
vb. v. v. a se inchega, a se ingrosa, a se lega. $(Dulceata s-a ....)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*invartosa
vb. v. v. a (se) lupta, a se sili, a se stradui. $(Se ... sa impiedice raul.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*sforta
vb. v. v. a se smeri. a se pleca, a se smeri, a se supune. $(Se ... in fata divinitatii.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*umili
vb. v. v. a totaliza, (rar) a aditiona, a insuma, a suma, (inv.) a sumarisi. $(A ... valoarea a doi vectori.)(S-au ... cu totii.)convocarecoltacolecta(Si-a ... versurile in volum.)(... folclor pe teren.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*aduna
vb. v. v. (inv. si pop.) a orandui, (inv.) a revesti, a randui. $(A ... ceva cu forme legale.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*investi
vb. v. v. a agrea. $(A ... un ambasador.)recunoasteingaduiimpartasi.$(by 4W12S13e6r6g7i15o)*accepta
vb. v. v. a alcatui, a constitui, a forma, (rar) a intocmi, (inv.) a informa, a savarsi. $(Elemente care ... un ansamblu.)(Blocul este ... din doua corpuri.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*compune
vb. v. v. a arata, a indica, a insemna, a preciza. $(Ceasul ... timpul.)accentua(Acest roman ... o data importanta in literatura.)(SPORT)(A ... un gol.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*marca
vb. v. v. a canoni, a cazni, a chinui, a munci, a schingiui, a tortura, (inv. si reg.) a pedepsi, (reg.) a negati, a strange, (inv.) a strastui. $(L-au ... pentru a-si marturisi fapta.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*trudi
vb. v. v. a da, a face. $(Solul ... rod bogat.)(O regiune care ... multe grane.)aducedegajaemite(Potcoavele ... scantei.)provoca(A ... cuiva un necaz.) (A ... mari daune statului.)starni(Cartea a ... multe discutii.)suscita(S-a ... mare valva.)(S-a ... o vie impresie.)(S-a ... o schimbare.)(S-a ... din senin o furtuna.)intamplasurveniinfaptui$.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*produce
vb. v. v. a da, a ingadui. $(Nu e ... oricui sa faca asa ceva.)astepta.(Cum iti ... una ca asta ?)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*permite
vb. v. v. a domoli, a potoli, a stapani, a stavili, (fig.) a infrana, a zagazui. $(I-a mai ... avantul.)atenua$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tempera
vb. v. v. a efectua, a executa, a fauri, a infaptui, a realiza, a savarsi. v. v. a da. v. v. v. v. a efectua. v. v. v. v. v. v. (fam.) a trage. v. v. v. a preface, a schimba, a transforma. v. v. v. v. v. v. a merita. v. a se ivi, a se lasa, a sosi, a veni. v. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*face
vb. v. v. a exprima, a infatisa, a reprezenta, (fig.) a traduce. $(Cartea ... zbuciumul autorului.)$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*reda
vb. v. v. a intui, a intelege, (livr.) a priza, (fig.) a dibui, a mirosi, a prinde, (inv. fig.) a pricepe. $(I-a ... intentiile.)(A ... conducerii dificultatile intampinate.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*sesiza
vb. v. v. a lasa, (fig.) a tranti. $(L-a ... la examen.)(Il ... pe inamic din tara.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*respinge
vb. v. v. a(-l) coplesi, a(-l) cuprinde, (inv.) a(-l) razbate. $(Il ... setea.)(L-a ... oboseala.)coplesi,(L-au ... grijile, necazurile.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*razbi
vb. v. v. a percepe, a remarca, a retine, a sesiza, a vedea, a zari, (inv.) a privi. $(N-ai ... nici o schimbare?)vedeacunoastesemnala$.(by 1W9S9e10r3g3i11o)*observa
vb. v. v. a preda. $(Au ... cetatea.)consacradedicatoasta(A ... un pahar cu cineva.)ciocni$.(by 5W5S13e14r14g7i8o)*inchina
vb. v. v. a se abtine, a se infrana, a se opri, a rabda, a se retine, a se stapani. $(Nu s-a putut ... sa nu-i spuna.)absorbipredomina$.(by 4W12S12e13r6g6i14o)*domina
vb. v. v. a se deosebi, a se distinge, a se evidentia, a se ilustra, a se singulariza, (inv.) a se insemna, a se semnala, a se vesti. $(Prin ce s-a ... interpretarea lui ?)afirma$.(by 12W13S13e6r6g15i15o)*remarca
vb. v. v. a (se) extinde, a (se) intinde, a (se) lati, a (se) mari. $(Si-a ... stapanirea peste ...)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*largi
vb. v. v. a (se) folosi, a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a uza. $(... diverse tertipuri.)practicaconsuma$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*utiliza
vb. v. v. a (se) folosi, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. $(... diverse terti-puri.)practicaconsumapierde$.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*intrebuinta
vb. v. v. a se indarji, a se inversuna, (fig.) a se ascuti. $(Disputa s-a ....)(Confruntarea dintre ei s-a ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*inteti
vb. v. v. a se prosti. $(Marfa asta s-a ... de tot.)decadeainjosi$.(by 4W4S4e13r13g6i7o)*degrada
vb. v. v. a (se) rostogoli, (pop.) a (se) prapastui, (reg.) a (se) prastavali. $(Bolovanii se ... la vale.)dobori(Apa se ... de la inaltime, formand o cascada.)povarni$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pravali
vb. v. v. a se scumpi, (reg.) a se harsi. $(S-a ... si a pierdut ocazia.)$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*zgarci
vb. v. v. v. a accepta, a conveni, (inv.) a pristani. $(S-a ... sa vina la nunta.)$(by 14W14S8e8r1g2i2o)*invoi
vb. v. v. v. a amana, a pasui, (inv. si reg.) a muta. $(I-a ... scadenta.)(Si-a ... abonamentul.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*prelungi
vb. v. v. v. a fixa, a hotari, a institui, a orandui, a randui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. $(A ... un impozit.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*intocmi
vb. v. v. v. a impresura, a incercui, (fig.) a incinge. $(Muntii ... campia.)(Soarele ... cu lumina poiana.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*inconjura
vb. v. v. v. a reiesi, a se reliefa. $(Se ... un anumit patos in poezia lui.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*evidentia
vb. v. v. v. a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) uni. $(Doua elemente ale vorbirii se pot ....)agrega(Si-a ... versurile intr-un volum.)conexaunifica$.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*reuni
vb. v. v. v. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) potoli, a (se) stapani, a (se) tem-pera. $(Te rog sa te ...!)cumintistruni(Atmosfera s-a mai ....)atenua$.(by 13W7S15e1r9g9i2o)*linisti
vb. v. v. v. a se convinge, (fig.) a se patrunde. $(S-a ... de insemnatatea sfatului primit.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*incredinta
vb. v. v. v. a (se) folosi, a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza. $(... de diverse tertipuri.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*uza
vb. v. v. v. a (se) intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. $(La ce ... acest dispozitiv?; se ... de ambele maini.)circula(Refuza sa ... mijloace dure.)uzapracticaconsumapierde$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*folosi
vb. v. v. v. a(-si) domina, a(-si) infrana, a(-si) stapani. $(Si-a ... durerea.)razbi$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*invinge
vb. v. v. v. (fig.) a infasura, a invalui. $(Intunericul ne ....)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*impresura
vb. v. v. v. a arunca, a azvarli, a propulsa, a zvarli. $(A ... ceva in spatiu.)$(by 5W5S5e13r14g7i7o)*proiecta
vb. v. v. v. a elimina, a indeparta, a suprima. $(... cauza raului.)(A ... lanturile robiei.)(L-a ... de la domnie.)evitaaplana$.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*inlatura
vb. v. v. v. a margini, a restrange, (fig.) a ingradi. $(A ... drepturile cuiva.)$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*limita
vb. v. v. v. a (se) fortifica, (fig.) a (se) cali, a (se) oteli. $(S-a ... in lupte.)intremaamplificaintensifica(A ... valoarea unei marimi fizice.)legalizaconfirma(L-a ... in functie.)demonstrasustinere(Situatia lor s-a ....)(Aceasta i-a ... faima.)(Au ... relatiile de prietenie.)accentua$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*intari
vb. v. v. v. a se indrepta, a o lua, a merge, a se orienta, a pasi, a pleca, a porni, (rar) a se indruma, (pop.) a purcede, a se purta, (inv. si reg.) a nazui, (Transilv.) a aradui. $(A ...t-o pe drumul acela.)incepe(Simtea ca nu va mai ... ziua de maine.)(L-a ... ameteala.)mosteni.nimerinazari$.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*apuca
vb. v. v. v. a (se) intoarce, a (se) invarti, a (se) rasuci, a (se) roti, (reg.) a (se) rotila. (A ... v.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*suci
vb. v. v. v. a-si arata, a-si etala, a-si intinde. $(Isi ... marfa pe taraba.)intinderiscahazardasupune$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*expune
vb. v. v. v. v. a defini, a preciza, a stabili, (inv.) a margini, a raspica. $(A ... proprietatile metalelor.)stabili(Au ... un nou termen pentru ...)complini$.(by 14W8S8e8r2g2i10o)*determina
vb. v. v. v. v. v. a se duce, a merge, a porni, (pop.) a (se) misca, (inv. si reg.) a pasa. $(Unde ... acum seara?)apuca(Sa ... imediat de aici!)(Va rog sa-mi permiteti sa ....)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pleca
vb. v. v. v. v. v. v. a se tine. (... a se opri, (fig.) a incremeni. $(Ceasul a ... la oreleincetaafla(Pe perete ... un tablou.)(Iti ... foarte bine haina asta!)(Uleiul ... deasupra apei.)constareduce$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sta
vb. v. v. v. v. v. v. a-i ajunge, (reg.) a-i bate. $(Iarba ii ... pana la mijloc.)(A ... la putere.)cuprindenazarisurvenideriva(Pantoful ii ....)potrivicosta.$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*veni
vb. v. v. v. v. v. v. v. a i se deranja. $(I s-a ... stomacul.)polua(Vremea s-a ....)(O limba care s-a ... sub influenta ...)(S-a ... intr-un mediu imoral.)zadarnicidesface$.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*strica
vb. v. v. v. v. v. v. v. v. v. v. v. a (se) aduna, a (se) inmanunchea, a (se) reuni. $(Si-a ... versurile in volum.)(... folclor pe teren.)$(by 3W3S4e12r12g5i6o)*strange
V. Deschidere ingusta in zidul unei fortificatii care permite aparatorilor sa traga cu arma; fereastra de tragere. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*mortiera
veceu.vasul in care ,oamenii depun urina sau materia fecala si care mai e folosit pentru aruncarea apei furajere(by 2W3S11e11r5g5i13o)*veceuvasul
Vechea denumire a parlamentului danez, azi [Pron. / < fr. < cuv. danez].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*rigsdag
Veche arma de foc cu fitil, portativa, folosita inainte de inventarea pustii. [Var. s.n. / cf. fr. , it. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*muscheta
veche conceptie potrivit careia Pamantul ar fi centrul imobil al universului, in jurul lui invartindu-se Soarele si celelalte planete; sistem geocentric. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*geocentrism
veche denumire a doua elemente radioactive, unul izotop al radiului, iar celalalt al toriului. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*mezotoriu
veche denumire a mineralelor care au insusirea de a cliva dupa anumite directii in bucati de forma regulata. o ~ de Islanda = varietate cristalina de calcit, prin dubla refractie. (< fr. , germ. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*spat
Veche denumire a mineralelor care au insusirea de a cliva dupa anumite directii in bucati de forma regulata. = varietate cristalina de calcit caracterizat prin dubla sa refractie. [< fr. , germ. ].(by 8W8S1e2r10g4i4o)*spat
veche limba indo-europeana, derivata din sanscrita, folosita si astazi ca limba liturgica budista si ca limba de cultura in India, Sri Lanka, Birmania si Thailanda. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pali
Veche masura pentru distanta, folosita in apusul Europei, variind ca lungime intre 3000 si 7500 m. [Pl. invar. / < it. ].(by 2W2S10e11r4g4i4o)*leghe
Veche masura pentru distante la greci si romani (in lungime de circa 125 de pasi). Etapa de dezvoltare in timp a unui fenomen, a unui proces; faza. [Pron. , pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*stadiu
Veche moneda de aur, de valori variabile, araba si italiana. [< it. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*techin
veche moneda de aur engleza, care valora 2^1 de silingi. (< engl. , fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*guinee
Veche moneda de aur engleza; moneda de calcul valorand 21 de silingi; lira sterlina. [Pron. , pl. invar.. / < engl. , cf. fr. ].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*guinee
Veche moneda divizionara in Arabia Saudita, valorand a douazecea parte dintr-un rial. [< fr. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*quruch
Veche moneda franceza de aur, care avea imprimat chipul imparatului Napoleon al III-lea. [Pron. / < fr. , cf. - imparat al Frantei intre 1852 si 1870].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*napoleon
veche moneda greceasca de aur sau de argint, valorand o suta de drahme. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*mina
veche nava cu vele pentru transportul corespondentei si pasagerilor. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*patasa
Veche nava de razboi cu vele, rapida, inarmata usor, folosita mai ales in operatiile de recunoastere. Pasare palmipeda din marile tropicale, cu coada si aripi foarte lungi. [Cf. fr. , it. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*fregata
Veche religie a japonezilor, avand soarele ca divinitate principala si spiritele stramosilor si al carei cult consta in rugaciuni si ofrande de flori si orez. [Pron. , scris si / < fr. , cf. jap. - calea lui Dumnezeu].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*sintoism
Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 0,453 kg, folosita in special in tarile anglo-saxone. Veche moneda franceza. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*livra
Veche unitate de masura pentru lungimi egala cu aproximativ 60 cm. a) a se sufoca de oboseala; b) a depune eforturi ce depasesc propriile puteri. /<lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*cot
Veche unitate monetara in Bolivia. [Pron. , pl. / < fr., sp. = bolivian].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*boliviano
Veche unitate monetara ruseasca (de argint sau de hartie), echivalenta in valoare cu o rubla. /<rus. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*carboava
vechi alfabet slav compus de calugarul Chiril in sec. IX. / n. pr. + suf. ...(by 2W2S3e11r11g5i5o)*chirilic
vechi aparat muzical care, actionat cu o manivela, executa mecanic ariile inregistrate pe niste discuri. (< fr. )(by 9W10S10e3r4g12i12o)*ariston
Vechi cantec italian pe mai multe voci, cantat de obicei la carnavaluri si in reprezentatii teatrale. [< it. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*frotola
vechi cantec italian pe mai multe voci, cantat la carnavaluri si in reprezentatii teatrale. (< it. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*frottola
vechi dans de carnaval, in ritm vioi, introdus in Pen. Iberica de mauri; melodia corespunzatoare. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i14o)*moresca
vechi dans de curte, de origine spaniola sau italiana, cu caracter solemn, lent; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pavana
vechi dans de origine germana, initial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*alemanda
Vechi dans de origine provensala, cu miscari usoare in doi timpi; melodia acestui dans. Parte dintr-o suita instrumentala, precedand sarabanda. [< fr. , cf. it. , germ. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*gavota
vechi dans de societate cu figuri si scene de mimica pentru patru sau opt dansatori; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cotilion
Vechi dans francez asemanator cu cadrilul de mai tarziu, in timpul caruia dansatorii se invarteau in cerc tinandu-se de deget, de mana sau de manseta; melodia acestui dans. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*carola
vechi dans francez, de origine populara, cu miscare moderata, asemanator cu gagliarda; melodia corespunzatoare, care intr-o suita instrumentala preceda sarabanda. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*gavota
vechi dans francez de origine populara, linistit si plin de gratie, devenit dans de curte; melodia corespunzatoare. a treia parte a simfoniei clasice. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*menuet
Vechi dans francez in masura de trei timpi, cu o miscare vioaie; melodia acestui dans. [< fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*curanta
Vechi dans friulan; melodia care il acompaniaza. Limba friulana. [< it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*furlana
Vechi dans italian cu miscare moderata; melodia acestui dans. Parte lenta a lucrarilor instrumentale; forma a ariilor lirice. [Pron. / < it. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*siciliana
vechi dans italian cu sarituri, in tempo rapid; melodia corespunzatoare. (in sec. XV-XVI) parte dintr-o suita instrumentala, dupa un dans mai lent. (< it. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*saltarello
Vechi dans italian in care dansatorii se invartesc unul in jurul celuilalt; melodia acestui dans. [< it. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*ridda
vechi dans italian in care dansatorii se invartesc unul in jurul celuilalt; melodia corespunzatoare. (< it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ridda
Vechi dans italian si francez, cu ritm vioi, care se danseaza prin sarituri; melodia acestui dans. Parte dintr-o suita instrumentala care urmeaza dupa pavana. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 14W8S8e8r1g2i10o)*gagliarda
Vechi dans italian si spaniol, vioi, avand o miscare rapida, bazata pe sarituri; melodia acestui dans. [< it. < - a sari].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*saltarella
vechi dans popular, de origine engleza, foarte vioi, cu structura bipartita, executat in grup, dansatorii schimbandu-si necontenit locul prin repetarea aceleiasi figuri; contradans. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*anglaise
vechi dans popular din Catalonia, in cerc; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*sardana
Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodia acestui dans. Instrument muzical asemanator cu fagotul. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bourree
Vechi dans popular francez, cu ritm vioi, plin de viata; melodia acestui dans. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*rigodon
vechi dans popular francez, de origine provensala, cu miscare vioaie, plin de temperament, devenit din sec. XVII dans de bal; melodia corespunzatoare. (< fr. , rigodon)(by 4W13S13e6r6g15i15o)*rigaudon
Vechi dans popular francez, linistit si plin de gratie; melodia acestui dans. Parte a unei simfonii, a unei sonate etc., care se executa in trei timpi, urmand dupa un adagio sau un andante. [Pron. , pl. / < fr. , cf. it. , germ. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*menuet
vechi dans popular friulan, asemanator cu tarantela; melodia corespunzatoare. (< it. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*furlana
Vechi dans popular scotian cu o miscare rapida; compozitie care imita muzica scotiana. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*ecoseza
vechi dans popular scotian cu un tempo vioi; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*ecoseza
Vechi dans popular spaniol asemanator menuetului, care se dansa dupa o melodie lenta; melodia acestui dans. Agitatie; miscare tumultoasa. [< fr. , it. , cf. sp. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*sarabanda
Vechi dans popular spaniol cu miscare vie si ritm variat; melodia acestui dans, executata cu acompaniament de castaniete sau de chitara. [Pron. / < sp. , cf. fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*seguidilla
vechi dans provensal, cu acompaniament de flaut si tamburina, in miscare moderata; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*farandola
Vechi dans provensal cu miscare moderata in care dansatorii formeaza un lant; melodia acestui dans. [< fr. , cf. prov. ].(by 8W8S1e1r10g3i4o)*farandola
Vechi dans si cantec englezesc, vioi, interpretat de unul sau mai multi solisti, refrenul fiind reluat de cor. Partea principala a unei teme de jaz. Improvizatie colectiva care urmeaza dupa improvizatiile solistilor. [< fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*chorus
vechi dans si cantec popular italian cu ritm vioi, interpretat de un grup de femei si barbati asezati in cerc. (< fr. , it. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*bergamasca
Vechi dans spaniol si italian, avand o miscare lenta uniforma, asemanatoare cu ciacona; melodia acestui dans. [Pron. , scris si / < it. , cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*passacaglia
Vechi dans spaniol si italian, cu ritm si miscari lente; melodia acestui dans. [< sp. , fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*pavana
Vechi dans vioi in trei timpi, de origine engleza; melodia acestui dans, care se prezinta adesea ca un fragment dintr-o compozitie clasica. Ultima parte a unei suite instrumentale, urmand dupa sarabanda. Vechi instrument cu coarde, asemanator viorii. [< fr. , it. , engl. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*giga
Vechi instrument cu claviatura si coarde in forma dreptunghiulara, asemanator clavecinului. [Pl. / < fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*clavicord
vechi instrument cu claviatura si coarde lovite, stramosul pianului. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*clavicord
vechi instrument cu coarde ciupite, de forma triunghiulara, pana in evul mediu. (< fr. , gr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*psalterion
vechi instrument cu coarde si arcus, asemanator cu chitara, de marimea violoncelului. (< it. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*arpegione
vechi instrument cu coarde si arcus, cu o cutie de rezonanta alungita care se subtia spre capat. (< it. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*trombamarina
vechi instrument de coarde cu arcus, cutie ovoidala cu fundul plat, cu 3-6 coarde, pe care arcusul le facea sa vibreze simultan, la populatiile britanice din Tara Galilor; crut. (< it. )(by 8W8S2e2r10g10i11o)*crota
Vechi instrument de percutie format din doua talere de arama care se lovesc unul de altul. /<sl. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*chimval
Vechi instrument muzical, asemanator harpei, care avea zece coarde. [Pl. / < fr. , lat. , gr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*decacord
vechi instrument muzical, asemanator harpei, cu zece coarde. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*decacord
Vechi instrument muzical chinezesc, constand dintr-un sir de pietre asezate pe un cadru, care, lovite cu un bastonas, produc sunete diferite. [< engl., chin. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*king
Vechi instrument muzical cu coarde, asemanator cu mandolina. [Var. ] /<it. , fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*mandola
Vechi instrument muzical cu coarde, asemanator lautei. [Cf. fr. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*luth
vechi instrument muzical cu coarde ciupite, cu registru grav. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pandora
Vechi instrument muzical cu coarde si clape, ale carui coarde erau acoperite cu panza pentru a face sunetele mai line. [< it. , cf. fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*manicord
vechi instrument muzical cu coarde si clape, asemanator clavicordului. (< it. , fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*manicord
vechi instrument muzical cu coarde si claviatura, asemanator clavecinului. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*spineta
vechi instrument muzical cu taste, asemanator spinetei, in Anglia in sec. XV-XVII. (< fr., it. , engl. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*virginal
vechi instrument muzical de suflat cu claviatura, un fel de orga portativa. unul dintre registrele orgii. (< it. )(by 14W15S8e8r2g2i11o)*regala
Vechi instrument muzical in forma de lauta cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali si introdus in Europa de arabi. V. [< fr. , cf. ar. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*rebec
Vechi instrument muzical la egipteni, cu patru coarde, care se loveau cu un bastonas. [Cf. pers. ]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*kemkem
vechi instrument muzical, lauta cu doua-trei coarde, introdus in Europa de arabi, folosit de menestreli; rebab. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*rebec
vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanta triunghiulara, cu trei coarde ciupite. (< rus. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*balalaica
Vechi instrument pentru masurarea distantei dintre doua puncte. Mira pentru masuratori cu luneta stadimetrica. [Gen. / < fr. , cf. gr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*stadie
vechi instrument pentru masurarea timpului dupa cantitatea de apa sau de nisip scursa, printr-un orificiu, dintr-un rezervor. (< fr. , gr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*clepsidra
vechi intrument muzical cu coarde metalice si claviatura, asemanator pianului; cembalo, clavicembal. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*clavecin
vechi procedeu de a reproduce imaginile obiectelor pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod. (< fr. )(by 1W9S9e9r3g3i11o)*daghereotipie
Vechi procedeu de a reproduce imaginile obiectelor pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*daghereotipie
vechi procedeu de fotografiere in care se folosea clorura de argint ca sensibilizator si cea de sodiu, sau iodura de potasiu pentru fixare. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*calotipie
Vechi procedeu de fotografiere, in care se folosea clorura de argint ca sensibilizator si cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - frumos, - urma].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*calotipie
Vechi procedeu de reproducere a imaginii obiectelor pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*daghereotipie
Vechi termen denumind partea retoricii care se ocupa cu moravurile, opunandu-se patosului. [< fr. , gr. - morala].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*itos
Vechi tip de scoala care pregatea invatatori; scoala normala. [Gen. / < germ. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*preparandie
vedere dubla, cauzata de divergenta axei ochilor sau de paralizia muschilor acestora. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*diplopie
Vedere dubla, cauzata de paralizia muschilor ochilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dublu, - vedere].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*diplopie
vedere, priveliste, perspectiva din care se priveste un peisaj, un oras (in pictura, desen sau grafica). (< it. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*veduta
vedeta de cinema care interpreteaza rolul unei femei fatale. femeie de o eleganta excentrica si irezistibila. (< fr., engl. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vampa
vedeta, star cu mare renume (in cinema, in sport); supervedeta, megastar. (< engl., fr. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*superstar
vegetatie alpina din regiunile intertropicale umede ale Anzilor, din arbori pitici, ierburi, licheni si muschi. (< sp. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*paramos
vegetatii veneriene mari si abundente, dezvoltate pe o mucoasa sau pe un tegument care evolueaza in neaoplasm. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*precanceroza
Vehicul actionat cu picioarele prin intermediul a doua pedale, avand doua roti inegale, dintre care prima este roata motoare. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*biciclu
vehicul aerian care transporta pasageri sau marfuri; aerovehicul. (dupa fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*aeronava
Vehicul aerian constand dintr-un corp sferic, care se umple cu un gaz mai usor decat aerul pentru a se mentine in atmosfera. (pe cineva) = a face glume pe seama cuiva. Basica de cauciuc foarte subtire, asemanatoare unei mingi, cu care se joaca copiii. Vas, in general de forma sferica, folosit pentru anumite operatii chimice. = basica suflata din clabuci de sapun. Minge (de fotbal, de baschet etc.). [Pl. / < fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*balon
Vehicul aerian mai greu decat aerul, sustinut in aer de aripi si propulsat de motoare ; aeroplan. = aparat de zbor fara pilot care transporta o incarcatura exploziva sau nucleara. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*avion
Vehicul asemanator bicicletei, cu trei roti, dintre care doua sunt paralele. /<fr. (by 3W4S12e6r6g14i15o)*triciclu
Vehicul asemanator motocicletei, de o forma anumita, cu care se transporta ziare, racoritoare etc. [< engl. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*motoscuter
vehicul asemanator motocicletei, pentru transportat ziare, racoritoare etc. (< fr. , engl. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*motoscuter
Vehicul automotor cu mare putere de tractiune, folosit in agricultura si in industrie pentru a remorca sau a pune in actiune diverse unelte, masini sau vehicule. = instalatie formata dintr-un carucior autopropulsat, care se foloseste la sudura automata pe lungimi mari. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tractor
Vehicul autopropulsat cu trei roti, folosit mai ales pentru marfuri. [Et. incerta].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mototricicleta
Vehicul autopropulsat cu trei roti, folosit, mai ales, pentru transportul de marfuri. /+ (by 12W5S6e14r14g8i8o)*mototricicleta
vehicul autopropulsat cu trei roti, pentru marfuri. (< moto^1 tricicleta)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*mototricicleta
Vehicul autopropulsat folosit pentru transportul de pasageri sau de materiale. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*autovehicul
vehicul autopropulsat pe perna de aer, care se deplaseaza prin alunecare deasupra solului sau apei; hovercraft; naviplan. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*aeroglisor
vehicul blindat, cu roti sau cu senile, inarmat usor, pentru misiuni de recunoastere, siguranta etc. (< it. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*autoblindat
Vehicul blindat, cu roti sau cu senile, inarmat usor si folosit mai ales pentru misiuni de recunoastere, de siguranta etc. [< it. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*autoblindat
Vehicul care se misca pe o perna de aer, generata de un motor special care arunca jeturi de aer orientate. [< engl., fr. ]. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*hovercraft
Vehicul care se poate deplasa deasupra solului cu ajutorul unei perne de aer. /(by 10W10S4e4r12g12i6o)*aeroautomobil
vehicul conceput pentru a se putea deplasa, prin comanda automata sau directa, pe solul accidentat al Lunii. (< Luna + -mobil)(by 2W2S11e11r11g5i5o)*lunamobil
Vehicul constand din doua roti montate pe un cadru, care este pus in miscare de un motor cu ardere interna.motocicleta de care este atasata o cutie metalica, sprijinita pe o a treia roata. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*motocicleta
vehicul cu doua roti, asemanator cu bicicleta, roata motoare, in fata, fiind mult mai mare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*velociped
vehicul cu doua roti asezate una in spatele celeilalte, pusa in miscare, prin intermediul unui lant, de doua pedale actionate cu picioarele. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*bicicleta
Vehicul cu doua roti asezat la partea dinainte a unui tun, a unei masini agricole etc. pentru a le transporta. /(by 6W15S15e8r9g2i2o)*antetren
Vehicul cu doua roti, compartimentat, folosit pentru transportul munitiei. Fiecare dintre incaperile etanse, create prin compartimentarea unei nave, pentru a impiedica in caz de avarie patrunderea masiva a apei in tot vasul. Lada pentru tinerea proviziilor si a ustensilelor pe bordul unui vas. Constructie asemanatoare unei cutii cu ajutorul careia se pot executa fundatii sub apa. [Pl. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cheson
Vehicul cu doua roti de marime aproape egala, asezate in linie una in spatele celeilalte, dintre care cea din urma este o roata motrice, pusa in miscare, prin intermediul unui lant, de doua pedale actionate cu picioarele. [< fr. ].(by 12W12S12e5r6g14i14o)*bicicleta
Vehicul cu doua roti egale actionate cu picioarele prin intermediul a doua pedale. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*bicicleta
Vehicul cu doua roti, la care roata motoare, asezata in fata, era mult mai mare decat cealalta. [Pl. / < fr. , cf. lat. - rapid, - picior].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*velociped
Vehicul (cu doua roti) remorcat de un autoturism si dotat cu cele necesare unei mici camere de locuit. /<fr. (by 10W10S4e4r12g6i6o)*rulota
Vehicul cu doua (sau trei) roti montate pe un cadru si pus in miscare de un motor. [Var. s.n. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*motocicleta
Vehicul cu etaj pentru transportul in comun al calatorilor. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - pentru toti].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*omnibuz
Vehicul cu motor propriu, folosit pentru transportul de pasageri si de incarcaturi. /<fr. , germ. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*automobil
vehicul cu o singura roata, folosit de acrobati in circuri. (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*monociclu
(vehicul cu perna de aer) adaptat la navigatia aeriana si pe apa. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*aeroamfibiu
(Vehicul cu perna de aer) adaptat la navigatia aeriana si pe apa. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*aeroamfibiu
(vehicul) cu roti care asigura directia si senile care produc miscarea. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*semisenilat
Vehicul cu tractiune electrica, care circula fara sine, folosit pentru transportul in comun al calatorilor. [Pron. / < fr., engl. ].(by 4W12S12e13r6g6i15o)*troleibuz
Vehicul cu tractiune electrica, constand din vagoane care circula pe sine metalice, folosit ca mijloc de transport urban. (a vorbi) fara rost. /<engl., fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*tramvai
Vehicul de cale ferata cu mijloc de tractiune propriu, folosit pentru a tracta vagoanele. = locomotiva de mare viteza, cu trei roti motoare, folosita mai ales pentru trenurile rapide; = locomotiva de tractiune grea cu cinci roti motoare. [Cf. fr. , germ. ].(by 10W3S3e4r12g12i6o)*locomotiva
vehicul de cale ferata cu mijloc de tractiune propriu, pentru a tracta vagoanele. (< fr. , germ. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*locomotiva
Vehicul de cale ferata (cu sursa de energie proprie sau straina) care serveste la remorcarea sau la deplasarea vagoanelor; masina. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*locomotiva
Vehicul de cale ferata, servind la transportul calatorilor, al marfurilor, al animalelor etc. Cantitate de marfuri (cereale, lemne etc.) care incape intr-un asemenea vehicul. = vagon prevazut cu cabine in care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit; = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; = casa care are camerele asezate una dupa alta, asa cum sunt compartimentele unui vagon. [< fr. , engl. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*vagon
Vehicul, de obicei acoperit, cu tractiune animala, care serveste la transportul bagajelor si al munitiilor unui corp de trupa. Vagon pentru transportat marfurile in containere. [< fr. ].(by 1W9S9e10r3g3i12o)*furgon
Vehicul, de obicei deschis, care serveste mai ales la transporturi usoare pe o linie ferata. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*drezina
vehicul (deschis) pentru transporturi usoare pe o linie ferata. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*drezina
Vehicul destinat transporturilor in mediul acvatic. vehicul destinat zborurilor extraterestre. /<fr. lat. it. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*nava
vehicul de transportat perforatoarele de forare in mine sau in strapungerile subterane. (< amer. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*jumbo
Vehicul de transportat perforatoarele de forare in mine sau in strapungerile subterane. [Pron. / < americ., fr. - nume glumet dat unui elefant].(by 1W9S9e10r3g3i11o)*jumbo
Vehicul de transport in comun, cu motor electric, alimentat de acumulatoare. [Cf. fr. , germ. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrobuz
vehicul de transport in comun cu tractiune electrica, care ruleaza pe sine metalice. (< fr., engl. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*tramvai
Vehicul de transport in comun cu tractiune electrica si care ruleaza pe sine metalice. [< fr., engl. , cf. engl. - sina plata, - drum].(by 7W7S8e1r1g9i10o)*tramvai
Vehicul fara mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor. ( sau ) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva). Cablu folosit pentru remorcarea unei nave, a unui slep etc. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*remorca
vehicul feroviar cu motor cu ardere interna sau electric, pentru transportul calatorilor. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*automotor
Vehicul feroviar prevazut cu motor propriu, folosit pentru transportul de pasageri si de marfuri. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*automotor
Vehicul inchis cu care se transporta bolnavii, ranitii etc.; autosalvare. [Pron. / < + ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*autosanitara
vehicul pe doua roti care tracteaza tunuri, obuziere, chesoare de munitii, masini agricole etc. (dupa fr. )(by 8W8S8e2r2g10i11o)*antetren
Vehicul pentru copii, constand dintr-o scandura montata pe doua roti si dintr-o baza verticala de directie, care se pune in miscare fiind impinsa cu un picior. /<fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*trotineta
Vehicul (pentru copii) cu trei roti, asemanator cu bicicleta, actionat cu picioarele prin intermediul a doua pedale. [Sil. ] /+ [](by 12W5S5e14r14g7i7o)*tricicleta
Vehicul (pentru copii) cu trei roti care este pus in miscare cu ajutorul pedalelor; triciclu. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tricicleta
vehicul (pentru copii) cu trei roti, pus in miscare cu ajutorul pedalelor; triciclu. (< tri /bi/cicleta)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*tricicleta
vehicul pentru stropitul si spalatul strazilor. (< auto^2 + stropitoare)(by 14W7S7e15r1g9i9o)*autostropitoare
Vehicul pentru transportul rapid al lingourilor incalzite de la cuptoare la laminor. [Cf. fr. , engl. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*transfercar
vehicul pentru transportul rapid al lingourilor incazite de la cuptoare la laminor. (< engl. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*transfercar
Vehicul pe roti de tren actionat manual sau cu motor, destinata curselor scurte de servicii pe calea ferata. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*drezina
Vehicul prevazut cu o platforma si folosit la transporturi. Autocamion. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*camion
vehicul-remorca de turism, pe doua roti, amenajat ca locuinta. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*rulota
vehicul rutier cu tractiune electrica, fara sine, pentru transportul in comun. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*troleibuz
Vehicul spatial fusiform, fara echipament de sustentatie, la care carburantul necesar arderii este amestecat sau cuprins in combustibilul folosit. = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteza a unui jet gazos. Cartus special, cu materii explozibile (colorante), care ard producand lumina de diferite culori. [< germ. , rus. , engl. ].(by 10W11S11e4r5g13i13o)*racheta
Vehicul terestru care se poate sustine deasupra solului cu ajutorul unei perne de aer. [Et. incerta].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*aeroautomobil
vehicul terestru care se poate sustine deasupra solului prin o perna de aer. (< aero automobil)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*aeroautomobil
Vehicul tras de cai, folosit in trecut pentru transportul in comun, in orase. [< engl. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tramcar
Vehicul tras de cai, folosit, in trecut, pentru transportul orasenesc in comun. /<engl. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*tramcar
vehicul tras de cai, in trecut, pentru transportul in comun, in orase. (< engl. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tramcar
vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cmc sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW (sursa:noul cod rutier,legea 49/2006)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*vehiculul
Vehicul usor, asemanator motocicletei, dar cu roti mai mici si cadrul deschis, pe care se sta ca pe scaun. /<fr., engl. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*scuter
Vela ajutatoare, care se instaleaza numai pe vreme buna la extremitatea velelor patrate. [Cf. engl. , fr. , it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*boneta
vela ingusta, suplimentara, care se instaleaza numai pe vreme buna la extremitatea velelor patrate. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*boneta
vela mica, patrata, invergata de un catarg inclinat, la o nava de transport feniciana. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*dolon
Vela mica patrata, invergata pe un catarg inclinat, la o nava de transport feniciana. [< gr. , cf. lat. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*dolon
vela patrata invergata la baza arborelui trichet. verga de sustinere a acestei vele. (< it. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*trinca
vela patrata spre varful bompresului, dedesubtul civadierei. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*contracivadiera
vela triunghiulara ce se prinde pe timp de furtuna de arborele trinchet. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*trinchetin
vela triunghiulara cu suprafata mare, arborata de ambarcatii care au vant din pupa pentru a mari propulsia. (< engl. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*spinacher
Vela triunghiulara pe straiuri speciale intinse intre arbori. [< + , dupa it. , sp. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*velastrai
vela triunghiulara sau trapezoidala deasupra randei, pe goelete si iahturi. (< it. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*contraranda
Vela triunghiulara sau trapezoidala ridicata deasupra randei, pe goelete si iahturi. [Cf. it. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*contraranda
velier cu doua catarge si bompres, folosit in trecut ca nava de lupta, iar astazi ca nava-scoala. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*bric
velier cu trei arbori si velatura patrata, in afara de artimon, care poarta vele |aurice|auric|. (<engl., fr. , it. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*barc
Velier cu trei arbori si velatura patrata, in afara de artimon, care poarta vele |aurice|auric|. [Pl. / < engl., fr. , it. , germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*barc
Velier cu trei pana la cinci arbori si cu velatura |aurica|auric|, in afara de arborele trinchet, prevazut cu vele patrate. [< engl. , fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*barchentina
velier cu trei, patru sau cinci arbori si vele |aurice|auric|, in afara de arborele trinchet, cu vele patrate. (<it. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*barchetina
velier mic cu doi arbori, arborele mic fiind prevazut cu o vela patrata. (< engl. )(by 1W2S2e10r11g4i4o)*lugher
Velier mic cu doi arbori, arborele mic fiind prevazut cu o vela patrata. [< engl. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*lugher
velier mic si ingust, cu rame, folosit la cabotaj pe coastele de nord ale Africii. (< fr. , sp., it. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*feluca
Velier rapid, de dimensiuni mari, cu trei sau patru catarge, care serveste mai ales la transportul cerealelor. /<engl. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*cliper
Velociped cu doua roti inegale, dintre care prima este roata motrice. [Pl. ]. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*biciclu
[VELT-AN-SA-] ansamblu de cunostinte despre gandirea, sentimentele, vointa si comportamentul omului, despre exprienta; imaginea despre lume si existenta umana ca un tot unitar. (< germ. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*weltanschauung
(vena) care coboara pe partea mediana a coapsei, colectand sangele venelor superficiale ale piciorului. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*safen
Vena mica. Nervura subtire din structura frunzelor. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*venula
vena ~ = vena care colecteaza sangele de la organele digestive si il transporta la ficat. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*porta
Veneau fanariotii sa preia spre administrare pamanturile romanesti si cand coborau din mijlocul de transport erau intampinati de intreg satul. Grecul care era impresionat de frumusetea tarii noastre spunea cu voce tare: "Ti Kalos!" Adica "ce frumos!".Satenii spuneau despre grecul uimit:"Alt ticalos!"(by 15W8S8e2r2g10i10o)*veneau
Venerarea focului ca pe o fiinta supranaturala de catre popoarele primitive. [Gen. / cf. gr. - foc, - cult].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pirolatrie
Venirea la suprafata a unei magme. Eruptie vulcanica. Extrudare. = iesirea din alveola a dintelui. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - a impinge afara, a azvarli].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*extruziune
Venit afectat intretinerii unui preot catolic. [Pron. / < lat.bis. , cf. fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*prestimoniu
Venit afectat unui anumit titlu ecleziastic catolic, mai ales unui canonic. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*prebenda
venit fix acordat unui titlu ecleziastic catolic; titlul insusi. (< lat. , fr. )(by 11W5S5e13r14g7i1o)*prebenda
Venit material sau spiritual; castig; beneficiu; avantaj; profit. /< ngr. o(by 2W10S10e3r4g12i12o)*folos
Venit material sau spiritual; castig; folos; beneficiu; avantaj. /<fr germ. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*profit
Venit pe neasteptate; neprevazut, intamplator, inopinat. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*fortuit
Venit regulat pe care il aduce o proprietate, fara ca posesorul acesteia sa depuna vreo activitate productiva. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*renta
ventilatie pulmonara exagerata fata de aportul de oxigen. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*hiperventilatie
Ventilator centrifugal folosit la absorbirea aerului sau a altor gaze din incaperi inchise. Dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. lat. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*exhaustor
Ventil sau supapa a caror deschidere si inchidere sunt comandate de un electromagnet. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*electrovalva
ventil, supapa a caror deschidere si inchidere sunt comandate de un electromagnet. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*electrovalva
Ventroscopie, laparoscopie. [< fr. , cf. gr. - imprejur, - a privi].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*peritoneoscopie
= verb activ ca sens, care se conjuga la timpurile si la modurile derivate din tema prezentului dupa normele diatezei active, in timp ce la celelalte are forme de conjugare pasiva. [< it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*semideponent
verb,a tixitixit-tixitatixiti-tixite/ex.carti tixite in rafturi,a depozita in exces(by 6W15S15e8r8g2i2o)*verb
(verb) avand rol sintactic asemanator cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care da actiunii verbului "ajutat" o nuanta modala, izvorata din intelesul sau lexical. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*semiauxiliar
= verb avand rol sintactic asemanator cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care da actiunii verbului "ajutat" o nuanta modala izvorata din intelesul sau lexical. [Pron. / cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*semiauxiliar
verb:-bagarea si scoaterea penisului in bustul femeii si eliminarea unei substante albe numita sperma(by 10W10S3e3r12g12i5o)*verb
= verb care poate forma singur predicatul; = nume care, impreuna cu un verb copulativ, formeaza predicatul unei propozitii; (si ) = propozitie care indeplineste fata de propozitia regenta rolul de nume predicativ. Referitor la predicat. [< lat. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*predicativ
: verb cu rol sintactic asemanator cu al auxiliarelor propriu-zise, care da o nuanta modala, reiesita din sensul sau lexical. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*semiauxiliar
(Verb latin) care are forma pasiva si inteles activ. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*deponent
(verb latin) care are forma pasiva si inteles activ. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*deponent
verb reflexiv ~ (si s. n.) = verb la diateza reflexiva care arata o schimbare in starea subiectului. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*eventiv
verb; sosesc ,ma arat , ma zaresc ; bautura alcolica preparata din suc de struguri.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*verb
: verb tranzitiv, care arata ca subiectul determina pe cineva sa realizeze actiunea verbului; verb cauzativ. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*factitiv
= verb tranzitiv care arata ca subiectul face pe cineva sa indeplineasca actiunea verbului de baza. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*factitiv
verb tranzitiv ~ = verb tranzitiv care arata ca subiectul face pe cineva sa indeplineasca actiunea. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*factitiv
Verbul "a poposi" pare mai degraba derivat din "popou", cu sensul de a se aseza jos, si nu de la "popas", in care caz ar trebui sa fie "a popasi".(by 7W15S15e9r9g2i3o)*verbul
Verga asezata oblic pe catargul de la pupa, pe care se leaga partea de sus a unei panze. = cu putin lant la apa. Compartiment etans la extremitatea dinspre prora sau dinspre pupa a unei nave. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pic
Vergea ascutita la un capat in care se infige carnea pentru a o frige (la gratar). / + suf. ...(by 10W10S10e4r4g13i6o)*frigare
... Vergea (de fier) care se fixeaza in toc (sau intr-o rama) formand impreuna un baraj protector; zabrea. /<lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*gratie
Vergea de lemn, intre capetele careia sunt intinse fire de par de cal si cu care se canta la instrumentele cu coarde. /suf. ...(by 5W13S13e6r7g15i15o)*arcus
Vergea de lemn sau de metal de care se atarna perdelele sau draperiile. [Cf. it. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*corniza
vergea de lemn sau de metal de care se atarna perdelele sau draperiile. (dupa it. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*corniza
Vergea de otel care inconjura la exterior armatura longitudinala a unui element de beton armat. Suport pe care se sprijina tangoanele, scaritele etc. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*etrier
Vergea mica, subtire si flexibila (cu diferite intrebuintari). vergea pe care este intins parul arcusului. fiecare dintre cele doua bastonase cu care se bate toba mica si triangul. betisor subtire si usor cu care dirijorii conduc un ansamblu muzical. betisor de care se serveste iluzionistul. sub conducerea dirijorala (a cuiva). /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*bagheta
vergea verticala plasata pe o placa orizontala, in antichitate, pentru determinarea meridianului locului si pentru stabilirea orei. (< fr., lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*gnomon
Verificare, analiza permanenta sau periodica a unei activitati pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. Supraveghere continua (morala sau materiala); stapanire. Putere de dirijare a propriilor gesturi si miscari. = exponent care indica limitele cantitative ale productiei. Institutie insarcinata cu supravegherea unor activitati. Registru de evidenta a personalului (si animalelor) unei unitati militare. [Pl. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*control
Veriga de metal, fixata cu o scoaba sau cu un surub (pe o usa, pe o poarta, pe un usor etc.), prin care se trece un lacat, o franghie sau un lant etc. a pune stapanire pe cineva; a lua pe cineva in maini. /<sl. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*belciug
[VERNI] 1. solutie colorata obtinuta din rasinoase, care se aplica pe obiecte pentru a le da lustru; strat protector sau ornamental. 2. smalt, email. 3. tehnica in gavura, in a da gravurilor un aspect asemanator cu cel al desenului in creion. 4. (fig.) ceea ce da o culoare, un aspect favorabil cuiva sau la ceva. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*vernis
Vers alcatuit din opt picioare trohaice. [Cf. gr. - opt, - masura].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*octometru
= vers alcatuit dintr-un dactil si un spondeu sau troheu. [< fr. , cf. lat. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*adonic
Versant al unui munte expus spre nord, spre umbra. [< fr. , cf. lat. - umbros].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ubac
Versant al unui munte expus spre nord, spre umbra. [< fr. cf. lat. - umbros].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ubac
Vers antic alcatuit din doua masuri de doua picioare fiecare. [< fr. , cf. gr. - doi, - masura].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*dimetru
Vers antic avand o silaba in plus fata de masura normala. [< fr. , cf. gr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*hipermetru
vers antic avand o silaba in plus fata de masura normala. (< fr. )(by 15W15S1e9r9g3i3o)*hipermetru
Vers antic compus din trei perechi de picioare iambice. [Pl. / cf. fr. , lat. , gr. < - cu trei, - masura].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*trimetru
(vers antic) dintr-un spondeu (sau troheu), doi coriambi si un iamb. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*asclepiad
(vers antic) dintr-un troheu (sau spondeu) urmat de un dactil, un troheu si o silaba oarecare. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*gliconic
(Vers antic) format dintr-un singur metru. (Vers) compus din metri de acelasi fel. [Pl. / < fr. , cf. gr. - unic, - masura].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*monometru
vers antic prezentand doua variante: mare ~ = vers din patru dactili (sau spondei) si trei trohei; mic ~ = vers din trei picioare, cu doi dactili si o silaba. (< lat. )(by 7W1S1e9r10g10i3o)*arhiloc
vers antic, specific genului epic, din sase picioare dactilice sau spondaice. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*hexametru
(Vers antic) terminat printr-un picior incomplet. [< fr. , cf. gr. - incomplet].(by 1W10S3e4r12g12i6o)*catalectic
vers catalectic antic de patru picioare, pe care il cantau preotii Cibelei. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g12i5o)*galiamb
Vers catalectic antic de patru picioare, pe care il cantau preotii Cibelei. [Pron. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*galiamb
Vers clasic greco-latin compus dintr-o serie de patru metri (patru grupe a cate doua picioare). [< fr. , cf. gr. < - patru, - masura].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*tetrametru
vers clasic greco-latin din patru unitati metrice trisilabice sau sase bisilabice. vers din patru unitati metrice. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tetrametru
= vers complex alcatuit din dactili si trohei. [Pron. / cf. fr. , gr. < - vorbire, - cant].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*logaedic
... Vers compus din sase picioare (al cincilea fiind un dactil). [Sil. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*hexametru
Vers dactilic de sase picioare, folosit in poezia epica. [Var. s.m. / < fr. , cf. lat. < gr. - sase, - masura].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hexametru
Vers de douasprezece silabe. [Cf. fr. , lat. < gr. - douasprezece, - silaba].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*dodecasilab
(Vers) de sapte picioare. [< fr. , lat. < gr. < - sapte, - masura].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*heptametru
Vers de unsprezece silabe, indiferent de natura lor. [< fr. , lat. , cf. gr. - unsprezece, - silaba].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*endecasilab
= vers endecasilabic cu cinci picioare, cu cezura dupa al doilea picior, folosit in poezia lirica antica; = strofa compusa din trei versuri safice si unul adonic. [Cf. fr. , lat. , gr. < - poeta greaca din antichitate].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*safic
Verset din psalm care se canta inainte de citirea unui pasaj din Biblie. a reveni la subiect (dupa o anumita abatere). /<ngr. (by 1W9S10e3r3g3i12o)*prochimen
vers greco-latin de cinci picioare. (in metrica moderna) vers cu cinci silabe accentuate. (< fr. , gr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*pentametru
Vers greco-latin de cinci picioare. Vers cu cinci silabe accentuate. [< fr. , cf. lat. , gr. < - cinci, - masura].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*pentametru
(vers greco-latin) fara ultimul picior sau ultimele doua silabe. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*brahicatalectic
(Vers greco-latin) terminat printr-un picior avand lipsa doua silabe. [< fr. , cf. gr. - scurt, - incomplet].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*brahicatalectic
vers ~ = hexametru in care al cincilea picior este un spondeu. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*spondaic
: vers iambic, armonios, format din cinci picioare in versificatia latina si greaca. /<lat. fr.(by 15W9S9e2r3g3i11o)*alcaic
vers iambic de sapte silabe, folosit in poezia veche latineasca. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*saturnian
VERSIFICATIE, versificatii, s.f. (Mod de) dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozodice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului si ale gruparii strofice; arta de a face versuri; p. ext. poezie. - Din fr. versification.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*versificatie
versiunea alexandrina a Vechiului Testament tradusa in limba greaca. (< lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*septuaginta
Versiunea latina a Bibliei, adoptata la conciliul din Trent si folosita si azi in biserica romano-catolica; carte care contine aceasta versiune. [< lat. , fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vulgata
versiunea latina a Bibliei, adoptata la conciliul din Trent si folosita si azi in biserica romano-catolica. (< lat. , fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vulgata
Versiune noua a unui film, refacut, returnat dupa mai multi ani de la premiera. [Pron. / < engl. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*remake
Vers (sau grup de versuri) repetat dupa fiecare strofa a unei poezii sau dupa un cuplet. Sectiunea de baza a rondoului, care se repeta de mai multe ori; frantura de melodie care se repeta intr-un cantec. Fraza repetata stereotip. [Pl. / < fr. , cf. lat. - a rupe].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*refren
versuri e = versuri in care rimeaza emistihurile; rima ~a = rima foarte bogata, cu doua sau trei silabe asemanatoare. (< fr. )(by 12W5S6e14r7g8i1o)*leonin
= versuri in care rimeaza emistihurile; = rima cu doua sau trei silabe asemanatoare. [Pron. / < fr. , cf. - poet din sec. XII].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*leonin
vers ~ = vers complex din anapesti si iambi sau din dactili si trohei ori iambi. (< fr. , gr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*logaedic
vers ~ = vers endecasilabic greco-latin, cu un ritm armonios; strofa ~a = strofa cu primele doua versuri alcaice. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i9o)*alcaic
vers ~ = vers greco-latin care incheia strofa safica, dintr-un dactil si un spondeu (sau troheu). (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*adonic
vers ~ = vers iambic de sapte silabe, in poezia latina arhaica. (dupa fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*saturnin
Vertebrate al caror embrion are amnios si alantoida. [Sg. / < fr. , cf. gr. - amnios].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*amniote
Vesmant bisericesc in forma de fasie lunga si ingusta, purtat pe umar de diaconi in timpul slujbei religioase. /<sl. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*orar
vesmant cu aspect de pelerina fara maneci si cu o singura deschizatura pentru cap, la preotii catolici. (< germ. , lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*casula
Vesmant cu gluga purtat de calugarii catolici, confectionat din stofa groasa si aspra. [< lat. , cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cucula
Vesmant din stofa groasa cu gluga, purtat de calugarii catolici. /<fr. lat. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cucula
Vesmant femeiesc constand dintr-o bucata de panza dreptunghiulara, purtat peste etola de matroanele romane. Semifabricat in forma de banda continua, obtinut din fibre (de lana, sintetice) pieptanate si infasurate pe bobine. [< lat. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*pala
Vesmant lung si larg, uneori impodobit cu fir de aur, purtat de domnitorii si boierii romani. a deveni domn sau a capata o functie boiereasca. /<turc. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*caftan
vesmant militar sau de sport, larg si comod, bufant pana la solduri. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*bluzon
Vesmant militar sau de sport, larg si comod, care cade bufant pana la solduri. [Pl. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g1i9o)*bluzon
Vesmant papal care acopera umerii. Vesmant de calugar. [< it., lat.bis. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*superumeral
"Vesnicia nu inseamna timp nesfarsit. Asa ceva nu exista, cum nu exista spatii fara dimensiune. Vesnicia este o stare in care timpul nu mai exista (Apocalipsa 10:6). Filosoful Boethius a dat o definitie, in mare, acceptata de Biserica Crestina. Vesnicia este possia totala, simultana si perfecta, a unei vieti complete. Cum a spus ganditorul grec Parmenide>: Vesnicia este intreaga, unica. In vesnicie nimic n-a fost sau va fi. Totul este deodata, complet, continuu."(by 9W3S3e11r12g5i5o)*buna
vesta de panza groasa pe care o purtau ostasii (arcasi medievali). (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hecheton
Vesta de panza groasa pe care o purtau ostasii si mai ales arcasii medievali. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hocheton
vesta femeiasca, scurta pana aproape de talie si deschisa in fata. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*bolerou
Vestibul al unei case grecesti. [Pl. / < gr. < - inainte, - poarta].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*protiron
vestibul mare intr-un edificiu public; incapere de trecere intr-o locuinta. (< fr., engl. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*hol
Vestibul mare intr-un edificiu public, incapere de trecere intr-un apartament, intr-o locuinta. [Scris si , var. s.n. / < engl., fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*hol
Veston cu dungi colorate, purtate ca uniforma in unele colegii engleze. Veston drept din stofa bleumarin sau din flanela. [< engl., fr. ].(by 7W8S1e1r10g3i4o)*blazer
Veterinar specialist in hipiatrie. [< fr. , cf. gr. - cal, - medic].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*hipiatru
vetust,-a, vetusti,-ste, adj.= din fr. vetuste, lat. vetustus(vetus "vechi")(livr.) invechit, perimat, arhaic(by 7W15S15e8r9g2i2o)*vesperal
Veverita-zburatoare din Australia. [Pron. / cf. fr. , it. < gr. - acrobat].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*petaurista
veverita-zburatoare din India si Sri Lanka. (< fr. , gr. , acrobat)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*petaurista
VEXILOLOGIE: s.f., studiul erudit al istoriei, simbolismului, protocolului, desenului, fabricarii si al altor aspecte ale drapelelor, considerate ca expresii ale culturii dintr-un anumit timp sau spatiu (fr. vexyllologie, lat. vexillum, "pancarta, emblema"). Apud Encyclopaedia Britannica(by 3W11S12e5r5g14i14o)*vexilologie
Vezica biliara. // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) vezica biliara", "colecist". [< fr. , cf. gr. - bila, - vezica].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*colecist
vezicula a pielii prin acumularea in epiderma a unei serozitati transparente. (< fr. , gr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*flictena
Vezicula glandulara sau ganglionara. Invelisul conjunctiv al radacinii parului. [< fr. , cf. lat. - saculet].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*folicul
vezicula plina cu aer care usureaza plutirea plantelor. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pneumatocist
Vezi John Breck, Darul sacru al vietii, Ed.Patmos, Cluj Napoca, p. 207, citat din Haring, Ethics of Manipulation: Issuses in Medicine, Behavior Control and Genetics, New York: Seabury, 1975, p. 173.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*eugenia
V. Hartie de valoare purtatoare de dobanda fixa, care se negociaza pe piata capitalului fictiv si care este folosita de stat sau de institutii publice pentru a-si procura mijloace banesti. Hartie de valoare purtatoare de dobanda fixa sau premiata folosita de institutiile creditoare pentru a-si procura mijloace banesti din disponibilitatile populatiei. [Cf. lat. , fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*obligatiune
viata decazuta; mod de trai decadent. (< sardanapal/ic/ + -ism)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*sardanapalism
viata usuratica (comparabila cu cea din Sybaris), desfrau. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*sibaritism
Vibratie de aceeasi natura cu vibratiile sonore, dar de o frecventa mai inalta, astfel incat nu poate fi perceputa de ureche. [< + , dupa fr. , engl. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ultrasunet
Vibratie imperceptibila a unui mediu care are o frecventa mai joasa decat cea pe care o poate percepe urechea omului. /(by 2W10S10e4r4g12i12o)*infrasunet
Vibratie neregulata care rezulta dintr-o scurgere nestationara a aparatului. [< engl., fr. < engl. - a lovi, a palmui].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*bufeting
vibratie neregulata rezultand dintr-o scurgere nestationara care se produce la avioane grele cu viteze joase, la avioane cu viraj sau in regim transsonic. (< engl. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bufeting
Viciat, puturos; stricat; rau, urat. Respingator, dezgustator, neingrijit; rau, de proasta calitate. Josnic, murdar, oribil. [< fr. , cf. lat. ].].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*infect
viciu al celor care se dedau fara retinere placerilor senzuale; desfranare, concupiscenta. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*luxura
viciu de conceptie a unei opere literare sau stiintifice, aglomerarea de material faptic, neesential. (< rus. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*factologie
Viciu de conceptie a unei opere literare sau stiintifice, constand in aglomerarea de material faptic neesential. [< , cf. rus. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*factologie
Viciu de conformatie congenitala. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - rau, - alcatuire].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*malformatie
Vidare. Extragere a apei dintr-un beton proaspat turnat cu ajutorul unor panouri in care s-a facut vid, aplicate pe suprafata betonului. [Pron. / cf. it. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*vacuumare
Vid; gol. Aparat in care se face concentrarea unei solutii la o presiune inferioara presiunii atmosferice. [Pron. , pl. / < lat., fr. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*vacuum
Vierme care traieste parazitar in intestinul gros al omului si al unor animale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cavitate mica, - cap].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*botriocefal
Vierme cu corpul lung si subtire, inelat, de culoare roscata, care traieste in pamant, hranindu-se cu resturi vegetale, si care apare la suprafata dupa ploaie. /v(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rama
Vierme intestinal cu corpul plat si foarte lung, care paraziteaza, mai ales, in intestinul subtire; cordea; panglica. [G.-D. Sil.] /<lat. fr.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*tenie
Vierme lung de 8-12 m, care traieste parazitar in intestinele omului si ale unor animale. [Sil. ] /<fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*botriocefal
vierme nematelmint parazit inchistat mai ales in muschii porcilor, ai sobolanilor etc.; trichinela. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*trichina
vierme nematod care paraziteaza intestinul unor animale domestice. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*strongil
vierme nematod din regiunile calde, filiform, parazit pe unele vertebrate. (< lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*filaria
vierme nematod parazit al intestinului omului si al catorva animale. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*tricocefal
vierme nematod, parazit al omului si al diferitelor animale. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*dracuncul
Vierme nematod parazit din regiunile calde in forma de fir, care traieste pe pielea diferitelor vertebrate. [Pron. / < it. , fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*filaria
vierme nematod parazit in intestinul omului si al unor animale, avand partea terminala ascutita. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*oxiur
Vierme parazit al intestinului uman. [< fr. , cf. gr. - curbat, - gura].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*anchilostom
vierme parazit al vaselor sangvine ale mamiferelor si pasarilor, la care produce schistozomiaza; bilharzie. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*schistozoma
Vierme parazit care deregleaza functionarea aparatului digestiv, respirator sau circulator la unele animale. /<lat. fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*strongil
Vierme parazit care traieste inchistat mai ales in muschii porcului; trichinela. [< fr. , cf. gr. - par].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*trichina
Vierme parazit care traieste in intestinul gros al omului, producand anumite tulburari. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tricocefal
Vierme parazit care traieste in intestinul omului si al unor animale. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*oxiur
Vierme parazit care traieste in intestinul subtire al omului si al animalelor carnivore; panglica. Structura anatomica in forma de banda, de panglica. [Gen. / < fr. , cf. lat. , gr. - panglica].(by 13W13S7e7r15g15i1o)*tenie
Vierme parazit care traieste in organismul unor animale, mai ales in muschii porcilor, fiind transmisibil si omului prin carnea insufucient fiarta sau prajita. [G.-D. ] /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*trichina
Vierme parazit care traieste in tubul digestiv al omului si al unor animale; ascarid. [Sil. ] /<lat. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*limbric
Vierme parazit de forma plata, care se localizeaza in ficatul erbivorelor. [< fr. , cf. gr. - cu gura dubla].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*distom
Vierme parazit din apele dulci, cu corp alungit si turtit, avand la capete o ventuza, cu ajutorul careia suge sangele animalelor de al caror corp se lipeste. [G.-D. ] /suf. $...toare$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*lipitoare
vierme parazit in intestinul cornutelor mari, a carei larva se dezvolta in ficatul mai multor mamifere. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*echinococ
vierme parazit in tubul digestiv al omului si al unor animale; limbric. (< fr. , lat. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*ascarid
Vierme parazit lung care traieste in intestinul gros al omului, hranindu-se cu sange. /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*tricocefal
Vierme parazit lung de 15-30 cm care traieste mai ales in intestinul subtire al omului si al unor animale; limbric. /<fr. , lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*ascarid
viermi paraziti din clasa trematodelor, care infesteaza uneori si omul. (< engl. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*echinostomi
Viespe mare de padure cu ac foarte veninos, care produce un bazait puternic in timpul zborului; viespar.a avea idei, ganduri ciudate, extravagante. a face pe cineva sa renunte la ideile sale ciudate, extravagante. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*gargaun
(Vietate, animal) vatamator (mai ales pentru culturile agricole). [< + ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*daunator
vieti f. 1) ansamblu de fenomene (dezvoltare, metabolism, reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vietui, de a fi viu. cu 2 vioi. plin de 2 energic; vioi. f?r? (pic de) 2 f?r? fort? fizic?; neputincios. cu pretul vietii pun?ndu-si viata ?n pericol. pe 2 si pe moarte cu ?nversunare; cu riscul vietii. a fi om de 2 a fi vesel. a aduce pe cineva la 2 a trata pe cineva de o boal? grea. a fi ?n 2 a tr?i; a fi viu. a da 2 a naste. a c?p?ta 2 a lua fiint?. a ?nceta (sau a se trece) din 2 (sau a-si pierde a) a muri. a scurta (sau a lua) cuiva a a ucide pe cineva. a avea nou? vieti a tr?i mult. a-si pune a ?n primejdie (sau ?n pericol) a se supune unei primejdii (sau unui pericol). a-si m?nca a cu cineva a tr?i r?u; a nu se ?mp?ca cu cineva. 2 de apoi viat? de dup? moarte. 2) existent? uman?; trai. nivel de ?. c?nd ti-i a mai drag? (sau dulce) c?nd esti mai fericit; c?nd te simti mai bine. 3) durat? de timp de la nasterea unei fiinte p?n? la moartea ei. o 2 de om un timp ?ndelungat. 4) sir de evenimente cuprinse ?n aceast? durat? de timp. [g.-d. vietii; sil. via-] viu + suf. eat?(by 7W1S1e9r10g3i3o)*vieti
vietuitoare subacvatica din belvedere ce traieste din bere, tigari si sunca.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*vietuitoare
Vina constand din savarsirea unei fapte ilicite cu consecinte pagubitoare. /<lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*culpa
Vin alb ambrat, foarte limpede si putin aromat, din regiunile Campaniei (Italia). [< it. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*lacrimachristi
vin alb ambrat, foarte limpede si putin aromat, din regiunile Campaniei (Italia). varietate de vita de vie care produce acest vin. (< it. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*lacrimachristi
Vin alb spumos, obtinut prin procedee speciale. [Pron. , gen. / < fr. , cf. - regiune viticola din estul Frantei].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sampanie
vin amarui in care s-au pus la macerat plante aromatice. (< fr. , germ. , it. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*vermut
Vin amestecat cu apa minerala sau cu apa gazoasa; sprit. Afacere necinstita, bazata pe inselatorie; invarteala; amestecatura, incurcatura. [< germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*mismas
Vinci cu un ax de rotatie vertical, folosit pentru deplasari scurte, orizontale sau pe panta, ale vehiculelor, la ancorarea navelor etc. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cabestan
Vin de calitate superioara, originar din Spania. [< fr. , sp. , cf. - oras in Spania].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*xeres
Vindecare pe cale naturala a unei boli, fara ajutor medical. [< fr. , cf. gr. - insusi, - ingrijire].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*autoterapie
Vin de Medoc. [Pl. / < fr. , cf. - regiune viticola in sud-vestul Frantei].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*medoc
v. (In expr.) (rar, ) = fara lupta, fara efort; de-a gata. [Forma gramaticala: (in expr.) ] - Din + [DLRM](by 4W13S13e6r7g15i15o)*neluptate
vinieta aplicata pe o carte, purtand numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviza.din fr.ex-libris, lat.ex libris.(by 8W8S1e2r10g4i4o)*vinieta
Vinieta purtand numele bibliofilului sau o deviza, pe care acesta o aplica pe cartile sale. [Cf. fr., it., lat. - din cartile lui...].(by 12W12S6e6r6g15i15o)*exlibris
vinieta purtand numele bibliofilului sau o deviza, pe care acesta o aplica pe cartile sale. (< fr. , lat. , din cartile lui...)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*exlibris
Vin renumit produs in Campania (Italia); vin recoltat in imprejurimile Neapolului. [< lat. , din - tinut in Campania].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*falern
Vin rosu, tare si foarte dulce din Portugalia. [< fr. , cf. - oras din Portugalia].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*porto
vin rosu, tare si foarte dulce din vita de Porto (Portugalia). (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*porto
Vin spumos obtinut prin fermentarea unor vinuri in recipiente inchise ermetic. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*sampanie
Vin vestit produs in viile din imprejurimile orasului Tusculum. [< - oras situat in apropierea Romei].(by 15W1S1e9r10g3i3o)*tusculum
vinzare, negot; afacere (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 5W13S14e7r7g1i1o)*alisveris
Vioara , provine din limba "vioara " in lb.maghiara , folosit in Bihor, Arad(by 13W6S7e15r15g9i9o)*vioara
Vioara sau violoncel fabricate de Stradivarius. Tip de vioara sau violoncel asemanatoare celor fabricate de Stradivarius. [Pron. / < - nume latinizat al vestitului lutier italian Antonio Stradivari din sec XVII-XVIII].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*stradivarius
vioara, viola sau violoncel fabricate de Antonio Stradivarius sau asemanatoare acestora. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*stradivarius
Vioi, ager, plin de viata. Care dureaza mai multi ani; peren. [< fr., it. < lat. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vivace
Vioiciune, agerime; elan, avant. [< it. $all\'ertezza$ - rapiditate].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*alertete
Vioiciune, agerime. Violenta, impulsivitate. Cantitatea de gaze degajata in unitatea de timp, de unitatea de volum de pulbere care arde la presiune normala. Stralucire vie (a unei culori); colorit viu, format din culori stralucitoare, luminoase. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*vivacitate
vioiciune, veselie, o cu ~ = in mod remarcabil, stralucit. (< it., fr. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*brio
Vioi, repejor (mai putin grabit decat allegro). // Bucata muzicala executata in acest tempo. [< it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*allegretto
viola da ~ = viola din sec. XVII, tinuta pe mana, din care s-a dezvoltat ulterior viola si violina. (< it. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*braccio
Violare a legii penale, care se pedepseste cu detentiune riguroasa, munca silnica, temnita grea, moarte etc.; omor. = actiune savarsita de membrii unor forte armate in timp de razboi, impotriva normelor dreptului international care reglementeaza legile razboiului. = atrocitati recunoscute pe plan international ca violand legile elementare ale umanitatii. [< fr. , cf. lat. - acuzare]. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*crima
Violare a legii penale, pedepsita cu amenda si inchisoare pe termen scurt. Calcare a unei legi, a unei dispozitii oficiale etc., care se sanctioneaza cu o pedeapsa usoara (amenda sau recluziune de foarte scurta durata). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*contraventie
Violare a unei legi, care merita a fi sanctionata prin pedeapsa penala; fapta care prezinta pericol social. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ infractio, ...onis$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*infractiune
Violare a unor legi penale. Abatere, incalcare a unui ordin, a unui tratat etc. [Pron. / cf. fr. , lat. - spargere].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*infractiune
[-VI-OS] a cincea luna din calendarul republican francez (20 ianuarie - 19 februarie). (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*pluviose
virgula are rolul de a despartiformula de adresare in vocativ de restul enuntului(by 13W6S6e15r15g8i9o)*virgula
viroza a galinaceelor, caracterizata prin eruptie cutanata si formarea de pseudomembrane pe mucoasa cailor digestive si respiratorii. (< difterie + variola)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*difterovariola
virus A.R.N din familia Reoviridae,responsabil de gastroenterite infectioase benigne la copii(by 2W11S11e4r4g13i13o)*virus
virus care produce la copii enterite de tip diareic si afectiuni respiratorii. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g14i15o)*reovirus
Virus extrem de mic, care nu poate fi vazut la microscop; virus filtrant. [Pl. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ultravirus
Virus (invizibil la microscopul obisnuit) care strabate usor filtrele bacteriene; virus filtrant. /<fr. (by 11W5S5e5r14g14i7o)*ultravirus
virus la care materialul ereditar este reprezentat de acidul ribonucleic. (< ribo/nucleic/ + virus)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ribovirus
virus, virusi - s.m. - program ilicit, creat de informaticieni in scopuri ilegale sau imorale, care afecteaza functionarea unui computer sau a unei retele de computere.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*virus
Visare desarta, atitudine pasiva, placida fata de realitate. [< - eroul lui Gogol din "Suflete moarte" + , dupa rus. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*manilovism
Visare. Piesa vocala sau instrumentala de mici proportii, cu caracter visator. [Gen. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*reverie
Vis care da senzatii de apasare si de inabusire. Stare de grija apasatoare, obsedanta. [Pl. / < fr. , cf. v.fr. - a izgoni, ol. - fantoma].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*cosmar
viscozimetru pentru determinarea consistentei lacurilor, a vopselelor. (< fr. , engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*mobilometru
Viscozimetru pentru determinarea consistentei lacurilor, vopselelor etc. [Et. incerta].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*mobilometru
vis cu senzatii de apasare si de inabusire, vis urat; viziune infricosatoare, obsesie. (fam.) stare de grija apasatoare, obsedanta. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cosmar
vis-pluralui vise- productii ale imaginatiei si pluralul visuri cu intelesul de tel , scop.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*vispluralui
vis-pluralul vise- productii ale imaginatiei si pluralul visuri cu intelesul de tel , scop.(by 14W14S14e7r8g1i1o)*vispluralul
Vita de vie originara din Germania. Vin obtinut din strugurii acestei vite. [< germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*traminer
Vitamina K cu rol in coagularea sangelui. Se foloseste in combaterea diferitelor hemoragii (ex. hemoragii interne). Excesul de vitamina k poate duce la distrugerea globulelor rosii.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vitamina
vita salbatica, grimpanta, al carei fruct este un ciorchine; laurusca. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*ampelopsis
Viteaz, curajos. // Asasin, talhar (aflat de obicei in slujba unui potentat) care omora si teroriza pentru bani; spadasin platit. [< fr. , it. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*brav
Vitel intarcat (a carui varsta poate fi de la cateva luni pana la doi ani). /cf. alb. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*manzat
viteza cu care alearga concurentii intr-o cursa atletica, ciclistica etc. o a duce a = a) a merge in urma unui grup de persoane; b) a conduce plutonul concurentilor intr-o cursa sportiva; ~ falsa = initiativa aparenta a unui atlet, a unui ciclist, in scopul derutarii adversarilor din cursa. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*trena
"viteza, rapiditate", "turatie". (< fr. , tachy-, germ. , fr. , cf. , takys)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*taheo
Vitica intarcata (a carei varsta poate fi de la cateva luni pana la doi ani). /cf. alb. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*manzata
v. I. Tranz. A cauta sa cunosti o situatie, o imprejurare orientandu-te cu multa prudenta; a sonda. Expr. = a cerceta posibilitatile de reusita inainte de inceperea unei actiuni. - Fr. (by 6W15S15e8r8g9i2o)*tatona
Vitrina, panou sau constructie speciala pe care se lipesc sau se fixeaza diferite afise.[Sil ] /s + suf.$...ier$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*afisier
Vitriolare. Tratare a tesaturilor cu acid sulfuric, pentru inlaturarea impuritatilor. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*vitriolaj
Vituperare; critica violenta, defaimare; dezaprobare, blam. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vituperatie
viu, animat. o tablou ~ = scena reprezentand un grup de persoane care stau intr-o anumita pozitie si atitudine pentru a sublinia o semnificatie speciala. (< lat., fr. )(by 8W8S2e10r11g4i4o)*vivant
Viu, animat. = scena reprezentand un grup de persoane care stau intr-o anumita pozitie si atitudine pentru a sublinia o semnificatie speciala. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*vivant
viu noptii = din noapte, in noapte, ex. "m-am trezit in viu noptii"/am avut insomnie, n-am putut sa dorm(by 10W10S4e4r12g13i6o)*viu
viu noptii = in noapte, din noapte ex: "azi noapte m-am trezit din viul noptii" , am avut insomnie(by 14W14S7e8r1g1i10o)*viu
vivacitate impetuoasa; zburdalnicie, neastampar, vioiciune. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*petulanta
vi - "vi se pare frumos in japonia".. ca in contextul asta.. nu stiu sa dau o definitie(by 9W2S2e3r11g11i5o)*vi
v. IV tranz. (Reg.) A strange produsele ramase pe camp dupa recoltarea propriu-zisa. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*porghici
v. IV tranz. si refl. (Reg.) A (se) turti, a (se) zdrobi, a (se) flescai. - Cf. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*fleci
Vizita facuta cuiva in semn de prietenie, curiozitate etc.; oaspetie. /+ suf. $...ie$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*musafirie
vizita medicala de control care se face dupa o vizita obisnuita. (< supra^1 vizita)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*supravizita
Vizita medicala de control care se face dupa o vizita obisnuita. [< + ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*supravizita
vizitarea si cercetarea pesterilor ca sport. (< speo/logie/ + sport)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*speosport
viziune halucinanta de animale hidoase sau periculoase, caracteristica anumitor intoxicatii (cu alcool, cocaina etc.). (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*zoopsie
Viziune halucinanta de animale hidoase sau periculoase, caracteristica anumitor intoxicatii (cu alcool, cocaina etc.). [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - vedere].(by 15W9S9e2r3g3i11o)*zoopsie
viziune mistica inspaimantatoare a sfarsitului lumii in religia crestina. scriere care infatiseaza alegoric sfarsitul lumii. (< fr. , gr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*apocalips
Vizor pentru examene radioscopice in camere luminate. [< fr. ]. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*criptoscop
Vizor prin care se observa corectitudinea incadrarii imaginii obiectului ce urmeaza sa fie fotografiat. /<fr. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*iconometru
v. (Latinism) Ceea ce se adauga la o lucrare pentru a o completa. = addenda prin care se si corecteaza unele greseli dintr-o lucrare. - Din lat. [DEX '98](by 1W9S10e3r3g12i12o)*corrige
v. (Muz.) (Si in sintagma ) Invocatie a divinitatii adoptata in cultul crestin. [DEX '98](by 13W13S6e7r15g15i9o)*eleison
voal fin care se pune ca garnitura la palariile femeiesti sau se foloseste pentru a acoperi fata. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*voaleta
Voal fin care se pune ca garnitura la palariile femeiesti sau se foloseste pentru a acoperi fata. [Pron. / < fr. , dupa ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*voaleta
Voal mic cu care se garnisesc palariile femeiesti (acoperind partial sau toata fata). /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*voaleta
Vocabula ce sugereaza ideea ca opera/creatia nu este un privilegiu doar al "alesilor", ci ea ramane accesibila oricarui individ ce isi asuma integral conditia umana. Altfel spus: egala accesibilitate la absolut, rezultatul fiind emanciparea ontologica a entitatii umane.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*vocabula
vocabular (1). totalitatea cuvintelor specifice unui scriitor, unei regiuni, unei epoci. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*lexic
Vocabular criptografic in care cuvintele sunt inlocuite prin cifre, potrivit unor norme stabilite dinainte; sistem de semne conventionale, folosit in comunicari secrete. Incuietoare secreta care se deschide cu ajutorul unui mecanism bazat pe o combinatie de litere sau de cifre; combinatia semnelor (litere, cifre) cu care se deschide o astfel de incuietoare. [Pl. / dupa fr. , it. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*cifru
vocala adaugata, in unele limbi, inaintea unei forme verbale pentru a marca o actiune trecuta. (< fr. , germ. , lat. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*augment
Vocala adaugata in unele limbi indo-europene la inceputul unei forme verbale pentru a marca o actiune trecuta. [Pron. / < fr. , cf. lat. - crestere].(by 1W10S10e3r4g12i5o)*augment
Vocala care nu se poate rosti decat impreuna cu o alta vocala (cu care formeaza un diftong); semiconsoana. [< + , dupa fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*semivocala
Vocaliza executata intr-un tempo rapid, constand dintr-o succesiune de note interpretate pe o singura silaba. /<fr. (by 4W4S12e13r13g6i6o)*rulada
Vocea a doua care acompaniaza o voce prima. Titlu interior al cartilor si brosurilor. // Tiparul de pe a doua fata a unei coli de tipar. [< fr. , it. , cf. lat. ]. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*secund
Vocea barbateasca cea mai inalta; cantaret care are o astfel de voce. Categorie de instrumente cu registrul intre alto si bariton. [Cf. fr. , it. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tenor
Vocea cea mai inalta dintre cele cinci categorii de voci omenesti, care se intalneste la femei si la baietii mici. // Cantaret sau cantareata care are o astfel de voce; instrument de suflat care corespunde acestei voci. [Var. s.n. / < fr., it. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*sopran
voce asemanatoare behaitului caprei, in isterie si in paralizia generala progresiva. (< fr. )(by 3W3S11e12r12g5i6o)*egofonie
Voce asemanatoare behaitului caprei, intalnita in isterie si in paralizia generala progresiva. [< fr. , cf. gr. - capra, - sunet].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*egofonie
"voce, cuvant, vocala", "sens, inteles". (< fr. , -voque, engl. , cf. , -cis)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*voci
voce de femeie, intre soprana si contralta; cantareata cu o asemenea voce. (< it. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*mezzosoprana
voce feminina (similara cu cea a negreselor care canta prin cluburi de jazz), voce de pa :(by 11W11S4e5r13g13i6o)*voce
Voce omeneasca cu timbru grav, pe un registru intre sopran si tenor. Viola. Instrument de alama analog saxhornului. [< it., fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*alto
Volan de dantela (mai ales) la imbracamintea femeiasca, care atarna pe piept ca o cravata. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*jabou
Volet (2) pentru franarea aerodinamica si diminuarea portantei aripii, in scopul pierderii rapide a inaltimii. (< engl. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*spoiler
volet in partea dinapoi a planurilor unui avion pentru a-i mari portanta. (< germ. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*flaps
Volet situat in partea dinapoi a planurilor unui avion pentru a-i mari portanta. [< germ. ].(by 11W4S5e5r13g14i7o)*flaps
Voltmetru care masoara tensiuni electrice foarte mici, de ordinul microvoltilor. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*microvoltmetru
Voltmetru cu ajutorul caruia se masoara tensiuni electrice foarte mici. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*microvoltmetru
Voltmetru pentru masurarea la distanta a tensiunii intr-un circuit electric. [Cf. fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*televoltmetru
voltmetru pentru masurarea la distanta a tensiunii intr-un circuit electric. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*televoltmetru
Voltmetru pentru masurarea la distanta a tensiunii intr-un circuit electric. /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*televoltmetru
Voltmetru sensibil, gradat pentru masurarea in milivolti. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*milivoltmetru
Volum alcatuit din doua sau mai multe lucrari diferite legate impreuna. /Cuv. lat.(by 11W11S5e5r13g13i14o)*colligatum
Volum care cuprinde mai multe lucrari editate separat, dar avand acelasi autor sau cuprinzand materii inrudite. [Var. s.f. / < germ. ]. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*convolut
volum care reuneste mai multe lucrari diferite; miscelaneu. (<lat. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*colligatum
volum dintr-o opera de proportii mai intinse; (p. ext.) carte, lucrare. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*tom
Volumetru folosit la reglarea volumului in telefonie si in radiofonie. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*vumetru
Volum mic, cu putine foi; culegere de versuri; brosurica. Medalie patrata sau dreptunghiulara, modelata pe o singura fata, care se ofera de obicei ca premiu in competitiile sportive. = trombocit. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*placheta
volumul cilindrului unui motor, al unei masini cu abur intre pozitiile extreme ale pistonului. (< fr. )(by 3W3S4e12r12g6i6o)*cilindree
Volumul cilindrului unui motor sau al unei masini cu abur, cuprins intre pozitiile extreme ale pistonului. Cantitatea de gaze introdusa in cilindrul unei masini in timpul cursei de admisiune. [Pron. / < fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*cilindree
volumul porilor foarte mici ai gelurilor si ai membranelor in care au loc absorbtia si difuziunea gazelor si a lichidelor. (< ultra porozitate)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ultraporozitate
Vomitare abundenta de sange negru, intalnita in unele forme grave de apendicita acuta si in febra galbena. [< sp., fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*vomitonegro
vomitare de sange negru in unele forme grave de apendicita acuta si in febra galbena. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*vomitonegro
Vomitiv pe baza de tartar sibiat, numitsi antimonium tartarum sau "vin antimonial", folosit si ca otrava(by 14W7S7e1r1g9i10o)*vomitiv
Vom transmite acest documente la Optics Planet Inc astazi, dar avand in vedere diferenta de fus orar de 8 ore , va rugam sa acceptati prelungirea termenului de depunere a autorizatiei de vanzare catre ITA a produselorg susruhbricate pana in data de 17.10.2008 ora 16??.(by 7W7S15e1r1g9i10o)*vom
Vopsea solida care, dizolvata in apa, se intrebuinteaza in pictura. Pictura facuta cu culori dizolvate in apa. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*acuarela
Vorba continand o usoara batjocura (la adresa cuiva sau a ceva). joc al intamplarii, care pare a fi o urmare a unei intentii rele. [G.-D. ] /<lat. gr.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ironie
Vorba, fapta care vexeaza. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*vexatiune
vorba, fapta inepta; prostie; stupiditate; absurditate. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r13g14i7o)*ineptie
Vorba, gest de bufon care provoaca rasul; gluma, pozna, caraghioslac. [Gen. / cf. fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*bufonada
Vorba, gest de bufon care provoaca rasul; gluma, pozna, caraghioslac. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*bufonerie
Vorba goala; afirmatie neserioasa; baliverna; brasoava; fleac. /<turc. ngr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*palavra
Vorba goala; afirmatie neserioasa; baliverna; palavra; fleac. [Sil. ] /Din n. pr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*brasoava
vorba goala, lipsita de importanta sau nesocotita; palavra. (< fr. )(by 5W5S6e14r14g7i8o)*baliverna
Vorba multa, discutie fara rost; palavrageala; trancaneala. /v + suf. $...arie$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*vorbarie
Vorba multa si fara rost; palavrageala; sporovaiala. [G.-D. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i13o)*verbozitate
Vorba sau actiune de fanfaron; laudarosenie. [Var. s.f. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*fanfaronada
Vorba sau expresie insultatoare; batjocura usturatoare. /<lat. ngr. fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*sarcasm
Vorba sau fapta care lezeaza demnitatea sau reputatia cuiva; jignire; ofensa; injurie. [G.-D. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*insulta
Vorba sau fapta hazlie, care provoaca rasul.fara intentii rele. in mod serios. a lua lucrurile in serios. a-si permite prea mult. a fi suparat. e lucru serios. [G.-D. ] /<sl. bulg. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*gluma
Vorba sau fapta inepta; prostie, tampenie; stupiditate; absurditate. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*ineptie
Vorba sau fapta ofensatoare; insulta. a ofensa; a jigni. [G.-D. ] /<fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*ofensa
Vorba sau fapta teribila. Atitudine, comportare, manifestare bizara; extravaganta, excentricitate. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*teribilism
Vorba spusa (sau actiune facuta) in scop de intimidare sau de inducere in eroare; laudarosenie. [Pron. , pl. / < engl., fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*bluf
Vorbe rautacioase spuse la adresa cuiva; barfeala. Dans excentric de cabaret, dansat numai de femei pe o melodie bazata pe ritmul cadrilului; french-cancan. [Pl. / < fr. , cf. lat. - cu toate ca].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cancan
vorbi de rau; a ponegri; a ponosi; a huli; a denigra; a defaima; a blama; a calomnia; a cleveti; a barfi. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i11o)*detracta
Vorbire foarte rapida. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rapid, - vorbire].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tahifrazie
Vorbire incoerenta, confuza, in ciuda intelegerii cuvintelor, intalnita in formele avansate de schizofrenie; disfrazie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a imparti, - vorbire].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*schizofazie
vorbire incoerenta, confuza, in ciuda intelegerii cuvintelor, schizofrenie. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*schizofazie
Vorbire precipitata, cu debit mare de cuvinte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rapid, - a vorbi].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tahilalie
Vorbire sau scriere confuza, greoaie. [Pron. , var. , s.f.. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*galimatias
Vorbire scurta; brahilogie. [< germ. , cf. lat. - scurt, - elocventa].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*brevilocventa
Vorbire stranie, neinteligibila, sacadata, in schizofrenie. (<fr. )(by 13W6S7e15r15g15i9o)*barbarolalie
Vorbit de o populatie romanica din unele regiuni ale Elvetiei orientale, din Tirol si din Friul. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*retoroman
Vorbitor (al unei limbi). Persoana care formuleaza un enunt. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*locutor
vorbitor care preceda intr-o adunare alt vorbitor. (dupa germ. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*antevorbitor
Votare, alegere facuta cu bile sau cu buletine care se introduc intr-o urna; constatarea rezultatului unei astfel de alegeri. = a deschide urna si a numara voturile. Totalitatea voturilor exprimate, depuse in urna. [< fr. , cf. lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*scrutin
Vot. = drept de vot acordat tuturor cetatenilor majori ai unei tari. Aprobare, asentiment. [Pron. , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sufragiu
Vot prin care cetatenii unei tari se pronunta asupra unei chestiuni importante de ordin general. [< fr. , lat. ].(by 1W10S10e10r4g4i12o)*referendum
Votul uninominal este un tip de scrutin mentionat in legislatia sistemelor electorale, practicat in SUA si Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezinta modul de alegere direct al unor candidati individuali, opus sistemului de alegere pe liste intocmite de catre partidele din viata politica a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazeaza pe o procedura majoritara (votul pe liste fiind un sistem proportional) si este intalnit si sub formula ,,Castigatorul ia totul". Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul ca permite aparitia unor guverne stabile ca urmare a majoritati stabilite prin vot, dar si faptul ca are drept consecinta nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) invins.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*votul
voucher-s bonuri valorice oferite de o agentie de turism turistilor pentru plata cazarii,excursii si alte actiuni.pote insemn si bon de rezervare"voucer" si are valoare de contract de rezervare(by 3W11S11e5r5g13i14o)*vouchers
V. Parte a unei rochii, care, pornind din talie, acopera soldurile. [< fr. < it. ](by 2W3S11e11r5g5i13o)*basc
v. persoana autorizata sa execute hotararile unei instante judecatoresti. persoana care asigura executarea ultimei vointe a autorului unui testament. /<fr. , lat. , ...(by 9W9S3e3r11g11i12o)*executor
V. = prezentare in scris a obiectelor si capitolelor fiecarei discipline predate intr-o institutie de invatamant. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*programa
Vraji, farmece; profetie. [Pron. / < fr. , cf. lat.med. < - profetic].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*sortilegiu
vreau sa stiu daca urmatoarea expresie este corecta: cu substantele toxice nu-i de glumit(by 1W1S10e10r3g4i12o)*vreau
Vrednic (de...). Capabil, destoinic. Corect, respectabil; rezervat, grav. [< lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*demn
Vrednic de cinste, de respect; cinstit, respectabil. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*onorabil
vrednic de cinste, de stima, de respect; cinstit, respectabil. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*onorabil
Vrednic de mila, de plans; rau, prost, mizerabil. [Cf. fr. , it. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*lamentabil
Vrednic de mustrare, care merita reprosuri. Blamabil. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*reprehensibil
vrednic de mustrare, care merita reprosuri; blamabil. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*reprehensibil
Vrednic de spanzurat; demn de spanzuratoare. [< fr. , cf. lat. - spanzuratoare].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*patibular
Vreme umeda si relativ calduroasa, care se stabileste iarna dupa perioada ingheturilor; timp moale. 2) Teren argicol lasat necultivat pentru a-i spori productivitatea. [G.-D. ; Sil. ] /cf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*moina
V. Restrangere prin hotarare judecatoreasca, dupa moartea unei persoane, a libertatilor (donatii, legate) facute de ea cu incalcarea drepturilor mostenitorilor rezervatari. [Cf. fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*reductiune
v. semn de punctuatie folosit dupa interjectii, dupa propozitii exclamative si imperative sau dupa vocativ. /v. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*exclamare
V. // Specialist autorizat sa efectueze compensarea busolelor de pe nave sau avioane. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*compensator
v.t. pop. v. "a |jupui|jupui|" fig. in expresii: "a beli ochii"=a se holba "beleste bine ochii!"="fii atent!" ; "a beli pula" = a decalota penisul / a o pati: "Ai belit-o!" = "Ai patit-o!"; "Si ce poate sa-mi beleasca?" = "Poate sa-mi faca ceva rau?"; injuratura: "Beli-mi-ai pula!"(by 4W13S13e13r7g7i15o)*beli
Vulcanic. = roca magmatica intarita la suprafata scoartei Pamantului. [< fr. , cf. lat. - din, - a se revarsa].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*efuziv
vulgar,-a,adj.1.grosolan,josnic. 2.obisnuit, comun. 3.lipsit d fundament stiintific. 4.latina vulgara=limba latina populara(by 4W12S13e6r6g14i15o)*vulgar
(vulgar) sens figurat: (1) persoana de nimic; (2)om care nu este de cuvant; sens propriu: (1) homosexual pasiv; (2) cacanar(by 11W4S4e12r13g6i6o)*vulgar
Vultur de talie mare, cu pene negre, in forma de barba sub cioc; vultur-barbos. /<turc. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*zagan
vultur foarte mare, cu capul si gatul golas, in Anzii Cordilieri. (< fr., sp. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*condor
... Vultur-plesuv de talie mica, care se hraneste cu hoituri. /suf. ...(by 12W6S6e14r14g15i8o)*hoitar
V. Unitate monetara in [fosta] Iugoslavie, Algeria, Iordania etc. Moneda divizionara in Iran, valorand a suta parte dintr-un rial. [< ngr. , fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*dinar
V. Volet [in DN]. Aripa laterala, mobila a unui poliptic. Serie rapida de contractii musculare provocate artificial. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*voleu
Referitor la muzica lui Wagner, care apartine lui Wagner.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*wagneriana
wattmetru pentru masurarea la distanta a puterii intr-un circuit electric. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*telewattmetru
Wattmetru pentru masurarea la distanta a puterii intr-un circuit electric. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*telewattmetru
While the word "algebra" comes from Arabic word (al-jabr , ?????), its origins can be traced to the ancient Babylonians,[1] who developed an advanced arithmetical system with which they were able to do calculations in an algebraic fashion. With the use of this system they were able to apply formulas and calculate solutions for unknown values for a class of problems typically solved today by using linear equations, quadratic equations, and indeterminate linear equations.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*while
Whisky fabricat in S.U.A. [< fr. , cf. - regiune din Kentucky (S.U.A.)].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*burbon
Whisky scotian. Nume comercial al unei benzi adezive. [Pron. / < engl. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*scotch
Wolframat natural de calciu. [Pron. / < fr. , cf. - chimist suedez].(by 11W11S11e5r5g13i14o)*scheelit
xantinurii, s.f. (Fiziol.) Prezenta de xantina in urina, cantitate de xantina prezenta in urina. - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*xantinurie
xantocite, s.n. (Biol.) Celula care contine pigment galben. - Din fr.(by 7W8S8e1r1g10i10o)*xantocit
XENOFIL-A adj., s.m. si f. (Persoana) care nutreste simpatie fata de straini si fata de ceea ce este strain.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*xenofila
Xilografie. Cliseu gravat in lemn; reproducere obtinuta dupa un astfel de cliseu. Desen cu linii groase avand tehnica gravurilor in lemn. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*xilogravura
You will find many useful World of Warcraft Gold Guides, strategies, hints, tips, ... Mining in World of Warcraft Goldis one of the best gold makers...(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cheap
zahar ars, folosit in cofetarie si la colorarea unor bauturi, alimente. (< fr., sp. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*caramel
Zahar ars, folosit la cofetarie si la colorarea unor bauturi sau alimente. [< fr. , cf. sp. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*caramel
Zahar cristalizat, solubil in apa, care se prepara din amidon. [< fr. , germ. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*maltoza
/-zA?i/ s. n. PicturA? monocromA? in camaieu gri, care imitA? efectele sculpturii. -Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*grisai
Zalog, amanet. Garantie, asigurare; dovada, marturie. [< fr. , cf. it. ].(by 6W6S15e15r8g8i9o)*gaj
(zana, gaza) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. , art. (sil. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*rusalie
Zapada granulara compacta, formata in regiunile muntoase si cele polare ca rezultat al compactizarii straturilor. /<germ. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*firn
Zarva provocata de o fapta urata, rusinoasa; fapta urata, rea, care provoaca indignare. Situatie rusinoasa. Obiect de imbracaminte femeiasca asemanator burtierei. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 12W6S6e14r14g15i8o)*scandal
Zat cules sub forma de coloana lunga; proba de tipar luata dupa acest zat, pe care se fac corecturile. Strat de piele-gelatina, obtinut in urma operatiei de sectionare a pielii de prelucrat. [Pl. , (s.m.) / < germ. ].(by 13W14S14e7r7g1i1o)*spalt
Zat in forma de coloana, pe copia caruia se fac corecturile tipografice (inainte de paginare). /<germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*spalt
Zbor alunecat al avionului in linie dreapta, in lungul aripii inclinate. Pas facut pentru a merge intr-o parte. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*glisada
Zbor cu ajutorul avioanelor; tehnica acestui zbor. Disciplina care studiaza vehiculele aeriene mai grele decat aerul. Totalitatea avioanelor unei tari, ale unei societati comerciale etc. Forta aeriana care inglobeaza totalitatea avioanelor militare ale unei armate. [Pron. , gen. / < fr. , it. , cf. lat. - pasare].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*aviatie
Zbor de coborare al unui avion pe verticala sau aproape pe verticala. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*picaj
= zbor fara motor (facut cu un planor sau cu un avion cu motorul oprit). [Cf. fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*planat
zbor in linie dreapta al avionului cu unghiul pantei de urcare mai mare decat unghiul maxim de cabraj. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sandela
Zbor in linie dreapta cu unghiul pantei de urcare mai mare decat unghiul maxim de cabraj al avionului. [< fr. - lumanare].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*sandela
Zbor (la mare inaltime) pe deasupra unui teritoriu; survolare. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*survol
zbor orizontal al unui avion la inaltime foarte mica, la firul ierbii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*razmot
Zdrobirea si deformarea mineralelor unei roci datorita presiunii si dislocarilor din scoarta Pamantului. [Cf. germ. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cataclaza
zdrobirea si deformarea mineralelor unei roci datorita presiunii si dislocarilor din scoarta Pamantului. (< germ. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cataclaza
Zdrobire si deformare a minereurilor unei roci sub actiunea fortelor tectonice. /<fr. , germ.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*cataclaza
zdrobire si extragere a capului la fatul mort, cu ajutorul cranioclastului. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cranioclazie
Zdrobire si extragere a capului la fatul mort, facuta cu ajutorul |cranioclastului|cranioclast|. [Gen. / < fr. ]. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*cranioclazie
Zeama de legume sau de carne de vita ori de pasare fiarta cu legume. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*supa
Zei ai casei la romani. Camin, casa parinteasca. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*penati
zei ai casei la romani; statuile acestor zei. (fig.) camin, casa parinteasca. (< lat. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*penati
Zei protectori ai casei si ai familiei. [Sg. / < lat. < cuv. etrusc].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*lari
Zeita care hotara soarta bataliilor si moartea unora dintre combatanti. [G.-D. ; Sil. ] /< germ. , fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*walkirie
Zeitate marina greaca inchipuita cu bust de om si cu coada de peste; statuie reprezentand aceasta zeitate. Batracian avand infatisarea unui mormoloc de broasca; salamandra de apa. Gen de moluste marine gasteropode. [< lat., fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*triton
zel excesiv, credinta religioasa dusa la extrem. devotament patimas, infocat pentru o credinta, pentru o idee etc., manifestat si printr-o intoleranta violenta fata de adversari. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*fanatism
Zel excesiv, credinta religioasa dusa la extrem. Devotament patimas, temerar pentru o credinta, pentru o idee etc., manifestat si printr-o intoleranta violenta fata de adversari. [< fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i13o)*fanatism
Zel, ravna in a face prozeliti; devotament fierbinte fata de o doctrina de curand adoptata. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*prozelitism
Zer obtinut din a doua stoarcere a casului, din care se prepara urda. /v. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*jintuit
Zeu al campurilor si al padurilor, protector al turmelor, reprezentat de obicei cu coarne si cu picioare de tap. [Pron. / < lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*faun
zeu din egiptul antic cu capul de hipopotam[behemot, de unde ii si vine numele]si corp de om(by 7W7S15e1r9g9i3o)*zeu
[ZEUG-] figura de stil prin care se unesc gramatical doua sau mai multe substantive cu un verb sau cu un adjectiv care, logic, nu se raporteaza decat la unul dintre substantive. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*zeugma
Zeul iubirii in mitologia romana, fiul lui Hermes si al Afroditei, cu infatisarea unui copil frumos, inaripat, cu tolba si arc. Romanii il mai numeau si Amor iar grecii Eros.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zeul
zeul tau, din latinescul "", romica a fost considerat zeul absolut al CS-ului, in special zeul tau :X(by 8W1S2e10r10g4i4o)*zeul
Zeu marin care avea darul prevestirii si putea lua dupa voie diferite forme. Animal amfibiu, intalnit numai in apele din regiunile carstice din Balcani, cu pielea alba si cu branhiile externe, care se mentin si la adult. Gen de bacterii in forma de bastonase, polimorfe. Om schimbator, nestatornic, care isi schimba necontenit parerile. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*proteu
Zgarcenie, micime de suflet; lipsa de generozitate. Fapta de om meschin; lucru marunt. [Gen. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*meschinarie
Zgarcit, mic la suflet, preocupat de interese marunte; egoist. Mic, neinsemnat; lipsit de grandoare. [Cf. fr. , it. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*meschin
Zgariere (cu unghiile proprii); scarpinatura. Razuire. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*grataj
zgomot al respiratiei in afectiunile bronhiilor sau ale plamanilor. zgomot produs de respiratia unui muribund. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*ral
Zgomot anormal al respiratiei in cazul unor afectiuni bronho-pulmonare. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*ral
Zgomot aparut ca urmare a interactiunii dintre corpuri sau medii (la lovire, la cadere, la spargere etc.). /+ suf. $...et$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pocnet
Zgomot aparut ca urmare a interactiunii dintre corpuri sau medii (mai ales izbire, rostogolire, miscare rapida etc.). /suf.$ ...at$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*troncat
Zgomot aparut ca urmare a interactiunii dintre corpuri sau medii (mai ales la crapare, spargere, izbire etc.). /+ suf. $...et$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*plesnet
Zgomot aparut ca urmare a interactiunii dintre corpuri tari. [Sil] /+ suf. ...(by 12W12S5e6r14g14i7o)*ciocnet
Zgomot caracteristic al respiratiei in afectiunile bronhiilor sau ale plamanilor. Zgomot produs de respiratia unui muribund. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i10o)*ral
Zgomot caracteristic de mare intensitate, care insoteste un fulger. pe neasteptate. a ramane incremenit (de groaza, uimire etc.). /suf.$ ...et$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*trasnet
Zgomot (ca un clipocit) perceput in cazurile cand exista lichid in diferite cavitati ale organismului. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*clapotaj
Zgomot confuz de voci care se aud deodata. Murmur care exprima o nemultumire sau o surpriza generala. [Pl. / < lat. , it. , fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*rumoare
zgomot confuz de voci care se aud in acelasi timp, exprimand nemultumire, surpriza etc. (< fr. , lat. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*rumoare
zgomot continuu si lin produs de curgerea unei ape, de fosnetul frunzelor batute de vant etc. (< susura)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*susur
Zgomot continuu si lin produs de curgerea unei ape sau de fosnetul frunzelor batute de vant. [Pl. / < ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*susur
Zgomot continuu, usor si monoton, produs de unele fenomene naturale (curgerea apei, frunze miscate de vant etc.); murmur. /v. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*susur
Zgomot continuu, usor si monoton, produs de unele fenomene naturale (vant, apa, frunze etc.); freamat. [Sil. ] /Onomat.(by 9W3S3e11r12g12i5o)*suiet
Zgomote ca niste bolboroseli, produse de gazele din stomac sau din intestine; borborisme. [< fr. ].(by 2W2S11e11r11g5i5o)*borborigme
zgomote ca niste bolboroseli, produse de gazele din stomac sau din intestine. (< fr. )(by 9W10S3e3r3g12i12o)*borborigme
zgomote pitigaiate de coaie lalaite si produse de tigani care se plang de ce viata grea au(e grea pentru ca au un lantok de aur pe gat)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*zgomote
zgomote pitigaiate de coaie lalaite si produse d etigani care se plang de ce viata grea au(ii grea pentru ca au un lantok de aur in gat)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*zgomote
Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); galagie; zarva. [G.-D. ] /<sb. , ung. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*larma
Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); larma; zarva. [G.-D. ] /cf. ucr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*galagie
... Zgomot mare produs de mai multe persoane care vorbesc concomitent. /Onomat.(by 11W11S4e5r5g13i14o)*harhat
Zgomot mare, vuiet, larma. Involburare, talazuire a unor ape. Agitatie, zbucium sufletesc. [< fr. , lat. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tumult
Zgomot patologic care insoteste respiratia in unele maladii. Sforaiala care se aude mai ales la cai cand sunt goniti la galop. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cornaj
zgomot perceput in cazurile cand exista lichid in diferite cavitati ale organismului. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*clapotaj
zgomot perturbator la iesirea amplificatoarelor de audiofrecventa, datorat alimentarii lor de la reteaua de curent electric alternativ. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*brum
Zgomot produs de ciocnirea ritmica a dintilor, a unor obiecte de metal etc. /v. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*clantanit
Zgomot produs de frecarea capetelor unor oase fracturate sau de patrunderea aerului in plamanii bolnavi. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*crepitatie
Zgomot produs de interactiunea violenta dintre corpuri sau medii (mai ales la rupere, ardere, crapare etc.). /suf. $...et$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*trosnet
... Zgomot produs de obiecte care se lovesc intre ele ori de mersul zdruncinat al unui vehicul. /suf. ...(by 4W12S12e6r6g14i14o)*hodorogeala
Zgomot produs de o explozie; detunatura. Ardere a unei substante care se petrece rapid intr-un spatiu inchis, fiind insotita de o dezvoltare aproape instantanee de gaze si de un zgomot caracteristic. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*detonatie
Zgomot puternic produs de o explozie sau de o arma de foc la descarcare. / + suf. $...atura$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*detunatura
Zgomot ritmic produs de un obiect care ticaie (ceasornic, inima etc.). /v. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*ticait
Zgomot spontan (rasunator), scurt si brusc, produs de cineva, cand stranuta. /v. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*stranut
Zgomot surd si confuz de voci; murmur; freamat. ( a produce nemultumire generala. /<fr. , lat. $rumor, ...oris$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*rumoare
zgomot surd si continuu produs de un motor sau de o masina in timpul functionarii. (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*ronron
Zgomot surd si slab aparut la miscarea unor obiecte (frunze, tesaturi, hartii etc.). / + suf. ...(by 10W10S4e4r12g12i6o)*fosnet
zgomot violent produs de un avion care depaseste viteza sonica. (< fr., engl. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*bang
Zguduire, cutremurare (violenta, brusca); soc nervos. = soc puternic al creierului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*comotie
Zguduitura; oscilatie. = contractie musculara provocata de aplicarea unui stimul electric. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*secusa
ziarist, autor de reportaje, care culege si transmite informatii pentru presa, radio si televiziune. (< fr., engl. , germ. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*reporter
Ziarist care culege de pe teren diverse stiri si informatii de actualitate; autor de reportaje. = operator care filmeaza in vederea alcatuirii jurnalelor cinematografice. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*reporter
Ziaristica; profesiunea celui care colaboreaza (ca redactor, reporter etc.) la o gazeta. [Gen. / < + ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*gazetarie
Zicatoare, zicala, maxima populara. = mica piesa de salon din sec. XVII-XIX, jucata fara decor, avand ca pretext un proverb. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*proverb
Zid care sustinea scena unui teatru deasupra orchestrei. Parte a orchestrei care se afla in fata acestui zid. [Pron. / < fr. , cf. gr. - sub, - scena].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*hiposceniu
Zi de mare sarbatoare mozaica care are loc in data de 10 a lunii tisri (septembrie-octombrie) si caracterizata prin abstentiune de la mancare si bautura si prin recitarea de-a lungul zilei in sinagoga a unor rugaciuni de iertare. Denumita si [Pr. ] (expr. ebr., echiv. cu = zi, = iertare) [](by 10W4S4e12r13g6i6o)*yomkippur
= zi de primire a unor familii aristocratice; petrecere care are loc intr-o astfel de zi. [Scris si / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*jur
zi de primire la familiile aristocratice; petrecere care are loc intr-o astfel de zi. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*jurfix
Zid mic dintr-un material refractar, facut pentru a apara de flacari partea mai sensibila a unei caldari cu abur. [< + , dupa fr. , it. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*parafoc
Zigot al diatomeelor, format din conjugarea a doi indivizi care nu se mai pot divide. [< fr. , cf. gr. - a creste, - germen].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*auxospor
Zi in care se aniverseaza un eveniment; sarbatorire a implinirii unui numar de ani de la un eveniment. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*aniversare
Zile in perioada de post, in care se permite credinciosilor sa manance carne. [Monosilabic] /<ngr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*harti
zile, s.f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul si apusul Soarelui; timpul cat Soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore, corespunzator unei rotatii a Pamantului in jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre doua culminatii succesive ale unui astru. 2 (Determinand notiunile ,,an",,luna", pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. 2 Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obisnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. 2 Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce in ce; progresiv, treptat. Din zi in zi = a) de azi pe maine; fara termen precis, la infinit. Amana plecarea din zi in zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi, oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre, catre) ziua = putin inainte de a se lumina; spre dimineata. Pana in (sau la) ziua sau de cu ziua = pana a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineata. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei, ziua. Zi si noapte sau (adverbial) ziua si noaptea = tot timpul, fara incetare; fara odihna. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineata pana seara; p. ext. mereu, continuu. 2 Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet, a fi plina zi. A face noaptea zi si ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea si a dormi ziua; p. ext. a duce o viata dezordonata. Buna ziua, formula de salut, la intalnire sau la despartire, in timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-si lua ziua buna = a-si lua ramas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe langa adjective ca ,,limpede",,clar") foarte clar, foarte limpede. Intr-o (buna) zi sau intr-una din zile = odata, candva. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau, rar, alba) cu cineva = a trai in bune relatii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, in mod exceptional. 2 (Compus) Zi-lumina = perioada a zilei (1) cuprinsa intre rasaritul si apusul Soarelui. Zi-munca = unitate de masura conventionala care serveste drept etalon pentru stabilirea salariului. 2 (Adverbial, in formele ziua, zilele, zile) in timpul zilei, in fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. 2 (In sintagme si loc., ca unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = durata timpului in cursul caruia lucratorul presteaza zilnic munca. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanta care se poate strabate intr-o zi cu piciorul. 2 (Articulat; urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. ,,de") Data, momentul in care s-a intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. 2 Ziua de astazi = perioada de timp, epoca in care traim, prezentul. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In unele credinte religioase) Ziua de apoi = momentul in care viii si mortii vor fi chemati la judecata lui Dumnezeu. 2 (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntai = prima zi a fiecarei luni. 2 (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. 2 Zi aniversara sau ziua nasterii (sau de nastere) = aniversare (a zilei de nastere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viata, existenta, trai. 2 Expr. A avea zile = a mai avea de trait, a-i fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile voi (sau vei, va etc.) avea = cat voi (sau vei, va etc.) trai, tot timpul vietii. Abia isi tine zilele, se spune despre cineva care traieste prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele in mana = a) intr-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) infricosat, inspaimantat. A ridica (sau a rapune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. A-si uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viata, a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in timpul vietii mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme, epoca. Zilele tineretii. 2 Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta, batran. (Rar) Vesnic de zile = nemuritor. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: ziua s.f.] - Lat. dies.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*zile
[ZIMANS] unitate de masura a conductantei electrice, egala cu conductanta unui conductor cu rezistenta de un ohm. (< fr. , germ. )(by 2W10S10e11r4g4i13o)*siemens
zincografie (1). cliseu zincografic; reproducerea obtinuta. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*zincogravura
Zincografie. Cliseu zincografic; reproducere dupa un astfel de cliseu. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*zincogravura
[ZING-SPIL] gen de teatru muzical de tip popular, in care muzica alterneaza cu partile vorbite. (< germ. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*singspiel
Zi sau perioada de timp care preceda un eveniment. a) cu o zi sau cu o seara inainte; b) cu putin timp inainte. /v. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*ajun
Ziua a saptea din lunile martie, mai, iunie, iulie, octombrie si ziua a cincea din celelalte luni. /<lat. fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*nona
[-ZO] I. (muz.) cu furie, cu manie; impetuos. II. s. m. rasa de cai rezultata din incrucisarea rasei de galop englezesti cu rase locale. (< it. )(by 6W6S6e15r15g8i9o)*furioso
zona aeriana care se caracterizeaza printr-o presiune atmosferica scazuta, favorizand formarea ciclonilor. [Sil. ] / suf. $...ar$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*depresionar
= zona a fundului marii situata in apropierea tarmului, continand depuneri de scoici, nisip, pietrisuri si avand o flora si o fauna bogata. Care traieste liber in apa de deasupra platformei litorale. [< fr. , cf. gr. - scoici de mare].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*neritic
zona a globului terestru, intre nife si sial, cu roci bogate in siliciu si magneziu. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sima
Zona a locuintei (incapere separata, eventual) utilizata pentru depozitarea hainelor, a accesoriilor vestimentare etc. Daca spatiul o permite, se poate utiliza pentru imbracat / dezbracat (dressing - undressing). Din engleza: "to dress - a imbraca".(by 6W14S14e8r8g1i2o)*zona
zona aluvionara, triunghiulara, intre bratele unui fluviu la varsarea in mare. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*delta
zona amenajata pentru stationarea temporara a navelor la intrarea intr-un port. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*avanport
Zona a pielii corespunzand ramificatiilor unui nerv rahidian. [Pl. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*dermatom
zona ~a = regiune situata la periferia ghetarilor pleistoceni sau actuali, cu clima, procese si forme de relief specifice. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*periglaciar
Zona a spatiului extraterestru in care nu se manifesta campul magnetic al Pamantului. [Sil. i /+(by 15W8S9e2r2g11i11o)*magnetopauza
Zona a spatiului extraterestru in care se manifesta campul magnetic al Pamantului. /<fr. , engl. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*magnetosfera
= zona care se intinde intre 5? latitudine nordica si sudica si tropice; situat in aceasta zona, apropiata de cea ecuatoriala; caracteristic acestei zone. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*subecuatorial
zona cea mai adanca (cu sisturi cristaline) de transformare metamorfica a Pamantului. (< fr. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*catazona
Zona cea mai adanca (peste 12 km) de metamorfism in scoarta Pamantului. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*catazona
zona circulara in care ecliptica ocupa mijlocul si care contine cele 1^2 constelatii (corespunzatoare lunilor) pe care le parcurge Soarele in miscarea sa aparenta in cursul unui an. (< fr. , lat. , gr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*zodiac
zona citoplasmatica, periferica hialina, la organismele unicelulare. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*plasmoderma
Zona cultivata cu plante agricole. [< fr. , cf. gr. - camp, - in comun].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*agrocenoza
Zona de apa din vecinatatea unei coaste, aparata prin diguri de valuri si de curenti, unde se adapostesc navele. [< fr. , it. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*rada
zona de apa din vecinatatea unui port, aparata prin diguri de valuri si curenti, unde navele stationeaza la ancora. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*rada
Zona de contact intre un filon si roca pe care o strabate. [< fr. , cf. germ. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*salbanda
zona de contact intre un filon si roca pe care o strabate. (< germ. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*salbanda
Zona de crestere a excitatiei in vecinatatea nervului. [Cf. fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*perielectrotonus
zona de discontinuitate intre doua mase de ape marine cu temperaturi diferite. (< fr., engl. )(by 4W4S5e13r7g7i15o)*termoclina
zona de ridicare a scoartei terestre in interiorul unui geanticlinal. (< intra geanticlinal)(by 4W4S13e13r6g7i15o)*intrageanticlinal
zona de scufundare a scoartei terestre in cadrul unui geosinclinal, separata prin intrageanticlinale. (< intra geosinclinal)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*intrageosinclinal
Zona de scurta stationare a navelor la intrarea intr-un port; anteport. [< fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*avanport
zona de transformare metamorfica intre suprafata Pamantului si adancimi de 4-6 km. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i4o)*epizona
Zona de trecere dintre stratosfera si mezosfera. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*stratopauza
Zona de trecere dintre troposfera si stratosfera. [Pron. / < fr. , cf. germ. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tropopauza
Zona exterioara a cromozomului. [< fr. , cf. gr. - in afara, - sfera].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ectosfera
Zona externa a cilindrului central al radacinii si tulpinii plantelor. [Pl. / < fr. , it. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*periciclu
zona externa a stratisferei in care rocile, sub actiunea presiunii si a temperaturii, sunt casante la deformatiile tectonice. (< germ. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sclerosfera
zona fluida din interiorul Pamantului, cu o temperatura foarte ridicata, sediu al eruptiilor vulcanice. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pirosfera
Zona incomplet luminata cuprinsa intre umbra unui corp si regiunea luminoasa inconjuratoare. Zona in care lumina se amesteca cu umbra. V. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*penumbra
zona interna a citoplasmei in care sunt inglobati nucleul si ceilalti constituenti celulari. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*granuloplasma
zona interna a litosferei, din roci plastice. (< plasti^2 -sfera^2)(by 2W2S10e10r4g4i12o)*plastisfera
(zona) intre oras si sat, in care functiile, activitatile si necesitatile urbane se impletesc in cele rurale. (< rur/al/ + /ur/ban)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rurban
Zona mediana de transformare metamorfica a Pamantului, cuprinsa intre 6 si 12 km. [Et. incerta].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*mezozona
zona mediana de transformare metamorfica a Pamantului, intre 6 si 1^2 km. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i2o)*mezozona
Zona mica de pe retina care foloseste celule sensibile la lumina pentru a reda detaliile fine.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*zona
Zona periferica a citoplasmei. [< fr. , cf. gr. - in afara, - formatie].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*exoplasma
zona rezervata, sub regimul rasist, populatiei de culoare din Republica Sud-Africana. (< engl. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*bantustan
zona secetoasa din nord-estul Braziliei, cu vegetatie rara de arbusti spinosi si cactusi. (< port. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*sertao
Zona superficiala (pana la 6 km) de metamorfism in scoarta Pamantului. [Et. incerta].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*epizona
zona, suprafata construita a unei localitati. (< intra fr. , oras)(by 6W14S14e7r8g1i1o)*intravilan
[-ZOR] (om) care pozeaza (1), care isi studiaza atitudinea pentru a epata. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*poseur
~ zoster = boala infectioasa virotica, localizata in ganglionii spinali si caracterizata prin dureri si eruptii eritemato-veziculare pe traiectul nervilor senzoriali. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*zona
[-ZO-] un fel de bolero purtat de femei peste camasa de noapte. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*lizeuza
Zoxorono,Zoxorenesc1.Cuvant ce definste puterea,maretia si Increderea 2.Cuvant provenit din limba Greaca, schimbat grafic , ce reprezinta teama,frica(by 15W15S9e9r2g3i11o)*zoxorono
Zvarlirea in afara a sporilor din sporange, frecventa la unele plante. Aruncarea afara a spermei prin canalul uretral; ejaculare. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g12i5o)*ejaculatie
Aforisme: Daca e scump, .... o data (cand il cumperi); daca e ieftin, .... mereu (by WSergio 2/2009)*plangi
Aforisme: Ma imbogateste doar cel care ma face sa vad cu totul altfel, ceea ce vad in .... zi (by WSergio 2/2009)*fiecare
Aforisme: Imi vine mai usor sa nu .... nimic, decat sa .... putin (by WSergio 2/2009)*cheltuiesc
Aforisme: .... nu aude decat ceea ce pricepe (by WSergio 2/2009)*Fiecare
Aforisme: Iubesc intelepciunea mai mult decat ma .... ea pe mine (Byron) (by WSergio 2/2009)*iubeste
Aforisme: Oamenii dobandesc cunostinte .... (pe masura) cu curiozitatea (Stendhal (by WSergio 2/2009)*proportional
Aforisme: Mai degraba te impiedici de un musuroi de ...., decat de un munte (by WSergio 2/2009)*furnici
Aforisme: Cine are .... fara cunostinte, are aripi, dar nu are picioare(Joseph Joubert) (by WSergio 2/2009)*imaginatie
Aforisme: Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om(Marcel ....) (by WSergio 2/2009)*Proust
Aforisme: Informatia (....) este scumpa, dar mai scumpa este lipsa ei (Joe Griffith) (by WSergio 2/2009)*progresul
Aforisme: Totul incepe si se termina cu organizarea (....) (by WSergio 2/2009)*Aristotel
Aforisme: Informatia - moneda de schimb a .... XXI (by WSergio 2/2009)*secolului
Aforisme: Cu penele .... te poti impodobi, dar nu poti zbura (by WSergio 2/2009)*altuia
Aforisme: Daca poti merge, de ce sa te tarasti?(....) (by WSergio 2/2009)*NIorga
Aforisme: Nu conteaza cat traim, ci cum traim .... viata la ani, nu ani la viata (by WSergio 2/2009)*Adauga
Aforisme: Nu ne mai putem intoarce in ...., suntem prea multi (by WSergio 2/2009)*pestera
Aforisme: Pana nu treci muntele, nu vezi .... (by WSergio 2/2009)*valea
Aforisme: Broastele din .... nu stiu ca exista si ocean (by WSergio 2/2009)*fantana
Aforisme: Cand se intampla o nenorocire pe mare, se gasesc multi .... pe uscat (by WSergio 2/2009)*intelepti
Aforisme: Succesul e o scara care nu poate fi urcata cu mainile in .... (by WSergio 2/2009)*buzunar
Antonime: a (se) retrage, a merge inapoi, a retrograda, a regresa, a decadea (by WSergio 2/2009)*a avansa
Antonime: a plange (by WSergio 2/2009)*a rade
Antonime: stangaci, stangace, neindemanatic (by WSergio 2/2009)*abil
Antonime: a decreta (by WSergio 2/2009)*aboli
Antonime: a prelungi (by WSergio 2/2009)*abrevia
Antonime: a dispune (by WSergio 2/2009)*abroga
Antonime: prezent (by WSergio 2/2009)*absent
Antonime: relativ (by WSergio 2/2009)*absolut
Antonime: a invinui (by WSergio 2/2009)*absolvi
Antonime: logic (by WSergio 2/2009)*absurd
Antonime: lipsa (by WSergio 2/2009)*abundenta
Antonime: vesel (by WSergio 2/2009)*abatut
Antonime: frana (by WSergio 2/2009)*accelera
Antonime: a atenua (by WSergio 2/2009)*accentua
Antonime: neaccentuat (by WSergio 2/2009)*accentuat
Antonime: a refuza, a contesta (by WSergio 2/2009)*accepta
Antonime: inacceptabil (by WSergio 2/2009)*acceptabil
Antonime: refuz, respingere (by WSergio 2/2009)*acceptare
Antonime: inaccesibil (by WSergio 2/2009)*accesibil
Antonime: a descoperi, a dezgoli, a dezvalui (by WSergio 2/2009)*acoperi
Antonime: dezacord, divergenta, diferend (by WSergio 2/2009)*acord
Antonime: a retrage (by WSergio 2/2009)*acorda
Antonime: a (se) indulci (by WSergio 2/2009)*acri
Antonime: inactiv (by WSergio 2/2009)*activ
Antonime: invechit, uzat, demodat,depasit (by WSergio 2/2009)*actual
Antonime: atunci, odinioara, alta data (by WSergio 2/2009)*acum
Antonime: a risipi, a prapadi, a imprastia (by WSergio 2/2009)*acumula
Antonime: risipire, irosire, cheltuire (by WSergio 2/2009)*acumulare
Antonime: cronic (by WSergio 2/2009)*acut
Antonime: a dezvinovati (by WSergio 2/2009)*acuza
Antonime: inadaptare, nepotrivire, neacomodare (by WSergio 2/2009)*adaptare
Antonime: inadecvat, necorespunzator, nepotrivit (by WSergio 2/2009)*adecvat
Antonime: rar, rareori, arar (by WSergio 2/2009)*adesea
Antonime: fals, eronat, gresit, inchipuit, imaginat, ireal, iluzoriu, prefacut, falsificat (by WSergio 2/2009)*adevarat
Antonime: a tagadui, a a nega, a infirma (by WSergio 2/2009)*adeveri
Antonime: infirmare, dezmintire, negare (by WSergio 2/2009)*adeverire
Antonime: minciuna, neadevar, eroare, falsitate (by WSergio 2/2009)*adevar
Antonime: a dispretui, a desconsidera, a nesocoti (by WSergio 2/2009)*admira
Antonime: dispret, lipsa de consideratie (by WSergio 2/2009)*admiratie
Antonime: inadmisibil, neadmis (by WSergio 2/2009)*admisibil
Antonime: a contesta, a tagadui, a nu recunoaste (by WSergio 2/2009)*admite
Antonime: a detesta, a uri (by WSergio 2/2009)*adora
Antonime: a (se) scula, a (se) trezi, a (se) destepta (by WSergio 2/2009)*adormi
Antonime: a imprastia, a risipi (by WSergio 2/2009)*aduna
Antonime: superficial (by WSergio 2/2009)*adanc
Antonime: superficial (by WSergio 2/2009)*adanc
Antonime: a reduce, a diminua, a scadea, a imputina, a micsora (by WSergio 2/2009)*adauga
Antonime: imputinare, diminuare, micsorare, reducere, scaderedescrestere (by WSergio 2/2009)*adaugare
Antonime: a nega, a contesta, a respinge (by WSergio 2/2009)*afirma
Antonime: negare, respingere, refuz (by WSergio 2/2009)*afirmare
Antonime: negativ (by WSergio 2/2009)*afirmativ
Antonime: negatie, dezmintire (by WSergio 2/2009)*afirmatie
Antonime: reflux (by WSergio 2/2009)*aflux
Antonime: lent (by WSergio 2/2009)*ager
Antonime: liniste, calm (by WSergio 2/2009)*agitatie
Antonime: risipi, irosi, cheltui (by WSergio 2/2009)*agonisi
Antonime: a (se) atenua, a se diminua, a se domoli (by WSergio 2/2009)*agrava
Antonime: dezagreabil, neplacut, respingator (by WSergio 2/2009)*agreabil
Antonime: acolo (by WSergio 2/2009)*aici
Antonime: a ingreuna, a incurca, a impiedica, a incomoda, a deranja, a stanjeni (by WSergio 2/2009)*ajuta
Antonime: a (se) innegri (by WSergio 2/2009)*albi
Antonime: a (se) dezlipi, a se detasa (by WSergio 2/2009)*alipi
Antonime: bun, comestibil (by WSergio 2/2009)*altert
Antonime: egoism (by WSergio 2/2009)*altruism
Antonime: egoist (by WSergio 2/2009)*altruist
Antonime: nepoliticos, grosolan, nemanierat, neprietenos (by WSergio 2/2009)*amabil
Antonime: a rascumpara (by WSergio 2/2009)*amaneta
Antonime: profesionist (by WSergio 2/2009)*amator
Antonime: clar (by WSergio 2/2009)*ambiguu
Antonime: a (se) agrava, a (se) inrautati a (se) deteriora (by WSergio 2/2009)*ameliora
Antonime: inamic, dusman, adversar, potrivnic (by WSergio 2/2009)*amic
Antonime: a uita, a nu-si aduce aminte (by WSergio 2/2009)*aminti
Antonime: a (se) diminua, a descreste, a se micsora, a se reduce, a se imputina (by WSergio 2/2009)*amplifica
Antonime: a (se) posomori, a (se) intrista (by WSergio 2/2009)*amuza
Antonime: dezamagire, deziluzie (by WSergio 2/2009)*amagire
Antonime: sintetic (by WSergio 2/2009)*analitic
Antonime: nou, actual (by WSergio 2/2009)*ancestral
Antonime: usor, comod, facil (by WSergio 2/2009)*anevoios
Antonime: diabolic, perfid, dracesc (by WSergio 2/2009)*angelic
Antonime: cunoscut, ilustru, renumit, vestit, popular (by WSergio 2/2009)*anonim
Antonime: organic (by WSergio 2/2009)*anorganic
Antonime: postmeridian (by WSergio 2/2009)*antemeridian
Antonime: posterior (by WSergio 2/2009)*anterior
Antonime: nou, contemporan, actual (by WSergio 2/2009)*antic
Antonime: simpatic (by WSergio 2/2009)*antipatic
Antonime: disparitie, pieire (by WSergio 2/2009)*aparitie
Antonime: energic, vioi, puternic (by WSergio 2/2009)*apatic
Antonime: a (se) indrepta, a se ridica, a se inalta (by WSergio 2/2009)*apleca
Antonime: pasiv, lent, indiferent (by WSergio 2/2009)*aprig
Antonime: a (se) stinge, a pali, a fi livid (by WSergio 2/2009)*aprinde
Antonime: stins (by WSergio 2/2009)*aprins
Antonime: departe (by WSergio 2/2009)*aproape
Antonime: a a nega, a contrazice ,dezaproba, a respinge, a condamna, a nu fi de acord (by WSergio 2/2009)*aproba
Antonime: dezaprobare, respingere, neacceptare (by WSergio 2/2009)*aprobare
Antonime: departat, necunoscut, strain (by WSergio 2/2009)*apropiat
Antonime: departare, distantare (by WSergio 2/2009)*apropiere
Antonime: a disparea, a se ascunde, a apune, a pieri (by WSergio 2/2009)*aparea
Antonime: stapan, proprietar, patron (by WSergio 2/2009)*argat
Antonime: discordanta, nepotrivire (by WSergio 2/2009)*armonie
Antonime: umil, modest, supus (by WSergio 2/2009)*arogant
Antonime: a disparea, a pieri, a (se) ascunde (by WSergio 2/2009)*arara
Antonime: racore, frig, racela, ger (by WSergio 2/2009)*arsita
Antonime: coborare, cadere, decaderedeclin (by WSergio 2/2009)*ascensiune
Antonime: tocit, turtit (by WSergio 2/2009)*ascutit
Antonime: a (se) deosebi, a se diferntia, a se distinge (by WSergio 2/2009)*asemana
Antonime: eosebire, iferenta, nepotrivire (by WSergio 2/2009)*asemanare
Antonime: distinct, diferit (by WSergio 2/2009)*asemanator
Antonime: a (se) desparti, a separa, a desface (by WSergio 2/2009)*asocia
Antonime: moliciune (by WSergio 2/2009)*asprime
Antonime: catifelat, matasos, moale (by WSergio 2/2009)*aspru
Antonime: a destupa, a desfunda, a deschide (by WSergio 2/2009)*astupa
Antonime: neastampar, neliniste, impacienta (by WSergio 2/2009)*astampar
Antonime: aparare, protectie, paza, protejare (by WSergio 2/2009)*atac
Antonime: neatent, cascat, uituc (by WSergio 2/2009)*atent
Antonime: neatentie, absenta (by WSergio 2/2009)*atentie
Antonime: repaus, odihna, pauza, pasivitate (by WSergio 2/2009)*ativitate
Antonime: respingator, oribil, dezgustator, hidos (by WSergio 2/2009)*atractiv
Antonime: repulsie, aversiune, sila, dezgust,antipatie (by WSergio 2/2009)*atractie
Antonime: fals, nereal, neadevarat (by WSergio 2/2009)*autentic
Antonime: fals, nereal, neadevarat (by WSergio 2/2009)*autentic
Antonime: strain, venetic, intrus (by WSergio 2/2009)*autohton
Antonime: strain, venetic, intrus (by WSergio 2/2009)*autohton
Antonime: ariergarda (by WSergio 2/2009)*avangarda
Antonime: a (se) retrage, a pleca, a merge inapoi, a retrograda, a regresa, a decadea (by WSergio 2/2009)*avansa
Antonime: dezavantaj, defavoare, inconvenient (by WSergio 2/2009)*avantaj
Antonime: risipitor, cheltuitor, nechibzuit (by WSergio 2/2009)*avar
Antonime: risipitor, -oare, cheltuitor, nechibzuit (by WSergio 2/2009)*avar
Antonime: saracie (by WSergio 2/2009)*avere
Antonime: sarac, sarman, nevoias (by WSergio 2/2009)*avut
Antonime: sarac, sarman, nevoias (by WSergio 2/2009)*avut
Antonime: a (se) ridica, a se scula (by WSergio 2/2009)*aseza
Antonime: a calma, a potoli, a domoli, a linisti (by WSergio 2/2009)*atata
Antonime: micut, mititel (by WSergio 2/2009)*baban
Antonime: tinerica, juna (by WSergio 2/2009)*baba
Antonime: ghinion, nesansa (by WSergio 2/2009)*bafta
Antonime: sofisticat, dichisit (by WSergio 2/2009)*banal
Antonime: a debloca, a da drumul (by WSergio 2/2009)*bara
Antonime: deblocat, eliberat, degajat (by WSergio 2/2009)*barat
Antonime: civilizat, cizelat, fin (by WSergio 2/2009)*barbar
Antonime: respect, apreciere (by WSergio 2/2009)*batjocura
Antonime: varf (by WSergio 2/2009)*baza
Antonime: vigilent, treaz (by WSergio 2/2009)*beat
Antonime: nefericire, necaz, suparare (by WSergio 2/2009)*beatitudine
Antonime: pacifist (by WSergio 2/2009)*belicos
Antonime: saracie, lipsa (by WSergio 2/2009)*belsug
Antonime: malefic, fatal, nefast (by WSergio 2/2009)*benefic
Antonime: malign (by WSergio 2/2009)*benign
Antonime: sanatos, nevatamat (by WSergio 2/2009)*beteag
Antonime: rau, gresit (by WSergio 2/2009)*bine
Antonime: a blestema (by WSergio 2/2009)*binecuvanta
Antonime: raufacator.vatamator, daunator (by WSergio 2/2009)*binefacator
Antonime: a pierde (by WSergio 2/2009)*birui
Antonime: infrangere, esec (by WSergio 2/2009)*biruinta
Antonime: infrant, invins, batut (by WSergio 2/2009)*biruitor
Antonime: comun (by WSergio 2/2009)*bizar
Antonime: aspru, necrutator, crud, nemilos (by WSergio 2/2009)*blajin
Antonime: ager, iute, descurcaret (by WSergio 2/2009)*bleg
Antonime: binecuvantare (by WSergio 2/2009)*blestem
Antonime: brunet, negricios, oaches (by WSergio 2/2009)*blond
Antonime: aprig, aspru, crancen (by WSergio 2/2009)*bland
Antonime: asprime, cruzime, duritate (by WSergio 2/2009)*blandete
Antonime: sarac, sarman (by WSergio 2/2009)*bogat
Antonime: calicie, saracie (by WSergio 2/2009)*bogatie
Antonime: fricos, las (by WSergio 2/2009)*brav
Antonime: lasitate, frica (by WSergio 2/2009)*bravura
Antonime: treptat, succesiv (by WSergio 2/2009)*brusc
Antonime: net, slefuit (by WSergio 2/2009)*brut
Antonime: a se intrista, a se indurera, a se mahni, a suferi, a se supara, a se necaji, a se posomori (by WSergio 2/2009)*bucura
Antonime: amar, intristare, suparare, amaraciune, mahnire, necaz, tristete (by WSergio 2/2009)*bucurie
Antonime: trist, mahnit, abatut, amarat, necajit (by WSergio 2/2009)*bucuros
Antonime: rau, aspru, crud (by WSergio 2/2009)*bun
Antonime: saracie, calicie, lipsa (by WSergio 2/2009)*bunastare
Antonime: rautate, cruzime, brutalitate (by WSergio 2/2009)*bunatate
Antonime: domn (by WSergio 2/2009)*badaran
Antonime: a scoate, a extrage (by WSergio 2/2009)*baga
Antonime: retinut, retras, timid (by WSergio 2/2009)*bagaret
Antonime: negricios, brunet, oaches (by WSergio 2/2009)*balai
Antonime: brunet, negricios, oaches (by WSergio 2/2009)*balan
Antonime: lasitate, frica, neputinta (by WSergio 2/2009)*barbatie
Antonime: tanar (by WSergio 2/2009)*batran
Antonime: tineresc (by WSergio 2/2009)*batranesc
Antonime: tinerete (by WSergio 2/2009)*batranete
Antonime: pasnic, linistit, potolit (by WSergio 2/2009)*bataios
Antonime: afana (by WSergio 2/2009)*batatori
Antonime: alogen, strain (by WSergio 2/2009)*bastinas
Antonime: flexibil, maleabil (by WSergio 2/2009)*batos
Antonime: rece (by WSergio 2/2009)*cald
Antonime: bogat, avut (by WSergio 2/2009)*calic
Antonime: necalificat (by WSergio 2/2009)*calificat
Antonime: viciu, cusur, defect (by WSergio 2/2009)*calitate
Antonime: agitat, nelinistit, zbuciumat (by WSergio 2/2009)*calm
Antonime: a lauda (by WSergio 2/2009)*calomnia
Antonime: a se arata, a iesi la iveala (by WSergio 2/2009)*camufla
Antonime: racoros, racoritor (by WSergio 2/2009)*canicular
Antonime: incapabil, incompetent (by WSergio 2/2009)*capabil
Antonime: incapacitate, neputinta (by WSergio 2/2009)*capacitate
Antonime: a invinge (by WSergio 2/2009)*capitula
Antonime: a emite, a emana (by WSergio 2/2009)*capta
Antonime: liber, independent, nesupus (by WSergio 2/2009)*captiv
Antonime: nehotatat, imprecis, indecis (by WSergio 2/2009)*categoric
Antonime: impacare, conciliere (by WSergio 2/2009)*cearta
Antonime: casatorit (by WSergio 2/2009)*celibatar
Antonime: descentralizare (by WSergio 2/2009)*centralizare
Antonime: libertate (by WSergio 2/2009)*cenzura
Antonime: incert, nesigur, indoielnic (by WSergio 2/2009)*cert
Antonime: a se impaca (by WSergio 2/2009)*certa (a se)
Antonime: impacat (by WSergio 2/2009)*certat
Antonime: infirmare (by WSergio 2/2009)*certificare
Antonime: incertitudine, indoiala, dubiu (by WSergio 2/2009)*certitudine
Antonime: a aluga (by WSergio 2/2009)*chema
Antonime: sarac (by WSergio 2/2009)*chiabur
Antonime: nesabuit, necugetat, necumpatat (by WSergio 2/2009)*chibzuit
Antonime: urat, slut (by WSergio 2/2009)*chipes
Antonime: a cheltui, a irosi (by WSergio 2/2009)*chivernisi
Antonime: aciclic (by WSergio 2/2009)*ciclic
Antonime: necinste, incorectitudine (by WSergio 2/2009)*cinste
Antonime: a batjocori, a necinsti, a dezonora (by WSergio 2/2009)*cinsti
Antonime: necinstit, incorect (by WSergio 2/2009)*cinstit
Antonime: comun, normal, obisnuit (by WSergio 2/2009)*ciudat
Antonime: salbatic, barbar, primitiv (by WSergio 2/2009)*civilizat
Antonime: barbarie, primitivism, salbaticie (by WSergio 2/2009)*civilizatie
Antonime: confuz, nedeslusit, incalcit, vag (by WSergio 2/2009)*clar
Antonime: confuzie, neclaritate (by WSergio 2/2009)*claritate
Antonime: a distruge, a demola, a darama (by WSergio 2/2009)*cladi
Antonime: a urca, a se catara (by WSergio 2/2009)*cobori
Antonime: neingrijit, dezordonat (by WSergio 2/2009)*cochet
Antonime: incoerent, ilogic, neclar (by WSergio 2/2009)*coerent
Antonime: a risipi, a dispersa, a imprastia (by WSergio 2/2009)*colecta
Antonime: incolor, necolorat (by WSergio 2/2009)*colorat
Antonime: neinsemnat, mic (by WSergio 2/2009)*colosal
Antonime: necomestibil (by WSergio 2/2009)*comestibil
Antonime: incomod, suparator, neconfortabil (by WSergio 2/2009)*comod
Antonime: dispersat (by WSergio 2/2009)*compact
Antonime: incomparabil, inegalabil (by WSergio 2/2009)*comparabil
Antonime: incompetent (by WSergio 2/2009)*competent
Antonime: incompetenta, incapacitate (by WSergio 2/2009)*competenta
Antonime: necompetitiv (by WSergio 2/2009)*competitiv
Antonime: incomplet, partial (by WSergio 2/2009)*complet
Antonime: a descompune (by WSergio 2/2009)*compune
Antonime: special, inedit (by WSergio 2/2009)*comun
Antonime: necomunicativ, nesociabil (by WSergio 2/2009)*comunicativ
Antonime: convex (by WSergio 2/2009)*concav
Antonime: neconcordanta, nepotrivire, discordanta (by WSergio 2/2009)*concordanta
Antonime: abstract (by WSergio 2/2009)*concret
Antonime: a rarefia (by WSergio 2/2009)*condensa
Antonime: a deconecta, a intrerupe (by WSergio 2/2009)*conecta
Antonime: a retrage, a lua inapoi (by WSergio 2/2009)*conferi
Antonime: public (by WSergio 2/2009)*confidential
Antonime: a infirma, a nega, a dezminti (by WSergio 2/2009)*confirma
Antonime: dezmintire, infirmare (by WSergio 2/2009)*confirmare
Antonime: nonconformist (by WSergio 2/2009)*conformist
Antonime: a desconsidera, a nu lua in seama (by WSergio 2/2009)*considera
Antonime: a refuza, a nu fi de acord (by WSergio 2/2009)*consimti
Antonime: moliciune (by WSergio 2/2009)*consistenta
Antonime: distonanta (by WSergio 2/2009)*consonanta
Antonime: variabil, oscilantfluctuant, instabil (by WSergio 2/2009)*constant
Antonime: variabilitate, nestatornicie, instabilitate (by WSergio 2/2009)*constanta
Antonime: distructiv (by WSergio 2/2009)*constructiv
Antonime: a demola, a narui (by WSergio 2/2009)*construi
Antonime: daramare, demolare (by WSergio 2/2009)*construire
Antonime: necontagios (by WSergio 2/2009)*contagios
Antonime: incontestabil, cet, nediscutabil (by WSergio 2/2009)*contestabil
Antonime: a stopa, a inceta, a intrerupe, a se opri (by WSergio 2/2009)*continua
Antonime: discontinuitate (by WSergio 2/2009)*continuitate
Antonime: discontinuu (by WSergio 2/2009)*continuu
Antonime: a se destinde, a se relaxa (by WSergio 2/2009)*contracta
Antonime: relatare, destindere (by WSergio 2/2009)*contractie
Antonime: indicat, potrivit (by WSergio 2/2009)*contraindicat
Antonime: inacceptabil, de neinchipuit (by WSergio 2/2009)*convenabil
Antonime: divergent (by WSergio 2/2009)*convergent
Antonime: nesigur (by WSergio 2/2009)*convingator
Antonime: inconstient (by WSergio 2/2009)*constient
Antonime: nepasator (by WSergio 2/2009)*constiincios
Antonime: crud, nefiert, necopt (by WSergio 2/2009)*copt
Antonime: rautate, reavointa (by WSergio 2/2009)*cordialitate
Antonime: incorect, fals, eronat (by WSergio 2/2009)*corect
Antonime: incorectitudine, greseala, inexactitate, necinste (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Antonime: suplu, subtire, plapand (by WSergio 2/2009)*corpolent
Antonime: cinstit, moral (by WSergio 2/2009)*corupt
Antonime: liberator (by WSergio 2/2009)*cotropitor
Antonime: a distruge, a nimici (by WSergio 2/2009)*crea
Antonime: distrugere, desfiintare, nimicire (by WSergio 2/2009)*creare
Antonime: distructiv (by WSergio 2/2009)*creator
Antonime: a se indoi (by WSergio 2/2009)*crede
Antonime: necredincios, infidel, ateu (by WSergio 2/2009)*credincios
Antonime: necredinta (by WSergio 2/2009)*credinta
Antonime: debit (by WSergio 2/2009)*credit
Antonime: descrescator (by WSergio 2/2009)*crescator
Antonime: a diminua, a se micsora, a se imputina, a scadea, a se potoli, a se reduce, a slabi (by WSergio 2/2009)*creste
Antonime: descrestere, micsorare, limitare (by WSergio 2/2009)*crestere
Antonime: pagan, ateu (by WSergio 2/2009)*crestin
Antonime: drept, lins, neondulat (by WSergio 2/2009)*cret
Antonime: a se relaxa (by WSergio 2/2009)*crispa
Antonime: tulbure, neclar, opac (by WSergio 2/2009)*cristalin
Antonime: aleatoriu (by WSergio 2/2009)*cronologic
Antonime: a se trezi, a se scula, a se destepta (by WSergio 2/2009)*culca
Antonime: a imprastia, a dispersa (by WSergio 2/2009)*culege
Antonime: nevinovat, inocent (by WSergio 2/2009)*culpabil
Antonime: nevinovatie, inocenta (by WSergio 2/2009)*culpabilitate
Antonime: incult, neinvatat, neinstruit (by WSergio 2/2009)*cult
Antonime: incultura, nestiinta (by WSergio 2/2009)*cultura
Antonime: obraznic, zvapaiat, nelinistit (by WSergio 2/2009)*cuminte
Antonime: nechibzuit (by WSergio 2/2009)*cumpanit
Antonime: necunoastere, ignoranta (by WSergio 2/2009)*cunoastere
Antonime: necunoscut (by WSergio 2/2009)*cunoscut
Antonime: a decupla, a intrerupe legatura (by WSergio 2/2009)*cupla
Antonime: teama, frica (by WSergio 2/2009)*curaj
Antonime: murdar, nespalat, slinos (by WSergio 2/2009)*curat
Antonime: statator (by WSergio 2/2009)*curgator
Antonime: indiferenta (by WSergio 2/2009)*curiozitate
Antonime: tarziu (by WSergio 2/2009)*curand
Antonime: a se teme (by WSergio 2/2009)*cuteza
Antonime: temator, las, fricos (by WSergio 2/2009)*cutezator
Antonime: necuvenit, nepotrivit, necorespunzator (by WSergio 2/2009)*cuvenit
Antonime: paguba, pierdere, prejudiciu (by WSergio 2/2009)*castig
Antonime: a pierde, a cheltui, a irosi (by WSergio 2/2009)*castiga
Antonime: a se ridica, a se inalta (by WSergio 2/2009)*cadea
Antonime: friguros, geros (by WSergio 2/2009)*calduros
Antonime: a divorta (by WSergio 2/2009)*casatori
Antonime: necasatorit (by WSergio 2/2009)*casatorit
Antonime: a cobori (by WSergio 2/2009)*catara
Antonime: a lua, a primi, a retine (by WSergio 2/2009)*da
Antonime: zgarcit, avar, lacom, calic, avid (by WSergio 2/2009)*darnic
Antonime: dedesupt (by WSergio 2/2009)*deasupra
Antonime: sanatos, puternic, voinic (by WSergio 2/2009)*debil
Antonime: a invia, a reveni la viata (by WSergio 2/2009)*deceda
Antonime: necuviincios, indecent, nepoliticos (by WSergio 2/2009)*decent
Antonime: indecis, nehotarat, sovaielnic (by WSergio 2/2009)*decis
Antonime: indecizie, nehotarare, sovaire (by WSergio 2/2009)*decizie
Antonime: a opri, a inceta, a frana (by WSergio 2/2009)*declansa
Antonime: a ateriza (by WSergio 2/2009)*decola
Antonime: calitate (by WSergio 2/2009)*defect
Antonime: indefinit, imprecis, nedefinit (by WSergio 2/2009)*definit
Antonime: a elogia, a lauda, a diviniza, a slavi (by WSergio 2/2009)*defaima
Antonime: regenerare, refacere (by WSergio 2/2009)*degenerare
Antonime: involuntar, neintentionat (by WSergio 2/2009)*deliberat
Antonime:  (by WSergio 2/2009)*delicatgrosolan, badaran, necioplit.
