s.n. - Dispozitie, drept al sultanului. - Mr. Tc. , din arab. "imunitate" (Seineanu, III), cf .alb. , bg.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*berat
s.n. Dispozitie obligatorie, scrisa sau orala, data de o autoritate sau de o persoana oficiala pentru a fi executata intocmai; porunca. Expr. = la dispozitia cuiva. = sub comanda cuiva, sub conducerea cuiva. = va stau la dispozitie. (Concr.) Act care contine o dispozitie cu caracter obligatoriu. = act prin care comandantul unei mari unitati militare se adreseaza intregii unitati in anumite ocazii. = dispozitie scrisa a unei autoritati militare, prin care o persoana din cadrele de rezerva ale armatei este chemata la unitate. = act prin care cineva primeste o insarcinare oficiala; delegatie. = dispozitie data de catre o banca pentru a plati o suma de bani unei persoane fizice sau juridice. Decoratie superioara medaliei. Categorie sistematica in zoologie si in botanica, superioara familiei si inferioara clasei. Sistem arhitectonic ale carui elemente sunt dispuse si proportionate dupa anumite reguli, pentru a forma un ansamblu armonios si regulat. Comunitate monahala intalnita in diverse religii, care sustine o propaganda activa in favoarea religiei respective. Comunitate medievala de cavaleri-calugari care participau la actiuni razboinice. Rang, categorie (dupa importanta). Expr. = cu caracter (de)... = de prim(ul) rang. (Inv.) Ordine, categorie, domeniu. Regula, ordine. - Din lat. fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*ordin
s.n. Dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva o mostenire, un bun etc. (Concr.) Bun lasat cuiva prin dispozitie testamentara. - Din lat.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*legat
s.n. Dispozitiv actionat manual, conectat la un computer, a carui deplasare pe o suprafata antreneaza deplasarea cursorului pe ecran. - Din engl. (by 11W12S12e5r14g14i7o)*maus
s.n. Dispozitiv, actionat manual sau automat, care provoaca suprimarea unei piedici si declansarea mecanismelor; declansor. suf. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*declansator
s.n. Dispozitiv adaptor electronic la un magnetofon pentru pornirea si oprirea automata a aparatului, care asigura inregistrarea numai atunci cand se vorbeste. - Din germ.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*acustomat
s.n. Dispozitiv al calculatoarelor care poate efectua operatiile de adunare si de scadere. - Din fr. (dupa ).(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sumator
s.n. Dispozitiv alcatuit din doua conductoare diferite avand capetele sudate si dintr-un instrument electric de masura intercalat in circuit, folosit pentru masurarea caldurii. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*termocuplu
s.n. Dispozitiv al unei masini de scris care permite ca, odata fixata lungimea unui rand, sa poata fi automat mentinuta si pentru randurile urmatoare. - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*tabulator
s.n. Dispozitiv al unui avion care serveste la alunecarea pe sol in scopul aterizarii sau al decolarii. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*aterizor
s.n. Dispozitiv al unui avion dispus in spatele fuzelajului, care serveste la stabilitatea, la echilibrul sau la schimbare directiei avionului respectiv. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ampenaj
s.n. Dispozitiv al unui cazan de abur, in care vaporii produsi sunt incalziti la o temperatura mai inalta decat cea de saturatie. suf. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*supraincalzitor
s.n. Dispozitiv al unui hidroavion care permite manevrarea in timpul decolarii si amerizarii. suf.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*amerizor
s.n. Dispozitiv al unui instrument optic care serveste la concentrarea si dirijarea luminii intr-o directie determinata. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*condensor
s.n. Dispozitiv, aparat etc. care impiedica automat ca o marime fizica sa depaseasca o limita data; limitor. (Rad.) Circuit electronic cu ajutorul caruia se realizeaza limitarea semnalelor. suf.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*limitator
s.n. Dispozitiv, aparat etc. care serveste la stingerea unei flacari, a unor scantei, a unui foc; (in special) extinctor. = dispozitiv pentru stingerea scanteilor si arcurilor electrice de la contactele intrerupatoarelor electrice. [Var.: s.f.] suf. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*stingator
s.n. Dispozitiv atasat la un recipient metalic pentru prepararea sifonului la domiciliu. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*autosifon
s.n. Dispozitiv bazat pe inregistrarea si pe redarea magnetica a vocii, care primeste si inregistreaza mesajele telefonice in absenta abonatului. - Din germ.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ipsofon
s.n. Dispozitiv care ajuta la transportarea schiurilor . Suport fixat pe capota autoturismelor in vederea transportarii schiurilor. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*portschi
s.n. Dispozitiv care asigura sprijinirea unui corp de un alt corp; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini; rezematoare. (Mec.) = punct fix in jurul caruia forta si rezistenta tind sa ajunga in echilibru. Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri si care impune anumite restrictii deplasarii relative a acestora. (Rar) Balustrada. Fig. Sprijin, ajutor, ocrotire. Fig. Cauza, motivarea unei actiuni; motiv, temei. [Var.: s.n.] - Din (derivat regresiv).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*reazem
s.n. Dispozitiv care atenueaza socurile, trepidatiile unui automobil, ale unui motor etc. Dispozitiv pentru micsorarea amplitudinii unei vibratii. Piesa de piele care se leaga de cureaua bratului de lovire a suveicii pentru a-i amortiza intrarea in caseta din partea opusa. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*amortizor
s.n. Dispozitiv care contine o substanta dezodorizanta si care serveste la dezodorizare. suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*dezodorizator
s.n. - Dispozitiv care fereste ochii de lumina unei lampi. < Fr. , cf. it. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*abajur
s.n. Dispozitiv care micsoreaza viteza unor sisteme tehnice (In expr.) = procedeu cinematografic de obtinere a incetinirii miscarii. suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*incetinitor
s.n. Dispozitiv care permite vizionarea unei serii de fotografii in forma unei secvente continue, in miscare. (Telev.) Dispozitiv care permite obtinerea inregistrarii pe film a unei emisiuni realizate in direct, chiar in interiorul receptorului de televiziune, cu scopul reluarii ulterioare a acestei emisiuni. (p. metonimie) Tub catodic special care permite filmarea imaginii pe care o reproduce. (Telev.) Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune; cinescop. (din fr. < , din gr. = miscare + , din = a se uita, a privi; sensul < prob. din engl., atestat din 1949, indicand inregistrarea unei emisiuni transmise ulterior; sensul < denum. engl. a dispozitivului, marca inreg. in S.U.A., in 1931) [def. ] (by 1W2S10e10r4g4i12o)*kinescop
s.n. Dispozitiv care pregateste schimbarea de viteza. Mecanism de comutatie din ansamblul unui schimbator telefonic automat, cu preselectie directa, pentru fiecare abonat chemator. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*preselector
s.n. Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil, a fitilului unei incarcaturi explozive, reaprinderea unei lampi de siguranta din mine etc. suf.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*aprinzator
s.n. Dispozitiv care regleaza amestecul combustibil intr-un carburator. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*dispersor
s.n. Dispozitiv care serveste la alimentarea unei masini sau a unei instalatii cu combustibil sau cu materie prima. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*alimentator
s.n. Dispozitiv care serveste la amortizarea unui soc, a unui zgomot sau a unui fenomen de oscilatie la un sistem tehnic. - Din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*amortizor
s.n. Dispozitiv care serveste la captare. = instalatie pentru captarea si transformarea energiei solare in energie termica sau electrica. Dispozitiv montat pe vehicule cu tractiune electrica pentru a realiza un contact alunecator cu firul aerian de contact. suf.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*captator
s.n. Dispozitiv care serveste la rasturnarea unui vas sau a unui vagonet, cu scopul de a-l goli de continut; culbutor. suf. - (dupa fr. ).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*basculator
s.n. Dispozitiv cu ajutorul caruia se determina impuritatile din lapte. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*lactofiltru
s.n. Dispozitiv cu ajutorul caruia se echilibreaza tevile tunurilor. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*echilibror
s.n. Dispozitiv cu ajutorul caruia se masoara si se transmite la distanta valoarea unei marimi. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*teleindicator
s.n. Dispozitiv cu ajutorul caruia se poate face schimbarea legaturilor dintre liniile exterioare si cele interioare ale unei centrale telefonice. - Din fr. (by 4W12S12e5r6g6i14o)*repartitor
s.n. Dispozitiv cu functie de releu, alcatuit dintr-un fir supraconductor dispus in interiorul unei infasurari electrice, folosit in constructia unor calculatoare electronice. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*criotron
s.n. Dispozitiv de birou folosit pentru prinderea foilor de hartie cu ajutorul capselor. suf.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*capsator
s.n. Dispozitiv de blocare automata a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*autoblocaj
s.n. Dispozitiv de etalonare a microfoanelor in domeniul frecventelor joase. - Din fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*pistonfon
s.n. Dispozitiv de forma unui tub montat deasupra instalatiei de siguranta de la capul sondei, care serveste la efectuarea operatiei de lubricare. - Din germ. fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*lubricator
s.n. Dispozitiv de intindere si rupere in fire scurte, de lungimea celor de lana si bumbac, a firului continuu debitat de masina de filat fibre sintetice. - Din engl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*turbostapler
s.n. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. sau, in unele tari, se fixeaza de coarnele lor. Expr. = a trage carul, caruta, plugul etc.; fig. (despre oameni) a munci din greu, peste puteri. Munca grea, neplacuta; robie, tiranie. Jujeu. Colac de lemn imbracat in piele care se pune uneori la gatul cailor si prin care se trec hamurile. Piesa in forma de cadru sau de inel, care serveste la sustinerea altor piese ale unei masini sau ale unei unelte. Grinda sau rigla de lemn folosita la constructia acoperisurilor. Parte componenta a circuitului magnetic al unui aparat sau al unei masini electrice, care nu are infasurari electrice. - Lat.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*jug
s.n. - Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. - Suprafata pe care o poate ara o pereche de vite intr-o zi. - Povara, tiranie, robie. - Gitar, hamut. - Jujeu. - Cadru la ferastraul actionat de forta apei. - Grinda. - Dispozitiv de prindere la razboiul de tesut. - Suport de lemn pentru navod. - Var. (Mold.) Mr. megl., istr. Lat. (Puscariu 916; Candrea-Dens., 913; DAR; REW 4610), cf. it. prov. fr. , cat. sp. port. Der. s.m. (bou; cal castrat), in sensul de "devenit bun de jug", intrucit taurii si caii necastrati nu sint buni ca animale de povara (dupa Tiktin, de la procedeul castrarii, care se facea cu ajutorul unui cleste in forma de jug; insa acest uz nu pare sa poata fi documentat); , vb. (a castra); s.f. (castrare); s.m. (persoana care castreaza animale); s.m. (persoana care castreaza animale); , adj. (bun de jug), cu suf. (dupa Puscariu 917, REW 4604 si Candrea-Dens., 916, din lat. ); s.n. (pret al lemnului pe care il pot cara din padure o pereche de boi injugati); (var. ), s.m. (dumbet, sclipet, Teucrium Chamaedrys); vb. (a pune la jug, a injuga); , vb. (a pune la jug, a injuga, a subjuga, a inrobi; refl., a se dedica in exclusivitate; refl., a se uni; Arg., a fugi, a scapa), cf. lat. ; , s.f. (pereche de animale injugate); adj. (bun de jug, bou destinat aratului); vb. (a scoate din jug); vb. (a oprima, a impila), format pe baza fr. ; s.m. (arbore cu lemnul alb si tare, Acer campestre), mr. , megl. , de la cu suf. , sau poate de la un lat. (Puscariu 918; Candrea-Dens., 917; REW 4605; DAR), deoarece se folosea la confectionarea jugurilor (este gresita der. propusa de Cihac, II, 511, din mag. < sl. ; dupa Diculescu, 482, din gr. ?????????, de la ????? "ulm"; cf. Rosetti, I, 168).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*jug
s.n. Dispozitiv de metal, de sticla, de hartie etc., care se pune la o lampa pentru a feri ochii de lumina si pentru a indeparta razele intr-o anumita directie. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*abajur
s.n. dispozitiv de metal, de sticla, de hartie etc. folosit pentru a intrepta lumina unei lampi intr-o anumita directie [ fr. abat-jour](by 6W6S14e15r8g8i2o)*sn
s.n. Dispozitiv de metal in forma de spirala, prevazut cu un maner, folosit pentru a scoate dopurile de pluta de la sticla; rac^2. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tirbuson
s.n. Dispozitiv de metal in forma de surub indoit in unghi drept, prevazut cu filet pe unul dintre brate, cu care se blocheaza o usa, o fereastra etc. - Din germ .(by 12W12S6e6r14g15i8o)*foraibar
s.n. Dispozitiv de reglaj la pick-up-urile moderne pentru compensarea fortei centripete. [Scris si ] - Din engl.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*antischeting
s.n. Dispozitiv de restabilire totala sau partiala a conditiilor initiale de functionare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei marimi la o valoare cuprinsa in intervalul de reglare pentru a se obtine functionarea stabila a sistemului. suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*readucator
s.n. Dispozitiv de semnalizare optica, alcatuit dintr-un stalp fix, cu unul sau mai multe brate mobile a caror pozitie, in timpul zilei, sau a caror schimbare de lumina, in timpul noptii, indica diferite semnale referitoare la circulatia pe caile ferate. Dispozitiv de semnalizare optica folosit pentru a transmite vaselor din larg comunicari referitoare la navigatie. Indicator cu lumini colorate, pentru reglementarea circulatiei in orase; stop. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*semafor
s.n. Dispozitiv de semnalizare sonora, folosit de obicei la autovehicule. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*claxon
s.n. Dispozitiv de siguranta pentru oprirea din cadere a coliviei ascensorului, in cazul ruperii cablului sau al defectarii instalatiei. - (by 3W4S12e12r6g6i14o)*paracazator
s.n. Dispozitiv de ungere a coroanei sinelor de cale ferata, pentru a reduce uzura. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*lubrificator
s.n. Dispozitiv electric pasiv, destinat sa realizeze reducerea nivelului unui semnal. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*atenuator
s.n. Dispozitiv electroacustic care transmite sunetele exterioare in urechea interna prin intermediul sistemului osos al capului. - Din fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*osteofon
s.n. Dispozitiv electromagnetic folosit pentru demagnetizare. - Din fr. (by 13W6S6e7r15g15i9o)*demagnetizor
s.n. Dispozitiv electronic antifurt, care anuleaza anumite functii ale motorului unui autovehicul, facand astfel imposibila pornirea neautorizata a acestuia. - Din engl.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*imobilizator
s.n. Dispozitiv electronic care inchide un circuit sub actiunea luminii; fotointrerupator. .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*fotoreleu
s.n.Dispozitiv electronic care masoara in unitati adimensionale fluxul de energie termica emis de un corp de incalzire. sau repartitor electronic de costuri(by 4W12S12e6r6g14i15o)*repartitor
s.n. Dispozitiv electrostatic folosit pentru purificarea aerului dintr-o incapere prin dirijarea prafului spre unul din electrozi pentru precipitare. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*precipitron
s.n. Dispozitiv, esalonare de lupta, in cadrul careia avioane sau grupe de avioane se insira in forma de trepte, sub un unghi. - Rus .(by 5W6S14e14r8g8i1o)*peleng
s.n. Dispozitiv folosit la combinele de cereale pentru ridicarea si adunarea plantelor cazute sau a celor taiate in timpul recoltarii. suf. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*ridicator
s.n. Dispozitiv folosit la |montarea|monta| si la sustinerea unor piese si aparate (de laborator). - Din germ. fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*stativ
s.n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborarea ancorei . suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ancorator
s.n. Dispozitiv folosit la verificarea legilor de vibratie a coardelor, pentru a compara inaltimea a doua sunete sau pentru a masura un interval. Instrument electronic pentru masurarea intensitatii undelor sonore, de obicei a zgomotelor. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*sonometru
s.n. Dispozitiv, folosit mai ales in telefonia manuala, care permite, prin introducerea unei fise, stabilirea unei legaturi intre doua linii. Dispozitiv de interconectare electrica a unor magnetofoane si casetofoane. [Scris si: - Pr. si: ] - Din fr., engl. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*jac
s.n. Dispozitiv folosit pentru aeratie. Masina de lucru folosita in turnatorie pentru afinarea amestecului de formare. [< fr. ].(by 3W3S11e12r12g5i6o)*aerator
s.n. Dispozitiv folosit pentru deplasarea (in sens vertical) a unei sarcini, alcatuit din una sau din doua tobe care se pot roti in jurul axelor lor si pe care se infasoara un cablu fixat cu un capat de toba si cu celalalt de sarcina pe care trebuie sa o deplaseze. - Dupa fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*troliu
s.n. Dispozitiv folosit pentru determinarea conductivitatii solutiilor. - Din fr.(by 3W12S12e12r5g6i14o)*conductometru
s.n. Dispozitiv folosit pentru lansarea bombelor, a rachetelor sau a torpilelor. suf. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*lansator
s.n. Dispozitiv folosit pentru |rebobinarea|rebobina| peliculei cinematografice. suf. (by 5W6S14e14r8g8i8o)*derulator
s.n. Dispozitiv folosit pentru |ridicarea|ridica| si indepartarea apei si a noroiului din sapaturile executate cu mijloace hidromecanice. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*hidroelevator
s.n. Dispozitiv format dintr-o parghie cu un carlig la capat, care permite eliberarea unei piese imobilizate in raport cu o alta. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i8o)*declic
s.n. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal, de lemn sau de material plastic, asezat in fata sau in spatele unei ferestre, al unei usi sau al unei deschideri si servind pentru protectie sau pentru reglarea luminii care intra in camera respectiva. (Reg.) Deschizatura in forma de fereastra intr-un perete, in special in peretele podului; tablie de lemn care inchide aceasta deschizatura. (Inv.) Usa la trasura; portiera a unui cupeu. - Et. nec.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*oblon
s.n. dispozitiv hardware care conecteaza doua sau mai multe retele de calculatoare(by 15W15S8e8r2g2i10o)*router
s.n. Dispozitiv (in forma de palnie) montat la obiectivul aparatului de fotografiat sau de filmat pentru a impiedica patrunderea luminii suplimentare in aparat. Aparatoare formata dintr-o placa transparenta (colorata) sau opaca, montata in interiorul unui autovehicul, deasupra parbrizului, pentru a proteja pe sofer de lumina directa a soarelui. - (by 9W10S3e3r12g12i5o)*parasolar
s.n. - Dispozitiv, instalatie. Ngr. ????????. Sec. XVII, inv. - Der. , s.f. (vraja, farmec), sec. XVII, din ngr. ?????????. E dubletul lui , s.n. (inv., balista; inv., macara; Olt., pirghie, palanca, proptea), din tc. der. din gr. ????????, cf. sp. si (by 14W14S8e8r1g1i10o)*mangan
s.n. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tractiune electrica si care permite alimentarea cu energie electrica direct de la un cablu aerian. (|Impr|impropriu|.) Troleibuz. - Din fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*troleu
s.n. Dispozitiv (la masinile de incercat materiale) care efectueaza incercari de tractiune si de compresiune. - Dupa engl. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*reversor
s.n. Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic care permite delimitarea dupa necesitate a campului vizual si a liniei de vizare sau citirea indicatiilor de pe o scara gradata. Vizeta. (La pl.) Ochelarii mastilor de gaze. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*vizor
s.n. Dispozitiv mecanic al masinii de cules monotip, prevazut cu o claviatura, utilizat la inregistrarea textului pe o banda de hartie prin perforatii diferit combinate. - Din germ. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*taster
s.n. Dispozitiv mecanic atasat la un aparat fotografic automat care regleaza timpul dintre doua expuneri succesive. - Din engl. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*intervalometru
s.n. Dispozitiv mecanic de procesare manuala offline a tranzactiilor efectuate cu un card. Prin intermediul imprinterului, prin presare, informatiile inscrise pe card (datele de identificare ale posesorului cardului) sunt copiate de pe fata cardului pe chitanta eliberata de comerciant catre cumparatorul-titular.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*imprinter
s.n. Dispozitiv mecanic de transformare a miscarii sau a fortelor. Cuptor captusit cu materiale refractare, in care se obtine otelul topit. Masina sau grup de masini electrice care transforma un gen de curent in altul. Masina pentru transformarea grisului in faina. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*convertizor
s.n. Dispozitiv mecanic, pneumatic sau electric, care se fixeaza pe piesa a carei deformatie se studiaza prin metodele tensometriei. - Din germ. (by 6W14S15e8r8g8i2o)*tensometru
s.n. Dispozitiv mecanic sau electric care permite alegerea unui obiect sau a unei directii anumite dintr-o multime de obiecte sau de directii accesibile dispozitivului. Masina agricola alcatuita dintr-o vanturatoare si mai multe site, cu ajutorul careia se separa semintele de impuritati si se sorteaza pe calitati. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*selector
s.n. Dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor sau la activarea transmiterii de caldura. Dispozitiv servind la punerea in miscare a granulelor unui material pentru a iesi mai usor printr-un orificiu. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g11i5o)*agitator
s.n. Dispozitiv mic (de metal) care aluneca de-a lungul unei rigle sau al unei tije gradate sau care se invarteste in jurul unei piese circulare gradate, permitand citirea gradatiilor. - Din fr. lat. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*cursor
s.n. Dispozitiv microelectronic cu o densitate mare de elemente de circuit echivalente care constituie o singura unitate. .(by 12W6S6e14r15g8i8o)*microcircuit
s.n. Dispozitiv mobil folosit pentru curatarea namolului depus pe fundul decantoarelor, fara scoaterea din functie a instalatiei. Instrument cu care se racleaza; razuitor. - Cf. fr. %racloir.%(by 5W13S14e7r7g1i1o)*raclor
s.n. Dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tren sau de tramvai, cu ajutorul caruia vehiculul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei; portiunea de sina mobila care se deplaseaza cu ajutorul acestui dispozitiv; ac. = dispozitiv montat pe firul electric aerian, care permite trecerea unui troleibuz sau tramvai de pe o cale pe alta. Expr. (Fam.) = a indrepta in alta directie cursul unor evenimente; a-si schimba atitudinea fata de cineva sau de ceva; a-si schimba parerile, conceptiile etc. - Din tc. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*macaz
s.n. Dispozitiv montat la bordul unei nave, in scopul imbunatatirii stablitatii. Metoda de lucru folosita pentru corectarea deformatiilor unei linii de cale ferata. - Din fr. (by 5W5S13e14r14g7i8o)*suflaj
s.n. Dispozitiv montat la locomotive, la cubilouri etc., care retine particulele solide incandescente, pentru a preveni incendiile. Ecran izolant care previne descarcarile electrice sau deteriorarile pe care acestea le-ar produce. - (by 13W6S6e15r15g8i9o)*parascantei
s.n. Dispozitiv optic care serveste la examinarea stereogramelor, facand ca imaginile lor sa apara in relief. - Din fr. (by 6W6S6e15r15g8i8o)*stereoscop
s.n. Dispozitiv optic care serveste la separarea radiatiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. Dispozitiv electromagnetic care serveste la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*monocromator
s.n. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanta, care serveste ca punct de reper pentru avioane in zbor. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*aerofar
s.n. Dispozitiv optic folosit pentru colimarea fasciculelor de raze. Instrument optic pentru determinarea aproximativa a unei directii. (In expr.) (pe cineva) = a urmari, a observa comportamentul cuiva; a persecuta (pe nedrept) pe cineva. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*colimator
s.n. Dispozitiv optic pentru determinarea prezentei ozonului. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*ozonoscop
s.n. Dispozitiv pe care se atarna hainele, astfel ca ele sa nu se sifoneze. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*portmantou
s.n. Dispozitiv pentru amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din domeniul optic pe baza efectului de emisiune fortata a sistemelor atomice, care permite o concentrare de energie corespunzatoare unei temperaturi de zeci de mii de grade. - Din engl., fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*laser
s.n. Dispozitiv pentru astuparea provizorie, din exterior, a sparturilor mici produse in bordajul unei nave, sub linia de plutire. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*paiet
s.n. Dispozitiv pentru determinarea densitatii gazelor, bazat pe fenomenul efuziunii . - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*efuziometru
s.n. Dispozitiv pentru experiente de laborator, alcatuit dintr-un disc electrizat prin frecare si un disc metalic care poate fi electrizat prin influenta de primul disc. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrofor
s.n. Dispozitiv pentru |ghidarea|ghida| unui instrument sau a unui aparat in interiorul tevilor de extractie sau in interiorul unor conducte la exploatarile petroliere. [Var.: s.n.] - Din engl.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*godevil
s. n. Dispozitiv pentru ghidarea unui instrument sau aparat in interiorul evilor de extrac ie sau a conductelor din exploatA?rile petroliere. -Din engl. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*godevil
s.n. Dispozitiv pentru incheiat obiecte de imbracaminte, genti, serviete etc., format din doua siruri de lame (fixate pe o suvita de panza, de piele etc.) asezate fata in fata si care se imbuca reciproc cu ajutorul unei mici piese, facute sa lunece intre ele. Inchizator de os, de metal etc. la un colier, la un album etc. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*fermoar
s.n. Dispozitiv pentru inchiderea etansa a spatiilor inelare dintre peretii gaurii de sonda si diferitele elemente tubulare introduse in aceasta. - Din germ. rus. fr.(by 7W7S15e15r1g9i9o)*pacher
s.n. Dispozitiv pentru inchiderea sau deschiderea retelei prin care trece un curent electric sau pentru schimbarea directiei lui; intrerupator, saltar. - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*comutator
s.n. Dispozitiv pentru intinderea unor cabluri de ancorare, alcatuit din doua tije filetate in sens invers si un manson. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*tendor
s.n. Dispozitiv pentru luminat, portativ sau fix, alimentat cu petrol si prevazut cu un glob de sticla ce adaposteste flacara produsa de un fitil aprins; fanar. - Cf. tc. %fener.%(by 11W12S5e5r13g14i7o)*felinar
s.n. Dispozitiv pentru masurarea de scurta durata a puterii motorului la avioane in vederea inlesnirii decolarii. - Din engl. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*bust
s.n. Dispozitiv pentru multiplicarea impulsurilor luminoase si pentru transformarea acestora in impulsuri electrice. - Din fr.(by 13W13S6e6r15g15i15o)*fotomultiplicator
s.n. Dispozitiv pentru prinderea si ridicarea butoaielor sau baloturilor, format din patru lanturi sau cabluri prinse cu cate un capat de un inel, iar la capatul liber avand carlige. - Et. nec. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*crapan
s.n. Dispozitiv pentru protejarea antenelor de unde scurte contra agentilor atmosferici. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*radom
s.n. Dispozitiv pentru pulverizarea unor substante cosmetice, insecticide etc.; atomizor. Substanta imprastiata cu un asemenea dispozitiv. Pulverizarea si proiectarea apei de mare ca urmare a deferlarii valurilor pe faleza. (din engl., fr. ) [morf. ] (by 10W10S4e4r12g12i6o)*spray
s.n. Dispozitiv prin care se leaga solidar, pe un timp anumit, doua mecanisme, permitand cuplarea sau decuplarea in timpul functionarii. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*ambreiaj
s.n. Dispozitiv (rezistor) a carui rezistenta depinde de valoarea tensiunii aplicate la bornele lui. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*varistor
s.n. Dispozitiv sau masina pentru sfaramarea unor materiale. suf. (by 2W11S4e4r13g13i6o)*faramator
s.n. Dispozitiv (sau spatiu) intr-un vehicul de transport in (sau pe) care se tin bagajele. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*portbagaj