Antonime: impolitete, mitocanie, grosolanie (by WSergio 2/2009)*delicatete
Antonime: nedemn, devrednic, degradant (by WSergio 2/2009)*demn
Antonime: lasitate (by WSergio 2/2009)*demnitate
Antonime: a cladi, a recladi (by WSergio 2/2009)*demola
Antonime: incurajat, imbarbatat (by WSergio 2/2009)*demoralizat
Antonime: a elogia, a lauda, a diviniza, a slavi (by WSergio 2/2009)*denigra
Antonime: rarefiat, rar (by WSergio 2/2009)*dens
Antonime: a confunda, a suprapune, a contopi (by WSergio 2/2009)*deosebi
Antonime: comun, tters, obisnuit (by WSergio 2/2009)*deosebit
Antonime: popula (by WSergio 2/2009)*depopula
Antonime: incurajat, imbarbatat (by WSergio 2/2009)*deprimat
Antonime: a se dezobisnui (by WSergio 2/2009)*deprinde
Antonime: a se apropia (by WSergio 2/2009)*departa
Antonime: recent, nou (by WSergio 2/2009)*depasit
Antonime: ordine, disciplina, randuiala (by WSergio 2/2009)*deranj
Antonime: rarefiat, rar, distantat (by WSergio 2/2009)*des
Antonime: a inchide, a incuia, a zavori (by WSergio 2/2009)*deschide
Antonime: inchis (by WSergio 2/2009)*deschis
Antonime: a se reface (by WSergio 2/2009)*descompune
Antonime: rareori, arar, rar (by WSergio 2/2009)*deseori
Antonime: a reface, a recladi, a reconstitui (by WSergio 2/2009)*desface
Antonime: a infiinta, a reinfiinta (by WSergio 2/2009)*desfiinta
Antonime: strans (by WSergio 2/2009)*desfasurat
Antonime: confuz, nedeslusit, incalcit, vag (by WSergio 2/2009)*deslusit
Antonime: a (se) reuni (by WSergio 2/2009)*desparti
Antonime: reintalnire, revedere (by WSergio 2/2009)*despartire
Antonime: incordat, tensionat (by WSergio 2/2009)*destins
Antonime: neindemanatic, nepriceput (by WSergio 2/2009)*destoinic
Antonime: nou, contemporan, actual (by WSergio 2/2009)*desuet
Antonime: succint, sumar, pe scurt (by WSergio 2/2009)*detaliat
Antonime: nedeterminat, neprecizat, nedefinit, nestabilit (by WSergio 2/2009)*determinat
Antonime: a pretui, a aprecia, a respecta, a stima (by WSergio 2/2009)*detesta
Antonime: vremelnic, trecator, temporar, efemer (by WSergio 2/2009)*devinitiv
Antonime: tarziu, tardiv (by WSergio 2/2009)*devreme
Antonime: a inveli, a acoperi (by WSergio 2/2009)*dezveli
Antonime: a se atrofia, a decadea, a regresa, a involua (by WSergio 2/2009)*dezvolta
Antonime: diminuare, reducere, micsorare (by WSergio 2/2009)*dezvoltare
Antonime: a ascunde, a tainui (by WSergio 2/2009)*dezvalui
Antonime: prost, natarau, nerod (by WSergio 2/2009)*destept
Antonime: a (se) prosti, a (se) culca (by WSergio 2/2009)*destepta
Antonime: ingeresc, serafimic, angelic (by WSergio 2/2009)*diabolic
Antonime: stangaci, nepriceput, neindemanatic (by WSergio 2/2009)*dibaci
Antonime: neingrijit, dezordonat (by WSergio 2/2009)*dichisit
Antonime: a se comprima, a se contracta, a se strange (by WSergio 2/2009)*dilata
Antonime: comprimare, contractare (by WSergio 2/2009)*dilatare
Antonime: comprimat, condensat (by WSergio 2/2009)*dilatat
Antonime: seara (by WSergio 2/2009)*dimineata
Antonime: a mari, a creste, a spori (by WSergio 2/2009)*diminua
Antonime: neintentionat, involuntar (by WSergio 2/2009)*dinadins
Antonime: dinapoi, inapoi (by WSergio 2/2009)*dinainte
Antonime: static, incet, inactiv (by WSergio 2/2009)*dinamic
Antonime: dincolo (by WSergio 2/2009)*dincoace
Antonime: ultim (by WSergio 2/2009)*dintai
Antonime: dinafara (by WSergio 2/2009)*dinauntru
Antonime: indirect, mijlocit, ocolit, ocolitor (by WSergio 2/2009)*direct
Antonime: indisciplinat, neascultator, nedisciplinat (by WSergio 2/2009)*disciplinat
Antonime: indisciplina, neconformare, indaratnicie (by WSergio 2/2009)*disciplina
Antonime: armonie, potrivire, acord (by WSergio 2/2009)*discordanta
Antonime: indiscret, curios (by WSergio 2/2009)*discret
Antonime: indiscutabil, sigur, cert, incontestabil, neindoielnic (by WSergio 2/2009)*discutabil
Antonime: a se aduna, a se concentra, a se acumula (by WSergio 2/2009)*dispersa
Antonime: indisponibil (by WSergio 2/2009)*disponibil
Antonime: indispus, morocanos, nemultumit (by WSergio 2/2009)*dispus
Antonime: a aparea, a reaparea (by WSergio 2/2009)*disparea
Antonime: apropiat, prietenos (by WSergio 2/2009)*distant
Antonime: nedeslusit, neclar (by WSergio 2/2009)*distinct
Antonime: a confunda (by WSergio 2/2009)*distinge
Antonime: atent, receptiv (by WSergio 2/2009)*distrat
Antonime: a recladi (by WSergio 2/2009)*distruge
Antonime: nocturn (by WSergio 2/2009)*diurn
Antonime: indivizibil (by WSergio 2/2009)*divizibil
Antonime: a tainui, a ascunde (by WSergio 2/2009)*divulga
Antonime: a pierde, a cheltui, a irosi (by WSergio 2/2009)*dobandi
Antonime: obraznic, nesupus, neascultator (by WSergio 2/2009)*docil
Antonime: racoare (by WSergio 2/2009)*dogoare
Antonime: slab, uscativ (by WSergio 2/2009)*dolofan
Antonime: a se inversuna, a se dezlantui, a se atata (by WSergio 2/2009)*domoli
Antonime: nedorit, respins (by WSergio 2/2009)*dorit
Antonime: a se arata, a iesi la iveala, a se ivi (by WSergio 2/2009)*dosi
Antonime: ura, dusmanie, vrasmasie (by WSergio 2/2009)*dragoste
Antonime: stramb, stang, incorect, fals, oblic, inclinat, serpuit, ocolit, nedrept (by WSergio 2/2009)*drept
Antonime: nedreptate, abuz, inechitate (by WSergio 2/2009)*dreptate
Antonime: a se intoarce, a reveni, a ramane, a sosi, a reveni (by WSergio 2/2009)*duce
Antonime: amar, acru (by WSergio 2/2009)*dulce
Antonime: amaraciune, amareala (by WSergio 2/2009)*dulceata
Antonime: moale, subred (by WSergio 2/2009)*dur
Antonime: trecator, temporar, vremelnic, efemer, pieritor (by WSergio 2/2009)*durabil
Antonime: slabut, firav (by WSergio 2/2009)*durduliu
Antonime: intors, inapoiere, revenire (by WSergio 2/2009)*dus
Antonime: avaritie, zgarcenie, lacomie (by WSergio 2/2009)*darnicie
Antonime: a primi, a lua (by WSergio 2/2009)*darui
Antonime: a reface, a recladi, a reconstitui (by WSergio 2/2009)*darama
Antonime: a se dezechilibra, a-si pierde echilibru (by WSergio 2/2009)*echilibra
Antonime: dezechilibru (by WSergio 2/2009)*echilibru
Antonime: inechitabil, injust, partinitor (by WSergio 2/2009)*echitabil
Antonime: inechitate, incorectitudine, nedreptate (by WSergio 2/2009)*echitate
Antonime: cheltuitor, risipitor (by WSergio 2/2009)*econom
Antonime: a risipi, a irosi, a cheltui, a prapadi, a imprastia (by WSergio 2/2009)*economisi
Antonime: a darama, a distruge (by WSergio 2/2009)*edifica
Antonime: vesnic, dainuitor (by WSergio 2/2009)*efemer
Antonime: ineficace (by WSergio 2/2009)*eficace
Antonime: ineficienta, ineficacitate (by WSergio 2/2009)*eficienta
Antonime: inegal (by WSergio 2/2009)*egal
Antonime: neflexibil, rigid (by WSergio 2/2009)*elastic
Antonime: rigiditate, inflexibilitate (by WSergio 2/2009)*elasticitate
Antonime: complex, cuprinzator, multilateral (by WSergio 2/2009)*elementar
Antonime: nesugestiv, neconcludent, neconvingator (by WSergio 2/2009)*elocvent
Antonime: a se calma, a se tempera, a se linisti, a se domoli (by WSergio 2/2009)*enerva
Antonime: incult, neinvatat, neinstruit, ignorant (by WSergio 2/2009)*erudit
Antonime: incultura, nestiinta, ignoranta (by WSergio 2/2009)*eruditie
Antonime: neesential, minor, neimportant (by WSergio 2/2009)*esential
Antonime: inestetic, neplacut, urat (by WSergio 2/2009)*estetic
Antonime: a capitaliza (by WSergio 2/2009)*etatiza
Antonime: efemer, vremelnic, trecator (by WSergio 2/2009)*etern
Antonime: efemeritate, vremelnicie (by WSergio 2/2009)*eternitate
Antonime: categoric, indiscutabil (by WSergio 2/2009)*evaziv
Antonime: indoielnic, nesigur, dubios (by WSergio 2/2009)*evident
Antonime: inevitabil, iminent (by WSergio 2/2009)*evitabil
Antonime: a stagna, regresa, a lancezi (by WSergio 2/2009)*evolua
Antonime: involutie, regres (by WSergio 2/2009)*evolutie
Antonime: inexact, imprecis, incorect, eronat, fals, gresit (by WSergio 2/2009)*exact
Antonime: deficit, lipsa, neajuns (by WSergio 2/2009)*excedent
Antonime: comun, banal, obisnuit (by WSergio 2/2009)*excentric
Antonime: inhibitor (by WSergio 2/2009)*excitant
Antonime: a include, a ingloba, a cuprinde (by WSergio 2/2009)*exclude
Antonime: ingaduitor, rolerant, indulgent (by WSergio 2/2009)*exigent
Antonime: inexistent, ireal (by WSergio 2/2009)*existent
Antonime: neant, nefiinta (by WSergio 2/2009)*existenta
Antonime: amator, nespecialist, diletant (by WSergio 2/2009)*expert
Antonime: inexplicabil (by WSergio 2/2009)*explicabil
Antonime: exploatat (by WSergio 2/2009)*exploatator
Antonime: a restrange, a concentra, a scurta (by WSergio 2/2009)*extinde
Antonime: a distruge, a deteriora, a desfiinta (by WSergio 2/2009)*face
Antonime: anevoios, greu, dificil (by WSergio 2/2009)*facil
Antonime: a ingreuna, a pune piedici (by WSergio 2/2009)*facilita
Antonime: dificultate, greutate, anevointa (by WSergio 2/2009)*facilitate
Antonime: obligatoriu, categoric, imperativ (by WSergio 2/2009)*facultativ
Antonime: necunoscut, anonim (by WSergio 2/2009)*faimos
Antonime: fogat, avut, instarit (by WSergio 2/2009)*falit
Antonime: nefamiliar, necunoscut, strain (by WSergio 2/2009)*familiar
Antonime: saracacios (by WSergio 2/2009)*fastuos
Antonime: nefavorabil, nefast, nepotrivit (by WSergio 2/2009)*favorabil
Antonime: a impiedica, a frana, a retine, a stanjeni (by WSergio 2/2009)*favoriza
Antonime: steril, sterp, nefertil (by WSergio 2/2009)*fecund
Antonime: nefericire, necaz, suparare, durere, mahnire (by WSergio 2/2009)*fericire
Antonime: nefericit (by WSergio 2/2009)*fericit
Antonime: nehotarat, sovaielnic, ezitant, nesigur (by WSergio 2/2009)*ferm
Antonime: nefertil, neroditor, neproductiv (by WSergio 2/2009)*fertil
Antonime: real, adevarat, autentic (by WSergio 2/2009)*fictiv
Antonime: realitate, veridicitate (by WSergio 2/2009)*fictiune
Antonime: infidel, nesincer, perfid, necredincios (by WSergio 2/2009)*fidel
Antonime: rece, rece, friguros, geros, racoros (by WSergio 2/2009)*fierbinte
Antonime: grosolan, badaran, necioplit, nepoliticos (by WSergio 2/2009)*fin
Antonime: vulgaritate, grosolanie (by WSergio 2/2009)*finete
Antonime: infinit, nelimitat (by WSergio 2/2009)*finit
Antonime: nefiresc, nenatural, ciudat (by WSergio 2/2009)*firesc
Antonime: mobil, nestatornic, miscator (by WSergio 2/2009)*fix
Antonime: inflexibil, nemaleabil, neflexibil (by WSergio 2/2009)*flexibil
Antonime: neflexibilitate, rigiditate (by WSergio 2/2009)*flexibilitate
Antonime: dauna,sticaciune, paguba, detriment (by WSergio 2/2009)*folos
Antonime: dauna (by WSergio 2/2009)*folosi
Antonime: daunator, vatamator, pagubitor (by WSergio 2/2009)*folositor
Antonime: slabiciune, neputinta (by WSergio 2/2009)*forta
Antonime: viitor (by WSergio 2/2009)*fost
Antonime: complet, total, intreg (by WSergio 2/2009)*fragmentar
Antonime: comun, obisnuit (by WSergio 2/2009)*frapant
Antonime: rareori, arar, rar, uneori (by WSergio 2/2009)*frecvent
Antonime: curajos, indraznet, inimos (by WSergio 2/2009)*fricos
Antonime: urat, inestetic, neplacut (by WSergio 2/2009)*frumos
Antonime: uratenie, slutenie (by WSergio 2/2009)*frumusete
Antonime: codas (by WSergio 2/2009)*fruntas
Antonime: liniste, calm, nepasare (by WSergio 2/2009)*framantare
Antonime: dusmanie, ura, vrajba (by WSergio 2/2009)*fratie
Antonime: modest, simplu (by WSergio 2/2009)*fudul
Antonime: secundar, neesential, complementar (by WSergio 2/2009)*fundamental
Antonime: vesel, voios (by WSergio 2/2009)*funest
Antonime: calm, linistit, cumpatat (by WSergio 2/2009)*furios
Antonime: a disocia, a separa, a distinge (by WSergio 2/2009)*fuziona
Antonime: smerit, evlavios (by WSergio 2/2009)*falos
Antonime: sincer, cinstit, leal, fidel, corect, neprefacut (by WSergio 2/2009)*fatarnic
Antonime: ascuns, enigmatic, tainic, inchis (by WSergio 2/2009)*fatis
Antonime: nepoliticos, nemanierat, grosolan (by WSergio 2/2009)*galant
Antonime: incet, domol (by WSergio 2/2009)*galopant
Antonime: nesigur, incert, indoielnic (by WSergio 2/2009)*garantat
Antonime: particular, individual (by WSergio 2/2009)*general
Antonime: a particulariza, a individualiza (by WSergio 2/2009)*generaliza
Antonime: egoist, avar, zgarcit (by WSergio 2/2009)*generos
Antonime: meschinarie, zgarcenie, avaritie (by WSergio 2/2009)*generozitate
Antonime: nepoliticos, nemanierat, grosolan, necivilizat (by WSergio 2/2009)*gentil
Antonime: calduros (by WSergio 2/2009)*geros
Antonime: noroc, sansa, izbanda (by WSergio 2/2009)*ghinion
Antonime: minuscul, neinsemnat, miniatural (by WSergio 2/2009)*gigantic
Antonime: partial, incomplet (by WSergio 2/2009)*global
Antonime: a defaima, a calomnia (by WSergio 2/2009)*glorifica
Antonime: posomorat, morocanos, trist (by WSergio 2/2009)*glumet
Antonime: a chema, a solicita, a invita (by WSergio 2/2009)*goni
Antonime: lent, domol, incet (by WSergio 2/2009)*grabnic
Antonime: slab, uscativ, slabanog (by WSergio 2/2009)*gras
Antonime: usor, lesne, comod (by WSergio 2/2009)*greu
Antonime: a corecta, a rectifica, a indrepta (by WSergio 2/2009)*gresi
Antonime: neatent, cascat (by WSergio 2/2009)*grijuliu
Antonime: subtire, ingust (by WSergio 2/2009)*gros
Antonime: politicos (by WSergio 2/2009)*grosolan
Antonime: temperat, domos, incet (by WSergio 2/2009)*grabit
Antonime: a tacea, a amuti, a tainui (by WSergio 2/2009)*grai
Antonime: liniste, calm (by WSergio 2/2009)*galagie
Antonime: bun, bland, ingaduitor (by WSergio 2/2009)*hain
Antonime: ordine, disciplina, randuiala (by WSergio 2/2009)*haos
Antonime: ordonat, uniform, ritmic (by WSergio 2/2009)*haotic
Antonime: generos, caritabil (by WSergio 2/2009)*hapsan
Antonime: ordine, oranduiala, disciplina (by WSergio 2/2009)*harababura
Antonime: lenes, trandav, indolent, puturos (by WSergio 2/2009)*harnic
Antonime: neriscant, nepericulos (by WSergio 2/2009)*hazardat
Antonime: trist, abatut, indurerat, deprimat (by WSergio 2/2009)*hazliu
Antonime: aratos, prezentabil, frumos (by WSergio 2/2009)*hidos
Antonime: real, aievea, concret (by WSergio 2/2009)*himeric
Antonime: functional, bun (by WSergio 2/2009)*hodorogit
Antonime: ezitare, sovaire, nehotarare (by WSergio 2/2009)*hotarare
Antonime: nehotarat, ezitant, nesigur, indecis, sovaielnic (by WSergio 2/2009)*hotarat
Antonime: a ezita, a sovai, a se codi (by WSergio 2/2009)*hotari
Antonime: frumos (by WSergio 2/2009)*had
Antonime: ursuz, morocanos, posac (by WSergio 2/2009)*hatru
Antonime: satul, indestulat, saturat (by WSergio 2/2009)*hamesit
Antonime: liniste, tihna, odihna (by WSergio 2/2009)*harmalaie
Antonime: trandavie, lenevie, puturosenie (by WSergio 2/2009)*harnicie
Antonime: diferit, deosebit, divers (by WSergio 2/2009)*identic
Antonime: a defaima, a ponegri, a denigra (by WSergio 2/2009)*idolatriza
Antonime: scump, costisitor (by WSergio 2/2009)*ieftin
Antonime: a se scumpi, a se majora, a creste (by WSergio 2/2009)*ieftini
Antonime: a pedepsi, a a condamna, a certa, mustra (by WSergio 2/2009)*ierta
Antonime: inteligent, destept, ager (by WSergio 2/2009)*ignorant
Antonime: legal, permis (by WSergio 2/2009)*ilegal
Antonime: neinsemnat, necunoscut, insignifiant (by WSergio 2/2009)*ilustru
Antonime: deziluzie, deceptie, dezamagire (by WSergio 2/2009)*iluzie
Antonime: realizabil, real, posibil (by WSergio 2/2009)*iluzoriu
Antonime: patat, murdarit, denigrat (by WSergio 2/2009)*imaculat
Antonime: real, autentic, adevarat (by WSergio 2/2009)*imaginar
Antonime: minuscul, neinsemnat, miniatural, marunt (by WSergio 2/2009)*imens
Antonime: rabdator (by WSergio 2/2009)*impacient
Antonime: subiectiv, partinitor (by WSergio 2/2009)*impartial
Antonime: sensibil, receptiv, simtitor (by WSergio 2/2009)*impasibil
Antonime: politicos, cuviincios, gentil (by WSergio 2/2009)*impertinent
Antonime: stapanit, cumpatat, echilibrat (by WSergio 2/2009)*impetuos
Antonime: ingaduitor, tolerant, iertator (by WSergio 2/2009)*implacabil
Antonime: export (by WSergio 2/2009)*import
Antonime: neinsemnat, neimportant (by WSergio 2/2009)*important
Antonime: decent, cuviincios, cinstit (by WSergio 2/2009)*impudic
Antonime: cumpatat, stapanit, calm (by WSergio 2/2009)*impulsiv
Antonime: prieten, camarad, amic (by WSergio 2/2009)*inamic
Antonime: dependenta, aservire, inrobire (by WSergio 2/2009)*independenta
Antonime: placut, agreat, dorit (by WSergio 2/2009)*indezirabil
Antonime: strain, venetic (by WSergio 2/2009)*indigen
Antonime: inutil, nefolositor, netrebuicios (by WSergio 2/2009)*indispensabil
Antonime: bucurie, placere, satisfactie (by WSergio 2/2009)*indispozitie
Antonime: vesel, surazator, radios (by WSergio 2/2009)*indispus
Antonime: general, universal (by WSergio 2/2009)*individual
Antonime: grijuliu, prudent (by WSergio 2/2009)*indolent
Antonime: aspru, crud, nemilos (by WSergio 2/2009)*indulgent
Antonime: obisnuit, comun (by WSergio 2/2009)*inedit
Antonime: activ, dinamic, intreprinzator (by WSergio 2/2009)*inert
Antonime: superior (by WSergio 2/2009)*inferior
Antonime: imens (by WSergio 2/2009)*infim
Antonime: finit, limitat, delimitat (by WSergio 2/2009)*infinit
Antonime: las, fricos, temator (by WSergio 2/2009)*inimos
Antonime: neexperimentat, nepriceput (by WSergio 2/2009)*initiat
Antonime: a expira (by WSergio 2/2009)*inspira
Antonime: a detrona, a destitui (by WSergio 2/2009)*instaura
Antonime: a aplana, a domoli, a calma (by WSergio 2/2009)*instiga
Antonime: a destitui, a desfiinta (by WSergio 2/2009)*institui
Antonime: neinstruit, nestiutor, incult (by WSergio 2/2009)*instruit
Antonime: reusita, succes, realizare (by WSergio 2/2009)*insucces
Antonime: slab, scazut (by WSergio 2/2009)*intens
Antonime: a tempera, a modera, a potoli (by WSergio 2/2009)*intensifica
Antonime: dezinteres, apatie, pasivitate (by WSergio 2/2009)*interes
Antonime: exterior (by WSergio 2/2009)*interior
Antonime: public, comun (by WSergio 2/2009)*intim
Antonime: admisibil (by WSergio 2/2009)*intolerabil
Antonime: incheiere (by WSergio 2/2009)*introducere
Antonime: necesar, trebuincios (by WSergio 2/2009)*inutil
Antonime: a elibera, a descatusa, a slobozi (by WSergio 2/2009)*invada
Antonime: eliberator, dezrobitor (by WSergio 2/2009)*invadator
Antonime: sincer, deschis, cinstit (by WSergio 2/2009)*ipocrit
Antonime: cert, sigur, precis (by WSergio 2/2009)*ipotetic
Antonime: calm, cumpatat, potolit (by WSergio 2/2009)*irascibil
Antonime: calmant, reconfortant, odihnitor (by WSergio 2/2009)*iritant
Antonime: a economisi, a agonisi, a strange (by WSergio 2/2009)*irosi
Antonime: nepricepere, neindemanare, stangacie (by WSergio 2/2009)*iscusinta
Antonime: stangaci, nepriceput, neindemanatic (by WSergio 2/2009)*iscusit
Antonime: prost, nemarginit, netot (by WSergio 2/2009)*istet
Antonime: a uri (by WSergio 2/2009)*iubi
Antonime: ura, aversiune, ostilitate (by WSergio 2/2009)*iubire
Antonime: incet, lent, domol (by WSergio 2/2009)*iute
Antonime: a disparea, a se ascunde (by WSergio 2/2009)*ivi
Antonime: a esua, a rata (by WSergio 2/2009)*izbandi
Antonime: esec, nereusita, infrangere (by WSergio 2/2009)*izbanda
Antonime: stramt, ingust, neincapator (by WSergio 2/2009)*larg
Antonime: liniste, tihna (by WSergio 2/2009)*larma
Antonime: ingust, srtamt, limitat (by WSergio 2/2009)*lat
Antonime: curajos, temerar, indraznet (by WSergio 2/2009)*las
Antonime: a se imbolnavi (by WSergio 2/2009)*lecui
Antonime: a dezlega, a deznoda, a desface (by WSergio 2/2009)*lega
Antonime: nepermis, ilicit, interzis (by WSergio 2/2009)*legal
Antonime: anevoie, dificil, greu (by WSergio 2/2009)*lesne
Antonime: anevoios, dificil, greu (by WSergio 2/2009)*lesnicios
Antonime: robie, sclavie, serbie (by WSergio 2/2009)*libertate
Antonime: ilicit, ilegal, nepermis (by WSergio 2/2009)*licit
Antonime: satul, indestulat, saturat (by WSergio 2/2009)*lihnit
Antonime: tacut, necomunicativ (by WSergio 2/2009)*limbut
Antonime: nelimitat, nemarginit, infinit (by WSergio 2/2009)*limitat
Antonime: tumultos, navalnic, furtunos (by WSergio 2/2009)*lin
Antonime: galagie, larma (by WSergio 2/2009)*liniste
Antonime: agitat, nelinistit, framantat (by WSergio 2/2009)*linistit
Antonime: ondulat, buclat, cret (by WSergio 2/2009)*lins
Antonime: a se dezlipi, a se detasa, a se desprinde (by WSergio 2/2009)*lipi
Antonime: imbujorat, aprins (by WSergio 2/2009)*livid
Antonime: ilizibil, indescifrabil, necitet (by WSergio 2/2009)*lizibil
Antonime: pustiu, nelocuit (by WSergio 2/2009)*locuit
Antonime: irational, negandit, ilogic (by WSergio 2/2009)*logic
Antonime: neloial, perfid, corupt (by WSergio 2/2009)*loial
Antonime: perfidie, infidelitate, nesinceritate (by WSergio 2/2009)*loialitate
Antonime: irational, nerational, negandit (by WSergio 2/2009)*lucid
Antonime: mat (by WSergio 2/2009)*lucios
Antonime: vesel, distractiv (by WSergio 2/2009)*lugubru
Antonime: a se intuneca, a se innopta (by WSergio 2/2009)*lumina
Antonime: intunecat, neguros, innegurat (by WSergio 2/2009)*luminat
Antonime: intunecos (by WSergio 2/2009)*luminos
Antonime: intuneric (by WSergio 2/2009)*lumina
Antonime: scurt, redus (by WSergio 2/2009)*lung
Antonime: a se scurta, a se micsora, a reduce (by WSergio 2/2009)*lungi
Antonime: scurtat, redus (by WSergio 2/2009)*lungit
Antonime: a complica, a incalci, a incurca (by WSergio 2/2009)*lamuri
Antonime: nelamurit, confuz, nedeslusit, vag, neclar (by WSergio 2/2009)*lamurit
Antonime: a se stramta, a se strange, a se ingusta (by WSergio 2/2009)*largi
Antonime: a huli, a insulta, a blsfemia (by WSergio 2/2009)*lauda
Antonime: a se ingusta (by WSergio 2/2009)*lati
Antonime: microscopic (by WSergio 2/2009)*macroscopic
Antonime: banal, modest, neinsemnat (by WSergio 2/2009)*magnific
Antonime: treaz (by WSergio 2/2009)*mahmur
Antonime: minor, neesential, secundar (by WSergio 2/2009)*major
Antonime: a micsora, a diminua, a scadea (by WSergio 2/2009)*majora
Antonime: micsorare, reducere, ingustare (by WSergio 2/2009)*majorare
Antonime: rigid, inflexibil, dur (by WSergio 2/2009)*maleabil
Antonime: necioplit, grosolan, badaran (by WSergio 2/2009)*manierat
Antonime: mic, neinsemnat, marunt, neimportant (by WSergio 2/2009)*mare
Antonime: central (by WSergio 2/2009)*marginal
Antonime: imaterial, spiritual (by WSergio 2/2009)*material
Antonime: imatur, tanar, necopt (by WSergio 2/2009)*matur
Antonime: imaturitate (by WSergio 2/2009)*maturitate
Antonime: minim (by WSergio 2/2009)*maxim
Antonime: a se opri, a sta, a poposi, a stationa (by WSergio 2/2009)*merge
Antonime: cusur, defect, deficienta (by WSergio 2/2009)*merit
Antonime: mare, inalt (by WSergio 2/2009)*mic
Antonime: adaugat, sporit, marit (by WSergio 2/2009)*micsorat
Antonime: a se statornici, a se fixa, a se stabili (by WSergio 2/2009)*migra
Antonime: nemilos, crud (by WSergio 2/2009)*milos
Antonime: necrutator, neingaduitor, nemilos (by WSergio 2/2009)*milostiv
Antonime: gentil, politicos, amabil (by WSergio 2/2009)*mitocan
Antonime: stationare, oprire (by WSergio 2/2009)*miscare
Antonime: tare, aspru, scortos (by WSergio 2/2009)*moale
Antonime: imobilitate, stabilitate, fixitate (by WSergio 2/2009)*mobilitate
Antonime: impulsiv, neretinut, necumpanit (by WSergio 2/2009)*moderat
Antonime: vechi, depasit (by WSergio 2/2009)*modern
Antonime: infatuat, increzut, ingamfat, infumurat (by WSergio 2/2009)*modest
Antonime: senin, vesel, surazator, zambitor (by WSergio 2/2009)*mohorat
Antonime: ager, agil, sprinten (by WSergio 2/2009)*molatic
Antonime: imoral, decadent (by WSergio 2/2009)*moral
Antonime: imoralitate, desfrau, coruptie (by WSergio 2/2009)*moralitate
Antonime: amuzant, nostim, hazliu (by WSergio 2/2009)*morocanos
Antonime: a se trezi, a se scula, a se destepta (by WSergio 2/2009)*motai
Antonime: uscat, zbicit, zvantat (by WSergio 2/2009)*muiat
Antonime: putin, neindestulator, insuficient (by WSergio 2/2009)*mult
Antonime: a nemultumi, a supara (by WSergio 2/2009)*multumi
Antonime: nemultumit, nesatisfacut, suparat (by WSergio 2/2009)*multumit
Antonime: a lenevi, a trandavi (by WSergio 2/2009)*munci
Antonime: lenes, trandav, indolent (by WSergio 2/2009)*muncitor
Antonime: odihna, repaus (by WSergio 2/2009)*munca
Antonime: a invia. a renaste (by WSergio 2/2009)*muri
Antonime: nemuritor (by WSergio 2/2009)*muritor
Antonime: vioi, vesel, zglobiu (by WSergio 2/2009)*mahnit
Antonime: modest, simplu (by WSergio 2/2009)*mandru
Antonime: nemarginit, infinit, nelimitat (by WSergio 2/2009)*marginit
Antonime: a micsora, a limita, a reduce (by WSergio 2/2009)*mari
Antonime: decadenta, regres, declin, decadere, micsorare, reducere, ingustare (by WSergio 2/2009)*marire
Antonime: a tainui, a ascunde (by WSergio 2/2009)*marturisi
Antonime: inalt, gratios, zvelt (by WSergio 2/2009)*marunt
Antonime: viclean, smecher, siret (by WSergio 2/2009)*naiv
Antonime: artificial, nenatural, prefacut (by WSergio 2/2009)*natural
Antonime: a muri, a deceda, a raposa (by WSergio 2/2009)*naste
Antonime: moarte, deces (by WSergio 2/2009)*nastere
Antonime: cuminte, linistit (by WSergio 2/2009)*neastamparat
Antonime: natural, firesc, real (by WSergio 2/2009)*nefiresc
Antonime: calm, cumpatat, stapanit (by WSergio 2/2009)*nelinistit
Antonime: vremelnicie (by WSergio 2/2009)*nemurire
Antonime: efemer, vremelnic, trecator (by WSergio 2/2009)*nemuritor
Antonime: prietenos, sociabil (by WSergio 2/2009)*neprietenos
Antonime: aspru, rigid (by WSergio 2/2009)*neted
Antonime: josnic, netrebnic, nedemn (by WSergio 2/2009)*nobil
Antonime: anormal, nefiresc, neobisnuit (by WSergio 2/2009)*normal
Antonime: deznadejde, disperare (by WSergio 2/2009)*nadejde
Antonime: norocos, fericit (by WSergio 2/2009)*napastuit
Antonime: slab, uscativ (by WSergio 2/2009)*obez
Antonime: subiectiv, partinitor (by WSergio 2/2009)*obiectiv
Antonime: subiectivitate, partinire (by WSergio 2/2009)*obiectivitate
Antonime: a se dezobisnui, a se dezvata, a se dezbara (by WSergio 2/2009)*obisnui
Antonime: deosebit, extraordinar, exceptional, neobisnuit (by WSergio 2/2009)*obisnuit
Antonime: a se odihni (by WSergio 2/2009)*obosi
Antonime: odihnit (by WSergio 2/2009)*obosit
Antonime: binectrescut, cuminte (by WSergio 2/2009)*obraznic
Antonime: decent, respectuos, cuviincios (by WSergio 2/2009)*obscen
Antonime: limpede, transparent, senin (by WSergio 2/2009)*obscur
Antonime: seninatate, transparenta, limpezime (by WSergio 2/2009)*obscuritate
Antonime: liber, neocupat, disponibil (by WSergio 2/2009)*ocupat
Antonime: a munci, a face treaba, a trebalui, a trudi (by WSergio 2/2009)*odihni
Antonime: a primi, a capata, a dobandi, a lua (by WSergio 2/2009)*oferi
Antonime: neoficial (by WSergio 2/2009)*oficial
Antonime: a se inviora, a se improspata (by WSergio 2/2009)*ofili
Antonime: neomenesc, inuman (by WSergio 2/2009)*omenesc
Antonime: neomogen, eterogen (by WSergio 2/2009)*omogen
Antonime: incorect, necinstit, nedrept (by WSergio 2/2009)*onest
Antonime: dezonoare, necinste, rusine (by WSergio 2/2009)*onoare
Antonime: a dezonora, a batjocori, a dispretui (by WSergio 2/2009)*onora
Antonime: rumenit, imbujorat (by WSergio 2/2009)*oofilit
Antonime: transparent, limpede, clar (by WSergio 2/2009)*opac
Antonime: inoportun, nepotrivit, nedorit (by WSergio 2/2009)*oportun
Antonime: a porni, a pune in miscare (by WSergio 2/2009)*opri
Antonime: ocrotit, protejat (by WSergio 2/2009)*oprimat
Antonime: mizer, pauper, sarac (by WSergio 2/2009)*opulent
Antonime: anarhie, dezordine, haos, dezorganizare (by WSergio 2/2009)*ordine
Antonime: neglijent, dezordonat, neingrijit (by WSergio 2/2009)*ordonat
Antonime: dezorganizat (by WSergio 2/2009)*organizat
Antonime: modest, umil, smerit (by WSergio 2/2009)*orgolios
Antonime: placut, agreat, atragator (by WSergio 2/2009)*oribil
Antonime: nicicand, niciodata (by WSergio 2/2009)*oricand
Antonime: imitat, falsificat, prefacut (by WSergio 2/2009)*original
Antonime: a fixa, a imobiliza, a stabili (by WSergio 2/2009)*oscila
Antonime: a odihni (by WSergio 2/2009)*osteni
Antonime: a absolvi, a ierta, a scuti (by WSergio 2/2009)*osandi
Antonime: razboi, batalie, lupta (by WSergio 2/2009)*pace
Antonime: impacienta, nerabdare, incordare (by WSergio 2/2009)*pacienta
Antonime: placid, pasiiv (by WSergio 2/2009)*palpabil
Antonime: impar (by WSergio 2/2009)*par
Antonime: iad, infern (by WSergio 2/2009)*paradis
Antonime: universal, general (by WSergio 2/2009)*particular
Antonime: sincer, cinstit, neprefacut (by WSergio 2/2009)*parsiv
Antonime: impartial, nepartinitor, obiectiv, total (by WSergio 2/2009)*partial
Antonime: impasibil (by WSergio 2/2009)*pasibil
Antonime: indiferenta, monotonie, plictiseala, apatie (by WSergio 2/2009)*pasiune
Antonime: activ, dinamic, intreprinzator (by WSergio 2/2009)*pasiv
Antonime: agresiv, razboinic, belicos (by WSergio 2/2009)*pasnic
Antonime: a cruta, a ierta (by WSergio 2/2009)*pedepsi
Antonime: imperceptibil, minuscul (by WSergio 2/2009)*perceptibil
Antonime: unic, impar, nepereche (by WSergio 2/2009)*pereche
Antonime: imperfectiune, meteahna, cusur (by WSergio 2/2009)*perfectiune
Antonime: temporar, provizoriu, trecator (by WSergio 2/2009)*permanent
Antonime: impermeabil (by WSergio 2/2009)*permeabil
Antonime: interzis, ilegal, nepermis (by WSergio 2/2009)*permis
Antonime: a interzice, a opri (by WSergio 2/2009)*permite
Antonime: efemer, trecator, temporar (by WSergio 2/2009)*perpetuu
Antonime: delasator, apatic, indolent (by WSergio 2/2009)*perseverent
Antonime: trecator, temporar (by WSergio 2/2009)*persistent
Antonime: ocolit (by WSergio 2/2009)*pieptis
Antonime: a gasi (by WSergio 2/2009)*pierde
Antonime: pagan, pacatos, eretic (by WSergio 2/2009)*pios
Antonime: a se ivi, a se arata, a aparea (by WSergio 2/2009)*piti
Antonime: cordial, afectuos, amical (by WSergio 2/2009)*pizmas
Antonime: a veni, a sosi a ajunge (by WSergio 2/2009)*pleca
Antonime: revenire, reintoarcere (by WSergio 2/2009)*plecare
Antonime: drept, vertical, mandru, increzut, sosit, venit (by WSergio 2/2009)*plecat
Antonime: gol, sec, desert (by WSergio 2/2009)*plin
Antonime: secetos, uscat, sterp (by WSergio 2/2009)*ploios
Antonime: a detesta, a displacea (by WSergio 2/2009)*placea
Antonime: neplacere, aversiune, repulsie (by WSergio 2/2009)*placere
Antonime: neplacut, antipatic, iritant (by WSergio 2/2009)*placut
Antonime: viguros, robust (by WSergio 2/2009)*plapand
Antonime: nepoftit, neinvitat, nesolicitat (by WSergio 2/2009)*poftit
Antonime: modest, simplu, moderat (by WSergio 2/2009)*pompos
Antonime: a lauda, a elogia, a glorifica, a slavi (by WSergio 2/2009)*ponegri
Antonime: nou, neuzat (by WSergio 2/2009)*ponosit
Antonime: necunoscut, anonim (by WSergio 2/2009)*popular
Antonime: a termina, a incheia, a conchide (by WSergio 2/2009)*porni
Antonime: sociabil, comunicativ (by WSergio 2/2009)*posac
Antonime: imposibil, neizbutit, irealizabil, utopic, neverosimil (by WSergio 2/2009)*posibil
Antonime: vag, aproximativ, neprecis (by WSergio 2/2009)*precis
Antonime: imprecizie, inexactitate (by WSergio 2/2009)*precizie
Antonime: succesor, urmas, descendent (by WSergio 2/2009)*predecesor
Antonime: postfata, incheiere, epilog (by WSergio 2/2009)*prefata
Antonime: neprefacut, sincer, cinstit (by WSergio 2/2009)*prefacut
Antonime: nepregatit, ignorant, neinvatat (by WSergio 2/2009)*pregatit
Antonime: a scurta, a reduce, a taia (by WSergio 2/2009)*prelungi
Antonime: nepasator, indiferent, apatic (by WSergio 2/2009)*preocupat
Antonime: nepretentios, simplu, modest (by WSergio 2/2009)*pretentios
Antonime: nicaieri (by WSergio 2/2009)*pretutindeni
Antonime: imprevizibil, neasteptat, neprevazut (by WSergio 2/2009)*previzibil
Antonime: neprevazut, neasteptat (by WSergio 2/2009)*prevazut
Antonime: absent, inexistent (by WSergio 2/2009)*prezent
Antonime: absenta, inexistenta (by WSergio 2/2009)*prezenta
Antonime: nepretios, lipsit de valoare (by WSergio 2/2009)*pretios
Antonime: a dispretui, a nesocoti, a desconsidera (by WSergio 2/2009)*pretui
Antonime: nepricepere, stangacie, neindemanare (by WSergio 2/2009)*pricepere
Antonime: nepriceput, stangaci, nestiutor (by WSergio 2/2009)*priceput
Antonime: neprielnic, nefavorabil, necorespunzator, nepotrivit (by WSergio 2/2009)*prielnic
Antonime: dusman, adversar, rival (by WSergio 2/2009)*prieten
Antonime: dusmanie, vrajba, discordie (by WSergio 2/2009)*prietenie
Antonime: ostil, dusmanos, potrivnic (by WSergio 2/2009)*prietenos
Antonime: secundar, neesential (by WSergio 2/2009)*primar
Antonime: a refuza, a respinge, a alunga, a indeparta, a inlatura, a trimite (by WSergio 2/2009)*primi
Antonime: neospitalier, neprietenos (by WSergio 2/2009)*primitor
Antonime: a da drumul, a raspandi (by WSergio 2/2009)*prinde
Antonime: lipsa, saracie, pauperitate (by WSergio 2/2009)*prisos
Antonime: public, comun, general (by WSergio 2/2009)*privat
Antonime: contra, impotriva (by WSergio 2/2009)*pro
Antonime: vechi, alterat, statut (by WSergio 2/2009)*proaspat
Antonime: sigur, hotarat (by WSergio 2/2009)*probabil
Antonime: neproductiv, neroditor, neprofitabil (by WSergio 2/2009)*productiv
Antonime: neproductivitate, ineficienta (by WSergio 2/2009)*productivitate
Antonime: a cinsti, a pretui, a onora (by WSergio 2/2009)*profana
Antonime: regres, descrestere, declin (by WSergio 2/2009)*progres
Antonime: a regresa, a descreste, a scadea (by WSergio 2/2009)*progresa
Antonime: nefavorabil, neprielnic (by WSergio 2/2009)*propice
Antonime: impropriu, nepotrivit, neadecvat (by WSergio 2/2009)*propriu
Antonime: penurie, saracie, lipsa (by WSergio 2/2009)*prosperitate
Antonime: intelept, stiutor, destept (by WSergio 2/2009)*prost
Antonime: a prigoni, a persecuta, a oprima (by WSergio 2/2009)*proteja
Antonime: permanent, continuu, neincetat (by WSergio 2/2009)*provizoriu
Antonime: obscen, indecent (by WSergio 2/2009)*pudic
Antonime: adult, matur (by WSergio 2/2009)*pueril
Antonime: impur, eterogen, amestecat, murdar (by WSergio 2/2009)*pur
Antonime: impuritate, necinste (by WSergio 2/2009)*puritate
Antonime: neputinta, incapacitate, slabiciune (by WSergio 2/2009)*putere
Antonime: slab, istovit, firav, delicat, gingas (by WSergio 2/2009)*puternic
Antonime: neputinta, imposibilitate (by WSergio 2/2009)*putinta
Antonime: credincios, evlavios, cuvios (by WSergio 2/2009)*pacatos
Antonime: a despagubi, a castiga (by WSergio 2/2009)*pagubi
Antonime: a se reintoarce, a reaparea, a reveni (by WSergio 2/2009)*parasi
Antonime: a iesi (by WSergio 2/2009)*patrunde
Antonime: sumbru, lugubru, mohorat (by WSergio 2/2009)*radios
Antonime: brut, 2, nedelicat, nemanierat, neslefuit (by WSergio 2/2009)*rafinat
Antonime: iad, infern, gheena, tartar (by WSergio 2/2009)*rai
Antonime: ineficienta, neproductivitatte, incapacitate (by WSergio 2/2009)*randament
Antonime: lent, molatic, incet, molau (by WSergio 2/2009)*rapid
Antonime: a castiga, a realiza, a dobandi (by WSergio 2/2009)*rata
Antonime: reusit, realizat (by WSergio 2/2009)*ratat
Antonime: irational, ilogic, negandit (by WSergio 2/2009)*rational
Antonime: nebunie, dementa, sminteala (by WSergio 2/2009)*ratiune
Antonime: ireal, imaginar, inchipuit, fantastic (by WSergio 2/2009)*real
Antonime: idealist, visator (by WSergio 2/2009)*realist
Antonime: vis, inchipuire, fantezie (by WSergio 2/2009)*realitate
Antonime: esec, nereusita, infrangere, insucces (by WSergio 2/2009)*realizare
Antonime: nerecomandat, nepotrivit, neindicat (by WSergio 2/2009)*recomandat
Antonime: pedeapsa, compensatie, sanctiune (by WSergio 2/2009)*recompensa
Antonime: a contesta, a tagadui, a nega, a respinge (by WSergio 2/2009)*recunoaste
Antonime: nerecunoastere, respingere, negare (by WSergio 2/2009)*recunoastere
Antonime: anonim, neapreciat, nerecunoscut (by WSergio 2/2009)*recunoscut
Antonime: nerecunostinta, ingratitudine (by WSergio 2/2009)*recunostinta
Antonime: a pierde, a irosi (by WSergio 2/2009)*recupera
Antonime: a mari, a creste, a largi (by WSergio 2/2009)*reduce
Antonime: marit, crescut, largit (by WSergio 2/2009)*redus
Antonime: accept, admitere, consfintire (by WSergio 2/2009)*refuz
Antonime: a inainta, a avansa, a progresa (by WSergio 2/2009)*regresa
Antonime: neregula, dezordine (by WSergio 2/2009)*regula
Antonime: a se osteni, a trudi (by WSergio 2/2009)*relaxa
Antonime: a masca, a ascunde, a disimula (by WSergio 2/2009)*reliefa
Antonime: aparenta, iluzie (by WSergio 2/2009)*relitate
Antonime: neinsemnat, neglijabil, modest (by WSergio 2/2009)*remarcabil
Antonime: iremediabil, ireparabil, ireversibil (by WSergio 2/2009)*remediabil
Antonime: a accepta, a admite, a incuviinta (by WSergio 2/2009)*renega
Antonime: neproductiv, neavantajos (by WSergio 2/2009)*rentabil
Antonime: incet, agale, domol, lin, potolit, molcom (by WSergio 2/2009)*repede
Antonime: incetineala, zabava, intarziere (by WSergio 2/2009)*repeziciune
Antonime: nesemnificativ, secundar, neimportant (by WSergio 2/2009)*reprezentativ
Antonime: a accepta, a admite, a incuviinta, a aproba (by WSergio 2/2009)*repudia
Antonime: a dispretui, a nesocoti, a desconsidera (by WSergio 2/2009)*respecta
Antonime: impertinent, necuviincios (by WSergio 2/2009)*respectuos
Antonime: a atrage, a ispiti, a seduce, a momi, a ademeni (by WSergio 2/2009)*respinge
Antonime: iresponsabil, inconstient (by WSergio 2/2009)*responsabil
Antonime: a separa, a se desface, a se izola (by WSergio 2/2009)*reuni
Antonime: a esua, a rata (by WSergio 2/2009)*reusi
Antonime: ratat, esuat, nereusit (by WSergio 2/2009)*reusit
Antonime: infrangere, esec, insucces, nereusita (by WSergio 2/2009)*reusita
Antonime: ireversibil (by WSergio 2/2009)*reversibil
Antonime: a se supune, a se subordona (by WSergio 2/2009)*revolta
Antonime: supus, ascultator, obedient (by WSergio 2/2009)*revoltat
Antonime: exuberant, expansiv, comunicativ (by WSergio 2/2009)*rezervat
Antonime: a incheia (un contract) (by WSergio 2/2009)*rezilia
Antonime: fragil, sensibil, nerezistent (by WSergio 2/2009)*rezistent
Antonime: absurd, ilogic, aberant (by WSergio 2/2009)*rezonabil
Antonime: impulsiv, nestapanit, necumpatat (by WSergio 2/2009)*retinut
Antonime: a cobori, a se pravali, a darama, a cadea, a surpa (by WSergio 2/2009)*ridica
Antonime: flexibil, maleabil (by WSergio 2/2009)*rigid
Antonime: a aduna, a concentra, a culege (by WSergio 2/2009)*risipi
Antonime: adunat, agonisit, strans (by WSergio 2/2009)*risipit
Antonime: strangator, econom (by WSergio 2/2009)*risipitor
Antonime: aritmic, necadentat (by WSergio 2/2009)*ritmic
Antonime: slab, slabut, uscativ (by WSergio 2/2009)*robust
Antonime: steril, sterp, arid (by WSergio 2/2009)*rodnic
Antonime: evoluat, dezvoltat, perfectionat (by WSergio 2/2009)*rudimentar
Antonime: bogat, instarit, avut (by WSergio 2/2009)*ruinat
Antonime: pal, palid, livid (by WSergio 2/2009)*rumen
Antonime: neoranduiala, neregula, dezordine (by WSergio 2/2009)*randuiala
Antonime: nerabdare, impacienta, neastampar (by WSergio 2/2009)*rabdare
Antonime: nerabdator, impacient, intolerant (by WSergio 2/2009)*rabdator
Antonime: a aglomera, a ingramadi (by WSergio 2/2009)*rari
Antonime: ingramadit, adunat, strans (by WSergio 2/2009)*rasfirat
Antonime: pedeapsa, sanctiune, condamnare (by WSergio 2/2009)*rasplata
Antonime: pedepsit, sanctionat, condamnat (by WSergio 2/2009)*rasplatit
Antonime: a se concentra, a se polariza (by WSergio 2/2009)*raspandi
Antonime: adunat, strans (by WSergio 2/2009)*raspandit
Antonime: a apune, a asfinti, a scapata (by WSergio 2/2009)*rasari
Antonime: apus, asfintit (by WSergio 2/2009)*rasarit
Antonime: prietenos, cumsecade, pasnic (by WSergio 2/2009)*rautacios
Antonime: aritmic, necadentat (by WSergio 2/2009)*sacadat
Antonime: bland, blajin, bun (by WSergio 2/2009)*sadic
Antonime: insalubru, nesanatos, neigienic (by WSergio 2/2009)*salubru
Antonime: boala, maladie, betesug (by WSergio 2/2009)*sanatate
Antonime: amabil, cumsecade (by WSergio 2/2009)*sarcastic
Antonime: nemultumire, neplacere (by WSergio 2/2009)*satisfactie
Antonime: deceptionat, dezamagit, nesatisfacut (by WSergio 2/2009)*satisfacut
Antonime: nesatisfacator, nemultumitor (by WSergio 2/2009)*satisfacator
Antonime: ignorant, incult, neinstruit (by WSergio 2/2009)*savant
Antonime: foame (by WSergio 2/2009)*satietate
Antonime: a se culca, a cadea, a pica (by WSergio 2/2009)*scula
Antonime: inalt, zvelt (by WSergio 2/2009)*scund
Antonime: delicios, apetisant, gustos (by WSergio 2/2009)*searbad
Antonime: a inunda, a ineca (by WSergio 2/2009)*seca
Antonime: complex, complicat (by WSergio 2/2009)*simplu
Antonime: succesiv, treptat, consecutiv (by WSergio 2/2009)*simultan
Antonime: nesincer, ipocrit, prefacut (by WSergio 2/2009)*sincer
Antonime: fatarnicie, prefacatorie, simulare (by WSergio 2/2009)*sinceritate
Antonime: drept (by WSergio 2/2009)*sinuos
Antonime: inchis, captiv (by WSergio 2/2009)*slobod
Antonime: a inchide, a incuia, a zavori (by WSergio 2/2009)*slobozi
Antonime: a ponegri, a defaima, a calomnia (by WSergio 2/2009)*slavi
Antonime: necuviinta, indecenta (by WSergio 2/2009)*smerenie
Antonime: desfrau, destrabalare, imoralitate (by WSergio 2/2009)*sobrietate
Antonime: vesel, voios (by WSergio 2/2009)*sobru
Antonime: retras, izolat (by WSergio 2/2009)*sociabil
Antonime: a ignora, a dispretui, a desconsidera (by WSergio 2/2009)*socoti
Antonime: instabil, schimbator, nestatornic, fluctuant, variabil (by WSergio 2/2009)*stabil
Antonime: instabilitate, mobilitate, nestatornicie (by WSergio 2/2009)*stabilitate
Antonime: miscator, mobil (by WSergio 2/2009)*static
Antonime: nestatornic, instabil, inconsecvent, capricios, nazuros (by WSergio 2/2009)*statornic
Antonime: efemeritate, vremelnicie (by WSergio 2/2009)*statornicie
Antonime: fertil, rodnic, bogat (by WSergio 2/2009)*steril
Antonime: fecund, prolific (by WSergio 2/2009)*sterp
Antonime: a dispretui, a subaprecia, a nesocoti (by WSergio 2/2009)*stima
Antonime: ignorat, desconsiderat (by WSergio 2/2009)*stimat
Antonime: a descuraja, a deprima (by WSergio 2/2009)*stimula
Antonime: obisnuit, normal, firesc (by WSergio 2/2009)*straniu
Antonime: discret, delicat, pal (by WSergio 2/2009)*strident
Antonime: a imprastia, a risipi, a raspandi (by WSergio 2/2009)*strange
Antonime: risipitor, cheltuitor, nechibzuit (by WSergio 2/2009)*strangator
Antonime: cunoscut, popular (by WSergio 2/2009)*strain
Antonime: indraznet, curajos, inimos (by WSergio 2/2009)*stanjenit
Antonime: a domoli, a potoli, a tempera (by WSergio 2/2009)*starni
Antonime: servitor, argat, slujitor (by WSergio 2/2009)*stapan
Antonime: nerabdare, impulsivitate, nestapanire (by WSergio 2/2009)*stapanire
Antonime: nestapanit, impulsiv, necumpanit (by WSergio 2/2009)*stapanit
Antonime: necioplit, nedelicat (by WSergio 2/2009)*suav
Antonime: insucces, esec, nereusita (by WSergio 2/2009)*succes
Antonime: nesemnificativ, secundar, neimportant (by WSergio 2/2009)*sugestiv
Antonime: a (se) pogori, a cobori, a cadea (by WSergio 2/2009)*sui
Antonime: coboras, coborare (by WSergio 2/2009)*suis
Antonime: insuportabil (by WSergio 2/2009)*suportabil
Antonime: nesupus, rebel, razvratit (by WSergio 2/2009)*supus
Antonime: a (se) veseli, a se bucura, a se amuza (by WSergio 2/2009)*supara
Antonime: pierdere, deficit, paguba (by WSergio 2/2009)*surplus
Antonime: jos (by WSergio 2/2009)*sus
Antonime: a aplana, a domoli, a calma, a potoli (by WSergio 2/2009)*suscita
Antonime: a tagadui, a respinge, a nega (by WSergio 2/2009)*sustine
Antonime: trandav, indolent, neglijent (by WSergio 2/2009)*sarguincios
Antonime: trandavie, indolenta, nepasare (by WSergio 2/2009)*sarguinta
Antonime: domestic, imblanzit (by WSergio 2/2009)*salbatic
Antonime: bolnav, vatamat, suferind (by WSergio 2/2009)*sanatos
Antonime: nesarat (by WSergio 2/2009)*sarat
Antonime: avut, bogat, instarit (by WSergio 2/2009)*sarman
Antonime: flamand, infometat, hamesit (by WSergio 2/2009)*satul
Antonime: nesatios, inconsistent (by WSergio 2/2009)*satios
Antonime: vorbaret, galagios, flecar, palavragiu (by WSergio 2/2009)*taciturn
Antonime: netalentat, neinzestrat (by WSergio 2/2009)*talentat
Antonime: intangibil, de neatins (by WSergio 2/2009)*tangibil
Antonime: timpuriu, prematur, devreme (by WSergio 2/2009)*tardiv
Antonime: incet, agale, lent, moale, slab, vlaguit, nerezistent (by WSergio 2/2009)*tare
Antonime: vatamat, invalid, mutilat (by WSergio 2/2009)*teafar
Antonime: nerezistent, subred, firav (by WSergio 2/2009)*temeinic
Antonime: nestatornicie, instabilitate, inconstanta (by WSergio 2/2009)*temeinicie
Antonime: las, fricos, temator (by WSergio 2/2009)*temerar
Antonime: a atata, a incita, a intarata, a provoca (by WSergio 2/2009)*tempera
Antonime: calm, cumpatat, potolit, linistit (by WSergio 2/2009)*temperamental
Antonime: nestapanit, impulsiv, necumpanit (by WSergio 2/2009)*temperat
Antonime: atemporal (by WSergio 2/2009)*temporal
Antonime: etern, vesnic, permanent (by WSergio 2/2009)*temporar
Antonime: apatic, indiferent (by WSergio 2/2009)*tenace
Antonime: inconsecventa, fluctuatie (by WSergio 2/2009)*tenacitate
Antonime: ceresc, cosmic (by WSergio 2/2009)*terestru
Antonime: a incepe, a intreprinde, a iniiia (by WSergio 2/2009)*termina
Antonime: strident, tipator (by WSergio 2/2009)*tern
Antonime: a goli, a scoate, a deserta (by WSergio 2/2009)*ticsi
Antonime: cinstit, sincer, loial (by WSergio 2/2009)*ticalos
Antonime: zbuciumat, tulburat, nelinistit (by WSergio 2/2009)*tihnit
Antonime: indrazneala, insolenta, nerusinare (by WSergio 2/2009)*timiditate
Antonime: tardiv, tarziu (by WSergio 2/2009)*timpuriu
Antonime: batranete, senectute (by WSergio 2/2009)*tinerete
Antonime: atipic (by WSergio 2/2009)*tipic
Antonime: necrutator, neingaduitor, nemilos (by WSergio 2/2009)*tolerant
Antonime: intoleranta, neomenie (by WSergio 2/2009)*toleranta
Antonime: primavaratic (by WSergio 2/2009)*tomnatic
Antonime: geros, friguros (by WSergio 2/2009)*torid
Antonime: nimic (by WSergio 2/2009)*tot
Antonime: partial, incomplet (by WSergio 2/2009)*total
Antonime: niciodata, nicicand (by WSergio 2/2009)*totdeauna
Antonime: comic, hazliu, glumet (by WSergio 2/2009)*tragic
Antonime: nerezistent, subred, firav (by WSergio 2/2009)*trainic
Antonime: viitor (by WSergio 2/2009)*trecut
Antonime: bucuros, bine dispus (by WSergio 2/2009)*trist
Antonime: smerit, modest, supus (by WSergio 2/2009)*trufas
Antonime: sarguincios, harnic, muncitor (by WSergio 2/2009)*trandav
Antonime: a muri, a se stinge, a se prapadi (by WSergio 2/2009)*trai
Antonime: linistit, tihnit, netulburat (by WSergio 2/2009)*tulburat
Antonime: liniste, acalmie, tacere (by WSergio 2/2009)*tumult
Antonime: a vorbi, a glasui, a spune (by WSergio 2/2009)*tacea
Antonime: larma, galagie, zarva (by WSergio 2/2009)*tacere
Antonime: galagios, zgomotos, guraliv (by WSergio 2/2009)*tacut
Antonime: a sustine, a apara, a confirma (by WSergio 2/2009)*tagadui
Antonime: uscat, zvantat, zbicit (by WSergio 2/2009)*ud
Antonime: a memora, a retine, a-si aminti (by WSergio 2/2009)*uita
Antonime: inuman, animalic (by WSergio 2/2009)*uman
Antonime: nestrabatut, neumblat (by WSergio 2/2009)*umblat
Antonime: luminat, insorit, luminos (by WSergio 2/2009)*umbrit
Antonime: a se dezumfla (by WSergio 2/2009)*umfla
Antonime: a se goli, a se deserta (by WSergio 2/2009)*umple
Antonime: a separa, a izola, a desface (by WSergio 2/2009)*uni
Antonime: multiplu, numeros (by WSergio 2/2009)*unic
Antonime: a deymembra, a separa, a divide (by WSergio 2/2009)*unifica
Antonime: divers, neuniform (by WSergio 2/2009)*uniform
Antonime: diversitate, varietate, gama (by WSergio 2/2009)*uniformitate
Antonime: multilateral (by WSergio 2/2009)*unilateral
Antonime: despartire, ruptura, divizare, fractionare, segmentare (by WSergio 2/2009)*unire
Antonime: diversitate, varietate, gama (by WSergio 2/2009)*unitate
Antonime: a taragana, a intarzia, a zabovi (by WSergio 2/2009)*urgenta
Antonime: pitic, mic, scund (by WSergio 2/2009)*urias
Antonime: sociabil, prietenos (by WSergio 2/2009)*ursuz
Antonime: frumos, chipes, aratos (by WSergio 2/2009)*urat
Antonime: a placea, a simpatiza, a indragi (by WSergio 2/2009)*uri
Antonime: a uda, a umeyi (by WSergio 2/2009)*usca
Antonime: umed, jilav (by WSergio 2/2009)*uscat
Antonime: implinit, rotofei, dolofan (by WSergio 2/2009)*uscativ
Antonime: inutil, nefolositor, netrebuicios (by WSergio 2/2009)*util
Antonime: neuzat, neintrebuintat, netocit (by WSergio 2/2009)*uzat
Antonime: rar, arar, uneori (by WSergio 2/2009)*uzual
Antonime: a ingreuna, a apasa, a pune piedici (by WSergio 2/2009)*usura
Antonime: ocupat (by WSergio 2/2009)*vacant
Antonime: liniste, tihna, odihna, pace (by WSergio 2/2009)*vacarm
Antonime: invalid, bolnav, infirm (by WSergio 2/2009)*valid
Antonime: a infirma, a anula (by WSergio 2/2009)*valida
Antonime: nesemnificativ, secundar, neimportant (by WSergio 2/2009)*valoros
Antonime: monotonie, uniformitate, plictiseala (by WSergio 2/2009)*variatie
Antonime: restrans, comprimat, micsorat (by WSergio 2/2009)*vast
Antonime: a motai, a picoti, a dormita (by WSergio 2/2009)*veghea
Antonime: a ponegri, a defaima, a calomnia (by WSergio 2/2009)*venera
Antonime: defaimat, calomniat (by WSergio 2/2009)*venerat
Antonime: a pleca, ase duce (by WSergio 2/2009)*veni
Antonime: fals, gresit, eronat (by WSergio 2/2009)*veridic
Antonime: neautentic, contrafacut, denaturat (by WSergio 2/2009)*veritabil
Antonime: neverosimil, ireal, neadevarat (by WSergio 2/2009)*verosimil
Antonime: trist, deprimat, dezolat (by WSergio 2/2009)*vesel
Antonime: a se intrista, a se supara, a se mohori, a se innegura (by WSergio 2/2009)*veseli
Antonime: necunoscut, anonim, nestiut (by WSergio 2/2009)*vestit
Antonime: trecator, temporar, vremelnic, efemer, pieritor (by WSergio 2/2009)*vesnic
Antonime: clipita, moment scurt (by WSergio 2/2009)*vesnicie
Antonime: subred, nerezistent, precar (by WSergio 2/2009)*viabil
Antonime: moarte, deces (by WSergio 2/2009)*viata
Antonime: neviciat, curat, sanatos (by WSergio 2/2009)*viciat
Antonime: infrangere, nereusita, esec (by WSergio 2/2009)*victorie
Antonime: invins, infrant, biruit (by WSergio 2/2009)*victorios
Antonime: slab, firav, slabut (by WSergio 2/2009)*viguros
Antonime: incurabil, nevindecabil (by WSergio 2/2009)*vindecabil
Antonime: inocent, nevinovat, candid (by WSergio 2/2009)*vinovat
Antonime: nevinovatie, inocenta.ingenuitate (by WSergio 2/2009)*vinovatie
Antonime: calm, cumpatat, potolit, linistit (by WSergio 2/2009)*violent
Antonime: cusur, defect, betesug, meteahna, viciu (by WSergio 2/2009)*virtute
Antonime: realist, practic (by WSergio 2/2009)*visator
Antonime: las, fricos, temator (by WSergio 2/2009)*viteaz
Antonime: mort, decedat, raposat (by WSergio 2/2009)*viu
Antonime: invizibil, sters (by WSergio 2/2009)*vizibil
Antonime: pipernicit, mic, pirpiriu (by WSergio 2/2009)*voinic
Antonime: necajit, amarat, deprimat (by WSergio 2/2009)*voios
Antonime: involuntar, neintentionat (by WSergio 2/2009)*voit
Antonime: tacut, taciturn (by WSergio 2/2009)*vorbaret
Antonime: lenes, trandav, indolent, puturos (by WSergio 2/2009)*vrednic
Antonime: a se linisti, a se calma, a se domoli (by WSergio 2/2009)*zbiciuma
Antonime: cheltuitor, risipitor, darnic (by WSergio 2/2009)*zgarcit
Antonime: noapte (by WSergio 2/2009)*zi
Antonime: a tacea (by WSergio 2/2009)*zice
Antonime: a darama, a ruina, a darapana, a narui (by WSergio 2/2009)*zidi
Antonime: a incetini, a frana (by WSergio 2/2009)*zori
Antonime: linistit, serios, cumpatat (by WSergio 2/2009)*zvapaiat
Antonime: a grabi, a zori, a iuti (by WSergio 2/2009)*zabovi
Antonime: frig, raceala (by WSergio 2/2009)*zapusealaGhicitori, anatomie: Doua ape-aprinse Sub doua paduri intinse. (by WSergio 2/2009)*Ochii si genele 
Ghicitori, anatomie: Am doua ferestre, Dimineata se inchid, Si seara se deschid. (by WSergio 2/2009)*Ochii
Ghicitori, anatomie: Sunt doi frati gemeni, Vor sa se vada, Dar un munte ii desparte. (by WSergio 2/2009)*Ochii si nasul
Ghicitori, anatomie: Padure deasupra, Padure dedesupt. (by WSergio 2/2009)*Genele 
Ghicitori, anatomie: Unul numai cuvanteaza, Doi se uita si vegheaza, Iar alti doi, care-au ramas, Stau si-asculta fara glas. (by WSergio 2/2009)*Gura ochii si urechile
Ghicitori, anatomie: Doua randuri de soldati in straie albe imbracati. (by WSergio 2/2009)*Dintii
Ghicitori, anatomie: Am o grebluta cu cinci dintisori Pe zi imi trebuie de-o mie de ori. (by WSergio 2/2009)*Mana
Ghicitori, anatomie: Am zece copilasi Cu cate-o jumatate de caciula pe cap. (by WSergio 2/2009)*Degetele
Ghicitori, anatomie: Am doi calusei Cutreier lumea cu ei. (by WSergio 2/2009)*Picioarele
Ghicitori, anatomie: Daca-i dulce, mult aduce. Daca-i rea, toti fug de ea. (by WSergio 2/2009)*Vorba  Ghicitori, animale: La cap - limba cu miere, La coada - limba cu venin. (by WSergio 2/2009)*Albina
Ghicitori, animale: Am o casa in gradina Multi voinici in ea s-aduna. (by WSergio 2/2009)*Stupul
Ghicitori, animale: Alb, greoi, cu parul fin, Seamana cu mos martin (by WSergio 2/2009)*ursul polar
Ghicitori, animale: Cui ii place sa se-bmrace in cojoc cu mii de ace? (by WSergio 2/2009)*Ariciul
Ghicitori, animale: Nu-i pisica, nici motan, E vargat si roscovan! (by WSergio 2/2009)*Tigrul
Ghicitori, animale: Chiar de-ncui, chiar de descui, Hotul tot in casa ii. (by WSergio 2/2009)*Soarecele
Ghicitori, animale: Are lana lunga, creata, Paste iarba sus la stana Si-ti da cas si branza buna. (by WSergio 2/2009)*Oaia
Ghicitori, animale: Doamna noua Cu coada in doua. (by WSergio 2/2009)*Randunica
Ghicitori, animale: Cine-si canta numele Prin toate padurile? (by WSergio 2/2009)*Cucul
Ghicitori, animale: Tartacuta neagra Peste camp alearga. (by WSergio 2/2009)*Cioara Ghicitori, diverse: Nu-l intrebi Si iti raspunde. Cati in jur Nu stii de unde (by WSergio 2/2009)*Ecoul
Ghicitori, diverse: Alba pasarica Pe arac se urca, N-are aripioare, N-are nici picioare. (by WSergio 2/2009)*Fasolea
Ghicitori, diverse: Cine trece pe la poarta Si cainii la el nu latra? (by WSergio 2/2009)*Vantul
Ghicitori, diverse: Copaie peste copaie, La mijloc carne de oaie. (by WSergio 2/2009)*Scoica
Ghicitori, diverse: Ba e lunga, ba e lata, Si nu sade niciodata. (by WSergio 2/2009)*Apa
Ghicitori, diverse: N-are culoare, n-are miros, Dar la toti e de folos. (by WSergio 2/2009)*Aerul
Ghicitori, diverse: Curelusa verde Prin iarba se pierde. (by WSergio 2/2009)*Soparla
Ghicitori, diverse: Nu e bou, dar coarne are, Duce-o casa in spinare. (by WSergio 2/2009)*Melcul
Ghicitori, diverse: In zadar te uiti la mine Ca te vezi numai pe tine. (by WSergio 2/2009)*Oglinda
Ghicitori, diverse: Subtirica, Perii dintii, chiar de-s mica. Zilnic de ma folosesti, De carii nu te-ngrijesti. (by WSergio 2/2009)*Periuta de dinti Ghicitori, diverse: Un orb vede un iepure, Un schiop alearga dupa el, Si un mut striga La un surd sa-l prinda. (by WSergio 2/2009)*Minciuna
Ghicitori, diverse: Aratura alba, Samanta neagra. Cine poate semana, Multe are-a castiga. (by WSergio 2/2009)*Scrisul
Ghicitori, diverse: Campul alb, Oile negre Cin- le vede Nu le crede. Cin-le paste Le cunoaste. (by WSergio 2/2009)*Scrisul-literele
Ghicitori, diverse: Am un pom. Desi e mare, Numai patru ramuri are: Una florile-nfloreste, Alta fructele rodeste, Alta frunza-ngalbeneste, Iar a patra viscoleste. (by WSergio 2/2009)*Anotimpurile
Ghicitori, diverse: Lumea o face, Lumea o desface. (by WSergio 2/2009)*Ghicitoarea
Ghicitori, diverse: inaintea cui Trebuie sa-si scoata fiecare palaria? (by WSergio 2/2009)*Frizerul
Ghicitori, diverse: Cine le face pe toate cu masura? (by WSergio 2/2009)*Croitorul
Ghicitori, diverse: Sta cu spatele la rege Dar regele nu se supara. (by WSergio 2/2009)*Birjarul
Ghicitori, diverse: Doua fete-mi poarta salba Una-i neagra, alta-i alba. Ne-ncetat se tot alunga Si nu pot sa se ajunga. (by WSergio 2/2009)*Ziua si noaptea
Ghicitori, diverse: Am o closca, C-o aripa neagra si una alba. Cu cea neagra isi aduna puii, Cu cea alba ii imprastie. (by WSergio 2/2009)*Ziua si noaptea
Ghicitori, diverse: Doispreztece frati alearga Anul cat este de lung; Fug de zor prin lumea-ntreaga, Niciodata nu se-ajung. (by WSergio 2/2009)*Lunile anuluiGhicitori, natura: Tarus galben ascutit in pamant sade infipt. Un iepuras l-a gasit Si pe loc la rontait.  Cine este? L-ati ghicit? (by WSergio 2/2009)*Morcovul
Ghicitori, natura: intr-o cusca multi catei,  Toti sunt albi si rotofei -  Mama-i pune la mujdei! Eu sunt sigur ca nu vrei Fripturica fara ei. (by WSergio 2/2009)*Usturoiul
Ghicitori, natura: Sade mandra-ntr-un picior, Laudandu-se oricui - Ca ea poarta-n al ei spate Camasi albe si verzui! Si la mese-mparatesti, Tot pe mindra o gasesti. (by WSergio 2/2009)*Varza
Ghicitori, natura: Iarba o ofileste, Vintul il porneste, Frunza vestejeste, Ploaia o porneste. (by WSergio 2/2009)*Toamna
Ghicitori, natura: Aurie si zemoasa Tare-i dulce si gustoasa Din livada e culeasa. (by WSergio 2/2009)*Para
Ghicitori, natura: Cu bobite aurii Cu bobite rubinii Tare-s buni si aromati Si-n must dulce transformati. (by WSergio 2/2009)*Strugurele Ghicitori, natura: Stramba-Lemne, suparat, in padure a plecat copacii doboara, Si totul rastoarna, Drumurile troieneste Ce-i sta-n cale risipeste. (by WSergio 2/2009)*Viscolul
Ghicitori, natura: Alba, rece si pufoasa Nu pot sa o tin in casa Dar in cure-o strang gramada Si o fac om de zapada. (by WSergio 2/2009)*Zapada
Ghicitori, natura: Mi-a impodobit fereastra Cu flori albe-n noaptea asta. (by WSergio 2/2009)*Gerul
Ghicitori, natura: Un fuior alb si pufos, Cand mai sus si cand mai jos, Pe albastrul cer pluteste Ploaie, zapada vesteste. (by WSergio 2/2009)*Norul
Ghicitori, natura: Brau vargat si colorat Peste mare aruncat Dupa ploaie el apare Soarele ii da culoare. (by WSergio 2/2009)*Curcubeul
Ghicitori, natura: Cad din nori margele, Lacrimi mari si grele. Pamantul le primeste Caci se racoreste Graul bine creste. (by WSergio 2/2009)*Ploaia
Ghicitori, natura: Nu-i faina, dar se cerne, Nu-i covor, dar se asterne, Peste case si ogoare, Alba si stralucitoare. (by WSergio 2/2009)*Zapada
Ghicitori, natura: Zgomot mare se porneste Parca ne-asurzeste, Pe toti ne vesteste, Ca ploaia soseste. (by WSergio 2/2009)*Tunetul
Ghicitori, natura: O scanteie mare Printre nori rasare. Zarea lumineaza, Ne infricoseaza. (by WSergio 2/2009)*Fulgerul
Ghicitori, natura: Iata, norii argintii Cern stelute pe campii, Roi de fluturasi zglobii Ce-i bucura pe copii. (by WSergio 2/2009)*ZapadaGhicitori, obiecte: Ce se frange Si se strange, Se baga in buzunar Si-l are orice tamplar? (by WSergio 2/2009)*Metrul tamplarului
Ghicitori, obiecte: Are coarne, dar nu-i tap, Cand merge, merge la trap. (by WSergio 2/2009)*Bicicleta
Ghicitori, obiecte: Pe drum drept si inaltat Trece-un sarpe infocat. (by WSergio 2/2009)*Trenul
Ghicitori, obiecte: Suflet tine, suflet n-are Umbla fara de picioare, Nici pe drum, nici pe carare, Nici pe apa curgatoare. (by WSergio 2/2009)*Avionul
Ghicitori, obiecte: Pitic sunt, de toti m-agat, Si pe toata lumea-nvat. (by WSergio 2/2009)*Stiloul
Ghicitori, obiecte: Are foi si nu e pom imi vorbeste, dar nu-i om. Si cu cat o indragesti, Tot mai mult te folosesti. (by WSergio 2/2009)*Cartea
Ghicitori, obiecte: Sus suna, jos suna, Toti copiii se aduna. (by WSergio 2/2009)*Clopotelul la scoala
Ghicitori, obiecte: in padure naste, in padure creste, Vine-acasa si horeste. Subtirel si mititel Joaca lumea dupa el. (by WSergio 2/2009)*Fluierul
Ghicitori, obiecte: Am o scandura uscata De-un mare mester lucrata, Tandarica bradului Bucuria satului. Cand suna si rasuna Toti oamenii s-aduna. (by WSergio 2/2009)*Vioara
Ghicitori, obiecte: Cade si indata sare, Parca ar avea picioare. Sare si cade hai-hui, Dar n-are niciun cucui. (by WSergio 2/2009)*Mingea 
Ghicitori, obiecte: Ce fiara incornorata Umbla cu gura cascata Si numai cu limba rama Tot rastoarna si darama? (by WSergio 2/2009)*Plugul
Ghicitori, obiecte: Fan la iesle n-a mancat Dar cat zece a lucrat. (by WSergio 2/2009)*Tractorul
Ghicitori, obiecte: Dimineata cand se scoala Ia un sac de boabe-n poala, Si porneste pe ogoare Sa dea brazdelor mancare. (by WSergio 2/2009)*Semanatoarea
Ghicitori, obiecte: Coseste, dar nu e coasa, Taie, taie, aur varsa. (by WSergio 2/2009)*Combina
Ghicitori, obiecte: Cine oare, cine este Flamanzila din poveste, De i-ai da un camp de grane, Tot flamand mereu ramane? (by WSergio 2/2009)*Combina
Ghicitori, obiecte: Dinti frumosi si zdraveni are Si nicicand gura n-o doare. (by WSergio 2/2009)*Grebla
Ghicitori, obiecte: in mijlocul campului, Caciula voinicului. (by WSergio 2/2009)*Capita de fan
Ghicitori, obiecte: Am un mos, De tare ce s-a umflat, Cat casa s-a ridicat. (by WSergio 2/2009)*Capita de fan
Ghicitori, obiecte: Baba Rada sta-n parau, Scufundata pan-la brau Si mananca saci cu grau. (by WSergio 2/2009)*Moara de apa
Ghicitori, obiecte: Da din aripi Dar nu zboara. (by WSergio 2/2009)*Moara de vant Ghicitori, obiecte: Paca-pac Prin Copac. Toata ziua, cioca-cioca, Vine seara: boca -boca. (by WSergio 2/2009)*Toporul
Ghicitori, obiecte: Am o closca, Noaptea strange puii, Ziua-i risipeste. (by WSergio 2/2009)*Casa
Ghicitori, obiecte: Hotul intra-n casa Si capul afara-si lasa. (by WSergio 2/2009)*Cuiul
Ghicitori, obiecte: Nici in casa, nici afara, Talpa mea e drum de tara. (by WSergio 2/2009)*Pragul casei
Ghicitori, obiecte: Eu la orice casa Sunt sluga aleasa. Eu pe orisicine intampin cand vine; Cind pleaca afara, Eu il petrec iara. (by WSergio 2/2009)*Usa
Ghicitori, obiecte: Cercelus cu toarta, Nimeni nu ma poarta. Dar ma tot agata La usa in fata. (by WSergio 2/2009)*Lacatul
Ghicitori, obiecte: in padure naste, in padure creste; Vine-acasa, Si e mare jupaneasa. (by WSergio 2/2009)*Masa
Ghicitori, obiecte: invirtita Si legata, Si tepoasa, Noduroasa, Da ocol mereu la casa. (by WSergio 2/2009)*Matura
Ghicitori, obiecte: Am un bour rosu Unde paste Multa vreme Se cunoaste. (by WSergio 2/2009)*Focul
Ghicitori, obiecte: Ce nu poti cumpara Oricati bani ai avea? (by WSergio 2/2009)*Timpul pierdut Ghicitori, plante: Ziua cat este de mare Sta tot cu fata la soare De la palaria ei Poti s-aduni ulei cat vrei. (by WSergio 2/2009)*Floarea -soarelui
Ghicitori, plante: Zece frati, Zece cumnati, in aceeasi casa Adunati. Toamna ne grabim, Sa ii intalnim. Sa ducem acasa in cosurile pline Multe vitamne. (by WSergio 2/2009)*Merii si perii
Ghicitori, plante: Soarele cand il zareste, Pe data se inroseste. O culegem vara toata Tare-i buna in salata! (by WSergio 2/2009)*Rosia
Ghicitori, plante: Ban de aur colorat Si pe margini dantelat Prin poieni sta vara toata Si poarta nume de fata. (by WSergio 2/2009)*Margareta
Ghicitori, plante: Cupe albe, parfumate Pe un lujer asezate Daca le vei mirosi Nasul ti-l vei galbeni. (by WSergio 2/2009)*Crinul
Ghicitori, plante: Clopotei mititei, Albi si frumusei, Pe o ramurica Foarte subtirica In rand asezati, Foarte parfumati. (by WSergio 2/2009)*Margaritarul
Ghicitori, plante: Rochita-i catifelata, Ce pacat ca e ...baltata. (by WSergio 2/2009)*Panseluta
Ghicitori, plante: in sabia voinicului Fesul rosu-al turcului. (by WSergio 2/2009)*Macul
Ghicitori, plante: Primavara cand s-arata, Prin gradini apar deodata Ciorchini albi si albastrii Din stelute, mii si mii! (by WSergio 2/2009)*Liliacul
Ghicitori, plante: Primavara inverzeste, Vara umbreste, Toamna rugineste, Iarna incalzeste, Hai acum, ghiceste! (by WSergio 2/2009)*Copacul Proverbe: Cum iti .... parintii, asa te vor cinsti copiii (Germania) (by WSergio 2/2009)*cinstesti
Proverbe: Cine-si cinsteste parintii nu va pieri .... (Rusia) (by WSergio 2/2009)*niciodata
Proverbe: Pomul cand e mic se .... (proverb existent in mai multe limbi) (by WSergio 2/2009)*indreapta
Proverbe: Indreapta copacul cat e mic; invata copilul pana n-a crescut mare (....) (by WSergio 2/2009)*Indochina
Proverbe: Prea marea bunatate a .... duce la pierderea copiilor (Franta) (by WSergio 2/2009)*parintilor
Proverbe: Cum e tata, asa e si fiul; cum e mama, asa e si fiica (proverb .... in mai multe limbi) (by WSergio 2/2009)*existent
Proverbe: Ce naste din pisica soareci mananca (....) (by WSergio 2/2009)*Romania
Proverbe: Ce naste din gaina, ajunge sa scurme (....) (by WSergio 2/2009)*Italia
Proverbe: Corbul nu scoate pui de .... (Anglia) (by WSergio 2/2009)*ciocarlie
Proverbe: Pe unde trece roata din fata, tot pe acolo trece si roata din spate (....) (by WSergio 2/2009)*Turcia
Proverbe: Copilul nu spune .... decat ceea ce a auzit la gura sobei (Anglia) (by WSergio 2/2009)*altceva
Proverbe: Iti dai seama cat datorezi .... numai atunci cand ai si tu un copil (Japonia) (by WSergio 2/2009)*parintilor
Proverbe: Fiecare va avea copiii asa cum i-a crescut (.... latin) (by WSergio 2/2009)*proverb
Proverbe: Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l .... (by WSergio 2/2009)*castigam
Proverbe: Un tata i-a dat fiului sau o vie, iar fiul nu i-a dat tatalui sau nici un bob de .... (Armenia) (by WSergio 2/2009)*strugure
Proverbe: A fi domn e ...., A fi om e lucru mare (by WSergio 2/2009)*o-ntamplare
Proverbe: Banii nu aduc ...., .... aduce bani (by WSergio 2/2009)*invatatura
Proverbe: Casa fara copii e ca .... fara limba (by WSergio 2/2009)*clopotelul
Proverbe: Cand de multe te apuci, Mai pe toate le .... (by WSergio 2/2009)*incurci
Proverbe: Cate capete, atatea .... (by WSergio 2/2009)*pareri
Proverbe: Ce face un prost nu pot desface zece .... (by WSergio 2/2009)*destepti
Proverbe: Cinci degete sunt la o mana si nu .... unul cu altul (by WSergio 2/2009)*seamana
Proverbe: Cine are carte, are .... ochi (by WSergio 2/2009)*pstru
Proverbe: Cine nu invata la tinerete, va plange la .... (by WSergio 2/2009)*batranete
Proverbe: Copiii dupa parinti, ca .... dupa pom (by WSergio 2/2009)*poamele
Proverbe: Copilul cu moase multe ramane .... (by WSergio 2/2009)*nemosit
Proverbe: Cu rabdare si tacere, se face .... miere (by WSergio 2/2009)*augurida
Proverbe: De la mine putin, de la .... mult (by WSergio 2/2009)*Dumnezeu
Proverbe: Frumusetea fara .... e ca floarea fara parfum (by WSergio 2/2009)*intelepciune
Proverbe: Incetul cu incetul, .... ajungi (by WSergio 2/2009)*departe
Proverbe: Invatam cat traim, si tot .... murim (by WSergio 2/2009)*neinvatati
Proverbe: .... este cea mai mare avutie (by WSergio 2/2009)*Invatatura
Proverbe: Un car de minte are .... si de un dram de noroc (by WSergio 2/2009)*nevoie
Proverbe: Masoara de multe ori si taie o .... data (by WSergio 2/2009)*singura
Proverbe: Omul nu se bate cu batul, ci cu .... (by WSergio 2/2009)*cuvantul
Proverbe: Sa inveti nu e .... prea tarziu (by WSergio 2/2009)*niciodata
Proverbe: E loc sub soare .... toti (by WSergio 2/2009)*pentru
Proverbe: Apa cat de mare vine, piatra tot in vad .... (by WSergio 2/2009)*ramane
Proverbe: Copacul cu .... adanci nu se teme de furtuna (by WSergio 2/2009)*radacini
Proverbe: Cei mai frumosi ghiocei prin .... se gasesc (by WSergio 2/2009)*maracini
Proverbe: Ce pui in pamamt aia .... (by WSergio 2/2009)*rasare
Proverbe: Sarpele .... la san, Tot il musca pe stapan (by WSergio 2/2009)*crescut
Proverbe: Lupu-si schimba parul, Dar ...., ba (by WSergio 2/2009)*naravul
Proverbe: Lectura este pentru minte ceea ce .... este pentru trup (by WSergio 2/2009)*antrenamentul
Proverbe: Lectura nu-l face pe om ...., ci doar invatat (by WSergio 2/2009)*intelept
Proverbe: Nu e invatat cel ce .... carti, ci cel ce stie ce .... (by WSergio 2/2009)*citeste
Proverbe: Unde scoala se iveste, pamantul .... (by WSergio 2/2009)*se-mbogateste
Proverbe: Camasa .... arata ce fel de mama are (by WSergio 2/2009)*copilului
Proverbe: Toti copacii ...., dintre ei putini rodesc (by WSergio 2/2009)*infrunzesc
Sinonime: ...., a calauzi, a dirija, a povatui, a sfatui, a indrepta. (by WSergio 2/2009)*a indruma
Sinonime: a indruma, ...., a dirija, a povatui, a sfatui, a indrepta. (by WSergio 2/2009)*a calauzi
Sinonime: a indruma, a calauzi, ...., a povatui, a sfatui, a indrepta. (by WSergio 2/2009)*a dirija
Sinonime: a indruma, a calauzi, a dirija, ...., a sfatui, a indrepta. (by WSergio 2/2009)*a povatui
Sinonime: a indruma, a calauzi, a dirija, a povatui, ...., a indrepta. (by WSergio 2/2009)*a sfatui
Sinonime: a indruma, a calauzi, a dirija, a povatui, a sfatui, ..... (by WSergio 2/2009)*a indrepta
Sinonime: ...., parasire, renuntare. (by WSergio 2/2009)*abandon
Sinonime: abandon, ...., renuntare. (by WSergio 2/2009)*parasire
Sinonime: abandon, parasire, ..... (by WSergio 2/2009)*renuntare
Sinonime: ...., indepartare, infractiune, contraventie. (by WSergio 2/2009)*abatere
Sinonime: abatere, ...., infractiune, contraventie. (by WSergio 2/2009)*indepartare
Sinonime: abatere, indepartare, ...., contraventie. (by WSergio 2/2009)*infractiune
Sinonime: abatere, indepartare, infractiune, ..... (by WSergio 2/2009)*contraventie
Sinonime: ...., pantec, burta. (by WSergio 2/2009)*abdomen
Sinonime: abdomen, ...., burta. (by WSergio 2/2009)*pantec
Sinonime: abdomen, pantec, ..... (by WSergio 2/2009)*burta
Sinonime: ...., indemanatic , priceput, siret. (by WSergio 2/2009)*abil
Sinonime: abil, .... , priceput, siret. (by WSergio 2/2009)*indemanatic
Sinonime: abil, indemanatic , ...., siret. (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: abil, indemanatic , priceput, ..... (by WSergio 2/2009)*siret
Sinonime: ...., a aduna, strange. (by WSergio 2/2009)*acumula
Sinonime: acumula, ...., strange. (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: acumula, a aduna, ..... (by WSergio 2/2009)*strange
Sinonime: ...., a invinui, invinovati. (by WSergio 2/2009)*acuza
Sinonime: acuza, ...., invinovati. (by WSergio 2/2009)*a invinui
Sinonime: acuza, a invinui, ..... (by WSergio 2/2009)*invinovati
Sinonime: ...., a ispiti, a insela, a atrage, a momi. (by WSergio 2/2009)*ademeni
Sinonime: ademeni, ...., a insela, a atrage, a momi. (by WSergio 2/2009)*a ispiti
Sinonime: ademeni, a ispiti, ...., a atrage, a momi. (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: ademeni, a ispiti, a insela, ...., a momi. (by WSergio 2/2009)*a atrage
Sinonime: ademeni, a ispiti, a insela, a atrage, ..... (by WSergio 2/2009)*a momi
Sinonime: ...., a se lipi, a se alatura, a se atasa. (by WSergio 2/2009)*adera
Sinonime: adera, ...., a se alatura, a se atasa. (by WSergio 2/2009)*a se lipi
Sinonime: adera, a se lipi, ...., a se atasa. (by WSergio 2/2009)*a se alatura
Sinonime: adera, a se lipi, a se alatura, ..... (by WSergio 2/2009)*a se atasa
Sinonime: ...., dovada, certificat, atestat. (by WSergio 2/2009)*adeverinta
Sinonime: adeverinta, ...., certificat, atestat. (by WSergio 2/2009)*dovada
Sinonime: adeverinta, dovada, ...., atestat. (by WSergio 2/2009)*certificat
Sinonime: adeverinta, dovada, certificat, ..... (by WSergio 2/2009)*atestat
Sinonime: ...., dovada, certificat, atestat. (by WSergio 2/2009)*adeverinta
Sinonime: adeverinta, ...., certificat, atestat. (by WSergio 2/2009)*dovada
Sinonime: adeverinta, dovada, ...., atestat. (by WSergio 2/2009)*certificat
Sinonime: adeverinta, dovada, certificat, ..... (by WSergio 2/2009)*atestat
Sinonime: ...., a accepta, a permite, a ingadui. (by WSergio 2/2009)*admite
Sinonime: admite, ...., a permite, a ingadui. (by WSergio 2/2009)*a accepta
Sinonime: admite, a accepta, ...., a ingadui. (by WSergio 2/2009)*a permite
Sinonime: admite, a accepta, a permite, ..... (by WSergio 2/2009)*a ingadui
Sinonime: ...., fermecator, incantator. (by WSergio 2/2009)*adorabil
Sinonime: adorabil, ...., incantator. (by WSergio 2/2009)*fermecator
Sinonime: adorabil, fermecator, ..... (by WSergio 2/2009)*incantator
Sinonime: ...., a transporta, a cara. (by WSergio 2/2009)*aduce
Sinonime: aduce, ...., a cara. (by WSergio 2/2009)*a transporta
Sinonime: aduce, a transporta, ..... (by WSergio 2/2009)*a cara
Sinonime: ...., a strange, a culege, a colecta. (by WSergio 2/2009)*aduna
Sinonime: aduna, ...., a culege, a colecta. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: aduna, a strange, ...., a colecta. (by WSergio 2/2009)*a culege
Sinonime: aduna, a strange, a culege, ..... (by WSergio 2/2009)*a colecta
Sinonime: ...., rival, concurent. (by WSergio 2/2009)*adversar
Sinonime: adversar, ...., concurent. (by WSergio 2/2009)*rival
Sinonime: adversar, rival, ..... (by WSergio 2/2009)*concurent
Sinonime: ...., profunzime. (by WSergio 2/2009)*adancime
Sinonime: adancime, ..... (by WSergio 2/2009)*profunzime
Sinonime: ...., refugiu, protectie. (by WSergio 2/2009)*adapost
Sinonime: adapost, ...., protectie. (by WSergio 2/2009)*refugiu
Sinonime: adapost, refugiu, ..... (by WSergio 2/2009)*protectie
Sinonime: ...., vazduh, atmosfera. (by WSergio 2/2009)*aer
Sinonime: aer, ...., atmosfera. (by WSergio 2/2009)*vazduh
Sinonime: aer, vazduh, ..... (by WSergio 2/2009)*atmosfera
Sinonime: ...., a descoperi, a gasi. (by WSergio 2/2009)*afla
Sinonime: afla, ...., a gasi. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: afla, a descoperi, ..... (by WSergio 2/2009)*a gasi
Sinonime: ...., pufos, moale. (by WSergio 2/2009)*afanat
Sinonime: afanat, ...., moale. (by WSergio 2/2009)*pufos
Sinonime: afanat, pufos, ..... (by WSergio 2/2009)*moale
Sinonime: ...., alene, domol, linistit. (by WSergio 2/2009)*agale
Sinonime: agale, ...., domol, linistit. (by WSergio 2/2009)*alene
Sinonime: agale, alene, ...., linistit. (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: agale, alene, domol, ..... (by WSergio 2/2009)*linistit
Sinonime: ...., a irita, a enerva. (by WSergio 2/2009)*agasa
Sinonime: agasa, ...., a enerva. (by WSergio 2/2009)*a irita
Sinonime: agasa, a irita, ..... (by WSergio 2/2009)*a enerva
Sinonime: ...., destept, iscusit, ingenios, priceput. (by WSergio 2/2009)*ager
Sinonime: ager, ...., iscusit, ingenios, priceput. (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: ager, destept, ...., ingenios, priceput. (by WSergio 2/2009)*iscusit
Sinonime: ager, destept, iscusit, ...., priceput. (by WSergio 2/2009)*ingenios
Sinonime: ager, destept, iscusit, ingenios, ..... (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: ...., iute, sprinten, vioi, ager (by WSergio 2/2009)*agil
Sinonime: agil, ...., sprinten, vioi, ager (by WSergio 2/2009)*iute
Sinonime: agil, iute, ...., vioi, ager (by WSergio 2/2009)*sprinten
Sinonime: agil, iute, sprinten, ...., ager (by WSergio 2/2009)*vioi
Sinonime: agil, iute, sprinten, vioi, .... (by WSergio 2/2009)*ager
Sinonime: ...., aduna, a strange, a economisi, a-si face rezerve. (by WSergio 2/2009)*agonisi
Sinonime: agonisi, ...., a strange, a economisi, a-si face rezerve. (by WSergio 2/2009)*aduna
Sinonime: agonisi, aduna, ...., a economisi, a-si face rezerve. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: agonisi, aduna, a strange, ...., a-si face rezerve. (by WSergio 2/2009)*a economisi
Sinonime: agonisi, aduna, a strange, a economisi, ..... (by WSergio 2/2009)*a-si face rezerve
Sinonime: ...., violent, brutal, impulsiv, dur. (by WSergio 2/2009)*agresiv
Sinonime: agresiv, ...., brutal, impulsiv, dur. (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: agresiv, violent, ...., impulsiv, dur. (by WSergio 2/2009)*brutal
Sinonime: agresiv, violent, brutal, ...., dur. (by WSergio 2/2009)*impulsiv
Sinonime: agresiv, violent, brutal, impulsiv, ..... (by WSergio 2/2009)*dur
Sinonime: ...., a atarna, a suspenda, a spanzura. (by WSergio 2/2009)*agata
Sinonime: agata, ...., a suspenda, a spanzura. (by WSergio 2/2009)*a atarna
Sinonime: agata, a atarna, ...., a spanzura. (by WSergio 2/2009)*a suspenda
Sinonime: agata, a atarna, a suspenda, ..... (by WSergio 2/2009)*a spanzura
Sinonime: ...., la fel, intocmai, asemenea. (by WSergio 2/2009)*aidoma
Sinonime: aidoma, ...., intocmai, asemenea. (by WSergio 2/2009)*la fel
Sinonime: aidoma, la fel, ...., asemenea. (by WSergio 2/2009)*intocmai
Sinonime: aidoma, la fel, intocmai, ..... (by WSergio 2/2009)*asemenea
Sinonime: ...., a sosi, a izbuti, a reusi, a realiza (un scop). (by WSergio 2/2009)*ajunge
Sinonime: ajunge, ...., a izbuti, a reusi, a realiza (un scop). (by WSergio 2/2009)*a sosi
Sinonime: ajunge, a sosi, ...., a reusi, a realiza (un scop). (by WSergio 2/2009)*a izbuti
Sinonime: ajunge, a sosi, a izbuti, ...., a realiza (un scop). (by WSergio 2/2009)*a reusi
Sinonime: ajunge, a sosi, a izbuti, a reusi, ..... (by WSergio 2/2009)*a realiza (un scop)
Sinonime: ...., a micsora, a potrivi. (by WSergio 2/2009)*ajusta
Sinonime: ajusta, ...., a potrivi. (by WSergio 2/2009)*a micsora
Sinonime: ajusta, a micsora, ..... (by WSergio 2/2009)*a potrivi
Sinonime: ...., a face, a construi, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*alcatui
Sinonime: alcatui, ...., a construi, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: alcatui, a face, ...., a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a construi
Sinonime: alcatui, a face, a construi, ..... (by WSergio 2/2009)*a intocmi
Sinonime: ...., a selecta, a selectiona. (by WSergio 2/2009)*alege
Sinonime: alege, ...., a selectiona. (by WSergio 2/2009)*a selecta
Sinonime: alege, a selecta, ..... (by WSergio 2/2009)*a selectiona
Sinonime: ...., a goni, a fugi. (by WSergio 2/2009)*alerga
Sinonime: alerga, ...., a fugi. (by WSergio 2/2009)*a goni
Sinonime: alerga, a goni, ..... (by WSergio 2/2009)*a fugi
Sinonime: ...., a se uni, a se intovarsi, a face front comun. (by WSergio 2/2009)*alia
Sinonime: alia, ...., a se intovarsi, a face front comun. (by WSergio 2/2009)*a se uni
Sinonime: alia, a se uni, ...., a face front comun. (by WSergio 2/2009)*a se intovarsi
Sinonime: alia, a se uni, a se intovarsi, ..... (by WSergio 2/2009)*a face front comun
Sinonime: ...., a instraina, a transfera, a innebuni. (by WSergio 2/2009)*aliena
Sinonime: aliena, ...., a transfera, a innebuni. (by WSergio 2/2009)*a instraina
Sinonime: aliena, a instraina, ...., a innebuni. (by WSergio 2/2009)*a transfera
Sinonime: aliena, a instraina, a transfera, ..... (by WSergio 2/2009)*a innebuni
Sinonime: ...., cearta, sfada, neintelegere. (by WSergio 2/2009)*altercatie
Sinonime: altercatie, ...., sfada, neintelegere. (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: altercatie, cearta, ...., neintelegere. (by WSergio 2/2009)*sfada
Sinonime: altercatie, cearta, sfada, ..... (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: ...., a izgoni, a inlatura, a indeparta, a expulza. (by WSergio 2/2009)*alunga
Sinonime: alunga, ...., a inlatura, a indeparta, a expulza. (by WSergio 2/2009)*a izgoni
Sinonime: alunga, a izgoni, ...., a indeparta, a expulza. (by WSergio 2/2009)*a inlatura
Sinonime: alunga, a izgoni, a inlatura, ...., a expulza. (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: alunga, a izgoni, a inlatura, a indeparta, ..... (by WSergio 2/2009)*a expulza
Sinonime: ...., infatisare, aspect, fata. (by WSergio 2/2009)*alura
Sinonime: alura, ...., aspect, fata. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: alura, infatisare, ...., fata. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: alura, infatisare, aspect, ..... (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: ...., binevoitor, prietenos. (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: amabil, ...., prietenos. (by WSergio 2/2009)*binevoitor
Sinonime: amabil, binevoitor, ..... (by WSergio 2/2009)*prietenos
Sinonime: ...., aspiratie, dorinta, rafna. (by WSergio 2/2009)*ambitie
Sinonime: ambitie, ...., dorinta, rafna. (by WSergio 2/2009)*aspiratie
Sinonime: ambitie, aspiratie, ...., rafna. (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: ambitie, aspiratie, dorinta, ..... (by WSergio 2/2009)*rafna
Sinonime: ...., indrepta, imbunatati. (by WSergio 2/2009)*ameliora
Sinonime: ameliora, ...., imbunatati. (by WSergio 2/2009)*indrepta
Sinonime: ameliora, indrepta, ..... (by WSergio 2/2009)*imbunatati
Sinonime: ...., a aranja, a pune in ordine, a pregati (by WSergio 2/2009)*amenaja
Sinonime: amenaja, ...., a pune in ordine, a pregati (by WSergio 2/2009)*a aranja
Sinonime: amenaja, a aranja, ...., a pregati (by WSergio 2/2009)*a pune in ordine
Sinonime: amenaja, a aranja, a pune in ordine, .... (by WSergio 2/2009)*a pregati
Sinonime: ...., pericol, primejdie, critica, apostrofare (by WSergio 2/2009)*amenintare
Sinonime: amenintare, ...., primejdie, critica, apostrofare (by WSergio 2/2009)*pericol
Sinonime: amenintare, pericol, ...., critica, apostrofare (by WSergio 2/2009)*primejdie
Sinonime: amenintare, pericol, primejdie, ...., apostrofare (by WSergio 2/2009)*critica
Sinonime: amenintare, pericol, primejdie, critica, .... (by WSergio 2/2009)*apostrofare
Sinonime: ...., a combina, a asocia, a impreuna, a interveni, a se baga (by WSergio 2/2009)*amesteca
Sinonime: amesteca, ...., a asocia, a impreuna, a interveni, a se baga (by WSergio 2/2009)*a combina
Sinonime: amesteca, a combina, ...., a impreuna, a interveni, a se baga (by WSergio 2/2009)*a asocia
Sinonime: amesteca, a combina, a asocia, ...., a interveni, a se baga (by WSergio 2/2009)*a impreuna
Sinonime: amesteca, a combina, a asocia, a impreuna, ...., a se baga (by WSergio 2/2009)*a interveni
Sinonime: amesteca, a combina, a asocia, a impreuna, a interveni, .... (by WSergio 2/2009)*a se baga
Sinonime: ...., prieten, tovaras (by WSergio 2/2009)*amic
Sinonime: amic, ...., tovaras (by WSergio 2/2009)*prieten
Sinonime: amic, prieten, .... (by WSergio 2/2009)*tovaras
Sinonime: ...., asfintit, inserare (by WSergio 2/2009)*amurg
Sinonime: amurg, ...., inserare (by WSergio 2/2009)*asfintit
Sinonime: amurg, asfintit, .... (by WSergio 2/2009)*inserare
Sinonime: ...., a tacea, a pierde glasul (by WSergio 2/2009)*amuti
Sinonime: amuti, ...., a pierde glasul (by WSergio 2/2009)*a tacea
Sinonime: amuti, a tacea, .... (by WSergio 2/2009)*a pierde glasul
Sinonime: ...., a se veseli, a se distra, a rade. (by WSergio 2/2009)*amuza
Sinonime: amuza, ...., a se distra, a rade. (by WSergio 2/2009)*a se veseli
Sinonime: amuza, a se veseli, ...., a rade. (by WSergio 2/2009)*a se distra
Sinonime: amuza, a se veseli, a se distra, ..... (by WSergio 2/2009)*a rade
Sinonime: ...., a insela, a pacali, a ispiti, a minti. (by WSergio 2/2009)*amagi
Sinonime: amagi, ...., a pacali, a ispiti, a minti. (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: amagi, a insela, ...., a ispiti, a minti. (by WSergio 2/2009)*a pacali
Sinonime: amagi, a insela, a pacali, ...., a minti. (by WSergio 2/2009)*a ispiti
Sinonime: amagi, a insela, a pacali, a ispiti, ..... (by WSergio 2/2009)*a minti
Sinonime: ...., trist, suparat, mahnit. (by WSergio 2/2009)*amarat
Sinonime: amarat, ...., suparat, mahnit. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: amarat, trist, ...., mahnit. (by WSergio 2/2009)*suparat
Sinonime: amarat, trist, suparat, ..... (by WSergio 2/2009)*mahnit
Sinonime: ...., greu, dificil, abia. (by WSergio 2/2009)*anevoie
Sinonime: anevoie, ...., dificil, abia. (by WSergio 2/2009)*greu
Sinonime: anevoie, greu, ...., abia. (by WSergio 2/2009)*dificil
Sinonime: anevoie, greu, dificil, ..... (by WSergio 2/2009)*abia
Sinonime: ...., insufletit, viu (by WSergio 2/2009)*animat
Sinonime: animat, ...., viu (by WSergio 2/2009)*insufletit
Sinonime: animat, insufletit, .... (by WSergio 2/2009)*viu
Sinonime: ...., a agata, a atarna, a prinde (de ceva) (by WSergio 2/2009)*anina
Sinonime: anina, ...., a atarna, a prinde (de ceva) (by WSergio 2/2009)*a agata
Sinonime: anina, a agata, ...., a prinde (de ceva) (by WSergio 2/2009)*a atarna
Sinonime: anina, a agata, a atarna, .... (by WSergio 2/2009)*a prinde (de ceva)
Sinonime: ...., necunoscut, neinsemnat (by WSergio 2/2009)*anonim
Sinonime: anonim, ...., neinsemnat (by WSergio 2/2009)*necunoscut
Sinonime: anonim, necunoscut, .... (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: ...., a prevesti (by WSergio 2/2009)*anticipa
Sinonime: anticipa, .... (by WSergio 2/2009)*a prevesti
Sinonime: ...., a sterge, a radia, a suprima, a desfiinta (by WSergio 2/2009)*anula
Sinonime: anula, ...., a radia, a suprima, a desfiinta (by WSergio 2/2009)*a sterge
Sinonime: anula, a sterge, ...., a suprima, a desfiinta (by WSergio 2/2009)*a radia
Sinonime: anula, a sterge, a radia, ...., a desfiinta (by WSergio 2/2009)*a suprima
Sinonime: anula, a sterge, a radia, a suprima, .... (by WSergio 2/2009)*a desfiinta
Sinonime: ...., chinuitor, sufocant, greu, neplacut (by WSergio 2/2009)*apasator
Sinonime: apasator, ...., sufocant, greu, neplacut (by WSergio 2/2009)*chinuitor
Sinonime: apasator, chinuitor, ...., greu, neplacut (by WSergio 2/2009)*sufocant
Sinonime: apasator, chinuitor, sufocant, ...., neplacut (by WSergio 2/2009)*greu
Sinonime: apasator, chinuitor, sufocant, greu, .... (by WSergio 2/2009)*neplacut
Sinonime: ...., a cere (by WSergio 2/2009)*apela
Sinonime: apela, .... (by WSergio 2/2009)*a cere
Sinonime: ...., a se indoi, a se inclina, a se incovoia (by WSergio 2/2009)*apleca
Sinonime: apleca, ...., a se inclina, a se incovoia (by WSergio 2/2009)*a se indoi
Sinonime: apleca, a se indoi, ...., a se incovoia (by WSergio 2/2009)*a se inclina
Sinonime: apleca, a se indoi, a se inclina, .... (by WSergio 2/2009)*a se incovoia
Sinonime: ...., a certa, a face observatii, a critica (by WSergio 2/2009)*apostrofa
Sinonime: apostrofa, ...., a face observatii, a critica (by WSergio 2/2009)*a certa
Sinonime: apostrofa, a certa, ...., a critica (by WSergio 2/2009)*a face observatii
Sinonime: apostrofa, a certa, a face observatii, .... (by WSergio 2/2009)*a critica
Sinonime: ...., iute, inflacarat, aspru, darz, crunt (by WSergio 2/2009)*aprig
Sinonime: aprig, ...., inflacarat, aspru, darz, crunt (by WSergio 2/2009)*iute
Sinonime: aprig, iute, ...., aspru, darz, crunt (by WSergio 2/2009)*inflacarat
Sinonime: aprig, iute, inflacarat, ...., darz, crunt (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: aprig, iute, inflacarat, aspru, ...., crunt (by WSergio 2/2009)*darz
Sinonime: aprig, iute, inflacarat, aspru, darz, .... (by WSergio 2/2009)*crunt
Sinonime: ...., a lua foc, a arde, a atata, a izbucni (by WSergio 2/2009)*aprinde
Sinonime: aprinde, ...., a arde, a atata, a izbucni (by WSergio 2/2009)*a lua foc
Sinonime: aprinde, a lua foc, ...., a atata, a izbucni (by WSergio 2/2009)*a arde
Sinonime: aprinde, a lua foc, a arde, ...., a izbucni (by WSergio 2/2009)*a atata
Sinonime: aprinde, a lua foc, a arde, a atata, .... (by WSergio 2/2009)*a izbucni
Sinonime: ...., a curati (by WSergio 2/2009)*asana
Sinonime: asana, .... (by WSergio 2/2009)*a curati
Sinonime: ...., criminal, ucigas, talhar (by WSergio 2/2009)*asasin
Sinonime: asasin, ...., ucigas, talhar (by WSergio 2/2009)*criminal
Sinonime: asasin, criminal, ...., talhar (by WSergio 2/2009)*ucigas
Sinonime: asasin, criminal, ucigas, .... (by WSergio 2/2009)*talhar
Sinonime: ...., a auzi, a fi atent, a audia, a se supune, a se conforma (by WSergio 2/2009)*asculta
Sinonime: asculta, ...., a fi atent, a audia, a se supune, a se conforma (by WSergio 2/2009)*a auzi
Sinonime: asculta, a auzi, ...., a audia, a se supune, a se conforma (by WSergio 2/2009)*a fi atent
Sinonime: asculta, a auzi, a fi atent, ...., a se supune, a se conforma (by WSergio 2/2009)*a audia
Sinonime: asculta, a auzi, a fi atent, a audia, ...., a se conforma (by WSergio 2/2009)*a se supune
Sinonime: asculta, a auzi, a fi atent, a audia, a se supune, .... (by WSergio 2/2009)*a se conforma
Sinonime: ...., a tainui, a piti, a camufla, a masca (by WSergio 2/2009)*ascunde
Sinonime: ascunde, ...., a piti, a camufla, a masca (by WSergio 2/2009)*a tainui
Sinonime: ascunde, a tainui, ...., a camufla, a masca (by WSergio 2/2009)*a piti
Sinonime: ascunde, a tainui, a piti, ...., a masca (by WSergio 2/2009)*a camufla
Sinonime: ascunde, a tainui, a piti, a camufla, .... (by WSergio 2/2009)*a masca
Sinonime: ...., a garanta, a incredinta (by WSergio 2/2009)*asigura
Sinonime: asigura, ...., a incredinta (by WSergio 2/2009)*a garanta
Sinonime: asigura, a garanta, .... (by WSergio 2/2009)*a incredinta
Sinonime: ...., a starni, a a indemna (by WSergio 2/2009)*asmuti
Sinonime: asmuti, ...., a a indemna (by WSergio 2/2009)*a starni
Sinonime: asmuti, a starni, .... (by WSergio 2/2009)*a a indemna
Sinonime: ...., infatisare, fata. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: aspect, ...., fata. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: aspect, infatisare, ..... (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: ...., a nazui, a tinde, a rafni. (by WSergio 2/2009)*aspira
Sinonime: aspira, ...., a tinde, a rafni. (by WSergio 2/2009)*a nazui
Sinonime: aspira, a nazui, ...., a rafni. (by WSergio 2/2009)*a tinde
Sinonime: aspira, a nazui, a tinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a rafni
Sinonime: ...., severitate, strictete, duritate (by WSergio 2/2009)*asprime
Sinonime: asprime, ...., strictete, duritate (by WSergio 2/2009)*severitate
Sinonime: asprime, severitate, ...., duritate (by WSergio 2/2009)*strictete
Sinonime: asprime, severitate, strictete, .... (by WSergio 2/2009)*duritate
Sinonime: ...., a intinde, a acoperi, a imprastia (by WSergio 2/2009)*asterne
Sinonime: asterne, ...., a acoperi, a imprastia (by WSergio 2/2009)*a intinde
Sinonime: asterne, a intinde, ...., a imprastia (by WSergio 2/2009)*a acoperi
Sinonime: asterne, a intinde, a acoperi, .... (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: ...., a inchide, a bloca, a acoperi (by WSergio 2/2009)*astupa
Sinonime: astupa, ...., a bloca, a acoperi (by WSergio 2/2009)*a inchide
Sinonime: astupa, a inchide, ...., a acoperi (by WSergio 2/2009)*a bloca
Sinonime: astupa, a inchide, a bloca, .... (by WSergio 2/2009)*a acoperi
Sinonime: ...., a transpira, a nadusi (by WSergio 2/2009)*asuda
Sinonime: asuda, ...., a nadusi (by WSergio 2/2009)*a transpira
Sinonime: asuda, a transpira, .... (by WSergio 2/2009)*a nadusi
Sinonime: ...., a adauga, a alipi, a anexa (by WSergio 2/2009)*atasa
Sinonime: atasa, ...., a alipi, a anexa (by WSergio 2/2009)*a adauga
Sinonime: atasa, a adauga, ...., a anexa (by WSergio 2/2009)*a alipi
Sinonime: atasa, a adauga, a alipi, .... (by WSergio 2/2009)*a anexa
Sinonime: ...., a da, a acorda (by WSergio 2/2009)*atribui
Sinonime: atribui, ...., a acorda (by WSergio 2/2009)*a da
Sinonime: atribui, a da, .... (by WSergio 2/2009)*a acorda
Sinonime: ...., sobru, aspru, sever (by WSergio 2/2009)*auster
Sinonime: auster, ...., aspru, sever (by WSergio 2/2009)*sobru
Sinonime: auster, sobru, ...., sever (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: auster, sobru, aspru, .... (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: ...., adevarat, real, sigur, original (by WSergio 2/2009)*autentic
Sinonime: autentic, ...., real, sigur, original (by WSergio 2/2009)*adevarat
Sinonime: autentic, adevarat, ...., sigur, original (by WSergio 2/2009)*real
Sinonime: autentic, adevarat, real, ...., original (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: autentic, adevarat, real, sigur, .... (by WSergio 2/2009)*original
Sinonime: ...., a asculta, a retine, a se zvoni, a se afla (by WSergio 2/2009)*auzi
Sinonime: auzi, ...., a retine, a se zvoni, a se afla (by WSergio 2/2009)*a asculta
Sinonime: auzi, a asculta, ...., a se zvoni, a se afla (by WSergio 2/2009)*a retine
Sinonime: auzi, a asculta, a retine, ...., a se afla (by WSergio 2/2009)*a se zvoni
Sinonime: auzi, a asculta, a retine, a se zvoni, .... (by WSergio 2/2009)*a se afla
Sinonime: ...., a inainta, a progresa, a evolua, a a creste, a se mari (by WSergio 2/2009)*avansa
Sinonime: avansa, ...., a progresa, a evolua, a a creste, a se mari (by WSergio 2/2009)*a inainta
Sinonime: avansa, a inainta, ...., a evolua, a a creste, a se mari (by WSergio 2/2009)*a progresa
Sinonime: avansa, a inainta, a progresa, ...., a a creste, a se mari (by WSergio 2/2009)*a evolua
Sinonime: avansa, a inainta, a progresa, a evolua, ...., a se mari (by WSergio 2/2009)*a a creste
Sinonime: avansa, a inainta, a progresa, a evolua, a a creste, .... (by WSergio 2/2009)*a se mari
Sinonime: ...., folos, castig, profit, (by WSergio 2/2009)*avantaj
Sinonime: avantaj, ...., castig, profit, (by WSergio 2/2009)*folos
Sinonime: avantaj, folos, ...., profit, (by WSergio 2/2009)*castig
Sinonime: avantaj, folos, castig, ...., (by WSergio 2/2009)*profit
Sinonime: ...., zgarcit, calic (by WSergio 2/2009)*avar
Sinonime: avar, ...., calic (by WSergio 2/2009)*zgarcit
Sinonime: avar, zgarcit, .... (by WSergio 2/2009)*calic
Sinonime: ...., a poseda, a detine, a stapani (by WSergio 2/2009)*avea
Sinonime: avea, ...., a detine, a stapani (by WSergio 2/2009)*a poseda
Sinonime: avea, a poseda, ...., a stapani (by WSergio 2/2009)*a detine
Sinonime: avea, a poseda, a detine, .... (by WSergio 2/2009)*a stapani
Sinonime: ...., a risca, a se incumeta (by WSergio 2/2009)*aventuta
Sinonime: aventuta, ...., a se incumeta (by WSergio 2/2009)*a risca
Sinonime: aventuta, a risca, .... (by WSergio 2/2009)*a se incumeta
Sinonime: ...., bogatie, avutie, bunuri (by WSergio 2/2009)*avere
Sinonime: avere, ...., avutie, bunuri (by WSergio 2/2009)*bogatie
Sinonime: avere, bogatie, ...., bunuri (by WSergio 2/2009)*avutie
Sinonime: avere, bogatie, avutie, .... (by WSergio 2/2009)*bunuri
Sinonime: ...., repulsie, sila, dezgust, (by WSergio 2/2009)*aversiune
Sinonime: aversiune, ...., sila, dezgust, (by WSergio 2/2009)*repulsie
Sinonime: aversiune, repulsie, ...., dezgust, (by WSergio 2/2009)*sila
Sinonime: aversiune, repulsie, sila, ...., (by WSergio 2/2009)*dezgust
Sinonime: ...., a arunca, a indeparta, a da deoparte (by WSergio 2/2009)*azvarli
Sinonime: azvarli, ...., a indeparta, a da deoparte (by WSergio 2/2009)*a arunca
Sinonime: azvarli, a arunca, ...., a da deoparte (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: azvarli, a arunca, a indeparta, .... (by WSergio 2/2009)*a da deoparte
Sinonime: ...., noroc, sansa (by WSergio 2/2009)*bafta
Sinonime: bafta, ...., sansa (by WSergio 2/2009)*noroc
Sinonime: bafta, noroc, .... (by WSergio 2/2009)*sansa
Sinonime: ...., dans, petrecere (by WSergio 2/2009)*bal
Sinonime: bal, ...., petrecere (by WSergio 2/2009)*dans
Sinonime: bal, dans, .... (by WSergio 2/2009)*petrecere
Sinonime: ...., blond, balan (by WSergio 2/2009)*balai
Sinonime: balai, ...., balan (by WSergio 2/2009)*blond
Sinonime: balai, blond, .... (by WSergio 2/2009)*balan
Sinonime: ...., cerdac, foisor, fereastra (by WSergio 2/2009)*balcon
Sinonime: balcon, ...., foisor, fereastra (by WSergio 2/2009)*cerdac
Sinonime: balcon, cerdac, ...., fereastra (by WSergio 2/2009)*foisor
Sinonime: balcon, cerdac, foisor, .... (by WSergio 2/2009)*fereastra
Sinonime: ...., pestrit, amestecat (by WSergio 2/2009)*baltat
Sinonime: baltat, ...., amestecat (by WSergio 2/2009)*pestrit
Sinonime: baltat, pestrit, .... (by WSergio 2/2009)*amestecat
Sinonime: ...., neinsemnat, neinteresant (by WSergio 2/2009)*banal
Sinonime: banal, ...., neinteresant (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: banal, neinsemnat, .... (by WSergio 2/2009)*neinteresant
Sinonime: ...., presupunere, intuitie, presimtire (by WSergio 2/2009)*banuiala
Sinonime: banuiala, ...., intuitie, presimtire (by WSergio 2/2009)*presupunere
Sinonime: banuiala, presupunere, ...., presimtire (by WSergio 2/2009)*intuitie
Sinonime: banuiala, presupunere, intuitie, .... (by WSergio 2/2009)*presimtire
Sinonime: ...., a vorbi de rau, a calomnia, a ponegri, a defaima (by WSergio 2/2009)*barfi
Sinonime: barfi, ...., a calomnia, a ponegri, a defaima (by WSergio 2/2009)*a vorbi de rau
Sinonime: barfi, a vorbi de rau, ...., a ponegri, a defaima (by WSergio 2/2009)*a calomnia
Sinonime: barfi, a vorbi de rau, a calomnia, ...., a defaima (by WSergio 2/2009)*a ponegri
Sinonime: barfi, a vorbi de rau, a calomnia, a ponegri, .... (by WSergio 2/2009)*a defaima
Sinonime: ...., culcus, vizuina, locuinta,adapost (by WSergio 2/2009)*barlog
Sinonime: barlog, ...., vizuina, locuinta,adapost (by WSergio 2/2009)*culcus
Sinonime: barlog, culcus, ...., locuinta,adapost (by WSergio 2/2009)*vizuina
Sinonime: barlog, culcus, vizuina, ....,adapost (by WSergio 2/2009)*locuinta
Sinonime: barlog, culcus, vizuina, locuinta,.... (by WSergio 2/2009)*adapost
Sinonime: ...., ras, batjocura, gluma (by WSergio 2/2009)*bascalie
Sinonime: bascalie, ...., batjocura, gluma (by WSergio 2/2009)*ras
Sinonime: bascalie, ras, ...., gluma (by WSergio 2/2009)*batjocura
Sinonime: bascalie, ras, batjocura, .... (by WSergio 2/2009)*gluma
Sinonime: ...., poveste (by WSergio 2/2009)*basm
Sinonime: basm, .... (by WSergio 2/2009)*poveste
Sinonime: ...., a presa, a a indesa (by WSergio 2/2009)*batatori
Sinonime: batatori, ...., a a indesa (by WSergio 2/2009)*a presa
Sinonime: batatori, a presa, .... (by WSergio 2/2009)*a a indesa
Sinonime: ...., a da pumni, a maltrata, a brutaliza (by WSergio 2/2009)*bate
Sinonime: bate, ...., a maltrata, a brutaliza (by WSergio 2/2009)*a da pumni
Sinonime: bate, a da pumni, ...., a brutaliza (by WSergio 2/2009)*a maltrata
Sinonime: bate, a da pumni, a maltrata, .... (by WSergio 2/2009)*a brutaliza
Sinonime: ...., a insulta, a umili, a injosi (by WSergio 2/2009)*batjocori
Sinonime: batjocori, ...., a umili, a injosi (by WSergio 2/2009)*a insulta
Sinonime: batjocori, a insulta, ...., a injosi (by WSergio 2/2009)*a umili
Sinonime: batjocori, a insulta, a umili, .... (by WSergio 2/2009)*a injosi
Sinonime: ...., drept, teapan, tare (by WSergio 2/2009)*batos
Sinonime: batos, ...., teapan, tare (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: batos, drept, ...., tare (by WSergio 2/2009)*teapan
Sinonime: batos, drept, teapan, .... (by WSergio 2/2009)*tare
Sinonime: ...., temelie, fundament (by WSergio 2/2009)*baza
Sinonime: baza, ...., fundament (by WSergio 2/2009)*temelie
Sinonime: baza, temelie, .... (by WSergio 2/2009)*fundament
Sinonime: ...., targ, piata (by WSergio 2/2009)*bazar
Sinonime: bazar, ...., piata (by WSergio 2/2009)*targ
Sinonime: bazar, targ, .... (by WSergio 2/2009)*piata
Sinonime: ...., necaz, suparare, neplacere (by WSergio 2/2009)*belea
Sinonime: belea, ...., suparare, neplacere (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: belea, necaz, ...., neplacere (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: belea, necaz, suparare, .... (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: ...., a chefui, a petrece (by WSergio 2/2009)*benchetui
Sinonime: benchetui, ...., a petrece (by WSergio 2/2009)*a chefui
Sinonime: benchetui, a chefui, .... (by WSergio 2/2009)*a petrece
Sinonime: ...., a avea un folos, a profita, a castiga (by WSergio 2/2009)*beneficia
Sinonime: beneficia, ...., a profita, a castiga (by WSergio 2/2009)*a avea un folos
Sinonime: beneficia, a avea un folos, ...., a castiga (by WSergio 2/2009)*a profita
Sinonime: beneficia, a avea un folos, a profita, .... (by WSergio 2/2009)*a castiga
Sinonime: ...., facultativ, nesilit (by WSergio 2/2009)*benevol
Sinonime: benevol, ...., nesilit (by WSergio 2/2009)*facultativ
Sinonime: benevol, facultativ, .... (by WSergio 2/2009)*nesilit
Sinonime: ...., infirmitate, vatamare (by WSergio 2/2009)*betesug
Sinonime: betesug, ...., vatamare (by WSergio 2/2009)*infirmitate
Sinonime: betesug, infirmitate, .... (by WSergio 2/2009)*vatamare
Sinonime: ...., zapacit, aiurit (by WSergio 2/2009)*bezmetic
Sinonime: bezmetic, ...., aiurit (by WSergio 2/2009)*zapacit
Sinonime: bezmetic, zapacit, .... (by WSergio 2/2009)*aiurit
Sinonime: ...., intuneric (by WSergio 2/2009)*bezna
Sinonime: bezna, .... (by WSergio 2/2009)*intuneric
Sinonime: ...., biata, sarman, nenorocit (by WSergio 2/2009)*biet
Sinonime: biet, ...., sarman, nenorocit (by WSergio 2/2009)*biata
Sinonime: biet, biata, ...., nenorocit (by WSergio 2/2009)*sarman
Sinonime: biet, biata, sarman, .... (by WSergio 2/2009)*nenorocit
Sinonime: ...., cuviincios, educat (by WSergio 2/2009)*binecrescut
Sinonime: binecrescut, ...., educat (by WSergio 2/2009)*cuviincios
Sinonime: binecrescut, cuviincios, .... (by WSergio 2/2009)*educat
Sinonime: ...., formalism (by WSergio 2/2009)*birocratie
Sinonime: birocratie, .... (by WSergio 2/2009)*formalism
Sinonime: ...., bufet, bodega, restaurant (by WSergio 2/2009)*birt
Sinonime: birt, ...., bodega, restaurant (by WSergio 2/2009)*bufet
Sinonime: birt, bufet, ...., restaurant (by WSergio 2/2009)*bodega
Sinonime: birt, bufet, bodega, .... (by WSergio 2/2009)*restaurant
Sinonime: ...., a invinge, a izbuti (by WSergio 2/2009)*birui
Sinonime: birui, ...., a izbuti (by WSergio 2/2009)*a invinge
Sinonime: birui, a invinge, .... (by WSergio 2/2009)*a izbuti
Sinonime: ...., malac, martahala (by WSergio 2/2009)*bivol
Sinonime: bivol, ...., martahala (by WSergio 2/2009)*malac
Sinonime: bivol, malac, .... (by WSergio 2/2009)*martahala
Sinonime: ...., ciudat, excentric, fantezist (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: bizar, ...., excentric, fantezist (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: bizar, ciudat, ...., fantezist (by WSergio 2/2009)*excentric
Sinonime: bizar, ciudat, excentric, .... (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: ...., a se increde, a se baza (by WSergio 2/2009)*bizui
Sinonime: bizui, ...., a se baza (by WSergio 2/2009)*a se increde
Sinonime: bizui, a se increde, .... (by WSergio 2/2009)*a se baza
Sinonime: ...., bun, domol, pasnic, blajin (by WSergio 2/2009)*bland
Sinonime: bland, ...., domol, pasnic, blajin (by WSergio 2/2009)*bun
Sinonime: bland, bun, ...., pasnic, blajin (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: bland, bun, domol, ...., blajin (by WSergio 2/2009)*pasnic
Sinonime: bland, bun, domol, pasnic, .... (by WSergio 2/2009)*blajin
Sinonime: ...., defaimare, injurie, calomnie (by WSergio 2/2009)*blasfemie
Sinonime: blasfemie, ...., injurie, calomnie (by WSergio 2/2009)*defaimare
Sinonime: blasfemie, defaimare, ...., calomnie (by WSergio 2/2009)*injurie
Sinonime: blasfemie, defaimare, injurie, .... (by WSergio 2/2009)*calomnie
Sinonime: ...., indiferent, plictisit, dezgustat, sceptic (by WSergio 2/2009)*blazat
Sinonime: blazat, ...., plictisit, dezgustat, sceptic (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: blazat, indiferent, ...., dezgustat, sceptic (by WSergio 2/2009)*plictisit
Sinonime: blazat, indiferent, plictisit, ...., sceptic (by WSergio 2/2009)*dezgustat
Sinonime: blazat, indiferent, plictisit, dezgustat, .... (by WSergio 2/2009)*sceptic
Sinonime: ...., a afurisi, a a ocari, a huli (by WSergio 2/2009)*blestema
Sinonime: blestema, ...., a a ocari, a huli (by WSergio 2/2009)*a afurisi
Sinonime: blestema, a afurisi, ...., a huli (by WSergio 2/2009)*a a ocari
Sinonime: blestema, a afurisi, a a ocari, .... (by WSergio 2/2009)*a huli
Sinonime: ...., a izola, a inchide, a astupa (by WSergio 2/2009)*bloca
Sinonime: bloca, ...., a inchide, a astupa (by WSergio 2/2009)*a izola
Sinonime: bloca, a izola, ...., a astupa (by WSergio 2/2009)*a inchide
Sinonime: bloca, a izola, a inchide, .... (by WSergio 2/2009)*a astupa
Sinonime: ...., balan, balai, spelb (by WSergio 2/2009)*blond
Sinonime: blond, ...., balai, spelb (by WSergio 2/2009)*balan
Sinonime: blond, balan, ...., spelb (by WSergio 2/2009)*balai
Sinonime: blond, balan, balai, .... (by WSergio 2/2009)*spelb
Sinonime: ...., nascocire, minciuna (by WSergio 2/2009)*bluf
Sinonime: bluf, ...., minciuna (by WSergio 2/2009)*nascocire
Sinonime: bluf, nascocire, .... (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: ...., suferinta, maladie (by WSergio 2/2009)*boala
Sinonime: boala, ...., maladie (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: boala, suferinta, .... (by WSergio 2/2009)*maladie
Sinonime: ...., adiere, vantisor (by WSergio 2/2009)*boare
Sinonime: boare, ...., vantisor (by WSergio 2/2009)*adiere
Sinonime: boare, adiere, .... (by WSergio 2/2009)*vantisor
Sinonime: ...., a infasura (by WSergio 2/2009)*bobina
Sinonime: bobina, .... (by WSergio 2/2009)*a infasura
Sinonime: ...., mugur, pui (by WSergio 2/2009)*boboc
Sinonime: boboc, ...., pui (by WSergio 2/2009)*mugur
Sinonime: boboc, mugur, .... (by WSergio 2/2009)*pui
Sinonime: ...., plans, jeluire. (by WSergio 2/2009)*bocet
Sinonime: bocet, ...., jeluire. (by WSergio 2/2009)*plans
Sinonime: bocet, plans, ..... (by WSergio 2/2009)*jeluire
Sinonime: ...., bufet, birt. (by WSergio 2/2009)*bodega
Sinonime: bodega, ...., birt. (by WSergio 2/2009)*bufet
Sinonime: bodega, bufet, ..... (by WSergio 2/2009)*birt
Sinonime: ...., avut, instarit (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: bogat, ...., instarit (by WSergio 2/2009)*avut
Sinonime: bogat, avut, .... (by WSergio 2/2009)*instarit
Sinonime: ...., a refuza, a se opune, a nu primi (by WSergio 2/2009)*boicota
Sinonime: boicota, ...., a se opune, a nu primi (by WSergio 2/2009)*a refuza
Sinonime: boicota, a refuza, ...., a nu primi (by WSergio 2/2009)*a se opune
Sinonime: boicota, a refuza, a se opune, .... (by WSergio 2/2009)*a nu primi
Sinonime: ...., coliba, cocioaba (by WSergio 2/2009)*bojdeuca
Sinonime: bojdeuca, ...., cocioaba (by WSergio 2/2009)*coliba
Sinonime: bojdeuca, coliba, .... (by WSergio 2/2009)*cocioaba
Sinonime: ...., ac, tepusa, teapa (by WSergio 2/2009)*bold
Sinonime: bold, ...., tepusa, teapa (by WSergio 2/2009)*ac
Sinonime: bold, ac, ...., teapa (by WSergio 2/2009)*tepusa
Sinonime: bold, ac, tepusa, .... (by WSergio 2/2009)*teapa
Sinonime: ...., cer, cupola, arc, arcada (by WSergio 2/2009)*bolta
Sinonime: bolta, ...., cupola, arc, arcada (by WSergio 2/2009)*cer
Sinonime: bolta, cer, ...., arc, arcada (by WSergio 2/2009)*cupola
Sinonime: bolta, cer, cupola, ...., ....ada (by WSergio 2/2009)*arc
Sinonime: bolta, cer, cupola, arc, .... (by WSergio 2/2009)*arcada
Sinonime: ...., a mormai, a boscorodi, a murmura (by WSergio 2/2009)*bombani
Sinonime: bombani, ...., a boscorodi, a murmura (by WSergio 2/2009)*a mormai
Sinonime: bombani, a mormai, ...., a murmura (by WSergio 2/2009)*a boscorodi
Sinonime: bombani, a mormai, a boscorodi, .... (by WSergio 2/2009)*a murmura
Sinonime: ...., indesat (by WSergio 2/2009)*bondoc
Sinonime: bondoc, .... (by WSergio 2/2009)*indesat
Sinonime: ...., scufie, tichie, caciulita (by WSergio 2/2009)*boneta
Sinonime: boneta, ...., tichie, caciulita (by WSergio 2/2009)*scufie
Sinonime: boneta, scufie, ...., caciulita (by WSergio 2/2009)*tichie
Sinonime: boneta, scufie, tichie, .... (by WSergio 2/2009)*caciulita
Sinonime: ...., ciunt, turtit, retezat (by WSergio 2/2009)*bont
Sinonime: bont, ...., turtit, retezat (by WSergio 2/2009)*ciunt
Sinonime: bont, ciunt, ...., retezat (by WSergio 2/2009)*turtit
Sinonime: bont, ciunt, turtit, .... (by WSergio 2/2009)*retezat
Sinonime: ...., matase (by WSergio 2/2009)*borangic
Sinonime: borangic, .... (by WSergio 2/2009)*matase
Sinonime: ...., nordic (by WSergio 2/2009)*boreal
Sinonime: boreal, .... (by WSergio 2/2009)*nordic
Sinonime: ...., hot, pungas, sarlatan. (by WSergio 2/2009)*borfas
Sinonime: borfas, ...., pungas, sarlatan. (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: borfas, hot, ...., sarlatan. (by WSergio 2/2009)*pungas
Sinonime: borfas, hot, pungas, ..... (by WSergio 2/2009)*sarlatan
Sinonime: ...., pozna, sotie, nazbatie (by WSergio 2/2009)*boroboata
Sinonime: boroboata, ...., sotie, nazbatie (by WSergio 2/2009)*pozna
Sinonime: boroboata, pozna, ...., nazbatie (by WSergio 2/2009)*sotie
Sinonime: boroboata, pozna, sotie, .... (by WSergio 2/2009)*nazbatie
Sinonime: ...., dovleac (by WSergio 2/2009)*bostan
Sinonime: bostan, .... (by WSergio 2/2009)*dovleac
Sinonime: ...., sifonat, mototolit (by WSergio 2/2009)*botit
Sinonime: botit, ...., mototolit (by WSergio 2/2009)*sifonat
Sinonime: botit, sifonat, .... (by WSergio 2/2009)*mototolit
Sinonime: ...., targa (by WSergio 2/2009)*brancarda
Sinonime: brancarda, .... (by WSergio 2/2009)*targa
Sinonime: ...., cingatoare, curea (by WSergio 2/2009)*brau
Sinonime: brau, ...., curea (by WSergio 2/2009)*cingatoare
Sinonime: brau, cingatoare, .... (by WSergio 2/2009)*curea
Sinonime: ...., viteaz, inimos, voinic (by WSergio 2/2009)*brav
Sinonime: brav, ...., inimos, voinic (by WSergio 2/2009)*viteaz
Sinonime: brav, viteaz, ...., voinic (by WSergio 2/2009)*inimos
Sinonime: brav, viteaz, inimos, .... (by WSergio 2/2009)*voinic
Sinonime: ...., grozav, iscusit, destept (by WSergio 2/2009)*breaz
Sinonime: breaz, ...., iscusit, destept (by WSergio 2/2009)*grozav
Sinonime: breaz, grozav, ...., destept (by WSergio 2/2009)*iscusit
Sinonime: breaz, grozav, iscusit, .... (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: ...., spartura, gaura, fisura (by WSergio 2/2009)*bresa
Sinonime: bresa, ...., gaura, fisura (by WSergio 2/2009)*spartura
Sinonime: bresa, spartura, ...., fisura (by WSergio 2/2009)*gaura
Sinonime: bresa, spartura, gaura, .... (by WSergio 2/2009)*fisura
Sinonime: ...., prescurtare, rezumat, sinteza (by WSergio 2/2009)*breviar
Sinonime: breviar, ...., rezumat, sinteza (by WSergio 2/2009)*prescurtare
Sinonime: breviar, prescurtare, ...., sinteza (by WSergio 2/2009)*rezumat
Sinonime: breviar, prescurtare, rezumat, .... (by WSergio 2/2009)*sinteza
Sinonime: ...., a hoinari, a rataci, a vagabonda. (by WSergio 2/2009)*bribegi
Sinonime: bribegi, ...., a rataci, a vagabonda. (by WSergio 2/2009)*a hoinari
Sinonime: bribegi, a hoinari, ...., a vagabonda. (by WSergio 2/2009)*a rataci
Sinonime: bribegi, a hoinari, a rataci, ..... (by WSergio 2/2009)*a vagabonda
Sinonime: ...., a nimeri, a gasi (by WSergio 2/2009)*brodi
Sinonime: brodi, ...., a gasi (by WSergio 2/2009)*a nimeri
Sinonime: brodi, a nimeri, .... (by WSergio 2/2009)*a gasi
Sinonime: ...., chiciura, promoroaca (by WSergio 2/2009)*bruma
Sinonime: bruma, ...., promoroaca (by WSergio 2/2009)*chiciura
Sinonime: bruma, chiciura, .... (by WSergio 2/2009)*promoroaca
Sinonime: ...., cafeniu-inchis, negricios, oaches (by WSergio 2/2009)*brun
Sinonime: brun, ...., negricios, oaches (by WSergio 2/2009)*cafeniu-inchis
Sinonime: brun, cafeniu-inchis, ...., oaches (by WSergio 2/2009)*negricios
Sinonime: brun, cafeniu-inchis, negricios, .... (by WSergio 2/2009)*oaches
Sinonime: ...., deodata, pe neasteptate, fara veste (by WSergio 2/2009)*brusc
Sinonime: brusc, ...., pe neasteptate, fara veste (by WSergio 2/2009)*deodata
Sinonime: brusc, deodata, ...., fara veste (by WSergio 2/2009)*pe neasteptate
Sinonime: brusc, deodata, pe neasteptate, .... (by WSergio 2/2009)*fara veste
Sinonime: ...., duritate, nepolitete, grosolanie (by WSergio 2/2009)*brutalitate
Sinonime: brutalitate, ...., nepolitete, grosolanie (by WSergio 2/2009)*duritate
Sinonime: brutalitate, duritate, ...., grosolanie (by WSergio 2/2009)*nepolitete
Sinonime: brutalitate, duritate, nepolitete, .... (by WSergio 2/2009)*grosolanie
Sinonime: ...., grasut, durduliu, (by WSergio 2/2009)*bucalat
Sinonime: bucalat, ...., durduliu, (by WSergio 2/2009)*grasut
Sinonime: bucalat, grasut, ...., (by WSergio 2/2009)*durduliu
Sinonime: ...., hrana, alimente, mancare (by WSergio 2/2009)*bucate
Sinonime: bucate, ...., alimente, mancare (by WSergio 2/2009)*hrana
Sinonime: bucate, hrana, ...., mancare (by WSergio 2/2009)*alimente
Sinonime: bucate, hrana, alimente, .... (by WSergio 2/2009)*mancare
Sinonime: ...., manunchi, aroma, parfum (by WSergio 2/2009)*buchet
Sinonime: buchet, ...., aroma, parfum (by WSergio 2/2009)*manunchi
Sinonime: buchet, manunchi, ...., parfum (by WSergio 2/2009)*aroma
Sinonime: buchet, manunchi, aroma, .... (by WSergio 2/2009)*parfum
Sinonime: ...., cret, inelat (by WSergio 2/2009)*buclat
Sinonime: buclat, ...., inelat (by WSergio 2/2009)*cret
Sinonime: buclat, cret, .... (by WSergio 2/2009)*inelat
Sinonime: ...., belea, necaz, incurcatura (by WSergio 2/2009)*bucluc
Sinonime: bucluc, ...., necaz, incurcatura (by WSergio 2/2009)*belea
Sinonime: bucluc, belea, ...., incurcatura (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: bucluc, belea, necaz, .... (by WSergio 2/2009)*incurcatura
Sinonime: ...., veselie (by WSergio 2/2009)*bucurie
Sinonime: bucurie, .... (by WSergio 2/2009)*veselie
Sinonime: ...., vesel, multumit (by WSergio 2/2009)*bucuros
Sinonime: bucuros, ...., multumit (by WSergio 2/2009)*vesel
Sinonime: bucuros, vesel, .... (by WSergio 2/2009)*multumit
Sinonime: ...., mascarici, paiata (by WSergio 2/2009)*bufon
Sinonime: bufon, ...., paiata (by WSergio 2/2009)*mascarici
Sinonime: bufon, mascarici, .... (by WSergio 2/2009)*paiata
Sinonime: ...., zapacit, aiurit (by WSergio 2/2009)*buimac
Sinonime: buimac, ...., aiurit (by WSergio 2/2009)*zapacit
Sinonime: buimac, zapacit, .... (by WSergio 2/2009)*aiurit
Sinonime: ...., gramada, inghesuiala (by WSergio 2/2009)*buluc
Sinonime: buluc, ...., inghesuiala (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: buluc, gramada, .... (by WSergio 2/2009)*inghesuiala
Sinonime: ...., prosperitate, bogatie, opulenta (by WSergio 2/2009)*bunastare
Sinonime: bunastare, ...., bogatie, opulenta (by WSergio 2/2009)*prosperitate
Sinonime: bunastare, prosperitate, ...., opulenta (by WSergio 2/2009)*bogatie
Sinonime: bunastare, prosperitate, bogatie, .... (by WSergio 2/2009)*opulenta
Sinonime: ...., amabilitate, ingaduinta (by WSergio 2/2009)*bunavointa
Sinonime: bunavointa, ...., ingaduinta (by WSergio 2/2009)*amabilitate
Sinonime: bunavointa, amabilitate, .... (by WSergio 2/2009)*ingaduinta
Sinonime: ...., a cerne, a burnita, a ploua cu stropi mici (by WSergio 2/2009)*bura
Sinonime: bura, ...., a burnita, a ploua cu stropi mici (by WSergio 2/2009)*a cerne
Sinonime: bura, a cerne, ...., a ploua cu stropi mici (by WSergio 2/2009)*a burnita
Sinonime: bura, a cerne, a burnita, .... (by WSergio 2/2009)*a ploua cu stropi mici
Sinonime: ...., celibatar, holtei (by WSergio 2/2009)*burlac
Sinonime: burlac, ...., holtei (by WSergio 2/2009)*celibatar
Sinonime: burlac, celibatar, .... (by WSergio 2/2009)*holtei
Sinonime: ...., a se mania, a se enerva (by WSergio 2/2009)*burzului
Sinonime: burzului, ...., a se enerva (by WSergio 2/2009)*a se mania
Sinonime: burzului, a se mania, .... (by WSergio 2/2009)*a se enerva
Sinonime: ...., a fura, a sustrage, a sterpeli (by WSergio 2/2009)*buzunari
Sinonime: buzunari, ...., a sustrage, a sterpeli (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: buzunari, a fura, ...., a sterpeli (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: buzunari, a fura, a sustrage, .... (by WSergio 2/2009)*a sterpeli
Sinonime: ...., odaie, incapere, birou, guvern, consiliu de ministri (by WSergio 2/2009)*cabinet
Sinonime: cabinet, ...., incapere, birou, guvern, consiliu de ministri (by WSergio 2/2009)*odaie
Sinonime: cabinet, odaie, ...., birou, guvern, consiliu de ministri (by WSergio 2/2009)*incapere
Sinonime: cabinet, odaie, incapere, ...., guvern, consiliu de ministri (by WSergio 2/2009)*birou
Sinonime: cabinet, odaie, incapere, birou, ...., consiliu de ministri (by WSergio 2/2009)*guvern
Sinonime: cabinet, odaie, incapere, birou, guvern, .... (by WSergio 2/2009)*consiliu de ministri
Sinonime: ...., fir rasucit, funie, odgon. (by WSergio 2/2009)*cablu
Sinonime: cablu, ...., funie, odgon. (by WSergio 2/2009)*fir rasucit
Sinonime: cablu, fir rasucit, ...., odgon. (by WSergio 2/2009)*funie
Sinonime: cablu, fir rasucit, funie, ..... (by WSergio 2/2009)*odgon
Sinonime: ...., inselatorie, pacaleala. (by WSergio 2/2009)*cacialma
Sinonime: cacialma, ...., pacaleala. (by WSergio 2/2009)*inselatorie
Sinonime: cacialma, inselatorie, ..... (by WSergio 2/2009)*pacaleala
Sinonime: ...., baie,vana, vas, butoi. (by WSergio 2/2009)*cada
Sinonime: cada, ....,vana, vas, butoi. (by WSergio 2/2009)*baie
Sinonime: cada, baie,...., vas, butoi. (by WSergio 2/2009)*vana
Sinonime: cada, baie,vana, ...., butoi. (by WSergio 2/2009)*vas
Sinonime: cada, baie,vana, vas, ..... (by WSergio 2/2009)*butoi
Sinonime: ...., a pica, a (se) pravali. (by WSergio 2/2009)*cadea
Sinonime: cadea, ...., a (se) pravali. (by WSergio 2/2009)*a pica
Sinonime: cadea, a pica, ..... (by WSergio 2/2009)*a (se) pravali
Sinonime: ...., ritmat. (by WSergio 2/2009)*cadentat
Sinonime: cadentat, ..... (by WSergio 2/2009)*ritmat
Sinonime: ...., a regreta, a-i parea rau. (by WSergio 2/2009)*cai
Sinonime: cai, ...., a-i parea rau. (by WSergio 2/2009)*a regreta
Sinonime: cai, a regreta, ..... (by WSergio 2/2009)*a-i parea rau
Sinonime: ...., sinistrat. (by WSergio 2/2009)*calamitat
Sinonime: calamitat, ..... (by WSergio 2/2009)*sinistrat
Sinonime: ...., nenorocire, dezastru, catastrofa. (by WSergio 2/2009)*calamitate
Sinonime: calamitate, ...., dezastru, catastrofa. (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: calamitate, nenorocire, ...., catastrofa. (by WSergio 2/2009)*dezastru
Sinonime: calamitate, nenorocire, dezastru, ..... (by WSergio 2/2009)*catastrofa
Sinonime: ...., a cutreiera, a colinda, a strabate. (by WSergio 2/2009)*calatori
Sinonime: calatori, ...., a colinda, a strabate. (by WSergio 2/2009)*a cutreiera
Sinonime: calatori, a cutreiera, ...., a strabate. (by WSergio 2/2009)*a colinda
Sinonime: calatori, a cutreiera, a colinda, ..... (by WSergio 2/2009)*a strabate
Sinonime: ...., a socoti, a masura, a planui, a aranja, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*calcula
Sinonime: calcula, ...., a masura, a planui, a aranja, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a socoti
Sinonime: calcula, a socoti, ...., a planui, a aranja, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a masura
Sinonime: calcula, a socoti, a masura, ...., a aranja, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a planui
Sinonime: calcula, a socoti, a masura, a planui, ...., a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a aranja
Sinonime: calcula, a socoti, a masura, a planui, a aranja, ..... (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: ...., pavaj, asfalt. (by WSergio 2/2009)*caldaram
Sinonime: caldaram, ...., asfalt. (by WSergio 2/2009)*pavaj
Sinonime: caldaram, pavaj, ..... (by WSergio 2/2009)*asfalt
Sinonime: ...., amestec, combinatie, amalgam. (by WSergio 2/2009)*caleidoscop
Sinonime: caleidoscop, ...., combinatie, amalgam. (by WSergio 2/2009)*amestec
Sinonime: caleidoscop, amestec, ...., amalgam. (by WSergio 2/2009)*combinatie
Sinonime: caleidoscop, amestec, combinatie, ..... (by WSergio 2/2009)*amalgam
Sinonime: ...., a se intari, a se fortifica, a se oteli. (by WSergio 2/2009)*cali
Sinonime: cali, ...., a se fortifica, a se oteli. (by WSergio 2/2009)*a se intari
Sinonime: cali, a se intari, ...., a se oteli. (by WSergio 2/2009)*a se fortifica
Sinonime: cali, a se intari, a se fortifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a se oteli
Sinonime: ...., zgarcit, avar, meschin, sarac, nevoias, sarman. (by WSergio 2/2009)*calic
Sinonime: calic, ...., avar, meschin, sarac, nevoias, sarman. (by WSergio 2/2009)*zgarcit
Sinonime: calic, zgarcit, ...., meschin, sarac, nevoias, sarman. (by WSergio 2/2009)*avar
Sinonime: calic, zgarcit, avar, ...., sarac, nevoias, sarman. (by WSergio 2/2009)*meschin
Sinonime: calic, zgarcit, avar, meschin, ...., nevoias, sarman. (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: calic, zgarcit, avar, meschin, sarac, ...., sarman. (by WSergio 2/2009)*nevoias
Sinonime: calic, zgarcit, avar, meschin, sarac, nevoias, ..... (by WSergio 2/2009)*sarman
Sinonime: ...., apreciere, nota, eticheta. (by WSergio 2/2009)*calificativ
Sinonime: calificativ, ...., nota, eticheta. (by WSergio 2/2009)*apreciere
Sinonime: calificativ, apreciere, ...., eticheta. (by WSergio 2/2009)*nota
Sinonime: calificativ, apreciere, nota, ..... (by WSergio 2/2009)*eticheta
Sinonime: ...., insusire, valoare specifica, trasatura, pozitie, situatie, titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*calitate
Sinonime: calitate, ...., valoare specifica, trasatura, pozitie, situatie, titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*insusire
Sinonime: calitate, insusire, ...., trasatura, pozitie, situatie, titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*valoare specifica
Sinonime: calitate, insusire, valoare specifica, ...., pozitie, situatie, titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*trasatura
Sinonime: calitate, insusire, valoare specifica, trasatura, ...., situatie, titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*pozitie
Sinonime: calitate, insusire, valoare specifica, trasatura, pozitie, ...., titlu, rang. (by WSergio 2/2009)*situatie
Sinonime: calitate, insusire, valoare specifica, trasatura, pozitie, situatie, ...., rang. (by WSergio 2/2009)*titlu
Sinonime: calitate, insusire, valoare specifica, trasatura, pozitie, situatie, titlu, ..... (by WSergio 2/2009)*rang
Sinonime: ...., liniste, tihna, repaos. (by WSergio 2/2009)*calm
Sinonime: calm, ...., tihna, repaos. (by WSergio 2/2009)*liniste
Sinonime: calm, liniste, ...., repaos. (by WSergio 2/2009)*tihna
Sinonime: calm, liniste, tihna, ..... (by WSergio 2/2009)*repaos
Sinonime: ...., a defaima, a denigra, a ponegri, a barfi. (by WSergio 2/2009)*calomnia
Sinonime: calomnia, ...., a denigra, a ponegri, a barfi. (by WSergio 2/2009)*a defaima
Sinonime: calomnia, a defaima, ...., a ponegri, a barfi. (by WSergio 2/2009)*a denigra
Sinonime: calomnia, a defaima, a denigra, ...., a barfi. (by WSergio 2/2009)*a ponegri
Sinonime: calomnia, a defaima, a denigra, a ponegri, ..... (by WSergio 2/2009)*a barfi
Sinonime: ...., chin, suferinta, durere. (by WSergio 2/2009)*calvar
Sinonime: calvar, ...., suferinta, durere. (by WSergio 2/2009)*chin
Sinonime: calvar, chin, ...., durere. (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: calvar, chin, suferinta, ..... (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: ...., prieten, tovaras, coleg. (by WSergio 2/2009)*camarad
Sinonime: camarad, ...., tovaras, coleg. (by WSergio 2/2009)*prieten
Sinonime: camarad, prieten, ...., coleg. (by WSergio 2/2009)*tovaras
Sinonime: camarad, prieten, tovaras, ..... (by WSergio 2/2009)*coleg
Sinonime: ...., dobanda, gastig, profit. (by WSergio 2/2009)*camata
Sinonime: camata, ...., gastig, profit. (by WSergio 2/2009)*dobanda
Sinonime: camata, dobanda, ...., profit. (by WSergio 2/2009)*gastig
Sinonime: camata, dobanda, gastig, ..... (by WSergio 2/2009)*profit
Sinonime: ...., ses, ....ie, platou. (by WSergio 2/2009)*camp
Sinonime: camp, ...., campie, platou. (by WSergio 2/2009)*ses
Sinonime: camp, ses, ...., platou. (by WSergio 2/2009)*campie
Sinonime: camp, ses, campie, ..... (by WSergio 2/2009)*platou
Sinonime: ...., arzator, torid, dogoritor. (by WSergio 2/2009)*canicular
Sinonime: canicular, ...., torid, dogoritor. (by WSergio 2/2009)*arzator
Sinonime: canicular, arzator, ...., dogoritor. (by WSergio 2/2009)*torid
Sinonime: canicular, arzator, torid, ..... (by WSergio 2/2009)*dogoritor
Sinonime: ...., a(se) instala, a(se) caza, a gazdui. (by WSergio 2/2009)*cantona
Sinonime: cantona, ...., a(se) caza, a gazdui. (by WSergio 2/2009)*a(se) instala
Sinonime: cantona, a(se) instala, ...., a gazdui. (by WSergio 2/2009)*a(se) caza
Sinonime: cantona, a(se) instala, a(se) caza, ..... (by WSergio 2/2009)*a gazdui
Sinonime: ...., bogat, instarit. (by WSergio 2/2009)*capatuit
Sinonime: capatuit, ...., instarit. (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: capatuit, bogat, ..... (by WSergio 2/2009)*instarit
Sinonime: ...., cursa, lat. (by WSergio 2/2009)*capcana
Sinonime: capcana, ...., lat. (by WSergio 2/2009)*cursa
Sinonime: capcana, cursa, ..... (by WSergio 2/2009)*lat
Sinonime: ...., a strange, a aduna. (by WSergio 2/2009)*capitaliza
Sinonime: capitaliza, ...., a aduna. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: capitaliza, a strange, ..... (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: ...., a (se) preda, a (se) supune, a ceda. (by WSergio 2/2009)*capitula
Sinonime: capitula, ...., a (se) supune, a ceda. (by WSergio 2/2009)*a (se) preda
Sinonime: capitula, a (se) preda, ...., a ceda. (by WSergio 2/2009)*a (se) supune
Sinonime: capitula, a (se) preda, a (se) supune, ..... (by WSergio 2/2009)*a ceda
Sinonime: ...., incapatanat, orgolios, ambitios. (by WSergio 2/2009)*capos
Sinonime: capos, ...., orgolios, ambitios. (by WSergio 2/2009)*incapatanat
Sinonime: capos, incapatanat, ...., ambitios. (by WSergio 2/2009)*orgolios
Sinonime: capos, incapatanat, orgolios, ..... (by WSergio 2/2009)*ambitios
Sinonime: ...., mofturos, nazuros, pretentios. (by WSergio 2/2009)*capricios
Sinonime: capricios, ...., nazuros, pretentios. (by WSergio 2/2009)*mofturos
Sinonime: capricios, mofturos, ...., pretentios. (by WSergio 2/2009)*nazuros
Sinonime: capricios, mofturos, nazuros, ..... (by WSergio 2/2009)*pretentios
Sinonime: ...., a prinde, a fixa. (by WSergio 2/2009)*capsa
Sinonime: capsa, ...., a fixa. (by WSergio 2/2009)*a prinde
Sinonime: capsa, a prinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: ...., a cuceri, a atrage, a captiva, a a fermeca, a ademeni. (by WSergio 2/2009)*capta
Sinonime: capta, ...., a atrage, a captiva, a a fermeca, a ademeni. (by WSergio 2/2009)*a cuceri
Sinonime: capta, a cuceri, ...., a captiva, a a fermeca, a ademeni. (by WSergio 2/2009)*a atrage
Sinonime: capta, a cuceri, a atrage, ...., a a fermeca, a ademeni. (by WSergio 2/2009)*a captiva
Sinonime: capta, a cuceri, a atrage, a captiva, ...., a ademeni. (by WSergio 2/2009)*a a fermeca
Sinonime: capta, a cuceri, a atrage, a captiva, a a fermeca, ..... (by WSergio 2/2009)*a ademeni
Sinonime: ...., prizonier. (by WSergio 2/2009)*captiv
Sinonime: captiv, ..... (by WSergio 2/2009)*prizonier
Sinonime: ...., a duce, a transporta. (by WSergio 2/2009)*cara
Sinonime: cara, ...., a transporta. (by WSergio 2/2009)*a duce
Sinonime: cara, a duce, ..... (by WSergio 2/2009)*a transporta
Sinonime: ...., fire, natura, semn grafic. (by WSergio 2/2009)*caracter
Sinonime: caracter, ...., natura, semn grafic. (by WSergio 2/2009)*fire
Sinonime: caracter, fire, ...., semn grafic. (by WSergio 2/2009)*natura
Sinonime: caracter, fire, natura, ..... (by WSergio 2/2009)*semn grafic
Sinonime: ...., comic, ridicol, hazliu. (by WSergio 2/2009)*caraghios
Sinonime: caraghios, ...., ridicol, hazliu. (by WSergio 2/2009)*comic
Sinonime: caraghios, comic, ...., hazliu. (by WSergio 2/2009)*ridicol
Sinonime: caraghios, comic, ridicol, ..... (by WSergio 2/2009)*hazliu
Sinonime: ...., a arde, a calcina. (by WSergio 2/2009)*carboniza
Sinonime: carboniza, ...., a calcina. (by WSergio 2/2009)*a arde
Sinonime: carboniza, a arde, ..... (by WSergio 2/2009)*a calcina
Sinonime: ...., invelis, crusta, carapace, schelet, cadru. (by WSergio 2/2009)*carcasa
Sinonime: carcasa, ...., crusta, carapace, schelet, cadru. (by WSergio 2/2009)*invelis
Sinonime: carcasa, invelis, ...., carapace, schelet, cadru. (by WSergio 2/2009)*crusta
Sinonime: carcasa, invelis, crusta, ...., schelet, cadru. (by WSergio 2/2009)*carapace
Sinonime: carcasa, invelis, crusta, carapace, ...., cadru. (by WSergio 2/2009)*schelet
Sinonime: carcasa, invelis, crusta, carapace, schelet, ..... (by WSergio 2/2009)*cadru
Sinonime: ...., arest, inchisoare, celula. (by WSergio 2/2009)*carcera
Sinonime: carcera, ...., inchisoare, celula. (by WSergio 2/2009)*arest
Sinonime: carcera, arest, ...., celula. (by WSergio 2/2009)*inchisoare
Sinonime: carcera, arest, inchisoare, ..... (by WSergio 2/2009)*celula
Sinonime: ...., stol, turma, ceata, multime, grup, banc. (by WSergio 2/2009)*card
Sinonime: card, ...., turma, ceata, multime, grup, banc. (by WSergio 2/2009)*stol
Sinonime: card, stol, ...., ceata, multime, grup, banc. (by WSergio 2/2009)*turma
Sinonime: card, stol, turma, ...., multime, grup, banc. (by WSergio 2/2009)*ceata
Sinonime: card, stol, turma, ceata, ...., grup, banc. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: card, stol, turma, ceata, multime, ...., banc. (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: card, stol, turma, ceata, multime, grup, ..... (by WSergio 2/2009)*banc
Sinonime: ...., neajuns, lipsa, deficienta. (by WSergio 2/2009)*carenta
Sinonime: carenta, ...., lipsa, deficienta. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: carenta, neajuns, ...., deficienta. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: carenta, neajuns, lipsa, ..... (by WSergio 2/2009)*deficienta
Sinonime: ...., milos, filantropic. (by WSergio 2/2009)*caritabil
Sinonime: caritabil, ...., filantropic. (by WSergio 2/2009)*milos
Sinonime: caritabil, milos, ..... (by WSergio 2/2009)*filantropic
Sinonime: ...., a conduce, a guverna, a administra, a calauzi. (by WSergio 2/2009)*carmui
Sinonime: carmui, ...., a guverna, a administra, a calauzi. (by WSergio 2/2009)*a conduce
Sinonime: carmui, a conduce, ...., a administra, a calauzi. (by WSergio 2/2009)*a guverna
Sinonime: carmui, a conduce, a guverna, ...., a calauzi. (by WSergio 2/2009)*a administra
Sinonime: carmui, a conduce, a guverna, a administra, ..... (by WSergio 2/2009)*a calauzi
Sinonime: ...., zgarcit, avar, calic. (by WSergio 2/2009)*carpanos
Sinonime: carpanos, ...., avar, calic. (by WSergio 2/2009)*zgarcit
Sinonime: carpanos, zgarcit, ...., calic. (by WSergio 2/2009)*avar
Sinonime: carpanos, zgarcit, avar, ..... (by WSergio 2/2009)*calic
Sinonime: ...., a repara, a coase, a reface. (by WSergio 2/2009)*carpi
Sinonime: carpi, ...., a coase, a reface. (by WSergio 2/2009)*a repara
Sinonime: carpi, a repara, ...., a reface. (by WSergio 2/2009)*a coase
Sinonime: carpi, a repara, a coase, ..... (by WSergio 2/2009)*a reface
Sinonime: ...., a protesta, a se plange, a obiecta. (by WSergio 2/2009)*carti
Sinonime: carti, ...., a se plange, a obiecta. (by WSergio 2/2009)*a protesta
Sinonime: carti, a protesta, ...., a obiecta. (by WSergio 2/2009)*a se plange
Sinonime: carti, a protesta, a se plange, ..... (by WSergio 2/2009)*a obiecta
Sinonime: ...., invatat, erudit. (by WSergio 2/2009)*carturar
Sinonime: carturar, ...., erudit. (by WSergio 2/2009)*invatat
Sinonime: carturar, invatat, ..... (by WSergio 2/2009)*erudit
Sinonime: ...., sur (by WSergio 2/2009)*carunt
Sinonime: carunt, .... (by WSergio 2/2009)*sur
Sinonime: ...., familial, gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*casnic
Sinonime: casnic, ...., gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*familial
Sinonime: casnic, familial, ..... (by WSergio 2/2009)*gospodaresc
Sinonime: ...., curat, inocent, nevinovat, imaculat. (by WSergio 2/2009)*cast
Sinonime: cast, ...., inocent, nevinovat, imaculat. (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: cast, curat, ...., nevinovat, imaculat. (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: cast, curat, inocent, ...., imaculat. (by WSergio 2/2009)*nevinovat
Sinonime: cast, curat, inocent, nevinovat, ..... (by WSergio 2/2009)*imaculat
Sinonime: ...., grup, clasa, secta. (by WSergio 2/2009)*casta
Sinonime: casta, ...., clasa, secta. (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: casta, grup, ...., secta. (by WSergio 2/2009)*clasa
Sinonime: casta, grup, clasa, ..... (by WSergio 2/2009)*secta
Sinonime: ...., lagar, tabara, compartiment. (by WSergio 2/2009)*castru
Sinonime: castru, ...., tabara, compartiment. (by WSergio 2/2009)*lagar
Sinonime: castru, lagar, ...., compartiment. (by WSergio 2/2009)*tabara
Sinonime: castru, lagar, tabara, ..... (by WSergio 2/2009)*compartiment
Sinonime: ...., galerie subterana, pestera, grota. (by WSergio 2/2009)*catacomba
Sinonime: catacomba, ...., pestera, grota. (by WSergio 2/2009)*galerie subterana
Sinonime: catacomba, galerie subterana, ...., grota. (by WSergio 2/2009)*pestera
Sinonime: catacomba, galerie subterana, pestera, ..... (by WSergio 2/2009)*grota
Sinonime: ...., registru, condica, catastif (by WSergio 2/2009)*catalog
Sinonime: catalog, ...., condica, catastif (by WSergio 2/2009)*registru
Sinonime: catalog, registru, ...., catastif (by WSergio 2/2009)*condica
Sinonime: catalog, registru, condica, .... (by WSergio 2/2009)*catastif
Sinonime: ...., bandaj, compresa. (by WSergio 2/2009)*cataplasma
Sinonime: cataplasma, ...., compresa. (by WSergio 2/2009)*bandaj
Sinonime: cataplasma, bandaj, ..... (by WSergio 2/2009)*compresa
Sinonime: ...., magar, asin. (by WSergio 2/2009)*catar
Sinonime: catar, ...., asin. (by WSergio 2/2009)*magar
Sinonime: catar, magar, ..... (by WSergio 2/2009)*asin
Sinonime: ...., dezastru, nenorocire, cataclism. (by WSergio 2/2009)*catastrofa
Sinonime: catastrofa, ...., nenorocire, cataclism. (by WSergio 2/2009)*dezastru
Sinonime: catastrofa, dezastru, ...., cataclism. (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: catastrofa, dezastru, nenorocire, ..... (by WSergio 2/2009)*cataclism
Sinonime: ...., matasos, moale. (by WSergio 2/2009)*catifelat
Sinonime: catifelat, ...., moale. (by WSergio 2/2009)*matasos
Sinonime: catifelat, matasos, ..... (by WSergio 2/2009)*moale
Sinonime: ...., usturator, zeflemitor, taios. (by WSergio 2/2009)*caustic
Sinonime: caustic, ...., zeflemitor, taios. (by WSergio 2/2009)*usturator
Sinonime: caustic, usturator, ...., taios. (by WSergio 2/2009)*zeflemitor
Sinonime: caustic, usturator, zeflemitor, ..... (by WSergio 2/2009)*taios
Sinonime: ...., a arde (by WSergio 2/2009)*cauteriza
Sinonime: cauteriza, .... (by WSergio 2/2009)*a arde
Sinonime: ...., motiv, pricina. (by WSergio 2/2009)*cauza
Sinonime: cauza, ...., pricina. (by WSergio 2/2009)*motiv
Sinonime: cauza, motiv, ..... (by WSergio 2/2009)*pricina
Sinonime: ...., gaura, adancitura, spartura. (by WSergio 2/2009)*cavitate
Sinonime: cavitate, ...., adancitura, spartura. (by WSergio 2/2009)*gaura
Sinonime: cavitate, gaura, ...., spartura. (by WSergio 2/2009)*adancitura
Sinonime: cavitate, gaura, adancitura, ..... (by WSergio 2/2009)*spartura
Sinonime: ...., cripta, mormant, monument funerar. (by WSergio 2/2009)*cavou
Sinonime: cavou, ...., mormant, monument funerar. (by WSergio 2/2009)*cripta
Sinonime: cavou, cripta, ...., monument funerar. (by WSergio 2/2009)*mormant
Sinonime: cavou, cripta, mormant, ..... (by WSergio 2/2009)*monument funerar
Sinonime: ...., a gazdui, a instala. (by WSergio 2/2009)*caza
Sinonime: caza, ...., a instala. (by WSergio 2/2009)*a gazdui
Sinonime: caza, a gazdui, ..... (by WSergio 2/2009)*a instala
Sinonime: ...., tortura, chin. (by WSergio 2/2009)*cazna
Sinonime: cazna, ...., chin. (by WSergio 2/2009)*tortura
Sinonime: cazna, tortura, ..... (by WSergio 2/2009)*chin
Sinonime: ...., dovada, atestat, adeverinta, act, document. (by WSergio 2/2009)*certificat
Sinonime: certificat, ...., atestat, adeverinta, act, document. (by WSergio 2/2009)*dovada
Sinonime: certificat, dovada, ...., adeverinta, act, document. (by WSergio 2/2009)*atestat
Sinonime: certificat, dovada, atestat, ...., act, document. (by WSergio 2/2009)*adeverinta
Sinonime: certificat, dovada, atestat, adeverinta, ...., document. (by WSergio 2/2009)*act
Sinonime: certificat, dovada, atestat, adeverinta, act, ..... (by WSergio 2/2009)*document
Sinonime: ...., siguranta, convingere, credinta. (by WSergio 2/2009)*certitudine
Sinonime: certitudine, ...., convingere, credinta. (by WSergio 2/2009)*siguranta
Sinonime: certitudine, siguranta, ...., credinta. (by WSergio 2/2009)*convingere
Sinonime: certitudine, siguranta, convingere, ..... (by WSergio 2/2009)*credinta
Sinonime: ...., tarm, mal. (by WSergio 2/2009)*chei
Sinonime: chei, ...., mal. (by WSergio 2/2009)*tarm
Sinonime: chei, tarm, ..... (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: ...., risipitor, nesocotit. (by WSergio 2/2009)*cheltuitor
Sinonime: cheltuitor, ...., nesocotit. (by WSergio 2/2009)*risipitor
Sinonime: cheltuitor, risipitor, ..... (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: ...., margine, bordura. (by WSergio 2/2009)*chenar
Sinonime: chenar, ...., bordura. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: chenar, margine, ..... (by WSergio 2/2009)*bordura
Sinonime: ...., bal, petrecere, serata, reuniune. (by WSergio 2/2009)*chermesa
Sinonime: chermesa, ...., petrecere, serata, reuniune. (by WSergio 2/2009)*bal
Sinonime: chermesa, bal, ...., serata, reuniune. (by WSergio 2/2009)*petrecere
Sinonime: chermesa, bal, petrecere, ...., reuniune. (by WSergio 2/2009)*serata
Sinonime: chermesa, bal, petrecere, serata, ..... (by WSergio 2/2009)*reuniune
Sinonime: ...., garantie, gaj, asigurare. (by WSergio 2/2009)*chezasie
Sinonime: chezasie, ...., gaj, asigurare. (by WSergio 2/2009)*garantie
Sinonime: chezasie, garantie, ...., asigurare. (by WSergio 2/2009)*gaj
Sinonime: chezasie, garantie, gaj, ..... (by WSergio 2/2009)*asigurare
Sinonime: ...., cumpatat, echilibrat, sobru. (by WSergio 2/2009)*chibzuit
Sinonime: chibzuit, ...., echilibrat, sobru. (by WSergio 2/2009)*cumpatat
Sinonime: chibzuit, cumpatat, ...., sobru. (by WSergio 2/2009)*echilibrat
Sinonime: chibzuit, cumpatat, echilibrat, ..... (by WSergio 2/2009)*sobru
Sinonime: ...., suferinta, durere. (by WSergio 2/2009)*chin
Sinonime: chin, ...., durere. (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: chin, suferinta, ..... (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: ...., asfintit, amurg, crepuscul, inserare. (by WSergio 2/2009)*chindie
Sinonime: chindie, ...., amurg, crepuscul, inserare. (by WSergio 2/2009)*asfintit
Sinonime: chindie, asfintit, ...., crepuscul, inserare. (by WSergio 2/2009)*amurg
Sinonime: chindie, asfintit, amurg, ...., inserare. (by WSergio 2/2009)*crepuscul
Sinonime: chindie, asfintit, amurg, crepuscul, ..... (by WSergio 2/2009)*inserare
Sinonime: ...., esenta,sinteza. (by WSergio 2/2009)*chintesenta
Sinonime: chint...., ....,sinteza. (by WSergio 2/2009)*esenta
Sinonime: chintesenta, esenta,..... (by WSergio 2/2009)*sinteza
Sinonime: ...., infatisare, fata, figura. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: chip, ...., fata, figura. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: chip, infatisare, ...., figura. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: chip, infatisare, fata, ..... (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: ...., corect, sincer, onest, loial. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: cinstit, ...., sincer, onest, loial. (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: cinstit, corect, ...., onest, loial. (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: cinstit, corect, sincer, ...., loial. (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: cinstit, corect, sincer, onest, ..... (by WSergio 2/2009)*loial
Sinonime: ...., crapat, fisurat, spart. (by WSergio 2/2009)*ciobit
Sinonime: ciobit, ...., fisurat, spart. (by WSergio 2/2009)*crapat
Sinonime: ciobit, crapat, ...., spart. (by WSergio 2/2009)*fisurat
Sinonime: ciobit, crapat, fisurat, ..... (by WSergio 2/2009)*spart
Sinonime: ...., a se lovi, a se izbi. (by WSergio 2/2009)*ciocni
Sinonime: ciocni, ...., a se izbi. (by WSergio 2/2009)*a se lovi
Sinonime: ciocni, a se lovi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se izbi
Sinonime: ...., bata, bat, baston. (by WSergio 2/2009)*ciomag
Sinonime: ciomag, ...., bat, baston. (by WSergio 2/2009)*bata
Sinonime: ciomag, ....a, ...., baston. (by WSergio 2/2009)*bat
Sinonime: ciomag, bata, bat, ..... (by WSergio 2/2009)*baston
Sinonime: ...., manunchi, ciucure. (by WSergio 2/2009)*ciorchine
Sinonime: ciorchine, ...., ciucure. (by WSergio 2/2009)*manunchi
Sinonime: ciorchine, manunchi, ..... (by WSergio 2/2009)*ciucure
Sinonime: ...., a se deplasa, a merge, a umbla, a strabate. (by WSergio 2/2009)*circula
Sinonime: circula, ...., a merge, a umbla, a strabate. (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: circula, a se deplasa, ...., a umbla, a strabate. (by WSergio 2/2009)*a merge
Sinonime: circula, a se deplasa, a merge, ...., a strabate. (by WSergio 2/2009)*a umbla
Sinonime: circula, a se deplasa, a merge, a umbla, ..... (by WSergio 2/2009)*a strabate
Sinonime: ...., precaut, prevazator, prudent, vigilent. (by WSergio 2/2009)*circumspect
Sinonime: circumspect, ...., prevazator, prudent, vigilent. (by WSergio 2/2009)*precaut
Sinonime: circumspect, precaut, ...., prudent, vigilent. (by WSergio 2/2009)*prevazator
Sinonime: circumspect, precaut, prevazator, ...., vigilent. (by WSergio 2/2009)*prudent
Sinonime: circumspect, precaut, prevazator, prudent, ..... (by WSergio 2/2009)*vigilent
Sinonime: ...., a se certa, a se ciondani (by WSergio 2/2009)*cirovai
Sinonime: cirovai, ...., a se ciondani (by WSergio 2/2009)*a se certa
Sinonime: cirovai, a se certa, .... (by WSergio 2/2009)*a se ciondani
Sinonime: ...., rezervor (by WSergio 2/2009)*cisterna
Sinonime: cisterna, .... (by WSergio 2/2009)*rezervor
Sinonime: ...., a mentiona, a indica, a reproduce. (by WSergio 2/2009)*cita
Sinonime: cita, ...., a indica, a reproduce. (by WSergio 2/2009)*a mentiona
Sinonime: cita, a mentiona, ...., a reproduce. (by WSergio 2/2009)*a indica
Sinonime: cita, a mentiona, a indica, ..... (by WSergio 2/2009)*a reproduce
Sinonime: ...., urban, orasenesc. (by WSergio 2/2009)*citadin
Sinonime: citadin, ...., orasenesc. (by WSergio 2/2009)*urban
Sinonime: citadin, urban, ..... (by WSergio 2/2009)*orasenesc
Sinonime: ...., canaf, pompon, ceapraz. (by WSergio 2/2009)*ciucure
Sinonime: ciucure, ...., pompon, ceapraz. (by WSergio 2/2009)*canaf
Sinonime: ciucure, canaf, ...., ceapraz. (by WSergio 2/2009)*pompon
Sinonime: ciucure, canaf, pompon, ..... (by WSergio 2/2009)*ceapraz
Sinonime: ...., bizar, straniu, curios, nastrusnic. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: ciudat, ...., straniu, curios, nastrusnic. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: ciudat, bizar, ...., curios, nastrusnic. (by WSergio 2/2009)*straniu
Sinonime: ciudat, bizar, straniu, ...., nastrusnic. (by WSergio 2/2009)*curios
Sinonime: ciudat, bizar, straniu, curios, ..... (by WSergio 2/2009)*nastrusnic
Sinonime: ...., invidios. (by WSergio 2/2009)*ciudos
Sinonime: ciudos, ..... (by WSergio 2/2009)*invidios
Sinonime: ...., a reteza, a taia, a mutila. (by WSergio 2/2009)*ciunti
Sinonime: ciunti, ...., a taia, a mutila. (by WSergio 2/2009)*a reteza
Sinonime: ciunti, a reteza, ...., a mutila. (by WSergio 2/2009)*a taia
Sinonime: ciunti, a reteza, a taia, ..... (by WSergio 2/2009)*a mutila
Sinonime: ...., intepatura, piscatura. (by WSergio 2/2009)*ciupitura
Sinonime: ciupitura, ...., piscatura. (by WSergio 2/2009)*intepatura
Sinonime: ciupitura, intepatura, ..... (by WSergio 2/2009)*piscatura
Sinonime: ...., cetatenesc, civil. (by WSergio 2/2009)*civic
Sinonime: civic, ...., civil. (by WSergio 2/2009)*cetatenesc
Sinonime: civic, cetatenesc, ..... (by WSergio 2/2009)*civil
Sinonime: ...., politicos, amabil, manierat. (by WSergio 2/2009)*civilizat
Sinonime: civilizat, ...., amabil, manierat. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: civilizat, politicos, ...., manierat. (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: civilizat, politicos, amabil, ..... (by WSergio 2/2009)*manierat
Sinonime: ...., cultura, progres. (by WSergio 2/2009)*civilizatie
Sinonime: civilizatie, ...., progres. (by WSergio 2/2009)*cultura
Sinonime: civilizatie, cultura, ..... (by WSergio 2/2009)*progres
Sinonime: ...., a zidi, a construi, a ridica. (by WSergio 2/2009)*cladi
Sinonime: cladi, ...., a construi, a ridica. (by WSergio 2/2009)*a zidi
Sinonime: cladi, a zidi, ...., a ridica. (by WSergio 2/2009)*a construi
Sinonime: cladi, a zidi, a construi, ..... (by WSergio 2/2009)*a ridica
Sinonime: ...., constructie, edificiu, imobil. (by WSergio 2/2009)*cladire
Sinonime: cladire, ...., edificiu, imobil. (by WSergio 2/2009)*constructie
Sinonime: cladire, constructie, ...., imobil. (by WSergio 2/2009)*edificiu
Sinonime: cladire, constructie, edificiu, ..... (by WSergio 2/2009)*imobil
Sinonime: ...., ilegal, interzis, ilicit. (by WSergio 2/2009)*clandestin
Sinonime: clandestin, ...., interzis, ilicit. (by WSergio 2/2009)*ilegal
Sinonime: clandestin, ilegal, ...., ilicit. (by WSergio 2/2009)*interzis