s.n. Dispozitiv, sistem tehnic care stabileste o corespondenta intre valorile unei marimi specifice acestui sistem si valorile unei marimi de alta natura, specifice altui sistem, utilizat in tehnica, electricitate si telecomunicatii; aparat folosit in telegrafie pentru a traduce combinatiile de semnale electrice primite in caracterele tipografice corespunzatoare. - Din fr. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*traductor
s.n. Dispozitiv special, montat la razboaiele de tesut, care serveste la obtinerea unor tesaturi cu anumite desene complicate. Tesatura obtinuta cu ajutorul acestui dispozitiv. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*jacard
s.n. Dispozitiv utilizat in scopul micsorarii sectiunii de trecere a unui material fluid sau pulverulent, a unui fascicul de lumina printr-o deschidere etc. = dispozitiv mecanic montat pe un aparat fotografic, avand drept scop sa opreasca sau sa permita caderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic. - Din fr. (by 3W11S11e12r5g5i14o)*obturator
s.n. - Dispozitv cu care se separa particulele solide dintr-un lichid. - Bautura careia i se atribuie virtuti miraculoase. Imbinare a fr. si a fr. - Der. , vb.; adj.; , s.f.; , vb.; , s.f., toti din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*filtru
s.n. Dispunere a unor obiecte pe doua sau mai multe randuri, cu intervale uniforme intre ele. Dispozitiv in care trupele unei unitati, asezate masat in careuri, sunt despartite prin intervale egale. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*esichier
s.n. Distanta dintre axele osiilor extreme ale unui vehicul. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ampatament
s.n. Distanta dintre urmele lasate pe teren de rotile aceleiasi osii ale unui vehicul; distanta dintre fetele interioare ale celor doua sine de cale ferata. - Din fr.(by 3W3S3e12r12g5i6o)*ecartament
s.n. Distanta in kilometri dintre un punct al unei cai de comunicatie si un punct de plecare, masurata in lungul acestei cai. Distanta in kilometri parcursa de un vehicul intr-un anumit timp. Instrument de masura montat la unele vehicule pentru a inregistra distantele parcurse de vehicul sau viteza de deplasare. (sil. ) [Scris si: ] - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*kilometraj
s.n. Distanta in timp intre doua fenomene, intre doua perioade, intre doua evenimente consecutive; rastimp. Distanta in spatiu intre doua puncte, intre doua lucruri. (Mat.) Ansamblu de puncte, de numere cuprinse intre doua valori date. Diferenta de inaltime intre doua sunete muzicale. - Din fr. lat. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*interval
s.n. Distanta intre doua coloane, stalpi sau pilastri apartinand aceluiasi edificiu. - Din fr. (refacut dupa lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*intercolonament
s.n. Distanta intre doua puncte determinate; drum de la un loc la altul; traseu; traiectorie. - Din lat. fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*traiect
s.n. - Distanta intre rindurile a doua culturi. - Cheie, pana de tipar. Sl. de la "a separa", cf. bg. "separare", sb. "distanta intre doua culturi", pol. "amplasare". Sensul 2 se datoreaza asemanarii unei culturi cu o compozitie de tipar prin felul de dispunere a materialului. Cf. s.f. (patut, targa), probabil datorita separarii tabliilor, cf. sb. "care desparte" (Titin).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*rastav
s.n. Distantare in spatiu a doua obiecte in raport cu pozitia initiala a unuia fata de celalalt; distantare in timp a doua sau mai multe fapte sau evenimente. Fig. Dezacord, nepotrivire intre situatii, conceptii, evenimente sau fapte. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*decalaj
s.n. Distanta sau spatiu liber dintre doua elemente (piese fixe sau mobile) situate foarte aproape unul de altul; interstitiu. (Sport) Eroare comisa de un jucator care suteaza pe langa minge, puc etc. - Din germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*luft
s.n. Distractie, amuzament. (din tc. (arab) = gust; cf. ngr. , sb. = confort)(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zefchiu
s.n. Distribuire a scrisorilor, banilor, coletelor etc. la domiciliul destinatarilor. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*factaj
s.n. Distrugere salbatica a valorilor culturale, artistice etc. ale unui popor; distrugere salbatica si nejustificata. - Din fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vandalism
s.n. Divertisment muzical care se intercaleaza intr-o reprezentatie teatrala. Episod orchestral independent intr-o opera. Mica piesa instrumentala de forma libera. [Pr.: -] - Cuv. it.(by 15W1S9e9r2g3i3o)*intermezzo
s.n. Diviziune administrativ-teritoriala din Imperiul Otoman, condusa de un valiu. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*vilaiet
s.n. Diviziune geografica alcatuita dintr-o intindere mare de uscat, marginita, total sau partial, de mari si de oceane, cuprinzand si unele insule sau arhipelaguri vecine. - Din fr. lat.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*continent
s.n. Doctrina a catolicismului care incearca sa apropie si sa adapteze vechile principii si teorii ale catolicismului la problemele lumii contemporane. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*neocatolicism
s.n. Doctrina anticapitalista de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX, care considera sindicatele cea mai puternica forma de organizare a muncitorilor si unica organizatie necesara in lupta pentru construirea unei societati noi; anarhosindicalism. Sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor; miscare sindicala. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*sindicalism
s.n. Doctrina a protestantismului german, intemeiata in sec. XVI de Martin Luther, care considera esentiala pentru mantuire credinta si nu cultul religios, pe care l-a simplificat. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*luteranism
s.n. Doctrina ascetica a unei secte protestante, care promoveaza respectarea cu rigurozitate a practicilor religioase, pietatea si misticismul extrem; atitudine, comportare a adeptilor acestei doctrine. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*pietism
s.n. Doctrina a unei secte musulmane care revendica pentru orice musulman dreptul de a putea fi ales calif. (cf. fr. ) (by 12W6S6e14r15g8i8o)*kharidjism
s.n. Doctrina a unei secte religioase care preconiza botezarea la varsta adulta. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*anabaptism
s.n. Doctrina care considera experienta senzoriala ca prima sursa a cunoasterii si a cunostintelor. = varianta a neopozitivismului care admite numai enunturile logice verificabile in mod nemijlocit prin perceptiile fiecarui subiect in parte. - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*empirism
s.n. Doctrina care considera fenomenele fizice, psihice si sociale drept manifestari biologice. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*biologism
s.n. Doctrina care, opusa socialismului si dirijismului, proclama principiul |noninterventiei|neinterventie| statului in economie, in relatiile economice existente intre indivizi, grupuri sociale sau natiuni; promoveaza ideea libertatii economice, a liberului schimb, a liberei concurente etc. Atitudine de ingaduinta excesiva fata de greselile altora. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*liberalism
s.n. Doctrina care postuleaza relativitatea cunostintelor omenesti, in sensul ca nimic nu este absolut adevarat decat prin raportare la individ. Relativitate. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*relativism
s.n. Doctrina care preconiza trecerea lenta, pe calea reformelor de stat, de la capitalism la socialism. - Din engl. , fr.(by 7W15S15e1r9g9i2o)*fabianism
s.n. Doctrina care se considera ca toate evenimentele din viata oamenilor ar fi dinainte determinate de destin. Atitudinea omului fatalist. - Din fr.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*fatalism
s.n. Doctrina care tinde sa dezvolte o mai stransa colaborare intre statele americane. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*panamericanism
s.n. Doctrina care tinde sa dezvolte unitatea si solidaritatea popoarelor africane. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*panafricanism
s.n. Doctrina crestina care sustine uniunea divina si umana a lui Cristos intr-o singura natura. suf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*monofizitism
s.n. Doctrina crestina formulata de preotul Arie, care nega natura divina a lui Cristos. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*arianism
s.n. Doctrina crestina reformata aparuta in secolul al XVI-lea in unele tari europene. - Din fr. engl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*unitarianism
s.n. Doctrina cu caracter economic, financiar, administrativ etc. despre conducerea statului aparuta in Germania in secolul al XVII-lea. - Din germ. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*cameralism
$s.n. |Doctrina|Doctrina| filozofica, sociala si economica intemeiata de K. Marx si F. Engels; teoria si practica comunismului stiintific.- Din fr. , rus.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*marxism
s.n. Doctrina economica aparuta in deceniile al treilea si al patrulea ale sec. XX, ai carei reprezentanti considera ca economia politica trebuie sa aiba ca obiect studierea anumitor categorii politice si juridice, precum si unele fenomene social-economice, denumite impropriu "institutii". [Pr.: -] - Din germ. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*institutionalism
s.n. Doctrina economica burgheza moderna care limiteaza procesul reproductiei la sferele circulatiei si consumului si, sustinand ca venitul national si gradul de utilizare a fortei de munca ar depinde de nivelul cheltuielilor, rolul hotarator in cresterea venitului national revenind consumului, considera ca statul capitalist, prin politica sa fiscala, de credit etc. si prin combaterea inclinatiei spre consum, ar putea preveni crizele economice. [Pr. (eng.): , (fr.): ] (dupa fr. ) [def. ] (by 9W9S2e3r3g11i11o)*keynesism
s.n. Doctrina filozofica a lui Aristotel si a discipolilor sai. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*peripatetism
s.n. Doctrina filozofica a lui Kant, care recunoaste existenta lumii materiale in afara constiintei, negand insa posibilitatea de a o cunoaste. (din it. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*kantianism
s.n. Doctrina filozofica bazata pe admiterea existentei lui Dumnezeu ca fiinta absoluta care a creat lumea si o indrumeaza. - Din fr. (by 7W15S15e15r9g9i2o)*teism
s.n. Doctrina filozofica bazata pe recunoasterea senzatiei ca singura sursa a cunostintelor noastre despre lume. Inclinare spre placerile simturilor; erotism. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*senzualism
s.n. Doctrina filozofica ce subordoneaza intreaga realitate categoriei frumosului. - Din fr. (by 11W5S5e5r14g14i7o)*pancalism
s.n. Doctrina filozofica conform careia reala este numai existenta umana, trairea afectiva a existentei de catre individ. - Din fr. germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*existentialism
s.n. Doctrina filozofica din sec. III-VI ai carei adepti reluau filozofia lui Platon, incercand s-o concilieze cu conceptiile mistice-religioase din Orient. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*neoplatonism
s.n. Doctrina filozofica dupa care rationalul si realul sunt notiuni identice, relatiile logice reprezentand esenta realitatii. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*panlogism
s.n. Doctrina filozofica, etica si social-politica a lui Confucius si a urmasilor lui. - Din fr.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*confucianism
s.n. Doctrina filozofica, opusa materialismului, care considera ca factorul de baza al Universului este spiritul (materia fiind un simplu produs al spiritului) sau ca spiritul exista independent de materie. V. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*spiritualism
s.n. Doctrina filozofica, sociala si economica intemeiata de K. Marx si F. Engels; teoria si practica comunismului stiintific. - Din fr. rus. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*marxism
s.n. Doctrina filozofului francez Descartes si a adeptilor lui, caracterizata prin metoda, ordine, rigoare. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i2o)*cartezianism
s.n. Doctrina gnostica din primele veacuri ale crestinismului, ai carei adepti, pentru a recastiga puritatea originara, umblau goi, proclamand reintoarcerea la conditiile de viata ale lui Adam. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*adamism
s.n. Doctrina initiata de Pierre Joseph Proudhon, care preconiza mentinerea si intarirea micii proprietati. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*proudhonism
s.n. Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III i.Hr.), potrivit careia zeii nu sunt decat oameni de seama divinizati. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*euhemerism
s.n. Doctrina lui Hegel si a adeptilor sai; scoala lui Hegel. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*hegelianism
s.n. Doctrina mistica care sustine ca perfectiunea crestina consta in dragostea fata de Dumnezeu si in linistea inactiva a sufletului. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*chietism
s.n. Doctrina morala a lui Epicur si a discipolilor sai bazata pe teoria etica a fericirii rationale a individului. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*epicurism
s.n. Doctrina pacifista si austera a quakerilor bazata pe teama de a doua venire a lui Mesia. - Din engl. , fr.(by 2W11S11e5r13g13i7o)*quakerism
s.n. Doctrina politica a fascismului, aparuta in Germania dupa primul razboi mondial; nazism. - Din germ. fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*nationalsocialism
s.n. Doctrina politica bazata pe apararea (uneori exagerata) a drepturilor si aspiratiilor nationale. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*nationalism
s.n. Doctrina politica preconizand unirea tuturor populatiilor de origine germana intr-un singur stat. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*pangermanism
s.n. Doctrina politica preconizand unirea tuturor populatiilor elenice intr-un singur stat. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*panelenism
s.n. Doctrina |politico|politic|-religioasa care, ramanand atasata dogmelor catolice, apara libertatile organizatorice ale Bisericii catolice din Franta fata de papa. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*galicanism
s.n. Doctrina politico-religioasa care preconizeaza reunirea tuturor musulmanilor intr-un singur stat. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*panislamism
s.n. Doctrina potrivit careia barbatul isi face simtita superioritatea fata de femeie. (cf. fr. < sp. < < lat. ) [et. si ](by 1W1S10e10r3g4i12o)*machism
s.n. Doctrina potrivit careia diferitele rase umane deriva din mai multe tipuri primitive considerate ca specii; poligenie. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*poligenism
s.n. Doctrina protestanta intemeiata in sec. XVI de Calvin. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*calvinism
s.n. Doctrina rasista si dictatoriala elaborata de Hitler. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hitlerism
s.n. Doctrina religioasa care neaga dogma crestina a unitatii dintre Dumnezeu, Isus Cristos si Sfantul Duh. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*antitrinitarism
s.n. Doctrina religioasa care neaga eficacitatea botezului inainte de varsta matura. [< fr. , cf. lat. , gr. < - din nou, - a boteza].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*anabaptism
s.n. Doctrina religioasa din Orientul Apropiat, potrivit careia lumea este guvernata de doua principii, al binelui si al raului. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*maniheism
s.n. Doctrina religioasa-filozofica de tendinta panteista, potrivit careia lumea nu este rezultatul unui act de creatie, ci s-a nascut din substanta divinitatii printr-un proces continuu de emanatie; emanationism. - Din germ. fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*emanatism
s.n. Doctrina religioasa musulmana care preconizeaza credinta in mahdiu. - Din fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*mahdism
s.n. - Doctrina religioasa practicata de o secta protestanta care predica "a doua venire" apropiata a lui Cristos. < Engl. , de la textul (adventistii asteapta venirea lui Cristos pe pamint). Cuvintul introdus o data cu doctrina, de origine americana, la sfirsitul sec. XIX. - Der. , s.m.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*adventism
s.n. Doctrina religioasa protestanta care preconizeaza practicarea "metodica" a pietatii. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*metodism
s.n. Doctrina religioasa protestanta din Anglia care nu recunoaste autoritatea episcopilor, ci numai pe cea a preotilor. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*prezbiterianism
s.n. Doctrina si practica bazate pe credinta posibilitatii de comunicare cu spiritele celor morti (prin |mijlocirea|mijloci| unui mediu). - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*spiritism
s.n. Doctrina si secta crestina protestanta care considera ca botezul trebuie sa fie acordat numai adultilor crestini ce se caiesc de pacatul originar. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*baptism
s.n. Doctrina si secta dualista aparuta in sec. X in Bulgaria si raspandita apoi in tarile balcanice, in Rusia si in alte parti, care contesta treimea divina ortodoxa, existenta umana a lui Cristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, nu accepta ierarhia bisericeasca etc. - (n. pr.) + suf. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*bogomilism
s.n. Doctrina si tip de organizare sociala in care drepturile si interesele individului sunt subordonate celor ale unor colectivitati sociale. - Din rus. , fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*colectivism
s.n. Doctrina sociala, politica si economica constituita pe principiul |abolirii|aboli| proprietatii private si al |instaurarii|instaura| proprietatii colective. Ideologia, teoria infaptuirii societatii comuniste. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*comunism
s.n. Doctrina sociala, politica si juridica, aparuta in secolul al XVII-lea, fundata pe principiul contractului social; teoria contractualista. suf. (by 2W3S11e11r5g5i5o)*contractualism
s.n. Doctrina sociala utopica (apartinand lui Ch. Fourier), cu caracter socialist. suf. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*falansterianism
s.n. Doctrina socialista utopica franceza creata de Ch. Fourier si de discipolii lui in prima jumatate a sec. XIX. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fourierism
s.n. Doctrina social-politica si economica, aparuta dupa primul razboi mondial, care preconiza inlocuirea sindicatelor muncitoresti cu corporatii, organizatii profesionale din care sa faca parte atat muncitorii, cat si patronii, precum si inlocuirea parlamentului cu o reprezentanta nationala a corporatiilor. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*corporatism
s.n. Doctrina teologica care considera ca singura cauza reala a modificarilor corporale si sufletesti este vointa divinitatii. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*ocazionalism
s.n. Document aditional (la un contract, act etc.) care adauga, specifica, elimina sau modifica anumite conditii particulare, speciale sau generale (ale contractului, actului etc.). (lat. < n. al lui , gerunz. al lui ) [si ; in ](by 10W11S4e4r13g13i6o)*addendum
s.n. Document care acorda cuiva libera trecere pe un teritoriu strain sau intr-o zona de razboi. - Cf. it. %salvacondotto.% (by 13W13S7e7r15g1i9o)*salvconduct
s.n. Document care insoteste transportul marfurilor de apa. - Din rus. Cf. fr. %connaissement%, germ. %Konnossement%.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*conosament
s.n. Document comercial care insoteste o incarcatura sau o marfa transportata pe calea ferata si in care se mentioneaza marfurile, expeditorul si destinatarul, statia de destinatie si taxele respective; scrisoare de trasura. Suma, taxa etc. platite pentru transport de marfuri (pe calea ferata). - Din germ.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*fraht
s.n. - Document comercial, scrisoare de trasura. Germ. , din oland. "pret de transport", cf. fr. , rus.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*fraht
s.n. Document de calatorie eliberat unui turist de o agentie de turism, reprezentand contravaloarea serviciilor prestate. (din engl. < engl. = a asigura, a garanta; a dovedi < engl. medie = a chema in instanta; a oferi garantie < anglo-normanda < (prob.) lat. vulg. < lat. = vb. frecventativ al lui = a chema) [et. ] (by 15W9S9e9r3g3i11o)*voucher
s.n. Document diplomatic cuprinzand expunerea faptelor sau argumentelor juridice care privesc relatiile dintre state si formeaza sau vor forma obiectul unor tratative; memorial. (Inv.) Carnet, registru etc. pe care se faceau insemnari. [Var.: s.n.] - Din lat. germ. fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*memorandum
s.n. Document editat sub forma unei liste si realizat cu ajutorul calculatorului pe hartie perforata (pliabila sau rulou); rezultatul unei ||listare|. - Din engl.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*listing
s.n. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arata un fapt, o obligatie, identitatea cuiva etc. = concluzie scrisa intocmita de organele judiciare spre a dovedi vinovatia cuiva. Manifestare a activitatii umane; actiune, fapta, fapt. Expr. = a declara in mod formal ca a luat cunostinta (de ceva). = a aparea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politete. = a recunoaste meritele si drepturile unei persoane nedreptatite. Rezultatul unei activitati constiente sau instinctive individuale, care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. Diviziune principala a unei opere dramatice, reprezentand o etapa in desfasurarea actiunii. - Din lat. , fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*act
s.n. - Document, inscris. - Manifestare, actiune, fapt. < Fr. - Der. (din. fr.) , s.f.; , vb.; s.m.; , s.m. (actionar); , adj.; , s.n. (credit); , vb. (a pune in miscare); , s.m. (agitator comunist); , s.f.; , adj.; , s.m. (adept al actualismului); , s.f.; , vb.; , s.f.; , adj.; , adj.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*act
s.n. Document nominal sau la purtator, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare ori o alta persoana imputernicita, dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat in contul titularului. - Din engl. fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*cec
s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se confera unei persoane o distinctie, o calitate in virtutea careia are anumite drepturi speciale. = document pe care organul de stat competent il elibereaza inventatorului sau persoanei careia acesta i-a transmis drepturile sale si prin care se recunoaste dreptul acestora de a exploata exclusiv inventia un anumit timp; patenta. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*brevet
s.n. Document oficial care da cetatenilor unui stat dreptul de a se deplasa in alta tara, servindu-le acolo ca act de identitate; pas^2, pasus. Expr. (Fam.) (cuiva) = a alunga, a expedia (pe cineva); a da (pe cineva) afara din serviciu. Dosar care cuprinde toate actele necesare editarii unei carti; dosar de carte. [Var.: (inv.) s.n.] - Din it. fr. rus. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*pasaport
s.n. - Document prin care posesorul unui cont dispune plata unei sume de bani. Engl.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*cec
s.n. - Document sub semnatura privata. - Var. (inv.) Fr. si inainte din gr. ???????????. - Der. , adj.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*chirograf
s.n. - Document, titlu, tidula, decret. Din sl. "a scrie", cf. rus. "copie" (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR).(by 9W9S2e3r11g11i4o)*ispisoc
s.n. Dogma crestina (catolica) potrivit careia "Sfantul Duh" purcede atat de la Dumnezeu-Tatal, cat si de la Dumnezeu-Fiul. - Cuv. lat.(by 1W1S10e10r10g3i4o)*filioque
s.n. - Dojana, mustrare, cearta. - Var. "sarbatoare", in sens ironic. Dupa Borcea, 185 si Scriban, din germ. "foc".(by 13W6S6e15r15g8i8o)*faer
s.n. Dolar american obtinut prin vanzarea petrolului de catre tarile exportatoare de petrol. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*petrodolar
s.n. Domeniu al unui margraf. Demnitatea de margraf. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. Cf. %marcgraf%.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*margrafiat
s.n. Domeniu feudal acordat fiilor caselor domnitoare (fara insa a trece in proprietatea lor) pentru a le asigura existenta ; proprietate, venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat de cineva ; ceea ce este propriu cuiva. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - la, - paine].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*apanaj
s.n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, functionali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul si calitatea produsului de mare serie. Aspect exterior, fel in care se prezinta un lucru (din punct de vedere estetic). - Din engl., fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*design
s.n. Dop de lemn, de forma tronconica, cu care se astupa gaura butoiului. Canea. Gaura de umplere sau de scurgere a lichidului dintr-un butoi care se inchide cu un cep sau cu o canea. Expr. ( etc.) = a incepe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), facandu-i o gaura. Portiune din tulpina unui portaltoi, care se lasa deasupra altoiului pana la dezvoltarea acestuia, cu scopul de a-l proteja. Nod din tulpina unui brad sau a unui molid, din care creste ramura. Fusul arborelui de lemn al unei mori taranesti de apa. Proeminenta prismatica sau cilindrica fasonata la capatul unei piese de lemn, cu care aceasta urmeaza a fi imbucata in alta piesa. Capatul filetat in exterior al unei tevi, care serveste la imbinare prin insurubare. - Lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*cep
s.n. Dop din pluta, cauciuc, lemn etc. prevazut cu ghivent. Piesa cilindrica de portelan, care face parte din dispozitivul de siguranta al unui circuit electric. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*buson
s.n. Dorinta adanca, pofta (de ceva greu de obtinut). Loc. adv. = cu ardoare, plin de dorinta. Loc. vb. = a duce dorul de ceva..., a jindui , a tanji dupa.... - Din (derivat regresiv).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*jind
s.n. - Dorinta adinca, pofta. Sl. "sete" cu disimilarea z...z. Se considera in general ca este vorba de un postverbal de la vb. (a dori, a-i fi dor, a pofti, a avea chef), care ar reprezenta un sl. , der. de la "a dori" (Cihac, II, 159; Conev 88; Byhan 341; DAR), care de asemenea pare posibil. - Der. adj. (rivnitor, insetat); , s.f. (chef, privatiune; dorinta neimplinita).(by 3W3S12e12r5g6i14o)*jind
s.n. Dorinta puternica de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o indeletnicire preferata; nostalgie. Loc. adv. = duios; patimas. Stare sufleteasca a celui care tinde, ravneste, aspira la ceva; nazuinta, dorinta. Suferinta pricinuita de dragostea pentru cineva (care se afla departe). (Pop.) Durere fizica. Pofta, gust (de a manca sau de a bea ceva). (sau ) Atractie erotica. (Pop.; in loc. adv.) = fara tinta hotarata, fara rost, la intamplare. - Lat. pop. (< "a durea").(by 15W1S9e9r2g3i3o)*dor
s.n. Dorinta trecatoare, adesea extravaganta, manifestata cu incapatanare; gust schimbator, neasteptat; toana^1, farafastacuri , bazdac. Compozitie muzicala instrumentala fara forma precisa, cu caracter de improvizatie, cu treceri neasteptate de la o stare emotionala la alta. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. it. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*capriciu
s.n. - Dorinta trecatoare, toana. - Mr. It. , de unde si ngr. ???????? (> mr.). - Der. adj.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*capriciu
s.n. - Dorn, priboi de dulgher pentru gaurit doagele. Germ. (Candrea; Scriban).(by 5W5S5e14r14g7i8o)*duslag
s.n. Dosul unei medalii, al unei monede, al unei foi scrise etc. Expr. = partea neplacuta a unei situatii sau a unui lucru. Fig. Partea nevazuta, ascunsa si in contrast izbitor cu aspectul cunoscut al unui lucru, al unei situatii etc. [Pl. si: ] - Din fr. lat. germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*revers
s.n. Dovada de nevinovatie rezultata din constatarea ca, la data savarsirii infractiunii, cel invinuit se afla in alta parte decat la locul savarsirii ei. Mijloc de aparare care aduce in sprijin un alibi . Fig. Pretext, scuza, justificare. Expr. = a (nu) detine (nici) o proba, a (nu) avea (nici) o motivare. - Din fr.(by 5W13S13e6r7g7i15o)*alibi
s.n. - Dovada de simpatie, atentie. Tc. (Seineanu, III, 68). Sec. XIX, inv.(by 10W4S12e13r6g6i15o)*icram
s.n. Dozare. Proportia dintre diferitele substante sau materiale care intra in compozitia unui amestec. - Din fr.(by 2W2S3e11r11g5i5o)*dozaj
s.n. Dozimetru de radiatie de forma unui stilou destinat controlului individual. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*stilodozimetru
s.n. Drapel; fanion. = baston avand la capatul de sus un glob de argint si o semiluna, pe care, in perioada suzeranitatii turcesti, il primeau de la sultan, ca semn al domniei, domnii din tarile romanesti. (Pop.) = obiect asemanator cu un steag , facut din mai multe naframe de matase si impodobit cu panglici si spice de grau, pe care il poarta un calaret in fruntea alaiului care merge sa aduca mireasa la casa mirelui. Expr. = a fi in fruntea unei actiuni, a avea comanda, conducerea, initiativa. = a renunta la lupta; a capitula. (sau ) = a lupta cu darzenie. (sau ) = a cere pace; a se preda. Fig. Doctrina, conceptie, idee sau problema importanta, care antreneaza o colectivitate intr-o actiune de amploare; cauza in numele careia lupta un grup social. (Inv.) Unitate militara mai mica, avand drapel propriu; trupa mica de oameni inarmati - Din rus. Cf. sl. %stegu.%(by 8W1S2e10r10g4i4o)*steag