Sinonime: clandestin, ilegal, interzis, ..... (by WSergio 2/2009)*ilicit
Sinonime: ...., limpede, deslusit, lamurit. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: clar, ...., deslusit, lamurit. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: clar, limpede, ...., lamurit. (by WSergio 2/2009)*deslusit
Sinonime: clar, limpede, deslusit, ..... (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: ...., grup, categorie. (by WSergio 2/2009)*clasa
Sinonime: clasa, ...., categorie. (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: clasa, grup, ..... (by WSergio 2/2009)*categorie
Sinonime: ...., a se legana, a se misca. (by WSergio 2/2009)*clatina
Sinonime: clatina, ...., a se misca. (by WSergio 2/2009)*a se legana
Sinonime: clatina, a se legana, ..... (by WSergio 2/2009)*a se misca
Sinonime: ...., prevedere, precizare. (by WSergio 2/2009)*clauza
Sinonime: clauza, ...., precizare. (by WSergio 2/2009)*prevedere
Sinonime: clauza, prevedere, ..... (by WSergio 2/2009)*precizare
Sinonime: ...., indulgenta, indurare, generozitate. (by WSergio 2/2009)*clementa
Sinonime: clementa, ...., indurare, generozitate. (by WSergio 2/2009)*indulgenta
Sinonime: clementa, indulgenta, ...., generozitate. (by WSergio 2/2009)*indurare
Sinonime: clementa, indulgenta, indurare, ..... (by WSergio 2/2009)*generozitate
Sinonime: ...., cristal. (by WSergio 2/2009)*clestar
Sinonime: clestar, ..... (by WSergio 2/2009)*cristal
Sinonime: ...., barfa, denigrare, ocara. (by WSergio 2/2009)*cleveteala
Sinonime: cleveteala, ...., denigrare, ocara. (by WSergio 2/2009)*barfa
Sinonime: cleveteala, barfa, ...., ocara. (by WSergio 2/2009)*denigrare
Sinonime: cleveteala, barfa, denigrare, ..... (by WSergio 2/2009)*ocara
Sinonime: ...., a urni, a deplasa. (by WSergio 2/2009)*clinti
Sinonime: clinti, ...., a deplasa. (by WSergio 2/2009)*a urni
Sinonime: clinti, a urni, ..... (by WSergio 2/2009)*a deplasa
Sinonime: ...., tipar, sablon. (by WSergio 2/2009)*cliseu
Sinonime: cliseu, ...., sablon. (by WSergio 2/2009)*tipar
Sinonime: cliseu, tipar, ..... (by WSergio 2/2009)*sablon
Sinonime: ...., fierbere (by WSergio 2/2009)*clocot
Sinonime: clocot, .... (by WSergio 2/2009)*fierbere
Sinonime: ...., mascarici, paiata, bufon. (by WSergio 2/2009)*clovn
Sinonime: clovn, ...., paiata, bufon. (by WSergio 2/2009)*mascarici
Sinonime: clovn, mascarici, ...., bufon. (by WSergio 2/2009)*paiata
Sinonime: clovn, mascarici, paiata, ..... (by WSergio 2/2009)*bufon
Sinonime: ...., a convietui, a conlocui. (by WSergio 2/2009)*coabita
Sinonime: coabita, ...., a conlocui. (by WSergio 2/2009)*a convietui
Sinonime: coabita, a convietui, ..... (by WSergio 2/2009)*a conlocui
Sinonime: ...., pieptanatura. (by WSergio 2/2009)*coafura
Sinonime: coafura, ..... (by WSergio 2/2009)*pieptanatura
Sinonime: ...., a se inchega. (by WSergio 2/2009)*coagula
Sinonime: coagula, ..... (by WSergio 2/2009)*a se inchega
Sinonime: ...., scoarta, pielita, crusta. (by WSergio 2/2009)*coaja
Sinonime: coaja, ...., pielita, crusta. (by WSergio 2/2009)*scoarta
Sinonime: coaja, scoarta, ...., crusta. (by WSergio 2/2009)*pielita
Sinonime: coaja, scoarta, pielita, ..... (by WSergio 2/2009)*crusta
Sinonime: ...., alianta, asociere. (by WSergio 2/2009)*coalitie
Sinonime: coalitie, ...., asociere. (by WSergio 2/2009)*alianta
Sinonime: coalitie, alianta, ..... (by WSergio 2/2009)*asociere
Sinonime: ...., panta, povarnis. (by WSergio 2/2009)*coasta
Sinonime: coasta, ...., povarnis. (by WSergio 2/2009)*panta
Sinonime: coasta, panta, ..... (by WSergio 2/2009)*povarnis
Sinonime: ...., insigna, emblema. (by WSergio 2/2009)*cocarda
Sinonime: cocarda, ...., emblema. (by WSergio 2/2009)*insigna
Sinonime: cocarda, insigna, ..... (by WSergio 2/2009)*emblema
Sinonime: ...., stiulete, ciocan, ciocalau. (by WSergio 2/2009)*cocean
Sinonime: cocean, ...., ciocan, ciocalau. (by WSergio 2/2009)*stiulete
Sinonime: cocean, stiulete, ...., ciocalau. (by WSergio 2/2009)*ciocan
Sinonime: cocean, stiulete, ciocan, ..... (by WSergio 2/2009)*ciocalau
Sinonime: ...., dichisit, elegant, gatit. (by WSergio 2/2009)*cochet
Sinonime: cochet, ...., elegant, gatit. (by WSergio 2/2009)*dichisit
Sinonime: cochet, dichisit, ...., gatit. (by WSergio 2/2009)*elegant
Sinonime: cochet, dichisit, elegant, ..... (by WSergio 2/2009)*gatit
Sinonime: ...., ghebos, curbat, indoit (by WSergio 2/2009)*cocosat
Sinonime: cocosat, ...., curbat, indoit (by WSergio 2/2009)*ghebos
Sinonime: cocosat, ghebos, ...., indoit (by WSergio 2/2009)*curbat
Sinonime: cocosat, ghebos, curbat, .... (by WSergio 2/2009)*indoit
Sinonime: ...., a se urca, a se agata. (by WSergio 2/2009)*cocota
Sinonime: cocota, ...., a se agata. (by WSergio 2/2009)*a se urca
Sinonime: cocota, a se urca, ..... (by WSergio 2/2009)*a se agata
Sinonime: ...., lenes, ultimul. (by WSergio 2/2009)*codas
Sinonime: codas, ...., ultimul. (by WSergio 2/2009)*lenes
Sinonime: codas, lenes, ..... (by WSergio 2/2009)*ultimul
Sinonime: ...., a ezita, a sovai, a sta la indoiala. (by WSergio 2/2009)*codi
Sinonime: codi, ...., a sovai, a sta la indoiala. (by WSergio 2/2009)*a ezita
Sinonime: codi, a ezita, ...., a sta la indoiala. (by WSergio 2/2009)*a sovai
Sinonime: codi, a ezita, a sovai, ..... (by WSergio 2/2009)*a sta la indoiala
Sinonime: ...., padure, sihla. (by WSergio 2/2009)*codru
Sinonime: codru, ...., sihla. (by WSergio 2/2009)*padure
Sinonime: codru, padure, ..... (by WSergio 2/2009)*sihla
Sinonime: ...., logic, sistematic. (by WSergio 2/2009)*coerent
Sinonime: coerent, ...., sistematic. (by WSergio 2/2009)*logic
Sinonime: coerent, logic, ..... (by WSergio 2/2009)*sistematic
Sinonime: ...., a se potrivi, a se suprapune, a se petrece simultan. (by WSergio 2/2009)*coincide
Sinonime: coincide, ...., a se suprapune, a se petrece simultan. (by WSergio 2/2009)*a se potrivi
Sinonime: coincide, a se potrivi, ...., a se petrece simultan. (by WSergio 2/2009)*a se suprapune
Sinonime: coincide, a se potrivi, a se suprapune, ..... (by WSergio 2/2009)*a se petrece simultan
Sinonime: ...., salba, colier, sirag. (by WSergio 2/2009)*colan
Sinonime: colan, ...., colier, sirag. (by WSergio 2/2009)*salba
Sinonime: colan, salba, ...., sirag. (by WSergio 2/2009)*colier
Sinonime: colan, salba, colier, ..... (by WSergio 2/2009)*sirag
Sinonime: ...., praf, pulbere, tarana. (by WSergio 2/2009)*colb
Sinonime: colb, ...., pulbere, tarana. (by WSergio 2/2009)*praf
Sinonime: colb, praf, ...., tarana. (by WSergio 2/2009)*pulbere
Sinonime: colb, praf, pulbere, ..... (by WSergio 2/2009)*tarana
Sinonime: ...., a aduna, a strange, a colectiona. (by WSergio 2/2009)*colecta
Sinonime: colecta, ...., a strange, a colectiona. (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: colecta, a aduna, ...., a colectiona. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: colecta, a aduna, a strange, ..... (by WSergio 2/2009)*a colectiona
Sinonime: ...., brutal, dur, violent. (by WSergio 2/2009)*coleric
Sinonime: coleric, ...., dur, violent. (by WSergio 2/2009)*brutal
Sinonime: coleric, brutal, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*dur
Sinonime: coleric, brutal, dur, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., alb. (by WSergio 2/2009)*coliliu
Sinonime: coliliu, ..... (by WSergio 2/2009)*alb
Sinonime: ...., a umbla, a strabate, a cutreiera. (by WSergio 2/2009)*colinda
Sinonime: colinda, ...., a strabate, a cutreiera. (by WSergio 2/2009)*a umbla
Sinonime: colinda, a umbla, ...., a cutreiera. (by WSergio 2/2009)*a strabate
Sinonime: colinda, a umbla, a strabate, ..... (by WSergio 2/2009)*a cutreiera
Sinonime: ...., a popula (by WSergio 2/2009)*coloniza
Sinonime: coloniza, .... (by WSergio 2/2009)*a popula
Sinonime: ...., extraordinar, formidabil, uluitor, uimitor. (by WSergio 2/2009)*colosal
Sinonime: colosal, ...., formidabil, uluitor, uimitor. (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: colosal, extraordinar, ...., uluitor, uimitor. (by WSergio 2/2009)*formidabil
Sinonime: colosal, extraordinar, formidabil, ...., uimitor. (by WSergio 2/2009)*uluitor
Sinonime: colosal, extraordinar, formidabil, uluitor, ..... (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: ...., a ordona, a porunci, a dispune. (by WSergio 2/2009)*comanda
Sinonime: comanda, ...., a porunci, a dispune. (by WSergio 2/2009)*a ordona
Sinonime: comanda, a ordona, ...., a dispune. (by WSergio 2/2009)*a porunci
Sinonime: comanda, a ordona, a porunci, ..... (by WSergio 2/2009)*a dispune
Sinonime: ...., a impreuna, a combina, a amesteca, a concentra. (by WSergio 2/2009)*comasa
Sinonime: comasa, ...., a combina, a amesteca, a concentra. (by WSergio 2/2009)*a impreuna
Sinonime: comasa, a impreuna, ...., a amesteca, a concentra. (by WSergio 2/2009)*a combina
Sinonime: comasa, a impreuna, a combina, ...., a concentra. (by WSergio 2/2009)*a amesteca
Sinonime: comasa, a impreuna, a combina, a amesteca, ..... (by WSergio 2/2009)*a concentra
Sinonime: ...., a celebra, a sarbatori, a aniversa. (by WSergio 2/2009)*comemora
Sinonime: comemora, ...., a sarbatori, a aniversa. (by WSergio 2/2009)*a celebra
Sinonime: comemora, a celebra, ...., a aniversa. (by WSergio 2/2009)*a sarbatori
Sinonime: comemora, a celebra, a sarbatori, ..... (by WSergio 2/2009)*a aniversa
Sinonime: ...., a discuta, a interpreta, a face observatii. (by WSergio 2/2009)*comenta
Sinonime: comenta, ...., a interpreta, a face observatii. (by WSergio 2/2009)*a discuta
Sinonime: comenta, a discuta, ...., a face observatii. (by WSergio 2/2009)*a interpreta
Sinonime: comenta, a discuta, a interpreta, ..... (by WSergio 2/2009)*a face observatii
Sinonime: ...., hazliu, vesel, comic. (by WSergio 2/2009)*comis
Sinonime: comis, ...., vesel, comic. (by WSergio 2/2009)*hazliu
Sinonime: comis, hazliu, ...., comic. (by WSergio 2/2009)*vesel
Sinonime: comis, hazliu, vesel, ..... (by WSergio 2/2009)*comic
Sinonime: ...., a savarsi. (by WSergio 2/2009)*comite
Sinonime: comite, ..... (by WSergio 2/2009)*a savarsi
Sinonime: ...., placut, convenabil. (by WSergio 2/2009)*comod
Sinonime: comod, ...., convenabil. (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: comod, placut, ..... (by WSergio 2/2009)*convenabil
Sinonime: ...., des, dens, plin. (by WSergio 2/2009)*compact
Sinonime: compact, ...., dens, plin. (by WSergio 2/2009)*des
Sinonime: compact, des, ...., plin. (by WSergio 2/2009)*dens
Sinonime: compact, des, dens, ..... (by WSergio 2/2009)*plin
Sinonime: ...., mila, intelegere. (by WSergio 2/2009)*compasiune
Sinonime: compasiune, ...., intelegere. (by WSergio 2/2009)*mila
Sinonime: compasiune, mila, ..... (by WSergio 2/2009)*intelegere
Sinonime: ...., autorizat, avizat, legal. priceput, expert, capabil. (by WSergio 2/2009)*competent
Sinonime: competent, ...., avizat, legal. priceput, expert, capabil. (by WSergio 2/2009)*autorizat
Sinonime: competent, autorizat, ...., legal. priceput, expert, capabil. (by WSergio 2/2009)*avizat
Sinonime: competent, autorizat, avizat, ...., expert, capabil. (by WSergio 2/2009)*legal. priceput
Sinonime: competent, autorizat, avizat, legal. priceput, ...., capabil. (by WSergio 2/2009)*expert
Sinonime: competent, autorizat, avizat, legal. priceput, expert, ..... (by WSergio 2/2009)*capabil
Sinonime: ...., intrecere, concurs. (by WSergio 2/2009)*competitie
Sinonime: competitie, ...., concurs. (by WSergio 2/2009)*intrecere
Sinonime: competitie, intrecere, ..... (by WSergio 2/2009)*concurs
Sinonime: ...., intreg, deplin. (by WSergio 2/2009)*complet
Sinonime: complet, ...., deplin. (by WSergio 2/2009)*intreg
Sinonime: complet, intreg, ..... (by WSergio 2/2009)*deplin
Sinonime: ...., adaugire, adaos. (by WSergio 2/2009)*completare
Sinonime: completare, ...., adaos. (by WSergio 2/2009)*adaugire
Sinonime: completare, adaugire, ..... (by WSergio 2/2009)*adaos
Sinonime: ...., a incurca, a agrava, a amesteca. (by WSergio 2/2009)*complica
Sinonime: complica, ...., a agrava, a amesteca. (by WSergio 2/2009)*a incurca
Sinonime: complica, a incurca, ...., a amesteca. (by WSergio 2/2009)*a agrava
Sinonime: complica, a incurca, a agrava, ..... (by WSergio 2/2009)*a amesteca
Sinonime: ...., dificil, incurcat, incalcit. (by WSergio 2/2009)*complicat
Sinonime: complicat, ...., incurcat, incalcit. (by WSergio 2/2009)*dificil
Sinonime: complicat, dificil, ...., incalcit. (by WSergio 2/2009)*incurcat
Sinonime: complicat, dificil, incurcat, ..... (by WSergio 2/2009)*incalcit
Sinonime: ...., magulire, lauda, elogiu. (by WSergio 2/2009)*compliment
Sinonime: compliment, ...., lauda, elogiu. (by WSergio 2/2009)*magulire
Sinonime: compliment, magulire, ...., elogiu. (by WSergio 2/2009)*lauda
Sinonime: compliment, magulire, lauda, ..... (by WSergio 2/2009)*elogiu
Sinonime: ...., uneltire, conspiratie. (by WSergio 2/2009)*complot
Sinonime: complot, ...., conspiratie. (by WSergio 2/2009)*uneltire
Sinonime: complot, uneltire, ..... (by WSergio 2/2009)*conspiratie
Sinonime: ...., a apasa, a strange, a presa. (by WSergio 2/2009)*comprima
Sinonime: comprima, ...., a strange, a presa. (by WSergio 2/2009)*a apasa
Sinonime: comprima, a apasa, ...., a presa. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: comprima, a apasa, a strange, ..... (by WSergio 2/2009)*a presa
Sinonime: ...., a (se) face de ras, a (se) discredita. (by WSergio 2/2009)*compromite
Sinonime: compromite, ...., a (se) discredita. (by WSergio 2/2009)*a (se) face de ras
Sinonime: compromite, a (se) face de ras, ..... (by WSergio 2/2009)*a (se) discredita
Sinonime: ...., a forma, a alcatui, a crea. (by WSergio 2/2009)*compune
Sinonime: compune, ...., a alcatui, a crea. (by WSergio 2/2009)*a forma
Sinonime: compune, a forma, ...., a crea. (by WSergio 2/2009)*a alcatui
Sinonime: compune, a forma, a alcatui, ..... (by WSergio 2/2009)*a crea
Sinonime: ...., a transmite, a instiinta, a informa. (by WSergio 2/2009)*comunica
Sinonime: comunica, ...., a instiinta, a informa. (by WSergio 2/2009)*a transmite
Sinonime: comunica, a transmite, ...., a informa. (by WSergio 2/2009)*a instiinta
Sinonime: comunica, a transmite, a instiinta, ..... (by WSergio 2/2009)*a informa
Sinonime: ...., stire, instiintare, veste. (by WSergio 2/2009)*comunicare
Sinonime: comunicare, ...., instiintare, veste. (by WSergio 2/2009)*stire
Sinonime: comunicare, stire, ...., veste. (by WSergio 2/2009)*instiintare
Sinonime: comunicare, stire, instiintare, ..... (by WSergio 2/2009)*veste
Sinonime: ...., colectivitate, societate. (by WSergio 2/2009)*comunitate
Sinonime: comunitate, ...., societate. (by WSergio 2/2009)*colectivitate
Sinonime: comunitate, colectivitate, ..... (by WSergio 2/2009)*societate
Sinonime: ...., intrerupator (by WSergio 2/2009)*comutator
Sinonime: comutator, .... (by WSergio 2/2009)*intrerupator
Sinonime: ...., casa, vila. (by WSergio 2/2009)*conac
Sinonime: conac, ...., vila. (by WSergio 2/2009)*casa
Sinonime: conac, casa, ..... (by WSergio 2/2009)*vila
Sinonime: ...., compatriot, concetatean. (by WSergio 2/2009)*conational
Sinonime: conational, ...., concetatean. (by WSergio 2/2009)*compatriot
Sinonime: conational, compatriot, ..... (by WSergio 2/2009)*concetatean
Sinonime: ...., a imagina, a crea, a proiecta. (by WSergio 2/2009)*concepe
Sinonime: concepe, ...., a crea, a proiecta. (by WSergio 2/2009)*a imagina
Sinonime: concepe, a imagina, ...., a proiecta. (by WSergio 2/2009)*a crea
Sinonime: concepe, a imagina, a crea, ..... (by WSergio 2/2009)*a proiecta
Sinonime: ...., idee, cugetare, parere. (by WSergio 2/2009)*conceptie
Sinonime: conceptie, ...., cugetare, parere. (by WSergio 2/2009)*idee
Sinonime: conceptie, idee, ...., parere. (by WSergio 2/2009)*cugetare
Sinonime: conceptie, idee, cugetare, ..... (by WSergio 2/2009)*parere
Sinonime: ...., ingaduinta, permisiune, (by WSergio 2/2009)*concesie
Sinonime: concesie, ...., permisiune, (by WSergio 2/2009)*ingaduinta
Sinonime: concesie, ingaduinta, ...., (by WSergio 2/2009)*permisiune
Sinonime: ...., a termina, a incheia (by WSergio 2/2009)*conchide
Sinonime: conchide, ...., a incheia (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: conchide, a termina, .... (by WSergio 2/2009)*a incheia
Sinonime: ...., a impaca (by WSergio 2/2009)*concilia
Sinonime: concilia, .... (by WSergio 2/2009)*a impaca
Sinonime: ...., scurt, rezumator. (by WSergio 2/2009)*concis
Sinonime: concis, ...., rezumator. (by WSergio 2/2009)*scurt
Sinonime: concis, scurt, ..... (by WSergio 2/2009)*rezumator
Sinonime: ...., hotarator, decisiv, edificator. (by WSergio 2/2009)*concludent
Sinonime: concludent, ...., decisiv, edificator. (by WSergio 2/2009)*hotarator
Sinonime: concludent, hotarator, ...., edificator. (by WSergio 2/2009)*decisiv
Sinonime: concludent, hotarator, decisiv, ..... (by WSergio 2/2009)*edificator
Sinonime: ...., simultan, impreuna. (by WSergio 2/2009)*concomitent
Sinonime: concomitent, ...., impreuna. (by WSergio 2/2009)*simultan
Sinonime: concomitent, simultan, ..... (by WSergio 2/2009)*impreuna
Sinonime: ...., a corespunde, a se potrivi. (by WSergio 2/2009)*concorda
Sinonime: concorda, ...., a se potrivi. (by WSergio 2/2009)*a corespunde
Sinonime: concorda, a corespunde, ..... (by WSergio 2/2009)*a se potrivi
Sinonime: ...., a materializa, a exemplifica. (by WSergio 2/2009)*concretiza
Sinonime: concretiza, ...., a exemplifica. (by WSergio 2/2009)*a materializa
Sinonime: concretiza, a materializa, ..... (by WSergio 2/2009)*a exemplifica
Sinonime: ...., a se intrece, a a se confrunta. (by WSergio 2/2009)*concura
Sinonime: concura, ...., a a se confrunta. (by WSergio 2/2009)*a se intrece
Sinonime: concura, a se intrece, ..... (by WSergio 2/2009)*a a se confrunta
Sinonime: ...., intrecere, competitie, confruntare. (by WSergio 2/2009)*concurs
Sinonime: concurs, ...., competitie, confruntare. (by WSergio 2/2009)*intrecere
Sinonime: concurs, intrecere, ...., confruntare. (by WSergio 2/2009)*competitie
Sinonime: concurs, intrecere, competitie, ..... (by WSergio 2/2009)*confruntare
Sinonime: ...., osandit, pedepsit, sanctionat. (by WSergio 2/2009)*condamnat
Sinonime: condamnat, ...., pedepsit, sanctionat. (by WSergio 2/2009)*osandit
Sinonime: condamnat, osandit, ...., sanctionat. (by WSergio 2/2009)*pedepsit
Sinonime: condamnat, osandit, pedepsit, ..... (by WSergio 2/2009)*sanctionat
Sinonime: ...., creion, toc. (by WSergio 2/2009)*condei
Sinonime: condei, ...., toc. (by WSergio 2/2009)*creion
Sinonime: condei, creion, ..... (by WSergio 2/2009)*toc
Sinonime: ...., picant. (by WSergio 2/2009)*condimentat
Sinonime: condimentat, ..... (by WSergio 2/2009)*picant
Sinonime: ...., clauza, prevedere. (by WSergio 2/2009)*conditie
Sinonime: conditie, ...., prevedere. (by WSergio 2/2009)*clauza
Sinonime: conditie, clauza, ..... (by WSergio 2/2009)*prevedere
Sinonime: ...., capetenie, comandant. (by WSergio 2/2009)*conducator
Sinonime: conducator, ...., comandant. (by WSergio 2/2009)*capetenie
Sinonime: conducator, capetenie, ..... (by WSergio 2/2009)*comandant
Sinonime: ...., teava, tub. (by WSergio 2/2009)*conducta
Sinonime: conducta, ...., tub. (by WSergio 2/2009)*teava
Sinonime: conducta, teava, ..... (by WSergio 2/2009)*tub
Sinonime: ...., legatura, relatie. (by WSergio 2/2009)*conexiune
Sinonime: conexiune, ...., relatie. (by WSergio 2/2009)*legatura
Sinonime: conexiune, legatura, ..... (by WSergio 2/2009)*relatie
Sinonime: ...., a produce, a face, a fabrica, a lucra. (by WSergio 2/2009)*confectiona
Sinonime: confectiona, ...., a face, a fabrica, a lucra. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: confectiona, a produce, ...., a fabrica, a lucra. (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: confectiona, a produce, a face, ...., a lucra. (by WSergio 2/2009)*a fabrica
Sinonime: confectiona, a produce, a face, a fabrica, ..... (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: ...., cuvantare, expunere orala. (by WSergio 2/2009)*conferinta
Sinonime: conferinta, ...., expunere orala. (by WSergio 2/2009)*cuvantare
Sinonime: conferinta, cuvantare, ..... (by WSergio 2/2009)*expunere orala
Sinonime: ...., a se destainui, a face confidente, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*confesa
Sinonime: confesa, ...., a face confidente, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a se destainui
Sinonime: confesa, a se destainui, ...., a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a face confidente
Sinonime: confesa, a se destainui, a face confidente, ..... (by WSergio 2/2009)*a se spovedi
Sinonime: ...., secret, intim, particular. (by WSergio 2/2009)*confidential
Sinonime: confidential, ...., intim, particular. (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: confidential, secret, ...., particular. (by WSergio 2/2009)*intim
Sinonime: confidential, secret, intim, ..... (by WSergio 2/2009)*particular
Sinonime: ...., a adeveri, a atesta, a recunoaste. (by WSergio 2/2009)*confirma
Sinonime: confirma, ...., a atesta, a recunoaste. (by WSergio 2/2009)*a adeveri
Sinonime: confirma, a adeveri, ...., a recunoaste. (by WSergio 2/2009)*a atesta
Sinonime: confirma, a adeveri, a atesta, ..... (by WSergio 2/2009)*a recunoaste
Sinonime: ...., a opri, a retine, a pune sechestru. (by WSergio 2/2009)*confisca
Sinonime: confisca, ...., a retine, a pune sechestru. (by WSergio 2/2009)*a opri
Sinonime: confisca, a opri, ...., a pune sechestru. (by WSergio 2/2009)*a retine
Sinonime: confisca, a opri, a retine, ..... (by WSergio 2/2009)*a pune sechestru
Sinonime: ...., dezacord, cearta, contradictie. (by WSergio 2/2009)*conflict
Sinonime: conflict, ...., cearta, contradictie. (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: conflict, dezacord, ...., contradictie. (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: conflict, dezacord, cearta, ..... (by WSergio 2/2009)*contradictie
Sinonime: ...., alcatuire, structura. (by WSergio 2/2009)*conformatie
Sinonime: conformatie, ...., structura. (by WSergio 2/2009)*alcatuire
Sinonime: conformatie, alcatuire, ..... (by WSergio 2/2009)*structura
Sinonime: ...., coleg, tovaras. (by WSergio 2/2009)*confrate
Sinonime: confrate, ...., tovaras. (by WSergio 2/2009)*coleg
Sinonime: confrate, coleg, ..... (by WSergio 2/2009)*tovaras
Sinonime: ...., neclar, imprecis. (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: confuz, ...., imprecis. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: confuz, neclar, ..... (by WSergio 2/2009)*imprecis
Sinonime: ...., innascut, mostenit. (by WSergio 2/2009)*congenital
Sinonime: congenital, ...., mostenit. (by WSergio 2/2009)*innascut
Sinonime: congenital, innascut, ..... (by WSergio 2/2009)*mostenit
Sinonime: ...., imprejurare, circumstanta. (by WSergio 2/2009)*conjuctura
Sinonime: conjuctura, ...., circumstanta. (by WSergio 2/2009)*imprejurare
Sinonime: conjuctura, imprejurare, ..... (by WSergio 2/2009)*circumstanta
Sinonime: ...., a ruga, a implora. (by WSergio 2/2009)*conjura
Sinonime: conjura, ...., a implora. (by WSergio 2/2009)*a ruga
Sinonime: conjura, a ruga, ..... (by WSergio 2/2009)*a implora
Sinonime: ...., a dedica, a inchina. (by WSergio 2/2009)*consacra
Sinonime: consacra, ...., a inchina. (by WSergio 2/2009)*a dedica
Sinonime: consacra, a dedica, ..... (by WSergio 2/2009)*a inchina
Sinonime: ...., urmare, rezultat, concluzie. (by WSergio 2/2009)*consecinta
Sinonime: consecinta, ...., rezultat, concluzie. (by WSergio 2/2009)*urmare
Sinonime: consecinta, urmare, ...., concluzie. (by WSergio 2/2009)*rezultat
Sinonime: consecinta, urmare, rezultat, ..... (by WSergio 2/2009)*concluzie
Sinonime: ...., intelegere, acord, potrivire. (by WSergio 2/2009)*consens
Sinonime: consens, ...., acord, potrivire. (by WSergio 2/2009)*intelegere
Sinonime: consens, intelegere, ...., potrivire. (by WSergio 2/2009)*acord
Sinonime: consens, intelegere, acord, ..... (by WSergio 2/2009)*potrivire
Sinonime: ...., a pastra. (by WSergio 2/2009)*conserva
Sinonime: conserva, ..... (by WSergio 2/2009)*a pastra
Sinonime: ...., a stabili, a legifera. (by WSergio 2/2009)*consfinti
Sinonime: consfinti, ...., a legifera. (by WSergio 2/2009)*a stabili
Sinonime: consfinti, a stabili, ..... (by WSergio 2/2009)*a legifera
Sinonime: ...., a crede, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*considera
Sinonime: considera, ...., a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a crede
Sinonime: considera, a crede, ..... (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: ...., stima, respect. (by WSergio 2/2009)*consideratie
Sinonime: consideratie, ...., respect. (by WSergio 2/2009)*stima
Sinonime: consideratie, stima, ..... (by WSergio 2/2009)*respect
Sinonime: ...., a mangaia, a alina. (by WSergio 2/2009)*consola
Sinonime: consola, ...., a alina. (by WSergio 2/2009)*a mangaia
Sinonime: consola, a mangaia, ..... (by WSergio 2/2009)*a alina
Sinonime: ...., armonios (by WSergio 2/2009)*consonant
Sinonime: consonant, .... (by WSergio 2/2009)*armonios
Sinonime: ...., ilegal, secret. (by WSergio 2/2009)*conspirativ
Sinonime: conspirativ, ...., secret. (by WSergio 2/2009)*ilegal
Sinonime: conspirativ, ilegal, ..... (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: ...., stabil, statornic, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*constant
Sinonime: constant, ...., statornic, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*stabil
Sinonime: constant, stabil, ...., neschimbat. (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: constant, stabil, statornic, ..... (by WSergio 2/2009)*neschimbat
Sinonime: ...., a contraria, a nedumeri, a surprinde neplacut. (by WSergio 2/2009)*consterna
Sinonime: consterna, ...., a nedumeri, a surprinde neplacut. (by WSergio 2/2009)*a contraria
Sinonime: consterna, a contraria, ...., a surprinde neplacut. (by WSergio 2/2009)*a nedumeri
Sinonime: consterna, a contraria, a nedumeri, ..... (by WSergio 2/2009)*a surprinde neplacut
Sinonime: ...., a sili, a obliga, a impune. (by WSergio 2/2009)*constrange
Sinonime: constrange, ...., a obliga, a impune. (by WSergio 2/2009)*a sili
Sinonime: constrange, a sili, ...., a impune. (by WSergio 2/2009)*a obliga
Sinonime: constrange, a sili, a obliga, ..... (by WSergio 2/2009)*a impune
Sinonime: ...., a face, a alcatui, a cladi, a inalta. (by WSergio 2/2009)*construi
Sinonime: construi, ...., a alcatui, a cladi, a inalta. (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: construi, a face, ...., a cladi, a inalta. (by WSergio 2/2009)*a alcatui
Sinonime: construi, a face, a alcatui, ...., a inalta. (by WSergio 2/2009)*a cladi
Sinonime: construi, a face, a alcatui, a cladi, ..... (by WSergio 2/2009)*a inalta
Sinonime: ...., actual, prezent, recent. (by WSergio 2/2009)*contemporan
Sinonime: contemporan, ...., prezent, recent. (by WSergio 2/2009)*actual
Sinonime: contemporan, actual, ...., recent. (by WSergio 2/2009)*prezent
Sinonime: contemporan, actual, prezent, ..... (by WSergio 2/2009)*recent
Sinonime: ...., a inceta, a se opri, a se sfarsi. (by WSergio 2/2009)*conteni
Sinonime: conteni, ...., a se opri, a se sfarsi. (by WSergio 2/2009)*a inceta
Sinonime: conteni, a inceta, ...., a se sfarsi. (by WSergio 2/2009)*a se opri
Sinonime: conteni, a inceta, a se opri, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sfarsi
Sinonime: ...., a protesta, a contrazice. (by WSergio 2/2009)*contesta
Sinonime: contesta, ...., a contrazice. (by WSergio 2/2009)*a protesta
Sinonime: contesta, a protesta, ..... (by WSergio 2/2009)*a contrazice
Sinonime: ...., neintrerupt, neincetat. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: continuu, ...., neincetat. (by WSergio 2/2009)*neintrerupt
Sinonime: continuu, neintrerupt, ..... (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: ...., a se uni, a se unifica, a se ..... (by WSergio 2/2009)*contopi
Sinonime: contopi, ...., ....fica, a se contopi. (by WSergio 2/2009)*a se uni
Sinonime: contopi, a se uni, ...., a se contopi. (by WSergio 2/2009)*a se unifica
Sinonime: contopi, a se uni, a se unifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a se contopi
Sinonime: ...., rasucit, sucit. (by WSergio 2/2009)*contorsionat
Sinonime: contorsionat, ...., sucit. (by WSergio 2/2009)*rasucit
Sinonime: contorsionat, ra...., ..... (by WSergio 2/2009)*sucit
Sinonime: ...., a para, a anihila. (by WSergio 2/2009)*contracara
Sinonime: contracara, ...., a anihila. (by WSergio 2/2009)*a para
Sinonime: contracara, a para, ..... (by WSergio 2/2009)*a anihila
Sinonime: ...., discutabil, contestat, criticat. (by WSergio 2/2009)*controversat
Sinonime: controversat, ...., contestat, criticat. (by WSergio 2/2009)*discutabil
Sinonime: controversat, discutabil, ...., criticat. (by WSergio 2/2009)*contestat
Sinonime: controversat, discutabil, contestat, ..... (by WSergio 2/2009)*criticat
Sinonime: ...., a deranja, a tulbura, a incomoda. (by WSergio 2/2009)*conturba
Sinonime: conturba, ...., a tulbura, a incomoda. (by WSergio 2/2009)*a deranja
Sinonime: conturba, a deranja, ...., a incomoda. (by WSergio 2/2009)*a tulbura
Sinonime: conturba, a deranja, a tulbura, ..... (by WSergio 2/2009)*a incomoda
Sinonime: ...., avantajos, corespunzator, adecvat. (by WSergio 2/2009)*convenabil
Sinonime: convenabil, ...., corespunzator, adecvat. (by WSergio 2/2009)*avantajos
Sinonime: convenabil, avantajos, ...., adecvat. (by WSergio 2/2009)*corespunzator
Sinonime: convenabil, avantajos, corespunzator, ..... (by WSergio 2/2009)*adecvat
Sinonime: ...., intelegere, acord, pact. (by WSergio 2/2009)*conventie
Sinonime: conventie, ...., acord, pact. (by WSergio 2/2009)*intelegere
Sinonime: conventie, intelegere, ...., pact. (by WSergio 2/2009)*acord
Sinonime: conventie, intelegere, acord, ..... (by WSergio 2/2009)*pact
Sinonime: ...., a discuta, a convorbi. (by WSergio 2/2009)*conversa
Sinonime: conversa, ...., a convorbi. (by WSergio 2/2009)*a discuta
Sinonime: conversa, a discuta, ..... (by WSergio 2/2009)*a convorbi
Sinonime: ...., convorbire, discutie. (by WSergio 2/2009)*conversatie
Sinonime: conversatie, ...., discutie. (by WSergio 2/2009)*convorbire
Sinonime: conversatie, convorbire, ..... (by WSergio 2/2009)*discutie
Sinonime: ...., a reuni, a chema. (by WSergio 2/2009)*convoca
Sinonime: convoca, ...., a chema. (by WSergio 2/2009)*a reuni
Sinonime: convoca, a reuni, ..... (by WSergio 2/2009)*a chema
Sinonime: ...., caravana, sir. (by WSergio 2/2009)*convoi
Sinonime: convoi, ...., sir. (by WSergio 2/2009)*caravana
Sinonime: convoi, caravana, ..... (by WSergio 2/2009)*sir
Sinonime: ...., a colabora. (by WSergio 2/2009)*coopera
Sinonime: coopera, ..... (by WSergio 2/2009)*a colabora
Sinonime: ...., a include, a adauga. (by WSergio 2/2009)*coopta
Sinonime: coopta, ...., a adauga. (by WSergio 2/2009)*a include
Sinonime: coopta, a include, ..... (by WSergio 2/2009)*a adauga
Sinonime: ...., a transcrie, a reproduce, a imita, a plagia. (by WSergio 2/2009)*copia
Sinonime: copia, ...., a reproduce, a imita, a plagia. (by WSergio 2/2009)*a transcrie
Sinonime: copia, a transcrie, ...., a imita, a plagia. (by WSergio 2/2009)*a reproduce
Sinonime: copia, a transcrie, a reproduce, ...., a plagia. (by WSergio 2/2009)*a imita
Sinonime: copia, a transcrie, a reproduce, a imita, ..... (by WSergio 2/2009)*a plagia
Sinonime: ...., infantil, pueril. (by WSergio 2/2009)*copilaresc
Sinonime: copilaresc, ...., pueril. (by WSergio 2/2009)*infantil
Sinonime: copilaresc, infantil, ..... (by WSergio 2/2009)*pueril
Sinonime: ...., bogat, indestulat. (by WSergio 2/2009)*copios
Sinonime: copios, ...., indestulat. (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: copios, bogat, ..... (by WSergio 2/2009)*indestulat
Sinonime: ...., a invalui, a invinge, a emotiona, a tulbura, a impresiona. (by WSergio 2/2009)*coplesi
Sinonime: coplesi, ...., a invinge, a emotiona, a tulbura, a impresiona. (by WSergio 2/2009)*a invalui
Sinonime: coplesi, a invalui, ...., a emotiona, a tulbura, a impresiona. (by WSergio 2/2009)*a invinge
Sinonime: coplesi, a invalui, a invinge, ...., a tulbura, a impresiona. (by WSergio 2/2009)*a emotiona
Sinonime: coplesi, a invalui, a invinge, a emotiona, ...., a impresiona. (by WSergio 2/2009)*a tulbura
Sinonime: coplesi, a invalui, a invinge, a emotiona, a tulbura, ..... (by WSergio 2/2009)*a impresiona
Sinonime: ...., amestecat. (by WSergio 2/2009)*corcit
Sinonime: corcit, ..... (by WSergio 2/2009)*amestecat
Sinonime: ...., centura, curea, cingatoare, brau. (by WSergio 2/2009)*cordon
Sinonime: cordon, ...., curea, cingatoare, brau. (by WSergio 2/2009)*centura
Sinonime: cordon, centura, ...., cingatoare, brau. (by WSergio 2/2009)*curea
Sinonime: cordon, centura, curea, ...., brau. (by WSergio 2/2009)*cingatoare
Sinonime: cordon, centura, curea, cingatoare, ..... (by WSergio 2/2009)*brau
Sinonime: ...., a indrepta, a corija, a rectifica. (by WSergio 2/2009)*corecta
Sinonime: corecta, ...., a corija, a rectifica. (by WSergio 2/2009)*a indrepta
Sinonime: corecta, a indrepta, ...., a rectifica. (by WSergio 2/2009)*a corija
Sinonime: corecta, a indrepta, a corija, ..... (by WSergio 2/2009)*a rectifica
Sinonime: ...., culoar, pasaj. (by WSergio 2/2009)*coridor
Sinonime: coridor, ...., pasaj. (by WSergio 2/2009)*culoar
Sinonime: coridor, culoar, ..... (by WSergio 2/2009)*pasaj
Sinonime: ...., incovoiat, curbat. (by WSergio 2/2009)*coroiat
Sinonime: coroiat, ...., curbat. (by WSergio 2/2009)*incovoiat
Sinonime: coroiat, incovoiat, ..... (by WSergio 2/2009)*curbat
Sinonime: ...., voinic, gras, voluminos. (by WSergio 2/2009)*corpolent
Sinonime: corpolent, ...., gras, voluminos. (by WSergio 2/2009)*voinic
Sinonime: corpolent, voinic, ...., voluminos. (by WSergio 2/2009)*gras
Sinonime: corpolent, voinic, gras, ..... (by WSergio 2/2009)*voluminos
Sinonime: ...., perdea, draperie. (by WSergio 2/2009)*cortina
Sinonime: cortina, ...., draperie. (by WSergio 2/2009)*perdea
Sinonime: cortina, perdea, ..... (by WSergio 2/2009)*draperie
Sinonime: ...., imoral, stricat. (by WSergio 2/2009)*corupt
Sinonime: corupt, ...., stricat. (by WSergio 2/2009)*imoral
Sinonime: corupt, imoral, ..... (by WSergio 2/2009)*stricat
Sinonime: ...., univers (by WSergio 2/2009)*cosmos
Sinonime: cosmos, .... (by WSergio 2/2009)*univers
Sinonime: ...., a se travesti. (by WSergio 2/2009)*costuma
Sinonime: costuma, ..... (by WSergio 2/2009)*a se travesti
Sinonime: ...., curent, zilnic. (by WSergio 2/2009)*cotidian
Sinonime: cotidian, ...., zilnic. (by WSergio 2/2009)*curent
Sinonime: cotidian, curent, ..... (by WSergio 2/2009)*zilnic
Sinonime: ...., ungher, colt, vizuina, barlog. (by WSergio 2/2009)*cotlon
Sinonime: cotlon, ...., colt, vizuina, barlog. (by WSergio 2/2009)*ungher
Sinonime: cotlon, ungher, ...., vizuina, barlog. (by WSergio 2/2009)*colt
Sinonime: cotlon, ungher, colt, ...., barlog. (by WSergio 2/2009)*vizuina
Sinonime: cotlon, ungher, colt, vizuina, ..... (by WSergio 2/2009)*barlog
Sinonime: ...., a scotoci, a cauta. (by WSergio 2/2009)*cotrobai
Sinonime: cotrobai, ...., a cauta. (by WSergio 2/2009)*a scotoci
Sinonime: cotrobai, a scotoci, ..... (by WSergio 2/2009)*a cauta
Sinonime: ...., a invada, a subjuga, a ocupa. (by WSergio 2/2009)*cotropi
Sinonime: cotropi, ...., a subjuga, a ocupa. (by WSergio 2/2009)*a invada
Sinonime: cotropi, a invada, ...., a ocupa. (by WSergio 2/2009)*a subjuga
Sinonime: cotropi, a invada, a subjuga, ..... (by WSergio 2/2009)*a ocupa
Sinonime: ...., a depasi, a intrece, a invinge. (by WSergio 2/2009)*covarsi
Sinonime: covarsi, ...., a intrece, a invinge. (by WSergio 2/2009)*a depasi
Sinonime: covarsi, a depasi, ...., a invinge. (by WSergio 2/2009)*a intrece
Sinonime: covarsi, a depasi, a intrece, ..... (by WSergio 2/2009)*a invinge
Sinonime: ...., impresionant, predominant, coplesitor. (by WSergio 2/2009)*covarsitor
Sinonime: covarsitor, ...., predominant, coplesitor. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: covarsitor, impresionant, ...., coplesitor. (by WSergio 2/2009)*predominant
Sinonime: covarsitor, impresionant, predominant, ..... (by WSergio 2/2009)*coplesitor
Sinonime: ...., cumplit, crunt, nemilos, groaznic. (by WSergio 2/2009)*crancen
Sinonime: crancen, ...., crunt, nemilos, groaznic. (by WSergio 2/2009)*cumplit
Sinonime: crancen, cumplit, ...., nemilos, groaznic. (by WSergio 2/2009)*crunt
Sinonime: crancen, cumplit, crunt, ...., groaznic. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: crancen, cumplit, crunt, nemilos, ..... (by WSergio 2/2009)*groaznic
Sinonime: ...., a se despica, a plesni. (by WSergio 2/2009)*crapa
Sinonime: crapa, ...., a plesni. (by WSergio 2/2009)*a se despica
Sinonime: crapa, a se despica, ..... (by WSergio 2/2009)*a plesni
Sinonime: ...., bici (by WSergio 2/2009)*cravasa
Sinonime: cravasa, .... (by WSergio 2/2009)*bici
Sinonime: ...., a produce, a nascoci, a inventa. (by WSergio 2/2009)*crea
Sinonime: crea, ...., a nascoci, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: crea, a produce, ...., a inventa. (by WSergio 2/2009)*a nascoci
Sinonime: crea, a produce, a nascoci, ..... (by WSergio 2/2009)*a inventa
Sinonime: ...., culme, pisc, varf, crestet. (by WSergio 2/2009)*creasta
Sinonime: creasta, ...., pisc, varf, crestet. (by WSergio 2/2009)*culme
Sinonime: creasta, culme, ...., varf, crestet. (by WSergio 2/2009)*pisc
Sinonime: creasta, culme, pisc, ...., crestet. (by WSergio 2/2009)*varf
Sinonime: creasta, culme, pisc, varf, ..... (by WSergio 2/2009)*crestet
Sinonime: ...., fiinta, faptura, individ. (by WSergio 2/2009)*creatura
Sinonime: creatura, ...., faptura, individ. (by WSergio 2/2009)*fiinta
Sinonime: creatura, fiinta, ...., individ. (by WSergio 2/2009)*faptura
Sinonime: creatura, fiinta, faptura, ..... (by WSergio 2/2009)*individ
Sinonime: ...., cinstit, devotat, fidel, evlavios, cucernic, religios. (by WSergio 2/2009)*credincios
Sinonime: credincios, ...., devotat, fidel, evlavios, cucernic, religios. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: credincios, cinstit, ...., fidel, evlavios, cucernic, religios. (by WSergio 2/2009)*devotat
Sinonime: credincios, cinstit, devotat, ...., evlavios, cucernic, religios. (by WSergio 2/2009)*fidel
Sinonime: credincios, cinstit, devotat, fidel, ...., cucernic, religios. (by WSergio 2/2009)*evlavios
Sinonime: credincios, cinstit, devotat, fidel, evlavios, ...., religios. (by WSergio 2/2009)*cucernic
Sinonime: credincios, cinstit, devotat, fidel, evlavios, cucernic, ..... (by WSergio 2/2009)*religios
Sinonime: ...., imprumur, pretuire, prestigiu. (by WSergio 2/2009)*credit
Sinonime: credit, ...., pretuire, prestigiu. (by WSergio 2/2009)*imprumur
Sinonime: credit, imprumur, ...., prestigiu. (by WSergio 2/2009)*pretuire
Sinonime: credit, imprumur, pretuire, ..... (by WSergio 2/2009)*prestigiu
Sinonime: ...., naiv, fraier, nestiutor. (by WSergio 2/2009)*credul
Sinonime: credul, ...., fraier, nestiutor. (by WSergio 2/2009)*naiv
Sinonime: credul, naiv, ...., nestiutor. (by WSergio 2/2009)*fraier
Sinonime: credul, naiv, fraier, ..... (by WSergio 2/2009)*nestiutor
Sinonime: ...., alifie, unguent. (by WSergio 2/2009)*crema
Sinonime: crema, ...., unguent. (by WSergio 2/2009)*alifie
Sinonime: crema, alifie, ..... (by WSergio 2/2009)*unguent
Sinonime: ...., incretit (by WSergio 2/2009)*creponat
Sinonime: creponat, .... (by WSergio 2/2009)*incretit
Sinonime: ...., amurg, asfintit, inserare, apus, chindie. (by WSergio 2/2009)*crepuscul
Sinonime: crepuscul, ...., asfintit, inserare, apus, chindie. (by WSergio 2/2009)*amurg
Sinonime: crepuscul, amurg, ...., inserare, apus, chindie. (by WSergio 2/2009)*asfintit
Sinonime: crepuscul, amurg, asfintit, ...., apus, chindie. (by WSergio 2/2009)*inserare
Sinonime: crepuscul, amurg, asfintit, inserare, ...., chindie. (by WSergio 2/2009)*apus
Sinonime: crepuscul, amurg, asfintit, inserare, apus, ..... (by WSergio 2/2009)*chindie
Sinonime: ...., a se mari, a spori, a se dezvolta. (by WSergio 2/2009)*creste
Sinonime: creste, ...., a spori, a se dezvolta. (by WSergio 2/2009)*a se mari
Sinonime: creste, a se mari, ...., a se dezvolta. (by WSergio 2/2009)*a spori
Sinonime: creste, a se mari, a spori, ..... (by WSergio 2/2009)*a se dezvolta
Sinonime: ...., idiot, tampit, imbecil. (by WSergio 2/2009)*cretin
Sinonime: cretin, ...., tampit, imbecil. (by WSergio 2/2009)*idiot
Sinonime: cretin, idiot, ...., imbecil. (by WSergio 2/2009)*tampit
Sinonime: cretin, idiot, tampit, ..... (by WSergio 2/2009)*imbecil
Sinonime: ...., principiu, convingere. (by WSergio 2/2009)*crez
Sinonime: crez, ...., convingere. (by WSergio 2/2009)*principiu
Sinonime: crez, principiu, ..... (by WSergio 2/2009)*convingere
Sinonime: ...., omor, asasinat. (by WSergio 2/2009)*crima
Sinonime: crima, ...., asasinat. (by WSergio 2/2009)*omor
Sinonime: crima, omor, ..... (by WSergio 2/2009)*asasinat
Sinonime: ...., cavou, monument funerar. (by WSergio 2/2009)*cripta
Sinonime: cripta, ...., monument funerar. (by WSergio 2/2009)*cavou
Sinonime: cripta, cavou, ..... (by WSergio 2/2009)*monument funerar
Sinonime: ...., inclestat. (by WSergio 2/2009)*crispat
Sinonime: crispat, ..... (by WSergio 2/2009)*inclestat
Sinonime: ...., clar, curat, limpede, transparent. (by WSergio 2/2009)*cristalin
Sinonime: cristalin, ...., curat, limpede, transparent. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: cristalin, clar, ...., limpede, transparent. (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: cristalin, clar, curat, ...., transparent. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: cristalin, clar, curat, limpede, ..... (by WSergio 2/2009)*transparent
Sinonime: ...., principiu, norma. (by WSergio 2/2009)*criteriu
Sinonime: criteriu, ...., norma. (by WSergio 2/2009)*principiu
Sinonime: criteriu, principiu, ..... (by WSergio 2/2009)*norma
Sinonime: ...., observatie, mustrare. (by WSergio 2/2009)*critica
Sinonime: critica, ...., mustrare. (by WSergio 2/2009)*observatie
Sinonime: critica, observatie, ..... (by WSergio 2/2009)*mustrare
Sinonime: ...., taietura, linie, fason. (by WSergio 2/2009)*croiala
Sinonime: croiala, ...., linie, fason. (by WSergio 2/2009)*taietura
Sinonime: croiala, taietura, ...., fason. (by WSergio 2/2009)*linie
Sinonime: croiala, taietura, linie, ..... (by WSergio 2/2009)*fason
Sinonime: ...., succesiv, evolutiv. (by WSergio 2/2009)*cronologic
Sinonime: cronologic, ...., evolutiv. (by WSergio 2/2009)*succesiv
Sinonime: cronologic, succesiv, ..... (by WSergio 2/2009)*evolutiv
Sinonime: ...., a se mira, a inmarmuri, a se minuna. (by WSergio 2/2009)*cruci
Sinonime: cruci, ...., a inmarmuri, a se minuna. (by WSergio 2/2009)*a se mira
Sinonime: cruci, a se mira, ...., a se minuna. (by WSergio 2/2009)*a inmarmuri
Sinonime: cruci, a se mira, a inmarmuri, ..... (by WSergio 2/2009)*a se minuna
Sinonime: ...., esential, decisiv, hotarator. (by WSergio 2/2009)*crucial
Sinonime: crucial, ...., decisiv, hotarator. (by WSergio 2/2009)*esential
Sinonime: crucial, esential, ...., hotarator. (by WSergio 2/2009)*decisiv
Sinonime: crucial, esential, decisiv, ..... (by WSergio 2/2009)*hotarator
Sinonime: ...., nefiert, necopt, tanar, fraged, aspru, nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: crud, ...., necopt, tanar, fraged, aspru, nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*nefiert
Sinonime: crud, nefiert, ...., tanar, fraged, aspru, nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*necopt
Sinonime: crud, nefiert, necopt, ...., fraged, aspru, nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*tanar
Sinonime: crud, nefiert, necopt, tanar, ...., aspru, nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*fraged
Sinonime: crud, nefiert, necopt, tanar, fraged, ...., nemilos, violent. (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: crud, nefiert, necopt, tanar, fraged, aspru, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: crud, nefiert, necopt, tanar, fraged, aspru, nemilos, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., a ierta, a absolvi, a menaja, a feri, a pastra. (by WSergio 2/2009)*cruta
Sinonime: cruta, ...., a absolvi, a menaja, a feri, a pastra. (by WSergio 2/2009)*a ierta
Sinonime: cruta, a ierta, ...., a menaja, a feri, a pastra. (by WSergio 2/2009)*a absolvi
Sinonime: cruta, a ierta, a absolvi, ...., a feri, a pastra. (by WSergio 2/2009)*a menaja
Sinonime: cruta, a ierta, a absolvi, a menaja, ...., a pastra. (by WSergio 2/2009)*a feri
Sinonime: cruta, a ierta, a absolvi, a menaja, a feri, ..... (by WSergio 2/2009)*a pastra
Sinonime: ...., ferocitate, violenta, salbaticie. (by WSergio 2/2009)*cruzime
Sinonime: cruzime, ...., violenta, salbaticie. (by WSergio 2/2009)*ferocitate
Sinonime: cruzime, ferocitate, ...., salbaticie. (by WSergio 2/2009)*violenta
Sinonime: cruzime, ferocitate, violenta, ..... (by WSergio 2/2009)*salbaticie
Sinonime: ...., fondator, intemeietor. (by WSergio 2/2009)*ctitor
Sinonime: ctitor, ...., intemeietor. (by WSergio 2/2009)*fondator
Sinonime: ctitor, fondator, ..... (by WSergio 2/2009)*intemeietor
Sinonime: ...., a captura, a ocupa, a invinge, a fermeca, a incanta. (by WSergio 2/2009)*cuceri
Sinonime: cuceri, ...., a ocupa, a invinge, a fermeca, a incanta. (by WSergio 2/2009)*a captura
Sinonime: cuceri, a captura, ...., a invinge, a fermeca, a incanta. (by WSergio 2/2009)*a ocupa
Sinonime: cuceri, a captura, a ocupa, ...., a fermeca, a incanta. (by WSergio 2/2009)*a invinge
Sinonime: cuceri, a captura, a ocupa, a invinge, ...., a incanta. (by WSergio 2/2009)*a fermeca
Sinonime: cuceri, a captura, a ocupa, a invinge, a fermeca, ..... (by WSergio 2/2009)*a incanta
Sinonime: ...., captivant, fermecator, rapitor. (by WSergio 2/2009)*cuceritor
Sinonime: cuceritor, ...., fermecator, rapitor. (by WSergio 2/2009)*captivant
Sinonime: cuceritor, captivant, ...., rapitor. (by WSergio 2/2009)*fermecator
Sinonime: cuceritor, captivant, fermecator, ..... (by WSergio 2/2009)*rapitor
Sinonime: ...., credincios, evlavios, bisericos, religios. (by WSergio 2/2009)*cucernic
Sinonime: cucernic, ...., evlavios, bisericos, religios. (by WSergio 2/2009)*credincios
Sinonime: cucernic, credincios, ...., bisericos, religios. (by WSergio 2/2009)*evlavios
Sinonime: cucernic, credincios, evlavios, ...., religios. (by WSergio 2/2009)*bisericos
Sinonime: cucernic, credincios, evlavios, bisericos, ..... (by WSergio 2/2009)*religios
Sinonime: ...., a se adanci, a se s.... (by WSergio 2/2009)*cufunda
Sinonime: cufunda, ...., a se scufunda (by WSergio 2/2009)*a se adanci
Sinonime: cufunda, a se adanci, .... (by WSergio 2/2009)*a se scufunda
Sinonime: ...., a gandi, a medita. (by WSergio 2/2009)*cugeta
Sinonime: cugeta, ...., a medita. (by WSergio 2/2009)*a gandi
Sinonime: cugeta, a gandi, ..... (by WSergio 2/2009)*a medita
Sinonime: ...., ganditor, meditativ. (by WSergio 2/2009)*cugetator
Sinonime: cugetator, ...., meditativ. (by WSergio 2/2009)*ganditor
Sinonime: cugetator, ganditor, ..... (by WSergio 2/2009)*meditativ
Sinonime: ...., generos, marinimos, amabil, galant. (by WSergio 2/2009)*culant
Sinonime: culant, ...., marinimos, amabil, galant. (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: culant, generos, ...., amabil, galant. (by WSergio 2/2009)*marinimos
Sinonime: culant, generos, marinimos, ...., galant. (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: culant, generos, marinimos, amabil, ..... (by WSergio 2/2009)*galant
Sinonime: ...., a se intinde, a se lungi. (by WSergio 2/2009)*culca
Sinonime: culca, ...., a se lungi. (by WSergio 2/2009)*a se intinde
Sinonime: culca, a se intinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a se lungi
Sinonime: ...., pat, vizuina, barlog. (by WSergio 2/2009)*culcus
Sinonime: culcus, ...., vizuina, barlog. (by WSergio 2/2009)*pat
Sinonime: culcus, pat, ...., barlog. (by WSergio 2/2009)*vizuina
Sinonime: culcus, pat, vizuina, ..... (by WSergio 2/2009)*barlog
Sinonime: ...., a aduna, a strange. (by WSergio 2/2009)*culege
Sinonime: culege, ...., a strange. (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: culege, a aduna, ..... (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: ...., pisc, creasta, apogeu. (by WSergio 2/2009)*culme
Sinonime: culme, ...., creasta, apogeu. (by WSergio 2/2009)*pisc
Sinonime: culme, pisc, ...., apogeu. (by WSergio 2/2009)*creasta
Sinonime: culme, pisc, creasta, ..... (by WSergio 2/2009)*apogeu
Sinonime: ...., maxim, superlativ. (by WSergio 2/2009)*culminant
Sinonime: culminant, ...., superlativ. (by WSergio 2/2009)*maxim
Sinonime: culminant, maxim, ..... (by WSergio 2/2009)*superlativ
Sinonime: ...., vinovat (by WSergio 2/2009)*culpabil
Sinonime: culpabil, .... (by WSergio 2/2009)*vinovat
Sinonime: ...., religie, confesiune, citit, educat, admiratie, respect. (by WSergio 2/2009)*cult
Sinonime: cult, ...., confesiune, citit, educat, admiratie, respect. (by WSergio 2/2009)*religie
Sinonime: cult, religie, ...., citit, educat, admiratie, respect. (by WSergio 2/2009)*confesiune
Sinonime: cult, religie, confesiune, ...., educat, admiratie, respect. (by WSergio 2/2009)*citit
Sinonime: cult, religie, confesiune, citit, ...., admiratie, respect. (by WSergio 2/2009)*educat
Sinonime: cult, religie, confesiune, citit, educat, ...., respect. (by WSergio 2/2009)*admiratie
Sinonime: cult, religie, confesiune, citit, educat, admiratie, ..... (by WSergio 2/2009)*respect
Sinonime: ...., a lucra pamantul, a se instrui, a invata. (by WSergio 2/2009)*cultiva
Sinonime: cultiva, ...., a se instrui, a invata. (by WSergio 2/2009)*a lucra pamantul
Sinonime: cultiva, a lucra pamantul, ...., a invata. (by WSergio 2/2009)*a se instrui
Sinonime: cultiva, a lucra pamantul, a se instrui, ..... (by WSergio 2/2009)*a invata
Sinonime: ...., impartasanie, grijanie (by WSergio 2/2009)*cuminecatura
Sinonime: cuminecatura, ...., grijanie (by WSergio 2/2009)*impartasanie
Sinonime: cuminecatura, impartasanie, .... (by WSergio 2/2009)*grijanie
Sinonime: ...., ascultator, supus, potolit, echilibrat, rational. (by WSergio 2/2009)*cuminte
Sinonime: cuminte, ...., supus, potolit, echilibrat, rational. (by WSergio 2/2009)*ascultator
Sinonime: cuminte, ascultator, ...., potolit, echilibrat, rational. (by WSergio 2/2009)*supus
Sinonime: cuminte, ascultator, supus, ...., echilibrat, rational. (by WSergio 2/2009)*potolit
Sinonime: cuminte, ascultator, supus, potolit, ...., rational. (by WSergio 2/2009)*echilibrat
Sinonime: cuminte, ascultator, supus, potolit, echilibrat, ..... (by WSergio 2/2009)*rational
Sinonime: ...., a achizitiona, a procura. (by WSergio 2/2009)*cumpara
Sinonime: cumpara, ...., a procura. (by WSergio 2/2009)*a achizitiona
Sinonime: cumpara, a achizitiona, ..... (by WSergio 2/2009)*a procura
Sinonime: ...., client (by WSergio 2/2009)*cumparator
Sinonime: cumparator, .... (by WSergio 2/2009)*client
Sinonime: ...., chibzuit, echilibrat, ponderat, temperat, (by WSergio 2/2009)*cumpatat
Sinonime: cumpatat, ...., echilibrat, ponderat, temperat, (by WSergio 2/2009)*chibzuit
Sinonime: cumpatat, chibzuit, ...., ponderat, temperat, (by WSergio 2/2009)*echilibrat
Sinonime: cumpatat, chibzuit, echilibrat, ...., temperat, (by WSergio 2/2009)*ponderat
Sinonime: cumpatat, chibzuit, echilibrat, ponderat, ...., (by WSergio 2/2009)*temperat
Sinonime: ...., groaznic, teribil, inuman, nemilos. (by WSergio 2/2009)*cumplit
Sinonime: cumplit, ...., teribil, inuman, nemilos. (by WSergio 2/2009)*groaznic
Sinonime: cumplit, groaznic, ...., inuman, nemilos. (by WSergio 2/2009)*teribil
Sinonime: cumplit, groaznic, teribil, ...., nemilos. (by WSergio 2/2009)*inuman
Sinonime: cumplit, groaznic, teribil, inuman, ..... (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: ...., intelegator, omenos. (by WSergio 2/2009)*cumsecade
Sinonime: cumsecade, ...., omenos. (by WSergio 2/2009)*intelegator
Sinonime: cumsecade, intelegator, ..... (by WSergio 2/2009)*omenos
Sinonime: ...., a strange, a reuni, a insuma, a aduna. (by WSergio 2/2009)*cumula
Sinonime: cumula, ...., a reuni, a insuma, a aduna. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: cumula, a strange, ...., a insuma, a aduna. (by WSergio 2/2009)*a reuni
Sinonime: cumula, a strange, a reuni, ...., a aduna. (by WSergio 2/2009)*a insuma
Sinonime: cumula, a strange, a reuni, a insuma, ..... (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: ...., specialist, expert, stiutor. (by WSergio 2/2009)*cunoscator
Sinonime: cunoscator, ...., expert, stiutor. (by WSergio 2/2009)*specialist
Sinonime: cunoscator, specialist, ...., stiutor. (by WSergio 2/2009)*expert
Sinonime: cunoscator, specialist, expert, ..... (by WSergio 2/2009)*stiutor
Sinonime: ...., a uni, a atasa, a lega. (by WSergio 2/2009)*cupla
Sinonime: cupla, ...., a atasa, a lega. (by WSergio 2/2009)*a uni
Sinonime: cupla, a uni, ...., a lega. (by WSergio 2/2009)*a atasa
Sinonime: cupla, a uni, a atasa, ..... (by WSergio 2/2009)*a lega
Sinonime: ...., tratament, ingrijire, dieta. (by WSergio 2/2009)*cura
Sinonime: cura, ...., ingrijire, dieta. (by WSergio 2/2009)*tratament
Sinonime: cura, tratament, ...., dieta. (by WSergio 2/2009)*ingrijire
Sinonime: cura, tratament, ingrijire, ..... (by WSergio 2/2009)*dieta
Sinonime: ...., tratabil, vindecabil. (by WSergio 2/2009)*curabil
Sinonime: curabil, ...., vindecabil. (by WSergio 2/2009)*tratabil
Sinonime: curabil, tratabil, ..... (by WSergio 2/2009)*vindecabil
Sinonime: ...., indrazneala, vitejie, cutezanta. (by WSergio 2/2009)*curaj
Sinonime: curaj, ...., vitejie, cutezanta. (by WSergio 2/2009)*indrazneala
Sinonime: curaj, indrazneala, ...., cutezanta. (by WSergio 2/2009)*vitejie
Sinonime: curaj, indrazneala, vitejie, ..... (by WSergio 2/2009)*cutezanta
Sinonime: ...., a se indoi, a se arcui, a se incovoia. (by WSergio 2/2009)*curba
Sinonime: curba, ...., a se arcui, a se incovoia. (by WSergio 2/2009)*a se indoi
Sinonime: curba, a se indoi, ...., a se incovoia. (by WSergio 2/2009)*a se arcui
Sinonime: curba, a se indoi, a se arcui, ..... (by WSergio 2/2009)*a se incovoia
Sinonime: ...., ciudat, bizar, straniu, indiscret. (by WSergio 2/2009)*curios
Sinonime: curios, ...., bizar, straniu, indiscret. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: curios, ciudat, ...., straniu, indiscret. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: curios, ciudat, bizar, ...., indiscret. (by WSergio 2/2009)*straniu
Sinonime: curios, ciudat, bizar, straniu, ..... (by WSergio 2/2009)*indiscret
Sinonime: ...., a opri, a intrerupe, a incheia, a suprima. (by WSergio 2/2009)*curma
Sinonime: curma, ...., a intrerupe, a incheia, a suprima. (by WSergio 2/2009)*a opri
Sinonime: curma, a opri, ...., a incheia, a suprima. (by WSergio 2/2009)*a intrerupe
Sinonime: curma, a opri, a intrerupe, ...., a suprima. (by WSergio 2/2009)*a incheia
Sinonime: curma, a opri, a intrerupe, a incheia, ..... (by WSergio 2/2009)*a suprima
Sinonime: ...., ograda, batatura, resedinta, sediu, atentie (a face ....) (by WSergio 2/2009)*curte
Sinonime: curte, ...., batatura, resedinta, sediu, atentie (a face curte) (by WSergio 2/2009)*ograda
Sinonime: curte, ograda, ...., resedinta, sediu, atentie (a face curte) (by WSergio 2/2009)*batatura
Sinonime: curte, ograda, batatura, ...., sediu, atentie (a face curte) (by WSergio 2/2009)*resedinta
Sinonime: curte, ograda, batatura, resedinta, ...., atentie (a face curte) (by WSergio 2/2009)*sediu
Sinonime: curte, ograda, batatura, resedinta, sediu, .... (by WSergio 2/2009)*atentie (a face curte)
Sinonime: ...., politete, maniera, amabilitate. (by WSergio 2/2009)*curtoazie
Sinonime: curtoazie, ...., maniera, amabilitate. (by WSergio 2/2009)*politete
Sinonime: curtoazie, politete, ...., amabilitate. (by WSergio 2/2009)*maniera
Sinonime: curtoazie, politete, maniera, ..... (by WSergio 2/2009)*amabilitate
Sinonime: ...., ingrijitor, paznic, administrator. (by WSergio 2/2009)*custode
Sinonime: custode, ...., paznic, administrator. (by WSergio 2/2009)*ingrijitor
Sinonime: custode, ingrijitor, ...., administrator. (by WSergio 2/2009)*paznic
Sinonime: custode, ingrijitor, paznic, ..... (by WSergio 2/2009)*administrator
Sinonime: ...., defect, meteahna, racila. (by WSergio 2/2009)*cusur
Sinonime: cusur, ...., meteahna, racila. (by WSergio 2/2009)*defect
Sinonime: cusur, defect, ...., racila. (by WSergio 2/2009)*meteahna
Sinonime: cusur, defect, meteahna, ..... (by WSergio 2/2009)*racila
Sinonime: ...., inctetitura, indoitura, fald. rid, zbarcitura. (by WSergio 2/2009)*cuta
Sinonime: cuta, ...., indoitura, fald. rid, zbarcitura. (by WSergio 2/2009)*inctetitura
Sinonime: cuta, inctetitura, ...., fald. rid, zbarcitura. (by WSergio 2/2009)*indoitura
Sinonime: cuta, inctetitura, indoitura, ...., zbarcitura. (by WSergio 2/2009)*fald. rid
Sinonime: cuta, inctetitura, indoitura, fald. rid, ..... (by WSergio 2/2009)*zbarcitura
Sinonime: ...., curaj, indrazneala, vitejie, tupeu, cinism. (by WSergio 2/2009)*cutezanta
Sinonime: cutezanta, ...., indrazneala, vitejie, tupeu, cinism. (by WSergio 2/2009)*curaj
Sinonime: cutezanta, curaj, ...., vitejie, tupeu, cinism. (by WSergio 2/2009)*indrazneala
Sinonime: cutezanta, curaj, indrazneala, ...., tupeu, cinism. (by WSergio 2/2009)*vitejie
Sinonime: cutezanta, curaj, indrazneala, vitejie, ...., cinism. (by WSergio 2/2009)*tupeu
Sinonime: cutezanta, curaj, indrazneala, vitejie, tupeu, ..... (by WSergio 2/2009)*cinism
Sinonime: ...., a colinda, a strabate, a hoinari. (by WSergio 2/2009)*cutreiera
Sinonime: cutreiera, ...., a strabate, a hoinari. (by WSergio 2/2009)*a colinda
Sinonime: cutreiera, a colinda, ...., a hoinari. (by WSergio 2/2009)*a strabate
Sinonime: cutreiera, a colinda, a strabate, ..... (by WSergio 2/2009)*a hoinari
Sinonime: ...., vorba, zicere, spusa, discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*cuvant
Sinonime: cuvant, ...., zicere, spusa, discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*vorba
Sinonime: cuvant, vorba, ...., spusa, discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*zicere
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, ...., discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*spusa
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, ...., conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*discurs
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, discurs, ...., promisiune, fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*conferinta
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, discurs, conferinta, ...., fagaduinta, opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*promisiune
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, discurs, conferinta, promisiune, ...., opinie, parere. (by WSergio 2/2009)*fagaduinta
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, ...., parere. (by WSergio 2/2009)*opinie
Sinonime: cuvant, vorba, zicere, spusa, discurs, conferinta, promisiune, fagaduinta, opinie, ..... (by WSergio 2/2009)*parere
Sinonime: ...., a grai, a zice, a spune, a tine un discurs, a conferentia. (by WSergio 2/2009)*cuvanta
Sinonime: cuvanta, ...., a zice, a spune, a tine un discurs, a conferentia. (by WSergio 2/2009)*a grai
Sinonime: cuvanta, a grai, ...., a spune, a tine un discurs, a conferentia. (by WSergio 2/2009)*a zice
Sinonime: cuvanta, a grai, a zice, ...., a tine un discurs, a conferentia. (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: cuvanta, a grai, a zice, a spune, ...., a conferentia. (by WSergio 2/2009)*a tine un discurs
Sinonime: cuvanta, a grai, a zice, a spune, a tine un discurs, ..... (by WSergio 2/2009)*a conferentia
Sinonime: ...., a se cadea, a-i reveni. (by WSergio 2/2009)*cuveni
Sinonime: cuveni, ...., a-i reveni. (by WSergio 2/2009)*a se cadea
Sinonime: cuveni, a se cadea, ..... (by WSergio 2/2009)*a-i reveni
Sinonime: ...., respectos, binecrescut, politicos, decent. (by WSergio 2/2009)*cuviincios
Sinonime: cuviincios, ...., binecrescut, politicos, decent. (by WSergio 2/2009)*respectos
Sinonime: cuviincios, respectos, ...., politicos, decent. (by WSergio 2/2009)*binecrescut
Sinonime: cuviincios, respectos, binecrescut, ...., decent. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: cuviincios, respectos, binecrescut, politicos, ..... (by WSergio 2/2009)*decent
Sinonime: ...., cucernic, evlavios, credincios. (by WSergio 2/2009)*cuvios
Sinonime: cuvios, ...., evlavios, credincios. (by WSergio 2/2009)*cucernic
Sinonime: cuvios, cucernic, ...., credincios. (by WSergio 2/2009)*evlavios
Sinonime: cuvios, cucernic, evlavios, ..... (by WSergio 2/2009)*credincios
Sinonime: ...., a dura, a persista, a se mentine, a ramane. (by WSergio 2/2009)*dainui
Sinonime: dainui, ...., a persista, a se mentine, a ramane. (by WSergio 2/2009)*a dura
Sinonime: dainui, a dura, ...., a se mentine, a ramane. (by WSergio 2/2009)*a persista
Sinonime: dainui, a dura, a persista, ...., a ramane. (by WSergio 2/2009)*a se mentine
Sinonime: dainui, a dura, a persista, a se mentine, ..... (by WSergio 2/2009)*a ramane
Sinonime: ...., lespede (by WSergio 2/2009)*dala
Sinonime: dala, .... (by WSergio 2/2009)*lespede
Sinonime: ...., alb (by WSergio 2/2009)*dalb
Sinonime: d...., .... (by WSergio 2/2009)*alb
Sinonime: ...., gherghina. (by WSergio 2/2009)*dalie
Sinonime: dalie, ..... (by WSergio 2/2009)*gherghina
Sinonime: ...., a juca, a petrece. (by WSergio 2/2009)*dansa
Sinonime: dansa, ...., a petrece. (by WSergio 2/2009)*a juca
Sinonime: dansa, a juca, ..... (by WSergio 2/2009)*a petrece
Sinonime: ...., cadou, atentie, plocon. mita,2, talent, vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*dar
Sinonime: dar, ...., atentie, plocon. mita,2, talent, vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*cadou
Sinonime: dar, cadou, ...., plocon. mita,2, talent, vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*atentie
Sinonime: dar, cadou, atentie, ....,2, talent, vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*plocon. mita
Sinonime: dar, cadou, atentie, plocon. mita,...., talent, vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*2
Sinonime: dar, cadou, atentie, plocon. mita,2, ...., vocatie, inzestrare. (by WSergio 2/2009)*talent
Sinonime: dar, cadou, atentie, plocon. mita,2, talent, ...., inzestrare. (by WSergio 2/2009)*vocatie
Sinonime: dar, cadou, atentie, plocon. mita,2, talent, vocatie, ..... (by WSergio 2/2009)*inzestrare
Sinonime: ...., a surpa, a distruge, a da la pamant. (by WSergio 2/2009)*darama
Sinonime: darama, ...., a distruge, a da la pamant. (by WSergio 2/2009)*a surpa
Sinonime: darama, a surpa, ...., a da la pamant. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: darama, a surpa, a distruge, ..... (by WSergio 2/2009)*a da la pamant
Sinonime: ...., degradat, ruinat, srticat. (by WSergio 2/2009)*darapanat
Sinonime: darapanat, ...., ruinat, srticat. (by WSergio 2/2009)*degradat
Sinonime: darapanat, degradat, ...., srticat. (by WSergio 2/2009)*ruinat
Sinonime: darapanat, degradat, ruinat, ..... (by WSergio 2/2009)*srticat
Sinonime: ...., a tremura, a clantani. (by WSergio 2/2009)*dardai
Sinonime: dardai, ...., a clantani. (by WSergio 2/2009)*a tremura
Sinonime: dardai, a tremura, ..... (by WSergio 2/2009)*a clantani
Sinonime: ...., marinimos, generos. (by WSergio 2/2009)*darnic
Sinonime: darnic, ...., generos. (by WSergio 2/2009)*marinimos
Sinonime: darnic, marinimos, ..... (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: ...., generozitate, marinimie. (by WSergio 2/2009)*darnicie
Sinonime: darnicie, ...., marinimie. (by WSergio 2/2009)*generozitate
Sinonime: darnicie, generozitate, ..... (by WSergio 2/2009)*marinimie
Sinonime: ...., a dona, a oferi, a ceda. (by WSergio 2/2009)*darui
Sinonime: darui, ...., a oferi, a ceda. (by WSergio 2/2009)*a dona
Sinonime: darui, a dona, ...., a ceda. (by WSergio 2/2009)*a oferi
Sinonime: darui, a dona, a oferi, ..... (by WSergio 2/2009)*a ceda
Sinonime: ...., curajos, hotarat, cutezator. (by WSergio 2/2009)*darz
Sinonime: darz, ...., hotarat, cutezator. (by WSergio 2/2009)*curajos
Sinonime: darz, curajos, ...., cutezator. (by WSergio 2/2009)*hotarat
Sinonime: darz, curajos, hotarat, ..... (by WSergio 2/2009)*cutezator
Sinonime: ...., traditie, obicei, randuiala. (by WSergio 2/2009)*datina
Sinonime: datina, ...., obicei, randuiala. (by WSergio 2/2009)*traditie
Sinonime: datina, traditie, ...., randuiala. (by WSergio 2/2009)*obicei
Sinonime: datina, traditie, obicei, ..... (by WSergio 2/2009)*randuiala
Sinonime: ...., indatorire, obligatie, sarcina. (by WSergio 2/2009)*datorie
Sinonime: datorie, ...., obligatie, sarcina. (by WSergio 2/2009)*indatorire
Sinonime: datorie, indatorire, ...., sarcina. (by WSergio 2/2009)*obligatie
Sinonime: datorie, indatorire, obligatie, ..... (by WSergio 2/2009)*sarcina
Sinonime: ...., a pagubi, a strica, a vatama. (by WSergio 2/2009)*dauna
Sinonime: dauna, ...., a strica, a vatama. (by WSergio 2/2009)*a pagubi
Sinonime: dauna, a pagubi, ...., a vatama. (by WSergio 2/2009)*a strica
Sinonime: dauna, a pagubi, a strica, ..... (by WSergio 2/2009)*a vatama
Sinonime: ...., a spune, a vorbi a palavragi. (by WSergio 2/2009)*debita
Sinonime: debita, ...., a vorbi a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: debita, a spune, ..... (by WSergio 2/2009)*a vorbi a palavragi
Sinonime: ...., datornic, platnic. (by WSergio 2/2009)*debitor
Sinonime: debitor, ...., platnic. (by WSergio 2/2009)*datornic
Sinonime: debitor, datornic, ..... (by WSergio 2/2009)*platnic
Sinonime: ...., a se revarsa, a vomita. (by WSergio 2/2009)*deborda
Sinonime: deborda, ...., a vomita. (by WSergio 2/2009)*a se revarsa
Sinonime: deborda, a se revarsa, ..... (by WSergio 2/2009)*a vomita
Sinonime: ...., inceput, start. (by WSergio 2/2009)*debut
Sinonime: debut, ...., start. (by WSergio 2/2009)*inceput
Sinonime: debut, inceput, ..... (by WSergio 2/2009)*start
Sinonime: ...., incepator, ucenic. (by WSergio 2/2009)*debutant
Sinonime: debutant, ...., ucenic. (by WSergio 2/2009)*incepator
Sinonime: debutant, incepator, ..... (by WSergio 2/2009)*ucenic
Sinonime: ...., corupt (by WSergio 2/2009)*decadent
Sinonime: decadent, .... (by WSergio 2/2009)*corupt
Sinonime: ...., regres, declin, decadenta, degradare morala, coruptie, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*decadere
Sinonime: decadere, ...., declin, decadenta, degradare morala, coruptie, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*regres
Sinonime: decadere, regres, ...., decadenta, degradare morala, coruptie, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*declin
Sinonime: decadere, regres, declin, ...., degradare morala, coruptie, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*decadenta
Sinonime: decadere, regres, declin, decadenta, ...., coruptie, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*degradare morala
Sinonime: decadere, regres, declin, decadenta, degradare morala, ...., imoralitate. (by WSergio 2/2009)*coruptie
Sinonime: decadere, regres, declin, decadenta, degradare morala, coruptie, ..... (by WSergio 2/2009)*imoralitate
Sinonime: ...., diferenta, dezacord, nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*decalaj
Sinonime: decalaj, ...., dezacord, nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*diferenta
Sinonime: decalaj, diferenta, ...., nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: decalaj, diferenta, dezacord, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivire
Sinonime: ...., a curati, a limpezi, a distila. (by WSergio 2/2009)*decanta
Sinonime: decanta, ...., a limpezi, a distila. (by WSergio 2/2009)*a curati
Sinonime: decanta, a curati, ...., a distila. (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: decanta, a curati, a limpezi, ..... (by WSergio 2/2009)*a distila
Sinonime: ...., a taia capul, a ucide. (by WSergio 2/2009)*decapita
Sinonime: decapita, ...., a ucide. (by WSergio 2/2009)*a taia capul
Sinonime: decapita, a taia capul, ..... (by WSergio 2/2009)*a ucide
Sinonime: ...., a muri, a sucomba, a raposa. (by WSergio 2/2009)*deceda
Sinonime: deceda, ...., a sucomba, a raposa. (by WSergio 2/2009)*a muri
Sinonime: deceda, a muri, ...., a raposa. (by WSergio 2/2009)*a sucomba
Sinonime: deceda, a muri, a sucomba, ..... (by WSergio 2/2009)*a raposa
Sinonime: ...., politicos, respectuos, bunecrescut. (by WSergio 2/2009)*decent
Sinonime: decent, ...., respectuos, bunecrescut. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: decent, politicos, ...., bunecrescut. (by WSergio 2/2009)*respectuos
Sinonime: decent, politicos, respectuos, ..... (by WSergio 2/2009)*bunecrescut
Sinonime: ...., dezamagire, deziluzie, inselare. (by WSergio 2/2009)*deceptie
Sinonime: deceptie, ...., deziluzie, inselare. (by WSergio 2/2009)*dezamagire
Sinonime: deceptie, dezamagire, ...., inselare. (by WSergio 2/2009)*deziluzie
Sinonime: deceptie, dezamagire, deziluzie, ..... (by WSergio 2/2009)*inselare
Sinonime: ...., a acorda, a conferi, a da, a atribui. (by WSergio 2/2009)*decerna
Sinonime: decerna, ...., a conferi, a da, a atribui. (by WSergio 2/2009)*a acorda
Sinonime: decerna, a acorda, ...., a da, a atribui. (by WSergio 2/2009)*a conferi
Sinonime: decerna, a acorda, a conferi, ...., a atribui. (by WSergio 2/2009)*a da
Sinonime: decerna, a acorda, a conferi, a da, ..... (by WSergio 2/2009)*a atribui
Sinonime: ...., moarte (by WSergio 2/2009)*deces
Sinonime: deces, .... (by WSergio 2/2009)*moarte
Sinonime: ...., a hotari, a dispune. (by WSergio 2/2009)*decide
Sinonime: decide, ...., a dispune. (by WSergio 2/2009)*a hotari
Sinonime: decide, a hotari, ..... (by WSergio 2/2009)*a dispune
Sinonime: ...., hotarat, indiscutabil. (by WSergio 2/2009)*decis
Sinonime: decis, ...., indiscutabil. (by WSergio 2/2009)*hotarat
Sinonime: decis, hotarat, ..... (by WSergio 2/2009)*indiscutabil
Sinonime: ...., hotarare, decret, sentinta, ordin. (by WSergio 2/2009)*decizie
Sinonime: decizie, ...., decret, sentinta, ordin. (by WSergio 2/2009)*hotarare
Sinonime: decizie, hotarare, ...., sentinta, ordin. (by WSergio 2/2009)*decret
Sinonime: decizie, hotarare, decret, ...., ordin. (by WSergio 2/2009)*sentinta
Sinonime: decizie, hotarare, decret, sentinta, ..... (by WSergio 2/2009)*ordin
Sinonime: ...., a recita, a rosti. (by WSergio 2/2009)*declama
Sinonime: declama, ...., a rosti. (by WSergio 2/2009)*a recita
Sinonime: declama, a recita, ..... (by WSergio 2/2009)*a rosti
Sinonime: ...., a starni, a porni, a dezlantui. (by WSergio 2/2009)*declansa
Sinonime: declansa, ...., a porni, a dezlantui. (by WSergio 2/2009)*a starni
Sinonime: declansa, a starni, ...., a dezlantui. (by WSergio 2/2009)*a porni
Sinonime: declansa, a starni, a porni, ..... (by WSergio 2/2009)*a dezlantui
Sinonime: ...., a spune, a afirma, a marturisi, a se pronunta. (by WSergio 2/2009)*declara
Sinonime: declara, ...., a afirma, a marturisi, a se pronunta. (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: declara, a spune, ...., a marturisi, a se pronunta. (by WSergio 2/2009)*a afirma
Sinonime: declara, a spune, a afirma, ...., a se pronunta. (by WSergio 2/2009)*a marturisi
Sinonime: declara, a spune, a afirma, a marturisi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se pronunta
Sinonime: ...., decazut, degradat. (by WSergio 2/2009)*declasat
Sinonime: declasat, ...., degradat. (by WSergio 2/2009)*decazut
Sinonime: declasat, decazut, ..... (by WSergio 2/2009)*degradat
Sinonime: ...., regres, decadere. (by WSergio 2/2009)*declin
Sinonime: declin, ...., decadere. (by WSergio 2/2009)*regres
Sinonime: declin, regres, ..... (by WSergio 2/2009)*decadere
Sinonime: ...., a se ridica, a pleca, a se inalta. (by WSergio 2/2009)*decola
Sinonime: decola, ...., a pleca, a se inalta. (by WSergio 2/2009)*a se ridica
Sinonime: decola, a se ridica, ...., a se inalta. (by WSergio 2/2009)*a pleca
Sinonime: decola, a se ridica, a pleca, ..... (by WSergio 2/2009)*a se inalta
Sinonime: ...., rascroit, indecent, necuviincios. (by WSergio 2/2009)*decoltat
Sinonime: decoltat, ...., indecent, necuviincios. (by WSergio 2/2009)*rascroit
Sinonime: decoltat, rascroit, ...., necuviincios. (by WSergio 2/2009)*indecent
Sinonime: decoltat, rascroit, indecent, ..... (by WSergio 2/2009)*necuviincios
Sinonime: ...., a incurca, a deruta, a zapaci,a tulbura. (by WSergio 2/2009)*deconcerta
Sinonime: deconcerta, ...., a deruta, a zapaci,a tulbura. (by WSergio 2/2009)*a incurca
Sinonime: deconcerta, a incurca, ...., a zapaci,a tulbura. (by WSergio 2/2009)*a deruta
Sinonime: deconcerta, a incurca, a deruta, ....,a tulbura. (by WSergio 2/2009)*a zapaci
Sinonime: deconcerta, a incurca, a deruta, a zapaci,..... (by WSergio 2/2009)*a tulbura
Sinonime: ...., recreativ (by WSergio 2/2009)*deconectant
Sinonime: deconectant, .... (by WSergio 2/2009)*recreativ
Sinonime: ...., justificare, raspundere. (by WSergio 2/2009)*decont
Sinonime: decont, ...., raspundere. (by WSergio 2/2009)*justificare
Sinonime: decont, justificare, ..... (by WSergio 2/2009)*raspundere
Sinonime: ...., impodobit, infrumusetat, ornat, i s-a dat o ....ie. (by WSergio 2/2009)*decorat
Sinonime: decorat, ...., infrumusetat, ornat, i s-a dat o decoratie. (by WSergio 2/2009)*impodobit
Sinonime: decorat, impodobit, ...., ornat, i s-a dat o decoratie. (by WSergio 2/2009)*infrumusetat
Sinonime: decorat, impodobit, infrumusetat, ...., i s-a dat o decoratie. (by WSergio 2/2009)*ornat
Sinonime: decorat, impodobit, infrumusetat, ornat, ..... (by WSergio 2/2009)*i s-a dat o decoratie
Sinonime: ...., insigna, dinstinctie, podoaba. (by WSergio 2/2009)*decoratie
Sinonime: decoratie, ...., dinstinctie, podoaba. (by WSergio 2/2009)*insigna
Sinonime: decoratie, insigna, ...., podoaba. (by WSergio 2/2009)*dinstinctie
Sinonime: decoratie, insigna, dinstinctie, ..... (by WSergio 2/2009)*podoaba
Sinonime: ...., a coji, a decoji. (by WSergio 2/2009)*decortica
Sinonime: decortica, ...., a decoji. (by WSergio 2/2009)*a coji
Sinonime: decortica, a coji, ..... (by WSergio 2/2009)*a decoji
Sinonime: ...., decizie, hotarare, dispozitie, ordonanta. (by WSergio 2/2009)*decret
Sinonime: decret, ...., hotarare, dispozitie, ordonanta. (by WSergio 2/2009)*decizie
Sinonime: decret, decizie, ...., dispozitie, ordonanta. (by WSergio 2/2009)*hotarare
Sinonime: decret, decizie, hotarare, ...., ordonanta. (by WSergio 2/2009)*dispozitie
Sinonime: decret, decizie, hotarare, dispozitie, ..... (by WSergio 2/2009)*ordonanta
Sinonime: ...., a dezlega, a desface, a intrerupe. (by WSergio 2/2009)*decupla
Sinonime: decupla, ...., a desface, a intrerupe. (by WSergio 2/2009)*a dezlega
Sinonime: decupla, a dezlega, ...., a intrerupe. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: decupla, a dezlega, a desface, ..... (by WSergio 2/2009)*a intrerupe
Sinonime: ...., a a se inchina, a consacra, a destina. (by WSergio 2/2009)*dedica
Sinonime: dedica, ...., a consacra, a destina. (by WSergio 2/2009)*a a se inchina
Sinonime: dedica, a a se inchina, ...., a destina. (by WSergio 2/2009)*a consacra
Sinonime: dedica, a a se inchina, a consacra, ..... (by WSergio 2/2009)*a destina
Sinonime: ...., inchinare, omagiu, consacrare. (by WSergio 2/2009)*dedicatie
Sinonime: dedicatie, ...., omagiu, consacrare. (by WSergio 2/2009)*inchinare
Sinonime: dedicatie, inchinare, ...., consacrare. (by WSergio 2/2009)*omagiu
Sinonime: dedicatie, inchinare, omagiu, ..... (by WSergio 2/2009)*consacrare
Sinonime: ...., a barfi, a calomnia, a ponegri. (by WSergio 2/2009)*defaima
Sinonime: defaima, ...., a calomnia, a ponegri. (by WSergio 2/2009)*a barfi
Sinonime: defaima, a barfi, ...., a ponegri. (by WSergio 2/2009)*a calomnia
Sinonime: defaima, a barfi, a calomnia, ..... (by WSergio 2/2009)*a ponegri
Sinonime: ...., dezavantaj, paguba. (by WSergio 2/2009)*defavoare
Sinonime: defavoare, ...., paguba. (by WSergio 2/2009)*dezavantaj
Sinonime: defavoare, dezavantaj, ..... (by WSergio 2/2009)*paguba
Sinonime: ...., lipsa, scadere, imperfectiune. (by WSergio 2/2009)*defect
Sinonime: defect, ...., scadere, imperfectiune. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: defect, lipsa, ...., imperfectiune. (by WSergio 2/2009)*scadere
Sinonime: defect, lipsa, scadere, ..... (by WSergio 2/2009)*imperfectiune
Sinonime: ...., a strica, a deregla, a ..... (by WSergio 2/2009)*defecta
Sinonime: defecta, ...., a deregla, a defecta. (by WSergio 2/2009)*a strica
Sinonime: defecta, a strica, ...., a defecta. (by WSergio 2/2009)*a deregla
Sinonime: defecta, a strica, a deregla, ..... (by WSergio 2/2009)*a defecta
Sinonime: ...., gresit, incorect, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*defectuos
Sinonime: defectuos, ...., incorect, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*gresit
Sinonime: defectuos, gresit, ...., necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: defectuos, gresit, incorect, ..... (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: ...., aparare. (by WSergio 2/2009)*defensiva
Sinonime: defensiva, ..... (by WSergio 2/2009)*aparare
Sinonime: ...., respectuos (by WSergio 2/2009)*deferent
Sinonime: deferent, .... (by WSergio 2/2009)*respectuos
Sinonime: ...., respect, stima, consideratie (by WSergio 2/2009)*deferenta
Sinonime: deferenta, ...., stima, consideratie (by WSergio 2/2009)*respect
Sinonime: deferenta, respect, ...., consideratie (by WSergio 2/2009)*stima
Sinonime: deferenta, respect, stima, .... (by WSergio 2/2009)*consideratie
Sinonime: ...., scadere, lipsa, carenta, insuficienta. (by WSergio 2/2009)*deficienta
Sinonime: deficienta, ...., lipsa, carenta, insuficienta. (by WSergio 2/2009)*scadere
Sinonime: deficienta, scadere, ...., carenta, insuficienta. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: deficienta, scadere, lipsa, ...., insuficienta. (by WSergio 2/2009)*carenta
Sinonime: deficienta, scadere, lipsa, carenta, ..... (by WSergio 2/2009)*insuficienta
Sinonime: ...., trecatoare, pas, vale. (by WSergio 2/2009)*defileu
Sinonime: defileu, ...., pas, vale. (by WSergio 2/2009)*trecatoare
Sinonime: defileu, trecatoare, ...., vale. (by WSergio 2/2009)*pas
Sinonime: defileu, trecatoare, pas, ..... (by WSergio 2/2009)*vale
Sinonime: ...., incheiat, finisat, terminat. (by WSergio 2/2009)*definitiv
Sinonime: definitiv, ...., finisat, terminat. (by WSergio 2/2009)*incheiat
Sinonime: definitiv, incheiat, ...., terminat. (by WSergio 2/2009)*finisat
Sinonime: definitiv, incheiat, finisat, ..... (by WSergio 2/2009)*terminat
Sinonime: ...., caracteristic, distinctiv, specific. (by WSergio 2/2009)*definitoriu
Sinonime: definitoriu, ...., distinctiv, specific. (by WSergio 2/2009)*caracteristic
Sinonime: definitoriu, caracteristic, ...., specific. (by WSergio 2/2009)*distinctiv
Sinonime: definitoriu, caracteristic, distinctiv, ..... (by WSergio 2/2009)*specific
Sinonime: ...., desfigurat, pocit, denaturat, rastalmacit. (by WSergio 2/2009)*deformat
Sinonime: deformat, ...., pocit, denaturat, rastalmacit. (by WSergio 2/2009)*desfigurat
Sinonime: deformat, desfigurat, ...., denaturat, rastalmacit. (by WSergio 2/2009)*pocit
Sinonime: deformat, desfigurat, pocit, ...., rastalmacit. (by WSergio 2/2009)*denaturat
Sinonime: deformat, desfigurat, pocit, denaturat, ..... (by WSergio 2/2009)*rastalmacit
Sinonime: ...., despadurit (by WSergio 2/2009)*defrisat
Sinonime: defrisat, .... (by WSergio 2/2009)*despadurit
Sinonime: ...., a raspandi, a imprastia, a emite, a imprastia, a elibera. (by WSergio 2/2009)*degaja
Sinonime: degaja, ...., a imprastia, a emite, a imprastia, a elibera. (by WSergio 2/2009)*a raspandi
Sinonime: degaja, a raspandi, ...., a emite, ...., a elibera. (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: degaja, a raspandi, a imprastia, ...., a imprastia, a elibera. (by WSergio 2/2009)*a emite
Sinonime: degaja, a raspandi, ...., a emite, ...., a elibera. (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: degaja, a raspandi, a imprastia, a emite, a imprastia, ..... (by WSergio 2/2009)*a elibera
Sinonime: ...., zadarnic, fara rost. (by WSergio 2/2009)*degeaba
Sinonime: degeaba, ...., fara rost. (by WSergio 2/2009)*zadarnic
Sinonime: degeaba, zadarnic, ..... (by WSergio 2/2009)*fara rost
Sinonime: ...., a se degrada, a decadea. (by WSergio 2/2009)*degenera
Sinonime: degenera, ...., a decadea. (by WSergio 2/2009)*a se degrada
Sinonime: degenera, a se degrada, ..... (by WSergio 2/2009)*a decadea
Sinonime: ...., a ingheta. (by WSergio 2/2009)*degera
Sinonime: degera, ..... (by WSergio 2/2009)*a ingheta
Sinonime: ...., travestit, ascuns, mascat, camuflat. (by WSergio 2/2009)*deghizat
Sinonime: deghizat, ...., ascuns, mascat, camuflat. (by WSergio 2/2009)*travestit
Sinonime: deghizat, travestit, ...., mascat, camuflat. (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: deghizat, travestit, ascuns, ...., camuflat. (by WSergio 2/2009)*mascat
Sinonime: deghizat, travestit, ascuns, mascat, ..... (by WSergio 2/2009)*camuflat
Sinonime: ...., repede, iute indata, imediat. (by WSergio 2/2009)*degraba
Sinonime: degraba, ...., iute indata, imediat. (by WSergio 2/2009)*repede
Sinonime: degraba, repede, ...., imediat. (by WSergio 2/2009)*iute indata
Sinonime: degraba, repede, iute indata, ..... (by WSergio 2/2009)*imediat
Sinonime: ...., injositor, dezonorant. (by WSergio 2/2009)*degradant
Sinonime: degradant, ...., dezonorant. (by WSergio 2/2009)*injositor
Sinonime: degradant, injositor, ..... (by WSergio 2/2009)*dezonorant
Sinonime: ...., a scadea, a reduce, a micsora, a usura. (by WSergio 2/2009)*degreva
Sinonime: degreva, ...., a reduce, a micsora, a usura. (by WSergio 2/2009)*a scadea
Sinonime: degreva, a scadea, ...., a micsora, a usura. (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: degreva, a scadea, a reduce, ...., a usura. (by WSergio 2/2009)*a micsora
Sinonime: degreva, a scadea, a reduce, a micsora, ..... (by WSergio 2/2009)*a usura
Sinonime: ...., a savura, a gusta. (by WSergio 2/2009)*degusta
Sinonime: degusta, ...., a gusta. (by WSergio 2/2009)*a savura
Sinonime: degusta, a savura, ..... (by WSergio 2/2009)*a gusta
Sinonime: ...., a zadarnici, a anula, a lichida. (by WSergio 2/2009)*dejuca
Sinonime: dejuca, ...., a anula, a lichida. (by WSergio 2/2009)*a zadarnici
Sinonime: dejuca, a zadarnici, ...., a lichida. (by WSergio 2/2009)*a anula
Sinonime: dejuca, a zadarnici, a anula, ..... (by WSergio 2/2009)*a lichida
Sinonime: ...., masa, pranz. (by WSergio 2/2009)*dejun
Sinonime: dejun, ...., pranz. (by WSergio 2/2009)*masa
Sinonime: dejun, masa, ..... (by WSergio 2/2009)*pranz
Sinonime: ...., a sustrage, a deturna. (by WSergio 2/2009)*delapida
Sinonime: delapida, ...., a deturna. (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: delapida, a sustrage, ..... (by WSergio 2/2009)*a deturna
Sinonime: ...., a neglija, a da uitarii. (by WSergio 2/2009)*delasa
Sinonime: delasa, ...., a da uitarii. (by WSergio 2/2009)*a neglija
Sinonime: delasa, a neglija, ..... (by WSergio 2/2009)*a da uitarii
Sinonime: ...., indolent, nepasator, pasiv. (by WSergio 2/2009)*delasator
Sinonime: delasator, ...., nepasator, pasiv. (by WSergio 2/2009)*indolent
Sinonime: delasator, indolent, ...., pasiv. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: delasator, indolent, nepasator, ..... (by WSergio 2/2009)*pasiv
Sinonime: ...., denunt, dezvaluire. (by WSergio 2/2009)*delatiune
Sinonime: delatiune, ...., dezvaluire. (by WSergio 2/2009)*denunt
Sinonime: delatiune, denunt, ..... (by WSergio 2/2009)*dezvaluire
Sinonime: ...., a incanta, a desfata, a bucura. (by WSergio 2/2009)*delecta
Sinonime: delecta, ...., a desfata, a bucura. (by WSergio 2/2009)*a incanta
Sinonime: delecta, a incanta, ...., a bucura. (by WSergio 2/2009)*a desfata
Sinonime: delecta, a incanta, a desfata, ..... (by WSergio 2/2009)*a bucura
Sinonime: ...., a imputernici, a insacina, a da mandat (by WSergio 2/2009)*delega
Sinonime: delega, ...., a insacina, a da mandat (by WSergio 2/2009)*a imputernici
Sinonime: delega, a imputernici, ...., a da mandat (by WSergio 2/2009)*a insacina
Sinonime: delega, a imputernici, a insacina, .... (by WSergio 2/2009)*a da mandat
Sinonime: ...., a chibzui, a gandi, a judeca, a analiza, a se sfatui. (by WSergio 2/2009)*delibera
Sinonime: delibera, ...., a gandi, a judeca, a analiza, a se sfatui. (by WSergio 2/2009)*a chibzui
Sinonime: delibera, a chibzui, ...., a judeca, a analiza, a se sfatui. (by WSergio 2/2009)*a gandi
Sinonime: delibera, a chibzui, a gandi, ...., a analiza, a se sfatui. (by WSergio 2/2009)*a judeca
Sinonime: delibera, a chibzui, a gandi, a judeca, ...., a se sfatui. (by WSergio 2/2009)*a analiza
Sinonime: delibera, a chibzui, a gandi, a judeca, a analiza, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sfatui
Sinonime: ...., fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: delicat, ...., diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*fin
Sinonime: delicat, fin, ...., gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*diafan
Sinonime: delicat, fin, diafan, ...., gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*gingas
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, ...., suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*gratios
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, ...., politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*suav
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, ...., mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, ...., sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*mnierat
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, ...., simtitor, emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, ...., emotiv , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*simtitor
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, .... , slabut, fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*emotiv
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , ...., fragil, plapand. (by WSergio 2/2009)*slabut
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, ...., plapand. (by WSergio 2/2009)*fragil
Sinonime: delicat, fin, diafan, gingas, gratios, suav, politicos, mnierat, sensibil, simtitor, emotiv , slabut, fragil, ..... (by WSergio 2/2009)*plapand
Sinonime: ...., finete, gingasie, gratie, niblete. (by WSergio 2/2009)*delicatete
Sinonime: delicatete, ...., gingasie, gratie, niblete. (by WSergio 2/2009)*finete
Sinonime: delicatete, finete, ...., gratie, niblete. (by WSergio 2/2009)*gingasie
Sinonime: delicatete, finete, gingasie, ...., niblete. (by WSergio 2/2009)*gratie
Sinonime: delicatete, finete, gingasie, gratie, ..... (by WSergio 2/2009)*niblete
Sinonime: ...., gustos, savuros, placut, apetisant. (by WSergio 2/2009)*delicios
Sinonime: delicios, ...., savuros, placut, apetisant. (by WSergio 2/2009)*gustos
Sinonime: delicios, gustos, ...., placut, apetisant. (by WSergio 2/2009)*savuros
Sinonime: delicios, gustos, savuros, ...., apetisant. (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: delicios, gustos, savuros, placut, ..... (by WSergio 2/2009)*apetisant
Sinonime: ...., placere, savoare, incantare. (by WSergio 2/2009)*deliciu
Sinonime: deliciu, ...., savoare, incantare. (by WSergio 2/2009)*placere
Sinonime: deliciu, placere, ...., incantare. (by WSergio 2/2009)*savoare
Sinonime: deliciu, placere, savoare, ..... (by WSergio 2/2009)*incantare
Sinonime: ...., infractiune, abatere, greseala, eroare. (by WSergio 2/2009)*delict
Sinonime: delict, ...., abatere, greseala, eroare. (by WSergio 2/2009)*infractiune
Sinonime: delict, infractiune, ...., greseala, eroare. (by WSergio 2/2009)*abatere
Sinonime: delict, infractiune, abatere, ...., eroare. (by WSergio 2/2009)*greseala
Sinonime: delict, infractiune, abatere, greseala, ..... (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: ...., infractor, vinovat. (by WSergio 2/2009)*delicvent
Sinonime: delicvent, ...., vinovat. (by WSergio 2/2009)*infractor
Sinonime: delicvent, infractor, ..... (by WSergio 2/2009)*vinovat
Sinonime: ...., a contura, a preciza, a stabili, a a fixa. (by WSergio 2/2009)*delimita
Sinonime: delimita, ...., a preciza, a stabili, a a fixa. (by WSergio 2/2009)*a contura
Sinonime: delimita, a contura, ...., a stabili, a a fixa. (by WSergio 2/2009)*a preciza
Sinonime: delimita, a contura, a preciza, ...., a a fixa. (by WSergio 2/2009)*a stabili
Sinonime: delimita, a contura, a preciza, a stabili, ..... (by WSergio 2/2009)*a a fixa
Sinonime: ...., circumscris, limitat, marginit. (by WSergio 2/2009)*delimitat
Sinonime: delimitat, ...., limitat, marginit. (by WSergio 2/2009)*circumscris
Sinonime: de...., circumscris, ...., marginit. (by WSergio 2/2009)*limitat
Sinonime: delimitat, circumscris, limitat, ..... (by WSergio 2/2009)*marginit
Sinonime: ...., a porni, a-si lua avant. (by WSergio 2/2009)*demara
Sinonime: demara, ...., a-si lua avant. (by WSergio 2/2009)*a porni
Sinonime: demara, a porni, ..... (by WSergio 2/2009)*a-si lua avant
Sinonime: ...., pornire. (by WSergio 2/2009)*demaraj
Sinonime: demaraj, ..... (by WSergio 2/2009)*pornire
Sinonime: ...., a delimita, a separa. (by WSergio 2/2009)*demarca
Sinonime: demarca, ...., a separa. (by WSergio 2/2009)*a delimita
Sinonime: demarca, a delimita, ..... (by WSergio 2/2009)*a separa
Sinonime: ...., a dezvalui, a da pe fata, a deconspira. (by WSergio 2/2009)*demasca
Sinonime: demasca, ...., a da pe fata, a deconspira. (by WSergio 2/2009)*a dezvalui
Sinonime: demasca, a dezvalui, ...., a deconspira. (by WSergio 2/2009)*a da pe fata
Sinonime: demasca, a dezvalui, a da pe fata, ..... (by WSergio 2/2009)*a deconspira
Sinonime: ...., alienat (by WSergio 2/2009)*dement
Sinonime: dement, .... (by WSergio 2/2009)*alienat
Sinonime: ...., nebunie, sminteala. (by WSergio 2/2009)*dementa
Sinonime: dementa, ...., sminteala. (by WSergio 2/2009)*nebunie
Sinonime: dementa, nebunie, ..... (by WSergio 2/2009)*sminteala
Sinonime: ...., interventie, incercare, efort. (by WSergio 2/2009)*demers
Sinonime: demers, ...., incercare, efort. (by WSergio 2/2009)*interventie
Sinonime: demers, interventie, ...., efort. (by WSergio 2/2009)*incercare
Sinonime: demers, interventie, incercare, ..... (by WSergio 2/2009)*efort
Sinonime: ...., a concedia, a destitui, a elibera, a da afara. (by WSergio 2/2009)*demite
Sinonime: demite, ...., a destitui, a elibera, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a concedia
Sinonime: demite, a concedia, ...., a elibera, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a destitui
Sinonime: demite, a concedia, a destitui, ...., a da afara. (by WSergio 2/2009)*a elibera
Sinonime: demite, a concedia, a destitui, a elibera, ..... (by WSergio 2/2009)*a da afara
Sinonime: ...., vrednic, respectabil. (by WSergio 2/2009)*demn
Sinonime: demn, ...., respectabil. (by WSergio 2/2009)*vrednic
Sinonime: demn, vrednic, ..... (by WSergio 2/2009)*respectabil
Sinonime: ...., a se invechi, a se perima, a iesi din uz. (by WSergio 2/2009)*demoda
Sinonime: demoda, ...., a se perima, a iesi din uz. (by WSergio 2/2009)*a se invechi
Sinonime: demoda, a se invechi, ...., a iesi din uz. (by WSergio 2/2009)*a se perima
Sinonime: demoda, a se invechi, a se perima, ..... (by WSergio 2/2009)*a iesi din uz
Sinonime: ...., desuet, perimat, vechi. (by WSergio 2/2009)*demodat
Sinonime: demodat, ...., perimat, vechi. (by WSergio 2/2009)*desuet
Sinonime: demodat, desuet, ...., vechi. (by WSergio 2/2009)*perimat
Sinonime: demodat, desuet, perimat, ..... (by WSergio 2/2009)*vechi
Sinonime: ...., diavol, drac, satana. (by WSergio 2/2009)*demon
Sinonime: demon, ...., drac, satana. (by WSergio 2/2009)*diavol
Sinonime: demon, diavol, ...., satana. (by WSergio 2/2009)*drac
Sinonime: demon, diavol, drac, ..... (by WSergio 2/2009)*satana
Sinonime: ...., a se deprecia, a se banaliza, a se devaloriza. (by WSergio 2/2009)*demonetiza
Sinonime: demonetiza, ...., a se banaliza, a se devaloriza. (by WSergio 2/2009)*a se deprecia
Sinonime: demonetiza, a se deprecia, ...., a se devaloriza. (by WSergio 2/2009)*a se banaliza
Sinonime: demonetiza, a se deprecia, a se banaliza, ..... (by WSergio 2/2009)*a se devaloriza
Sinonime: ...., a arata, a dezvalui , a proba. (by WSergio 2/2009)*demonstra
Sinonime: demonstra, ...., a dezvalui , a proba. (by WSergio 2/2009)*a arata
Sinonime: demonstra, a arata, .... , a proba. (by WSergio 2/2009)*a dezvalui
Sinonime: demonstra, a arata, a dezvalui , ..... (by WSergio 2/2009)*a proba
Sinonime: ...., desfacut (by WSergio 2/2009)*demonstrat
Sinonime: demonstrat, .... (by WSergio 2/2009)*desfacut
Sinonime: ...., deprimat, descurajat. (by WSergio 2/2009)*demoralizat
Sinonime: demoralizat, ...., descurajat. (by WSergio 2/2009)*deprimat
Sinonime: demoralizat, deprimat, ..... (by WSergio 2/2009)*descurajat
Sinonime: ...., a deforma, a falsifica, a schimba, a rastalmaci, a contraface. (by WSergio 2/2009)*denatura
Sinonime: denatura, ...., a falsifica, a schimba, a rastalmaci, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a deforma
Sinonime: denatura, a deforma, ...., a schimba, a rastalmaci, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a falsifica
Sinonime: denatura, a deforma, a falsifica, ...., a rastalmaci, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a schimba
Sinonime: denatura, a deforma, a falsifica, a schimba, ...., a contraface. (by WSergio 2/2009)*a rastalmaci
Sinonime: denatura, a deforma, a falsifica, a schimba, a rastalmaci, ..... (by WSergio 2/2009)*a contraface
Sinonime: ...., comun, public, colectiv, unanim, universal. (by WSergio 2/2009)*deneral
Sinonime: deneral, ...., public, colectiv, unanim, universal. (by WSergio 2/2009)*comun
Sinonime: deneral, comun, ...., colectiv, unanim, universal. (by WSergio 2/2009)*public
Sinonime: deneral, comun, public, ...., unanim, universal. (by WSergio 2/2009)*colectiv
Sinonime: deneral, comun, public, colectiv, ...., universal. (by WSergio 2/2009)*unanim
Sinonime: deneral, comun, public, colectiv, unanim, ..... (by WSergio 2/2009)*universal
Sinonime: ...., barfitor, clevetitor, defaimator. (by WSergio 2/2009)*denigrator
Sinonime: denigrator, ...., clevetitor, defaimator. (by WSergio 2/2009)*barfitor
Sinonime: denigrator, barfitor, ...., defaimator. (by WSergio 2/2009)*clevetitor
Sinonime: denigrator, barfitor, clevetitor, ..... (by WSergio 2/2009)*defaimator
Sinonime: ...., intitulat. (by WSergio 2/2009)*denumit
Sinonime: denumit, ..... (by WSergio 2/2009)*intitulat
Sinonime: ...., a pari, a reclama, a (se) plange, a demasca. (by WSergio 2/2009)*denunta
Sinonime: denunta, ...., a reclama, a (se) plange, a demasca. (by WSergio 2/2009)*a pari
Sinonime: denunta, a pari, ...., a (se) plange, a demasca. (by WSergio 2/2009)*a reclama
Sinonime: denunta, a pari, a reclama, ...., a demasca. (by WSergio 2/2009)*a (se) plange
Sinonime: denunta, a pari, a reclama, a (se) plange, ..... (by WSergio 2/2009)*a demasca
Sinonime: ...., indecent, necuviincios, compromis, patat. (by WSergio 2/2009)*deocheat
Sinonime: deocheat, ...., necuviincios, compromis, patat. (by WSergio 2/2009)*indecent
Sinonime: deocheat, indecent, ...., compromis, patat. (by WSergio 2/2009)*necuviincios
Sinonime: deocheat, indecent, necuviincios, ...., patat. (by WSergio 2/2009)*compromis
Sinonime: deocheat, indecent, necuviincios, compromis, ..... (by WSergio 2/2009)*patat
Sinonime: ...., simultan, concomitent. (by WSergio 2/2009)*deodata
Sinonime: deodata, ...., concomitent. (by WSergio 2/2009)*simultan
Sinonime: deodata, simultan, ..... (by WSergio 2/2009)*concomitent
Sinonime: ...., a face diferenta, a distinge, a se remarca, a se evidentia, a excela. (by WSergio 2/2009)*deosebi
Sinonime: deosebi, ...., a distinge, a se remarca, a se evidentia, a excela. (by WSergio 2/2009)*a face diferenta
Sinonime: deosebi, a face diferenta, ...., a se remarca, a se evidentia, a excela. (by WSergio 2/2009)*a distinge
Sinonime: deosebi, a face diferenta, a distinge, ...., a se evidentia, a excela. (by WSergio 2/2009)*a se remarca
Sinonime: deosebi, a face diferenta, a distinge, a se remarca, ...., a excela. (by WSergio 2/2009)*a se evidentia
Sinonime: deosebi, a face diferenta, a distinge, a se remarca, a se evidentia, ..... (by WSergio 2/2009)*a excela
Sinonime: ...., a repara, a reface. (by WSergio 2/2009)*depana
Sinonime: depana, ...., a reface. (by WSergio 2/2009)*a repara
Sinonime: depana, a repara, ..... (by WSergio 2/2009)*a reface
Sinonime: ...., reparatie, refacere. (by WSergio 2/2009)*depanare
Sinonime: depanare, ...., refacere. (by WSergio 2/2009)*reparatie
Sinonime: depanare, reparatie, ..... (by WSergio 2/2009)*refacere
Sinonime: ...., deblocat. (by WSergio 2/2009)*depresurat
Sinonime: depresurat, ..... (by WSergio 2/2009)*deblocat
Sinonime: ...., obisnuinta, obicei, pricepere, dexteritate. (by WSergio 2/2009)*deprindere
Sinonime: deprindere, ...., obicei, pricepere, dexteritate. (by WSergio 2/2009)*obisnuinta
Sinonime: deprindere, obisnuinta, ...., pricepere, dexteritate. (by WSergio 2/2009)*obicei
Sinonime: deprindere, obisnuinta, obicei, ...., dexteritate. (by WSergio 2/2009)*pricepere
Sinonime: deprindere, obisnuinta, obicei, pricepere, ..... (by WSergio 2/2009)*dexteritate
Sinonime: ...., acomodat, familiarizat, obisnuit. (by WSergio 2/2009)*deprins
Sinonime: deprins, ...., familiarizat, obisnuit. (by WSergio 2/2009)*acomodat
Sinonime: deprins, acomodat, ...., obisnuit. (by WSergio 2/2009)*familiarizat
Sinonime: deprins, acomodat, familiarizat, ..... (by WSergio 2/2009)*obisnuit
Sinonime: ...., a se sedimenta, a pune, a aseza, a infatisa, a preda(un act). (by WSergio 2/2009)*depune
Sinonime: depune, ...., a pune, a aseza, a infatisa, a preda(un act). (by WSergio 2/2009)*a se sedimenta
Sinonime: depune, a se sedimenta, ...., a aseza, a infatisa, a preda(un act). (by WSergio 2/2009)*a pune
Sinonime: depune, a se sedimenta, a pune, ...., a infatisa, a preda(un act). (by WSergio 2/2009)*a aseza
Sinonime: depune, a se sedimenta, a pune, a aseza, ...., a preda(un act). (by WSergio 2/2009)*a infatisa
Sinonime: depune, a se sedimenta, a pune, a aseza, a infatisa, ..... (by WSergio 2/2009)*a preda(un act)
Sinonime: ...., batjocura, ironizare, ridiculizare, bataie de joc. (by WSergio 2/2009)*deradere
Sinonime: deradere, ...., ironizare, ridiculizare, bataie de joc. (by WSergio 2/2009)*batjocura
Sinonime: deradere, batjocura, ...., ridiculizare, bataie de joc. (by WSergio 2/2009)*ironizare
Sinonime: deradere, batjocura, ironizare, ...., bataie de joc. (by WSergio 2/2009)*ridiculizare
Sinonime: deradere, batjocura, ironizare, ridiculizare, ..... (by WSergio 2/2009)*bataie de joc
Sinonime: ...., a iesi din drum, a innebuni. (by WSergio 2/2009)*deraia
Sinonime: deraia, ...., a innebuni. (by WSergio 2/2009)*a iesi din drum
Sinonime: deraia, a iesi din drum, ..... (by WSergio 2/2009)*a innebuni
Sinonime: ...., a rascoli, a invalmasi, a tulbura, a stanjeni, a incomoda, a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*deranja
Sinonime: deranja, ...., a invalmasi, a tulbura, a stanjeni, a incomoda, a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a rascoli
Sinonime: deranja, a rascoli, ...., a tulbura, a stanjeni, a incomoda, a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a invalmasi
Sinonime: deranja, a rascoli, a invalmasi, ...., a stanjeni, a incomoda, a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a tulbura
Sinonime: deranja, a rascoli, a invalmasi, a tulbura, ...., a incomoda, a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a stanjeni
Sinonime: deranja, a rascoli, a invalmasi, a tulbura, a stanjeni, ...., a se osteni, a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a incomoda
Sinonime: deranja, a rascoli, a invalmasi, a tulbura, a stanjeni, a incomoda, ...., a face eforturi. (by WSergio 2/2009)*a se osteni
Sinonime: deranja, a rascoli, a invalmasi, a tulbura, a stanjeni, a incomoda, a se osteni, ..... (by WSergio 2/2009)*a face eforturi
Sinonime: ...., a aluneca, a se deplasa. (by WSergio 2/2009)*derapa
Sinonime: derapa, ...., a se deplasa. (by WSergio 2/2009)*a aluneca
Sinonime: derapa, a aluneca, ..... (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: ...., vagabond, haimana, lichea, puslama. (by WSergio 2/2009)*derbedeu
Sinonime: derbedeu, ...., haimana, lichea, puslama. (by WSergio 2/2009)*vagabond
Sinonime: derbedeu, vagabond, ...., lichea, puslama. (by WSergio 2/2009)*haimana
Sinonime: derbedeu, vagabond, haimana, ...., puslama. (by WSergio 2/2009)*lichea
Sinonime: derbedeu, vagabond, haimana, lichea, ..... (by WSergio 2/2009)*puslama
Sinonime: ...., deranjat, stricat (by WSergio 2/2009)*dereglat
Sinonime: dereglat, ...., stricat (by WSergio 2/2009)*deranjat
Sinonime: dereglat, deranjat, .... (by WSergio 2/2009)*stricat
Sinonime: ...., a curata, a aranja, a face curatenie. (by WSergio 2/2009)*deretica
Sinonime: deretica, ...., a aranja, a face curatenie. (by WSergio 2/2009)*a curata
Sinonime: deretica, a curata, ...., a face curatenie. (by WSergio 2/2009)*a aranja
Sinonime: deretica, a curata, a aranja, ..... (by WSergio 2/2009)*a face curatenie
Sinonime: ...., marunt, ridicol. (by WSergio 2/2009)*derizoriu
Sinonime: derizoriu, ...., ridicol. (by WSergio 2/2009)*marunt
Sinonime: derizoriu, marunt, ..... (by WSergio 2/2009)*ridicol
Sinonime: ...., a se abate, a face exceptie. (by WSergio 2/2009)*deroga
Sinonime: deroga, ...., a face exceptie. (by WSergio 2/2009)*a se abate
Sinonime: deroga, a se abate, ..... (by WSergio 2/2009)*a face exceptie
Sinonime: ...., a desfasura, a desface, a intinde. (by WSergio 2/2009)*derula
Sinonime: derula, ...., a desface, a intinde. (by WSergio 2/2009)*a desfasura
Sinonime: derula, a desfasura, ...., a intinde. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: derula, a desfasura, a desface, ..... (by WSergio 2/2009)*a intinde
Sinonime: ...., a dezorienta, a zapaci, a insela, a incurca. (by WSergio 2/2009)*deruta
Sinonime: deruta, ...., a zapaci, a insela, a incurca. (by WSergio 2/2009)*a dezorienta
Sinonime: deruta, a dezorienta, ...., a insela, a incurca. (by WSergio 2/2009)*a zapaci
Sinonime: deruta, a dezorienta, a zapaci, ...., a incurca. (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: deruta, a dezorienta, a zapaci, a insela, ..... (by WSergio 2/2009)*a incurca
Sinonime: ...., compact, inghesuit, dens, ingramadit. (by WSergio 2/2009)*des
Sinonime: des, ...., inghesuit, dens, ingramadit. (by WSergio 2/2009)*compact
Sinonime: des, compact, ...., dens, ingramadit. (by WSergio 2/2009)*inghesuit
Sinonime: des, compact, inghesuit, ...., ingramadit. (by WSergio 2/2009)*dens
Sinonime: des, compact, inghesuit, dens, ..... (by WSergio 2/2009)*ingramadit
Sinonime: ...., a perfectiona, a termina, a infaptui, a realiza. (by WSergio 2/2009)*desavarsi
Sinonime: desavarsi, ...., a termina, a infaptui, a realiza. (by WSergio 2/2009)*a perfectiona
Sinonime: desavarsi, a perfectiona, ...., a infaptui, a realiza. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: desavarsi, a perfectiona, a termina, ...., a realiza. (by WSergio 2/2009)*a infaptui
Sinonime: desavarsi, a perfectiona, a termina, a infaptui, ..... (by WSergio 2/2009)*a realiza
Sinonime: ...., a descurca, a lamuri, a limpezi. (by WSergio 2/2009)*descalci
Sinonime: descalci, ...., a lamuri, a limpezi. (by WSergio 2/2009)*a descurca
Sinonime: descalci, a descurca, ...., a limpezi. (by WSergio 2/2009)*a lamuri
Sinonime: descalci, a descurca, a lamuri, ..... (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: ...., a goli, a trage, a slobozi, a se dezlantui, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*descarca
Sinonime: descarca, ...., a trage, a slobozi, a se dezlantui, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a goli
Sinonime: descarca, a goli, ...., a slobozi, a se dezlantui, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a trage
Sinonime: descarca, a goli, a trage, ...., a se dezlantui, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a slobozi
Sinonime: descarca, a goli, a trage, a slobozi, ...., a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a se dezlantui
Sinonime: descarca, a goli, a trage, a slobozi, a se dezlantui, ..... (by WSergio 2/2009)*a se revarsa
Sinonime: ...., coborator. (by WSergio 2/2009)*descendent
Sinonime: descendent, ..... (by WSergio 2/2009)*coborator
Sinonime: ...., a desface. (by WSergio 2/2009)*descheia
Sinonime: descheia, ..... (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: ...., sincer, loial, onest, liber, accesibil, luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*deschis
Sinonime: deschis, ...., loial, onest, liber, accesibil, luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: deschis, sincer, ...., onest, liber, accesibil, luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*loial
Sinonime: deschis, sincer, loial, ...., liber, accesibil, luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, ...., accesibil, luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*liber
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, liber, ...., luminos, clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*accesibil
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, liber, accesibil, ...., clar, direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*luminos
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, liber, accesibil, luminos, ...., direct, fatis. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, liber, accesibil, luminos, clar, ...., fatis. (by WSergio 2/2009)*direct
Sinonime: deschis, sincer, loial, onest, liber, accesibil, luminos, clar, direct, ..... (by WSergio 2/2009)*fatis
Sinonime: ...., a citi, a interpreta, a deslusi. (by WSergio 2/2009)*descifra
Sinonime: descifra, ...., a interpreta, a deslusi. (by WSergio 2/2009)*a citi
Sinonime: descifra, a citi, ...., a deslusi. (by WSergio 2/2009)*a interpreta
Sinonime: descifra, a citi, a interpreta, ..... (by WSergio 2/2009)*a deslusi
Sinonime: ...., a cobori, a se trage (din cineva), a se opri, a trage (la o casa), a se deplasa, a pleca. (by WSergio 2/2009)*descinde
Sinonime: descinde, ...., a se trage (din cineva), a se opri, a trage (la o casa), a se deplasa, a pleca. (by WSergio 2/2009)*a cobori
Sinonime: descinde, a cobori, ...., a se opri, a trage (la o casa), a se deplasa, a pleca. (by WSergio 2/2009)*a se trage (din cineva)
Sinonime: descinde, a cobori, a se trage (din cineva), ...., a trage (la o casa), a se deplasa, a pleca. (by WSergio 2/2009)*a se opri
Sinonime: descinde, a cobori, a se trage (din cineva), a se opri, ...., a se deplasa, a pleca. (by WSergio 2/2009)*a trage (la o casa)
Sinonime: descinde, a cobori, a se trage (din cineva), a se opri, a trage (la o casa), ...., a pleca. (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: descinde, a cobori, a se trage (din cineva), a se opri, a trage (la o casa), a se deplasa, ..... (by WSergio 2/2009)*a pleca
Sinonime: ...., a desface, a cerceta, a ispiti, a iscodi. (by WSergio 2/2009)*descoase
Sinonime: descoase, ...., a cerceta, a ispiti, a iscodi. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: descoase, a desface, ...., a ispiti, a iscodi. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: descoase, a desface, a cerceta, ...., a iscodi. (by WSergio 2/2009)*a ispiti
Sinonime: descoase, a desface, a cerceta, a ispiti, ..... (by WSergio 2/2009)*a iscodi
Sinonime: ...., a dispretui, a subestima, a a deprecia. (by WSergio 2/2009)*desconsidera
Sinonime: desconsidera, ...., a subestima, a a deprecia. (by WSergio 2/2009)*a dispretui
Sinonime: desconsidera, a dispretui, ...., a a deprecia. (by WSergio 2/2009)*a subestima
Sinonime: desconsidera, a dispretui, a subestima, ..... (by WSergio 2/2009)*a a deprecia
Sinonime: ...., a ....i, a revela, a arata, a gasi , a afla. (by WSergio 2/2009)*descoper
Sinonime: descoper, ...., a revela, a arata, a gasi , a afla. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: descoper, a descoperi, ...., a arata, a gasi , a afla. (by WSergio 2/2009)*a revela
Sinonime: descoper, a descoperi, a revela, ...., a gasi , a afla. (by WSergio 2/2009)*a arata
Sinonime: descoper, a descoperi, a revela, a arata, .... , a afla. (by WSergio 2/2009)*a gasi
Sinonime: descoper, a descoperi, a revela, a arata, a gasi , ..... (by WSergio 2/2009)*a afla
Sinonime: ...., a infatisa, a prezenta, a contura. (by WSergio 2/2009)*descrie
Sinonime: descrie, ...., a prezenta, a contura. (by WSergio 2/2009)*a infatisa
Sinonime: descrie, a infatisa, ...., a contura. (by WSergio 2/2009)*a prezenta
Sinonime: descrie, a infatisa, a prezenta, ..... (by WSergio 2/2009)*a contura
Sinonime: ...., deschis, neincuiat. (by WSergio 2/2009)*descuiat
Sinonime: descuiat, ...., neincuiat. (by WSergio 2/2009)*deschis
Sinonime: descuiat, deschis, ..... (by WSergio 2/2009)*neincuiat
Sinonime: ...., a dezorienta, a dezechilibra, a deruta. (by WSergio 2/2009)*descumpani
Sinonime: descumpani, ...., a dezechilibra, a deruta. (by WSergio 2/2009)*a dezorienta
Sinonime: descumpani, a dezorienta, ...., a deruta. (by WSergio 2/2009)*a dezechilibra
Sinonime: descumpani, a dezorienta, a dezechilibra, ..... (by WSergio 2/2009)*a deruta
Sinonime: ...., a lamuri, a limpezi, a elucida. (by WSergio 2/2009)*descurca
Sinonime: descurca, ...., a limpezi, a elucida. (by WSergio 2/2009)*a lamuri
Sinonime: descurca, a lamuri, ...., a elucida. (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: descurca, a lamuri, a limpezi, ..... (by WSergio 2/2009)*a elucida
Sinonime: ...., a indica, a preciza, a numi. (by WSergio 2/2009)*desemna
Sinonime: desemna, ...., a preciza, a numi. (by WSergio 2/2009)*a indica
Sinonime: desemna, a indica, ...., a numi. (by WSergio 2/2009)*a preciza
Sinonime: desemna, a indica, a preciza, ..... (by WSergio 2/2009)*a numi
Sinonime: ...., des, frecvent. (by WSergio 2/2009)*deseori
Sinonime: ....eori, ...., frecvent. (by WSergio 2/2009)*des
Sinonime: deseori, des, ..... (by WSergio 2/2009)*frecvent
Sinonime: ...., a goli, a scoate, a elimina. (by WSergio 2/2009)*deserta
Sinonime: deserta, ...., a scoate, a elimina. (by WSergio 2/2009)*a goli
Sinonime: deserta, a goli, ...., a elimina. (by WSergio 2/2009)*a scoate
Sinonime: deserta, a goli, a scoate, ..... (by WSergio 2/2009)*a elimina
Sinonime: ...., zadarnicie (by WSergio 2/2009)*desertaciune
Sinonime: desertaciune, .... (by WSergio 2/2009)*zadarnicie
Sinonime: ...., a descompune, a desprinde, a separa, a izola, a vinde, a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*desface
Sinonime: desface, ...., a desprinde, a separa, a izola, a vinde, a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*a descompune
Sinonime: desface, a descompune, ...., a separa, a izola, a vinde, a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*a desprinde
Sinonime: desface, a descompune, a desprinde, ...., a izola, a vinde, a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*a separa
Sinonime: desface, a descompune, a desprinde, a separa, ...., a vinde, a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*a izola
Sinonime: desface, a descompune, a desprinde, a separa, a izola, ...., a face negot, a oferi. (by WSergio 2/2009)*a vinde
Sinonime: desface, a descompune, a desprinde, a separa, a izola, a vinde, ...., a oferi. (by WSergio 2/2009)*a face negot
Sinonime: desface, a descompune, a desprinde, a separa, a izola, a vinde, a face negot, ..... (by WSergio 2/2009)*a oferi
Sinonime: ...., a intinde, a derula, a asterne. (by WSergio 2/2009)*desfasura
Sinonime: desfasura, ...., a derula, a asterne. (by WSergio 2/2009)*a intinde
Sinonime: desfasura, a intinde, ...., a asterne. (by WSergio 2/2009)*a derula
Sinonime: desfasura, a intinde, a derula, ..... (by WSergio 2/2009)*a asterne
Sinonime: ...., a brava, a provoca, a sfida. (by WSergio 2/2009)*desfide
Sinonime: desfide, ...., a provoca, a sfida. (by WSergio 2/2009)*a brava
Sinonime: desfide, a brava, ...., a sfida. (by WSergio 2/2009)*a provoca
Sinonime: desfide, a brava, a provoca, ..... (by WSergio 2/2009)*a sfida
Sinonime: ...., a suprima, a anula, a desface. (by WSergio 2/2009)*desfiinta
Sinonime: desfiinta, ...., a anula, a desface. (by WSergio 2/2009)*a suprima
Sinonime: desfiinta, a suprima, ...., a desface. (by WSergio 2/2009)*a anula
Sinonime: desfiinta, a suprima, a anula, ..... (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: ...., uscat (by WSergio 2/2009)*deshidratat
Sinonime: deshidratat, .... (by WSergio 2/2009)*uscat
Sinonime: ...., a exhuma, a dezgropa. (by WSergio 2/2009)*deshuma
Sinonime: deshuma, ...., a dezgropa. (by WSergio 2/2009)*a exhuma
Sinonime: deshuma, a exhuma, ..... (by WSergio 2/2009)*a dezgropa
Sinonime: ...., negresit, bineinteles, fara indoiala. (by WSergio 2/2009)*desigur
Sinonime: desigur, ...., bineinteles, fara indoiala. (by WSergio 2/2009)*negresit
Sinonime: desigur, negresit, ...., fara indoiala. (by WSergio 2/2009)*bineinteles
Sinonime: desigur, negresit, bineinteles, ..... (by WSergio 2/2009)*fara indoiala
Sinonime: ...., a crapa, a spinteca, a desparti, a desface, a sparge. (by WSergio 2/2009)*despica
Sinonime: despica, ...., a spinteca, a desparti, a desface, a sparge. (by WSergio 2/2009)*a crapa
Sinonime: despica, a crapa, ...., a desparti, a desface, a sparge. (by WSergio 2/2009)*a spinteca
Sinonime: despica, a crapa, a spinteca, ...., a desface, a sparge. (by WSergio 2/2009)*a desparti
Sinonime: despica, a crapa, a spinteca, a desparti, ...., a sparge. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: despica, a crapa, a spinteca, a desparti, a desface, ..... (by WSergio 2/2009)*a sparge
Sinonime: ...., tiran, dictator, asupritor. (by WSergio 2/2009)*despot
Sinonime: despot, ...., dictator, asupritor. (by WSergio 2/2009)*tiran
Sinonime: despot, tiran, ...., asupritor. (by WSergio 2/2009)*dictator
Sinonime: despot, tiran, dictator, ..... (by WSergio 2/2009)*asupritor
Sinonime: ...., a dezvalui, a descoperi, a revela, a face cunoscut. (by WSergio 2/2009)*destainui
Sinonime: destainui, ...., a descoperi, a revela, a face cunoscut. (by WSergio 2/2009)*a dezvalui
Sinonime: destainui, a dezvalui, ...., a revela, a face cunoscut. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: destainui, a dezvalui, a descoperi, ...., a face cunoscut. (by WSergio 2/2009)*a revela
Sinonime: destainui, a dezvalui, a descoperi, a revela, ..... (by WSergio 2/2009)*a face cunoscut
Sinonime: ...., treaz, lucid, inteligent, ager, istet, priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: destept, ...., lucid, inteligent, ager, istet, priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*treaz
Sinonime: destept, treaz, ...., inteligent, ager, istet, priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*lucid
Sinonime: destept, treaz, lucid, ...., ager, istet, priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*inteligent
Sinonime: destept, treaz, lucid, inteligent, ...., istet, priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*ager
Sinonime: destept, treaz, lucid, inteligent, ager, ...., priceput, capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*istet
Sinonime: destept, treaz, lucid, inteligent, ager, istet, ...., capabil, abil. (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: destept, treaz, lucid, inteligent, ager, istet, priceput, ...., abil. (by WSergio 2/2009)*capabil
Sinonime: destept, treaz, lucid, inteligent, ager, istet, priceput, cap...., ..... (by WSergio 2/2009)*abil
Sinonime: ...., soarta, ursita, dat, pre....are. (by WSergio 2/2009)*destin
Sinonime: destin, ...., ursita, dat, predestinare. (by WSergio 2/2009)*soarta
Sinonime: destin, soarta, ...., dat, predestinare. (by WSergio 2/2009)*ursita
Sinonime: destin, soarta, ursita, ...., predestinare. (by WSergio 2/2009)*dat
Sinonime: destin, soarta, ursita, dat, ..... (by WSergio 2/2009)*predestinare
Sinonime: ...., scop, tinta, finalitate, loc, asezare, punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*destinatie
Sinonime: destinatie, ...., tinta, finalitate, loc, asezare, punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*scop
Sinonime: destinatie, scop, ...., finalitate, loc, asezare, punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*tinta
Sinonime: destinatie, scop, tinta, ...., loc, asezare, punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*finalitate
Sinonime: destinatie, scop, tinta, finalitate, ...., asezare, punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*loc
Sinonime: destinatie, scop, tinta, finalitate, loc, ...., punct de sosire. (by WSergio 2/2009)*asezare
Sinonime: destinatie, scop, tinta, finalitate, loc, asezare, ..... (by WSergio 2/2009)*punct de sosire
Sinonime: ...., a se relaxa, a se odihni, a se recrea. (by WSergio 2/2009)*destindere
Sinonime: destindere, ...., a se odihni, a se recrea. (by WSergio 2/2009)*a se relaxa
Sinonime: destindere, a se relaxa, ...., a se recrea. (by WSergio 2/2009)*a se odihni
Sinonime: destindere, a se relaxa, a se odihni, ..... (by WSergio 2/2009)*a se recrea
Sinonime: ...., relaxat, lejer. (by WSergio 2/2009)*destins
Sinonime: destins, ...., lejer. (by WSergio 2/2009)*relaxat
Sinonime: destins, relaxat, ..... (by WSergio 2/2009)*lejer
Sinonime: ...., a da afara, a scoate din post, a indeparta. (by WSergio 2/2009)*destitui
Sinonime: destitui, ...., a scoate din post, a indeparta. (by WSergio 2/2009)*a da afara
Sinonime: destitui, a da afara, ...., a indeparta. (by WSergio 2/2009)*a scoate din post
Sinonime: destitui, a da afara, a scoate din post, ..... (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: ...., capabil, merituos, priceput, competent, de isprava. (by WSergio 2/2009)*destoinic
Sinonime: destoinic, ...., merituos, priceput, competent, de isprava. (by WSergio 2/2009)*capabil
Sinonime: destoinic, capabil, ...., priceput, competent, de isprava. (by WSergio 2/2009)*merituos
Sinonime: destoinic, capabil, merituos, ...., competent, de isprava. (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: destoinic, capabil, merituos, priceput, ...., de isprava. (by WSergio 2/2009)*competent
Sinonime: destoinic, capabil, merituos, priceput, competent, ..... (by WSergio 2/2009)*de isprava
Sinonime: ...., a rupe, a desira, a desface, a descompune. (by WSergio 2/2009)*destrama
Sinonime: destrama, ...., a desira, a desface, a descompune. (by WSergio 2/2009)*a rupe
Sinonime: destrama, a rupe, ...., a desface, a descompune. (by WSergio 2/2009)*a desira
Sinonime: destrama, a rupe, a desira, ...., a descompune. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: destrama, a rupe, a desira, a desface, ..... (by WSergio 2/2009)*a descompune
Sinonime: ...., a desfunda, a deschide, a desface. (by WSergio 2/2009)*destupa
Sinonime: destupa, ...., a deschide, a desface. (by WSergio 2/2009)*a desfunda
Sinonime: destupa, a desfunda, ...., a desface. (by WSergio 2/2009)*a deschide
Sinonime: destupa, a desfunda, a deschide, ..... (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: ...., amanuntit, dezvoltat. (by WSergio 2/2009)*detaliat
Sinonime: detaliat, ...., dezvoltat. (by WSergio 2/2009)*amanuntit
Sinonime: detaliat, amanuntit, ..... (by WSergio 2/2009)*dezvoltat
Sinonime: ...., amanunt (by WSergio 2/2009)*detaliu
Sinonime: detaliu, .... (by WSergio 2/2009)*amanunt
Sinonime: ...., a desprinde, a desface, a dezlipi, a deplasa, a muta, a schimba. (by WSergio 2/2009)*detasa
Sinonime: detasa, ...., a desface, a dezlipi, a deplasa, a muta, a schimba. (by WSergio 2/2009)*a desprinde
Sinonime: detasa, a desprinde, ...., a dezlipi, a deplasa, a muta, a schimba. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: detasa, a desprinde, a desface, ...., a deplasa, a muta, a schimba. (by WSergio 2/2009)*a dezlipi
Sinonime: detasa, a desprinde, a desface, a dezlipi, ...., a muta, a schimba. (by WSergio 2/2009)*a deplasa
Sinonime: detasa, a desprinde, a desface, a dezlipi, a deplasa, ...., a schimba. (by WSergio 2/2009)*a muta
Sinonime: detasa, a desprinde, a desface, a dezlipi, a deplasa, a muta, ..... (by WSergio 2/2009)*a schimba
Sinonime: ...., a descoperi, a identifica, a prinde. (by WSergio 2/2009)*detecta
Sinonime: detecta, ...., a identifica, a prinde. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: detecta, a descoperi, ...., a prinde. (by WSergio 2/2009)*a identifica
Sinonime: detecta, a descoperi, a identifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a prinde
Sinonime: ...., a strica, a deregla, a uza. (by WSergio 2/2009)*deteriora
Sinonime: deteriora, ...., a deregla, a uza. (by WSergio 2/2009)*a strica
Sinonime: deteriora, a strica, ...., a uza. (by WSergio 2/2009)*a deregla
Sinonime: deteriora, a strica, a deregla, ..... (by WSergio 2/2009)*a uza
Sinonime: ...., a cauza, a pricinui. (by WSergio 2/2009)*determina
Sinonime: determina, ...., a pricinui. (by WSergio 2/2009)*a cauza
Sinonime: determina, a cauza, ..... (by WSergio 2/2009)*a pricinui
Sinonime: ...., a dispretui (by WSergio 2/2009)*detesta
Sinonime: detesta, .... (by WSergio 2/2009)*a dispretui
Sinonime: ...., a avea , a stapani, a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*detine
Sinonime: detine, .... , a stapani, a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*a avea
Sinonime: detine, a avea , ...., a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*a stapani
Sinonime: detine, a avea , a stapani, ...., a aresta. (by WSergio 2/2009)*a inchide
Sinonime: detine, a avea , a stapani, a inchide, ..... (by WSergio 2/2009)*a aresta
Sinonime: ...., detunatura, explozie. (by WSergio 2/2009)*detonatie
Sinonime: detonatie, ...., explozie. (by WSergio 2/2009)*detunatura
Sinonime: detonatie, detunatura, ..... (by WSergio 2/2009)*explozie
Sinonime: ...., a exploda, a bubui. (by WSergio 2/2009)*detuna
Sinonime: detuna, ...., a bubui. (by WSergio 2/2009)*a exploda
Sinonime: detuna, a exploda, ..... (by WSergio 2/2009)*a bubui
Sinonime: ...., a delapida, a fura, a sustrage, a-si insusi. (by WSergio 2/2009)*deturna
Sinonime: deturna, ...., a fura, a sustrage, a-si insusi. (by WSergio 2/2009)*a delapida
Sinonime: deturna, a delapida, ...., a sustrage, a-si insusi. (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: deturna, a delapida, a fura, ...., a-si insusi. (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: deturna, a delapida, a fura, a sustrage, ..... (by WSergio 2/2009)*a-si insusi
Sinonime: ...., a prada, a jefui, a fura. (by WSergio 2/2009)*devaliza
Sinonime: devaliza, ...., a jefui, a fura. (by WSergio 2/2009)*a prada
Sinonime: devaliza, a prada, ...., a fura. (by WSergio 2/2009)*a jefui
Sinonime: devaliza, a prada, a jefui, ..... (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: ...., a deprecia, a reduce, a scadea. (by WSergio 2/2009)*devaloriza
Sinonime: devaloriza, ...., a reduce, a scadea. (by WSergio 2/2009)*a deprecia
Sinonime: devaloriza, a deprecia, ...., a scadea. (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: devaloriza, a deprecia, a reduce, ..... (by WSergio 2/2009)*a scadea
Sinonime: ...., a distruge, a nimici, a pustii, a ruina, a jefui, a prada. (by WSergio 2/2009)*devasta
Sinonime: devasta, ...., a nimici, a pustii, a ruina, a jefui, a prada. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: devasta, a distruge, ...., a pustii, a ruina, a jefui, a prada. (by WSergio 2/2009)*a nimici
Sinonime: devasta, a distruge, a nimici, ...., a ruina, a jefui, a prada. (by WSergio 2/2009)*a pustii
Sinonime: devasta, a distruge, a nimici, a pustii, ...., a jefui, a prada. (by WSergio 2/2009)*a ruina
Sinonime: devasta, a distruge, a nimici, a pustii, a ruina, ...., a prada. (by WSergio 2/2009)*a jefui
Sinonime: devasta, a distruge, a nimici, a pustii, a ruina, a jefui, ..... (by WSergio 2/2009)*a prada
Sinonime: ...., distrugator, nimicitor. (by WSergio 2/2009)*devastator
Sinonime: devastator, ...., nimicitor. (by WSergio 2/2009)*distrugator
Sinonime: devastator, distrugator, ..... (by WSergio 2/2009)*nimicitor
Sinonime: ...., a se face, a se transforma, a ajunge. (by WSergio 2/2009)*deveni
Sinonime: deveni, ...., a se transforma, a ajunge. (by WSergio 2/2009)*a se face
Sinonime: deveni, a se face, ...., a ajunge. (by WSergio 2/2009)*a se transforma
Sinonime: deveni, a se face, a se transforma, ..... (by WSergio 2/2009)*a ajunge
Sinonime: ...., a se face, a se transforma, a se produce. (by WSergio 2/2009)*devenu
Sinonime: devenu, ...., a se transforma, a se produce. (by WSergio 2/2009)*a se face
Sinonime: devenu, a se face, ...., a se produce. (by WSergio 2/2009)*a se transforma
Sinonime: devenu, a se face, a se transforma, ..... (by WSergio 2/2009)*a se produce
Sinonime: ...., a abate, a indeparta. (by WSergio 2/2009)*devia
Sinonime: devia, ...., a indeparta. (by WSergio 2/2009)*a abate
Sinonime: devia, a abate, ..... (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: ...., a manca, a inghiti, a consuma. (by WSergio 2/2009)*devora
Sinonime: devora, ...., a inghiti, a consuma. (by WSergio 2/2009)*a manca
Sinonime: devora, a manca, ...., a consuma. (by WSergio 2/2009)*a inghiti
Sinonime: devora, a manca, a inghiti, ..... (by WSergio 2/2009)*a consuma
Sinonime: ...., a se consacra, a se dedica. (by WSergio 2/2009)*devota
Sinonime: devota, ...., a se dedica. (by WSergio 2/2009)*a se consacra
Sinonime: devota, a se consacra, ..... (by WSergio 2/2009)*a se dedica
Sinonime: ...., daruire. atasament. (by WSergio 2/2009)*devotament
Sinonime: devotament, ..... (by WSergio 2/2009)*daruire. atasament
Sinonime: ...., evlavie, cucernicie, pietate. (by WSergio 2/2009)*devotiune
Sinonime: devotiune, ...., cucernicie, pietate. (by WSergio 2/2009)*evlavie
Sinonime: devotiune, evlavie, ...., pietate. (by WSergio 2/2009)*cucernicie
Sinonime: devotiune, evlavie, cucernicie, ..... (by WSergio 2/2009)*pietate
Sinonime: ...., usurinta, dibacie, abilitate, indemanare. (by WSergio 2/2009)*dexteritate
Sinonime: dexteritate, ...., dibacie, abilitate, indemanare. (by WSergio 2/2009)*usurinta
Sinonime: dexteritate, usurinta, ...., abilitate, indemanare. (by WSergio 2/2009)*dibacie
Sinonime: dexteritate, usurinta, dibacie, ...., indemanare. (by WSergio 2/2009)*abilitate
Sinonime: dexteritate, usurinta, dibacie, abilitate, ..... (by WSergio 2/2009)*indemanare
Sinonime: ...., antipatic, dezgustator, dizgratios, suparator. (by WSergio 2/2009)*dezagreabil
Sinonime: dezagreabil, ...., dezgustator, dizgratios, suparator. (by WSergio 2/2009)*antipatic
Sinonime: dezagreabil, antipatic, ...., dizgratios, suparator. (by WSergio 2/2009)*dezgustator
Sinonime: dezagreabil, antipatic, dezgustator, ...., suparator. (by WSergio 2/2009)*dizgratios
Sinonime: dezagreabil, antipatic, dezgustator, dizgratios, ..... (by WSergio 2/2009)*suparator
Sinonime: ...., a deceptiona, a deziluziona, a insela. (by WSergio 2/2009)*dezamagi
Sinonime: dezamagi, ...., a deziluziona, a insela. (by WSergio 2/2009)*a deceptiona
Sinonime: dezamagi, a deceptiona, ...., a insela. (by WSergio 2/2009)*a deziluziona
Sinonime: dezamagi, a deceptiona, a deziluziona, ..... (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: ...., catastrofa, nenorocire. (by WSergio 2/2009)*dezastru
Sinonime: dezastru, ...., nenorocire. (by WSergio 2/2009)*catastrofa
Sinonime: dezastru, catastrofa, ..... (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: ...., defafoare, neajuns, inconvenient. (by WSergio 2/2009)*dezavantaj
Sinonime: dezavantaj, ...., neajuns, inconvenient. (by WSergio 2/2009)*defafoare
Sinonime: dezavantaj, defafoare, ...., inconvenient. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: dezavantaj, defafoare, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*inconvenient
Sinonime: ...., a dezaproba, a se desolidariza. (by WSergio 2/2009)*dezavua
Sinonime: dezavua, ...., a se desolidariza. (by WSergio 2/2009)*a dezaproba
Sinonime: dezavua, a dezaproba, ..... (by WSergio 2/2009)*a se desolidariza
Sinonime: ...., dezechilibru, tulburare, dezorientare. (by WSergio 2/2009)*dezaxare
Sinonime: dezaxare, ...., tulburare, dezorientare. (by WSergio 2/2009)*dezechilibru
Sinonime: dezaxare, dezechilibru, ...., dezorientare. (by WSergio 2/2009)*tulburare
Sinonime: dezaxare, dezechilibru, tulburare, ..... (by WSergio 2/2009)*dezorientare
Sinonime: ...., dezobisnui, dezvata. (by WSergio 2/2009)*dezbara
Sinonime: dezbara, ...., dezvata. (by WSergio 2/2009)*dezobisnui
Sinonime: dezbara, dezobisnui, ..... (by WSergio 2/2009)*dezvata
Sinonime: ...., discutie, cercetare, analiza. (by WSergio 2/2009)*dezbatere
Sinonime: dezbatere, ...., cercetare, analiza. (by WSergio 2/2009)*discutie
Sinonime: dezbatere, discutie, ...., analiza. (by WSergio 2/2009)*cercetare
Sinonime: dezbatere, discutie, cercetare, ..... (by WSergio 2/2009)*analiza
Sinonime: ...., a desface, a invrajbi, a desparti. (by WSergio 2/2009)*dezbina
Sinonime: dezbina, ...., a invrajbi, a desparti. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: dezbina, a desface, ...., a desparti. (by WSergio 2/2009)*a invrajbi
Sinonime: dezbina, a desface, a invrajbi, ..... (by WSergio 2/2009)*a desparti
Sinonime: ...., a nega, a tagadui, a anula. (by WSergio 2/2009)*dezice
Sinonime: dezice, ...., a tagadui, a anula. (by WSergio 2/2009)*a nega
Sinonime: dezice, a nega, ...., a anula. (by WSergio 2/2009)*a tagadui
Sinonime: dezice, a nega, a tagadui, ..... (by WSergio 2/2009)*a anula
Sinonime: ...., cerinta, dorinta, aspiratie. (by WSergio 2/2009)*deziderat
Sinonime: deziderat, ...., dorinta, aspiratie. (by WSergio 2/2009)*cerinta
Sinonime: deziderat, cerinta, ...., aspiratie. (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: deziderat, cerinta, dorinta, ..... (by WSergio 2/2009)*aspiratie
Sinonime: ...., deceptie, dezamagire, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*deziluzie
Sinonime: deziluzie, ...., dezamagire, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*deceptie
Sinonime: deziluzie, deceptie, ...., amaraciune. (by WSergio 2/2009)*dezamagire
Sinonime: deziluzie, deceptie, dezamagire, ..... (by WSergio 2/2009)*amaraciune
Sinonime: ...., aseptic, sterilizat. (by WSergio 2/2009)*dezinfectat
Sinonime: dezinfectat, ...., sterilizat. (by WSergio 2/2009)*aseptic
Sinonime: dezinfectat, aseptic, ..... (by WSergio 2/2009)*sterilizat
Sinonime: ...., degajat (by WSergio 2/2009)*dezinvolt
Sinonime: dezinvolt, .... (by WSergio 2/2009)*degajat
Sinonime: ...., a izbucni, a navali, a se napusti. (by WSergio 2/2009)*dezlantui
Sinonime: dezlantui, ...., a navali, a se napusti. (by WSergio 2/2009)*a izbucni
Sinonime: dezlantui, a izbucni, ...., a se napusti. (by WSergio 2/2009)*a navali
Sinonime: dezlantui, a izbucni, a navali, ..... (by WSergio 2/2009)*a se napusti
Sinonime: ...., a desface, a libera, a solutiona, a rezolva. (by WSergio 2/2009)*dezlega
Sinonime: dezlega, ...., a libera, a solutiona, a rezolva. (by WSergio 2/2009)*a desface
Sinonime: dezlega, a desface, ...., a solutiona, a rezolva. (by WSergio 2/2009)*a libera
Sinonime: dezlega, a desface, a libera, ...., a rezolva. (by WSergio 2/2009)*a solutiona
Sinonime: dezlega, a desface, a libera, a solutiona, ..... (by WSergio 2/2009)*a rezolva
Sinonime: ...., a-si reveni, a se trezi, a se reculege. (by WSergio 2/2009)*dezmetici
Sinonime: dezmetici, ...., a se trezi, a se reculege. (by WSergio 2/2009)*a-si reveni
Sinonime: dezmetici, a-si reveni, ...., a se reculege. (by WSergio 2/2009)*a se trezi
Sinonime: dezmetici, a-si reveni, a se trezi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se reculege
Sinonime: ...., a alinta, a rasfata, a mangaia, a desfata. (by WSergio 2/2009)*dezmierda
Sinonime: dezmierda, ...., a rasfata, a mangaia, a desfata. (by WSergio 2/2009)*a alinta
Sinonime: dezmierda, a alinta, ...., a mangaia, a desfata. (by WSergio 2/2009)*a rasfata
Sinonime: dezmierda, a alinta, a rasfata, ...., a desfata. (by WSergio 2/2009)*a mangaia
Sinonime: dezmierda, a alinta, a rasfata, a mangaia, ..... (by WSergio 2/2009)*a desfata
Sinonime: ...., a nega, a contesta, a tagadui, a anula. (by WSergio 2/2009)*dezminti
Sinonime: dezminti, ...., a contesta, a tagadui, a anula. (by WSergio 2/2009)*a nega
Sinonime: dezminti, a nega, ...., a tagadui, a anula. (by WSergio 2/2009)*a contesta
Sinonime: dezminti, a nega, a contesta, ...., a anula. (by WSergio 2/2009)*a tagadui
Sinonime: dezminti, a nega, a contesta, a tagadui, ..... (by WSergio 2/2009)*a anula
Sinonime: ...., a mahni, a intrista, a descuraja, a amari. (by WSergio 2/2009)*dezola
Sinonime: dezola, ...., a intrista, a descuraja, a amari. (by WSergio 2/2009)*a mahni
Sinonime: dezola, a mahni, ...., a descuraja, a amari. (by WSergio 2/2009)*a intrista
Sinonime: dezola, a mahni, a intrista, ...., a amari. (by WSergio 2/2009)*a descuraja
Sinonime: dezola, a mahni, a intrista, a descuraja, ..... (by WSergio 2/2009)*a amari
Sinonime: ...., neingrijit, haotic. (by WSergio 2/2009)*dezordonat
Sinonime: dezordonat, ...., haotic. (by WSergio 2/2009)*neingrijit
Sinonime: dezordonat, neingrijit, ..... (by WSergio 2/2009)*haotic
Sinonime: ...., a arata, a revela, a destainui, a elucida. (by WSergio 2/2009)*dezvalui
Sinonime: dezvalui, ...., a revela, a destainui, a elucida. (by WSergio 2/2009)*a arata
Sinonime: dezvalui, a arata, ...., a destainui, a elucida. (by WSergio 2/2009)*a revela
Sinonime: dezvalui, a arata, a revela, ...., a elucida. (by WSergio 2/2009)*a destainui
Sinonime: dezvalui, a arata, a revela, a destainui, ..... (by WSergio 2/2009)*a elucida
Sinonime: ...., a avea , a stapani, a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*detine
Sinonime: detine, .... , a stapani, a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*a avea
Sinonime: detine, a avea , ...., a inchide, a aresta. (by WSergio 2/2009)*a stapani
Sinonime: detine, a avea , a stapani, ...., a aresta. (by WSergio 2/2009)*a inchide
Sinonime: detine, a avea , a stapani, a inchide, ..... (by WSergio 2/2009)*a aresta
Sinonime: ...., transparent, fin subtire, delicat. (by WSergio 2/2009)*diafan
Sinonime: diafan, ...., fin subtire, delicat. (by WSergio 2/2009)*transparent
Sinonime: diafan, transparent, ...., delicat. (by WSergio 2/2009)*fin subtire
Sinonime: diafan, transparent, fin subtire, ..... (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: ...., convorbire, discutie. (by WSergio 2/2009)*dialog
Sinonime: dialog, ...., discutie. (by WSergio 2/2009)*convorbire
Sinonime: dialog, convorbire, ..... (by WSergio 2/2009)*discutie
Sinonime: ...., iscusit, calculat, abil. (by WSergio 2/2009)*dibaci
Sinonime: dibaci, ...., calculat, abil. (by WSergio 2/2009)*iscusit
Sinonime: dibaci, iscusit, ...., abil. (by WSergio 2/2009)*calculat
Sinonime: dibaci, iscusit, calculat, ..... (by WSergio 2/2009)*abil
Sinonime: ...., a se gati, a se ferchezui. (by WSergio 2/2009)*dichisi
Sinonime: dichisi, ...., a se ferchezui. (by WSergio 2/2009)*a se gati
Sinonime: dichisi, a se gati, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ferchezui
Sinonime: ...., maxima, aforism, zicatoare. (by WSergio 2/2009)*dicton
Sinonime: dicton, ...., aforism, zicatoare. (by WSergio 2/2009)*maxima
Sinonime: dicton, maxima, ...., zicatoare. (by WSergio 2/2009)*aforism
Sinonime: dicton, maxima, aforism, ..... (by WSergio 2/2009)*zicatoare
Sinonime: ...., greu, anevoios. (by WSergio 2/2009)*dificil
Sinonime: dificil, ...., anevoios. (by WSergio 2/2009)*greu
Sinonime: dificil, greu, ..... (by WSergio 2/2009)*anevoios
Sinonime: ...., confuz, imprecis, neclar. (by WSergio 2/2009)*difuz
Sinonime: difuz, ...., imprecis, neclar. (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: difuz, confuz, ...., neclar. (by WSergio 2/2009)*imprecis
Sinonime: difuz, confuz, imprecis, ..... (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: ...., a a raspandi, a propaga, a distribui. (by WSergio 2/2009)*difuza
Sinonime: difuza, ...., a propaga, a distribui. (by WSergio 2/2009)*a a raspandi
Sinonime: difuza, a a raspandi, ...., a distribui. (by WSergio 2/2009)*a propaga
Sinonime: difuza, a a raspandi, a propaga, ..... (by WSergio 2/2009)*a distribui
Sinonime: ...., a sustrage, a fura, a injumatati. (by WSergio 2/2009)*dijmui
Sinonime: dijmui, ...., a fura, a injumatati. (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: dijmui, a sustrage, ...., a injumatati. (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: dijmui, a sustrage, a fura, ..... (by WSergio 2/2009)*a injumatati
Sinonime: ...., a mari, a largi, a extinde. (by WSergio 2/2009)*dilata
Sinonime: dilata, ...., a largi, a extinde. (by WSergio 2/2009)*a mari
Sinonime: dilata, a mari, ...., a extinde. (by WSergio 2/2009)*a largi
Sinonime: dilata, a mari, a largi, ..... (by WSergio 2/2009)*a extinde
Sinonime: ...., a imputina, a scadea, a reduce. (by WSergio 2/2009)*diminua
Sinonime: diminua, ...., a scadea, a reduce. (by WSergio 2/2009)*a imputina
Sinonime: diminua, a imputina, ...., a reduce. (by WSergio 2/2009)*a scadea
Sinonime: diminua, a imputina, a scadea, ..... (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: ...., laolalta. (by WSergio 2/2009)*dimpreuna
Sinonime: dimpreuna, ..... (by WSergio 2/2009)*laolalta
Sinonime: ...., energic, activ, impulsiv. (by WSergio 2/2009)*dinamic
Sinonime: dinamic, ...., activ, impulsiv. (by WSergio 2/2009)*energic
Sinonime: dinamic, energic, ...., impulsiv. (by WSergio 2/2009)*activ
Sinonime: dinamic, energic, activ, ..... (by WSergio 2/2009)*impulsiv
Sinonime: ...., certificat, atestat. (by WSergio 2/2009)*diploma
Sinonime: diploma, ...., atestat. (by WSergio 2/2009)*certificat
Sinonime: diploma, certificat, ..... (by WSergio 2/2009)*atestat
Sinonime: ...., a conduce, a calauzi. (by WSergio 2/2009)*dirija
Sinonime: dirija, ...., a calauzi. (by WSergio 2/2009)*a conduce
Sinonime: dirija, a conduce, ..... (by WSergio 2/2009)*a calauzi
Sinonime: ...., a deosebi, a distinge (by WSergio 2/2009)*discerne
Sinonime: discerne, ...., a distinge (by WSergio 2/2009)*a deosebi
Sinonime: discerne, a deosebi, .... (by WSergio 2/2009)*a distinge
Sinonime: ...., neintelegere, cearta. (by WSergio 2/2009)*discordie
Sinonime: discordie, ...., cearta. (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: discordie, neintelegere, ..... (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: ...., a compromite, a defaima, a ponegri. (by WSergio 2/2009)*discredita
Sinonime: discredita, ...., a defaima, a ponegri. (by WSergio 2/2009)*a compromite
Sinonime: discredita, a compromite, ...., a ponegri. (by WSergio 2/2009)*a defaima
Sinonime: discredita, a compromite, a defaima, ..... (by WSergio 2/2009)*a ponegri
Sinonime: ...., convorbire, dialog, dezbatere, conversatie. (by WSergio 2/2009)*discutie
Sinonime: discutie, ...., dialog, dezbatere, conversatie. (by WSergio 2/2009)*convorbire
Sinonime: discutie, convorbire, ...., dezbatere, conversatie. (by WSergio 2/2009)*dialog
Sinonime: discutie, convorbire, dialog, ...., conversatie. (by WSergio 2/2009)*dezbatere
Sinonime: discutie, convorbire, dialog, dezbatere, ..... (by WSergio 2/2009)*conversatie
Sinonime: ...., neintelegere, dezacord, controversa, cearta (by WSergio 2/2009)*disensiune
Sinonime: disensiune, ...., dezacord, controversa, cearta (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: disensiune, neintelegere, ...., controversa, cearta (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: disensiune, neintelegere, dezacord, ...., cearta (by WSergio 2/2009)*controversa
Sinonime: disensiune, neintelegere, dezacord, controversa, .... (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: ...., deghizat, mascat. (by WSergio 2/2009)*disimulat
Sinonime: disimulat, ...., mascat. (by WSergio 2/2009)*deghizat
Sinonime: disimulat, deghizat, ..... (by WSergio 2/2009)*mascat
Sinonime: ...., deplasat, luxat, sucit. (by WSergio 2/2009)*dislocat
Sinonime: dislocat, ...., luxat, sucit. (by WSergio 2/2009)*deplasat
Sinonime: dislocat, deplasat, ...., sucit. (by WSergio 2/2009)*luxat
Sinonime: dislocat, deplasat, luxat, ..... (by WSergio 2/2009)*sucit
Sinonime: ...., dezacord, stridenta, nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*disonanta
Sinonime: disonanta, ...., stridenta, nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: disonanta, dezacord, ...., nepotrivire. (by WSergio 2/2009)*stridenta
Sinonime: disonanta, dezacord, stridenta, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivire
Sinonime: ...., scutire, permisie, autorizatie. (by WSergio 2/2009)*dispensa
Sinonime: dispensa, ...., permisie, autorizatie. (by WSergio 2/2009)*scutire
Sinonime: dispensa, scutire, ...., autorizatie. (by WSergio 2/2009)*permisie
Sinonime: dispensa, scutire, permisie, ..... (by WSergio 2/2009)*autorizatie
Sinonime: ...., a imprastia, a risipi, a raspandi. (by WSergio 2/2009)*dispersa
Sinonime: dispersa, ...., a risipi, a raspandi. (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: dispersa, a imprastia, ...., a raspandi. (by WSergio 2/2009)*a risipi
Sinonime: dispersa, a imprastia, a risipi, ..... (by WSergio 2/2009)*a raspandi
Sinonime: ...., liber, neocupat. (by WSergio 2/2009)*disponibil
Sinonime: disponibil, ...., neocupat. (by WSergio 2/2009)*liber
Sinonime: disponibil, liber, ..... (by WSergio 2/2009)*neocupat
Sinonime: ...., hotarare, ordin, indicatie. (by WSergio 2/2009)*dispozitie
Sinonime: dispozitie, ...., ordin, indicatie. (by WSergio 2/2009)*hotarare
Sinonime: dispozitie, hotarare, ...., indicatie. (by WSergio 2/2009)*ordin
Sinonime: dispozitie, hotarare, ordin, ..... (by WSergio 2/2009)*indicatie
Sinonime: ...., a nesocoti, a desconsidera, a subaprecia. (by WSergio 2/2009)*dispretui
Sinonime: dispretui, ...., a desconsidera, a subaprecia. (by WSergio 2/2009)*a nesocoti
Sinonime: dispretui, a nesocoti, ...., a subaprecia. (by WSergio 2/2009)*a desconsidera
Sinonime: dispretui, a nesocoti, a desconsidera, ..... (by WSergio 2/2009)*a subaprecia
Sinonime: ...., nepotrivire, dezechilibru. (by WSergio 2/2009)*disproportie
Sinonime: disproportie, ...., dezechilibru. (by WSergio 2/2009)*nepotrivire
Sinonime: disproportie, nepotrivire, ..... (by WSergio 2/2009)*dezechilibru
Sinonime: ...., controversa, cearta. (by WSergio 2/2009)*disputa
Sinonime: disputa, ...., cearta. (by WSergio 2/2009)*controversa
Sinonime: disputa, controversa, ..... (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: ...., rezervat, nesociabil, necomunicativ, departat, ....at. (by WSergio 2/2009)*distant
Sinonime: distant, ...., nesociabil, necomunicativ, departat, distantat. (by WSergio 2/2009)*rezervat
Sinonime: distant, rezervat, ...., necomunicativ, departat, distantat. (by WSergio 2/2009)*nesociabil
Sinonime: distant, rezervat, nesociabil, ...., departat, distantat. (by WSergio 2/2009)*necomunicativ
Sinonime: distant, rezervat, nesociabil, necomunicativ, ...., distantat. (by WSergio 2/2009)*departat
Sinonime: distant, rezervat, nesociabil, necomunicativ, departat, ..... (by WSergio 2/2009)*distantat
Sinonime: ...., departare, spatiu. (by WSergio 2/2009)*distanta
Sinonime: distanta, ...., spatiu. (by WSergio 2/2009)*departare
Sinonime: distanta, departare, ..... (by WSergio 2/2009)*spatiu
Sinonime: ...., deosebit, special. (by WSergio 2/2009)*distinct
Sinonime: distinct, ...., special. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: distinct, deosebit, ..... (by WSergio 2/2009)*special
Sinonime: ...., a deosebi, a remarca, a se observa, a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*distinge