s.n. - Drapel turc. - Provincie, diviziune administrativa turca. - (S.m.) Guvernator de provincie. - Var. Mr. Tc. (Seineanu, II, 313; Ronzevalle 12), cf. ngr. ????????, alb., bg. - Der. (var. ), s.m. (inv., port-drapel), din tc. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sangeac
s.n. Drenare. Constructie hidrotehnica destinata drenarii unui teren. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*drenaj
s.n. Drept acordat unei persoane de a lua o anumita parte dintr-un bun inainte de partaj. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*preciput
s.n. Drept acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun care apartine altei persoane si pe care trebuie sa-l restituie la incetarea acestui drept. - Din lat. Cf. fr. %usufruit%.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*uzufruct
s.n. Drept de a folosi o cale ferata straina pentru transportul de marfuri cu vehicule proprii. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*peaj
s.n. Drept exceptional pe care il are cineva (recunoscut prin lege sau prin conventii) de a se opune adoptarii unei propuneri sau unei hotarari; formula prin care se exercita acest drept. - Din lat., fr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*veto
s.n. Drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune de ceva, de a efectua ceva; dominatie intr-un domeniu, intr-una sau mai multe ramuri economice. (Pop.) Rachiu fabricat de o intreprindere care detine un monopol . Privilegiu exclusiv, de drept si de fapt, pe care il poseda un individ, o intreprindere sau un organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii. Intreprindere mare sau uniune de intreprinderi care concentreaza in mana lor productia si desfacerea unor produse importante, cu scopul stabilirii unor preturi mari si al obtinerii unor profituri ridicate. Fig. Drept exclusiv pe care si-l aroga cineva. - Din germ. fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*monopol
s.n. Drept pe care il avea in trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva intr-o demnitate ecleziastica. Calitatea de patron^2; multime de patroni^2. totalitatea patronilor^2. - Din fr. lat. germ. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*patronat
s.n. Drept rezervat numai autorului sau editorului de a reproduce si de a vinde operele literare, artistice si stiintifice in alte tari; drepturi legale de autor. - Cuv. engl.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*copyright
s.n. Driblare. Procedeu sau ansamblu de procedee tehnice folosite de un sportiv spre a-si dribla adversarul. - Din engl. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*dribling
s.n. - Drojdie (de vin, de masline etc.). Sb. "depunere", din germ. (Candrea). In Banat.(by 6W14S14e15r8g8i2o)*logor
s.n. Drug, bara fixa (pe care se fac exercitii de gimnastica). - Din germ. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*rec
s.n. Drum construit pentru a asigura circulatia in bune conditii a autovehiculelor. (dupa fr. ).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*autodrum
s.n. Drum de tara natural, neamenajat, batatorit de carute. Expr. (sau ) = a vorbi deschis, fara inconjur. (Rar) Firul unei ape curgatoare. [Var.: s.n.] - Din pol. , ucr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sleau
s.n. Drum, loc ingust si mai coborat, de-a lungul unei vai, intre munti sau dealuri, prin care se trece dintr-o parte in alta; trecatoare. (Inv.) Pasaport. - Din germ. fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pas
s.n. Drum pavat cu piatra marunta indesata cu compresorul si de obicei impregnata cu gudron sau cu alt material de legatura; piatra din care este format acest pavaj. - Din fr. germ. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*macadam
s.n. Drum pe care il parcurge (in mod permanent) un vehicul sau o fiinta; ruta. Linie, directie pe care o are un drum, o cale ferata etc. Drum special amenajat pe care trebuie sa-l strabata concurentii la o proba sportiva. Drum parcurs in spatiul de un corp in miscare; traiectorie. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i7o)*traseu
s.n. Drum pe care se desfasoara o calatorie, cu indicarea localitatilor parcurse; marsrut. Indicator care cuprinde statiile si orele de plecare si de sosire ale unui vehicul pe un parcurs. - Din fr. lat. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*itinerar
s.n. Dulap cu mai multe compartimente sau sertare, in care se claseaza acte, dosare etc. (Tipogr.) Dulapior cu rafturi in care se pastreaza literele. (Jur.; in sintagma) = fisa de evidenta in care organele judiciare consemneaza toate condamnarile penale ale unei persoane. Serviciu care tine evidenta acestor fise. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*cazier
s.n. Dulap de constructie speciala echipat cu un agregat frigorigen, care mentine o temperatura scazuta produsa cu ajutorul energiei electrice, a gazului metan sau a unui combustibil lichid, destinat racirii si pastrarii temporare a alimentelor si a produselor usor alterabile. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*frigider
s.n. Dulap, de regula metalic, destinat pastrarii in siguranta a anumitor documente. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*fiset
s.n. Dulap de sufragerie sau de bucatarie in care se tin vesela, tacamurile etc. Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mancaruri (reci), bauturi etc. Mancaruri care se servesc la un bufet . - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*bufet
s.n. Dulap in care se pastreaza hainele si lenjeria. [Pr.: - Var.: s.f.] - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sifonier
s.n. Dulapior cu mai multe sertare suprapuse, in care se tine mai ales lenjerie; comoda. (Rar) Cutie, ladita (captusita cu matase sau cu catifea) in care se pastreaza bijuterii. - Din rus. lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*scrin
s.n. Dulap metalic de constructie speciala, cu despartituri mici, in care sunt asezate biletele de tren. - Din germ. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*ternion
s.n. Dulap ornamental mai ales pentru saloanele inalte. [< germ. , cf. , tamplar berlinez].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*vertico
s.n. Dulap sau lada de fier in care se pastreaza, de obicei intr-o institutie bancara, bani, hartii si obiecte de valoare; casa de bani. Incapere speciala, bine asigurata (la arhive sau la biblioteci publice), in care se pastreaza manuscrise, documente si alte obiecte de valoare. [Var.: s.n.] - Din engl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*seif
s.n. - Dulap. - Var. Istr. Lat. poate direct in var. (Puscariu 66; REW 625; DAR); cf. vegl. , it. , v. fr. (> fr. ). Din lat. s-a transmis aproape tuturor limbilor europene, cf. germ. , ngr. ??????, alb. (probabil din it.), cr. (de unde, in Banat, "dulap"), mag. , ceh. , pol. In rom., in forma , provine probabil din slov. (cf. Berneker 30) sau din mag. (Hasdeu 904; Domaschke 130; Galdi, 102). A fost intarit in parte de contactul cu fr. > rom. Cu formele sale anterioare este pop. numai in Trans. si Banat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*almar
s.n. - Dulce oriental, cu crema cu zahar si frisca. - Mr. Tc. (Roesler 595; Seineanu, II, 93; Lokotsch 1125; Ronzevalle 134); cf. ngr. ?????????, bg. Cuvintul tc. este pl. de la cf.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*cataif
s.n. Durata (limitata) de timp; interval intre doua perioade sau intre doua momente diferite; timp. Loc. adv. sau = din cand in cand, cateodata, uneori. = de la o vreme, la un moment dat. = intre timp. - Din sl. (dupa ).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*rastimp
s.n. Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori intr-o mina; schimb; norma a unui miner in timpul unui schimb. - Din germ.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sut
s.n. - Durere, chin, mihnire. - Dorinta infrigurata, tristete, nostalgie. - Dragoste, pasiune, framintare sentimentala. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 542; Candrea-Dens., 526; REW 2727; Densusianu, II, 2; Philippide, 61; Pascu, I, 78), cf. it. fr. sp. , port. Cipariu, 135 si Meyer, IV, 99, plecau in mod eronat de la lat. Este cuvint general (ALR 243). - Der. vb. (a tinde, a rivni, a vrea); , adj. (rivnitor); , s.f. (nazuinta, dor, aspiratie); , adj. (care doreste); adj. (doritor); adj. (doritor); adj. (care nu este dorit).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*dor
s.n. - Durere intercostala, junghi. - Grija, preocupare. Ngr. ????? (Candrea). Sec. XIX.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*nixis
s.n. Durere profunda pricinuita de moartea cuiva sau de o mare nenorocire colectiva; atitudine plina de tristete a celui caruia i-a murit cineva. = zi care aminteste un eveniment dureros. Semn exterior (imbracaminte neagra, banta neagra etc.) prin care cineva isi exprima doliul ; perioada cat cineva poarta asemenea semne. Loc. adj. = (despre haine, culori etc.) care se foloseste pentru a exprima durerea la moartea si dupa moartea unei rude. Loc. adv. = in haine de culoare neagra (in semn de doliu ). - Din lat. Cf. fr. %deuil.% (by 7W15S1e9r9g2i3o)*doliu
s.n. - Durere profunda pricinuita de moartea cuiva. - Semn exterior prin care se exprima doliul. - (Arg) Murdarie strinsa sub unghii. Fr. , sau mai curind it. cu sensul din fr. - Der. , vb. (a produce doliu).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*doliu
s.n. Durere (sufleteasca) greu de suportat; suferinta, chin; necaz, suparare; grija; imprejurare dificila, impas. . Loc. adv. = nepasator; indiferent. - Lat. (by 4W5S5e13r14g7i7o)*pas
s.n. Durere vie, patrunzatoare, de scurta durata, mai ales in spate, in regiunea intercostala, la piept sau la incheieturi; junghietura, injunghietura. (Inv.) Jungher. - Din (derivat regresiv).(by 15W8S8e2r2g2i11o)*junghi
s. neadaptabilitate. $(... unei plante la noi conditii de mediu.)$(by 12W6S6e14r15g15i8o)*inadaptabilitate
s. neam, rubedenie, rudenie, (inv. si reg.) nemotenie, (reg.) nat, nemenie, nemet, nemusug, (Mold.) cimotie. $(Are cateva ... foarte apropiate.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*ruda
s. neam, vita, (livr.) stirpe, (astazi rar) semintie, (inv. si pop.) samanta, (inv. si reg.) semintenie, talaie, (Mold. si Transilv.) pojijie, (inv.) femeie, ruda, rudenie. $(S-a adunat cu toata ... lui.)(E din ... noastra.)casadinastie(FIZ.) familie radioactiva =$ serie radioactiva.(by 3W3S11e12r5g5i5o)*familie
s. nea, ninsoare, omat. $(A nins si ... acopera campia.)(CHIM.) zapada de bioxid de carbon$ = gheata uscata.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*zapada
s. neascultare, nedisciplina, nesupunere, (livr.) insubordonare, (rar) recalcitranta. $(Act de ....)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*indisciplina
s. neastampar, nervozitate, (livr.) impacienta. $(Nu-si poate stapani ....)infri-gurare$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nerabdare
s. neastampar, vioiciune, voiosie, (rar) zburdare, (inv.) zburdaciune. $(Copil plin de ....)joaca$.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*zburdalnicie
s. nechez, nechezare, nechezatura, ranchez, ranchezare, ranchezat, ranchezatura. $(...ul calului.)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nechezat
s. nechibzuinta, necugetare, nepre-vedere, nesabuinta, nesabuire, nesocotinta. $(A comis o ....)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*imprudenta
s.n. Echilibru sufletesc, judecata dreapta, stapanire de sine; cumpatare. (Rar) incercare grea la care este supus cineva. (Inv.; in expr.) = pe ascuns; cu viclesug. - Lat. "socoteala").(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cumpat
s.n. Echipament auto de securitate pasiva a pasagerilor, controlat electronic, numit si In caz de coliziune, airbagul se activeaza automat, un generator pirotehnic umpland cu gaz (azot), aproape instantaneu, o punga speciala de plastic, cu scopul de a proteja ocupantii automobilului de posibile raniri grave. [Pron.: ] - Din engl. (sac cu aer).(by 10W3S3e11r12g5i5o)*airbag
s.n. Echipament destinat producerii si receptiei, insotite de inregistrare, a mesajelor corespunzatoare imaginilor fixe transmise prin fotografie. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*fototelegraf
s. n. echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectat direct la calculator. (< engl. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*online
s. necinste, rusine, (pop.) ocara, (inv. si reg.) ponos, ponoslu. $(Nu poate indura ....)$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*dezonoare
s. neclaritate, neprecizie. $(Cu un contur de o mare ....)confuzie(... sen-sului unui cuvant.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*imprecizie
s.n. - Ecluza, baraj, zagaz. Mag. (DAR). Cuvint rar, propriu minerilor din Trans.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*chimerleu
s. neconcordanta, nepotrivire. $(... intre elementele unui ansamblu.)inega-litate$.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*disproportie
s.n. Economizor. - Probabil din economizor, cu schimbare de suf. (by 3W11S12e12r5g6i14o)*economizator
s.n. Ecran luminos pentru examinarea prin transparenta a negativelor fotografice si a radiografiilor. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*negatoscop
s. necrozare, putrezire, (livr.) mortificare. $(... a unui tesut.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cangrenare
s.n. Edificiu inconjurat pe toate partile de o galerie cu coloane. (Adjectival) - Din ngr. fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*peripter
s.n. Edificiu in forma de piramida cu trepte, avand in varf un templu, specific Mesopotamiei. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*zigurat
s.n. Edificiu special amenajat pentru practicarea unui cult religios (mozaic, budist etc.). - Din lat. fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*templu
s. nediseminare, nepropagare, neraspandire. $(... armelor nucleare.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*neproliferare
s.n. Efect comic intr-un film sau intr-o piesa de teatru, care rezulta dintr-o asociere surprinzatoare de situatii contrastante. - Din fr., engl.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*gag
s.n. Efect optic datorat luminarii unui obiect din partea opusa aceleia din care privim. - Cuv. fr.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*contrejour
s. nefertilitate, neproductivitate, saracie, sterilitate, (rar) sterpaciune. $(... unui teren.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*nerodnicie
s. neglijare, nesocotire, omitere. $(... unor aspecte importante ale problemei.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ignorare
s. negot, negustorie, (rar) pravalie, (inv. si reg.) sfarnarie, (turcism inv.) pazarlac. $(Se ocupa cu ...ul.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*comert
s. negura, pacla, (pop.) negureala, negureata, (reg.) buraca, (prin Transilv.) bustina, (prin Mold.) mocirla, (inv.) magla. $(Era o ... de nu vedeai la doi pasi.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ceata
s. negustor, (inv. si reg.) sfarnar, (reg.) targuitor, (inv.) cupet, negociant, negociator, privatar.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*comerciant
s. neindemanare, (livr.) inabilitate, (rar) nepricepere, (reg.) mangoseala, (inv.) maladresa. $(Era de o ... proverbiala.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*stangacie
s.n. Electromotor in a carui constructie intra un magnet permanent. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*magnetomotor
s.n. (Electron.) Aparat pentru masurarea distorsiunilor armonice. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*distorsiometru
s.n. (Electron.) Bucata mica de material semiconductor pe care se formeaza simultan componentele unui circuit integrat. - Din engl.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cip
s.n. (Electron.) Circuit integrat cu schema electrica la comanda, realizat dupa o tehnologie de proiectare tipizata. - Din engl. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*monocip
s.n. (Electron.) Circuit realizat prin asamblarea ordonata si de mare densitate a unor componente electronice distincte care pot fi testate inainte de asamblare. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*micromodul
s.n. (Electron.) Dioda semiconductoare utilizata drept condensator, a carui capacitate poate fi modificata printr-o tensiune de control; varicap. - Din engl., fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*varactor
s.n. (Electron.) Dispozitiv semiconductor care permite circulatia curentului electric in ambele sensuri. - Din engl. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*triac
s.n. (Electron.) Dispozitiv semiconductor constituit din patru regiuni de conductibilitati alternate, care poate fi comutat din starea blocata in stare de conductie si invers. - Din engl., fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tiristor
s.n. (Electron.) Efect care se manifesta prin micsorarea curentului anodic ca urmare a emisiei secundare la tetrode. - Din engl., fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*dinatron
s.n. (Electron., inform.) Dispozitiv periferic prin intermediul caruia se poate genera o imagine grafica pe un suport material; plotter. - Din engl.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*grafplotter
s.n. (Electron.) Material special destinat fotografierii prin transparenta a planurilor circuitelor integrate. - Din fr., engl. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*rubylith
s.n. (Electron.) Tiristor comandat prin intermediul unui impuls luminos. - Din engl.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*fototiristor
s.n. (Electron.) Tub catodic utilizat in afisarea rapida a literelor sau cifrelor pe ecranul sau. - Din fr., engl. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*caractron
s.n. (Electron.) Tub cu descarcare luminescenta, cu mai multi catozi, folosit pentru indicatii alfanumerice in aparatura digitala de masurare. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*digitron
s.n. Eleganta, distinctie, bun-gust (in imbracaminte, in atitudini). (Adjectival) (Adverbial) Lucru care amuza, care are haz. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sic
s.n. Element al sculelor si dispozitivelor de strangere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele in vederea prelucrarii lor. - Din germ. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*bac
s.n. Element al unui mecanism regulator dintr-un sistem tehnic cu ajutorul caruia se variaza direct sau indirect o anumita marime sau un anumit parametru al sistemului. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*servoelement
s.n. Element care se gaseste in organism in cantitati foarte mici, indeplinind, in unele procese biologice, rolul de catalizator. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*oligoelement
s.n. Element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, maleabil si ductil, foarte reactiv; natriu. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*sodiu
s.n. Element chimic asemanator cu elementele din familia pamanturilor rare. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*ytriu
s.n. Element chimic asemanator cu platina si existand in natura in cantitati foarte mici. - Din fr. germ. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*reniu
s.n. Element chimic care face parte din grupul pamanturilor rare. - Din fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*samariu
s.n. Element chimic care intra in compozitia hormonilor, a enzimelor, a fermentilor etc. si care se gaseste in cantitati foarte mici in sol si in organism. - Din fr. (by 2W2S2e11r11g4i5o)*microelement
s.n. Element chimic cu caracter nemetalic, de culoare alba-albastruie, avand proprietati asemanatoare cu cele ale sulfului. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i12o)*telur
s.n. Element chimic cu luciu caracteristic, bun conducator de caldura si electricitate, ductil si maleabil, solid la temperatura obisnuita. (din fr. , germ. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*metal
s.n. Element chimic (de ex. borul, carbonul sau azotul) care nu prezinta proprietatile unui metal. (cf. eng. ) [](by 5W5S13e14r7g7i15o)*nemetal
s.n. Element chimic de sinteza, radioactiv, obtinut din uraniu, capabil sa intretina reactii nucleare in lant, intrebuintat la obtinerea energiei nucleare prin bombardarea cu neutroni. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*plutoniu
s.n. Element chimic din compozitia celulelor vii. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*bioelement
s.n. Element chimic din familia gazelor nobile, incolor, fara miros si fara gust. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*kripton
s.n. Element chimic din familia gazelor nobile, rar, inert, incolor si inodor, cel mai usor dintre gazele din atmosfera, intrebuintat la umplerea baloanelor dirijabile, fiind neinflamabil. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*heliu
s.n. Element chimic din familia metalelor alcaline, de culoare argintie, moale si foarte usor, existent in natura numai sub forma de saruri si utilizat in medicina, fotografie, electrotehnica etc. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*litiu
s.n. Element chimic din familia pamanturilor rare. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*praseodim
s.n. Element chimic din familia pamanturilor rare, metal alb-argintiu. - Din fr. , germ. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*erbiu
s.n. Element chimic din grupa metalelor alcaline, cu luciu metalic, alb-argintiu, asemanator cu sodiul, foarte reactiv, care se gaseste in natura numai sub forma de combinatii; kaliu. (In sintagma) = sare de potasiu a acidului azotic; (pop.) silitra. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*potasiu
s.n. Element chimic din grupa metalelor, de culoare alba-cenusie, stralucitor, dur si sfaramicios, existent in natura sub forma de oxizi si intrebuintat in metalurgie la fabricarea anumitor aliaje. - Din germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*mangan
s.n. Element chimic din grupa metalelor, foarte usor si avand o mare ductilitate si maleabilitate, care intra in compozitia unor aliaje intrebuintate in industrie si in tehnica. // (In forma ) Element prim de compunere cu semnificatia "(referitor la) aluminiu". [Pron. / < fr. ]. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*aluminiu
s.n. Element chimic din grupul gazelor nobile, incolor si inodor, care se gaseste in atmosfera in cantitati foarte mici. - Din fr. , germ.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*xenon
s.n. Element chimic din grupul pamanturilor rare, care formeaza o serie de saruri de culoare galbena. - Din fr., germ.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*holmiu
s.n. Element chimic, gaz foarte activ, de culoare galbena-verzuie, cu miros inabusitor, care face parte din grupa halogenilor. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fluor
s.n. Element chimic, gaz nobil neinflamabil, fara miros si fara culoare, folosit la umplerea unor lampi electrice. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i8o)*neon
s.n. Element chimic gazos cu proprietati radioactive, format prin dezintegrarea radiului. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*radon
s.n. Element chimic gazos de culoare galbena-verzuie, cu miros intepator, sufocant, toxic, cu proprietati decolorante si dezinfectante, care are numeroase intrebuintari in industrie. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*clor
s.n. Element chimic gazos, incolor, inodor, insipid, care reprezinta o cincime din aerul atmosferic, fiind indispensabil in procesul respiratiei si al arderii, si care, in combinatie cu hidrogenul, formeaza apa. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*oxigen
s.n. Element chimic gazos mult mai usor decat aerul, incolor, inodor, insipid si inflamabil, care, combinat cu oxigenul in anumite proportii, formeaza o molecula de apa. = combinatie a fosforului cu hidrogenul, care se prezinta ca un gaz incolor, foarte toxic; fosfina. = deuteriu. = combinatie a sulfului cu hidrogenul, care se prezinta ca un gaz incolor, cu miros de oua stricate, toxic; acid sulfuric. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*hidrogen
s.n. Element chimic ipotetic aflat in coroana solara, caruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse in realitate de atomii puternic ionizati ai unor elemente cunoscute. - din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*coroniu
s.n. Element chimic lichid, metaloid de culoare rosu-inchis, toxic, cu miros neplacut, patrunzator, intrebuintat in industria chimica, farmaceutica etc. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*brom
s.n. Element chimic, metal alb-argintiu, cu duritate mare, care se gaseste raspandit in natura sub forma de compusi si care se foloseste la fabricarea unor oteluri. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*titan
s.n. Element chimic, metal alb-argintiu, cu proprietati radioactive, folosit in pilele atomice. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*uraniu
s.n. Element chimic, metal alb-argintiu din familia platinei, cu duritate foarte mare, care se intrebuinteaza la fabricarea filamentului pentru lampile cu incandescenta. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*ruteniu
s.n. Element chimic, metal alb-argintiu, lucios, foarte maleabil, din familia platinei, intrebuintat drept catalizator in unele reactii sau ca inlocuitor al platinei in constructia unor instrumente de precizie, a unor obiecte de arta etc. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*paladiu
s.n. Element chimic, metal alb-argintiu, maleabil si ductil, asemanator cu calciul, ale carui saruri sunt intrebuintate in pirotehnie, in fizica nucleara si in medicina. - Din fr. germ. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*strontiu
s.n. Element chimic, metal alcalin monovalent, moale, alb, care se gaseste in cantitati foarte mici alaturi de potasiu si se foloseste la fabricarea celulelor fotoelectrice. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*cesiu
s.n. Element chimic, metal alcalin, stralucitor ca argintul, usor oxidabil, care se gaseste in natura in cantitati mici, insotind sodiul si potasiul. - Din fr. germ. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*rubidiu
s.n. Element chimic, metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie atat singur, cat si sub forma de aliaje. - Din fr. (by 1W10S10e10r4g4i12o)*zinc
s.n. Element chimic, metal de culoare alba-argintie, cu luciu puternic, lichid la temperatura obisnuita, foarte dens si mobil, intrebuintat in tehnica si in medicina; hidrargir, argint-viu. - Din fr. germ. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*mercur
s.n. Element chimic, metal de culoare cenusie, intermediar intre siliciu si aluminiu, care se intrebuinteaza la fabricarea recipientelor rezistente la temperaturi inalte, a unor oteluri speciale etc. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*zirconiu
s.n. Element chimic, metal de culoare rosiatica, foarte maleabil, ductil si bun conducator de caldura si de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industria tehnica, in fotogravura, galvanoplastie, la obtinerea de aliaje etc.; arama. - Din lat. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*cupru
s.n. Element chimic, metal din grupa pamanturilor rare, alb-cenusiu cu luciu metalic, care se gaseste in natura sub forma de oxid. - Din fr. germ. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*scandiu
s.n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare alba-cenusie, care se gaseste in natura sub forma de compusi si care este folosit in fabricarea otelurilor speciale. - Din fr.(by 13W6S6e14r15g15i8o)*vanadiu
s.n. Element chimic, metal dur, cenusiu deschis (in stare compacta) sau cenusiu inchis (sub forma de pulbere), lucios, folosit la fabricarea otelurilor speciale si a filamentelor pentru becuri electrice; tungsten. - Din germ. , fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*wolfram
s.n. Element chimic, metal dur, de culoare cenusie deschisa, folosit la cromaj, la fabricarea unor oteluri speciale, a unor compusi intrebuintati in vopsitorie, in tabacarie etc. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*crom
s.n. Element chimic, metal feromagnetic, alb-cenusiu, lucios, putin oxidabil, maleabil si ductil, cu numeroase intrebuintari tehnice. - Din fr. , germ.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*nichel
s.n. Element chimic, metal greu, alb-argintiu, foarte dur, putin ductil, cu temperatura de topire foarte inalta, intrebuintat la confectionarea unor instrumente fizice si chirurgicale, a varfurilor de penita pentru stilouri sau, sub forma aliajelor cu platina, pentru cupluri termoelectrice. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*iridiu
s.n. - Element chimic, metal greu, de culoare cenusie care se foloseste pe scara larga in industrie. - Semn facut cu metalul inrosit. - Virf de lance sau de sageata. - (Pl.) Fiare, lanturi. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 605; Candrea-Dens., 583; REW 3262; DAR), cf. it., port. , fr., prov. , sp. ). Dupa Pirvan, metalul a fost cunoscut in Dacia incepind cu 700 sau 750 inainte de era crestina. Der. , s.m. (muncitor care se indeletniceste cu prelucrarea fierului), mr. , megl. (dupa Puscariu 606; Candrea-Dens., 584; REW 3257 si DAR, din lat. , cf. it. din sud sp. ); s.f. (atelier in care se prelucreaza fierul; magazin unde se vind obiecte din fier; inv., taxa pe obiectele din fier importate); , s.f. (nevasta de fierar); s.f. (instrumente de fier), care dupa Candrea-Dens., 585 si DAR reprezinta un lat. , cf. port. ; , adj., formatie neol.; , s.f. (Banat, Olt., fier vechi); , vb. (a marca cu fierul rosu; a stigmatiza; rar, a fereca); adj. (care stigmatizeaza); , s.f. (dezonorare).(by 1W1S10e10r3g4i4o)*fier