Sinonime: distinge, ...., a remarca, a se observa, a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*a deosebi
Sinonime: distinge, a deosebi, ...., a se observa, a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*a remarca
Sinonime: distinge, a deosebi, a remarca, ...., a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*a se observa
Sinonime: distinge, a deosebi, a remarca, a se observa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se evidentia
Sinonime: ...., deosebit, remarcabil, eminent, nobil, valoros. (by WSergio 2/2009)*distins
Sinonime: distins, ...., remarcabil, eminent, nobil, valoros. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: distins, deosebit, ...., eminent, nobil, valoros. (by WSergio 2/2009)*remarcabil
Sinonime: distins, deosebit, remarcabil, ...., nobil, valoros. (by WSergio 2/2009)*eminent
Sinonime: distins, deosebit, remarcabil, eminent, ...., valoros. (by WSergio 2/2009)*nobil
Sinonime: distins, deosebit, remarcabil, eminent, nobil, ..... (by WSergio 2/2009)*valoros
Sinonime: ...., a inveseli, a amuza. (by WSergio 2/2009)*distra
Sinonime: distra, ...., a amuza. (by WSergio 2/2009)*a inveseli
Sinonime: distra, a inveseli, ..... (by WSergio 2/2009)*a amuza
Sinonime: ...., amuzant, agreabil, placut. (by WSergio 2/2009)*distractiv
Sinonime: distractiv, ...., agreabil, placut. (by WSergio 2/2009)*amuzant
Sinonime: distractiv, amuzant, ...., placut. (by WSergio 2/2009)*agreabil
Sinonime: distractiv, amuzant, agreabil, ..... (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: ...., neatent, imprastiat, absent, cascat. (by WSergio 2/2009)*distrat
Sinonime: distrat, ...., imprastiat, absent, cascat. (by WSergio 2/2009)*neatent
Sinonime: distrat, neatent, ...., absent, cascat. (by WSergio 2/2009)*imprastiat
Sinonime: distrat, neatent, imprastiat, ...., cascat. (by WSergio 2/2009)*absent
Sinonime: distrat, neatent, imprastiat, absent, ..... (by WSergio 2/2009)*cascat
Sinonime: ...., a imparti, a repartiza, a da. (by WSergio 2/2009)*distribui
Sinonime: distribui, ...., a repartiza, a da. (by WSergio 2/2009)*a imparti
Sinonime: distribui, a imparti, ...., a da. (by WSergio 2/2009)*a repartiza
Sinonime: distribui, a imparti, a repartiza, ..... (by WSergio 2/2009)*a da
Sinonime: ...., nimicitor (by WSergio 2/2009)*distructiv
Sinonime: distructiv, .... (by WSergio 2/2009)*nimicitor
Sinonime: ...., zilnic (by WSergio 2/2009)*diurn
Sinonime: diurn, .... (by WSergio 2/2009)*zilnic
Sinonime: ...., diferit, deosebit, contrar. (by WSergio 2/2009)*divergent
Sinonime: divergent, ...., deosebit, contrar. (by WSergio 2/2009)*diferit
Sinonime: divergent, diferit, ...., contrar. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: divergent, diferit, deosebit, ..... (by WSergio 2/2009)*contrar
Sinonime: ...., neintelegere, dezacord, disensiune. (by WSergio 2/2009)*divergenta
Sinonime: divergenta, ...., dezacord, disensiune. (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: divergenta, neintelegere, ...., disensiune. (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: divergenta, neintelegere, dezacord, ..... (by WSergio 2/2009)*disensiune
Sinonime: ...., diferit, multiplu, variat. (by WSergio 2/2009)*divers
Sinonime: divers, ...., multiplu, variat. (by WSergio 2/2009)*diferit
Sinonime: divers, diferit, ...., variat. (by WSergio 2/2009)*multiplu
Sinonime: divers, diferit, multiplu, ..... (by WSergio 2/2009)*variat
Sinonime: ...., varietate. (by WSergio 2/2009)*diversitate
Sinonime: diversitate, ..... (by WSergio 2/2009)*varietate
Sinonime: ...., distractie, amuzament. (by WSergio 2/2009)*divertisment
Sinonime: divertisment, ...., amuzament. (by WSergio 2/2009)*distractie
Sinonime: divertisment, distractie, ..... (by WSergio 2/2009)*amuzament
Sinonime: ...., dumnezeiesc, sfant, ceresc, bisericesc, religios, minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*divin
Sinonime: divin, ...., sfant, ceresc, bisericesc, religios, minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*dumnezeiesc
Sinonime: divin, dumnezeiesc, ...., ceresc, bisericesc, religios, minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*sfant
Sinonime: divin, dumnezeiesc, sfant, ...., bisericesc, religios, minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*ceresc
Sinonime: divin, dumnezeiesc, sfant, ceresc, ...., religios, minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*bisericesc
Sinonime: divin, dumnezeiesc, sfant, ceresc, bisericesc, ...., minunat, incantator. (by WSergio 2/2009)*religios
Sinonime: divin, dumnezeiesc, sfant, ceresc, bisericesc, religios, ...., incantator. (by WSergio 2/2009)*minunat
Sinonime: divin, dumnezeiesc, sfant, ceresc, bisericesc, religios, minunat, ..... (by WSergio 2/2009)*incantator
Sinonime: ...., a proslavi, a preamari, a adora, a venera. (by WSergio 2/2009)*diviniza
Sinonime: diviniza, ...., a preamari, a adora, a venera. (by WSergio 2/2009)*a proslavi
Sinonime: diviniza, a proslavi, ...., a adora, a venera. (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: diviniza, a proslavi, a preamari, ...., a venera. (by WSergio 2/2009)*a adora
Sinonime: diviniza, a proslavi, a preamari, a adora, ..... (by WSergio 2/2009)*a venera
Sinonime: ...., a imparti, a divide, a scinda, a fragmenta. (by WSergio 2/2009)*diviza
Sinonime: diviza, ...., a divide, a scinda, a fragmenta. (by WSergio 2/2009)*a imparti
Sinonime: diviza, a imparti, ...., a scinda, a fragmenta. (by WSergio 2/2009)*a divide
Sinonime: diviza, a imparti, a divide, ...., a fragmenta. (by WSergio 2/2009)*a scinda
Sinonime: diviza, a imparti, a divide, a scinda, ..... (by WSergio 2/2009)*a fragmenta
Sinonime: ...., solubil (by WSergio 2/2009)*dizolvabil
Sinonime: dizolvabil, .... (by WSergio 2/2009)*solubil
Sinonime: ...., a primi, a capata, a obtine. (by WSergio 2/2009)*dobandi
Sinonime: dobandi, ...., a capata, a obtine. (by WSergio 2/2009)*a primi
Sinonime: dobandi, a primi, ...., a obtine. (by WSergio 2/2009)*a capata
Sinonime: dobandi, a primi, a capata, ..... (by WSergio 2/2009)*a obtine
Sinonime: ...., rasturnat, trantit. (by WSergio 2/2009)*doborat
Sinonime: doborat, ...., trantit. (by WSergio 2/2009)*rasturnat
Sinonime: doborat, rasturnat, ..... (by WSergio 2/2009)*trantit
Sinonime: ...., bun, cuminte, supus. (by WSergio 2/2009)*docil
Sinonime: docil, ...., cuminte, supus. (by WSergio 2/2009)*bun
Sinonime: docil, bun, ...., supus. (by WSergio 2/2009)*cuminte
Sinonime: docil, bun, cuminte, ..... (by WSergio 2/2009)*supus
Sinonime: ...., erudit, invatat, informat. (by WSergio 2/2009)*doct
Sinonime: doct, ...., invatat, informat. (by WSergio 2/2009)*erudit
Sinonime: doct, erudit, ...., informat. (by WSergio 2/2009)*invatat
Sinonime: doct, erudit, invatat, ..... (by WSergio 2/2009)*informat
Sinonime: ...., medicament, leac. (by WSergio 2/2009)*doctorie
Sinonime: doctorie, ...., leac. (by WSergio 2/2009)*medicament
Sinonime: doctorie, medicament, ..... (by WSergio 2/2009)*leac
Sinonime: ...., act, inscris, atestat. (by WSergio 2/2009)*document
Sinonime: document, ...., inscris, atestat. (by WSergio 2/2009)*act
Sinonime: document, act, ...., atestat. (by WSergio 2/2009)*inscris
Sinonime: document, act, inscris, ..... (by WSergio 2/2009)*atestat
Sinonime: ...., norma, prescriptie, regula. (by WSergio 2/2009)*dogma
Sinonime: dogma, ...., prescriptie, regula. (by WSergio 2/2009)*norma
Sinonime: dogma, norma, ...., regula. (by WSergio 2/2009)*prescriptie
Sinonime: dogma, norma, prescriptie, ..... (by WSergio 2/2009)*regula
Sinonime: ...., observatie, mustrare, admonestare. (by WSergio 2/2009)*dojana
Sinonime: dojana, ...., mustrare, admonestare. (by WSergio 2/2009)*observatie
Sinonime: dojana, observatie, ...., admonestare. (by WSergio 2/2009)*mustrare
Sinonime: dojana, observatie, mustrare, ..... (by WSergio 2/2009)*admonestare
Sinonime: ...., plangere, reclamatie, jalba. (by WSergio 2/2009)*doleanta
Sinonime: doleanta, ...., reclamatie, jalba. (by WSergio 2/2009)*plangere
Sinonime: doleanta, plangere, ...., jalba. (by WSergio 2/2009)*reclamatie
Sinonime: doleanta, plangere, reclamatie, ..... (by WSergio 2/2009)*jalba
Sinonime: ...., durduliu, rotofei, grasut, grasan. (by WSergio 2/2009)*dolofan
Sinonime: dolofan, ...., rotofei, grasut, grasan. (by WSergio 2/2009)*durduliu
Sinonime: dolofan, durduliu, ...., grasut, grasan. (by WSergio 2/2009)*rotofei
Sinonime: dolofan, durduliu, rotofei, ...., grasan. (by WSergio 2/2009)*grasut
Sinonime: dolofan, durduliu, rotofei, grasut, ..... (by WSergio 2/2009)*grasan
Sinonime: ...., casnic, familial, gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*domestic
Sinonime: domestic, ...., familial, gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*casnic
Sinonime: domestic, casnic, ...., gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*familial
Sinonime: domestic, casnic, familial, ..... (by WSergio 2/2009)*gospodaresc
Sinonime: ...., a sta (by WSergio 2/2009)*domicilia
Sinonime: domicilia, .... (by WSergio 2/2009)*a sta
Sinonime: ...., a stapani, a conduce. (by WSergio 2/2009)*domni
Sinonime: domni, ...., a conduce. (by WSergio 2/2009)*a stapani
Sinonime: domni, a stapani, ..... (by WSergio 2/2009)*a conduce
Sinonime: ...., a ravni, a nazui, a jindui, a ura. (by WSergio 2/2009)*dori
Sinonime: dori, ...., a nazui, a jindui, a ura. (by WSergio 2/2009)*a ravni
Sinonime: dori, a ravni, ...., a jindui, a ura. (by WSergio 2/2009)*a nazui
Sinonime: dori, a ravni, a nazui, ...., a ura. (by WSergio 2/2009)*a jindui
Sinonime: dori, a ravni, a nazui, a jindui, ..... (by WSergio 2/2009)*a ura
Sinonime: ...., aspiratie, nazuinta, pofta, gust. (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: dorinta, ...., nazuinta, pofta, gust. (by WSergio 2/2009)*aspiratie
Sinonime: dorinta, aspiratie, ...., pofta, gust. (by WSergio 2/2009)*nazuinta
Sinonime: dorinta, aspiratie, nazuinta, ...., gust. (by WSergio 2/2009)*pofta
Sinonime: dorinta, aspiratie, nazuinta, pofta, ..... (by WSergio 2/2009)*gust
Sinonime: ...., amator, iubitor, pofticios. (by WSergio 2/2009)*doritor
Sinonime: doritor, ...., iubitor, pofticios. (by WSergio 2/2009)*amator
Sinonime: doritor, amator, ...., pofticios. (by WSergio 2/2009)*iubitor
Sinonime: doritor, amator, iubitor, ..... (by WSergio 2/2009)*pofticios
Sinonime: ...., a motai, a picoti. (by WSergio 2/2009)*dormita
Sinonime: dormita, ...., a picoti. (by WSergio 2/2009)*a motai
Sinonime: dormita, a motai, ..... (by WSergio 2/2009)*a picoti
Sinonime: ...., posterior. (by WSergio 2/2009)*dorsal
Sinonime: dorsal, ..... (by WSergio 2/2009)*posterior
Sinonime: ...., a sustrage, a ascunde, a fura, a se piti. (by WSergio 2/2009)*dosi
Sinonime: dosi, ...., a ascunde, a fura, a se piti. (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: dosi, a sustrage, ...., a fura, a se piti. (by WSergio 2/2009)*a ascunde
Sinonime: dosi, a sustrage, a ascunde, ...., a se piti. (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: dosi, a sustrage, a ascunde, a fura, ..... (by WSergio 2/2009)*a se piti
Sinonime: ...., retras, ferit, izolat. (by WSergio 2/2009)*dosnic
Sinonime: dosnic, ...., ferit, izolat. (by WSergio 2/2009)*retras
Sinonime: dosnic, retras, ...., izolat. (by WSergio 2/2009)*ferit
Sinonime: dosnic, retras, ferit, ..... (by WSergio 2/2009)*izolat
Sinonime: ...., crescut. (by WSergio 2/2009)*dospit
Sinonime: dospit, ..... (by WSergio 2/2009)*crescut
Sinonime: ...., a inzestra, a atribui. (by WSergio 2/2009)*dota
Sinonime: dota, ...., a atribui. (by WSergio 2/2009)*a inzestra
Sinonime: dota, a inzestra, ..... (by WSergio 2/2009)*a atribui
Sinonime: ...., competent, experimentat, practic. (by WSergio 2/2009)*dotat
Sinonime: dotat, ...., experimentat, practic. (by WSergio 2/2009)*competent
Sinonime: dotat, competent, ...., practic. (by WSergio 2/2009)*experimentat
Sinonime: dotat, competent, experimentat, ..... (by WSergio 2/2009)*practic
Sinonime: ...., proba, marturie, adeverinta, document, atestare. (by WSergio 2/2009)*dovada
Sinonime: dovada, ...., marturie, adeverinta, document, atestare. (by WSergio 2/2009)*proba
Sinonime: dovada, proba, ...., adeverinta, document, atestare. (by WSergio 2/2009)*marturie
Sinonime: dovada, proba, marturie, ...., document, atestare. (by WSergio 2/2009)*adeverinta
Sinonime: dovada, proba, marturie, adeverinta, ...., atestare. (by WSergio 2/2009)*document
Sinonime: dovada, proba, marturie, adeverinta, document, ..... (by WSergio 2/2009)*atestare
Sinonime: ...., a demonstra, a proba, a invinge, a birui, a razbi, a prididi. (by WSergio 2/2009)*dovedi
Sinonime: dovedi, ...., a proba, a invinge, a birui, a razbi, a prididi. (by WSergio 2/2009)*a demonstra
Sinonime: dovedi, a demonstra, ...., a invinge, a birui, a razbi, a prididi. (by WSergio 2/2009)*a proba
Sinonime: dovedi, a demonstra, a proba, ...., a birui, a razbi, a prididi. (by WSergio 2/2009)*a invinge
Sinonime: dovedi, a demonstra, a proba, a invinge, ...., a razbi, a prididi. (by WSergio 2/2009)*a birui
Sinonime: dovedi, a demonstra, a proba, a invinge, a birui, ...., a prididi. (by WSergio 2/2009)*a razbi
Sinonime: dovedi, a demonstra, a proba, a invinge, a birui, a razbi, ..... (by WSergio 2/2009)*a prididi
Sinonime: ...., iubit, in....it, scump. (by WSergio 2/2009)*drag
Sinonime: drag, ...., indragit, scump. (by WSergio 2/2009)*iubit
Sinonime: drag, iubit, ...., scump. (by WSergio 2/2009)*indragit
Sinonime: drag, iubit, indragit, ..... (by WSergio 2/2009)*scump
Sinonime: ...., iubire, afectiune, amor. (by WSergio 2/2009)*dragoste
Sinonime: dragoste, ...., afectiune, amor. (by WSergio 2/2009)*iubire
Sinonime: dragoste, iubire, ...., amor. (by WSergio 2/2009)*afectiune
Sinonime: dragoste, iubire, afectiune, ..... (by WSergio 2/2009)*amor
Sinonime: ...., nefericire, nenorocire. (by WSergio 2/2009)*drama
Sinonime: drama, ...., nenorocire. (by WSergio 2/2009)*nefericire
Sinonime: drama, nefericire, ..... (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: ...., a masura, a cumpani, a cantari, a da cate putin, a da cu taraita. (by WSergio 2/2009)*dramui
Sinonime: dramui, ...., a cumpani, a cantari, a da cate putin, a da cu taraita. (by WSergio 2/2009)*a masura
Sinonime: dramui, a masura, ...., a cantari, a da cate putin, a da cu taraita. (by WSergio 2/2009)*a cumpani
Sinonime: dramui, a masura, a cumpani, ...., a da cate putin, a da cu taraita. (by WSergio 2/2009)*a cantari
Sinonime: dramui, a masura, a cumpani, a cantari, ...., a da cu taraita. (by WSergio 2/2009)*a da cate putin
Sinonime: dramui, a masura, a cumpani, a cantari, a da cate putin, ..... (by WSergio 2/2009)*a da cu taraita
Sinonime: ...., cusut. (by WSergio 2/2009)*drapat
Sinonime: drapat, ..... (by WSergio 2/2009)*cusut
Sinonime: ...., steag, stindard, flamura. (by WSergio 2/2009)*drapel
Sinonime: drapel, ...., stindard, flamura. (by WSergio 2/2009)*steag
Sinonime: drapel, steag, ...., flamura. (by WSergio 2/2009)*stindard
Sinonime: drapel, steag, stindard, ..... (by WSergio 2/2009)*flamura
Sinonime: ...., eficace, sever, puternic. (by WSergio 2/2009)*drastic
Sinonime: drastic, ...., sever, puternic. (by WSergio 2/2009)*eficace
Sinonime: drastic, eficace, ...., puternic. (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: drastic, eficace, sever, ..... (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: ...., justitie, echitate, adevar. (by WSergio 2/2009)*dreptate
Sinonime: dreptate, ...., echitate, adevar. (by WSergio 2/2009)*justitie
Sinonime: dreptate, justitie, ...., adevar. (by WSergio 2/2009)*echitate
Sinonime: dreptate, justitie, echitate, ..... (by WSergio 2/2009)*adevar
Sinonime: ...., fard, suliman. (by WSergio 2/2009)*dres
Sinonime: dres, ...., suliman. (by WSergio 2/2009)*fard
Sinonime: dres, fard, ..... (by WSergio 2/2009)*suliman
Sinonime: ...., a instrui, a deprinde, a invata. (by WSergio 2/2009)*dresa
Sinonime: dresa, ...., a deprinde, a invata. (by WSergio 2/2009)*a instrui
Sinonime: dresa, a instrui, ...., a invata. (by WSergio 2/2009)*a deprinde
Sinonime: dresa, a instrui, a deprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a invata
Sinonime: ...., cale, parcurs, ruta, itinerar, calatorie, cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*drum
Sinonime: drum, ...., parcurs, ruta, itinerar, calatorie, cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: drum, cale, ...., ruta, itinerar, calatorie, cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*parcurs
Sinonime: drum, cale, parcurs, ...., itinerar, calatorie, cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*ruta
Sinonime: drum, cale, parcurs, ruta, ...., calatorie, cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*itinerar
Sinonime: drum, cale, parcurs, ruta, itinerar, ...., cursa, traiectorie. (by WSergio 2/2009)*calatorie
Sinonime: drum, cale, parcurs, ruta, itinerar, calatorie, ...., traiectorie. (by WSergio 2/2009)*cursa
Sinonime: drum, cale, parcurs, ruta, itinerar, calatorie, cursa, ..... (by WSergio 2/2009)*traiectorie
Sinonime: ...., carare, poteca. (by WSergio 2/2009)*drumeag
Sinonime: drumeag, ...., poteca. (by WSergio 2/2009)*carare
Sinonime: drumeag, carare, ..... (by WSergio 2/2009)*poteca
Sinonime: ...., calator, turist. (by WSergio 2/2009)*drumet
Sinonime: drumet, ...., turist. (by WSergio 2/2009)*calator
Sinonime: drumet, calator, ..... (by WSergio 2/2009)*turist
Sinonime: ...., calatorie, excursie, turism. (by WSergio 2/2009)*drumetie
Sinonime: drumetie, ...., excursie, turism. (by WSergio 2/2009)*calatorie
Sinonime: drumetie, calatorie, ...., turism. (by WSergio 2/2009)*excursie
Sinonime: drumetie, calatorie, excursie, ..... (by WSergio 2/2009)*turism
Sinonime: ...., camioneta, inchisoare, arest, temnita. (by WSergio 2/2009)*duba
Sinonime: duba, ...., inchisoare, arest, temnita. (by WSergio 2/2009)*camioneta
Sinonime: duba, camioneta, ...., arest, temnita. (by WSergio 2/2009)*inchisoare
Sinonime: duba, camioneta, inchisoare, ...., temnita. (by WSergio 2/2009)*arest
Sinonime: duba, camioneta, inchisoare, arest, ..... (by WSergio 2/2009)*temnita
Sinonime: ...., indoielnic, suspect, echivoc. (by WSergio 2/2009)*dubios
Sinonime: dubios, ...., suspect, echivoc. (by WSergio 2/2009)*indoielnic
Sinonime: dubios, indoielnic, ...., echivoc. (by WSergio 2/2009)*suspect
Sinonime: dubios, indoielnic, suspect, ..... (by WSergio 2/2009)*echivoc
Sinonime: ...., indoiala, neincredere, nesiguranta. (by WSergio 2/2009)*dubiu
Sinonime: dubiu, ...., neincredere, nesiguranta. (by WSergio 2/2009)*indoiala
Sinonime: dubiu, indoiala, ...., nesiguranta. (by WSergio 2/2009)*neincredere
Sinonime: dubiu, indoiala, neincredere, ..... (by WSergio 2/2009)*nesiguranta
Sinonime: ...., a mari de doua ori, a captusi. (by WSergio 2/2009)*dubla
Sinonime: dubla, ...., a captusi. (by WSergio 2/2009)*a mari de doua ori
Sinonime: dubla, a mari de doua ori, ..... (by WSergio 2/2009)*a captusi
Sinonime: ...., a transporta, a cara, a merge, a se deplasa, a trai, a vietui. (by WSergio 2/2009)*duce
Sinonime: duce, ...., a cara, a merge, a se deplasa, a trai, a vietui. (by WSergio 2/2009)*a transporta
Sinonime: duce, a transporta, ...., a merge, a se deplasa, a trai, a vietui. (by WSergio 2/2009)*a cara
Sinonime: duce, a transporta, a cara, ...., a se deplasa, a trai, a vietui. (by WSergio 2/2009)*a merge
Sinonime: duce, a transporta, a cara, a merge, ...., a trai, a vietui. (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: duce, a transporta, a cara, a merge, a se deplasa, ...., a vietui. (by WSergio 2/2009)*a trai
Sinonime: duce, a transporta, a cara, a merge, a se deplasa, a trai, ..... (by WSergio 2/2009)*a vietui
Sinonime: ...., lupta, confruntare. (by WSergio 2/2009)*duel
Sinonime: duel, ...., confruntare. (by WSergio 2/2009)*lupta
Sinonime: duel, lupta, ..... (by WSergio 2/2009)*confruntare
Sinonime: ...., aratare, strigoi, stafie, spirit, inteligenta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*duh
Sinonime: duh, ...., strigoi, stafie, spirit, inteligenta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*aratare
Sinonime: duh, aratare, ...., stafie, spirit, inteligenta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*strigoi
Sinonime: duh, aratare, strigoi, ...., spirit, inteligenta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*stafie
Sinonime: duh, aratare, strigoi, stafie, ...., inteligenta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*spirit
Sinonime: duh, aratare, strigoi, stafie, spirit, ...., intelepciune. (by WSergio 2/2009)*inteligenta
Sinonime: duh, aratare, strigoi, stafie, spirit, inteligenta, ..... (by WSergio 2/2009)*intelepciune
Sinonime: ...., miasma, aer urat mirositor. (by WSergio 2/2009)*duhoare
Sinonime: duhoare, ...., aer urat mirositor. (by WSergio 2/2009)*miasma
Sinonime: duhoare, miasma, ..... (by WSergio 2/2009)*aer urat mirositor
Sinonime: ...., sufletesc, spiritual, preotesc, religios. (by WSergio 2/2009)*duhovnicesc
Sinonime: duhovnicesc, ...., spiritual, preotesc, religios. (by WSergio 2/2009)*sufletesc
Sinonime: duhovnicesc, sufletesc, ...., preotesc, religios. (by WSergio 2/2009)*spiritual
Sinonime: duhovnicesc, sufletesc, spiritual, ...., religios. (by WSergio 2/2009)*preotesc
Sinonime: duhovnicesc, sufletesc, spiritual, preotesc, ..... (by WSergio 2/2009)*religios
Sinonime: ...., emotionant, impresionant, in....ator, sentimental, tandru, afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*duios
Sinonime: duios, ...., impresionant, induiosator, sentimental, tandru, afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*emotionant
Sinonime: duios, emotionant, ...., induiosator, sentimental, tandru, afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, ...., sentimental, tandru, afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*induiosator
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, ...., tandru, afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*sentimental
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, sentimental, ...., afectuos, jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*tandru
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, sentimental, tandru, ...., jalnic, trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*afectuos
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, sentimental, tandru, afectuos, ...., trist, melancolic. (by WSergio 2/2009)*jalnic
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, sentimental, tandru, afectuos, jalnic, ...., melancolic. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: duios, emotionant, impresionant, induiosator, sentimental, tandru, afectuos, jalnic, trist, ..... (by WSergio 2/2009)*melancolic
Sinonime: ...., edificat, lamurit. (by WSergio 2/2009)*dumerit
Sinonime: dumerit, ...., lamurit. (by WSergio 2/2009)*edificat
Sinonime: dumerit, edificat, ..... (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: ...., a sfarama, a rupe, a faramita. (by WSergio 2/2009)*dumica
Sinonime: dumica, ...., a rupe, a faramita. (by WSergio 2/2009)*a sfarama
Sinonime: dumica, a sfarama, ...., a faramita. (by WSergio 2/2009)*a rupe
Sinonime: dumica, a sfarama, a rupe, ..... (by WSergio 2/2009)*a faramita
Sinonime: ...., vargat, reiat, zebrat. (by WSergio 2/2009)*dungat
Sinonime: dungat, ...., reiat, zebrat. (by WSergio 2/2009)*vargat
Sinonime: dungat, vargat, ...., zebrat. (by WSergio 2/2009)*reiat
Sinonime: dungat, vargat, reiat, ..... (by WSergio 2/2009)*zebrat
Sinonime: ...., fals, mincinos, prefacut. (by WSergio 2/2009)*duplicitar
Sinonime: duplicitar, ...., mincinos, prefacut. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: duplicitar, fals, ...., prefacut. (by WSergio 2/2009)*mincinos
Sinonime: duplicitar, fals, mincinos, ..... (by WSergio 2/2009)*prefacut
Sinonime: ...., sarcastic, taios, usturator, tare. (by WSergio 2/2009)*dur
Sinonime: dur, ...., taios, usturator, tare. (by WSergio 2/2009)*sarcastic
Sinonime: dur, sarcastic, ...., usturator, tare. (by WSergio 2/2009)*taios
Sinonime: dur, sarcastic, taios, ...., tare. (by WSergio 2/2009)*usturator
Sinonime: dur, sarcastic, taios, usturator, ..... (by WSergio 2/2009)*tare
Sinonime: ...., a persista, a rezista, a se mentine, a construi, a cladi, a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*dura
Sinonime: dura, ...., a rezista, a se mentine, a construi, a cladi, a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*a persista
Sinonime: dura, a persista, ...., a se mentine, a construi, a cladi, a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*a rezista
Sinonime: dura, a persista, a rezista, ...., a construi, a cladi, a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*a se mentine
Sinonime: dura, a persista, a rezista, a se mentine, ...., a cladi, a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*a construi
Sinonime: dura, a persista, a rezista, a se mentine, a construi, ...., a zidi, a face (by WSergio 2/2009)*a cladi
Sinonime: dura, a persista, a rezista, a se mentine, a construi, a cladi, ...., a face (by WSergio 2/2009)*a zidi
Sinonime: dura, a persista, a rezista, a se mentine, a construi, a cladi, a zidi, .... (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: ...., suferinta, intristare, mahnire. (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: durere, ...., intristare, mahnire. (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: durere, suferinta, ...., mahnire. (by WSergio 2/2009)*intristare
Sinonime: durere, suferinta, intristare, ..... (by WSergio 2/2009)*mahnire
Sinonime: ...., ura, vrasmasie, ostilitate. (by WSergio 2/2009)*dusmanie
Sinonime: dusmanie, ...., vrasmasie, ostilitate. (by WSergio 2/2009)*ura
Sinonime: dusmanie, ura, ...., ostilitate. (by WSergio 2/2009)*vrasmasie
Sinonime: dusmanie, ura, vrasmasie, ..... (by WSergio 2/2009)*ostilitate
Sinonime: ...., a (se) cumpani, a (se) contrabalansa. (by WSergio 2/2009)*echilibra
Sinonime: echilibra, ...., a (se) contrabalansa. (by WSergio 2/2009)*a (se) cumpani
Sinonime: echilibra, a (se) cumpani, ..... (by WSergio 2/2009)*a (se) contrabalansa
Sinonime: ...., stabilitate, liniste, impacare, tihna. (by WSergio 2/2009)*echilibru
Sinonime: echilibru, ...., liniste, impacare, tihna. (by WSergio 2/2009)*stabilitate
Sinonime: echilibru, stabilitate, ...., impacare, tihna. (by WSergio 2/2009)*liniste
Sinonime: echilibru, stabilitate, liniste, ...., tihna. (by WSergio 2/2009)*impacare
Sinonime: echilibru, stabilitate, liniste, impacare, ..... (by WSergio 2/2009)*tihna
Sinonime: ...., vanataie. (by WSergio 2/2009)*echimoza
Sinonime: echimoza, ..... (by WSergio 2/2009)*vanataie
Sinonime: ...., suita, alai, escorta, caleasca, trasura de lux. (by WSergio 2/2009)*echipaj
Sinonime: echipaj, ...., alai, escorta, caleasca, trasura de lux. (by WSergio 2/2009)*suita
Sinonime: echipaj, suita, ...., escorta, caleasca, trasura de lux. (by WSergio 2/2009)*alai
Sinonime: echipaj, suita, alai, ...., caleasca, trasura de lux. (by WSergio 2/2009)*escorta
Sinonime: echipaj, suita, alai, escorta, ...., trasura de lux. (by WSergio 2/2009)*caleasca
Sinonime: echipaj, suita, alai, escorta, caleasca, ..... (by WSergio 2/2009)*trasura de lux
Sinonime: ...., just (by WSergio 2/2009)*echitabil
Sinonime: echitabil, .... (by WSergio 2/2009)*just
Sinonime: ...., dreptate, justete, corectitudine, obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*echitate
Sinonime: echitate, ...., justete, corectitudine, obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*dreptate
Sinonime: echitate, dreptate, ...., corectitudine, obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*justete
Sinonime: echitate, dreptate, justete, ...., obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: echitate, dreptate, justete, corectitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*obiectivitate
Sinonime: ...., a egala (by WSergio 2/2009)*echivala
Sinonime: echivala, .... (by WSergio 2/2009)*a egala
Sinonime: ...., egal, deopotriva, asemenea, identic. (by WSergio 2/2009)*echivalent
Sinonime: echivalent, ...., deopotriva, asemenea, identic. (by WSergio 2/2009)*egal
Sinonime: echivalent, egal, ...., asemenea, identic. (by WSergio 2/2009)*deopotriva
Sinonime: echivalent, egal, deopotriva, ...., identic. (by WSergio 2/2009)*asemenea
Sinonime: echivalent, egal, deopotriva, asemenea, ..... (by WSergio 2/2009)*identic
Sinonime: ...., neclar, ambiguu, confuz, dubios. (by WSergio 2/2009)*echivoc
Sinonime: echivoc, ...., ambiguu, confuz, dubios. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: echivoc, neclar, ...., confuz, dubios. (by WSergio 2/2009)*ambiguu
Sinonime: echivoc, neclar, ambiguu, ...., dubios. (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: echivoc, neclar, ambiguu, confuz, ..... (by WSergio 2/2009)*dubios
Sinonime: ...., impresionant, frapant, zgomotos. (by WSergio 2/2009)*eclatant
Sinonime: eclatant, ...., frapant, zgomotos. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: eclatant, impresionant, ...., zgomotos. (by WSergio 2/2009)*frapant
Sinonime: eclatant, impresionant, frapant, ..... (by WSergio 2/2009)*zgomotos
Sinonime: ...., convingator, edificator, expresiv, graitor. (by WSergio 2/2009)*elocvent
Sinonime: elocvent, ...., edificator, expresiv, graitor. (by WSergio 2/2009)*convingator
Sinonime: elocvent, convingator, ...., expresiv, graitor. (by WSergio 2/2009)*edificator
Sinonime: elocvent, convingator, edificator, ...., graitor. (by WSergio 2/2009)*expresiv
Sinonime: elocvent, convingator, edificator, expresiv, ..... (by WSergio 2/2009)*graitor
Sinonime: ...., a preamari, a preaslavi, a glorifica. (by WSergio 2/2009)*elogia
Sinonime: elogia, ...., a preaslavi, a glorifica. (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: elogia, a preamari, ...., a glorifica. (by WSergio 2/2009)*a preaslavi
Sinonime: elogia, a preamari, a preaslavi, ..... (by WSergio 2/2009)*a glorifica
Sinonime: ...., lauda, slavire, cinstire. (by WSergio 2/2009)*elogiu
Sinonime: elogiu, ...., slavire, cinstire. (by WSergio 2/2009)*lauda
Sinonime: elogiu, lauda, ...., cinstire. (by WSergio 2/2009)*slavire
Sinonime: elogiu, lauda, slavire, ..... (by WSergio 2/2009)*cinstire
Sinonime: ...., a clarifica, a limpezi, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*elucida
Sinonime: elucida, ...., a limpezi, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a clarifica
Sinonime: elucida, a clarifica, ...., a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: elucida, a clarifica, a limpezi, ...., a explica. (by WSergio 2/2009)*a lamuri
Sinonime: elucida, a clarifica, a limpezi, a lamuri, ..... (by WSergio 2/2009)*a explica
Sinonime: ...., aberatie, absurditate, nebunie, bazaconie. (by WSergio 2/2009)*elucubratie
Sinonime: elucubratie, ...., absurditate, nebunie, bazaconie. (by WSergio 2/2009)*aberatie
Sinonime: elucubratie, aberatie, ...., nebunie, bazaconie. (by WSergio 2/2009)*absurditate
Sinonime: elucubratie, aberatie, absurditate, ...., bazaconie. (by WSergio 2/2009)*nebunie
Sinonime: elucubratie, aberatie, absurditate, nebunie, ..... (by WSergio 2/2009)*bazaconie
Sinonime: ...., a ocoli, a evita, a ignora. (by WSergio 2/2009)*eluda
Sinonime: eluda, ...., a evita, a ignora. (by WSergio 2/2009)*a ocoli
Sinonime: eluda, a ocoli, ...., a ignora. (by WSergio 2/2009)*a evita
Sinonime: eluda, a ocoli, a evita, ..... (by WSergio 2/2009)*a ignora
Sinonime: ...., zmaltuit. glazurat. (by WSergio 2/2009)*emailat
Sinonime: emailat, ..... (by WSergio 2/2009)*zmaltuit. glazurat
Sinonime: ...., a degaja, a imprastia, a emite, a proveni, a se trage, a izvori. (by WSergio 2/2009)*emana
Sinonime: emana, ...., a imprastia, a emite, a proveni, a se trage, a izvori. (by WSergio 2/2009)*a degaja
Sinonime: emana, a degaja, ...., a emite, a proveni, a se trage, a izvori. (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: emana, a degaja, a imprastia, ...., a proveni, a se trage, a izvori. (by WSergio 2/2009)*a emite
Sinonime: emana, a degaja, a imprastia, a emite, ...., a se trage, a izvori. (by WSergio 2/2009)*a proveni
Sinonime: emana, a degaja, a imprastia, a emite, a proveni, ...., a izvori. (by WSergio 2/2009)*a se trage
Sinonime: emana, a degaja, a imprastia, a emite, a proveni, a se trage, ..... (by WSergio 2/2009)*a izvori
Sinonime: ...., a (se elibera) , a (se) dezrobi, a slobozi. (by WSergio 2/2009)*emancipa
Sinonime: emancipa, .... , a (se) dezrobi, a slobozi. (by WSergio 2/2009)*a (se elibera)
Sinonime: emancipa, a (se elibera) , ...., a slobozi. (by WSergio 2/2009)*a (se) dezrobi
Sinonime: emancipa, a (se elibera) , a (se) dezrobi, ..... (by WSergio 2/2009)*a slobozi
Sinonime: ...., distins, prestigios, valoros. (by WSergio 2/2009)*emerit
Sinonime: emerit, ...., prestigios, valoros. (by WSergio 2/2009)*distins
Sinonime: emerit, distins, ...., valoros. (by WSergio 2/2009)*prestigios
Sinonime: emerit, distins, prestigios, ..... (by WSergio 2/2009)*valoros
Sinonime: ...., artificial, pompos, pretentios. (by WSergio 2/2009)*emfatic
Sinonime: emfatic, ...., pompos, pretentios. (by WSergio 2/2009)*artificial
Sinonime: emfatic, artificial, ...., pretentios. (by WSergio 2/2009)*pompos
Sinonime: emfatic, artificial, pompos, ..... (by WSergio 2/2009)*pretentios
Sinonime: ...., deosebit, ilustru, remarcabil. (by WSergio 2/2009)*eminent
Sinonime: eminent, ...., ilustru, remarcabil. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: eminent, deosebit, ...., remarcabil. (by WSergio 2/2009)*ilustru
Sinonime: eminent, deosebit, ilustru, ..... (by WSergio 2/2009)*remarcabil
Sinonime: ...., impresie, tulburare, neliniste. (by WSergio 2/2009)*emotie
Sinonime: emotie, ...., tulburare, neliniste. (by WSergio 2/2009)*impresie
Sinonime: emotie, impresie, ...., neliniste. (by WSergio 2/2009)*tulburare
Sinonime: emotie, impresie, tulburare, ..... (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: ...., impresionabil, sensibil, simtitor. (by WSergio 2/2009)*emotiv
Sinonime: emotiv, ...., sensibil, simtitor. (by WSergio 2/2009)*impresionabil
Sinonime: emotiv, impresionabil, ...., simtitor. (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: emotiv, impresionabil, sensibil, ..... (by WSergio 2/2009)*simtitor
Sinonime: ...., intuitiv, practic, direct. (by WSergio 2/2009)*empiric
Sinonime: empiric, ...., practic, direct. (by WSergio 2/2009)*intuitiv
Sinonime: empiric, intuitiv, ...., direct. (by WSergio 2/2009)*practic
Sinonime: empiric, intuitiv, practic, ..... (by WSergio 2/2009)*direct
Sinonime: ...., vast, cuprinzator, amplu, intins. (by WSergio 2/2009)*enciclopedic
Sinonime: enciclopedic, ...., cuprinzator, amplu, intins. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: enciclopedic, vast, ...., amplu, intins. (by WSergio 2/2009)*cuprinzator
Sinonime: enciclopedic, vast, cuprinzator, ...., intins. (by WSergio 2/2009)*amplu
Sinonime: enciclopedic, vast, cuprinzator, amplu, ..... (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: ...., dinamic, viguros. (by WSergio 2/2009)*energic
Sinonime: energic, ...., viguros. (by WSergio 2/2009)*dinamic
Sinonime: energic, dinamic, ..... (by WSergio 2/2009)*viguros
Sinonime: ...., a (se) irita, a-si iesi din fire, a (se) infuria, a-si iesi din pepeni, a-si pierde cumpatul. (by WSergio 2/2009)*enerva
Sinonime: enerva, ...., a-si iesi din fire, a (se) infuria, a-si iesi din pepeni, a-si pierde cumpatul. (by WSergio 2/2009)*a (se) irita
Sinonime: enerva, a (se) irita, ...., a (se) infuria, a-si iesi din pepeni, a-si pierde cumpatul. (by WSergio 2/2009)*a-si iesi din fire
Sinonime: enerva, a (se) irita, a-si iesi din fire, ...., a-si iesi din pepeni, a-si pierde cumpatul. (by WSergio 2/2009)*a (se) infuria
Sinonime: enerva, a (se) irita, a-si iesi din fire, a (se) infuria, ...., a-si pierde cumpatul. (by WSergio 2/2009)*a-si iesi din pepeni
Sinonime: enerva, a (se) irita, a-si iesi din fire, a (se) infuria, a-si iesi din pepeni, ..... (by WSergio 2/2009)*a-si pierde cumpatul
Sinonime: ...., taina, mister, secret, ghicitoare, sarada, rebus. (by WSergio 2/2009)*enigma
Sinonime: enigma, ...., mister, secret, ghicitoare, sarada, rebus. (by WSergio 2/2009)*taina
Sinonime: enigma, taina, ...., secret, ghicitoare, sarada, rebus. (by WSergio 2/2009)*mister
Sinonime: enigma, taina, mister, ...., ghicitoare, sarada, rebus. (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: enigma, taina, mister, secret, ...., sarada, rebus. (by WSergio 2/2009)*ghicitoare
Sinonime: enigma, taina, mister, secret, ghicitoare, ...., rebus. (by WSergio 2/2009)*sarada
Sinonime: enigma, taina, mister, secret, ghicitoare, sarada, ..... (by WSergio 2/2009)*rebus
Sinonime: ...., neinteles, tainic, misterios, ascuns. (by WSergio 2/2009)*enigmatic
Sinonime: enigmatic, ...., tainic, misterios, ascuns. (by WSergio 2/2009)*neinteles
Sinonime: enigmatic, neinteles, ...., misterios, ascuns. (by WSergio 2/2009)*tainic
Sinonime: enigmatic, neinteles, tainic, ...., ascuns. (by WSergio 2/2009)*misterios
Sinonime: enigmatic, neinteles, tainic, misterios, ..... (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: ...., imens, colosal, urias, gigantic. (by WSergio 2/2009)*enorm
Sinonime: enorm, ...., colosal, urias, gigantic. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: enorm, imens, ...., urias, gigantic. (by WSergio 2/2009)*colosal
Sinonime: enorm, imens, colosal, ...., gigantic. (by WSergio 2/2009)*urias
Sinonime: enorm, imens, colosal, urias, ..... (by WSergio 2/2009)*gigantic
Sinonime: ...., exagerare, absurditate, minciuna, fals, inventie. (by WSergio 2/2009)*enormitate
Sinonime: enormitate, ...., absurditate, minciuna, fals, inventie. (by WSergio 2/2009)*exagerare
Sinonime: enormitate, exagerare, ...., minciuna, fals, inventie. (by WSergio 2/2009)*absurditate
Sinonime: enormitate, exagerare, absurditate, ...., fals, inventie. (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: enormitate, exagerare, absurditate, minciuna, ...., inventie. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: enormitate, exagerare, absurditate, minciuna, fals, ..... (by WSergio 2/2009)*inventie
Sinonime: ...., avant, iflacarare, insufletire, elan. (by WSergio 2/2009)*entuziasm
Sinonime: entuziasm, ...., iflacarare, insufletire, elan. (by WSergio 2/2009)*avant
Sinonime: entuziasm, avant, ...., insufletire, elan. (by WSergio 2/2009)*iflacarare
Sinonime: entuziasm, avant, iflacarare, ...., elan. (by WSergio 2/2009)*insufletire
Sinonime: entuziasm, avant, iflacarare, insufletire, ..... (by WSergio 2/2009)*elan
Sinonime: ...., a insira, a trece in revista. (by WSergio 2/2009)*enumera
Sinonime: enumera, ...., a trece in revista. (by WSergio 2/2009)*a insira
Sinonime: enumera, a insira, ..... (by WSergio 2/2009)*a trece in revista
Sinonime: ...., socant (by WSergio 2/2009)*epatant
Sinonime: epatant, .... (by WSergio 2/2009)*socant
Sinonime: ...., contagios, molipsitor. (by WSergio 2/2009)*epidemic
Sinonime: epidemic, ...., molipsitor. (by WSergio 2/2009)*contagios
Sinonime: epidemic, contagios, ..... (by WSergio 2/2009)*molipsitor
Sinonime: ...., urmas, descendent, succesor. (by WSergio 2/2009)*epigon
Sinonime: epigon, ...., descendent, succesor. (by WSergio 2/2009)*urmas
Sinonime: epigon, urmas, ...., succesor. (by WSergio 2/2009)*descendent
Sinonime: epigon, urmas, descendent, ..... (by WSergio 2/2009)*succesor
Sinonime: ...., sfarsit, incheiere, final. (by WSergio 2/2009)*epilog
Sinonime: epilog, ...., incheiere, final. (by WSergio 2/2009)*sfarsit
Sinonime: epilog, sfarsit, ...., final. (by WSergio 2/2009)*incheiere
Sinonime: epilog, sfarsit, incheiere, ..... (by WSergio 2/2009)*final
Sinonime: ...., scrisoare, ravas, bilet. (by WSergio 2/2009)*epistola
Sinonime: epistola, ...., ravas, bilet. (by WSergio 2/2009)*scrisoare
Sinonime: epistola, scrisoare, ...., bilet. (by WSergio 2/2009)*ravas
Sinonime: epistola, scrisoare, ravas, ..... (by WSergio 2/2009)*bilet
Sinonime: ...., era, perioada, vreme. (by WSergio 2/2009)*epoca
Sinonime: epoca, ...., perioada, vreme. (by WSergio 2/2009)*era
Sinonime: epoca, era, ...., vreme. (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: epoca, era, perioada, ..... (by WSergio 2/2009)*vreme
Sinonime: ...., a termina, a sfarsi, a ispravi. a SE) istovi, a (se) extenua, a obosi. (by WSergio 2/2009)*epuiza
Sinonime: epuiza, ...., a sfarsi, a ispravi. a SE) istovi, a (se) extenua, a obosi. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: epuiza, a termina, ...., a ispravi. a SE) istovi, a (se) extenua, a obosi. (by WSergio 2/2009)*a sfarsi
Sinonime: epuiza, a termina, a sfarsi, ...., a (se) extenua, a obosi. (by WSergio 2/2009)*a ispravi. a SE) istovi
Sinonime: epuiza, a termina, a sfarsi, a ispravi. a SE) istovi, ...., a obosi. (by WSergio 2/2009)*a (se) extenua
Sinonime: epuiza, a termina, a sfarsi, a ispravi. a SE) istovi, a (se) extenua, ..... (by WSergio 2/2009)*a obosi
Sinonime: ...., purificat (by WSergio 2/2009)*epurat
Sinonime: epurat, .... (by WSergio 2/2009)*purificat
Sinonime: ...., epoca, perioada, timp. (by WSergio 2/2009)*era
Sinonime: era, ...., perioada, timp. (by WSergio 2/2009)*epoca
Sinonime: era, epoca, ...., timp. (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: era, epoca, perioada, ..... (by WSergio 2/2009)*timp
Sinonime: ...., rectificare, indreptare, corijare. (by WSergio 2/2009)*erata
Sinonime: erata, ...., indreptare, corijare. (by WSergio 2/2009)*rectificare
Sinonime: erata, rectificare, ...., corijare. (by WSergio 2/2009)*indreptare
Sinonime: erata, rectificare, indreptare, ..... (by WSergio 2/2009)*corijare
Sinonime: ...., pagan, necredincios. (by WSergio 2/2009)*eretic
Sinonime: eretic, ...., necredincios. (by WSergio 2/2009)*pagan
Sinonime: eretic, pagan, ..... (by WSergio 2/2009)*necredincios
Sinonime: ...., greseala, eroare, ratacire. (by WSergio 2/2009)*erezie
Sinonime: erezie, ...., eroare, ratacire. (by WSergio 2/2009)*greseala
Sinonime: erezie, greseala, ...., ratacire. (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: erezie, greseala, eroare, ..... (by WSergio 2/2009)*ratacire
Sinonime: ...., ros, sapat. (by WSergio 2/2009)*erodat
Sinonime: erodat, ...., sapat. (by WSergio 2/2009)*ros
Sinonime: erodat, ros, ..... (by WSergio 2/2009)*sapat
Sinonime: ...., brav, curajos, maret, impunator, grandios. (by WSergio 2/2009)*eroic
Sinonime: eroic, ...., curajos, maret, impunator, grandios. (by WSergio 2/2009)*brav
Sinonime: eroic, brav, ...., maret, impunator, grandios. (by WSergio 2/2009)*curajos
Sinonime: eroic, brav, curajos, ...., impunator, grandios. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: eroic, brav, curajos, maret, ...., grandios. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: eroic, brav, curajos, maret, impunator, ..... (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: ...., fals, incorect. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: eronat, ...., incorect. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: eronat, fals, ..... (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: ...., invatat, savant, documentat. (by WSergio 2/2009)*erudit
Sinonime: erudit, ...., savant, documentat. (by WSergio 2/2009)*invatat
Sinonime: erudit, invatat, ...., documentat. (by WSergio 2/2009)*savant
Sinonime: erudit, invatat, savant, ..... (by WSergio 2/2009)*documentat
Sinonime: ...., invatatura, stiinta. (by WSergio 2/2009)*eruditie
Sinonime: eruditie, ...., stiinta. (by WSergio 2/2009)*invatatura
Sinonime: eruditie, invatatura, ..... (by WSergio 2/2009)*stiinta
Sinonime: ...., a tasni, a izbucni, a improsca. (by WSergio 2/2009)*erupe
Sinonime: erupe, ...., a izbucni, a improsca. (by WSergio 2/2009)*a tasni
Sinonime: erupe, a tasni, ...., a improsca. (by WSergio 2/2009)*a izbucni
Sinonime: erupe, a tasni, a izbucni, ..... (by WSergio 2/2009)*a improsca
Sinonime: ...., a repartiza, a imparti, a diviza. (by WSergio 2/2009)*esalona
Sinonime: esalona, ...., a imparti, a diviza. (by WSergio 2/2009)*a repartiza
Sinonime: esalona, a repartiza, ...., a diviza. (by WSergio 2/2009)*a imparti
Sinonime: esalona, a repartiza, a imparti, ..... (by WSergio 2/2009)*a diviza
Sinonime: ...., oprire, popas, halta, statie. (by WSergio 2/2009)*escala
Sinonime: escala, ...., popas, halta, statie. (by WSergio 2/2009)*oprire
Sinonime: escala, oprire, ...., halta, statie. (by WSergio 2/2009)*popas
Sinonime: escala, oprire, popas, ...., statie. (by WSergio 2/2009)*halta
Sinonime: escala, oprire, popas, halta, ..... (by WSergio 2/2009)*statie
Sinonime: ...., a sari, a trece (un zid) . (by WSergio 2/2009)*escalada
Sinonime: escalada, ...., a trece (un zid) . (by WSergio 2/2009)*a sari
Sinonime: escalada, a sari, .... . (by WSergio 2/2009)*a trece (un zid)
Sinonime: ...., a denatura, a falsifica, a deforma, a contraface. (by WSergio 2/2009)*escamota
Sinonime: escamota, ...., a falsifica, a deforma, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: escamota, a denatura, ...., a deforma, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a falsifica
Sinonime: escamota, a denatura, a falsifica, ...., a contraface. (by WSergio 2/2009)*a deforma
Sinonime: escamota, a denatura, a falsifica, a deforma, ..... (by WSergio 2/2009)*a contraface
Sinonime: ...., a se sustrage, a se ascunde, a evita, a se da deoparte, a se fofila. (by WSergio 2/2009)*eschiva
Sinonime: eschiva, ...., a se ascunde, a evita, a se da deoparte, a se fofila. (by WSergio 2/2009)*a se sustrage
Sinonime: eschiva, a se sustrage, ...., a evita, a se da deoparte, a se fofila. (by WSergio 2/2009)*a se ascunde
Sinonime: eschiva, a se sustrage, a se ascunde, ...., a se da deoparte, a se fofila. (by WSergio 2/2009)*a evita
Sinonime: eschiva, a se sustrage, a se ascunde, a evita, ...., a se fofila. (by WSergio 2/2009)*a se da deoparte
Sinonime: eschiva, a se sustrage, a se ascunde, a evita, a se da deoparte, ..... (by WSergio 2/2009)*a se fofila
Sinonime: ...., a insoti, a acompania. (by WSergio 2/2009)*escorta
Sinonime: escorta, ...., a acompania. (by WSergio 2/2009)*a insoti
Sinonime: escorta, a insoti, ..... (by WSergio 2/2009)*a acompania
Sinonime: ...., sarlatan, impostor, pungas, hot, potlogar. (by WSergio 2/2009)*escroc
Sinonime: escroc, ...., impostor, pungas, hot, potlogar. (by WSergio 2/2009)*sarlatan
Sinonime: escroc, sarlatan, ...., pungas, hot, potlogar. (by WSergio 2/2009)*impostor
Sinonime: escroc, sarlatan, impostor, ...., hot, potlogar. (by WSergio 2/2009)*pungas
Sinonime: escroc, sarlatan, impostor, pungas, ...., potlogar. (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: escroc, sarlatan, impostor, pungas, hot, ..... (by WSergio 2/2009)*potlogar
Sinonime: ...., inselaciune, frauda, hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*escrocherie
Sinonime: escrocherie, ...., frauda, hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*inselaciune
Sinonime: escrocherie, inselaciune, ...., hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*frauda
Sinonime: escrocherie, inselaciune, frauda, ...., pungasie. (by WSergio 2/2009)*hotie
Sinonime: escrocherie, inselaciune, frauda, hotie, ..... (by WSergio 2/2009)*pungasie
Sinonime: ...., insucces, infrangere, nereusita, deceptie. (by WSergio 2/2009)*esec
Sinonime: esec, ...., infrangere, nereusita, deceptie. (by WSergio 2/2009)*insucces
Sinonime: esec, insucces, ...., nereusita, deceptie. (by WSergio 2/2009)*infrangere
Sinonime: esec, insucces, infrangere, ...., deceptie. (by WSergio 2/2009)*nereusita
Sinonime: esec, insucces, infrangere, nereusita, ..... (by WSergio 2/2009)*deceptie
Sinonime: ...., fundsamental (by WSergio 2/2009)*esential
Sinonime: esential, .... (by WSergio 2/2009)*fundsamental
Sinonime: ...., frumos, placut. (by WSergio 2/2009)*estetic
Sinonime: estetic, ...., placut. (by WSergio 2/2009)*frumos
Sinonime: estetic, frumos, ..... (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: ...., a evalua, a aprecia, a cantari, a calcula. (by WSergio 2/2009)*estima
Sinonime: estima, ...., a aprecia, a cantari, a calcula. (by WSergio 2/2009)*a evalua
Sinonime: estima, a evalua, ...., a cantari, a calcula. (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: estima, a evalua, a aprecia, ...., a calcula. (by WSergio 2/2009)*a cantari
Sinonime: estima, a evalua, a aprecia, a cantari, ..... (by WSergio 2/2009)*a calcula
Sinonime: ...., a atenua, a diminua, a se reduce, a intuneca. (by WSergio 2/2009)*estompa
Sinonime: estompa, ...., a diminua, a se reduce, a intuneca. (by WSergio 2/2009)*a atenua
Sinonime: estompa, a atenua, ...., a se reduce, a intuneca. (by WSergio 2/2009)*a diminua
Sinonime: estompa, a atenua, a diminua, ...., a intuneca. (by WSergio 2/2009)*a se reduce
Sinonime: estompa, a atenua, a diminua, a se reduce, ..... (by WSergio 2/2009)*a intuneca
Sinonime: ...., pal, neclar, sters, voalat. (by WSergio 2/2009)*estompat
Sinonime: estompat, ...., neclar, sters, voalat. (by WSergio 2/2009)*pal
Sinonime: estompat, pal, ...., sters, voalat. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: estompat, pal, neclar, ...., voalat. (by WSergio 2/2009)*sters
Sinonime: estompat, pal, neclar, sters, ..... (by WSergio 2/2009)*voalat
Sinonime: ...., a nu izbuti, a fi infrant, a se sfarama, a se zdrobi. (by WSergio 2/2009)*esua
Sinonime: esua, ...., a fi infrant, a se sfarama, a se zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a nu izbuti
Sinonime: esua, a nu izbuti, ...., a se sfarama, a se zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a fi infrant
Sinonime: esua, a nu izbuti, a fi infrant, ...., a se zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a se sfarama
Sinonime: esua, a nu izbuti, a fi infrant, a se sfarama, ..... (by WSergio 2/2009)*a se zdrobi
Sinonime: ...., cat (by WSergio 2/2009)*etaj
Sinonime: etaj, .... (by WSergio 2/2009)*cat
Sinonime: ...., a expune, a prezenta, a face parada. (by WSergio 2/2009)*etala
Sinonime: etala, ...., a prezenta, a face parada. (by WSergio 2/2009)*a expune
Sinonime: etala, a expune, ...., a face parada. (by WSergio 2/2009)*a prezenta
Sinonime: etala, a expune, a prezenta, ..... (by WSergio 2/2009)*a face parada
Sinonime: ...., masura tip, standard. (by WSergio 2/2009)*etalon
Sinonime: etalon, ...., standard. (by WSergio 2/2009)*masura tip
Sinonime: etalon, masura tip, ..... (by WSergio 2/2009)*standard
Sinonime: ...., ermetic (by WSergio 2/2009)*etans
Sinonime: etans, .... (by WSergio 2/2009)*ermetic
Sinonime: ...., interval, stadiu, faza, rastimp, perioada. (by WSergio 2/2009)*etapa
Sinonime: etapa, ...., stadiu, faza, rastimp, perioada. (by WSergio 2/2009)*interval
Sinonime: etapa, interval, ...., faza, rastimp, perioada. (by WSergio 2/2009)*stadiu
Sinonime: etapa, interval, stadiu, ...., rastimp, perioada. (by WSergio 2/2009)*faza
Sinonime: etapa, interval, stadiu, faza, ...., perioada. (by WSergio 2/2009)*rastimp
Sinonime: etapa, interval, stadiu, faza, rastimp, ..... (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: ...., varsta, ani. (by WSergio 2/2009)*etate
Sinonime: etate, ...., ani. (by WSergio 2/2009)*varsta
Sinonime: etate, varsta, ..... (by WSergio 2/2009)*ani
Sinonime: ...., aer, atmosfera, cer, vazduh. (by WSergio 2/2009)*eter
Sinonime: eter, ...., atmosfera, cer, vazduh. (by WSergio 2/2009)*aer
Sinonime: eter, aer, ...., cer, vazduh. (by WSergio 2/2009)*atmosfera
Sinonime: eter, aer, atmosfera, ...., vazduh. (by WSergio 2/2009)*cer
Sinonime: eter, aer, atmosfera, cer, ..... (by WSergio 2/2009)*vazduh
Sinonime: ...., fin, inconsistent. (by WSergio 2/2009)*eteric
Sinonime: eteric, ...., inconsistent. (by WSergio 2/2009)*fin
Sinonime: eteric, fin, ..... (by WSergio 2/2009)*inconsistent
Sinonime: ...., vesnic, nemuritor, continuu, permanent, neincetat (by WSergio 2/2009)*etern
Sinonime: etern, ...., nemuritor, continuu, permanent, neincetat (by WSergio 2/2009)*vesnic
Sinonime: etern, vesnic, ...., continuu, permanent, neincetat (by WSergio 2/2009)*nemuritor
Sinonime: etern, vesnic, nemuritor, ...., permanent, neincetat (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: etern, vesnic, nemuritor, continuu, ...., neincetat (by WSergio 2/2009)*permanent
Sinonime: etern, vesnic, nemuritor, continuu, permanent, .... (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: ...., vesnicie, nemurire, vecie. (by WSergio 2/2009)*eternitate
Sinonime: eternitate, ...., nemurire, vecie. (by WSergio 2/2009)*vesnicie
Sinonime: eternitate, vesnicie, ...., vecie. (by WSergio 2/2009)*nemurire
Sinonime: eternitate, vesnicie, nemurire, ..... (by WSergio 2/2009)*vecie
Sinonime: ...., diferit, variat, neuniform. (by WSergio 2/2009)*eterogen
Sinonime: eterogen, ...., variat, neuniform. (by WSergio 2/2009)*diferit
Sinonime: eterogen, diferit, ...., neuniform. (by WSergio 2/2009)*variat
Sinonime: eterogen, diferit, variat, ..... (by WSergio 2/2009)*neuniform
Sinonime: ...., moral (by WSergio 2/2009)*etic
Sinonime: etic, .... (by WSergio 2/2009)*moral
Sinonime: ...., a aprecia, a clasifica, a cota. (by WSergio 2/2009)*eticheta
Sinonime: eticheta, ...., a clasifica, a cota. (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: eticheta, a aprecia, ...., a cota. (by WSergio 2/2009)*a clasifica
Sinonime: eticheta, a aprecia, a clasifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a cota
Sinonime: ...., incantare, betie, fericire, bucurie intensa. (by WSergio 2/2009)*euforie
Sinonime: euforie, ...., betie, fericire, bucurie intensa. (by WSergio 2/2009)*incantare
Sinonime: euforie, incantare, ...., fericire, bucurie intensa. (by WSergio 2/2009)*betie
Sinonime: euforie, incantare, betie, ...., bucurie intensa. (by WSergio 2/2009)*fericire
Sinonime: euforie, incantare, betie, fericire, ..... (by WSergio 2/2009)*bucurie intensa
Sinonime: ...., epoca, era, perioada, interval. (by WSergio 2/2009)*ev
Sinonime: ev, ...., era, perioada, interval. (by WSergio 2/2009)*epoca
Sinonime: ev, epoca, ...., perioada, interval. (by WSergio 2/2009)*era
Sinonime: ev, epoca, era, ...., interval. (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: ev, epoca, era, perioada, ..... (by WSergio 2/2009)*interval
Sinonime: ...., a goli, a elimina, a indeparta, a exclude. (by WSergio 2/2009)*evacua
Sinonime: evacua, ...., a elimina, a indeparta, a exclude. (by WSergio 2/2009)*a goli
Sinonime: evacua, a goli, ...., a indeparta, a exclude. (by WSergio 2/2009)*a elimina
Sinonime: evacua, a goli, a elimina, ...., a exclude. (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: evacua, a goli, a elimina, a indeparta, ..... (by WSergio 2/2009)*a exclude
Sinonime: ...., a estima, a aprecia. (by WSergio 2/2009)*evalua
Sinonime: evalua, ...., a aprecia. (by WSergio 2/2009)*a estima
Sinonime: evalua, a estima, ..... (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: ...., a se volatiliza, a disparea, a se face nevazut. (by WSergio 2/2009)*evapora
Sinonime: evapora, ...., a disparea, a se face nevazut. (by WSergio 2/2009)*a se volatiliza
Sinonime: evapora, a se volatiliza, ...., a se face nevazut. (by WSergio 2/2009)*a disparea
Sinonime: evapora, a se volatiliza, a disparea, ..... (by WSergio 2/2009)*a se face nevazut
Sinonime: ...., sovaitor, neprecis, vag, ezitant, neclar. (by WSergio 2/2009)*evaziv
Sinonime: evaziv, ...., neprecis, vag, ezitant, neclar. (by WSergio 2/2009)*sovaitor
Sinonime: evaziv, sovaitor, ...., vag, ezitant, neclar. (by WSergio 2/2009)*neprecis
Sinonime: evaziv, sovaitor, neprecis, ...., ezitant, neclar. (by WSergio 2/2009)*vag
Sinonime: evaziv, sovaitor, neprecis, vag, ...., neclar. (by WSergio 2/2009)*ezitant
Sinonime: evaziv, sovaitor, neprecis, vag, ezitant, ..... (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: ...., intamplare, caz, fapt, incident. (by WSergio 2/2009)*eveniment
Sinonime: eveniment, ...., caz, fapt, incident. (by WSergio 2/2009)*intamplare
Sinonime: eveniment, intamplare, ...., fapt, incident. (by WSergio 2/2009)*caz
Sinonime: eveniment, intamplare, caz, ...., incident. (by WSergio 2/2009)*fapt
Sinonime: eveniment, intamplare, caz, fapt, ..... (by WSergio 2/2009)*incident
Sinonime: ...., posibil, probabil. (by WSergio 2/2009)*eventual
Sinonime: eventual, ...., probabil. (by WSergio 2/2009)*posibil
Sinonime: eventual, posibil, ..... (by WSergio 2/2009)*probabil
Sinonime: ...., lamurit, clar, limpede, reliefat. izibil. (by WSergio 2/2009)*evident
Sinonime: evident, ...., clar, limpede, reliefat. izibil. (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: evident, lamurit, ...., limpede, reliefat. izibil. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: evident, lamurit, clar, ...., reliefat. izibil. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: evident, lamurit, clar, limpede, ..... (by WSergio 2/2009)*reliefat. izibil
Sinonime: ...., certitudine, claritate. (by WSergio 2/2009)*evidenta
Sinonime: evidenta, ...., claritate. (by WSergio 2/2009)*certitudine
Sinonime: evidenta, certitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*claritate
Sinonime: ...., a ocoli, a se eschiva, a se feri, a opri, a inlatura, a impiedica. (by WSergio 2/2009)*evita
Sinonime: evita, ...., a se eschiva, a se feri, a opri, a inlatura, a impiedica. (by WSergio 2/2009)*a ocoli
Sinonime: evita, a ocoli, ...., a se feri, a opri, a inlatura, a impiedica. (by WSergio 2/2009)*a se eschiva
Sinonime: evita, a ocoli, a se eschiva, ...., a opri, a inlatura, a impiedica. (by WSergio 2/2009)*a se feri
Sinonime: evita, a ocoli, a se eschiva, a se feri, ...., a inlatura, a impiedica. (by WSergio 2/2009)*a opri
Sinonime: evita, a ocoli, a se eschiva, a se feri, a opri, ...., a impiedica. (by WSergio 2/2009)*a inlatura
Sinonime: evita, a ocoli, a se eschiva, a se feri, a opri, a inlatura, ..... (by WSergio 2/2009)*a impiedica
Sinonime: ...., cucernicie, credinta, religiozitate, piosenie. (by WSergio 2/2009)*evlavie
Sinonime: evlavie, ...., credinta, religiozitate, piosenie. (by WSergio 2/2009)*cucernicie
Sinonime: evlavie, cucernicie, ...., religiozitate, piosenie. (by WSergio 2/2009)*credinta
Sinonime: evlavie, cucernicie, credinta, ...., piosenie. (by WSergio 2/2009)*religiozitate
Sinonime: evlavie, cucernicie, credinta, religiozitate, ..... (by WSergio 2/2009)*piosenie
Sinonime: ...., a reaminti, a trezi, a reinvia, a aminti. (by WSergio 2/2009)*evoca
Sinonime: evoca, ...., a trezi, a reinvia, a aminti. (by WSergio 2/2009)*a reaminti
Sinonime: evoca, a reaminti, ...., a reinvia, a aminti. (by WSergio 2/2009)*a trezi
Sinonime: evoca, a reaminti, a trezi, ...., a aminti. (by WSergio 2/2009)*a reinvia
Sinonime: evoca, a reaminti, a trezi, a reinvia, ..... (by WSergio 2/2009)*a aminti
Sinonime: ...., dezvoltat, inaintat, avansat. (by WSergio 2/2009)*evoluat
Sinonime: evoluat, ...., inaintat, avansat. (by WSergio 2/2009)*dezvoltat
Sinonime: evoluat, dezvoltat, ...., avansat. (by WSergio 2/2009)*inaintat
Sinonime: evoluat, dezvoltat, inaintat, ..... (by WSergio 2/2009)*avansat
Sinonime: ...., a intensifica, a accentua. (by WSergio 2/2009)*exacerba
Sinonime: exacerba, ...., a accentua. (by WSergio 2/2009)*a intensifica
Sinonime: exacerba, a intensifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a accentua
Sinonime: ...., intocmai, precis, riguros, punctual. (by WSergio 2/2009)*exact
Sinonime: exact, ...., precis, riguros, punctual. (by WSergio 2/2009)*intocmai
Sinonime: exact, intocmai, ...., riguros, punctual. (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: exact, intocmai, precis, ...., punctual. (by WSergio 2/2009)*riguros
Sinonime: exact, intocmai, precis, riguros, ..... (by WSergio 2/2009)*punctual
Sinonime: ...., a mari proportiile, a amplifica, a intensifica, a denatura. (by WSergio 2/2009)*exagera
Sinonime: exagera, ...., a amplifica, a intensifica, a denatura. (by WSergio 2/2009)*a mari proportiile
Sinonime: exagera, a mari proportiile, ...., a intensifica, a denatura. (by WSergio 2/2009)*a amplifica
Sinonime: exagera, a mari proportiile, a amplifica, ...., a denatura. (by WSergio 2/2009)*a intensifica
Sinonime: exagera, a mari proportiile, a amplifica, a intensifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: ...., a se inflacara, a se entuziasma, a se aprinde, a glorifica, a preamari, a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*exalta
Sinonime: exalta, ...., a se entuziasma, a se aprinde, a glorifica, a preamari, a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*a se inflacara
Sinonime: exalta, a se inflacara, ...., a se aprinde, a glorifica, a preamari, a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*a se entuziasma
Sinonime: exalta, a se inflacara, a se entuziasma, ...., a glorifica, a preamari, a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*a se aprinde
Sinonime: exalta, a se inflacara, a se entuziasma, a se aprinde, ...., a preamari, a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*a glorifica
Sinonime: exalta, a se inflacara, a se entuziasma, a se aprinde, a glorifica, ...., a ridica in slavi. (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: exalta, a se inflacara, a se entuziasma, a se aprinde, a glorifica, a preamari, ..... (by WSergio 2/2009)*a ridica in slavi
Sinonime: ...., proba, verificare, examinare, control, concurs. (by WSergio 2/2009)*examen
Sinonime: examen, ...., verificare, examinare, control, concurs. (by WSergio 2/2009)*proba
Sinonime: examen, proba, ...., examinare, control, concurs. (by WSergio 2/2009)*verificare
Sinonime: examen, proba, verificare, ...., control, concurs. (by WSergio 2/2009)*examinare
Sinonime: examen, proba, verificare, examinare, ...., concurs. (by WSergio 2/2009)*control
Sinonime: examen, proba, verificare, examinare, control, ..... (by WSergio 2/2009)*concurs
Sinonime: ...., a cerceta, a studia, a observa, a inspecta. (by WSergio 2/2009)*examina
Sinonime: examina, ...., a studia, a observa, a inspecta. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: examina, a cerceta, ...., a observa, a inspecta. (by WSergio 2/2009)*a studia
Sinonime: examina, a cerceta, a studia, ...., a inspecta. (by WSergio 2/2009)*a observa
Sinonime: examina, a cerceta, a studia, a observa, ..... (by WSergio 2/2009)*a inspecta
Sinonime: ...., chinuitor, innebunitor, iritant. (by WSergio 2/2009)*exasperant
Sinonime: exasperant, ...., innebunitor, iritant. (by WSergio 2/2009)*chinuitor
Sinonime: exasperant, chinuitor, ...., iritant. (by WSergio 2/2009)*innebunitor
Sinonime: exasperant, chinuitor, innebunitor, ..... (by WSergio 2/2009)*iritant
Sinonime: ...., disperat (by WSergio 2/2009)*exasperat
Sinonime: exasperat, .... (by WSergio 2/2009)*disperat
Sinonime: ...., surplus, prisos. (by WSergio 2/2009)*excedent
Sinonime: excedent, ...., prisos. (by WSergio 2/2009)*surplus
Sinonime: excedent, surplus, ..... (by WSergio 2/2009)*prisos
Sinonime: ...., a se remarca, a se distinge, a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*excela
Sinonime: excela, ...., a se distinge, a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*a se remarca
Sinonime: excela, a se remarca, ...., a se evidentia. (by WSergio 2/2009)*a se distinge
Sinonime: excela, a se remarca, a se distinge, ..... (by WSergio 2/2009)*a se evidentia
Sinonime: ...., admirabil, exceptional, superb, deosebit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*excelent
Sinonime: excelent, ...., exceptional, superb, deosebit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*admirabil
Sinonime: excelent, admirabil, ...., superb, deosebit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*exceptional
Sinonime: excelent, admirabil, exceptional, ...., deosebit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*superb
Sinonime: excelent, admirabil, exceptional, superb, ...., extraordinar. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: excelent, admirabil, exceptional, superb, deosebit, ..... (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: ...., ciudat, fistichiu, extravagant, inexplicabil. (by WSergio 2/2009)*excentric
Sinonime: excentric, ...., fistichiu, extravagant, inexplicabil. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: excentric, ciudat, ...., extravagant, inexplicabil. (by WSergio 2/2009)*fistichiu
Sinonime: excentric, ciudat, fistichiu, ...., inexplicabil. (by WSergio 2/2009)*extravagant
Sinonime: excentric, ciudat, fistichiu, extravagant, ..... (by WSergio 2/2009)*inexplicabil
Sinonime: ...., a nu cuprinde, a elimina, a exclude, a inlatura. (by WSergio 2/2009)*excepta
Sinonime: excepta, ...., a elimina, a exclude, a inlatura. (by WSergio 2/2009)*a nu cuprinde
Sinonime: excepta, a nu cuprinde, ...., a exclude, a inlatura. (by WSergio 2/2009)*a elimina
Sinonime: excepta, a nu cuprinde, a elimina, ...., a inlatura. (by WSergio 2/2009)*a exclude
Sinonime: excepta, a nu cuprinde, a elimina, a exclude, ..... (by WSergio 2/2009)*a inlatura
Sinonime: ...., exagerat. (by WSergio 2/2009)*excesiv
Sinonime: excesiv, ..... (by WSergio 2/2009)*exagerat
Sinonime: ...., strigat, izbucnire. (by WSergio 2/2009)*exclamare
Sinonime: exclamare, ...., izbucnire. (by WSergio 2/2009)*strigat
Sinonime: exclamare, strigat, ..... (by WSergio 2/2009)*izbucnire
Sinonime: ...., inlaturat, eliminat, indepartat. (by WSergio 2/2009)*exclus
Sinonime: exclus, ...., eliminat, indepartat. (by WSergio 2/2009)*inlaturat
Sinonime: exclus, inlaturat, ...., indepartat. (by WSergio 2/2009)*eliminat
Sinonime: exclus, inlaturat, eliminat, ..... (by WSergio 2/2009)*indepartat
Sinonime: ...., umflatura, cucui. (by WSergio 2/2009)*excrescenta
Sinonime: excrescenta, ...., cucui. (by WSergio 2/2009)*umflatura
Sinonime: excrescenta, umflatura, ..... (by WSergio 2/2009)*cucui
Sinonime: ...., detestabil. (by WSergio 2/2009)*execrabil
Sinonime: execrabil, ..... (by WSergio 2/2009)*detestabil
Sinonime: ...., a face, a fauri, a realiza, a da ascultare, a se supune. (by WSergio 2/2009)*executa
Sinonime: executa, ...., a fauri, a realiza, a da ascultare, a se supune. (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: executa, a face, ...., a realiza, a da ascultare, a se supune. (by WSergio 2/2009)*a fauri
Sinonime: executa, a face, a fauri, ...., a da ascultare, a se supune. (by WSergio 2/2009)*a realiza
Sinonime: executa, a face, a fauri, a realiza, ...., a se supune. (by WSergio 2/2009)*a da ascultare
Sinonime: executa, a face, a fauri, a realiza, a da ascultare, ..... (by WSergio 2/2009)*a se supune
Sinonime: ...., a ilustra, a argumenta, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*exemplifica
Sinonime: exemplifica, ...., a argumenta, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a ilustra
Sinonime: exemplifica, a ilustra, ...., a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a argumenta
Sinonime: exemplifica, a ilustra, a argumenta, ..... (by WSergio 2/2009)*a demonstra
Sinonime: ...., pilda, model. (by WSergio 2/2009)*exemplu
Sinonime: exemplu, ...., model. (by WSergio 2/2009)*pilda
Sinonime: exemplu, pilda, ..... (by WSergio 2/2009)*model
Sinonime: ...., a practica, a indeplini, a profesa. (by WSergio 2/2009)*exercita
Sinonime: exercita, ...., a indeplini, a profesa. (by WSergio 2/2009)*a practica
Sinonime: exercita, a practica, ...., a profesa. (by WSergio 2/2009)*a indeplini
Sinonime: exercita, a practica, a indeplini, ..... (by WSergio 2/2009)*a profesa
Sinonime: ...., a studia, a practica. (by WSergio 2/2009)*exersa
Sinonime: exersa, ...., a practica. (by WSergio 2/2009)*a studia
Sinonime: exersa, a studia, ..... (by WSergio 2/2009)*a practica
Sinonime: ...., integral, total. (by WSergio 2/2009)*exhaustiv
Sinonime: exhaustiv, ...., total. (by WSergio 2/2009)*integral
Sinonime: exhaustiv, integral, ..... (by WSergio 2/2009)*total
Sinonime: ...., etalare, expunere. (by WSergio 2/2009)*exhibitie
Sinonime: exhibitie, ...., expunere. (by WSergio 2/2009)*etalare
Sinonime: exhibitie, etalare, ..... (by WSergio 2/2009)*expunere
Sinonime: ...., pretentios, sever, meticulos. (by WSergio 2/2009)*exigent
Sinonime: exigent, ...., sever, meticulos. (by WSergio 2/2009)*pretentios
Sinonime: exigent, pretentios, ...., meticulos. (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: exigent, pretentios, sever, ..... (by WSergio 2/2009)*meticulos
Sinonime: ...., pribegie, surghiun. (by WSergio 2/2009)*exil
Sinonime: exil, ...., surghiun. (by WSergio 2/2009)*pribegie
Sinonime: exil, pribegie, ..... (by WSergio 2/2009)*surghiun
Sinonime: ...., alungat, gonit. (by WSergio 2/2009)*exilat
Sinonime: exilat, ...., gonit. (by WSergio 2/2009)*alungat
Sinonime: exilat, alungat, ..... (by WSergio 2/2009)*gonit
Sinonime: ...., emigrare, pribegie, expatriere. (by WSergio 2/2009)*exod
Sinonime: exod, ...., pribegie, expatriere. (by WSergio 2/2009)*emigrare
Sinonime: exod, emigrare, ...., expatriere. (by WSergio 2/2009)*pribegie
Sinonime: exod, emigrare, pribegie, ..... (by WSergio 2/2009)*expatriere
Sinonime: ...., excesiv, urias, exagerat. (by WSergio 2/2009)*exorbitant
Sinonime: exorbitant, ...., urias, exagerat. (by WSergio 2/2009)*excesiv
Sinonime: exorbitant, excesiv, ...., exagerat. (by WSergio 2/2009)*urias
Sinonime: exorbitant, excesiv, urias, ..... (by WSergio 2/2009)*exagerat
Sinonime: ...., extindere, dezvoltare, crestere, dilatare, amplificare. (by WSergio 2/2009)*expansiune
Sinonime: expansiune, ...., dezvoltare, crestere, dilatare, amplificare. (by WSergio 2/2009)*extindere
Sinonime: expansiune, extindere, ...., crestere, dilatare, amplificare. (by WSergio 2/2009)*dezvoltare
Sinonime: expansiune, extindere, dezvoltare, ...., dilatare, amplificare. (by WSergio 2/2009)*crestere
Sinonime: expansiune, extindere, dezvoltare, crestere, ...., amplificare. (by WSergio 2/2009)*dilatare
Sinonime: expansiune, extindere, dezvoltare, crestere, dilatare, ..... (by WSergio 2/2009)*amplificare
Sinonime: ...., comunicativ, prietenos, volubil, deschis. (by WSergio 2/2009)*expansiv
Sinonime: expansiv, ...., prietenos, volubil, deschis. (by WSergio 2/2009)*comunicativ
Sinonime: expansiv, comunicativ, ...., volubil, deschis. (by WSergio 2/2009)*prietenos
Sinonime: expansiv, comunicativ, prietenos, ...., deschis. (by WSergio 2/2009)*volubil
Sinonime: expansiv, comunicativ, prietenos, volubil, ..... (by WSergio 2/2009)*deschis
Sinonime: ...., a trimite, a transmite, a indeparta, a se descotorosi, a scapa. (by WSergio 2/2009)*expedia
Sinonime: expedia, ...., a transmite, a indeparta, a se descotorosi, a scapa. (by WSergio 2/2009)*a trimite
Sinonime: expedia, a trimite, ...., a indeparta, a se descotorosi, a scapa. (by WSergio 2/2009)*a transmite
Sinonime: expedia, a trimite, a transmite, ...., a se descotorosi, a scapa. (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: expedia, a trimite, a transmite, a indeparta, ...., a scapa. (by WSergio 2/2009)*a se descotorosi
Sinonime: expedia, a trimite, a transmite, a indeparta, a se descotorosi, ..... (by WSergio 2/2009)*a scapa
Sinonime: ...., prompt (by WSergio 2/2009)*expeditiv
Sinonime: expeditiv, .... (by WSergio 2/2009)*prompt
Sinonime: ...., a incerca, a verifica, a proba. (by WSergio 2/2009)*experimenta
Sinonime: experimenta, ...., a verifica, a proba. (by WSergio 2/2009)*a incerca
Sinonime: experimenta, a incerca, ...., a proba. (by WSergio 2/2009)*a verifica
Sinonime: experimenta, a incerca, a verifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a proba
Sinonime: ...., a se sfarsi, a se termina, a se incheia. (by WSergio 2/2009)*expira
Sinonime: expira, ...., a se termina, a se incheia. (by WSergio 2/2009)*a se sfarsi
Sinonime: expira, a se sfarsi, ...., a se incheia. (by WSergio 2/2009)*a se termina
Sinonime: expira, a se sfarsi, a se termina, ..... (by WSergio 2/2009)*a se incheia
Sinonime: ...., a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*explica
Sinonime: explica, ...., a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a lamuri
Sinonime: explica, a lamuri, ...., a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a clarifica
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, ...., a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, ...., a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a informa
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, ...., a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a indruma
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, ...., a se justifica, a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a orienta
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, ...., a se dezvinovati, a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a se justifica
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, ...., a expune, a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a se dezvinovati
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, ...., a preda (o lectie) . (by WSergio 2/2009)*a expune
Sinonime: explica, a lamuri, a clarifica, a limpezi, a informa, a indruma, a orienta, a se justifica, a se dezvinovati, a expune, .... . (by WSergio 2/2009)*a preda (o lectie)
Sinonime: ...., lamurire, clarificare, deslusire, informatie, indrumare, orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*explicatie
Sinonime: explicatie, ...., clarificare, deslusire, informatie, indrumare, orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*lamurire
Sinonime: explicatie, lamurire, ...., deslusire, informatie, indrumare, orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*clarificare
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, ...., informatie, indrumare, orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*deslusire
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, deslusire, ...., indrumare, orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*informatie
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, deslusire, informatie, ...., orientare, justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*indrumare
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, deslusire, informatie, indrumare, ...., justificare, motivare, (by WSergio 2/2009)*orientare
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, deslusire, informatie, indrumare, orientare, ...., motivare, (by WSergio 2/2009)*justificare
Sinonime: explicatie, lamurire, clarificare, deslusire, informatie, indrumare, orientare, justificare, ...., (by WSergio 2/2009)*motivare
Sinonime: ...., expres, limpede, precis. (by WSergio 2/2009)*explicit
Sinonime: explicit, ...., limpede, precis. (by WSergio 2/2009)*expres
Sinonime: explicit, expres, ...., precis. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: explicit, expres, limpede, ..... (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: ...., a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*exploata
Sinonime: exploata, ...., a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a pune in valoare
Sinonime: exploata, a pune in valoare, ...., a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a cultiva
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, ...., a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a valorifica
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, ...., a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a asupri
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, ...., a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a oprima
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, ...., a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a nedreptati
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, ...., a trage foloase, a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a profita
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, ...., a jefui, a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a trage foloase
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, ...., a prada, a spolia. (by WSergio 2/2009)*a jefui
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, ...., a spolia. (by WSergio 2/2009)*a prada
Sinonime: exploata, a pune in valoare, a cultiva, a valorifica, a asupri, a oprima, a nedreptati, a profita, a trage foloase, a jefui, a prada, ..... (by WSergio 2/2009)*a spolia
Sinonime: ...., a cerceta, a cauta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*explora
Sinonime: explora, ...., a cauta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: explora, a cerceta, ...., a investiga. (by WSergio 2/2009)*a cauta
Sinonime: explora, a cerceta, a cauta, ..... (by WSergio 2/2009)*a investiga
Sinonime: ...., detunare, rabufnire, izbucnire. (by WSergio 2/2009)*explozie
Sinonime: explozie, ...., rabufnire, izbucnire. (by WSergio 2/2009)*detunare
Sinonime: explozie, detunare, ...., izbucnire. (by WSergio 2/2009)*rabufnire
Sinonime: explozie, detunare, rabufnire, ..... (by WSergio 2/2009)*izbucnire
Sinonime: ...., reprezentant, imputernicit, delegat. (by WSergio 2/2009)*exponent
Sinonime: exponent, ...., imputernicit, delegat. (by WSergio 2/2009)*reprezentant
Sinonime: exponent, reprezentant, ...., delegat. (by WSergio 2/2009)*imputernicit
Sinonime: exponent, reprezentant, imputernicit, ..... (by WSergio 2/2009)*delegat
Sinonime: ...., expunere, prezentare, declaratie. (by WSergio 2/2009)*expozeu
Sinonime: expozeu, ...., prezentare, declaratie. (by WSergio 2/2009)*expunere
Sinonime: expozeu, expunere, ...., declaratie. (by WSergio 2/2009)*prezentare
Sinonime: expozeu, expunere, prezentare, ..... (by WSergio 2/2009)*declaratie
Sinonime: ...., formulare, vorbire, exprimare, cuvant, infatisare, mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*expresie
Sinonime: expresie, ...., vorbire, exprimare, cuvant, infatisare, mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*formulare
Sinonime: expresie, formulare, ...., exprimare, cuvant, infatisare, mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*vorbire
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, ...., cuvant, infatisare, mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*exprimare
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, exprimare, ...., infatisare, mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*cuvant
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, exprimare, cuvant, ...., mimica, privire, figura. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, exprimare, cuvant, infatisare, ...., privire, figura. (by WSergio 2/2009)*mimica
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, exprimare, cuvant, infatisare, mimica, ...., figura. (by WSergio 2/2009)*privire
Sinonime: expresie, formulare, vorbire, exprimare, cuvant, infatisare, mimica, privire, ..... (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: ...., a vorbi, a zice, a spune. (by WSergio 2/2009)*exprima
Sinonime: exprima, ...., a zice, a spune. (by WSergio 2/2009)*a vorbi
Sinonime: exprima, a vorbi, ...., a spune. (by WSergio 2/2009)*a zice
Sinonime: exprima, a vorbi, a zice, ..... (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: ...., a deposeda, a lua. (by WSergio 2/2009)*expropria
Sinonime: expropria, ...., a lua. (by WSergio 2/2009)*a deposeda
Sinonime: expropria, a deposeda, ..... (by WSergio 2/2009)*a lua
Sinonime: ...., a izgoni, a exila. (by WSergio 2/2009)*expulza
Sinonime: expulza, ...., a exila. (by WSergio 2/2009)*a izgoni
Sinonime: expulza, a izgoni, ..... (by WSergio 2/2009)*a exila
Sinonime: ...., fermecare, incantare. (by WSergio 2/2009)*extaz
Sinonime: extaz, ...., incantare. (by WSergio 2/2009)*fermecare
Sinonime: extaz, fermecare, ..... (by WSergio 2/2009)*incantare
Sinonime: ...., a obosi, a istovi, a osteni, a epuiza. (by WSergio 2/2009)*extenua
Sinonime: extenua, ...., a istovi, a osteni, a epuiza. (by WSergio 2/2009)*a obosi
Sinonime: extenua, a obosi, ...., a osteni, a epuiza. (by WSergio 2/2009)*a istovi
Sinonime: extenua, a obosi, a istovi, ...., a epuiza. (by WSergio 2/2009)*a osteni
Sinonime: extenua, a obosi, a istovi, a osteni, ..... (by WSergio 2/2009)*a epuiza
Sinonime: ...., a distruge, a nimici, a omori, a starpi. (by WSergio 2/2009)*extermina
Sinonime: extermina, ...., a nimici, a omori, a starpi. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: extermina, a distruge, ...., a omori, a starpi. (by WSergio 2/2009)*a nimici
Sinonime: extermina, a distruge, a nimici, ...., a starpi. (by WSergio 2/2009)*a omori
Sinonime: extermina, a distruge, a nimici, a omori, ..... (by WSergio 2/2009)*a starpi
Sinonime: ...., a largi, a mari, a amplifica. (by WSergio 2/2009)*extinde
Sinonime: extinde, ...., a mari, a amplifica. (by WSergio 2/2009)*a largi
Sinonime: extinde, a largi, ...., a amplifica. (by WSergio 2/2009)*a mari
Sinonime: extinde, a largi, a mari, ..... (by WSergio 2/2009)*a amplifica
Sinonime: ...., a scoate, a lua, a da afara. (by WSergio 2/2009)*extrage
Sinonime: extrage, ...., a lua, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a scoate
Sinonime: extrage, a scoate, ...., a da afara. (by WSergio 2/2009)*a lua
Sinonime: extrage, a scoate, a lua, ..... (by WSergio 2/2009)*a da afara
Sinonime: ...., exceptional, imens, colosal, fantastic, grozav, formidabil. (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: extraordinar, ...., imens, colosal, fantastic, grozav, formidabil. (by WSergio 2/2009)*exceptional
Sinonime: extraordinar, exceptional, ...., colosal, fantastic, grozav, formidabil. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: extraordinar, exceptional, imens, ...., fantastic, grozav, formidabil. (by WSergio 2/2009)*colosal
Sinonime: extraordinar, exceptional, imens, colosal, ...., grozav, formidabil. (by WSergio 2/2009)*fantastic
Sinonime: extraordinar, exceptional, imens, colosal, fantastic, ...., formidabil. (by WSergio 2/2009)*grozav
Sinonime: extraordinar, exceptional, imens, colosal, fantastic, grozav, ..... (by WSergio 2/2009)*formidabil
Sinonime: ...., ciudat, fantezist, neobisnuit, insolit. (by WSergio 2/2009)*extravagant
Sinonime: extravagant, ...., fantezist, neobisnuit, insolit. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: extravagant, ciudat, ...., neobisnuit, insolit. (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: extravagant, ciudat, fantezist, ...., insolit. (by WSergio 2/2009)*neobisnuit
Sinonime: extravagant, ciudat, fantezist, neobisnuit, ..... (by WSergio 2/2009)*insolit
Sinonime: ...., limita, margine, capat, varf, extrema. (by WSergio 2/2009)*extremitate
Sinonime: extremitate, ...., margine, capat, varf, extrema. (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: extremitate, limita, ...., capat, varf, extrema. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: extremitate, limita, margine, ...., varf, extrema. (by WSergio 2/2009)*capat
Sinonime: extremitate, limita, margine, capat, ...., extrema. (by WSergio 2/2009)*varf
Sinonime: extremitate, limita, margine, capat, varf, ..... (by WSergio 2/2009)*extrema
Sinonime: ...., a sta la indoiala, a sovai, a se codi, a fi nehotarat. (by WSergio 2/2009)*ezita
Sinonime: ezita, ...., a sovai, a se codi, a fi nehotarat. (by WSergio 2/2009)*a sta la indoiala
Sinonime: ezita, a sta la indoiala, ...., a se codi, a fi nehotarat. (by WSergio 2/2009)*a sovai
Sinonime: ezita, a sta la indoiala, a sovai, ...., a fi nehotarat. (by WSergio 2/2009)*a se codi
Sinonime: ezita, a sta la indoiala, a sovai, a se codi, ..... (by WSergio 2/2009)*a fi nehotarat
Sinonime: ...., secret, tainic. (by WSergio 2/2009)*ezoteric
Sinonime: ezoteric, ...., tainic. (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: ezoteric, secret, ..... (by WSergio 2/2009)*tainic
Sinonime: ...., a face, a confectiona, a lucra, a produce, a nascoci, a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*fabrica
Sinonime: fabrica, ...., a confectiona, a lucra, a produce, a nascoci, a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: fabrica, a face, ...., a lucra, a produce, a nascoci, a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a confectiona
Sinonime: fabrica, a face, a confectiona, ...., a produce, a nascoci, a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: fabrica, a face, a confectiona, a lucra, ...., a nascoci, a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: fabrica, a face, a confectiona, a lucra, a produce, ...., a plasmui, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a nascoci
Sinonime: fabrica, a face, a confectiona, a lucra, a produce, a nascoci, ...., a inventa. (by WSergio 2/2009)*a plasmui
Sinonime: fabrica, a face, a confectiona, a lucra, a produce, a nascoci, a plasmui, ..... (by WSergio 2/2009)*a inventa
Sinonime: ...., legendar, miraculos, nemaipomenit, uimitor. (by WSergio 2/2009)*fabulos
Sinonime: fabulos, ...., miraculos, nemaipomenit, uimitor. (by WSergio 2/2009)*legendar
Sinonime: fabulos, legendar, ...., nemaipomenit, uimitor. (by WSergio 2/2009)*miraculos
Sinonime: fabulos, legendar, miraculos, ...., uimitor. (by WSergio 2/2009)*nemaipomenit
Sinonime: fabulos, legendar, miraculos, nemaipomenit, ..... (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: ...., a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*face
Sinonime: face, ...., a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: face, a produce, ...., a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: face, a produce, a lucra, ...., a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a realiza
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, ...., a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a executa
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, ...., a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a construi
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, ...., a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a zidi
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, ...., a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a ridica
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, ...., a genera, a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a naste
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, ...., a procrea, a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a genera
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, ...., a stabili, a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a procrea
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, ...., a institui, a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a stabili
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, ...., a intocmi. (by WSergio 2/2009)*a institui
Sinonime: face, a produce, a lucra, a realiza, a executa, a construi, a zidi, a ridica, a naste, a genera, a procrea, a stabili, a institui, ..... (by WSergio 2/2009)*a intocmi
Sinonime: ...., usor, simplu, comod, lesne. (by WSergio 2/2009)*facil
Sinonime: facil, ...., simplu, comod, lesne. (by WSergio 2/2009)*usor
Sinonime: facil, usor, ...., comod, lesne. (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: facil, usor, simplu, ...., lesne. (by WSergio 2/2009)*comod
Sinonime: facil, usor, simplu, comod, ..... (by WSergio 2/2009)*lesne
Sinonime: ...., a inlesni, a ajuta, a usura. (by WSergio 2/2009)*facilita
Sinonime: facilita, ...., a ajuta, a usura. (by WSergio 2/2009)*a inlesni
Sinonime: facilita, a inlesni, ...., a usura. (by WSergio 2/2009)*a ajuta
Sinonime: facilita, a inlesni, a ajuta, ..... (by WSergio 2/2009)*a usura
Sinonime: ...., faclie (by WSergio 2/2009)*facla
Sinonime: facla, .... (by WSergio 2/2009)*faclie
Sinonime: ...., aptitudine, calitate, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*facultate
Sinonime: facultate, ...., calitate, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*aptitudine
Sinonime: facultate, aptitudine, ...., posibilitate. (by WSergio 2/2009)*calitate
Sinonime: facultate, aptitudine, calitate, ..... (by WSergio 2/2009)*posibilitate
Sinonime: ...., nesilit (by WSergio 2/2009)*facultativ
Sinonime: facultativ, .... (by WSergio 2/2009)*nesilit
Sinonime: ...., a promite, a se angaja, a se obliga. (by WSergio 2/2009)*fagadui
Sinonime: fagadui, ...., a se angaja, a se obliga. (by WSergio 2/2009)*a promite
Sinonime: fagadui, a promite, ...., a se obliga. (by WSergio 2/2009)*a se angaja
Sinonime: fagadui, a promite, a se angaja, ..... (by WSergio 2/2009)*a se obliga
Sinonime: ...., promisiune, angajament. (by WSergio 2/2009)*fagaduiala
Sinonime: fagaduiala, ...., angajament. (by WSergio 2/2009)*promisiune
Sinonime: fagaduiala, promisiune, ..... (by WSergio 2/2009)*angajament
Sinonime: ...., cunoscut, ilustru, renumit, vestit. (by WSergio 2/2009)*faimos
Sinonime: faimos, ...., ilustru, renumit, vestit. (by WSergio 2/2009)*cunoscut
Sinonime: faimos, cunoscut, ...., renumit, vestit. (by WSergio 2/2009)*ilustru
Sinonime: faimos, cunoscut, ilustru, ...., vestit. (by WSergio 2/2009)*renumit
Sinonime: faimos, cunoscut, ilustru, renumit, ..... (by WSergio 2/2009)*vestit
Sinonime: ...., trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*fala
Sinonime: fala, ...., ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*trufie
Sinonime: fala, trufie, ...., orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*ingamfare
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, ...., mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*orgoliu
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, ...., maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*mandrie. stralucire
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, ...., marire, grandoare, glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*maretie
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, ...., grandoare, glorie, faima, ...., cinste. (by WSergio 2/2009)*marire
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, ...., glorie, faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*grandoare
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, ...., faima, marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*glorie
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, ...., marire, cinste. (by WSergio 2/2009)*faima
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, ...., grandoare, glorie, faima, ...., cinste. (by WSergio 2/2009)*marire
Sinonime: fala, trufie, ingamfare, orgoliu, mandrie. stralucire, maretie, marire, grandoare, glorie, faima, marire, ..... (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: ...., cuta, pliu, incretitura. (by WSergio 2/2009)*fald
Sinonime: fald, ...., pliu, incretitura. (by WSergio 2/2009)*cuta
Sinonime: fald, cuta, ...., incretitura. (by WSergio 2/2009)*pliu
Sinonime: fald, cuta, pliu, ..... (by WSergio 2/2009)*incretitura
Sinonime: ...., a se mandri, a se lauda, a fi semet, a fi arogant. (by WSergio 2/2009)*fali
Sinonime: fali, ...., a se lauda, a fi semet, a fi arogant. (by WSergio 2/2009)*a se mandri
Sinonime: fali, a se mandri, ...., a fi semet, a fi arogant. (by WSergio 2/2009)*a se lauda
Sinonime: fali, a se mandri, a se lauda, ...., a fi arogant. (by WSergio 2/2009)*a fi semet
Sinonime: fali, a se mandri, a se lauda, a fi semet, ..... (by WSergio 2/2009)*a fi arogant
Sinonime: ...., spartura, ruptura, despicatura. (by WSergio 2/2009)*falie
Sinonime: falie, ...., ruptura, despicatura. (by WSergio 2/2009)*spartura
Sinonime: falie, spartura, ...., despicatura. (by WSergio 2/2009)*ruptura
Sinonime: falie, spartura, ruptura, ..... (by WSergio 2/2009)*despicatura
Sinonime: ...., maret, impresionant, aratos, maret, trufas, mandru. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: falnic, ...., impresionant, aratos, ...., trufas, mandru. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: falnic, maret, ...., aratos, maret, trufas, mandru. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: falnic, maret, impresionant, ...., maret, trufas, mandru. (by WSergio 2/2009)*aratos
Sinonime: falnic, ...., impresionant, aratos, ...., trufas, mandru. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: falnic, maret, impresionant, aratos, maret, ...., mandru. (by WSergio 2/2009)*trufas
Sinonime: falnic, maret, impresionant, aratos, maret, trufas, ..... (by WSergio 2/2009)*mandru
Sinonime: ...., a contraface, a insela, a schimba, a denatura. (by WSergio 2/2009)*falsifica
Sinonime: falsifica, ...., a insela, a schimba, a denatura. (by WSergio 2/2009)*a contraface
Sinonime: falsifica, a contraface, ...., a schimba, a denatura. (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: falsifica, a contraface, a insela, ...., a denatura. (by WSergio 2/2009)*a schimba
Sinonime: falsifica, a contraface, a insela, a schimba, ..... (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: ...., contrafacut. (by WSergio 2/2009)*falsificat
Sinonime: falsificat, ..... (by WSergio 2/2009)*contrafacut
Sinonime: ...., casnic, gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*familial
Sinonime: familial, ...., gospodaresc. (by WSergio 2/2009)*casnic
Sinonime: familial, casnic, ..... (by WSergio 2/2009)*gospodaresc
Sinonime: ...., apropiat, simplu, accesibil, sociabil, prietenos, obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*familiar
Sinonime: familiar, ...., simplu, accesibil, sociabil, prietenos, obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*apropiat
Sinonime: familiar, apropiat, ...., accesibil, sociabil, prietenos, obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, ...., sociabil, prietenos, obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*accesibil
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, accesibil, ...., prietenos, obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*sociabil
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, accesibil, sociabil, ...., obisnuit, comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*prietenos
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, accesibil, sociabil, prietenos, ...., comun, uzual. (by WSergio 2/2009)*obisnuit
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, accesibil, sociabil, prietenos, obisnuit, ...., uzual. (by WSergio 2/2009)*comun
Sinonime: familiar, apropiat, simplu, accesibil, sociabil, prietenos, obisnuit, comun, ..... (by WSergio 2/2009)*uzual
Sinonime: ...., casatorit, insurat. (by WSergio 2/2009)*familist
Sinonime: familist, ...., insurat. (by WSergio 2/2009)*casatorit
Sinonime: familist, casatorit, ..... (by WSergio 2/2009)*insurat
Sinonime: ...., bigot, habotnic. (by WSergio 2/2009)*fanatic
Sinonime: fanatic, ...., habotnic. (by WSergio 2/2009)*bigot
Sinonime: fanatic, bigot, ..... (by WSergio 2/2009)*habotnic
Sinonime: ...., capricios, sclifosit, pretentios. (by WSergio 2/2009)*fandosit
Sinonime: fandosit, ...., sclifosit, pretentios. (by WSergio 2/2009)*capricios
Sinonime: fandosit, capricios, ...., pretentios. (by WSergio 2/2009)*sclifosit
Sinonime: fandosit, capricios, sclifosit, ..... (by WSergio 2/2009)*pretentios
Sinonime: ...., stafie, aratare, naluca, fantoma, inchipuire, halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*fantasma
Sinonime: fantasma, ...., aratare, naluca, fantoma, inchipuire, halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*stafie
Sinonime: fantasma, stafie, ...., naluca, fantoma, inchipuire, halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*aratare
Sinonime: fantasma, stafie, aratare, ...., fantoma, inchipuire, halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*naluca
Sinonime: fantasma, stafie, aratare, naluca, ...., inchipuire, halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*fantoma
Sinonime: fantasma, stafie, aratare, naluca, fantoma, ...., halucinatir, himera. (by WSergio 2/2009)*inchipuire
Sinonime: fantasma, stafie, aratare, naluca, fantoma, inchipuire, ...., himera. (by WSergio 2/2009)*halucinatir
Sinonime: fantasma, stafie, aratare, naluca, fantoma, inchipuire, halucinatir, ..... (by WSergio 2/2009)*himera
Sinonime: ...., aberatie, absurditate, nalucire, vedenie, inchipuire. (by WSergio 2/2009)*fantasmagorie
Sinonime: fantasmagorie, ...., absurditate, nalucire, vedenie, inchipuire. (by WSergio 2/2009)*aberatie
Sinonime: fantasmagorie, aberatie, ...., nalucire, vedenie, inchipuire. (by WSergio 2/2009)*absurditate
Sinonime: fantasmagorie, aberatie, absurditate, ...., vedenie, inchipuire. (by WSergio 2/2009)*nalucire
Sinonime: fantasmagorie, aberatie, absurditate, nalucire, ...., inchipuire. (by WSergio 2/2009)*vedenie
Sinonime: fantasmagorie, aberatie, absurditate, nalucire, vedenie, ..... (by WSergio 2/2009)*inchipuire
Sinonime: ...., imaginar, ireal, straniu. (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: fantezist, ...., ireal, straniu. (by WSergio 2/2009)*imaginar
Sinonime: fantezist, imaginar, ...., straniu. (by WSergio 2/2009)*ireal
Sinonime: fantezist, imaginar, ireal, ..... (by WSergio 2/2009)*straniu
Sinonime: ...., stafie, naluca, vedenie, strigoi, aratare. (by WSergio 2/2009)*fantoma
Sinonime: fantoma, ...., naluca, vedenie, strigoi, aratare. (by WSergio 2/2009)*stafie
Sinonime: fantoma, stafie, ...., vedenie, strigoi, aratare. (by WSergio 2/2009)*naluca
Sinonime: fantoma, stafie, naluca, ...., strigoi, aratare. (by WSergio 2/2009)*vedenie
Sinonime: fantoma, stafie, naluca, vedenie, ...., aratare. (by WSergio 2/2009)*strigoi
Sinonime: fantoma, stafie, naluca, vedenie, strigoi, ..... (by WSergio 2/2009)*aratare
Sinonime: ...., intamplare, eveniment, actiune, act. (by WSergio 2/2009)*fapt
Sinonime: fapt, ...., eveniment, actiune, act. (by WSergio 2/2009)*intamplare
Sinonime: fapt, intamplare, ...., actiune, act. (by WSergio 2/2009)*eveniment
Sinonime: fapt, intamplare, eveniment, ...., act. (by WSergio 2/2009)*actiune
Sinonime: fapt, intamplare, eveniment, ....iune, ..... (by WSergio 2/2009)*act
Sinonime: ...., fiinta, vietate, creatura, trup, statura, infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*faptura
Sinonime: faptura, ...., vietate, creatura, trup, statura, infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*fiinta
Sinonime: faptura, fiinta, ...., creatura, trup, statura, infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*vietate
Sinonime: faptura, fiinta, vietate, ...., trup, statura, infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*creatura
Sinonime: faptura, fiinta, vietate, creatura, ...., statura, infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*trup
Sinonime: faptura, fiinta, vietate, creatura, trup, ...., infatisare, aspect. (by WSergio 2/2009)*statura
Sinonime: faptura, fiinta, vietate, creatura, trup, statura, ...., aspect. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: faptura, fiinta, vietate, creatura, trup, statura, infatisare, ..... (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: ...., reflector (by WSergio 2/2009)*far
Sinonime: far, .... (by WSergio 2/2009)*reflector
Sinonime: ...., ticalosie, nelegiuire, crima. (by WSergio 2/2009)*faradelege
Sinonime: faradelege, ...., nelegiuire, crima. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: faradelege, ticalosie, ...., crima. (by WSergio 2/2009)*nelegiuire
Sinonime: faradelege, ticalosie, nelegiuire, ..... (by WSergio 2/2009)*crima
Sinonime: ...., machiat (by WSergio 2/2009)*fardat
Sinonime: fardat, .... (by WSergio 2/2009)*machiat
Sinonime: ...., fals, fatarnic, mincinos, siret, viclean. (by WSergio 2/2009)*fariseic
Sinonime: fariseic, ...., fatarnic, mincinos, siret, viclean. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: fariseic, fals, ...., mincinos, siret, viclean. (by WSergio 2/2009)*fatarnic
Sinonime: fariseic, fals, fatarnic, ...., siret, viclean. (by WSergio 2/2009)*mincinos
Sinonime: fariseic, fals, fatarnic, mincinos, ...., viclean. (by WSergio 2/2009)*siret
Sinonime: fariseic, fals, fatarnic, mincinos, siret, ..... (by WSergio 2/2009)*viclean
Sinonime: ...., frumusete, gratie, armonie, desfatare, fascinatie, atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*farmec
Sinonime: farmec, ...., gratie, armonie, desfatare, fascinatie, atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*frumusete
Sinonime: farmec, frumusete, ...., armonie, desfatare, fascinatie, atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*gratie
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, ...., desfatare, fascinatie, atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*armonie
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, ...., fascinatie, atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*desfatare
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, desfatare, ...., atractie, vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*fascinatie
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, desfatare, fascinatie, ...., vraja, descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*atractie
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, desfatare, fascinatie, atractie, ...., descantec, magie. (by WSergio 2/2009)*vraja
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, desfatare, fascinatie, atractie, vraja, ...., magie. (by WSergio 2/2009)*descantec
Sinonime: farmec, frumusete, gratie, armonie, desfatare, fascinatie, atractie, vraja, descantec, ..... (by WSergio 2/2009)*magie
Sinonime: ...., comedie, piesa vesela, pacaleala, inselatorie, gluma. (by WSergio 2/2009)*farsa
Sinonime: farsa, ...., piesa vesela, pacaleala, inselatorie, gluma. (by WSergio 2/2009)*comedie
Sinonime: farsa, comedie, ...., pacaleala, inselatorie, gluma. (by WSergio 2/2009)*piesa vesela
Sinonime: farsa, comedie, piesa vesela, ...., inselatorie, gluma. (by WSergio 2/2009)*pacaleala
Sinonime: farsa, comedie, piesa vesela, pacaleala, ...., gluma. (by WSergio 2/2009)*inselatorie
Sinonime: farsa, comedie, piesa vesela, pacaleala, inselatorie, ..... (by WSergio 2/2009)*gluma
Sinonime: ...., a captiva, a fermeca, a subjuga, a vraji. (by WSergio 2/2009)*fascina
Sinonime: fascina, ...., a fermeca, a subjuga, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a captiva
Sinonime: fascina, a captiva, ...., a subjuga, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a fermeca
Sinonime: fascina, a captiva, a fermeca, ...., a vraji. (by WSergio 2/2009)*a subjuga
Sinonime: fascina, a captiva, a fermeca, a subjuga, ..... (by WSergio 2/2009)*a vraji
Sinonime: ...., atractie, vraja, incantare, fermecare. (by WSergio 2/2009)*fascinatie
Sinonime: fascinatie, ...., vraja, incantare, fermecare. (by WSergio 2/2009)*atractie
Sinonime: fascinatie, atractie, ...., incantare, fermecare. (by WSergio 2/2009)*vraja
Sinonime: fascinatie, atractie, vraja, ...., fermecare. (by WSergio 2/2009)*incantare
Sinonime: fascinatie, atractie, vraja, incantare, ..... (by WSergio 2/2009)*fermecare
Sinonime: ...., a modela, a finisa, a rascroi, a taia, a croi. (by WSergio 2/2009)*fasona
Sinonime: fasona, ...., a finisa, a rascroi, a taia, a croi. (by WSergio 2/2009)*a modela
Sinonime: fasona, a modela, ...., a rascroi, a taia, a croi. (by WSergio 2/2009)*a finisa
Sinonime: fasona, a modela, a finisa, ...., a taia, a croi. (by WSergio 2/2009)*a rascroi
Sinonime: fasona, a modela, a finisa, a rascroi, ...., a croi. (by WSergio 2/2009)*a taia
Sinonime: fasona, a modela, a finisa, a rascroi, a taia, ..... (by WSergio 2/2009)*a croi
Sinonime: ...., a se intimida, a se zapaci, a se incurca. (by WSergio 2/2009)*fastaci
Sinonime: fastaci, ...., a se zapaci, a se incurca. (by WSergio 2/2009)*a se intimida
Sinonime: fastaci, a se intimida, ...., a se incurca. (by WSergio 2/2009)*a se zapaci
Sinonime: fastaci, a se intimida, a se zapaci, ..... (by WSergio 2/2009)*a se incurca
Sinonime: ...., maret, grandios, splendid. (by WSergio 2/2009)*fastuos
Sinonime: fastuos, ...., grandios, splendid. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: fastuos, maret, ...., splendid. (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: fastuos, maret, grandios, ..... (by WSergio 2/2009)*splendid
Sinonime: ...., tanara, fecioara, virgina, nemaritata. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: fata, ...., fecioara, virgina, nemaritata. (by WSergio 2/2009)*tanara
Sinonime: fata, tanara, ...., virgina, nemaritata. (by WSergio 2/2009)*fecioara
Sinonime: fata, tanara, fecioara, ...., nemaritata. (by WSergio 2/2009)*virgina
Sinonime: fata, tanara, fecioara, virgina, ..... (by WSergio 2/2009)*nemaritata
Sinonime: ...., soarta, destin, predestinare, nenorocire, nefericire, ghinion. (by WSergio 2/2009)*fatalitate
Sinonime: fatalitate, ...., destin, predestinare, nenorocire, nefericire, ghinion. (by WSergio 2/2009)*soarta
Sinonime: fatalitate, soarta, ...., pre....are, nenorocire, nefericire, ghinion. (by WSergio 2/2009)*destin
Sinonime: fatalitate, soarta, destin, ...., nenorocire, nefericire, ghinion. (by WSergio 2/2009)*predestinare
Sinonime: fatalitate, soarta, destin, predestinare, ...., nefericire, ghinion. (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: fatalitate, soarta, destin, predestinare, nenorocire, ...., ghinion. (by WSergio 2/2009)*nefericire
Sinonime: fatalitate, soarta, destin, predestinare, nenorocire, nefericire, ..... (by WSergio 2/2009)*ghinion
Sinonime: ...., duplicitar, fals, perfid, mincinos. (by WSergio 2/2009)*fatarnic
Sinonime: fatarnic, ...., fals, perfid, mincinos. (by WSergio 2/2009)*duplicitar
Sinonime: fatarnic, duplicitar, ...., perfid, mincinos. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: fatarnic, duplicitar, fals, ...., mincinos. (by WSergio 2/2009)*perfid
Sinonime: fatarnic, duplicitar, fals, perfid, ..... (by WSergio 2/2009)*mincinos
Sinonime: ...., netainuit, pe fata, dinadins, ostentativ. (by WSergio 2/2009)*fatis
Sinonime: fatis, ...., pe fata, dinadins, ostentativ. (by WSergio 2/2009)*netainuit
Sinonime: fatis, netainuit, ...., dinadins, ostentativ. (by WSergio 2/2009)*pe fata
Sinonime: fatis, netainuit, pe fata, ...., ostentativ. (by WSergio 2/2009)*dinadins
Sinonime: fatis, netainuit, pe fata, dinadins, ..... (by WSergio 2/2009)*ostentativ
Sinonime: ...., nivelat, lustruit. (by WSergio 2/2009)*fatuit
Sinonime: fatuit, ...., lustruit. (by WSergio 2/2009)*nivelat
Sinonime: fatuit, nivelat, ..... (by WSergio 2/2009)*lustruit
Sinonime: ...., concesie, avantaj, beneficiu. (by WSergio 2/2009)*favoare
Sinonime: favoare, ...., avantaj, beneficiu. (by WSergio 2/2009)*concesie
Sinonime: favoare, concesie, ...., beneficiu. (by WSergio 2/2009)*avantaj
Sinonime: favoare, concesie, avantaj, ..... (by WSergio 2/2009)*beneficiu
Sinonime: ...., prielnic, avantajos, binevoitor, generos, amabil, adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*favorabil
Sinonime: favorabil, ...., avantajos, binevoitor, generos, amabil, adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*prielnic
Sinonime: favorabil, prielnic, ...., binevoitor, generos, amabil, adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*avantajos
Sinonime: favorabil, prielnic, avantajos, ...., generos, amabil, adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*binevoitor
Sinonime: favorabil, prielnic, avantajos, binevoitor, ...., amabil, adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: favorabil, prielnic, avantajos, binevoitor, generos, ...., adecvat, indicat (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: favorabil, prielnic, avantajos, binevoitor, generos, amabil, ...., indicat (by WSergio 2/2009)*adecvat
Sinonime: favorabil, prielnic, avantajos, binevoitor, generos, amabil, adecvat, .... (by WSergio 2/2009)*indicat
Sinonime: ...., ales, preferat. (by WSergio 2/2009)*favorit
Sinonime: favorit, ...., preferat. (by WSergio 2/2009)*ales
Sinonime: favorit, ales, ..... (by WSergio 2/2009)*preferat
Sinonime: ...., a partini, a avantaja, a sprijini, a ocroti, a sustine. (by WSergio 2/2009)*favoriza
Sinonime: favoriza, ...., a avantaja, a sprijini, a ocroti, a sustine. (by WSergio 2/2009)*a partini
Sinonime: favoriza, a partini, ...., a sprijini, a ocroti, a sustine. (by WSergio 2/2009)*a avantaja
Sinonime: favoriza, a partini, a avantaja, ...., a ocroti, a sustine. (by WSergio 2/2009)*a sprijini
Sinonime: favoriza, a partini, a avantaja, a sprijini, ...., a sustine. (by WSergio 2/2009)*a ocroti
Sinonime: favoriza, a partini, a avantaja, a sprijini, a ocroti, ..... (by WSergio 2/2009)*a sustine
Sinonime: ...., etapa, perioada, epoca, interval, stadiu. (by WSergio 2/2009)*faza
Sinonime: faza, ...., perioada, epoca, interval, stadiu. (by WSergio 2/2009)*etapa
Sinonime: faza, etapa, ...., epoca, interval, stadiu. (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: faza, etapa, perioada, ...., interval, stadiu. (by WSergio 2/2009)*epoca
Sinonime: faza, etapa, perioada, epoca, ...., stadiu. (by WSergio 2/2009)*interval
Sinonime: faza, etapa, perioada, epoca, interval, ..... (by WSergio 2/2009)*stadiu
Sinonime: ...., temperatura, arsita, dogoare, emotie, neliniste, incordare. (by WSergio 2/2009)*febra
Sinonime: febra, ...., arsita, dogoare, emotie, neliniste, incordare. (by WSergio 2/2009)*temperatura
Sinonime: febra, temperatura, ...., dogoare, emotie, neliniste, incordare. (by WSergio 2/2009)*arsita
Sinonime: febra, temperatura, arsita, ...., emotie, neliniste, incordare. (by WSergio 2/2009)*dogoare
Sinonime: febra, temperatura, arsita, dogoare, ...., neliniste, incordare. (by WSergio 2/2009)*emotie
Sinonime: febra, temperatura, arsita, dogoare, emotie, ...., incordare. (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: febra, temperatura, arsita, dogoare, emotie, neliniste, ..... (by WSergio 2/2009)*incordare
Sinonime: ...., incordat, insufletit. (by WSergio 2/2009)*febril
Sinonime: febril, ...., insufletit. (by WSergio 2/2009)*incordat
Sinonime: febril, incordat, ..... (by WSergio 2/2009)*insufletit
Sinonime: ...., fata, copila, fiica, virgina. (by WSergio 2/2009)*fecioara
Sinonime: fecioara, ...., copila, fiica, virgina. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: fecioara, fata, ...., fiica, virgina. (by WSergio 2/2009)*copila
Sinonime: fecioara, fata, copila, ...., virgina. (by WSergio 2/2009)*fiica
Sinonime: fecioara, fata, copila, fiica, ..... (by WSergio 2/2009)*virgina
Sinonime: ...., fiu, baiat, copil, burlac, celibatar, holtei. (by WSergio 2/2009)*fecior
Sinonime: fecior, ...., baiat, copil, burlac, celibatar, holtei. (by WSergio 2/2009)*fiu
Sinonime: fecior, fiu, ...., copil, burlac, celibatar, holtei. (by WSergio 2/2009)*baiat
Sinonime: fecior, fiu, baiat, ...., burlac, celibatar, holtei. (by WSergio 2/2009)*copil
Sinonime: fecior, fiu, baiat, copil, ...., celibatar, holtei. (by WSergio 2/2009)*burlac
Sinonime: fecior, fiu, baiat, copil, burlac, ...., holtei. (by WSergio 2/2009)*celibatar
Sinonime: fecior, fiu, baiat, copil, burlac, celibatar, ..... (by WSergio 2/2009)*holtei
Sinonime: ...., castitate, virginitate. (by WSergio 2/2009)*feciorie
Sinonime: feciorie, ...., virginitate. (by WSergio 2/2009)*castitate
Sinonime: feciorie, castitate, ..... (by WSergio 2/2009)*virginitate
Sinonime: ...., fertilitate, rodnicie. (by WSergio 2/2009)*fecunditate
Sinonime: fecunditate, ...., rodnicie. (by WSergio 2/2009)*fertilitate
Sinonime: fecunditate, fertilitate, ..... (by WSergio 2/2009)*rodnicie
Sinonime: ...., alianta, uniune, grupare, coalitie. (by WSergio 2/2009)*federatie
Sinonime: federatie, ...., uniune, grupare, coalitie. (by WSergio 2/2009)*alianta
Sinonime: federatie, alianta, ...., grupare, coalitie. (by WSergio 2/2009)*uniune
Sinonime: federatie, alianta, uniune, ...., coalitie. (by WSergio 2/2009)*grupare
Sinonime: federatie, alianta, uniune, grupare, ..... (by WSergio 2/2009)*coalitie
Sinonime: ...., stralucitor (by WSergio 2/2009)*feeric
Sinonime: feeric, .... (by WSergio 2/2009)*stralucitor
Sinonime: ...., urare, salut. (by WSergio 2/2009)*felicitare
Sinonime: felicitare, ...., salut. (by WSergio 2/2009)*urare
Sinonime: felicitare, urare, ..... (by WSergio 2/2009)*salut
Sinonime: ...., bucata, parte, fragment. (by WSergio 2/2009)*felie
Sinonime: felie, ...., parte, fragment. (by WSergio 2/2009)*bucata
Sinonime: felie, bucata, ...., fragment. (by WSergio 2/2009)*parte
Sinonime: felie, bucata, parte, ..... (by WSergio 2/2009)*fragment
Sinonime: ...., suplu, gratios, elastic, mladios. (by WSergio 2/2009)*felin
Sinonime: felin, ...., gratios, elastic, mladios. (by WSergio 2/2009)*suplu
Sinonime: felin, suplu, ...., elastic, mladios. (by WSergio 2/2009)*gratios
Sinonime: felin, suplu, gratios, ...., mladios. (by WSergio 2/2009)*elastic
Sinonime: felin, suplu, gratios, elastic, ..... (by WSergio 2/2009)*mladios
Sinonime: ...., gratie, suplete. (by WSergio 2/2009)*feminitate
Sinonime: feminitate, ...., suplete. (by WSergio 2/2009)*gratie
Sinonime: feminitate, gratie, ..... (by WSergio 2/2009)*suplete
Sinonime: ...., stare, aspect, manifestare. (by WSergio 2/2009)*fenomen
Sinonime: fenomen, ...., aspect, manife..... (by WSergio 2/2009)*stare
Sinonime: fenomen, stare, ...., manifestare. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: fenomen, stare, aspect, ..... (by WSergio 2/2009)*manifestare
Sinonime: ...., uimitor, formidabil, colosal, uluitor, nemaipomenit. (by WSergio 2/2009)*fenomenal
Sinonime: fenomenal, ...., formidabil, colosal, uluitor, nemaipomenit. (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: fenomenal, uimitor, ...., colosal, uluitor, nemaipomenit. (by WSergio 2/2009)*formidabil
Sinonime: fenomenal, uimitor, formidabil, ...., uluitor, nemaipomenit. (by WSergio 2/2009)*colosal
Sinonime: fenomenal, uimitor, formidabil, colosal, ...., nemaipomenit. (by WSergio 2/2009)*uluitor
Sinonime: fenomenal, uimitor, formidabil, colosal, uluitor, ..... (by WSergio 2/2009)*nemaipomenit
Sinonime: ...., aranjat, ingrijit, elegant. (by WSergio 2/2009)*ferches
Sinonime: ferches, ...., ingrijit, elegant. (by WSergio 2/2009)*aranjat
Sinonime: ferches, aranjat, ...., elegant. (by WSergio 2/2009)*ingrijit
Sinonime: ferches, aranjat, ingrijit, ..... (by WSergio 2/2009)*elegant
Sinonime: ...., a se dichisi, a se spilciui, a se aranja, a se face elegant. (by WSergio 2/2009)*ferchezui
Sinonime: ferchezui, ...., a se spilciui, a se aranja, a se face elegant. (by WSergio 2/2009)*a se dichisi
Sinonime: ferchezui, a se dichisi, ...., a se aranja, a se face elegant. (by WSergio 2/2009)*a se spilciui
Sinonime: ferchezui, a se dichisi, a se spilciui, ...., a se face elegant. (by WSergio 2/2009)*a se aranja
Sinonime: ferchezui, a se dichisi, a se spilciui, a se aranja, ..... (by WSergio 2/2009)*a se face elegant
Sinonime: ...., a inchide, a incuia, a zavori, a incatusa, a inlantui. (by WSergio 2/2009)*fereca
Sinonime: fereca, ...., a incuia, a zavori, a incatusa, a inlantui. (by WSergio 2/2009)*a inchide
Sinonime: fereca, a inchide, ...., a zavori, a incatusa, a inlantui. (by WSergio 2/2009)*a incuia
Sinonime: fereca, a inchide, a incuia, ...., a incatusa, a inlantui. (by WSergio 2/2009)*a zavori
Sinonime: fereca, a inchide, a incuia, a zavori, ...., a inlantui. (by WSergio 2/2009)*a incatusa
Sinonime: fereca, a inchide, a incuia, a zavori, a incatusa, ..... (by WSergio 2/2009)*a inlantui
Sinonime: ...., bucurie, euforie, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*fericire
Sinonime: fericire, ...., euforie, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*bucurie
Sinonime: fericire, bucurie, ...., satisfactie. (by WSergio 2/2009)*euforie
Sinonime: fericire, bucurie, euforie, ..... (by WSergio 2/2009)*satisfactie
Sinonime: ...., aparat, ocrotit, protejat, tainuit. (by WSergio 2/2009)*ferit
Sinonime: ferit, ...., ocrotit, protejat, tainuit. (by WSergio 2/2009)*aparat
Sinonime: ferit, aparat, ...., protejat, tainuit. (by WSergio 2/2009)*ocrotit
Sinonime: ferit, aparat, ocrotit, ...., tainuit. (by WSergio 2/2009)*protejat
Sinonime: ferit, aparat, ocrotit, protejat, ..... (by WSergio 2/2009)*tainuit
Sinonime: ...., decis, categoric, hotarat, neclintit. (by WSergio 2/2009)*ferm
Sinonime: ferm, ...., categoric, hotarat, neclintit. (by WSergio 2/2009)*decis
Sinonime: ferm, decis, ...., hotarat, neclintit. (by WSergio 2/2009)*categoric
Sinonime: ferm, decis, categoric, ...., neclintit. (by WSergio 2/2009)*hotarat
Sinonime: ferm, decis, categoric, hotarat, ..... (by WSergio 2/2009)*neclintit
Sinonime: ...., a incanta, a captiva, a fascina, a face fraji, a face farmece. (by WSergio 2/2009)*fermeca
Sinonime: fermeca, ...., a captiva, a fascina, a face fraji, a face farmece. (by WSergio 2/2009)*a incanta
Sinonime: fermeca, a incanta, ...., a fascina, a face fraji, a face farmece. (by WSergio 2/2009)*a captiva
Sinonime: fermeca, a incanta, a captiva, ...., a face fraji, a face farmece. (by WSergio 2/2009)*a fascina
Sinonime: fermeca, a incanta, a captiva, a fascina, ...., a face farmece. (by WSergio 2/2009)*a face fraji
Sinonime: fermeca, a incanta, a captiva, a fascina, a face fraji, ..... (by WSergio 2/2009)*a face farmece
Sinonime: ...., a se altera, a se strica, a se dospi. (by WSergio 2/2009)*fermenta
Sinonime: fermenta, ...., a se strica, a se dospi. (by WSergio 2/2009)*a se altera
Sinonime: fermenta, a se altera, ...., a se dospi. (by WSergio 2/2009)*a se strica
Sinonime: fermenta, a se altera, a se strica, ..... (by WSergio 2/2009)*a se dospi
Sinonime: ...., tarie, intransigenta, hotarare, neclintire, siguranta. (by WSergio 2/2009)*fermitate
Sinonime: fermitate, ...., intransigenta, hotarare, neclintire, siguranta. (by WSergio 2/2009)*tarie
Sinonime: fermitate, tarie, ...., hotarare, neclintire, siguranta. (by WSergio 2/2009)*intransigenta
Sinonime: fermitate, tarie, intransigenta, ...., neclintire, siguranta. (by WSergio 2/2009)*hotarare
Sinonime: fermitate, tarie, intransigenta, hotarare, ...., siguranta. (by WSergio 2/2009)*neclintire
Sinonime: fermitate, tarie, intransigenta, hotarare, neclintire, ..... (by WSergio 2/2009)*siguranta
Sinonime: ...., crud, salbatic, nemilos, atroce, sadic. (by WSergio 2/2009)*feroce
Sinonime: feroce, ...., salbatic, nemilos, atroce, sadic. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: feroce, crud, ...., nemilos, atroce, sadic. (by WSergio 2/2009)*salbatic
Sinonime: feroce, crud, salbatic, ...., atroce, sadic. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: feroce, crud, salbatic, nemilos, ...., sadic. (by WSergio 2/2009)*atroce
Sinonime: feroce, crud, salbatic, nemilos, atroce, ..... (by WSergio 2/2009)*sadic
Sinonime: ...., a ingrasa, a face productiv. (by WSergio 2/2009)*fertiliza
Sinonime: fertiliza, ...., a face productiv. (by WSergio 2/2009)*a ingrasa
Sinonime: fertiliza, a ingrasa, ..... (by WSergio 2/2009)*a face productiv
Sinonime: ...., pasiune, patima, infocare, elan, avant. (by WSergio 2/2009)*fervoare
Sinonime: fervoare, ...., patima, infocare, elan, avant. (by WSergio 2/2009)*pasiune
Sinonime: fervoare, pasiune, ...., infocare, elan, avant. (by WSergio 2/2009)*patima
Sinonime: fervoare, pasiune, patima, ...., elan, avant. (by WSergio 2/2009)*infocare
Sinonime: fervoare, pasiune, patima, infocare, ...., avant. (by WSergio 2/2009)*elan
Sinonime: fervoare, pasiune, patima, infocare, elan, ..... (by WSergio 2/2009)*avant
Sinonime: ...., ospat, banchet, petrecere. (by WSergio 2/2009)*festin
Sinonime: festin, ...., banchet, petrecere. (by WSergio 2/2009)*ospat
Sinonime: festin, ospat, ...., petrecere. (by WSergio 2/2009)*banchet
Sinonime: festin, ospat, banchet, ..... (by WSergio 2/2009)*petrecere
Sinonime: ...., sarbatoresc, fastuos, maret. (by WSergio 2/2009)*festiv
Sinonime: festiv, ...., fastuos, maret. (by WSergio 2/2009)*sarbatoresc
Sinonime: festiv, sarbatoresc, ...., maret. (by WSergio 2/2009)*fastuos
Sinonime: festiv, sarbatoresc, fastuos, ..... (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: ...., sarbatoare, celebrare, aniversare. (by WSergio 2/2009)*festivitate
Sinonime: festivitate, ...., celebrare, aniversare. (by WSergio 2/2009)*sarbatoare
Sinonime: festivitate, sarbatoare, ...., aniversare. (by WSergio 2/2009)*celebrare
Sinonime: festivitate, sarbatoare, celebrare, ..... (by WSergio 2/2009)*aniversare
Sinonime: ...., tivit, brodat, ornat. (by WSergio 2/2009)*festonat
Sinonime: festonat, ...., brodat, ornat. (by WSergio 2/2009)*tivit
Sinonime: festonat, tivit, ...., ornat. (by WSergio 2/2009)*brodat
Sinonime: festonat, tivit, brodat, ..... (by WSergio 2/2009)*ornat
Sinonime: ...., mosie, domeniu, proprietate. (by WSergio 2/2009)*feuda
Sinonime: feuda, ...., domeniu, proprietate. (by WSergio 2/2009)*mosie
Sinonime: feuda, mosie, ...., proprietate. (by WSergio 2/2009)*domeniu
Sinonime: feuda, mosie, domeniu, ..... (by WSergio 2/2009)*proprietate
Sinonime: ...., salbaticiune, animal, dihanie, jivina, lighioana. (by WSergio 2/2009)*fiara
Sinonime: fiara, ...., animal, dihanie, jivina, lighioana. (by WSergio 2/2009)*salbaticiune
Sinonime: fiara, salbaticiune, ...., dihanie, jivina, lighioana. (by WSergio 2/2009)*animal
Sinonime: fiara, salbaticiune, animal, ...., jivina, lighioana. (by WSergio 2/2009)*dihanie
Sinonime: fiara, salbaticiune, animal, dihanie, ...., lighioana. (by WSergio 2/2009)*jivina
Sinonime: fiara, salbaticiune, animal, dihanie, jivina, ..... (by WSergio 2/2009)*lighioana
Sinonime: ...., insucces, nereusita, esec. (by WSergio 2/2009)*fiasco
Sinonime: fiasco, ...., nereusita, esec. (by WSergio 2/2009)*insucces
Sinonime: fiasco, insucces, ...., esec. (by WSergio 2/2009)*nereusita
Sinonime: fiasco, insucces, nereusita, ..... (by WSergio 2/2009)*esec
Sinonime: ...., imaginar, ireal, plasmuit, nascocit, fals, aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*fictiv
Sinonime: fictiv, ...., ireal, plasmuit, nascocit, fals, aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*imaginar
Sinonime: fictiv, imaginar, ...., plasmuit, nascocit, fals, aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*ireal
Sinonime: fictiv, imaginar, ireal, ...., nascocit, fals, aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*plasmuit
Sinonime: fictiv, imaginar, ireal, plasmuit, ...., fals, aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*nascocit
Sinonime: fictiv, imaginar, ireal, plasmuit, nascocit, ...., aparent, iluzoriu (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: fictiv, imaginar, ireal, plasmuit, nascocit, fals, ...., iluzoriu (by WSergio 2/2009)*aparent
Sinonime: fictiv, imaginar, ireal, plasmuit, nascocit, fals, aparent, .... (by WSergio 2/2009)*iluzoriu
Sinonime: ...., devotat, credincios, statornic, sigur, precis, exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*fidel
Sinonime: fidel, ...., credincios, statornic, sigur, precis, exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*devotat
Sinonime: fidel, devotat, ...., statornic, sigur, precis, exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*credincios
Sinonime: fidel, devotat, credincios, ...., sigur, precis, exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: fidel, devotat, credincios, statornic, ...., precis, exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: fidel, devotat, credincios, statornic, sigur, ...., exact, intocmai. (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: fidel, devotat, credincios, statornic, sigur, precis, ...., intocmai. (by WSergio 2/2009)*exact
Sinonime: fidel, devotat, credincios, statornic, sigur, precis, exact, ..... (by WSergio 2/2009)*intocmai
Sinonime: ...., clocotire, clocot. (by WSergio 2/2009)*fierbere
Sinonime: fierbere, ...., clocot. (by WSergio 2/2009)*clocotire
Sinonime: fierbere, ....ire, ..... (by WSergio 2/2009)*clocot
Sinonime: ...., bila, venin. (by WSergio 2/2009)*fiere
Sinonime: fiere, ...., venin. (by WSergio 2/2009)*bila
Sinonime: fiere, bila, ..... (by WSergio 2/2009)*venin
Sinonime: ...., chip, fata, obraz, imagine, desen, persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: figura, ...., fata, obraz, imagine, desen, persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: figura, chip, ...., obraz, imagine, desen, persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: figura, chip, fata, ...., imagine, desen, persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*obraz
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, ...., desen, persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*imagine
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, imagine, ...., persoana, om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*desen
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, imagine, desen, ...., om, ins, tip. (by WSergio 2/2009)*persoana
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, imagine, desen, persoana, ...., ins, tip. (by WSergio 2/2009)*om
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, imagine, desen, persoana, om, ...., tip. (by WSergio 2/2009)*ins
Sinonime: figura, chip, fata, obraz, imagine, desen, persoana, om, ins, ..... (by WSergio 2/2009)*tip
Sinonime: ...., vietate, vietuitoare, faptura. (by WSergio 2/2009)*fiinta
Sinonime: fiinta, ...., vietuitoare, faptura. (by WSergio 2/2009)*vietate
Sinonime: fiinta, vietate, ...., faptura. (by WSergio 2/2009)*vietuitoare
Sinonime: fiinta, vietate, vietuitoare, ..... (by WSergio 2/2009)*faptura
Sinonime: ...., a toarce, a rasuci, a rari, a pandi, a observa. (by WSergio 2/2009)*fila
Sinonime: fila, ...., a rasuci, a rari, a pandi, a observa. (by WSergio 2/2009)*a toarce
Sinonime: fila, a toarce, ...., a rari, a pandi, a observa. (by WSergio 2/2009)*a rasuci
Sinonime: fila, a toarce, a rasuci, ...., a pandi, a observa. (by WSergio 2/2009)*a rari
Sinonime: fila, a toarce, a rasuci, a rari, ...., a observa. (by WSergio 2/2009)*a pandi
Sinonime: fila, a toarce, a rasuci, a rari, a pandi, ..... (by WSergio 2/2009)*a observa
Sinonime: ...., plasa, retea, impletitura. (by WSergio 2/2009)*fileu
Sinonime: fileu, ...., retea, impletitura. (by WSergio 2/2009)*plasa
Sinonime: fileu, plasa, ...., impletitura. (by WSergio 2/2009)*retea
Sinonime: fileu, plasa, retea, ..... (by WSergio 2/2009)*impletitura
Sinonime: ...., cale, mijlocire. (by WSergio 2/2009)*filiera
Sinonime: filiera, ...., mijlocire. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: filiera, cale, ..... (by WSergio 2/2009)*mijlocire
Sinonime: ...., vana, fir. (by WSergio 2/2009)*filon
Sinonime: filon, ...., fir. (by WSergio 2/2009)*vana
Sinonime: filon, vana, ..... (by WSergio 2/2009)*fir
Sinonime: ...., a medita, a reflecta, a gandi profund. (by WSergio 2/2009)*filozofa
Sinonime: filozofa, ...., a reflecta, a gandi profund. (by WSergio 2/2009)*a medita
Sinonime: filozofa, a medita, ...., a gandi profund. (by WSergio 2/2009)*a reflecta
Sinonime: filozofa, a medita, a reflecta, ..... (by WSergio 2/2009)*a gandi profund
Sinonime: ...., a purifica, a curati, a cerne. (by WSergio 2/2009)*filtra
Sinonime: filtra, ...., a curati, a cerne. (by WSergio 2/2009)*a purifica
Sinonime: filtra, a purifica, ...., a cerne. (by WSergio 2/2009)*a curati
Sinonime: filtra, a purifica, a curati, ..... (by WSergio 2/2009)*a cerne
Sinonime: ...., delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*fin
Sinonime: fin, ...., gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: fin, delicat, ...., diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*gingas
Sinonime: fin, delicat, gingas, ...., vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*diafan
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, ...., subtil, ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*vaporos
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, ...., ager, manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*subtil
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ...., manierat, politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*ager
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, ...., politicos, atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*manierat
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, ...., atent, sensibil. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, ...., sensibil. (by WSergio 2/2009)*atent
Sinonime: fin, delicat, gingas, diafan, vaporos, subtil, ager, manierat, politicos, atent, ..... (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: ...., sfarsit, incheiere, epilog. (by WSergio 2/2009)*final
Sinonime: final, ...., incheiere, epilog. (by WSergio 2/2009)*sfarsit
Sinonime: final, sfarsit, ...., epilog. (by WSergio 2/2009)*incheiere
Sinonime: final, sfarsit, incheiere, ..... (by WSergio 2/2009)*epilog
Sinonime: ...., scop, tinta, tel. (by WSergio 2/2009)*finalitate
Sinonime: finalitate, ...., tinta, tel. (by WSergio 2/2009)*scop
Sinonime: finalitate, scop, ...., tel. (by WSergio 2/2009)*tinta
Sinonime: finalitate, scop, tinta, ..... (by WSergio 2/2009)*tel
Sinonime: ...., a da bani, a plati, a sustine. (by WSergio 2/2009)*finanta
Sinonime: finanta, ...., a plati, a sustine. (by WSergio 2/2009)*a da bani
Sinonime: finanta, a da bani, ...., a sustine. (by WSergio 2/2009)*a plati
Sinonime: finanta, a da bani, a plati, ..... (by WSergio 2/2009)*a sustine
Sinonime: ...., a termina, a definitiva, a incheia. (by WSergio 2/2009)*finisa
Sinonime: finisa, ...., a definitiva, a incheia. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: finisa, a termina, ...., a incheia. (by WSergio 2/2009)*a definitiva
Sinonime: finisa, a termina, a definitiva, ..... (by WSergio 2/2009)*a incheia
Sinonime: ...., limitat, marginit, delimitat, terminat, incheiat, ispravit. (by WSergio 2/2009)*finit
Sinonime: finit, ...., marginit, de...., terminat, incheiat, ispravit. (by WSergio 2/2009)*limitat
Sinonime: finit, limitat, ...., delimitat, terminat, incheiat, ispravit. (by WSergio 2/2009)*marginit
Sinonime: finit, limitat, marginit, ...., terminat, incheiat, ispravit. (by WSergio 2/2009)*delimitat
Sinonime: finit, limitat, marginit, delimitat, ...., incheiat, ispravit. (by WSergio 2/2009)*terminat
Sinonime: finit, limitat, marginit, delimitat, terminat, ...., ispravit. (by WSergio 2/2009)*incheiat
Sinonime: finit, limitat, marginit, delimitat, terminat, incheiat, ..... (by WSergio 2/2009)*ispravit
Sinonime: ...., emotie, tremur, frison. (by WSergio 2/2009)*fior
Sinonime: fior, ...., tremur, frison. (by WSergio 2/2009)*emotie
Sinonime: fior, emotie, ...., frison. (by WSergio 2/2009)*tremur
Sinonime: fior, emotie, tremur, ..... (by WSergio 2/2009)*frison
Sinonime: ...., delicat, plapand. (by WSergio 2/2009)*firav
Sinonime: firav, ...., plapand. (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: firav, delicat, ..... (by WSergio 2/2009)*plapand
Sinonime: ...., lume, natura, viata, mediu, caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*fire
Sinonime: fire, ...., natura, viata, mediu, caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*lume
Sinonime: fire, lume, ...., viata, mediu, caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*natura
Sinonime: fire, lume, natura, ...., mediu, caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*viata
Sinonime: fire, lume, natura, viata, ...., caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*mediu
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, ...., structura, temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*caracter
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, caracter, ...., temperament, cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*structura
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, caracter, structura, ...., cuget, cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*temperament
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, caracter, structura, temperament, ...., cumpat, cumpatare. (by WSergio 2/2009)*cuget
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, caracter, structura, temperament, cuget, ...., ....are. (by WSergio 2/2009)*cumpat
Sinonime: fire, lume, natura, viata, mediu, caracter, structura, temperament, cuget, cumpat, ..... (by WSergio 2/2009)*cumpatare
Sinonime: ...., natural, normal, simplu, degajat, spontan, dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*firesc
Sinonime: firesc, ...., normal, simplu, degajat, spontan, dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*natural
Sinonime: firesc, natural, ...., simplu, degajat, spontan, dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*normal
Sinonime: firesc, natural, normal, ...., degajat, spontan, dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: firesc, natural, normal, simplu, ...., spontan, dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*degajat
Sinonime: firesc, natural, normal, simplu, degajat, ...., dezinvolt. (by WSergio 2/2009)*spontan
Sinonime: firesc, natural, normal, simplu, degajat, spontan, ..... (by WSergio 2/2009)*dezinvolt
Sinonime: ...., bizar, ciudat, curios, traznit, fantezist. (by WSergio 2/2009)*fistichiu
Sinonime: fistichiu, ...., ciudat, curios, traznit, fantezist. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: fistichiu, bizar, ...., curios, traznit, fantezist. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: fistichiu, bizar, ciudat, ...., traznit, fantezist. (by WSergio 2/2009)*curios
Sinonime: fistichiu, bizar, ciudat, curios, ...., fantezist. (by WSergio 2/2009)*traznit
Sinonime: fistichiu, bizar, ciudat, curios, traznit, ..... (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: ...., crapat, plesnit, spart. (by WSergio 2/2009)*fisurat
Sinonime: fisurat, ...., plesnit, spart. (by WSergio 2/2009)*crapat
Sinonime: fisurat, crapat, ...., spart. (by WSergio 2/2009)*plesnit
Sinonime: fisurat, crapat, plesnit, ..... (by WSergio 2/2009)*spart
Sinonime: ...., neclintit, exact, precis. (by WSergio 2/2009)*fix
Sinonime: fix, ...., exact, precis. (by WSergio 2/2009)*neclintit
Sinonime: fix, neclintit, ...., precis. (by WSergio 2/2009)*exact
Sinonime: fix, neclintit, exact, ..... (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: ...., chip, fata, figura, infatisare. (by WSergio 2/2009)*fizionomie
Sinonime: fizionomie, ...., fata, figura, infatisare. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: fizionomie, chip, ...., figura, infatisare. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: fizionomie, chip, fata, ...., infatisare. (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: fizionomie, chip, fata, figura, ..... (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: ...., evident, indiscutabil, neindoielnic, vizibil. (by WSergio 2/2009)*flagrant
Sinonime: flagrant, ...., indiscutabil, neindoielnic, vizibil. (by WSergio 2/2009)*evident
Sinonime: flagrant, evident, ...., neindoielnic, vizibil. (by WSergio 2/2009)*indiscutabil
Sinonime: flagrant, evident, indiscutabil, ...., vizibil. (by WSergio 2/2009)*neindoielnic
Sinonime: flagrant, evident, indiscutabil, neindoielnic, ..... (by WSergio 2/2009)*vizibil
Sinonime: ...., infometat, nemancat, hamesit. (by WSergio 2/2009)*flamand
Sinonime: flamand, ...., nemancat, hamesit. (by WSergio 2/2009)*infometat
Sinonime: flamand, infometat, ...., hamesit. (by WSergio 2/2009)*nemancat
Sinonime: flamand, infometat, nemancat, ..... (by WSergio 2/2009)*hamesit
Sinonime: ...., a arde, a parli, a trece prin flacara, a dezinfecta, a steriliza. (by WSergio 2/2009)*flamba
Sinonime: flamba, ...., a parli, a trece prin flacara, a dezinfecta, a steriliza. (by WSergio 2/2009)*a arde
Sinonime: flamba, a arde, ...., a trece prin flacara, a dezinfecta, a steriliza. (by WSergio 2/2009)*a parli
Sinonime: flamba, a arde, a parli, ...., a dezinfecta, a steriliza. (by WSergio 2/2009)*a trece prin flacara
Sinonime: flamba, a arde, a parli, a trece prin flacara, ...., a steriliza. (by WSergio 2/2009)*a dezinfecta
Sinonime: flamba, a arde, a parli, a trece prin flacara, a dezinfecta, ..... (by WSergio 2/2009)*a steriliza
Sinonime: ...., drapel, steag, stindard. (by WSergio 2/2009)*flamura
Sinonime: flamura, ...., steag, stindard. (by WSergio 2/2009)*drapel
Sinonime: flamura, drapel, ...., stindard. (by WSergio 2/2009)*steag
Sinonime: flamura, drapel, steag, ..... (by WSergio 2/2009)*stindard
Sinonime: ...., a apra, a sprijini, a proteja, a ocroti, a intovarasi, a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*flanca
Sinonime: flanca, ...., a sprijini, a proteja, a ocroti, a intovarasi, a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*a apra
Sinonime: flanca, a apra, ...., a proteja, a ocroti, a intovarasi, a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*a sprijini
Sinonime: flanca, a apra, a sprijini, ...., a ocroti, a intovarasi, a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*a proteja
Sinonime: flanca, a apra, a sprijini, a proteja, ...., a intovarasi, a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*a ocroti
Sinonime: flanca, a apra, a sprijini, a proteja, a ocroti, ...., a acompania, a insoti. (by WSergio 2/2009)*a intovarasi
Sinonime: flanca, a apra, a sprijini, a proteja, a ocroti, a intovarasi, ...., a insoti. (by WSergio 2/2009)*a acompania
Sinonime: flanca, a apra, a sprijini, a proteja, a ocroti, a intovarasi, a acompania, ..... (by WSergio 2/2009)*a insoti
Sinonime: ...., a maguli, a adula, a lingusi, a complimenta. (by WSergio 2/2009)*flata
Sinonime: flata, ...., a adula, a lingusi, a complimenta. (by WSergio 2/2009)*a maguli
Sinonime: flata, a maguli, ...., a lingusi, a complimenta. (by WSergio 2/2009)*a adula
Sinonime: flata, a maguli, a adula, ...., a complimenta. (by WSergio 2/2009)*a lingusi
Sinonime: flata, a maguli, a adula, a lingusi, ..... (by WSergio 2/2009)*a complimenta
Sinonime: ...., bagatela, nimicuri. (by WSergio 2/2009)*fleac
Sinonime: fleac, ...., nimicuri. (by WSergio 2/2009)*bagatela
Sinonime: fleac, bagatela, ..... (by WSergio 2/2009)*nimicuri
Sinonime: ...., perspicacitate, spirit de observatie. (by WSergio 2/2009)*fler
Sinonime: fler, ...., spirit de observatie. (by WSergio 2/2009)*perspicacitate
Sinonime: fler, perspicacitate, ..... (by WSergio 2/2009)*spirit de observatie
Sinonime: ...., mladios, elastic, suplu, adaptabil, supus, ascultator. (by WSergio 2/2009)*flexibil
Sinonime: flexibil, ...., elastic, suplu, adaptabil, supus, ascultator. (by WSergio 2/2009)*mladios
Sinonime: flexibil, mladios, ...., suplu, adaptabil, supus, ascultator. (by WSergio 2/2009)*elastic
Sinonime: flexibil, mladios, elastic, ...., adaptabil, supus, ascultator. (by WSergio 2/2009)*suplu
Sinonime: flexibil, mladios, elastic, suplu, ...., supus, ascultator. (by WSergio 2/2009)*adaptabil
Sinonime: flexibil, mladios, elastic, suplu, adaptabil, ...., ascultator. (by WSergio 2/2009)*supus
Sinonime: flexibil, mladios, elastic, suplu, adaptabil, supus, ..... (by WSergio 2/2009)*ascultator
Sinonime: ...., a cocheta. (by WSergio 2/2009)*flirta
Sinonime: flirta, ..... (by WSergio 2/2009)*a cocheta
Sinonime: ...., a oscila, a varia, a se schimba. (by WSergio 2/2009)*fluctua
Sinonime: fluctua, ...., a varia, a se schimba. (by WSergio 2/2009)*a oscila
Sinonime: fluctua, a oscila, ...., a se schimba. (by WSergio 2/2009)*a varia
Sinonime: fluctua, a oscila, a varia, ..... (by WSergio 2/2009)*a se schimba
Sinonime: ...., curgator, cursiv. (by WSergio 2/2009)*fluent
Sinonime: fluent, ...., cursiv. (by WSergio 2/2009)*curgator
Sinonime: fluent, curgator, ..... (by WSergio 2/2009)*cursiv
Sinonime: ...., a falfai, a se misca, a se legana in vant. (by WSergio 2/2009)*flutura
Sinonime: flutura, ...., a se misca, a se legana in vant. (by WSergio 2/2009)*a falfai
Sinonime: flutura, a falfai, ...., a se legana in vant. (by WSergio 2/2009)*a se misca
Sinonime: flutura, a falfai, a se misca, ..... (by WSergio 2/2009)*a se legana in vant
Sinonime: ...., frica, spaima, groaza, teama, oroare. (by WSergio 2/2009)*fobie
Sinonime: fobie, ...., spaima, groaza, teama, oroare. (by WSergio 2/2009)*frica
Sinonime: fobie, frica, ...., groaza, teama, oroare. (by WSergio 2/2009)*spaima
Sinonime: fobie, frica, spaima, ...., teama, oroare. (by WSergio 2/2009)*groaza
Sinonime: fobie, frica, spaima, groaza, ...., oroare. (by WSergio 2/2009)*teama
Sinonime: fobie, frica, spaima, groaza, teama, ..... (by WSergio 2/2009)*oroare
Sinonime: ...., flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*foc
Sinonime: foc, ...., vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*flacara
Sinonime: foc, flacara, ...., 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*vapaie
Sinonime: foc, flacara, vapaie, ...., docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*2 . arsita
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, ...., incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*docoare
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, ...., parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*incendiu
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, ...., entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*parjol
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, ...., avant, elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*entuziasm
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, ...., elan, pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*avant
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, ...., pasiune, impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*elan
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, ...., impuscatura, salva. (by WSergio 2/2009)*pasiune
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, ...., salva. (by WSergio 2/2009)*impuscatura
Sinonime: foc, flacara, vapaie, 2 . arsita, docoare, incendiu, parjol, entuziasm, avant, elan, pasiune, impuscatura, ..... (by WSergio 2/2009)*salva
Sinonime: ...., centru, sursa. (by WSergio 2/2009)*focar
Sinonime: focar, ...., sursa. (by WSergio 2/2009)*centru
Sinonime: focar, centru, ..... (by WSergio 2/2009)*sursa
Sinonime: ...., temperamental, pasional, patimas, inflacarat. (by WSergio 2/2009)*focos
Sinonime: focos, ...., pasional, patimas, inflacarat. (by WSergio 2/2009)*temperamental
Sinonime: focos, temperamental, ...., patimas, inflacarat. (by WSergio 2/2009)*pasional
Sinonime: focos, temperamental, pasional, ...., inflacarat. (by WSergio 2/2009)*patimas
Sinonime: focos, temperamental, pasional, patimas, ..... (by WSergio 2/2009)*inflacarat
Sinonime: ...., a se strecura, a se furisa, a patrunde, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*fofila
Sinonime: fofila, ...., a se furisa, a patrunde, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a se strecura
Sinonime: fofila, a se strecura, ...., a patrunde, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a se furisa
Sinonime: fofila, a se strecura, a se furisa, ...., a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a patrunde
Sinonime: fofila, a se strecura, a se furisa, a patrunde, ...., a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a se eschiva
Sinonime: fofila, a se strecura, a se furisa, a patrunde, a se eschiva, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sustrage
Sinonime: ...., a misuna, a forfoti, a roi, a se fatai, a se invarti, a se agita. (by WSergio 2/2009)*foi
Sinonime: foi, ...., a forfoti, a roi, a se fatai, a se invarti, a se agita. (by WSergio 2/2009)*a misuna
Sinonime: foi, a misuna, ...., a roi, a se fatai, a se invarti, a se agita. (by WSergio 2/2009)*a forfoti
Sinonime: foi, a misuna, a forfoti, ...., a se fatai, a se invarti, a se agita. (by WSergio 2/2009)*a roi
Sinonime: foi, a misuna, a forfoti, a roi, ...., a se invarti, a se agita. (by WSergio 2/2009)*a se fatai
Sinonime: foi, a misuna, a forfoti, a roi, a se fatai, ...., a se agita. (by WSergio 2/2009)*a se invarti
Sinonime: foi, a misuna, a forfoti, a roi, a se fatai, a se invarti, ..... (by WSergio 2/2009)*a se agita
Sinonime: ...., cerdac, prispa, pridvor, balcon, pavilion, chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*foisor