s.n. Element chimic, metal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductil, cu proprietati feromagnetice, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe scara larga in industrie; (impr.) otel (moale). (sau ) = perioada din istoria oranduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al II-lea a.Cr. pana in primele veacuri p.Cr., cand omul a inceput sa prelucreze si sa foloseasca fierul. Loc. adj. = tare, puternic, rezistent; neinduplecat; riguros, sever. Expr. (sau ) sau = a avea o senzatie intensa si brusca de durere, de spaima etc. Numele mai multor unelte, instrumente etc. sau parti ale lor facute din otel ori din fonta; (adesea determinat prin "de calcat") unealta intrebuintata la calcatul rufelor sau al hainelor; (adesea determinat prin "de frizat") instrument de forma unui cleste care serveste la ondulatul parului; (adesea determinat prin "de plug") fiecare dintre cutitele plugului; cleste cu care se iau carbunii din foc; (adesea determinat prin "rosu") unealta, vergea sau bucata de fier inrosita la foc, cu care se ard unele rani sau se inseamna vitele cu marca proprietarului; lama sau ascutis de arma taioasa; sabie. Expr. = a taia, a omori, a pustii, a trece pe sub ascutisul sabiei. Bucata de otel (in forma de drug). = obiecte de metal uzate, care nu mai pot fi utilizate si care se aduna spre a fi retopite. Expr. (ceva) = a scoate din uz, a nu mai acorda nici o importanta unui lucru. (La pl.) Lanturi, catuse cu care sunt legati prizonierii, detinutii. Piedica de cai facuta dintr-un lant. [Var.: s.n.] - Lat.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*fier
s.n. Element chimic metalic, alb-argintiu, foarte maleabil si ductil, care se foloseste in diferite aliaje sau la acoperirea unor metale; cositor. - Din it. lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*staniu
s.n. Element chimic metalic, alb-argintiu, moale, foarte raspandit in natura sub forma de compusi. Saruri ale calciului , intrebuintate ca medicament in anumite manifestari de decalcifiere a organismului. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*calciu
s.n. Element chimic metalic, alb-cenusiu, stralucitor, radioactiv, izotop al uraniului. - Din fr. , germ.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*protactiniu
s.n. Element chimic metalic foarte dur, alb-argintiu, intrebuintat la fabricarea unor oteluri speciale, in radioterapie etc., iar sarurile sale la colorarea in albastru a obiectelor de sticla, de portelan etc. Vas, obiect de sticla, de portelan etc. colorat cu saruri de cobalt. [Acc. si: ] - Din fr. , germ.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cobalt
s.n. Element chimic metalic rar, cenusiu, lucios, ductil si maleabil (folosit la confectionarea pieselor de laborator). - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tantal
s.n. Element chimic, metal maleabil, alb-argintiu, care se gaseste in cantitati mici in blenda si care este folosit la acoperirea suprafetelor metalice, in unele aliaje etc. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*indiu
s.n. Element chimic, metal moale, alcalino-pamantos, de culoare alba-argintie, ai carui compusi se intrebuinteaza la fabricarea vopselelor, a sticlei si in pirotehnie. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*bariu
s.n. Element chimic, metal moale, ductil, de culoare cenusie, folosit la fabricarea unor termometre care masoara temperaturi inalte sau (ca aliaj) la fabricarea tranzistoarelor, la construirea oglinzilor optice etc. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*galiu
s.n. Element chimic, metal moale, ductil si stralucitor, folosit, in aliaj cu lantan si fier, la fabricarea pietrelor de brichete, a gloantelor si a proiectilelor. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*ceriu
s.n. Element chimic, metal moale, usor, de culoare alba-argintie, maleabil si ductil, folosit la fabricarea aliajelor usoare, in metalurgia nichelului, in fotografie etc. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*magneziu
s.n. Element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, de culoare cenusie, cu proprietati asemanatoare cu ale carbonului, care se gaseste in natura sub forma de silice sau de silicati si se intrebuinteaza pentru a da duritate si rezistenta aliajelor fierului. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*siliciu
s.n. Element chimic, metaloid foarte raspandit in natura, component de baza al tuturor substantelor organice, care se gaseste in carbuni, in petrol, in gaze etc., iar in stare elementara in diamant, in grafit si in carbunele negru. = izotop radioactiv al carbonului, care ia nastere in atmosfera si care serveste la stabilirea varstei vestigiilor materiale. = hartie subtire acoperita pe una dintre fete cu o substanta chimica de culoare inchisa, intrebuintata in dactilografie, cartografie etc. la scoaterea de copii; indigo, plombagina. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*carbon
s.n. Element chimic, metal rar, alb-albastrui, asemanator cu plumbul. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*taliu
s.n. Element chimic, metal rar alb-cenusiu, dur, lucios, foarte rezistent la aer si la actiunea agentilor chimici. - Din fr. germ. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*niobiu
s.n. Element chimic, metal rar, asemanator cu otelul, care se gaseste in minereurile de zirconiu si care se intrebuinteaza in electrotehnica; celtiu. - Din fr. , germ.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*hafniu
s.n. Element chimic, metal rar asemanator cu platina, care se gaseste in natura impreuna cu aceasta si care se intrebuinteaza aliat cu ea la confectionarea unor instrumente de laborator. - Din fr.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rodiu
s.n. Element chimic otravitor, usor inflamabil, care se gaseste in natura numai in compusi. [Acc. si ] - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*fosfor
s.n. Element chimic radioactiv, cu aspect asemanator cu cel al platinei, folosit la fabricarea sitelor pentru lampile de iluminat cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice, drept combustibil nuclear etc. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i8o)*toriu
s.n. Element chimic, radioactiv, cu numarul atomic 105, produs in mod artificial. [Sb.: ] (cf. engl. < n.pr. - oras in Rusia, unde se gaseste un centru de cercetare a elementelor grele; 1994) [](by 9W2S2e10r11g4i4o)*dubniu
s.n. Element chimic, radioactiv, cu numarul atomic 107, produs in mod artificial. [Pr.: - Sb.: ] (cf. engl. < n.pr. Niels ; 1994) [](by 1W1S10e10r3g3i12o)*bohriu
s.n. Element chimic, radioactiv, cu numarul atomic 108, produs in mod artificial. [Pr.: - Sb.: ] (cf. engl. < n.pr. = Hessen, land din Germania, unde se gaseste laboratorul in care elementul chimic a fost sintetizat pentru prima data; 1992) [](by 5W5S5e13r14g7i7o)*hassiu
s.n. Element chimic, radioactiv, cu numarul atomic 109, produs in mod artificial. [Pr.: - Sb.: ] (cf. engl. < n.pr. Lise ; 1992) [](by 4W13S13e6r7g15i15o)*meitneriu
s.n. Element chimic, radioactiv, cu numarul atomic 110, produs in mod artificial. [Pr.: - Sb.: ] (cf. engl. < n.pr. - oras in Germania; 2003) [](by 3W4S12e12r6g6i14o)*darmstadtiu
s.n. Element chimic radioactiv din grupul halogenilor. - Dupa fr. , germ.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*astatiniu
s.n. Element chimic radioactiv obtinut pe cale sintetica. - Din engl., fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*californiu
s.n. Element chimic radioactiv, obtinut prin dezintegrarea radioactiva a uraniului. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*poloniu
s.n. Element chimic radioactiv, obtinut prin reactii nucleare. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*technetiu
s.n. Element chimic radioactiv sintetic, care se prezinta ca un metal alb-argintiu, din familia elementelor transuranice. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*americiu
s.n. Element chimic radioactiv sintetic, metal de culoare argintie. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*curiu
s.n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificiala. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*franciu
s.n. Element chimic, semimetal, de culoare cenusiu-deschis, folosit la fabricarea pieselor semiconductoare, a redresoarelor etc. - Din fr. , germ.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*germaniu
s.n. Element chimic semimetalic, de culoare cenusie cu luciu argintiu, folosit in aliaje. = pulbere cristalina de culoare alba, foarte toxica; soricioaica. Arsenic. - Din germ.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*arsen
s.n. Element chimic solid cu aspect de cristale lamelare, negre-cenusii, cu luciu metalic si miros patrunzator, foarte volatil, usor solubil in alcool, intrebuintat in medicina. = solutie de iod in alcool, folosita la dezinfectarea ranilor. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*iod
s.n. Element chimic transuranic, obtinut pe cale artificiala. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*einsteiniu
s.n. Element chimic transuranic, obtinut pe cale artificiala. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*lawrentiu
s.n. Element chimic transuranic, obtinut pe cale artificiala. - Din fr. (by 11W12S5e5r6g14i14o)*mendeleeviu
s.n. Element chimic transuranic obtinut pe cale artificiala. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*nobeliu
s.n. Element chimic transuranic obtinut pe cale sintetica, prin reactii nucleare. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*neptuniu
s.n. Element chimic transuranic, produs pe cale artificiala. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*fermiu
s.n. Element chimic trivalent din familia lantanidelor. - Din fr. germ. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*lutetiu
s.n. Element cristalin microscopic, de forma prismatica sau tubulara, format prin cristalizarea topiturilor magmatice, care se gaseste in uncie roci vulcanice. (La pl.) Unelte si arme mici din piatra, folosite in comuna primitiva. - Din fr. germ. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*microlit
s.n. Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in sistemele automate pentru executarea comenzilor. - Din engl. , fr.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*actuator
s.n. Element de arhitectura asezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei constructii, care sustine acoperisul. - Din fr.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*antablament
s.n. Element de baza al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dura, solida si rezistenta, de culoare alba. = umflatura a unui os (de obicei a oaselor de la picioarele de dinapoi ale calului) provenita dintr-o lovitura, dintr-un efort sau transmisa pe cale ereditara. Expr. (cuiva) = a nu mai putea indura un rau; a-si pierde rabdarea. (sau cuiva) (sau etc.) = a (se) speria, a (se) ingrozi. sau = a fi foarte slab. (cuiva) = a fi extrem de obosit. (sau sau (sau = in tot corpul; foarte mult, adanc. (sau cuiva) = a bate foarte tare pe cineva. (sau = a muri departe de casa, prin locuri straine. (sau a etc.) = a obtine (sau a avea) un avantaj, un profit. Os sau material cornos prelucrat, intrebuintat la fabricarea unor obiecte, in industrie, in arte decorative etc. Fig. (La pl.) Trup; fiinta, faptura. Fig. Neam, familie, vita. Expr. (sau sau = (a fi) din neam domnesc, din familie domnitoare. Compus: = planta cu miros greu, cu flori trandafirii ingramadite la varful ramurilor spinoase - Lat. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*os
s.n. Element de circuit electric cu inductivitate si capacitate neglijabile, dar care, avand rezistenta electrica, poate fi introdus intr-un circuit electric si care este folosit la aparatele electrice de incalzit, la reostate etc.; rezistenta (II 5). - Din fr. engl. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*rezistor
s.n. Element de constructie al unui pod care sustine calea podului si transmite greutatea acesteia si incarcarile mobile la grinzile podului. - Din fr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*platelaj
s.n. Element de constructie de lemn, de beton armat etc. care serveste ca suport pentru fixarea unei masini, formeaza partea carosabila a unui pod, separa etajele unei cladiri (constituind dusumeaua sau acoperisul) etc. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*planseu
s.n. Element de constructie din piatra, din lemn sau din metal, folosit in trecut mai ales in arhitectura gotica, care serveste la impartirea unei usi sau a unei ferestre in mai multe parti. - Din fr.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*menou
s.n. Element de constructie executat deasupra partii exterioare a parapetelor ferestrelor sau a usilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie. - Din germ. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*solbanc
s.n. Element de constructie monolit, dispus orizontal deasupra unei deschideri, pentru a prelua greutatea zidariei de deasupra; buiandrug. - Din fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*lintou
s.n. Element de constructie sau ansamblu de astfel de elemente prin intermediul carora se sprijina o constructie, o lucrare etc.; fundatie, baza, temelie. Placa de metal a preselor de imprimat, pe care se asaza formele tipografice; planseta de lemn pe care se pastreaza sau se transporta formele tipografice. Fig. Element care serveste de sprijin, pe care se intemeiaza ceva; baza, temei, temelie. - Din fr. , lat.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*fundament
s.n. Element de constructie vertical sau putin inclinat, cu grosime (relativ) mica in raport cu celelalte dimensiuni, executat din caramizi, din blocuri de piatra etc., asezate ordonat unele peste altele (si legate printr-un liant), sau din beton, destinat sa limiteze, sa separe sau sa izoleze un spatiu ori sa sustina alte elemente de constructie, alcatuind un perete, o ingradire, o fortificatie etc. Loc. adv. = in interiorul unei cladiri. Expr. = a inconjura pe cineva din toate partile pentru a-l apara; a se solidariza cu cineva, a se uni in jurul cuiva in sustinerea unei cauze. = bariera imaginara referitoare la depasirea vitezei sunetului. - Din sl. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*zid
s.n. Element decorativ folosit in arhitectura, la obiecte de mobilier etc., care reprezinta un cap fantastic sau grotesc, lucrat de obicei in relief. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g15i8o)*mascaron
s.n. Element decorativ in relief de forma unui dinte, folosit la ornamentarea corniselor. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i12o)*denticul
s.n. Element de forma triunghiulara, marginit de o cornisa, care incoroneaza fatada unui edificiu Element de arhitectura, alcatuit dintr-o cornisa curba sau franta, care se gaseste deasupra intrarii unui edificiu, deasupra unei usi etc. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*fronton
s.n. Element de jargon imprumutat (fara necesitate) din limba italiana. Curent lingvistic din sec. XIX care urmarea sa apropie prin mijloace artificiale limba romana de italiana. [Pr.: -] - Din it. fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*italienism
s.n. Element de limba de origine slavona patruns in alta limba (si neasimilat). Influenta slavona asupra limbii, literaturii, culturii unui popor. suf. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*slavonism
s.n. Element de rezistenta al scheletului unei nave, amplasat la pupa si care sustine carma. = tub montat la pupa navei, prin care trece axul elicei. Element de rezistenta din scheletul unui avion, situat la extremitatea din spate a fuzelajului. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*etambou
s.n. Element, dispozitiv etc. care (poate) produce detonatia unei substante explozive. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*detonator
s.n. Element fonetic (de obicei consoana) care se insereaza in radacina unui cuvant si are o valoare morfologica. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*infix
s.n. Element frontal al unei caroserii auto, plasat intre faruri si prevazut cu prize de aer, prin care se faciliteaza racirea motorului si care contribuie, totodata, la personalizarea diverselor modele de automobile. La unele caroserii, calandrul este integrat in capota fata. Mai este cunoscut si sub denumirea de , datorita faptului ca, in general, in spatele acestuia este plasat radiatorul de racire a motorului, asigurandu-se astfel un schimb mai eficient de caldura. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*calandru
s.n. Element fundamental, idee, lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic, o norma de conduita etc. Loc. adv. = din punct de vedere teoretic, in general. (La pl.) Totalitatea legilor si a notiunilor de baza ale unei discipline; (concr.; cu determinari) tratat care cuprinde astfel de legi si de notiuni. Element primordial, cauza primara sau punct de plecare a ceva; element primordial considerat in trecut drept origine a lumii fizice. (Chim.) = substanta existenta intr-un produs de origine vegetala sau animala care imprima un caracter specific acelui produs. Convingere intima, punct de vedere propriu. (sau ) = om cu (sau fara) pareri sau convingeri (morale) ferme. Loc. adv. = conform unui punct de vedere bine stabilit. [Var.: (inv.) s.n., s.f.] - Din lat. it. fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*principiu
s.n. Element gramatical care permite legarea anumitor parti ale discursului. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*ambreior
s.n. Element lexical (sau de limba) imprumutat (fara necesitate si fara a se fi asimilat) din limba turca. suf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*turcism
s.n. Element mecanic mobil plasat la fiecare aripa de avion si care serveste la marirea sustenatiei. Fiecare dintre elementele mecanice ale radiatorului unui motor de avion care serveste pentru reglarea circuitului aerodinamic de racire a acestuia. - Din fr.(by 5W6S6e14r8g8i1o)*volet
s.n. Element radioactiv care se gaseste in minereurile de uraniu, folosit in medicina si in fizica nucleara. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*radiu
s.n. Element radioactiv descoperit in minereurile din care s-a extras radiul. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*actiniu
s.n. Element radioactiv, extras din minereurile din care s-a scos radiul. [Pron., var. s.n. / cf. fr. , germ. ].(by 9W10S3e3r4g12i12o)*actiniu
s.n. Element sensibil al unui instrument de masurat sau de controlat neregularitatile de pe suprafetele corpurilor solide (de obicei metalice). suf. Cf. it. %palpatore%.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*palpator
s.n. Element teritorial urbanistic, constituit dintr-o suprafata de 20-50 de ha si din 5000-15000 de locuitori cuprinzand locuinte, magazine, scoli etc. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*microraion
s.n. Eliminarea fortata a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere interna. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*baleiaj
s.n. - Elogiu, lauda. - Var. (inv.) Gr. ????????. Sec. XVIII (Galdi 179). - Der. , adj.(by 3W11S11e12r5g5i14o)*encomiu
s.n. (Elt.) Aparat compus dintr-un undametru cu absorbtie si cu oscilator calibrat in frecventa. - Din engl.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*griddipmetru
s.n. (Elt.) Aparat electric pentru masurarea caracteristicilor curentilor alternativi. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*vectormetru
s.n. (Elt.) Aparat pentru masurarea curentilor de inductie. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*inductometru
s.n. (Elt.) Cvadripol care introduce un defazaj anumit intre semnalul de la iesire si cel de la intrare. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i12o)*defazor
s.n. (Elt.) Dispozitiv cu inductanta variabila care serveste la reglarea fina a inductantei unui circuit. Instrument care masoara viteza de urcare si de coborare a unui aparat de zbor. - Din fr.(by 12W13S6e6r14g15i15o)*variometru
s.n. (Elt.; englezism) Cadru metalic pe care se pot fixa diferite aparate componente ale unui sistem. - Din engl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*rack
s.n. (Elt.; in sintagma) = dispozitiv format dintr-un emitator si un receptor de lumina izolate electric, folosit pentru transmisia unor semnale prin intermediul luminii; optoizolator, optocuplor. - Din engl. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*cuplor
s.n. (Elt.) Mutator care transforma curentul electric continuu in curent electric alternativ. - Din rus. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*invertor
s.n. (Elt.) Potentiometru de precizie, la care variatia totala a valorii se obtine printr-un numar mare de rotatii. - Din fr.(by 6W6S7e15r15g9i9o)*helipot
s.n. (Elt.) Tub redresor cu un singur anod, cu descarcare in vapori de mercur si cu un electrod auxiliar de aprindere; excitron. - Din engl., fr.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*ignitron
s.n. Emanatie gazoasa produsa de diferite corpuri, perceptibila cu ajutorul mirosului. Fig. Curent, flux, fluid. Descarcare electrica de slaba luminozitate, neinsotita de zgomot sau caldura, intre electrozii aflati la o tensiune inalta. Defect sub forma unor linii subtiri in evantai care apar pe o pelicula cinematografica. - Din fr. lat. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*efluviu
s.n. - Embrion, german. - (Inv.) Rod. - (S.m.) Copil, tingau. - Organul genital al vacii. - Megl. Sl. (Miklosich, 36; Cihac, II, 266; Conev 59), cf. bg., sb., cr., slov. Cu sensul al treilea se foloseste si pl. - Der. s.m. (Mold., copilas, baietel); vb. (a zamisli, a produce; refl., a se reproduce, a se inmulti), din sl. (sb., cr.) ; (var. , inv. ), adj. (prolific); s.f. (inmultire rapida).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*plod
s. nemes. $(Un ... maghiar.)(Un ... polonez.)(Un ... din tarile romane.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*magnat
s.n. - Emfiteoza. - Mr. Ngr. ????????? (Galdi 177). Sec. XVIII. - Der. , adj.; , s.m.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*embatic
s.n. Emisiune cu caracter variat (informativ, cultural-artistic, distractiv) transmisa prin radio^2. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*radiomagazin
s.n. Emisiune de televiziune conceputa dupa modelul magazinului . (by 15W8S8e2r2g10i11o)*telemagazin
s.n. Emisiune de televiziune in care se transmit stiri curente, comentarii etc. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*telejurnal
s.n. Emitator de unde a caror lungime depaseste lungimile de unda ale luminii, dar este mai mica decat a celor folosite in radiolocatie. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*teratron
s.n. Emulsie constituita din ulei de in, guma arabica si acid fosforic, folosita in tipografie pentru combaterea fenomenului de tonare. .(by 13W6S6e15r15g8i9o)*antiton
s. nemultumire, suparare, (inv., reg. si fam.) parapon, (inv. si reg.) scarba, (inv.) pricinuire. $(Ce ... ai?)necazneajuns(Aceasta situatie comporta unele ...i.)vicisitudinedezgust$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*neplacere
s.n. (Englezism) Fundal. Fond sonor al unei partituri solistice in jaz. Tehnica de filmare la care fundalul este obtinut prin retroproiectie. - Din engl. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*background
s.n. (Englezism) Obiect mic, ingenios construit, de valoare si utilitate neinsemnata. - Din engl.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*gadget
s.n. (Englezism) Ocupatie favorita a cuiva in afara profesiunii. [Scris si: - Pr.: ] - Din engl., fr.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*hobby
s.n. (Englezism) |Ocupatie|Ocupatie| favorita a cuiva in afara profesiunii. [Scris si: - Pr.: ] - Din engl., fr.(by 11W4S4e13r6g7i15o)*hobby
s.n. (Englezism) Slujba, serviciu. Afacere cu caracter privat sau oficial. - Din engl.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*job
s. nenoroc, nenorocire, (inv.) meseratate, miselatate. $(... vietii lui.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*nefericire
s.n. (Entom.) Al doilea segment al toracelui la insecte, de care sunt prinse aripile anterioare si a doua pereche de picioare. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*mezotorace
s.n. (Entom.) Partea posterioara a abdomenului unor artropode. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g11i4o)*postabdomen
s.n. (Entom.) Primul segment al toracelui la insecte. [Var.: s.n.] - Din fr. (dupa (by 12W13S6e6r15g15i8o)*protorace
s.n. Enunt contradictoriu si, in acelasi timp, demonstrabil; parere (absurda) contrara adevarului unanim recunoscut; p. ext. ciudatenie; enormitate, absurditate. (In sintagma) = faptul ca presiunea unui lichid pe fundul unui vas nu depinde de dimensiunile si de forma vasului respectiv. [Pl. si: ] - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*paradox
s. neoplasm, tumoare maligna, (rar) neoplazie, (pop.) rac, (Transilv.) sui, (inv.) schir.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cancer
s.n. Episod dintr-o lucrare muzicala scris in forma de fuga^2. - Cuv. it.(by 11W5S5e13r13g14i7o)*fugato
s.n. Episod final al unei compozitii muzicale, care evoca teme din cuprinsul ei. - Din germ. fr. (by 5W5S5e13r14g7i7o)*postludiu
s.n. Episod muzical care face legatura intre doua momente mai importante ale unei opere muzicale; piesa muzicala care leaga intre ele doua momente ale unei lucrari dramatice. - Din it. fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*interludiu
s.n. Epiteliu care captuseste canalul rahidian, trunchiul cerebral si ventriculii cerebrali. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*ependim
s.n. Epiteliu care captuseste o cavitate inchisa a corpului. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i1o)*endoteliu
s. neplacere, suparare, (inv., reg. si fam.) parapon, (inv. si reg.) scarba, (inv.) pricinuire. $(Ce ... te apasa?)insatisfactienecaz$.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*nemultumire
s.n. Epoca geologica si seria de straturi corespunzatoare partii superioare a perioadei si a sistemului jurasic. - Fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*malm
s.n. Epoca (seria) mijlocie a cambrianului. // Care apartine acestei epoci. [Pron. / < fr. , cf. , peninsula din America de Nord].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*acadian
s.n. Epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apa. (din engl. < = a curata, indeparta, elimina prin frecare; a trece un gaz sau amestec gazos printr-un lichid pentru a-l purifica, in special prin indepartarea componentelor solubile < engl. med. < engl. v. ; asem. cu germ. v. de sus = a spala si, prob., cu engl. v. = apa) [et. si ] (by 8W8S2e2r10g11i4o)*scruber
s.n. - Ereditate. - Mr. megl. Tc. din arab. (Miklosich, II, 128; Lokotsch 1467a; Berneker, I , 60), cf. ngr. ??????, bg., sb. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*miraz
s.n. - Erezie, greseala. - Var. (inv.) Gr. without (sec. XVII; cf. Iordan, 145; Murnu 22). Este dublet de la , s.f., din fr. - Der. , s.m. (autor al unei erezii); (var. inv. ), adj. (adept al unei erezii); s.f. (monstru, grozavie), pentru a carui der. cf. Scriban, 1921, 73.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*eres
s.n. - Erizipel. - Boz (Actaea spicata). - Var. (Banat) Mag. (Cihac, II, 519; Galdi, 148). - In Trans. si Bucov. - Der. , adj. (umflat de erizipel).(by 6W14S15e15r8g9i2o)*orbalt
s.n. Eroare de exprimare constand in folosirea alaturata a unor cuvinte, constructii, propozitii etc. cu acelasi inteles. - Din fr. (by 3W3S12e12r12g6i6o)*pleonasm
s.n. Eroziune si dizolvare a calcarelor, gipsurilor si sarii, provocata de apele subterane sau de suprafata, urmata de crearea unor forme caracteristice; (concr.) forma de relief rezultata in urma acestei eroziuni. - Din germ. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*carst
s.n. Eruptie care apare pe mucoase in unele boli contagioase. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g7i15o)*enantem
s.n. Eruptie care apare pe piele in unele boli contagioase, ca rujeola, scarlatina etc. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*exantem
s.n. - Esarfa, fular; lovitura cu dosul palmei. Fr. prin intermediul pol. rus. (Cihac, II, 386; Sanzewitsch 210).(by 13W7S7e15r15g9i9o)*sarf
s. nesat, (livr.) insatiabilitate, voracitate, (rar) nesatiabilitate, (pop.) sat, (inv.) pofta. $(...la mancare.)(Privea cu ... la ...)(... pusa in slujba imbogatirii.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lacomie
s. nesensibilitate, nesimtire, (inv.) nesimtibilitate. $(... la injectii.)indi-ferenta$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*insensibilitate
s. nesomn, veghe, (livr.) vigilitate, (rar) veghere. $(Stare de ....)veghe$.(by 5W5S14e14r7g7i8o)*trezie
s.n. Estrada demontabila, amenajata intr-o sala sau in aer liber in vederea unei conferinte, a unui spectacol etc. Platforma de scanduri, inaltata fata de nivelul unei suprafete, servind ca postament pentru diverse obiecte. Mica instalatie mobila, in forma de platforma cu trepte, pe care stau sportivii in momentul inmanarii premiilor. - Din lat., fr. germ. (by 2W10S11e4r13g13i6o)*podium
s.n. Estrada ridicata la o inaltime regulamentara, de forma patrata si imprejmuita cu corzi sprijinite pe patru stalpi, unde se disputa gale de box. Box. Platforma, estrada sau spatiu special amenajat intr-un local, pe care se danseaza. Masina speciala folosita in industria textila pentru intinderea sau dublarea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. Cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului. - Din fr., engl. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*ring
s.n. Etaj al carboniferului mediu din Europa rasariteana. ( (n.pr.) + suf ) (by 13W13S13e7r7g15i1o)*moscovian
s.n. Etaj al jurasicului superior (malm). adj. Care apartine kimeridgianului , din kimeridgian. [ pron. ] [Sil. , ) (cf. fr. ) [def. ] (by 13W13S6e7r15g15i9o)*kimeridgian