Sinonime: foisor, ...., prispa, pridvor, balcon, pavilion, chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*cerdac
Sinonime: foisor, cerdac, ...., pridvor, balcon, pavilion, chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*prispa
Sinonime: foisor, cerdac, prispa, ...., balcon, pavilion, chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*pridvor
Sinonime: foisor, cerdac, prispa, pridvor, ...., pavilion, chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*balcon
Sinonime: foisor, cerdac, prispa, pridvor, balcon, ...., chiosc, turn. (by WSergio 2/2009)*pavilion
Sinonime: foisor, cerdac, prispa, pridvor, balcon, pavilion, ...., turn. (by WSergio 2/2009)*chiosc
Sinonime: foisor, cerdac, prispa, pridvor, balcon, pavilion, chiosc, ..... (by WSergio 2/2009)*turn
Sinonime: ...., avantaj, profit, beneficiu, castig, randament. (by WSergio 2/2009)*folos
Sinonime: folos, ...., profit, beneficiu, castig, randament. (by WSergio 2/2009)*avantaj
Sinonime: folos, avantaj, ...., beneficiu, castig, randament. (by WSergio 2/2009)*profit
Sinonime: folos, avantaj, profit, ...., castig, randament. (by WSergio 2/2009)*beneficiu
Sinonime: folos, avantaj, profit, beneficiu, ...., randament. (by WSergio 2/2009)*castig
Sinonime: folos, avantaj, profit, beneficiu, castig, ..... (by WSergio 2/2009)*randament
Sinonime: ...., a intrebuinta, a utiliza. (by WSergio 2/2009)*folosi
Sinonime: folosi, ...., a utiliza. (by WSergio 2/2009)*a intrebuinta
Sinonime: folosi, a intrebuinta, ..... (by WSergio 2/2009)*a utiliza
Sinonime: ...., util, practic, binevenit. (by WSergio 2/2009)*folositor
Sinonime: folositor, ...., practic, binevenit. (by WSergio 2/2009)*util
Sinonime: folositor, util, ...., binevenit. (by WSergio 2/2009)*practic
Sinonime: folositor, util, practic, ..... (by WSergio 2/2009)*binevenit
Sinonime: ...., intemeietor, ctitor, creator. (by WSergio 2/2009)*fondator
Sinonime: fondator, ...., ctitor, creator. (by WSergio 2/2009)*intemeietor
Sinonime: fondator, intemeietor, ...., creator. (by WSergio 2/2009)*ctitor
Sinonime: fondator, intemeietor, ctitor, ..... (by WSergio 2/2009)*creator
Sinonime: ...., sonor, acustic. (by WSergio 2/2009)*fonic
Sinonime: fonic, ...., acustic. (by WSergio 2/2009)*sonor
Sinonime: fonic, sonor, ..... (by WSergio 2/2009)*acustic
Sinonime: ...., autoritate, instanta, conducere, piata, agora. (by WSergio 2/2009)*for
Sinonime: for, ...., instanta, conducere, piata, agora. (by WSergio 2/2009)*autoritate
Sinonime: for, autoritate, ...., conducere, piata, agora. (by WSergio 2/2009)*instanta
Sinonime: for, autoritate, instanta, ...., piata, agora. (by WSergio 2/2009)*conducere
Sinonime: for, autoritate, instanta, conducere, ...., agora. (by WSergio 2/2009)*piata
Sinonime: for, autoritate, instanta, conducere, piata, ..... (by WSergio 2/2009)*agora
Sinonime: ...., a sapa, a sonda, a gauri. (by WSergio 2/2009)*fora
Sinonime: fora, ...., a sonda, a gauri. (by WSergio 2/2009)*a sapa
Sinonime: fora, a sapa, ...., a gauri. (by WSergio 2/2009)*a sonda
Sinonime: fora, a sapa, a sonda, ..... (by WSergio 2/2009)*a gauri
Sinonime: ...., zavor, carlig. (by WSergio 2/2009)*foraibar
Sinonime: foraibar, ...., carlig. (by WSergio 2/2009)*zavor
Sinonime: foraibar, zavor, ..... (by WSergio 2/2009)*carlig
Sinonime: ...., a roi, a se misca, a se foi, a clocoti, a fierbe. (by WSergio 2/2009)*forfoti
Sinonime: forfoti, ...., a se misca, a se foi, a clocoti, a fierbe. (by WSergio 2/2009)*a roi
Sinonime: forfoti, a roi, ...., a se foi, a clocoti, a fierbe. (by WSergio 2/2009)*a se misca
Sinonime: forfoti, a roi, a se misca, ...., a clocoti, a fierbe. (by WSergio 2/2009)*a se foi
Sinonime: forfoti, a roi, a se misca, a se foi, ...., a fierbe. (by WSergio 2/2009)*a clocoti
Sinonime: forfoti, a roi, a se misca, a se foi, a clocoti, ..... (by WSergio 2/2009)*a fierbe
Sinonime: ...., a prelucra, a lucra. (by WSergio 2/2009)*forja
Sinonime: forja, ...., a lucra. (by WSergio 2/2009)*a prelucra
Sinonime: forja, a prelucra, ..... (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: ...., aspect, infatisare, figura, fel, chip, mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*forma
Sinonime: forma, ...., infatisare, figura, fel, chip, mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: forma, aspect, ...., figura, fel, chip, mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: forma, aspect, infatisare, ...., fel, chip, mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, ...., chip, mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*fel
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, fel, ...., mod, tipar, model, calapod. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, fel, chip, ...., tipar, ....el, calapod. (by WSergio 2/2009)*mod
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, fel, chip, mod, ...., model, calapod. (by WSergio 2/2009)*tipar
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, fel, chip, mod, tipar, ...., calapod. (by WSergio 2/2009)*model
Sinonime: forma, aspect, infatisare, figura, fel, chip, mod, tipar, model, ..... (by WSergio 2/2009)*calapod
Sinonime: ...., conventional, birocratic, convenit. (by WSergio 2/2009)*formal
Sinonime: formal, ...., birocratic, convenit. (by WSergio 2/2009)*conventional
Sinonime: formal, conventional, ...., convenit. (by WSergio 2/2009)*birocratic
Sinonime: formal, conventional, birocratic, ..... (by WSergio 2/2009)*convenit
Sinonime: ...., extraordinar, uimitor, grozav, retibil, fantastic, gigantic. (by WSergio 2/2009)*formidabil
Sinonime: formidabil, ...., uimitor, grozav, retibil, fantastic, gigantic. (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: formidabil, extraordinar, ...., grozav, retibil, fantastic, gigantic. (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: formidabil, extraordinar, uimitor, ...., retibil, fantastic, gigantic. (by WSergio 2/2009)*grozav
Sinonime: formidabil, extraordinar, uimitor, grozav, ...., fantastic, gigantic. (by WSergio 2/2009)*retibil
Sinonime: formidabil, extraordinar, uimitor, grozav, retibil, ...., gigantic. (by WSergio 2/2009)*fantastic
Sinonime: formidabil, extraordinar, uimitor, grozav, retibil, fantastic, ..... (by WSergio 2/2009)*gigantic
Sinonime: ...., tarie, putere, vigoare, energie, violenta, presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*forta
Sinonime: forta, ...., putere, vigoare, energie, violenta, presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*tarie
Sinonime: forta, tarie, ...., vigoare, energie, violenta, presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*putere
Sinonime: forta, tarie, putere, ...., energie, violenta, presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*vigoare
Sinonime: forta, tarie, putere, vigoare, ...., violenta, presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*energie
Sinonime: forta, tarie, putere, vigoare, energie, ...., presiune, constrangere. (by WSergio 2/2009)*violenta
Sinonime: forta, tarie, putere, vigoare, energie, violenta, ...., constrangere. (by WSergio 2/2009)*presiune
Sinonime: forta, tarie, putere, vigoare, energie, violenta, presiune, ..... (by WSergio 2/2009)*constrangere
Sinonime: ...., fort, intaritura, fortificatie, cazemata. (by WSergio 2/2009)*fortareata
Sinonime: ....areata, ...., intaritura, ....ificatie, cazemata. (by WSergio 2/2009)*fort
Sinonime: fortareata, fort, ...., fortificatie, cazemata. (by WSergio 2/2009)*intaritura
Sinonime: fortareata, fort, intaritura, ...., cazemata. (by WSergio 2/2009)*fortificatie
Sinonime: fortareata, fort, intaritura, fortificatie, ..... (by WSergio 2/2009)*cazemata
Sinonime: ...., silit, impus. (by WSergio 2/2009)*fortat
Sinonime: fortat, ...., impus. (by WSergio 2/2009)*silit
Sinonime: fortat, silit, ..... (by WSergio 2/2009)*impus
Sinonime: ...., a intari, a tonifica, a reconforta, a intrema, a tonifia, a inarma. (by WSergio 2/2009)*fortifica
Sinonime: fortifica, ...., a tonifica, a reconforta, a intrema, a tonifia, a inarma. (by WSergio 2/2009)*a intari
Sinonime: fortifica, a intari, ...., a reconforta, a intrema, a tonifia, a inarma. (by WSergio 2/2009)*a tonifica
Sinonime: fortifica, a intari, a tonifica, ...., a intrema, a tonifia, a inarma. (by WSergio 2/2009)*a reconforta
Sinonime: fortifica, a intari, a tonifica, a reconforta, ...., a tonifia, a inarma. (by WSergio 2/2009)*a intrema
Sinonime: fortifica, a intari, a tonifica, a reconforta, a intrema, ...., a inarma. (by WSergio 2/2009)*a tonifia
Sinonime: fortifica, a intari, a tonifica, a reconforta, a intrema, a tonifia, ..... (by WSergio 2/2009)*a inarma
Sinonime: ...., rest, urma, ramasita. (by WSergio 2/2009)*fosila
Sinonime: fosila, ...., urma, ramasita. (by WSergio 2/2009)*rest
Sinonime: fosila, rest, ...., ramasita. (by WSergio 2/2009)*urma
Sinonime: fosila, rest, urma, ..... (by WSergio 2/2009)*ramasita
Sinonime: ...., fasait, freamat, susur. (by WSergio 2/2009)*fosnet
Sinonime: fosnet, ...., freamat, susur. (by WSergio 2/2009)*fasait
Sinonime: fosnet, fasait, ...., susur. (by WSergio 2/2009)*freamat
Sinonime: fosnet, fasait, freamat, ..... (by WSergio 2/2009)*susur
Sinonime: ...., a poza. (by WSergio 2/2009)*fotografia
Sinonime: fotografia, ..... (by WSergio 2/2009)*a poza
Sinonime: ...., a frange, a rupe, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*fractura
Sinonime: fractura, ...., a rupe, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a frange
Sinonime: fractura, a frange, ...., a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a rupe
Sinonime: fractura, a frange, a rupe, ..... (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: ...., delicat, plapand, firav. (by WSergio 2/2009)*fragil
Sinonime: fragil, ...., plapand, firav. (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: fragil, delicat, ...., firav. (by WSergio 2/2009)*plapand
Sinonime: fragil, delicat, plapand, ..... (by WSergio 2/2009)*firav
Sinonime: ...., bucata, parte, frantura, crampei, text, extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*fragment
Sinonime: fragment, ...., parte, frantura, crampei, text, extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*bucata
Sinonime: fragment, bucata, ...., frantura, crampei, text, extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*parte
Sinonime: fragment, bucata, parte, ...., crampei, text, extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*frantura
Sinonime: fragment, bucata, parte, frantura, ...., text, extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*crampei
Sinonime: fragment, bucata, parte, frantura, crampei, ...., extras, pasaj. (by WSergio 2/2009)*text
Sinonime: fragment, bucata, parte, frantura, crampei, text, ...., pasaj. (by WSergio 2/2009)*extras
Sinonime: fragment, bucata, parte, frantura, crampei, text, extras, ..... (by WSergio 2/2009)*pasaj
Sinonime: ...., a imparti, a taia, a divide. (by WSergio 2/2009)*fragmenta
Sinonime: fragmenta, ...., a taia, a divide. (by WSergio 2/2009)*a imparti
Sinonime: fragmenta, a imparti, ...., a divide. (by WSergio 2/2009)*a taia
Sinonime: fragmenta, a imparti, a taia, ..... (by WSergio 2/2009)*a divide
Sinonime: ...., a amesteca, a malaxa, a se misca, a se foi, a se agita, a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*framanta
Sinonime: framanta, ...., a malaxa, a se misca, a se foi, a se agita, a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a amesteca
Sinonime: framanta, a amesteca, ...., a se misca, a se foi, a se agita, a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a malaxa
Sinonime: framanta, a amesteca, a malaxa, ...., a se foi, a se agita, a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a se misca
Sinonime: framanta, a amesteca, a malaxa, a se misca, ...., a se agita, a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a se foi
Sinonime: framanta, a amesteca, a malaxa, a se misca, a se foi, ...., a se nelinisti, a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a se agita
Sinonime: framanta, a amesteca, a malaxa, a se misca, a se foi, a se agita, ...., a se preocupa. (by WSergio 2/2009)*a se nelinisti
Sinonime: framanta, a amesteca, a malaxa, a se misca, a se foi, a se agita, a se nelinisti, ..... (by WSergio 2/2009)*a se preocupa
Sinonime: ...., piedica, stavila, frau, baraj. (by WSergio 2/2009)*frana
Sinonime: frana, ...., stavila, frau, baraj. (by WSergio 2/2009)*piedica
Sinonime: frana, piedica, ...., frau, baraj. (by WSergio 2/2009)*stavila
Sinonime: frana, piedica, stavila, ...., baraj. (by WSergio 2/2009)*frau
Sinonime: frana, piedica, stavila, frau, ..... (by WSergio 2/2009)*baraj
Sinonime: ...., direct, sincer. (by WSergio 2/2009)*franc
Sinonime: franc, ...., sincer. (by WSergio 2/2009)*direct
Sinonime: franc, direct, ..... (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: ...., a timbra, a marca. (by WSergio 2/2009)*franca
Sinonime: franca, ...., a marca. (by WSergio 2/2009)*a timbra
Sinonime: franca, a timbra, ..... (by WSergio 2/2009)*a marca
Sinonime: ...., sinceritate, corectitudine, onestitate, cinste. (by WSergio 2/2009)*franchete
Sinonime: franchete, ...., corectitudine, onestitate, cinste. (by WSergio 2/2009)*sinceritate
Sinonime: franchete, sinceritate, ...., onestitate, cinste. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: franchete, sinceritate, corectitudine, ...., cinste. (by WSergio 2/2009)*onestitate
Sinonime: franchete, sinceritate, corectitudine, onestitate, ..... (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: ...., a rupe, a fractura. (by WSergio 2/2009)*frange
Sinonime: frange, ...., a fractura. (by WSergio 2/2009)*a rupe
Sinonime: frange, a rupe, ..... (by WSergio 2/2009)*a fractura
Sinonime: ...., ciucure. (by WSergio 2/2009)*franj
Sinonime: franj, ..... (by WSergio 2/2009)*ciucure
Sinonime: ...., a bate la ochi, a impresiona. (by WSergio 2/2009)*frapa
Sinonime: frapa, ...., a impresiona. (by WSergio 2/2009)*a bate la ochi
Sinonime: frapa, a bate la ochi, ..... (by WSergio 2/2009)*a impresiona
Sinonime: ...., infratire, unire, asociere, solidarizare. (by WSergio 2/2009)*fraternizare
Sinonime: fraternizare, ...., unire, asociere, solidarizare. (by WSergio 2/2009)*infratire
Sinonime: fraternizare, infratire, ...., asociere, solidarizare. (by WSergio 2/2009)*unire
Sinonime: fraternizare, infratire, unire, ...., solidarizare. (by WSergio 2/2009)*asociere
Sinonime: fraternizare, infratire, unire, asociere, ..... (by WSergio 2/2009)*solidarizare
Sinonime: ...., hat, frana, piedica, obstacol, stavila, baraj. (by WSergio 2/2009)*frau
Sinonime: frau, ...., frana, piedica, obstacol, stavila, baraj. (by WSergio 2/2009)*hat
Sinonime: frau, hat, ...., piedica, obstacol, stavila, baraj. (by WSergio 2/2009)*frana
Sinonime: frau, hat, frana, ...., obstacol, stavila, baraj. (by WSergio 2/2009)*piedica
Sinonime: frau, hat, frana, piedica, ...., stavila, baraj. (by WSergio 2/2009)*obstacol
Sinonime: frau, hat, frana, piedica, obstacol, ...., baraj. (by WSergio 2/2009)*stavila
Sinonime: frau, hat, frana, piedica, obstacol, stavila, ..... (by WSergio 2/2009)*baraj
Sinonime: ...., inselaciune, excrocherie, hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*frauda
Sinonime: frauda, ...., excrocherie, hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*inselaciune
Sinonime: frauda, inselaciune, ...., hotie, pungasie. (by WSergio 2/2009)*excrocherie
Sinonime: frauda, inselaciune, excrocherie, ...., pungasie. (by WSergio 2/2009)*hotie
Sinonime: frauda, inselaciune, excrocherie, hotie, ..... (by WSergio 2/2009)*pungasie
Sinonime: ...., murmur, susur, fosnet, zgomot, larma, galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*freamat
Sinonime: freamat, ...., susur, fosnet, zgomot, larma, galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*murmur
Sinonime: freamat, murmur, ...., fosnet, zgomot, larma, galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*susur
Sinonime: freamat, murmur, susur, ...., zgomot, larma, galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*fosnet
Sinonime: freamat, murmur, susur, fosnet, ...., larma, galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*zgomot
Sinonime: freamat, murmur, susur, fosnet, zgomot, ...., galagie, fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*larma
Sinonime: freamat, murmur, susur, fosnet, zgomot, larma, ...., fior, infiorare. (by WSergio 2/2009)*galagie
Sinonime: freamat, murmur, susur, fosnet, zgomot, larma, galagie, ...., in....are. (by WSergio 2/2009)*fior
Sinonime: freamat, murmur, susur, fosnet, zgomot, larma, galagie, fior, ..... (by WSergio 2/2009)*infiorare
Sinonime: ...., des, obisnuit. (by WSergio 2/2009)*frecvent
Sinonime: frecvent, ...., obisnuit. (by WSergio 2/2009)*des
Sinonime: frecvent, des, ..... (by WSergio 2/2009)*obisnuit
Sinonime: ...., a vizita, a merge la scoala. (by WSergio 2/2009)*frecventa
Sinonime: frecventa, ...., a merge la scoala. (by WSergio 2/2009)*a vizita
Sinonime: frecventa, a vizita, ..... (by WSergio 2/2009)*a merge la scoala
Sinonime: ...., pasiune, patima, zel. (by WSergio 2/2009)*frenezie
Sinonime: frenezie, ...., patima, zel. (by WSergio 2/2009)*pasiune
Sinonime: frenezie, pasiune, ...., zel. (by WSergio 2/2009)*patima
Sinonime: frenezie, pasiune, patima, ..... (by WSergio 2/2009)*zel
Sinonime: ...., pictura, imagine, tablou, descriere, evocare. (by WSergio 2/2009)*fresca
Sinonime: fresca, ...., imagine, tablou, descriere, evocare. (by WSergio 2/2009)*pictura
Sinonime: fresca, pictura, ...., tablou, descriere, evocare. (by WSergio 2/2009)*imagine
Sinonime: fresca, pictura, imagine, ...., descriere, evocare. (by WSergio 2/2009)*tablou
Sinonime: fresca, pictura, imagine, tablou, ...., evocare. (by WSergio 2/2009)*descriere
Sinonime: fresca, pictura, imagine, tablou, descriere, ..... (by WSergio 2/2009)*evocare
Sinonime: ...., teama, spaima, infricosare. (by WSergio 2/2009)*frica
Sinonime: frica, ...., spaima, infricosare. (by WSergio 2/2009)*teama
Sinonime: frica, teama, ...., infricosare. (by WSergio 2/2009)*spaima
Sinonime: frica, teama, spaima, ..... (by WSergio 2/2009)*infricosare
Sinonime: ...., sperios, temator, las. (by WSergio 2/2009)*fricos
Sinonime: fricos, ...., temator, las. (by WSergio 2/2009)*sperios
Sinonime: fricos, sperios, ...., las. (by WSergio 2/2009)*temator
Sinonime: fricos, sperios, temator, ..... (by WSergio 2/2009)*las
Sinonime: ...., racoare (by WSergio 2/2009)*frig
Sinonime: frig, .... (by WSergio 2/2009)*racoare
Sinonime: ...., a parli, a perpeli, a praji, a arde, a dogori. (by WSergio 2/2009)*frige
Sinonime: frige, ...., a perpeli, a praji, a arde, a dogori. (by WSergio 2/2009)*a parli
Sinonime: frige, a parli, ...., a praji, a arde, a dogori. (by WSergio 2/2009)*a perpeli
Sinonime: frige, a parli, a perpeli, ...., a arde, a dogori. (by WSergio 2/2009)*a praji
Sinonime: frige, a parli, a perpeli, a praji, ...., a dogori. (by WSergio 2/2009)*a arde
Sinonime: frige, a parli, a perpeli, a praji, a arde, ..... (by WSergio 2/2009)*a dogori
Sinonime: ...., usuratic, neserios, libertin. (by WSergio 2/2009)*frivol
Sinonime: frivol, ...., neserios, libertin. (by WSergio 2/2009)*usuratic
Sinonime: frivol, usuratic, ...., libertin. (by WSergio 2/2009)*neserios
Sinonime: frivol, usuratic, neserios, ..... (by WSergio 2/2009)*libertin
Sinonime: ...., granita, hotar. (by WSergio 2/2009)*frontiera
Sinonime: frontiera, ...., hotar. (by WSergio 2/2009)*granita
Sinonime: frontiera, granita, ..... (by WSergio 2/2009)*hotar
Sinonime: ...., fatada, fata, prima pagina. (by WSergio 2/2009)*frontispiciu
Sinonime: frontispiciu, ...., fata, prima pagina. (by WSergio 2/2009)*fatada
Sinonime: frontispiciu, ....da, ...., prima pagina. (by WSergio 2/2009)*fata
Sinonime: frontispiciu, fatada, fata, ..... (by WSergio 2/2009)*prima pagina
Sinonime: ...., roditor, productiv. (by WSergio 2/2009)*fructifer
Sinonime: fructifer, ...., productiv. (by WSergio 2/2009)*roditor
Sinonime: fructifer, roditor, ..... (by WSergio 2/2009)*productiv
Sinonime: ...., rodnic, folositor util. (by WSergio 2/2009)*fructuos
Sinonime: fructuos, ...., folositor util. (by WSergio 2/2009)*rodnic
Sinonime: fructuos, rodnic, ..... (by WSergio 2/2009)*folositor util
Sinonime: ...., a jefui, a spolia, a lua pe nedrept. (by WSergio 2/2009)*frustra
Sinonime: frustra, ...., a spolia, a lua pe nedrept. (by WSergio 2/2009)*a jefui
Sinonime: frustra, a jefui, ...., a lua pe nedrept. (by WSergio 2/2009)*a spolia
Sinonime: frustra, a jefui, a spolia, ..... (by WSergio 2/2009)*a lua pe nedrept
Sinonime: ...., ingamfat, increzut. (by WSergio 2/2009)*fudul
Sinonime: fudul, ...., increzut. (by WSergio 2/2009)*ingamfat
Sinonime: fudul, ingamfat, ..... (by WSergio 2/2009)*increzut
Sinonime: ...., goana, alergare, evadare, scapare, dezertare. (by WSergio 2/2009)*fuga
Sinonime: fuga, ...., alergare, evadare, scapare, dezertare. (by WSergio 2/2009)*goana
Sinonime: fuga, goana, ...., evadare, scapare, dezertare. (by WSergio 2/2009)*alergare
Sinonime: fuga, goana, alergare, ...., scapare, dezertare. (by WSergio 2/2009)*evadare
Sinonime: fuga, goana, alergare, evadare, ...., dezertare. (by WSergio 2/2009)*scapare
Sinonime: fuga, goana, alergare, evadare, scapare, ..... (by WSergio 2/2009)*dezertare
Sinonime: ...., a alerga, a goni, a evada, a dezerta, a scapa, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*fugi
Sinonime: fugi, ...., a goni, a evada, a dezerta, a scapa, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a alerga
Sinonime: fugi, a alerga, ...., a evada, a dezerta, a scapa, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a goni
Sinonime: fugi, a alerga, a goni, ...., a dezerta, a scapa, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a evada
Sinonime: fugi, a alerga, a goni, a evada, ...., a scapa, a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a dezerta
Sinonime: fugi, a alerga, a goni, a evada, a dezerta, ...., a se eschiva, a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a scapa
Sinonime: fugi, a alerga, a goni, a evada, a dezerta, a scapa, ...., a se sustrage. (by WSergio 2/2009)*a se eschiva
Sinonime: fugi, a alerga, a goni, a evada, a dezerta, a scapa, a se eschiva, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sustrage
Sinonime: ...., a scanteia, a straluci, a sclipi, a izbi, a lovi, a sageta. (by WSergio 2/2009)*fulgera
Sinonime: fulgera, ...., a straluci, a sclipi, a izbi, a lovi, a sageta. (by WSergio 2/2009)*a scanteia
Sinonime: fulgera, a scanteia, ...., a sclipi, a izbi, a lovi, a sageta. (by WSergio 2/2009)*a straluci
Sinonime: fulgera, a scanteia, a straluci, ...., a izbi, a lovi, a sageta. (by WSergio 2/2009)*a sclipi
Sinonime: fulgera, a scanteia, a straluci, a sclipi, ...., a lovi, a sageta. (by WSergio 2/2009)*a izbi
Sinonime: fulgera, a scanteia, a straluci, a sclipi, a izbi, ...., a sageta. (by WSergio 2/2009)*a lovi
Sinonime: fulgera, a scanteia, a straluci, a sclipi, a izbi, a lovi, ..... (by WSergio 2/2009)*a sageta
Sinonime: ...., exploziv, eruptiv. (by WSergio 2/2009)*fulminant
Sinonime: fulminant, ...., eruptiv. (by WSergio 2/2009)*exploziv
Sinonime: fulminant, exploziv, ..... (by WSergio 2/2009)*eruptiv
Sinonime: ...., brumariu, cenusiu, gri. (by WSergio 2/2009)*fumuriu
Sinonime: fumuriu, ...., cenusiu, gri. (by WSergio 2/2009)*brumariu
Sinonime: fumuriu, brumariu, ...., gri. (by WSergio 2/2009)*cenusiu
Sinonime: fumuriu, brumariu, cenusiu, ..... (by WSergio 2/2009)*gri
Sinonime: ...., post, slujba, profesie, rol, sarcina, insarcinare. (by WSergio 2/2009)*functie
Sinonime: functie, ...., slujba, profesie, rol, sarcina, insarcinare. (by WSergio 2/2009)*post
Sinonime: functie, post, ...., profesie, rol, sarcina, insarcinare. (by WSergio 2/2009)*slujba
Sinonime: functie, post, slujba, ...., rol, sarcina, insarcinare. (by WSergio 2/2009)*profesie
Sinonime: functie, post, slujba, profesie, ...., sarcina, insarcinare. (by WSergio 2/2009)*rol
Sinonime: functie, post, slujba, profesie, rol, ...., in....re. (by WSergio 2/2009)*sarcina
Sinonime: functie, post, slujba, profesie, rol, sarcina, ..... (by WSergio 2/2009)*insarcinare
Sinonime: ...., a intemeia, a infiinta, a crea, a fonda. (by WSergio 2/2009)*funda
Sinonime: funda, ...., a infiinta, a crea, a fonda. (by WSergio 2/2009)*a intemeia
Sinonime: funda, a intemeia, ...., a crea, a fonda. (by WSergio 2/2009)*a infiinta
Sinonime: funda, a intemeia, a infiinta, ...., a fonda. (by WSergio 2/2009)*a crea
Sinonime: funda, a intemeia, a infiinta, a crea, ..... (by WSergio 2/2009)*a fonda
Sinonime: ...., fond, paravan. (by WSergio 2/2009)*fundal
Sinonime: fundal, ...., paravan. (by WSergio 2/2009)*fond
Sinonime: fundal, fond, ..... (by WSergio 2/2009)*paravan
Sinonime: ...., a argumenta, a elucida, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*fundamenta
Sinonime: fundamenta, ...., a elucida, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a argumenta
Sinonime: fundamenta, a argumenta, ...., a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a elucida
Sinonime: fundamenta, a argumenta, a elucida, ..... (by WSergio 2/2009)*a demonstra
Sinonime: ...., esential, principal, definitoriu, decisiv. (by WSergio 2/2009)*fundamental
Sinonime: fundamental, ...., principal, definitoriu, decisiv. (by WSergio 2/2009)*esential
Sinonime: fundamental, esential, ...., definitoriu, decisiv. (by WSergio 2/2009)*principal
Sinonime: fundamental, esential, principal, ...., decisiv. (by WSergio 2/2009)*definitoriu
Sinonime: fundamental, esential, principal, definitoriu, ..... (by WSergio 2/2009)*decisiv
Sinonime: ...., nefast, catastrofal, dezastruos. (by WSergio 2/2009)*funest
Sinonime: funest, ...., catastrofal, dezastruos. (by WSergio 2/2009)*nefast
Sinonime: funest, nefast, ...., dezastruos. (by WSergio 2/2009)*catastrofal
Sinonime: funest, nefast, catastrofal, ..... (by WSergio 2/2009)*dezastruos
Sinonime: ...., a sustrage, a delapida, a prada, a sterpeli. (by WSergio 2/2009)*fura
Sinonime: fura, ...., a delapida, a prada, a sterpeli. (by WSergio 2/2009)*a sustrage
Sinonime: fura, a sustrage, ...., a prada, a sterpeli. (by WSergio 2/2009)*a delapida
Sinonime: fura, a sustrage, a delapida, ...., a sterpeli. (by WSergio 2/2009)*a prada
Sinonime: fura, a sustrage, a delapida, a prada, ..... (by WSergio 2/2009)*a sterpeli
Sinonime: ...., furios, manios. (by WSergio 2/2009)*furibund
Sinonime: furibund, ...., manios. (by WSergio 2/2009)*furios
Sinonime: furibund, furios, ..... (by WSergio 2/2009)*manios
Sinonime: ...., manie, suparare, dezlantuire. (by WSergio 2/2009)*furie
Sinonime: furie, ...., suparare, dezlantuire. (by WSergio 2/2009)*manie
Sinonime: furie, manie, ...., dezlantuire. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: furie, manie, suparare, ..... (by WSergio 2/2009)*dezlantuire
Sinonime: ...., tiptil, in taina, pe neobservate. (by WSergio 2/2009)*furis
Sinonime: furis, ...., in taina, pe neobservate. (by WSergio 2/2009)*tiptil
Sinonime: furis, tiptil, ...., pe neobservate. (by WSergio 2/2009)*in taina
Sinonime: furis, tiptil, in taina, ..... (by WSergio 2/2009)*pe neobservate
Sinonime: ...., a se strecura, a se fofila, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*furisa
Sinonime: furisa, ...., a se fofila, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a se strecura
Sinonime: furisa, a se strecura, ...., a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a se fofila
Sinonime: furisa, a se strecura, a se fofila, ..... (by WSergio 2/2009)*a patrunde
Sinonime: ...., multime, gloata, inghesuiala. (by WSergio 2/2009)*furnicar
Sinonime: furnicar, ...., gloata, inghesuiala. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: furnicar, multime, ...., inghesuiala. (by WSergio 2/2009)*gloata
Sinonime: furnicar, multime, gloata, ..... (by WSergio 2/2009)*inghesuiala
Sinonime: ...., vijelie, zbucium, framantare. (by WSergio 2/2009)*furtuna
Sinonime: furtuna, ...., zbucium, framantare. (by WSergio 2/2009)*vijelie
Sinonime: furtuna, vijelie, ...., framantare. (by WSergio 2/2009)*zbucium
Sinonime: furtuna, vijelie, zbucium, ..... (by WSergio 2/2009)*framantare
Sinonime: ...., viforos, vijelios, agitat, tulburat, zbuciumat. navalnic, impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*furtunos
Sinonime: furtunos, ...., vijelios, agitat, tulburat, zbuciumat. navalnic, impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*viforos
Sinonime: furtunos, viforos, ...., agitat, tulburat, zbuciumat. navalnic, impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*vijelios
Sinonime: furtunos, viforos, vijelios, ...., tulburat, zbuciumat. navalnic, impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*agitat
Sinonime: furtunos, viforos, vijelios, agitat, ...., zbuciumat. navalnic, impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*tulburat
Sinonime: furtunos, viforos, vijelios, agitat, tulburat, ...., impetuos, violent. (by WSergio 2/2009)*zbuciumat. navalnic
Sinonime: furtunos, viforos, vijelios, agitat, tulburat, zbuciumat. navalnic, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*impetuos
Sinonime: furtunos, viforos, vijelios, agitat, tulburat, zbuciumat. navalnic, impetuos, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., volum, dimensiune, capacitate,rezistenta, putere. (by WSergio 2/2009)*gabarit
Sinonime: gabarit, ...., dimensiune, capacitate,rezistenta, putere. (by WSergio 2/2009)*volum
Sinonime: gabarit, volum, ...., capacitate,rezistenta, putere. (by WSergio 2/2009)*dimensiune
Sinonime: gabarit, volum, dimensiune, ....,rezistenta, putere. (by WSergio 2/2009)*capacitate
Sinonime: gabarit, volum, dimensiune, capacitate,...., putere. (by WSergio 2/2009)*rezistenta
Sinonime: gabarit, volum, dimensiune, capacitate,rezistenta, ..... (by WSergio 2/2009)*putere
Sinonime: ...., greseala, impolitete, stangacie. (by WSergio 2/2009)*gafa
Sinonime: gafa, ...., impolitete, stangacie. (by WSergio 2/2009)*greseala
Sinonime: gafa, greseala, ...., stangacie. (by WSergio 2/2009)*impolitete
Sinonime: gafa, greseala, impolitete, ..... (by WSergio 2/2009)*stangacie
Sinonime: ...., prost, neghiob, tont, flet. (by WSergio 2/2009)*gagauta
Sinonime: gagauta, ...., neghiob, tont, flet. (by WSergio 2/2009)*prost
Sinonime: gagauta, prost, ...., tont, flet. (by WSergio 2/2009)*neghiob
Sinonime: gagauta, prost, neghiob, ...., flet. (by WSergio 2/2009)*tont
Sinonime: gagauta, prost, neghiob, tont, ..... (by WSergio 2/2009)*flet
Sinonime: ...., borfas, hot, pungas, sarlatan. (by WSergio 2/2009)*gainar
Sinonime: gainar, ...., hot, pungas, sarlatan. (by WSergio 2/2009)*borfas
Sinonime: gainar, borfas, ...., pungas, sarlatan. (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: gainar, borfas, hot, ...., sarlatan. (by WSergio 2/2009)*pungas
Sinonime: gainar, borfas, hot, pungas, ..... (by WSergio 2/2009)*sarlatan
Sinonime: ...., garantie, asigurare, zalog, gir. (by WSergio 2/2009)*gaj
Sinonime: gaj, ...., asigurare, zalog, gir. (by WSergio 2/2009)*garantie
Sinonime: gaj, garantie, ...., zalog, gir. (by WSergio 2/2009)*asigurare
Sinonime: gaj, garantie, asigurare, ...., gir. (by WSergio 2/2009)*zalog
Sinonime: gaj, garantie, asigurare, zalog, ..... (by WSergio 2/2009)*gir
Sinonime: ...., solemnitate, festivitate, sarbatoare. (by WSergio 2/2009)*gala
Sinonime: gala, ...., festivitate, sarbatoare. (by WSergio 2/2009)*solemnitate
Sinonime: gala, solemnitate, ...., sarbatoare. (by WSergio 2/2009)*festivitate
Sinonime: gala, solemnitate, festivitate, ..... (by WSergio 2/2009)*sarbatoare
Sinonime: ...., larma, taraboi, zgomot, zarva, cearta, sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*galagie
Sinonime: galagie, ...., taraboi, zgomot, zarva, cearta, sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*larma
Sinonime: galagie, larma, ...., zgomot, zarva, cearta, sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*taraboi
Sinonime: galagie, larma, taraboi, ...., zarva, cearta, sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*zgomot
Sinonime: galagie, larma, taraboi, zgomot, ...., cearta, sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*zarva
Sinonime: galagie, larma, taraboi, zgomot, zarva, ...., sfada, scandal. (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: galagie, larma, taraboi, zgomot, zarva, cearta, ...., scandal. (by WSergio 2/2009)*sfada
Sinonime: galagie, larma, taraboi, zgomot, zarva, cearta, sfada, ..... (by WSergio 2/2009)*scandal
Sinonime: ...., curtenitor, amabil, gentil, politicos, darnic, generos, culant. (by WSergio 2/2009)*galant
Sinonime: galant, ...., amabil, gentil, politicos, darnic, generos, culant. (by WSergio 2/2009)*curtenitor
Sinonime: galant, curtenitor, ...., gentil, politicos, darnic, generos, culant. (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: galant, curtenitor, amabil, ...., politicos, darnic, generos, culant. (by WSergio 2/2009)*gentil
Sinonime: galant, curtenitor, amabil, gentil, ...., darnic, generos, culant. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: galant, curtenitor, amabil, gentil, politicos, ...., generos, culant. (by WSergio 2/2009)*darnic
Sinonime: galant, curtenitor, amabil, gentil, politicos, darnic, ...., culant. (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: galant, curtenitor, amabil, gentil, politicos, darnic, generos, ..... (by WSergio 2/2009)*culant
Sinonime: ...., vitrina, expozitie. (by WSergio 2/2009)*galantar
Sinonime: galantar, ...., expozitie. (by WSergio 2/2009)*vitrina
Sinonime: galantar, vitrina, ..... (by WSergio 2/2009)*expozitie
Sinonime: ...., amabilitate, gentilete, curtoazie. (by WSergio 2/2009)*galanterie
Sinonime: galanterie, ...., gentilete, curtoazie. (by WSergio 2/2009)*amabilitate
Sinonime: galanterie, amabilitate, ...., curtoazie. (by WSergio 2/2009)*gentilete
Sinonime: galanterie, amabilitate, gentilete, ..... (by WSergio 2/2009)*curtoazie
Sinonime: ...., cearta, scandal, sfada, neintelegere. (by WSergio 2/2009)*galceava
Sinonime: galceava, ...., scandal, sfada, neintelegere. (by WSergio 2/2009)*cearta
Sinonime: galceava, cearta, ...., sfada, neintelegere. (by WSergio 2/2009)*scandal
Sinonime: galceava, cearta, scandal, ...., neintelegere. (by WSergio 2/2009)*sfada
Sinonime: galceava, cearta, scandal, sfada, ..... (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: ...., tunel, canal, pasaj, colectie, suporteri. (by WSergio 2/2009)*galerie
Sinonime: galerie, ...., canal, pasaj, colectie, suporteri. (by WSergio 2/2009)*tunel
Sinonime: galerie, tunel, ...., pasaj, colectie, suporteri. (by WSergio 2/2009)*canal
Sinonime: galerie, tunel, canal, ...., colectie, suporteri. (by WSergio 2/2009)*pasaj
Sinonime: galerie, tunel, canal, pasaj, ...., suporteri. (by WSergio 2/2009)*colectie
Sinonime: galerie, tunel, canal, pasaj, colectie, ..... (by WSergio 2/2009)*suporteri
Sinonime: ...., dragastos, languros, duios, nostalgic. (by WSergio 2/2009)*gales
Sinonime: gales, ...., languros, duios, nostalgic. (by WSergio 2/2009)*dragastos
Sinonime: gales, dragastos, ...., duios, nostalgic. (by WSergio 2/2009)*languros
Sinonime: gales, dragastos, languros, ...., nostalgic. (by WSergio 2/2009)*duios
Sinonime: gales, dragastos, languros, duios, ..... (by WSergio 2/2009)*nostalgic
Sinonime: ...., voinic, vlajgan, lungan, zdrahon, namola. (by WSergio 2/2009)*galigan
Sinonime: galigan, ...., vlajgan, lungan, zdrahon, namola. (by WSergio 2/2009)*voinic
Sinonime: galigan, voinic, ...., lungan, zdrahon, namola. (by WSergio 2/2009)*vlajgan
Sinonime: galigan, voinic, vlajgan, ...., zdrahon, namola. (by WSergio 2/2009)*lungan
Sinonime: galigan, voinic, vlajgan, lungan, ...., namola. (by WSergio 2/2009)*zdrahon
Sinonime: galigan, voinic, vlajgan, lungan, zdrahon, ..... (by WSergio 2/2009)*namola
Sinonime: ...., fuga, goana, alergare. (by WSergio 2/2009)*galop
Sinonime: galop, ...., goana, alergare. (by WSergio 2/2009)*fuga
Sinonime: galop, fuga, ...., alergare. (by WSergio 2/2009)*goana
Sinonime: galop, fuga, goana, ..... (by WSergio 2/2009)*alergare
Sinonime: ...., a fugi, a alerga, a goni. (by WSergio 2/2009)*galopa
Sinonime: galopa, ...., a alerga, a goni. (by WSergio 2/2009)*a fugi
Sinonime: galopa, a fugi, ...., a goni. (by WSergio 2/2009)*a alerga
Sinonime: galopa, a fugi, a alerga, ..... (by WSergio 2/2009)*a goni
Sinonime: ...., rapid, fulgerator. (by WSergio 2/2009)*galopant
Sinonime: galopant, ...., fulgerator. (by WSergio 2/2009)*rapid
Sinonime: galopant, rapid, ..... (by WSergio 2/2009)*fulgerator
Sinonime: ...., serie, sir, diversitate, varietate. (by WSergio 2/2009)*gama
Sinonime: gama, ...., sir, diversitate, varietate. (by WSergio 2/2009)*serie
Sinonime: gama, serie, ...., diversitate, varietate. (by WSergio 2/2009)*sir
Sinonime: gama, serie, sir, ...., varietate. (by WSergio 2/2009)*diversitate
Sinonime: gama, serie, sir, diversitate, ..... (by WSergio 2/2009)*varietate
Sinonime: ...., mancacios, lacom, pofticos. (by WSergio 2/2009)*gaman
Sinonime: gaman, ...., lacom, pofticos. (by WSergio 2/2009)*mancacios
Sinonime: gaman, mancacios, ...., pofticos. (by WSergio 2/2009)*lacom
Sinonime: gaman, mancacios, lacom, ..... (by WSergio 2/2009)*pofticos
Sinonime: ...., idee, cuget, reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*gand
Sinonime: gand, ...., cuget, reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*idee
Sinonime: gand, idee, ...., reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*cuget
Sinonime: gand, idee, cuget, ...., judecata, inchipuire, fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*reflectie
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, ...., inchipuire, fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*judecata
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, judecata, ...., fantezie, vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*inchipuire
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, judecata, inchipuire, ...., vis, intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*fantezie
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, ...., intentie, plan. (by WSergio 2/2009)*vis
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, vis, ...., plan. (by WSergio 2/2009)*intentie
Sinonime: gand, idee, cuget, reflectie, judecata, inchipuire, fantezie, vis, intentie, ..... (by WSergio 2/2009)*plan
Sinonime: ...., a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*gandi
Sinonime: gandi, ...., amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a cugeta
Sinonime: gandi, a cugeta, ...., a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*amedita
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, ...., a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a reflecta
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, ...., a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a judeca
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, ...., a crede, a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a concepe
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, ...., a socoti, a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a crede
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, ...., a intentiona, a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a socoti
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, ...., a dori, a voi. (by WSergio 2/2009)*a intentiona
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, ...., a voi. (by WSergio 2/2009)*a dori
Sinonime: gandi, a cugeta, amedita, a reflecta, a judeca, a concepe, a crede, a socoti, a intentiona, a dori, ..... (by WSergio 2/2009)*a voi
Sinonime: ...., cumpanit, socotit, intelept. (by WSergio 2/2009)*gandit
Sinonime: gandit, ...., socotit, intelept. (by WSergio 2/2009)*cumpanit
Sinonime: gandit, cumpanit, ...., intelept. (by WSergio 2/2009)*socotit
Sinonime: gandit, cumpanit, socotit, ..... (by WSergio 2/2009)*intelept
Sinonime: ...., ingandurat, preocupat, meditativ, visator. (by WSergio 2/2009)*ganditor
Sinonime: ganditor, ...., preocupat, meditativ, visator. (by WSergio 2/2009)*ingandurat
Sinonime: ganditor, ingandurat, ...., meditativ, visator. (by WSergio 2/2009)*preocupat
Sinonime: ganditor, ingandurat, preocupat, ...., visator. (by WSergio 2/2009)*meditativ
Sinonime: ganditor, ingandurat, preocupat, meditativ, ..... (by WSergio 2/2009)*visator
Sinonime: ...., galerie, culoar, pasaj, coridor. (by WSergio 2/2009)*gang
Sinonime: gang, ...., culoar, pasaj, coridor. (by WSergio 2/2009)*galerie
Sinonime: gang, galerie, ...., pasaj, coridor. (by WSergio 2/2009)*culoar
Sinonime: gang, galerie, culoar, ...., coridor. (by WSergio 2/2009)*pasaj
Sinonime: gang, galerie, culoar, pasaj, ..... (by WSergio 2/2009)*coridor
Sinonime: ...., balbait. (by WSergio 2/2009)*gangav
Sinonime: gangav, ..... (by WSergio 2/2009)*balbait
Sinonime: ...., criminal, bandit, hot, escroc. (by WSergio 2/2009)*gangster
Sinonime: gangster, ...., bandit, hot, escroc. (by WSergio 2/2009)*criminal
Sinonime: gangster, criminal, ...., hot, escroc. (by WSergio 2/2009)*bandit
Sinonime: gangster, criminal, bandit, ...., escroc. (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: gangster, criminal, bandit, hot, ..... (by WSergio 2/2009)*escroc
Sinonime: ...., a parca, aadaposti. (by WSergio 2/2009)*gara
Sinonime: gara, ...., aadaposti. (by WSergio 2/2009)*a parca
Sinonime: gara, a parca, ..... (by WSergio 2/2009)*aadaposti
Sinonime: ...., chezas, raspunzator. (by WSergio 2/2009)*garant
Sinonime: garant, ...., raspunzator. (by WSergio 2/2009)*chezas
Sinonime: garant, chezas, ..... (by WSergio 2/2009)*raspunzator
Sinonime: ...., gaj, asigurare, gir. (by WSergio 2/2009)*garantie
Sinonime: garantie, ...., asigurare, gir. (by WSergio 2/2009)*gaj
Sinonime: garantie, gaj, ...., gir. (by WSergio 2/2009)*asigurare
Sinonime: garantie, gaj, asigurare, ..... (by WSergio 2/2009)*gir
Sinonime: ...., cocosat, ghebos, incovoiat. (by WSergio 2/2009)*garbov
Sinonime: garbov, ...., ghebos, incovoiat. (by WSergio 2/2009)*cocosat
Sinonime: garbov, cocosat, ...., incovoiat. (by WSergio 2/2009)*ghebos
Sinonime: garbov, cocosat, ghebos, ..... (by WSergio 2/2009)*incovoiat
Sinonime: ...., straja, veghe, paznic, planton, straja. (by WSergio 2/2009)*garda
Sinonime: garda, ...., veghe, paznic, planton, ..... (by WSergio 2/2009)*straja
Sinonime: garda, straja, ...., paznic, planton, straja. (by WSergio 2/2009)*veghe
Sinonime: garda, straja, veghe, ...., planton, straja. (by WSergio 2/2009)*paznic
Sinonime: garda, straja, veghe, paznic, ...., straja. (by WSergio 2/2009)*planton
Sinonime: garda, ...., veghe, paznic, planton, ..... (by WSergio 2/2009)*straja
Sinonime: ...., dulap, sifonier. (by WSergio 2/2009)*garderob
Sinonime: garderob, ...., sifonier. (by WSergio 2/2009)*dulap
Sinonime: garderob, dulap, ..... (by WSergio 2/2009)*sifonier
Sinonime: ...., paznic, politist, supravechetor. (by WSergio 2/2009)*gardian
Sinonime: gardian, ...., politist, supravechetor. (by WSergio 2/2009)*paznic
Sinonime: gardian, paznic, ...., supravechetor. (by WSergio 2/2009)*politist
Sinonime: gardian, paznic, politist, ..... (by WSergio 2/2009)*supravechetor
Sinonime: ...., a impodobi, a orna. (by WSergio 2/2009)*garnisi
Sinonime: garnisi, ...., a orna. (by WSergio 2/2009)*a impodobi
Sinonime: garnisi, a impodobi, ..... (by WSergio 2/2009)*a orna
Sinonime: ...., ornamentat. (by WSergio 2/2009)*garnisit
Sinonime: garnisit, ..... (by WSergio 2/2009)*ornamentat
Sinonime: ...., bidon, canistra, vas. (by WSergio 2/2009)*garnita
Sinonime: garnita, ...., canistra, vas. (by WSergio 2/2009)*bidon
Sinonime: garnita, bidon, ...., vas. (by WSergio 2/2009)*canistra
Sinonime: garnita, bidon, canistra, ..... (by WSergio 2/2009)*vas
Sinonime: ...., accesoriu, adaos, ansamblu, grupaj. (by WSergio 2/2009)*garnitura
Sinonime: garnitura, ...., adaos, ansamblu, grupaj. (by WSergio 2/2009)*accesoriu
Sinonime: garnitura, accesoriu, ...., ansamblu, grupaj. (by WSergio 2/2009)*adaos
Sinonime: garnitura, accesoriu, adaos, ...., grupaj. (by WSergio 2/2009)*ansamblu
Sinonime: garnitura, accesoriu, adaos, ansamblu, ..... (by WSergio 2/2009)*grupaj
Sinonime: ...., grup, ceata, banda, clica. (by WSergio 2/2009)*gasca
Sinonime: gasca, ...., ceata, banda, clica. (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: gasca, grup, ...., banda, clica. (by WSergio 2/2009)*ceata
Sinonime: gasca, grup, ceata, ...., clica. (by WSergio 2/2009)*banda
Sinonime: gasca, grup, ceata, banda, ..... (by WSergio 2/2009)*clica
Sinonime: ...., a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*gasi
Sinonime: gasi, ...., a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a afla
Sinonime: gasi, a afla, ...., a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, ...., a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a scoate la iveala
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, ...., a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a surprinde
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, ...., a se afla, a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a intalni
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, ...., a exista, a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a se afla
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, ...., a socoti, a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a exista
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, ...., a crede, a gandi. (by WSergio 2/2009)*a socoti
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, ...., a gandi. (by WSergio 2/2009)*a crede
Sinonime: gasi, a afla, a descoperi, a scoate la iveala, a surprinde, a intalni, a se afla, a exista, a socoti, a crede, ..... (by WSergio 2/2009)*a gandi
Sinonime: ...., joagar, fierastrau. (by WSergio 2/2009)*gater
Sinonime: gater, ...., fierastrau. (by WSergio 2/2009)*joagar
Sinonime: gater, joagar, ..... (by WSergio 2/2009)*fierastrau
Sinonime: ...., a se impodobi, a se dichisi, a se aranja, a prepara, a face. (by WSergio 2/2009)*gati
Sinonime: gati, ...., a se dichisi, a se aranja, a prepara, a face. (by WSergio 2/2009)*a se impodobi
Sinonime: gati, a se impodobi, ...., a se aranja, a prepara, a face. (by WSergio 2/2009)*a se dichisi
Sinonime: gati, a se impodobi, a se dichisi, ...., a prepara, a face. (by WSergio 2/2009)*a se aranja
Sinonime: gati, a se impodobi, a se dichisi, a se aranja, ...., a face. (by WSergio 2/2009)*a prepara
Sinonime: gati, a se impodobi, a se dichisi, a se aranja, a prepara, ..... (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: ...., ferches, dichisit, elegant, ingrijit, spilciuit. (by WSergio 2/2009)*gatit
Sinonime: gatit, ...., dichisit, elegant, ingrijit, spilciuit. (by WSergio 2/2009)*ferches
Sinonime: gatit, ferches, ...., elegant, ingrijit, spilciuit. (by WSergio 2/2009)*dichisit
Sinonime: gatit, ferches, dichisit, ...., ingrijit, spilciuit. (by WSergio 2/2009)*elegant
Sinonime: gatit, ferches, dichisit, elegant, ...., spilciuit. (by WSergio 2/2009)*ingrijit
Sinonime: gatit, ferches, dichisit, elegant, ingrijit, ..... (by WSergio 2/2009)*spilciuit
Sinonime: ...., scorburos, scobit, gol, sec, spart. (by WSergio 2/2009)*gaunos
Sinonime: gaunos, ...., scobit, gol, sec, spart. (by WSergio 2/2009)*scorburos
Sinonime: gaunos, scorburos, ...., gol, sec, spart. (by WSergio 2/2009)*scobit
Sinonime: gaunos, scorburos, scobit, ...., sec, spart. (by WSergio 2/2009)*gol
Sinonime: gaunos, scorburos, scobit, gol, ...., spart. (by WSergio 2/2009)*sec
Sinonime: gaunos, scorburos, scobit, gol, sec, ..... (by WSergio 2/2009)*spart
Sinonime: ...., orificiu, cavitate, adancitura,spartura. (by WSergio 2/2009)*gaura
Sinonime: gaura, ...., cavitate, adancitura,spartura. (by WSergio 2/2009)*orificiu
Sinonime: gaura, orificiu, ...., adancitura,spartura. (by WSergio 2/2009)*cavitate
Sinonime: gaura, orificiu, cavitate, ....,spartura. (by WSergio 2/2009)*adancitura
Sinonime: gaura, orificiu, cavitate, adancitura,..... (by WSergio 2/2009)*spartura
Sinonime: ...., a perfora, a sparge, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*gauri
Sinonime: gauri, ...., a sparge, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a perfora
Sinonime: gauri, a perfora, ...., a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a sparge
Sinonime: gauri, a perfora, a sparge, ..... (by WSergio 2/2009)*a patrunde
Sinonime: ...., emanatie, efluviu. (by WSergio 2/2009)*gaz
Sinonime: gaz, ...., efluviu. (by WSergio 2/2009)*emanatie
Sinonime: gaz, emanatie, ..... (by WSergio 2/2009)*efluviu
Sinonime: ...., amfitrion. (by WSergio 2/2009)*gazda
Sinonime: gazda, ..... (by WSergio 2/2009)*amfitrion
Sinonime: ...., a adaposti, a caza, a cantona. (by WSergio 2/2009)*gazdui
Sinonime: gazdui, ...., a caza, a cantona. (by WSergio 2/2009)*a adaposti
Sinonime: gazdui, a adaposti, ...., a cantona. (by WSergio 2/2009)*a caza
Sinonime: gazdui, a adaposti, a caza, ..... (by WSergio 2/2009)*a cantona
Sinonime: ...., ziar, jurnal, publicatie. (by WSergio 2/2009)*gazeta
Sinonime: gazeta, ...., jurnal, publicatie. (by WSergio 2/2009)*ziar
Sinonime: gazeta, ziar, ...., publicatie. (by WSergio 2/2009)*jurnal
Sinonime: gazeta, ziar, jurnal, ..... (by WSergio 2/2009)*publicatie
Sinonime: ...., jurnalist, publicist, ziarist, reporter. (by WSergio 2/2009)*gazetar
Sinonime: gazetar, ...., publicist, ziarist, reporter. (by WSergio 2/2009)*jurnalist
Sinonime: gazetar, jurnalist, ...., ziarist, reporter. (by WSergio 2/2009)*publicist
Sinonime: gazetar, jurnalist, publicist, ...., reporter. (by WSergio 2/2009)*ziarist
Sinonime: gazetar, jurnalist, publicist, ziarist, ..... (by WSergio 2/2009)*reporter
Sinonime: ...., suspin, oftat, icnet. (by WSergio 2/2009)*geamat
Sinonime: geamat, ...., oftat, icnet. (by WSergio 2/2009)*suspin
Sinonime: geamat, suspin, ...., icnet. (by WSergio 2/2009)*oftat
Sinonime: geamat, suspin, oftat, ..... (by WSergio 2/2009)*icnet
Sinonime: ...., cleios, vascos. (by WSergio 2/2009)*gelatinos
Sinonime: gelatinos, ...., vascos. (by WSergio 2/2009)*cleios
Sinonime: gelatinos, cleios, ..... (by WSergio 2/2009)*vascos
Sinonime: ...., a da la rindea, a netezi, a lustrui. (by WSergio 2/2009)*gelui
Sinonime: gelui, ...., a netezi, a lustrui. (by WSergio 2/2009)*a da la rindea
Sinonime: gelui, a da la rindea, ...., a lustrui. (by WSergio 2/2009)*a netezi
Sinonime: gelui, a da la rindea, a netezi, ..... (by WSergio 2/2009)*a lustrui
Sinonime: ...., a ofta, a suspina, a icni. (by WSergio 2/2009)*geme
Sinonime: geme, ...., a suspina, a icni. (by WSergio 2/2009)*a ofta
Sinonime: geme, a ofta, ...., a icni. (by WSergio 2/2009)*a suspina
Sinonime: geme, a ofta, a suspina, ..... (by WSergio 2/2009)*a icni
Sinonime: ...., a produce, a naste, a emite a crea, a elabora, a, face. (by WSergio 2/2009)*genera
Sinonime: genera, ...., a naste, a emite a crea, a elabora, a, face. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: genera, a produce, ...., a emite a crea, a elabora, a, face. (by WSergio 2/2009)*a naste
Sinonime: genera, a produce, a naste, ...., a elabora, a, face. (by WSergio 2/2009)*a emite a crea
Sinonime: genera, a produce, a naste, a emite a crea, ...., a, face. (by WSergio 2/2009)*a elabora
Sinonime: genera, a produce, a naste, a emite a crea, a elabora, a, ..... (by WSergio 2/2009)*face
Sinonime: ...., a sintetiza, a extinde, a raspandi. (by WSergio 2/2009)*generaliza
Sinonime: generaliza, ...., a extinde, a raspandi. (by WSergio 2/2009)*a sintetiza
Sinonime: generaliza, a sintetiza, ...., a raspandi. (by WSergio 2/2009)*a extinde
Sinonime: generaliza, a sintetiza, a extinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a raspandi
Sinonime: ...., darnic, marinmos, galant. (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: generos, ...., marinmos, galant. (by WSergio 2/2009)*darnic
Sinonime: generos, darnic, ...., galant. (by WSergio 2/2009)*marinmos
Sinonime: generos, darnic, marinmos, ..... (by WSergio 2/2009)*galant
Sinonime: ...., marinimie, bunatate, darnicie, caritate. (by WSergio 2/2009)*generozitate
Sinonime: generozitate, ...., bunatate, darnicie, caritate. (by WSergio 2/2009)*marinimie
Sinonime: generozitate, marinimie, ...., darnicie, caritate. (by WSergio 2/2009)*bunatate
Sinonime: generozitate, marinimie, bunatate, ...., caritate. (by WSergio 2/2009)*darnicie
Sinonime: generozitate, marinimie, bunatate, darnicie, ..... (by WSergio 2/2009)*caritate
Sinonime: ...., origine, nastere. (by WSergio 2/2009)*geneza
Sinonime: geneza, ...., nastere. (by WSergio 2/2009)*origine
Sinonime: geneza, origine, ..... (by WSergio 2/2009)*nastere
Sinonime: ...., supradotat, exceptional. (by WSergio 2/2009)*genial
Sinonime: genial, ...., exceptional. (by WSergio 2/2009)*supradotat
Sinonime: genial, supradotat, ..... (by WSergio 2/2009)*exceptional
Sinonime: ...., masacru, exterminare, carnaj, pogrom. (by WSergio 2/2009)*genocid
Sinonime: genocid, ...., exterminare, carnaj, pogrom. (by WSergio 2/2009)*masacru
Sinonime: genocid, masacru, ...., carnaj, pogrom. (by WSergio 2/2009)*exterminare
Sinonime: genocid, masacru, exterminare, ...., pogrom. (by WSergio 2/2009)*carnaj
Sinonime: genocid, masacru, exterminare, carnaj, ..... (by WSergio 2/2009)*pogrom
Sinonime: ...., amabil, curtenitor, galant, politicos. (by WSergio 2/2009)*gentil
Sinonime: gentil, ...., curtenitor, galant, politicos. (by WSergio 2/2009)*amabil
Sinonime: gentil, amabil, ...., galant, politicos. (by WSergio 2/2009)*curtenitor
Sinonime: gentil, amabil, curtenitor, ...., politicos. (by WSergio 2/2009)*galant
Sinonime: gentil, amabil, curtenitor, galant, ..... (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: ...., amabilitate, politete. (by WSergio 2/2009)*gentilete
Sinonime: gentilete, ...., politete. (by WSergio 2/2009)*amabilitate
Sinonime: gentilete, amabilitate, ..... (by WSergio 2/2009)*politete
Sinonime: ...., prapastie, abis, hau. (by WSergio 2/2009)*genune
Sinonime: genune, ...., abis, hau. (by WSergio 2/2009)*prapastie
Sinonime: genune, prapastie, ...., hau. (by WSergio 2/2009)*abis
Sinonime: genune, prapastie, abis, ..... (by WSergio 2/2009)*hau
Sinonime: ...., adaptare, acomodare. (by WSergio 2/2009)*geotropism
Sinonime: geotropism, ...., acomodare. (by WSergio 2/2009)*adaptare
Sinonime: geotropism, adaptare, ..... (by WSergio 2/2009)*acomodare
Sinonime: ...., samanta, embrion, sursa, origine, izvor. (by WSergio 2/2009)*germen
Sinonime: germen, ...., embrion, sursa, origine, izvor. (by WSergio 2/2009)*samanta
Sinonime: germen, samanta, ...., sursa, origine, izvor. (by WSergio 2/2009)*embrion
Sinonime: germen, samanta, embrion, ...., origine, izvor. (by WSergio 2/2009)*sursa
Sinonime: germen, samanta, embrion, sursa, ...., izvor. (by WSergio 2/2009)*origine
Sinonime: germen, samanta, embrion, sursa, origine, ..... (by WSergio 2/2009)*izvor
Sinonime: ...., a incolti, a aparea, a se naste. (by WSergio 2/2009)*germina
Sinonime: germina, ...., a aparea, a se naste. (by WSergio 2/2009)*a incolti
Sinonime: germina, a incolti, ...., a se naste. (by WSergio 2/2009)*a aparea
Sinonime: germina, a incolti, a aparea, ..... (by WSergio 2/2009)*a se naste
Sinonime: ...., atitudine, fapta, purtare. (by WSergio 2/2009)*gest
Sinonime: gest, ...., fapta, purtare. (by WSergio 2/2009)*atitudine
Sinonime: gest, atitudine, ...., purtare. (by WSergio 2/2009)*fapta
Sinonime: gest, atitudine, fapta, ..... (by WSergio 2/2009)*purtare
Sinonime: ...., sarcina. (by WSergio 2/2009)*gestatie
Sinonime: gestatie, ..... (by WSergio 2/2009)*sarcina
Sinonime: ...., a afla, a intui, a descoperi, a prezice, a prevedea. (by WSergio 2/2009)*ghici
Sinonime: ghici, ...., a intui, a descoperi, a prezice, a prevedea. (by WSergio 2/2009)*a afla
Sinonime: ghici, a afla, ...., a descoperi, a prezice, a prevedea. (by WSergio 2/2009)*a intui
Sinonime: ghici, a afla, a intui, ...., a prezice, a prevedea. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: ghici, a afla, a intui, a descoperi, ...., a prevedea. (by WSergio 2/2009)*a prezice
Sinonime: ghici, a afla, a intui, a descoperi, a prezice, ..... (by WSergio 2/2009)*a prevedea
Sinonime: ...., a calauzi, a conduce, a orienta, a indruma. (by WSergio 2/2009)*ghida
Sinonime: ghida, ...., a conduce, a orienta, a indruma. (by WSergio 2/2009)*a calauzi
Sinonime: ghida, a calauzi, ...., a orienta, a indruma. (by WSergio 2/2009)*a conduce
Sinonime: ghida, a calauzi, a conduce, ...., a indruma. (by WSergio 2/2009)*a orienta
Sinonime: ghida, a calauzi, a conduce, a orienta, ..... (by WSergio 2/2009)*a indruma
Sinonime: ...., poznas, strengar, mucalit, comic, vesel, hazliu. (by WSergio 2/2009)*ghidus
Sinonime: ghidus, ...., strengar, mucalit, comic, vesel, hazliu. (by WSergio 2/2009)*poznas
Sinonime: ghidus, poznas, ...., mucalit, comic, vesel, hazliu. (by WSergio 2/2009)*strengar
Sinonime: ghidus, poznas, strengar, ...., comic, vesel, hazliu. (by WSergio 2/2009)*mucalit
Sinonime: ghidus, poznas, strengar, mucalit, ...., vesel, hazliu. (by WSergio 2/2009)*comic
Sinonime: ghidus, poznas, strengar, mucalit, comic, ...., hazliu. (by WSergio 2/2009)*vesel
Sinonime: ghidus, poznas, strengar, mucalit, comic, vesel, ..... (by WSergio 2/2009)*hazliu
Sinonime: ...., pozna, gluma, strengarie. (by WSergio 2/2009)*ghidusie
Sinonime: ghidusie, ...., gluma, strengarie. (by WSergio 2/2009)*pozna
Sinonime: ghidusie, pozna, ...., strengarie. (by WSergio 2/2009)*gluma
Sinonime: ghidusie, pozna, gluma, ..... (by WSergio 2/2009)*strengarie
Sinonime: ...., a se indopa, a se imbuiba. (by WSergio 2/2009)*ghiftui
Sinonime: ghiftui, ...., a se imbuiba. (by WSergio 2/2009)*a se indopa
Sinonime: ghiftui, a se indopa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se imbuiba
Sinonime: ...., teapa, spin. (by WSergio 2/2009)*ghimpe
Sinonime: ghimpe, ...., spin. (by WSergio 2/2009)*teapa
Sinonime: ghimpe, teapa, ..... (by WSergio 2/2009)*spin
Sinonime: ...., nesansa, nenoroc. (by WSergio 2/2009)*ghinion
Sinonime: ghinion, ...., nenoroc. (by WSergio 2/2009)*nesansa
Sinonime: ghinion, nesansa, ..... (by WSergio 2/2009)*nenoroc
Sinonime: ...., impletitura, coroana, cununa. (by WSergio 2/2009)*ghirlanda
Sinonime: ghirlanda, ...., coroana, cununa. (by WSergio 2/2009)*impletitura
Sinonime: ghirlanda, impletitura, ...., cununa. (by WSergio 2/2009)*coroana
Sinonime: ghirlanda, impletitura, coroana, ..... (by WSergio 2/2009)*cununa
Sinonime: ...., urias, colos, namila. (by WSergio 2/2009)*gigant
Sinonime: gigant, ...., colos, namila. (by WSergio 2/2009)*urias
Sinonime: gigant, urias, ...., namila. (by WSergio 2/2009)*colos
Sinonime: gigant, urias, colos, ..... (by WSergio 2/2009)*namila
Sinonime: ...., enorm, imens, urias. (by WSergio 2/2009)*gigantic
Sinonime: gigantic, ...., imens, urias. (by WSergio 2/2009)*enorm
Sinonime: gigantic, enorm, ...., urias. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: gigantic, enorm, imens, ..... (by WSergio 2/2009)*urias
Sinonime: ...., delicat, fin, fragil, plapand, sensibil. (by WSergio 2/2009)*gingas
Sinonime: gingas, ...., fin, fragil, plapand, sensibil. (by WSergio 2/2009)*delicat
Sinonime: gingas, delicat, ...., fragil, plapand, sensibil. (by WSergio 2/2009)*fin
Sinonime: gingas, delicat, fin, ...., plapand, sensibil. (by WSergio 2/2009)*fragil
Sinonime: gingas, delicat, fin, fragil, ...., sensibil. (by WSergio 2/2009)*plapand
Sinonime: gingas, delicat, fin, fragil, plapand, ..... (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: ...., gratie, delicatete, finete. (by WSergio 2/2009)*gingasie
Sinonime: gingasie, ...., delicatete, finete. (by WSergio 2/2009)*gratie
Sinonime: gingasie, gratie, ...., finete. (by WSergio 2/2009)*delicatete
Sinonime: gingasie, gratie, delicatete, ..... (by WSergio 2/2009)*finete
Sinonime: ...., neam, popor, norod, origine, obarsie. (by WSergio 2/2009)*ginta
Sinonime: ginta, ...., popor, norod, origine, obarsie. (by WSergio 2/2009)*neam
Sinonime: ginta, neam, ...., norod, origine, obarsie. (by WSergio 2/2009)*popor
Sinonime: ginta, neam, popor, ...., origine, obarsie. (by WSergio 2/2009)*norod
Sinonime: ginta, neam, popor, norod, ...., obarsie. (by WSergio 2/2009)*origine
Sinonime: ginta, neam, popor, norod, origine, ..... (by WSergio 2/2009)*obarsie
Sinonime: ...., garantie, asigurare. (by WSergio 2/2009)*gir
Sinonime: gir, ...., asigurare. (by WSergio 2/2009)*garantie
Sinonime: gir, garantie, ..... (by WSergio 2/2009)*asigurare
Sinonime: ...., a garanta, a asigura, a raspunde. (by WSergio 2/2009)*gira
Sinonime: gira, ...., a asigura, a raspunde. (by WSergio 2/2009)*a garanta
Sinonime: gira, a garanta, ...., a raspunde. (by WSergio 2/2009)*a asigura
Sinonime: gira, a garanta, a asigura, ..... (by WSergio 2/2009)*a raspunde
Sinonime: ...., circular. (by WSergio 2/2009)*giratoriu
Sinonime: giratoriu, ..... (by WSergio 2/2009)*circular
Sinonime: ...., bijuterie, podoaba. (by WSergio 2/2009)*giuvaer
Sinonime: giuvaer, ...., podoaba. (by WSergio 2/2009)*bijuterie
Sinonime: giuvaer, bijuterie, ..... (by WSergio 2/2009)*podoaba
Sinonime: ...., distant, rece. (by WSergio 2/2009)*glacial
Sinonime: glacial, ...., rece. (by WSergio 2/2009)*distant
Sinonime: glacial, distant, ..... (by WSergio 2/2009)*rece
Sinonime: ...., voce, ton. (by WSergio 2/2009)*glas
Sinonime: glas, ...., ton. (by WSergio 2/2009)*voce
Sinonime: glas, voce, ..... (by WSergio 2/2009)*ton
Sinonime: ...., vaza, vas. (by WSergio 2/2009)*glastra
Sinonime: glastra, ...., vas. (by WSergio 2/2009)*vaza
Sinonime: glastra, vaza, ..... (by WSergio 2/2009)*vas
Sinonime: ...., a vorbi, a rosti, a spune, a zice, a grai, a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*glasui
Sinonime: glasui, ...., a rosti, a spune, a zice, a grai, a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*a vorbi
Sinonime: glasui, a vorbi, ...., a spune, a zice, a grai, a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*a rosti
Sinonime: glasui, a vorbi, a rosti, ...., a zice, a grai, a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: glasui, a vorbi, a rosti, a spune, ...., a grai, a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*a zice
Sinonime: glasui, a vorbi, a rosti, a spune, a zice, ...., a canta, a intona. (by WSergio 2/2009)*a grai
Sinonime: glasui, a vorbi, a rosti, a spune, a zice, a grai, ...., a intona. (by WSergio 2/2009)*a canta
Sinonime: glasui, a vorbi, a rosti, a spune, a zice, a grai, a canta, ..... (by WSergio 2/2009)*a intona
Sinonime: ...., pamant, ogor, tarina. tara, patrie. (by WSergio 2/2009)*glie
Sinonime: glie, ...., ogor, tarina. tara, patrie. (by WSergio 2/2009)*pamant
Sinonime: glie, pamant, ...., tarina. tara, patrie. (by WSergio 2/2009)*ogor
Sinonime: glie, pamant, ogor, ...., patrie. (by WSergio 2/2009)*tarina. tara
Sinonime: glie, pamant, ogor, tarina. tara, ..... (by WSergio 2/2009)*patrie
Sinonime: ...., multime, ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*gloata
Sinonime: gloata, ...., ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: gloata, multime, ...., adunatura. (by WSergio 2/2009)*ceata
Sinonime: gloata, multime, ceata, ..... (by WSergio 2/2009)*adunatura
Sinonime: ...., total. (by WSergio 2/2009)*global
Sinonime: global, ..... (by WSergio 2/2009)*total
Sinonime: ...., sferic, orbicular. (by WSergio 2/2009)*globular
Sinonime: globular, ...., orbicular. (by WSergio 2/2009)*sferic
Sinonime: globular, sferic, ..... (by WSergio 2/2009)*orbicular
Sinonime: ...., slava, marire, onoare, cinste, renume, reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*glorie
Sinonime: glorie, ...., marire, onoare, cinste, renume, reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*slava
Sinonime: glorie, slava, ...., onoare, cinste, renume, reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*marire
Sinonime: glorie, slava, marire, ...., cinste, renume, reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*onoare
Sinonime: glorie, slava, marire, onoare, ...., renume, reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: glorie, slava, marire, onoare, cinste, ...., reputatie, faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*renume
Sinonime: glorie, slava, marire, onoare, cinste, renume, ...., faima, celebritate. (by WSergio 2/2009)*reputatie
Sinonime: glorie, slava, marire, onoare, cinste, renume, reputatie, ...., celebritate. (by WSergio 2/2009)*faima
Sinonime: glorie, slava, marire, onoare, cinste, renume, reputatie, faima, ..... (by WSergio 2/2009)*celebritate
Sinonime: ...., a preamari, a slavi, a cinsti, a onora. (by WSergio 2/2009)*glorifica
Sinonime: glorifica, ...., a slavi, a cinsti, a onora. (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: glorifica, a preamari, ...., a cinsti, a onora. (by WSergio 2/2009)*a slavi
Sinonime: glorifica, a preamari, a slavi, ...., a onora. (by WSergio 2/2009)*a cinsti
Sinonime: glorifica, a preamari, a slavi, a cinsti, ..... (by WSergio 2/2009)*a onora
Sinonime: ...., binecuvantat, laudat. (by WSergio 2/2009)*glorificat
Sinonime: glorificat, ...., laudat. (by WSergio 2/2009)*binecuvantat
Sinonime: glorificat, binecuvantat, ..... (by WSergio 2/2009)*laudat
Sinonime: ...., vicrorios, invingator, biruitor, slavit, faimos, celebru. (by WSergio 2/2009)*glorios
Sinonime: glorios, ...., invingator, biruitor, slavit, faimos, celebru. (by WSergio 2/2009)*vicrorios
Sinonime: glorios, vicrorios, ...., biruitor, slavit, faimos, celebru. (by WSergio 2/2009)*invingator
Sinonime: glorios, vicrorios, invingator, ...., slavit, faimos, celebru. (by WSergio 2/2009)*biruitor
Sinonime: glorios, vicrorios, invingator, biruitor, ...., faimos, celebru. (by WSergio 2/2009)*slavit
Sinonime: glorios, vicrorios, invingator, biruitor, slavit, ...., celebru. (by WSergio 2/2009)*faimos
Sinonime: glorios, vicrorios, invingator, biruitor, slavit, faimos, ..... (by WSergio 2/2009)*celebru
Sinonime: ...., comentariu, nota, lamurire, explicatie. (by WSergio 2/2009)*glosa
Sinonime: glosa, ...., nota, lamurire, explicatie. (by WSergio 2/2009)*comentariu
Sinonime: glosa, comentariu, ...., lamurire, explicatie. (by WSergio 2/2009)*nota
Sinonime: glosa, comentariu, nota, ...., explicatie. (by WSergio 2/2009)*lamurire
Sinonime: glosa, comentariu, nota, lamurire, ..... (by WSergio 2/2009)*explicatie
Sinonime: ...., vocabular, lexicon, lexic. (by WSergio 2/2009)*glosar
Sinonime: glosar, ...., lexicon, lexic. (by WSergio 2/2009)*vocabular
Sinonime: glosar, vocabular, ...., lexic. (by WSergio 2/2009)*lexicon
Sinonime: glosar, vocabular, ....on, ..... (by WSergio 2/2009)*lexic
Sinonime: ...., spirit, calambur, farsa, pacaleala, pozna, umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*gluma
Sinonime: gluma, ...., calambur, farsa, pacaleala, pozna, umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*spirit
Sinonime: gluma, spirit, ...., farsa, pacaleala, pozna, umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*calambur
Sinonime: gluma, spirit, calambur, ...., pacaleala, pozna, umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*farsa
Sinonime: gluma, spirit, calambur, farsa, ...., pozna, umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*pacaleala
Sinonime: gluma, spirit, calambur, farsa, pacaleala, ...., umor, ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*pozna
Sinonime: gluma, spirit, calambur, farsa, pacaleala, pozna, ...., ironie, haz. (by WSergio 2/2009)*umor
Sinonime: gluma, spirit, calambur, farsa, pacaleala, pozna, umor, ...., haz. (by WSergio 2/2009)*ironie
Sinonime: gluma, spirit, calambur, farsa, pacaleala, pozna, umor, ironie, ..... (by WSergio 2/2009)*haz
Sinonime: ...., fuga, alergatura, cursa, vanatoare. (by WSergio 2/2009)*goana
Sinonime: goana, ...., alergatura, cursa, vanatoare. (by WSergio 2/2009)*fuga
Sinonime: goana, fuga, ...., cursa, vanatoare. (by WSergio 2/2009)*alergatura
Sinonime: goana, fuga, alergatura, ...., vanatoare. (by WSergio 2/2009)*cursa
Sinonime: goana, fuga, alergatura, cursa, ..... (by WSergio 2/2009)*vanatoare
Sinonime: ...., a plisa, a cuta. (by WSergio 2/2009)*gofra
Sinonime: gofra, ...., a cuta. (by WSergio 2/2009)*a plisa
Sinonime: gofra, a plisa, ..... (by WSergio 2/2009)*a cuta
Sinonime: ...., umflat, rotund, exagerat. (by WSergio 2/2009)*gogonat
Sinonime: gogonat, ...., rotund, exagerat. (by WSergio 2/2009)*umflat
Sinonime: gogonat, umflat, ...., exagerat. (by WSergio 2/2009)*rotund
Sinonime: gogonat, umflat, rotund, ..... (by WSergio 2/2009)*exagerat
Sinonime: ...., minciuna, plasmuire, inventie. (by WSergio 2/2009)*gogorita
Sinonime: gogorita, ...., plasmuire, inventie. (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: gogorita, minciuna, ...., inventie. (by WSergio 2/2009)*plasmuire
Sinonime: gogorita, minciuna, plasmuire, ..... (by WSergio 2/2009)*inventie
Sinonime: ...., a deserta, a varsa, a dezbraca, a despuia. (by WSergio 2/2009)*goli
Sinonime: goli, ...., a varsa, a dezbraca, a despuia. (by WSergio 2/2009)*a deserta
Sinonime: goli, a deserta, ...., a dezbraca, a despuia. (by WSergio 2/2009)*a varsa
Sinonime: goli, a deserta, a varsa, ...., a despuia. (by WSergio 2/2009)*a dezbraca
Sinonime: goli, a deserta, a varsa, a dezbraca, ..... (by WSergio 2/2009)*a despuia
Sinonime: ...., repezeala, iuteala, rapiditate, nestapanire, nerabdare. (by WSergio 2/2009)*graba
Sinonime: graba, ...., iuteala, rapiditate, nestapanire, nerabdare. (by WSergio 2/2009)*repezeala
Sinonime: graba, repezeala, ...., rapiditate, nestapanire, nerabdare. (by WSergio 2/2009)*iuteala
Sinonime: graba, repezeala, iuteala, ...., nestapanire, nerabdare. (by WSergio 2/2009)*rapiditate
Sinonime: graba, repezeala, iuteala, rapiditate, ...., nerabdare. (by WSergio 2/2009)*nestapanire
Sinonime: graba, repezeala, iuteala, rapiditate, nestapanire, ..... (by WSergio 2/2009)*nerabdare
Sinonime: ...., a urgenta, a accelera, a iuti. (by WSergio 2/2009)*grabi
Sinonime: grabi, ...., a accelera, a iuti. (by WSergio 2/2009)*a urgenta
Sinonime: grabi, a urgenta, ...., a iuti. (by WSergio 2/2009)*a accelera
Sinonime: grabi, a urgenta, a accelera, ..... (by WSergio 2/2009)*a iuti
Sinonime: ...., precipitat, zorit, accelerat. (by WSergio 2/2009)*grabit
Sinonime: grabit, ...., zorit, accelerat. (by WSergio 2/2009)*precipitat
Sinonime: grabit, precipitat, ...., accelerat. (by WSergio 2/2009)*zorit
Sinonime: grabit, precipitat, zorit, ..... (by WSergio 2/2009)*accelerat
Sinonime: ...., exponent, indice, marca, treapta, nivel, stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*grad
Sinonime: grad, ...., indice, marca, treapta, nivel, stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*exponent
Sinonime: grad, exponent, ...., marca, treapta, nivel, stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*indice
Sinonime: grad, exponent, indice, ...., treapta, nivel, stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*marca
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, ...., nivel, stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*treapta
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, treapta, ...., stadiu, rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*nivel
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, treapta, nivel, ...., rang, stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*stadiu
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, treapta, nivel, stadiu, ...., stare, pozitie. (by WSergio 2/2009)*rang
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, treapta, nivel, stadiu, rang, ...., pozitie. (by WSergio 2/2009)*stare
Sinonime: grad, exponent, indice, marca, treapta, nivel, stadiu, rang, stare, ..... (by WSergio 2/2009)*pozitie
Sinonime: ...., a marca, a diviza, a doza, a echilibra. (by WSergio 2/2009)*grada
Sinonime: grada, ...., a diviza, a doza, a echilibra. (by WSergio 2/2009)*a marca
Sinonime: grada, a marca, ...., a doza, a echilibra. (by WSergio 2/2009)*a diviza
Sinonime: grada, a marca, a diviza, ...., a echilibra. (by WSergio 2/2009)*a doza
Sinonime: grada, a marca, a diviza, a doza, ..... (by WSergio 2/2009)*a echilibra
Sinonime: ...., diagrama, schema. (by WSergio 2/2009)*grafic
Sinonime: grafic, ...., schema. (by WSergio 2/2009)*diagrama
Sinonime: grafic, diagrama, ..... (by WSergio 2/2009)*schema
Sinonime: ...., scriere. (by WSergio 2/2009)*grafie
Sinonime: grafie, ..... (by WSergio 2/2009)*scriere
Sinonime: ...., a vorbi, a zice, a spune, a glasui, a cuvanta. (by WSergio 2/2009)*grai
Sinonime: grai, ...., a zice, a spune, a glasui, a cuvanta. (by WSergio 2/2009)*a vorbi
Sinonime: grai, a vorbi, ...., a spune, a glasui, a cuvanta. (by WSergio 2/2009)*a zice
Sinonime: grai, a vorbi, a zice, ...., a glasui, a cuvanta. (by WSergio 2/2009)*a spune
Sinonime: grai, a vorbi, a zice, a spune, ...., a cuvanta. (by WSergio 2/2009)*a glasui
Sinonime: grai, a vorbi, a zice, a spune, a glasui, ..... (by WSergio 2/2009)*a cuvanta
Sinonime: ...., convingator, elocvent, concludent. (by WSergio 2/2009)*graitor
Sinonime: graitor, ...., elocvent, concludent. (by WSergio 2/2009)*convingator
Sinonime: graitor, convingator, ...., concludent. (by WSergio 2/2009)*elocvent
Sinonime: graitor, convingator, elocvent, ..... (by WSergio 2/2009)*concludent
Sinonime: ...., buluc, gloata. (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: gramada, ...., gloata. (by WSergio 2/2009)*buluc
Sinonime: gramada, buluc, ..... (by WSergio 2/2009)*gloata
Sinonime: ...., falnic, maret, impunator, impozant, considerabil. (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: grandios, ...., maret, impunator, impozant, considerabil. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: grandios, falnic, ...., impunator, impozant, considerabil. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: grandios, falnic, maret, ...., impozant, considerabil. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: grandios, falnic, maret, impunator, ...., considerabil. (by WSergio 2/2009)*impozant
Sinonime: grandios, falnic, maret, impunator, impozant, ..... (by WSergio 2/2009)*considerabil
Sinonime: ...., maretie, fast. (by WSergio 2/2009)*grandoare
Sinonime: grandoare, ...., fast. (by WSergio 2/2009)*maretie
Sinonime: grandoare, maretie, ..... (by WSergio 2/2009)*fast
Sinonime: ...., holde, lanuri, cereale. (by WSergio 2/2009)*grane
Sinonime: grane, ...., lanuri, cereale. (by WSergio 2/2009)*holde
Sinonime: grane, holde, ...., cereale. (by WSergio 2/2009)*lanuri
Sinonime: grane, holde, lanuri, ..... (by WSergio 2/2009)*cereale
Sinonime: ...., duritate, tarie, rezistenta. (by WSergio 2/2009)*granit
Sinonime: granit, ...., tarie, rezistenta. (by WSergio 2/2009)*duritate
Sinonime: granit, duritate, ...., rezistenta. (by WSergio 2/2009)*tarie
Sinonime: granit, duritate, tarie, ..... (by WSergio 2/2009)*rezistenta
Sinonime: ...., frontiera, hotar, margine, limita, demarcatie, separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*granita
Sinonime: granita, ...., hotar, margine, limita, demarcatie, separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*frontiera
Sinonime: granita, frontiera, ...., margine, limita, demarcatie, separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*hotar
Sinonime: granita, frontiera, hotar, ...., limita, demarcatie, separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: granita, frontiera, hotar, margine, ...., demarcatie, separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: granita, frontiera, hotar, margine, limita, ...., separare, zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*demarcatie
Sinonime: granita, frontiera, hotar, margine, limita, demarcatie, ...., zagaz, bariera. (by WSergio 2/2009)*separare
Sinonime: granita, frontiera, hotar, margine, limita, demarcatie, separare, ...., bariera. (by WSergio 2/2009)*zagaz
Sinonime: granita, frontiera, hotar, margine, limita, demarcatie, separare, zagaz, ..... (by WSergio 2/2009)*bariera
Sinonime: ...., a marunti, a faramita. (by WSergio 2/2009)*grapa
Sinonime: grapa, ...., a faramita. (by WSergio 2/2009)*a marunti
Sinonime: grapa, a marunti, ..... (by WSergio 2/2009)*a faramita
Sinonime: ...., pe branci, taras. (by WSergio 2/2009)*grapis
Sinonime: grapis, ...., taras. (by WSergio 2/2009)*pe branci
Sinonime: grapis, pe branci, ..... (by WSergio 2/2009)*taras
Sinonime: ...., rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*gras
Sinonime: gras, ...., dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*rotofei
Sinonime: gras, rotofei, ...., durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*dolofan
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, ...., important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*durduliu
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, ...., substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, ...., roditor, imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*substantial
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, ...., imbelsugat, bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*roditor
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, ...., bogat, adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*imbelsugat
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, ...., adipos, seboreic. (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, ...., seboreic. (by WSergio 2/2009)*adipos
Sinonime: gras, rotofei, dolofan, durduliu, important, substantial, roditor, imbelsugat, bogat, adipos, ..... (by WSergio 2/2009)*seboreic
Sinonime: ...., a ierta, a absolvi, a scuti, a amnistia. (by WSergio 2/2009)*gratia
Sinonime: gratia, ...., a absolvi, a scuti, a amnistia. (by WSergio 2/2009)*a ierta
Sinonime: gratia, a ierta, ...., a scuti, a amnistia. (by WSergio 2/2009)*a absolvi
Sinonime: gratia, a ierta, a absolvi, ...., a amnistia. (by WSergio 2/2009)*a scuti
Sinonime: gratia, a ierta, a absolvi, a scuti, ..... (by WSergio 2/2009)*a amnistia
Sinonime: ...., gingasie, finete, delicatete, favoare, concesie. (by WSergio 2/2009)*gratie
Sinonime: gratie, ...., finete, delicatete, favoare, concesie. (by WSergio 2/2009)*gingasie
Sinonime: gratie, gingasie, ...., delicatete, favoare, concesie. (by WSergio 2/2009)*finete
Sinonime: gratie, gingasie, finete, ...., favoare, concesie. (by WSergio 2/2009)*delicatete
Sinonime: gratie, gingasie, finete, delicatete, ...., concesie. (by WSergio 2/2009)*favoare
Sinonime: gratie, gingasie, finete, delicatete, favoare, ..... (by WSergio 2/2009)*concesie
Sinonime: ...., a rasplati, a premia, a recompensa. (by WSergio 2/2009)*gratifica
Sinonime: gratifica, ...., a premia, a recompensa. (by WSergio 2/2009)*a rasplati
Sinonime: gratifica, a rasplati, ...., a recompensa. (by WSergio 2/2009)*a premia
Sinonime: gratifica, a rasplati, a premia, ..... (by WSergio 2/2009)*a recompensa
Sinonime: ...., recompensa, premiu, rasplata. (by WSergio 2/2009)*gratificatie
Sinonime: gratificatie, ...., premiu, rasplata. (by WSergio 2/2009)*recompensa
Sinonime: gratificatie, recompensa, ...., rasplata. (by WSergio 2/2009)*premiu
Sinonime: gratificatie, recompensa, premiu, ..... (by WSergio 2/2009)*rasplata
Sinonime: ...., recunostinta. (by WSergio 2/2009)*gratitudine
Sinonime: gratitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*recunostinta
Sinonime: ...., a felicita, a ura. (by WSergio 2/2009)*gratula
Sinonime: gratula, ...., a ura. (by WSergio 2/2009)*a felicita
Sinonime: gratula, a felicita, ..... (by WSergio 2/2009)*a ura
Sinonime: ...., primejdios, periculos, acut, serios, sever, important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*grav
Sinonime: grav, ...., periculos, acut, serios, sever, important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*primejdios
Sinonime: grav, primejdios, ...., acut, serios, sever, important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*periculos
Sinonime: grav, primejdios, periculos, ...., serios, sever, important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*acut
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, ...., sever, important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*serios
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, serios, ...., important, profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, serios, sever, ...., profund, adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, serios, sever, important, ...., adanc, deosebit. (by WSergio 2/2009)*profund
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, serios, sever, important, profund, ...., deosebit. (by WSergio 2/2009)*adanc
Sinonime: grav, primejdios, periculos, acut, serios, sever, important, profund, adanc, ..... (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: ...., a intipari, a inscrie. (by WSergio 2/2009)*grava
Sinonime: grava, ...., a inscrie. (by WSergio 2/2009)*a intipari
Sinonime: grava, a intipari, ..... (by WSergio 2/2009)*a inscrie
Sinonime: ...., insarcinata. (by WSergio 2/2009)*gravida
Sinonime: gravida, ..... (by WSergio 2/2009)*insarcinata
Sinonime: ...., a se roti, a se invarti. (by WSergio 2/2009)*gravita
Sinonime: gravita, ...., a se invarti. (by WSergio 2/2009)*a se roti
Sinonime: gravita, a se roti, ..... (by WSergio 2/2009)*a se invarti
Sinonime: ...., scarba, sila, aversiune, dezgust. (by WSergio 2/2009)*greata
Sinonime: greata, ...., sila, aversiune, dezgust. (by WSergio 2/2009)*scarba
Sinonime: greata, scarba, ...., aversiune, dezgust. (by WSergio 2/2009)*sila
Sinonime: greata, scarba, sila, ...., dezgust. (by WSergio 2/2009)*aversiune
Sinonime: greata, scarba, sila, aversiune, ..... (by WSergio 2/2009)*dezgust
Sinonime: ...., curatat, netezit. (by WSergio 2/2009)*greblat
Sinonime: greblat, ...., netezit. (by WSergio 2/2009)*curatat
Sinonime: greblat, curatat, ..... (by WSergio 2/2009)*netezit
Sinonime: ...., a fixa, a intipari. (by WSergio 2/2009)*grefa
Sinonime: grefa, ...., a intipari. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: grefa, a fixa, ..... (by WSergio 2/2009)*a intipari
Sinonime: ...., eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*greseala
Sinonime: greseala, ...., abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: greseala, eroare, ...., inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*abatere
Sinonime: greseala, eroare, abatere, ...., pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*inexactitate
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, ...., vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*pacat
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, ...., vinovatie, defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*vina
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, ...., defect, cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*vinovatie
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, ...., cusur, hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*defect
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, ...., hiba, gafa. (by WSergio 2/2009)*cusur
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, ...., gafa. (by WSergio 2/2009)*hiba
Sinonime: greseala, eroare, abatere, inexactitate, pacat, vina, vinovatie, defect, cusur, hiba, ..... (by WSergio 2/2009)*gafa
Sinonime: ...., a se incurca, a rataci, a se inserla, a da gres, a pacatui. (by WSergio 2/2009)*gresi
Sinonime: gresi, ...., a rataci, a se inserla, a da gres, a pacatui. (by WSergio 2/2009)*a se incurca
Sinonime: gresi, a se incurca, ...., a se inserla, a da gres, a pacatui. (by WSergio 2/2009)*a rataci
Sinonime: gresi, a se incurca, a rataci, ...., a da gres, a pacatui. (by WSergio 2/2009)*a se inserla
Sinonime: gresi, a se incurca, a rataci, a se inserla, ...., a pacatui. (by WSergio 2/2009)*a da gres
Sinonime: gresi, a se incurca, a rataci, a se inserla, a da gres, ..... (by WSergio 2/2009)*a pacatui
Sinonime: ...., eronat, denaturat. (by WSergio 2/2009)*gresit
Sinonime: gresit, ...., denaturat. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: gresit, eronat, ..... (by WSergio 2/2009)*denaturat
Sinonime: ...., povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*greutate
Sinonime: greutate, ...., sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*povara
Sinonime: greutate, povara, ...., incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*sarcina
Sinonime: greutate, povara, sarcina, ...., dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*incarcatura
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, ...., piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*dificultate
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, ...., apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*piedica
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, ...., neliniste, prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*apasare
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, ...., prestanta, prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, ...., prestigiu, influenta. (by WSergio 2/2009)*prestanta
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, ...., influenta. (by WSergio 2/2009)*prestigiu
Sinonime: greutate, povara, sarcina, incarcatura, dificultate, piedica, apasare, neliniste, prestanta, prestigiu, ..... (by WSergio 2/2009)*influenta
Sinonime: ...., cenusiu, fumuriu, sur. (by WSergio 2/2009)*gri
Sinonime: gri, ...., fumuriu, sur. (by WSergio 2/2009)*cenusiu
Sinonime: gri, cenusiu, ...., sur. (by WSergio 2/2009)*fumuriu
Sinonime: gri, cenusiu, fumuriu, ..... (by WSergio 2/2009)*sur
Sinonime: ...., ingrijorare, preocupare. (by WSergio 2/2009)*grija
Sinonime: grija, ...., preocupare. (by WSergio 2/2009)*ingrijorare
Sinonime: grija, ingrijorare, ..... (by WSergio 2/2009)*preocupare
Sinonime: ...., racit, blocat, oprit. (by WSergio 2/2009)*gripat
Sinonime: gripat, ...., blocat, oprit. (by WSergio 2/2009)*racit
Sinonime: gripat, racit, ...., oprit. (by WSergio 2/2009)*blocat
Sinonime: gripat, racit, blocat, ..... (by WSergio 2/2009)*oprit
Sinonime: ...., spaima, teroare, frica. (by WSergio 2/2009)*groaza
Sinonime: groaza, ...., teroare, frica. (by WSergio 2/2009)*spaima
Sinonime: groaza, spaima, ...., frica. (by WSergio 2/2009)*teroare
Sinonime: groaza, spaima, teroare, ..... (by WSergio 2/2009)*frica
Sinonime: ...., ingrozitor, infiorator, inspaimantator, urat, dezgustator, oribil. (by WSergio 2/2009)*groaznic
Sinonime: groaznic, ...., infiorator, inspaimantator, urat, dezgustator, oribil. (by WSergio 2/2009)*ingrozitor
Sinonime: groaznic, ingrozitor, ...., inspaimantator, urat, dezgustator, oribil. (by WSergio 2/2009)*infiorator
Sinonime: groaznic, ingrozitor, infiorator, ...., urat, dezgustator, oribil. (by WSergio 2/2009)*inspaimantator
Sinonime: groaznic, ingrozitor, infiorator, inspaimantator, ...., dezgustator, oribil. (by WSergio 2/2009)*urat
Sinonime: groaznic, ingrozitor, infiorator, inspaimantator, urat, ...., oribil. (by WSergio 2/2009)*dezgustator
Sinonime: groaznic, ingrozitor, infiorator, inspaimantator, urat, dezgustator, ..... (by WSergio 2/2009)*oribil
Sinonime: ...., comic, caraghios, bizar, ciudat. (by WSergio 2/2009)*grotesc
Sinonime: grotesc, ...., caraghios, bizar, ciudat. (by WSergio 2/2009)*comic
Sinonime: grotesc, comic, ...., bizar, ciudat. (by WSergio 2/2009)*caraghios
Sinonime: grotesc, comic, caraghios, ...., ciudat. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: grotesc, comic, caraghios, bizar, ..... (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: ...., a-si da importanta, a se lauda. (by WSergio 2/2009)*grozavi
Sinonime: grozavi, ...., a se lauda. (by WSergio 2/2009)*a-si da importanta
Sinonime: grozavi, a-si da importanta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se lauda
Sinonime: ...., oroare, urgie, prapad. (by WSergio 2/2009)*grozavie
Sinonime: grozavie, ...., urgie, prapad. (by WSergio 2/2009)*oroare
Sinonime: grozavie, oroare, ...., prapad. (by WSergio 2/2009)*urgie
Sinonime: grozavie, oroare, urgie, ..... (by WSergio 2/2009)*prapad
Sinonime: ...., ceata, trupa, colectiv, fractiune, gasca. (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: grup, ...., trupa, colectiv, fractiune, gasca. (by WSergio 2/2009)*ceata
Sinonime: grup, ceata, ...., colectiv, fractiune, gasca. (by WSergio 2/2009)*trupa
Sinonime: grup, ceata, trupa, ...., fractiune, gasca. (by WSergio 2/2009)*colectiv
Sinonime: grup, ceata, trupa, colectiv, ...., gasca. (by WSergio 2/2009)*fractiune
Sinonime: grup, ceata, trupa, colectiv, fractiune, ..... (by WSergio 2/2009)*gasca
Sinonime: ...., a lingusi, a se ploconi. (by WSergio 2/2009)*gudura
Sinonime: gudura, ...., a se ploconi. (by WSergio 2/2009)*a lingusi
Sinonime: gudura, a lingusi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ploconi
Sinonime: ...., murdarie, goz, balegar, lepadatura, lichea. (by WSergio 2/2009)*gunoi
Sinonime: gunoi, ...., goz, balegar, lepadatura, lichea. (by WSergio 2/2009)*murdarie
Sinonime: gunoi, murdarie, ...., balegar, lepadatura, lichea. (by WSergio 2/2009)*goz
Sinonime: gunoi, murdarie, goz, ...., lepadatura, lichea. (by WSergio 2/2009)*balegar
Sinonime: gunoi, murdarie, goz, balegar, ...., lichea. (by WSergio 2/2009)*lepadatura
Sinonime: gunoi, murdarie, goz, balegar, lepadatura, ..... (by WSergio 2/2009)*lichea
Sinonime: ...., vorbaret, galagios, flecar, palavragiu. (by WSergio 2/2009)*guraliv
Sinonime: guraliv, ...., galagios, flecar, palavragiu. (by WSergio 2/2009)*vorbaret
Sinonime: guraliv, vorbaret, ...., flecar, palavragiu. (by WSergio 2/2009)*galagios
Sinonime: guraliv, vorbaret, galagios, ...., palavragiu. (by WSergio 2/2009)*flecar
Sinonime: guraliv, vorbaret, galagios, flecar, ..... (by WSergio 2/2009)*palavragiu
Sinonime: ...., sensibilitate, stil, tinuta, placere, dorinta, pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*gust
Sinonime: gust, ...., stil, tinuta, placere, dorinta, pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*sensibilitate
Sinonime: gust, sensibilitate, ...., tinuta, placere, dorinta, pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*stil
Sinonime: gust, sensibilitate, stil, ...., placere, dorinta, pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*tinuta
Sinonime: gust, sensibilitate, stil, tinuta, ...., dorinta, pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*placere
Sinonime: gust, sensibilitate, stil, tinuta, placere, ...., pofta, capriciu. (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: gust, sensibilitate, stil, tinuta, placere, dorinta, ...., capriciu. (by WSergio 2/2009)*pofta
Sinonime: gust, sensibilitate, stil, tinuta, placere, dorinta, pofta, ..... (by WSergio 2/2009)*capriciu
Sinonime: ...., placut, delicios. (by WSergio 2/2009)*gustos
Sinonime: gustos, ...., delicios. (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: gustos, placut, ..... (by WSergio 2/2009)*delicios
Sinonime: ...., a conduce, a administra, a stapani, a organiza, a orienta. (by WSergio 2/2009)*guverna
Sinonime: guverna, ...., a administra, a stapani, a organiza, a orienta. (by WSergio 2/2009)*a conduce
Sinonime: guverna, a conduce, ...., a stapani, a organiza, a orienta. (by WSergio 2/2009)*a administra
Sinonime: guverna, a conduce, a administra, ...., a organiza, a orienta. (by WSergio 2/2009)*a stapani
Sinonime: guverna, a conduce, a administra, a stapani, ...., a orienta. (by WSergio 2/2009)*a organiza
Sinonime: guverna, a conduce, a administra, a stapani, a organiza, ..... (by WSergio 2/2009)*a orienta
Sinonime: ...., infern, gheena, chin, suferinta, supliciu. (by WSergio 2/2009)*iad
Sinonime: iad, ...., gheena, chin, suferinta, supliciu. (by WSergio 2/2009)*infern
Sinonime: iad, infern, ...., chin, suferinta, supliciu. (by WSergio 2/2009)*gheena
Sinonime: iad, infern, gheena, ...., suferinta, supliciu. (by WSergio 2/2009)*chin
Sinonime: iad, infern, gheena, chin, ...., supliciu. (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: iad, infern, gheena, chin, suferinta, ..... (by WSergio 2/2009)*supliciu
Sinonime: ...., lac, balta, helesteu, mlastina. (by WSergio 2/2009)*iaz
Sinonime: iaz, ...., balta, helesteu, mlastina. (by WSergio 2/2009)*lac
Sinonime: iaz, lac, ...., helesteu, mlastina. (by WSergio 2/2009)*balta
Sinonime: iaz, lac, balta, ...., mlastina. (by WSergio 2/2009)*helesteu
Sinonime: iaz, lac, balta, helesteu, ..... (by WSergio 2/2009)*mlastina
Sinonime: ...., amant, iubit, dragut. (by WSergio 2/2009)*ibovnic
Sinonime: ibovnic, ...., iubit, dragut. (by WSergio 2/2009)*amant
Sinonime: ibovnic, amant, ...., dragut. (by WSergio 2/2009)*iubit
Sinonime: ibovnic, amant, iubit, ..... (by WSergio 2/2009)*dragut
Sinonime: ...., aisberg, ghetar. (by WSergio 2/2009)*iceberg
Sinonime: iceberg, ...., ghetar. (by WSergio 2/2009)*aisberg
Sinonime: iceberg, aisberg, ..... (by WSergio 2/2009)*ghetar
Sinonime: ...., imagine, chip, tablou. (by WSergio 2/2009)*icoana
Sinonime: icoana, ...., chip, tablou. (by WSergio 2/2009)*imagine
Sinonime: icoana, imagine, ...., tablou. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: icoana, imagine, chip, ..... (by WSergio 2/2009)*tablou
Sinonime: ...., rebel, razvratit. (by WSergio 2/2009)*iconoclast
Sinonime: iconoclast, ...., razvratit. (by WSergio 2/2009)*rebel
Sinonime: iconoclast, rebel, ..... (by WSergio 2/2009)*razvratit
Sinonime: ...., scop, tel, tinta, aspiratie. perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*ideal
Sinonime: ideal, ...., tel, tinta, aspiratie. perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*scop
Sinonime: ideal, scop, ...., tinta, aspiratie. perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*tel
Sinonime: ideal, scop, tel, ...., aspiratie. perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*tinta
Sinonime: ideal, scop, tel, tinta, ...., desavarsit. (by WSergio 2/2009)*aspiratie. perfect
Sinonime: ideal, scop, tel, tinta, aspiratie. perfect, ..... (by WSergio 2/2009)*desavarsit
Sinonime: ...., opinie, gand, parere, judecata, intuitie. conceptie, principiu. (by WSergio 2/2009)*idee
Sinonime: idee, ...., gand, parere, judecata, intuitie. conceptie, principiu. (by WSergio 2/2009)*opinie
Sinonime: idee, opinie, ...., parere, judecata, intuitie. conceptie, principiu. (by WSergio 2/2009)*gand
Sinonime: idee, opinie, gand, ...., judecata, intuitie. conceptie, principiu. (by WSergio 2/2009)*parere
Sinonime: idee, opinie, gand, parere, ...., intuitie. conceptie, principiu. (by WSergio 2/2009)*judecata
Sinonime: idee, opinie, gand, parere, judecata, ...., principiu. (by WSergio 2/2009)*intuitie. conceptie
Sinonime: idee, opinie, gand, parere, judecata, intuitie. conceptie, ..... (by WSergio 2/2009)*principiu
Sinonime: ...., de asemenea, tot asa, la fel. (by WSergio 2/2009)*idem
Sinonime: idem, ...., tot asa, la fel. (by WSergio 2/2009)*de asemenea
Sinonime: idem, de asemenea, ...., la fel. (by WSergio 2/2009)*tot asa
Sinonime: idem, de asemenea, tot asa, ..... (by WSergio 2/2009)*la fel
Sinonime: ...., aidoma, acelasi, egal, echivalent. (by WSergio 2/2009)*identic
Sinonime: identic, ...., acelasi, egal, echivalent. (by WSergio 2/2009)*aidoma
Sinonime: identic, aidoma, ...., egal, echivalent. (by WSergio 2/2009)*acelasi
Sinonime: identic, aidoma, acelasi, ...., echivalent. (by WSergio 2/2009)*egal
Sinonime: identic, aidoma, acelasi, egal, ..... (by WSergio 2/2009)*echivalent
Sinonime: ...., a recunoaste, a constata, a distinge, a preciza, a deosebi. (by WSergio 2/2009)*identifica
Sinonime: identifica, ...., a constata, a distinge, a preciza, a deosebi. (by WSergio 2/2009)*a recunoaste
Sinonime: identifica, a recunoaste, ...., a distinge, a preciza, a deosebi. (by WSergio 2/2009)*a constata
Sinonime: identifica, a recunoaste, a constata, ...., a preciza, a deosebi. (by WSergio 2/2009)*a distinge
Sinonime: identifica, a recunoaste, a constata, a distinge, ...., a deosebi. (by WSergio 2/2009)*a preciza
Sinonime: identifica, a recunoaste, a constata, a distinge, a preciza, ..... (by WSergio 2/2009)*a deosebi
Sinonime: ...., pastoral, campenesc, infrumusetat, idealizat. (by WSergio 2/2009)*idilic
Sinonime: idilic, ...., campenesc, infrumusetat, idealizat. (by WSergio 2/2009)*pastoral
Sinonime: idilic, pastoral, ...., infrumusetat, idealizat. (by WSergio 2/2009)*campenesc
Sinonime: idilic, pastoral, campenesc, ...., idealizat. (by WSergio 2/2009)*infrumusetat
Sinonime: idilic, pastoral, campenesc, infrumusetat, ..... (by WSergio 2/2009)*idealizat
Sinonime: ...., grai, dialect, vorbire. (by WSergio 2/2009)*idiom
Sinonime: idiom, ...., dialect, vorbire. (by WSergio 2/2009)*grai
Sinonime: idiom, grai, ...., vorbire. (by WSergio 2/2009)*dialect
Sinonime: idiom, grai, dialect, ..... (by WSergio 2/2009)*vorbire
Sinonime: ...., prostie, neghiobie, cretinism. (by WSergio 2/2009)*idiotie
Sinonime: idiotie, ...., neghiobie, cretinism. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: idiotie, prostie, ...., cretinism. (by WSergio 2/2009)*neghiobie
Sinonime: idiotie, prostie, neghiobie, ..... (by WSergio 2/2009)*cretinism
Sinonime: ...., zeu, divinitate. (by WSergio 2/2009)*idol
Sinonime: idol, ...., divinitate. (by WSergio 2/2009)*zeu
Sinonime: idol, zeu, ..... (by WSergio 2/2009)*divinitate
Sinonime: ...., adoratie, preamarire, proslavire. (by WSergio 2/2009)*idolatrie
Sinonime: idolatrie, ...., preamarire, proslavire. (by WSergio 2/2009)*adoratie
Sinonime: idolatrie, adoratie, ...., proslavire. (by WSergio 2/2009)*preamarire
Sinonime: idolatrie, adoratie, preamarire, ..... (by WSergio 2/2009)*proslavire
Sinonime: ...., a adora, a slavi, a preamari. (by WSergio 2/2009)*idolatriza
Sinonime: idolatriza, ...., a slavi, a preamari. (by WSergio 2/2009)*a adora
Sinonime: idolatriza, a adora, ...., a preamari. (by WSergio 2/2009)*a slavi
Sinonime: idolatriza, a adora, a slavi, ..... (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: ...., a absolvi, a scuti, a ingadui. (by WSergio 2/2009)*ierta
Sinonime: ierta, ...., a scuti, a ingadui. (by WSergio 2/2009)*a absolvi
Sinonime: ierta, a absolvi, ...., a ingadui. (by WSergio 2/2009)*a scuti
Sinonime: ierta, a absolvi, a scuti, ..... (by WSergio 2/2009)*a ingadui
Sinonime: ...., a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a re...., a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*iesi
Sinonime: iesi, ...., a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a pleca
Sinonime: iesi, a pleca, ...., a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a se duce
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, ...., a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a rezulta
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, ...., a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a decurge
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, ...., a urma, a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a reiesi
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, ...., a ajunge, a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a urma
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, ...., a se face, a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a ajunge
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, ...., a deveni, a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a se face
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, ...., a se decolora. (by WSergio 2/2009)*a deveni
Sinonime: iesi, a pleca, a se duce, a rezulta, a decurge, a reiesi, a urma, a ajunge, a se face, a deveni, ..... (by WSergio 2/2009)*a se decolora
Sinonime: ...., infumurare, trufie, emfaza, orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*ifos
Sinonime: ifos, ...., trufie, emfaza, orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*infumurare
Sinonime: ifos, infumurare, ...., emfaza, orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*trufie
Sinonime: ifos, infumurare, trufie, ...., orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*emfaza
Sinonime: ifos, infumurare, trufie, emfaza, ...., ingamfare. (by WSergio 2/2009)*orgoliu
Sinonime: ifos, infumurare, trufie, emfaza, orgoliu, ..... (by WSergio 2/2009)*ingamfare
Sinonime: ...., curat, ingrijit. (by WSergio 2/2009)*igienic
Sinonime: igienic, ...., ingrijit. (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: igienic, curat, ..... (by WSergio 2/2009)*ingrijit
Sinonime: ...., a neglija, a nu lua in seama, a uita, a trece cu vederea, a nu cunoaste, a nu sti. (by WSergio 2/2009)*ignora
Sinonime: ignora, ...., a nu lua in seama, a uita, a trece cu vederea, a nu cunoaste, a nu sti. (by WSergio 2/2009)*a neglija
Sinonime: ignora, a neglija, ...., a uita, a trece cu vederea, a nu cunoaste, a nu sti. (by WSergio 2/2009)*a nu lua in seama
Sinonime: ignora, a neglija, a nu lua in seama, ...., a trece cu vederea, a nu cunoaste, a nu sti. (by WSergio 2/2009)*a uita
Sinonime: ignora, a neglija, a nu lua in seama, a uita, ...., a nu cunoaste, a nu sti. (by WSergio 2/2009)*a trece cu vederea
Sinonime: ignora, a neglija, a nu lua in seama, a uita, a trece cu vederea, ...., a nu sti. (by WSergio 2/2009)*a nu cunoaste
Sinonime: ignora, a neglija, a nu lua in seama, a uita, a trece cu vederea, a nu cunoaste, ..... (by WSergio 2/2009)*a nu sti
Sinonime: ...., incultura, prostie, nestiinta. (by WSergio 2/2009)*ignoranta
Sinonime: ignoranta, ...., prostie, nestiinta. (by WSergio 2/2009)*incultura
Sinonime: ignoranta, incultura, ...., nestiinta. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: ignoranta, incultura, prostie, ..... (by WSergio 2/2009)*nestiinta
Sinonime: ...., mucegait (by WSergio 2/2009)*igrasios
Sinonime: igrasios, .... (by WSergio 2/2009)*mucegait
Sinonime: ...., ridicol, caraghios (by WSergio 2/2009)*ilar
Sinonime: ilar, ...., caraghios (by WSergio 2/2009)*ridicol
Sinonime: ilar, ridicol, .... (by WSergio 2/2009)*caraghios
Sinonime: ...., oprit, ilicit, interzis, clandestin, subversiv, conspirativ. (by WSergio 2/2009)*ilegal
Sinonime: ilegal, ...., ilicit, interzis, clandestin, subversiv, conspirativ. (by WSergio 2/2009)*oprit
Sinonime: ilegal, oprit, ...., interzis, clandestin, subversiv, conspirativ. (by WSergio 2/2009)*ilicit
Sinonime: ilegal, oprit, ilicit, ...., clandestin, subversiv, conspirativ. (by WSergio 2/2009)*interzis
Sinonime: ilegal, oprit, ilicit, interzis, ...., subversiv, conspirativ. (by WSergio 2/2009)*clandestin
Sinonime: ilegal, oprit, ilicit, interzis, clandestin, ...., conspirativ. (by WSergio 2/2009)*subversiv
Sinonime: ilegal, oprit, ilicit, interzis, clandestin, subversiv, ..... (by WSergio 2/2009)*conspirativ
Sinonime: ...., indescifrabil, necitet, incurcat. (by WSergio 2/2009)*iliyibil
Sinonime: iliyibil, ...., necitet, incurcat. (by WSergio 2/2009)*indescifrabil
Sinonime: iliyibil, indescifrabil, ...., incurcat. (by WSergio 2/2009)*necitet
Sinonime: iliyibil, indescifrabil, necitet, ..... (by WSergio 2/2009)*incurcat
Sinonime: ...., indescifrabil. (by WSergio 2/2009)*ilizibil
Sinonime: ilizibil, ..... (by WSergio 2/2009)*indescifrabil
Sinonime: ...., irational, anormal, nelogic. (by WSergio 2/2009)*ilogic
Sinonime: ilogic, ...., anormal, nelogic. (by WSergio 2/2009)*irational
Sinonime: ilogic, irational, ...., nelogic. (by WSergio 2/2009)*anormal
Sinonime: ilogic, irational, anormal, ..... (by WSergio 2/2009)*nelogic
Sinonime: ...., a se inviora, a se inveseli, a se bucura, a fi inspirat. (by WSergio 2/2009)*ilumina
Sinonime: ilumina, ...., a se inveseli, a se bucura, a fi inspirat. (by WSergio 2/2009)*a se inviora
Sinonime: ilumina, a se inviora, ...., a se bucura, a fi inspirat. (by WSergio 2/2009)*a se inveseli
Sinonime: ilumina, a se inviora, a se inveseli, ...., a fi inspirat. (by WSergio 2/2009)*a se bucura
Sinonime: ilumina, a se inviora, a se inveseli, a se bucura, ..... (by WSergio 2/2009)*a fi inspirat
Sinonime: ...., a exemplifica, a demonstra, a reprezenta, a se distinge, a se remarca. (by WSergio 2/2009)*ilustra
Sinonime: ilustra, ...., a demonstra, a reprezenta, a se distinge, a se remarca. (by WSergio 2/2009)*a exemplifica
Sinonime: ilustra, a exemplifica, ...., a reprezenta, a se distinge, a se remarca. (by WSergio 2/2009)*a demonstra
Sinonime: ilustra, a exemplifica, a demonstra, ...., a se distinge, a se remarca. (by WSergio 2/2009)*a reprezenta
Sinonime: ilustra, a exemplifica, a demonstra, a reprezenta, ...., a se remarca. (by WSergio 2/2009)*a se distinge
Sinonime: ilustra, a exemplifica, a demonstra, a reprezenta, a se distinge, ..... (by WSergio 2/2009)*a se remarca
Sinonime: ...., edificator, reprezentativ, demonstrativ, exemplificator. (by WSergio 2/2009)*ilustrativ
Sinonime: ilustrativ, ...., reprezentativ, demonstrativ, exemplificator. (by WSergio 2/2009)*edificator
Sinonime: ilustrativ, edificator, ...., demonstrativ, exemplificator. (by WSergio 2/2009)*reprezentativ
Sinonime: ilustrativ, edificator, reprezentativ, ...., exemplificator. (by WSergio 2/2009)*demonstrativ
Sinonime: ilustrativ, edificator, reprezentativ, demonstrativ, ..... (by WSergio 2/2009)*exemplificator
Sinonime: ...., imagine, desen, figura. (by WSergio 2/2009)*ilustratie
Sinonime: ilustratie, ...., desen, figura. (by WSergio 2/2009)*imagine
Sinonime: ilustratie, imagine, ...., figura. (by WSergio 2/2009)*desen
Sinonime: ilustratie, imagine, desen, ..... (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: ...., celebru, vestit, reputat, distins. (by WSergio 2/2009)*ilustru
Sinonime: ilustru, ...., vestit, reputat, distins. (by WSergio 2/2009)*celebru
Sinonime: ilustru, celebru, ...., reputat, distins. (by WSergio 2/2009)*vestit
Sinonime: ilustru, celebru, vestit, ...., distins. (by WSergio 2/2009)*reputat
Sinonime: ilustru, celebru, vestit, reputat, ..... (by WSergio 2/2009)*distins
Sinonime: ...., inchipuire, himera, fantezie, nalucire, inselaciune, amagire. (by WSergio 2/2009)*iluzie
Sinonime: iluzie, ...., himera, fantezie, nalucire, inselaciune, amagire. (by WSergio 2/2009)*inchipuire
Sinonime: iluzie, inchipuire, ...., fantezie, nalucire, inselaciune, amagire. (by WSergio 2/2009)*himera
Sinonime: iluzie, inchipuire, himera, ...., nalucire, inselaciune, amagire. (by WSergio 2/2009)*fantezie
Sinonime: iluzie, inchipuire, himera, fantezie, ...., inselaciune, amagire. (by WSergio 2/2009)*nalucire
Sinonime: iluzie, inchipuire, himera, fantezie, nalucire, ...., amagire. (by WSergio 2/2009)*inselaciune
Sinonime: iluzie, inchipuire, himera, fantezie, nalucire, inselaciune, ..... (by WSergio 2/2009)*amagire
Sinonime: ...., a-si inchipui, a visa, a se amagi. (by WSergio 2/2009)*iluziona
Sinonime: iluziona, ...., a visa, a se amagi. (by WSergio 2/2009)*a-si inchipui
Sinonime: iluziona, a-si inchipui, ...., a se amagi. (by WSergio 2/2009)*a visa
Sinonime: iluziona, a-si inchipui, a visa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se amagi
Sinonime: ...., scamator, magician, vrajitor. (by WSergio 2/2009)*iluzionost
Sinonime: iluzionost, ...., magician, vrajitor. (by WSergio 2/2009)*scamator
Sinonime: iluzionost, scamator, ...., vrajitor. (by WSergio 2/2009)*magician
Sinonime: iluzionost, scamator, magician, ..... (by WSergio 2/2009)*vrajitor
Sinonime: ...., ireal, inselator, imaginar, fantezist. (by WSergio 2/2009)*iluzoriu
Sinonime: iluzoriu, ...., inselator, imaginar, fantezist. (by WSergio 2/2009)*ireal
Sinonime: iluzoriu, ireal, ...., imaginar, fantezist. (by WSergio 2/2009)*inselator
Sinonime: iluzoriu, ireal, inselator, ...., fantezist. (by WSergio 2/2009)*imaginar
Sinonime: iluzoriu, ireal, inselator, imaginar, ..... (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: ...., a inchipui, a inventa, a scorni, a nascoci. (by WSergio 2/2009)*imagina
Sinonime: imagina, ...., a inventa, a scorni, a nascoci. (by WSergio 2/2009)*a inchipui
Sinonime: imagina, a inchipui, ...., a scorni, a nascoci. (by WSergio 2/2009)*a inventa
Sinonime: imagina, a inchipui, a inventa, ...., a nascoci. (by WSergio 2/2009)*a scorni
Sinonime: imagina, a inchipui, a inventa, a scorni, ..... (by WSergio 2/2009)*a nascoci
Sinonime: ...., fantezist, utopic, inchipuit, inventat, nascocit. (by WSergio 2/2009)*imaginar
Sinonime: imaginar, ...., utopic, inchipuit, inventat, nascocit. (by WSergio 2/2009)*fantezist
Sinonime: imaginar, fantezist, ...., inchipuit, inventat, nascocit. (by WSergio 2/2009)*utopic
Sinonime: imaginar, fantezist, utopic, ...., inventat, nascocit. (by WSergio 2/2009)*inchipuit
Sinonime: imaginar, fantezist, utopic, inchipuit, ...., nascocit. (by WSergio 2/2009)*inventat
Sinonime: imaginar, fantezist, utopic, inchipuit, inventat, ..... (by WSergio 2/2009)*nascocit
Sinonime: ...., inchipuire, fantezie, fictiune, plasmuire. (by WSergio 2/2009)*imaginatie
Sinonime: imaginatie, ...., fantezie, fictiune, plasmuire. (by WSergio 2/2009)*inchipuire
Sinonime: imaginatie, inchipuire, ...., fictiune, plasmuire. (by WSergio 2/2009)*fantezie
Sinonime: imaginatie, inchipuire, fantezie, ...., plasmuire. (by WSergio 2/2009)*fictiune
Sinonime: imaginatie, inchipuire, fantezie, fictiune, ..... (by WSergio 2/2009)*plasmuire
Sinonime: ...., reproducere, reprezentare, chip, infatisare, tablou, priveliste. (by WSergio 2/2009)*imagine
Sinonime: imagine, ...., reprezentare, chip, infatisare, tablou, priveliste. (by WSergio 2/2009)*reproducere
Sinonime: imagine, reproducere, ...., chip, infatisare, tablou, priveliste. (by WSergio 2/2009)*reprezentare
Sinonime: imagine, reproducere, reprezentare, ...., infatisare, tablou, priveliste. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: imagine, reproducere, reprezentare, chip, ...., tablou, priveliste. (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: imagine, reproducere, reprezentare, chip, infatisare, ...., priveliste. (by WSergio 2/2009)*tablou
Sinonime: imagine, reproducere, reprezentare, chip, infatisare, tablou, ..... (by WSergio 2/2009)*priveliste
Sinonime: ...., neinvins, neinfrant. (by WSergio 2/2009)*imbatabil
Sinonime: imbatabil, ...., neinfrant. (by WSergio 2/2009)*neinvins
Sinonime: imbatabil, neinvins, ..... (by WSergio 2/2009)*neinfrant
Sinonime: ...., neghiob, prost, cretin, tampit, nerod. (by WSergio 2/2009)*imbecil
Sinonime: imbecil, ...., prost, cretin, tampit, nerod. (by WSergio 2/2009)*neghiob
Sinonime: imbecil, neghiob, ...., cretin, tampit, nerod. (by WSergio 2/2009)*prost
Sinonime: imbecil, neghiob, prost, ...., tampit, nerod. (by WSergio 2/2009)*cretin
Sinonime: imbecil, neghiob, prost, cretin, ...., nerod. (by WSergio 2/2009)*tampit
Sinonime: imbecil, neghiob, prost, cretin, tampit, ..... (by WSergio 2/2009)*nerod
Sinonime: ...., nerozie, neghiobie, prostie, ineptie. (by WSergio 2/2009)*imbecilitate
Sinonime: imbecilitate, ...., neghiobie, prostie, ineptie. (by WSergio 2/2009)*nerozie
Sinonime: imbecilitate, nerozie, ...., prostie, ineptie. (by WSergio 2/2009)*neghiobie
Sinonime: imbecilitate, nerozie, neghiobie, ...., ineptie. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: imbecilitate, nerozie, neghiobie, prostie, ..... (by WSergio 2/2009)*ineptie
Sinonime: ...., indemn, stimulent, impuls, pornire. (by WSergio 2/2009)*imbold
Sinonime: imbold, ...., stimulent, impuls, pornire. (by WSergio 2/2009)*indemn
Sinonime: imbold, indemn, ...., impuls, pornire. (by WSergio 2/2009)*stimulent
Sinonime: imbold, indemn, stimulent, ...., pornire. (by WSergio 2/2009)*impuls
Sinonime: imbold, indemn, stimulent, impuls, ..... (by WSergio 2/2009)*pornire
Sinonime: ...., repede, iute, grabnic, rapid. (by WSergio 2/2009)*imediat
Sinonime: imediat, ...., iute, grabnic, rapid. (by WSergio 2/2009)*repede
Sinonime: imediat, repede, ...., grabnic, rapid. (by WSergio 2/2009)*iute
Sinonime: imediat, repede, iute, ...., rapid. (by WSergio 2/2009)*grabnic
Sinonime: imediat, repede, iute, grabnic, ..... (by WSergio 2/2009)*rapid
Sinonime: ...., stravechi. (by WSergio 2/2009)*imemorabil
Sinonime: imemorabil, ..... (by WSergio 2/2009)*stravechi
Sinonime: ...., neobisnuit, fantastic, exagerat. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: imens, ...., fantastic, exagerat. (by WSergio 2/2009)*neobisnuit
Sinonime: imens, neobisnuit, ...., exagerat. (by WSergio 2/2009)*fantastic
Sinonime: imens, neobisnuit, fantastic, ..... (by WSergio 2/2009)*exagerat
Sinonime: ...., nemarginire, vastitate, nesfarsire. (by WSergio 2/2009)*imensitate
Sinonime: imensitate, ...., vastitate, nesfarsire. (by WSergio 2/2009)*nemarginire
Sinonime: imensitate, nemarginire, ...., nesfarsire. (by WSergio 2/2009)*vastitate
Sinonime: imensitate, nemarginire, vastitate, ..... (by WSergio 2/2009)*nesfarsire
Sinonime: ...., a copia, a reproduce, a reprezenta, a reda, a ingana, a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*imita
Sinonime: imita, ...., a reproduce, a reprezenta, a reda, a ingana, a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a copia
Sinonime: imita, a copia, ...., a reprezenta, a reda, a ingana, a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a reproduce
Sinonime: imita, a copia, a reproduce, ...., a reda, a ingana, a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a reprezenta
Sinonime: imita, a copia, a reproduce, a reprezenta, ...., a ingana, a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a reda
Sinonime: imita, a copia, a reproduce, a reprezenta, a reda, ...., a se stramba, a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a ingana
Sinonime: imita, a copia, a reproduce, a reprezenta, a reda, a ingana, ...., a se maimutari. (by WSergio 2/2009)*a se stramba
Sinonime: imita, a copia, a reproduce, a reprezenta, a reda, a ingana, a se stramba, ..... (by WSergio 2/2009)*a se maimutari
Sinonime: ...., a ruga, a insista, a solicita. (by WSergio 2/2009)*imnplora
Sinonime: imnplora, ...., a insista, a solicita. (by WSergio 2/2009)*a ruga
Sinonime: imnplora, a ruga, ...., a solicita. (by WSergio 2/2009)*a insista
Sinonime: imnplora, a ruga, a insista, ..... (by WSergio 2/2009)*a solicita
Sinonime: ...., cladire, casa, locuinta, fix, neclintit, inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*imobil
Sinonime: imobil, ...., casa, locuinta, fix, neclintit, inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*cladire
Sinonime: imobil, cladire, ...., locuinta, fix, neclintit, inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*casa
Sinonime: imobil, cladire, casa, ...., fix, neclintit, inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*locuinta
Sinonime: imobil, cladire, casa, locuinta, ...., neclintit, inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*fix
Sinonime: imobil, cladire, casa, locuinta, fix, ...., inlemnit, teapan. (by WSergio 2/2009)*neclintit
Sinonime: imobil, cladire, casa, locuinta, fix, neclintit, ...., teapan. (by WSergio 2/2009)*inlemnit
Sinonime: imobil, cladire, casa, locuinta, fix, neclintit, inlemnit, ..... (by WSergio 2/2009)*teapan
Sinonime: ...., a fixa, a opri, a tintui, a retine. (by WSergio 2/2009)*imobiliza
Sinonime: imobiliza, ...., a opri, a tintui, a retine. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: imobiliza, a fixa, ...., a tintui, a retine. (by WSergio 2/2009)*a opri
Sinonime: imobiliza, a fixa, a opri, ...., a retine. (by WSergio 2/2009)*a tintui
Sinonime: imobiliza, a fixa, a opri, a tintui, ..... (by WSergio 2/2009)*a retine
Sinonime: ...., fara sot. (by WSergio 2/2009)*impar
Sinonime: impar, ..... (by WSergio 2/2009)*fara sot
Sinonime: ...., drept, nepartinitor. (by WSergio 2/2009)*impartial
Sinonime: impartial, ...., nepartinitor. (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: impartial, drept, ..... (by WSergio 2/2009)*nepartinitor
Sinonime: ...., obiectivitate, nepartinire, corectitudine. (by WSergio 2/2009)*impartialitate
Sinonime: impartialitate, ...., nepartinire, corectitudine. (by WSergio 2/2009)*obiectivitate
Sinonime: impartialitate, obiectivitate, ...., corectitudine. (by WSergio 2/2009)*nepartinire
Sinonime: impartialitate, obiectivitate, nepartinire, ..... (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: ...., dificultate, incurcatura, neajuns, fundatura. (by WSergio 2/2009)*impas
Sinonime: impas, ...., incurcatura, neajuns, fundatura. (by WSergio 2/2009)*dificultate
Sinonime: impas, dificultate, ...., neajuns, fundatura. (by WSergio 2/2009)*incurcatura
Sinonime: impas, dificultate, incurcatura, ...., fundatura. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: impas, dificultate, incurcatura, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*fundatura
Sinonime: ...., indiferent, insensibil, nepasator, pasiv. (by WSergio 2/2009)*impasibil
Sinonime: impasibil, ...., insensibil, nepasator, pasiv. (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: impasibil, indiferent, ...., nepasator, pasiv. (by WSergio 2/2009)*insensibil
Sinonime: impasibil, indiferent, insensibil, ...., pasiv. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: impasibil, indiferent, insensibil, nepasator, ..... (by WSergio 2/2009)*pasiv
Sinonime: ...., ireprosabil, perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*impecabil
Sinonime: impecabil, ...., perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*ireprosabil
Sinonime: impecabil, ireprosabil, ...., desavarsit. (by WSergio 2/2009)*perfect
Sinonime: impecabil, ireprosabil, perfect, ..... (by WSergio 2/2009)*desavarsit
Sinonime: ...., inaccesibil, misterios, ascuns. (by WSergio 2/2009)*impenetrabil
Sinonime: impenetrabil, ...., misterios, ascuns. (by WSergio 2/2009)*inaccesibil
Sinonime: impenetrabil, inaccesibil, ...., ascuns. (by WSergio 2/2009)*misterios
Sinonime: impenetrabil, inaccesibil, misterios, ..... (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: ...., necesitate, obligatie, cerinta. (by WSergio 2/2009)*imperativ
Sinonime: imperativ, ...., obligatie, cerinta. (by WSergio 2/2009)*necesitate
Sinonime: imperativ, necesitate, ...., cerinta. (by WSergio 2/2009)*obligatie
Sinonime: imperativ, necesitate, obligatie, ..... (by WSergio 2/2009)*cerinta
Sinonime: ...., neauzit, nesimtit. (by WSergio 2/2009)*imperceptinil
Sinonime: imperceptinil, ...., nesimtit. (by WSergio 2/2009)*neauzit
Sinonime: imperceptinil, neauzit, ..... (by WSergio 2/2009)*nesimtit
Sinonime: ...., defect, cusur, neajuns, lipsa. (by WSergio 2/2009)*imperfectiune
Sinonime: imperfectiune, ...., cusur, neajuns, lipsa. (by WSergio 2/2009)*defect
Sinonime: imperfectiune, defect, ...., neajuns, lipsa. (by WSergio 2/2009)*cusur
Sinonime: imperfectiune, defect, cusur, ...., lipsa. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: imperfectiune, defect, cusur, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: ...., imparatesc, domnesc. (by WSergio 2/2009)*imperial
Sinonime: imperial, ...., domnesc. (by WSergio 2/2009)*imparatesc
Sinonime: imperial, imparatesc, ..... (by WSergio 2/2009)*domnesc
Sinonime: ...., absolut, presant. (by WSergio 2/2009)*imperios
Sinonime: imperios, ...., presant. (by WSergio 2/2009)*absolut
Sinonime: imperios, absolut, ..... (by WSergio 2/2009)*presant
Sinonime: ...., imparatie, dominatie, stapanire. (by WSergio 2/2009)*imperiu
Sinonime: imperiu, ...., dominatie, stapanire. (by WSergio 2/2009)*imparatie
Sinonime: imperiu, imparatie, ...., stapanire. (by WSergio 2/2009)*dominatie
Sinonime: imperiu, imparatie, dominatie, ..... (by WSergio 2/2009)*stapanire
Sinonime: ...., arogant, insolent, neobrazat, sfidator, tantos. (by WSergio 2/2009)*impertinent
Sinonime: impertinent, ...., insolent, neobrazat, sfidator, tantos. (by WSergio 2/2009)*arogant
Sinonime: impertinent, arogant, ...., neobrazat, sfidator, tantos. (by WSergio 2/2009)*insolent
Sinonime: impertinent, arogant, insolent, ...., sfidator, tantos. (by WSergio 2/2009)*neobrazat
Sinonime: impertinent, arogant, insolent, neobrazat, ...., tantos. (by WSergio 2/2009)*sfidator
Sinonime: impertinent, arogant, insolent, neobrazat, sfidator, ..... (by WSergio 2/2009)*tantos
Sinonime: ...., impasibil, insensibil, nepasator. (by WSergio 2/2009)*imperturbabil
Sinonime: imperturbabil, ...., insensibil, nepasator. (by WSergio 2/2009)*impasibil
Sinonime: imperturbabil, impasibil, ...., nepasator. (by WSergio 2/2009)*insensibil
Sinonime: imperturbabil, impasibil, insensibil, ..... (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: ...., navalnic, tumultos, nestapanit, nestavilit. (by WSergio 2/2009)*impetuos
Sinonime: impetuos, ...., tumultos, nestapanit, nestavilit. (by WSergio 2/2009)*navalnic
Sinonime: impetuos, navalnic, ...., nestapanit, nestavilit. (by WSergio 2/2009)*tumultos
Sinonime: impetuos, navalnic, tumultos, ...., nestavilit. (by WSergio 2/2009)*nestapanit
Sinonime: impetuos, navalnic, tumultos, nestapanit, ..... (by WSergio 2/2009)*nestavilit
Sinonime: ...., nelegiuire, cinism, lipsa de respect. (by WSergio 2/2009)*impietate
Sinonime: impietate, ...., cinism, lipsa de respect. (by WSergio 2/2009)*nelegiuire
Sinonime: impietate, nelegiuire, ...., lipsa de respect. (by WSergio 2/2009)*cinism
Sinonime: impietate, nelegiuire, cinism, ..... (by WSergio 2/2009)*lipsa de respect
Sinonime: ...., neimblanzit, neinduplecat. (by WSergio 2/2009)*implacabil
Sinonime: implacabil, ...., neinduplecat. (by WSergio 2/2009)*neimblanzit
Sinonime: implacabil, neimblanzit, ..... (by WSergio 2/2009)*neinduplecat
Sinonime: ...., a amesteca, a cuprinde, a include. (by WSergio 2/2009)*implica
Sinonime: implica, ...., a cuprinde, a include. (by WSergio 2/2009)*a amesteca
Sinonime: implica, a amesteca, ...., a include. (by WSergio 2/2009)*a cuprinde
Sinonime: implica, a amesteca, a cuprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a include
Sinonime: ...., necuviinta, obraznicie. (by WSergio 2/2009)*impolitete
Sinonime: impolitete, ...., obraznicie. (by WSergio 2/2009)*necuviinta
Sinonime: impolitete, necuviinta, ..... (by WSergio 2/2009)*obraznicie
Sinonime: ...., esential, determinant, decisiv. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: important, ...., determinant, decisiv. (by WSergio 2/2009)*esential
Sinonime: important, esential, ...., decisiv. (by WSergio 2/2009)*determinant
Sinonime: important, esential, determinant, ..... (by WSergio 2/2009)*decisiv
Sinonime: ...., insemnatate, valoare, pretuire. (by WSergio 2/2009)*importanta
Sinonime: importanta, ...., valoare, pretuire. (by WSergio 2/2009)*insemnatate
Sinonime: importanta, insemnatate, ...., pretuire. (by WSergio 2/2009)*valoare
Sinonime: importanta, insemnatate, valoare, ..... (by WSergio 2/2009)*pretuire
Sinonime: ...., irealizabil, insuportabil, nesuferit, groaznic. (by WSergio 2/2009)*imposibil
Sinonime: imposibil, ...., insuportabil, nesuferit, groaznic. (by WSergio 2/2009)*irealizabil
Sinonime: imposibil, irealizabil, ...., nesuferit, groaznic. (by WSergio 2/2009)*insuportabil
Sinonime: imposibil, irealizabil, insuportabil, ...., groaznic. (by WSergio 2/2009)*nesuferit
Sinonime: imposibil, irealizabil, insuportabil, nesuferit, ..... (by WSergio 2/2009)*groaznic
Sinonime: ...., sarlatan, inselator, pungas, escroc, borfas, hot. (by WSergio 2/2009)*impostor
Sinonime: impostor, ...., inselator, pungas, escroc, borfas, hot. (by WSergio 2/2009)*sarlatan
Sinonime: impostor, sarlatan, ...., pungas, escroc, borfas, hot. (by WSergio 2/2009)*inselator
Sinonime: impostor, sarlatan, inselator, ...., escroc, borfas, hot. (by WSergio 2/2009)*pungas
Sinonime: impostor, sarlatan, inselator, pungas, ...., borfas, hot. (by WSergio 2/2009)*escroc
Sinonime: impostor, sarlatan, inselator, pungas, escroc, ...., hot. (by WSergio 2/2009)*borfas
Sinonime: impostor, sarlatan, inselator, pungas, escroc, borfas, ..... (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: ...., aspectuos, frumos, impunator, mandru, grandios. (by WSergio 2/2009)*impozant
Sinonime: impozant, ...., frumos, impunator, mandru, grandios. (by WSergio 2/2009)*aspectuos
Sinonime: impozant, aspectuos, ...., impunator, mandru, grandios. (by WSergio 2/2009)*frumos
Sinonime: impozant, aspectuos, frumos, ...., mandru, grandios. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: impozant, aspectuos, frumos, impunator, ...., grandios. (by WSergio 2/2009)*mandru
Sinonime: impozant, aspectuos, frumos, impunator, mandru, ..... (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: ...., blestem, injurie, proferare, injuratura. (by WSergio 2/2009)*imprecatie
Sinonime: imprecatie, ...., injurie, proferare, injuratura. (by WSergio 2/2009)*blestem
Sinonime: imprecatie, blestem, ...., proferare, injuratura. (by WSergio 2/2009)*injurie
Sinonime: imprecatie, blestem, injurie, ...., injuratura. (by WSergio 2/2009)*proferare
Sinonime: imprecatie, blestem, injurie, proferare, ..... (by WSergio 2/2009)*injuratura
Sinonime: ...., vag, neconturat, aproximativ. (by WSergio 2/2009)*imprecis
Sinonime: imprecis, ...., neconturat, aproximativ. (by WSergio 2/2009)*vag
Sinonime: imprecis, vag, ...., aproximativ. (by WSergio 2/2009)*neconturat
Sinonime: imprecis, vag, neconturat, ..... (by WSergio 2/2009)*aproximativ
Sinonime: ...., imbibat. (by WSergio 2/2009)*impregnat
Sinonime: impregnat, ..... (by WSergio 2/2009)*imbibat
Sinonime: ...., senzatie, emotie, idee, gand. (by WSergio 2/2009)*impresie
Sinonime: impresie, ...., emotie, idee, gand. (by WSergio 2/2009)*senzatie
Sinonime: impresie, senzatie, ...., idee, gand. (by WSergio 2/2009)*emotie
Sinonime: impresie, senzatie, emotie, ...., gand. (by WSergio 2/2009)*idee
Sinonime: impresie, senzatie, emotie, idee, ..... (by WSergio 2/2009)*gand
Sinonime: ...., a emotiona, a tulbura, a nelinisti, a rascoli. (by WSergio 2/2009)*impresiona
Sinonime: impresiona, ...., a tulbura, a nelinisti, a rascoli. (by WSergio 2/2009)*a emotiona
Sinonime: impresiona, a emotiona, ...., a nelinisti, a rascoli. (by WSergio 2/2009)*a tulbura
Sinonime: impresiona, a emotiona, a tulbura, ...., a rascoli. (by WSergio 2/2009)*a nelinisti
Sinonime: impresiona, a emotiona, a tulbura, a nelinisti, ..... (by WSergio 2/2009)*a rascoli
Sinonime: ...., emotiv, sensibil. (by WSergio 2/2009)*impresionabil
Sinonime: impresionabil, ...., sensibil. (by WSergio 2/2009)*emotiv
Sinonime: impresionabil, emotiv, ..... (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: ...., induiosator, emotionant. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: impresionant, ...., emotionant. (by WSergio 2/2009)*induiosator
Sinonime: impresionant, induiosator, ..... (by WSergio 2/2009)*emotionant
Sinonime: ...., a edita, a tipari, a fixa, a pecetlui. (by WSergio 2/2009)*imprima
Sinonime: imprima, ...., a tipari, a fixa, a pecetlui. (by WSergio 2/2009)*a edita
Sinonime: imprima, a edita, ...., a fixa, a pecetlui. (by WSergio 2/2009)*a tipari
Sinonime: imprima, a edita, a tipari, ...., a pecetlui. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: imprima, a edita, a tipari, a fixa, ..... (by WSergio 2/2009)*a pecetlui
Sinonime: ...., nesocotit, nechibzuit, neprevazator. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: imprudent, ...., nechibzuit, neprevazator. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: imprudent, nesocotit, ...., neprevazator. (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: imprudent, nesocotit, nechibzuit, ..... (by WSergio 2/2009)*neprevazator
Sinonime: ...., imoral, indecent, necuviincios, lasciv, vulgar. (by WSergio 2/2009)*impudic
Sinonime: impudic, ...., indecent, necuviincios, lasciv, vulgar. (by WSergio 2/2009)*imoral
Sinonime: impudic, imoral, ...., necuviincios, lasciv, vulgar. (by WSergio 2/2009)*indecent
Sinonime: impudic, imoral, indecent, ...., lasciv, vulgar. (by WSergio 2/2009)*necuviincios
Sinonime: impudic, imoral, indecent, necuviincios, ...., vulgar. (by WSergio 2/2009)*lasciv
Sinonime: impudic, imoral, indecent, necuviincios, lasciv, ..... (by WSergio 2/2009)*vulgar
Sinonime: ...., imbold, indemn, stimul. (by WSergio 2/2009)*impuls
Sinonime: impuls, ...., indemn, stimul. (by WSergio 2/2009)*imbold
Sinonime: impuls, imbold, ...., stimul. (by WSergio 2/2009)*indemn
Sinonime: impuls, imbold, indemn, ..... (by WSergio 2/2009)*stimul
Sinonime: ...., aprig, bataios, coleric, violent. (by WSergio 2/2009)*impulsiv
Sinonime: impulsiv, ...., bataios, coleric, violent. (by WSergio 2/2009)*aprig
Sinonime: impulsiv, aprig, ...., coleric, violent. (by WSergio 2/2009)*bataios
Sinonime: impulsiv, aprig, bataios, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*coleric
Sinonime: impulsiv, aprig, bataios, coleric, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., a obliga, a sili, a constrange, a impresiona, a misca. (by WSergio 2/2009)*impune
Sinonime: impune, ...., a sili, a constrange, a impresiona, a misca. (by WSergio 2/2009)*a obliga
Sinonime: impune, a obliga, ...., a constrange, a impresiona, a misca. (by WSergio 2/2009)*a sili
Sinonime: impune, a obliga, a sili, ...., a impresiona, a misca. (by WSergio 2/2009)*a constrange
Sinonime: impune, a obliga, a sili, a constrange, ...., a misca. (by WSergio 2/2009)*a impresiona
Sinonime: impune, a obliga, a sili, a constrange, a impresiona, ..... (by WSergio 2/2009)*a misca
Sinonime: ...., constrangere, obligare, impozit, taxa, bir. (by WSergio 2/2009)*impunere
Sinonime: impunere, ...., obligare, impozit, taxa, bir. (by WSergio 2/2009)*constrangere
Sinonime: impunere, constrangere, ...., impozit, taxa, bir. (by WSergio 2/2009)*obligare
Sinonime: impunere, constrangere, obligare, ...., taxa, bir. (by WSergio 2/2009)*impozit
Sinonime: impunere, constrangere, obligare, impozit, ...., bir. (by WSergio 2/2009)*taxa
Sinonime: impunere, constrangere, obligare, impozit, taxa, ..... (by WSergio 2/2009)*bir
Sinonime: ...., maret, falnic, aratos, impozant. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: impunator, ...., falnic, aratos, impozant. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: impunator, maret, ...., aratos, impozant. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: impunator, maret, falnic, ...., impozant. (by WSergio 2/2009)*aratos
Sinonime: impunator, maret, falnic, aratos, ..... (by WSergio 2/2009)*impozant
Sinonime: ...., murdar, degradat, amestecat, inferior. (by WSergio 2/2009)*impur
Sinonime: impur, ...., degradat, amestecat, inferior. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: impur, murdar, ...., amestecat, inferior. (by WSergio 2/2009)*degradat
Sinonime: impur, murdar, degradat, ...., inferior. (by WSergio 2/2009)*amestecat
Sinonime: impur, murdar, degradat, amestecat, ..... (by WSergio 2/2009)*inferior
Sinonime: ...., fortat, silit. (by WSergio 2/2009)*impus
Sinonime: impus, ...., silit. (by WSergio 2/2009)*fortat
Sinonime: impus, fortat, ..... (by WSergio 2/2009)*silit
Sinonime: ...., a reprosa, a invinui, a amenda, a sanctiona. (by WSergio 2/2009)*imputa
Sinonime: imputa, ...., a invinui, a amenda, a sanctiona. (by WSergio 2/2009)*a reprosa
Sinonime: imputa, a reprosa, ...., a amenda, a sanctiona. (by WSergio 2/2009)*a invinui
Sinonime: imputa, a reprosa, a invinui, ...., a sanctiona. (by WSergio 2/2009)*a amenda
Sinonime: imputa, a reprosa, a invinui, a amenda, ..... (by WSergio 2/2009)*a sanctiona
Sinonime: ...., repros, invinuire, mustrare, acuzatie. amenda, sanctiune. (by WSergio 2/2009)*imputare
Sinonime: imputare, ...., invinuire, mustrare, acuzatie. amenda, sanctiune. (by WSergio 2/2009)*repros
Sinonime: imputare, repros, ...., mustrare, acuzatie. amenda, sanctiune. (by WSergio 2/2009)*invinuire
Sinonime: imputare, repros, invinuire, ...., acuzatie. amenda, sanctiune. (by WSergio 2/2009)*mustrare
Sinonime: imputare, repros, invinuire, mustrare, ...., sanctiune. (by WSergio 2/2009)*acuzatie. amenda
Sinonime: imputare, repros, invinuire, mustrare, acuzatie. amenda, ..... (by WSergio 2/2009)*sanctiune
Sinonime: ...., neschimbator, constant, stabil. (by WSergio 2/2009)*imuabil
Sinonime: imuabil, ...., constant, stabil. (by WSergio 2/2009)*neschimbator
Sinonime: imuabil, neschimbator, ...., stabil. (by WSergio 2/2009)*constant
Sinonime: imuabil, neschimbator, constant, ..... (by WSergio 2/2009)*stabil
Sinonime: ...., inabordabil, ferit, izolat. (by WSergio 2/2009)*inaccesibil
Sinonime: inaccesibil, ...., ferit, izolat. (by WSergio 2/2009)*inabordabil
Sinonime: inaccesibil, inabordabil, ...., izolat. (by WSergio 2/2009)*ferit
Sinonime: inaccesibil, inabordabil, ferit, ..... (by WSergio 2/2009)*izolat
Sinonime: ...., neadaptabil, refractar, conservator. (by WSergio 2/2009)*inadaptabil
Sinonime: inadaptabil, ...., refractar, conservator. (by WSergio 2/2009)*neadaptabil
Sinonime: inadaptabil, neadaptabil, ...., conservator. (by WSergio 2/2009)*refractar
Sinonime: inadaptabil, neadaptabil, refractar, ..... (by WSergio 2/2009)*conservator
Sinonime: ...., necorespunzator, nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*inadecvat
Sinonime: inadecvat, ...., nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: inadecvat, necorespunzator, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: ...., nepermis, oprit. (by WSergio 2/2009)*inadmisibil
Sinonime: inadmisibil, ...., oprit. (by WSergio 2/2009)*nepermis
Sinonime: inadmisibil, nepermis, ..... (by WSergio 2/2009)*oprit
Sinonime: ...., nepotrivire, greseala, eroare. (by WSergio 2/2009)*inadvertenta
Sinonime: inadvertenta, ...., greseala, eroare. (by WSergio 2/2009)*nepotrivire
Sinonime: inadvertenta, nepotrivire, ...., eroare. (by WSergio 2/2009)*greseala
Sinonime: inadvertenta, nepotrivire, greseala, ..... (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: ...., dusman, vrajmas, oponent. (by WSergio 2/2009)*inamic
Sinonime: inamic, ...., vrajmas, oponent. (by WSergio 2/2009)*dusman
Sinonime: inamic, dusman, ...., oponent. (by WSergio 2/2009)*vrajmas
Sinonime: inamic, dusman, vrajmas, ..... (by WSergio 2/2009)*oponent
Sinonime: ...., infometare. (by WSergio 2/2009)*inanitie
Sinonime: inanitie, ..... (by WSergio 2/2009)*infometare
Sinonime: ...., nepotrivit, incapabil. (by WSergio 2/2009)*inapt
Sinonime: inapt, ...., incapabil. (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: inapt, nepotrivit, ..... (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: ...., a da foc, a aprinde, a parjoli. (by WSergio 2/2009)*incendia
Sinonime: incendia, ...., a aprinde, a parjoli. (by WSergio 2/2009)*a da foc
Sinonime: incendia, a da foc, ...., a parjoli. (by WSergio 2/2009)*a aprinde
Sinonime: incendia, a da foc, a aprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a parjoli
Sinonime: ...., foc, parjol, ardere. (by WSergio 2/2009)*incendiu
Sinonime: incendiu, ...., parjol, ardere. (by WSergio 2/2009)*foc
Sinonime: incendiu, foc, ...., ardere. (by WSergio 2/2009)*parjol
Sinonime: incendiu, foc, parjol, ..... (by WSergio 2/2009)*ardere
Sinonime: ...., indoielnic, nesigur. (by WSergio 2/2009)*incert
Sinonime: incert, ...., nesigur. (by WSergio 2/2009)*indoielnic
Sinonime: incert, indoielnic, ..... (by WSergio 2/2009)*nesigur
Sinonime: ...., nesiguranta, indoiala, ezitare. (by WSergio 2/2009)*incertitudine
Sinonime: incertitudine, ...., indoiala, ezitare. (by WSergio 2/2009)*nesiguranta
Sinonime: incertitudine, nesiguranta, ...., ezitare. (by WSergio 2/2009)*indoiala
Sinonime: incertitudine, nesiguranta, indoiala, ..... (by WSergio 2/2009)*ezitare
Sinonime: ...., intamplare, peripetie, eveniment, conflict, ciocnire, disensiune. (by WSergio 2/2009)*incident
Sinonime: incident, ...., peripetie, eveniment, conflict, ciocnire, disensiune. (by WSergio 2/2009)*intamplare
Sinonime: incident, intamplare, ...., eveniment, conflict, ciocnire, disensiune. (by WSergio 2/2009)*peripetie
Sinonime: incident, intamplare, peripetie, ...., conflict, ciocnire, disensiune. (by WSergio 2/2009)*eveniment
Sinonime: incident, intamplare, peripetie, eveniment, ...., ciocnire, disensiune. (by WSergio 2/2009)*conflict
Sinonime: incident, intamplare, peripetie, eveniment, conflict, ...., disensiune. (by WSergio 2/2009)*ciocnire
Sinonime: incident, intamplare, peripetie, eveniment, conflict, ciocnire, ..... (by WSergio 2/2009)*disensiune
Sinonime: ...., incepator. (by WSergio 2/2009)*incipient
Sinonime: incipient, ..... (by WSergio 2/2009)*incepator
Sinonime: ...., a intarata, a instiga, a provoca, a atata. (by WSergio 2/2009)*incita
Sinonime: incita, ...., a instiga, a provoca, a atata. (by WSergio 2/2009)*a intarata
Sinonime: incita, a intarata, ...., a provoca, a atata. (by WSergio 2/2009)*a instiga
Sinonime: incita, a intarata, a instiga, ...., a atata. (by WSergio 2/2009)*a provoca
Sinonime: incita, a intarata, a instiga, a provoca, ..... (by WSergio 2/2009)*a atata
Sinonime: ...., provocator. (by WSergio 2/2009)*incitant
Sinonime: incitant, ..... (by WSergio 2/2009)*provocator
Sinonime: ...., a contine, a ingloba, a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*include
Sinonime: include, ...., a ingloba, a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*a contine
Sinonime: include, a contine, ...., a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*a ingloba
Sinonime: include, a contine, a ingloba, ..... (by WSergio 2/2009)*a cuprinde
Sinonime: ...., ilogic, dezlanat, neclar. (by WSergio 2/2009)*incoerent
Sinonime: incoerent, ...., dezlanat, neclar. (by WSergio 2/2009)*ilogic
Sinonime: incoerent, ilogic, ...., neclar. (by WSergio 2/2009)*dezlanat
Sinonime: incoerent, ilogic, dezlanat, ..... (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: ...., suparator, sranjenitor, neplacur, neconfortabil. (by WSergio 2/2009)*incomod
Sinonime: incomod, ...., sranjenitor, neplacur, neconfortabil. (by WSergio 2/2009)*suparator
Sinonime: incomod, suparator, ...., neplacur, neconfortabil. (by WSergio 2/2009)*sranjenitor
Sinonime: incomod, suparator, sranjenitor, ...., neconfortabil. (by WSergio 2/2009)*neplacur
Sinonime: incomod, suparator, sranjenitor, neplacur, ..... (by WSergio 2/2009)*neconfortabil
Sinonime: ...., a incurca, a deranja, a stanjeni, a jena. (by WSergio 2/2009)*incomoda
Sinonime: incomoda, ...., a deranja, a stanjeni, a jena. (by WSergio 2/2009)*a incurca
Sinonime: incomoda, a incurca, ...., a stanjeni, a jena. (by WSergio 2/2009)*a deranja
Sinonime: incomoda, a incurca, a deranja, ...., a jena. (by WSergio 2/2009)*a stanjeni
Sinonime: incomoda, a incurca, a deranja, a stanjeni, ..... (by WSergio 2/2009)*a jena
Sinonime: ...., neasemuit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*incomparabil
Sinonime: incomparabil, ...., extraordinar. (by WSergio 2/2009)*neasemuit
Sinonime: incomparabil, neasemuit, ..... (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: ...., nepriceput, incapabil. (by WSergio 2/2009)*incompetent
Sinonime: incompetent, ...., incapabil. (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: incompetent, nepriceput, ..... (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: ...., schimbator, nestatornic, capricios, oscilant. (by WSergio 2/2009)*inconsecvent
Sinonime: inconsecvent, ...., nestatornic, capricios, oscilant. (by WSergio 2/2009)*schimbator
Sinonime: inconsecvent, schimbator, ...., capricios, oscilant. (by WSergio 2/2009)*nestatornic
Sinonime: inconsecvent, schimbator, nestatornic, ...., oscilant. (by WSergio 2/2009)*capricios
Sinonime: inconsecvent, schimbator, nestatornic, capricios, ..... (by WSergio 2/2009)*oscilant
Sinonime: ...., nesocotit, iresponsabil, lesinat. (by WSergio 2/2009)*inconstient
Sinonime: inconstient, ...., iresponsabil, lesinat. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: inconstient, nesocotit, ...., lesinat. (by WSergio 2/2009)*iresponsabil
Sinonime: inconstient, nesocotit, iresponsabil, ..... (by WSergio 2/2009)*lesinat
Sinonime: ...., sigur, cert, neindoielnic, ..... (by WSergio 2/2009)*incontestabil
Sinonime: incontestabil, ...., cert, neindoielnic, incontestabil. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: incontestabil, sigur, ...., neindoielnic, incontestabil. (by WSergio 2/2009)*cert
Sinonime: incontestabil, sigur, cert, ...., incontestabil. (by WSergio 2/2009)*neindoielnic
Sinonime: ...., sigur, cert, neindoielnic, ..... (by WSergio 2/2009)*incontestabil
Sinonime: ...., piedica, neajuns, dificultate. (by WSergio 2/2009)*inconvenient
Sinonime: inconvenient, ...., neajuns, dificultate. (by WSergio 2/2009)*piedica
Sinonime: inconvenient, piedica, ...., dificultate. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: inconvenient, piedica, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*dificultate
Sinonime: ...., inexact, gresit, eronat, fals, necinstit, coruptibil. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: incorect, ...., gresit, eronat, fals, necinstit, coruptibil. (by WSergio 2/2009)*inexact
Sinonime: incorect, inexact, ...., eronat, fals, necinstit, coruptibil. (by WSergio 2/2009)*gresit
Sinonime: incorect, inexact, gresit, ...., fals, necinstit, coruptibil. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: incorect, inexact, gresit, eronat, ...., necinstit, coruptibil. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: incorect, inexact, gresit, eronat, fals, ...., coruptibil. (by WSergio 2/2009)*necinstit
Sinonime: incorect, inexact, gresit, eronat, fals, necinstit, ..... (by WSergio 2/2009)*coruptibil
Sinonime: ...., necinste, coruptie. (by WSergio 2/2009)*incorectitudine
Sinonime: incorectitudine, ...., coruptie. (by WSergio 2/2009)*necinste
Sinonime: incorectitudine, necinste, ..... (by WSergio 2/2009)*coruptie
Sinonime: ...., onest, cinstit, integru. (by WSergio 2/2009)*incoruptibil
Sinonime: incoruptibil, ...., cinstit, integru. (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: incoruptibil, onest, ...., integru. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: incoruptibil, onest, cinstit, ..... (by WSergio 2/2009)*integru
Sinonime: ...., a acuza, a inculpa, a invinovati. (by WSergio 2/2009)*incrimina
Sinonime: incrimina, ...., a inculpa, a invinovati. (by WSergio 2/2009)*a acuza
Sinonime: incrimina, a acuza, ...., a invinovati. (by WSergio 2/2009)*a inculpa
Sinonime: incrimina, a acuza, a inculpa, ..... (by WSergio 2/2009)*a invinovati
Sinonime: ...., invinuit, parat, acuzat, reclamat. (by WSergio 2/2009)*inculpat
Sinonime: inculpat, ...., parat, acuzat, reclamat. (by WSergio 2/2009)*invinuit
Sinonime: inculpat, invinuit, ...., acuzat, reclamat. (by WSergio 2/2009)*parat
Sinonime: inculpat, invinuit, parat, ...., reclamat. (by WSergio 2/2009)*acuzat
Sinonime: inculpat, invinuit, parat, acuzat, ..... (by WSergio 2/2009)*reclamat
Sinonime: ...., nevindecabil. (by WSergio 2/2009)*incurabil
Sinonime: incurabil, ..... (by WSergio 2/2009)*nevindecabil
Sinonime: ...., raid, cercetare, vizita. (by WSergio 2/2009)*incursiune
Sinonime: incursiune, ...., cercetare, vizita. (by WSergio 2/2009)*raid
Sinonime: incursiune, raid, ...., vizita. (by WSergio 2/2009)*cercetare
Sinonime: incursiune, raid, cercetare, ..... (by WSergio 2/2009)*vizita
Sinonime: ...., impudic, nerusinat, necuviincios, imoral. (by WSergio 2/2009)*indecent
Sinonime: indecent, ...., nerusinat, necuviincios, imoral. (by WSergio 2/2009)*impudic
Sinonime: indecent, impudic, ...., necuviincios, imoral. (by WSergio 2/2009)*nerusinat
Sinonime: indecent, impudic, nerusinat, ...., imoral. (by WSergio 2/2009)*necuviincios
Sinonime: indecent, impudic, nerusinat, necuviincios, ..... (by WSergio 2/2009)*imoral
Sinonime: ...., nehotarat, sovaielnic, ezitant, nesigur. (by WSergio 2/2009)*indecis
Sinonime: indecis, ...., sovaielnic, ezitant, nesigur. (by WSergio 2/2009)*nehotarat
Sinonime: indecis, nehotarat, ...., ezitant, nesigur. (by WSergio 2/2009)*sovaielnic
Sinonime: indecis, nehotarat, sovaielnic, ...., nesigur. (by WSergio 2/2009)*ezitant
Sinonime: indecis, nehotarat, sovaielnic, ezitant, ..... (by WSergio 2/2009)*nesigur
Sinonime: ...., autonom, liber. (by WSergio 2/2009)*independent
Sinonime: independent, ...., liber. (by WSergio 2/2009)*autonom
Sinonime: independent, autonom, ..... (by WSergio 2/2009)*liber
Sinonime: ...., a arata, a semnala, a recomanda, a sfatui. (by WSergio 2/2009)*indica
Sinonime: indica, ...., a semnala, a recomanda, a sfatui. (by WSergio 2/2009)*a arata
Sinonime: indica, a arata, ...., a recomanda, a sfatui. (by WSergio 2/2009)*a semnala
Sinonime: indica, a arata, a semnala, ...., a sfatui. (by WSergio 2/2009)*a recomanda
Sinonime: indica, a arata, a semnala, a recomanda, ..... (by WSergio 2/2009)*a sfatui
Sinonime: ...., indiciu, marcaj, semn, reper. (by WSergio 2/2009)*indicator
Sinonime: indicator, ...., marcaj, semn, reper. (by WSergio 2/2009)*indiciu
Sinonime: indicator, indiciu, ...., semn, reper. (by WSergio 2/2009)*marcaj
Sinonime: indicator, indiciu, marcaj, ...., reper. (by WSergio 2/2009)*semn
Sinonime: indicator, indiciu, marcaj, semn, ..... (by WSergio 2/2009)*reper
Sinonime: ...., indrumare, lamurire, sfat, povata. (by WSergio 2/2009)*indicatie
Sinonime: indicatie, ...., lamurire, sfat, povata. (by WSergio 2/2009)*indrumare
Sinonime: indicatie, indrumare, ...., sfat, povata. (by WSergio 2/2009)*lamurire
Sinonime: indicatie, indrumare, lamurire, ...., povata. (by WSergio 2/2009)*sfat
Sinonime: indicatie, indrumare, lamurire, sfat, ..... (by WSergio 2/2009)*povata
Sinonime: ...., semn, indicatie. (by WSergio 2/2009)*indiciu
Sinonime: indiciu, ...., indicatie. (by WSergio 2/2009)*semn
Sinonime: indiciu, semn, ..... (by WSergio 2/2009)*indicatie
Sinonime: ...., nepasator, apatic, insensibil, neprietenos, neospitalier, distant. (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: indiferent, ...., apatic, insensibil, neprietenos, neospitalier, distant. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: indiferent, nepasator, ...., insensibil, neprietenos, neospitalier, distant. (by WSergio 2/2009)*apatic
Sinonime: indiferent, nepasator, apatic, ...., neprietenos, neospitalier, distant. (by WSergio 2/2009)*insensibil
Sinonime: indiferent, nepasator, apatic, insensibil, ...., neospitalier, distant. (by WSergio 2/2009)*neprietenos
Sinonime: indiferent, nepasator, apatic, insensibil, neprietenos, ...., distant. (by WSergio 2/2009)*neospitalier
Sinonime: indiferent, nepasator, apatic, insensibil, neprietenos, neospitalier, ..... (by WSergio 2/2009)*distant
Sinonime: ...., nepasare, apatie. (by WSergio 2/2009)*indiferenta
Sinonime: indiferenta, ...., apatie. (by WSergio 2/2009)*nepasare
Sinonime: indiferenta, nepasare, ..... (by WSergio 2/2009)*apatie
Sinonime: ...., autohton, aborigen, bastinas, localnic. (by WSergio 2/2009)*indigen
Sinonime: indigen, ...., aborigen, bastinas, localnic. (by WSergio 2/2009)*autohton
Sinonime: indigen, autohton, ...., bastinas, localnic. (by WSergio 2/2009)*aborigen
Sinonime: indigen, autohton, aborigen, ...., localnic. (by WSergio 2/2009)*bastinas
Sinonime: indigen, autohton, aborigen, bastinas, ..... (by WSergio 2/2009)*localnic
Sinonime: ...., a se revolta, a nemultumi, a supara. (by WSergio 2/2009)*indigna
Sinonime: indigna, ...., a nemultumi, a supara. (by WSergio 2/2009)*a se revolta
Sinonime: indigna, a se revolta, ...., a supara. (by WSergio 2/2009)*a nemultumi
Sinonime: indigna, a se revolta, a nemultumi, ..... (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: ...., neascultator, nesupus, recalcitrant. (by WSergio 2/2009)*indisciplinat
Sinonime: indisciplinat, ...., nesupus, recalcitrant. (by WSergio 2/2009)*neascultator
Sinonime: indisciplinat, neascultator, ...., recalcitrant. (by WSergio 2/2009)*nesupus
Sinonime: indisciplinat, neascultator, nesupus, ..... (by WSergio 2/2009)*recalcitrant
Sinonime: ...., nesupunere, abatere, anarhie. (by WSergio 2/2009)*indisciplina
Sinonime: indisciplina, ...., abatere, anarhie. (by WSergio 2/2009)*nesupunere
Sinonime: indisciplina, nesupunere, ...., anarhie. (by WSergio 2/2009)*abatere
Sinonime: indisciplina, nesupunere, abatere, ..... (by WSergio 2/2009)*anarhie
Sinonime: ...., curios. (by WSergio 2/2009)*indiscret
Sinonime: indiscret, ..... (by WSergio 2/2009)*curios
Sinonime: ...., sigur, neindoielnic, incontestabil, cert, precis. (by WSergio 2/2009)*indiscutabil
Sinonime: indiscutabil, ...., neindoielnic, incontestabil, cert, precis. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: indiscutabil, sigur, ...., incontestabil, cert, precis. (by WSergio 2/2009)*neindoielnic
Sinonime: indiscutabil, sigur, neindoielnic, ...., cert, precis. (by WSergio 2/2009)*incontestabil
Sinonime: indiscutabil, sigur, neindoielnic, incontestabil, ...., precis. (by WSergio 2/2009)*cert
Sinonime: indiscutabil, sigur, neindoielnic, incontestabil, cert, ..... (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: ...., inapt. (by WSergio 2/2009)*indisponubil
Sinonime: indisponubil, ..... (by WSergio 2/2009)*inapt
Sinonime: ...., suparare, mahnire, neliniste, agitatie, tensiune. (by WSergio 2/2009)*indispozitie
Sinonime: indispozitie, ...., mahnire, neliniste, agitatie, tensiune. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: indispozitie, suparare, ...., neliniste, agitatie, tensiune. (by WSergio 2/2009)*mahnire
Sinonime: indispozitie, suparare, mahnire, ...., agitatie, tensiune. (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: indispozitie, suparare, mahnire, neliniste, ...., tensiune. (by WSergio 2/2009)*agitatie
Sinonime: indispozitie, suparare, mahnire, neliniste, agitatie, ..... (by WSergio 2/2009)*tensiune
Sinonime: ...., a supara, a mahni, a plictisi, a enerva, a irita, a infuria. (by WSergio 2/2009)*indispune
Sinonime: indispune, ...., a mahni, a plictisi, a enerva, a irita, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: indispune, a supara, ...., a plictisi, a enerva, a irita, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a mahni
Sinonime: indispune, a supara, a mahni, ...., a enerva, a irita, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a plictisi
Sinonime: indispune, a supara, a mahni, a plictisi, ...., a irita, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a enerva
Sinonime: indispune, a supara, a mahni, a plictisi, a enerva, ...., a infuria. (by WSergio 2/2009)*a irita
Sinonime: indispune, a supara, a mahni, a plictisi, a enerva, a irita, ..... (by WSergio 2/2009)*a infuria
Sinonime: ...., om, ins, persoana. (by WSergio 2/2009)*individ
Sinonime: individ, ...., ins, persoana. (by WSergio 2/2009)*om
Sinonime: individ, om, ...., persoana. (by WSergio 2/2009)*ins
Sinonime: individ, om, ins, ..... (by WSergio 2/2009)*persoana
Sinonime: ...., personal, particular, specific. (by WSergio 2/2009)*individual
Sinonime: individual, ...., particular, specific. (by WSergio 2/2009)*personal
Sinonime: individual, personal, ...., specific. (by WSergio 2/2009)*particular
Sinonime: individual, personal, particular, ..... (by WSergio 2/2009)*specific
Sinonime: ...., nepasator, indiferent, lenes, trandav, nepasator, neglijent. (by WSergio 2/2009)*indolent
Sinonime: indolent, ...., indiferent, lenes, trandav, ...., neglijent. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: indolent, nepasator, ...., lenes, trandav, nepasator, neglijent. (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: indolent, nepasator, indiferent, ...., trandav, nepasator, neglijent. (by WSergio 2/2009)*lenes
Sinonime: indolent, nepasator, indiferent, lenes, ...., nepasator, neglijent. (by WSergio 2/2009)*trandav
Sinonime: indolent, ...., indiferent, lenes, trandav, ...., neglijent. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: indolent, nepasator, indiferent, lenes, trandav, nepasator, ..... (by WSergio 2/2009)*neglijent
Sinonime: ...., nepasare, indiferenta, lene, apatie. (by WSergio 2/2009)*indolenta
Sinonime: indolenta, ...., indiferenta, lene, apatie. (by WSergio 2/2009)*nepasare
Sinonime: indolenta, nepasare, ...., lene, apatie. (by WSergio 2/2009)*indiferenta
Sinonime: indolenta, nepasare, indiferenta, ...., apatie. (by WSergio 2/2009)*lene
Sinonime: indolenta, nepasare, indiferenta, lene, ..... (by WSergio 2/2009)*apatie
Sinonime: ...., concesiv, iertator, tolerant, rabdator. (by WSergio 2/2009)*indulgent
Sinonime: indulgent, ...., iertator, tolerant, rabdator. (by WSergio 2/2009)*concesiv
Sinonime: indulgent, concesiv, ...., tolerant, rabdator. (by WSergio 2/2009)*iertator
Sinonime: indulgent, concesiv, iertator, ...., rabdator. (by WSergio 2/2009)*tolerant
Sinonime: indulgent, concesiv, iertator, tolerant, ..... (by WSergio 2/2009)*rabdator
Sinonime: ...., nedrept. (by WSergio 2/2009)*inechitabil
Sinonime: inechitabil, ..... (by WSergio 2/2009)*nedrept
Sinonime: ...., inexprimabil. (by WSergio 2/2009)*inefabil
Sinonime: inefabil, ..... (by WSergio 2/2009)*inexprimabil
Sinonime: ...., inutil, nefolositor. (by WSergio 2/2009)*ineficient
Sinonime: ineficient, ...., nefolositor. (by WSergio 2/2009)*inutil
Sinonime: ineficient, inutil, ..... (by WSergio 2/2009)*nefolositor
Sinonime: ...., incomparabil, deosebit, exceptional. (by WSergio 2/2009)*inegalabil
Sinonime: inegalabil, ...., deosebit, exceptional. (by WSergio 2/2009)*incomparabil
Sinonime: inegalabil, incomparabil, ...., exceptional. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: inegalabil, incomparabil, deosebit, ..... (by WSergio 2/2009)*exceptional
Sinonime: ...., veriga, verigheta. (by WSergio 2/2009)*inel
Sinonime: inel, ...., verigheta. (by WSergio 2/2009)*veriga
Sinonime: inel, veriga, ..... (by WSergio 2/2009)*verigheta
Sinonime: ...., buclat, cret. (by WSergio 2/2009)*inelat
Sinonime: inelat, ...., cret. (by WSergio 2/2009)*buclat
Sinonime: inelat, buclat, ..... (by WSergio 2/2009)*cret
Sinonime: ...., prostie, absurditate, stupiditate. (by WSergio 2/2009)*ineptie
Sinonime: ineptie, ...., absurditate, stupiditate. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: ineptie, prostie, ...., stupiditate. (by WSergio 2/2009)*absurditate
Sinonime: ineptie, prostie, absurditate, ..... (by WSergio 2/2009)*stupiditate
Sinonime: ...., continuu, nesecat, interminabil. (by WSergio 2/2009)*inepuizabil
Sinonime: inepuizabil, ...., nesecat, interminabil. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: inepuizabil, continuu, ...., interminabil. (by WSergio 2/2009)*nesecat
Sinonime: inepuizabil, continuu, nesecat, ..... (by WSergio 2/2009)*interminabil
Sinonime: ...., nemiscat, neinsufletit, teapan. (by WSergio 2/2009)*inert
Sinonime: inert, ...., neinsufletit, teapan. (by WSergio 2/2009)*nemiscat
Sinonime: inert, nemiscat, ...., teapan. (by WSergio 2/2009)*neinsufletit
Sinonime: inert, nemiscat, neinsufletit, ..... (by WSergio 2/2009)*teapan
Sinonime: ...., urat. (by WSergio 2/2009)*inestetic
Sinonime: inestetic, ..... (by WSergio 2/2009)*urat
Sinonime: ...., nepretuit. (by WSergio 2/2009)*inestimabil
Sinonime: inestimabil, ..... (by WSergio 2/2009)*nepretuit
Sinonime: ...., fatal (by WSergio 2/2009)*inevitabil
Sinonime: inevitabil, .... (by WSergio 2/2009)*fatal
Sinonime: ...., eronat, incorect. (by WSergio 2/2009)*inexact
Sinonime: inexact, ...., incorect. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: inexact, eronat, ..... (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: ...., eroare, minciuna, fals. (by WSergio 2/2009)*inexactitate
Sinonime: inexactitate, ...., minciuna, fals. (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: inexactitate, eroare, ...., fals. (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: inexactitate, eroare, minciuna, ..... (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: ...., ciudat, straniu, curios, bizar. (by WSergio 2/2009)*inexplicabil
Sinonime: inexplicabil, ...., straniu, curios, bizar. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: inexplicabil, ciudat, ...., curios, bizar. (by WSergio 2/2009)*straniu
Sinonime: inexplicabil, ciudat, straniu, ...., bizar. (by WSergio 2/2009)*curios
Sinonime: inexplicabil, ciudat, straniu, curios, ..... (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: ...., sters, banal, fad. (by WSergio 2/2009)*inexpresiv
Sinonime: inexpresiv, ...., banal, fad. (by WSergio 2/2009)*sters
Sinonime: inexpresiv, sters, ...., fad. (by WSergio 2/2009)*banal
Sinonime: inexpresiv, sters, banal, ..... (by WSergio 2/2009)*fad
Sinonime: ...., invincibil. (by WSergio 2/2009)*inexpugnabil
Sinonime: inexpugnabil, ..... (by WSergio 2/2009)*invincibil
Sinonime: ...., perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*infailibil
Sinonime: infailibil, ...., desavarsit. (by WSergio 2/2009)*perfect
Sinonime: infailibil, perfect, ..... (by WSergio 2/2009)*desavarsit
Sinonime: ...., josnic, ticalos, marsav, perfid, prefacut, viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*infam
Sinonime: infam, ...., ticalos, marsav, perfid, prefacut, viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: infam, josnic, ...., marsav, perfid, prefacut, viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: infam, josnic, ticalos, ...., perfid, prefacut, viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: infam, josnic, ticalos, marsav, ...., prefacut, viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*perfid
Sinonime: infam, josnic, ticalos, marsav, perfid, ...., viclean, siret. (by WSergio 2/2009)*prefacut
Sinonime: infam, josnic, ticalos, marsav, perfid, prefacut, ...., siret. (by WSergio 2/2009)*viclean
Sinonime: infam, josnic, ticalos, marsav, perfid, prefacut, viclean, ..... (by WSergio 2/2009)*siret
Sinonime: ...., ticalosie, josnicie, abjectie, marsavie, miselie. (by WSergio 2/2009)*infamie
Sinonime: infamie, ...., josnicie, abjectie, marsavie, miselie. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: infamie, ticalosie, ...., abjectie, marsavie, miselie. (by WSergio 2/2009)*josnicie
Sinonime: infamie, ticalosie, josnicie, ...., marsavie, miselie. (by WSergio 2/2009)*abjectie
Sinonime: infamie, ticalosie, josnicie, abjectie, ...., miselie. (by WSergio 2/2009)*marsavie
Sinonime: infamie, ticalosie, josnicie, abjectie, marsavie, ..... (by WSergio 2/2009)*miselie
Sinonime: ...., copilaresc, pueril, naiv. (by WSergio 2/2009)*infantil
Sinonime: infantil, ...., pueril, naiv. (by WSergio 2/2009)*copilaresc
Sinonime: infantil, copilaresc, ...., naiv. (by WSergio 2/2009)*pueril
Sinonime: infantil, copilaresc, pueril, ..... (by WSergio 2/2009)*naiv
Sinonime: ...., ingamfare, infumurare, trufie, orgoliu, vanitate, mandrie. (by WSergio 2/2009)*infatuare
Sinonime: infatuare, ...., infumurare, trufie, orgoliu, vanitate, mandrie. (by WSergio 2/2009)*ingamfare
Sinonime: infatuare, ingamfare, ...., trufie, orgoliu, vanitate, mandrie. (by WSergio 2/2009)*infumurare
Sinonime: infatuare, ingamfare, infumurare, ...., orgoliu, vanitate, mandrie. (by WSergio 2/2009)*trufie
Sinonime: infatuare, ingamfare, infumurare, trufie, ...., vanitate, mandrie. (by WSergio 2/2009)*orgoliu
Sinonime: infatuare, ingamfare, infumurare, trufie, orgoliu, ...., mandrie. (by WSergio 2/2009)*vanitate
Sinonime: infatuare, ingamfare, infumurare, trufie, orgoliu, vanitate, ..... (by WSergio 2/2009)*mandrie
Sinonime: ...., grandoman, infumurat, increzut, semet, trufas, vanitos. (by WSergio 2/2009)*infatuat
Sinonime: infatuat, ...., infumurat, increzut, semet, trufas, vanitos. (by WSergio 2/2009)*grandoman
Sinonime: infatuat, grandoman, ...., increzut, semet, trufas, vanitos. (by WSergio 2/2009)*infumurat
Sinonime: infatuat, grandoman, infumurat, ...., semet, trufas, vanitos. (by WSergio 2/2009)*increzut
Sinonime: infatuat, grandoman, infumurat, increzut, ...., trufas, vanitos. (by WSergio 2/2009)*semet
Sinonime: infatuat, grandoman, infumurat, increzut, semet, ...., vanitos. (by WSergio 2/2009)*trufas
Sinonime: infatuat, grandoman, infumurat, increzut, semet, trufas, ..... (by WSergio 2/2009)*vanitos
Sinonime: ...., viciat, stricat, respingator, murdar, josnic, marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*infect
Sinonime: infect, ...., stricat, respingator, murdar, josnic, marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*viciat
Sinonime: infect, viciat, ...., respingator, murdar, josnic, marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*stricat
Sinonime: infect, viciat, stricat, ...., murdar, josnic, marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*respingator
Sinonime: infect, viciat, stricat, respingator, ...., josnic, marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: infect, viciat, stricat, respingator, murdar, ...., marsav, ticalos. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: infect, viciat, stricat, respingator, murdar, josnic, ...., ticalos. (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: infect, viciat, stricat, respingator, murdar, josnic, marsav, ..... (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: ...., iad, tortura, suferinta. (by WSergio 2/2009)*infern
Sinonime: infern, ...., tortura, suferinta. (by WSergio 2/2009)*iad
Sinonime: infern, iad, ...., suferinta. (by WSergio 2/2009)*tortura
Sinonime: infern, iad, tortura, ..... (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: ...., necredincios, perfid, nestatornic, incorect, inexact. (by WSergio 2/2009)*infidel
Sinonime: infidel, ...., perfid, nestatornic, incorect, inexact. (by WSergio 2/2009)*necredincios
Sinonime: infidel, necredincios, ...., nestatornic, incorect, inexact. (by WSergio 2/2009)*perfid
Sinonime: infidel, necredincios, perfid, ...., incorect, inexact. (by WSergio 2/2009)*nestatornic
Sinonime: infidel, necredincios, perfid, nestatornic, ...., inexact. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: infidel, necredincios, perfid, nestatornic, incorect, ..... (by WSergio 2/2009)*inexact
Sinonime: ...., a se strecura, a se furisa, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*infiltra
Sinonime: infiltra, ...., a se furisa, a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a se strecura
Sinonime: infiltra, a se strecura, ...., a patrunde. (by WSergio 2/2009)*a se furisa
Sinonime: infiltra, a se strecura, a se furisa, ..... (by WSergio 2/2009)*a patrunde
Sinonime: ...., redus, neinsemnat, minuscul. (by WSergio 2/2009)*infim
Sinonime: infim, ...., neinsemnat, minuscul. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: infim, redus, ...., minuscul. (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: infim, redus, neinsemnat, ..... (by WSergio 2/2009)*minuscul
Sinonime: ...., nesfarsit, nemarginit, nelimitat, nemasurat. (by WSergio 2/2009)*infinit
Sinonime: infinit, ...., nemarginit, nelimitat, nemasurat. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: infinit, nesfarsit, ...., nelimitat, nemasurat. (by WSergio 2/2009)*nemarginit
Sinonime: infinit, nesfarsit, nemarginit, ...., nemasurat. (by WSergio 2/2009)*nelimitat
Sinonime: infinit, nesfarsit, nemarginit, nelimitat, ..... (by WSergio 2/2009)*nemasurat
Sinonime: ...., a anula, a nega, a indeparta. (by WSergio 2/2009)*infirma
Sinonime: infirma, ...., a nega, a indeparta. (by WSergio 2/2009)*a anula
Sinonime: infirma, a anula, ...., a indeparta. (by WSergio 2/2009)*a nega
Sinonime: infirma, a anula, a nega, ..... (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: ...., umflatura, tumefactie. (by WSergio 2/2009)*inflamatie
Sinonime: inflamatie, ...., tumefactie. (by WSergio 2/2009)*umflatura
Sinonime: inflamatie, umflatura, ..... (by WSergio 2/2009)*tumefactie
Sinonime: ...., rigid, neinduplecat, ferm, intransigent, sever. (by WSergio 2/2009)*inflexibil
Sinonime: inflexibil, ...., neinduplecat, ferm, intransigent, sever. (by WSergio 2/2009)*rigid
Sinonime: inflexibil, rigid, ...., ferm, intransigent, sever. (by WSergio 2/2009)*neinduplecat
Sinonime: inflexibil, rigid, neinduplecat, ...., intransigent, sever. (by WSergio 2/2009)*ferm
Sinonime: inflexibil, rigid, neinduplecat, ferm, ...., sever. (by WSergio 2/2009)*intransigent
Sinonime: inflexibil, rigid, neinduplecat, ferm, intransigent, ..... (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: ...., modulare, mladiere, elasticitate. (by WSergio 2/2009)*inflexiune
Sinonime: inflexiune, ...., mladiere, elasticitate. (by WSergio 2/2009)*modulare
Sinonime: inflexiune, modulare, ...., elasticitate. (by WSergio 2/2009)*mladiere
Sinonime: inflexiune, modulare, mladiere, ..... (by WSergio 2/2009)*elasticitate
Sinonime: ...., insemnat, marcant, puternic. (by WSergio 2/2009)*influent
Sinonime: influent, ...., marcant, puternic. (by WSergio 2/2009)*insemnat
Sinonime: influent, insemnat, ...., puternic. (by WSergio 2/2009)*marcant
Sinonime: influent, insemnat, marcant, ..... (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: ...., a instiinta, a relata, a a comunica, a raporta, a se interesa, a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*informa
Sinonime: informa, ...., a relata, a a comunica, a raporta, a se interesa, a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a instiinta
Sinonime: informa, a instiinta, ...., a a comunica, a raporta, a se interesa, a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a relata
Sinonime: informa, a instiinta, a relata, ...., a raporta, a se interesa, a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a a comunica
Sinonime: informa, a instiinta, a relata, a a comunica, ...., a se interesa, a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a raporta
Sinonime: informa, a instiinta, a relata, a a comunica, a raporta, ...., a se documenta, a investiga. (by WSergio 2/2009)*a se interesa
Sinonime: informa, a instiinta, a relata, a a comunica, a raporta, a se interesa, ...., a investiga. (by WSergio 2/2009)*a se documenta
Sinonime: informa, a instiinta, a relata, a a comunica, a raporta, a se interesa, a se documenta, ..... (by WSergio 2/2009)*a investiga
Sinonime: ...., lamurire, relatare, veste, comunicare. (by WSergio 2/2009)*informatie
Sinonime: informatie, ...., relatare, veste, comunicare. (by WSergio 2/2009)*lamurire
Sinonime: informatie, lamurire, ...., veste, comunicare. (by WSergio 2/2009)*relatare
Sinonime: informatie, lamurire, relatare, ...., comunicare. (by WSergio 2/2009)*veste
Sinonime: informatie, lamurire, relatare, veste, ..... (by WSergio 2/2009)*comunicare
Sinonime: ...., raufacator. (by WSergio 2/2009)*infractor
Sinonime: infractor, ..... (by WSergio 2/2009)*raufacator
Sinonime: ...., istet, priceput. (by WSergio 2/2009)*ingenios
Sinonime: ingenios, ...., priceput. (by WSergio 2/2009)*istet
Sinonime: ingenios, istet, ..... (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: ...., sincer, naiv, candid, inocent, pur. (by WSergio 2/2009)*ingenuu
Sinonime: ingenuu, ...., naiv, candid, inocent, pur. (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: ingenuu, sincer, ...., candid, inocent, pur. (by WSergio 2/2009)*naiv
Sinonime: ingenuu, sincer, naiv, ...., inocent, pur. (by WSergio 2/2009)*candid
Sinonime: ingenuu, sincer, naiv, candid, ...., pur. (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: ingenuu, sincer, naiv, candid, inocent, ..... (by WSergio 2/2009)*pur
Sinonime: ...., nerecunoscator. (by WSergio 2/2009)*ingrat
Sinonime: ingrat, ..... (by WSergio 2/2009)*nerecunoscator
Sinonime: ...., a inspira, a inghiti. (by WSergio 2/2009)*inhala
Sinonime: inhala, ...., a inghiti. (by WSergio 2/2009)*a inspira
Sinonime: inhala, a inspira, ..... (by WSergio 2/2009)*a inghiti
Sinonime: ...., a impiedica, a frana, a retine, a inabusi. (by WSergio 2/2009)*inhiba
Sinonime: inhiba, ...., a frana, a retine, a inabusi. (by WSergio 2/2009)*a impiedica
Sinonime: inhiba, a impiedica, ...., a retine, a inabusi. (by WSergio 2/2009)*a frana
Sinonime: inhiba, a impiedica, a frana, ...., a inabusi. (by WSergio 2/2009)*a retine
Sinonime: inhiba, a impiedica, a frana, a retine, ..... (by WSergio 2/2009)*a inabusi
Sinonime: ...., curajos, indraznet, semet, viteaz, voinic. (by WSergio 2/2009)*inimos
Sinonime: inimos, ...., indraznet, semet, viteaz, voinic. (by WSergio 2/2009)*curajos
Sinonime: inimos, curajos, ...., semet, viteaz, voinic. (by WSergio 2/2009)*indraznet
Sinonime: inimos, curajos, indraznet, ...., viteaz, voinic. (by WSergio 2/2009)*semet
Sinonime: inimos, curajos, indraznet, semet, ...., voinic. (by WSergio 2/2009)*viteaz
Sinonime: inimos, curajos, indraznet, semet, viteaz, ..... (by WSergio 2/2009)*voinic
Sinonime: ...., cord, suflet, centru, mijloc, interior, caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*inima
Sinonime: inima, ...., suflet, centru, mijloc, interior, caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*cord
Sinonime: inima, cord, ...., centru, mijloc, interior, caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*suflet
Sinonime: inima, cord, suflet, ...., mijloc, interior, caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*centru
Sinonime: inima, cord, suflet, centru, ...., interior, caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*mijloc
Sinonime: inima, cord, suflet, centru, mijloc, ...., caracter, natura, fire. (by WSergio 2/2009)*interior
Sinonime: inima, cord, suflet, centru, mijloc, interior, ...., natura, fire. (by WSergio 2/2009)*caracter
Sinonime: inima, cord, suflet, centru, mijloc, interior, caracter, ...., fire. (by WSergio 2/2009)*natura
Sinonime: inima, cord, suflet, centru, mijloc, interior, caracter, natura, ..... (by WSergio 2/2009)*fire
Sinonime: ...., a invata, a instrui, a da indicatii, a indruma. (by WSergio 2/2009)*initia
Sinonime: initia, ...., a instrui, a da indicatii, a indruma. (by WSergio 2/2009)*a invata
Sinonime: initia, a invata, ...., a da indicatii, a indruma. (by WSergio 2/2009)*a instrui
Sinonime: initia, a invata, a instrui, ...., a indruma. (by WSergio 2/2009)*a da indicatii
Sinonime: initia, a invata, a instrui, a da indicatii, ..... (by WSergio 2/2009)*a indruma
Sinonime: ...., insulta, ocara, jicnire, batjocura, defaimare. (by WSergio 2/2009)*injurie
Sinonime: injurie, ...., ocara, jicnire, batjocura, defaimare. (by WSergio 2/2009)*insulta
Sinonime: injurie, insulta, ...., jicnire, batjocura, defaimare. (by WSergio 2/2009)*ocara
Sinonime: injurie, insulta, ocara, ...., batjocura, defaimare. (by WSergio 2/2009)*jicnire
Sinonime: injurie, insulta, ocara, jicnire, ...., defaimare. (by WSergio 2/2009)*batjocura
Sinonime: injurie, insulta, ocara, jicnire, batjocura, ..... (by WSergio 2/2009)*defaimare
Sinonime: ...., candid, credul, nevinovat, naiv. (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: inocent, ...., credul, nevinovat, naiv. (by WSergio 2/2009)*candid
Sinonime: inocent, candid, ...., nevinovat, naiv. (by WSergio 2/2009)*credul
Sinonime: inocent, candid, credul, ...., naiv. (by WSergio 2/2009)*nevinovat
Sinonime: inocent, candid, credul, nevinovat, ..... (by WSergio 2/2009)*naiv
Sinonime: ...., nevatamator. (by WSergio 2/2009)*inofensiv
Sinonime: inofensiv, ..... (by WSergio 2/2009)*nevatamator
Sinonime: ...., brusc, neasteptat, subit. (by WSergio 2/2009)*inopinat
Sinonime: inopinat, ...., neasteptat, subit. (by WSergio 2/2009)*brusc
Sinonime: inopinat, brusc, ...., subit. (by WSergio 2/2009)*neasteptat
Sinonime: inopinat, brusc, neasteptat, ..... (by WSergio 2/2009)*subit
Sinonime: ...., nedorit, nepotrivit, nepoftit. (by WSergio 2/2009)*inoportun
Sinonime: inoportun, ...., nepotrivit, nepoftit. (by WSergio 2/2009)*nedorit
Sinonime: inoportun, nedorit, ...., nepoftit. (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: inoportun, nedorit, nepotrivit, ..... (by WSergio 2/2009)*nepoftit
Sinonime: ...., a descoperi, a inventa, a innoi. (by WSergio 2/2009)*inova
Sinonime: inova, ...., a inventa, a innoi. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: inova, a descoperi, ...., a innoi. (by WSergio 2/2009)*a inventa
Sinonime: inova, a descoperi, a inventa, ..... (by WSergio 2/2009)*a innoi
Sinonime: ...., descoperire, noutate, inventie. (by WSergio 2/2009)*inovatie
Sinonime: inovatie, ...., noutate, inventie. (by WSergio 2/2009)*descoperire
Sinonime: inovatie, descoperire, ...., inventie. (by WSergio 2/2009)*noutate
Sinonime: inovatie, descoperire, noutate, ..... (by WSergio 2/2009)*inventie
Sinonime: ...., persoana, om, individ. (by WSergio 2/2009)*ins
Sinonime: ins, ...., om, individ. (by WSergio 2/2009)*persoana
Sinonime: ins, persoana, ...., individ. (by WSergio 2/2009)*om
Sinonime: ins, persoana, om, ..... (by WSergio 2/2009)*individ
Sinonime: ...., gaza, goanga, ganganie. (by WSergio 2/2009)*insecta
Sinonime: insecta, ...., goanga, ganganie. (by WSergio 2/2009)*gaza
Sinonime: insecta, gaza, ...., ganganie. (by WSergio 2/2009)*goanga
Sinonime: insecta, gaza, goanga, ..... (by WSergio 2/2009)*ganganie
Sinonime: ...., a include, a introduce, a fixa, a aseza, a intercala. (by WSergio 2/2009)*inseera
Sinonime: inseera, ...., a introduce, a fixa, a aseza, a intercala. (by WSergio 2/2009)*a include
Sinonime: inseera, a include, ...., a fixa, a aseza, a intercala. (by WSergio 2/2009)*a introduce
Sinonime: inseera, a include, a introduce, ...., a aseza, a intercala. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: inseera, a include, a introduce, a fixa, ...., a intercala. (by WSergio 2/2009)*a aseza
Sinonime: inseera, a include, a introduce, a fixa, a aseza, ..... (by WSergio 2/2009)*a intercala
Sinonime: ...., nedespartit, unitar, nrdezlipit. (by WSergio 2/2009)*inseparabil
Sinonime: inseparabil, ...., unitar, nrdezlipit. (by WSergio 2/2009)*nedespartit
Sinonime: inseparabil, nedespartit, ...., nrdezlipit. (by WSergio 2/2009)*unitar
Sinonime: inseparabil, nedespartit, unitar, ..... (by WSergio 2/2009)*nrdezlipit
Sinonime: ...., aluzie, strecurare, patrundere. (by WSergio 2/2009)*insinuare
Sinonime: insinuare, ...., strecurare, patrundere. (by WSergio 2/2009)*aluzie
Sinonime: insinuare, aluzie, ...., patrundere. (by WSergio 2/2009)*strecurare
Sinonime: insinuare, aluzie, strecurare, ..... (by WSergio 2/2009)*patrundere
Sinonime: ...., dulceag, fad. (by WSergio 2/2009)*insipid
Sinonime: insipid, ...., fad. (by WSergio 2/2009)*dulceag
Sinonime: insipid, dulceag, ..... (by WSergio 2/2009)*fad
Sinonime: ...., a starui, a persevere, a accentua, a reliefa, a a evidentia, a sublinia. (by WSergio 2/2009)*insista
Sinonime: insista, ...., a persevere, a accentua, a reliefa, a a evidentia, a sublinia. (by WSergio 2/2009)*a starui
Sinonime: insista, a starui, ...., a accentua, a reliefa, a a evidentia, a sublinia. (by WSergio 2/2009)*a persevere
Sinonime: insista, a starui, a persevere, ...., a reliefa, a a evidentia, a sublinia. (by WSergio 2/2009)*a accentua
Sinonime: insista, a starui, a persevere, a accentua, ...., a a evidentia, a sublinia. (by WSergio 2/2009)*a reliefa
Sinonime: insista, a starui, a persevere, a accentua, a reliefa, ...., a sublinia. (by WSergio 2/2009)*a a evidentia
Sinonime: insista, a starui, a persevere, a accentua, a reliefa, a a evidentia, ..... (by WSergio 2/2009)*a sublinia
Sinonime: ...., perseverent, tenace, yelos. (by WSergio 2/2009)*insistent
Sinonime: insistent, ...., tenace, yelos. (by WSergio 2/2009)*perseverent
Sinonime: insistent, perseverent, ...., yelos. (by WSergio 2/2009)*tenace
Sinonime: insistent, perseverent, tenace, ..... (by WSergio 2/2009)*yelos
Sinonime: ...., arogant, impertinent, obraznic. (by WSergio 2/2009)*insolent
Sinonime: insolent, ...., impertinent, obraznic. (by WSergio 2/2009)*arogant
Sinonime: insolent, arogant, ...., obraznic. (by WSergio 2/2009)*impertinent
Sinonime: insolent, arogant, impertinent, ..... (by WSergio 2/2009)*obraznic
Sinonime: ...., ciudat, extravagant, bizar, paradoxal. (by WSergio 2/2009)*insolit
Sinonime: insolit, ...., extravagant, bizar, paradoxal. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: insolit, ciudat, ...., bizar, paradoxal. (by WSergio 2/2009)*extravagant
Sinonime: insolit, ciudat, extravagant, ...., paradoxal. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: insolit, ciudat, extravagant, bizar, ..... (by WSergio 2/2009)*paradoxal
Sinonime: ...., nepractic, falimentar. (by WSergio 2/2009)*insolvabil
Sinonime: insolvabil, ...., falimentar. (by WSergio 2/2009)*nepractic
Sinonime: insolvabil, nepractic, ..... (by WSergio 2/2009)*falimentar
Sinonime: ...., a controla, a verifica, a examina, a revizui. (by WSergio 2/2009)*inspecta
Sinonime: inspecta, ...., a verifica, a examina, a revizui. (by WSergio 2/2009)*a controla
Sinonime: inspecta, a controla, ...., a examina, a revizui. (by WSergio 2/2009)*a verifica
Sinonime: inspecta, a controla, a verifica, ...., a revizui. (by WSergio 2/2009)*a examina
Sinonime: inspecta, a controla, a verifica, a examina, ..... (by WSergio 2/2009)*a revizui
Sinonime: ...., controlor, verificator, revizor. (by WSergio 2/2009)*inspector
Sinonime: inspector, ...., verificator, revizor. (by WSergio 2/2009)*controlor
Sinonime: inspector, controlor, ...., revizor. (by WSergio 2/2009)*verificator
Sinonime: inspector, controlor, verificator, ..... (by WSergio 2/2009)*revizor
Sinonime: ...., a respira, a inhala, a insufla, a stimula, a determina, a provoca. (by WSergio 2/2009)*inspira
Sinonime: inspira, ...., a inhala, a insufla, a stimula, a determina, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a respira
Sinonime: inspira, a respira, ...., a insufla, a stimula, a determina, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a inhala
Sinonime: inspira, a respira, a inhala, ...., a stimula, a determina, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a insufla
Sinonime: inspira, a respira, a inhala, a insufla, ...., a determina, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a stimula
Sinonime: inspira, a respira, a inhala, a insufla, a stimula, ...., a provoca. (by WSergio 2/2009)*a determina
Sinonime: inspira, a respira, a inhala, a insufla, a stimula, a determina, ..... (by WSergio 2/2009)*a provoca
Sinonime: ...., schimbator, nestatornic, oscilabil, variabil. (by WSergio 2/2009)*instabil
Sinonime: instabil, ...., nestatornic, oscilabil, variabil. (by WSergio 2/2009)*schimbator
Sinonime: instabil, schimbator, ...., oscilabil, variabil. (by WSergio 2/2009)*nestatornic
Sinonime: instabil, schimbator, nestatornic, ...., variabil. (by WSergio 2/2009)*oscilabil
Sinonime: instabil, schimbator, nestatornic, oscilabil, ..... (by WSergio 2/2009)*variabil
Sinonime: ...., a monta, a aranja, a se plasa, a se fixa, a se aseza, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*instala
Sinonime: instala, ...., a aranja, a se plasa, a se fixa, a se aseza, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a monta
Sinonime: instala, a monta, ...., a se plasa, a se fixa, a se aseza, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a aranja
Sinonime: instala, a monta, a aranja, ...., a se fixa, a se aseza, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a se plasa
Sinonime: instala, a monta, a aranja, a se plasa, ...., a se aseza, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a se fixa
Sinonime: instala, a monta, a aranja, a se plasa, a se fixa, ...., a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a se aseza
Sinonime: instala, a monta, a aranja, a se plasa, a se fixa, a se aseza, ..... (by WSergio 2/2009)*a se stabili
Sinonime: ...., brusc, inopinant, neprevazut, subit, repede. (by WSergio 2/2009)*instantaneu
Sinonime: instantaneu, ...., inopinant, neprevazut, subit, repede. (by WSergio 2/2009)*brusc
Sinonime: instantaneu, brusc, ...., neprevazut, subit, repede. (by WSergio 2/2009)*inopinant
Sinonime: instantaneu, brusc, inopinant, ...., subit, repede. (by WSergio 2/2009)*neprevazut
Sinonime: instantaneu, brusc, inopinant, neprevazut, ...., repede. (by WSergio 2/2009)*subit
Sinonime: instantaneu, brusc, inopinant, neprevazut, subit, ..... (by WSergio 2/2009)*repede
Sinonime: ...., juriu, complet de judecata. (by WSergio 2/2009)*instanta
Sinonime: instanta, ...., complet de judecata. (by WSergio 2/2009)*juriu
Sinonime: instanta, juriu, ..... (by WSergio 2/2009)*complet de judecata
Sinonime: ...., a introna, a statornici, a instala, a stabili. (by WSergio 2/2009)*instaura
Sinonime: instaura, ...., a statornici, a instala, a stabili. (by WSergio 2/2009)*a introna
Sinonime: instaura, a introna, ...., a instala, a stabili. (by WSergio 2/2009)*a statornici
Sinonime: instaura, a introna, a statornici, ...., a stabili. (by WSergio 2/2009)*a instala
Sinonime: instaura, a introna, a statornici, a instala, ..... (by WSergio 2/2009)*a stabili
Sinonime: ...., a atata, a incita, a intarata, a provoca. (by WSergio 2/2009)*instiga
Sinonime: instiga, ...., a incita, a intarata, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a atata
Sinonime: instiga, a atata, ...., a intarata, a provoca. (by WSergio 2/2009)*a incita
Sinonime: instiga, a atata, a incita, ...., a provoca. (by WSergio 2/2009)*a intarata
Sinonime: instiga, a atata, a incita, a intarata, ..... (by WSergio 2/2009)*a provoca
Sinonime: ...., natural, firesc. (by WSergio 2/2009)*instinctiv
Sinonime: instinctiv, ...., firesc. (by WSergio 2/2009)*natural
Sinonime: instinctiv, natural, ..... (by WSergio 2/2009)*firesc
Sinonime: ...., a infiinta, a forma, a intemeia. (by WSergio 2/2009)*institui
Sinonime: institui, ...., a forma, a intemeia. (by WSergio 2/2009)*a infiinta
Sinonime: institui, a infiinta, ...., a intemeia. (by WSergio 2/2009)*a forma
Sinonime: institui, a infiinta, a forma, ..... (by WSergio 2/2009)*a intemeia
Sinonime: ...., folositor, util, informativ. (by WSergio 2/2009)*instructiv
Sinonime: instructiv, ...., util, informativ. (by WSergio 2/2009)*folositor
Sinonime: instructiv, folositor, ...., informativ. (by WSergio 2/2009)*util
Sinonime: instructiv, folositor, util, ..... (by WSergio 2/2009)*informativ
Sinonime: ...., a invvata, a pregati, a educa, a deprinde, a cultiva. (by WSergio 2/2009)*instrui
Sinonime: instrui, ...., a pregati, a educa, a deprinde, a cultiva. (by WSergio 2/2009)*a invvata
Sinonime: instrui, a invvata, ...., a educa, a deprinde, a cultiva. (by WSergio 2/2009)*a pregati
Sinonime: instrui, a invvata, a pregati, ...., a deprinde, a cultiva. (by WSergio 2/2009)*a educa
Sinonime: instrui, a invvata, a pregati, a educa, ...., a cultiva. (by WSergio 2/2009)*a deprinde
Sinonime: instrui, a invvata, a pregati, a educa, a deprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a cultiva
Sinonime: ...., invatat, cult, citit. (by WSergio 2/2009)*instruit
Sinonime: instruit, ...., cult, citit. (by WSergio 2/2009)*invatat
Sinonime: instruit, invatat, ...., citit. (by WSergio 2/2009)*cult
Sinonime: instruit, invatat, cult, ..... (by WSergio 2/2009)*citit
Sinonime: ...., unealta, ustensila, aparat, mijloc, procedeu, cale. (by WSergio 2/2009)*instrument
Sinonime: instrument, ...., ustensila, aparat, mijloc, procedeu, cale. (by WSergio 2/2009)*unealta
Sinonime: instrument, unealta, ...., aparat, mijloc, procedeu, cale. (by WSergio 2/2009)*ustensila
Sinonime: instrument, unealta, ustensila, ...., mijloc, procedeu, cale. (by WSergio 2/2009)*aparat
Sinonime: instrument, unealta, ustensila, aparat, ...., procedeu, cale. (by WSergio 2/2009)*mijloc
Sinonime: instrument, unealta, ustensila, aparat, mijloc, ...., cale. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: instrument, unealta, ustensila, aparat, mijloc, procedeu, ..... (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: ...., esec, nereusita, infrangere. (by WSergio 2/2009)*insucces
Sinonime: insucces, ...., nereusita, infrangere. (by WSergio 2/2009)*esec
Sinonime: insucces, esec, ...., infrangere. (by WSergio 2/2009)*nereusita
Sinonime: insucces, esec, nereusita, ..... (by WSergio 2/2009)*infrangere
Sinonime: ...., neindestulator. (by WSergio 2/2009)*insuficient
Sinonime: insuficient, ..... (by WSergio 2/2009)*neindestulator
Sinonime: ...., a ofensa, a jicni, a ultragia. (by WSergio 2/2009)*insulta
Sinonime: insulta, ...., a jicni, a ultragia. (by WSergio 2/2009)*a ofensa
Sinonime: insulta, a ofensa, ...., a ultragia. (by WSergio 2/2009)*a jicni
Sinonime: insulta, a ofensa, a jicni, ..... (by WSergio 2/2009)*a ultragia
Sinonime: ...., revolta, rebeliune, razvratire, rascoala. (by WSergio 2/2009)*insurectie
Sinonime: insurectie, ...., rebeliune, razvratire, rascoala. (by WSergio 2/2009)*revolta
Sinonime: insurectie, revolta, ...., razvratire, rascoala. (by WSergio 2/2009)*rebeliune
Sinonime: insurectie, revolta, rebeliune, ...., rascoala. (by WSergio 2/2009)*razvratire
Sinonime: insurectie, revolta, rebeliune, razvratire, ..... (by WSergio 2/2009)*rascoala
Sinonime: ...., revoltat, rebel, razvratit, nesupus. (by WSergio 2/2009)*insurgent
Sinonime: insurgent, ...., rebel, razvratit, nesupus. (by WSergio 2/2009)*revoltat
Sinonime: insurgent, revoltat, ...., razvratit, nesupus. (by WSergio 2/2009)*rebel
Sinonime: insurgent, revoltat, rebel, ...., nesupus. (by WSergio 2/2009)*razvratit
Sinonime: insurgent, revoltat, rebel, razvratit, ..... (by WSergio 2/2009)*nesupus
Sinonime: ...., a include, a ingloba, a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*integra
Sinonime: integra, ...., a ingloba, a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*a include
Sinonime: integra, a include, ...., a cuprinde. (by WSergio 2/2009)*a ingloba
Sinonime: integra, a include, a ingloba, ..... (by WSergio 2/2009)*a cuprinde
Sinonime: ...., complet, deplin, total. (by WSergio 2/2009)*integral
Sinonime: integral, ...., deplin, total. (by WSergio 2/2009)*complet
Sinonime: integral, complet, ...., total. (by WSergio 2/2009)*deplin
Sinonime: integral, complet, deplin, ..... (by WSergio 2/2009)*total
Sinonime: ...., cinste, onestitate, plenitudine, deplinatate. (by WSergio 2/2009)*integritate
Sinonime: integritate, ...., onestitate, plenitudine, deplinatate. (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: integritate, cinste, ...., plenitudine, deplinatate. (by WSergio 2/2009)*onestitate
Sinonime: integritate, cinste, onestitate, ...., deplinatate. (by WSergio 2/2009)*plenitudine
Sinonime: integritate, cinste, onestitate, plenitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*deplinatate
Sinonime: ...., corect, incoruptibil, onest. (by WSergio 2/2009)*integru
Sinonime: integru, ...., incoruptibil, onest. (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: integru, corect, ...., onest. (by WSergio 2/2009)*incoruptibil
Sinonime: integru, corect, incoruptibil, ..... (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: ...., ager, destept, priceput, istet, dibaci. (by WSergio 2/2009)*inteligent
Sinonime: inteligent, ...., destept, priceput, istet, dibaci. (by WSergio 2/2009)*ager
Sinonime: inteligent, ager, ...., priceput, istet, dibaci. (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: inteligent, ager, destept, ...., istet, dibaci. (by WSergio 2/2009)*priceput
Sinonime: inteligent, ager, destept, priceput, ...., dibaci. (by WSergio 2/2009)*istet
Sinonime: inteligent, ager, destept, priceput, istet, ..... (by WSergio 2/2009)*dibaci
Sinonime: ...., clar, deslusit, limpede. (by WSergio 2/2009)*inteligibil
Sinonime: inteligibil, ...., deslusit, limpede. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: inteligibil, clar, ...., limpede. (by WSergio 2/2009)*deslusit
Sinonime: inteligibil, clar, deslusit, ..... (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: ...., administrator. (by WSergio 2/2009)*intendent
Sinonime: intendent, ..... (by WSergio 2/2009)*administrator
Sinonime: ...., puternic. (by WSergio 2/2009)*intens
Sinonime: intens, ..... (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: ...., a mari, a spori, a accentua, a amplifica, a creste. (by WSergio 2/2009)*intensifica
Sinonime: intensifica, ...., a spori, a accentua, a amplifica, a creste. (by WSergio 2/2009)*a mari
Sinonime: intensifica, a mari, ...., a accentua, a amplifica, a creste. (by WSergio 2/2009)*a spori
Sinonime: intensifica, a mari, a spori, ...., a amplifica, a creste. (by WSergio 2/2009)*a accentua
Sinonime: intensifica, a mari, a spori, a accentua, ...., a creste. (by WSergio 2/2009)*a amplifica
Sinonime: intensifica, a mari, a spori, a accentua, a amplifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a creste
Sinonime: ...., gand, preocupare, proiect, plan, dorinta. (by WSergio 2/2009)*intentie
Sinonime: intentie, ...., preocupare, proiect, plan, dorinta. (by WSergio 2/2009)*gand
Sinonime: intentie, gand, ...., proiect, plan, dorinta. (by WSergio 2/2009)*preocupare
Sinonime: intentie, gand, preocupare, ...., plan, dorinta. (by WSergio 2/2009)*proiect
Sinonime: intentie, gand, preocupare, proiect, ...., dorinta. (by WSergio 2/2009)*plan
Sinonime: intentie, gand, preocupare, proiect, plan, ..... (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: ...., voit, deliberat, special. (by WSergio 2/2009)*intentionat
Sinonime: intentionat, ...., deliberat, special. (by WSergio 2/2009)*voit
Sinonime: intentionat, voit, ...., special. (by WSergio 2/2009)*deliberat
Sinonime: intentionat, voit, deliberat, ..... (by WSergio 2/2009)*special
Sinonime: ...., a insera, a introduce, a ..... (by WSergio 2/2009)*intercala
Sinonime: intercala, ...., a introduce, a intercala. (by WSergio 2/2009)*a insera
Sinonime: intercala, a insera, ...., a intercala. (by WSergio 2/2009)*a introduce
Sinonime: intercala, a insera, a introduce, ..... (by WSergio 2/2009)*a intercala
Sinonime: ...., a prinde, a receptiona, a capta. (by WSergio 2/2009)*intercepta
Sinonime: intercepta, ...., a receptiona, a capta. (by WSergio 2/2009)*a prinde
Sinonime: intercepta, a prinde, ...., a capta. (by WSergio 2/2009)*a receptiona
Sinonime: intercepta, a prinde, a receptiona, ..... (by WSergio 2/2009)*a capta
Sinonime: ...., avantaj, folos, profit, castig, atractie. (by WSergio 2/2009)*interes
Sinonime: interes, ...., folos, profit, castig, atractie. (by WSergio 2/2009)*avantaj
Sinonime: interes, avantaj, ...., profit, castig, atractie. (by WSergio 2/2009)*folos
Sinonime: interes, avantaj, folos, ...., castig, atractie. (by WSergio 2/2009)*profit
Sinonime: interes, avantaj, folos, profit, ...., atractie. (by WSergio 2/2009)*castig
Sinonime: interes, avantaj, folos, profit, castig, ..... (by WSergio 2/2009)*atractie
Sinonime: ...., a informa, a se preocupa, a intreba. (by WSergio 2/2009)*interesa
Sinonime: interesa, ...., a se preocupa, a intreba. (by WSergio 2/2009)*a informa
Sinonime: interesa, a informa, ...., a intreba. (by WSergio 2/2009)*a se preocupa
Sinonime: interesa, a informa, a se preocupa, ..... (by WSergio 2/2009)*a intreba
Sinonime: ...., suprapunere, imtrepatrundere. (by WSergio 2/2009)*interferenta
Sinonime: interferenta, ...., imtrepatrundere. (by WSergio 2/2009)*suprapunere
Sinonime: interferenta, suprapunere, ..... (by WSergio 2/2009)*imtrepatrundere
Sinonime: ...., provizoriu, temporar, vremelnic. (by WSergio 2/2009)*interimar
Sinonime: interimar, ...., temporar, vremelnic. (by WSergio 2/2009)*provizoriu
Sinonime: interimar, provizoriu, ...., vremelnic. (by WSergio 2/2009)*temporar
Sinonime: interimar, provizoriu, temporar, ..... (by WSergio 2/2009)*vremelnic
Sinonime: ...., mijlocitor. (by WSergio 2/2009)*intermediar
Sinonime: intermediar, ..... (by WSergio 2/2009)*mijlocitor
Sinonime: ...., nesfarsit, nemarginit. (by WSergio 2/2009)*interminabil
Sinonime: interminabil, ...., nemarginit. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: interminabil, nesfarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*nemarginit
Sinonime: ...., intrerupt, sacadat. (by WSergio 2/2009)*intermitent
Sinonime: intermitent, ...., sacadat. (by WSergio 2/2009)*intrerupt
Sinonime: intermitent, intrerupt, ..... (by WSergio 2/2009)*sacadat
Sinonime: ...., mondial (by WSergio 2/2009)*international
Sinonime: international, .... (by WSergio 2/2009)*mondial
Sinonime: ...., a intreba, a chestiona, a ancheta, a examina. (by WSergio 2/2009)*interoga
Sinonime: interoga, ...., a chestiona, a ancheta, a examina. (by WSergio 2/2009)*a intreba
Sinonime: interoga, a intreba, ...., a ancheta, a examina. (by WSergio 2/2009)*a chestiona
Sinonime: interoga, a intreba, a chestiona, ...., a examina. (by WSergio 2/2009)*a ancheta
Sinonime: interoga, a intreba, a chestiona, a ancheta, ..... (by WSergio 2/2009)*a examina
Sinonime: ...., intrebator. (by WSergio 2/2009)*interogativ
Sinonime: interogativ, ..... (by WSergio 2/2009)*intrebator
Sinonime: ...., translator, traducator, talmaci, actor, artist. (by WSergio 2/2009)*interpret
Sinonime: interpret, ...., traducator, talmaci, actor, artist. (by WSergio 2/2009)*translator
Sinonime: interpret, translator, ...., talmaci, actor, artist. (by WSergio 2/2009)*traducator
Sinonime: interpret, translator, traducator, ...., actor, artist. (by WSergio 2/2009)*talmaci
Sinonime: interpret, translator, traducator, talmaci, ...., artist. (by WSergio 2/2009)*actor
Sinonime: interpret, translator, traducator, talmaci, actor, ..... (by WSergio 2/2009)*artist
Sinonime: ...., comentariu, explicare, talmacire. (by WSergio 2/2009)*interpretare
Sinonime: interpretare, ...., explicare, talmacire. (by WSergio 2/2009)*comentariu
Sinonime: interpretare, comentariu, ...., talmacire. (by WSergio 2/2009)*explicare
Sinonime: interpretare, comentariu, explicare, ..... (by WSergio 2/2009)*talmacire
Sinonime: ...., a se intretaia, a se incrucisa. (by WSergio 2/2009)*intersecta
Sinonime: intersecta, ...., a se incrucisa. (by WSergio 2/2009)*a se intretaia
Sinonime: intersecta, a se intretaia, ..... (by WSergio 2/2009)*a se incrucisa
Sinonime: ...., rascruce, intretaiere. (by WSergio 2/2009)*intersectie
Sinonime: intersectie, ...., intretaiere. (by WSergio 2/2009)*rascruce
Sinonime: intersectie, rascruce, ..... (by WSergio 2/2009)*intretaiere
Sinonime: ...., rastimp, perioada, distanta, spatiu. (by WSergio 2/2009)*interval
Sinonime: interval, ...., perioada, distanta, spatiu. (by WSergio 2/2009)*rastimp
Sinonime: interval, rastimp, ...., distanta, spatiu. (by WSergio 2/2009)*perioada
Sinonime: interval, rastimp, perioada, ...., spatiu. (by WSergio 2/2009)*distanta
Sinonime: interval, rastimp, perioada, distanta, ..... (by WSergio 2/2009)*spatiu
Sinonime: ...., a actiona, a intreprinde, a participa, a lua cuvantul, a se intampla, a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*interveni
Sinonime: interveni, ...., a intreprinde, a participa, a lua cuvantul, a se intampla, a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*a actiona
Sinonime: interveni, a actiona, ...., a participa, a lua cuvantul, a se intampla, a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*a intreprinde
Sinonime: interveni, a actiona, a intreprinde, ...., a lua cuvantul, a se intampla, a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*a participa
Sinonime: interveni, a actiona, a intreprinde, a participa, ...., a se intampla, a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*a lua cuvantul
Sinonime: interveni, a actiona, a intreprinde, a participa, a lua cuvantul, ...., a se ivi, a surveni. (by WSergio 2/2009)*a se intampla
Sinonime: interveni, a actiona, a intreprinde, a participa, a lua cuvantul, a se intampla, ...., a surveni. (by WSergio 2/2009)*a se ivi
Sinonime: interveni, a actiona, a intreprinde, a participa, a lua cuvantul, a se intampla, a se ivi, ..... (by WSergio 2/2009)*a surveni
Sinonime: ...., a opri. (by WSergio 2/2009)*interzice
Sinonime: interzice, ..... (by WSergio 2/2009)*a opri
Sinonime: ...., oprit, nepermis, suspendat. (by WSergio 2/2009)*interzis
Sinonime: interzis, ...., nepermis, suspendat. (by WSergio 2/2009)*oprit
Sinonime: interzis, oprit, ...., suspendat. (by WSergio 2/2009)*nepermis
Sinonime: interzis, oprit, nepermis, ..... (by WSergio 2/2009)*suspendat
Sinonime: ...., clevetitor, barfitor. (by WSergio 2/2009)*intigrant
Sinonime: intigrant, ...., barfitor. (by WSergio 2/2009)*clevetitor
Sinonime: intigrant, clevetitor, ..... (by WSergio 2/2009)*barfitor
Sinonime: ...., a speria, a zapaci. (by WSergio 2/2009)*intimida
Sinonime: intimida, ...., a zapaci. (by WSergio 2/2009)*a speria
Sinonime: intimida, a speria, ..... (by WSergio 2/2009)*a zapaci
Sinonime: ...., a numi, a denumi. (by WSergio 2/2009)*intitula
Sinonime: intitula, ...., a denumi. (by WSergio 2/2009)*a numi
Sinonime: intitula, a numi, ..... (by WSergio 2/2009)*a denumi
Sinonime: ...., insuportabil, inadmisibil, neplacut. (by WSergio 2/2009)*intolerabil
Sinonime: intolerabil, ...., inadmisibil, neplacut. (by WSergio 2/2009)*insuportabil
Sinonime: intolerabil, insuportabil, ...., neplacut. (by WSergio 2/2009)*inadmisibil
Sinonime: intolerabil, insuportabil, inadmisibil, ..... (by WSergio 2/2009)*neplacut
Sinonime: ...., otravit. (by WSergio 2/2009)*intoxicat
Sinonime: intoxicat, ..... (by WSergio 2/2009)*otravit
Sinonime: ...., neinduplecat, necrutator, neingaduitor, sever. (by WSergio 2/2009)*intransigent
Sinonime: intransigent, ...., necrutator, neingaduitor, sever. (by WSergio 2/2009)*neinduplecat
Sinonime: intransigent, neinduplecat, ...., neingaduitor, sever. (by WSergio 2/2009)*necrutator
Sinonime: intransigent, neinduplecat, necrutator, ...., sever. (by WSergio 2/2009)*neingaduitor
Sinonime: intransigent, neinduplecat, necrutator, neingaduitor, ..... (by WSergio 2/2009)*sever
Sinonime: ...., uneltire, vrajba, zazanie. (by WSergio 2/2009)*intriga
Sinonime: intriga, ...., vrajba, zazanie. (by WSergio 2/2009)*uneltire
Sinonime: intriga, uneltire, ...., zazanie. (by WSergio 2/2009)*vrajba
Sinonime: intriga, uneltire, vrajba, ..... (by WSergio 2/2009)*zazanie
Sinonime: ...., launtric. (by WSergio 2/2009)*intrinsec
Sinonime: intrinsec, ..... (by WSergio 2/2009)*launtric
Sinonime: ...., a baga, a vari, a fixa, a stabili, a institui. (by WSergio 2/2009)*introduce
Sinonime: introduce, ...., a vari, a fixa, a stabili, a institui. (by WSergio 2/2009)*a baga
Sinonime: introduce, a baga, ...., a fixa, a stabili, a institui. (by WSergio 2/2009)*a vari
Sinonime: introduce, a baga, a vari, ...., a stabili, a institui. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: introduce, a baga, a vari, a fixa, ...., a institui. (by WSergio 2/2009)*a stabili
Sinonime: introduce, a baga, a vari, a fixa, a stabili, ..... (by WSergio 2/2009)*a institui
Sinonime: ...., a sesiya, a pricepe, a intelege. (by WSergio 2/2009)*intui
Sinonime: intui, ...., a pricepe, a intelege. (by WSergio 2/2009)*a sesiya
Sinonime: intui, a sesiya, ...., a intelege. (by WSergio 2/2009)*a pricepe
Sinonime: intui, a sesiya, a pricepe, ..... (by WSergio 2/2009)*a intelege
Sinonime: ...., crud, feroce, neomenos. (by WSergio 2/2009)*inuman
Sinonime: inuman, ...., feroce, neomenos. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: inuman, crud, ...., neomenos. (by WSergio 2/2009)*feroce
Sinonime: inuman, crud, feroce, ..... (by WSergio 2/2009)*neomenos
Sinonime: ...., a se revarsa, a ineca, a coplesi, a napadi. (by WSergio 2/2009)*inunda
Sinonime: inunda, ...., a ineca, a coplesi, a napadi. (by WSergio 2/2009)*a se revarsa
Sinonime: inunda, a se revarsa, ...., a coplesi, a napadi. (by WSergio 2/2009)*a ineca
Sinonime: inunda, a se revarsa, a ineca, ...., a napadi. (by WSergio 2/2009)*a coplesi
Sinonime: inunda, a se revarsa, a ineca, a coplesi, ..... (by WSergio 2/2009)*a napadi
Sinonime: ...., nefolositor, zadarnic, ineficient. (by WSergio 2/2009)*inutil
Sinonime: inutil, ...., zadarnic, ineficient. (by WSergio 2/2009)*nefolositor
Sinonime: inutil, nefolositor, ...., ineficient. (by WSergio 2/2009)*zadarnic
Sinonime: inutil, nefolositor, zadarnic, ..... (by WSergio 2/2009)*ineficient
Sinonime: ...., a navali, a cotropi, a cuprinde, a coplesi. (by WSergio 2/2009)*invada
Sinonime: invada, ...., a cotropi, a cuprinde, a coplesi. (by WSergio 2/2009)*a navali
Sinonime: invada, a navali, ...., a cuprinde, a coplesi. (by WSergio 2/2009)*a cotropi
Sinonime: invada, a navali, a cotropi, ...., a coplesi. (by WSergio 2/2009)*a cuprinde
Sinonime: invada, a navali, a cotropi, a cuprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a coplesi
Sinonime: ...., constant, stabil, fix, statornic. (by WSergio 2/2009)*invariabil
Sinonime: invariabil, ...., stabil, fix, statornic. (by WSergio 2/2009)*constant
Sinonime: invariabil, constant, ...., fix, statornic. (by WSergio 2/2009)*stabil
Sinonime: invariabil, constant, stabil, ...., statornic. (by WSergio 2/2009)*fix
Sinonime: invariabil, constant, stabil, fix, ..... (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: ...., ofensa, ocara, injurie, insulta. (by WSergio 2/2009)*invectiva
Sinonime: invectiva, ...., ocara, injurie, insulta. (by WSergio 2/2009)*ofensa
Sinonime: invectiva, ofensa, ...., injurie, insulta. (by WSergio 2/2009)*ocara
Sinonime: invectiva, ofensa, ocara, ...., insulta. (by WSergio 2/2009)*injurie
Sinonime: invectiva, ofensa, ocara, injurie, ..... (by WSergio 2/2009)*insulta
Sinonime: ...., a nascoci, a descoperi, a imagina. (by WSergio 2/2009)*inventa
Sinonime: inventa, ...., a descoperi, a imagina. (by WSergio 2/2009)*a nascoci
Sinonime: inventa, a nascoci, ...., a imagina. (by WSergio 2/2009)*a descoperi
Sinonime: inventa, a nascoci, a descoperi, ..... (by WSergio 2/2009)*a imagina
Sinonime: ...., ingenios, subtil. (by WSergio 2/2009)*inventiv
Sinonime: inventiv, ...., subtil. (by WSergio 2/2009)*ingenios
Sinonime: inventiv, ingenios, ..... (by WSergio 2/2009)*subtil
Sinonime: ...., descoperire, nascocire. (by WSergio 2/2009)*inventie
Sinonime: inventie, ...., nascocire. (by WSergio 2/2009)*descoperire
Sinonime: inventie, descoperire, ..... (by WSergio 2/2009)*nascocire
Sinonime: ...., a cerceta, a urmari. (by WSergio 2/2009)*investiga
Sinonime: investiga, ...., a urmari. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: investiga, a cerceta, ..... (by WSergio 2/2009)*a urmari
Sinonime: ...., impputernicit, plasat, alocat. (by WSergio 2/2009)*investit
Sinonime: investit, ...., plasat, alocat. (by WSergio 2/2009)*impputernicit
Sinonime: investit, impputernicit, ...., alocat. (by WSergio 2/2009)*plasat
Sinonime: investit, impputernicit, plasat, ..... (by WSergio 2/2009)*alocat
Sinonime: ...., a pizmui, a ravni, a jindui. (by WSergio 2/2009)*invidia
Sinonime: invidia, ...., a ravni, a jindui. (by WSergio 2/2009)*a pizmui
Sinonime: invidia, a pizmui, ...., a jindui. (by WSergio 2/2009)*a ravni
Sinonime: invidia, a pizmui, a ravni, ..... (by WSergio 2/2009)*a jindui
Sinonime: ...., nebiruit, neinfrant. (by WSergio 2/2009)*invincibil
Sinonime: invincibil, ...., neinfrant. (by WSergio 2/2009)*nebiruit
Sinonime: invincibil, nebiruit, ..... (by WSergio 2/2009)*neinfrant
Sinonime: ...., sacru, sfant. (by WSergio 2/2009)*inviolabil
Sinonime: inviolabil, ...., sfant. (by WSergio 2/2009)*sacru
Sinonime: inviolabil, sacru, ..... (by WSergio 2/2009)*sfant
Sinonime: ...., a chema, a pofti, a imbia, a cere, a pretinde. (by WSergio 2/2009)*invita
Sinonime: invita, ...., a pofti, a imbia, a cere, a pretinde. (by WSergio 2/2009)*a chema
Sinonime: invita, a chema, ...., a imbia, a cere, a pretinde. (by WSergio 2/2009)*a pofti
Sinonime: invita, a chema, a pofti, ...., a cere, a pretinde. (by WSergio 2/2009)*a imbia
Sinonime: invita, a chema, a pofti, a imbia, ...., a pretinde. (by WSergio 2/2009)*a cere
Sinonime: invita, a chema, a pofti, a imbia, a cere, ..... (by WSergio 2/2009)*a pretinde
Sinonime: ...., chemare, convocare. (by WSergio 2/2009)*invitatie
Sinonime: invitatie, ...., convocare. (by WSergio 2/2009)*chemare
Sinonime: invitatie, chemare, ..... (by WSergio 2/2009)*convocare
Sinonime: ...., nevazut. (by WSergio 2/2009)*invizibil
Sinonime: invizibil, ..... (by WSergio 2/2009)*nevazut
Sinonime: ...., a solicita, a chema, a apela. (by WSergio 2/2009)*invoca
Sinonime: invoca, ...., a chema, a apela. (by WSergio 2/2009)*a solicita
Sinonime: invoca, a solicita, ...., a apela. (by WSergio 2/2009)*a chema
Sinonime: invoca, a solicita, a chema, ..... (by WSergio 2/2009)*a apela
Sinonime: ...., neintentionat. (by WSergio 2/2009)*involuntar
Sinonime: involuntar, ..... (by WSergio 2/2009)*neintentionat
Sinonime: ...., regres, decadere. (by WSergio 2/2009)*involutie
Sinonime: involutie, ...., decadere. (by WSergio 2/2009)*regres
Sinonime: involutie, regres, ..... (by WSergio 2/2009)*decadere
Sinonime: ...., stare, situatie, aspect, infatisare. (by WSergio 2/2009)*ipostaza
Sinonime: ipostaza, ...., situatie, aspect, infatisare. (by WSergio 2/2009)*stare
Sinonime: ipostaza, stare, ...., aspect, infatisare. (by WSergio 2/2009)*situatie
Sinonime: ipostaza, stare, situatie, ...., infatisare. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: ipostaza, stare, situatie, aspect, ..... (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: ...., presupunere, supozitie, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*ipoteza
Sinonime: ipoteza, ...., supozitie, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*presupunere
Sinonime: ipoteza, presupunere, ...., posibilitate. (by WSergio 2/2009)*supozitie
Sinonime: ipoteza, presupunere, supozitie, ..... (by WSergio 2/2009)*posibilitate
Sinonime: ...., nervos, suparacios. (by WSergio 2/2009)*irascibil
Sinonime: irascibil, ...., suparacios. (by WSergio 2/2009)*nervos
Sinonime: irascibil, nervos, ..... (by WSergio 2/2009)*suparacios
Sinonime: ...., ilogic. (by WSergio 2/2009)*irational
Sinonime: irational, ..... (by WSergio 2/2009)*ilogic
Sinonime: ...., imaginar, fantastic, inchipuit. (by WSergio 2/2009)*ireal
Sinonime: ireal, ...., fantastic, inchipuit. (by WSergio 2/2009)*imaginar
Sinonime: ireal, imaginar, ...., inchipuit. (by WSergio 2/2009)*fantastic
Sinonime: ireal, imaginar, fantastic, ..... (by WSergio 2/2009)*inchipuit
Sinonime: ...., himeric, utopic, imposibil. (by WSergio 2/2009)*irealizabil
Sinonime: irealizabil, ...., utopic, imposibil. (by WSergio 2/2009)*himeric
Sinonime: irealizabil, himeric, ...., imposibil. (by WSergio 2/2009)*utopic
Sinonime: irealizabil, himeric, utopic, ..... (by WSergio 2/2009)*imposibil
Sinonime: ...., impecabil, perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*irebrosabil
Sinonime: irebrosabil, ...., perfect, desavarsit. (by WSergio 2/2009)*impecabil
Sinonime: irebrosabil, impecabil, ...., desavarsit. (by WSergio 2/2009)*perfect
Sinonime: irebrosabil, impecabil, perfect, ..... (by WSergio 2/2009)*desavarsit
Sinonime: ...., a supara, a mania, a enerva, a infuria. (by WSergio 2/2009)*irita
Sinonime: irita, ...., a mania, a enerva, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: irita, a supara, ...., a enerva, a infuria. (by WSergio 2/2009)*a mania
Sinonime: irita, a supara, a mania, ...., a infuria. (by WSergio 2/2009)*a enerva
Sinonime: irita, a supara, a mania, a enerva, ..... (by WSergio 2/2009)*a infuria
Sinonime: ...., suparator, neplacut, enervant. (by WSergio 2/2009)*iritant
Sinonime: iritant, ...., neplacut, enervant. (by WSergio 2/2009)*suparator
Sinonime: iritant, suparator, ...., enervant. (by WSergio 2/2009)*neplacut
Sinonime: iritant, suparator, neplacut, ..... (by WSergio 2/2009)*enervant
Sinonime: ...., a luci, a scanteia. (by WSergio 2/2009)*iriza
Sinonime: iriza, ...., a scanteia. (by WSergio 2/2009)*a luci
Sinonime: iriza, a luci, ..... (by WSergio 2/2009)*a scanteia
Sinonime: ...., zeflemitor, sarcastic, satiric. (by WSergio 2/2009)*ironic
Sinonime: ironic, ...., sarcastic, satiric. (by WSergio 2/2009)*zeflemitor
Sinonime: ironic, zeflemitor, ...., satiric. (by WSergio 2/2009)*sarcastic
Sinonime: ironic, zeflemitor, sarcastic, ..... (by WSergio 2/2009)*satiric
Sinonime: ...., a risipi, a prapadi, a imprastia. (by WSergio 2/2009)*irosi
Sinonime: irosi, ...., a prapadi, a imprastia. (by WSergio 2/2009)*a risipi
Sinonime: irosi, a risipi, ...., a imprastia. (by WSergio 2/2009)*a prapadi
Sinonime: irosi, a risipi, a prapadi, ..... (by WSergio 2/2009)*a imprastia
Sinonime: ...., prapadit, pierdut, risipit. (by WSergio 2/2009)*irosit
Sinonime: irosit, ...., pierdut, risipit. (by WSergio 2/2009)*prapadit
Sinonime: irosit, prapadit, ...., risipit. (by WSergio 2/2009)*pierdut
Sinonime: irosit, prapadit, pierdut, ..... (by WSergio 2/2009)*risipit
Sinonime: ...., a tasni, a navali, a izbucni, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*irupe
Sinonime: irupe, ...., a navali, a izbucni, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a tasni
Sinonime: irupe, a tasni, ...., a izbucni, a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a navali
Sinonime: irupe, a tasni, a navali, ...., a se revarsa. (by WSergio 2/2009)*a izbucni
Sinonime: irupe, a tasni, a navali, a izbucni, ..... (by WSergio 2/2009)*a se revarsa
Sinonime: ...., a aparea, a incepe, a se produce, a provoca, a starni, a determina. (by WSergio 2/2009)*isca
Sinonime: isca, ...., a incepe, a se produce, a provoca, a starni, a determina. (by WSergio 2/2009)*a aparea
Sinonime: isca, a aparea, ...., a se produce, a provoca, a starni, a determina. (by WSergio 2/2009)*a incepe
Sinonime: isca, a aparea, a incepe, ...., a provoca, a starni, a determina. (by WSergio 2/2009)*a se produce
Sinonime: isca, a aparea, a incepe, a se produce, ...., a starni, a determina. (by WSergio 2/2009)*a provoca
Sinonime: isca, a aparea, a incepe, a se produce, a provoca, ...., a determina. (by WSergio 2/2009)*a starni
Sinonime: isca, a aparea, a incepe, a se produce, a provoca, a starni, ..... (by WSergio 2/2009)*a determina
Sinonime: ...., cercetas, spion, detectiv. (by WSergio 2/2009)*iscoada
Sinonime: iscoada, ...., spion, detectiv. (by WSergio 2/2009)*cercetas
Sinonime: iscoada, cercetas, ...., detectiv. (by WSergio 2/2009)*spion
Sinonime: iscoada, cercetas, spion, ..... (by WSergio 2/2009)*detectiv
Sinonime: ...., a cerceta, a spiona, a descoase, a intreba, a scorni, a inventa. (by WSergio 2/2009)*iscodi
Sinonime: iscodi, ...., a spiona, a descoase, a intreba, a scorni, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: iscodi, a cerceta, ...., a descoase, a intreba, a scorni, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a spiona
Sinonime: iscodi, a cerceta, a spiona, ...., a intreba, a scorni, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a descoase
Sinonime: iscodi, a cerceta, a spiona, a descoase, ...., a scorni, a inventa. (by WSergio 2/2009)*a intreba
Sinonime: iscodi, a cerceta, a spiona, a descoase, a intreba, ...., a inventa. (by WSergio 2/2009)*a scorni
Sinonime: iscodi, a cerceta, a spiona, a descoase, a intreba, a scorni, ..... (by WSergio 2/2009)*a inventa
Sinonime: ...., indemanare, dibacie, istetime, abilitate, mestesug, arta. (by WSergio 2/2009)*iscusinta
Sinonime: iscusinta, ...., dibacie, istetime, abilitate, mestesug, arta. (by WSergio 2/2009)*indemanare
Sinonime: iscusinta, indemanare, ...., istetime, abilitate, mestesug, arta. (by WSergio 2/2009)*dibacie
Sinonime: iscusinta, indemanare, dibacie, ...., abilitate, mestesug, arta. (by WSergio 2/2009)*istetime
Sinonime: iscusinta, indemanare, dibacie, istetime, ...., mestesug, arta. (by WSergio 2/2009)*abilitate
Sinonime: iscusinta, indemanare, dibacie, istetime, abilitate, ...., arta. (by WSergio 2/2009)*mestesug
Sinonime: iscusinta, indemanare, dibacie, istetime, abilitate, mestesug, ..... (by WSergio 2/2009)*arta
Sinonime: ...., a semna, a subscrie. (by WSergio 2/2009)*iscali
Sinonime: iscali, ...., a subscrie. (by WSergio 2/2009)*a semna
Sinonime: iscali, a semna, ..... (by WSergio 2/2009)*a subscrie
Sinonime: ...., a atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, a iscodi, a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*ispiti
Sinonime: ispiti, ...., a tenta, a ademeni, a seduce, a iscodi, a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*a atrage
Sinonime: ispiti, a atrage, ...., a ademeni, a seduce, a iscodi, a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*a tenta
Sinonime: ispiti, a atrage, a tenta, ...., a seduce, a iscodi, a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*a ademeni
Sinonime: ispiti, a atrage, a tenta, a ademeni, ...., a iscodi, a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*a seduce
Sinonime: ispiti, a atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, ...., a cerceta, a descoase. (by WSergio 2/2009)*a iscodi
Sinonime: ispiti, a atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, a iscodi, ...., a descoase. (by WSergio 2/2009)*a cerceta
Sinonime: ispiti, a atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, a iscodi, a cerceta, ..... (by WSergio 2/2009)*a descoase
Sinonime: ...., tentatie, ademenire, seductie. (by WSergio 2/2009)*ispita
Sinonime: ispita, ...., ademenire, seductie. (by WSergio 2/2009)*tentatie
Sinonime: ispita, tentatie, ...., seductie. (by WSergio 2/2009)*ademenire
Sinonime: ispita, tentatie, ademenire, ..... (by WSergio 2/2009)*seductie
Sinonime: ...., fapta, lucrare, realizare, reusita, succes, aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*isprava
Sinonime: isprava, ...., lucrare, realizare, reusita, succes, aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*fapta
Sinonime: isprava, fapta, ...., realizare, reusita, succes, aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*lucrare
Sinonime: isprava, fapta, lucrare, ...., reusita, succes, aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*realizare
Sinonime: isprava, fapta, lucrare, realizare, ...., succes, aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*reusita
Sinonime: isprava, fapta, lucrare, realizare, reusita, ...., aventura, bravura. (by WSergio 2/2009)*succes
Sinonime: isprava, fapta, lucrare, realizare, reusita, succes, ...., bravura. (by WSergio 2/2009)*aventura
Sinonime: isprava, fapta, lucrare, realizare, reusita, succes, aventura, ..... (by WSergio 2/2009)*bravura
Sinonime: ...., terminat, incheiat. (by WSergio 2/2009)*ispravit
Sinonime: ispravit, ...., incheiat. (by WSergio 2/2009)*terminat
Sinonime: ispravit, terminat, ..... (by WSergio 2/2009)*incheiat
Sinonime: ...., a povesti, a relata, a expune. (by WSergio 2/2009)*istorisi
Sinonime: istorisi, ...., a relata, a expune. (by WSergio 2/2009)*a povesti
Sinonime: istorisi, a povesti, ...., a expune. (by WSergio 2/2009)*a relata
Sinonime: istorisi, a povesti, a relata, ..... (by WSergio 2/2009)*a expune
Sinonime: ...., a epuiza, a obosi, a extenua, a sfarsi, a termina, a incheia. (by WSergio 2/2009)*istovi
Sinonime: istovi, ...., a obosi, a extenua, a sfarsi, a termina, a incheia. (by WSergio 2/2009)*a epuiza
Sinonime: istovi, a epuiza, ...., a extenua, a sfarsi, a termina, a incheia. (by WSergio 2/2009)*a obosi
Sinonime: istovi, a epuiza, a obosi, ...., a sfarsi, a termina, a incheia. (by WSergio 2/2009)*a extenua
Sinonime: istovi, a epuiza, a obosi, a extenua, ...., a termina, a incheia. (by WSergio 2/2009)*a sfarsi
Sinonime: istovi, a epuiza, a obosi, a extenua, a sfarsi, ...., a incheia. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: istovi, a epuiza, a obosi, a extenua, a sfarsi, a termina, ..... (by WSergio 2/2009)*a incheia
Sinonime: ...., ruta, traseu, cale, drum. (by WSergio 2/2009)*itinerar
Sinonime: itinerar, ...., traseu, cale, drum. (by WSergio 2/2009)*ruta
Sinonime: itinerar, ruta, ...., cale, drum. (by WSergio 2/2009)*traseu
Sinonime: itinerar, ruta, traseu, ...., drum. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: itinerar, ruta, traseu, cale, ..... (by WSergio 2/2009)*drum
Sinonime: ...., dragoste, afectiune, amor. (by WSergio 2/2009)*iubire
Sinonime: iubire, ...., afectiune, amor. (by WSergio 2/2009)*dragoste
Sinonime: iubire, dragoste, ...., amor. (by WSergio 2/2009)*afectiune
Sinonime: iubire, dragoste, afectiune, ..... (by WSergio 2/2009)*amor
Sinonime: ...., asalt, navala, atac, fuga, goana. (by WSergio 2/2009)*iures
Sinonime: iures, ...., navala, atac, fuga, goana. (by WSergio 2/2009)*asalt
Sinonime: iures, asalt, ...., atac, fuga, goana. (by WSergio 2/2009)*navala
Sinonime: iures, asalt, navala, ...., fuga, goana. (by WSergio 2/2009)*atac
Sinonime: iures, asalt, navala, atac, ...., goana. (by WSergio 2/2009)*fuga
Sinonime: iures, asalt, navala, atac, fuga, ..... (by WSergio 2/2009)*goana
Sinonime: ...., a se arata, a aparea, a se infatisa, a se prezenta, a incolti, a rasari. (by WSergio 2/2009)*ivi
Sinonime: ivi, ...., a aparea, a se infatisa, a se prezenta, a incolti, a rasari. (by WSergio 2/2009)*a se arata
Sinonime: ivi, a se arata, ...., a se infatisa, a se prezenta, a incolti, a rasari. (by WSergio 2/2009)*a aparea
Sinonime: ivi, a se arata, a aparea, ...., a se prezenta, a incolti, a rasari. (by WSergio 2/2009)*a se infatisa
Sinonime: ivi, a se arata, a aparea, a se infatisa, ...., a incolti, a rasari. (by WSergio 2/2009)*a se prezenta
Sinonime: ivi, a se arata, a aparea, a se infatisa, a se prezenta, ...., a rasari. (by WSergio 2/2009)*a incolti
Sinonime: ivi, a se arata, a aparea, a se infatisa, a se prezenta, a incolti, ..... (by WSergio 2/2009)*a rasari
Sinonime: ...., miros, parfum, aroma. (by WSergio 2/2009)*iz
Sinonime: iz, ...., parfum, aroma. (by WSergio 2/2009)*miros
Sinonime: iz, miros, ...., aroma. (by WSergio 2/2009)*parfum
Sinonime: iz, miros, parfum, ..... (by WSergio 2/2009)*aroma
Sinonime: ...., a lovi, a tranti, a ataca, a navali. (by WSergio 2/2009)*izbi
Sinonime: izbi, ...., a tranti, a ataca, a navali. (by WSergio 2/2009)*a lovi
Sinonime: izbi, a lovi, ...., a ataca, a navali. (by WSergio 2/2009)*a tranti
Sinonime: izbi, a lovi, a tranti, ...., a navali. (by WSergio 2/2009)*a ataca
Sinonime: izbi, a lovi, a tranti, a ataca, ..... (by WSergio 2/2009)*a navali
Sinonime: ...., uluitor, frapant, uimitor, surprinzator. (by WSergio 2/2009)*izbitor
Sinonime: izbitor, ...., frapant, uimitor, surprinzator. (by WSergio 2/2009)*uluitor
Sinonime: izbitor, uluitor, ...., uimitor, surprinzator. (by WSergio 2/2009)*frapant
Sinonime: izbitor, uluitor, frapant, ...., surprinzator. (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: izbitor, uluitor, frapant, uimitor, ..... (by WSergio 2/2009)*surprinzator
Sinonime: ...., victorie, biruinta, reusita, succes, isprava, realizare. (by WSergio 2/2009)*izbanda
Sinonime: izbanda, ...., biruinta, reusita, succes, isprava, realizare. (by WSergio 2/2009)*victorie
Sinonime: izbanda, victorie, ...., reusita, succes, isprava, realizare. (by WSergio 2/2009)*biruinta
Sinonime: izbanda, victorie, biruinta, ...., succes, isprava, realizare. (by WSergio 2/2009)*reusita
Sinonime: izbanda, victorie, biruinta, reusita, ...., isprava, realizare. (by WSergio 2/2009)*succes
Sinonime: izbanda, victorie, biruinta, reusita, succes, ...., realizare. (by WSergio 2/2009)*isprava
Sinonime: izbanda, victorie, biruinta, reusita, succes, isprava, ..... (by WSergio 2/2009)*realizare
Sinonime: ...., a salva, a scapa, a mantui, a elibera. (by WSergio 2/2009)*izbavi
Sinonime: izbavi, ...., a scapa, a mantui, a elibera. (by WSergio 2/2009)*a salva
Sinonime: izbavi, a salva, ...., a mantui, a elibera. (by WSergio 2/2009)*a scapa
Sinonime: izbavi, a salva, a scapa, ...., a elibera. (by WSergio 2/2009)*a mantui
Sinonime: izbavi, a salva, a scapa, a mantui, ..... (by WSergio 2/2009)*a elibera
Sinonime: ...., a alunga, a indeparta, a goni, a expulza, a exila. (by WSergio 2/2009)*izgoni
Sinonime: izgoni, ...., a indeparta, a goni, a expulza, a exila. (by WSergio 2/2009)*a alunga
Sinonime: izgoni, a alunga, ...., a goni, a expulza, a exila. (by WSergio 2/2009)*a indeparta
Sinonime: izgoni, a alunga, a indeparta, ...., a expulza, a exila. (by WSergio 2/2009)*a goni
Sinonime: izgoni, a alunga, a indeparta, a goni, ...., a exila. (by WSergio 2/2009)*a expulza
Sinonime: izgoni, a alunga, a indeparta, a goni, a expulza, ..... (by WSergio 2/2009)*a exila
Sinonime: ...., a desparti, a detasa, a separa, a se retrage, a se indeparta. (by WSergio 2/2009)*izola
Sinonime: izola, ...., a detasa, a separa, a se retrage, a se indeparta. (by WSergio 2/2009)*a desparti
Sinonime: izola, a desparti, ...., a separa, a se retrage, a se indeparta. (by WSergio 2/2009)*a detasa
Sinonime: izola, a desparti, a detasa, ...., a se retrage, a se indeparta. (by WSergio 2/2009)*a separa
Sinonime: izola, a desparti, a detasa, a separa, ...., a se indeparta. (by WSergio 2/2009)*a se retrage
Sinonime: izola, a desparti, a detasa, a separa, a se retrage, ..... (by WSergio 2/2009)*a se indeparta
Sinonime: ...., obarsie, sursa, origine, sorginte. (by WSergio 2/2009)*izvor
Sinonime: izvor, ...., sursa, origine, sorginte. (by WSergio 2/2009)*obarsie
Sinonime: izvor, obarsie, ...., origine, sorginte. (by WSergio 2/2009)*sursa
Sinonime: izvor, obarsie, sursa, ...., sorginte. (by WSergio 2/2009)*origine
Sinonime: izvor, obarsie, sursa, origine, ..... (by WSergio 2/2009)*sorginte
Sinonime: ...., a tasni, a iesi, a rasari, a se arata, a se ivi, a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*izvori
Sinonime: izvori, ...., a iesi, a rasari, a se arata, a se ivi, a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*a tasni
Sinonime: izvori, a tasni, ...., a rasari, a se arata, a se ivi, a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*a iesi
Sinonime: izvori, a tasni, a iesi, ...., a se arata, a se ivi, a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*a rasari
Sinonime: izvori, a tasni, a iesi, a rasari, ...., a se ivi, a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*a se arata
Sinonime: izvori, a tasni, a iesi, a rasari, a se arata, ...., a proveni, a decurge. (by WSergio 2/2009)*a se ivi
Sinonime: izvori, a tasni, a iesi, a rasari, a se arata, a se ivi, ...., a decurge. (by WSergio 2/2009)*a proveni
Sinonime: izvori, a tasni, a iesi, a rasari, a se arata, a se ivi, a proveni, ..... (by WSergio 2/2009)*a decurge
Sinonime: ...., haina, sacou, veston, taior. (by WSergio 2/2009)*jacheta
Sinonime: jacheta, ...., sacou, veston, taior. (by WSergio 2/2009)*haina
Sinonime: jacheta, haina, ...., veston, taior. (by WSergio 2/2009)*sacou
Sinonime: jacheta, haina, sacou, ...., taior. (by WSergio 2/2009)*veston
Sinonime: jacheta, haina, sacou, veston, ..... (by WSergio 2/2009)*taior
Sinonime: ...., pradare, devastare, furt, prada, hotie, exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*jaf
Sinonime: jaf, ...., devastare, furt, prada, hotie, exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*pradare
Sinonime: jaf, pradare, ...., furt, prada, hotie, exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*devastare
Sinonime: jaf, pradare, devastare, ...., prada, hotie, exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*furt
Sinonime: jaf, ....re, devastare, furt, ...., hotie, exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*prada
Sinonime: jaf, pradare, devastare, furt, prada, ...., exploatare, jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*hotie
Sinonime: jaf, pradare, devastare, furt, prada, hotie, ...., jecmaneala. (by WSergio 2/2009)*exploatare
Sinonime: jaf, pradare, devastare, furt, prada, hotie, exploatare, ..... (by WSergio 2/2009)*jecmaneala
Sinonime: ...., petitie, plangere, solicitare, reclamatie, rugaminte, cerere. (by WSergio 2/2009)*jalba
Sinonime: jalba, ...., plangere, solicitare, reclamatie, rugaminte, cerere. (by WSergio 2/2009)*petitie
Sinonime: jalba, petitie, ...., solicitare, reclamatie, rugaminte, cerere. (by WSergio 2/2009)*plangere
Sinonime: jalba, petitie, plangere, ...., reclamatie, rugaminte, cerere. (by WSergio 2/2009)*solicitare
Sinonime: jalba, petitie, plangere, solicitare, ...., rugaminte, cerere. (by WSergio 2/2009)*reclamatie
Sinonime: jalba, petitie, plangere, solicitare, reclamatie, ...., cerere. (by WSergio 2/2009)*rugaminte
Sinonime: jalba, petitie, plangere, solicitare, reclamatie, rugaminte, ..... (by WSergio 2/2009)*cerere
Sinonime: ...., tristete, amaraciune, durere, mahnire. (by WSergio 2/2009)*jale
Sinonime: jale, ...., amaraciune, durere, mahnire. (by WSergio 2/2009)*tristete
Sinonime: jale, tristete, ...., durere, mahnire. (by WSergio 2/2009)*amaraciune
Sinonime: jale, tristete, amaraciune, ...., mahnire. (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: jale, tristete, amaraciune, durere, ..... (by WSergio 2/2009)*mahnire
Sinonime: ...., trist, tanguitor, nenorocit, lugubru. (by WSergio 2/2009)*jalnic
Sinonime: jalnic, ...., tanguitor, nenorocit, lugubru. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: jalnic, trist, ...., nenorocit, lugubru. (by WSergio 2/2009)*tanguitor
Sinonime: jalnic, trist, tanguitor, ...., lugubru. (by WSergio 2/2009)*nenorocit
Sinonime: jalnic, trist, tanguitor, nenorocit, ..... (by WSergio 2/2009)*lugubru
Sinonime: ...., indicator, semn, par, stalp. (by WSergio 2/2009)*jalon
Sinonime: jalon, ...., semn, par, stalp. (by WSergio 2/2009)*indicator
Sinonime: jalon, indicator, ...., par, stalp. (by WSergio 2/2009)*semn
Sinonime: jalon, indicator, semn, ...., stalp. (by WSergio 2/2009)*par
Sinonime: jalon, indicator, semn, par, ..... (by WSergio 2/2009)*stalp
Sinonime: ...., a marca, a trasa, a insemna, a preciza, a indica. (by WSergio 2/2009)*jalona
Sinonime: jalona, ...., a trasa, a insemna, a preciza, a indica. (by WSergio 2/2009)*a marca
Sinonime: jalona, a marca, ...., a insemna, a preciza, a indica. (by WSergio 2/2009)*a trasa
Sinonime: jalona, a marca, a trasa, ...., a preciza, a indica. (by WSergio 2/2009)*a insemna
Sinonime: jalona, a marca, a trasa, a insemna, ...., a indica. (by WSergio 2/2009)*a preciza
Sinonime: jalona, a marca, a trasa, a insemna, a preciza, ..... (by WSergio 2/2009)*a indica
Sinonime: ...., stor. (by WSergio 2/2009)*jaluzea
Sinonime: jaluzea, ..... (by WSergio 2/2009)*stor
Sinonime: ...., jigodie, potaie, nemernic, ticalos, puslama. (by WSergio 2/2009)*javra
Sinonime: javra, ...., potaie, nemernic, ticalos, puslama. (by WSergio 2/2009)*jigodie
Sinonime: javra, jigodie, ...., nemernic, ticalos, puslama. (by WSergio 2/2009)*potaie
Sinonime: javra, jigodie, potaie, ...., ticalos, puslama. (by WSergio 2/2009)*nemernic
Sinonime: javra, jigodie, potaie, nemernic, ...., puslama. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: javra, jigodie, potaie, nemernic, ticalos, ..... (by WSergio 2/2009)*puslama
Sinonime: ...., a fura, a prada, a jecmani, a spolia, a lua cu forta. (by WSergio 2/2009)*jefui
Sinonime: jefui, ...., a prada, a jecmani, a spolia, a lua cu forta. (by WSergio 2/2009)*a fura
Sinonime: jefui, a fura, ...., a jecmani, a spolia, a lua cu forta. (by WSergio 2/2009)*a prada
Sinonime: jefui, a fura, a prada, ...., a spolia, a lua cu forta. (by WSergio 2/2009)*a jecmani
Sinonime: jefui, a fura, a prada, a jecmani, ...., a lua cu forta. (by WSergio 2/2009)*a spolia
Sinonime: jefui, a fura, a prada, a jecmani, a spolia, ..... (by WSergio 2/2009)*a lua cu forta
Sinonime: ...., pradat, furat, jecmanit. (by WSergio 2/2009)*jefuit
Sinonime: jefuit, ...., furat, jecmanit. (by WSergio 2/2009)*pradat
Sinonime: jefuit, pradat, ...., jecmanit. (by WSergio 2/2009)*furat
Sinonime: jefuit, pradat, furat, ..... (by WSergio 2/2009)*jecmanit
Sinonime: ...., pradalnic, pradator. (by WSergio 2/2009)*jefuitor
Sinonime: jefuitor, ...., pradator. (by WSergio 2/2009)*pradalnic
Sinonime: jefuitor, pradalnic, ..... (by WSergio 2/2009)*pradator
Sinonime: ...., murdarie, mizerie. (by WSergio 2/2009)*jeg
Sinonime: jeg, ...., mizerie. (by WSergio 2/2009)*murdarie
Sinonime: jeg, murdarie, ..... (by WSergio 2/2009)*mizerie
Sinonime: ...., murdar, nespalat, slinos. (by WSergio 2/2009)*jegos
Sinonime: jegos, ...., nespalat, slinos. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: jegos, murdar, ...., slinos. (by WSergio 2/2009)*nespalat
Sinonime: jegos, murdar, nespalat, ..... (by WSergio 2/2009)*slinos
Sinonime: ...., a plange, a boci, a se vaita, a se tangui. (by WSergio 2/2009)*jeli
Sinonime: jeli, ...., a boci, a se vaita, a se tangui. (by WSergio 2/2009)*a plange
Sinonime: jeli, a plange, ...., a se vaita, a se tangui. (by WSergio 2/2009)*a boci
Sinonime: jeli, a plange, a boci, ...., a se tangui. (by WSergio 2/2009)*a se vaita
Sinonime: jeli, a plange, a boci, a se vaita, ..... (by WSergio 2/2009)*a se tangui
Sinonime: ...., a deranja, a indispune, a incomoda, a supara, a stanjeni, 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*jena
Sinonime: jena, ...., a indispune, a incomoda, a supara, a stanjeni, 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*a deranja
Sinonime: jena, a deranja, ...., a incomoda, a supara, a stanjeni, 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*a indispune
Sinonime: jena, a deranja, a indispune, ...., a supara, a stanjeni, 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*a incomoda
Sinonime: jena, a deranja, a indispune, a incomoda, ...., a stanjeni, 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: jena, a deranja, a indispune, a incomoda, a supara, ...., 2 . a se rusina, a se sfii. (by WSergio 2/2009)*a stanjeni
Sinonime: jena, a deranja, a indispune, a incomoda, a supara, a stanjeni, ...., a se sfii. (by WSergio 2/2009)*2 . a se rusina
Sinonime: jena, a deranja, a indispune, a incomoda, a supara, a stanjeni, 2 . a se rusina, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sfii
Sinonime: ...., penibil, incomod, neplacut. (by WSergio 2/2009)*jenant
Sinonime: jenant, ...., incomod, neplacut. (by WSergio 2/2009)*penibil
Sinonime: jenant, penibil, ...., neplacut. (by WSergio 2/2009)*incomod
Sinonime: jenant, penibil, incomod, ..... (by WSergio 2/2009)*neplacut
Sinonime: ...., stingherit, rusinat. (by WSergio 2/2009)*jenat
Sinonime: jenat, ...., rusinat. (by WSergio 2/2009)*stingherit
Sinonime: jenat, stingherit, ..... (by WSergio 2/2009)*rusinat
Sinonime: ...., sfiala, rusine, reticenta, timiditate. (by WSergio 2/2009)*jena
Sinonime: jena, ...., rusine, reticenta, timiditate. (by WSergio 2/2009)*sfiala
Sinonime: jena, sfiala, ...., reticenta, timiditate. (by WSergio 2/2009)*rusine
Sinonime: jena, sfiala, rusine, ...., timiditate. (by WSergio 2/2009)*reticenta
Sinonime: jena, sfiala, rusine, reticenta, ..... (by WSergio 2/2009)*timiditate
Sinonime: ...., rupt, zdrentuit. (by WSergio 2/2009)*jerpelit
Sinonime: jerpelit, ...., zdrentuit. (by WSergio 2/2009)*rupt
Sinonime: jerpelit, rupt, ..... (by WSergio 2/2009)*zdrentuit
Sinonime: ...., pulover, flanel. (by WSergio 2/2009)*jerseu
Sinonime: jerseu, ...., flanel. (by WSergio 2/2009)*pulover
Sinonime: jerseu, pulover, ..... (by WSergio 2/2009)*flanel
Sinonime: ...., sacrificat (by WSergio 2/2009)*jertfit
Sinonime: jertfit, .... (by WSergio 2/2009)*sacrificat
Sinonime: ...., sacrificiu, victima. (by WSergio 2/2009)*jertfa
Sinonime: jertfa, ...., victima. (by WSergio 2/2009)*sacrificiu
Sinonime: jertfa, sacrificiu, ..... (by WSergio 2/2009)*victima
Sinonime: ...., a insulta, a ofensa, a dezonora. (by WSergio 2/2009)*jigni
Sinonime: jigni, ...., a ofensa, a dezonora. (by WSergio 2/2009)*a insulta
Sinonime: jigni, a insulta, ...., a dezonora. (by WSergio 2/2009)*a ofensa
Sinonime: jigni, a insulta, a ofensa, ..... (by WSergio 2/2009)*a dezonora
Sinonime: ...., ofensator, onsultator. (by WSergio 2/2009)*jignitor
Sinonime: jignitor, ...., onsultator. (by WSergio 2/2009)*ofensator
Sinonime: jignitor, ofensator, ..... (by WSergio 2/2009)*onsultator
Sinonime: ...., prapadit, uscat, costeliv, sfrijit. (by WSergio 2/2009)*jigarit
Sinonime: jigarit, ...., uscat, costeliv, sfrijit. (by WSergio 2/2009)*prapadit
Sinonime: jigarit, prapadit, ...., costeliv, sfrijit. (by WSergio 2/2009)*uscat
Sinonime: jigarit, prapadit, uscat, ...., sfrijit. (by WSergio 2/2009)*costeliv
Sinonime: jigarit, prapadit, uscat, costeliv, ..... (by WSergio 2/2009)*sfrijit
Sinonime: ...., umed, reavan, racoros, imbibat. (by WSergio 2/2009)*jilav
Sinonime: jilav, ...., reavan, racoros, imbibat. (by WSergio 2/2009)*umed
Sinonime: jilav, umed, ...., racoros, imbibat. (by WSergio 2/2009)*reavan
Sinonime: jilav, umed, reavan, ...., imbibat. (by WSergio 2/2009)*racoros
Sinonime: jilav, umed, reavan, racoros, ..... (by WSergio 2/2009)*imbibat
Sinonime: ...., paine alba, lipie. (by WSergio 2/2009)*jimbla
Sinonime: jimbla, ...., lipie. (by WSergio 2/2009)*paine alba
Sinonime: jimbla, paine alba, ..... (by WSergio 2/2009)*lipie
Sinonime: ...., pofta, dorinta, dor. (by WSergio 2/2009)*jind
Sinonime: jind, ...., dorinta, dor. (by WSergio 2/2009)*pofta
Sinonime: jind, pofta, ...., dor. (by WSergio 2/2009)*dorinta
Sinonime: jind, pofta, ....inta, ..... (by WSergio 2/2009)*dor
Sinonime: ...., a dori, a pofti, a aspira, a nazui, a ravni. (by WSergio 2/2009)*jindui
Sinonime: jindui, ...., a pofti, a aspira, a nazui, a ravni. (by WSergio 2/2009)*a dori
Sinonime: jindui, a dori, ...., a aspira, a nazui, a ravni. (by WSergio 2/2009)*a pofti
Sinonime: jindui, a dori, a pofti, ...., a nazui, a ravni. (by WSergio 2/2009)*a aspira
Sinonime: jindui, a dori, a pofti, a aspira, ...., a ravni. (by WSergio 2/2009)*a nazui
Sinonime: jindui, a dori, a pofti, a aspira, a nazui, ..... (by WSergio 2/2009)*a ravni
Sinonime: ...., fiara, dihanie, lighioana. (by WSergio 2/2009)*jivina
Sinonime: jivina, ...., dihanie, lighioana. (by WSergio 2/2009)*fiara
Sinonime: jivina, fiara, ...., lighioana. (by WSergio 2/2009)*dihanie
Sinonime: jivina, fiara, dihanie, ..... (by WSergio 2/2009)*lighioana
Sinonime: ...., jep, ienupar. (by WSergio 2/2009)*jneapan
Sinonime: jneapan, ...., ienupar. (by WSergio 2/2009)*jep
Sinonime: jneapan, jep, ..... (by WSergio 2/2009)*ienupar
Sinonime: ...., distractie, amuzament, harjoneala. (by WSergio 2/2009)*joaca
Sinonime: joaca, ...., amuzament, harjoneala. (by WSergio 2/2009)*distractie
Sinonime: joaca, distractie, ...., harjoneala. (by WSergio 2/2009)*amuzament
Sinonime: joaca, distractie, amuzament, ..... (by WSergio 2/2009)*harjoneala
Sinonime: ...., ferastrau, gater. (by WSergio 2/2009)*joagar
Sinonime: joagar, ...., gater. (by WSergio 2/2009)*ferastrau
Sinonime: joagar, ferastrau, ..... (by WSergio 2/2009)*gater
Sinonime: ...., jordie, bat, nuia. (by WSergio 2/2009)*joarda
Sinonime: joarda, ...., bat, nuia. (by WSergio 2/2009)*jordie
Sinonime: joarda, jordie, ...., nuia. (by WSergio 2/2009)*bat
Sinonime: joarda, jordie, bat, ..... (by WSergio 2/2009)*nuia
Sinonime: ...., legatura, impreunare, unire, racord. (by WSergio 2/2009)*jonctiune
Sinonime: jonctiune, ...., impreunare, unire, racord. (by WSergio 2/2009)*legatura
Sinonime: jonctiune, legatura, ...., unire, racord. (by WSergio 2/2009)*impreunare
Sinonime: jonctiune, legatura, impreunare, ...., racord. (by WSergio 2/2009)*unire
Sinonime: jonctiune, legatura, impreunare, unire, ..... (by WSergio 2/2009)*racord
Sinonime: ...., netrebnic, nemernic, marsav, mizerabil, ticalos, infam. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: josnic, ...., nemernic, marsav, mizerabil, ticalos, infam. (by WSergio 2/2009)*netrebnic
Sinonime: josnic, netrebnic, ...., marsav, mizerabil, ticalos, infam. (by WSergio 2/2009)*nemernic
Sinonime: josnic, netrebnic, nemernic, ...., mizerabil, ticalos, infam. (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: josnic, netrebnic, nemernic, marsav, ...., ticalos, infam. (by WSergio 2/2009)*mizerabil
Sinonime: josnic, netrebnic, nemernic, marsav, mizerabil, ...., infam. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: josnic, netrebnic, nemernic, marsav, mizerabil, ticalos, ..... (by WSergio 2/2009)*infam
Sinonime: ...., marsavie, ticalosie, nemernicie, infamie, miselie. (by WSergio 2/2009)*josnicie
Sinonime: josnicie, ...., ticalosie, nemernicie, infamie, miselie. (by WSergio 2/2009)*marsavie
Sinonime: josnicie, marsavie, ...., nemernicie, infamie, miselie. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: josnicie, marsavie, ticalosie, ...., infamie, miselie. (by WSergio 2/2009)*nemernicie
Sinonime: josnicie, marsavie, ticalosie, nemernicie, ...., miselie. (by WSergio 2/2009)*infamie
Sinonime: josnicie, marsavie, ticalosie, nemernicie, infamie, ..... (by WSergio 2/2009)*miselie
Sinonime: ...., voiosie, bucurie, buna dispozitie. (by WSergio 2/2009)*jovialitate
Sinonime: jovialitate, ...., bucurie, buna dispozitie. (by WSergio 2/2009)*voiosie
Sinonime: jovialitate, voiosie, ...., buna dispozitie. (by WSergio 2/2009)*bucurie
Sinonime: jovialitate, voiosie, bucurie, ..... (by WSergio 2/2009)*buna dispozitie
Sinonime: ...., a triumfa, a se bucura, a se veseli. (by WSergio 2/2009)*jubila
Sinonime: jubila, ...., a se bucura, a se veseli. (by WSergio 2/2009)*a triumfa
Sinonime: jubila, a triumfa, ...., a se veseli. (by WSergio 2/2009)*a se bucura
Sinonime: jubila, a triumfa, a se bucura, ..... (by WSergio 2/2009)*a se veseli
Sinonime: ...., sarbatoare, aniversare. (by WSergio 2/2009)*jubileu
Sinonime: jubileu, ...., aniversare. (by WSergio 2/2009)*sarbatoare
Sinonime: jubileu, sarbatoare, ..... (by WSergio 2/2009)*aniversare
Sinonime: ...., a dansa, a se distra. (by WSergio 2/2009)*juca
Sinonime: juca, ...., a se distra. (by WSergio 2/2009)*a dansa
Sinonime: juca, a dansa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se distra
Sinonime: ...., vioi. (by WSergio 2/2009)*jucaus
Sinonime: jucaus, ..... (by WSergio 2/2009)*vioi
Sinonime: ...., a chibzui, a gandi, a aprecia, a reflectza, a dojeni, a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*judeca
Sinonime: judeca, ...., a gandi, a aprecia, a reflectza, a dojeni, a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a chibzui
Sinonime: judeca, a chibzui, ...., a aprecia, a reflectza, a dojeni, a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a gandi
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, ...., a reflectza, a dojeni, a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a aprecia
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, a aprecia, ...., a dojeni, a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a reflectza
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, a aprecia, a reflectza, ...., a mustra, a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a dojeni
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, a aprecia, a reflectza, a dojeni, ...., a critica, a condamna. (by WSergio 2/2009)*a mustra
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, a aprecia, a reflectza, a dojeni, a mustra, ...., a condamna. (by WSergio 2/2009)*a critica
Sinonime: judeca, a chibzui, a gandi, a aprecia, a reflectza, a dojeni, a mustra, a critica, ..... (by WSergio 2/2009)*a condamna
Sinonime: ...., rationament, minte, gandire, socoteala, proces. (by WSergio 2/2009)*judecata
Sinonime: judecata, ...., minte, gandire, socoteala, proces. (by WSergio 2/2009)*rationament
Sinonime: judecata, rationament, ...., gandire, socoteala, proces. (by WSergio 2/2009)*minte
Sinonime: judecata, rationament, minte, ...., socoteala, proces. (by WSergio 2/2009)*gandire
Sinonime: judecata, rationament, minte, gandire, ...., proces. (by WSergio 2/2009)*socoteala
Sinonime: judecata, rationament, minte, gandire, socoteala, ..... (by WSergio 2/2009)*proces
Sinonime: ...., magistrat, jurat, jude. (by WSergio 2/2009)*judecator
Sinonime: judecator, ...., jurat, jude. (by WSergio 2/2009)*magistrat
Sinonime: judecator, magistrat, ...., jude. (by WSergio 2/2009)*jurat
Sinonime: ....cator, magistrat, jurat, ..... (by WSergio 2/2009)*jude
Sinonime: ...., chibyuit. (by WSergio 2/2009)*judicios
Sinonime: judicios, ..... (by WSergio 2/2009)*chibyuit
Sinonime: ...., a strangula, a sugruma, a casapi. (by WSergio 2/2009)*jugula
Sinonime: jugula, ...., a sugruma, a casapi. (by WSergio 2/2009)*a strangula
Sinonime: jugula, a strangula, ...., a casapi. (by WSergio 2/2009)*a sugruma
Sinonime: jugula, a strangula, a sugruma, ..... (by WSergio 2/2009)*a casapi
Sinonime: ...., ranit, jupuit. (by WSergio 2/2009)*julit
Sinonime: julit, ...., jupuit. (by WSergio 2/2009)*ranit
Sinonime: julit, ranit, ..... (by WSergio 2/2009)*jupuit
Sinonime: ...., a smulge, a curata. (by WSergio 2/2009)*jumuli
Sinonime: jumuli, ...., a curata. (by WSergio 2/2009)*a smulge
Sinonime: jumuli, a smulge, ..... (by WSergio 2/2009)*a curata
Sinonime: ...., smuls, dezordonat. (by WSergio 2/2009)*jumulit
Sinonime: jumulit, ...., dezordonat. (by WSergio 2/2009)*smuls
Sinonime: jumulit, smuls, ..... (by WSergio 2/2009)*dezordonat
Sinonime: ...., tanar, flacau, holtei. (by WSergio 2/2009)*june
Sinonime: june, ...., flacau, holtei. (by WSergio 2/2009)*tanar
Sinonime: june, tanar, ...., holtei. (by WSergio 2/2009)*flacau
Sinonime: june, tanar, flacau, ..... (by WSergio 2/2009)*holtei
Sinonime: ...., durere, crampa. (by WSergio 2/2009)*junghi
Sinonime: junghi, ...., crampa. (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: junghi, durere, ..... (by WSergio 2/2009)*crampa
Sinonime: ...., tanar, baietandru, copilandru, adolescent, fecior. (by WSergio 2/2009)*junior
Sinonime: junior, ...., baietandru, copilandru, adolescent, fecior. (by WSergio 2/2009)*tanar
Sinonime: junior, tanar, ...., copilandru, adolescent, fecior. (by WSergio 2/2009)*baietandru
Sinonime: junior, tanar, baietandru, ...., adolescent, fecior. (by WSergio 2/2009)*copilandru
Sinonime: junior, tanar, baietandru, copilandru, ...., fecior. (by WSergio 2/2009)*adolescent
Sinonime: junior, tanar, baietandru, copilandru, adolescent, ..... (by WSergio 2/2009)*fecior
Sinonime: ...., tanara. (by WSergio 2/2009)*juna
Sinonime: juna, ..... (by WSergio 2/2009)*tanara
Sinonime: ...., a lua pielea, a se juli, a se rani, a se zgaria. (by WSergio 2/2009)*jupui
Sinonime: jupui, ...., a se juli, a se rani, a se zgaria. (by WSergio 2/2009)*a lua pielea
Sinonime: jupui, a lua pielea, ...., a se rani, a se zgaria. (by WSergio 2/2009)*a se juli
Sinonime: jupui, a lua pielea, a se juli, ...., a se zgaria. (by WSergio 2/2009)*a se rani
Sinonime: jupui, a lua pielea, a se juli, a se rani, ..... (by WSergio 2/2009)*a se zgaria
Sinonime: ...., cojit. (by WSergio 2/2009)*jupuit
Sinonime: jupuit, ..... (by WSergio 2/2009)*cojit
Sinonime: ...., a se jurui, a face legamant. (by WSergio 2/2009)*jura
Sinonime: jura, ...., a face legamant. (by WSergio 2/2009)*a se jurui
Sinonime: jura, a se jurui, ..... (by WSergio 2/2009)*a face legamant
Sinonime: ...., comisie, instanta. (by WSergio 2/2009)*juriu
Sinonime: juriu, ...., instanta. (by WSergio 2/2009)*comisie
Sinonime: juriu, comisie, ..... (by WSergio 2/2009)*instanta
Sinonime: ...., ziar, revista, gazeta, registru, catalog. (by WSergio 2/2009)*jurnal
Sinonime: jurnal, ...., revista, gazeta, registru, catalog. (by WSergio 2/2009)*ziar
Sinonime: jurnal, ziar, ...., gazeta, registru, catalog. (by WSergio 2/2009)*revista
Sinonime: jurnal, ziar, revista, ...., registru, catalog. (by WSergio 2/2009)*gazeta
Sinonime: jurnal, ziar, revista, gazeta, ...., catalog. (by WSergio 2/2009)*registru
Sinonime: jurnal, ziar, revista, gazeta, registru, ..... (by WSergio 2/2009)*catalog
Sinonime: ...., ziarist, gazetar, publicist. (by WSergio 2/2009)*jurnalist
Sinonime: jurnalist, ...., gazetar, publicist. (by WSergio 2/2009)*ziarist
Sinonime: jurnalist, ziarist, ...., publicist. (by WSergio 2/2009)*gazetar
Sinonime: jurnalist, ziarist, gazetar, ..... (by WSergio 2/2009)*publicist
Sinonime: ...., drept, corect, obiectiv, cinstit, impartial, adevarat. (by WSergio 2/2009)*just
Sinonime: just, ...., corect, obiectiv, cinstit, impartial, adevarat. (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: just, drept, ...., obiectiv, cinstit, impartial, adevarat. (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: just, drept, corect, ...., cinstit, impartial, adevarat. (by WSergio 2/2009)*obiectiv
Sinonime: just, drept, corect, obiectiv, ...., impartial, adevarat. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: just, drept, corect, obiectiv, cinstit, ...., adevarat. (by WSergio 2/2009)*impartial
Sinonime: just, drept, corect, obiectiv, cinstit, impartial, ..... (by WSergio 2/2009)*adevarat
Sinonime: ...., dreptate, corectitudine, adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*justete
Sinonime: justete, ...., corectitudine, adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*dreptate
Sinonime: justete, dreptate, ...., adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: justete, dreptate, corectitudine, ...., echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*adevar
Sinonime: justete, dreptate, corectitudine, adevar, ...., nepartinire. (by WSergio 2/2009)*echitate
Sinonime: justete, dreptate, corectitudine, adevar, echitate, ..... (by WSergio 2/2009)*nepartinire
Sinonime: ...., a indreptati, a motiva, a explica, a se disculpa, a se dezvinovati. (by WSergio 2/2009)*justifica
Sinonime: justifica, ...., a motiva, a explica, a se disculpa, a se dezvinovati. (by WSergio 2/2009)*a indreptati
Sinonime: justifica, a indreptati, ...., a explica, a se disculpa, a se dezvinovati. (by WSergio 2/2009)*a motiva
Sinonime: justifica, a indreptati, a motiva, ...., a se disculpa, a se dezvinovati. (by WSergio 2/2009)*a explica
Sinonime: justifica, a indreptati, a motiva, a explica, ...., a se dezvinovati. (by WSergio 2/2009)*a se disculpa
Sinonime: justifica, a indreptati, a motiva, a explica, a se disculpa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se dezvinovati
Sinonime: ...., motivare, disculpare, dezvinovatire, motivare. (by WSergio 2/2009)*justificare
Sinonime: justificare, ...., disculpare, dezvinovatire, ..... (by WSergio 2/2009)*motivare
Sinonime: justificare, motivare, ...., dezvinovatire, motivare. (by WSergio 2/2009)*disculpare
Sinonime: justificare, motivare, disculpare, ...., motivare. (by WSergio 2/2009)*dezvinovatire
Sinonime: justificare, ...., disculpare, dezvinovatire, ..... (by WSergio 2/2009)*motivare
Sinonime: ...., indreptatit, legitim. (by WSergio 2/2009)*justificat
Sinonime: justificat, ...., legitim. (by WSergio 2/2009)*indreptatit
Sinonime: justificat, indreptatit, ..... (by WSergio 2/2009)*legitim
Sinonime: ...., dreptate, corectitudine, adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*justitie
Sinonime: justitie, ...., corectitudine, adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*dreptate
Sinonime: justitie, dreptate, ...., adevar, echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: justitie, dreptate, corectitudine, ...., echitate, nepartinire. (by WSergio 2/2009)*adevar
Sinonime: justitie, dreptate, corectitudine, adevar, ...., nepartinire. (by WSergio 2/2009)*echitate
Sinonime: justitie, dreptate, corectitudine, adevar, echitate, ..... (by WSergio 2/2009)*nepartinire
Sinonime: ...., a alatura, a pune alaturi. (by WSergio 2/2009)*juxtapune
Sinonime: juxtapune, ...., a pune alaturi. (by WSergio 2/2009)*a alatura
Sinonime: juxtapune, a alatura, ..... (by WSergio 2/2009)*a pune alaturi
Sinonime: ...., muncitor, sarguincios, greu, dificil. (by WSergio 2/2009)*laborios
Sinonime: laborios, ...., sarguincios, greu, dificil. (by WSergio 2/2009)*muncitor
Sinonime: laborios, muncitor, ...., greu, dificil. (by WSergio 2/2009)*sarguincios
Sinonime: laborios, muncitor, sarguincios, ...., dificil. (by WSergio 2/2009)*greu
Sinonime: laborios, muncitor, sarguincios, greu, ..... (by WSergio 2/2009)*dificil
Sinonime: ...., helesteu, iezer, tau, iaz. (by WSergio 2/2009)*lac
Sinonime: lac, ...., iezer, tau, iaz. (by WSergio 2/2009)*helesteu
Sinonime: lac, helesteu, ...., tau, iaz. (by WSergio 2/2009)*iezer
Sinonime: lac, helesteu, iezer, ...., iaz. (by WSergio 2/2009)*tau
Sinonime: lac, helesteu, iezer, tau, ..... (by WSergio 2/2009)*iaz
Sinonime: ...., mancacios, gurmand, haraparet, avid, apucator. (by WSergio 2/2009)*lacom
Sinonime: lacom, ...., gurmand, haraparet, avid, apucator. (by WSergio 2/2009)*mancacios
Sinonime: lacom, mancacios, ...., haraparet, avid, apucator. (by WSergio 2/2009)*gurmand
Sinonime: lacom, mancacios, gurmand, ...., avid, apucator. (by WSergio 2/2009)*haraparet
Sinonime: lacom, mancacios, gurmand, haraparet, ...., apucator. (by WSergio 2/2009)*avid
Sinonime: lacom, mancacios, gurmand, haraparet, avid, ..... (by WSergio 2/2009)*apucator
Sinonime: ...., scurt, concis, succint, sintetic. (by WSergio 2/2009)*laconic
Sinonime: laconic, ...., concis, succint, sintetic. (by WSergio 2/2009)*scurt
Sinonime: laconic, scurt, ...., succint, sintetic. (by WSergio 2/2009)*concis
Sinonime: laconic, scurt, concis, ...., sintetic. (by WSergio 2/2009)*succint
Sinonime: laconic, scurt, concis, succint, ..... (by WSergio 2/2009)*sintetic
Sinonime: ...., incomplet. (by WSergio 2/2009)*lacunar
Sinonime: lacunar, ..... (by WSergio 2/2009)*incomplet
Sinonime: ...., lipsa, gol, intrerupere, discontinuitate. (by WSergio 2/2009)*lacuna
Sinonime: lacuna, ...., gol, intrerupere, discontinuitate. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: lacuna, lipsa, ...., intrerupere, discontinuitate. (by WSergio 2/2009)*gol
Sinonime: lacuna, lipsa, gol, ...., discontinuitate. (by WSergio 2/2009)*intrerupere
Sinonime: lacuna, lipsa, gol, intrerupere, ..... (by WSergio 2/2009)*discontinuitate
Sinonime: ...., lumesc, pamantean. (by WSergio 2/2009)*laic
Sinonime: laic, ...., pamantean. (by WSergio 2/2009)*lumesc
Sinonime: laic, lumesc, ..... (by WSergio 2/2009)*pamantean
Sinonime: ...., a se plange, a se vaicari, a se tangui, a se vaita. (by WSergio 2/2009)*lamenta
Sinonime: lamenta, ...., a se vaicari, a se tangui, a se vaita. (by WSergio 2/2009)*a se plange
Sinonime: lamenta, a se plange, ...., a se tangui, a se vaita. (by WSergio 2/2009)*a se vaicari
Sinonime: lamenta, a se plange, a se vaicari, ...., a se vaita. (by WSergio 2/2009)*a se tangui
Sinonime: lamenta, a se plange, a se vaicari, a se tangui, ..... (by WSergio 2/2009)*a se vaita
Sinonime: ...., penibil, trist. (by WSergio 2/2009)*lamentabil
Sinonime: lamentabil, ...., trist. (by WSergio 2/2009)*penibil
Sinonime: lamentabil, penibil, ..... (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: ...., deslusit, limpede, explicit. (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: lamurit, ...., limpede, explicit. (by WSergio 2/2009)*deslusit
Sinonime: lamurit, deslusit, ...., explicit. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: lamurit, deslusit, limpede, ..... (by WSergio 2/2009)*explicit
Sinonime: ...., tandru, sentimental, dragastos. (by WSergio 2/2009)*languros
Sinonime: languros, ...., sentimental, dragastos. (by WSergio 2/2009)*tandru
Sinonime: languros, tandru, ...., dragastos. (by WSergio 2/2009)*sentimental
Sinonime: languros, tandru, sentimental, ..... (by WSergio 2/2009)*dragastos
Sinonime: ...., a arunca, a emite, a trimite, a raspandi, a difuza. (by WSergio 2/2009)*lansa
Sinonime: lansa, ...., a emite, a trimite, a raspandi, a difuza. (by WSergio 2/2009)*a arunca
Sinonime: lansa, a arunca, ...., a trimite, a raspandi, a difuza. (by WSergio 2/2009)*a emite
Sinonime: lansa, a arunca, a emite, ...., a raspandi, a difuza. (by WSergio 2/2009)*a trimite
Sinonime: lansa, a arunca, a emite, a trimite, ...., a difuza. (by WSergio 2/2009)*a raspandi
Sinonime: lansa, a arunca, a emite, a trimite, a raspandi, ..... (by WSergio 2/2009)*a difuza
Sinonime: ...., catuse, fiare, sir, succesiune, serie. (by WSergio 2/2009)*lant
Sinonime: lant, ...., fiare, sir, succesiune, serie. (by WSergio 2/2009)*catuse
Sinonime: lant, catuse, ...., sir, succesiune, serie. (by WSergio 2/2009)*fiare
Sinonime: lant, catuse, fiare, ...., succesiune, serie. (by WSergio 2/2009)*sir
Sinonime: lant, catuse, fiare, sir, ...., serie. (by WSergio 2/2009)*succesiune
Sinonime: lant, catuse, fiare, sir, succesiune, ..... (by WSergio 2/2009)*serie
Sinonime: ...., impreuna, in comun. (by WSergio 2/2009)*laolalta
Sinonime: laolalta, ...., in comun. (by WSergio 2/2009)*impreuna
Sinonime: laolalta, impreuna, ..... (by WSergio 2/2009)*in comun
Sinonime: ...., scurt, concis, succint. (by WSergio 2/2009)*lapidar
Sinonime: lapidar, ...., concis, succint. (by WSergio 2/2009)*scurt
Sinonime: lapidar, scurt, ...., succint. (by WSergio 2/2009)*concis
Sinonime: lapidar, scurt, concis, ..... (by WSergio 2/2009)*succint
Sinonime: ...., scapare, uitare, lacuna. (by WSergio 2/2009)*lapsus
Sinonime: lapsus, ...., uitare, lacuna. (by WSergio 2/2009)*scapare
Sinonime: lapsus, scapare, ...., lacuna. (by WSergio 2/2009)*uitare
Sinonime: lapsus, scapare, uitare, ..... (by WSergio 2/2009)*lacuna
Sinonime: ...., intins, extins, spatios, vast, incapator. (by WSergio 2/2009)*larg
Sinonime: larg, ...., extins, spatios, vast, incapator. (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: larg, intins, ...., spatios, vast, incapator. (by WSergio 2/2009)*extins
Sinonime: larg, intins, extins, ...., vast, incapator. (by WSergio 2/2009)*spatios
Sinonime: larg, intins, extins, spatios, ...., incapator. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: larg, intins, extins, spatios, vast, ..... (by WSergio 2/2009)*incapator
Sinonime: ...., darnicie, generozitate, bunatate, omenie. (by WSergio 2/2009)*larghete
Sinonime: larghete, ...., generozitate, bunatate, omenie. (by WSergio 2/2009)*darnicie
Sinonime: larghete, darnicie, ...., bunatate, omenie. (by WSergio 2/2009)*generozitate
Sinonime: larghete, darnicie, generozitate, ...., omenie. (by WSergio 2/2009)*bunatate
Sinonime: larghete, darnicie, generozitate, bunatate, ..... (by WSergio 2/2009)*omenie
Sinonime: ...., zgomot, galagie, zarva, vuiet, harmalaie. (by WSergio 2/2009)*larma
Sinonime: larma, ...., galagie, zarva, vuiet, harmalaie. (by WSergio 2/2009)*zgomot
Sinonime: larma, zgomot, ...., zarva, vuiet, harmalaie. (by WSergio 2/2009)*galagie
Sinonime: larma, zgomot, galagie, ...., vuiet, harmalaie. (by WSergio 2/2009)*zarva
Sinonime: larma, zgomot, galagie, zarva, ...., harmalaie. (by WSergio 2/2009)*vuiet
Sinonime: larma, zgomot, galagie, zarva, vuiet, ..... (by WSergio 2/2009)*harmalaie
Sinonime: ...., intins, amplu. (by WSergio 2/2009)*lat
Sinonime: lat, ...., amplu. (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: lat, intins, ..... (by WSergio 2/2009)*amplu
Sinonime: ...., mosier, boier, proprietar. (by WSergio 2/2009)*latifundiar
Sinonime: latifundiar, ...., boier, proprietar. (by WSergio 2/2009)*mosier
Sinonime: latifundiar, mosier, ...., proprietar. (by WSergio 2/2009)*boier
Sinonime: latifundiar, mosier, boier, ..... (by WSergio 2/2009)*proprietar
Sinonime: ...., roman. (by WSergio 2/2009)*latin
Sinonime: latin, ..... (by WSergio 2/2009)*roman
Sinonime: ...., preferinta, apreciere, alegere. (by WSergio 2/2009)*latitudine
Sinonime: latitudine, ...., apreciere, alegere. (by WSergio 2/2009)*preferinta
Sinonime: latitudine, preferinta, ...., alegere. (by WSergio 2/2009)*apreciere
Sinonime: latitudine, preferinta, apreciere, ..... (by WSergio 2/2009)*alegere
Sinonime: ...., parte, margine, aspect, directie, sens. (by WSergio 2/2009)*latura
Sinonime: latura, ...., margine, aspect, directie, sens. (by WSergio 2/2009)*parte
Sinonime: latura, parte, ...., aspect, directie, sens. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: latura, parte, margine, ...., directie, sens. (by WSergio 2/2009)*aspect
Sinonime: latura, parte, margine, aspect, ...., sens. (by WSergio 2/2009)*directie
Sinonime: latura, parte, margine, aspect, directie, ..... (by WSergio 2/2009)*sens
Sinonime: ...., elogiu, pretuire, glorificare, marire, slava, cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*lauda
Sinonime: lauda, ...., pretuire, glorificare, marire, slava, cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*elogiu
Sinonime: lauda, elogiu, ...., glorificare, marire, slava, cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*pretuire
Sinonime: lauda, elogiu, pretuire, ...., marire, slava, cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*glorificare
Sinonime: lauda, elogiu, pretuire, glorificare, ...., slava, cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*marire
Sinonime: lauda, elogiu, pretuire, glorificare, marire, ...., cinste, onoare. (by WSergio 2/2009)*slava
Sinonime: lauda, elogiu, pretuire, glorificare, marire, slava, ...., onoare. (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: lauda, elogiu, pretuire, glorificare, marire, slava, cinste, ..... (by WSergio 2/2009)*onoare
Sinonime: ...., dafin, glorie, cinstire, victorie. (by WSergio 2/2009)*laur
Sinonime: laur, ...., glorie, cinstire, victorie. (by WSergio 2/2009)*dafin
Sinonime: laur, dafin, ...., cinstire, victorie. (by WSergio 2/2009)*glorie
Sinonime: laur, dafin, glorie, ...., victorie. (by WSergio 2/2009)*cinstire
Sinonime: laur, dafin, glorie, cinstire, ..... (by WSergio 2/2009)*victorie
Sinonime: ...., purgativ. (by WSergio 2/2009)*laxativ
Sinonime: laxativ, ..... (by WSergio 2/2009)*purgativ
Sinonime: ...., fricos, temator, misel. (by WSergio 2/2009)*las
Sinonime: las, ...., temator, misel. (by WSergio 2/2009)*fricos
Sinonime: las, fricos, ...., misel. (by WSergio 2/2009)*temator
Sinonime: las, fricos, temator, ..... (by WSergio 2/2009)*misel
Sinonime: ...., streang, funie, capcana, cursa. (by WSergio 2/2009)*lat
Sinonime: lat, ...., funie, capcana, cursa. (by WSergio 2/2009)*streang
Sinonime: lat, streang, ...., capcana, cursa. (by WSergio 2/2009)*funie
Sinonime: lat, streang, funie, ...., cursa. (by WSergio 2/2009)*capcana
Sinonime: lat, streang, funie, capcana, ..... (by WSergio 2/2009)*cursa
Sinonime: ...., salariu, plata, remuneratie. (by WSergio 2/2009)*leafa
Sinonime: leafa, ...., plata, remuneratie. (by WSergio 2/2009)*salariu
Sinonime: leafa, salariu, ...., remuneratie. (by WSergio 2/2009)*plata
Sinonime: leafa, salariu, plata, ..... (by WSergio 2/2009)*remuneratie
Sinonime: ...., cinstit, integru, corect, onest, sincer. (by WSergio 2/2009)*leal
Sinonime: leal, ...., integru, corect, onest, sincer. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: leal, cinstit, ...., corect, onest, sincer. (by WSergio 2/2009)*integru
Sinonime: leal, cinstit, integru, ...., onest, sincer. (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: leal, cinstit, integru, corect, ...., sincer. (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: leal, cinstit, integru, corect, onest, ..... (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: ...., sinceritate, onestitate, franchete, bunacredinta. (by WSergio 2/2009)*lealitate
Sinonime: lealitate, ...., onestitate, franchete, bunacredinta. (by WSergio 2/2009)*sinceritate
Sinonime: lealitate, sinceritate, ...., franchete, bunacredinta. (by WSergio 2/2009)*onestitate
Sinonime: lealitate, sinceritate, onestitate, ...., bunacredinta. (by WSergio 2/2009)*franchete
Sinonime: lealitate, sinceritate, onestitate, franchete, ..... (by WSergio 2/2009)*bunacredinta
Sinonime: ...., a se tamadui, a se vindeca, a se insanatosi, a se reface. (by WSergio 2/2009)*lecui
Sinonime: lecui, ...., a se vindeca, a se insanatosi, a se reface. (by WSergio 2/2009)*a se tamadui
Sinonime: lecui, a se tamadui, ...., a se insanatosi, a se reface. (by WSergio 2/2009)*a se vindeca
Sinonime: lecui, a se tamadui, a se vindeca, ...., a se reface. (by WSergio 2/2009)*a se insanatosi
Sinonime: lecui, a se tamadui, a se vindeca, a se insanatosi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se reface
Sinonime: ...., sarac, lipsit. (by WSergio 2/2009)*lefter
Sinonime: lefter, ...., lipsit. (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: lefter, sarac, ..... (by WSergio 2/2009)*lipsit
Sinonime: ...., a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*lega
Sinonime: lega, ...., a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a imbina
Sinonime: lega, a imbina, ...., a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a uni
Sinonime: lega, a imbina, a uni, ...., a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a innoda
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, ...., a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a impreuna
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, ...., a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a pansa
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, ...., a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a obloji
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, ...., a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a bandaja
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, ...., a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a imobiliza
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, ...., a fixa, a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a incatusa
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, ...., a inlantui, a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, ...., a se obliga, a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a inlantui
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, ...., a se amgaja. (by WSergio 2/2009)*a se obliga
Sinonime: lega, a imbina, a uni, a innoda, a impreuna, a pansa, a obloji, a bandaja, a imobiliza, a incatusa, a fixa, a inlantui, a se obliga, ..... (by WSergio 2/2009)*a se amgaja
Sinonime: ...., drept, normal, ingaduit, permis, admis. (by WSergio 2/2009)*legal
Sinonime: legal, ...., normal, ingaduit, permis, admis. (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: legal, drept, ...., ingaduit, permis, admis. (by WSergio 2/2009)*normal
Sinonime: legal, drept, normal, ...., permis, admis. (by WSergio 2/2009)*ingaduit
Sinonime: legal, drept, normal, ingaduit, ...., admis. (by WSergio 2/2009)*permis
Sinonime: legal, drept, normal, ingaduit, permis, ..... (by WSergio 2/2009)*admis
Sinonime: ...., a autentifica, a adeveri. (by WSergio 2/2009)*legaliza
Sinonime: legaliza, ...., a adeveri. (by WSergio 2/2009)*a autentifica
Sinonime: legaliza, a autentifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a adeveri
Sinonime: ...., norma, regula, datina, traditie, cult, credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*lege
Sinonime: lege, ...., regula, datina, traditie, cult, credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*norma
Sinonime: lege, norma, ...., datina, traditie, cult, credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*regula
Sinonime: lege, norma, regula, ...., traditie, cult, credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*datina
Sinonime: lege, norma, regula, datina, ...., cult, credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*traditie
Sinonime: lege, norma, regula, datina, traditie, ...., credinta, confesiune, (by WSergio 2/2009)*cult
Sinonime: lege, norma, regula, datina, traditie, cult, ...., confesiune, (by WSergio 2/2009)*credinta
Sinonime: lege, norma, regula, datina, traditie, cult, credinta, ...., (by WSergio 2/2009)*confesiune
Sinonime: ...., faimos, proverbial, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*legendar
Sinonime: legendar, ...., proverbial, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*faimos
Sinonime: legendar, faimos, ...., extraordinar. (by WSergio 2/2009)*proverbial
Sinonime: legendar, faimos, proverbial, ..... (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: ...., legal, indreptatit, just, drept. (by WSergio 2/2009)*legitim
Sinonime: legitim, ...., indreptatit, just, drept. (by WSergio 2/2009)*legal
Sinonime: legitim, legal, ...., just, drept. (by WSergio 2/2009)*indreptatit
Sinonime: legitim, legal, indreptatit, ...., drept. (by WSergio 2/2009)*just
Sinonime: legitim, legal, in....atit, just, ..... (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: ...., obligatie, juramantangajament, invoiala, intelegere, acord. (by WSergio 2/2009)*legamant
Sinonime: legamant, ...., juramantangajament, invoiala, intelegere, acord. (by WSergio 2/2009)*obligatie
Sinonime: legamant, obligatie, ...., invoiala, intelegere, acord. (by WSergio 2/2009)*juramantangajament
Sinonime: legamant, obligatie, juramantangajament, ...., intelegere, acord. (by WSergio 2/2009)*invoiala
Sinonime: legamant, obligatie, juramantangajament, invoiala, ...., acord. (by WSergio 2/2009)*intelegere
Sinonime: legamant, obligatie, juramantangajament, invoiala, intelegere, ..... (by WSergio 2/2009)*acord
Sinonime: ...., a se balansa, a se clatina, a oscila. (by WSergio 2/2009)*legana
Sinonime: legana, ...., a se clatina, a oscila. (by WSergio 2/2009)*a se balansa
Sinonime: legana, a se balansa, ...., a oscila. (by WSergio 2/2009)*a se clatina
Sinonime: legana, a se balansa, a se clatina, ..... (by WSergio 2/2009)*a oscila
Sinonime: ...., taraganat, lent. (by WSergio 2/2009)*leganat
Sinonime: leganat, ...., lent. (by WSergio 2/2009)*taraganat
Sinonime: leganat, taraganat, ..... (by WSergio 2/2009)*lent
Sinonime: ...., nod, sarcina, boccea, relatie, acord, intelegere. (by WSergio 2/2009)*legatura
Sinonime: legatura, ...., sarcina, boccea, relatie, acord, intelegere. (by WSergio 2/2009)*nod
Sinonime: legatura, nod, ...., boccea, relatie, acord, intelegere. (by WSergio 2/2009)*sarcina
Sinonime: legatura, nod, sarcina, ...., relatie, acord, intelegere. (by WSergio 2/2009)*boccea
Sinonime: legatura, nod, sarcina, boccea, ...., acord, intelegere. (by WSergio 2/2009)*relatie
Sinonime: legatura, nod, sarcina, boccea, relatie, ...., intelegere. (by WSergio 2/2009)*acord
Sinonime: legatura, nod, sarcina, boccea, relatie, acord, ..... (by WSergio 2/2009)*intelegere
Sinonime: ...., identic, la fel, aidoma. (by WSergio 2/2009)*leit
Sinonime: leit, ...., la fel, aidoma. (by WSergio 2/2009)*identic
Sinonime: leit, identic, ...., aidoma. (by WSergio 2/2009)*la fel
Sinonime: leit, identic, la fel, ..... (by WSergio 2/2009)*aidoma
Sinonime: ...., comod, usor. (by WSergio 2/2009)*lejer
Sinonime: lejer, ...., usor. (by WSergio 2/2009)*comod
Sinonime: lejer, comod, ..... (by WSergio 2/2009)*usor
Sinonime: ...., trandavie, inactivitate, ivdolenta. (by WSergio 2/2009)*lene
Sinonime: lene, ...., inactivitate, ivdolenta. (by WSergio 2/2009)*trandavie
Sinonime: lene, trandavie, ...., ivdolenta. (by WSergio 2/2009)*inactivitate
Sinonime: lene, trandavie, inactivitate, ..... (by WSergio 2/2009)*ivdolenta
Sinonime: ...., trandav, puturos, indolent. (by WSergio 2/2009)*lenes
Sinonime: lenes, ...., puturos, indolent. (by WSergio 2/2009)*trandav
Sinonime: lenes, trandav, ...., indolent. (by WSergio 2/2009)*puturos
Sinonime: lenes, trandav, puturos, ..... (by WSergio 2/2009)*indolent
Sinonime: ...., incet, domol, potolit, moale. (by WSergio 2/2009)*lent
Sinonime: lent, ...., domol, potolit, moale. (by WSergio 2/2009)*incet
Sinonime: lent, incet, ...., potolit, moale. (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: lent, incet, domol, ...., moale. (by WSergio 2/2009)*potolit
Sinonime: lent, incet, domol, potolit, ..... (by WSergio 2/2009)*moale
Sinonime: ...., a arunca, a ayvarli, a se dezbara, a abandona, a renega, a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*lepada
Sinonime: lepada, ...., a ayvarli, a se dezbara, a abandona, a renega, a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*a arunca
Sinonime: lepada, a arunca, ...., a se dezbara, a abandona, a renega, a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*a ayvarli
Sinonime: lepada, a arunca, a ayvarli, ...., a abandona, a renega, a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*a se dezbara
Sinonime: lepada, a arunca, a ayvarli, a se dezbara, ...., a renega, a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*a abandona
Sinonime: lepada, a arunca, a ayvarli, a se dezbara, a abandona, ...., a dezice, a respinge. (by WSergio 2/2009)*a renega
Sinonime: lepada, a arunca, a ayvarli, a se dezbara, a abandona, a renega, ...., a respinge. (by WSergio 2/2009)*a dezice
Sinonime: lepada, a arunca, a ayvarli, a se dezbara, a abandona, a renega, a dezice, ..... (by WSergio 2/2009)*a respinge
Sinonime: ...., usor, comod, facil. (by WSergio 2/2009)*lesne
Sinonime: lesne, ...., comod, facil. (by WSergio 2/2009)*usor
Sinonime: lesne, usor, ...., facil. (by WSergio 2/2009)*comod
Sinonime: lesne, usor, comod, ..... (by WSergio 2/2009)*facil
Sinonime: ...., vocabular, glosar. (by WSergio 2/2009)*lexic
Sinonime: lexic, ...., glosar. (by WSergio 2/2009)*vocabular
Sinonime: lexic, vocabular, ..... (by WSergio 2/2009)*glosar
Sinonime: ...., a vatama, a rani, a ofensa, a jigni. (by WSergio 2/2009)*leza
Sinonime: leza, ...., a rani, a ofensa, a jigni. (by WSergio 2/2009)*a vatama
Sinonime: leza, a vatama, ...., a ofensa, a jigni. (by WSergio 2/2009)*a rani
Sinonime: leza, a vatama, a rani, ...., a jigni. (by WSergio 2/2009)*a ofensa
Sinonime: leza, a vatama, a rani, a ofensa, ..... (by WSergio 2/2009)*a jigni
Sinonime: ...., rana, plaga. (by WSergio 2/2009)*leziune
Sinonime: leziune, ...., plaga. (by WSergio 2/2009)*rana
Sinonime: leziune, rana, ..... (by WSergio 2/2009)*plaga
Sinonime: ...., cenusiu, mohorat, salciu. (by WSergio 2/2009)*lesietic
Sinonime: lesietic, ...., mohorat, salciu. (by WSergio 2/2009)*cenusiu
Sinonime: lesietic, cenusiu, ...., salciu. (by WSergio 2/2009)*mohorat
Sinonime: lesietic, cenusiu, mohorat, ..... (by WSergio 2/2009)*salciu
Sinonime: ...., ameteala, sfarseala, vlaguire. (by WSergio 2/2009)*lesin
Sinonime: lesin, ...., sfarseala, vlaguire. (by WSergio 2/2009)*ameteala
Sinonime: lesin, ameteala, ...., vlaguire. (by WSergio 2/2009)*sfarseala
Sinonime: lesin, ameteala, sfarseala, ..... (by WSergio 2/2009)*vlaguire
Sinonime: ...., independent, neangajat, autonom, slobod, nesupus, disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*liber
Sinonime: liber, ...., neangajat, autonom, slobod, nesupus, disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*independent
Sinonime: liber, independent, ...., autonom, slobod, nesupus, disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*neangajat
Sinonime: liber, independent, neangajat, ...., slobod, nesupus, disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*autonom
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, ...., nesupus, disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*slobod
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, slobod, ...., disponibil, neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*nesupus
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, slobod, nesupus, ...., neocupat, natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*disponibil
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, slobod, nesupus, disponibil, ...., natural, degajat. (by WSergio 2/2009)*neocupat
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, slobod, nesupus, disponibil, neocupat, ...., degajat. (by WSergio 2/2009)*natural
Sinonime: liber, independent, neangajat, autonom, slobod, nesupus, disponibil, neocupat, natural, ..... (by WSergio 2/2009)*degajat
Sinonime: ...., independenta, neatarnare, slobozire. (by WSergio 2/2009)*libertate
Sinonime: libertate, ...., neatarnare, slobozire. (by WSergio 2/2009)*independenta
Sinonime: libertate, independenta, ...., slobozire. (by WSergio 2/2009)*neatarnare
Sinonime: libertate, independenta, neatarnare, ..... (by WSergio 2/2009)*slobozire
Sinonime: ...., desfrau, destrabalare, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*libertinaj
Sinonime: libertinaj, ...., destrabalare, imoralitate. (by WSergio 2/2009)*desfrau
Sinonime: libertinaj, desfrau, ...., imoralitate. (by WSergio 2/2009)*destrabalare
Sinonime: libertinaj, desfrau, destrabalare, ..... (by WSergio 2/2009)*imoralitate
Sinonime: ...., indecent, impudic, imoral, desfranat, libertin. (by WSergio 2/2009)*licentios
Sinonime: licentios, ...., impudic, imoral, desfranat, libertin. (by WSergio 2/2009)*indecent
Sinonime: licentios, indecent, ...., imoral, desfranat, libertin. (by WSergio 2/2009)*impudic
Sinonime: licentios, indecent, impudic, ...., desfranat, libertin. (by WSergio 2/2009)*imoral
Sinonime: licentios, indecent, impudic, imoral, ...., libertin. (by WSergio 2/2009)*desfranat
Sinonime: licentios, indecent, impudic, imoral, desfranat, ..... (by WSergio 2/2009)*libertin
Sinonime: ...., a termina, a incheia, a sfarsi, a ucide, a omori, a asasina. (by WSergio 2/2009)*lichida
Sinonime: lichida, ...., a incheia, a sfarsi, a ucide, a omori, a asasina. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: lichida, a termina, ...., a sfarsi, a ucide, a omori, a asasina. (by WSergio 2/2009)*a incheia
Sinonime: lichida, a termina, a incheia, ...., a ucide, a omori, a asasina. (by WSergio 2/2009)*a sfarsi
Sinonime: lichida, a termina, a incheia, a sfarsi, ...., a omori, a asasina. (by WSergio 2/2009)*a ucide
Sinonime: lichida, a termina, a incheia, a sfarsi, a ucide, ...., a asasina. (by WSergio 2/2009)*a omori
Sinonime: lichida, a termina, a incheia, a sfarsi, a ucide, a omori, ..... (by WSergio 2/2009)*a asasina
Sinonime: ...., lucire, sclipire, scanteie, scanteiere. (by WSergio 2/2009)*licar
Sinonime: licar, ...., sclipire, scanteie, scanteiere. (by WSergio 2/2009)*lucire
Sinonime: licar, lucire, ...., scanteie, scanteiere. (by WSergio 2/2009)*sclipire
Sinonime: licar, lucire, sclipire, ...., ....re. (by WSergio 2/2009)*scanteie
Sinonime: licar, lucire, sclipire, scanteie, ..... (by WSergio 2/2009)*scanteiere
Sinonime: ...., a sclipi, a luci, a scanteia, a miji, a palpai. (by WSergio 2/2009)*licari
Sinonime: licari, ...., a luci, a scanteia, a miji, a palpai. (by WSergio 2/2009)*a sclipi
Sinonime: licari, a sclipi, ...., a scanteia, a miji, a palpai. (by WSergio 2/2009)*a luci
Sinonime: licari, a sclipi, a luci, ...., a miji, a palpai. (by WSergio 2/2009)*a scanteia
Sinonime: licari, a sclipi, a luci, a scanteia, ...., a palpai. (by WSergio 2/2009)*a miji
Sinonime: licari, a sclipi, a luci, a scanteia, a miji, ..... (by WSergio 2/2009)*a palpai
Sinonime: ...., ascensor. (by WSergio 2/2009)*lift
Sinonime: lift, ..... (by WSergio 2/2009)*ascensor
Sinonime: ...., uniune, asociatie. (by WSergio 2/2009)*liga
Sinonime: liga, ...., asociatie. (by WSergio 2/2009)*uniune
Sinonime: liga, uniune, ..... (by WSergio 2/2009)*asociatie
Sinonime: ...., infometat, sfarsit, lesinat. (by WSergio 2/2009)*lihnit
Sinonime: lihnit, ...., sfarsit, lesinat. (by WSergio 2/2009)*infometat
Sinonime: lihnit, infometat, ...., lesinat. (by WSergio 2/2009)*sfarsit
Sinonime: lihnit, infometat, sfarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*lesinat
Sinonime: ...., pitic, mic, minuscul. (by WSergio 2/2009)*liliput
Sinonime: liliput, ...., mic, minuscul. (by WSergio 2/2009)*pitic
Sinonime: liliput, pitic, ...., minuscul. (by WSergio 2/2009)*mic
Sinonime: liliput, pitic, mic, ..... (by WSergio 2/2009)*minuscul
Sinonime: ...., tarm, mal, margine, adapost, refugiu. (by WSergio 2/2009)*liman
Sinonime: liman, ...., mal, margine, adapost, refugiu. (by WSergio 2/2009)*tarm
Sinonime: liman, tarm, ...., margine, adapost, refugiu. (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: liman, tarm, mal, ...., adapost, refugiu. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: liman, tarm, mal, margine, ...., refugiu. (by WSergio 2/2009)*adapost
Sinonime: liman, tarm, mal, margine, adapost, ..... (by WSergio 2/2009)*refugiu
Sinonime: ...., invecinat. (by WSergio 2/2009)*limirtof
Sinonime: limirtof, ..... (by WSergio 2/2009)*invecinat
Sinonime: ...., a margini, a ingradi, a de..... (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: limita, ...., a ingradi, a delimita. (by WSergio 2/2009)*a margini
Sinonime: limita, a margini, ...., a delimita. (by WSergio 2/2009)*a ingradi
Sinonime: limita, a margini, a ingradi, ..... (by WSergio 2/2009)*a delimita
Sinonime: ...., de...., marginit, circumscris, redus, restrans. (by WSergio 2/2009)*limitat
Sinonime: limitat, ...., marginit, circumscris, redus, restrans. (by WSergio 2/2009)*delimitat
Sinonime: limitat, delimitat, ...., circumscris, redus, restrans. (by WSergio 2/2009)*marginit
Sinonime: limitat, delimitat, marginit, ...., redus, restrans. (by WSergio 2/2009)*circumscris
Sinonime: limitat, delimitat, marginit, circumscris, ...., restrans. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: limitat, delimitat, marginit, circumscris, redus, ..... (by WSergio 2/2009)*restrans
Sinonime: ...., margine, hotar, granita. (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: limita, ...., hotar, granita. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: limita, margine, ...., granita. (by WSergio 2/2009)*hotar
Sinonime: limita, margine, hotar, ..... (by WSergio 2/2009)*granita
Sinonime: ...., citronada. (by WSergio 2/2009)*limonada
Sinonime: limonada, ..... (by WSergio 2/2009)*citronada
Sinonime: ...., clar, senin, transparent, lamurit, deslusit, sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: limpede, ...., senin, transparent, lamurit, deslusit, sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: limpede, clar, ...., transparent, lamurit, deslusit, sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*senin
Sinonime: limpede, clar, senin, ...., lamurit, deslusit, sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*transparent
Sinonime: limpede, clar, senin, transparent, ...., deslusit, sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: limpede, clar, senin, transparent, lamurit, ...., sigur, evident. (by WSergio 2/2009)*deslusit
Sinonime: limpede, clar, senin, transparent, lamurit, deslusit, ...., evident. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: limpede, clar, senin, transparent, lamurit, deslusit, sigur, ..... (by WSergio 2/2009)*evident
Sinonime: ...., a clati, a spala, a se insenina, a se lumina, a clarifica, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*limpezi
Sinonime: limpezi, ...., a spala, a se insenina, a se lumina, a clarifica, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a clati
Sinonime: limpezi, a clati, ...., a se insenina, a se lumina, a clarifica, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a spala
Sinonime: limpezi, a clati, a spala, ...., a se lumina, a clarifica, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a se insenina
Sinonime: limpezi, a clati, a spala, a se insenina, ...., a clarifica, a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a se lumina
Sinonime: limpezi, a clati, a spala, a se insenina, a se lumina, ...., a lamuri, a explica. (by WSergio 2/2009)*a clarifica
Sinonime: limpezi, a clati, a spala, a se insenina, a se lumina, a clarifica, ...., a explica. (by WSergio 2/2009)*a lamuri
Sinonime: limpezi, a clati, a spala, a se insenina, a se lumina, a clarifica, a lamuri, ..... (by WSergio 2/2009)*a explica
Sinonime: ...., domol, ....istit, potolit, molcom, neted, plat, intins. (by WSergio 2/2009)*lin
Sinonime: lin, ...., linistit, potolit, molcom, neted, plat, intins. (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: lin, domol, ...., potolit, molcom, neted, plat, intins. (by WSergio 2/2009)*linistit
Sinonime: lin, domol, linistit, ...., molcom, neted, plat, intins. (by WSergio 2/2009)*potolit
Sinonime: lin, domol, linistit, potolit, ...., neted, plat, intins. (by WSergio 2/2009)*molcom
Sinonime: lin, domol, linistit, potolit, molcom, ...., plat, intins. (by WSergio 2/2009)*neted
Sinonime: lin, domol, linistit, potolit, molcom, neted, ...., intins. (by WSergio 2/2009)*plat
Sinonime: lin, domol, linistit, potolit, molcom, neted, plat, ..... (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: ...., a flata, a a maguli, a adula. (by WSergio 2/2009)*lingusi
Sinonime: lingusi, ...., a a maguli, a adula. (by WSergio 2/2009)*a flata
Sinonime: lingusi, a flata, ...., a adula. (by WSergio 2/2009)*a a maguli
Sinonime: lingusi, a flata, a a maguli, ..... (by WSergio 2/2009)*a adula
Sinonime: ...., drept. (by WSergio 2/2009)*liniar
Sinonime: liniar, ..... (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: ...., rigla, traseu, drum, procedeu, criteriu, limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*linie
Sinonime: linie, ...., traseu, drum, procedeu, criteriu, limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*rigla
Sinonime: linie, rigla, ...., drum, procedeu, criteriu, limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*traseu
Sinonime: linie, rigla, traseu, ...., procedeu, criteriu, limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*drum
Sinonime: linie, rigla, traseu, drum, ...., criteriu, limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: linie, rigla, traseu, drum, procedeu, ...., limita, hotar. (by WSergio 2/2009)*criteriu
Sinonime: linie, rigla, traseu, drum, procedeu, criteriu, ...., hotar. (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: linie, rigla, traseu, drum, procedeu, criteriu, limita, ..... (by WSergio 2/2009)*hotar
Sinonime: ...., tacere, calm, tihna, pace. (by WSergio 2/2009)*liniste
Sinonime: liniste, ...., calm, tihna, pace. (by WSergio 2/2009)*tacere
Sinonime: liniste, tacere, ...., tihna, pace. (by WSergio 2/2009)*calm
Sinonime: liniste, tacere, calm, ...., pace. (by WSergio 2/2009)*tihna
Sinonime: liniste, tacere, calm, tihna, ..... (by WSergio 2/2009)*pace
Sinonime: ...., a se potoli, a se domoli, a se calma. (by WSergio 2/2009)*linisti
Sinonime: linisti, ...., a se domoli, a se calma. (by WSergio 2/2009)*a se potoli
Sinonime: linisti, a se potoli, ...., a se calma. (by WSergio 2/2009)*a se domoli
Sinonime: linisti, a se potoli, a se domoli, ..... (by WSergio 2/2009)*a se calma
Sinonime: ...., a ucide, a asasina, a omori. (by WSergio 2/2009)*linsa
Sinonime: linsa, ...., a asasina, a omori. (by WSergio 2/2009)*a ucide
Sinonime: linsa, a ucide, ...., a omori. (by WSergio 2/2009)*a asasina
Sinonime: linsa, a ucide, a asasina, ..... (by WSergio 2/2009)*a omori
Sinonime: ...., gloata, multime, gramada, droaie, ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*liota
Sinonime: liota, ...., multime, gramada, droaie, ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*gloata
Sinonime: liota, gloata, ...., gramada, droaie, ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: liota, gloata, multime, ...., droaie, ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: liota, gloata, multime, gramada, ...., ceata, adunatura. (by WSergio 2/2009)*droaie
Sinonime: liota, gloata, multime, gramada, droaie, ...., adunatura. (by WSergio 2/2009)*ceata
Sinonime: liota, gloata, multime, gramada, droaie, ceata, ..... (by WSergio 2/2009)*adunatura
Sinonime: ...., a lega, a suda, a se atasa, a se alatura, a se adaposti, a se ralia. (by WSergio 2/2009)*lipi
Sinonime: lipi, ...., a suda, a se atasa, a se alatura, a se adaposti, a se ralia. (by WSergio 2/2009)*a lega
Sinonime: lipi, a lega, ...., a se atasa, a se alatura, a se adaposti, a se ralia. (by WSergio 2/2009)*a suda
Sinonime: lipi, a lega, a suda, ...., a se alatura, a se adaposti, a se ralia. (by WSergio 2/2009)*a se atasa
Sinonime: lipi, a lega, a suda, a se atasa, ...., a se adaposti, a se ralia. (by WSergio 2/2009)*a se alatura
Sinonime: lipi, a lega, a suda, a se atasa, a se alatura, ...., a se ralia. (by WSergio 2/2009)*a se adaposti
Sinonime: lipi, a lega, a suda, a se atasa, a se alatura, a se adaposti, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ralia
Sinonime: ...., cleios, vascos. (by WSergio 2/2009)*lipicios
Sinonime: lipicios, ...., vascos. (by WSergio 2/2009)*cleios
Sinonime: lipicios, cleios, ..... (by WSergio 2/2009)*vascos
Sinonime: ...., sudura, fixare, legatura (by WSergio 2/2009)*lipitura
Sinonime: lipitura, ...., fixare, legatura (by WSergio 2/2009)*sudura
Sinonime: lipitura, sudura, ...., legatura (by WSergio 2/2009)*fixare
Sinonime: lipitura, sudura, fixare, .... (by WSergio 2/2009)*legatura
Sinonime: ...., a absenta, a renunta, a se dispensa, a se priva. (by WSergio 2/2009)*lipsi
Sinonime: lipsi, ...., a renunta, a se dispensa, a se priva. (by WSergio 2/2009)*a absenta
Sinonime: lipsi, a absenta, ...., a se dispensa, a se priva. (by WSergio 2/2009)*a renunta
Sinonime: lipsi, a absenta, a renunta, ...., a se priva. (by WSergio 2/2009)*a se dispensa
Sinonime: lipsi, a absenta, a renunta, a se dispensa, ..... (by WSergio 2/2009)*a se priva
Sinonime: ...., sentimental, afectiv, emotiv, sensibil. (by WSergio 2/2009)*liric
Sinonime: liric, ...., afectiv, emotiv, sensibil. (by WSergio 2/2009)*sentimental
Sinonime: liric, sentimental, ...., emotiv, sensibil. (by WSergio 2/2009)*afectiv
Sinonime: liric, sentimental, afectiv, ...., sensibil. (by WSergio 2/2009)*emotiv
Sinonime: liric, sentimental, afectiv, emotiv, ..... (by WSergio 2/2009)*sensibil
Sinonime: ...., dezacord, neintelegere, conflict, controversa. (by WSergio 2/2009)*litigiu
Sinonime: litigiu, ...., neintelegere, conflict, controversa. (by WSergio 2/2009)*dezacord
Sinonime: litigiu, dezacord, ...., conflict, controversa. (by WSergio 2/2009)*neintelegere
Sinonime: litigiu, dezacord, neintelegere, ...., controversa. (by WSergio 2/2009)*conflict
Sinonime: litigiu, dezacord, neintelegere, conflict, ..... (by WSergio 2/2009)*controversa
Sinonime: ...., palid, pal. (by WSergio 2/2009)*livid
Sinonime: livid, ...., pal. (by WSergio 2/2009)*palid
Sinonime: livid, ....id, ..... (by WSergio 2/2009)*pal
Sinonime: ...., citet, clar. (by WSergio 2/2009)*lizibil
Sinonime: lizibil, ...., clar. (by WSergio 2/2009)*citet
Sinonime: lizibil, citet, ..... (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: ...., asezare. (by WSergio 2/2009)*localitate
Sinonime: localitate, ..... (by WSergio 2/2009)*asezare
Sinonime: ...., a fixa, a determina, a restrange, a limita, a delimita. (by WSergio 2/2009)*localiza
Sinonime: localiza, ...., a determina, a restrange, a limita, a delimita. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: localiza, a fixa, ...., a restrange, a limita, a delimita. (by WSergio 2/2009)*a determina
Sinonime: localiza, a fixa, a determina, ...., a limita, a delimita. (by WSergio 2/2009)*a restrange
Sinonime: localiza, a fixa, a determina, a restrange, ...., a delimita. (by WSergio 2/2009)*a limita
Sinonime: localiza, a fixa, a determina, a restrange, a limita, ..... (by WSergio 2/2009)*a delimita
Sinonime: ...., bastinas, indigen, autohton. (by WSergio 2/2009)*localnic
Sinonime: localnic, ...., indigen, autohton. (by WSergio 2/2009)*bastinas
Sinonime: localnic, bastinas, ...., autohton. (by WSergio 2/2009)*indigen
Sinonime: localnic, bastinas, indigen, ..... (by WSergio 2/2009)*autohton
Sinonime: ...., a domicilia, a sta, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*locui
Sinonime: locui, ...., a sta, a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a domicilia
Sinonime: locui, a domicilia, ...., a se stabili. (by WSergio 2/2009)*a sta
Sinonime: locui, a domicilia, a sta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se stabili
Sinonime: ...., casa, domiciliu, salas. (by WSergio 2/2009)*locuinta
Sinonime: locuinta, ...., domiciliu, salas. (by WSergio 2/2009)*casa
Sinonime: locuinta, casa, ...., salas. (by WSergio 2/2009)*domiciliu
Sinonime: locuinta, casa, domiciliu, ..... (by WSergio 2/2009)*salas
Sinonime: ...., suplinitor, inlocuitor, substitut. (by WSergio 2/2009)*loctiitor
Sinonime: loctiitor, ...., inlocuitor, substitut. (by WSergio 2/2009)*suplinitor
Sinonime: loctiitor, suplinitor, ...., substitut. (by WSergio 2/2009)*inlocuitor
Sinonime: loctiitor, suplinitor, inlocuitor, ..... (by WSergio 2/2009)*substitut
Sinonime: ...., fundamentat, coerent, rational. (by WSergio 2/2009)*logic
Sinonime: logic, ...., coerent, rational. (by WSergio 2/2009)*fundamentat
Sinonime: logic, fundamentat, ...., rational. (by WSergio 2/2009)*coerent
Sinonime: logic, fundamentat, coerent, ..... (by WSergio 2/2009)*rational
Sinonime: ...., sincer, cinstit, leal, fidel, corect. (by WSergio 2/2009)*loial