s.n. Etaj al permianului inferior de facies marin, dezvoltat pe platforma rusa, corespunzator autunianului din vestul Europei. // Care apartine acestui etaj. [Cf. rus. < - localitate in Rusia](by 6W14S15e8r8g2i2o)*artinskian
s.n. Etaj al permianului superior de facies marin, pe platforma rusa, corespunzator |turingianului|turingian| din vestul Europei. (din rus. ) (by 5W13S13e7r7g15i1o)*kazanian
s.n. Etaj mai scund situat intre parter si primul etaj. - Din fr. it. germ. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*mezanin
s.n. - Etaj, nivel. - Megl. Tc. (Seineanu, II, 93; Meyer 177; Lokotsch 1121; Ronzevalle 126); cf. alb. , sb.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cat
s.n. Etalare. Partea inferioara, in forma de trunchi de con, a cuvei unui furnal. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*etalaj
s.n. - Etalon de greutati si masuri. - Mr. Tc. , din arab. (Seineanu, III, 3; Lokotsch 899); cf. ngr. ??????, bg. Sec. XVIII, inv.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*aiar
s.n. Etapa in evolutia atonalismului si dodecafoniei, care are drept element ordonator al lucrarii muzicale seria de 12 sunete; muzica seriala. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*serialism
s. netezire, netezit, nivelat, (inv.) sclivisire. (... v. indreptare, netezire, netezit. (... orizontalizare. (... (by 4W12S12e5r6g14i14o)*nivelare
s.n. - Evaluare anticipata a cheltuielilor. Fr. , cu fonetismul ca in - Der. s.f. (formula concisa, lozinca; moneda straina), din fr.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*deviz
s.n. Evaluare anticipata si amanuntita a cheltuielilor necesare pentru executarea unei lucrari proiectate. - Din fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*deviz
s.n. Evaluare scrisa prealabila a costului unei constructii proiectate. .(by 1W10S10e3r4g12i12o)*antedeviz
s. nevasta, (rar) doamna, (astazi rar) soata, (inv. si pop.) muiere, (pop.) boreasa, femeie, (inv.) dama, madama, sot, (fam.) baba, consoarta, jumatate, pereche, (eufemistic) dansa (art.).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*sotie
s.n. Eveniment imprevizibil care intrerupe mersul normal al lucrurilor. < Fr. - Der. (din fr.) , adj.; , adj.; , s.f. (lucrare tipografica ce foloseste in mod variat literele, cu caracter comercial)., din germ. ; , s.m. (zetar care se ocupa cu accidente).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*accident
s.n. Evolutie acrobatica complexa a unui avion, constand in executarea unei bucle in plan vertical sau oblic. - Din engl., fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*luping
s.n. Evolutie a unui avion aliat in zbor orizontal, in care acesta executa o miscare de rotatie in jurul axei sale longitudinale fara a-si schimba directia sau inaltimea de zbor. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*tonou
s.n. Exagerare, abuz; lipsa de cumpatare, de masura. Expr. = zel exagerat. (In unele state) Act de violenta, savarsit de unul dintre soti fata de celalalt, de natura a constitui motiv de divort. - Din fr. , lat.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*exces
s.n. Examinare a unui bolnav de catre o comisie medicala pentru stabilirea diagnosticului bolii si indicarea tratamentului. - Din lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*consult
s.n. Excavator prevazut cu motor propriu pentru propulsie. .(by 11W4S5e13r13g7i7o)*autoexcavator
s.n. Exclamatie sententioasa prin care se termina un discurs, o povestire. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*epifonem
s.n. Executare de catre un grup vocal sau instrumental a unei melodii la aceeasi inaltime. Fig. Acord deplin, comuniune de idei, de sentimente, de interese. - Din fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*unison
s.n. Executare in public a unor opere muzicale. Piesa muzicala ampla scrisa pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestra, care se distinge prin complexitatea facturii si prin caracterul ei virtuos-tehnic. = lucrare orchestrala de virtuozitate. (Rar) Intelegere, unire, acord intre mai multe state sau persoane in vederea unui scop comun. - Din fr. , it.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*concert
s.n. - Executie in public a unei opere muzicale. - Intelegere, unire, acord. It. (sec. XIX). - Der. vb.; , s.m.; , vb., galicism, din fr. (by 12W6S6e14r15g8i2o)*concert
s.n. Exemplar dintr-o carte tiparita in primii ani ai introducerii tiparului (inainte de anul 1500); carte foarte veche (si pretioasa). - Din fr. lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*incunabul
s.n. Exemplar, model, exemplu care ilustreaza un gen, o specie etc. - Fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*specimen
s.n. Exemplar unic dintr-un document, dintr-o publicatie, dintr-un obiect. - Din germ. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*unicat
s.n. Exercitiu de zbor aviatic compus dintr-un numar de viraje executate la un unghi de 180? pe panta de urcare si de coborare, urmate de coborare in zbor si aterizare. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*epenglu
s.n. Exercitiu gimnastic (de balet), lent, cu flexiuni inainte, inapoi si laterale ale corpului. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g9i2o)*cambre
s.n. Existenta in acelasi timp sau desfasurarea paralela a doua sau a mai multor fapte, fenomene sau evenimente; simultaneitate. = simultaneitate a inregistrarilor sonore cu cele ale imaginilor, in cinematografie si televiziune, realizata cu ajutorul camerei sincrone. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sincronism
s.n. Expeditie de vanatoare in Africa. Raliu automobilistic desfasurat pe drumurile si in conditiile din Africa. - Din fr. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*safari
s.n. - Expeditie in scop de jaf intr-o tara dusmana, incursiune, navala. Cuvint oriental, cf. tc. "incursiune" (Seineanu, II, 121; DAR); lipseste insa etimonul direct numai daca nu este rut. , pol. Sec. XVII, inv.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ceambur
s.n. Explorare a paturilor superioare ale atmosferei cu ajutorul unei radiosonde. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*radiosondaj
s.n. Exploziv constituit din azotat de amoniu si compusi nitrici. [< germ. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*amonit
s.n. Exploziv puternic, obtinut prin actiunea acidului azotic asupra celulozei. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g15i9o)*fulmicoton
s.n. Expresie alcatuita dupa modelul unei limbi semitice sau imprumutata dintr-o asemenea limba. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*semitism
s.n. Expresie algebrica constituita din mai multe monoame, legate intre ele prin semnul plus sau minus; suma algebrica a mai multor monoame. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*polinom
s.n. Expresie algebrica formata din doi termeni (monoame) separati de semnul + sau -. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*binom
s.n. Expresie algebrica in care intervin numai semnele inmultirii si ale impartirii. Fig. Sir, succesiune neintrerupta (unul dupa altul). - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*monom
s.n. Expresie, purtare etc. proprie americanilor. Tendinta de a imita felul de a fi al americanilor. Miscare pornita din S.U.A. cu tendinta de a reforma unele aspecte prea rigide ale catolicismului de pe pozitii liberale. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*americanism
s.n. Expresie sau constructie caracteristica unei limbi, care nu poate fi tradusa in alta limba cuvant cu cuvant. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*idiotism
s.n. Expresie sau constructie proprie limbii franceze si greu ori imposibil de tradus in alta limba. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*galicism
s.n. Expresie, sentinta (formulata de o personalitate celebra) devenita proverb. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*dicton
s.n. Expresie specifica limbii engleze; cuvant de origine engleza imprumutat, fara necesitate, de o alta limba si neintegrat in aceasta. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*anglicism
s.n. Exprimare a opiniei cetatenilor unui stat in legatura cu alegerea reprezentantilor lor in organele de conducere; opinie exprimata de membrii unei adunari constituite in legatura cu o candidatura, cu o propunere sau cu o hotarare; adeziune data in acest scop. (sau ) = vot prin care un parlament aproba (sau respinge) politica guvernului ori un act al acestuia. = drept al alegatorilor de a-si exprima vointa pentru alegerea reprezentantilor in organele reprezentative ale statului; sufragiu. Mod de adoptare a hotararilor de catre organele de stat, obstesti etc. (In sintagma) = sanctiune prin care o colectivitate organizata isi manifesta prin vot dezaprobarea fata de o actiune, de o atitudine etc. a unui membru al ei. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*vot
s.n. Expunere a principiilor religiei crestine, sub forma de intrebari si raspunsuri; catihis; carte care cuprinde aceasta expunere. Fig. Lucrare in care se expune riguros esenta unei doctrine, a unei conceptii. - Din ngr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*catehism
s.n. - Expunere a principiilor religiei crestine. - Var. , (inv.) Mr. Lat. (sec. XVI), datorita predicatorilor Reformei (cf. DAR). Var. se explica prin pronuntarea cuv. ngr. ??????????; provine direct din ngr. ???n?????, sec. XVIII (Galdi 162). - Der. , vb., din fr. ; , s.m., din ngr. ???????n?; (var. ), vb., din ngr. ????????; (var. ), s.f.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*catechism
s.n. Expunere facuta in fata unei adunari; cuvantare. (Frantuzism inv.) Tratare in scris a unui subiect de natura stiintifica sau literara. - Din fr. lat. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*discurs
s.n. Expunere (in scop terapeutic) a corpului uman gol la razele solare. Doctrina care preconizeaza viata in aer liber, practicarea sporturilor complet dezbracat. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*nudism
s.n. Expunere intr-o publicatie periodica, tratand o problema dintr-un domeniu oarecare. Subdiviziune a unei legi, a unui regulament etc. Diviziune a unui buget, a unui plan financiar. Obiect de comert. Parte de vorbire flexibila, care insoteste substantivul sau adjectivul, cu rolul de a individualiza obiectul denumit. Fiecare dintre fragmentele diferitelor parti ale corpului crustaceelor, insectelor si acarienilor. Fiecare dintre segmentele unui organism sau organ vegetal. (Inform.) Element logic al unei inregistrari dintr-un fisier, cea mai mica unitate de informatie utila prelucrata de un program. (cf. lat. , it. , fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*articol
s.n. Expunere, predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lectii sau de prelegeri; ora sau totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. Ciclu de lectii tiparite, sapirografiate sau dactilografiate in volum (si servind ca manual). - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i12o)*curs
s.n. Expunere scrisa, amanuntita si documentata, asupra unei probleme, unei situatii etc. = lista in care sunt consemnate titlurile si lucrarile de specialitate ale unei persoane. = expunere scrisa a activitatii desfasurate de o persoana intr-un anumit domeniu stiintific. (La pl.) Colectie de conferinte, comunicari, discutii etc. ale unei societati stiintifice. (La pl.) Lucrare beletristica cu caracter evocator, continand insemnari asupra evenimentelor petrecute in timpul vietii autorului (si la care el a luat parte). Petitie, cerere (colectiva) in care motivele sunt expuse pe larg. (In vechea organizare a armatei) Dosar personal al unui ofiter sau al unui subofiter. - Din lat. fr. (by 3W12S12e12r5g6i14o)*memoriu
s.n. - Expunere scrisa cu caracter publicistic. - Diviziune intr-un document oficial. - Obiect care se vinde in comert. - Parte de vorbire flexibila care individualizeaza substantivul, adjectivul sau (mai rar), alte parti de vorbire. - Var. Lat. (sec. XVII). - Der. vb.; s.f.; adj.; vb.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*articol
s.n. Expunere scrisa (de proportii mai reduse) cu caracter publicistic, pe o tema politica, economica, stiintifica etc. = articol care exprima punctul de vedere al redactiei unei publicatii periodice in cele mai importante probleme ale actualitatii. = articol care cuprinde conceptia generala si programul de activitate al unei publicatii periodice la inceputul aparitiei sale. Diviziune intr-un document oficial, marcata de obicei printr-un numar de ordine sau printr-o litera. Diviziune intr-un buget, intr-un plan financiar etc., care contine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli. Obiect care se vinde in comert. Parte de vorbire flexibila care individualizeaza substantivul, adjectivul sau (mai rar) alte parti de vorbire si care marcheaza diverse functii gramaticale ale cuvintelor pe care le insoteste. - Din fr. , lat.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*articol
s.n. Expunere (scurta) facuta de cineva asupra unei lucrari proprii (mai ales in vederea sustinerii tezei de doctorat). [Pr: ] (dupa rus. ).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*autoreferat
s.n. Expunere sintetica a unei lucrari, a unei discipline sau a unei conceptii; conspect; publicatie in care se face o asemenea expunere. (Tehn.; in forma Dispozitiv care se adapteaza in fata obiectivului cinematografic, pentru a permite operatorului sa execute diferite trucaje tehnice pe film. [Var.: s.n.] - Din lat., fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*compendiu
s.n. Extremitatea anterioara a teniei, pe care se afla organele de fixare. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*scolex
s.n. Extremitatea din stanga sau din dreapta a unei formatii sau a unui dispozitiv de lupta. Loc. adj (Mil.) = dintr-o parte. Loc. adv. = unul in spatele altuia. Fiecare dintre cele doua parti laterale ale peretelui abdominal, cuprinse intre ultima coasta si sold. Fiecare dintre cele doua portiuni laterale ale peretelui abdominal la animale. Fiecare dintre cele doua portiuni laterale ale unui filet, ale unui dinte de angrenaj etc. Foaie de carton special, folosita in poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matritelor de stereotipie. Nume dat panourilor care servesc la alcatuirea decorurilor. - Din fr. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*flanc
s.n. - Extremitatea superioara a corpului omenesc. - Aspect, infatisare. - Minte, inteligenta, spirit. - Viata, existenta. - Individ, ins. - (Pl.) Capital, avutie. - Sef, capetenie, conducator. - Partea cea mai inalta, mai importanta. - Inceput, parte initiala. - Extremitate, parte extrema cu care se sfirseste ceva. - Fata, avers, parte a monedei cu efigia. - (Inv.) Capitol, paragraf. - Pomana din 33 de colaci care se impart pentru odihna sufletului celor morti; se face de obicei chiar in ziua mortii la 6 si la 12 saptamini. - Mr. ; megl. istr. Lat. forma vulgara de la (Puscariu 269; Candrea-Dens., 236; REW 1668; DAR; Rohlfs, 51); cf. it. prov., cat., fr. sp., port. , toate cu sensuri der. Din punct de vedere semantic, cuvintul rom. reprezinta, deci, o faza arhaica, intocmai ca sp. , fata de fr. si it. Cf. Pl. reproduce lat. (cf. , pl. ). Totusi, s-a dezvoltat un pl. analogic, care se foloseste numai cu sensul 7, si intr-un mod destul de oscilant: Balcescu scrie indiferent si Der. s.n. (parte extrema; sfirsit, deces, moarte; bucata, fragment; extremitatea osiei carului; colac care se da de pomana pentru odihna sufletului mortilor; inv., capitol, paragraf), sing. analogic format pe baza pl. (ca , etc.); timbrul se explica prin labiala precedenta cf. , ; adj. (tenace; incapatinat), cuvint derivat artificial de Odobescu; s.m. (inv., inceput; capat, fragment, crimpei; colac de pomana), dim. al lui cu suf. - (Dupa Candrea-Dens., 237; REW 1636 si DAR, din lat. "capsor"; dar semantismul corespunde mai bine der. pe care o sugeram); (var. ), s.f. (parte a friului care trece peste capul si botul calului), der. de la (cf. ; ; etc.), asa cum pe drept a observat Candrea (pentru Puscariu 277; REW 1637 si DAR, din lat. al carui rezultat s-a format probabil cu suf. -); , s.f. (capetenie, sef), de la , cu suf. abstract -; (var. ) vb. (a pune stapinire, a captura; a dota, a aproviziona; a imparti pomana numita sau ), cuvint pe care DAR; Puscariu, I, 595 si Scriban il deriva de la mag. "a capata, a obtine", dar care nu pare posibil a fi separat de cel putin cu ultimul sau sens; este totusi probabil sa se fi produs o contaminare intre cele doua cuvinte, singura care ar explica celelalte acceptii din rom. De aceeasi provenienta trebuie sa fie , s.f. (mugure, mai ales de vita de vie; paduche al oilor, Melophagus ovinus; ricin, Ricinus communis), mr., megl. , prin intermediul suf. dim. -, f. - (ca , etc.). Der. propusa de Puscariu, I, 594, a fost acceptata de REW 1658 si DAR; cf. Rosetti, I, 113. Semantismul nu pare ca reprezinta vreo dificultate ; cf. sp. , pe care A. Castro, 1918, 34, il deriva de la si care are acelasi sens. Celelalte explicatii sint mai putin convingatoare (din bg., dupa Pascu, II, 184; de la , postverbal de la , su sensul de "(lucru) care se sterpeleste", dupa Giuglea, ). Alb. ("capusa" si "fraga"), bg. , sb. trebuie sa provina din rom. (cf. Capidan, 204; pentru relatiile cu alb., Philippide, II, 703 si Capidan, 59). Der. (var. ), vb. (a inmuguri); s.m. (fraguta, Cirsium oleraceum); , s.f. (fruct, Fragaria elatior, Fragaria collina). Der. acestui ultim cuvint nu lasa nici o indoiala (cf. alb. si mr. "capusa" si "fraga"); pentru suf. Puscariu, I, 593, propune - care nu este curent in rom (cf. REW 1668). Probabil trebuie plecat de la , cu suf. -, cf. , si cu sing. refacut pe baza pl. Der. s.f. (fraguta; specie de planta); adj. (culoarea capsunii). s.m. (prost, nating), pare a fi un der. expresiv de la , cu suf. -, ca , etc. Der. nu este clara; poate fi vorba de o contaminare cu ngr. ????- "sarac" sau mai curind de un infix expresiv ca in .(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cap
s.n. Extremitate a unei punti asezata pe piloti, care poate fi ridicata sau coborata dupa nivelul apei si pe care sta pescarul cu sacovistea. - Et. nec. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*splau
s.n. Factor ideal al existentei (opus materiei); constiinta, gandire; minte, ratiune, intelect. Inteligenta, desteptaciune, istetime; capacitate de imaginatie, fantezie. Expr. (sau ) = (om) cu minte agera, inteligent; (om) spiritual, cu umor. (In filozofia idealista si in conceptiile mistico-religioase) Element considerat ca factor de baza al universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul . (In conceptiile religioase) Fiinta imateriala, supranaturala, duh; (in superstitii) stafie, strigoi, fantoma. Persoana considerata sub raportul capacitatii sale intelectuale sau din punctul de vedere al insusirilor morale, de caracter etc. (sau ) = persoana care poseda cunostinte (si se manifesta) in foarte multe domenii. (La pl.) Societatea in intregul ei, oamenii considerati ca purtatori ai unor idei, ai unor preocupari intelectuale; opinie publica. Mod, fel de a gandi, de a se manifesta; parere, conceptie impartasita de un grup de oameni, de o colectivitate. Loc. prep. = in concordanta cu... Caracter specific, trasatura caracteristica a ceva. Sensul real a ceva. Inclinare, pornire, tendinta care determina felul de a fi, de a gandi, de a se manifesta al cuiva. Gluma, anecdota, banc. Semn grafic in scrierea greaca, care, adaugat unui sunet, arata cum se pronunta sunetul respectiv din punctul de vedere al aspiratiei. - Din lat. , it. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*spirit
s.n. Facultatea de a discerne, de a patrunde, de a judeca si a aprecia lucrurile la justa lor valoare. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*discernamant
s.n. Facultate a oamenilor si a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioara cu ajutorul unor organe specifice; functiune a organismului prin care acesta receptioneaza si prelucreaza o anumita categorie de stimuli externi sau interni; simtire. = organe periferice ale perceptiei senzoriale. (Mai ales la pl.) Instinct, pornire senzuala; senzualitate. Delectare a simturilor; gust. Capacitate a omului de a intelege, de a judeca, de a aprecia; inclinare, aptitudine pentru ceva. = facultatea de a deosebi binele de rau. = indemanare in rezolvarea diferitelor chestiuni. - Din (derivat regresiv).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*simt
s.n. - Faina de griu care se amesteca cu malai sau care serveste la prajitul carnii. - Var. Lat. din gr. ????? "consistenta; materie coagulata", cf. sp. (REW 6364; Corominas, III, 919). Legatura cu sl. "faina" (Cihac, II, 255), cu gr. ????? "talpa" (Tiktin) sau cu alb. "faina" (Scriban) este indoielnica. - Der. (var. ), vb. (a amesteca faina de griu cu cea de porumb; a indesi, a face mai consistent); vb. refl. (Trans., a se imbata), tratament expresiv al aceluiasi cuvint.(by 10W4S4e4r13g13i6o)*piemn
s.n. Faina de porumb. (Reg.) Faina de mei. Aliment preparat din faina de porumb, de mei sau de alte cereale, dospit si copt in cuptor; aliment preparat din faina de porumb framantata cu lapte (si cu zahar). Expr. = a imbatranit; s-a invechit, s-a uzat, s-a perimat. Compus: = om mancacios sau om bleg, lipsit de vlaga, prostanac. Turta formata prin presarea reziduurilor ramase dupa extragerea uleiului din semintele plantelor oleaginoase. (Reg.) Porumb; boabe de porumb. (Reg.) Mei; boabe de mei. (Bot.; reg.) Matura. Compus: = planta erbacee cu flori brune, dispuse la varful ramurilor planta erbacee cu frunze liniare si flori brune sau galbui, dispuse in spice [Pl. si: ] - Et.nec.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*malai
s.n. Faina din seminte de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prajite, din care se prepara halvaua. Faina din seminte de susan din care se prepara mancaruri de post; mancare preparata din aceasta faina - Din tc.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*tahan
s.n. (Fam.) Aluzie rautacioasa, ironie, impunsatura. Expr. = a da sa se inteleaga, a sugera; a vorbi in pilde. (cuiva) = a face (cuiva) aluzie la ceva, a-i da (cuiva) sa inteleaga ceva. (In limbajul jucatorilor de carti) Numele uneia dintre cartile de joc (considerata de obicei cu cea mai mare valoare); prilej favorabil (la joc). Expr. (cuiva) = a insela (pe cineva). (Fam.) (cuiva) = a dezvalui (cuiva) un secret prin care poate obtine un avantaj, un profit. (Inv.) Punct (in spatiu sau in timp); limita. Loc. adv. (Fam.) = la momentul potrivit, la timp, la tanc. Expr. = a hotari, a fixa locul potrivit pentru ceva. Articol, paragraf dintr-o lege, dintr-un statut, dintr-o conventie; legea, statutul etc. respectiv. Conditie de invoiala agricola impusa taranilor in trecut. Problema sau parte a unei probleme in discutie; idee, principiu care sta la baza unei discutii; punct. - Din magh. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*pont
s.n. (Fam.) Amestec confuz, ingramadire dezordonata din care nu se mai poate intelege sau alege nimic. - Et. nec.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*talmesbalmes
s.n. (Fam.) Amestec de elemente eterogene; amestec de bauturi. Afacere necinstita, bazata pe inselatorie; invarteala. - Din germ. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*mismas
s.n. (Fam.) Atitudine, comportare, fapta, vorba etc proprie persoanelor care se comporta ca tipul Mitica din opera lui I. L. Caragiale. - (n. pr.) + suf. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*miticism
s.n. (Fam.) Atitudine plina de generozitate si de solicitudine. suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*sufletism
S.n. (Fam.) Automobil. Element de compunere insemnand "automobil", "automat" si care serveste la formarea unor substantive. Adj. invar. Care se efectueaza cu ajutorul unui automobil, care priveste automobilele. - Din fr.(by 4W13S13e13r7g7i15o)*auto
s.n. (Fam.) Fapt, detaliu lipsit de importanta; maruntis, fleac. Tertip, smecherie de care uzeaza cineva pentru a obtine ceva. - Et. nec.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*chitibus
s.n. (Fam.) Faptul de ; sarut zgomotos, pupatura. Zgomot facut de copii cand sug. - V.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*tocait
s.n. Familie de limbi din Niger-Congo, vorbite in principal in Liberia si Coasta de Fildes. (cf. engl. ) [](by 8W1S1e10r10g3i4o)*kru
s.n. Familie de limbi monosilabice vorbite in Thailanda si Laos si de unele populatii din Birmania, China de Sud etc. (cf. fr. , engl. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*thai
s.n. (Fam.; in expr.) = a lipsi de la datorie, in special de la orele de scoala; a chiuli. - Cf. rus. %k v i t, % germ. %quitt%.(by 3W11S11e11r5g5i13o)*fit
s.n. (Fam.; in expr.) = pe nimica toata, pe gratis, degeaba. = a cere de pomana, a umbla cu cersitul. - Din bg. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*daiboj
s.n. (Fam.) Lucru, problema fara valoare, fara insemnatate; fleac, nimic, bagatela. Expr. = a invoca motive lipsite de temei. (Rar) Smecherie, tertip. (La pl.) Capricii, fandoseli, nazuri, fasoane. - Din tc. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*moft
s.n. (Fam.; mai ales in limbajul ziaristic) Persoana foarte importanta; persoana de marca, personalitate. (din engl. (acronim) , cf. fr. sau ) [def. si ] (by 4W4S13e6r6g15i15o)*vip
s.n. (Fam.) Mancarime. Expr. = a nu avea astampar, a nu putea sta linistit. = a fi foarte vorbaret. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*mancarici
s.n. (Fam.) Mandrie neintemeiata; orgoliu, infumurare. Loc. adv. = emfatic, arogant, umflat. Expr. = a se crede (fara temei) om important, valoros; a se ingamfa. - Din ngr.(by 11W11S4e5r13g13i14o)*ifos
s.n. (Fam.) Minte, pricepere, judecata; perspicacitate. Loc. adj. si adv. = cu socoteala, cu chibzuinta; cu un anumit scop, cu o anumita intentie (nemarturisita). - Din ngr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*schepsis
s.n. (Fam.) Miros dezagreabil, caracteristic (de alcool) pe care il exala cineva sau ceva. - Din germ. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*damf
s.n. (Fam.) (Multime de) cucoane , grup de doamne. [Var.: s.n.] suf.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*cuconet
s.n. (Fam.) Nereusita, esec (rusinos) intr-o actiune, intr-o manifestare. Expr. = a nu izbuti. - Din germ. (by 8W1S2e2r10g11i4o)*chix
s.n. (Fam.) Obiecte felurite (in dezordine); bagaje cu care calatoreste sau se muta cineva; catrafuse, agarlac. - Din tc. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*calabalac
s.n. (Fam.) Parte a pantalonilor care acopera regiunea dorsala a corpului; partea dorsala a corpului omenesc. - Din scr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tur
s.n. (Fam.; rar) Atitudine, comportare, viata de puslama; haimanalac. suf. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*puslamalac
s.n. (Fam., rar; in expr.) (pe cineva sau ceva) = a rade (de cineva sau de ceva), a lua in ras (pe cineva sau ceva). - Din ngr. (part. prez. al lui (by 2W10S10e4r4g12i13o)*periplizon
s.n. (Fam.; rar) Socoteala mica, neinsemnata; suma mica de plata. suf.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*contisor
s.n. (Fam. si peior.) Augmentativ al lui fata robusta, voinica, care seamana mai mult a barbat. suf. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*fatoi
s.n. (Fam. si peior.; de obicei la pl.) Podoaba sau ornament fara valoare, inutil. Moft, capriciu, fasoane. - Cf. ngr. %farafas% "fanfaron".(by 6W6S14e14r8g8i1o)*farafastac
s.n. (Fam.) Solutie de guma arabica in apa, care se adauga in potiuni. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i4o)*julep
s.n. (Fam.) Sustragere nemotivata de la indeplinirea unei obligatii, a unei datorii; inselatorie. Loc. vb. A-i tragechiulul$ = a pacali, a insela (pe cineva). - Din fr. [tirer au] (by 9W3S3e11r12g5i5o)*chiul
s.n. (Fam.) Toana^1, capriciu, hachita. Expr. (cuiva) = a se supara. - Et. nec.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*bazdac
s.n. (Fam.) Zgomot, galagie; petrecere zgomotoasa (cu muzica si dans). - Din magh. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*tambalau
s.n. - Fanta, deschizatura. - Slit. Origine incerta. Este fara indoiala cuvint sl. S-ar putea porni de la sb. "a (se) increti", de unde un "cusatura incretita" ca "a taia" fata de "fanta, deschizatura la imbracaminte".(by 12W5S5e14r14g7i8o)*prohab
s.n. Fapta, atitudine, vorba care inveseleste, distreaza; caraghioslac, ghidusie, giumbus; (peior.) gluma de prost gust. - Din tc.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*giumbusluc
s.n. Fapta, comportare de gangster; banditism organizat sau escrocherie in stil mare; hotie, talharie. - Din fr.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*gangsterism
s.n. Fapta, gest sau lucru neserios, care starneste rasul; comicarie. - Din tc. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*caraghioslac
s.n. Fapta (pedepsita de lege) comisa de barbatul care constrange prin forta fizica o femeie sa aiba cu el relatii sexuale; violare. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*viol
s.n. Fapt nepermis de legea penala; infractiune de mai mica gravitate, care se sanctioneaza cu amenda penala sau cu inchisoare corectionala. - Din lat. Cf. fr. %delit%.(by 6W14S14e15r8g8i2o)*delict
s.n. Faptul de a aranja (intr-un anumit fel); felul in care este aranjat ceva. Acord, intelegere, invoiala. Prelucrare a unei bucati muzicale pentru instrumente sau voce. (Mat.) Fiecare dintre grupele de obiecte luate dintr-un ansamblu si care se deosebesc intre ele prin natura sau prin ordinea obiectelor. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*aranjament
s.n. Faptul de a bracona. Infractiune care consta in practicarea ilegala a vanatului sau a pescuitului. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*braconaj
s.n. Faptul de a carena. Imbracaminte de tabla sau de placaj aplicata pe un corp pentru a-i micsora rezistenta aerodinamica relativa fata de un fluid. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*carenaj
s.n. Faptul de a claca; intindere, ruptura sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, aparute in urma unui efort fizic. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*clacaj
s.n. Faptul de a colinda. Obiceiul de a colinda. Cantec traditional cantat de cete de copii, de flacai sau de adulti cu prilejul sarbatorilor de Craciun si de Anul Nou; colinda. Umblet din loc in loc, intrerupt de popasuri. - Din (derivat regresiv).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*colind
s.n. Faptul de a conduce o nava, o aeronava, o locomotiva in calitate de pilot^1; pilotare; stiinta si tehnica acestei conduceri. Incetinire a mersului unui vehicul aerian sau terestru din cauza unor conditii speciale (portiuni periculoase ale traseului, intrari in porturi, vizibilitate scazuta etc.). - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*pilotaj
s.n. Faptul de a cupla; legatura realizata intre doua sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine, condensatoare etc. sau prin intermediul campului electromagnetic variabil. Organ de masina care face legatura intre doi arbori coaxiali pentru a transmite rotatia si puterea de la arborele conducator la arborele condus. Manifestatie sportiva alcatuita din doua sau mai multe meciuri (de acelasi fel) care se desfasoara in continuare pe acelasi teren. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*cuplaj
s.n. Faptul de a descanta. Formula magica (in versuri) insotita de gesturi, cu care se descanta; vraja, descantatura. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*descantec
s.n. Faptul de A doua prasila a viei si a porumbului; musuroit; acoperire cu pamant a vitei de vie, toamna. - V.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ingropat
s.n. Faptul de a dubla; (in special) inregistrare a dialogului sau a cantecului vocal dintr-un film de catre o alta persoana decat titularul rolului respectiv si cu maximum de sincronizare; inlocuire a dialogului din coloana sonora originala a unui film cu o versiune tradusa oral. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g15i9o)*dublaj
s.n. Faptul de a ecruisa. Defectiune a unui metal sau a unui aliaj care consta in intarirea lor in urma deformarii plastice la rece. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*ecruisaj
s.n. Faptul de a explica in alegorii, de a exprima in imagini; abuz de alegorii. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*alegorism
s.n. Faptul de a exporta; operatie cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse, prelucrate, completate sau reparate intr-o tara se vand pe piata altor tari; exportare. (Concr.) Totalitatea marfurilor exportate. = vindere de servicii in (sau la) alte tari. = plasare de capital in alte tari, unde se pot obtine mai usor profituri mari. - Din germ. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*export
s.n. Faptul de a fi celibatar, starea unei persoane necasatorite. - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*celibat
s.n. Faptul de a fi neastamparat; starea celui neastamparat; lipsa de astampar; neliniste, impacienta, agitatie. .(by 14W14S7e8r1g1i10o)*neastampar
s.n. Faptul de a fi primitiv, starea a ceea ce este primitiv; perioada primitiva; primitivitate. Tendinta in creatia spirituala de a conserva sau resuscita calitatile operelor create in primele faze ale dezvoltarii societatii, manifestata in evul mediu si in epoca moderna. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*primitivism
s.n. Faptul de a fi sedentar; viata sedentara, lipsita de miscare. suf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*sedentarism
s.n. Faptul de a ghida. Dispozitiv mecanic fix al unui mecanism , care permite deplasarea unei piese mobile doar intr-o anumita directie si intre anumite limite. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ghidaj
s.n. Faptul de a grupa; fel in care sunt aranjate articolele pe o pagina de ziar sau de revista; (concr.) informatii privitoare la probleme inrudite, grupate laolalta intr-o publicatie periodica. suf. Cf. fr. %groupage%.(by 6W14S15e15r8g9i2o)*grupaj
s.n. Faptul de a hoinari ca o haimana; hoinareala, vagabondaj. suf.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*haimanalac
s.n. Faptul de a indemna. Ceea ce stimuleaza la o actiune; imbold, impuls, stimulent. Loc. prep. (sau ) = indemnat fiind de..., la staruinta... - Din (derivat regresiv).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*indemn
s.n. Faptul de a nu se amesteca; principiu de drept international care interzice unui stat sau unui grup de state sa se amestece in treburile interne ale altui stat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*neamestec
s.n. Faptul de a omori; luarea vietii cuiva; crima, omucidere, asasinat. (Jur.) Infractiune care consta in uciderea unei persoane. Macel. - Din (derivat regresiv).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*omor
s.n. Faptul de a parcurge o distanta, un drum etc.; (concr.) drum, traseu pe care il strabate sau pe care trebuie sa-l strabata cineva sau ceva pentru a ajunge de la un punct la altul. Loc. adv. = in timpul unei calatorii; intre timp. Loc. prep. = in limitele..., in cuprinsul, in decursul... Lungimea unui drum sau a unei traiectorii intre doua puncte anumite. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*parcurs
s.n. Faptul de a pava; (concr.) Imbracaminte rutiera alcatuita din materiale in forma de blocuri, asezate pe un pat de nisip sau de mortar asternut pe fundatia, pregatita in prealabil, a unui drum, a unei curti etc. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*pavaj
s.n. Faptul de = apelul nominal al elevilor, studentilor etc. Rostire de strigaturi la jocurile taranesti. - V. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*strigat
s.n. Faptul de a progresa usor, de a avea randament in munca; progres. Loc. adj. si adv. = cu mare randament; spornic; repede. = fara randament; putin; incet. Expr. = a realiza, a produce mult in timp (relativ) scurt. formula de urare adresata cuiva care lucreaza sau merge la lucru. Abundenta, belsug, prosperitate; folos, castig. Crestere, marire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezinta o crestere, o marire, un adaos. - Din sl. bg. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*spor
s.n. Faptul de a protesta; opozitie hotarata, manifestare energica impotriva unei actiuni considerate ca nejusta. = comunicare scrisa prin care un guvern ia atitudine impotriva unui act savarsit de guvernul altei tari si considerat contrar tratatelor sau normelor de drept international. (In economia capitalista) Act public prin care organele judecatoresti constata neplata la scadenta a unei polite. [Pl. si: (inv.) ] - Postverbal al lui .(by 8W1S10e10r4g4i12o)*protest
s.n. Faptul de a purta sau de a detine. Conduita obisnuita, fireasca, normala. Imbracaminte caracteristica unui popor, unei regiuni, unei epoci etc. Expr. (Pop.) (cuiva) = a se asemana, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva. Imbracaminte folosita la anumite ocazii. - Din (derivat regresiv).(by 6W7S15e15r1g9i9o)*port
s.n. Faptul de a rectifica; rectificare. = masina-unealta de prelucrare a suprafetelor metalice prin rectificare. - V.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*rectificat
s.n. Faptul de a reexporta; exportare a unor marfuri |importate|importa| (fara a le supune vreunei |prelucrari|prelucra|). - Din (derivat regresiv). (by 12W13S13e6r7g15i15o)*reexport
s.n. Faptul de arta regizorului; regie. (Concr.) Birou, loc unde lucreaza regizorul unui teatru, al unui studio cinematografic etc. suf. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*regizorat
s.n. Faptul de a (sau = (in practica religioasa crestina) ultima zi inainte de inceperea unui post (indeosebi a postului Pastelui); petrecere care are loc cu acest prilej. [Var.: s.f. art.] - V. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*lasat
s.n. Faptul de a (se) imprumuta; (concr.) obiect sau suma de bani imprumutata. Loc. adj. = care este imprumutat. Expr. sau = a nu i se potrivi cuiva. Loc. vb. (sau ) = a imprumuta . Cuvant, constructie lexicala etc. luata din alta limba. - Lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*imprumut
s.n. Faptul de a se ocupa ca diletant de o ramura a artei, a stiintei sau a tehnicii. (Peior.) Lipsa de pregatire temeinica, de seriozitate sau de insusiri necesare, dovedite de cineva in propriul domeniu de activitate. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*diletantism
s.n. Faptul de a (se) pansa ; mijloc de protectie impotriva unei infectii si de tratare a unei boli prin aplicarea pe regiunea bolnava a unor medicamente si acoperirea ei cu bandaje, vata etc. (Concr.) Material folosit la pansare. - Din fr. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*pansament
s.n. Faptul de a (se) rasfata; mangaiere, alintare; (depr.) razgaiere. Desfatare, placere. Huzur, belsug. - Din (derivat regresiv).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rasfat
s.n. Faptul de a se screme; opintire, incordare a organismului (in special pentru evacuarea excrementelor). [Var.: s.n.] suf. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*scremet
s.n. Faptul de a (se) urca. Loc, drum care este in panta, care urca. Loc. adv. = in sus, in panta. suf. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*urcus
s.n. Faptul de ; asfintire. Fig. Declin, decadere. Timpul, momentul cand apune soarele. Locul unde asfinteste soarele. - V.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*asfintit
s.n. Faptul de a ; sunete caracteristice scoase de caini cand latra; latrare, latratura, hamait, hamaitura, hamaiala. - V. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*latrat
s.n. Faptul de a tacani; zgomot, repetat produs de un lucru care tacaneste; tacanitura. - V.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tacanit
s.n. Faptul de a tanguire; (concr.) lacrimi; planset, plansoare. Loc. adj. = care provoaca mila, vrednic de mila, jalnic. - V. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*plans
s.n. Faptul de a transporta. (La pl.) Ramura a economiei nationale cuprinzand totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene si navale care asigura circulatia bunurilor si a persoanelor. Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat si in conditii determinate. Fig. (Livr.) Uitare de sine cauzata de emotie, de entuziasm, de placere; stare de contemplatie. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*transport
s.n. Faptul de a trece. Loc. adv. = din fuga, fugitiv. = in trecere; in fuga, la repezeala; in cateva cuvinte, pe scurt; pe deasupra, superficial. (Reg.) Drum de trecere. suf. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*treacat
s.n. Faptul de a tria. Statie tehnica de cale ferata in care se gareaza materialul rulant, se descompun si se recompun trenurile de marfa sau de calatori etc. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*triaj
s.n. Faptul de a uza de autoritatea sau de influenta personala in favoarea rudelor sau a prietenilor; promovare prin protectia rudelor si a prietenilor influenti. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*nepotism
s.n. Faptul de a venera fetisuri, cultul fetisurilor. Fig. Veneratie exagerata, lipsita de discernamant, fata de o idee, de un principiu etc. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*fetisism
s.n. Faptul de a vernisa^1. Deschidere oficiala, inaugurare a unei expozitii de arta (in special de pictura). [Var.: s.n.] - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*vernisaj
s.n. Faptul de a vira, de a(-si) schimba directia de mers; cotire. Portiune curba de sosea cu raza de curbura mica. (Chim.) Schimbare a culorii unei substante cu ajutorul unui reactiv; schimbare a culorii unui pozitiv fotografic. [Pl. si: - Var.: (rar) s.n.] - Din fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*viraj
s.n. Faptul de a visa; inlantuire de imagini, de fenomene psihice si de idei care apar in constiinta omului in timpul somnului. = carte care cuprinde semnificatia profetica a visurilor. Loc. adj. = propriu visului; fig. extrem de frumos, de necrezut, ireal. Loc. adv. = vag, confuz. Fig. Atmosfera, imagine, frumusete ireala. Reverie, meditatie, visare. Fig. Iluzie desarta; gand, idee, aspiratie irealizabila. Dorinta arzatoare. Expr. = a-si (sau a i se) indeplini cea mai arzatoare dorinta, a-si (sau a i se) realiza tot ce si-a propus. [Pl. si: ] - Lat.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*vis
s.n. ~; faptul de a zambi, ras abia schitat (Fig.) Stralucire; scanteiere.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*zambet
s.n. Faptul de bataie, sunet ritmic al ceasornicului; zvacnire, palpitare a inimii. - V. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*ticait
s.n. Faptul de ; cantec executat fara pricepere la un instrument muzical cu coarde; zdranganitura. [Var.: s.n.] - V.(by 1W9S9e3r3g3i12o)*zdranganit
s.n. Faptul de ceva de pomana. Expr. (sau etc.) = a umbla sa ceara de la altii cele necesare traiului. - V. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*capatat
s.n. Faptul de (concr.) loc (intr-o apa curgatoare) unde se face baie. - V. (by 13W13S6e7r15g8i9o)*scaldat
s.n. Faptul de ; (concr.) produs (mai ales alimentar) rezultat dintr-o operatie de preparare. - V.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*preparat
s.n. Faptul de ; (concr.) sunetul, zgomotul produs astfel; taraitura. - V.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*tarait
s.n. Faptul de ; (concr.) totalitatea obiectelor cu care se pregateste patul (sau locul) pentru dormit; rufarie de pat; pat astfel pregatit. Expr. (sau ) = (la ghicitul in carti) a prevesti venirea cuiva (strain) in casa. (Concr.) Culcus (pentru animale). V.(by 8W8S2e2r2g10i11o)*asternut
s.n. Faptul de croncanire, croncanitura; sunet strident scos de cioara, de corb etc. - V. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*croncanit
s.n. Faptul de Deplasare, miscare dintr-un loc in altul; umblet, mergere. sau = orar dupa care circula trenurile sau vapoarele; (concr.) tabel sau brosura care cuprinde acest orar. Loc. adv. = in timpul deplasarii, fara a se opri; mergand. Fel de a merge al cuiva; umblet, calcatura; ritm sau viteza cu care merge cineva. (Rar) Curs, curgere (a unei ape curgatoare). Iesire (a fumului, a gazelor etc.). Evolutie, dezvoltare, desfasurare (a unui fenomen, a unui proces etc.); mod, curs, ritm de desfasurare (a unui fenomen, a unui proces etc.). = progres. (Rar) Desfasurare a unei activitati. (Mod de) functionare a unui sistem tehnic, a unui mecanism, a unui instrument. = regim de functionare in care nu se produce lucru mecanic util. = regim in care se furnizeaza o anumita putere utila. - V. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*mers
s.n. Faptul de Expr. = a manca mult, a manca bine. (pe cineva) = a intretine (pe cineva). - V. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mancat
s.n. Faptul de Expr. (sau = ivirea zorilor, zorii zilei. Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmata uneori de moartea animalului. - V. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*crapat
s.n. Faptul de ; incepere. Punct de plecare, moment initial; parte care incepe sau cu care se incepe ceva. Loc. adv. = din primele momente, din capul locului. (sau ori ) = in (sau din) momentul initial; din capul locului, din prima clipa. (Inv.) Obarsie, origine, incepatura. - V.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*inceput
s.n. Faptul de ; indeletnicirea spionului . Iscodire, panda, urmarire. - Dupa fr. Cf. it. %spionaggio.% (by 6W7S15e15r8g9i2o)*spionaj
s.n. Faptul de (In loc.) = cu nici un pret; niciodata. (sau ) = cu ridicata; in total. sau = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: ] - V. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*rupt
s.n. Faptul de inscriere a proiectilului pe o noua traiectorie cand intalneste pamantul sau alt obstacol sub un unghi mic, pana la 20(by 3W11S11e5r5g13i13o)*ricoseu
s.n. Faptul de (in special) sunete specifice scoase de cainii atatati, nemultumiti; maraiala, maraitura. - V. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*marait
s.n. Faptul de (In trecut) Teritoriu mai intins care constituia o unitate administrativa. Loc, regiune. (Inv.) Tara. - V.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*tinut
s.n. Faptul de (Inv.) Ornament iesit in afara pe suprafata unei constructii.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*scos
s.n. Faptul de Loc. adj. = deosebit, special. Loc. adv. sau = la libera alegere, dupa plac. [Forma gramaticala: (in loc.) ] - V.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ales
s.n. Faptul de ; manifestare energica impotriva unei actiuni considerate ca nejusta; opozitie hotarata; (concr.) act scris prin care se exprima o asemenea manifestare; protestatie. = act prin care un guvern dezaproba un act savarsit de guvernul altei tari si considerat contrar tratatelor sau normelor de drept international. Act public prin care organele judecatoresti constata neplata la scadenta a unei polite. - Din (derivat regresiv).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*protest
s.n. Faptul de ; maritis, maritare, marit^2. Loc. adj. = (despre o fata) de varsta potrivita pentru casatorie; nubila. - V. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*maritat
s.n. Faptul de . = masina folosita pentru dactilografierea textelor. Loc. adj. si adv. = notat (pe hartie). Fel propriu de a scrie al cuiva, mod particular de a caligrafia semnele grafice; scriere , scriitura , scriptura , scrisoare . Actiunea de a scrie , de a redacta o compozitie, o opera. Activitatea de scriitor, de publicist. Ceea ce este scris, ceea ce rezulta in urma muncii de elaborare, de redactare; scriere . Totalitatea operelor scrise apartinand unui popor, unei natiuni, unui scriitor. - V. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*scris
s.n. Faptul de (Med.; pop.) Variola. = forma grava de variola, in care pustulele de pe corp sunt foarte numeroase si pline cu sange, aparand ca niste pete negre. = varicela (Pop.) = scarlatina. (Pop.) = pojar. - V.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*varsat
s.n. Faptul de ; mestesugul tesatoriei. Tesatura . Ansamblu de celule animale sau vegetale avand aceeasi structura si aceleasi functii intr-un organism. - V.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*tesut
s.n. Faptul de miscare brusca si scurta; smuceala, smucire, smucitura. - V. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*smucit
s.n. Faptul de mod de hranire la san sau artificiala a copilului nou-nascut; suptura. (Concr.) Laptele care se suge la o masa de catre sugar. (Fam.) = deprinderea de a consuma bauturi alcoolice (in cantitati mari). - V. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*supt
s.n. Faptul de mormaiala, mormaitura; sunete caracteristice pe care le scoate ursul sau, alte animale. Rostire nedeslusita, pe ton coborat, a cuvintelor (aratand nemultumire). - V. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*mormait
s.n. Faptul de ; neacceptare, respingere. Expr. = atat incat nu se mai poate adauga nimic; pana cand nu este loc pentru mai mult, pana la limita maxima. Material ramas, dupa cernere, sortare sau clasare (in ciur sau pe sita). Deficienta in functionarea unui sistem tehnic. Defect de turnare care consta in producerea unor goluri rezultate din umplerea incompleta a formei cu metal topit. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*refuz
s.n. Faptul de partea care sfarseste sau cu care se sfarseste ceva; moment final; fine. Loc. adj. = care nu se termina sau pare ca nu se va termina niciodata. Loc. adv. = in cele din urma, in fine. = la urma. Expr. (sau ) = a face sa inceteze, a termina. = a se termina, a se ispravi. Moarte. Expr. (sau ) = a muri. (Inv.) Scop, tinta. [Var.: (reg.) s.n.] - V. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*sfarsit
s.n. Faptul de Perioada in care pasarile sau insectele depun oua. - V. (by 4W12S12e13r6g6i15o)*ouat
s.n. Faptul de petitorie. Loc. adv. (In legatura cu verbe ca "a merge", "a pleca", "a se duce", "a veni") (sau = ca sa peteasca pe cineva. - V. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*petit
s.n. Faptul de Plata pentru tinerea animalelor la pasune, toamna. - V. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tomnat
s.n. Faptul de ; raget, strigat specific scos de cerbi si de alte erbivore in perioada de rut. Fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. - V.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*boncaluit
s.n. Faptul de ramanere. Expr. sau formula de salut adresata de o persoana care pleaca celui sau celor care raman. = a se desparti de cineva, a pleca. = din plin, din belsug. (Reg.) Ramasag. (Inv.) Mostenire. - V. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*ramas
s.n. Faptul de sau = numele unui joc de copii in care toti jucatorii se ascund, afara de unul, care ii cauta pe ceilalti. Loc. adv. sau = tainic, pe furis. - V.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ascuns
s.n. Faptul de ; sedere. Partea inferioara, dorsala a trunchiului omenesc, pe care se sprijina corpul in timpul sederii; dos, fund. Anus. (Inv.) Locuinta, domiciliu. - V. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*sezut
s.n. Faptul de Sedere, ramanere, zabovire. Inaltime a corpului omenesc, statura; infatisare. = masura pentru inaltimi (egala cu lungimea obisnuita a unui om). Trup, corp omenesc. - V. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*stat
s.n. Faptul de sperietura . Loc. adv. (pe cineva) (sau ) = a speria a inspaimanta (pe cineva). (In superstitii) Sperietura . [Pr.: - Pl.: (m., in loc. vb.) ] - V. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*speriat
s.n. Faptul de Strangere cu ajutorul unei legaturi a unor lucruri pentru a le impiedica sa se desfaca. Brosare, cartonare a unei carti. Rodire. - V. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*legat
s.n. Faptul de strigat caracteristic al calului; nechezatura, nechez, nechezare. - V. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*nechezat
s.n. Faptul de ; strigat caracteristic, gros si sacadat, pe care il scot porcii; grohaitura. - V.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*grohait
s.n. Faptul de ; strigat caracteristic scos de gaste (si de rate); gagaitura, gagaire. - V.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*gagait
s.n. Faptul de Strigat caracteristic scos de pasari, mai ales de puii acestora; piuitura . Expr. (cuiva) = a-i pieri cuiva pofta de vorba; a-si pierde curajul (de uimire, de spaima etc.). (sau (cuiva) = a reduce (pe cineva) la tacere, a lasa (pe cineva) perplex, a pune cu botul pe labe; (rar) a ucide pe cineva. Sunet subtire si ascutit; piuitura , tiuitura. - V. (by 9W9S2e3r3g11i11o)*piuit
s.n. Faptul de ; strigat caracteristic scos de unele pasari, mai ales de closti. - V.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cloncanit
s.n. Faptul de ; strigat specific scos de porci (cand sunt flamanzi, speriati etc.); guitatura. - V.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*guitat
s.n. Faptul de ; strigatul caracteristic al ratei; macanit; macaitura. - V. (by 5W6S14e14r15g8i8o)*macait
s.n. Faptul de ; sunet ascutit specific pe care il scoate soarecele. [Var.: s.n.] - V.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*chitait
s.n. Faptul de Sunet caracteristic (placut) scos de unele pasari si insecte. Expr. (sau ) = (pe) la miezul noptii sau in zorii zilei. - V. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*cantat
s.n. Faptul de sunet caracteristic scos de pisica; miorlaiala, miorlaitura; sunet asemanator scos de alte animale sau de om. Fig. (Depr.) Plans subtire si tanguitor. - V. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*miorlait
s.n. Faptul de ; sunete caracteristice pe care le scot unele pasarele. - V.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*ciripit
s.n. Faptul de ; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behaitura. - V. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*behait
s.n. Faptul de sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behait. - V. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*mehait
s.n. Faptul de ; sunete caracteristice scoase de porumbei si de turturele; gangurit, uguire. - V.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*uguit
s.n. Faptul de ; sunete caracteristice scoase de unele pasari, mai ales de porumbei si de turturele. - V.(by 10W3S3e4r12g12i6o)*gurluit
s.n. Faptul de ; sunetul caracteristic al pisicii; miaun, miaut. [Pr: -mie-u-] - V. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*mieunat
s.n. Faptul de ; sunetul pe care il scot capriorii si caprioarele cand simt ca sunt in pericol. - V.(by 8W8S2e2r10g10i11o)*brahnit
s.n. Faptul de Taxa care se platea in trecut pentru pasunatul vitelor pe locul cuiva in timpul verii; varatic - V.(by 15W8S8e2r2g2i11o)*varat
s.n. Faptul de Tehnica (producerii si a) raspandirii luminii (artificiale). = lumina intermitenta care se declanseaza pentru a atrage atentia asupra functionarii defectuoase a unor sisteme, instalatii, aparate. = sistem de lampi electrice, cu generator propriu, care asigura iluminarea in cazul intreruperii alimentarii prin reteaua electrica publica. - V.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*iluminat
s.n. Faptul de ; timp petrecut ca refugiat intr-un anumit loc. Loc de scapare, de adapostire in fata unei primejdii sau a unei neplaceri; adapost, azil. Fig. Consolare, alinare, mangaiere. Platforma ridicata si amenajata ca un trotuar, pe partea carosabila a cailor de circulatie cu trafic intens sau in mijlocul unei piete, pentru a usura reglementarea circulatiei, traversarea strazii, urcarea sau coborarea din vehiculele de transport in comun etc. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*refugiu
s.n. Faptul de ; timpul cand se parguiesc fructele sau cerealele. - V. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*parguit
s.n. Faptul de Transportare a lemnului prin mentinerea lui la suprafata unei ape curgatoare. - V. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*plutit
s.n. Faptul de Trecere a unui astru la orizont; momentul aparitiei unui astru la orizont; moment al zilei cand rasare Soarele. Fig. Inceputul unei ere sau al unei vieti noi. Punct cardinal situat in partea orizontului de unde rasare Soarele; est. Tara, tinut asezat in directia rasaritului fata de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de tinut sau dintr-o astfel de tara. Expr. = lumea intreaga. - V. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*rasarit
s.n. Faptul de treier, treieris. Timpul cand se treiera; treier, treieris. - V. (by 1W1S9e10r3g3i4o)*treierat
s.n. Faptul de Unul dintre simturi, cu ajutorul caruia, atingand corpurile cu suprafata sensibila a pielii, luam cunostinta de calitatile lor palpabile (forma, consistenta, umiditate etc.). - V. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*pipait
s.n. Faptul de urcare, suire, suis . Actiunea de a transporta un obiect intr-un loc ridicat; urcat. - V.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*suit
s.n. Faptul de ; (urmat de determinari introduse prin prep. "la") efectuare a anumitor operatii de prelucrare. Realitate ca punct de la care se pleaca intr-un rationament, intr-o discutie; fapt din care rezulta sau se deduc altele; notiune fundamentala. (In superstitii) Boala care s-ar datora vrajilor, farmecelor. (In expr.) (cuiva) = asa e soarta (cuiva). - V. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*dat
s.n. Faptul de ; zgomot caracteristic produs de ceva care vajaie; vajaiala, vajaitura, vajaire. [Var.: (reg.) s.n.] - V.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vajait
s.n. Faptul de Zgomot caracteristic produs de cineva care umbla descult sau in papuci ori de o lovitura data cu palma; cepait. Zgomot caracteristic pe care il fac (cu limba) unele animale cand beau sau cand mananca ceva. - V. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*lipait
s.n. Faptul de ; (zgomot caracteristic provocat de o) rasuflare deasa si grea; gafaiala. - V.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*gafait
s.n. Faptul de ; zgomot infundat si puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitura. - V.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*bubuit
s.n. Faptul de zgomot (neplacut) produs de cel care mananca sau bea ceva cu lacomie. - V. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*leorpait
s.n. Faptul de ; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitura, duruitura. - V. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*duruit
s.n. Faptul de zgomot produs de ceva care se tarsaie sau este tarsait; tarsaiala, tarsaitura. [Var.: (reg.) s.n.] - V. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*tarsait
s.n. Faptul de ; zgomot produs de cineva sau de ceva care susuie; susuiala, susuitura. - V.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*susuit
s.n. Faptul de zgomot produs de frunzele miscate de vant, de iarba taiata de coasa, de hartia rasfoita, de miscarea unei tesaturi de matase; fasaitura. [Var.: s.n.] - V. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fasait
s.n. Faptul de ; zgomot produs de lovirea a doua obiecte; clancat. V. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*clancait
s.n. Faptul de ; zgomot produs de lovituri repetate intr-un corp tare; ciocanitura. - V.(by 14W15S8e8r1g2i2o)*ciocanit
s.n. Faptul de zgomot produs de un obiect care duraie; huruitura, duruitura. - V. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*durait
s.n. Faptul de ; zgomot produs prin ciocnirea ritmica a dintilor, a unor obiecte de metal etc.; clantaneala, clantanitura. - V. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*clantanit
s.n. Faptul de ; zgomot produs prin frecarea unui obiect de altul; harsaire, harsaitura. [Var.: s.n.] - V.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*harsait