Sinonime: loial, ...., cinstit, leal, fidel, corect. (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: loial, sincer, ...., leal, fidel, corect. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: loial, sincer, cinstit, ...., fidel, corect. (by WSergio 2/2009)*leal
Sinonime: loial, sincer, cinstit, leal, ...., corect. (by WSergio 2/2009)*fidel
Sinonime: loial, sincer, cinstit, leal, fidel, ..... (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: ...., cinste, fidelitate, corectitudine, sinceritate. (by WSergio 2/2009)*loialitate
Sinonime: loialitate, ...., fidelitate, corectitudine, sinceritate. (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: loialitate, cinste, ...., corectitudine, sinceritate. (by WSergio 2/2009)*fidelitate
Sinonime: loialitate, cinste, fidelitate, ...., sinceritate. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: loialitate, cinste, fidelitate, corectitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*sinceritate
Sinonime: ...., parcela, bucata, grup. (by WSergio 2/2009)*lot
Sinonime: lot, ...., bucata, grup. (by WSergio 2/2009)*parcela
Sinonime: lot, parcela, ...., grup. (by WSergio 2/2009)*bucata
Sinonime: lot, parcela, bucata, ..... (by WSergio 2/2009)*grup
Sinonime: ...., barca, luntre. (by WSergio 2/2009)*lotca
Sinonime: lotca, ...., luntre. (by WSergio 2/2009)*barca
Sinonime: lotca, barca, ..... (by WSergio 2/2009)*luntre
Sinonime: ...., a izbi, a bate. (by WSergio 2/2009)*lovi
Sinonime: lovi, ...., a bate. (by WSergio 2/2009)*a izbi
Sinonime: lovi, a izbi, ..... (by WSergio 2/2009)*a bate
Sinonime: ...., a apuca, a prinde, a deposeda, a priva, a confisca, a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*lua
Sinonime: lua, ...., a prinde, a deposeda, a priva, a confisca, a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a apuca
Sinonime: lua, a apuca, ...., a deposeda, a priva, a confisca, a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a prinde
Sinonime: lua, a apuca, a prinde, ...., a priva, a confisca, a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a deposeda
Sinonime: lua, a apuca, a prinde, a deposeda, ...., a confisca, a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a priva
Sinonime: lua, a apuca, a prinde, a deposeda, a priva, ...., a ocupa, a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a confisca
Sinonime: lua, a apuca, a prinde, a deposeda, a priva, a confisca, ...., a cuceri. (by WSergio 2/2009)*a ocupa
Sinonime: lua, a apuca, a prinde, a deposeda, a priva, a confisca, a ocupa, ..... (by WSergio 2/2009)*a cuceri
Sinonime: ...., a sclipi, a scanteia. (by WSergio 2/2009)*luci
Sinonime: luci, ...., a scanteia. (by WSergio 2/2009)*a sclipi
Sinonime: luci, a sclipi, ..... (by WSergio 2/2009)*a scanteia
Sinonime: ...., limpede, rational, perspicace. (by WSergio 2/2009)*lucid
Sinonime: lucid, ...., rational, perspicace. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: lucid, limpede, ...., perspicace. (by WSergio 2/2009)*rational
Sinonime: lucid, limpede, rational, ..... (by WSergio 2/2009)*perspicace
Sinonime: ...., sclipitor, stralucitor. (by WSergio 2/2009)*lucios
Sinonime: lucios, ...., stralucitor. (by WSergio 2/2009)*sclipitor
Sinonime: lucios, sclipitor, ..... (by WSergio 2/2009)*stralucitor
Sinonime: ...., scanteiere, sclipire, stra..... (by WSergio 2/2009)*lucire
Sinonime: lucire, ...., sclipire, stralucire. (by WSergio 2/2009)*scanteiere
Sinonime: lucire, scanteiere, ...., stralucire. (by WSergio 2/2009)*sclipire
Sinonime: lucire, scanteiere, sclipire, ..... (by WSergio 2/2009)*stralucire
Sinonime: ...., a munci, a face. (by WSergio 2/2009)*lucra
Sinonime: lucra, ...., a face. (by WSergio 2/2009)*a munci
Sinonime: lucra, a munci, ..... (by WSergio 2/2009)*a face
Sinonime: ...., obiect, munca, fapta, ocupatie, fapt, fenomen. (by WSergio 2/2009)*lucru
Sinonime: lucru, ...., munca, fapta, ocupatie, fapt, fenomen. (by WSergio 2/2009)*obiect
Sinonime: lucru, obiect, ...., fapta, ocupatie, fapt, fenomen. (by WSergio 2/2009)*munca
Sinonime: lucru, obiect, munca, ...., ocupatie, fapt, fenomen. (by WSergio 2/2009)*fapta
Sinonime: lucru, obiect, munca, fapta, ...., fapt, fenomen. (by WSergio 2/2009)*ocupatie
Sinonime: lucru, obiect, munca, ....a, ocupatie, ...., fenomen. (by WSergio 2/2009)*fapt
Sinonime: lucru, obiect, munca, fapta, ocupatie, fapt, ..... (by WSergio 2/2009)*fenomen
Sinonime: ...., jalnic, mohorat, sumbru. (by WSergio 2/2009)*lugubru
Sinonime: lugubru, ...., mohorat, sumbru. (by WSergio 2/2009)*jalnic
Sinonime: lugubru, jalnic, ...., sumbru. (by WSergio 2/2009)*mohorat
Sinonime: lugubru, jalnic, mohorat, ..... (by WSergio 2/2009)*sumbru
Sinonime: ...., public, multime, omenire. (by WSergio 2/2009)*lume
Sinonime: lume, ...., multime, omenire. (by WSergio 2/2009)*public
Sinonime: lume, public, ...., omenire. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: lume, public, multime, ..... (by WSergio 2/2009)*omenire
Sinonime: ...., a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*lumina
Sinonime: lumina, ...., a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a straluci
Sinonime: lumina, a straluci, ...., a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a luci
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, ...., a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a clarifica
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, ...., a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, ...., a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a elucida
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, ...., a informa, a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a educa
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, ...., a instrui, a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a informa
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, ...., a insenina, a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a instrui
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, ...., a bucura, a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a insenina
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, ...., a inveseli. (by WSergio 2/2009)*a bucura
Sinonime: lumina, a straluci, a luci, a clarifica, a limpezi, a elucida, a educa, a informa, a instrui, a insenina, a bucura, ..... (by WSergio 2/2009)*a inveseli
Sinonime: ...., stralucitor, lucios, destept, cultivat, intelept, lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*luminat
Sinonime: luminat, ...., lucios, destept, cultivat, intelept, lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*stralucitor
Sinonime: luminat, stralucitor, ...., destept, cultivat, intelept, lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*lucios
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, ...., cultivat, intelept, lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, destept, ...., intelept, lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*cultivat
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, destept, cultivat, ...., lamurit, edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*intelept
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, destept, cultivat, intelept, ...., edificat, clarificat. (by WSergio 2/2009)*lamurit
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, destept, cultivat, intelept, lamurit, ...., clarificat. (by WSergio 2/2009)*edificat
Sinonime: luminat, stralucitor, lucios, destept, cultivat, intelept, lamurit, edificat, ..... (by WSergio 2/2009)*clarificat
Sinonime: ...., poiana, rariste. (by WSergio 2/2009)*luminis
Sinonime: luminis, ...., rariste. (by WSergio 2/2009)*poiana
Sinonime: luminis, poiana, ..... (by WSergio 2/2009)*rariste
Sinonime: ...., somnambul. (by WSergio 2/2009)*lunatic
Sinonime: lunatic, ..... (by WSergio 2/2009)*somnambul
Sinonime: ...., a cadea, a se strcura, a se deplasa. (by WSergio 2/2009)*luneca
Sinonime: luneca, ...., a se strcura, a se deplasa. (by WSergio 2/2009)*a cadea
Sinonime: luneca, a cadea, ...., a se deplasa. (by WSergio 2/2009)*a se strcura
Sinonime: luneca, a cadea, a se strcura, ..... (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: ...., a se intinde, a se mari, a se odihni, a dilua, a subtia. (by WSergio 2/2009)*lungi
Sinonime: lungi, ...., a se mari, a se odihni, a dilua, a subtia. (by WSergio 2/2009)*a se intinde
Sinonime: lungi, a se intinde, ...., a se odihni, a dilua, a subtia. (by WSergio 2/2009)*a se mari
Sinonime: lungi, a se intinde, a se mari, ...., a dilua, a subtia. (by WSergio 2/2009)*a se odihni
Sinonime: lungi, a se intinde, a se mari, a se odihni, ...., a subtia. (by WSergio 2/2009)*a dilua
Sinonime: lungi, a se intinde, a se mari, a se odihni, a dilua, ..... (by WSergio 2/2009)*a subtia
Sinonime: ...., culcat, tolanit. (by WSergio 2/2009)*lungit
Sinonime: lungit, ...., tolanit. (by WSergio 2/2009)*culcat
Sinonime: lungit, culcat, ..... (by WSergio 2/2009)*tolanit
Sinonime: ...., a se bate, a se confrunta, a se razboi. (by WSergio 2/2009)*lupta
Sinonime: lupta, ...., a se confrunta, a se razboi. (by WSergio 2/2009)*a se bate
Sinonime: lupta, a se bate, ...., a se razboi. (by WSergio 2/2009)*a se confrunta
Sinonime: lupta, a se bate, a se confrunta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se razboi
Sinonime: ...., razboi, batalie, conflict, ciocnire, efort, stradanie. (by WSergio 2/2009)*lupta
Sinonime: lupta, ...., batalie, conflict, ciocnire, efort, stradanie. (by WSergio 2/2009)*razboi
Sinonime: lupta, razboi, ...., conflict, ciocnire, efort, stradanie. (by WSergio 2/2009)*batalie
Sinonime: lupta, razboi, batalie, ...., ciocnire, efort, stradanie. (by WSergio 2/2009)*conflict
Sinonime: lupta, razboi, batalie, conflict, ...., efort, stradanie. (by WSergio 2/2009)*ciocnire
Sinonime: lupta, razboi, batalie, conflict, ciocnire, ...., stradanie. (by WSergio 2/2009)*efort
Sinonime: lupta, razboi, batalie, conflict, ciocnire, efort, ..... (by WSergio 2/2009)*stradanie
Sinonime: ...., luciu. (by WSergio 2/2009)*lustru
Sinonime: lustru, ..... (by WSergio 2/2009)*luciu
Sinonime: ...., a vacsui, a da luciu. (by WSergio 2/2009)*lustrui
Sinonime: lustrui, ...., a da luciu. (by WSergio 2/2009)*a vacsui
Sinonime: lustrui, a vacsui, ..... (by WSergio 2/2009)*a da luciu
Sinonime: ...., lucios, neted, curat. (by WSergio 2/2009)*lustruit
Sinonime: lustruit, ...., neted, curat. (by WSergio 2/2009)*lucios
Sinonime: lustruit, lucios, ...., curat. (by WSergio 2/2009)*neted
Sinonime: lustruit, lucios, neted, ..... (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: ...., a scranti, a deplasa. (by WSergio 2/2009)*luxa
Sinonime: luxa, ...., a deplasa. (by WSergio 2/2009)*a scranti
Sinonime: luxa, a scranti, ..... (by WSergio 2/2009)*a deplasa
Sinonime: ...., deplasat, dislocat. (by WSergio 2/2009)*luxat
Sinonime: luxat, ...., dislocat. (by WSergio 2/2009)*deplasat
Sinonime: luxat, deplasat, ..... (by WSergio 2/2009)*dislocat
Sinonime: ...., elegant, pretios, somptuos. (by WSergio 2/2009)*luxos
Sinonime: luxos, ...., pretios, somptuos. (by WSergio 2/2009)*elegant
Sinonime: luxos, elegant, ...., somptuos. (by WSergio 2/2009)*pretios
Sinonime: luxos, elegant, pretios, ..... (by WSergio 2/2009)*somptuos
Sinonime: ...., excesiv, coplesitor, bogat. (by WSergio 2/2009)*luxuriant
Sinonime: luxuriant, ...., coplesitor, bogat. (by WSergio 2/2009)*excesiv
Sinonime: luxuriant, excesiv, ...., bogat. (by WSergio 2/2009)*coplesitor
Sinonime: luxuriant, excesiv, coplesitor, ..... (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: ...., moleseala, toropeala. (by WSergio 2/2009)*lancezeala
Sinonime: lancezeala, ...., toropeala. (by WSergio 2/2009)*moleseala
Sinonime: lancezeala, moleseala, ..... (by WSergio 2/2009)*toropeala
Sinonime: ...., mladita, ramura, crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*laatar
Sinonime: laatar, ...., ramura, crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*mladita
Sinonime: laatar, mladita, ...., crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*ramura
Sinonime: laatar, mladita, ramura, ...., coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*crenguta
Sinonime: laatar, mladita, ramura, crenguta, ...., urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*coarda
Sinonime: laatar, mladita, ramura, crenguta, coarda, ...., descendent. (by WSergio 2/2009)*urmas
Sinonime: laatar, mladita, ramura, crenguta, coarda, urmas, ..... (by WSergio 2/2009)*descendent
Sinonime: ...., a se intinde, a se laegi. (by WSergio 2/2009)*labarta
Sinonime: labarta, ...., a se laegi. (by WSergio 2/2009)*a se intinde
Sinonime: labarta, a se intinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a se laegi
Sinonime: ...., a jiondui, a dori, a ravni. (by WSergio 2/2009)*lacomi
Sinonime: lacomi, ...., a dori, a ravni. (by WSergio 2/2009)*a jiondui
Sinonime: lacomi, a jiondui, ...., a ravni. (by WSergio 2/2009)*a dori
Sinonime: lacomi, a jiondui, a dori, ..... (by WSergio 2/2009)*a ravni
Sinonime: ...., aviditate, nesatiu, jinduire, rafna. (by WSergio 2/2009)*lacomie
Sinonime: lacomie, ...., nesatiu, jinduire, rafna. (by WSergio 2/2009)*aviditate
Sinonime: lacomie, aviditate, ...., jinduire, rafna. (by WSergio 2/2009)*nesatiu
Sinonime: lacomie, aviditate, nesatiu, ...., rafna. (by WSergio 2/2009)*jinduire
Sinonime: lacomie, aviditate, nesatiu, jinduire, ..... (by WSergio 2/2009)*rafna
Sinonime: ...., a plange. (by WSergio 2/2009)*lacrima
Sinonime: lacrima, ..... (by WSergio 2/2009)*a plange
Sinonime: ...., margaritar, margaritel. (by WSergio 2/2009)*lacramioara
Sinonime: lacramioara, ...., margaritel. (by WSergio 2/2009)*margaritar
Sinonime: lacramioara, margaritar, ..... (by WSergio 2/2009)*margaritel
Sinonime: ...., a petrece, a huzuri, a se desfata. (by WSergio 2/2009)*lafai
Sinonime: lafai, ...., a huzuri, a se desfata. (by WSergio 2/2009)*a petrece
Sinonime: lafai, a petrece, ...., a se desfata. (by WSergio 2/2009)*a huzuri
Sinonime: lafai, a petrece, a huzuri, ..... (by WSergio 2/2009)*a se desfata
Sinonime: ...., a explica, a clarifica, a preciza, a limpezi. (by WSergio 2/2009)*lamuri
Sinonime: lamuri, ...., a clarifica, a preciza, a limpezi. (by WSergio 2/2009)*a explica
Sinonime: lamuri, a explica, ...., a preciza, a limpezi. (by WSergio 2/2009)*a clarifica
Sinonime: lamuri, a explica, a clarifica, ...., a limpezi. (by WSergio 2/2009)*a preciza
Sinonime: lamuri, a explica, a clarifica, a preciza, ..... (by WSergio 2/2009)*a limpezi
Sinonime: ...., a se intinde, a se mari, a se labarta, a se lati. (by WSergio 2/2009)*largi
Sinonime: largi, ...., a se mari, a se labarta, a se lati. (by WSergio 2/2009)*a se intinde
Sinonime: largi, a se intinde, ...., a se labarta, a se lati. (by WSergio 2/2009)*a se mari
Sinonime: largi, a se intinde, a se mari, ...., a se lati. (by WSergio 2/2009)*a se labarta
Sinonime: largi, a se intinde, a se mari, a se labarta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se lati
Sinonime: ...., a parasi, a abandona, a lepada, a ingadui, a permite, a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*lasa
Sinonime: lasa, ...., a abandona, a lepada, a ingadui, a permite, a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a parasi
Sinonime: lasa, a parasi, ...., a lepada, a ingadui, a permite, a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a abandona
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, ...., a ingadui, a permite, a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a lepada
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, a lepada, ...., a permite, a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a ingadui
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, a lepada, a ingadui, ...., a accepta, a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a permite
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, a lepada, a ingadui, a permite, ...., a se apleca, a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a accepta
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, a lepada, a ingadui, a permite, a accepta, ...., a se indoi. (by WSergio 2/2009)*a se apleca
Sinonime: lasa, a parasi, a abandona, a lepada, a ingadui, a permite, a accepta, a se apleca, ..... (by WSergio 2/2009)*a se indoi
Sinonime: ...., mladita, ramura, crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*lastar
Sinonime: lastar, ...., ramura, crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*mladita
Sinonime: lastar, mladita, ...., crenguta, coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*ramura
Sinonime: lastar, mladita, ramura, ...., coarda, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*crenguta
Sinonime: lastar, mladita, ramura, crenguta, ...., urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*coarda
Sinonime: lastar, mladita, ramura, crenguta, coarda, ...., descendent. (by WSergio 2/2009)*urmas
Sinonime: lastar, mladita, ramura, crenguta, coarda, urmas, ..... (by WSergio 2/2009)*descendent
Sinonime: ...., izolat, dosnic, retras, ocolit. (by WSergio 2/2009)*laturalnic
Sinonime: laturalnic, ...., dosnic, retras, ocolit. (by WSergio 2/2009)*izolat
Sinonime: laturalnic, izolat, ...., retras, ocolit. (by WSergio 2/2009)*dosnic
Sinonime: laturalnic, izolat, dosnic, ...., ocolit. (by WSergio 2/2009)*retras
Sinonime: laturalnic, izolat, dosnic, retras, ..... (by WSergio 2/2009)*ocolit
Sinonime: ...., a elogia, a slavi, a glorifica, a preamari, a se fali, a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*lauda
Sinonime: lauda, ...., a slavi, a glorifica, a preamari, a se fali, a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a elogia
Sinonime: lauda, a elogia, ...., a glorifica, a preamari, a se fali, a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a slavi
Sinonime: lauda, a elogia, a slavi, ...., a preamari, a se fali, a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a glorifica
Sinonime: lauda, a elogia, a slavi, a glorifica, ...., a se fali, a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a preamari
Sinonime: lauda, a elogia, a slavi, a glorifica, a preamari, ...., a se mandri, ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a se fali
Sinonime: lauda, a elogia, a slavi, a glorifica, a preamari, a se fali, ...., ase grozavi. (by WSergio 2/2009)*a se mandri
Sinonime: lauda, a elogia, a slavi, a glorifica, a preamari, a se fali, a se mandri, ..... (by WSergio 2/2009)*ase grozavi
Sinonime: ...., merituos, vrednic. (by WSergio 2/2009)*laudabil
Sinonime: laudabil, ...., vrednic. (by WSergio 2/2009)*merituos
Sinonime: laudabil, merituos, ..... (by WSergio 2/2009)*vrednic
Sinonime: ...., intern, interior, sufletesc. (by WSergio 2/2009)*launtric
Sinonime: launtric, ...., interior, sufletesc. (by WSergio 2/2009)*intern
Sinonime: launtric, intern, ...., sufletesc. (by WSergio 2/2009)*interior
Sinonime: launtric, intern, interior, ..... (by WSergio 2/2009)*sufletesc
Sinonime: ...., scripcar, muzicant, cantaret. (by WSergio 2/2009)*lautar
Sinonime: lautar, ...., muzicant, cantaret. (by WSergio 2/2009)*scripcar
Sinonime: lautar, scripcar, ...., cantaret. (by WSergio 2/2009)*muzicant
Sinonime: lautar, scripcar, muzicant, ..... (by WSergio 2/2009)*cantaret
Sinonime: ...., scripca, vioara. (by WSergio 2/2009)*lauta
Sinonime: lauta, ...., vioara. (by WSergio 2/2009)*scripca
Sinonime: lauta, scripca, ..... (by WSergio 2/2009)*vioara
Sinonime: ...., paros, pletos. (by WSergio 2/2009)*latos
Sinonime: latos, ...., pletos. (by WSergio 2/2009)*paros
Sinonime: latos, paros, ..... (by WSergio 2/2009)*pletos
Sinonime: ...., funebru, funerar, lugrubru, sinistru, oribil, respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*macabru
Sinonime: macabru, ...., funerar, lugrubru, sinistru, oribil, respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*funebru
Sinonime: macabru, funebru, ...., lugrubru, sinistru, oribil, respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*funerar
Sinonime: macabru, funebru, funerar, ...., sinistru, oribil, respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*lugrubru
Sinonime: macabru, funebru, funerar, lugrubru, ...., oribil, respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*sinistru
Sinonime: macabru, funebru, funerar, lugrubru, sinistru, ...., respingator, dezgustator. (by WSergio 2/2009)*oribil
Sinonime: macabru, funebru, funerar, lugrubru, sinistru, oribil, ...., dezgustator. (by WSergio 2/2009)*respingator
Sinonime: macabru, funebru, funerar, lugrubru, sinistru, oribil, respingator, ..... (by WSergio 2/2009)*dezgustator
Sinonime: ...., a fermenta, a se dospi, a alamadi, a faramita, a toca, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*macera
Sinonime: macera, ...., a se dospi, a alamadi, a faramita, a toca, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a fermenta
Sinonime: macera, a fermenta, ...., a alamadi, a faramita, a toca, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a se dospi
Sinonime: macera, a fermenta, a se dospi, ...., a faramita, a toca, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a alamadi
Sinonime: macera, a fermenta, a se dospi, a alamadi, ...., a toca, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a faramita
Sinonime: macera, a fermenta, a se dospi, a alamadi, a faramita, ...., a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a toca
Sinonime: macera, a fermenta, a se dospi, a alamadi, a faramita, a toca, ..... (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: ...., dospire, fermentare, plamadire. (by WSergio 2/2009)*macerare
Sinonime: macerare, ...., fermentare, plamadire. (by WSergio 2/2009)*dospire
Sinonime: macerare, dospire, ...., plamadire. (by WSergio 2/2009)*fermentare
Sinonime: macerare, dospire, fermentare, ..... (by WSergio 2/2009)*plamadire
Sinonime: ...., plamadit. (by WSergio 2/2009)*macerat
Sinonime: macerat, ..... (by WSergio 2/2009)*plamadit
Sinonime: ...., a se farda, a se sulemeni. (by WSergio 2/2009)*machia
Sinonime: machia, ...., a se sulemeni. (by WSergio 2/2009)*a se farda
Sinonime: machia, a se farda, ..... (by WSergio 2/2009)*a se sulemeni
Sinonime: ...., fard, crema, masca, suliman, machiere, fardare. (by WSergio 2/2009)*machiaj
Sinonime: machiaj, ...., crema, masca, suliman, machiere, ....are. (by WSergio 2/2009)*fard
Sinonime: machiaj, fard, ...., masca, suliman, machiere, fardare. (by WSergio 2/2009)*crema
Sinonime: machiaj, fard, crema, ...., suliman, machiere, fardare. (by WSergio 2/2009)*masca
Sinonime: machiaj, fard, crema, masca, ...., machiere, fardare. (by WSergio 2/2009)*suliman
Sinonime: machiaj, fard, crema, masca, suliman, ...., fardare. (by WSergio 2/2009)*machiere
Sinonime: machiaj, fard, crema, masca, suliman, machiere, ..... (by WSergio 2/2009)*fardare
Sinonime: ...., ipocrit, viclean, siret, perfid, prefacut, josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*machiavelic
Sinonime: machiavelic, ...., viclean, siret, perfid, prefacut, josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*ipocrit
Sinonime: machiavelic, ipocrit, ...., siret, perfid, prefacut, josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*viclean
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, ...., perfid, prefacut, josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*siret
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, ...., prefacut, josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*perfid
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, perfid, ...., josnic, meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*prefacut
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, perfid, prefacut, ...., meschin, misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, perfid, prefacut, josnic, ...., misel, marsav. (by WSergio 2/2009)*meschin
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, perfid, prefacut, josnic, meschin, ...., marsav. (by WSergio 2/2009)*misel
Sinonime: machiavelic, ipocrit, viclean, siret, perfid, prefacut, josnic, meschin, misel, ..... (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: ...., artist, expert, mester. (by WSergio 2/2009)*maestru
Sinonime: maestru, ...., expert, mester. (by WSergio 2/2009)*artist
Sinonime: maestru, artist, ...., mester. (by WSergio 2/2009)*expert
Sinonime: maestru, artist, expert, ..... (by WSergio 2/2009)*mester
Sinonime: ...., asrtolog, vrajitor, ....ician. (by WSergio 2/2009)*mag
Sinonime: mag, ...., vrajitor, magician. (by WSergio 2/2009)*asrtolog
Sinonime: mag, asrtolog, ...., magician. (by WSergio 2/2009)*vrajitor
Sinonime: mag, asrtolog, vrajitor, ..... (by WSergio 2/2009)*magician
Sinonime: ...., depozit, hambar. (by WSergio 2/2009)*magazie
Sinonime: magazie, ...., hambar. (by WSergio 2/2009)*depozit
Sinonime: magazie, depozit, ..... (by WSergio 2/2009)*hambar
Sinonime: ...., pravalie, dugheana, chiosc, revista, jurnal, gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*magazin
Sinonime: magazin, ...., dugheana, chiosc, revista, jurnal, gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*pravalie
Sinonime: magazin, pravalie, ...., chiosc, revista, jurnal, gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*dugheana
Sinonime: magazin, pravalie, dugheana, ...., revista, jurnal, gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*chiosc
Sinonime: magazin, pravalie, dugheana, chiosc, ...., jurnal, gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*revista
Sinonime: magazin, pravalie, dugheana, chiosc, revista, ...., gazeta, ziar. (by WSergio 2/2009)*jurnal
Sinonime: magazin, pravalie, dugheana, chiosc, revista, jurnal, ...., ziar. (by WSergio 2/2009)*gazeta
Sinonime: magazin, pravalie, dugheana, chiosc, revista, jurnal, gazeta, ..... (by WSergio 2/2009)*ziar
Sinonime: ...., coliba, bordei, cocioaba, sandrama. (by WSergio 2/2009)*maghernita
Sinonime: maghernita, ...., bordei, cocioaba, sandrama. (by WSergio 2/2009)*coliba
Sinonime: maghernita, coliba, ...., cocioaba, sandrama. (by WSergio 2/2009)*bordei
Sinonime: maghernita, coliba, bordei, ...., sandrama. (by WSergio 2/2009)*cocioaba
Sinonime: maghernita, coliba, bordei, cocioaba, ..... (by WSergio 2/2009)*sandrama
Sinonime: ...., vrajit, fermecat, fascinant, feeric, incantator. (by WSergio 2/2009)*magic
Sinonime: magic, ...., fermecat, fascinant, feeric, incantator. (by WSergio 2/2009)*vrajit
Sinonime: magic, vrajit, ...., fascinant, feeric, incantator. (by WSergio 2/2009)*fermecat
Sinonime: magic, vrajit, fermecat, ...., feeric, incantator. (by WSergio 2/2009)*fascinant
Sinonime: magic, vrajit, fermecat, fascinant, ...., incantator. (by WSergio 2/2009)*feeric
Sinonime: magic, vrajit, fermecat, fascinant, feeric, ..... (by WSergio 2/2009)*incantator
Sinonime: ...., vrajitorie, vraja, farmec, fascinatie, incantare. (by WSergio 2/2009)*magie
Sinonime: magie, ...., vraja, farmec, fascinatie, incantare. (by WSergio 2/2009)*vrajitorie
Sinonime: magie, vrajitorie, ...., farmec, fascinatie, incantare. (by WSergio 2/2009)*vraja
Sinonime: magie, vrajitorie, vraja, ...., fascinatie, incantare. (by WSergio 2/2009)*farmec
Sinonime: magie, vrajitorie, vraja, farmec, ...., incantare. (by WSergio 2/2009)*fascinatie
Sinonime: magie, vrajitorie, vraja, farmec, fascinatie, ..... (by WSergio 2/2009)*incantare
Sinonime: ...., perfect, desavarsit, mestesugit. (by WSergio 2/2009)*magistral
Sinonime: magistral, ...., desavarsit, mestesugit. (by WSergio 2/2009)*perfect
Sinonime: magistral, perfect, ...., mestesugit. (by WSergio 2/2009)*desavarsit
Sinonime: magistral, perfect, desavarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*mestesugit
Sinonime: ...., bulevard, sosea, cale. (by WSergio 2/2009)*magistrala
Sinonime: magistrala, ...., sosea, cale. (by WSergio 2/2009)*bulevard
Sinonime: magistrala, bulevard, ...., cale. (by WSergio 2/2009)*sosea
Sinonime: magistrala, bulevard, sosea, ..... (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: ...., maret, splendid, stralucitor, somptuos, fastuos. (by WSergio 2/2009)*magnific
Sinonime: magnific, ...., splendid, stralucitor, somptuos, fastuos. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: magnific, maret, ...., stralucitor, somptuos, fastuos. (by WSergio 2/2009)*splendid
Sinonime: magnific, maret, splendid, ...., somptuos, fastuos. (by WSergio 2/2009)*stralucitor
Sinonime: magnific, maret, splendid, stralucitor, ...., fastuos. (by WSergio 2/2009)*somptuos
Sinonime: magnific, maret, splendid, stralucitor, somptuos, ..... (by WSergio 2/2009)*fastuos
Sinonime: ...., suburbie, periferie. (by WSergio 2/2009)*mahala
Sinonime: mahala, ...., periferie. (by WSergio 2/2009)*suburbie
Sinonime: mahala, suburbie, ..... (by WSergio 2/2009)*periferie
Sinonime: ...., barfitore, intriganta, clevetitoare. (by WSergio 2/2009)*mahalagioaica
Sinonime: mahalagioaica, ...., intriganta, clevetitoare. (by WSergio 2/2009)*barfitore
Sinonime: mahalagioaica, barfitore, ...., clevetitoare. (by WSergio 2/2009)*intriganta
Sinonime: mahalagioaica, barfitore, intriganta, ..... (by WSergio 2/2009)*clevetitoare
Sinonime: ...., plictisit, apatic, indispus, buimac, zapacit, aiutit. (by WSergio 2/2009)*mahmur
Sinonime: mahmur, ...., apatic, indispus, buimac, zapacit, aiutit. (by WSergio 2/2009)*plictisit
Sinonime: mahmur, plictisit, ...., indispus, buimac, zapacit, aiutit. (by WSergio 2/2009)*apatic
Sinonime: mahmur, plictisit, apatic, ...., buimac, zapacit, aiutit. (by WSergio 2/2009)*indispus
Sinonime: mahmur, plictisit, apatic, indispus, ...., zapacit, aiutit. (by WSergio 2/2009)*buimac
Sinonime: mahmur, plictisit, apatic, indispus, buimac, ...., aiutit. (by WSergio 2/2009)*zapacit
Sinonime: mahmur, plictisit, apatic, indispus, buimac, zapacit, ..... (by WSergio 2/2009)*aiutit
Sinonime: ...., musulman. (by WSergio 2/2009)*mahomedan
Sinonime: mahomedan, ..... (by WSergio 2/2009)*musulman
Sinonime: ...., teren, loc, pamant. (by WSergio 2/2009)*maidan
Sinonime: maidan, ...., loc, pamant. (by WSergio 2/2009)*teren
Sinonime: maidan, teren, ...., pamant. (by WSergio 2/2009)*loc
Sinonime: maidan, teren, loc, ..... (by WSergio 2/2009)*pamant
Sinonime: ...., maretie, splendoare, grandoare, stralucire. (by WSergio 2/2009)*maiestate
Sinonime: maiestate, ...., splendoare, grandoare, stralucire. (by WSergio 2/2009)*maretie
Sinonime: maiestate, maretie, ...., grandoare, stralucire. (by WSergio 2/2009)*splendoare
Sinonime: maiestate, maretie, splendoare, ...., stralucire. (by WSergio 2/2009)*grandoare
Sinonime: maiestate, maretie, splendoare, grandoare, ..... (by WSergio 2/2009)*stralucire
Sinonime: ...., maret, impunator, solemn, stralucitor, impozant, grandios. (by WSergio 2/2009)*maiestos
Sinonime: maiestos, ...., impunator, solemn, stralucitor, impozant, grandios. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: maiestos, maret, ...., solemn, stralucitor, impozant, grandios. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: maiestos, maret, impunator, ...., stralucitor, impozant, grandios. (by WSergio 2/2009)*solemn
Sinonime: maiestos, maret, impunator, solemn, ...., impozant, grandios. (by WSergio 2/2009)*stralucitor
Sinonime: maiestos, maret, impunator, solemn, stralucitor, ...., grandios. (by WSergio 2/2009)*impozant
Sinonime: maiestos, maret, impunator, solemn, stralucitor, impozant, ..... (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: ...., a spori, a creste, a se mari,. (by WSergio 2/2009)*majora
Sinonime: majora, ...., a creste, a se mari,. (by WSergio 2/2009)*a spori
Sinonime: majora, a spori, ...., a se mari,. (by WSergio 2/2009)*a creste
Sinonime: majora, a spori, a creste, ....,. (by WSergio 2/2009)*a se mari
Sinonime: ...., tarm, coasta, margine, rapa, povarnis. (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: mal, ...., coasta, margine, rapa, povarnis. (by WSergio 2/2009)*tarm
Sinonime: mal, tarm, ...., margine, rapa, povarnis. (by WSergio 2/2009)*coasta
Sinonime: mal, tarm, coasta, ...., rapa, povarnis. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: mal, tarm, coasta, margine, ...., povarnis. (by WSergio 2/2009)*rapa
Sinonime: mal, tarm, coasta, margine, rapa, ..... (by WSergio 2/2009)*povarnis
Sinonime: ...., bolnavicios, suferind, debil. (by WSergio 2/2009)*maladiv
Sinonime: maladiv, ...., suferind, debil. (by WSergio 2/2009)*bolnavicios
Sinonime: maladiv, bolnavicios, ...., debil. (by WSergio 2/2009)*suferind
Sinonime: maladiv, bolnavicios, suferind, ..... (by WSergio 2/2009)*debil
Sinonime: ...., a amesteca, a framanta. (by WSergio 2/2009)*malaxa
Sinonime: malaxa, ...., a framanta. (by WSergio 2/2009)*a amesteca
Sinonime: malaxa, a amesteca, ..... (by WSergio 2/2009)*a framanta
Sinonime: ...., gramada, morman, snop. (by WSergio 2/2009)*maldar
Sinonime: maldar, ...., morman, snop. (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: maldar, gramada, ...., snop. (by WSergio 2/2009)*morman
Sinonime: maldar, gramada, morman, ..... (by WSergio 2/2009)*snop
Sinonime: ...., grav, primejdios. (by WSergio 2/2009)*malign
Sinonime: malign, ...., primejdios. (by WSergio 2/2009)*grav
Sinonime: malign, grav, ..... (by WSergio 2/2009)*primejdios
Sinonime: ...., a chinui, a brutaliza, a bate, a lovi, a vatama. (by WSergio 2/2009)*maltrata
Sinonime: maltrata, ...., a brutaliza, a bate, a lovi, a vatama. (by WSergio 2/2009)*a chinui
Sinonime: maltrata, a chinui, ...., a bate, a lovi, a vatama. (by WSergio 2/2009)*a brutaliza
Sinonime: maltrata, a chinui, a brutaliza, ...., a lovi, a vatama. (by WSergio 2/2009)*a bate
Sinonime: maltrata, a chinui, a brutaliza, a bate, ...., a vatama. (by WSergio 2/2009)*a lovi
Sinonime: maltrata, a chinui, a brutaliza, a bate, a lovi, ..... (by WSergio 2/2009)*a vatama
Sinonime: ...., imputernicire, procura, insarcinare, porunca, comanda, ordin. (by WSergio 2/2009)*mandat
Sinonime: mandat, ...., procura, insarcinare, porunca, comanda, ordin. (by WSergio 2/2009)*imputernicire
Sinonime: mandat, imputernicire, ...., insarcinare, porunca, comanda, ordin. (by WSergio 2/2009)*procura
Sinonime: mandat, imputernicire, procura, ...., porunca, comanda, ordin. (by WSergio 2/2009)*insarcinare
Sinonime: mandat, imputernicire, procura, insarcinare, ...., comanda, ordin. (by WSergio 2/2009)*porunca
Sinonime: mandat, imputernicire, procura, insarcinare, porunca, ...., ordin. (by WSergio 2/2009)*comanda
Sinonime: mandat, imputernicire, procura, insarcinare, porunca, comanda, ..... (by WSergio 2/2009)*ordin
Sinonime: ...., imputernicitdelegat, pezentant. (by WSergio 2/2009)*mandatar
Sinonime: mandatar, ...., pezentant. (by WSergio 2/2009)*imputernicitdelegat
Sinonime: mandatar, imputernicitdelegat, ..... (by WSergio 2/2009)*pezentant
Sinonime: ...., model, figurant, sperietoare, paiata. (by WSergio 2/2009)*manechin
Sinonime: manechin, ...., figurant, sperietoare, paiata. (by WSergio 2/2009)*model
Sinonime: manechin, model, ...., sperietoare, paiata. (by WSergio 2/2009)*figurant
Sinonime: manechin, model, figurant, ...., paiata. (by WSergio 2/2009)*sperietoare
Sinonime: manechin, model, figurant, sperietoare, ..... (by WSergio 2/2009)*paiata
Sinonime: ...., a pilota, a manui, a manipula, a unelti, a complota. (by WSergio 2/2009)*manevra
Sinonime: manevra, ...., a manui, a manipula, a unelti, a complota. (by WSergio 2/2009)*a pilota
Sinonime: manevra, a pilota, ...., a manipula, a unelti, a complota. (by WSergio 2/2009)*a manui
Sinonime: manevra, a pilota, a manui, ...., a unelti, a complota. (by WSergio 2/2009)*a manipula
Sinonime: manevra, a pilota, a manui, a manipula, ...., a complota. (by WSergio 2/2009)*a unelti
Sinonime: manevra, a pilota, a manui, a manipula, a unelti, ..... (by WSergio 2/2009)*a complota
Sinonime: ...., manipulare, pilotaj, uneltire, intriga, complot. (by WSergio 2/2009)*manevra
Sinonime: manevra, ...., pilotaj, uneltire, intriga, complot. (by WSergio 2/2009)*manipulare
Sinonime: manevra, manipulare, ...., uneltire, intriga, complot. (by WSergio 2/2009)*pilotaj
Sinonime: manevra, manipulare, pilotaj, ...., intriga, complot. (by WSergio 2/2009)*uneltire
Sinonime: manevra, manipulare, pilotaj, uneltire, ...., complot. (by WSergio 2/2009)*intriga
Sinonime: manevra, manipulare, pilotaj, uneltire, intriga, ..... (by WSergio 2/2009)*complot
Sinonime: ...., idee fixa, nebunie. (by WSergio 2/2009)*manie
Sinonime: manie, ...., nebunie. (by WSergio 2/2009)*idee fixa
Sinonime: manie, idee fixa, ..... (by WSergio 2/2009)*nebunie
Sinonime: ...., politicos, gentil, binecrescut. (by WSergio 2/2009)*manierat
Sinonime: manierat, ...., gentil, binecrescut. (by WSergio 2/2009)*politicos
Sinonime: manierat, politicos, ...., binecrescut. (by WSergio 2/2009)*gentil
Sinonime: manierat, politicos, gentil, ..... (by WSergio 2/2009)*binecrescut
Sinonime: ...., procedeu, metoda, cale, mod, fel. (by WSergio 2/2009)*maniera
Sinonime: maniera, ...., metoda, cale, mod, fel. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: maniera, procedeu, ...., cale, mod, fel. (by WSergio 2/2009)*metoda
Sinonime: maniera, procedeu, metoda, ...., mod, fel. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: maniera, procedeu, metoda, cale, ...., fel. (by WSergio 2/2009)*mod
Sinonime: maniera, procedeu, metoda, cale, mod, ..... (by WSergio 2/2009)*fel
Sinonime: ...., declaratie, program, proclamatie, evident, clar, proclamat, declarat. (by WSergio 2/2009)*manifest
Sinonime: manifest, ...., program, proclamatie, evident, clar, proclamat, declarat. (by WSergio 2/2009)*declaratie
Sinonime: manifest, declaratie, ...., proclamatie, evident, clar, proclamat, declarat. (by WSergio 2/2009)*program
Sinonime: manifest, declaratie, program, ...., evident, clar, proclamat, declarat. (by WSergio 2/2009)*proclamatie
Sinonime: manifest, declaratie, program, proclamatie, ...., clar, proclamat, declarat. (by WSergio 2/2009)*evident
Sinonime: manifest, de....atie, program, proclamatie, evident, ...., proclamat, de....at. (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: manifest, declaratie, program, ....ie, evident, clar, ...., declarat. (by WSergio 2/2009)*proclamat
Sinonime: manifest, ....ie, program, proclamatie, evident, clar, proclamat, ..... (by WSergio 2/2009)*declarat
Sinonime: ...., a face cunoscut, a declara, a a arata, a exprima, a defila, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*manifesta
Sinonime: manifesta, ...., a declara, a a arata, a exprima, a defila, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a face cunoscut
Sinonime: manifesta, a face cunoscut, ...., a a arata, a exprima, a defila, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a declara
Sinonime: manifesta, a face cunoscut, a declara, ...., a exprima, a defila, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a a arata
Sinonime: manifesta, a face cunoscut, a declara, a a arata, ...., a defila, a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a exprima
Sinonime: manifesta, a face cunoscut, a declara, a a arata, a exprima, ...., a demonstra. (by WSergio 2/2009)*a defila
Sinonime: manifesta, a face cunoscut, a declara, a a arata, a exprima, a defila, ..... (by WSergio 2/2009)*a demonstra
Sinonime: ...., afirmare, declarare, exprimare, atitudine. (by WSergio 2/2009)*manifestare
Sinonime: manifestare, ...., declarare, exprimare, atitudine. (by WSergio 2/2009)*afirmare
Sinonime: manifestare, afirmare, ...., exprimare, atitudine. (by WSergio 2/2009)*declarare
Sinonime: manifestare, afirmare, declarare, ...., atitudine. (by WSergio 2/2009)*exprimare
Sinonime: manifestare, afirmare, declarare, exprimare, ..... (by WSergio 2/2009)*atitudine
Sinonime: ...., defilare, demonstrare, miting. (by WSergio 2/2009)*manifestatie
Sinonime: manifestatie, ...., demonstrare, miting. (by WSergio 2/2009)*defilare
Sinonime: manifestatie, defilare, ...., miting. (by WSergio 2/2009)*demonstrare
Sinonime: manifestatie, defilare, demonstrare, ..... (by WSergio 2/2009)*miting
Sinonime: ...., belsug, abundenta, indestulare, bogatie, rugina (boalaa a unor plante). (by WSergio 2/2009)*mana
Sinonime: mana, ...., abundenta, indestulare, bogatie, rugina (boalaa a unor plante). (by WSergio 2/2009)*belsug
Sinonime: mana, belsug, ...., indestulare, bogatie, rugina (boalaa a unor plante). (by WSergio 2/2009)*abundenta
Sinonime: mana, belsug, abundenta, ...., bogatie, rugina (boalaa a unor plante). (by WSergio 2/2009)*indestulare
Sinonime: mana, belsug, abundenta, indestulare, ...., rugina (boalaa a unor plante). (by WSergio 2/2009)*bogatie
Sinonime: mana, belsug, abundenta, indestulare, bogatie, ..... (by WSergio 2/2009)*rugina (boalaa a unor plante)
Sinonime: ...., a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*marca
Sinonime: marca, ...., a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a insema
Sinonime: marca, a insema, ...., a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a inregistra
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, ...., a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a mentiona
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, ...., a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a inscrie
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, ...., a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a delimita
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, ...., a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a contura
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, ...., a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a margini
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, ...., a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a indica
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, ...., a scoate in evidenta, a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a sublinia
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, ...., a releva, a accentua. (by WSergio 2/2009)*a scoate in evidenta
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, ...., a accentua. (by WSergio 2/2009)*a releva
Sinonime: marca, a insema, a inregistra, a mentiona, a inscrie, a delimita, a contura, a margini, a indica, a sublinia, a scoate in evidenta, a releva, ..... (by WSergio 2/2009)*a accentua
Sinonime: ...., semn, indicator, indiciu, reper. (by WSergio 2/2009)*marcaj
Sinonime: marcaj, ...., indicator, indiciu, reper. (by WSergio 2/2009)*semn
Sinonime: marcaj, semn, ...., indiciu, reper. (by WSergio 2/2009)*indicator
Sinonime: marcaj, semn, indicator, ...., reper. (by WSergio 2/2009)*indiciu
Sinonime: marcaj, semn, indicator, indiciu, ..... (by WSergio 2/2009)*reper
Sinonime: ...., insemnat, remarcabil, puternic, important. (by WSergio 2/2009)*marcant
Sinonime: marcant, ...., remarcabil, puternic, important. (by WSergio 2/2009)*insemnat
Sinonime: marcant, insemnat, ...., puternic, important. (by WSergio 2/2009)*remarcabil
Sinonime: marcant, insemnat, remarcabil, ...., important. (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: marcant, insemnat, remarcabil, puternic, ..... (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: ...., subliniat, accentuat, evident. (by WSergio 2/2009)*marcat
Sinonime: marcat, ...., accentuat, evident. (by WSergio 2/2009)*subliniat
Sinonime: marcat, subliniat, ...., evident. (by WSergio 2/2009)*accentuat
Sinonime: marcat, subliniat, accentuat, ..... (by WSergio 2/2009)*evident
Sinonime: ...., inscriptie, urma, pecete, semn, simbol, tip, model. (by WSergio 2/2009)*marca
Sinonime: marca, ...., urma, pecete, semn, simbol, tip, model. (by WSergio 2/2009)*inscriptie
Sinonime: marca, inscriptie, ...., pecete, semn, simbol, tip, model. (by WSergio 2/2009)*urma
Sinonime: marca, inscriptie, urma, ...., semn, simbol, tip, model. (by WSergio 2/2009)*pecete
Sinonime: marca, inscriptie, urma, pecete, ...., simbol, tip, model. (by WSergio 2/2009)*semn
Sinonime: marca, inscriptie, urma, pecete, semn, ...., tip, model. (by WSergio 2/2009)*simbol
Sinonime: marca, inscriptie, urma, pecete, semn, simbol, ...., model. (by WSergio 2/2009)*tip
Sinonime: marca, inscriptie, urma, pecete, semn, simbol, tip, ..... (by WSergio 2/2009)*model
Sinonime: ...., intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*mare
Sinonime: mare, ...., vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: mare, intins, ...., incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: mare, intins, vast, ...., voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*incapator
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, ...., spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*voluminos
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, ...., abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*spatios
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, ...., mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*abundent
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, ...., numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*mult
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, ...., puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*numeros
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, ...., ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ...., sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*ajuns
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, ...., adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*sus-pus
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, ...., major, vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*adult
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, ...., vestit, renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*major
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, ...., renumit, important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*vestit
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, ...., important, gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*renumit
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, ...., gras, greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, ...., greoi, matahalos. (by WSergio 2/2009)*gras
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, ...., matahalos. (by WSergio 2/2009)*greoi
Sinonime: mare, intins, vast, incapator, voluminos, spatios, abundent, mult, numeros, puternic, ajuns, sus-pus, adult, major, vestit, renumit, important, gras, greoi, ..... (by WSergio 2/2009)*matahalos
Sinonime: ...., colateral, secundar. (by WSergio 2/2009)*marginal
Sinonime: marginal, ...., secundar. (by WSergio 2/2009)*colateral
Sinonime: marginal, colateral, ..... (by WSergio 2/2009)*secundar
Sinonime: ...., extremitate, limita, hotar, granita, chenar, bordura. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: margine, ...., limita, hotar, granita, chenar, bordura. (by WSergio 2/2009)*extremitate
Sinonime: margine, extremitate, ...., hotar, granita, chenar, bordura. (by WSergio 2/2009)*limita
Sinonime: margine, extremitate, limita, ...., granita, chenar, bordura. (by WSergio 2/2009)*hotar
Sinonime: margine, extremitate, limita, hotar, ...., chenar, bordura. (by WSergio 2/2009)*granita
Sinonime: margine, extremitate, limita, hotar, granita, ...., bordura. (by WSergio 2/2009)*chenar
Sinonime: margine, extremitate, limita, hotar, granita, chenar, ..... (by WSergio 2/2009)*bordura
Sinonime: ...., a se invecina, a limita, a ingradi, a reduce, a scadea, a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*margini
Sinonime: margini, ...., a limita, a ingradi, a reduce, a scadea, a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a se invecina
Sinonime: margini, a se invecina, ...., a ingradi, a reduce, a scadea, a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a limita
Sinonime: margini, a se invecina, a limita, ...., a reduce, a scadea, a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a ingradi
Sinonime: margini, a se invecina, a limita, a ingradi, ...., a scadea, a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: margini, a se invecina, a limita, a ingradi, a reduce, ...., a se rezuma, a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a scadea
Sinonime: margini, a se invecina, a limita, a ingradi, a reduce, a scadea, ...., a se multumi. (by WSergio 2/2009)*a se rezuma
Sinonime: margini, a se invecina, a limita, a ingradi, a reduce, a scadea, a se rezuma, ..... (by WSergio 2/2009)*a se multumi
Sinonime: ...., casatorie, casnicie. (by WSergio 2/2009)*mariaj
Sinonime: mariaj, ...., casnicie. (by WSergio 2/2009)*casatorie
Sinonime: mariaj, casatorie, ..... (by WSergio 2/2009)*casnicie
Sinonime: ...., papusa, paiata, mascarici. (by WSergio 2/2009)*marioneta
Sinonime: marioneta, ...., paiata, mascarici. (by WSergio 2/2009)*papusa
Sinonime: marioneta, papusa, ...., mascarici. (by WSergio 2/2009)*paiata
Sinonime: marioneta, papusa, paiata, ..... (by WSergio 2/2009)*mascarici
Sinonime: ...., cafeniu, castaniu. (by WSergio 2/2009)*maro
Sinonime: maro, ...., castaniu. (by WSergio 2/2009)*cafeniu
Sinonime: maro, cafeniu, ..... (by WSergio 2/2009)*castaniu
Sinonime: ...., mucenic, sacrificat, erou. (by WSergio 2/2009)*martir
Sinonime: martir, ...., sacrificat, erou. (by WSergio 2/2009)*mucenic
Sinonime: martir, mucenic, ...., erou. (by WSergio 2/2009)*sacrificat
Sinonime: martir, mucenic, sacrificat, ..... (by WSergio 2/2009)*erou
Sinonime: ...., asistent, spectator. (by WSergio 2/2009)*martor
Sinonime: martor, ...., spectator. (by WSergio 2/2009)*asistent
Sinonime: martor, asistent, ..... (by WSergio 2/2009)*spectator
Sinonime: ...., mers, umblet, drum, parcurs, itinerar, ruta. (by WSergio 2/2009)*mars
Sinonime: mars, ...., umblet, drum, parcurs, itinerar, ruta. (by WSergio 2/2009)*mers
Sinonime: mars, mers, ...., drum, parcurs, itinerar, ruta. (by WSergio 2/2009)*umblet
Sinonime: mars, mers, umblet, ...., parcurs, itinerar, ruta. (by WSergio 2/2009)*drum
Sinonime: mars, mers, umblet, drum, ...., itinerar, ruta. (by WSergio 2/2009)*parcurs
Sinonime: mars, mers, umblet, drum, parcurs, ...., ruta. (by WSergio 2/2009)*itinerar
Sinonime: mars, mers, umblet, drum, parcurs, itinerar, ..... (by WSergio 2/2009)*ruta
Sinonime: ...., grav, solemn, important, deosebit, ostasesc, militar. (by WSergio 2/2009)*martial
Sinonime: martial, ...., solemn, important, deosebit, ostasesc, militar. (by WSergio 2/2009)*grav
Sinonime: martial, grav, ...., important, deosebit, ostasesc, militar. (by WSergio 2/2009)*solemn
Sinonime: martial, grav, solemn, ...., deosebit, ostasesc, militar. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: martial, grav, solemn, important, ...., ostasesc, militar. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: martial, grav, solemn, important, deosebit, ...., militar. (by WSergio 2/2009)*ostasesc
Sinonime: martial, grav, solemn, important, deosebit, ostasesc, ..... (by WSergio 2/2009)*militar
Sinonime: ...., a frictiona, a freca, a a aduna, a acumula, a ingramadi. (by WSergio 2/2009)*masa
Sinonime: masa, ...., a freca, a a aduna, a acumula, a ingramadi. (by WSergio 2/2009)*a frictiona
Sinonime: masa, a frictiona, ...., a a aduna, a acumula, a ingramadi. (by WSergio 2/2009)*a freca
Sinonime: masa, a frictiona, a freca, ...., a acumula, a ingramadi. (by WSergio 2/2009)*a a aduna
Sinonime: masa, a frictiona, a freca, a a aduna, ...., a ingramadi. (by WSergio 2/2009)*a acumula
Sinonime: masa, a frictiona, a freca, a a aduna, a acumula, ..... (by WSergio 2/2009)*a ingramadi
Sinonime: ...., a extermina, a ucide, a macelari, a nimici, a distruge, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*masacra
Sinonime: masacra, ...., a ucide, a macelari, a nimici, a distruge, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a extermina
Sinonime: masacra, a extermina, ...., a macelari, a nimici, a distruge, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a ucide
Sinonime: masacra, a extermina, a ucide, ...., a nimici, a distruge, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a macelari
Sinonime: masacra, a extermina, a ucide, a macelari, ...., a distruge, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a nimici
Sinonime: masacra, a extermina, a ucide, a macelari, a nimici, ...., a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: masacra, a extermina, a ucide, a macelari, a nimici, a distruge, ..... (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: ...., macel, carnaj, ucidere. (by WSergio 2/2009)*masacru
Sinonime: masacru, ...., carnaj, ucidere. (by WSergio 2/2009)*macel
Sinonime: masacru, macel, ...., ucidere. (by WSergio 2/2009)*carnaj
Sinonime: masacru, macel, carnaj, ..... (by WSergio 2/2009)*ucidere
Sinonime: ...., frictiune, frectie. (by WSergio 2/2009)*masaj
Sinonime: masaj, ...., frectie. (by WSergio 2/2009)*frictiune
Sinonime: masaj, frictiune, ..... (by WSergio 2/2009)*frectie
Sinonime: ...., a ascunde, a tainui, a a camufla, a deghiza, a travesti. (by WSergio 2/2009)*masca
Sinonime: masca, ...., a tainui, a a camufla, a deghiza, a travesti. (by WSergio 2/2009)*a ascunde
Sinonime: masca, a ascunde, ...., a a camufla, a deghiza, a travesti. (by WSergio 2/2009)*a tainui
Sinonime: masca, a ascunde, a tainui, ...., a deghiza, a travesti. (by WSergio 2/2009)*a a camufla
Sinonime: masca, a ascunde, a tainui, a a camufla, ...., a travesti. (by WSergio 2/2009)*a deghiza
Sinonime: masca, a ascunde, a tainui, a a camufla, a deghiza, ..... (by WSergio 2/2009)*a travesti
Sinonime: ...., prefacatorie, simulare, falsificare, farsa, pacaleala. (by WSergio 2/2009)*mascarada
Sinonime: mascarada, ...., simulare, falsificare, farsa, pacaleala. (by WSergio 2/2009)*prefacatorie
Sinonime: mascarada, prefacatorie, ...., falsificare, farsa, pacaleala. (by WSergio 2/2009)*simulare
Sinonime: mascarada, prefacatorie, simulare, ...., farsa, pacaleala. (by WSergio 2/2009)*falsificare
Sinonime: mascarada, prefacatorie, simulare, falsificare, ...., pacaleala. (by WSergio 2/2009)*farsa
Sinonime: mascarada, prefacatorie, simulare, falsificare, farsa, ..... (by WSergio 2/2009)*pacaleala
Sinonime: ...., acoperit, camuflat, secret. (by WSergio 2/2009)*mascat
Sinonime: mascat, ...., camuflat, secret. (by WSergio 2/2009)*acoperit
Sinonime: mascat, acoperit, ...., secret. (by WSergio 2/2009)*camuflat
Sinonime: mascat, acoperit, camuflat, ..... (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: ...., barbatesc. (by WSergio 2/2009)*masculin
Sinonime: masculin, ..... (by WSergio 2/2009)*barbatesc
Sinonime: ...., impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*masiv
Sinonime: masiv, ...., maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: masiv, impunator, ...., falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: masiv, impunator, maret, ...., solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, ...., puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*solid
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, ...., compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*puternic
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, ...., indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*compact
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, ...., des, amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*indesat
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, in....at, ...., amplu, larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*des
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, ...., larg, dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*amplu
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, ...., dezvoltat, munte, culme. (by WSergio 2/2009)*larg
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, ...., munte, culme. (by WSergio 2/2009)*dezvoltat
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, ...., culme. (by WSergio 2/2009)*munte
Sinonime: masiv, impunator, maret, falnic, solid, puternic, compact, indesat, des, amplu, larg, dezvoltat, munte, ..... (by WSergio 2/2009)*culme
Sinonime: ...., soliditate, tarie. (by WSergio 2/2009)*masivitate
Sinonime: masivitate, ...., tarie. (by WSergio 2/2009)*soliditate
Sinonime: masivitate, soliditate, ..... (by WSergio 2/2009)*tarie
Sinonime: ...., cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*masura
Sinonime: masura, ...., marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*cantitate
Sinonime: masura, cantitate, ...., intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*marime
Sinonime: masura, cantitate, marime, ...., dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*intindere
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, ...., hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*dispozitie
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, ...., ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*hotarare
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ...., procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*ordin
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, ...., metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, ...., fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*metoda
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, ...., moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*fel
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, ...., cumpatare, chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*moderatie
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, ...., chibzuinta, stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*cumpatare
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, ...., stapanire, echilibru. (by WSergio 2/2009)*chibzuinta
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, ...., echilibru. (by WSergio 2/2009)*stapanire
Sinonime: masura, cantitate, marime, intindere, dispozitie, hotarare, ordin, procedeu, metoda, fel, moderatie, cumpatare, chibzuinta, stapanire, ..... (by WSergio 2/2009)*echilibru
Sinonime: ...., multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*masa
Sinonime: masa, ...., gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: masa, multime, ...., colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*gloata
Sinonime: masa, multime, gloata, ...., gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*colectivitate
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, ...., morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, ...., mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*morman
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, ...., hrana, alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*mancare
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, ...., alimente, ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*hrana
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, ...., ospat, banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*alimente
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ...., banchet, festin. (by WSergio 2/2009)*ospat
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, ...., festin. (by WSergio 2/2009)*banchet
Sinonime: masa, multime, gloata, colectivitate, gramada, morman, mancare, hrana, alimente, ospat, banchet, ..... (by WSergio 2/2009)*festin
Sinonime: ...., namila, colos, huiduma, galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*matahala
Sinonime: matahala, ...., colos, huiduma, galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*namila
Sinonime: matahala, namila, ...., huiduma, galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*colos
Sinonime: matahala, namila, colos, ...., galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*huiduma
Sinonime: matahala, namila, colos, huiduma, ...., zdrahon. (by WSergio 2/2009)*galigan
Sinonime: matahala, namila, colos, huiduma, galigan, ..... (by WSergio 2/2009)*zdrahon
Sinonime: ...., albie, regina) la albine =. (by WSergio 2/2009)*matca
Sinonime: matca, ...., regina) la albine =. (by WSergio 2/2009)*albie
Sinonime: matca, albie, ..... (by WSergio 2/2009)*regina) la albine =
Sinonime: ...., exact, precis. (by WSergio 2/2009)*matematic
Sinonime: matematic, ...., precis. (by WSergio 2/2009)*exact
Sinonime: matematic, exact, ..... (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: ...., tesatura, panza, documente, informatii, date. (by WSergio 2/2009)*material
Sinonime: material, ...., panza, documente, informatii, date. (by WSergio 2/2009)*tesatura
Sinonime: material, tesatura, ...., documente, informatii, date. (by WSergio 2/2009)*panza
Sinonime: material, tesatura, panza, ...., informatii, date. (by WSergio 2/2009)*documente
Sinonime: material, tesatura, panza, documente, ...., date. (by WSergio 2/2009)*informatii
Sinonime: material, tesatura, panza, documente, informatii, ..... (by WSergio 2/2009)*date
Sinonime: ...., a concretiza, a realiza, a infaptui, a intrupa. (by WSergio 2/2009)*materializa
Sinonime: materializa, ...., a realiza, a infaptui, a intrupa. (by WSergio 2/2009)*a concretiza
Sinonime: materializa, a concretiza, ...., a infaptui, a intrupa. (by WSergio 2/2009)*a realiza
Sinonime: materializa, a concretiza, a realiza, ...., a intrupa. (by WSergio 2/2009)*a infaptui
Sinonime: materializa, a concretiza, a realiza, a infaptui, ..... (by WSergio 2/2009)*a intrupa
Sinonime: ...., de dimineata, devreme. (by WSergio 2/2009)*matinal
Sinonime: matinal, ...., devreme. (by WSergio 2/2009)*de dimineata
Sinonime: matinal, de dimineata, ..... (by WSergio 2/2009)*devreme
Sinonime: ...., a captusi, a dubla, a vatui, a ticsi, a indesa. (by WSergio 2/2009)*matlasa
Sinonime: matlasa, ...., a dubla, a vatui, a ticsi, a indesa. (by WSergio 2/2009)*a captusi
Sinonime: matlasa, a captusi, ...., a vatui, a ticsi, a indesa. (by WSergio 2/2009)*a dubla
Sinonime: matlasa, a captusi, a dubla, ...., a ticsi, a indesa. (by WSergio 2/2009)*a vatui
Sinonime: matlasa, a captusi, a dubla, a vatui, ...., a indesa. (by WSergio 2/2009)*a ticsi
Sinonime: matlasa, a captusi, a dubla, a vatui, a ticsi, ..... (by WSergio 2/2009)*a indesa
Sinonime: ...., inselaciune, frauda, escrocherie, sarlatanie. (by WSergio 2/2009)*matrapazlac
Sinonime: matrapazlac, ...., frauda, escrocherie, sarlatanie. (by WSergio 2/2009)*inselaciune
Sinonime: matrapazlac, inselaciune, ...., escrocherie, sarlatanie. (by WSergio 2/2009)*frauda
Sinonime: matrapazlac, inselaciune, frauda, ...., sarlatanie. (by WSergio 2/2009)*escrocherie
Sinonime: matrapazlac, inselaciune, frauda, escrocherie, ..... (by WSergio 2/2009)*sarlatanie
Sinonime: ...., casnic, conjugal. (by WSergio 2/2009)*matrimonial
Sinonime: matrimonial, ...., conjugal. (by WSergio 2/2009)*casnic
Sinonime: matrimonial, casnic, ..... (by WSergio 2/2009)*conjugal
Sinonime: ...., dezvoltat, adult, ....izat, evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*matur
Sinonime: matur, ...., adult, maturizat, evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*dezvoltat
Sinonime: matur, dezvoltat, ...., maturizat, evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*adult
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, ...., evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*maturizat
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, ...., chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*evoluat
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, evoluat, ...., cugetat, cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*chibyuit
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, evoluat, chibyuit, ...., cumpanit, echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*cugetat
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, evoluat, chibyuit, cugetat, ...., echilibrat, ponderat. (by WSergio 2/2009)*cumpanit
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, ...., ponderat. (by WSergio 2/2009)*echilibrat
Sinonime: matur, dezvoltat, adult, maturizat, evoluat, chibyuit, cugetat, cumpanit, echilibrat, ..... (by WSergio 2/2009)*ponderat
Sinonime: ...., majorat, profunzime, seriozitate. (by WSergio 2/2009)*maturitate
Sinonime: maturitate, ...., profunzime, seriozitate. (by WSergio 2/2009)*majorat
Sinonime: maturitate, majorat, ...., seriozitate. (by WSergio 2/2009)*profunzime
Sinonime: maturitate, majorat, profunzime, ..... (by WSergio 2/2009)*seriozitate
Sinonime: ...., a se coace, a creste, a se dezvolta, a evolua. (by WSergio 2/2009)*maturiza
Sinonime: maturiza, ...., a creste, a se dezvolta, a evolua. (by WSergio 2/2009)*a se coace
Sinonime: maturiza, a se coace, ...., a se dezvolta, a evolua. (by WSergio 2/2009)*a creste
Sinonime: maturiza, a se coace, a creste, ...., a evolua. (by WSergio 2/2009)*a se dezvolta
Sinonime: maturiza, a se coace, a creste, a se dezvolta, ..... (by WSergio 2/2009)*a evolua
Sinonime: ...., extrem. (by WSergio 2/2009)*maxim
Sinonime: maxim, ..... (by WSergio 2/2009)*extrem
Sinonime: ...., aforism, cugetare, dicton. (by WSergio 2/2009)*maxima
Sinonime: maxima, ...., cugetare, dicton. (by WSergio 2/2009)*aforism
Sinonime: maxima, aforism, ...., dicton. (by WSergio 2/2009)*cugetare
Sinonime: maxima, aforism, cugetare, ..... (by WSergio 2/2009)*dicton
Sinonime: ...., detronat. (by WSergio 2/2009)*mazilit
Sinonime: mazilit, ..... (by WSergio 2/2009)*detronat
Sinonime: ...., intriga, uneltire, complot, urzire. (by WSergio 2/2009)*masinatie
Sinonime: masinatie, ...., uneltire, complot, urzire. (by WSergio 2/2009)*intriga
Sinonime: masinatie, intriga, ...., complot, urzire. (by WSergio 2/2009)*uneltire
Sinonime: masinatie, intriga, uneltire, ...., urzire. (by WSergio 2/2009)*complot
Sinonime: masinatie, intriga, uneltire, complot, ..... (by WSergio 2/2009)*urzire
Sinonime: ...., vitreg. (by WSergio 2/2009)*master
Sinonime: master, ..... (by WSergio 2/2009)*vitreg
Sinonime: ...., cotitura, curba, cot, serpuire, ocol. (by WSergio 2/2009)*meandre
Sinonime: meandre, ...., curba, cot, serpuire, ocol. (by WSergio 2/2009)*cotitura
Sinonime: meandre, cotitura, ...., cot, serpuire, ocol. (by WSergio 2/2009)*curba
Sinonime: meandre, ....itura, curba, ...., serpuire, ocol. (by WSergio 2/2009)*cot
Sinonime: meandre, cotitura, curba, cot, ...., ocol. (by WSergio 2/2009)*serpuire
Sinonime: meandre, cotitura, curba, cot, serpuire, ..... (by WSergio 2/2009)*ocol
Sinonime: ...., automat, masinal. (by WSergio 2/2009)*mecanic
Sinonime: mecanic, ...., masinal. (by WSergio 2/2009)*automat
Sinonime: mecanic, automat, ..... (by WSergio 2/2009)*masinal
Sinonime: ...., resort, masinarie, sistem. (by WSergio 2/2009)*mecanism
Sinonime: mecanism, ...., masinarie, sistem. (by WSergio 2/2009)*resort
Sinonime: mecanism, resort, ...., sistem. (by WSergio 2/2009)*masinarie
Sinonime: mecanism, resort, masinarie, ..... (by WSergio 2/2009)*sistem
Sinonime: ...., decorat. (by WSergio 2/2009)*medaliat
Sinonime: medaliat, ..... (by WSergio 2/2009)*decorat
Sinonime: ...., decoratie, distinctie. (by WSergio 2/2009)*medalie
Sinonime: medalie, ...., distinctie. (by WSergio 2/2009)*decoratie
Sinonime: medalie, decoratie, ..... (by WSergio 2/2009)*distinctie
Sinonime: ...., a mijloci, a se interpune, a inlesni. (by WSergio 2/2009)*media
Sinonime: media, ...., a se interpune, a inlesni. (by WSergio 2/2009)*a mijloci
Sinonime: media, a mijloci, ...., a inlesni. (by WSergio 2/2009)*a se interpune
Sinonime: media, a mijloci, a se interpune, ..... (by WSergio 2/2009)*a inlesni
Sinonime: ...., mijlociu, intermediar. (by WSergio 2/2009)*median
Sinonime: median, ...., intermediar. (by WSergio 2/2009)*mijlociu
Sinonime: median, mijlociu, ..... (by WSergio 2/2009)*intermediar
Sinonime: ...., doctorie, leac, elexir, remediu. (by WSergio 2/2009)*medicament
Sinonime: medicament, ...., leac, elexir, remediu. (by WSergio 2/2009)*doctorie
Sinonime: medicament, doctorie, ...., elexir, remediu. (by WSergio 2/2009)*leac
Sinonime: medicament, doctorie, leac, ...., remediu. (by WSergio 2/2009)*elexir
Sinonime: medicament, doctorie, leac, elexir, ..... (by WSergio 2/2009)*remediu
Sinonime: ...., tratament, lecuire. (by WSergio 2/2009)*medicatie
Sinonime: medicatie, ...., lecuire. (by WSergio 2/2009)*tratament
Sinonime: medicatie, tratament, ..... (by WSergio 2/2009)*lecuire
Sinonime: ...., mijlociu, comun, obisnuit, banal, fara valoare. (by WSergio 2/2009)*mediocru
Sinonime: mediocru, ...., comun, obisnuit, banal, fara valoare. (by WSergio 2/2009)*mijlociu
Sinonime: mediocru, mijlociu, ...., obisnuit, banal, fara valoare. (by WSergio 2/2009)*comun
Sinonime: mediocru, mijlociu, comun, ...., banal, fara valoare. (by WSergio 2/2009)*obisnuit
Sinonime: mediocru, mijlociu, comun, obisnuit, ...., fara valoare. (by WSergio 2/2009)*banal
Sinonime: mediocru, mijlociu, comun, obisnuit, banal, ..... (by WSergio 2/2009)*fara valoare
Sinonime: ...., a reflecta, a se gandi, a cugeta, a da lectii, a instrui, a preda. (by WSergio 2/2009)*medita
Sinonime: medita, ...., a se gandi, a cugeta, a da lectii, a instrui, a preda. (by WSergio 2/2009)*a reflecta
Sinonime: medita, a reflecta, ...., a cugeta, a da lectii, a instrui, a preda. (by WSergio 2/2009)*a se gandi
Sinonime: medita, a reflecta, a se gandi, ...., a da lectii, a instrui, a preda. (by WSergio 2/2009)*a cugeta
Sinonime: medita, a reflecta, a se gandi, a cugeta, ...., a instrui, a preda. (by WSergio 2/2009)*a da lectii
Sinonime: medita, a reflecta, a se gandi, a cugeta, a da lectii, ...., a preda. (by WSergio 2/2009)*a instrui
Sinonime: medita, a reflecta, a se gandi, a cugeta, a da lectii, a instrui, ..... (by WSergio 2/2009)*a preda
Sinonime: ...., ingandurat, preocupat, reflexiv. (by WSergio 2/2009)*meditativ
Sinonime: meditativ, ...., preocupat, reflexiv. (by WSergio 2/2009)*ingandurat
Sinonime: meditativ, ingandurat, ...., reflexiv. (by WSergio 2/2009)*preocupat
Sinonime: meditativ, ingandurat, preocupat, ..... (by WSergio 2/2009)*reflexiv
Sinonime: ...., gandire, reculegere, cugetare, reflectie. (by WSergio 2/2009)*meditatie
Sinonime: meditatie, ...., reculegere, cugetare, reflectie. (by WSergio 2/2009)*gandire
Sinonime: meditatie, gandire, ...., cugetare, reflectie. (by WSergio 2/2009)*reculegere
Sinonime: meditatie, gandire, reculegere, ...., reflectie. (by WSergio 2/2009)*cugetare
Sinonime: meditatie, gandire, reculegere, cugetare, ..... (by WSergio 2/2009)*reflectie
Sinonime: ...., lume, ambianta, anturaj, atmosfera, mijlociu, median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*mediu
Sinonime: mediu, ...., ambianta, anturaj, atmosfera, mijlociu, median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*lume
Sinonime: mediu, lume, ...., anturaj, atmosfera, mijlociu, median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*ambianta
Sinonime: mediu, lume, ambianta, ...., atmosfera, mijlociu, median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*anturaj
Sinonime: mediu, lume, ambianta, anturaj, ...., mijlociu, median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*atmosfera
Sinonime: mediu, lume, ambianta, anturaj, atmosfera, ...., median, potrivit. (by WSergio 2/2009)*mijlociu
Sinonime: mediu, lume, ambianta, anturaj, atmosfera, mijlociu, ...., potrivit. (by WSergio 2/2009)*median
Sinonime: mediu, lume, ambianta, anturaj, atmosfera, mijlociu, median, ..... (by WSergio 2/2009)*potrivit
Sinonime: ...., grandomanie, orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*megalomanie
Sinonime: megalomanie, ...., orgoliu, ingamfare. (by WSergio 2/2009)*grandomanie
Sinonime: megalomanie, grandomanie, ...., ingamfare. (by WSergio 2/2009)*orgoliu
Sinonime: megalomanie, grandomanie, orgoliu, ..... (by WSergio 2/2009)*ingamfare
Sinonime: ...., trist, suparat. mahnit, abatut, amarat, deprimat, dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*melancolic
Sinonime: melancolic, ...., suparat. mahnit, abatut, amarat, deprimat, dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: melancolic, trist, ...., abatut, amarat, deprimat, dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*suparat. mahnit
Sinonime: melancolic, trist, suparat. mahnit, ...., amarat, deprimat, dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*abatut
Sinonime: melancolic, trist, suparat. mahnit, abatut, ...., deprimat, dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*amarat
Sinonime: melancolic, trist, suparat. mahnit, abatut, amarat, ...., dezolat, indurerat. (by WSergio 2/2009)*deprimat
Sinonime: melancolic, trist, suparat. mahnit, abatut, amarat, deprimat, ...., indurerat. (by WSergio 2/2009)*dezolat
Sinonime: melancolic, trist, suparat. mahnit, abatut, amarat, deprimat, dezolat, ..... (by WSergio 2/2009)*indurerat
Sinonime: ...., tristete, dezolare, deprimare, intristare, suparare, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*melancolie
Sinonime: melancolie, ...., dezolare, deprimare, intristare, suparare, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*tristete
Sinonime: melancolie, tristete, ...., deprimare, intristare, suparare, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*dezolare
Sinonime: melancolie, tristete, dezolare, ...., intristare, suparare, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*deprimare
Sinonime: melancolie, tristete, dezolare, deprimare, ...., suparare, amaraciune. (by WSergio 2/2009)*intristare
Sinonime: melancolie, tristete, dezolare, deprimare, intristare, ...., amaraciune. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: melancolie, tristete, dezolare, deprimare, intristare, suparare, ..... (by WSergio 2/2009)*amaraciune
Sinonime: ...., a zdrobi, a toca, a pisa, a trancani, a sporovai, a palavragi. (by WSergio 2/2009)*melita
Sinonime: melita, ...., a toca, a pisa, a trancani, a sporovai, a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: melita, a zdrobi, ...., a pisa, a trancani, a sporovai, a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a toca
Sinonime: melita, a zdrobi, a toca, ...., a trancani, a sporovai, a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a pisa
Sinonime: melita, a zdrobi, a toca, a pisa, ...., a sporovai, a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a trancani
Sinonime: melita, a zdrobi, a toca, a pisa, a trancani, ...., a palavragi. (by WSergio 2/2009)*a sporovai
Sinonime: melita, a zdrobi, a toca, a pisa, a trancani, a sporovai, ..... (by WSergio 2/2009)*a palavragi
Sinonime: ...., cantec, cant, viers. (by WSergio 2/2009)*melodie
Sinonime: melodie, ...., cant, viers. (by WSergio 2/2009)*cantec
Sinonime: melodie, ....ec, ...., viers. (by WSergio 2/2009)*cant
Sinonime: melodie, cantec, cant, ..... (by WSergio 2/2009)*viers
Sinonime: ...., armonios, muzical, placut, armonic, unduios. (by WSergio 2/2009)*melodios
Sinonime: melodios, ...., muzical, placut, armonic, unduios. (by WSergio 2/2009)*armonios
Sinonime: melodios, armonios, ...., placut, armonic, unduios. (by WSergio 2/2009)*muzical
Sinonime: melodios, armonios, muzical, ...., armonic, unduios. (by WSergio 2/2009)*placut
Sinonime: melodios, armonios, muzical, placut, ...., unduios. (by WSergio 2/2009)*armonic
Sinonime: melodios, armonios, muzical, placut, armonic, ..... (by WSergio 2/2009)*unduios
Sinonime: ...., a memoriza, a tine minte, a retine. (by WSergio 2/2009)*memora
Sinonime: memora, ...., a tine minte, a retine. (by WSergio 2/2009)*a memoriza
Sinonime: memora, a memoriza, ...., a retine. (by WSergio 2/2009)*a tine minte
Sinonime: memora, a memoriza, a tine minte, ..... (by WSergio 2/2009)*a retine
Sinonime: ...., important, marcant, neuitat. (by WSergio 2/2009)*memorabil
Sinonime: memorabil, ...., marcant, neuitat. (by WSergio 2/2009)*important
Sinonime: memorabil, important, ...., neuitat. (by WSergio 2/2009)*marcant
Sinonime: memorabil, important, marcant, ..... (by WSergio 2/2009)*neuitat
Sinonime: ...., amintire, aducere aminte, retinere. (by WSergio 2/2009)*memorie
Sinonime: memorie, ...., aducere aminte, retinere. (by WSergio 2/2009)*amintire
Sinonime: memorie, amintire, ...., retinere. (by WSergio 2/2009)*aducere aminte
Sinonime: memorie, amintire, aducere aminte, ..... (by WSergio 2/2009)*retinere
Sinonime: ...., gospodarie, casnicie. (by WSergio 2/2009)*menaj
Sinonime: menaj, ...., casnicie. (by WSergio 2/2009)*gospodarie
Sinonime: menaj, gospodarie, ..... (by WSergio 2/2009)*casnicie
Sinonime: ...., a apara, a proteja, a feri, a pazi, a cruta. (by WSergio 2/2009)*menaja
Sinonime: menaja, ...., a proteja, a feri, a pazi, a cruta. (by WSergio 2/2009)*a apara
Sinonime: menaja, a apara, ...., a feri, a pazi, a cruta. (by WSergio 2/2009)*a proteja
Sinonime: menaja, a apara, a proteja, ...., a pazi, a cruta. (by WSergio 2/2009)*a feri
Sinonime: menaja, a apara, a proteja, a feri, ...., a cruta. (by WSergio 2/2009)*a pazi
Sinonime: menaja, a apara, a proteja, a feri, a pazi, ..... (by WSergio 2/2009)*a cruta
Sinonime: ...., a destina, a sorti, a hotari, a harazi, a predestina, a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*meni
Sinonime: meni, ...., a sorti, a hotari, a harazi, a predestina, a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a destina
Sinonime: meni, a destina, ...., a hotari, a harazi, a predestina, a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a sorti
Sinonime: meni, a destina, a sorti, ...., a harazi, a predestina, a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a hotari
Sinonime: meni, a destina, a sorti, a hotari, ...., a predestina, a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a harazi
Sinonime: meni, a destina, a sorti, a hotari, a harazi, ...., a descanta, a vraji. (by WSergio 2/2009)*a predestina
Sinonime: meni, a destina, a sorti, a hotari, a harazi, a predestina, ...., a vraji. (by WSergio 2/2009)*a descanta
Sinonime: meni, a destina, a sorti, a hotari, a harazi, a predestina, a descanta, ..... (by WSergio 2/2009)*a vraji
Sinonime: ...., sfetnic, indrumator, povatuitor, calauza, educator. (by WSergio 2/2009)*mentor
Sinonime: mentor, ...., indrumator, povatuitor, calauza, educator. (by WSergio 2/2009)*sfetnic
Sinonime: mentor, sfetnic, ...., povatuitor, calauza, educator. (by WSergio 2/2009)*indrumator
Sinonime: mentor, sfetnic, indrumator, ...., calauza, educator. (by WSergio 2/2009)*povatuitor
Sinonime: mentor, sfetnic, indrumator, povatuitor, ...., educator. (by WSergio 2/2009)*calauza
Sinonime: mentor, sfetnic, indrumator, povatuitor, calauza, ..... (by WSergio 2/2009)*educator
Sinonime: ...., a se pastra, a se conserva, a ramane, a tine piept, a face fata, a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*mentine
Sinonime: mentine, ...., a se conserva, a ramane, a tine piept, a face fata, a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*a se pastra
Sinonime: mentine, a se pastra, ...., a ramane, a tine piept, a face fata, a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*a se conserva
Sinonime: mentine, a se pastra, a se conserva, ...., a tine piept, a face fata, a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*a ramane
Sinonime: mentine, a se pastra, a se conserva, a ramane, ...., a face fata, a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*a tine piept
Sinonime: mentine, a se pastra, a se conserva, a ramane, a tine piept, ...., a nu ceda. (by WSergio 2/2009)*a face fata
Sinonime: mentine, a se pastra, a se conserva, a ramane, a tine piept, a face fata, ..... (by WSergio 2/2009)*a nu ceda
Sinonime: ...., a arata, a indica, a semnala, a marca, a aminti , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*mentiona
Sinonime: mentiona, ...., a indica, a semnala, a marca, a aminti , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a arata
Sinonime: mentiona, a arata, ...., a semnala, a marca, a aminti , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a indica
Sinonime: mentiona, a arata, a indica, ...., a marca, a aminti , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a semnala
Sinonime: mentiona, a arata, a indica, a semnala, ...., a aminti , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a marca
Sinonime: mentiona, a arata, a indica, a semnala, a marca, .... , a specifica, a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a aminti
Sinonime: mentiona, a arata, a indica, a semnala, a marca, a aminti , ...., a scoate in evidenta. (by WSergio 2/2009)*a specifica
Sinonime: mentiona, a arata, a indica, a semnala, a marca, a aminti , a specifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a scoate in evidenta
Sinonime: ...., indiciu, insemnare, consemnare, semnalare, indicatie. (by WSergio 2/2009)*mentiune
Sinonime: mentiune, ...., insemnare, consemnare, semnalare, indicatie. (by WSergio 2/2009)*indiciu
Sinonime: mentiune, indiciu, ...., consemnare, semnalare, indicatie. (by WSergio 2/2009)*insemnare
Sinonime: mentiune, indiciu, insemnare, ...., semnalare, indicatie. (by WSergio 2/2009)*consemnare
Sinonime: mentiune, indiciu, insemnare, consemnare, ...., indicatie. (by WSergio 2/2009)*semnalare
Sinonime: mentiune, indiciu, insemnare, consemnare, semnalare, ..... (by WSergio 2/2009)*indicatie
Sinonime: ...., comercial, negustoresc, interesat. (by WSergio 2/2009)*mercantil
Sinonime: mercantil, ...., negustoresc, interesat. (by WSergio 2/2009)*comercial
Sinonime: mercantil, comercial, ...., interesat. (by WSergio 2/2009)*negustoresc
Sinonime: mercantil, comercial, negustoresc, ..... (by WSergio 2/2009)*interesat
Sinonime: ...., permanent, neobosit, vesnic, pururi, continuu, intruna. (by WSergio 2/2009)*mereu
Sinonime: mereu, ...., neobosit, vesnic, pururi, continuu, intruna. (by WSergio 2/2009)*permanent
Sinonime: mereu, permanent, ...., vesnic, pururi, continuu, intruna. (by WSergio 2/2009)*neobosit
Sinonime: mereu, permanent, neobosit, ...., pururi, continuu, intruna. (by WSergio 2/2009)*vesnic
Sinonime: mereu, permanent, neobosit, vesnic, ...., continuu, intruna. (by WSergio 2/2009)*pururi
Sinonime: mereu, permanent, neobosit, vesnic, pururi, ...., intruna. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: mereu, permanent, neobosit, vesnic, pururi, continuu, ..... (by WSergio 2/2009)*intruna
Sinonime: ...., a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*merge
Sinonime: merge, ...., a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: merge, a se deplasa, ...., a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a se duce
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, ...., a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a se misca
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, ...., a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a pleca
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, ...., a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a se indrepta
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, ...., a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a functiona
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, ...., a se potrivi , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a fi in circulatie
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, .... , a fi acceptat, a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a se potrivi
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , ...., a fi posibil. (by WSergio 2/2009)*a fi acceptat
Sinonime: merge, a se deplasa, a se duce, a se misca, a pleca, a se indrepta, a functiona, a fi in circulatie, a se potrivi , a fi acceptat, ..... (by WSergio 2/2009)*a fi posibil
Sinonime: ...., mancare, hrana, alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*merinde
Sinonime: merinde, ...., hrana, alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*mancare
Sinonime: merinde, mancare, ...., alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*hrana
Sinonime: merinde, mancare, hrana, ...., bucate. (by WSergio 2/2009)*alimente
Sinonime: merinde, mancare, hrana, alimente, ..... (by WSergio 2/2009)*bucate
Sinonime: ...., valoare, prestanta. (by WSergio 2/2009)*merit
Sinonime: merit, ...., prestanta. (by WSergio 2/2009)*valoare
Sinonime: merit, valoare, ..... (by WSergio 2/2009)*prestanta
Sinonime: ...., cuvenit. (by WSergio 2/2009)*meritat
Sinonime: meritat, ..... (by WSergio 2/2009)*cuvenit
Sinonime: ...., vrednic, laudabil, de calitate. (by WSergio 2/2009)*meritos
Sinonime: meritos, ...., laudabil, de calitate. (by WSergio 2/2009)*vrednic
Sinonime: meritos, vrednic, ...., de calitate. (by WSergio 2/2009)*laudabil
Sinonime: meritos, vrednic, laudabil, ..... (by WSergio 2/2009)*de calitate
Sinonime: ...., miscare, inaintare, deplasare, umblet, mars, desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*mers
Sinonime: mers, ...., inaintare, deplasare, umblet, mars, desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*miscare
Sinonime: mers, miscare, ...., deplasare, umblet, mars, desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*inaintare
Sinonime: mers, miscare, inaintare, ...., umblet, mars, desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*deplasare
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, ...., mars, desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*umblet
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, umblet, ...., desfasurare, evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*mars
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, umblet, mars, ...., evolutie, curs, directie. (by WSergio 2/2009)*desfasurare
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, umblet, mars, desfasurare, ...., curs, directie. (by WSergio 2/2009)*evolutie
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, umblet, mars, desfasurare, evolutie, ...., directie. (by WSergio 2/2009)*curs
Sinonime: mers, miscare, inaintare, deplasare, umblet, mars, desfasurare, evolutie, curs, ..... (by WSergio 2/2009)*directie
Sinonime: ...., apel, chemare, veste, stire, informatie, noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*mesaj
Sinonime: mesaj, ...., chemare, veste, stire, informatie, noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*apel
Sinonime: mesaj, apel, ...., veste, stire, informatie, noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*chemare
Sinonime: mesaj, apel, chemare, ...., stire, informatie, noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*veste
Sinonime: mesaj, apel, chemare, veste, ...., informatie, noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*stire
Sinonime: mesaj, apel, chemare, veste, stire, ...., noutate, instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*informatie
Sinonime: mesaj, apel, chemare, veste, stire, informatie, ...., instiintare, comunicare. (by WSergio 2/2009)*noutate
Sinonime: mesaj, apel, chemare, veste, stire, informatie, noutate, ...., comunicare. (by WSergio 2/2009)*instiintare
Sinonime: mesaj, apel, chemare, veste, stire, informatie, noutate, instiintare, ..... (by WSergio 2/2009)*comunicare
Sinonime: ...., mic, de rand, neinsemnat, marunt, egoist, rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*meschin
Sinonime: meschin, ...., de rand, neinsemnat, marunt, egoist, rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*mic
Sinonime: meschin, mic, ...., neinsemnat, marunt, egoist, rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*de rand
Sinonime: meschin, mic, de rand, ...., marunt, egoist, rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, ...., egoist, rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*marunt
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, marunt, ...., rau, avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*egoist
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, marunt, egoist, ...., avid, josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*rau
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, marunt, egoist, rau, ...., josnic, infam. (by WSergio 2/2009)*avid
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, marunt, egoist, rau, avid, ...., infam. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: meschin, mic, de rand, neinsemnat, marunt, egoist, rau, avid, josnic, ..... (by WSergio 2/2009)*infam
Sinonime: ...., josnicie, ticalosie, miselie. (by WSergio 2/2009)*meschinarie
Sinonime: meschinarie, ...., ticalosie, miselie. (by WSergio 2/2009)*josnicie
Sinonime: meschinarie, josnicie, ...., miselie. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: meschinarie, josnicie, ticalosie, ..... (by WSergio 2/2009)*miselie
Sinonime: ...., mester, lucrator, mestesugar. (by WSergio 2/2009)*meserias
Sinonime: meserias, ...., lucrator, mestesugar. (by WSergio 2/2009)*mester
Sinonime: meserias, mester, ...., mestesugar. (by WSergio 2/2009)*lucrator
Sinonime: meserias, mester, lucrator, ..... (by WSergio 2/2009)*mestesugar
Sinonime: ...., indeletnicire, profesiune, ocupatie, specialitate. (by WSergio 2/2009)*meserie
Sinonime: meserie, ...., profesiune, ocupatie, specialitate. (by WSergio 2/2009)*indeletnicire
Sinonime: meserie, indeletnicire, ...., ocupatie, specialitate. (by WSergio 2/2009)*profesiune
Sinonime: meserie, indeletnicire, profesiune, ...., specialitate. (by WSergio 2/2009)*ocupatie
Sinonime: meserie, indeletnicire, profesiune, ocupatie, ..... (by WSergio 2/2009)*specialitate
Sinonime: ...., profetic, prevestitor, prezicator. (by WSergio 2/2009)*mesianic
Sinonime: mesianic, ...., prevestitor, prezicator. (by WSergio 2/2009)*profetic
Sinonime: mesianic, profetic, ...., prezicator. (by WSergio 2/2009)*prevestitor
Sinonime: mesianic, profetic, prevestitor, ..... (by WSergio 2/2009)*prezicator
Sinonime: ...., a zdrobi, a macina. (by WSergio 2/2009)*mesteca
Sinonime: mesteca, ...., a macina. (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: mesteca, a zdrobi, ..... (by WSergio 2/2009)*a macina
Sinonime: ...., transcendent. (by WSergio 2/2009)*metafizic
Sinonime: metafizic, ..... (by WSergio 2/2009)*transcendent
Sinonime: ...., figurat. (by WSergio 2/2009)*metaforic
Sinonime: metaforic, ..... (by WSergio 2/2009)*figurat
Sinonime: ...., prefacut, schimbat, modificat. (by WSergio 2/2009)*metamorfozat
Sinonime: metamorfozat, ...., schimbat, modificat. (by WSergio 2/2009)*prefacut
Sinonime: metamorfozat, prefacut, ...., modificat. (by WSergio 2/2009)*schimbat
Sinonime: metamorfozat, prefacut, schimbat, ..... (by WSergio 2/2009)*modificat
Sinonime: ...., schimbare, prefacere, modificare, transformare. (by WSergio 2/2009)*metamorfoza
Sinonime: metamorfoza, ...., prefacere, modificare, transformare. (by WSergio 2/2009)*schimbare
Sinonime: metamorfoza, schimbare, ...., modificare, transformare. (by WSergio 2/2009)*prefacere
Sinonime: metamorfoza, schimbare, prefacere, ...., transformare. (by WSergio 2/2009)*modificare
Sinonime: metamorfoza, schimbare, prefacere, modificare, ..... (by WSergio 2/2009)*transformare
Sinonime: ...., defect, cusur, lipsa, slabiciune, betesug, patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*meteahna
Sinonime: meteahna, ...., cusur, lipsa, slabiciune, betesug, patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*defect
Sinonime: meteahna, defect, ...., lipsa, slabiciune, betesug, patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*cusur
Sinonime: meteahna, defect, cusur, ...., slabiciune, betesug, patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: meteahna, defect, cusur, lipsa, ...., betesug, patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*slabiciune
Sinonime: meteahna, defect, cusur, lipsa, slabiciune, ...., patima, pasiune. (by WSergio 2/2009)*betesug
Sinonime: meteahna, defect, cusur, lipsa, slabiciune, betesug, ...., pasiune. (by WSergio 2/2009)*patima
Sinonime: meteahna, defect, cusur, lipsa, slabiciune, betesug, patima, ..... (by WSergio 2/2009)*pasiune
Sinonime: ...., reincarnare. (by WSergio 2/2009)*metempsihoza
Sinonime: metempsihoza, ..... (by WSergio 2/2009)*reincarnare
Sinonime: ...., ....it, bolid. (by WSergio 2/2009)*meteor
Sinonime: meteor, ...., bolid. (by WSergio 2/2009)*meteorit
Sinonime: meteor, meteorit, ..... (by WSergio 2/2009)*bolid
Sinonime: ...., migalos, minutios, atent, tipicar. (by WSergio 2/2009)*meticulos
Sinonime: meticulos, ...., minutios, atent, tipicar. (by WSergio 2/2009)*migalos
Sinonime: meticulos, migalos, ...., atent, tipicar. (by WSergio 2/2009)*minutios
Sinonime: meticulos, migalos, minutios, ...., tipicar. (by WSergio 2/2009)*atent
Sinonime: meticulos, migalos, minutios, atent, ..... (by WSergio 2/2009)*tipicar
Sinonime: ...., corcitura. (by WSergio 2/2009)*metis
Sinonime: metis, ..... (by WSergio 2/2009)*corcitura
Sinonime: ...., sistematic, organizat, oranduit. (by WSergio 2/2009)*metodic
Sinonime: metodic, ...., organizat, oranduit. (by WSergio 2/2009)*sistematic
Sinonime: metodic, sistematic, ...., oranduit. (by WSergio 2/2009)*organizat
Sinonime: metodic, sistematic, organizat, ..... (by WSergio 2/2009)*oranduit
Sinonime: ...., procedeu, mijloc, fel, cale, maniera. (by WSergio 2/2009)*metoda
Sinonime: metoda, ...., mijloc, fel, cale, maniera. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: metoda, procedeu, ...., fel, cale, maniera. (by WSergio 2/2009)*mijloc
Sinonime: metoda, procedeu, mijloc, ...., cale, maniera. (by WSergio 2/2009)*fel
Sinonime: metoda, procedeu, mijloc, fel, ...., maniera. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: metoda, procedeu, mijloc, fel, cale, ..... (by WSergio 2/2009)*maniera
Sinonime: ...., abil, destept, istet. (by WSergio 2/2009)*mester
Sinonime: mester, ...., destept, istet. (by WSergio 2/2009)*abil
Sinonime: mester, abil, ...., istet. (by WSergio 2/2009)*destept
Sinonime: mester, abil, destept, ..... (by WSergio 2/2009)*istet
Sinonime: ...., a lucra, a confectiona, a mestesugi, a fabrica. (by WSergio 2/2009)*mesteri
Sinonime: mesteri, ...., a confectiona, a mestesugi, a fabrica. (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: mesteri, a lucra, ...., a mestesugi, a fabrica. (by WSergio 2/2009)*a confectiona
Sinonime: mesteri, a lucra, a confectiona, ...., a fabrica. (by WSergio 2/2009)*a mestesugi
Sinonime: mesteri, a lucra, a confectiona, a mestesugi, ..... (by WSergio 2/2009)*a fabrica
Sinonime: ...., meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*mestesug
Sinonime: mestesug, ...., ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*meserie
Sinonime: mestesug, meserie, ...., profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*ocupatie
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, ...., indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*profesie
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, ...., pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*indeletnicire
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, ...., indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*pricepere
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, ...., dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*indemanare
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, ...., iscusinta, viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*dibacie
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, ...., viclenie, viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*iscusinta
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, ...., viclesug, tertip. (by WSergio 2/2009)*viclenie
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, ...., tertip. (by WSergio 2/2009)*viclesug
Sinonime: mestesug, meserie, ocupatie, profesie, indeletnicire, pricepere, indemanare, dibacie, iscusinta, viclenie, viclesug, ..... (by WSergio 2/2009)*tertip
Sinonime: ...., redus, scund, scurt, slab, incet stins, neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*mic
Sinonime: mic, ...., scund, scurt, slab, incet stins, neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: mic, redus, ...., scurt, slab, incet stins, neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*scund
Sinonime: mic, redus, scund, ...., slab, incet stins, neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*scurt
Sinonime: mic, redus, scund, scurt, ...., incet stins, neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*slab
Sinonime: mic, redus, scund, scurt, slab, ...., neinsemnat, nevaloros. (by WSergio 2/2009)*incet stins
Sinonime: mic, redus, scund, scurt, slab, incet stins, ...., nevaloros. (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: mic, redus, scund, scurt, slab, incet stins, neinsemnat, ..... (by WSergio 2/2009)*nevaloros
Sinonime: ...., minuscul. (by WSergio 2/2009)*microscopic
Sinonime: microscopic, ..... (by WSergio 2/2009)*minuscul
Sinonime: ...., a reduce, a diminua, a sestrange, a limita, a ingusta, a srtamta. (by WSergio 2/2009)*micsora
Sinonime: micsora, ...., a diminua, a sestrange, a limita, a ingusta, a srtamta. (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: micsora, a reduce, ...., a sestrange, a limita, a ingusta, a srtamta. (by WSergio 2/2009)*a diminua
Sinonime: micsora, a reduce, a diminua, ...., a limita, a ingusta, a srtamta. (by WSergio 2/2009)*a sestrange
Sinonime: micsora, a reduce, a diminua, a sestrange, ...., a ingusta, a srtamta. (by WSergio 2/2009)*a limita
Sinonime: micsora, a reduce, a diminua, a sestrange, a limita, ...., a srtamta. (by WSergio 2/2009)*a ingusta
Sinonime: micsora, a reduce, a diminua, a sestrange, a limita, a ingusta, ..... (by WSergio 2/2009)*a srtamta
Sinonime: ...., diminuat, scazut, redus, imputinat. (by WSergio 2/2009)*micsorat
Sinonime: micsorat, ...., scazut, redus, imputinat. (by WSergio 2/2009)*diminuat
Sinonime: micsorat, diminuat, ...., redus, imputinat. (by WSergio 2/2009)*scazut
Sinonime: micsorat, diminuat, scazut, ...., imputinat. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: micsorat, diminuat, scazut, redus, ..... (by WSergio 2/2009)*imputinat
Sinonime: ...., viorea, toporas, micsandra. (by WSergio 2/2009)*micsunea
Sinonime: micsunea, ...., toporas, micsandra. (by WSergio 2/2009)*viorea
Sinonime: micsunea, viorea, ...., micsandra. (by WSergio 2/2009)*toporas
Sinonime: micsunea, viorea, toporas, ..... (by WSergio 2/2009)*micsandra
Sinonime: ...., interior, centru, nucleu, mijloc, maduva, esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*miez
Sinonime: miez, ...., centru, nucleu, mijloc, maduva, esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*interior
Sinonime: miez, interior, ...., nucleu, mijloc, maduva, esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*centru
Sinonime: miez, interior, centru, ...., mijloc, maduva, esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*nucleu
Sinonime: miez, interior, centru, nucleu, ...., maduva, esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*mijloc
Sinonime: miez, interior, centru, nucleu, mijloc, ...., esenta, consistenta. (by WSergio 2/2009)*maduva
Sinonime: miez, interior, centru, nucleu, mijloc, maduva, ...., consistenta. (by WSergio 2/2009)*esenta
Sinonime: miez, interior, centru, nucleu, mijloc, maduva, esenta, ..... (by WSergio 2/2009)*consistenta
Sinonime: ...., meticuloyitate, minutiozitate, rabdare, perseverenta, staruinta. (by WSergio 2/2009)*migala
Sinonime: migala, ...., minutiozitate, rabdare, perseverenta, staruinta. (by WSergio 2/2009)*meticuloyitate
Sinonime: migala, meticuloyitate, ...., rabdare, perseverenta, staruinta. (by WSergio 2/2009)*minutiozitate
Sinonime: migala, meticuloyitate, minutiozitate, ...., perseverenta, staruinta. (by WSergio 2/2009)*rabdare
Sinonime: migala, meticuloyitate, minutiozitate, rabdare, ...., staruinta. (by WSergio 2/2009)*perseverenta
Sinonime: migala, meticuloyitate, minutiozitate, rabdare, perseverenta, ..... (by WSergio 2/2009)*staruinta
Sinonime: ...., prelung, lunguiet, alungit. (by WSergio 2/2009)*migdalat
Sinonime: migdalat, ...., lunguiet, alungit. (by WSergio 2/2009)*prelung
Sinonime: migdalat, prelung, ...., alungit. (by WSergio 2/2009)*lunguiet
Sinonime: migdalat, prelung, lunguiet, ..... (by WSergio 2/2009)*alungit
Sinonime: ...., a se deplasa, a se stramuta, a se muta. (by WSergio 2/2009)*migra
Sinonime: migra, ...., a se stramuta, a se muta. (by WSergio 2/2009)*a se deplasa
Sinonime: migra, a se deplasa, ...., a se muta. (by WSergio 2/2009)*a se stramuta
Sinonime: migra, a se deplasa, a se stramuta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se muta
Sinonime: ...., nomad, calator, pribeag, stramutat. (by WSergio 2/2009)*migrator
Sinonime: migrator, ...., calator, pribeag, stramutat. (by WSergio 2/2009)*nomad
Sinonime: migrator, nomad, ...., pribeag, stramutat. (by WSergio 2/2009)*calator
Sinonime: migrator, nomad, calator, ...., stramutat. (by WSergio 2/2009)*pribeag
Sinonime: migrator, nomad, calator, pribeag, ..... (by WSergio 2/2009)*stramutat
Sinonime: ...., a aparea, a se ivi, a licari, a rasari, a incolti, a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*miji
Sinonime: miji, ...., a se ivi, a licari, a rasari, a incolti, a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*a aparea
Sinonime: miji, a aparea, ...., a licari, a rasari, a incolti, a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*a se ivi
Sinonime: miji, a aparea, a se ivi, ...., a rasari, a incolti, a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*a licari
Sinonime: miji, a aparea, a se ivi, a licari, ...., a incolti, a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*a rasari
Sinonime: miji, a aparea, a se ivi, a licari, a rasari, ...., a inmuguri. (by WSergio 2/2009)*a incolti
Sinonime: miji, a aparea, a se ivi, a licari, a rasari, a incolti, ..... (by WSergio 2/2009)*a inmuguri
Sinonime: ...., centru, miez, talie, brau, procedeu, mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*mijloc
Sinonime: mijloc, ...., miez, talie, brau, procedeu, mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*centru
Sinonime: mijloc, centru, ...., talie, brau, procedeu, mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*miez
Sinonime: mijloc, centru, miez, ...., brau, procedeu, mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*talie
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, ...., procedeu, mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*brau
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, brau, ...., mod, cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*procedeu
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, brau, procedeu, ...., cale, metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*mod
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, brau, procedeu, mod, ...., metoda, posibilitate. (by WSergio 2/2009)*cale
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, brau, procedeu, mod, cale, ...., posibilitate. (by WSergio 2/2009)*metoda
Sinonime: mijloc, centru, miez, talie, brau, procedeu, mod, cale, metoda, ..... (by WSergio 2/2009)*posibilitate
Sinonime: ...., a lupta, a activs, a sustine. (by WSergio 2/2009)*milita
Sinonime: milita, ...., a activs, a sustine. (by WSergio 2/2009)*a lupta
Sinonime: milita, a lupta, ...., a sustine. (by WSergio 2/2009)*a activs
Sinonime: milita, a lupta, a activs, ..... (by WSergio 2/2009)*a sustine
Sinonime: ...., luptator, combatant. (by WSergio 2/2009)*militant
Sinonime: militant, ...., combatant. (by WSergio 2/2009)*luptator
Sinonime: militant, luptator, ..... (by WSergio 2/2009)*combatant
Sinonime: ...., cazon, catanesc. (by WSergio 2/2009)*militaresc
Sinonime: militaresc, ...., catanesc. (by WSergio 2/2009)*cazon
Sinonime: militaresc, cazon, ..... (by WSergio 2/2009)*catanesc
Sinonime: ...., solicitare, cersetorie. (by WSergio 2/2009)*milogeala
Sinonime: milogeala, ...., cersetorie. (by WSergio 2/2009)*solicitare
Sinonime: milogeala, solicitare, ..... (by WSergio 2/2009)*cersetorie
Sinonime: ...., a cere, a cersi, a solicita, a se ruga. (by WSergio 2/2009)*milogi
Sinonime: milogi, ...., a cersi, a solicita, a se ruga. (by WSergio 2/2009)*a cere
Sinonime: milogi, a cere, ...., a solicita, a se ruga. (by WSergio 2/2009)*a cersi
Sinonime: milogi, a cere, a cersi, ...., a se ruga. (by WSergio 2/2009)*a solicita
Sinonime: milogi, a cere, a cersi, a solicita, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ruga
Sinonime: ...., bun, binevoitor, compatimitor. (by WSergio 2/2009)*milos
Sinonime: milos, ...., binevoitor, compatimitor. (by WSergio 2/2009)*bun
Sinonime: milos, bun, ...., compatimitor. (by WSergio 2/2009)*binevoitor
Sinonime: milos, bun, binevoitor, ..... (by WSergio 2/2009)*compatimitor
Sinonime: ...., bland, bun, indurator, milos, iertator, ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*milostiv
Sinonime: milostiv, ...., bun, indurator, milos, iertator, ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*bland
Sinonime: milostiv, bland, ...., indurator, milos, iertator, ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*bun
Sinonime: milostiv, bland, bun, ...., milos, iertator, ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*indurator
Sinonime: ....tiv, bland, bun, indurator, ...., iertator, ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*milos
Sinonime: milostiv, bland, bun, indurator, milos, ...., ingaduitor. (by WSergio 2/2009)*iertator
Sinonime: milostiv, bland, bun, indurator, milos, iertator, ..... (by WSergio 2/2009)*ingaduitor
Sinonime: ...., a da, a darui, a se indura, a se milostivi. (by WSergio 2/2009)*milui
Sinonime: milui, ...., ....rui, a se indura, a se milostivi. (by WSergio 2/2009)*a da
Sinonime: milui, a da, ...., a se indura, a se milostivi. (by WSergio 2/2009)*a darui
Sinonime: milui, a da, a darui, ...., a se milostivi. (by WSergio 2/2009)*a se indura
Sinonime: milui, a da, a darui, a se indura, ..... (by WSergio 2/2009)*a se milostivi
Sinonime: ...., compatimire, indurare. (by WSergio 2/2009)*mila
Sinonime: mila, ...., indurare. (by WSergio 2/2009)*compatimire
Sinonime: mila, compatimire, ..... (by WSergio 2/2009)*indurare
Sinonime: ...., a imita. (by WSergio 2/2009)*mima
Sinonime: mima, ..... (by WSergio 2/2009)*a imita
Sinonime: ...., expresie, fizionomie, chip, infatisare. (by WSergio 2/2009)*mimica
Sinonime: mimica, ...., fizionomie, chip, infatisare. (by WSergio 2/2009)*expresie
Sinonime: mimica, expresie, ...., chip, infatisare. (by WSergio 2/2009)*fizionomie
Sinonime: mimica, expresie, fizionomie, ...., infatisare. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: mimica, expresie, fizionomie, chip, ..... (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: ...., fals, ipocrit, pervers, viclean. (by WSergio 2/2009)*mincinos
Sinonime: mincinos, ...., ipocrit, pervers, viclean. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: mincinos, fals, ...., pervers, viclean. (by WSergio 2/2009)*ipocrit
Sinonime: mincinos, fals, ipocrit, ...., viclean. (by WSergio 2/2009)*pervers
Sinonime: mincinos, fals, ipocrit, pervers, ..... (by WSergio 2/2009)*viclean
Sinonime: ...., denaturare, falsitate, inventie, plasmuire, nalucire. (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: minciuna, ...., falsitate, inventie, plasmuire, nalucire. (by WSergio 2/2009)*denaturare
Sinonime: minciuna, denaturare, ...., inventie, plasmuire, nalucire. (by WSergio 2/2009)*falsitate
Sinonime: minciuna, denaturare, falsitate, ...., plasmuire, nalucire. (by WSergio 2/2009)*inventie
Sinonime: minciuna, denaturare, falsitate, inventie, ...., nalucire. (by WSergio 2/2009)*plasmuire
Sinonime: minciuna, denaturare, falsitate, inventie, plasmuire, ..... (by WSergio 2/2009)*nalucire
Sinonime: ...., minuscul, redus. (by WSergio 2/2009)*miniatural
Sinonime: miniatural, ...., redus. (by WSergio 2/2009)*minuscul
Sinonime: miniatural, minuscul, ..... (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: ...., a micsora, a subaprecia. (by WSergio 2/2009)*minimaliza
Sinonime: minimaliza, ...., a subaprecia. (by WSergio 2/2009)*a micsora
Sinonime: minimaliza, a micsora, ..... (by WSergio 2/2009)*a subaprecia
Sinonime: ...., mic, neinsemnat, secundar. (by WSergio 2/2009)*minor
Sinonime: minor, ...., neinsemnat, secundar. (by WSergio 2/2009)*mic
Sinonime: minor, mic, ...., secundar. (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: minor, mic, neinsemnat, ..... (by WSergio 2/2009)*secundar
Sinonime: ...., ratiune, judecata, intelepciune, inteligenta, iscusinta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*minte
Sinonime: minte, ...., judecata, intelepciune, inteligenta, iscusinta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*ratiune
Sinonime: minte, ratiune, ...., intelepciune, inteligenta, iscusinta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*judecata
Sinonime: minte, ratiune, judecata, ...., inteligenta, iscusinta, ..... (by WSergio 2/2009)*intelepciune
Sinonime: minte, ratiune, judecata, intelepciune, ...., iscusinta, intelepciune. (by WSergio 2/2009)*inteligenta
Sinonime: minte, ratiune, judecata, intelepciune, inteligenta, ...., intelepciune. (by WSergio 2/2009)*iscusinta
Sinonime: minte, ratiune, judecata, ...., inteligenta, iscusinta, ..... (by WSergio 2/2009)*intelepciune
Sinonime: ...., a uimi, a surprinde, a ului. (by WSergio 2/2009)*minuna
Sinonime: minuna, ...., a surprinde, a ului. (by WSergio 2/2009)*a uimi
Sinonime: minuna, a uimi, ...., a ului. (by WSergio 2/2009)*a surprinde
Sinonime: minuna, a uimi, a surprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a ului
Sinonime: ...., fermecator, incantator, splendid, deosebit. (by WSergio 2/2009)*minunat
Sinonime: minunat, ...., incantator, splendid, deosebit. (by WSergio 2/2009)*fermecator
Sinonime: minunat, fermecator, ...., splendid, deosebit. (by WSergio 2/2009)*incantator
Sinonime: minunat, fermecator, incantator, ...., deosebit. (by WSergio 2/2009)*splendid
Sinonime: minunat, fermecator, incantator, splendid, ..... (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: ...., miracol. (by WSergio 2/2009)*minune
Sinonime: minune, ..... (by WSergio 2/2009)*miracol
Sinonime: ...., riguros, atent, meticulos. (by WSergio 2/2009)*minutios
Sinonime: minutios, ...., atent, meticulos. (by WSergio 2/2009)*riguros
Sinonime: minutios, riguros, ...., meticulos. (by WSergio 2/2009)*atent
Sinonime: minutios, riguros, atent, ..... (by WSergio 2/2009)*meticulos
Sinonime: ...., a insela, a denatura, a falsifica. (by WSergio 2/2009)*minti
Sinonime: minti, ...., a denatura, a falsifica. (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: minti, a insela, ...., a falsifica. (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: minti, a insela, a denatura, ..... (by WSergio 2/2009)*a falsifica
Sinonime: ...., a surprinde, a uimi, a minuna. (by WSergio 2/2009)*mira
Sinonime: mira, ...., a uimi, a minuna. (by WSergio 2/2009)*a surprinde
Sinonime: mira, a surprinde, ...., a minuna. (by WSergio 2/2009)*a uimi
Sinonime: mira, a surprinde, a uimi, ..... (by WSergio 2/2009)*a minuna
Sinonime: ...., minune, minunatie. (by WSergio 2/2009)*miracol
Sinonime: miracol, ...., minunatie. (by WSergio 2/2009)*minune
Sinonime: miracol, minune, ..... (by WSergio 2/2009)*minunatie
Sinonime: ...., uimitor, supranatural, fantastic, magic. (by WSergio 2/2009)*miraculos
Sinonime: miraculos, ...., supranatural, fantastic, magic. (by WSergio 2/2009)*uimitor
Sinonime: miraculos, uimitor, ...., fantastic, magic. (by WSergio 2/2009)*supranatural
Sinonime: miraculos, uimitor, supranatural, ...., magic. (by WSergio 2/2009)*fantastic
Sinonime: miraculos, uimitor, supranatural, fantastic, ..... (by WSergio 2/2009)*magic
Sinonime: ...., farmec, atractie. (by WSergio 2/2009)*miraj
Sinonime: miraj, ...., atractie. (by WSergio 2/2009)*farmec
Sinonime: miraj, farmec, ..... (by WSergio 2/2009)*atractie
Sinonime: ...., nedumerit. (by WSergio 2/2009)*mirat
Sinonime: mirat, ..... (by WSergio 2/2009)*nedumerit
Sinonime: ...., miros, aroma, balsam. (by WSergio 2/2009)*mireasma
Sinonime: mireasma, ...., aroma, balsam. (by WSergio 2/2009)*miros
Sinonime: mireasma, miros, ...., balsam. (by WSergio 2/2009)*aroma
Sinonime: mireasma, miros, aroma, ..... (by WSergio 2/2009)*balsam
Sinonime: ...., aroma, condiment. (by WSergio 2/2009)*mirodenie
Sinonime: mirodenie, ...., condiment. (by WSergio 2/2009)*aroma
Sinonime: mirodenie, aroma, ..... (by WSergio 2/2009)*condiment
Sinonime: ...., iz, emanatie, aroma. (by WSergio 2/2009)*miros
Sinonime: miros, ...., emanatie, aroma. (by WSergio 2/2009)*iz
Sinonime: miros, iz, ...., aroma. (by WSergio 2/2009)*emanatie
Sinonime: miros, iz, emanatie, ..... (by WSergio 2/2009)*aroma
Sinonime: ...., inmiresmat, parfumat. (by WSergio 2/2009)*mirositor
Sinonime: mirositor, ...., parfumat. (by WSergio 2/2009)*inmiresmat
Sinonime: mirositor, inmiresmat, ..... (by WSergio 2/2009)*parfumat
Sinonime: ...., insarcinare, rol, menire, delegatie, solie, ambasada. (by WSergio 2/2009)*misiune
Sinonime: misiune, ...., rol, menire, delegatie, solie, ambasada. (by WSergio 2/2009)*insarcinare
Sinonime: misiune, insarcinare, ...., menire, delegatie, solie, ambasada. (by WSergio 2/2009)*rol
Sinonime: misiune, insarcinare, rol, ...., delegatie, solie, ambasada. (by WSergio 2/2009)*menire
Sinonime: misiune, insarcinare, rol, menire, ...., solie, ambasada. (by WSergio 2/2009)*delegatie
Sinonime: misiune, insarcinare, rol, menire, delegatie, ...., ambasada. (by WSergio 2/2009)*solie
Sinonime: misiune, insarcinare, rol, menire, delegatie, solie, ..... (by WSergio 2/2009)*ambasada
Sinonime: ...., scrisoare, epistola, mesaj. (by WSergio 2/2009)*misiva
Sinonime: misiva, ...., epistola, mesaj. (by WSergio 2/2009)*scrisoare
Sinonime: misiva, scrisoare, ...., mesaj. (by WSergio 2/2009)*epistola
Sinonime: misiva, scrisoare, epistola, ..... (by WSergio 2/2009)*mesaj
Sinonime: ...., taina, secret. (by WSergio 2/2009)*mister
Sinonime: mister, ...., secret. (by WSergio 2/2009)*taina
Sinonime: mister, taina, ..... (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: ...., ascuns, enigmatic, taina. (by WSergio 2/2009)*misterios
Sinonime: misterios, ...., enigmatic, taina. (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: misterios, ascuns, ...., taina. (by WSergio 2/2009)*enigmatic
Sinonime: misterios, ascuns, enigmatic, ..... (by WSergio 2/2009)*taina
Sinonime: ...., religios (by WSergio 2/2009)*mistic
Sinonime: mistic, .... (by WSergio 2/2009)*religios
Sinonime: ...., a denatura, a minti, a falsifica, a insela. (by WSergio 2/2009)*mistifica
Sinonime: mistifica, ...., a minti, a falsifica, a insela. (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: mistifica, a denatura, ...., a falsifica, a insela. (by WSergio 2/2009)*a minti
Sinonime: mistifica, a denatura, a minti, ...., a insela. (by WSergio 2/2009)*a falsifica
Sinonime: mistifica, a denatura, a minti, a falsifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a insela
Sinonime: ...., a digera, a distruge, a nimici, a disparea, a se ascunde. (by WSergio 2/2009)*mistui
Sinonime: mistui, ...., a distruge, a nimici, a disparea, a se ascunde. (by WSergio 2/2009)*a digera
Sinonime: mistui, a digera, ...., a nimici, a disparea, a se ascunde. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: mistui, a digera, a distruge, ...., a disparea, a se ascunde. (by WSergio 2/2009)*a nimici
Sinonime: mistui, a digera, a distruge, a nimici, ...., a se ascunde. (by WSergio 2/2009)*a disparea
Sinonime: mistui, a digera, a distruge, a nimici, a disparea, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ascunde
Sinonime: ...., distrugator, nimicitor. (by WSergio 2/2009)*mistuitor
Sinonime: mistuitor, ...., nimicitor. (by WSergio 2/2009)*distrugator
Sinonime: mistuitor, distrugator, ..... (by WSergio 2/2009)*nimicitor
Sinonime: ...., poveste, basm, nascocire. (by WSergio 2/2009)*mit
Sinonime: mit, ...., basm, nascocire. (by WSergio 2/2009)*poveste
Sinonime: mit, poveste, ...., nascocire. (by WSergio 2/2009)*basm
Sinonime: mit, poveste, basm, ..... (by WSergio 2/2009)*nascocire
Sinonime: ...., fabulos, legendar, miraculos. (by WSergio 2/2009)*mitic
Sinonime: mitic, ...., legendar, miraculos. (by WSergio 2/2009)*fabulos
Sinonime: mitic, fabulos, ...., miraculos. (by WSergio 2/2009)*legendar
Sinonime: mitic, fabulos, legendar, ..... (by WSergio 2/2009)*miraculos
Sinonime: ...., manifestare, adunare, intrunire. (by WSergio 2/2009)*miting
Sinonime: miting, ...., adunare, intrunire. (by WSergio 2/2009)*manifestare
Sinonime: miting, manifestare, ...., intrunire. (by WSergio 2/2009)*adunare
Sinonime: miting, manifestare, adunare, ..... (by WSergio 2/2009)*intrunire
Sinonime: ...., badaran, necivilizat, nepoliticos. (by WSergio 2/2009)*mitocan
Sinonime: mitocan, ...., necivilizat, nepoliticos. (by WSergio 2/2009)*badaran
Sinonime: mitocan, badaran, ...., nepoliticos. (by WSergio 2/2009)*necivilizat
Sinonime: mitocan, badaran, necivilizat, ..... (by WSergio 2/2009)*nepoliticos
Sinonime: ...., grosolanie, badaranie, mojicie. (by WSergio 2/2009)*mitocanie
Sinonime: mitocanie, ...., badaranie, mojicie. (by WSergio 2/2009)*grosolanie
Sinonime: mitocanie, grosolanie, ...., mojicie. (by WSergio 2/2009)*badaranie
Sinonime: mitocanie, grosolanie, badaranie, ..... (by WSergio 2/2009)*mojicie
Sinonime: ...., amestecat, hibrid, eterogen. (by WSergio 2/2009)*mixt
Sinonime: mixt, ...., hibrid, eterogen. (by WSergio 2/2009)*amestecat
Sinonime: mixt, amestecat, ...., eterogen. (by WSergio 2/2009)*hibrid
Sinonime: mixt, amestecat, hibrid, ..... (by WSergio 2/2009)*eterogen
Sinonime: ...., amestecatura, amestec. (by WSergio 2/2009)*mixtura
Sinonime: mixtura, ...., amestec. (by WSergio 2/2009)*amestecatura
Sinonime: mixtura, ....atura, ..... (by WSergio 2/2009)*amestec
Sinonime: ...., a conta, a se bizui. (by WSergio 2/2009)*miza
Sinonime: miza, ...., a se bizui. (by WSergio 2/2009)*a conta
Sinonime: miza, a conta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se bizui
Sinonime: ...., murdarie, dezordine, saracie, lipsa, sicana, hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*mizerie
Sinonime: mizerie, ...., dezordine, saracie, lipsa, sicana, hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*murdarie
Sinonime: mizerie, murdarie, ...., saracie, lipsa, sicana, hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*dezordine
Sinonime: mizerie, murdarie, dezordine, ...., lipsa, sicana, hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*saracie
Sinonime: mizerie, murdarie, dezordine, saracie, ...., sicana, hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: mizerie, murdarie, dezordine, saracie, lipsa, ...., hartuiala, neplacere. (by WSergio 2/2009)*sicana
Sinonime: mizerie, murdarie, dezordine, saracie, lipsa, sicana, ...., neplacere. (by WSergio 2/2009)*hartuiala
Sinonime: mizerie, murdarie, dezordine, saracie, lipsa, sicana, hartuiala, ..... (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: ...., a deplasa, a muta, a porni, a mana, a se agita, a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*misca
Sinonime: misca, ...., a muta, a porni, a mana, a se agita, a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a deplasa
Sinonime: misca, a deplasa, ...., a porni, a mana, a se agita, a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a muta
Sinonime: misca, a deplasa, a muta, ...., a mana, a se agita, a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a porni
Sinonime: misca, a deplasa, a muta, a porni, ...., a se agita, a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a mana
Sinonime: misca, a deplasa, a muta, a porni, a mana, ...., a emotiona, aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a se agita
Sinonime: misca, a deplasa, a muta, a porni, a mana, a se agita, ...., aimpresiona. (by WSergio 2/2009)*a emotiona
Sinonime: misca, a deplasa, a muta, a porni, a mana, a se agita, a emotiona, ..... (by WSergio 2/2009)*aimpresiona
Sinonime: ...., deplasare, mutare, schimbare, agitatie, framantare. (by WSergio 2/2009)*miscare
Sinonime: miscare, ...., mutare, schimbare, agitatie, framantare. (by WSergio 2/2009)*deplasare
Sinonime: miscare, deplasare, ...., schimbare, agitatie, framantare. (by WSergio 2/2009)*mutare
Sinonime: miscare, deplasare, mutare, ...., agitatie, framantare. (by WSergio 2/2009)*schimbare
Sinonime: miscare, deplasare, mutare, schimbare, ...., framantare. (by WSergio 2/2009)*agitatie
Sinonime: miscare, deplasare, mutare, schimbare, agitatie, ..... (by WSergio 2/2009)*framantare
Sinonime: ...., impresionant, emotionant, mobil. (by WSergio 2/2009)*miscator
Sinonime: miscator, ...., emotionant, mobil. (by WSergio 2/2009)*impresionant
Sinonime: miscator, impresionant, ...., mobil. (by WSergio 2/2009)*emotionant
Sinonime: miscator, impresionant, emotionant, ..... (by WSergio 2/2009)*mobil
Sinonime: ...., ticalos, nemernic, pacatos, marsav. (by WSergio 2/2009)*misel
Sinonime: misel, ...., nemernic, pacatos, marsav. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: misel, ticalos, ...., pacatos, marsav. (by WSergio 2/2009)*nemernic
Sinonime: misel, ticalos, nemernic, ...., marsav. (by WSergio 2/2009)*pacatos
Sinonime: misel, ticalos, nemernic, pacatos, ..... (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: ...., ticalosie, marsavie. (by WSergio 2/2009)*miselie
Sinonime: miselie, ...., marsavie. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: miselie, ticalosie, ..... (by WSergio 2/2009)*marsavie
Sinonime: ...., a se agita, a forfoti. (by WSergio 2/2009)*misuna
Sinonime: misuna, ...., a forfoti. (by WSergio 2/2009)*a se agita
Sinonime: misuna, a se agita, ..... (by WSergio 2/2009)*a forfoti
Sinonime: ...., paros, latos. (by WSergio 2/2009)*mitos
Sinonime: mitos, ...., latos. (by WSergio 2/2009)*paros
Sinonime: mitos, paros, ..... (by WSergio 2/2009)*latos
Sinonime: ...., balta, lac, baltoaca. (by WSergio 2/2009)*mlastina
Sinonime: mlastina, ...., lac, baltoaca. (by WSergio 2/2009)*balta
Sinonime: mlastina, balta, ...., baltoaca. (by WSergio 2/2009)*lac
Sinonime: mlastina, balta, lac, ..... (by WSergio 2/2009)*baltoaca
Sinonime: ...., a se incovoia, a se indoi, a se inclina. (by WSergio 2/2009)*mladia
Sinonime: mladia, ...., a se indoi, a se inclina. (by WSergio 2/2009)*a se incovoia
Sinonime: mladia, a se incovoia, ...., a se inclina. (by WSergio 2/2009)*a se indoi
Sinonime: mladia, a se incovoia, a se indoi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se inclina
Sinonime: ...., suplete, inflexiune, modulatie. (by WSergio 2/2009)*mladiere
Sinonime: mladiere, ...., inflexiune, modulatie. (by WSergio 2/2009)*suplete
Sinonime: mladiere, suplete, ...., modulatie. (by WSergio 2/2009)*inflexiune
Sinonime: mladiere, suplete, inflexiune, ..... (by WSergio 2/2009)*modulatie
Sinonime: ...., flexibil, suplu. (by WSergio 2/2009)*mladios
Sinonime: mladios, ...., suplu. (by WSergio 2/2009)*flexibil
Sinonime: mladios, flexibil, ..... (by WSergio 2/2009)*suplu
Sinonime: ...., ramurica, urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*mladita
Sinonime: mladita, ...., urmas, descendent. (by WSergio 2/2009)*ramurica
Sinonime: mladita, ramurica, ...., descendent. (by WSergio 2/2009)*urmas
Sinonime: mladita, ramurica, urmas, ..... (by WSergio 2/2009)*descendent
Sinonime: ...., mocirlos. (by WSergio 2/2009)*mlastinos
Sinonime: mlastinos, ..... (by WSergio 2/2009)*mocirlos
Sinonime: ...., disparitie, deces, omor, asasinat, omucidere. (by WSergio 2/2009)*moarte
Sinonime: moarte, ...., deces, omor, asasinat, omucidere. (by WSergio 2/2009)*disparitie
Sinonime: moarte, disparitie, ...., omor, asasinat, omucidere. (by WSergio 2/2009)*deces
Sinonime: moarte, disparitie, deces, ...., asasinat, omucidere. (by WSergio 2/2009)*omor
Sinonime: moarte, disparitie, deces, omor, ...., omucidere. (by WSergio 2/2009)*asasinat
Sinonime: moarte, disparitie, deces, omor, asasinat, ..... (by WSergio 2/2009)*omucidere
Sinonime: ...., relicve, oseminte, ramasite. (by WSergio 2/2009)*moaste
Sinonime: moaste, ...., oseminte, ramasite. (by WSergio 2/2009)*relicve
Sinonime: moaste, relicve, ...., ramasite. (by WSergio 2/2009)*oseminte
Sinonime: moaste, relicve, oseminte, ..... (by WSergio 2/2009)*ramasite
Sinonime: ...., miscator, schimbator, cauza, pricina, deplasabil. (by WSergio 2/2009)*mobil
Sinonime: mobil, ...., schimbator, cauza, pricina, deplasabil. (by WSergio 2/2009)*miscator
Sinonime: mobil, miscator, ...., cauza, pricina, deplasabil. (by WSergio 2/2009)*schimbator
Sinonime: mobil, miscator, schimbator, ...., pricina, deplasabil. (by WSergio 2/2009)*cauza
Sinonime: mobil, miscator, schimbator, cauza, ...., deplasabil. (by WSergio 2/2009)*pricina
Sinonime: mobil, miscator, schimbator, cauza, pricina, ..... (by WSergio 2/2009)*deplasabil
Sinonime: ...., a strange, a chema, a a aduna. (by WSergio 2/2009)*mobiliza
Sinonime: mobiliza, ...., a chema, a a aduna. (by WSergio 2/2009)*a strange
Sinonime: mobiliza, a strange, ...., a a aduna. (by WSergio 2/2009)*a chema
Sinonime: mobiliza, a strange, a chema, ..... (by WSergio 2/2009)*a a aduna
Sinonime: ...., stimulativ. (by WSergio 2/2009)*mobilizator
Sinonime: mobilizator, ..... (by WSergio 2/2009)*stimulativ
Sinonime: ...., noroi, mal. (by WSergio 2/2009)*mocirla
Sinonime: mocirla, ...., mal. (by WSergio 2/2009)*noroi
Sinonime: mocirla, noroi, ..... (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: ...., innabusit. (by WSergio 2/2009)*mocnit
Sinonime: mocnit, ..... (by WSergio 2/2009)*innabusit
Sinonime: ...., maniera, chip. (by WSergio 2/2009)*mod
Sinonime: mod, ...., chip. (by WSergio 2/2009)*maniera
Sinonime: mod, maniera, ..... (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: ...., esantion, prototip, mostra, manechin. (by WSergio 2/2009)*model
Sinonime: model, ...., prototip, mostra, manechin. (by WSergio 2/2009)*esantion
Sinonime: model, esantion, ...., mostra, manechin. (by WSergio 2/2009)*prototip
Sinonime: model, esantion, prototip, ...., manechin. (by WSergio 2/2009)*mostra
Sinonime: model, esantion, prototip, mostra, ..... (by WSergio 2/2009)*manechin
Sinonime: ...., a imputina, a reduce, a micsora, a potoli, a infrana. (by WSergio 2/2009)*modera
Sinonime: modera, ...., a reduce, a micsora, a potoli, a infrana. (by WSergio 2/2009)*a imputina
Sinonime: modera, a imputina, ...., a micsora, a potoli, a infrana. (by WSergio 2/2009)*a reduce
Sinonime: modera, a imputina, a reduce, ...., a potoli, a infrana. (by WSergio 2/2009)*a micsora
Sinonime: modera, a imputina, a reduce, a micsora, ...., a infrana. (by WSergio 2/2009)*a potoli
Sinonime: modera, a imputina, a reduce, a micsora, a potoli, ..... (by WSergio 2/2009)*a infrana
Sinonime: ...., domol, calculat, cumpanit, echilibrat, convenabil, acceptabil. (by WSergio 2/2009)*moderat
Sinonime: moderat, ...., calculat, cumpanit, echilibrat, convenabil, acceptabil. (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: moderat, domol, ...., cumpanit, echilibrat, convenabil, acceptabil. (by WSergio 2/2009)*calculat
Sinonime: moderat, domol, calculat, ...., echilibrat, convenabil, acceptabil. (by WSergio 2/2009)*cumpanit
Sinonime: moderat, domol, calculat, cumpanit, ...., convenabil, acceptabil. (by WSergio 2/2009)*echilibrat
Sinonime: moderat, domol, calculat, cumpanit, echilibrat, ...., acceptabil. (by WSergio 2/2009)*convenabil
Sinonime: moderat, domol, calculat, cumpanit, echilibrat, convenabil, ..... (by WSergio 2/2009)*acceptabil
Sinonime: ...., nou, contemporan. (by WSergio 2/2009)*modern
Sinonime: modern, ...., contemporan. (by WSergio 2/2009)*nou
Sinonime: modern, nou, ..... (by WSergio 2/2009)*contemporan
Sinonime: ...., a innoi, a perfectiona. (by WSergio 2/2009)*moderniza
Sinonime: moderniza, ...., a perfectiona. (by WSergio 2/2009)*a innoi
Sinonime: moderniza, a innoi, ..... (by WSergio 2/2009)*a perfectiona
Sinonime: ...., nelaudaros, simplu, nepretentios, sarac. (by WSergio 2/2009)*modest
Sinonime: modest, ...., simplu, nepretentios, sarac. (by WSergio 2/2009)*nelaudaros
Sinonime: modest, nelaudaros, ...., nepretentios, sarac. (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: modest, nelaudaros, simplu, ...., sarac. (by WSergio 2/2009)*nepretentios
Sinonime: modest, nelaudaros, simplu, nepretentios, ..... (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: ...., a schimba, a metamorfoza, a preface, a transforma. (by WSergio 2/2009)*modifica
Sinonime: modifica, ...., a metamorfoza, a preface, a transforma. (by WSergio 2/2009)*a schimba
Sinonime: modifica, a schimba, ...., a preface, a transforma. (by WSergio 2/2009)*a metamorfoza
Sinonime: modifica, a schimba, a metamorfoza, ...., a transforma. (by WSergio 2/2009)*a preface
Sinonime: modifica, a schimba, a metamorfoza, a preface, ..... (by WSergio 2/2009)*a transforma
Sinonime: ...., transformat, schimbat, metamorfozat. (by WSergio 2/2009)*modificat
Sinonime: modificat, ...., schimbat, metamorfozat. (by WSergio 2/2009)*transformat
Sinonime: modificat, transformat, ...., metamorfozat. (by WSergio 2/2009)*schimbat
Sinonime: modificat, transformat, schimbat, ..... (by WSergio 2/2009)*metamorfozat
Sinonime: ...., nemultumit, capricios. (by WSergio 2/2009)*mofturos
Sinonime: mofturos, ...., capricios. (by WSergio 2/2009)*nemultumit
Sinonime: mofturos, nemultumit, ..... (by WSergio 2/2009)*capricios
Sinonime: ...., stacojiu, suparat, trist, posomorat. (by WSergio 2/2009)*mohorat
Sinonime: mohorat, ...., suparat, trist, posomorat. (by WSergio 2/2009)*stacojiu
Sinonime: mohorat, stacojiu, ...., trist, posomorat. (by WSergio 2/2009)*suparat
Sinonime: mohorat, stacojiu, suparat, ...., posomorat. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: mohorat, stacojiu, suparat, trist, ..... (by WSergio 2/2009)*posomorat
Sinonime: ...., a se intuneca, a se inchide, a se innegri, a se supara, a se posomori. (by WSergio 2/2009)*mohori
Sinonime: mohori, ...., a se inchide, a se innegri, a se supara, a se posomori. (by WSergio 2/2009)*a se intuneca
Sinonime: mohori, a se intuneca, ...., a se innegri, a se supara, a se posomori. (by WSergio 2/2009)*a se inchide
Sinonime: mohori, a se intuneca, a se inchide, ...., a se supara, a se posomori. (by WSergio 2/2009)*a se innegri
Sinonime: mohori, a se intuneca, a se inchide, a se innegri, ...., a se posomori. (by WSergio 2/2009)*a se supara
Sinonime: mohori, a se intuneca, a se inchide, a se innegri, a se supara, ..... (by WSergio 2/2009)*a se posomori
Sinonime: ...., obraznic, grosolan, impertinent, mitocan. (by WSergio 2/2009)*mojic
Sinonime: mojic, ...., grosolan, impertinent, mitocan. (by WSergio 2/2009)*obraznic
Sinonime: mojic, obraznic, ...., impertinent, mitocan. (by WSergio 2/2009)*grosolan
Sinonime: mojic, obraznic, grosolan, ...., mitocan. (by WSergio 2/2009)*impertinent
Sinonime: mojic, obraznic, grosolan, impertinent, ..... (by WSergio 2/2009)*mitocan
Sinonime: ...., mitocanie, impertinenta, grosolanie, obraznicie. (by WSergio 2/2009)*mojicie
Sinonime: mojicie, ...., impertinenta, grosolanie, obraznicie. (by WSergio 2/2009)*mitocanie
Sinonime: mojicie, mitocanie, ...., grosolanie, obraznicie. (by WSergio 2/2009)*impertinenta
Sinonime: mojicie, mitocanie, impertinenta, ...., obraznicie. (by WSergio 2/2009)*grosolanie
Sinonime: mojicie, mitocanie, impertinenta, grosolanie, ..... (by WSergio 2/2009)*obraznicie
Sinonime: ...., linistit, bland, domol, calm, potolit. (by WSergio 2/2009)*molcom
Sinonime: molcom, ...., bland, domol, calm, potolit. (by WSergio 2/2009)*linistit
Sinonime: molcom, linistit, ...., domol, calm, potolit. (by WSergio 2/2009)*bland
Sinonime: molcom, linistit, bland, ...., calm, potolit. (by WSergio 2/2009)*domol
Sinonime: molcom, linistit, bland, domol, ...., potolit. (by WSergio 2/2009)*calm
Sinonime: molcom, linistit, bland, domol, calm, ..... (by WSergio 2/2009)*potolit
Sinonime: ...., a brutaliza, a insulta, a necaji, a sicana. (by WSergio 2/2009)*molesta
Sinonime: molesta, ...., a insulta, a necaji, a sicana. (by WSergio 2/2009)*a brutaliza
Sinonime: molesta, a brutaliza, ...., a necaji, a sicana. (by WSergio 2/2009)*a insulta
Sinonime: molesta, a brutaliza, a insulta, ...., a sicana. (by WSergio 2/2009)*a necaji
Sinonime: molesta, a brutaliza, a insulta, a necaji, ..... (by WSergio 2/2009)*a sicana
Sinonime: ...., a se muia, a slabi. (by WSergio 2/2009)*molesi
Sinonime: molesi, ...., a slabi. (by WSergio 2/2009)*a se muia
Sinonime: molesi, a se muia, ..... (by WSergio 2/2009)*a slabi
Sinonime: ...., a se contamina. (by WSergio 2/2009)*molipsi
Sinonime: molipsi, ..... (by WSergio 2/2009)*a se contamina
Sinonime: ...., contagios, epidemic. (by WSergio 2/2009)*molipsitor
Sinonime: molipsitor, ...., epidemic. (by WSergio 2/2009)*contagios
Sinonime: molipsitor, contagios, ..... (by WSergio 2/2009)*epidemic
Sinonime: ...., ademenire, inselaciune, minciuna. (by WSergio 2/2009)*momeala
Sinonime: momeala, ...., inselaciune, minciuna. (by WSergio 2/2009)*ademenire
Sinonime: momeala, ademenire, ...., minciuna. (by WSergio 2/2009)*inselaciune
Sinonime: momeala, ademenire, inselaciune, ..... (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: ...., clipa, secunda, data, termen. (by WSergio 2/2009)*moment
Sinonime: moment, ...., secunda, data, termen. (by WSergio 2/2009)*clipa
Sinonime: moment, clipa, ...., data, termen. (by WSergio 2/2009)*secunda
Sinonime: moment, clipa, secunda, ...., termen. (by WSergio 2/2009)*data
Sinonime: moment, clipa, secunda, data, ..... (by WSergio 2/2009)*termen
Sinonime: ...., a ademeni, a amagi, a a atrage. (by WSergio 2/2009)*momi
Sinonime: momi, ...., a amagi, a a atrage. (by WSergio 2/2009)*a ademeni
Sinonime: momi, a ademeni, ...., a a atrage. (by WSergio 2/2009)*a amagi
Sinonime: momi, a ademeni, a amagi, ..... (by WSergio 2/2009)*a a atrage
Sinonime: ...., calugaresc. (by WSergio 2/2009)*monahal
Sinonime: monahal, ..... (by WSergio 2/2009)*calugaresc
Sinonime: ...., suveran, imparat, rege. (by WSergio 2/2009)*monarh
Sinonime: monarh, ...., imparat, rege. (by WSergio 2/2009)*suveran
Sinonime: monarh, suveran, ...., rege. (by WSergio 2/2009)*imparat
Sinonime: monarh, suveran, imparat, ..... (by WSergio 2/2009)*rege
Sinonime: ...., banesc. (by WSergio 2/2009)*monetar
Sinonime: monetar, ..... (by WSergio 2/2009)*banesc
Sinonime: ...., unitar, inchegat. (by WSergio 2/2009)*monolitic
Sinonime: monolitic, ...., inchegat. (by WSergio 2/2009)*unitar
Sinonime: monolitic, unitar, ..... (by WSergio 2/2009)*inchegat
Sinonime: ...., banal, plictisitor, uniform. (by WSergio 2/2009)*monoton
Sinonime: monoton, ...., plictisitor, uniform. (by WSergio 2/2009)*banal
Sinonime: monoton, banal, ...., uniform. (by WSergio 2/2009)*plictisitor
Sinonime: monoton, banal, plictisitor, ..... (by WSergio 2/2009)*uniform
Sinonime: ...., dihanie, namila, pocitanie. (by WSergio 2/2009)*monstru
Sinonime: monstru, ...., namila, pocitanie. (by WSergio 2/2009)*dihanie
Sinonime: monstru, dihanie, ...., pocitanie. (by WSergio 2/2009)*namila
Sinonime: monstru, dihanie, namila, ..... (by WSergio 2/2009)*pocitanie
Sinonime: ...., urat, respingator, hidos, rau, crud. (by WSergio 2/2009)*monstruos
Sinonime: monstruos, ...., respingator, hidos, rau, crud. (by WSergio 2/2009)*urat
Sinonime: monstruos, urat, ...., hidos, rau, crud. (by WSergio 2/2009)*respingator
Sinonime: monstruos, urat, respingator, ...., rau, crud. (by WSergio 2/2009)*hidos
Sinonime: monstruos, urat, respingator, hidos, ...., crud. (by WSergio 2/2009)*rau
Sinonime: monstruos, urat, respingator, hidos, rau, ..... (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: ...., a fixa, a asambla, a potrivi, a aseza. (by WSergio 2/2009)*monta
Sinonime: monta, ...., a asambla, a potrivi, a aseza. (by WSergio 2/2009)*a fixa
Sinonime: monta, a fixa, ...., a potrivi, a aseza. (by WSergio 2/2009)*a asambla
Sinonime: monta, a fixa, a asambla, ...., a aseza. (by WSergio 2/2009)*a potrivi
Sinonime: monta, a fixa, a asambla, a potrivi, ..... (by WSergio 2/2009)*a aseza
Sinonime: ...., impunator, maret, falnic, grandios. (by WSergio 2/2009)*monumental
Sinonime: monumental, ...., maret, falnic, grandios. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: monumental, impunator, ...., falnic, grandios. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: monumental, impunator, maret, ...., grandios. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: monumental, impunator, maret, falnic, ..... (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: ...., sufletesc, spiritual. (by WSergio 2/2009)*moral
Sinonime: moral, ...., spiritual. (by WSergio 2/2009)*sufletesc
Sinonime: moral, sufletesc, ..... (by WSergio 2/2009)*spiritual
Sinonime: ...., cinste, corectitudine, omenie. (by WSergio 2/2009)*moralitate
Sinonime: moralitate, ...., corectitudine, omenie. (by WSergio 2/2009)*cinste
Sinonime: moralitate, cinste, ...., omenie. (by WSergio 2/2009)*corectitudine
Sinonime: moralitate, cinste, corectitudine, ..... (by WSergio 2/2009)*omenie
Sinonime: ...., educativ, instructiv. (by WSergio 2/2009)*moralizator
Sinonime: moralizator, ...., instructiv. (by WSergio 2/2009)*educativ
Sinonime: moralizator, educativ, ..... (by WSergio 2/2009)*instructiv
Sinonime: ...., invatatura, concluzie. (by WSergio 2/2009)*morala
Sinonime: morala, ...., concluzie. (by WSergio 2/2009)*invatatura
Sinonime: morala, invatatura, ..... (by WSergio 2/2009)*concluzie
Sinonime: ...., obiceiuri, naravuri. (by WSergio 2/2009)*moravuri
Sinonime: moravuri, ...., naravuri. (by WSergio 2/2009)*obiceiuri
Sinonime: moravuri, obiceiuri, ..... (by WSergio 2/2009)*naravuri
Sinonime: ...., gramada, maldar. (by WSergio 2/2009)*morman
Sinonime: morman, ...., maldar. (by WSergio 2/2009)*gramada
Sinonime: morman, gramada, ..... (by WSergio 2/2009)*maldar
Sinonime: ...., ursuz, posac, acru, posomorat. (by WSergio 2/2009)*morocanos
Sinonime: morocanos, ...., posac, acru, posomorat. (by WSergio 2/2009)*ursuz
Sinonime: morocanos, ursuz, ...., acru, posomorat. (by WSergio 2/2009)*posac
Sinonime: morocanos, ursuz, posac, ...., posomorat. (by WSergio 2/2009)*acru
Sinonime: morocanos, ursuz, posac, acru, ..... (by WSergio 2/2009)*posomorat
Sinonime: ...., decedat, defunct, raposat, inert, incremenit, intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*mort
Sinonime: mort, ...., defunct, raposat, inert, incremenit, intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*decedat
Sinonime: mort, decedat, ...., raposat, inert, incremenit, intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*defunct
Sinonime: mort, decedat, defunct, ...., inert, incremenit, intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*raposat
Sinonime: mort, decedat, defunct, raposat, ...., incremenit, intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*inert
Sinonime: mort, decedat, defunct, raposat, inert, ...., intepenit, nemiscat. (by WSergio 2/2009)*incremenit
Sinonime: mort, decedat, defunct, raposat, inert, incremenit, ...., nemiscat. (by WSergio 2/2009)*intepenit
Sinonime: mort, decedat, defunct, raposat, inert, incremenit, intepenit, ..... (by WSergio 2/2009)*nemiscat
Sinonime: ...., funerar. (by WSergio 2/2009)*mortuar
Sinonime: mortuar, ..... (by WSergio 2/2009)*funerar
Sinonime: ...., neaparat, numaidecat. (by WSergio 2/2009)*mortis
Sinonime: mortis, ...., numaidecat. (by WSergio 2/2009)*neaparat
Sinonime: mortis, neaparat, ..... (by WSergio 2/2009)*numaidecat
Sinonime: ...., esantion, proba. (by WSergio 2/2009)*mostra
Sinonime: mostra, ...., proba. (by WSergio 2/2009)*esantion
Sinonime: mostra, esantion, ..... (by WSergio 2/2009)*proba
Sinonime: ...., cauza, pricina, pretext, tema. (by WSergio 2/2009)*motiv
Sinonime: motiv, ...., pricina, pretext, tema. (by WSergio 2/2009)*cauza
Sinonime: motiv, cauza, ...., pretext, tema. (by WSergio 2/2009)*pricina
Sinonime: motiv, cauza, pricina, ...., tema. (by WSergio 2/2009)*pretext
Sinonime: motiv, cauza, pricina, pretext, ..... (by WSergio 2/2009)*tema
Sinonime: ...., a argumenta, a justifica. (by WSergio 2/2009)*motiva
Sinonime: motiva, ...., a justifica. (by WSergio 2/2009)*a argumenta
Sinonime: motiva, a argumenta, ..... (by WSergio 2/2009)*a justifica
Sinonime: ...., justificat, indreptatit. (by WSergio 2/2009)*motivat
Sinonime: motivat, ...., indreptatit. (by WSergio 2/2009)*justificat
Sinonime: motivat, justificat, ..... (by WSergio 2/2009)*indreptatit
Sinonime: ...., a sifona, a cocolosi, a boti. (by WSergio 2/2009)*mototoli
Sinonime: mototoli, ...., a cocolosi, a boti. (by WSergio 2/2009)*a sifona
Sinonime: mototoli, a sifona, ...., a boti. (by WSergio 2/2009)*a cocolosi
Sinonime: mototoli, a sifona, a cocolosi, ..... (by WSergio 2/2009)*a boti
Sinonime: ...., sifonat, cocolosit, botit. (by WSergio 2/2009)*mototolit
Sinonime: mototolit, ...., cocolosit, botit. (by WSergio 2/2009)*sifonat
Sinonime: mototolit, sifonat, ...., botit. (by WSergio 2/2009)*cocolosit
Sinonime: mototolit, sifonat, cocolosit, ..... (by WSergio 2/2009)*botit
Sinonime: ...., violet. (by WSergio 2/2009)*mov
Sinonime: mov, ..... (by WSergio 2/2009)*violet
Sinonime: ...., amestec. (by WSergio 2/2009)*mozaic
Sinonime: mozaic, ..... (by WSergio 2/2009)*amestec
Sinonime: ...., batran, ....neag, bunic, srta..... (by WSergio 2/2009)*mos
Sinonime: mos, ...., mosneag, bunic, srtamos. (by WSergio 2/2009)*batran
Sinonime: mos, batran, ...., bunic, srtamos. (by WSergio 2/2009)*mosneag
Sinonime: mos, batran, mosneag, ...., srtamos. (by WSergio 2/2009)*bunic
Sinonime: mos, batran, mosneag, bunic, ..... (by WSergio 2/2009)*srtamos
Sinonime: ...., dobandit, ereditar, congenital. (by WSergio 2/2009)*mostenit
Sinonime: mostenit, ...., ereditar, congenital. (by WSergio 2/2009)*dobandit
Sinonime: mostenit, dobandit, ...., congenital. (by WSergio 2/2009)*ereditar
Sinonime: mostenit, dobandit, ereditar, ..... (by WSergio 2/2009)*congenital
Sinonime: ...., urmas, succesor. (by WSergio 2/2009)*mostenitor
Sinonime: mostenitor, ...., succesor. (by WSergio 2/2009)*urmas
Sinonime: mostenitor, urmas, ..... (by WSergio 2/2009)*succesor
Sinonime: ...., a picoti, a dormita, a atipi. (by WSergio 2/2009)*motai
Sinonime: motai, ...., a dormita, a atipi. (by WSergio 2/2009)*a picoti
Sinonime: motai, a picoti, ...., a atipi. (by WSergio 2/2009)*a dormita
Sinonime: motai, a picoti, a dormita, ..... (by WSergio 2/2009)*a atipi
Sinonime: ...., mucegait. (by WSergio 2/2009)*muced
Sinonime: muced, ..... (by WSergio 2/2009)*mucegait
Sinonime: ...., suferinta, chin, durere, martiriu. (by WSergio 2/2009)*mucenicie
Sinonime: mucenicie, ...., chin, durere, martiriu. (by WSergio 2/2009)*suferinta
Sinonime: mucenicie, suferinta, ...., durere, martiriu. (by WSergio 2/2009)*chin
Sinonime: mucenicie, suferinta, chin, ...., martiriu. (by WSergio 2/2009)*durere
Sinonime: mucenicie, suferinta, chin, durere, ..... (by WSergio 2/2009)*martiriu
Sinonime: ...., margine, dunga, creasta, coama, culme. (by WSergio 2/2009)*muchie
Sinonime: muchie, ...., dunga, creasta, coama, culme. (by WSergio 2/2009)*margine
Sinonime: muchie, margine, ...., creasta, coama, culme. (by WSergio 2/2009)*dunga
Sinonime: muchie, margine, dunga, ...., coama, culme. (by WSergio 2/2009)*creasta
Sinonime: muchie, margine, dunga, creasta, ...., culme. (by WSergio 2/2009)*coama
Sinonime: muchie, margine, dunga, creasta, coama, ..... (by WSergio 2/2009)*culme
Sinonime: ...., a racni, a urla, a rage, a zbiera. (by WSergio 2/2009)*mugi
Sinonime: mugi, ...., a urla, a rage, a zbiera. (by WSergio 2/2009)*a racni
Sinonime: mugi, a racni, ...., a rage, a zbiera. (by WSergio 2/2009)*a urla
Sinonime: mugi, a racni, a urla, ...., a zbiera. (by WSergio 2/2009)*a rage
Sinonime: mugi, a racni, a urla, a rage, ..... (by WSergio 2/2009)*a zbiera
Sinonime: ...., nuantat, policolor. (by WSergio 2/2009)*multicolor
Sinonime: multicolor, ...., policolor. (by WSergio 2/2009)*nuantat
Sinonime: multicolor, nuantat, ..... (by WSergio 2/2009)*policolor
Sinonime: ...., complex, polivalent. (by WSergio 2/2009)*multilateral
Sinonime: multilateral, ...., polivalent. (by WSergio 2/2009)*complex
Sinonime: multilateral, complex, ..... (by WSergio 2/2009)*polivalent
Sinonime: ...., a inmulti, a spori, a creste, a mari. (by WSergio 2/2009)*multiplica
Sinonime: multiplica, ...., a spori, a creste, a mari. (by WSergio 2/2009)*a inmulti
Sinonime: multiplica, a inmulti, ...., a creste, a mari. (by WSergio 2/2009)*a spori
Sinonime: multiplica, a inmulti, a spori, ...., a mari. (by WSergio 2/2009)*a creste
Sinonime: multiplica, a inmulti, a spori, a creste, ..... (by WSergio 2/2009)*a mari
Sinonime: ...., divers, felurit, numeros. (by WSergio 2/2009)*multiplu
Sinonime: multiplu, ...., felurit, numeros. (by WSergio 2/2009)*divers
Sinonime: multiplu, divers, ...., numeros. (by WSergio 2/2009)*felurit
Sinonime: multiplu, divers, felurit, ..... (by WSergio 2/2009)*numeros
Sinonime: ...., colectivitate, lume, cantitate mare. (by WSergio 2/2009)*multime
Sinonime: multime, ...., lume, cantitate mare. (by WSergio 2/2009)*colectivitate
Sinonime: multime, colectivitate, ...., cantitate mare. (by WSergio 2/2009)*lume
Sinonime: multime, colectivitate, lume, ..... (by WSergio 2/2009)*cantitate mare
Sinonime: ...., a fi recunoscator, a rasplati, a recompensa. (by WSergio 2/2009)*multumi
Sinonime: multumi, ...., a rasplati, a recompensa. (by WSergio 2/2009)*a fi recunoscator
Sinonime: multumi, a fi recunoscator, ...., a recompensa. (by WSergio 2/2009)*a rasplati
Sinonime: multumi, a fi recunoscator, a rasplati, ..... (by WSergio 2/2009)*a recompensa
Sinonime: ...., satisfactie, bucurie, placere, gratitudine. (by WSergio 2/2009)*multumire
Sinonime: multumire, ...., bucurie, placere, gratitudine. (by WSergio 2/2009)*satisfactie
Sinonime: multumire, satisfactie, ...., placere, gratitudine. (by WSergio 2/2009)*bucurie
Sinonime: multumire, satisfactie, bucurie, ...., gratitudine. (by WSergio 2/2009)*placere
Sinonime: multumire, satisfactie, bucurie, placere, ..... (by WSergio 2/2009)*gratitudine
Sinonime: ...., acceptabil, satisfacator. (by WSergio 2/2009)*multumitor
Sinonime: multumitor, ...., satisfacator. (by WSergio 2/2009)*acceptabil
Sinonime: multumitor, acceptabil, ..... (by WSergio 2/2009)*satisfacator
Sinonime: ...., a lucra, a produce, a crea. (by WSergio 2/2009)*munci
Sinonime: munci, ...., a produce, a crea. (by WSergio 2/2009)*a lucra
Sinonime: munci, a lucra, ...., a crea. (by WSergio 2/2009)*a produce
Sinonime: munci, a lucra, a produce, ..... (by WSergio 2/2009)*a crea
Sinonime: ...., harnic. (by WSergio 2/2009)*muncitor
Sinonime: muncitor, ..... (by WSergio 2/2009)*harnic
Sinonime: ...., activitate, ocupatie, indeletnicire. (by WSergio 2/2009)*munca
Sinonime: munca, ...., ocupatie, indeletnicire. (by WSergio 2/2009)*activitate
Sinonime: munca, activitate, ...., indeletnicire. (by WSergio 2/2009)*ocupatie
Sinonime: munca, activitate, ocupatie, ..... (by WSergio 2/2009)*indeletnicire
Sinonime: ...., a acri. (by WSergio 2/2009)*mura
Sinonime: mura, ..... (by WSergio 2/2009)*a acri
Sinonime: ...., intinat, nespalat, jegos. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: murdar, ...., nespalat, jegos. (by WSergio 2/2009)*intinat
Sinonime: murdar, intinat, ...., jegos. (by WSergio 2/2009)*nespalat
Sinonime: murdar, intinat, nespalat, ..... (by WSergio 2/2009)*jegos
Sinonime: ...., a pata, a mazgali, a manji, a defaima, a compromite. (by WSergio 2/2009)*murdari
Sinonime: murdari, ...., a mazgali, a manji, a defaima, a compromite. (by WSergio 2/2009)*a pata
Sinonime: murdari, a pata, ...., a manji, a defaima, a compromite. (by WSergio 2/2009)*a mazgali
Sinonime: murdari, a pata, a mazgali, ...., a defaima, a compromite. (by WSergio 2/2009)*a manji
Sinonime: murdari, a pata, a mazgali, a manji, ...., a compromite. (by WSergio 2/2009)*a defaima
Sinonime: murdari, a pata, a mazgali, a manji, a defaima, ..... (by WSergio 2/2009)*a compromite
Sinonime: ...., a deceda, a raposa, a da ortul popii, a se stinge, a se prapadi, a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*muri
Sinonime: muri, ...., a raposa, a da ortul popii, a se stinge, a se prapadi, a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*a deceda
Sinonime: muri, a deceda, ...., a da ortul popii, a se stinge, a se prapadi, a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*a raposa
Sinonime: muri, a deceda, a raposa, ...., a se stinge, a se prapadi, a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*a da ortul popii
Sinonime: muri, a deceda, a raposa, a da ortul popii, ...., a se prapadi, a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*a se stinge
Sinonime: muri, a deceda, a raposa, a da ortul popii, a se stinge, ...., a+si da duhul. (by WSergio 2/2009)*a se prapadi
Sinonime: muri, a deceda, a raposa, a da ortul popii, a se stinge, a se prapadi, ..... (by WSergio 2/2009)*a+si da duhul
Sinonime: ...., freamat, susur, rumoare. (by WSergio 2/2009)*murmur
Sinonime: murmur, ...., susur, rumoare. (by WSergio 2/2009)*freamat
Sinonime: murmur, freamat, ...., rumoare. (by WSergio 2/2009)*susur
Sinonime: murmur, freamat, susur, ..... (by WSergio 2/2009)*rumoare
Sinonime: ...., a protesta, a bombani, a carti, a fremata, a susura, a sopti. (by WSergio 2/2009)*murmura
Sinonime: murmura, ...., a bombani, a carti, a fremata, a susura, a sopti. (by WSergio 2/2009)*a protesta
Sinonime: murmura, a protesta, ...., a carti, a fremata, a susura, a sopti. (by WSergio 2/2009)*a bombani
Sinonime: murmura, a protesta, a bombani, ...., a fremata, a susura, a sopti. (by WSergio 2/2009)*a carti
Sinonime: murmura, a protesta, a bombani, a carti, ...., a susura, a sopti. (by WSergio 2/2009)*a fremata
Sinonime: murmura, a protesta, a bombani, a carti, a fremata, ...., a sopti. (by WSergio 2/2009)*a susura
Sinonime: murmura, a protesta, a bombani, a carti, a fremata, a susura, ..... (by WSergio 2/2009)*a sopti
Sinonime: ...., inganat, soptit. (by WSergio 2/2009)*murmurat
Sinonime: murmurat, ...., soptit. (by WSergio 2/2009)*inganat
Sinonime: murmurat, inganat, ..... (by WSergio 2/2009)*soptit
Sinonime: ...., oaspete, vizitator, invitat. (by WSergio 2/2009)*musafir
Sinonime: musafir, ...., vizitator, invitat. (by WSergio 2/2009)*oaspete
Sinonime: musafir, oaspete, ...., invitat. (by WSergio 2/2009)*vizitator
Sinonime: musafir, oaspete, vizitator, ..... (by WSergio 2/2009)*invitat
Sinonime: ...., neaparat, obligatoriu, numaidecat. (by WSergio 2/2009)*musai
Sinonime: musai, ...., obligatoriu, numaidecat. (by WSergio 2/2009)*neaparat
Sinonime: musai, neaparat, ...., numaidecat. (by WSergio 2/2009)*obligatoriu
Sinonime: musai, neaparat, obligatoriu, ..... (by WSergio 2/2009)*numaidecat
Sinonime: ...., suculent. (by WSergio 2/2009)*mustos
Sinonime: mustos, ..... (by WSergio 2/2009)*suculent
Sinonime: ...., a certa, a dojeni, a ocari, a mustrului. (by WSergio 2/2009)*mustra
Sinonime: mustra, ...., a dojeni, a ocari, a mustrului. (by WSergio 2/2009)*a certa
Sinonime: mustra, a certa, ...., a ocari, a mustrului. (by WSergio 2/2009)*a dojeni
Sinonime: mustra, a certa, a dojeni, ...., a mustrului. (by WSergio 2/2009)*a ocari
Sinonime: mustra, a certa, a dojeni, a ocari, ..... (by WSergio 2/2009)*a mustrului
Sinonime: ...., critica, dojana, repros, admonestare, observatie. (by WSergio 2/2009)*mustrare
Sinonime: mustrare, ...., dojana, repros, admonestare, observatie. (by WSergio 2/2009)*critica
Sinonime: mustrare, critica, ...., repros, admonestare, observatie. (by WSergio 2/2009)*dojana
Sinonime: mustrare, critica, dojana, ...., admonestare, observatie. (by WSergio 2/2009)*repros
Sinonime: mustrare, critica, dojana, repros, ...., observatie. (by WSergio 2/2009)*admonestare
Sinonime: mustrare, critica, dojana, repros, admonestare, ..... (by WSergio 2/2009)*observatie
Sinonime: ...., tacut, linistit, uimit, inmarmurit. (by WSergio 2/2009)*mut
Sinonime: mut, ...., linistit, uimit, inmarmurit. (by WSergio 2/2009)*tacut
Sinonime: mut, tacut, ...., uimit, inmarmurit. (by WSergio 2/2009)*linistit
Sinonime: mut, tacut, linistit, ...., inmarmurit. (by WSergio 2/2009)*uimit
Sinonime: mut, tacut, linistit, uimit, ..... (by WSergio 2/2009)*inmarmurit
Sinonime: ...., a schilodi, a ciunti, a deforma. (by WSergio 2/2009)*mutila
Sinonime: mutila, ...., a ciunti, a deforma. (by WSergio 2/2009)*a schilodi
Sinonime: mutila, a schilodi, ...., a deforma. (by WSergio 2/2009)*a ciunti
Sinonime: mutila, a schilodi, a ciunti, ..... (by WSergio 2/2009)*a deforma
Sinonime: ...., figura, chip, fizionomie, infatisare. (by WSergio 2/2009)*mutra
Sinonime: mutra, ...., chip, fizionomie, infatisare. (by WSergio 2/2009)*figura
Sinonime: mutra, figura, ...., fizionomie, infatisare. (by WSergio 2/2009)*chip
Sinonime: mutra, figura, chip, ...., infatisare. (by WSergio 2/2009)*fizionomie
Sinonime: mutra, figura, chip, fizionomie, ..... (by WSergio 2/2009)*infatisare
Sinonime: ...., reciproc. (by WSergio 2/2009)*mutual
Sinonime: mutual, ..... (by WSergio 2/2009)*reciproc
Sinonime: ...., armonios, melodios. (by WSergio 2/2009)*muzical
Sinonime: muzical, ...., melodios. (by WSergio 2/2009)*armonios
Sinonime: muzical, armonios, ..... (by WSergio 2/2009)*melodios
Sinonime: ...., melodie, cantec, compozitie. (by WSergio 2/2009)*muzica
Sinonime: muzica, ...., cantec, compozitie. (by WSergio 2/2009)*melodie
Sinonime: muzica, melodie, ...., compozitie. (by WSergio 2/2009)*cantec
Sinonime: muzica, melodie, cantec, ..... (by WSergio 2/2009)*compozitie
Sinonime: ...., a ascunde, a acoper. (by WSergio 2/2009)*musamaliza
Sinonime: musamaliza, ...., a acoper. (by WSergio 2/2009)*a ascunde
Sinonime: musamaliza, a ascunde, ..... (by WSergio 2/2009)*a acoper
Sinonime: ...., caustic, sarcastic, ironic, intepator. (by WSergio 2/2009)*muscator
Sinonime: muscator, ...., sarcastic, ironic, intepator. (by WSergio 2/2009)*caustic
Sinonime: muscator, caustic, ...., ironic, intepator. (by WSergio 2/2009)*sarcastic
Sinonime: muscator, caustic, sarcastic, ...., intepator. (by WSergio 2/2009)*ironic
Sinonime: muscator, caustic, sarcastic, ironic, ..... (by WSergio 2/2009)*intepator
Sinonime: ...., romanita. (by WSergio 2/2009)*musetel
Sinonime: musetel, ..... (by WSergio 2/2009)*romanita
Sinonime: ...., a certa, a dojeni, a mustra. (by WSergio 2/2009)*mustrului
Sinonime: mustrului, ...., a dojeni, a mustra. (by WSergio 2/2009)*a certa
Sinonime: mustrului, a certa, ...., a mustra. (by WSergio 2/2009)*a dojeni
Sinonime: mustrului, a certa, a dojeni, ..... (by WSergio 2/2009)*a mustra
Sinonime: ...., a se supara, a se intrista, a se indurera. (by WSergio 2/2009)*mahni
Sinonime: mahni, ...., a se intrista, a se indurera. (by WSergio 2/2009)*a se supara
Sinonime: mahni, a se supara, ...., a se indurera. (by WSergio 2/2009)*a se intrista
Sinonime: mahni, a se supara, a se intrista, ..... (by WSergio 2/2009)*a se indurera
Sinonime: ...., suparare, intristare, amaraciune, dezolare. (by WSergio 2/2009)*mahnire
Sinonime: mahnire, ...., intristare, amaraciune, dezolare. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: mahnire, suparare, ...., amaraciune, dezolare. (by WSergio 2/2009)*intristare
Sinonime: mahnire, suparare, intristare, ...., dezolare. (by WSergio 2/2009)*amaraciune
Sinonime: mahnire, suparare, intristare, amaraciune, ..... (by WSergio 2/2009)*dezolare
Sinonime: ...., trist abatut, indurerat. (by WSergio 2/2009)*mahnit
Sinonime: mahnit, ...., indurerat. (by WSergio 2/2009)*trist abatut
Sinonime: mahnit, trist abatut, ..... (by WSergio 2/2009)*indurerat
Sinonime: ...., namol, noroi. (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: mal, ...., noroi. (by WSergio 2/2009)*namol
Sinonime: mal, namol, ..... (by WSergio 2/2009)*noroi
Sinonime: ...., mocirlos, noroios. (by WSergio 2/2009)*malos
Sinonime: malos, ...., noroios. (by WSergio 2/2009)*mocirlos
Sinonime: malos, mocirlos, ..... (by WSergio 2/2009)*noroios
Sinonime: ...., a indemna, a sili, a misca, a impinge, a se grabi. (by WSergio 2/2009)*mana
Sinonime: mana, ...., a sili, a misca, a impinge, a se grabi. (by WSergio 2/2009)*a indemna
Sinonime: mana, a indemna, ...., a misca, a impinge, a se grabi. (by WSergio 2/2009)*a sili
Sinonime: mana, a indemna, a sili, ...., a impinge, a se grabi. (by WSergio 2/2009)*a misca
Sinonime: mana, a indemna, a sili, a misca, ...., a se grabi. (by WSergio 2/2009)*a impinge
Sinonime: mana, a indemna, a sili, a misca, a impinge, ..... (by WSergio 2/2009)*a se grabi
Sinonime: ...., a se hrani, a se alimenta, a mesteca, a inghiti, a distruge, a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*manca
Sinonime: manca, ...., a se alimenta, a mesteca, a inghiti, a distruge, a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*a se hrani
Sinonime: manca, a se hrani, ...., a mesteca, a inghiti, a distruge, a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*a se alimenta
Sinonime: manca, a se hrani, a se alimenta, ...., a inghiti, a distruge, a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*a mesteca
Sinonime: manca, a se hrani, a se alimenta, a mesteca, ...., a distruge, a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*a inghiti
Sinonime: manca, a se hrani, a se alimenta, a mesteca, a inghiti, ...., a prapadi, a omite. (by WSergio 2/2009)*a distruge
Sinonime: manca, a se hrani, a se alimenta, a mesteca, a inghiti, a distruge, ...., a omite. (by WSergio 2/2009)*a prapadi
Sinonime: manca, a se hrani, a se alimenta, a mesteca, a inghiti, a distruge, a prapadi, ..... (by WSergio 2/2009)*a omite
Sinonime: ...., hrana, merinde, alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*mancare
Sinonime: mancare, ...., merinde, alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*hrana
Sinonime: mancare, hrana, ...., alimente, bucate. (by WSergio 2/2009)*merinde
Sinonime: mancare, hrana, merinde, ...., bucate. (by WSergio 2/2009)*alimente
Sinonime: mancare, hrana, merinde, alimente, ..... (by WSergio 2/2009)*bucate
Sinonime: ...., satul, ospatat, macinat, sapat. (by WSergio 2/2009)*mancat
Sinonime: mancat, ...., ospatat, macinat, sapat. (by WSergio 2/2009)*satul
Sinonime: mancat, satul, ...., macinat, sapat. (by WSergio 2/2009)*ospatat
Sinonime: mancat, satul, ospatat, ...., sapat. (by WSergio 2/2009)*macinat
Sinonime: mancat, satul, ospatat, macinat, ..... (by WSergio 2/2009)*sapat
Sinonime: ...., iritatie. (by WSergio 2/2009)*mancarime
Sinonime: mancarime, ..... (by WSergio 2/2009)*iritatie
Sinonime: ...., pofticios, mancacios, gurmand. (by WSergio 2/2009)*mancau
Sinonime: mancau, ...., mancacios, gurmand. (by WSergio 2/2009)*pofticios
Sinonime: mancau, pofticios, ...., gurmand. (by WSergio 2/2009)*mancacios
Sinonime: mancau, pofticios, mancacios, ..... (by WSergio 2/2009)*gurmand
Sinonime: ...., frumusete, splendoare. (by WSergio 2/2009)*mandrete
Sinonime: mandrete, ...., splendoare. (by WSergio 2/2009)*frumusete
Sinonime: mandrete, frumusete, ..... (by WSergio 2/2009)*splendoare
Sinonime: ...., a se fali, a se lauda, a se ingamfa. (by WSergio 2/2009)*mandri
Sinonime: mandri, ...., a se lauda, a se ingamfa. (by WSergio 2/2009)*a se fali
Sinonime: mandri, a se fali, ...., a se ingamfa. (by WSergio 2/2009)*a se lauda
Sinonime: mandri, a se fali, a se lauda, ..... (by WSergio 2/2009)*a se ingamfa
Sinonime: ...., orgoliu, trufie, ingamfare, lauda, fala, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*mandrie
Sinonime: mandrie, ...., trufie, ingamfare, lauda, fala, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*orgoliu
Sinonime: mandrie, orgoliu, ...., ingamfare, lauda, fala, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*trufie
Sinonime: mandrie, orgoliu, trufie, ...., lauda, fala, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*ingamfare
Sinonime: mandrie, orgoliu, trufie, ingamfare, ...., fala, satisfactie. (by WSergio 2/2009)*lauda
Sinonime: mandrie, orgoliu, trufie, ingamfare, lauda, ...., satisfactie. (by WSergio 2/2009)*fala
Sinonime: mandrie, orgoliu, trufie, ingamfare, lauda, fala, ..... (by WSergio 2/2009)*satisfactie
Sinonime: ...., increzut, trufas, orgolios, vanitos. (by WSergio 2/2009)*mandru
Sinonime: mandru, ...., trufas, orgolios, vanitos. (by WSergio 2/2009)*increzut
Sinonime: mandru, increzut, ...., orgolios, vanitos. (by WSergio 2/2009)*trufas
Sinonime: mandru, increzut, trufas, ...., vanitos. (by WSergio 2/2009)*orgolios
Sinonime: mandru, increzut, trufas, orgolios, ..... (by WSergio 2/2009)*vanitos
Sinonime: ...., deymierdare, alintare, incurajare, consolare, imbarbatare, satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*mangaiere
Sinonime: mangaiere, ...., alintare, incurajare, consolare, imbarbatare, satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*deymierdare
Sinonime: mangaiere, deymierdare, ...., incurajare, consolare, imbarbatare, satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*alintare
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, ...., consolare, imbarbatare, satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*incurajare
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, incurajare, ...., imbarbatare, satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*consolare
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, incurajare, consolare, ...., satisfactie, multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*imbarbatare
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, incurajare, consolare, imbarbatare, ...., multumire, bucurie. (by WSergio 2/2009)*satisfactie
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, incurajare, consolare, imbarbatare, satisfactie, ...., bucurie. (by WSergio 2/2009)*multumire
Sinonime: mangaiere, deymierdare, alintare, incurajare, consolare, imbarbatare, satisfactie, multumire, ..... (by WSergio 2/2009)*bucurie
Sinonime: ...., a se supara, a se infuria, a se irita. (by WSergio 2/2009)*mania
Sinonime: mania, ...., a se infuria, a se irita. (by WSergio 2/2009)*a se supara
Sinonime: mania, a se supara, ...., a se irita. (by WSergio 2/2009)*a se infuria
Sinonime: mania, a se supara, a se infuria, ..... (by WSergio 2/2009)*a se irita
Sinonime: ...., furios, suparat, iritat. (by WSergio 2/2009)*maniat
Sinonime: maniat, ...., suparat, iritat. (by WSergio 2/2009)*furios
Sinonime: maniat, furios, ...., iritat. (by WSergio 2/2009)*suparat
Sinonime: maniat, furios, suparat, ..... (by WSergio 2/2009)*iritat
Sinonime: ...., suparare, ciuda, necaz, furie. (by WSergio 2/2009)*manie
Sinonime: manie, ...., ciuda, necaz, furie. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: manie, suparare, ...., necaz, furie. (by WSergio 2/2009)*ciuda
Sinonime: manie, suparare, ciuda, ...., furie. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: manie, suparare, ciuda, necaz, ..... (by WSergio 2/2009)*furie
Sinonime: ...., a murdari, a pata, a mazgali. (by WSergio 2/2009)*manji
Sinonime: manji, ...., a pata, a mazgali. (by WSergio 2/2009)*a murdari
Sinonime: manji, a murdari, ...., a mazgali. (by WSergio 2/2009)*a pata
Sinonime: manji, a murdari, a pata, ..... (by WSergio 2/2009)*a mazgali
Sinonime: ...., murdar, nespalat, slinos. (by WSergio 2/2009)*manjit
Sinonime: manjit, ...., nespalat, slinos. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: manjit, murdar, ...., slinos. (by WSergio 2/2009)*nespalat
Sinonime: manjit, murdar, nespalat, ..... (by WSergio 2/2009)*slinos
Sinonime: ...., a salva, a vindeca, a izbavi, a sfarsi, a termina, a ispravi. (by WSergio 2/2009)*mantui
Sinonime: mantui, ...., a vindeca, a izbavi, a sfarsi, a termina, a ispravi. (by WSergio 2/2009)*a salva
Sinonime: mantui, a salva, ...., a izbavi, a sfarsi, a termina, a ispravi. (by WSergio 2/2009)*a vindeca
Sinonime: mantui, a salva, a vindeca, ...., a sfarsi, a termina, a ispravi. (by WSergio 2/2009)*a izbavi
Sinonime: mantui, a salva, a vindeca, a izbavi, ...., a termina, a ispravi. (by WSergio 2/2009)*a sfarsi
Sinonime: mantui, a salva, a vindeca, a izbavi, a sfarsi, ...., a ispravi. (by WSergio 2/2009)*a termina
Sinonime: mantui, a salva, a vindeca, a izbavi, a sfarsi, a termina, ..... (by WSergio 2/2009)*a ispravi
Sinonime: ...., salvare, iertare, ispasire, eliberare, sfarsit, incheiere. (by WSergio 2/2009)*mantuire
Sinonime: mantuire, ...., iertare, ispasire, eliberare, sfarsit, incheiere. (by WSergio 2/2009)*salvare
Sinonime: mantuire, salvare, ...., ispasire, eliberare, sfarsit, incheiere. (by WSergio 2/2009)*iertare
Sinonime: mantuire, salvare, iertare, ...., eliberare, sfarsit, incheiere. (by WSergio 2/2009)*ispasire
Sinonime: mantuire, salvare, iertare, ispasire, ...., sfarsit, incheiere. (by WSergio 2/2009)*eliberare
Sinonime: mantuire, salvare, iertare, ispasire, eliberare, ...., incheiere. (by WSergio 2/2009)*sfarsit
Sinonime: mantuire, salvare, iertare, ispasire, eliberare, sfarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*incheiere
Sinonime: ...., eliberator, dezrobitor, salvator. (by WSergio 2/2009)*mantuitor
Sinonime: mantuitor, ...., dezrobitor, salvator. (by WSergio 2/2009)*eliberator
Sinonime: mantuitor, eliberator, ...., salvator. (by WSergio 2/2009)*dezrobitor
Sinonime: mantuitor, eliberator, dezrobitor, ..... (by WSergio 2/2009)*salvator
Sinonime: ...., josnic, infam, ticalos, misel, spurcat, murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: marsav, ...., infam, ticalos, misel, spurcat, murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: marsav, josnic, ...., ticalos, misel, spurcat, murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*infam
Sinonime: marsav, josnic, infam, ...., misel, spurcat, murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: marsav, josnic, infam, ticalos, ...., spurcat, murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*misel
Sinonime: marsav, josnic, infam, ticalos, misel, ...., murdar, mizer. (by WSergio 2/2009)*spurcat
Sinonime: marsav, josnic, infam, ticalos, misel, spurcat, ...., mizer. (by WSergio 2/2009)*murdar
Sinonime: marsav, josnic, infam, ticalos, misel, spurcat, murdar, ..... (by WSergio 2/2009)*mizer
Sinonime: ...., josnicie, infamie, ticalosie. (by WSergio 2/2009)*marsavie
Sinonime: marsavie, ...., infamie, ticalosie. (by WSergio 2/2009)*josnicie
Sinonime: marsavie, josnicie, ...., ticalosie. (by WSergio 2/2009)*infamie
Sinonime: marsavie, josnicie, infamie, ..... (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: ...., noroi, mal. (by WSergio 2/2009)*mazga
Sinonime: mazga, ...., mal. (by WSergio 2/2009)*noroi
Sinonime: mazga, noroi, ..... (by WSergio 2/2009)*mal
Sinonime: ...., masacru, carnaj, omor, ucidere. (by WSergio 2/2009)*macel
Sinonime: macel, ...., carnaj, omor, ucidere. (by WSergio 2/2009)*masacru
Sinonime: macel, masacru, ...., omor, ucidere. (by WSergio 2/2009)*carnaj
Sinonime: macel, masacru, carnaj, ...., ucidere. (by WSergio 2/2009)*omor
Sinonime: macel, masacru, carnaj, omor, ..... (by WSergio 2/2009)*ucidere
Sinonime: ...., ucigas, asasin. (by WSergio 2/2009)*macelar
Sinonime: macelar, ...., asasin. (by WSergio 2/2009)*ucigas
Sinonime: macelar, ucigas, ..... (by WSergio 2/2009)*asasin
Sinonime: ...., a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*macina
Sinonime: macina, ...., a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a rasni
Sinonime: macina, a rasni, ...., a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a faramita
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, ...., a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a farama
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, ...., a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a strivi
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, ...., a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a se distruge
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, ...., a se narui, a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a se ruina
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, ...., a se surpa, a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a se narui
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, ...., a se framanta, a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a se surpa
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, ...., a se chinui. (by WSergio 2/2009)*a se framanta
Sinonime: macina, a rasni, a faramita, a farama, a strivi, a se distruge, a se ruina, a se narui, a se surpa, a se framanta, ..... (by WSergio 2/2009)*a se chinui
Sinonime: ...., degradat, ros, mancat, ruinat. (by WSergio 2/2009)*macinat
Sinonime: macinat, ...., ros, mancat, ruinat. (by WSergio 2/2009)*degradat
Sinonime: macinat, degradat, ...., mancat, ruinat. (by WSergio 2/2009)*ros
Sinonime: macinat, degradat, ros, ...., ruinat. (by WSergio 2/2009)*mancat
Sinonime: macinat, degradat, ros, mancat, ..... (by WSergio 2/2009)*ruinat
Sinonime: ...., miez, esenta, substanta. (by WSergio 2/2009)*maduva
Sinonime: maduva, ...., esenta, substanta. (by WSergio 2/2009)*miez
Sinonime: maduva, miez, ...., substanta. (by WSergio 2/2009)*esenta
Sinonime: maduva, miez, esenta, ..... (by WSergio 2/2009)*substanta
Sinonime: ...., asin, obraznic, impertinent, insolent. (by WSergio 2/2009)*magar
Sinonime: magar, ...., obraznic, impertinent, insolent. (by WSergio 2/2009)*asin
Sinonime: magar, asin, ...., impertinent, insolent. (by WSergio 2/2009)*obraznic
Sinonime: magar, asin, obraznic, ...., insolent. (by WSergio 2/2009)*impertinent
Sinonime: magar, asin, obraznic, impertinent, ..... (by WSergio 2/2009)*insolent
Sinonime: ...., flatat, incantat. (by WSergio 2/2009)*magulit
Sinonime: magulit, ...., incantat. (by WSergio 2/2009)*flatat
Sinonime: magulit, flatat, ..... (by WSergio 2/2009)*incantat
Sinonime: ...., obraznicie, necuviinta, insolenta, impertinenta. (by WSergio 2/2009)*magarie
Sinonime: magarie, ...., necuviinta, insolenta, impertinenta. (by WSergio 2/2009)*obraznicie
Sinonime: magarie, obraznicie, ...., insolenta, impertinenta. (by WSergio 2/2009)*necuviinta
Sinonime: magarie, obraznicie, necuviinta, ...., impertinenta. (by WSergio 2/2009)*insolenta
Sinonime: magarie, obraznicie, necuviinta, insolenta, ..... (by WSergio 2/2009)*impertinenta
Sinonime: ...., pricepere, iscusinta, virtuozitate, abilitate, talent, arta. (by WSergio 2/2009)*maiestrie
Sinonime: maiestrie, ...., iscusinta, virtuozitate, abilitate, talent, arta. (by WSergio 2/2009)*pricepere
Sinonime: maiestrie, pricepere, ...., virtuozitate, abilitate, talent, arta. (by WSergio 2/2009)*iscusinta
Sinonime: maiestrie, pricepere, iscusinta, ...., abilitate, talent, arta. (by WSergio 2/2009)*virtuozitate
Sinonime: maiestrie, pricepere, iscusinta, virtuozitate, ...., talent, arta. (by WSergio 2/2009)*abilitate
Sinonime: maiestrie, pricepere, iscusinta, virtuozitate, abilitate, ...., arta. (by WSergio 2/2009)*talent
Sinonime: maiestrie, pricepere, iscusinta, virtuozitate, abilitate, talent, ..... (by WSergio 2/2009)*arta
Sinonime: ...., fertil, roditor, imbelsugat, bogat, rentabil, banos. (by WSergio 2/2009)*manos
Sinonime: manos, ...., roditor, imbelsugat, bogat, rentabil, banos. (by WSergio 2/2009)*fertil
Sinonime: manos, fertil, ...., imbelsugat, bogat, rentabil, banos. (by WSergio 2/2009)*roditor
Sinonime: manos, fertil, roditor, ...., bogat, rentabil, banos. (by WSergio 2/2009)*imbelsugat
Sinonime: manos, fertil, roditor, imbelsugat, ...., rentabil, banos. (by WSergio 2/2009)*bogat
Sinonime: manos, fertil, roditor, imbelsugat, bogat, ...., banos. (by WSergio 2/2009)*rentabil
Sinonime: manos, fertil, roditor, imbelsugat, bogat, rentabil, ..... (by WSergio 2/2009)*banos
Sinonime: ...., snop, buchet, legatura, maldar. (by WSergio 2/2009)*manunchi
Sinonime: manunchi, ...., buchet, legatura, maldar. (by WSergio 2/2009)*snop
Sinonime: manunchi, snop, ...., legatura, maldar. (by WSergio 2/2009)*buchet
Sinonime: manunchi, snop, buchet, ...., maldar. (by WSergio 2/2009)*legatura
Sinonime: manunchi, snop, buchet, legatura, ..... (by WSergio 2/2009)*maldar
Sinonime: ...., grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*maret
Sinonime: maret, ...., impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*grandios
Sinonime: maret, grandios, ...., magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*impunator
Sinonime: maret, grandios, impunator, ...., falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*magnific
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, ...., maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*falnic
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, ...., mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*maiesos
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, ...., trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*mandru
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, ...., ingamfat, semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*trufas
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ...., semet, luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*ingamfat
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, ...., luxos, fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*semet
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, ...., fastuos, somptuos. (by WSergio 2/2009)*luxos
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, ...., somptuos. (by WSergio 2/2009)*fastuos
Sinonime: maret, grandios, impunator, magnific, falnic, maiesos, mandru, trufas, ingamfat, semet, luxos, fastuos, ..... (by WSergio 2/2009)*somptuos
Sinonime: ...., grandoare, splendoare, frumusete, fast, lux. (by WSergio 2/2009)*maretie
Sinonime: maretie, ...., splendoare, frumusete, fast, lux. (by WSergio 2/2009)*grandoare
Sinonime: maretie, grandoare, ...., frumusete, fast, lux. (by WSergio 2/2009)*splendoare
Sinonime: maretie, grandoare, splendoare, ...., fast, lux. (by WSergio 2/2009)*frumusete
Sinonime: maretie, grandoare, splendoare, frumusete, ...., lux. (by WSergio 2/2009)*fast
Sinonime: maretie, grandoare, splendoare, frumusete, fast, ..... (by WSergio 2/2009)*lux
Sinonime: ...., periferic, limitrof, invecinat. (by WSergio 2/2009)*marginas
Sinonime: marginas, ...., limitrof, invecinat. (by WSergio 2/2009)*periferic
Sinonime: marginas, periferic, ...., invecinat. (by WSergio 2/2009)*limitrof
Sinonime: marginas, periferic, limitrof, ..... (by WSergio 2/2009)*invecinat
Sinonime: ...., delimitat, neinformat, prost. (by WSergio 2/2009)*marginit
Sinonime: marginit, ...., neinformat, prost. (by WSergio 2/2009)*delimitat
Sinonime: marginit, delimitat, ...., prost. (by WSergio 2/2009)*neinformat
Sinonime: marginit, delimitat, neinformat, ..... (by WSergio 2/2009)*prost
Sinonime: ...., lacramioara, perla. (by WSergio 2/2009)*margaritar
Sinonime: margaritar, ...., perla. (by WSergio 2/2009)*lacramioara
Sinonime: margaritar, lacramioara, ..... (by WSergio 2/2009)*perla
Sinonime: ...., a creste, a spori, a inmulti, a intensifica, a majora. (by WSergio 2/2009)*mari
Sinonime: mari, ...., a spori, a inmulti, a intensifica, a majora. (by WSergio 2/2009)*a creste
Sinonime: mari, a creste, ...., a inmulti, a intensifica, a majora. (by WSergio 2/2009)*a spori
Sinonime: mari, a creste, a spori, ...., a intensifica, a majora. (by WSergio 2/2009)*a inmulti
Sinonime: mari, a creste, a spori, a inmulti, ...., a majora. (by WSergio 2/2009)*a intensifica
Sinonime: mari, a creste, a spori, a inmulti, a intensifica, ..... (by WSergio 2/2009)*a majora
Sinonime: ...., dimensizne, masura, calibru, cantitate, volum. (by WSergio 2/2009)*marime
Sinonime: marime, ...., masura, calibru, cantitate, volum. (by WSergio 2/2009)*dimensizne
Sinonime: marime, dimensizne, ...., calibru, cantitate, volum. (by WSergio 2/2009)*masura
Sinonime: marime, dimensizne, masura, ...., cantitate, volum. (by WSergio 2/2009)*calibru
Sinonime: marime, dimensizne, masura, calibru, ...., volum. (by WSergio 2/2009)*cantitate
Sinonime: marime, dimensizne, masura, calibru, cantitate, ..... (by WSergio 2/2009)*volum
Sinonime: ...., generozitate, bunavointa, darnicie, bunatate. (by WSergio 2/2009)*marinimie
Sinonime: marinimie, ...., bunavointa, darnicie, bunatate. (by WSergio 2/2009)*generozitate
Sinonime: marinimie, generozitate, ...., darnicie, bunatate. (by WSergio 2/2009)*bunavointa
Sinonime: marinimie, generozitate, bunavointa, ...., bunatate. (by WSergio 2/2009)*darnicie
Sinonime: marinimie, generozitate, bunavointa, darnicie, ..... (by WSergio 2/2009)*bunatate
Sinonime: ...., generos, darnic, bun. (by WSergio 2/2009)*marinimos
Sinonime: marinimos, ...., darnic, bun. (by WSergio 2/2009)*generos
Sinonime: marinimos, generos, ...., bun. (by WSergio 2/2009)*darnic
Sinonime: marinimos, generos, darnic, ..... (by WSergio 2/2009)*bun
Sinonime: ...., a se casatori. (by WSergio 2/2009)*marita
Sinonime: marita, ..... (by WSergio 2/2009)*a se casatori
Sinonime: ...., depozitie, declaratie, dovada, proba, atestare, confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*marturie
Sinonime: marturie, ...., declaratie, dovada, proba, atestare, confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*depozitie
Sinonime: marturie, depozitie, ...., dovada, proba, atestare, confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*declaratie
Sinonime: marturie, depozitie, declaratie, ...., proba, atestare, confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*dovada
Sinonime: marturie, depozitie, declaratie, dovada, ...., atestare, confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*proba
Sinonime: marturie, depozitie, declaratie, dovada, proba, ...., confirmare, adeverire. (by WSergio 2/2009)*atestare
Sinonime: marturie, depozitie, declaratie, dovada, proba, atestare, ...., adeverire. (by WSergio 2/2009)*confirmare
Sinonime: marturie, depozitie, declaratie, dovada, proba, atestare, confirmare, ..... (by WSergio 2/2009)*adeverire
Sinonime: ...., ...., a declara, a recunoaste, a confirma, a admite, a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*marturisi
Sinonime: ...., ...., a declara, a recunoaste, a confirma, a admite, a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*marturisi
Sinonime: marturisi, marturisi, ...., a recunoaste, a confirma, a admite, a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a declara
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, ...., a confirma, a admite, a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a recunoaste
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, a recunoaste, ...., a admite, a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a confirma
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, a recunoaste, a confirma, ...., a se destainui, a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a admite
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, a recunoaste, a confirma, a admite, ...., a divulga, a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a se destainui
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, a recunoaste, a confirma, a admite, a se destainui, ...., a se spovedi. (by WSergio 2/2009)*a divulga
Sinonime: marturisi, marturisi, a declara, a recunoaste, a confirma, a admite, a se destainui, a divulga, ..... (by WSergio 2/2009)*a se spovedi
Sinonime: ...., scund, redus, mic, neglijabil neinsemnat, modest, mediocru. (by WSergio 2/2009)*marunt
Sinonime: marunt, ...., redus, mic, neglijabil neinsemnat, modest, mediocru. (by WSergio 2/2009)*scund
Sinonime: marunt, scund, ...., mic, neglijabil neinsemnat, modest, mediocru. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: marunt, scund, redus, ...., neglijabil neinsemnat, modest, mediocru. (by WSergio 2/2009)*mic
Sinonime: marunt, scund, redus, mic, ...., modest, mediocru. (by WSergio 2/2009)*neglijabil neinsemnat
Sinonime: marunt, scund, redus, mic, neglijabil neinsemnat, ...., mediocru. (by WSergio 2/2009)*modest
Sinonime: marunt, scund, redus, mic, neglijabil neinsemnat, modest, ..... (by WSergio 2/2009)*mediocru
Sinonime: ...., a faramita, a pisa, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*marunti
Sinonime: marunti, ...., a pisa, a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a faramita
Sinonime: marunti, a faramita, ...., a zdrobi. (by WSergio 2/2009)*a pisa
Sinonime: marunti, a faramita, a pisa, ..... (by WSergio 2/2009)*a zdrobi
Sinonime: ...., sfaramat. (by WSergio 2/2009)*maruntit
Sinonime: maruntit, ..... (by WSergio 2/2009)*sfaramat
Sinonime: ...., a falsifica, a denatura, a contraface. (by WSergio 2/2009)*maslui
Sinonime: maslui, ...., a denatura, a contraface. (by WSergio 2/2009)*a falsifica
Sinonime: maslui, a falsifica, ...., a contraface. (by WSergio 2/2009)*a denatura
Sinonime: maslui, a falsifica, a denatura, ..... (by WSergio 2/2009)*a contraface
Sinonime: ...., falsificat, contrafacut. (by WSergio 2/2009)*masluit
Sinonime: masluit, ...., contrafacut. (by WSergio 2/2009)*falsificat
Sinonime: masluit, falsificat, ..... (by WSergio 2/2009)*contrafacut
Sinonime: ...., a evalua, a cantari, a calcula, a limita, a proportiona. (by WSergio 2/2009)*masura
Sinonime: masura, ...., a cantari, a calcula, a limita, a proportiona. (by WSergio 2/2009)*a evalua
Sinonime: masura, a evalua, ...., a calcula, a limita, a proportiona. (by WSergio 2/2009)*a cantari
Sinonime: masura, a evalua, a cantari, ...., a limita, a proportiona. (by WSergio 2/2009)*a calcula
Sinonime: masura, a evalua, a cantari, a calcula, ...., a proportiona. (by WSergio 2/2009)*a limita
Sinonime: masura, a evalua, a cantari, a calcula, a limita, ..... (by WSergio 2/2009)*a proportiona
Sinonime: ...., a curati, a aduna, a da la o parte, a izgoni, a gono, a da afara. (by WSergio 2/2009)*matura
Sinonime: matura, ...., a aduna, a da la o parte, a izgoni, a gono, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a curati
Sinonime: matura, a curati, ...., a da la o parte, a izgoni, a gono, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a aduna
Sinonime: matura, a curati, a aduna, ...., a izgoni, a gono, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a da la o parte
Sinonime: matura, a curati, a aduna, a da la o parte, ...., a gono, a da afara. (by WSergio 2/2009)*a izgoni
Sinonime: matura, a curati, a aduna, a da la o parte, a izgoni, ...., a da afara. (by WSergio 2/2009)*a gono
Sinonime: matura, a curati, a aduna, a da la o parte, a izgoni, a gono, ..... (by WSergio 2/2009)*a da afara
Sinonime: ...., lucios, satinat. (by WSergio 2/2009)*matasos
Sinonime: matasos, ...., satinat. (by WSergio 2/2009)*lucios
Sinonime: matasos, lucios, ..... (by WSergio 2/2009)*satinat
Sinonime: ...., credul, nevinovat, simplu, inocent. (by WSergio 2/2009)*naiv
Sinonime: naiv, ...., nevinovat, simplu, inocent. (by WSergio 2/2009)*credul
Sinonime: naiv, credul, ...., simplu, inocent. (by WSergio 2/2009)*nevinovat
Sinonime: naiv, credul, nevinovat, ...., inocent. (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: naiv, credul, nevinovat, simplu, ..... (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: ...., inocenta, candoare, simplitate. (by WSergio 2/2009)*naivitate
Sinonime: naivitate, ...., candoare, simplitate. (by WSergio 2/2009)*inocenta
Sinonime: naivitate, inocenta, ...., simplitate. (by WSergio 2/2009)*candoare
Sinonime: naivitate, inocenta, candoare, ..... (by WSergio 2/2009)*simplitate
Sinonime: ...., matahala, colos, huiduma., galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*namila
Sinonime: namila, ...., colos, huiduma., galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*matahala
Sinonime: namila, matahala, ...., huiduma., galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*colos
Sinonime: namila, matahala, colos, ....., galigan, zdrahon. (by WSergio 2/2009)*huiduma
Sinonime: namila, matahala, colos, huiduma., ...., zdrahon. (by WSergio 2/2009)*galigan
Sinonime: namila, matahala, colos, huiduma., galigan, ..... (by WSergio 2/2009)*zdrahon
Sinonime: ...., epic. (by WSergio 2/2009)*narativ
Sinonime: narativ, ..... (by WSergio 2/2009)*epic
Sinonime: ...., povestire, istorisire. (by WSergio 2/2009)*naratiune
Sinonime: naratiune, ...., istorisire. (by WSergio 2/2009)*povestire
Sinonime: naratiune, povestire, ..... (by WSergio 2/2009)*istorisire
Sinonime: ...., drog, somnifer. (by WSergio 2/2009)*narcotic
Sinonime: narcotic, ...., somnifer. (by WSergio 2/2009)*drog
Sinonime: narcotic, drog, ..... (by WSergio 2/2009)*somnifer
Sinonime: ...., innascut. (by WSergio 2/2009)*nativ
Sinonime: nativ, ..... (by WSergio 2/2009)*innascut
Sinonime: ...., mediu, fire, temperament, fel, soi, gen. (by WSergio 2/2009)*natura
Sinonime: natura, ...., fire, temperament, fel, soi, gen. (by WSergio 2/2009)*mediu
Sinonime: natura, mediu, ...., temperament, fel, soi, gen. (by WSergio 2/2009)*fire
Sinonime: natura, mediu, fire, ...., fel, soi, gen. (by WSergio 2/2009)*temperament
Sinonime: natura, mediu, fire, temperament, ...., soi, gen. (by WSergio 2/2009)*fel
Sinonime: natura, mediu, fire, temperament, fel, ...., gen. (by WSergio 2/2009)*soi
Sinonime: natura, mediu, fire, temperament, fel, soi, ..... (by WSergio 2/2009)*gen
Sinonime: ...., vas, vapor, corabie. (by WSergio 2/2009)*nava
Sinonime: nava, ...., vapor, corabie. (by WSergio 2/2009)*vas
Sinonime: nava, vas, ...., corabie. (by WSergio 2/2009)*vapor
Sinonime: nava, vas, vapor, ..... (by WSergio 2/2009)*corabie
Sinonime: ...., mofturi, toane, capricii, fandoseli. (by WSergio 2/2009)*nazuri
Sinonime: nazuri, ...., toane, capricii, fandoseli. (by WSergio 2/2009)*mofturi
Sinonime: nazuri, mofturi, ...., capricii, fandoseli. (by WSergio 2/2009)*toane
Sinonime: nazuri, mofturi, toane, ...., fandoseli. (by WSergio 2/2009)*capricii
Sinonime: nazuri, mofturi, toane, capricii, ..... (by WSergio 2/2009)*fandoseli
Sinonime: ...., a da viata, a crea, a se reproduce, a paroduce, a se infiinta, a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*naste
Sinonime: naste, ...., a crea, a se reproduce, a paroduce, a se infiinta, a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*a da viata
Sinonime: naste, a da viata, ...., a se reproduce, a paroduce, a se infiinta, a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*a crea
Sinonime: naste, a da viata, a crea, ...., a paroduce, a se infiinta, a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*a se reproduce
Sinonime: naste, a da viata, a crea, a se reproduce, ...., a se infiinta, a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*a paroduce
Sinonime: naste, a da viata, a crea, a se reproduce, a paroduce, ...., a se ivi, a aparea. (by WSergio 2/2009)*a se infiinta
Sinonime: naste, a da viata, a crea, a se reproduce, a paroduce, a se infiinta, ...., a aparea. (by WSergio 2/2009)*a se ivi
Sinonime: naste, a da viata, a crea, a se reproduce, a paroduce, a se infiinta, a se ivi, ..... (by WSergio 2/2009)*a aparea
Sinonime: ...., popor, neam. (by WSergio 2/2009)*natiune
Sinonime: natiune, ...., neam. (by WSergio 2/2009)*popor
Sinonime: natiune, popor, ..... (by WSergio 2/2009)*neam
Sinonime: ...., zapada, omat, ninsoare. (by WSergio 2/2009)*nea
Sinonime: nea, ...., omat, ninsoare. (by WSergio 2/2009)*zapada
Sinonime: nea, zapada, ...., ninsoare. (by WSergio 2/2009)*omat
Sinonime: nea, zapada, omat, ..... (by WSergio 2/2009)*ninsoare
Sinonime: ...., neclintit, consecvent, hotarat, ferm. (by WSergio 2/2009)*neabatut
Sinonime: neabatut, ...., consecvent, hotarat, ferm. (by WSergio 2/2009)*neclintit
Sinonime: neabatut, neclintit, ...., hotarat, ferm. (by WSergio 2/2009)*consecvent
Sinonime: neabatut, neclintit, consecvent, ...., ferm. (by WSergio 2/2009)*hotarat
Sinonime: neabatut, neclintit, consecvent, hotarat, ..... (by WSergio 2/2009)*ferm
Sinonime: ...., necorespunzator, nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*neadecvat
Sinonime: neadecvat, ...., nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: neadecvat, necorespunzator, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: ...., fals, minciuna, inexactitate, eroare. (by WSergio 2/2009)*neadevar
Sinonime: neadevar, ...., minciuna, inexactitate, eroare. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: neadevar, fals, ...., inexactitate, eroare. (by WSergio 2/2009)*minciuna
Sinonime: neadevar, fals, minciuna, ...., eroare. (by WSergio 2/2009)*inexactitate
Sinonime: neadevar, fals, minciuna, inexactitate, ..... (by WSergio 2/2009)*eroare
Sinonime: ...., neplacere, greutate, dificultate, necaz. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: neajuns, ...., greutate, dificultate, necaz. (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: neajuns, neplacere, ...., dificultate, necaz. (by WSergio 2/2009)*greutate
Sinonime: neajuns, neplacere, greutate, ...., necaz. (by WSergio 2/2009)*dificultate
Sinonime: neajuns, neplacere, greutate, dificultate, ..... (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: ...., sarman, sarac, nevoias, neindemanatic, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*neajutorat
Sinonime: neajutorat, ...., sarac, nevoias, neindemanatic, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*sarman
Sinonime: neajutorat, sarman, ...., nevoias, neindemanatic, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: neajutorat, sarman, sarac, ...., neindemanatic, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*nevoias
Sinonime: neajutorat, sarman, sarac, nevoias, ...., nepriceput. (by WSergio 2/2009)*neindemanatic
Sinonime: neajutorat, sarman, sarac, nevoias, neindemanatic, ..... (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: ...., popor, norod, natiune, ruda, soi, familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*neam
Sinonime: neam, ...., norod, natiune, ruda, soi, familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*popor
Sinonime: neam, popor, ...., natiune, ruda, soi, familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*norod
Sinonime: neam, popor, norod, ...., ruda, soi, familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*natiune
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ...., soi, familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*ruda
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, ...., familie, specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*soi
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, soi, ...., specie, gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*familie
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, soi, familie, ...., gen, categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*specie
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, soi, familie, specie, ...., categorie, clasa. (by WSergio 2/2009)*gen
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, soi, familie, specie, gen, ...., clasa. (by WSergio 2/2009)*categorie
Sinonime: neam, popor, norod, natiune, ruda, soi, familie, specie, gen, categorie, ..... (by WSergio 2/2009)*clasa
Sinonime: ...., abis, hau, nefiinta. (by WSergio 2/2009)*neant
Sinonime: neant, ...., hau, nefiinta. (by WSergio 2/2009)*abis
Sinonime: neant, abis, ...., nefiinta. (by WSergio 2/2009)*hau
Sinonime: neant, abis, hau, ..... (by WSergio 2/2009)*nefiinta
Sinonime: ...., autentic, adevarat, original, veritabil, autohton, indigen. (by WSergio 2/2009)*neaos
Sinonime: neaos, ...., adevarat, original, veritabil, autohton, indigen. (by WSergio 2/2009)*autentic
Sinonime: neaos, autentic, ...., original, veritabil, autohton, indigen. (by WSergio 2/2009)*adevarat
Sinonime: neaos, autentic, adevarat, ...., veritabil, autohton, indigen. (by WSergio 2/2009)*original
Sinonime: neaos, autentic, adevarat, original, ...., autohton, indigen. (by WSergio 2/2009)*veritabil
Sinonime: neaos, autentic, adevarat, original, veritabil, ...., indigen. (by WSergio 2/2009)*autohton
Sinonime: neaos, autentic, adevarat, original, veritabil, autohton, ..... (by WSergio 2/2009)*indigen
Sinonime: ...., negresit, cert, sigur, neindoielnic, fara doar si poate. (by WSergio 2/2009)*neaparat
Sinonime: neaparat, ...., cert, sigur, neindoielnic, fara doar si poate. (by WSergio 2/2009)*negresit
Sinonime: neaparat, negresit, ...., sigur, neindoielnic, fara doar si poate. (by WSergio 2/2009)*cert
Sinonime: neaparat, negresit, cert, ...., neindoielnic, fara doar si poate. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: neaparat, negresit, cert, sigur, ...., fara doar si poate. (by WSergio 2/2009)*neindoielnic
Sinonime: neaparat, negresit, cert, sigur, neindoielnic, ..... (by WSergio 2/2009)*fara doar si poate
Sinonime: ...., nesupus, indisciplinat. (by WSergio 2/2009)*neascultator
Sinonime: neascultator, ...., indisciplinat. (by WSergio 2/2009)*nesupus
Sinonime: neascultator, nesupus, ..... (by WSergio 2/2009)*indisciplinat
Sinonime: ...., incomparabil, unic. (by WSergio 2/2009)*neasemanat
Sinonime: neasemanat, ...., unic. (by WSergio 2/2009)*incomparabil
Sinonime: neasemanat, incomparabil, ..... (by WSergio 2/2009)*unic
Sinonime: ...., neliniste, agitatie, nerabdare, yburdalnicie. (by WSergio 2/2009)*neastampar
Sinonime: neastampar, ...., agitatie, nerabdare, yburdalnicie. (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: neastampar, neliniste, ...., nerabdare, yburdalnicie. (by WSergio 2/2009)*agitatie
Sinonime: neastampar, neliniste, agitatie, ...., yburdalnicie. (by WSergio 2/2009)*nerabdare
Sinonime: neastampar, neliniste, agitatie, nerabdare, ..... (by WSergio 2/2009)*yburdalnicie
Sinonime: ...., nelinistit, agitat, nervos, zvapaiat, nebunatic, zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*neastamparat
Sinonime: neastamparat, ...., agitat, nervos, zvapaiat, nebunatic, zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*nelinistit
Sinonime: neastamparat, nelinistit, ...., nervos, zvapaiat, nebunatic, zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*agitat
Sinonime: neastamparat, nelinistit, agitat, ...., zvapaiat, nebunatic, zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*nervos
Sinonime: neastamparat, nelinistit, agitat, nervos, ...., nebunatic, zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*zvapaiat
Sinonime: neastamparat, nelinistit, agitat, nervos, zvapaiat, ...., zburdalnic. (by WSergio 2/2009)*nebunatic
Sinonime: neastamparat, nelinistit, agitat, nervos, zvapaiat, nebunatic, ..... (by WSergio 2/2009)*zburdalnic
Sinonime: ...., absent, aiurit, imprastiat. (by WSergio 2/2009)*neatent
Sinonime: neatent, ...., aiurit, imprastiat. (by WSergio 2/2009)*absent
Sinonime: neatent, absent, ...., imprastiat. (by WSergio 2/2009)*aiurit
Sinonime: neatent, absent, aiurit, ..... (by WSergio 2/2009)*imprastiat
Sinonime: ...., intact, intreg, teafar, nevatamat. (by WSergio 2/2009)*neatins
Sinonime: neatins, ...., intreg, teafar, nevatamat. (by WSergio 2/2009)*intact
Sinonime: neatins, intact, ...., teafar, nevatamat. (by WSergio 2/2009)*intreg
Sinonime: neatins, intact, intreg, ...., nevatamat. (by WSergio 2/2009)*teafar
Sinonime: neatins, intact, intreg, teafar, ..... (by WSergio 2/2009)*nevatamat
Sinonime: ...., independent, liber, suveran. (by WSergio 2/2009)*neatarnat
Sinonime: neatarnat, ...., liber, suveran. (by WSergio 2/2009)*independent
Sinonime: neatarnat, independent, ...., suveran. (by WSergio 2/2009)*liber
Sinonime: neatarnat, independent, liber, ..... (by WSergio 2/2009)*suveran
Sinonime: ...., contrafacut, falsificat. (by WSergio 2/2009)*neautentic
Sinonime: neautentic, ...., falsificat. (by WSergio 2/2009)*contrafacut
Sinonime: neautentic, contrafacut, ..... (by WSergio 2/2009)*falsificat
Sinonime: ...., nemaipomenit, nedorit. (by WSergio 2/2009)*neasteptat
Sinonime: neasteptat, ...., nedorit. (by WSergio 2/2009)*nemaipomenit
Sinonime: neasteptat, nemaipomenit, ..... (by WSergio 2/2009)*nedorit
Sinonime: ...., invincibil, nebatut. (by WSergio 2/2009)*nebiruit
Sinonime: nebiruit, ...., nebatut. (by WSergio 2/2009)*invincibil
Sinonime: nebiruit, invincibil, ..... (by WSergio 2/2009)*nebatut
Sinonime: ...., neclar, vag, nelamurit, confuz. (by WSergio 2/2009)*nebulos
Sinonime: nebulos, ...., vag, nelamurit, confuz. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: nebulos, neclar, ...., nelamurit, confuz. (by WSergio 2/2009)*vag
Sinonime: nebulos, neclar, vag, ...., confuz. (by WSergio 2/2009)*nelamurit
Sinonime: nebulos, neclar, vag, nelamurit, ..... (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: ...., ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*nebun
Sinonime: nebun, ...., smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*ticnit
Sinonime: nebun, ticnit, ...., dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*smintit
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, ...., alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*dement
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, ...., imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*alienat
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, ...., necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, ...., neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, ...., zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*neprevazator
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, ...., zburdalnic, zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*zvapaiat
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, ...., zglobiu, furios, violent. (by WSergio 2/2009)*zburdalnic
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, ...., furios, violent. (by WSergio 2/2009)*zglobiu
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*furios
Sinonime: nebun, ticnit, smintit, dement, alienat, imprudent, necugetat, neprevazator, zvapaiat, zburdalnic, zglobiu, furios, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., nechibzuit, necugetat, nesocotit, imprudent. (by WSergio 2/2009)*nebunesc
Sinonime: nebunesc, ...., necugetat, nesocotit, imprudent. (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: nebunesc, nechibzuit, ...., nesocotit, imprudent. (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: nebunesc, nechibzuit, necugetat, ...., imprudent. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: nebunesc, nechibzuit, necugetat, nesocotit, ..... (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: ...., alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*nebunie
Sinonime: nebunie, ...., dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*alienatie
Sinonime: nebunie, alienatie, ...., sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*dementa
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, ...., nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*sminteala
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, ...., imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*nesabuinta
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, ...., nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*imprudenta
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, ...., boroboata, pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*nechibzuinta
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, ...., pozna, nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*boroboata
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, ...., nazbatie, neastampar. (by WSergio 2/2009)*pozna
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, ...., neastampar. (by WSergio 2/2009)*nazbatie
Sinonime: nebunie, alienatie, dementa, sminteala, nesabuinta, imprudenta, nechibzuinta, boroboata, pozna, nazbatie, ..... (by WSergio 2/2009)*neastampar
Sinonime: ...., imprevizibil, surprinzator. (by WSergio 2/2009)*nebanuit
Sinonime: nebanuit, ...., surprinzator. (by WSergio 2/2009)*imprevizibil
Sinonime: nebanuit, imprevizibil, ..... (by WSergio 2/2009)*surprinzator
Sinonime: ...., suparare, neplacere, belea. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: necaz, ...., neplacere, belea. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: necaz, suparare, ...., belea. (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: necaz, suparare, neplacere, ..... (by WSergio 2/2009)*belea
Sinonime: ...., trebuincios, indispensabil, util. (by WSergio 2/2009)*necesar
Sinonime: necesar, ...., indispensabil, util. (by WSergio 2/2009)*trebuincios
Sinonime: necesar, trebuincios, ...., util. (by WSergio 2/2009)*indispensabil
Sinonime: necesar, trebuincios, indispensabil, ..... (by WSergio 2/2009)*util
Sinonime: ...., cerinta, nevoie, trebuinta. (by WSergio 2/2009)*necesitate
Sinonime: necesitate, ...., nevoie, trebuinta. (by WSergio 2/2009)*cerinta
Sinonime: necesitate, cerinta, ...., trebuinta. (by WSergio 2/2009)*nevoie
Sinonime: necesitate, cerinta, nevoie, ..... (by WSergio 2/2009)*trebuinta
Sinonime: ...., nesocotit, neprevazator, imprudent, necugetat. (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: nechibzuit, ...., neprevazator, imprudent, necugetat. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: nechibzuit, nesocotit, ...., imprudent, necugetat. (by WSergio 2/2009)*neprevazator
Sinonime: nechibzuit, nesocotit, neprevazator, ...., necugetat. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: nechibzuit, nesocotit, neprevazator, imprudent, ..... (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: ...., incorect, hot. (by WSergio 2/2009)*necinstit
Sinonime: necinstit, ...., hot. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: necinstit, incorect, ..... (by WSergio 2/2009)*hot
Sinonime: ...., nepoliticos, nemanierat, grosolan. (by WSergio 2/2009)*necioplit
Sinonime: necioplit, ...., nemanierat, grosolan. (by WSergio 2/2009)*nepoliticos
Sinonime: necioplit, nepoliticos, ...., grosolan. (by WSergio 2/2009)*nemanierat
Sinonime: necioplit, nepoliticos, nemanierat, ..... (by WSergio 2/2009)*grosolan
Sinonime: ...., pustiu, neumblat. (by WSergio 2/2009)*necirculat
Sinonime: necirculat, ...., neumblat. (by WSergio 2/2009)*pustiu
Sinonime: necirculat, pustiu, ..... (by WSergio 2/2009)*neumblat
Sinonime: ...., indescifrabil, nelizibil. (by WSergio 2/2009)*necitet
Sinonime: necitet, ...., nelizibil. (by WSergio 2/2009)*indescifrabil
Sinonime: necitet, indescifrabil, ..... (by WSergio 2/2009)*nelizibil
Sinonime: ...., confuz, nelamurit, vag. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: neclar, ...., nelamurit, vag. (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: neclar, confuz, ...., vag. (by WSergio 2/2009)*nelamurit
Sinonime: neclar, confuz, nelamurit, ..... (by WSergio 2/2009)*vag
Sinonime: ...., imobil, fix, stabil, nemiscat, statornic, consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*neclintit
Sinonime: neclintit, ...., fix, stabil, nemiscat, statornic, consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*imobil
Sinonime: neclintit, imobil, ...., stabil, nemiscat, statornic, consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*fix
Sinonime: neclintit, imobil, fix, ...., nemiscat, statornic, consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*stabil
Sinonime: neclintit, imobil, fix, stabil, ...., statornic, consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*nemiscat
Sinonime: neclintit, imobil, fix, stabil, nemiscat, ...., consecvent, neschimbat. (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: neclintit, imobil, fix, stabil, nemiscat, statornic, ...., neschimbat. (by WSergio 2/2009)*consecvent
Sinonime: neclintit, imobil, fix, stabil, nemiscat, statornic, consecvent, ..... (by WSergio 2/2009)*neschimbat
Sinonime: ...., neprietenos, tacut. (by WSergio 2/2009)*necomunicativ
Sinonime: necomunicativ, ...., tacut. (by WSergio 2/2009)*neprietenos
Sinonime: necomunicativ, neprietenos, ..... (by WSergio 2/2009)*tacut
Sinonime: ...., categoric, sigur. (by WSergio 2/2009)*neconditionat
Sinonime: neconditionat, ...., sigur. (by WSergio 2/2009)*categoric
Sinonime: neconditionat, categoric, ..... (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: ...., incomod. (by WSergio 2/2009)*neconfortabil
Sinonime: neconfortabil, ..... (by WSergio 2/2009)*incomod
Sinonime: ...., neincetat, neintrerupt, mereu, continuu. (by WSergio 2/2009)*necontenit
Sinonime: necontenit, ...., neintrerupt, mereu, continuu. (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: necontenit, neincetat, ...., mereu, continuu. (by WSergio 2/2009)*neintrerupt
Sinonime: necontenit, neincetat, neintrerupt, ...., continuu. (by WSergio 2/2009)*mereu
Sinonime: necontenit, neincetat, neintrerupt, mereu, ..... (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: ...., crud, imatur, tanar, minor. (by WSergio 2/2009)*necopt
Sinonime: necopt, ...., imatur, tanar, minor. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: necopt, crud, ...., tanar, minor. (by WSergio 2/2009)*imatur
Sinonime: necopt, crud, imatur, ...., minor. (by WSergio 2/2009)*tanar
Sinonime: necopt, crud, imatur, tanar, ..... (by WSergio 2/2009)*minor
Sinonime: ...., inadecvat, nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: necorespunzator, ...., nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*inadecvat
Sinonime: necorespunzator, inadecvat, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: ...., infidel, nesincer. (by WSergio 2/2009)*necredincios
Sinonime: necredincios, ...., nesincer. (by WSergio 2/2009)*infidel
Sinonime: necredincios, infidel, ..... (by WSergio 2/2009)*nesincer
Sinonime: ...., incredibil, neinchipuit, nemaipomenit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*necrezut
Sinonime: necrezut, ...., neinchipuit, nemaipomenit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*incredibil
Sinonime: necrezut, incredibil, ...., nemaipomenit, extraordinar. (by WSergio 2/2009)*neinchipuit
Sinonime: necrezut, incredibil, neinchipuit, ...., extraordinar. (by WSergio 2/2009)*nemaipomenit
Sinonime: necrezut, incredibil, neinchipuit, nemaipomenit, ..... (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: ...., putred, cangrenat. (by WSergio 2/2009)*necrozat
Sinonime: necrozat, ...., cangrenat. (by WSergio 2/2009)*putred
Sinonime: necrozat, putred, ..... (by WSergio 2/2009)*cangrenat
Sinonime: ...., nemilos, neiertator, aspru, crud, intolerant. (by WSergio 2/2009)*necrutator
Sinonime: necrutator, ...., neiertator, aspru, crud, intolerant. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: necrutator, nemilos, ...., aspru, crud, intolerant. (by WSergio 2/2009)*neiertator
Sinonime: necrutator, nemilos, neiertator, ...., crud, intolerant. (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: necrutator, nemilos, neiertator, aspru, ...., intolerant. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: necrutator, nemilos, neiertator, aspru, crud, ..... (by WSergio 2/2009)*intolerant
Sinonime: ...., nesocotit, nesabuit, imprudent, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: necugetat, ...., nesabuit, imprudent, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: necugetat, nesocotit, ...., imprudent, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*nesabuit
Sinonime: necugetat, nesocotit, nesabuit, ...., nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: necugetat, nesocotit, nesabuit, imprudent, ..... (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: ...., pustiu, nelucrat. (by WSergio 2/2009)*necultivat
Sinonime: necultivat, ...., nelucrat. (by WSergio 2/2009)*pustiu
Sinonime: necultivat, pustiu, ..... (by WSergio 2/2009)*nelucrat
Sinonime: ...., tainic, ascuns, nestiut, nou, original, inedit. (by WSergio 2/2009)*necunoscut
Sinonime: necunoscut, ...., ascuns, nestiut, nou, original, inedit. (by WSergio 2/2009)*tainic
Sinonime: necunoscut, tainic, ...., nestiut, nou, original, inedit. (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: necunoscut, tainic, ascuns, ...., nou, original, inedit. (by WSergio 2/2009)*nestiut
Sinonime: necunoscut, tainic, ascuns, nestiut, ...., original, inedit. (by WSergio 2/2009)*nou
Sinonime: necunoscut, tainic, ascuns, nestiut, nou, ...., inedit. (by WSergio 2/2009)*original
Sinonime: necunoscut, tainic, ascuns, nestiut, nou, original, ..... (by WSergio 2/2009)*inedit
Sinonime: ...., imens, nesfarsit, nelimitat, infinit. (by WSergio 2/2009)*necuprins
Sinonime: necuprins, ...., nesfarsit, nelimitat, infinit. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: necuprins, imens, ...., nelimitat, infinit. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: necuprins, imens, nesfarsit, ...., infinit. (by WSergio 2/2009)*nelimitat
Sinonime: necuprins, imens, nesfarsit, nelimitat, ..... (by WSergio 2/2009)*infinit
Sinonime: ...., suspect, dubios, nesigur, incorect, necinstit. (by WSergio 2/2009)*necurat
Sinonime: necurat, ...., dubios, nesigur, incorect, necinstit. (by WSergio 2/2009)*suspect
Sinonime: necurat, suspect, ...., nesigur, incorect, necinstit. (by WSergio 2/2009)*dubios
Sinonime: necurat, suspect, dubios, ...., incorect, necinstit. (by WSergio 2/2009)*nesigur
Sinonime: necurat, suspect, dubios, nesigur, ...., necinstit. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: necurat, suspect, dubios, nesigur, incorect, ..... (by WSergio 2/2009)*necinstit
Sinonime: ...., continuu, mereu, intruna, neincetat. (by WSergio 2/2009)*necurmat
Sinonime: necurmat, ...., mereu, intruna, neincetat. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: necurmat, continuu, ...., intruna, neincetat. (by WSergio 2/2009)*mereu
Sinonime: necurmat, continuu, mereu, ...., neincetat. (by WSergio 2/2009)*intruna
Sinonime: necurmat, continuu, mereu, intruna, ..... (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: ...., impertinent, obraznic, nerespectuos. (by WSergio 2/2009)*necuviincios
Sinonime: necuviincios, ...., obraznic, nerespectuos. (by WSergio 2/2009)*impertinent
Sinonime: necuviincios, impertinent, ...., nerespectuos. (by WSergio 2/2009)*obraznic
Sinonime: necuviincios, impertinent, obraznic, ..... (by WSergio 2/2009)*nerespectuos
Sinonime: ...., obraznicie, impertinenta, nerusinare, insolenta. (by WSergio 2/2009)*necuviinta
Sinonime: necuviinta, ...., impertinenta, nerusinare, insolenta. (by WSergio 2/2009)*obraznicie
Sinonime: necuviinta, obraznicie, ...., nerusinare, insolenta. (by WSergio 2/2009)*impertinenta
Sinonime: necuviinta, obraznicie, impertinenta, ...., insolenta. (by WSergio 2/2009)*nerusinare
Sinonime: necuviinta, obraznicie, impertinenta, nerusinare, ..... (by WSergio 2/2009)*insolenta
Sinonime: ...., a supara, a mahni, a mania, a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*necaji
Sinonime: necaji, ...., a mahni, a mania, a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: necaji, a supara, ...., a mania, a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a mahni
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, ...., a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a mania
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, ...., a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a intrista
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, a intrista, ...., a sicana, a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a tachina
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, a intrista, a tachina, ...., a sacai, a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a sicana
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, a intrista, a tachina, a sicana, ...., a se stradui, a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a sacai
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, ...., a se cazni. (by WSergio 2/2009)*a se stradui
Sinonime: necaji, a supara, a mahni, a mania, a intrista, a tachina, a sicana, a sacai, a se stradui, ..... (by WSergio 2/2009)*a se cazni
Sinonime: ...., suparat, mahnit, trist, amarat, sarac. (by WSergio 2/2009)*necajit
Sinonime: necajit, ...., mahnit, trist, amarat, sarac. (by WSergio 2/2009)*suparat
Sinonime: necajit, suparat, ...., trist, amarat, sarac. (by WSergio 2/2009)*mahnit
Sinonime: necajit, suparat, mahnit, ...., amarat, sarac. (by WSergio 2/2009)*trist
Sinonime: necajit, suparat, mahnit, trist, ...., sarac. (by WSergio 2/2009)*amarat
Sinonime: necajit, suparat, mahnit, trist, amarat, ..... (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: ...., mototolit, botit. (by WSergio 2/2009)*necalcat
Sinonime: necalcat, ...., botit. (by WSergio 2/2009)*mototolit
Sinonime: necalcat, mototolit, ..... (by WSergio 2/2009)*botit
Sinonime: ...., celibatar. (by WSergio 2/2009)*necasatorit
Sinonime: necasatorit, ..... (by WSergio 2/2009)*celibatar
Sinonime: ...., ezitant, nehotarat, indecis. (by WSergio 2/2009)*nedecis
Sinonime: nedecis, ...., nehotarat, indecis. (by WSergio 2/2009)*ezitant
Sinonime: nedecis, ezitant, ...., indecis. (by WSergio 2/2009)*nehotarat
Sinonime: nedecis, ezitant, nehotarat, ..... (by WSergio 2/2009)*indecis
Sinonime: ...., secret, nemarturisit. (by WSergio 2/2009)*nedeclarat
Sinonime: nedeclarat, ...., nemarturisit. (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: nedeclarat, secret, ..... (by WSergio 2/2009)*nemarturisit
Sinonime: ...., nevrednic, netrebnic. (by WSergio 2/2009)*nedemn
Sinonime: nedemn, ...., netrebnic. (by WSergio 2/2009)*nevrednic
Sinonime: nedemn, nevrednic, ..... (by WSergio 2/2009)*netrebnic
Sinonime: ...., nestiut, tainic, ascuns. (by WSergio 2/2009)*nedescoperit
Sinonime: nedescoperit, ...., tainic, ascuns. (by WSergio 2/2009)*nestiut
Sinonime: nedescoperit, nestiut, ...., ascuns. (by WSergio 2/2009)*tainic
Sinonime: nedescoperit, nestiut, tainic, ..... (by WSergio 2/2009)*ascuns
Sinonime: ...., imprecis, neclar, vag, confuy, tulbure, neguros. (by WSergio 2/2009)*nedeslusit
Sinonime: nedeslusit, ...., neclar, vag, confuy, tulbure, neguros. (by WSergio 2/2009)*imprecis
Sinonime: nedeslusit, imprecis, ...., vag, confuy, tulbure, neguros. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: nedeslusit, imprecis, neclar, ...., confuy, tulbure, neguros. (by WSergio 2/2009)*vag
Sinonime: nedeslusit, imprecis, neclar, vag, ...., tulbure, neguros. (by WSergio 2/2009)*confuy
Sinonime: nedeslusit, imprecis, neclar, vag, confuy, ...., neguros. (by WSergio 2/2009)*tulbure
Sinonime: nedeslusit, imprecis, neclar, vag, confuy, tulbure, ..... (by WSergio 2/2009)*neguros
Sinonime: ...., unitar, inseparabil. (by WSergio 2/2009)*nedespartit
Sinonime: nedespartit, ...., inseparabil. (by WSergio 2/2009)*unitar
Sinonime: nedespartit, unitar, ..... (by WSergio 2/2009)*inseparabil
Sinonime: ...., necrescut, pricajit. (by WSergio 2/2009)*nedezvoltat
Sinonime: nedezvoltat, ...., pricajit. (by WSergio 2/2009)*necrescut
Sinonime: nedezvoltat, necrescut, ..... (by WSergio 2/2009)*pricajit
Sinonime: ...., indisciplinat, neascultator. (by WSergio 2/2009)*nedisciplinat
Sinonime: nedisciplinat, ...., neascultator. (by WSergio 2/2009)*indisciplinat
Sinonime: nedisciplinat, indisciplinat, ..... (by WSergio 2/2009)*neascultator
Sinonime: ...., secret, nemarturisit. (by WSergio 2/2009)*nedivulgat
Sinonime: nedivulgat, ...., nemarturisit. (by WSergio 2/2009)*secret
Sinonime: nedivulgat, secret, ..... (by WSergio 2/2009)*nemarturisit
Sinonime: ...., nepotolit. (by WSergio 2/2009)*nedomolit
Sinonime: nedomolit, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotolit
Sinonime: ...., nepoftit, indezirabil, inoportun. (by WSergio 2/2009)*nedorit
Sinonime: nedorit, ...., indezirabil, inoportun. (by WSergio 2/2009)*nepoftit
Sinonime: nedorit, nepoftit, ...., inoportun. (by WSergio 2/2009)*indezirabil
Sinonime: nedorit, nepoftit, indezirabil, ..... (by WSergio 2/2009)*inoportun
Sinonime: ...., incorect, injust, gresit, eronat, inexact. (by WSergio 2/2009)*nedrept
Sinonime: nedrept, ...., injust, gresit, eronat, inexact. (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: nedrept, incorect, ...., gresit, eronat, inexact. (by WSergio 2/2009)*injust
Sinonime: nedrept, incorect, injust, ...., eronat, inexact. (by WSergio 2/2009)*gresit
Sinonime: nedrept, incorect, injust, gresit, ...., inexact. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: nedrept, incorect, injust, gresit, eronat, ..... (by WSergio 2/2009)*inexact
Sinonime: ...., inechitate, dezavantaj. (by WSergio 2/2009)*nedreptate
Sinonime: nedreptate, ...., dezavantaj. (by WSergio 2/2009)*inechitate
Sinonime: nedreptate, inechitate, ..... (by WSergio 2/2009)*dezavantaj
Sinonime: ...., a napastui, a persecuta, a prigoni, a oprima. (by WSergio 2/2009)*nedreptati
Sinonime: nedreptati, ...., a persecuta, a prigoni, a oprima. (by WSergio 2/2009)*a napastui
Sinonime: nedreptati, a napastui, ...., a prigoni, a oprima. (by WSergio 2/2009)*a persecuta
Sinonime: nedreptati, a napastui, a persecuta, ...., a oprima. (by WSergio 2/2009)*a prigoni
Sinonime: nedreptati, a napastui, a persecuta, a prigoni, ..... (by WSergio 2/2009)*a oprima
Sinonime: ...., persecutat, napastuit. (by WSergio 2/2009)*nedreptatit
Sinonime: nedreptatit, ...., napastuit. (by WSergio 2/2009)*persecutat
Sinonime: nedreptatit, persecutat, ..... (by WSergio 2/2009)*napastuit
Sinonime: ...., a uimi, a surprinde, a ului. (by WSergio 2/2009)*nedumeri
Sinonime: nedumeri, ...., a surprinde, a ului. (by WSergio 2/2009)*a uimi
Sinonime: nedumeri, a uimi, ...., a ului. (by WSergio 2/2009)*a surprinde
Sinonime: nedumeri, a uimi, a surprinde, ..... (by WSergio 2/2009)*a ului
Sinonime: ...., mirat, incurcat, derutat. (by WSergio 2/2009)*nedumerit
Sinonime: nedumerit, ...., incurcat, derutat. (by WSergio 2/2009)*mirat
Sinonime: nedumerit, mirat, ...., derutat. (by WSergio 2/2009)*incurcat
Sinonime: nedumerit, mirat, incurcat, ..... (by WSergio 2/2009)*derutat
Sinonime: ...., rigid, inflexibil, teapan. (by WSergio 2/2009)*neelastic
Sinonime: neelastic, ...., inflexibil, teapan. (by WSergio 2/2009)*rigid
Sinonime: neelastic, rigid, ...., teapan. (by WSergio 2/2009)*inflexibil
Sinonime: neelastic, rigid, inflexibil, ..... (by WSergio 2/2009)*teapan
Sinonime: ...., secundar. (by WSergio 2/2009)*neesential
Sinonime: neesential, ..... (by WSergio 2/2009)*secundar
Sinonime: ...., nedezvoltat, primitiv. (by WSergio 2/2009)*neevoluat
Sinonime: neevoluat, ...., primitiv. (by WSergio 2/2009)*nedezvoltat
Sinonime: neevoluat, nedezvoltat, ..... (by WSergio 2/2009)*primitiv
Sinonime: ...., nefolosit, nevalorificat, nelucrat. (by WSergio 2/2009)*neexploatat
Sinonime: neexploatat, ...., nevalorificat, nelucrat. (by WSergio 2/2009)*nefolosit
Sinonime: neexploatat, nefolosit, ...., nelucrat. (by WSergio 2/2009)*nevalorificat
Sinonime: neexploatat, nefolosit, nevalorificat, ..... (by WSergio 2/2009)*nelucrat
Sinonime: ...., original, veritabil, adevarat. (by WSergio 2/2009)*nefalsificat
Sinonime: nefalsificat, ...., veritabil, adevarat. (by WSergio 2/2009)*original
Sinonime: nefalsificat, original, ...., adevarat. (by WSergio 2/2009)*veritabil
Sinonime: nefalsificat, original, veritabil, ..... (by WSergio 2/2009)*adevarat
Sinonime: ...., fatal, funest. (by WSergio 2/2009)*nefast
Sinonime: nefast, ...., funest. (by WSergio 2/2009)*fatal
Sinonime: nefast, fatal, ..... (by WSergio 2/2009)*funest
Sinonime: ...., potrivnic, vitreg. (by WSergio 2/2009)*nefavorabil
Sinonime: nefavorabil, ...., vitreg. (by WSergio 2/2009)*potrivnic
Sinonime: nefavorabil, potrivnic, ..... (by WSergio 2/2009)*vitreg
Sinonime: ...., necaz, napasta, nenorocire. (by WSergio 2/2009)*nefericire
Sinonime: nefericire, ...., napasta, nenorocire. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: nefericire, necaz, ...., nenorocire. (by WSergio 2/2009)*napasta
Sinonime: nefericire, necaz, napasta, ..... (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: ...., sterp, steril, neroditor. (by WSergio 2/2009)*nefertil
Sinonime: nefertil, ...., steril, neroditor. (by WSergio 2/2009)*sterp
Sinonime: nefertil, sterp, ...., neroditor. (by WSergio 2/2009)*steril
Sinonime: nefertil, sterp, steril, ..... (by WSergio 2/2009)*neroditor
Sinonime: ...., crud. (by WSergio 2/2009)*nefiert
Sinonime: nefiert, ..... (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: ...., neterminat, brut, necizelat. (by WSergio 2/2009)*nefinisat
Sinonime: nefinisat, ...., brut, necizelat. (by WSergio 2/2009)*neterminat
Sinonime: nefinisat, neterminat, ...., necizelat. (by WSergio 2/2009)*brut
Sinonime: nefinisat, neterminat, brut, ..... (by WSergio 2/2009)*necizelat
Sinonime: ...., anormal, ciudat, bizar. (by WSergio 2/2009)*nefiresc
Sinonime: nefiresc, ...., ciudat, bizar. (by WSergio 2/2009)*anormal
Sinonime: nefiresc, anormal, ...., bizar. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: nefiresc, anormal, ciudat, ..... (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: ...., inutil, ineficace, zadarnic. (by WSergio 2/2009)*nefolositor
Sinonime: nefolositor, ...., ineficace, zadarnic. (by WSergio 2/2009)*inutil
Sinonime: nefolositor, inutil, ...., zadarnic. (by WSergio 2/2009)*ineficace
Sinonime: nefolositor, inutil, ineficace, ..... (by WSergio 2/2009)*zadarnic
Sinonime: ...., eronat, neintemeiat. (by WSergio 2/2009)*nefondat
Sinonime: nefondat, ...., neintemeiat. (by WSergio 2/2009)*eronat
Sinonime: nefondat, eronat, ..... (by WSergio 2/2009)*neintemeiat
Sinonime: ...., nefolosit, nevalorificat. (by WSergio 2/2009)*nefructificat
Sinonime: nefructificat, ...., nevalorificat. (by WSergio 2/2009)*nefolosit
Sinonime: nefructificat, nefolosit, ..... (by WSergio 2/2009)*nevalorificat
Sinonime: ...., a contesta, a tagadui, a re..... (by WSergio 2/2009)*nega
Sinonime: nega, ...., a tagadui, a renega. (by WSergio 2/2009)*a contesta
Sinonime: nega, a contesta, ...., a renega. (by WSergio 2/2009)*a tagadui
Sinonime: nega, a contesta, a tagadui, ..... (by WSergio 2/2009)*a renega
Sinonime: ...., nefavorabil. (by WSergio 2/2009)*negativ
Sinonime: negativ, ..... (by WSergio 2/2009)*nefavorabil
Sinonime: ...., nepricepere, prostie, nerozie, tampenie. (by WSergio 2/2009)*neghiobie
Sinonime: neghiobie, ...., prostie, nerozie, tampenie. (by WSergio 2/2009)*nepricepere
Sinonime: neghiobie, nepricepere, ...., nerozie, tampenie. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: neghiobie, nepricepere, prostie, ...., tampenie. (by WSergio 2/2009)*nerozie
Sinonime: neghiobie, nepricepere, prostie, nerozie, ..... (by WSergio 2/2009)*tampenie
Sinonime: ...., natang, natarau, nataflet, bleg, prostanac, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*neghob
Sinonime: neghob, ...., natarau, nataflet, bleg, prostanac, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*natang
Sinonime: neghob, natang, ...., nataflet, bleg, prostanac, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*natarau
Sinonime: neghob, natang, natarau, ...., bleg, prostanac, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*nataflet
Sinonime: neghob, natang, natarau, nataflet, ...., prostanac, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*bleg
Sinonime: neghob, natang, natarau, nataflet, bleg, ...., nepriceput. (by WSergio 2/2009)*prostanac
Sinonime: neghob, natang, natarau, nataflet, bleg, prostanac, ..... (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: ...., a omite, a lasa la o parte. (by WSergio 2/2009)*neglija
Sinonime: neglija, ...., a lasa la o parte. (by WSergio 2/2009)*a omite
Sinonime: neglija, a omite, ..... (by WSergio 2/2009)*a lasa la o parte
Sinonime: ...., neinsemnat. (by WSergio 2/2009)*neglijabil
Sinonime: neglijabil, ..... (by WSergio 2/2009)*neinsemnat
Sinonime: ...., nepasator, indolent, delasator, neingrijit, dezordonat. (by WSergio 2/2009)*neglijent
Sinonime: neglijent, ...., indolent, delasator, neingrijit, dezordonat. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: neglijent, nepasator, ...., delasator, neingrijit, dezordonat. (by WSergio 2/2009)*indolent
Sinonime: neglijent, nepasator, indolent, ...., neingrijit, dezordonat. (by WSergio 2/2009)*delasator
Sinonime: neglijent, nepasator, indolent, delasator, ...., dezordonat. (by WSergio 2/2009)*neingrijit
Sinonime: neglijent, nepasator, indolent, delasator, neingrijit, ..... (by WSergio 2/2009)*dezordonat
Sinonime: ...., nepasare, indolenta, delasare, apatie, dezordine, neingrijire. (by WSergio 2/2009)*neglijenta
Sinonime: neglijenta, ...., indolenta, delasare, apatie, dezordine, neingrijire. (by WSergio 2/2009)*nepasare
Sinonime: neglijenta, nepasare, ...., delasare, apatie, dezordine, neingrijire. (by WSergio 2/2009)*indolenta
Sinonime: neglijenta, nepasare, indolenta, ...., apatie, dezordine, neingrijire. (by WSergio 2/2009)*delasare
Sinonime: neglijenta, nepasare, indolenta, delasare, ...., dezordine, neingrijire. (by WSergio 2/2009)*apatie
Sinonime: neglijenta, nepasare, indolenta, delasare, apatie, ...., neingrijire. (by WSergio 2/2009)*dezordine
Sinonime: neglijenta, nepasare, indolenta, delasare, apatie, dezordine, ..... (by WSergio 2/2009)*neingrijire
Sinonime: ...., a trata, a discuta. (by WSergio 2/2009)*negocia
Sinonime: negocia, ...., a discuta. (by WSergio 2/2009)*a trata
Sinonime: negocia, a trata, ..... (by WSergio 2/2009)*a discuta
Sinonime: ...., neaparat, neindoielnic, cert, indubitabil. (by WSergio 2/2009)*negresit
Sinonime: negresit, ...., neindoielnic, cert, indubitabil. (by WSergio 2/2009)*neaparat
Sinonime: negresit, neaparat, ...., cert, indubitabil. (by WSergio 2/2009)*neindoielnic
Sinonime: negresit, neaparat, neindoielnic, ...., indubitabil. (by WSergio 2/2009)*cert
Sinonime: negresit, neaparat, neindoielnic, cert, ..... (by WSergio 2/2009)*indubitabil
Sinonime: ...., oaches, brun, brunet, (by WSergio 2/2009)*negricios
Sinonime: negricios, ...., brun, brunet, (by WSergio 2/2009)*oaches
Sinonime: negricios, oaches, ...., ....et, (by WSergio 2/2009)*brun
Sinonime: negricios, oaches, brun, ...., (by WSergio 2/2009)*brunet
Sinonime: ...., nespus, inexprimabil, imens, grozav, deosebit. (by WSergio 2/2009)*negrait
Sinonime: negrait, ...., inexprimabil, imens, grozav, deosebit. (by WSergio 2/2009)*nespus
Sinonime: negrait, nespus, ...., imens, grozav, deosebit. (by WSergio 2/2009)*inexprimabil
Sinonime: negrait, nespus, inexprimabil, ...., grozav, deosebit. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: negrait, nespus, inexprimabil, imens, ...., deosebit. (by WSergio 2/2009)*grozav
Sinonime: negrait, nespus, inexprimabil, imens, grozav, ..... (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: ...., comerciant, vanzator, (by WSergio 2/2009)*negustor
Sinonime: negustor, ...., vanzator, (by WSergio 2/2009)*comerciant
Sinonime: negustor, comerciant, ...., (by WSergio 2/2009)*vanzator
Sinonime: ...., sovaiala, ezitare, indoiala. (by WSergio 2/2009)*nehotarare
Sinonime: nehotarare, ...., ezitare, indoiala. (by WSergio 2/2009)*sovaiala
Sinonime: nehotarare, sovaiala, ...., indoiala. (by WSergio 2/2009)*ezitare
Sinonime: nehotarare, sovaiala, ezitare, ..... (by WSergio 2/2009)*indoiala
Sinonime: ...., nesigur, ezitant, nedecis, indoit. (by WSergio 2/2009)*nehotarat
Sinonime: nehotarat, ...., ezitant, nedecis, indoit. (by WSergio 2/2009)*nesigur
Sinonime: nehotarat, nesigur, ...., nedecis, indoit. (by WSergio 2/2009)*ezitant
Sinonime: nehotarat, nesigur, ezitant, ...., indoit. (by WSergio 2/2009)*nedecis
Sinonime: nehotarat, nesigur, ezitant, nedecis, ..... (by WSergio 2/2009)*indoit
Sinonime: ...., anonim, nestiut. (by WSergio 2/2009)*neidentificat
Sinonime: neidentificat, ...., nestiut. (by WSergio 2/2009)*anonim
Sinonime: neidentificat, anonim, ..... (by WSergio 2/2009)*nestiut
Sinonime: ...., nepermis, neincuviintat, neadmis. (by WSergio 2/2009)*neiertat
Sinonime: neiertat, ...., neincuviintat, neadmis. (by WSergio 2/2009)*nepermis
Sinonime: neiertat, nepermis, ...., neadmis. (by WSergio 2/2009)*neincuviintat
Sinonime: neiertat, nepermis, neincuviintat, ..... (by WSergio 2/2009)*neadmis
Sinonime: ...., contraindicat, nociv, periculos, vatamator. (by WSergio 2/2009)*neindicat
Sinonime: neindicat, ...., nociv, periculos, vatamator. (by WSergio 2/2009)*contraindicat
Sinonime: neindicat, contraindicat, ...., periculos, vatamator. (by WSergio 2/2009)*nociv
Sinonime: neindicat, contraindicat, nociv, ...., vatamator. (by WSergio 2/2009)*periculos
Sinonime: neindicat, contraindicat, nociv, periculos, ..... (by WSergio 2/2009)*vatamator
Sinonime: ...., ignorant, necunoscator. (by WSergio 2/2009)*neinitiat
Sinonime: neinitiat, ...., necunoscator. (by WSergio 2/2009)*ignorant
Sinonime: neinitiat, ignorant, ..... (by WSergio 2/2009)*necunoscator
Sinonime: ...., de neinteles. (by WSergio 2/2009)*neinteligibil
Sinonime: neinteligibil, ..... (by WSergio 2/2009)*de neinteles
Sinonime: ...., involuntar. (by WSergio 2/2009)*neintentionat
Sinonime: neintentionat, ..... (by WSergio 2/2009)*involuntar
Sinonime: ...., plictisitor, anost, searbad, banal. (by WSergio 2/2009)*neinteresant
Sinonime: neinteresant, ...., anost, searbad, banal. (by WSergio 2/2009)*plictisitor
Sinonime: neinteresant, plictisitor, ...., searbad, banal. (by WSergio 2/2009)*anost
Sinonime: neinteresant, plictisitor, anost, ...., banal. (by WSergio 2/2009)*searbad
Sinonime: neinteresant, plictisitor, anost, searbad, ..... (by WSergio 2/2009)*banal
Sinonime: ...., neterminat, nesfarsit, incapabil, nepriceput, netrebnic. (by WSergio 2/2009)*neispravit
Sinonime: neispravit, ...., nesfarsit, incapabil, nepriceput, netrebnic. (by WSergio 2/2009)*neterminat
Sinonime: neispravit, neterminat, ...., incapabil, nepriceput, netrebnic. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: neispravit, neterminat, nesfarsit, ...., nepriceput, netrebnic. (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: neispravit, neterminat, nesfarsit, incapabil, ...., netrebnic. (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: neispravit, neterminat, nesfarsit, incapabil, nepriceput, ..... (by WSergio 2/2009)*netrebnic
Sinonime: ...., neobosit, harnic, vrednic, sarguincios, imbelsugat, abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*neistovit
Sinonime: neistovit, ...., harnic, vrednic, sarguincios, imbelsugat, abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*neobosit
Sinonime: neistovit, neobosit, ...., vrednic, sarguincios, imbelsugat, abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*harnic
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, ...., sarguincios, imbelsugat, abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*vrednic
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, vrednic, ...., imbelsugat, abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*sarguincios
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, vrednic, sarguincios, ...., abundent, continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*imbelsugat
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, vrednic, sarguincios, imbelsugat, ...., continuu, intens. (by WSergio 2/2009)*abundent
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, vrednic, sarguincios, imbelsugat, abundent, ...., intens. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: neistovit, neobosit, harnic, vrednic, sarguincios, imbelsugat, abundent, continuu, ..... (by WSergio 2/2009)*intens
Sinonime: ...., esuat, ratat. (by WSergio 2/2009)*neizbutit
Sinonime: neizbutit, ...., ratat. (by WSergio 2/2009)*esuat
Sinonime: neizbutit, esuat, ..... (by WSergio 2/2009)*ratat
Sinonime: ...., ilegal, ilicit, clandestin, incorect. (by WSergio 2/2009)*nelegal
Sinonime: nelegal, ...., ilicit, clandestin, incorect. (by WSergio 2/2009)*ilegal
Sinonime: nelegal, ilegal, ...., clandestin, incorect. (by WSergio 2/2009)*ilicit
Sinonime: nelegal, ilegal, ilicit, ...., incorect. (by WSergio 2/2009)*clandestin
Sinonime: nelegal, ilegal, ilicit, clandestin, ..... (by WSergio 2/2009)*incorect
Sinonime: ...., marsavie, ticalosie, nemernicie, crima. (by WSergio 2/2009)*nelegiuire
Sinonime: nelegiuire, ...., ticalosie, nemernicie, crima. (by WSergio 2/2009)*marsavie
Sinonime: nelegiuire, marsavie, ...., nemernicie, crima. (by WSergio 2/2009)*ticalosie
Sinonime: nelegiuire, marsavie, ticalosie, ...., crima. (by WSergio 2/2009)*nemernicie
Sinonime: nelegiuire, marsavie, ticalosie, nemernicie, ..... (by WSergio 2/2009)*crima
Sinonime: ...., imoral, necinstit, ticalos, criminal. (by WSergio 2/2009)*nelegiuit
Sinonime: nelegiuit, ...., necinstit, ticalos, criminal. (by WSergio 2/2009)*imoral
Sinonime: nelegiuit, imoral, ...., ticalos, criminal. (by WSergio 2/2009)*necinstit
Sinonime: nelegiuit, imoral, necinstit, ...., criminal. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: nelegiuit, imoral, necinstit, ticalos, ..... (by WSergio 2/2009)*criminal
Sinonime: ...., nemasurat, nemarginit, necuprins, nesfarsit, vast, cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*nelimitat
Sinonime: nelimitat, ...., nemarginit, necuprins, nesfarsit, vast, cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*nemasurat
Sinonime: nelimitat, nemasurat, ...., necuprins, nesfarsit, vast, cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*nemarginit
Sinonime: nelimitat, nemasurat, nemarginit, ...., nesfarsit, vast, cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*necuprins
Sinonime: nelimitat, nemasurat, nemarginit, necuprins, ...., vast, cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: nelimitat, nemasurat, nemarginit, necuprins, nesfarsit, ...., cuprinzator. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: nelimitat, nemasurat, nemarginit, necuprins, nesfarsit, vast, ..... (by WSergio 2/2009)*cuprinzator
Sinonime: ...., tulburare, ingrijorare, framantate, teama, frica. (by WSergio 2/2009)*neliniste
Sinonime: neliniste, ...., ingrijorare, framantate, teama, frica. (by WSergio 2/2009)*tulburare
Sinonime: neliniste, tulburare, ...., framantate, teama, frica. (by WSergio 2/2009)*ingrijorare
Sinonime: neliniste, tulburare, ingrijorare, ...., teama, frica. (by WSergio 2/2009)*framantate
Sinonime: neliniste, tulburare, ingrijorare, framantate, ...., frica. (by WSergio 2/2009)*teama
Sinonime: neliniste, tulburare, ingrijorare, framantate, teama, ..... (by WSergio 2/2009)*frica
Sinonime: ...., ingrijorat, preocupat, impacientat, agitat. (by WSergio 2/2009)*nelinistit
Sinonime: nelinistit, ...., preocupat, impacientat, agitat. (by WSergio 2/2009)*ingrijorat
Sinonime: nelinistit, ingrijorat, ...., impacientat, agitat. (by WSergio 2/2009)*preocupat
Sinonime: nelinistit, ingrijorat, preocupat, ...., agitat. (by WSergio 2/2009)*impacientat
Sinonime: nelinistit, ingrijorat, preocupat, impacientat, ..... (by WSergio 2/2009)*agitat
Sinonime: ...., indescifrabil. (by WSergio 2/2009)*nelizibil
Sinonime: nelizibil, ..... (by WSergio 2/2009)*indescifrabil
Sinonime: ...., gol, nepopulat, desert. (by WSergio 2/2009)*nelocuit
Sinonime: nelocuit, ...., nepopulat, desert. (by WSergio 2/2009)*gol
Sinonime: nelocuit, gol, ...., desert. (by WSergio 2/2009)*nepopulat
Sinonime: nelocuit, gol, nepopulat, ..... (by WSergio 2/2009)*desert
Sinonime: ...., neclar, neinteles, confuz, nedeslusit. (by WSergio 2/2009)*nelamurit
Sinonime: nelamurit, ...., neinteles, confuz, nedeslusit. (by WSergio 2/2009)*neclar
Sinonime: nelamurit, neclar, ...., confuz, nedeslusit. (by WSergio 2/2009)*neinteles
Sinonime: nelamurit, neclar, neinteles, ...., nedeslusit. (by WSergio 2/2009)*confuz
Sinonime: nelamurit, neclar, neinteles, confuz, ..... (by WSergio 2/2009)*nedeslusit
Sinonime: ...., extraordinar, formidabil, colosal. (by WSergio 2/2009)*nemaiauzit
Sinonime: nemaiauzit, ...., formidabil, colosal. (by WSergio 2/2009)*extraordinar
Sinonime: nemaiauzit, extraordinar, ...., colosal. (by WSergio 2/2009)*formidabil
Sinonime: nemaiauzit, extraordinar, formidabil, ..... (by WSergio 2/2009)*colosal
Sinonime: ...., unic, nemaiintalnit, nemaivazut. (by WSergio 2/2009)*nemaipomenit
Sinonime: nemaipomenit, ...., nemaiintalnit, nemaivazut. (by WSergio 2/2009)*unic
Sinonime: nemaipomenit, unic, ...., nemaivazut. (by WSergio 2/2009)*nemaiintalnit
Sinonime: nemaipomenit, unic, nemaiintalnit, ..... (by WSergio 2/2009)*nemaivazut
Sinonime: ...., nevrednic, netrebnic, ticalos, josnic, marsav, sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*nemernic
Sinonime: nemernic, ...., netrebnic, ticalos, josnic, marsav, sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*nevrednic
Sinonime: nemernic, nevrednic, ...., ticalos, josnic, marsav, sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*netrebnic
Sinonime: nemernic, nevrednic, netrebnic, ...., josnic, marsav, sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: nemernic, nevrednic, netrebnic, ticalos, ...., marsav, sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: nemernic, nevrednic, netrebnic, ticalos, josnic, ...., sarman, sarac. (by WSergio 2/2009)*marsav
Sinonime: nemernic, nevrednic, netrebnic, ticalos, josnic, marsav, ...., sarac. (by WSergio 2/2009)*sarman
Sinonime: nemernic, nevrednic, netrebnic, ticalos, josnic, marsav, sarman, ..... (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: ...., ticalosiem marsavie, josnicie, infamie. (by WSergio 2/2009)*nemernicie
Sinonime: nemernicie, ...., josnicie, infamie. (by WSergio 2/2009)*ticalosiem marsavie
Sinonime: nemernicie, ticalosiem marsavie, ...., infamie. (by WSergio 2/2009)*josnicie
Sinonime: nemernicie, ticalosiem marsavie, josnicie, ..... (by WSergio 2/2009)*infamie
Sinonime: ...., direct. (by WSergio 2/2009)*nemijlocit
Sinonime: nemijlocit, ..... (by WSergio 2/2009)*direct
Sinonime: ...., aspru, crud, neomenos, neindurator, cumplit. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: nemilos, ...., crud, neomenos, neindurator, cumplit. (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: nemilos, aspru, ...., neomenos, neindurator, cumplit. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: nemilos, aspru, crud, ...., neindurator, cumplit. (by WSergio 2/2009)*neomenos
Sinonime: nemilos, aspru, crud, neomenos, ...., cumplit. (by WSergio 2/2009)*neindurator
Sinonime: nemilos, aspru, crud, neomenos, neindurator, ..... (by WSergio 2/2009)*cumplit
Sinonime: ...., fixitate, neclintire, imobolitate. (by WSergio 2/2009)*nemiscare
Sinonime: nemiscare, ...., neclintire, imobolitate. (by WSergio 2/2009)*fixitate
Sinonime: nemiscare, fixitate, ...., imobolitate. (by WSergio 2/2009)*neclintire
Sinonime: nemiscare, fixitate, neclintire, ..... (by WSergio 2/2009)*imobolitate
Sinonime: ...., a supara, a necaji, a mahni, a indispune. (by WSergio 2/2009)*nemultumi
Sinonime: nemultumi, ...., a necaji, a mahni, a indispune. (by WSergio 2/2009)*a supara
Sinonime: nemultumi, a supara, ...., a mahni, a indispune. (by WSergio 2/2009)*a necaji
Sinonime: nemultumi, a supara, a necaji, ...., a indispune. (by WSergio 2/2009)*a mahni
Sinonime: nemultumi, a supara, a necaji, a mahni, ..... (by WSergio 2/2009)*a indispune
Sinonime: ...., intristare, mahnire, neplacere, suparare, neajuns, necaz. (by WSergio 2/2009)*nemultumire
Sinonime: nemultumire, ...., mahnire, neplacere, suparare, neajuns, necaz. (by WSergio 2/2009)*intristare
Sinonime: nemultumire, intristare, ...., neplacere, suparare, neajuns, necaz. (by WSergio 2/2009)*mahnire
Sinonime: nemultumire, intristare, mahnire, ...., suparare, neajuns, necaz. (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: nemultumire, intristare, mahnire, neplacere, ...., neajuns, necaz. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: nemultumire, intristare, mahnire, neplacere, suparare, ...., necaz. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: nemultumire, intristare, mahnire, neplacere, suparare, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: ...., suparat, necajit, mahnit, amarat. (by WSergio 2/2009)*nemultumit
Sinonime: nemultumit, ...., necajit, mahnit, amarat. (by WSergio 2/2009)*suparat
Sinonime: nemultumit, suparat, ...., mahnit, amarat. (by WSergio 2/2009)*necajit
Sinonime: nemultumit, suparat, necajit, ...., amarat. (by WSergio 2/2009)*mahnit
Sinonime: nemultumit, suparat, necajit, mahnit, ..... (by WSergio 2/2009)*amarat
Sinonime: ...., celebru, vestit, etern, nepieritor. (by WSergio 2/2009)*nemuritor
Sinonime: nemuritor, ...., vestit, etern, nepieritor. (by WSergio 2/2009)*celebru
Sinonime: nemuritor, celebru, ...., etern, nepieritor. (by WSergio 2/2009)*vestit
Sinonime: nemuritor, celebru, vestit, ...., nepieritor. (by WSergio 2/2009)*etern
Sinonime: nemuritor, celebru, vestit, etern, ..... (by WSergio 2/2009)*nepieritor
Sinonime: ...., flamand, infometat, lihnit, hamesit. (by WSergio 2/2009)*nemancat
Sinonime: nemancat, ...., infometat, lihnit, hamesit. (by WSergio 2/2009)*flamand
Sinonime: nemancat, flamand, ...., lihnit, hamesit. (by WSergio 2/2009)*infometat
Sinonime: nemancat, flamand, infometat, ...., hamesit. (by WSergio 2/2009)*lihnit
Sinonime: nemancat, flamand, infometat, lihnit, ..... (by WSergio 2/2009)*hamesit
Sinonime: ...., neconsolat, dezolat, deprimat, intristat. (by WSergio 2/2009)*nemangaiat
Sinonime: nemangaiat, ...., dezolat, deprimat, intristat. (by WSergio 2/2009)*neconsolat
Sinonime: nemangaiat, neconsolat, ...., deprimat, intristat. (by WSergio 2/2009)*dezolat
Sinonime: nemangaiat, neconsolat, dezolat, ...., intristat. (by WSergio 2/2009)*deprimat
Sinonime: nemangaiat, neconsolat, dezolat, deprimat, ..... (by WSergio 2/2009)*intristat
Sinonime: ...., imens, nemasurat, vast, nesfarsit, intins. (by WSergio 2/2009)*nemarginit
Sinonime: nemarginit, ...., nemasurat, vast, nesfarsit, intins. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: nemarginit, imens, ...., vast, nesfarsit, intins. (by WSergio 2/2009)*nemasurat
Sinonime: nemarginit, imens, nemasurat, ...., nesfarsit, intins. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: nemarginit, imens, nemasurat, vast, ...., intins. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: nemarginit, imens, nemasurat, vast, nesfarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: ...., nesfarsit, vast. (by WSergio 2/2009)*nemasurat
Sinonime: nemasurat, ...., vast. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: nemasurat, nesfarsit, ..... (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: ...., nefiresc, fals, artificial. (by WSergio 2/2009)*nenatural
Sinonime: nenatural, ...., fals, artificial. (by WSergio 2/2009)*nefiresc
Sinonime: nenatural, nefiresc, ...., artificial. (by WSergio 2/2009)*fals
Sinonime: nenatural, nefiresc, fals, ..... (by WSergio 2/2009)*artificial
Sinonime: ...., necaz, suparare, nesansa, ghinion. (by WSergio 2/2009)*nenoroc
Sinonime: nenoroc, ...., suparare, nesansa, ghinion. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: nenoroc, necaz, ...., nesansa, ghinion. (by WSergio 2/2009)*suparare
Sinonime: nenoroc, necaz, suparare, ...., ghinion. (by WSergio 2/2009)*nesansa
Sinonime: nenoroc, necaz, suparare, nesansa, ..... (by WSergio 2/2009)*ghinion
Sinonime: ...., necaz, belea, ghinion, napasta, nenoroc, catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*nenorocire
Sinonime: nenorocire, ...., belea, ghinion, napasta, nenoroc, catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: nenorocire, necaz, ...., ghinion, napasta, nenoroc, catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*belea
Sinonime: nenorocire, necaz, belea, ...., napasta, nenoroc, catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*ghinion
Sinonime: nenorocire, necaz, belea, ghinion, ...., nenoroc, catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*napasta
Sinonime: ....ire, necaz, belea, ghinion, napasta, ...., catastrofa, tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*nenoroc
Sinonime: nenorocire, necaz, belea, ghinion, napasta, nenoroc, ...., tragedie, calamitate. (by WSergio 2/2009)*catastrofa
Sinonime: nenorocire, necaz, belea, ghinion, napasta, nenoroc, catastrofa, ...., calamitate. (by WSergio 2/2009)*tragedie
Sinonime: nenorocire, necaz, belea, ghinion, napasta, nenoroc, catastrofa, tragedie, ..... (by WSergio 2/2009)*calamitate
Sinonime: ...., ghinionist, nefast. (by WSergio 2/2009)*nenorocos
Sinonime: nenorocos, ...., nefast. (by WSergio 2/2009)*ghinionist
Sinonime: nenorocos, ghinionist, ..... (by WSergio 2/2009)*nefast
Sinonime: ...., incalculabil, infinit. (by WSergio 2/2009)*nenumarat
Sinonime: nenumarat, ...., infinit. (by WSergio 2/2009)*incalculabil
Sinonime: nenumarat, incalculabil, ..... (by WSergio 2/2009)*infinit
Sinonime: ...., ciudat, bizar, deosebit, excentric. (by WSergio 2/2009)*neobisnuit
Sinonime: neobisnuit, ...., bizar, deosebit, excentric. (by WSergio 2/2009)*ciudat
Sinonime: neobisnuit, ciudat, ...., deosebit, excentric. (by WSergio 2/2009)*bizar
Sinonime: neobisnuit, ciudat, bizar, ...., excentric. (by WSergio 2/2009)*deosebit
Sinonime: neobisnuit, ciudat, bizar, deosebit, ..... (by WSergio 2/2009)*excentric
Sinonime: ...., harnic, silitor, muncitor, neintrerupt, neincetat. (by WSergio 2/2009)*neobosit
Sinonime: neobosit, ...., silitor, muncitor, neintrerupt, neincetat. (by WSergio 2/2009)*harnic
Sinonime: neobosit, harnic, ...., muncitor, neintrerupt, neincetat. (by WSergio 2/2009)*silitor
Sinonime: neobosit, harnic, silitor, ...., neintrerupt, neincetat. (by WSergio 2/2009)*muncitor
Sinonime: neobosit, harnic, silitor, muncitor, ...., neincetat. (by WSergio 2/2009)*neintrerupt
Sinonime: neobosit, harnic, silitor, muncitor, neintrerupt, ..... (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: ...., impertinenta, obraznicie, nerusinare, insolenta, badaranie. (by WSergio 2/2009)*neobrazare
Sinonime: neobrazare, ...., obraznicie, nerusinare, insolenta, badaranie. (by WSergio 2/2009)*impertinenta
Sinonime: neobrazare, impertinenta, ...., nerusinare, insolenta, badaranie. (by WSergio 2/2009)*obraznicie
Sinonime: neobrazare, impertinenta, obraznicie, ...., insolenta, badaranie. (by WSergio 2/2009)*nerusinare
Sinonime: neobrazare, impertinenta, obraznicie, nerusinare, ...., badaranie. (by WSergio 2/2009)*insolenta
Sinonime: neobrazare, impertinenta, obraznicie, nerusinare, insolenta, ..... (by WSergio 2/2009)*badaranie
Sinonime: ...., inuman, salbatic, crud, barbar, brutal. (by WSergio 2/2009)*neomenesc
Sinonime: neomenesc, ...., salbatic, crud, barbar, brutal. (by WSergio 2/2009)*inuman
Sinonime: neomenesc, inuman, ...., crud, barbar, brutal. (by WSergio 2/2009)*salbatic
Sinonime: neomenesc, inuman, salbatic, ...., barbar, brutal. (by WSergio 2/2009)*crud
Sinonime: neomenesc, inuman, salbatic, crud, ...., brutal. (by WSergio 2/2009)*barbar
Sinonime: neomenesc, inuman, salbatic, crud, barbar, ..... (by WSergio 2/2009)*brutal
Sinonime: ...., inoportun, nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*neoportun
Sinonime: neoportun, ...., nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*inoportun
Sinonime: neoportun, inoportun, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: ...., dezordine, harababura. (by WSergio 2/2009)*neoranduiala
Sinonime: neoranduiala, ...., harababura. (by WSergio 2/2009)*dezordine
Sinonime: neoranduiala, dezordine, ..... (by WSergio 2/2009)*harababura
Sinonime: ...., neprimitor. (by WSergio 2/2009)*neospitalier
Sinonime: neospitalier, ..... (by WSergio 2/2009)*neprimitor
Sinonime: ...., imperceptibil, neauzit. (by WSergio 2/2009)*neperceptibil
Sinonime: neperceptibil, ...., neauzit. (by WSergio 2/2009)*imperceptibil
Sinonime: neperceptibil, imperceptibil, ..... (by WSergio 2/2009)*neauzit
Sinonime: ...., interzis, neingaduit, condamnabil. (by WSergio 2/2009)*nepermis
Sinonime: nepermis, ...., neingaduit, condamnabil. (by WSergio 2/2009)*interzis
Sinonime: nepermis, interzis, ...., condamnabil. (by WSergio 2/2009)*neingaduit
Sinonime: nepermis, interzis, neingaduit, ..... (by WSergio 2/2009)*condamnabil
Sinonime: ...., nemuritor, etern, vesnic, vestit, celebru, faimos. (by WSergio 2/2009)*nepieritor
Sinonime: nepieritor, ...., etern, vesnic, vestit, celebru, faimos. (by WSergio 2/2009)*nemuritor
Sinonime: nepieritor, nemuritor, ...., vesnic, vestit, celebru, faimos. (by WSergio 2/2009)*etern
Sinonime: nepieritor, nemuritor, etern, ...., vestit, celebru, faimos. (by WSergio 2/2009)*vesnic
Sinonime: nepieritor, nemuritor, etern, vesnic, ...., celebru, faimos. (by WSergio 2/2009)*vestit
Sinonime: nepieritor, nemuritor, etern, vesnic, vestit, ...., faimos. (by WSergio 2/2009)*celebru
Sinonime: nepieritor, nemuritor, etern, vesnic, vestit, celebru, ..... (by WSergio 2/2009)*faimos
Sinonime: ...., repulsie, aversiune, sila, dezgust, necaz, neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: neplacere, ...., aversiune, sila, dezgust, necaz, neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*repulsie
Sinonime: neplacere, repulsie, ...., sila, dezgust, necaz, neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*aversiune
Sinonime: neplacere, repulsie, aversiune, ...., dezgust, necaz, neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*sila
Sinonime: neplacere, repulsie, aversiune, sila, ...., necaz, neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*dezgust
Sinonime: neplacere, repulsie, aversiune, sila, dezgust, ...., neajuns, nemultumire. (by WSergio 2/2009)*necaz
Sinonime: neplacere, repulsie, aversiune, sila, dezgust, necaz, ...., nemultumire. (by WSergio 2/2009)*neajuns
Sinonime: neplacere, repulsie, aversiune, sila, dezgust, necaz, neajuns, ..... (by WSergio 2/2009)*nemultumire
Sinonime: ...., dezagreabil. (by WSergio 2/2009)*neplacut
Sinonime: neplacut, ..... (by WSergio 2/2009)*dezagreabil
Sinonime: ...., neinvitat, nechemat. (by WSergio 2/2009)*nepoftit
Sinonime: nepoftit, ...., nechemat. (by WSergio 2/2009)*neinvitat
Sinonime: nepoftit, neinvitat, ..... (by WSergio 2/2009)*nechemat
Sinonime: ...., nerespectuos, badaran, mojic, grosolan. (by WSergio 2/2009)*nepoliticos
Sinonime: nepoliticos, ...., badaran, mojic, grosolan. (by WSergio 2/2009)*nerespectuos
Sinonime: nepoliticos, nerespectuos, ...., mojic, grosolan. (by WSergio 2/2009)*badaran
Sinonime: nepoliticos, nerespectuos, badaran, ...., grosolan. (by WSergio 2/2009)*mojic
Sinonime: nepoliticos, nerespectuos, badaran, mojic, ..... (by WSergio 2/2009)*grosolan
Sinonime: ...., nelocuit, pustiu. (by WSergio 2/2009)*nepopulat
Sinonime: nepopulat, ...., pustiu. (by WSergio 2/2009)*nelocuit
Sinonime: nepopulat, nelocuit, ..... (by WSergio 2/2009)*pustiu
Sinonime: ...., nelinistit, neastamparat, zburdalnic, neinduplecat, inversunat, indarjit. (by WSergio 2/2009)*nepotolit
Sinonime: nepotolit, ...., neastamparat, zburdalnic, neinduplecat, inversunat, indarjit. (by WSergio 2/2009)*nelinistit
Sinonime: nepotolit, nelinistit, ...., zburdalnic, neinduplecat, inversunat, indarjit. (by WSergio 2/2009)*neastamparat
Sinonime: nepotolit, nelinistit, neastamparat, ...., neinduplecat, inversunat, indarjit. (by WSergio 2/2009)*zburdalnic
Sinonime: nepotolit, nelinistit, neastamparat, zburdalnic, ...., inversunat, indarjit. (by WSergio 2/2009)*neinduplecat
Sinonime: nepotolit, nelinistit, neastamparat, zburdalnic, neinduplecat, ...., indarjit. (by WSergio 2/2009)*inversunat
Sinonime: nepotolit, nelinistit, neastamparat, zburdalnic, neinduplecat, inversunat, ..... (by WSergio 2/2009)*indarjit
Sinonime: ...., neconcordanta, neasemanare. (by WSergio 2/2009)*nepotrivire
Sinonime: nepotrivire, ...., neasemanare. (by WSergio 2/2009)*neconcordanta
Sinonime: nepotrivire, neconcordanta, ..... (by WSergio 2/2009)*neasemanare
Sinonime: ...., neprielnic, nefavorabil, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: nepotrivit, ...., nefavorabil, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*neprielnic
Sinonime: nepotrivit, neprielnic, ...., necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*nefavorabil
Sinonime: nepotrivit, neprielnic, nefavorabil, ..... (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: ...., neconditionat, total. (by WSergio 2/2009)*neprecupetit
Sinonime: neprecupetit, ...., total. (by WSergio 2/2009)*neconditionat
Sinonime: neprecupetit, neconditionat, ..... (by WSergio 2/2009)*total
Sinonime: ...., normal, natural, sincer, cinstit. (by WSergio 2/2009)*neprefacut
Sinonime: neprefacut, ...., natural, sincer, cinstit. (by WSergio 2/2009)*normal
Sinonime: neprefacut, normal, ...., sincer, cinstit. (by WSergio 2/2009)*natural
Sinonime: neprefacut, normal, natural, ...., cinstit. (by WSergio 2/2009)*sincer
Sinonime: neprefacut, normal, natural, sincer, ..... (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: ...., brut. (by WSergio 2/2009)*neprelucrat
Sinonime: neprelucrat, ..... (by WSergio 2/2009)*brut
Sinonime: ...., modest, simplu. (by WSergio 2/2009)*nepretentios
Sinonime: nepretentios, ...., simplu. (by WSergio 2/2009)*modest
Sinonime: nepretentios, modest, ..... (by WSergio 2/2009)*simplu
Sinonime: ...., inopinat, neasteptat, imprevizibil, fortuit, brusc. (by WSergio 2/2009)*neprevazut
Sinonime: neprevazut, ...., neasteptat, imprevizibil, fortuit, brusc. (by WSergio 2/2009)*inopinat
Sinonime: neprevazut, inopinat, ...., imprevizibil, fortuit, brusc. (by WSergio 2/2009)*neasteptat
Sinonime: neprevazut, inopinat, neasteptat, ...., fortuit, brusc. (by WSergio 2/2009)*imprevizibil
Sinonime: neprevazut, inopinat, neasteptat, imprevizibil, ...., brusc. (by WSergio 2/2009)*fortuit
Sinonime: neprevazut, inopinat, neasteptat, imprevizibil, fortuit, ..... (by WSergio 2/2009)*brusc
Sinonime: ...., nesocotit, imprudent, necugetat. (by WSergio 2/2009)*neprevazator
Sinonime: neprevazator, ...., imprudent, necugetat. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: neprevazator, nesocotit, ...., necugetat. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: neprevazator, nesocotit, imprudent, ..... (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: ...., valoros, scump, pretios, drag. (by WSergio 2/2009)*nepretuit
Sinonime: nepretuit, ...., scump, pretios, drag. (by WSergio 2/2009)*valoros
Sinonime: nepretuit, valoros, ...., pretios, drag. (by WSergio 2/2009)*scump
Sinonime: nepretuit, valoros, scump, ...., drag. (by WSergio 2/2009)*pretios
Sinonime: nepretuit, valoros, scump, pretios, ..... (by WSergio 2/2009)*drag
Sinonime: ...., incompetent, incapabil, nestiutor, neindemanatic, stangaci, nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: nepriceput, ...., incapabil, nestiutor, neindemanatic, stangaci, nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*incompetent
Sinonime: nepriceput, incompetent, ...., nestiutor, neindemanatic, stangaci, nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: nepriceput, incompetent, incapabil, ...., neindemanatic, stangaci, nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*nestiutor
Sinonime: nepriceput, incompetent, incapabil, nestiutor, ...., stangaci, nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*neindemanatic
Sinonime: nepriceput, incompetent, incapabil, nestiutor, neindemanatic, ...., nelamurit, neinteles. (by WSergio 2/2009)*stangaci
Sinonime: nepriceput, incompetent, incapabil, nestiutor, neindemanatic, stangaci, ...., neinteles. (by WSergio 2/2009)*nelamurit
Sinonime: nepriceput, incompetent, incapabil, nestiutor, neindemanatic, stangaci, nelamurit, ..... (by WSergio 2/2009)*neinteles
Sinonime: ...., defavorabil, nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*neprielnic
Sinonime: neprielnic, ...., nepotrivit. (by WSergio 2/2009)*defavorabil
Sinonime: neprielnic, defavorabil, ..... (by WSergio 2/2009)*nepotrivit
Sinonime: ...., ostil, distant, rezervat, taciturn. (by WSergio 2/2009)*neprietenos
Sinonime: neprietenos, ...., distant, rezervat, taciturn. (by WSergio 2/2009)*ostil
Sinonime: neprietenos, ostil, ...., rezervat, taciturn. (by WSergio 2/2009)*distant
Sinonime: neprietenos, ostil, distant, ...., taciturn. (by WSergio 2/2009)*rezervat
Sinonime: neprietenos, ostil, distant, rezervat, ..... (by WSergio 2/2009)*taciturn
Sinonime: ...., pur, curat, cast, nepatat, neintinat, inocent. (by WSergio 2/2009)*neprihanit
Sinonime: neprihanit, ...., curat, cast, nepatat, neintinat, inocent. (by WSergio 2/2009)*pur
Sinonime: neprihanit, pur, ...., cast, nepatat, neintinat, inocent. (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: neprihanit, pur, curat, ...., nepatat, neintinat, inocent. (by WSergio 2/2009)*cast
Sinonime: neprihanit, pur, curat, cast, ...., neintinat, inocent. (by WSergio 2/2009)*nepatat
Sinonime: neprihanit, pur, curat, cast, nepatat, ...., inocent. (by WSergio 2/2009)*neintinat
Sinonime: neprihanit, pur, curat, cast, nepatat, neintinat, ..... (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: ...., neospitalier. (by WSergio 2/2009)*neprimitor
Sinonime: neprimitor, ..... (by WSergio 2/2009)*neospitalier
Sinonime: ...., neroditor, nefertil, sterp, arid. (by WSergio 2/2009)*neproductiv
Sinonime: neproductiv, ...., nefertil, sterp, arid. (by WSergio 2/2009)*neroditor
Sinonime: neproductiv, neroditor, ...., sterp, arid. (by WSergio 2/2009)*nefertil
Sinonime: neproductiv, neroditor, nefertil, ...., arid. (by WSergio 2/2009)*sterp
Sinonime: neproductiv, neroditor, nefertil, sterp, ..... (by WSergio 2/2009)*arid
Sinonime: ...., incapabil, nepriceput, neajutorat, nevoias, slab, bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*neputincios
Sinonime: neputincios, ...., nepriceput, neajutorat, nevoias, slab, bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: neputincios, incapabil, ...., neajutorat, nevoias, slab, bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, ...., nevoias, slab, bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*neajutorat
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, neajutorat, ...., slab, bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*nevoias
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, neajutorat, nevoias, ...., bolnav, suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*slab
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, neajutorat, nevoias, slab, ...., suferind, infirm. (by WSergio 2/2009)*bolnav
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, neajutorat, nevoias, slab, bolnav, ...., infirm. (by WSergio 2/2009)*suferind
Sinonime: neputincios, incapabil, nepriceput, neajutorat, nevoias, slab, bolnav, suferind, ..... (by WSergio 2/2009)*infirm
Sinonime: ...., impartialitate, echitate, obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*nepartinire
Sinonime: nepartinire, ...., echitate, obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*impartialitate
Sinonime: nepartinire, impartialitate, ...., obiectivitate. (by WSergio 2/2009)*echitate
Sinonime: nepartinire, impartialitate, echitate, ..... (by WSergio 2/2009)*obiectivitate
Sinonime: ...., drept, corect, onest. (by WSergio 2/2009)*nepartinitor
Sinonime: nepartinitor, ...., corect, onest. (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: nepartinitor, drept, ...., onest. (by WSergio 2/2009)*corect
Sinonime: nepartinitor, drept, corect, ..... (by WSergio 2/2009)*onest
Sinonime: ...., indiferenta, indolenta, nesimtire. (by WSergio 2/2009)*nepasare
Sinonime: nepasare, ...., indolenta, nesimtire. (by WSergio 2/2009)*indiferenta
Sinonime: nepasare, indiferenta, ...., nesimtire. (by WSergio 2/2009)*indolenta
Sinonime: nepasare, indiferenta, indolenta, ..... (by WSergio 2/2009)*nesimtire
Sinonime: ...., insensibil, impasibil, indiferent. (by WSergio 2/2009)*nepasator
Sinonime: nepasator, ...., impasibil, indiferent. (by WSergio 2/2009)*insensibil
Sinonime: nepasator, insensibil, ...., indiferent. (by WSergio 2/2009)*impasibil
Sinonime: nepasator, insensibil, impasibil, ..... (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: ...., curat, pur, inocent, neprihanit, candid, cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*nepatat
Sinonime: nepatat, ...., pur, inocent, neprihanit, candid, cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*curat
Sinonime: nepatat, curat, ...., inocent, neprihanit, candid, cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*pur
Sinonime: nepatat, curat, pur, ...., neprihanit, candid, cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*inocent
Sinonime: nepatat, curat, pur, inocent, ...., candid, cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*neprihanit
Sinonime: nepatat, curat, pur, inocent, neprihanit, ...., cast, imacular. (by WSergio 2/2009)*candid
Sinonime: nepatat, curat, pur, inocent, neprihanit, candid, ...., imacular. (by WSergio 2/2009)*cast
Sinonime: nepatat, curat, pur, inocent, neprihanit, candid, cast, ..... (by WSergio 2/2009)*imacular
Sinonime: ...., nesupravegheat. (by WSergio 2/2009)*nepazit
Sinonime: nepazit, ..... (by WSergio 2/2009)*nesupravegheat
Sinonime: ...., imposibil, neizbutit. (by WSergio 2/2009)*nerealizabil
Sinonime: nerealizabil, ...., neizbutit. (by WSergio 2/2009)*imposibil
Sinonime: nerealizabil, imposibil, ..... (by WSergio 2/2009)*neizbutit
Sinonime: ...., ingrat. (by WSergio 2/2009)*nerecunoscator
Sinonime: nerecunoscator, ..... (by WSergio 2/2009)*ingrat
Sinonime: ...., ingratitudine. (by WSergio 2/2009)*nerecunostinta
Sinonime: nerecunostinta, ..... (by WSergio 2/2009)*ingratitudine
Sinonime: ...., deviere, abatere. (by WSergio 2/2009)*neregularitate
Sinonime: neregularitate, ...., abatere. (by WSergio 2/2009)*deviere
Sinonime: neregularitate, deviere, ..... (by WSergio 2/2009)*abatere
Sinonime: ...., rar, din cand in cand, dezordonat, neomogen. (by WSergio 2/2009)*neregulat
Sinonime: neregulat, ...., din cand in cand, dezordonat, neomogen. (by WSergio 2/2009)*rar
Sinonime: neregulat, rar, ...., dezordonat, neomogen. (by WSergio 2/2009)*din cand in cand
Sinonime: neregulat, rar, din cand in cand, ...., neomogen. (by WSergio 2/2009)*dezordonat
Sinonime: neregulat, rar, din cand in cand, dezordonat, ..... (by WSergio 2/2009)*neomogen
Sinonime: ...., dezordine, harababura, inexactitate. (by WSergio 2/2009)*neregula
Sinonime: neregula, ...., harababura, inexactitate. (by WSergio 2/2009)*dezordine
Sinonime: neregula, dezordine, ...., inexactitate. (by WSergio 2/2009)*harababura
Sinonime: neregula, dezordine, harababura, ..... (by WSergio 2/2009)*inexactitate
Sinonime: ...., nepoliticos, grosolan, neobrazat. (by WSergio 2/2009)*nerespectuos
Sinonime: nerespectuos, ...., grosolan, neobrazat. (by WSergio 2/2009)*nepoliticos
Sinonime: nerespectuos, nepoliticos, ...., neobrazat. (by WSergio 2/2009)*grosolan
Sinonime: nerespectuos, nepoliticos, grosolan, ..... (by WSergio 2/2009)*neobrazat
Sinonime: ...., insolvabil. (by WSergio 2/2009)*nerezolvabil
Sinonime: nerezolvabil, ..... (by WSergio 2/2009)*insolvabil
Sinonime: ...., nestapanit, impulsiv. (by WSergio 2/2009)*neretinut
Sinonime: neretinut, ...., impulsiv. (by WSergio 2/2009)*nestapanit
Sinonime: neretinut, nestapanit, ..... (by WSergio 2/2009)*impulsiv
Sinonime: ...., neproductiv, sterp. (by WSergio 2/2009)*neroditor
Sinonime: neroditor, ...., sterp. (by WSergio 2/2009)*neproductiv
Sinonime: neroditor, neproductiv, ..... (by WSergio 2/2009)*sterp
Sinonime: ...., neghiobie, prostie, boroboata, pozna. (by WSergio 2/2009)*nerozie
Sinonime: nerozie, ...., prostie, boroboata, pozna. (by WSergio 2/2009)*neghiobie
Sinonime: nerozie, neghiobie, ...., boroboata, pozna. (by WSergio 2/2009)*prostie
Sinonime: nerozie, neghiobie, prostie, ...., pozna. (by WSergio 2/2009)*boroboata
Sinonime: nerozie, neghiobie, prostie, boroboata, ..... (by WSergio 2/2009)*pozna
Sinonime: ...., iritabil, irascibil, nestapanit, energic, vioi. (by WSergio 2/2009)*nervos
Sinonime: nervos, ...., irascibil, nestapanit, energic, vioi. (by WSergio 2/2009)*iritabil
Sinonime: nervos, iritabil, ...., nestapanit, energic, vioi. (by WSergio 2/2009)*irascibil
Sinonime: nervos, iritabil, irascibil, ...., energic, vioi. (by WSergio 2/2009)*nestapanit
Sinonime: nervos, iritabil, irascibil, nestapanit, ...., vioi. (by WSergio 2/2009)*energic
Sinonime: nervos, iritabil, irascibil, nestapanit, energic, ..... (by WSergio 2/2009)*vioi
Sinonime: ...., iritare, enervare, irascibilitate, incordare, tensiune, nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*nervozitate
Sinonime: nervozitate, ...., enervare, irascibilitate, incordare, tensiune, nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*iritare
Sinonime: nervozitate, iritare, ...., irascibilitate, incordare, tensiune, nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*enervare
Sinonime: nervozitate, iritare, enervare, ...., incordare, tensiune, nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*irascibilitate
Sinonime: nervozitate, iritare, enervare, irascibilitate, ...., tensiune, nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*incordare
Sinonime: nervozitate, iritare, enervare, irascibilitate, incordare, ...., nerabdare, febrilitate. (by WSergio 2/2009)*tensiune
Sinonime: nervozitate, iritare, enervare, irascibilitate, incordare, tensiune, ...., febrilitate. (by WSergio 2/2009)*nerabdare
Sinonime: nervozitate, iritare, enervare, irascibilitate, incordare, tensiune, nerabdare, ..... (by WSergio 2/2009)*febrilitate
Sinonime: ...., febrilitate, impacienta, infrigurare, emotie. (by WSergio 2/2009)*nerabdare
Sinonime: nerabdare, ...., impacienta, infrigurare, emotie. (by WSergio 2/2009)*febrilitate
Sinonime: nerabdare, febrilitate, ...., infrigurare, emotie. (by WSergio 2/2009)*impacienta
Sinonime: nerabdare, febrilitate, impacienta, ...., emotie. (by WSergio 2/2009)*infrigurare
Sinonime: nerabdare, febrilitate, impacienta, infrigurare, ..... (by WSergio 2/2009)*emotie
Sinonime: ...., insuficient, redus, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*nesatisfacator
Sinonime: nesatisfacator, ...., redus, necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*insuficient
Sinonime: nesatisfacator, insuficient, ...., necorespunzator. (by WSergio 2/2009)*redus
Sinonime: nesatisfacator, insuficient, redus, ..... (by WSergio 2/2009)*necorespunzator
Sinonime: ...., lacomie, pofta, aviditate. (by WSergio 2/2009)*nesat
Sinonime: nesat, ...., pofta, aviditate. (by WSergio 2/2009)*lacomie
Sinonime: nesat, lacomie, ...., aviditate. (by WSergio 2/2009)*pofta
Sinonime: nesat, lacomie, pofta, ..... (by WSergio 2/2009)*aviditate
Sinonime: ...., statornic, invariabil. (by WSergio 2/2009)*neschimbat
Sinonime: neschimbat, ...., invariabil. (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: neschimbat, statornic, ..... (by WSergio 2/2009)*invariabil
Sinonime: ...., interminabil, inepuizabil. (by WSergio 2/2009)*nesecat
Sinonime: nesecat, ...., inepuizabil. (by WSergio 2/2009)*interminabil
Sinonime: nesecat, interminabil, ..... (by WSergio 2/2009)*inepuizabil
Sinonime: ...., anonim. (by WSergio 2/2009)*nesemnat
Sinonime: nesemnat, ..... (by WSergio 2/2009)*anonim
Sinonime: ...., imperceptibil, neauzit. (by WSergio 2/2009)*nesesizabil
Sinonime: nesesizabil, ...., neauzit. (by WSergio 2/2009)*imperceptibil
Sinonime: nesesizabil, imperceptibil, ..... (by WSergio 2/2009)*neauzit
Sinonime: ...., nemarginit, nelimitat, vast, imens, infinit. (by WSergio 2/2009)*nesfarsit
Sinonime: nesfarsit, ...., nelimitat, vast, imens, infinit. (by WSergio 2/2009)*nemarginit
Sinonime: nesfarsit, nemarginit, ...., vast, imens, infinit. (by WSergio 2/2009)*nelimitat
Sinonime: nesfarsit, nemarginit, nelimitat, ...., imens, infinit. (by WSergio 2/2009)*vast
Sinonime: nesfarsit, nemarginit, nelimitat, vast, ...., infinit. (by WSergio 2/2009)*imens
Sinonime: nesfarsit, nemarginit, nelimitat, vast, imens, ..... (by WSergio 2/2009)*infinit
Sinonime: ...., incert, nehotarat, ezitant, primejdios, riscant. (by WSergio 2/2009)*nesigur
Sinonime: nesigur, ...., nehotarat, ezitant, primejdios, riscant. (by WSergio 2/2009)*incert
Sinonime: nesigur, incert, ...., ezitant, primejdios, riscant. (by WSergio 2/2009)*nehotarat
Sinonime: nesigur, incert, nehotarat, ...., primejdios, riscant. (by WSergio 2/2009)*ezitant
Sinonime: nesigur, incert, nehotarat, ezitant, ...., riscant. (by WSergio 2/2009)*primejdios
Sinonime: nesigur, incert, nehotarat, ezitant, primejdios, ..... (by WSergio 2/2009)*riscant
Sinonime: ...., incertitudine, indoiala, sovaire, ezitare, primejdie, pericol. (by WSergio 2/2009)*nesiguranta
Sinonime: nesiguranta, ...., indoiala, sovaire, ezitare, primejdie, pericol. (by WSergio 2/2009)*incertitudine
Sinonime: nesiguranta, incertitudine, ...., sovaire, ezitare, primejdie, pericol. (by WSergio 2/2009)*indoiala
Sinonime: nesiguranta, incertitudine, indoiala, ...., ezitare, primejdie, pericol. (by WSergio 2/2009)*sovaire
Sinonime: nesiguranta, incertitudine, indoiala, sovaire, ...., primejdie, pericol. (by WSergio 2/2009)*ezitare
Sinonime: nesiguranta, incertitudine, indoiala, sovaire, ezitare, ...., pericol. (by WSergio 2/2009)*primejdie
Sinonime: nesiguranta, incertitudine, indoiala, sovaire, ezitare, primejdie, ..... (by WSergio 2/2009)*pericol
Sinonime: ...., voluntar, benevol. (by WSergio 2/2009)*nesilit
Sinonime: nesilit, ...., benevol. (by WSergio 2/2009)*voluntar
Sinonime: nesilit, voluntar, ..... (by WSergio 2/2009)*benevol
Sinonime: ...., asimetric. (by WSergio 2/2009)*nesimetric
Sinonime: nesimetric, ..... (by WSergio 2/2009)*asimetric
Sinonime: ...., nerusinare, insolenta, nepasare, indiferenta, lesin. (by WSergio 2/2009)*nesimtire
Sinonime: nesimtire, ...., insolenta, nepasare, indiferenta, lesin. (by WSergio 2/2009)*nerusinare
Sinonime: nesimtire, nerusinare, ...., nepasare, indiferenta, lesin. (by WSergio 2/2009)*insolenta
Sinonime: nesimtire, nerusinare, insolenta, ...., indiferenta, lesin. (by WSergio 2/2009)*nepasare
Sinonime: nesimtire, nerusinare, insolenta, nepasare, ...., lesin. (by WSergio 2/2009)*indiferenta
Sinonime: nesimtire, nerusinare, insolenta, nepasare, indiferenta, ..... (by WSergio 2/2009)*lesin
Sinonime: ...., a ignora, a dispretui, a desconsidera. (by WSergio 2/2009)*nesocoti
Sinonime: nesocoti, ...., a dispretui, a desconsidera. (by WSergio 2/2009)*a ignora
Sinonime: nesocoti, a ignora, ...., a desconsidera. (by WSergio 2/2009)*a dispretui
Sinonime: nesocoti, a ignora, a dispretui, ..... (by WSergio 2/2009)*a desconsidera
Sinonime: ...., imprudent, nesabuit, neprevazator, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: nesocotit, ...., nesabuit, neprevazator, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: nesocotit, imprudent, ...., neprevazator, nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*nesabuit
Sinonime: nesocotit, imprudent, nesabuit, ...., nechibzuit. (by WSergio 2/2009)*neprevazator
Sinonime: nesocotit, imprudent, nesabuit, neprevazator, ..... (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: ...., neasteptat. (by WSergio 2/2009)*nesperat
Sinonime: nesperat, ..... (by WSergio 2/2009)*neasteptat
Sinonime: ...., instabil, fluctuant, inconstant. (by WSergio 2/2009)*nestabil
Sinonime: nestabil, ...., fluctuant, inconstant. (by WSergio 2/2009)*instabil
Sinonime: nestabil, instabil, ...., inconstant. (by WSergio 2/2009)*fluctuant
Sinonime: nestabil, instabil, fluctuant, ..... (by WSergio 2/2009)*inconstant
Sinonime: ...., schimbator, labil, inconsecvent, instabil. (by WSergio 2/2009)*nestatornic
Sinonime: nestatornic, ...., labil, inconsecvent, instabil. (by WSergio 2/2009)*schimbator
Sinonime: nestatornic, schimbator, ...., inconsecvent, instabil. (by WSergio 2/2009)*labil
Sinonime: nestatornic, schimbator, labil, ...., instabil. (by WSergio 2/2009)*inconsecvent
Sinonime: nestatornic, schimbator, labil, inconsecvent, ..... (by WSergio 2/2009)*instabil
Sinonime: ...., neumblat, necalcat, necunoscut. (by WSergio 2/2009)*nestrabatut
Sinonime: nestrabatut, ...., necalcat, necunoscut. (by WSergio 2/2009)*neumblat
Sinonime: nestrabatut, neumblat, ...., necunoscut. (by WSergio 2/2009)*necalcat
Sinonime: nestrabatut, neumblat, necalcat, ..... (by WSergio 2/2009)*necunoscut
Sinonime: ...., navalnic, impetuos, nestavilit, nervos, iritabil, repezit. (by WSergio 2/2009)*nestapanit
Sinonime: nestapanit, ...., impetuos, nestavilit, nervos, iritabil, repezit. (by WSergio 2/2009)*navalnic
Sinonime: nestapanit, navalnic, ...., nestavilit, nervos, iritabil, repezit. (by WSergio 2/2009)*impetuos
Sinonime: nestapanit, navalnic, impetuos, ...., nervos, iritabil, repezit. (by WSergio 2/2009)*nestavilit
Sinonime: nestapanit, navalnic, impetuos, nestavilit, ...., iritabil, repezit. (by WSergio 2/2009)*nervos
Sinonime: nestapanit, navalnic, impetuos, nestavilit, nervos, ...., repezit. (by WSergio 2/2009)*iritabil
Sinonime: nestapanit, navalnic, impetuos, nestavilit, nervos, iritabil, ..... (by WSergio 2/2009)*repezit
Sinonime: ...., insuportabil. (by WSergio 2/2009)*nesuferit
Sinonime: nesuferit, ..... (by WSergio 2/2009)*insuportabil
Sinonime: ...., nepazit. (by WSergio 2/2009)*nesupravegheat
Sinonime: nesupravegheat, ..... (by WSergio 2/2009)*nepazit
Sinonime: ...., indisciplina, neconformare, indaratnicie. (by WSergio 2/2009)*nesupunere
Sinonime: nesupunere, ...., neconformare, indaratnicie. (by WSergio 2/2009)*indisciplina
Sinonime: nesupunere, indisciplina, ...., indaratnicie. (by WSergio 2/2009)*neconformare
Sinonime: nesupunere, indisciplina, neconformare, ..... (by WSergio 2/2009)*indaratnicie
Sinonime: ...., neascultator. (by WSergio 2/2009)*nesupus
Sinonime: nesupus, ..... (by WSergio 2/2009)*neascultator
Sinonime: ...., imprudent, necugetat, nechibzuit, nesocotit. (by WSergio 2/2009)*nesabuit
Sinonime: nesabuit, ...., necugetat, nechibzuit, nesocotit. (by WSergio 2/2009)*imprudent
Sinonime: nesabuit, imprudent, ...., nechibzuit, nesocotit. (by WSergio 2/2009)*necugetat
Sinonime: nesabuit, imprudent, necugetat, ...., nesocotit. (by WSergio 2/2009)*nechibzuit
Sinonime: nesabuit, imprudent, necugetat, nechibzuit, ..... (by WSergio 2/2009)*nesocotit
Sinonime: ...., searbad, anost, monoton. (by WSergio 2/2009)*nesarat
Sinonime: nesarat, ...., anost, monoton. (by WSergio 2/2009)*searbad
Sinonime: nesarat, searbad, ...., monoton. (by WSergio 2/2009)*anost
Sinonime: nesarat, searbad, anost, ..... (by WSergio 2/2009)*monoton
Sinonime: ...., precis, limpede, clar. (by WSergio 2/2009)*net
Sinonime: net, ...., limpede, clar. (by WSergio 2/2009)*precis
Sinonime: net, precis, ...., clar. (by WSergio 2/2009)*limpede
Sinonime: net, precis, limpede, ..... (by WSergio 2/2009)*clar
Sinonime: ...., plan, drept, intins, moale, catifelat. (by WSergio 2/2009)*neted
Sinonime: neted, ...., drept, intins, moale, catifelat. (by WSergio 2/2009)*plan
Sinonime: neted, plan, ...., intins, moale, catifelat. (by WSergio 2/2009)*drept
Sinonime: neted, plan, drept, ...., moale, catifelat. (by WSergio 2/2009)*intins
Sinonime: neted, plan, drept, intins, ...., catifelat. (by WSergio 2/2009)*moale
Sinonime: neted, plan, drept, intins, moale, ..... (by WSergio 2/2009)*catifelat
Sinonime: ...., a egala, a nivela, a uniformizaS a aranja , a potrivi, a mangaia, a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*netezi
Sinonime: netezi, ...., a nivela, a uniformizaS a aranja , a potrivi, a mangaia, a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*a egala
Sinonime: netezi, a egala, ...., a uniformizaS a aranja , a potrivi, a mangaia, a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*a nivela
Sinonime: netezi, a egala, a nivela, .... , a potrivi, a mangaia, a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*a uniformizaS a aranja
Sinonime: netezi, a egala, a nivela, a uniformizaS a aranja , ...., a mangaia, a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*a potrivi
Sinonime: netezi, a egala, a nivela, a uniformizaS a aranja , a potrivi, ...., a dezmierda. (by WSergio 2/2009)*a mangaia
Sinonime: netezi, a egala, a nivela, a uniformizaS a aranja , a potrivi, a mangaia, ..... (by WSergio 2/2009)*a dezmierda
Sinonime: ...., indreptat, fatuit. (by WSergio 2/2009)*netezit
Sinonime: netezit, ...., fatuit. (by WSergio 2/2009)*indreptat
Sinonime: netezit, indreptat, ..... (by WSergio 2/2009)*fatuit
Sinonime: ...., opac. (by WSergio 2/2009)*netransparent
Sinonime: netransparent, ..... (by WSergio 2/2009)*opac
Sinonime: ...., neispravit, josnic, ticalos, nemernic. (by WSergio 2/2009)*netrebnic
Sinonime: netrebnic, ...., josnic, ticalos, nemernic. (by WSergio 2/2009)*neispravit
Sinonime: netrebnic, neispravit, ...., ticalos, nemernic. (by WSergio 2/2009)*josnic
Sinonime: netrebnic, neispravit, josnic, ...., nemernic. (by WSergio 2/2009)*ticalos
Sinonime: netrebnic, neispravit, josnic, ticalos, ..... (by WSergio 2/2009)*nemernic
Sinonime: ...., linistit, calm, senin. (by WSergio 2/2009)*netulburat
Sinonime: netulburat, ...., calm, senin. (by WSergio 2/2009)*linistit
Sinonime: netulburat, linistit, ...., senin. (by WSergio 2/2009)*calm
Sinonime: netulburat, linistit, calm, ..... (by WSergio 2/2009)*senin
Sinonime: ...., indiscutabil, sigur, cert, incontestabil. (by WSergio 2/2009)*netagaduit
Sinonime: netagaduit, ...., sigur, cert, incontestabil. (by WSergio 2/2009)*indiscutabil
Sinonime: netagaduit, indiscutabil, ...., cert, incontestabil. (by WSergio 2/2009)*sigur
Sinonime: netagaduit, indiscutabil, sigur, ...., incontestabil. (by WSergio 2/2009)*cert
Sinonime: netagaduit, indiscutabil, sigur, cert, ..... (by WSergio 2/2009)*incontestabil
Sinonime: ...., memorabil, etern. (by WSergio 2/2009)*neuitat
Sinonime: neuitat, ...., etern. (by WSergio 2/2009)*memorabil
Sinonime: neuitat, memorabil, ..... (by WSergio 2/2009)*etern
Sinonime: ...., inuman, aspru, barbar. (by WSergio 2/2009)*neuman
Sinonime: neuman, ...., aspru, barbar. (by WSergio 2/2009)*inuman
Sinonime: neuman, inuman, ...., barbar. (by WSergio 2/2009)*aspru
Sinonime: neuman, inuman, aspru, ..... (by WSergio 2/2009)*barbar
Sinonime: ...., inutil, ineficace. (by WSergio 2/2009)*neutil
Sinonime: neutil, ...., ineficace. (by WSergio 2/2009)*inutil
Sinonime: neutil, inutil, ..... (by WSergio 2/2009)*ineficace
Sinonime: ...., nefolosit. (by WSergio 2/2009)*neutilizat
Sinonime: neutilizat, ..... (by WSergio 2/2009)*nefolosit
Sinonime: ...., a anihila, a zadarnici. (by WSergio 2/2009)*neutraliza
Sinonime: neutraliza, ...., a zadarnici. (by WSergio 2/2009)*a anihila
Sinonime: neutraliza, a anihila, ..... (by WSergio 2/2009)*a zadarnici
Sinonime: ...., impartial, indiferent. (by WSergio 2/2009)*neutru
Sinonime: neutru, ...., indiferent. (by WSergio 2/2009)*impartial
Sinonime: neutru, impartial, ..... (by WSergio 2/2009)*indiferent
Sinonime: ...., neexploatat, nefructificat. (by WSergio 2/2009)*nevalorificat
Sinonime: nevalorificat, ...., nefructificat. (by WSergio 2/2009)*neexploatat
Sinonime: nevalorificat, neexploatat, ..... (by WSergio 2/2009)*nefructificat
Sinonime: ...., sotie, femeie. (by WSergio 2/2009)*nevasta
Sinonime: nevasta, ...., femeie. (by WSergio 2/2009)*sotie
Sinonime: nevasta, sotie, ..... (by WSergio 2/2009)*femeie
Sinonime: ...., incredibil, imposibil, neadevarat. (by WSergio 2/2009)*neverosimil
Sinonime: neverosimil, ...., imposibil, neadevarat. (by WSergio 2/2009)*incredibil
Sinonime: neverosimil, incredibil, ...., neadevarat. (by WSergio 2/2009)*imposibil
Sinonime: neverosimil, incredibil, imposibil, ..... (by WSergio 2/2009)*neadevarat
Sinonime: ...., neofilit, proaspat. (by WSergio 2/2009)*nevestejit
Sinonime: nevestejit, ...., proaspat. (by WSergio 2/2009)*neofilit
Sinonime: nevestejit, neofilit, ..... (by WSergio 2/2009)*proaspat
Sinonime: ...., incurabil. (by WSergio 2/2009)*nevindecabil
Sinonime: nevindecabil, ..... (by WSergio 2/2009)*incurabil
Sinonime: ...., cinstit, virtuos, curat. inocent, naiv. ignorant. (by WSergio 2/2009)*nevinovat
Sinonime: nevinovat, ...., virtuos, curat. inocent, naiv. ignorant. (by WSergio 2/2009)*cinstit
Sinonime: nevinovat, cinstit, ...., curat. inocent, naiv. ignorant. (by WSergio 2/2009)*virtuos
Sinonime: nevinovat, cinstit, virtuos, ...., naiv. ignorant. (by WSergio 2/2009)*curat. inocent
Sinonime: nevinovat, cinstit, virtuos, curat. inocent, ..... (by WSergio 2/2009)*naiv. ignorant
Sinonime: ...., puritate, inocenta, candoare, naivitate. (by WSergio 2/2009)*nevinovatie
Sinonime: nevinovatie, ...., inocenta, candoare, naivitate. (by WSergio 2/2009)*puritate
Sinonime: nevinovatie, puritate, ...., candoare, naivitate. (by WSergio 2/2009)*inocenta
Sinonime: nevinovatie, puritate, inocenta, ...., naivitate. (by WSergio 2/2009)*candoare
Sinonime: nevinovatie, puritate, inocenta, candoare, ..... (by WSergio 2/2009)*naivitate
Sinonime: ...., modest, saracacios, sarac, sarman. (by WSergio 2/2009)*nevoias
Sinonime: nevoias, ...., saracacios, sarac, sarman. (by WSergio 2/2009)*modest
Sinonime: nevoias, modest, ...., sarac, sarman. (by WSergio 2/2009)*saracacios
Sinonime: nevoias, modest, ....acios, ...., sarman. (by WSergio 2/2009)*sarac
Sinonime: nevoias, modest, saracacios, sarac, ..... (by WSergio 2/2009)*sarman
Sinonime: ...., cerinta, trebuinta, grija, lipsa, saracie, greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*nevoie
Sinonime: nevoie, ...., trebuinta, grija, lipsa, saracie, greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*cerinta
Sinonime: nevoie, cerinta, ...., grija, lipsa, saracie, greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*trebuinta
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, ...., lipsa, saracie, greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*grija
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, grija, ...., saracie, greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*lipsa
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, grija, lipsa, ...., greutate, dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*saracie
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, grija, lipsa, saracie, ...., dificultate, neplacere. (by WSergio 2/2009)*greutate
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, grija, lipsa, saracie, greutate, ...., neplacere. (by WSergio 2/2009)*dificultate
Sinonime: nevoie, cerinta, trebuinta, grija, lipsa, saracie, greutate, dificultate, ..... (by WSergio 2/2009)*neplacere
Sinonime: ...., constrans, obligat, fortat, silit. (by WSergio 2/2009)*nevoit
Sinonime: nevoit, ...., obligat, fortat, silit. (by WSergio 2/2009)*constrans
Sinonime: nevoit, constrans, ...., fortat, silit. (by WSergio 2/2009)*obligat
Sinonime: nevoit, constrans, obligat, ...., silit. (by WSergio 2/2009)*fortat
Sinonime: nevoit, constrans, obligat, fortat, ..... (by WSergio 2/2009)*silit
Sinonime: ...., incapabil, neajutorat, neputincios, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*nevolnic
Sinonime: nevolnic, ...., neajutorat, neputincios, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: nevolnic, incapabil, ...., neputincios, nepriceput. (by WSergio 2/2009)*neajutorat
Sinonime: nevolnic, incapabil, neajutorat, ...., nepriceput. (by WSergio 2/2009)*neputincios
Sinonime: nevolnic, incapabil, neajutorat, neputincios, ..... (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: ...., nedemn, incapabil, nepriceput, inapt. (by WSergio 2/2009)*nevrednic
Sinonime: nevrednic, ...., incapabil, nepriceput, inapt. (by WSergio 2/2009)*nedemn
Sinonime: nevrednic, nedemn, ...., nepriceput, inapt. (by WSergio 2/2009)*incapabil
Sinonime: nevrednic, nedemn, incapabil, ...., inapt. (by WSergio 2/2009)*nepriceput
Sinonime: nevrednic, nedemn, incapabil, nepriceput, ..... (by WSergio 2/2009)*inapt
Sinonime: ...., nervos, irascibil, repezit, nestapanit. (by WSergio 2/2009)*nevricos
Sinonime: nevricos, ...., irascibil, repezit, nestapanit. (by WSergio 2/2009)*nervos
Sinonime: nevricos, nervos, ...., repezit, nestapanit. (by WSergio 2/2009)*irascibil
Sinonime: nevricos, nervos, irascibil, ...., nestapanit. (by WSergio 2/2009)*repezit
Sinonime: nevricos, nervos, irascibil, repezit, ..... (by WSergio 2/2009)*nestapanit
Sinonime: ...., teafar, sanatos, neatins, intreg. (by WSergio 2/2009)*nevatamat
Sinonime: nevatamat, ...., sanatos, neatins, intreg. (by WSergio 2/2009)*teafar
Sinonime: nevatamat, teafar, ...., neatins, intreg. (by WSergio 2/2009)*sanatos
Sinonime: nevatamat, teafar, sanatos, ...., intreg. (by WSergio 2/2009)*neatins
Sinonime: nevatamat, teafar, sanatos, neatins, ..... (by WSergio 2/2009)*intreg
Sinonime: ...., invizibil. (by WSergio 2/2009)*nevazut
Sinonime: nevazut, ..... (by WSergio 2/2009)*invizibil
Sinonime: ...., orb. (by WSergio 2/2009)*nevazator
Sinonime: nevazator, ..... (by WSergio 2/2009)*orb
Sinonime: ...., hotarat, statornic, neabatut. (by WSergio 2/2009)*nezdruncinat
Sinonime: nezdruncinat, ...., statornic, neabatut. (by WSergio 2/2009)*hotarat
Sinonime: nezdruncinat, hotarat, ...., neabatut. (by WSergio 2/2009)*statornic
Sinonime: nezdruncinat, hotarat, statornic, ..... (by WSergio 2/2009)*neabatut
Sinonime: ...., aprig, nemilos, neiertator, crancen, cumplit, salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*neimblanzit
Sinonime: neimblanzit, ...., nemilos, neiertator, crancen, cumplit, salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*aprig
Sinonime: neimblanzit, aprig, ...., neiertator, crancen, cumplit, salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*nemilos
Sinonime: neimblanzit, aprig, nemilos, ...., crancen, cumplit, salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*neiertator
Sinonime: neimblanzit, aprig, nemilos, neiertator, ...., cumplit, salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*crancen
Sinonime: neimblanzit, aprig, nemilos, neiertator, crancen, ...., salbatic, nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*cumplit
Sinonime: neimblanzit, aprig, nemilos, neiertator, crancen, cumplit, ...., nedomesticit. (by WSergio 2/2009)*salbatic
Sinonime: neimblanzit, aprig, nemilos, neiertator, crancen, cumplit, salbatic, ..... (by WSergio 2/2009)*nedomesticit
Sinonime: ...., gol, nud, despuiat. (by WSergio 2/2009)*neimbracat
Sinonime: neimbracat, ...., nud, despuiat. (by WSergio 2/2009)*gol
Sinonime: neimbracat, gol, ...., despuiat. (by WSergio 2/2009)*nud
Sinonime: neimbracat, gol, nud, ..... (by WSergio 2/2009)*despuiat
Sinonime: ...., nemultumit, descumpanit, indarjit, inversunat, aprig, violent. (by WSergio 2/2009)*neimpacat
Sinonime: neimpacat, ...., descumpanit, indarjit, inversunat, aprig, violent. (by WSergio 2/2009)*nemultumit
Sinonime: neimpacat, nemultumit, ...., indarjit, inversunat, aprig, violent. (by WSergio 2/2009)*descumpanit
Sinonime: neimpacat, nemultumit, descumpanit, ...., inversunat, aprig, violent. (by WSergio 2/2009)*indarjit
Sinonime: neimpacat, nemultumit, descumpanit, indarjit, ...., aprig, violent. (by WSergio 2/2009)*inversunat
Sinonime: neimpacat, nemultumit, descumpanit, indarjit, inversunat, ...., violent. (by WSergio 2/2009)*aprig
Sinonime: neimpacat, nemultumit, descumpanit, indarjit, inversunat, aprig, ..... (by WSergio 2/2009)*violent
Sinonime: ...., neatins, intreg, nefolosit. (by WSergio 2/2009)*neinceput
Sinonime: neinceput, ...., intreg, nefolosit. (by WSergio 2/2009)*neatins
Sinonime: neinceput, neatins, ...., nefolosit. (by WSergio 2/2009)*intreg
Sinonime: neinceput, neatins, intreg, ..... (by WSergio 2/2009)*nefolosit
Sinonime: ...., continuu, neintrerupr, necontenit, sustinut, mereu. (by WSergio 2/2009)*neincetat
Sinonime: neincetat, ...., neintrerupr, necontenit, sustinut, mereu. (by WSergio 2/2009)*continuu
Sinonime: neincetat, continuu, ...., necontenit, sustinut, mereu. (by WSergio 2/2009)*neintrerupr
Sinonime: neincetat, continuu, neintrerupr, ...., sustinut, mereu. (by WSergio 2/2009)*necontenit
Sinonime: neincetat, continuu, neintrerupr, necontenit, ...., mereu. (by WSergio 2/2009)*sustinut
Sinonime: neincetat, continuu, neintrerupr, necontenit, sustinut, ..... (by WSergio 2/2009)*mereu
Sinonime: ...., nespus, extrem. (by WSergio 2/2009)*neinchipuit