s.n. Faptul de ; zgomot produs prin lovirea a doua obiecte (dure), prin inchiderea violenta a unei usi, a unui capac, de papucii in mers etc.; clampanitura. - V.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*clampanit
s.n. Faptul de , zgomot sau sunet ascutit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apasare etc.; scartaiala, scartaitura. Sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fara talent care canta la un instrument cu coarde. - V. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*scartait
s.n. Faptul de ; zgomot specific facut de cineva sau de ceva care suiera. - V.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*suierat
s.n. Faptul de zgomot specific produs de cel care (se) smiorcaie; smiorcaiala, smarcaiala, smarcait^1. - V. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*smiorcait
s.n. Faptul de ; zgomotul caracteristic pe care il fac unele obiecte cand se lovesc sau se ciocnesc intre ele; zornaiala, zornaitura, zornet. - V.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*zornait
s.n. Faptul de zgomotul ploii, al grindinii etc. care cade pe o suprafata tare. Succesiune de lovituri ritmice, dese si scurte; zgomot produs de astfel de lovituri. - V. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*rapait
s.n. Faptul de ; zgomotul produs de cel care horcaie; horcaiala, horcaitura. - V.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*horcait
s.n. Faptul de zgomotul produs de cel care sforaie. Zgomot pe care-l fac caii sufland nelinistiti pe nari. - V. (by 9W2S2e10r11g11i4o)*sforait
s.n. Faptul de zgomotul produs de obiecte care sfaraie: sfaraiala. - V. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*sfarait
s.n. Faptul de Zorii zilei. Loc. adv. (sau etc.) = foarte de dimineata, dis-de-dimineata. - V. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*manecat
s.n. Faptul, insusirea de a fi sintetic; caracter sintetic. - [ic] + suf. (by 5W6S14e14r14g8i8o)*sintetism
s.n. Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; intrebuintare, folosire; folosinta. Loc. vb. = a (se) folosi de... Expr. (sau = care nu (se) mai foloseste. Spec. (Jur.) Dreptul de a se folosi de un lucru care este proprietatea altuia. Uzanta, obicei. (Inv.) Comportare, maniera. - Din lat. , it.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*uz
s.n. - farfurie de lemn, tava. - Lopatica de brutar. - Mr. ; megl. Lat. "capac" (Puschila, XLIII, 91; Puscariu 375; Tiktin; Puscariu, I, 415; DAR). Cu sensul al doilea, pare a fi intervenit o confuzie cu ; intr-adevar, una dintre lopatelele folosite de brutari se inveleste de obicei intr-o cirpa umeda, inainte de a se introduce in cuptor. Sb. (sec. XVII), pe care Danicic, V, 627, il deriva din it. , ar putea proveni din rom.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cirpator
s.n. (Farm.) Alcaloid vegetal cu actiune sedativa si hipotensiva. - Denumire comerciala.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*serpasil
s.n. (Farm.) Antiseptic preparat dintr-o solutie apoasa de argint coloidal. - Din fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*colargol
s.n. (Farm.) Derivat puternic al morfinei, folosit ca analgezic. - Denumire comerciala. (by 2W3S11e11r5g5i5o)*dilauden
s.n. (Farm.) Medicament (sau preparat) inactiv prescris fie pentru a-i face placere pacientului, fie in scopuri experimentale, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului si reactiile psihice ale pacientului. (Adjectival) - Din fr., engl.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*placebo
s.n. (Farm.) Solutie pe baza de procaina folosita ca medicament pentru intarzierea proceselor de imbatranire la oameni. - [ntologie] + .(by 12W5S5e14r14g14i8o)*gerovital
s.n. (Farm.) Ulei extras din semintele de patrunjel si care serveste la producerea menstruatiei si ca febrifug. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*apiol
s.n. - Farsa, bufonada. - Miscare gresita, festa. - Var. Mr. Tc. (per.) (Seineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ?????, sb.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*renghi
s.n. Fascicula de foi de hartie legate sau brosate impreuna, folosita la scris, desenat etc. Publicatie periodica cuprinzand diverse studii, note, informatii (dintr-un anumit domeniu de activitate). = document care cuprinde conditiile tehnice, de calitate, termenele si programele de lucru etc. privitoare la executarea unei lucrari. = program (de spectacol) sub forma de caiet. = catalog de expozitie sub forma de caiet. - Dupa fr. Cf. pol. %kajet%.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*caiet
s.n. - Fascicula de foi legate, folosita la scris. - Publicatie periodica. Fr. , cf. pol. (Berneker 469); finala de la .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*caiet
s.n. Fascicul de fibre conjunctive, tare si putin elastic, care leaga intre ele, in articulatii diferite, parti ale scheletului sau ajuta la fixarea viscerelor. - Din fr. lat. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*ligament
s.n. Fasie de pamant de-a lungul unei ape mari; regiune de langa o apa mare. Fig. Taram, tinut, meleag. [Var.: (inv.) s.n.] - Din (inv., probabil < lat.).(by 5W6S14e14r7g8i1o)*tarm
s.n. Fasie de pamant inalta si stancoasa care inainteaza in mare. - Din lat. fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*promontoriu
s.n. Fasie de panza sau tifon utilizata la fixarea si protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei parti bolnave a corpului. Cerc de otel elastic imbracat in panza si cu o pernita la capat, care apasa pe locul unei hernii inghinale. Fasie de panza cu care boxerii isi infasoara pumnii si peste care isi pun manusile. Imbracaminte inelara de otel sau de cauciuc care se monteaza pe obada unei roti de vehicul pentru a o feri de degradare. Imbracaminte in forma unei benzi infasurate pe o teava, pe o varga de metal etc. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*bandaj
s.n. Fasie de tesatura impregnata cu cauciuc, lipicioasa pe o parte, folosita la fixarea pansamentelor. [Pr.: - Pl. si: ] - Din germ. fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*leucoplast
s.n. Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura de lana, de matase etc., care se poarta in jurul gatului. Tesatura usoara de matase pentru rochii, cravate etc. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fular
s.n. Fasie ingusta de pamant care leaga doua continente sau o peninsula de un continent si care separa doua mari sau doua golfuri. - Din fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*istm
s.n. Fasie ingusta de pamant nearat care desparte doua ogoare sau doua terenuri agricole apartinand unor gospodarii diferite; razor^1, hotar. Expr. (cu cineva) = a fi vecin (cu cineva). (Reg.) Camp nelucrat; parloaga, telina^2. - Cf. ucr. %hat% "zagaz".(by 3W12S12e12r6g6i14o)*hat
s.n. Fasie ingusta de pamant nelucrat, servind drept hotar si poteca intre doua ogoare; hat. Loc arat; ogor. Strat de flori sau de legume in gradini; brazda. Cararuie (intr-o gradina). - Din bg. (by 10W4S4e12r12g13i6o)*razor
s.n. Fasie ingusta de pamant pe malul marii, formata prin acumularea aluviunilor, care inchide un liman sau o laguna. - Et. nec.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*perisip
s.n. Fasie ingusta de postav, panglica sau snur cusuta pe latura exterioara, in lungimea pantalonilor, la unele uniforme; vipusca. [Acc. si: ] - Din rus. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*lampas
s.n. Fasie laterala din platforma unei sosele, cuprinsa intre marginea partii carosabile si marginea soselei. - Dupa fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*acostament
s.n. Fasie (nu prea mare) taiata, rupta sau ramasa dintr-o tesatura, dintr-o bucata de piele, dintr-o hartie etc.; bucata dintr-un material cu care se repara, prin aplicare si coasere sau lipire, obiecte de stofa, de piele etc. rupte sau gaurite. Expr. sau se spune despre doi insi asociati care au aceleasi cusururi. (se spune despre) haine foarte zdrentuite. = a-si da pe fata, a-si arata, fara voie, anumite cusururi. Suprafata mica de teren (cultivabil). P. anal. Bucata, portiune mica din ceva (in raport cu intregul). [Var.: s.n.] - Cf. lat. %pittacium.%(by 4W12S13e6r6g15i15o)*petic
s.n. Fasie transparenta care serveste pentru lipirea unor materiale, mai ales a hartiei. - Cuv.engl. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*scotch
s.n. Fata a doua a unei pagini de hartie sau a unei pagini scrise sau tiparite; dosul paginii; contrapagina. - Din fr. lat. [folio] .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*verso
s.n. Fata interioara (concava) a unei bolti, a unui arc, a unei constructii etc. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*intrados
s.n. - Favoare, serviciu. - Favoare necuvenita, protectie ilicita. - Mr. megl. Tc. (Roesler 607; Seineanu, II, 211; Lokotsch 842; Ronzevalle 83), cf. ngr. ??????, alb. , bg., sb. - Der. s.m. (care isi protejeaza prietenii; care profita de favoruri).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*hatir
s.n. Faza a metabolismului in care materiile nutritive introduse in organism sunt transformate in substante proprii acestuia; asimilatie. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*anabolism
s.n. Faza de coborare a nivelului marilor si oceanelor in cadrul fenomenului de maree. Fig. Dare inapoi, descrestere; regres. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*reflux
s.n. Faza de ridicare periodica a nivelului apei oceanelor sau a marilor deschise, in cadrul fenomenului de maree, sub influenta miscarii de rotatie a Pamantului si a atractiei Lunii si a Soarelui. Fig. Revarsare puternica, suvoi; val^1, navala. = afluenta (precipitata), torent de cuvinte in vorbirea cuiva. (Fiz.) Curent de particule. = energie termica transferata dintr-o suprafata data in unitatea de timp. = cantitatea de lumina pe care o emite un izvor de lumina intr-o unitate de timp. = produsul dintre inductia electrica si aria suprafetei perpendiculare pe ea pe care o strabate. = produsul dintre inductia magnetica si aria suprafetei perpendiculare pe ea pe care o strabate. = fluxul raportat la unitatea de arie. (In sintagmele) = circulatia continua a materiei prime, a semifabricatelor etc. in succesiunea operatiilor dintr-un proces tehnologic. = forma de organizare superioara a productiei, in cadrul careia produsele se obtin in conditii de adanca divizare a procesului tehnologic. = raportul dintre cantitatea de informatie si timpul in care ea este transmisa. - Din fr.(by 12W6S14e14r7g8i1o)*flux
s.n. Faza finala intr-o succesiune ecologica, in care exista o relativa stabilitate a biocenozei si o corespondenta a ei cu clima si cu solul Figura de stil care consta in desfasurarea ascendenta a ideilor, actiunii etc. dintr-o opera. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*climax
s.n. Fel de a canta specific locuitorilor de munte din Tirol, Bavaria si Elvetia, constand dintr-o serie de vocalize care trec frecvent de la registrul normal al vocii la cel de falset; cantec, melodie bazata pe asemenea vocalize. - Din germ.(by 4W5S5e13r13g7i7o)*iodler
s.n. Fel de a fi, de a se comporta, de a vorbi specific unui orasean; comportare manierata, cautata, artificiala. suf. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*orasenism
s.n. Fel de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva; fel in care se efectueaza ceva; cale, procedeu, metoda. (Ec. pol.) = fel istoriceste determinat in care oamenii produc bunurile necesare existentei lor caracterizand o oranduire sociala si determinand-o din punct de vedere istoric. (Gram.; in sintagmele) = adverb care arata felul cum apare actiunea, starea sau insusirea exprimata de un verb. = complement circumstantial care arata cum sau in ce masura se desfasoara sau apare la un moment dat o actiune, o stare sau o insusire. = propozitie care arata felul cum se desfasoara actiunea din regenta sau cum se infatiseaza o calitate din regenta. Categorie gramaticala specifica verbului, prin care se exprima felul cum prezinta vorbitorul actiunea; fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprima aceasta categorie. Caracterul unei succesiuni de sunete care alcatuiesc o piesa muzicala, determinat de o anumita ordine si natura a intervalelor componente si de o anumita functie a diferitelor sunete fata de sunetul fundamental. - Din lat. it. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*mod
s.n. Fel de a fi, expresie etc. proprie americanilor . Tendinta de a imita comportarea americanilor . - Din fr.(by 3W11S11e12r5g5i14o)*americanism
s.n. Fel de a se prezenta al unei fiinte sau al unui lucru; infatisare. Loc. prep. = din punctul de vedere..., sub raportul... Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi, care arata stadiul de realizare a actiunii exprimate de verb. - Din fr. , lat.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*aspect
s.n. Fel de a se purta cu cineva, atitudine, comportare fata de cineva. Ingrijire medicala; ansamblu de mijloace igienice, dietetice, medicamentoase, balneare, climaterice etc. cu care se trateaza o boala; mod, metoda, mijloc terapeutic folosit in combaterea bolilor. Ansamblul operatiilor tehnice, fizice, chimice, biologice etc. executate asupra unui material sau a unui organism etc. pentru a obtine modificari de calitate, de forma, de structura etc. in scop industrial, economic sau stiintific. (Fon.) Evolutie, modificare, schimbare. - Din it. fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*tratament
s.n. Fel de mancare, de obicei dulciuri, fructe, branzeturi etc., care se serveste la sfarsitul mesei; timpul cand se serveste aceasta mancare. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*desert
s.n. Fel de mancare preparata din carne (de pasare), cu sos de otet, faina si usturoi; ostropet. - Et. nec.(by 7W7S1e1r1g10i10o)*ostropel
s.n. - Fel de mincare tipic, amestec de oua cu branza si malai: , s.n. (amestec, confuz, balmajala). - Numeroase var.: etc. Creatie expresiva (Iordan, II, 184); este posibil sa fi suferit influenta lui "amestecat, balmajit", din sl. "amestecat". Este un cuvint care apare in alte limbi, cf. mag. pol. rut. , bg. fara a fi cu putinta sa precizam daca este vorba de imprumuturi din rom. Dupa Cihac, II, 478 si DAR, rom. provine din mag.; Draganu, V, 330 deriva din rom. celelalte cuvinte (pentru rut. si pol., cf. si Miklosich, 12 si DAR). pare formatie expresiva, ca , (dupa DAR, ar fi mag. "fel de mincare"). Der. vb. (a amesteca, a incurca, a incilci; a dilua, a face apos; a vorbi incurcat, ingaimat); adj. (care balmajeste); s.f. (incurcatura, amestecatura); s.f. (Banat, terci); s.f. (Mold.,vraja, farmece), pentru semantismul caruia, cf. si ; , vb. (a amesteca; a vorbi balmajit). Draganu, V, 330, explica pe si var. sale ca alterare de la , din mag. "balsam".(by 10W11S4e4r5g13i13o)*balmus
s.n. - Fel de mincare tipic unguresc, tocana cu carne si galuste de faina. Mag. (Scriban), cf. fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*gulas
s.n. Fel de scriere foarte veche in care randurile mergeau fara discontinuitati de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bustrofedon
s.n. Fel de viata care imbina cresterea vitelor cu o agricultura sporadica, intalnit mai ales la marginea deserturilor. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*seminomadism
s.n. Feldspat plagioclaz cu calciu, cu aspect cenusiu, sticlos, intalnit in rocile eruptive bazice si in unele sisturi cristaline. - Din germ.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*anortit
s.n. Feldspat potasic incolor, alb, roz ori cenusiu, cu luciu sticlos, cristalizat in sistemul monoclinic. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*sanidin
s.n. - Felestioc, matauz, pensula de ras, periuta. - Fard, ruj. Sl. , din "a matura" (Cihac, II, 519; Tiktin); der. din mag. "matura", care apartine aceleiasi familii, e mai putin probabila. Bg. (Conev 111) nu ne este sigur; ar putea proveni din rom., ca ;i bg. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*pamatuf
s.n. Felie de paine, fara coaja, rotunda sau patrata, prajita in unt, garnisita divers, servita ca gustare calda, iar simpla, folosita ca suport pentru diverse preparate de carne (medalion, turnedou); (la plural) mici cuburi de paine prajite la gratar, in unt sau ulei, folosite drept garnitura pentru supe, salate, omlete etc. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*cruton
s.n. Felie de paine (unsa cu unt) cu un aliment rece (sunca, salam, branza etc.) peste care se asaza adesea a doua felie de paine; tartina. [Var.: s.n.] - Din fr., engl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sandvis
s.n. Felie de paine (unsa cu unt) pe care se pune o felie de branza, de salam etc. (si peste care se asaza o alta felie de paine).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sandvis
s.n. Felinar facut din hartie colorata, pergament, material textil translucid etc., adesea plisate ca un acordeon, intrebuintat pentru iluminat in imprejurari festive; lanterna venetiana. - Din fr. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*lampion
s.n. - Fel, maniera. Lat. (sec. XVII). Apare pentru prima oara la Radu Greceanu. Este dubletul lui s.n. (Trans., mod), din mag. (Cihac, II, 516; Tiktin; Candrea; Scriban; der. din lat. sugerata de Philippide, 49 si 148 e improbabila). Der. (mr. ), s.f., din fr. , sau it. cf. ngr. ????, tc., bg. ; s.f., din fr. ; , s.n., din fr. ; vb. (a forma), din fr. ; s.n., din fr. ; vb. (a tempera), din fr. ; adj., din fr. ; , s.f., din fr. ; adj., din fr. ; s.f., din fr. ; adj., din fr. ; s.f., din fr. ; vb., din lat. (sec. XIX); s.f., din fr. ; s.f. (femeie care confectioneaza palarii de dama).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*mod
s.n. Fel, soi, tip (pe care le reprezinta un obiect, o fiinta, un fenomen etc.). Fel de a fi al cuiva. Diviziune obtinuta prin clasificarea creatiilor artistice dupa forma, stil, tema. = pictura care infatiseaza aspecte ale vietii de toate zilele. Fiecare dintre diviziunile fundamentale in care se impart operele literare si care cuprind creatiile asemanatoare prin modul de a reprezenta realitatea. Categorie gramaticala bazata pe distinctia dintre fiinte si obiecte, precum si dintre fiintele de sex masculin si cele de sex feminin. (Biol.) Categorie sistematica, subordonata familiei, care cuprinde una sau mai multe specii inrudite de plante sau de animale. (Log.) Clasa de obiecte care au note esentiale comune si cuprind cel putin doua specii. - Din lat.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*gen
s.n. Felul cum ia sfarsit, cum se rezolva o situatie, o incurcatura, un conflict etc. Spec. Parte finala a unei compozitii epice sau dramatice, care aduce solutia intrigii. suf. (dupa fr. ). (by 14W8S8e1r1g2i10o)*deznodamant
s.n. Fenomen atmosferic care consta intr-o descarcare electrica luminoasa produsa intre doi nori sau in interiorul unui nor. (sau ) = sedinta (sau miting) care se convoaca pe loc cu ocazia unui eveniment important. = telegrama transmisa (in schimbul unei suprataxe) mai repede decat telegramele obisnuite. Loc. adj. si adv. (sau ) = cu iuteala fulgerului, iute, scurt; subit. = fulger cu aspectul unui glob de foc de culoare alb-albastruie sau rosiatica, care se deplaseaza relativ incet sub influenta curentilor de aer, disparand brusc, cu sau fara explozie. = blit. - Lat. .(by 13W13S6e7r15g15i8o)*fulger
s.n. - Fenomen atmosferic care consta intr-o descarcare electrica luminoasa produsa intre doi nori. - Strafulgerare, scaparare. - Varietate de cucuta (Cuscuta epithymum). - Mr. . Lat. , in loc de , forma atestata (Puscariu 666; Candrea-Dens., 669; Densusianu, ., 137; REW 3555; DAR; Graur, 1937, 273), cf. it. , prov. , fr. Cuvintul mr. cere un lat. . Der. , vb. (a produce fulgere), din lat. (Puscariu 667; Candrea-Dens., 671; REW 3556; DAR), cf. it. (< lat. ); , vb. (a produce fulgere), probabil var. a cuvintului anterior (dupa Candrea-Dens., 673, de la un lat. ); , vb. (a produce fulgere); , s.n. (pulsatie, intepatura; boala nedeterminata a vitelor); adv. (rapid, ca fulgerul); adj. (iute ca fulgerul); s.f. pl. (Banat, zilele de la 16 la 18 ianuarie, numite si ); s.f. (fulger; intepatura; epilepsie); s.f. (boala a mieilor); , adv. (rapid).(by 2W2S10e11r11g4i5o)*fulger
s.n. Fenomen care consta in crearea unor variante fonetice, forme gramaticale, accentuari sau grafii necorecte, datorita intentiei vorbitorului de a evita o exprimare sau o grafie presupusa neliterara; forma care rezulta din acest fenomen. - Din fr.(by 5W6S6e14r15g8i8o)*hiperurbanism
s.n. Fenomen care da nastere la forme de relief negative prin topirea zapezii in zonele inghetului vesnic. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*termocarst
s.n. Fenomen care rezulta in mod necesar dintr-o anumita cauza, fiind intr-o legatura indestructibila cu aceasta; rezultat, urmare, consecinta. Expr. = a da un anumit rezultat, a avea consecinta scontata. Impresie produsa de cineva sau de ceva asupra cuiva. Loc. adj. = care atrage atentia, care produce o impresie puternica. Loc. vb. = a impresiona. (In sintagma) = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerand ascultatorului senzatia unui sunet real sau oferindu-i sonoritati inedite. (Concr.; la pl.) Bunuri mobile. Imbracaminte militara, echipament. (La pl.) Valori negociabile (emise de stat), hartii de valoare. - Din lat. (cu sensurile fr. ).(by 1W9S9e3r3g11i11o)*efect
s.n. - Fenomen care rezulta in mod necesar dintr-o anumita cauza. Lat. , prin intermediul fr. - Der. (din fr.) , adj.; vb.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*efect
s.n. Fenomen cu caracter ireversibil care consta in faptul ca succesiunea starilor unei substante, determinate de variatia unui parametru, difera de succesiunea starilor determinate de variatia in sens contrar a aceluiasi parametru. - Din fr.(by 12W12S6e14r15g8i8o)*histerezis
s.n. Fenomen de utilizare curenta de catre aceeasi persoana a doua limbi diferite. - Din fr. (by 5W6S14e14r15g8i8o)*bilingvism
s.n. Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care consta in aceea ca o parte dintre salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca; situatia aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilitatii de a gasi un loc de munca. - Din fr.(by 2W3S3e11r12g5i5o)*somaj
s.n. Fenomen fonetic care consta in transformarea unei consoane intervocalice in "r". Transformarea, in limba romana, a lui "n" intervocalic in "r", la cuvintele mostenite din limba latina. - Din. fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*rotacism
s.n. Fenomen fonetic constand in modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influenta vocalei urmatoare. Trema care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut . - Din germ. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*umlaut
s.n. Fenomen optic care se datoreste refractiei, reflexiei totale si dispersiei luminii solare in picaturile de apa din atmosfera si care are aspectul unui imens arc multicolor desfasurat pe cer. Fascicul de raze luminoase care apar uneori noaptea pe bolta cereasca. Planta erbacee cu frunzele si cu tulpina paroase, cu flori mari, rosii-purpurii si cu fructele capsule - Et. nec.(by 4W12S13e6r6g7i15o)*curcubeu
s.n. - Fenomen optic datorat refractiei, cu aspectul unui imens arc multicolor desfasurat pe cer. - Iris, spectru solar. - Planta (Cynodon dactylon). - Planta (Lychnis coronaria). - Var. (s.m.), Mr. megl. Pare a fi reprezentant al lat. "incovoiat", cuvint care apare in forma sa m., la San Jeronimo (cf. Corominas, I, 900). Este vorba de o reduplicare expresiva de la , ca in "coarda de alfa" > ven. si de aici ngr. ?????????; cf. si Posibila legatura cu sau a fost semnalata inca de Lexiconul de la Buda; Cipariu, 132; Laurian; Cihac, I, 65; Philippide, 140; Densusianu, 104; Tiktin; si combatuta de Puscariu 458. Celelalte explicatii par mai putin convingatoare. Plecind de la imaginea, curenta in mentalitatea populara, care interpreteaza curcubeul ca un mijloc de a absorbi apa riurilor pentru a o condensa in nori (Jura , retor. , campan. ; cf. Rohlfs, 12), s-a incercat sa se explice ultima parte a cuvintului prin lat. Giuglea, II, 49, pleaca de la un lat. > (cf. REW 2037a), care cu greu ar fi ajuns la rezultatul rom. ( > > ). Puscariu, VI, 315-7 si DAR, prefera sa plece de la , asimilat la , care "corespunde exact" lui ; afirmatie surprinzatoare, daca se are in vedere ca a dat in rom. > si ca, devenind intervocalic acest trebuia sa se piarda; fara a mai vorbi de cit de putin normala este aceasta compunere in rom. Dupa Roesler 39, din per. ; Bogrea, IV, 805, se gindea la o posibila legatura cu Scriban se gindeste la var. de la , sau "melc". Din rom. provine rut. (Miklosich, 10; Miklosich, 130; Berneker 571; Candrea, 407).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*curcubeu
s.n. Fenomen optic produs prin refractia treptata a luminii in straturi de aer cu densitati diferite, datorita caruia in unele regiuni apar la orizont imagini rasturnate si suplimentare ale unor parti din natura, ale unor lucruri indepartate etc., ca si cum s-ar reflecta intr-o apa; fata morgana. Fig. Imagine inselatoare; inchipuire, iluzie desarta. Fig. Farmec, atractie irezistibila. (In sintagma) = operatie de examinare a oualor supuse incubatiei naturale sau artificiale.pentru a urmari starea si dezvoltarea embrionului. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i11o)*miraj
s.n. Fenomen prin care doua sau mai multe gene afecteaza acelasi caracter. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*alelism
s.n. Fenomen secundar care insoteste un alt fenomen esential, fara sa-l influenteze. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*epifenomen
s.n. Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Var.: (inv.) s.n.] - Din lat. , it. , fr.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*miracol
s.n. Ferastrau cu mai multe panze drepte, verticale, care functioneaza cu o miscare alternativa, fiind actionat de forta apei curgatoare prin intermediul unei roti de apa. Ferastrau mare avand o panza lunga cu dinti mari si doua manere, actionat de doi lucratori; beschie. - Cf. germ. %Sager%.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*joagar
s.n. - Ferastrau mare care functioneaza actionat de forta apei curgatoare. - Ferastrau mare actionat de doi lucratori, beschie. Germ. , prin intermediul sas. (Borcea 194; Tiktin; DAR). - Der. , s.m. (lucrator la joagar).(by 3W4S12e12r6g6i6o)*joagar
s.n. Fereastra alcatuita din bucati de sticla colorate sau pictate, montate intr-o retea de rame metalice. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*vitraliu
s.n. Ferestruica ori deschizatura special amenajata in usa sau in peretele unui birou , prin care publicul poate lua contact direct cu functionarii unei institutii. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ghiseu
s.n. - Ferestruica prin care publicul ia contact cu functionarii unei institutii. - Var. (inv.) Fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ghiseu
s.n. ferita cu oxid de bariu utilizata pentru confectionarea magnetilor permanenti. - Din germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*magnadur
s.n. Ferma pentru cresterea vitelor (in vestul Statelor Unite ale Americii si in Mexic). - Din engl. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*ranch
s.n. - Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor si al copilului, care incheaga cazeina din lapte. - Cea de a patra despartitura a stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul. - Coagul. - Nucleu, baza, origine, fundament. - Var. (Trans. de Nord) Mr., megl. Lat. vulg. de la forma pop. de la "cheag" (Densusianu, 90; Puscariu 355; Candrea-Dens., 332; REW 2006; DAR); cf., de la forma fara metateza, it. , prov. fr. cat. sp. port. Cuvintul sard. mentionat de Puscariu in sprijinul celui rom. nu este valabil, cf. Wagner 113. Cf. totusi o metateza asemanatoare in lat. > alb. (Meyer, 193), ca si in > it. > napol. , > rom. , etc. Der. s.n. (galeata unde se incheaga laptele), care ar putea proveni direct din lat. , mentionat mai sus, si care s-a conservat mai ales in numeroase der.: etc.; , vb. (a face cheag; a coagula; a cimenta, a consolida; a alcatui, a forma), care se deriva de obicei din lat. (REW 2005; DAR) sau de la un vulgar (Densusianu, 90; Puscariu 817; Candrea-Dens., 333), dar care ar putea fi si der. rom. de la (cf. mr. , megl. , ); adj. (coagulant); s.f. (planta, Geranium Robertianum), s.f. (actiunea de a coagula); vb. (a elimina coagularea). Cuvintul rom. a trecut in rut. , pol., rus. (Miklosich, 10; Berneker 311), rut. "a inchega", pol. "a se coagula", slov. (Candrea, 401; Miklosich, 66).(by 11W11S4e5r13g13i6o)*chiag
s.n. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere si al copilului, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte; chimozina, lactoferment. Una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul . (In sintagma) = masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui; coagul. Fig. Fond initial al unei averi mai mari. Expr. = a incepe sa se imbogateasca, a se imbogati. = a fi bogat - Lat. .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cheag
s.n. Fibra artificiala scurta, care se fixeaza in amestec cu lana, pentru fabricarea unor tesaturi.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ardil
s.n. Fibra obtinuta pe cale chimica din celuloza de bumbac., cu aceleasi proprietati ca celofibra, dar cu un tuseu deosebit. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*celaperm
s.n. Fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. (din fr. )(by 13W14S7e7r8g1i1o)*xilon
s.n. Fibra sintetica obtinuta prin filare din policlorura de vinil, care, tesuta sub forma de tricot si purtata direct pe corp, se incarca cu sarcini electrice, producand un efect terapeutic. - Denumire comerciala. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*crinovil
s.n. Fibra textila din polimer sintetic, de tipul relonului; material textil confectionat din aceasta fibra. - Din germ. fr., rus. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*perlon
s.n. Fibra textila fabricata din cazeina, folosita ca inlocuitor al lanii. - Din germ. fr., it. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lanital
s.n. Fibra textila obtinuta prin procedee chimice din rasini sintetice poliesterice; tesatura facuta din astfel de fibre. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*tergal
s.n. Fibra textila poliamidica folosita la fabricarea unor confectii. - Denumire comerciala.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*silon
s.n. Fibra textila poliamidica obtinuta pe cale sintetica, folosita la confectionarea tesaturilor subtiri si a multor produse tehnice; tesatura fabricata din aceste fibre. - Din engl.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*nailon
s.n. Fibra textila provenita din straturile exterioare ale gogosilor de matase. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*frizon
s.n. Fibra textila sintetica, cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. - Din rus.(by 13W13S7e15r15g9i9o)*capron
s.n. Fibra textila sintetica, obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. - Denumire comerciala. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*rolan
s.n. Fibra vegetala asemanatoare cu lana, dar cu o rezistenta redusa, obtinuta din fructul unui arbore exotic si folosita ca umplutura la saltele, la plapumi, la centurile de salvare etc. - Din fr. engl. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*capoc
s.n. - Ficat. Mag. (Tiktin; Galdi, 143). In Mold. si Trans. (ALR, I, 46). - Der. s.m. (Trans., caltabos cu ficat de porc); s.m. (rar, caltabos); s.m. (Trans., caltabos).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*mai
s.n. - Fiecare din cele doua bucati de lemn prinse de crucea carutei unde se agata hamul. - Var. Germ. , prin intermediul pol. (Cihac, II, 230). In Mold. - Der. , s.n. (latul streangului de la ham care se prinde de orcic).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*orcic
s.n. - Fiecare din cele doua excrescente de pe osul frontal al rumegatoarelor. - Instrument muzical de suflat. - Obiect, vas din corn. - Materie cornoasa. - Simbol al calcarii credintei conjugale. - Parte a plugului. - Dinte al furcii. - Brat al crucii. - Produs de panificatie in forma de semiluna. - Semiluna. - Virful unei stele. - Colt, ungher, margine. - Punct cardinal. - Aripa de oaste. - Capat, extremitate. - Bucata, codru de piine. - Virf de palarie. - Filacteriu. - (Inv.) Putere, stapinire, imperiu. - (Banat) Prost, nating. - Mr., istr. megl. Lat. (Puscariu 400; Candrea-Dens., 394; REW 2240; DAR); cf. it. , prov., cat. , fr. , sp. port. Sensul 4 este sing. 5 pl. Pl. serveste numai pentru sensurile 1, 5, 6 si 7; in celelalte cazuri, se foloseste pl. , si in ultimul, m. Der. , s.m. (planta, Ceratocephalus orthoceras); , s.f. (planta, Xanthium spinosum); s.f. (cornulet; minciuna, exagerare; coc; corn de cerb; varietate de struguri); s.n. (Banat, sac folosit ca tipar pentru brinza); , adj. (cu coarne); , s.m. (plugar care tine coarnele plugului; planta acvatica, Trapa natans; diavolul); , s.m. (bondar); s.m. (bondar; corn pentru praf de pusca); , adj. (incornorat, cu coarne); , adj. (cu coarne; varietate de struguri); , s.m. (diavolul); , s.m. (persoana care tine coarnele plugului); , s.m. (Arg., bou); , adj. (cu coarne; dur, tare); , s.f. (Banat, om prost); , adj. (ascutit, cu virf); (var. ), adj. (cu coarne; ascutit, crestat; exagerat, imposibil, evident fals); , s.m. (diavolul); , s.m. (care are coarne; prost); , vb. (a pune birnele care alcatuiesc coltul unei cladiri); , vb. (a alcatui coltul unei constructii; a pune coarne); , s.m. (vinzator de cornuri, chifle; plugar care tine coarnele plugului; inv., perceptor care stringea darea pe vite); , s.m. (plug cu un singur corn; stilp care alcatuieste coltul unei constructii); s.f. (placintarie); , vb. (a rani cu coarnele; a pune coarne; a tine coarnele plugului; a alcatui coltul unei constructii; inv., a stringe, darea pe vite; refl., a-si rupe un corn); , s.n. (veche dare de un leu pentru fiecare bou vindut la tirg, impusa in Moldova de Antioh Cantemir, in 1706); , adj. (cu coarne); s.m. (nume al mai multor plante, Galium Aparine; Lycopodium selago; Xanthium strumarium), la care este evidenta incrucisarea cu "planta"; , s.m. (insecta, Naucornis cinicoides); , s.n. (colt; planta); , vb. (a pune coarne). Der. neol. s.f., din fr.; , s.f., din fr.; , s.n. (coarne de animal; instrument muzical; hirtie rasucita in forma de corn; lame osoase in forma de cornet situate pe peretii celor doua nari), din fr.; s.m. (goarna), din fr. , in parte prin intermediul rus. sau pol. , cf. germ. ; , s.m. (trompetist), din fr. ; , s.f., din fr. , cu dubletele , s.n. (rindea), din bg. , si acesta din germ. (DAR); si , s.f. (vergea de draperie), din acelasi cuvint german, prin intermediul ngr. ???????. Adj. , considerat in general ca reprezentant direct al lat. (Puscariu 405; Candrea-Dens., 397; REW 2242; DAR), cf. it. , prov., cat. , sp., port. ), pare a explica alb. (Philippide, II, 639), ca si ngr. ???????, rut. , slov., ceh. , ceh. , pol. (Candrea, 400; Berneker 573).(by 1W9S9e10r3g3i11o)*corn
s.n. - Fiecare din cele doua lemne transversale care leaga si sustine talpile saniei; scaun, slai. - Var. Sb., slov., ceh. rut. (Tiktin). Cf. s.f. (Bucov., pana, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi acelasi cuvint, poate incrucisat cu "ic".(by 6W14S14e8r8g1i2o)*oplean
s.n. - Fiecare din cele doua parti laterale ale peretelui abdominal, cuprinse intre ultima coasta si sold. - Placa la matritele de stereotipie. - Pinza groasa de intarit gulerele. Fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*flanc
s.n. - Fiecare din diviziunile mai mari ale unei lucrari. - Var. , s.n. (capitul). It. (sec. XIX). - Der. , adj.; , vb.; s.f.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*capitol
s.n. Fiecare din |organismele|organismel| (|congregatii|congregatie|, |tribunale|tribunal|, |oficii|oficiu|) din care este alcatuita curia romana. [v. |curie|curie| (2) in DEX '98 sau (3) in NODEX] (<fr. it. gr. , tribunal)(by 1W9S10e3r3g12i12o)*dicaster
s.n. - Fiecare din prelungirile mobile cu care se sfirseste mina sau talpa piciorului. - Masura ce corespunde unei zecimi de palma. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Puscariu 497; Candrea-Dens., 478; REW 2638; Tiktin; Candrea); cf. it. prov. fr. , sp., port. - Der. s.n. (capacel care protejeaza degetul cu care se impunge acul la cusut; planta, degetarita, Digitalis ambigua), care pare a fi der. intern cu suf. - (ar putea fi si reprezentant direct al lat. , cum il considera Puscariu 498; Candrea-Dens., 479; REW 2637; Tiktin; Candrea, cf. it. v. fr. sp., port. ; insa der. interna pare mai naturala); s.f. (planta, degetar); s.m. (planta, Soldanella montana); s.m. (planta, degetar, Digitalis ambigua, Digitalis purpurea); , vb. (a indica), inv., hibrid lingvistic format in Trans.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*deget
s.n. Fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate, musculoase si sensibile ale unor animale (acvatice), care serveste la pipait, la apucat prada si uneori la deplasare. - Din fr. lat. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*tentacul
s.n. Fiecare dintre aripioarele de comanda ale carmei transversale a unui avion, prin manevrarea careia se realizeaza miscarile in zbor ale avionului. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*eleron
s.n. Fiecare dintre capataiele de lemn pe care se asaza butoaiele in pivnita; suport de lemn sau de piatra. - Din scr. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*podval
s.n. Fiecare dintre cele doua apendice ale animalelor arahnide, care au rolul de a prinde prada. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*chelicer
s.n. Fiecare dintre cele doua bare in forma de cui, facute din fier sau din lemn, cu care se inchid laturile jugului pentru a retine grumazul animalului in jug. Expr. (pe cineva) = a se purta aspru (cu cineva). [Var.: (reg.) s.n.] - Et. nec. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*resteu
s.n. Fiecare dintre cele doua bucati de lemn prinse de crucea carutei, a trasurii etc., de capetele carora se agata streangurile hamului. - Din ucr. Cf. pol. %orczyk.%(by 10W3S4e12r12g6i6o)*orcic
s.n. Fiecare dintre cele doua canale cilindrice subtiri, membranoase, care unesc bazinetul cu vezica urinara. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*ureter
s.n. Fiecare dintre cele doua capete ale unei paini lungi. (Reg.) Perna mica servind drept capatai. Pernita (de ace). [Pl. si: ] - Din tc.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*coltuc
s.n. Fiecare dintre cele doua coaste ale unui munte sau ale unui deal; panta. Fiecare dintre suprafetele inclinate ale unui acoperis. [Pl. si: (m.) ] - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i3o)*versant
s.n. Fiecare dintre cele doua curele groase, funii sau lanturi care se prind de pieptul hamului si se leaga de crucea carutei sau a trasurii trase de un animal; tragatoare, streang. - Din ucr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sleau
s.n. Fiecare dintre cele doua despartituri de sus ale inimii; atriu. - Din fr. , lat.(by 14W14S8e8r1g1i2o)*auricul
s.n. Fiecare dintre cele doua glande de reproducere ale femelei, care contine celulele germinative si ovulele. (Bot.) Partea inferioara a pistilului, formata din carpele, care contine ovulele si care, dupa fecundatie, se transforma in fruct. - Din lat. fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*ovar
s.n. Fiecare dintre cele doua jumatati ale unui vers (despartite prin cezura). [Var.: s.n.] - Din fr. , lat.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*emistih
s.n. Fiecare dintre cele doua lemne transversale care leaga si fixeaza talpile saniei; slai. - Din bg. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*oplean
s.n. Fiecare dintre cele doua membre inferioare ale corpului omenesc, de la sold pana la varful degetelor, si fiecare dintre membrele celorlalte vietuitoare, care servesc la sustinerea corpului si la deplasarea in spatiu. Loc. adj. (sau (sau = iute, sprinten. Loc. adv. (sau sau (fam.) = in pozitie verticala; sus. = cu corpul sprijinit numai pe varfurile degetelor de la picioare; fara a face zgomot, tiptil. (sau = fara un mijloc de locomotie, pe jos. - = de sus si pana jos, in intregime; cu desavarsire. (la unele jocuri sportive) nepregatit pentru a para actiunea adversarului sau, pentru a raspunde unei provocari. Expr. = vei plati cu viata (daca nu vei face un anumit lucru). (sau = a se ridica repede, brusc. (sau (sau = a se insanatosi dupa o boala (lunga); a se reface din punct de vedere material. (pe cineva) (sau = a vedea pe cineva sanatos. (Glumet sau ir.) (atatia...) = are o varsta mai mare decat cea pe care o marturiseste. (undeva) = a calca, a pasi, a patrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. = a initia, a organiza ceva, a face sa mearga, sa functioneze; a ingriji un bolnav si a-l insanatosi. (sau etc.) = a mobiliza in vederea unei actiuni. (sau (sau ori = a slabi, a se prapadi cu incetul. (sau = a fi bolnav (usor), fara a zacea la pat. (si = (a fi) foarte batran, prapadit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. = a vedea pe cineva mort. (sau = a impiedica, a incurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. (sau = a exista sau a continua sa existe; (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi intemeiat; a sta, a ramane intact sau in pozitie verticala. (sau etc.) = seamana intocmai, e leit cu tatal sau (sau cu mama sa etc.). = a se bucura mult. (sau = repede de tot, intr-o clipa. (Fam.) (sau sau (sau = a incepe sa fuga (repede), a o lua la goana; a incerca sa se faca nevazut prin fuga. (cuiva) sau (reg.) = a nu (mai) sta potolit, linistit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. (sau = a umbla mult, a obosi de prea multa alergatura. (Pop.) (undeva) = a se aseza, a se stabili undeva. (sau sau = a se ruga (umil) de cineva; a se umili inaintea cuiva. (pe cineva) = a preveni pe cineva (calcandu-l pe incaltaminte) sa nu faca sau sa nu spuna ceva; a face sau a spune (cuiva) ceva suparator. (Pop. si fam.) (sau etc.) = a vorbi (sau a scrie etc.) gresit (logic sau gramatical) ori fara talent; a scrie urat, a mazgali. = fara logica, lipsit de sens. (Fam.) (sau = (despre obiecte) a disparea. ( sau etc.) = (a sedea intr-o pozitie comoda) cu o parte a unui picior ridicata si asezata peste celalalt picior. = rusinat, umilit. = a (se) ironiza, a-si bate joc. (pe cineva sau ceva) = a distruge, a nimici; a dispretui, a desconsidera. (sau etc. ceva) = a inchina, a oferi cuiva (ceva) in semn de supunere, de pretuire, de omagiu. = a omori pe cineva. = a incerca sa-si impuna vointa; a se rasti, a comanda. (cuiva) = a lua o atitudine hotarata, a se opune energic. = a face tot posibilul pentru a duce o actiune la bun sfarsit, pentru a scapa dintr-o incurcatura etc. (Fam.) = a se gandi profund si indelung la ceva. (sau etc.) (sau = a fi (sau a se afla etc.) in stare de pace (sau de razboi). (sau = a se bucura de aceleasi drepturi, a avea aceeasi situatie cu altcineva. = a respinge sau a lasa sa-i scape un prilej favorabil. = a duce o viata de belsug, a cheltui mult. (sau se spune despre cineva care traieste o bucurie mare si neasteptata. (sau (sau = a fi gata de plecare. (pe cineva) = a imobiliza (pe cineva); a nu lasa (cuiva) posibilitatea sa actioneze. (sau = a pierde sau a face sa piarda un avantaj, a (-si) periclita situatia. A (sau sau etc. se spune despre un om care si-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. (sau = a avea o senzatie de slabiciune fizica; a nu se putea stapani (de emotie, de durere etc.). = nimeni, (nici) urma de..., (nici) tipenie. (sau etc.) = negustorie (sau comert, afaceri etc.) facute intamplator, ocazional, fara sediu sau firma inscrisa. Compuse: (Bot.) = planta erbacee de padure, cu frunze palmate cu trei diviziuni si cu flori albe sau rosietice = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate si cu flori galbene Picior de animal sau de pasare fript sau fiert (pentru a fi mancat). Proteza unui picior . P. anal. Nume dat unor parti de obiecte, de constructii sau unor obiecte, instrumente etc. care seamana cu piciorul si servesc ca suport, ca element de sustinere, de fixare etc. Partea de jos, apropiata de pamant, a tulpinii unei plante; radacina. P. anal. Element al unei constructii care serveste la sustinerea si la legarea ei de teren; partea de jos, masiva, a unei constructii, a unui zid etc. = parte din masivul unui zacamant lasata neexploatata in scopul protectiei unor lucrari sau a unor constructii de la suprafata. P. anal. Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zona mai larga de la baza unei forme de relief. (Reg.) Regulator (la plug). Coada coasei. (Mat.; in sintagma) = intersectia unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. Veche unitate de masura, avand lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosita si astazi in unele tari. Unitate ritmica a unui vers, compusa dintr-un numar fix de silabe lungi si scurte sau accentuate si neaccentuate. - Lat. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*picior
s.n. Fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare inaltime fata de ecuator; datele calendaristice corespunzatoare acestor momente (21 iunie si 22 decembrie), marcand ziua cea mai lunga sau cea mai scurta din an. - Din lat. , fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*solstitiu
s.n. Fiecare dintre cele doua momente ale anului (in jurul lui 21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. [Var.: , s.n.] - Din lat. , fr.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*echinoctiu
, s.n. Fiecare dintre cele doua parti ale unei piei de animal taiate in jumatate, de-a lungul spinarii. Fiecare dintre partile mobile din care este alcatuita o usa, o poarta, o fereastra etc. Toc^2, pervaz de usa. - Din tc. (by 6W15S15e15r8g9i2o)*canat
s.n. Fiecare dintre cele doua speteze care leaga partea de sus a jugului de policioara. - Din magh. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*bulfeu
s.n. Fiecare dintre cele doua suporturi plane ale unei balante pe care se asaza obiectul de cantarit si greutatile; taler. - Cf. fr. %plateau.%(by 7W15S15e9r9g2i3o)*platan
s.n. Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului, care prezinta caractere specifice de clima si de lumina. (dupa germ. ).(by 14W15S8e8r2g2i2o)*anotimp
s.n. Fiecare dintre cele patru parti egale in care se poate imparti un intreg; a patra parte dintr-un intreg; firtai. Loc. adv. (sau ) = (cam) cat a patra parte (sau cat trei parti) din intreg. Expr. = pozitie a capului intermediara intre pozitia din fata si cea din profil. (Inv.) Dare in bani reprezentand a patra parte din bir si platibila de patru ori pe an. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sfert
s.n. Fiecare dintre cele trei membrane care invelesc creierul si maduva spinarii. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*meninge
s.n. Fiecare dintre cele trei sfori cu care se leaga sacul de pescuit. suf. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*sforaci
s.n. Fiecare dintre cele treizeci de piese rotunde, de lemn, ale jocului de table. - Din tc. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*pul
s.n. Fiecare dintre celulele conjunctive dispuse intr-unul sau in mai multe randuri la limita dintre pulpa dentara si dentina, avand rol important in formarea dentinei. - Din fr. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*odontoblast
s.n. Fiecare dintre deschizaturile inguste, facute din loc in loc, in partea superioara a parapetului unui turn de aparare, a unui castel sau a unei cetati medievale, prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului. Deschizatura ingusta in peretii unei cazemate, ai unui adapost sau in parapetul unei transee, prin care se pot observa miscarile inamicului si se pot executa trageri cu armament automat portativ. - Din engl. Cf. fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*crenel
s.n. Fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei lucrari stiintifice, literare, ale unei legi etc. [Var.: (inv.) s.n.] - Din it. lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*capitol
s.n. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unitati militare, destinate sa indeplineasca o misiune de lupta; parte a unei coloane militare aflate in mars. Unitate de transport (tren, coloana de masini etc.). - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*esalon
s.n. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi si artropodelor, asemanatoare ca structura si asezate succesiv; segment. Segment primitiv al embrionului. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*metamer
s.n. Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*organit
s.n. Fiecare dintre firele de bumbac, matase, lana etc. care atarna unul langa altul ca ornament, la marginea unei perdele, fete de masa, stofe, a unui obiect de imbracaminte etc. (Fiz.) Fiecare dintre dungile alternativ luminoase si intunecoase obtinute pe un ecran prin fenomenul interferentei luminii. [Var.: s.f.] - Din fr.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*franj
s.n. Fiecare dintre formele distincte (cristaline) ale aceleiasi substante; substanta cu mai multe forme. Una sau mai multe forme ale aceluiasi morfem al unei limbi. [Pl. / < fr. , engl. , cf. gr. - altul, - forma, sau fr., engl. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*alomorf
s.n. Fiecare dintre grupurile de arbusti care cresc intr-un arboret. [Pl. si: (m.) ] (by 1W1S1e9r10g3i3o)*subarboret
s.n. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor. Indoitura a pielii de pe marginea inferioara a gatului, la bovine si la unele rase de ovine; salba. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*fanon
s.n. Fiecare dintre masivele de zidarie care depaseau parapetul si limitau crenelurile la lucrarile de fortificatie antice si medievale. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*merlon
s.n. Fiecare dintre micile foite de metal lucios care se aplica drept podoaba pe unele haine femeiesti; fluture, paieta. - Din scr. magh. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*sic
s.n. Fiecare dintre organele locale ale puterii de stat in Mongolia. = parlamentul mongol. - Din rus.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*hural
s.n. Fiecare dintre paragrafele, de obicei numerotate, in care sunt impartite unele texte religioase si care au, in general, un sens de sine statator. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*verset
s.n. Fiecare dintre partile in care se impart unele jocuri sportive, determinate de castigarea unui anumit numar de puncte in favoarea unei echipe sau a unui jucator. Serie de obiecte sau de instrumente tehnice care se vand impreuna. Ansamblul de obiecte de imbracaminte (in special pulover si jacheta) ale carui piese sunt confectionate din acelasi material; garnitura . - Din engl., fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*set
s.n. - Fiecare dintre partile mobile ale unei usi sau ferestre. - Mr. Tc. (Roesler 594; Seineanu, II, 84, Meyer 173; Lokotsch 1048; Ronzevalle 136); cf. ngr. ?????? "jaluzea", alb. , bg., sb. Philippide, II, 635, se gindea la lat. , care nu pare posibila.(by 14W14S15e8r8g1i2o)*canat
s.n. Fiecare dintre partile unei cladiri de deasupra parterului, cuprinzand incaperile situate pe acelasi plan orizontal; cat, nivel. Parte dintr-o masina de forta in care se produce o variatie a vitezei sau a presiunii fluidului. Parte a unui amplificator electric in care se produce una dintre amplificari. Complex de straturi bine individualizate petrografic si faunistic, corespunzand celei mai mici diviziuni a timpului geologic. (Bot.; in sintagma) = zona de vegetatie cu anumite conditii proprii, determinate de modificarile regimului termic si hidric pe verticala. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*etaj
s.n. Fiecare dintre partile unei lucrari, ale unei opere de proportii mai intinse, formand adesea o unitate independenta si purtand, de cele mai multe ori, un numar de ordine; volum. P. gener. Carte, opera, lucrare. - Din fr. , lat.(by 5W5S13e14r7g7i8o)*tom
s.n. Fiecare dintre perioadele de trei luni consecutive in care este impartit anul calendaristic. - Din fr. lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*trimestru
s.n. Fiecare dintre perioadele distincte in evolutia unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natura; faza, etapa. Veche unitate de masura pentru lungime la greci, care varia intre 147 si 192 de metri. - Din fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*stadiu
s.n. Fiecare dintre placile osoase care acopera deschiderea branhiala la unele specii de pesti. Capacel care astupa gura cochiliei la unii melci. - Din fr. , lat.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*opercul
s.n. Fiecare dintre portiunile in care a fost impartit un teren sau o padure; parcela. Grup de obiecte sau de fiinte cu trasaturi comune. Grup de sportivi selectionati in vederea formarii unei echipe. Grup de produse identice sau asemanatoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemanatoare expediate in acelasi timp sau sosite in acelasi timp. (Inv.) Loz; castig obtinut de un loz. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*lot
s.n. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcatuite din falange, cu care se sfarseste mana sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Expr. sau = a cauta in zadar sa-si ascunda o vina evidenta, a fugi de raspundere. sau (ceva) = a sti sau a cunoaste ceva foarte bine. sau = sunt foarte putini. sau (pe cineva) = a face ce vrei din cineva, a duce pe cineva de nas. = a nu vedea nimic. sau = a scapa, a (se) strecura pe neobservate, pe nesimtite. = a pierde vremea. = a aplica amprenta digitala in loc de iscalitura. = a gasi punctul sensibil al unei chestiuni. sau = a umbla pe furis, tiptil, fara zgomot. = a incerca imposibilul. =a-i placea foarte mult (ceva de mancare). (Rar) sau (al cuiva) = a cunoaste foarte bine. (cuiva) = a nu se putea compara cu cineva in privinta capacitatii, comportarii etc. Compus: = planta erbacee taratoare, ale carei frunze au cinci foliole Piesa componenta a aparatelor de taiere la cositori, seceratori, combine de cereale etc., care separa si sprijina plantele in momentul taierii. Veche unitate de masura pentru lungimi, avand aproximativ latimea unui deget . [Var.: (pop.) s.n.] - Lat. (by 9W9S2e2r3g11i11o)*deget
s.n. Fiecare dintre proeminentele taiate la capetele a doua scanduri (alternand cu cate o scobitura) pentru a permite o imbucare solida in unghi a celor doua scanduri. - Din germ.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tinc
s.n. Fiecare dintre punctele castigate de un jucator de tenis (dupa mai multe erori ale adversarului), in limitele unui set . [Scris si: si pron. in acest caz: , cf. pronuntiei din engl.] - Din engl.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*ghem
s.n. Fiecare dintre santurile mici si paralele de pe suprafata unui obiect, a unei roci etc. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*striu
s.n. Fiecare dintre sipcile din care se fac garduri sau diferite ingradituri; vergea de fier; zabrea; ingraditura, gard. Spec. Impletitura, leasa, gard de nuiele sau de trestie, asezat in apa de-a curmezisul unui rau sau al unei balti spre a opri trecerea pestilor si a usura prinderea lor; ingraditura de nuiele fixata in apa pentru inchiderea si pastrarea pestilor vii. - Din bg. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*ostret
s.n. Fiecare dintre stalpii portii in jocul de rugbi. (Rar) Poarta la jocul de fotbal. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*but
s.n. Fiecare obiect dintr-o serie de obiecte identice reproduse dupa un model comun. Reprezentant al unei categorii de fiinte sau de obiecte asemanatoare, luat izolat. - Din fr. lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*exemplar
s.n. Figura de lemn, de ceara, de material plastic etc., care infatiseaza corpul omenesc sau o parte a lui si este folosita ca model in pictura si sculptura, ca suport pentru a proba ori a expune o haina etc. Fig. Epitet dat unui om care executa servil si mecanic ceea ce i se cere; om lipsit de personalitate, usor de condus si influentabil. Persoana angajata de un (mare) atelier de croitorie, de o casa de mode etc. pentru a imbraca diverse obiecte vestimentare, cu scopul de a le prezenta public; model. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*manechin
s.n. Figura de stil care consta in reluarea, in ordine inversa, a doua cuvinte sau expresii. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*chiasm
s.n. Figura de stil care consta in repetarea unei conjunctii la inceputul fiecareia dintre partile unei fraze sau inaintea fiecaruia dintre termenii unei enumerari, pentru a da discursului mai multa forta. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*polisindeton
s.n. Figura de stil care exprima o ironie subtila sau un adevar usturator sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*oximoron
s.n. Figura de stil constand in deghizarea unei laude sau a unei flatari sub aparenta blamului sau a reprosului. [< fr. , cf. gr. - urbanitate].(by 11W11S4e4r5g13i13o)*asteism
s.n. Figura de stil constand in suprimarea conjunctiilor (copulative). [Var.: s.n.] - Din lat. , fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*asindet
s.n. Figura formata din doua semidrepte care pleaca din acelasi punct. Parte a unui obiect care formeaza un unghi . Colt, ungher . Expr. (sau ) = (de) pretutindeni, in (sau prin, din) toate partile. Fig. Punct de vedere. - Lat. (= ).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*unghi
s.n. Figura geometrica formata din doua semiplane marginite de dreapta lor de intersectie; portiune de spatiu cuprinsa intre aceste semiplane. (Adjectival) - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*diedru
s.n. - Figura geometrica formata din multimea tuturor punctelor egal departate de un punct fix. - Belciug, inel. - Inel de intarire, freta. - Crup de oameni, cenaclu. - Otel pentru arcuri. - Nuia in forma circulara. - (Arg.) Inel, bijuterie. - Cimp, domeniu, sfera. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 341; Candrea-Dens., 309; REW 1948; DAR); cf. alb. (Meyer 20; Philippide, II, 637), it., sp., port. Mr. provine din it. Cf. - Der. vb. (a lega, a stringe cu cercuri; a inconjura, a cuprinde intr-un cerc; a pune saibe; a (se) aranja in cerc; a fixa vita cu araci); s.m. (dogar); (var. ), s.n. (operatie ce consta in a lega vita pentru a o fixa pe araci); vb. (a inconjura, a cuprinde intr-un cerc); adj. (miel cu coarnele rotunjite in forma de cerc).(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cerc
s.n. Figura geometrica formata din trei semidrepte concurente aflate in planuri diferite. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*triedru
s.n. Figura geometrica plana formata din multimea tuturor punctelor egal departate de un punct fix; circumferinta; suprafata limitata de aceasta figura. = fiecare dintre cele doua linii inchipuite pe globul pamantesc, paralele cu ecuatorul, situate la 66 grade si 33 de minute la nord sau la sud de el. = cerc descris de astri in miscarea lor aparenta, zilnica, in jurul Pamantului. Figura, desen, linie sau miscare in forma de cerc . Loc. adv. = circular. = greseala de logica constand in faptul de a defini sau de a demonstra un lucru printr-un alt lucru care nu poate fi denumit sau demonstrat decat cu ajutorul primului lucru. Linie in forma de arc. Fig. Sfera, intindere, cuprins, limita (de cunostinte, de atributii, de ocupatii etc.) Nume dat unor obiecte de lemn, de metal etc. in forma de linie circulara. Banda subtire de metal sau de lemn care inconjura un butoi cu doage pentru strangerea si consolidarea acestora. Banda subtire (de metal) cu care se consolideaza un cufar, un geamantan etc. Sina de fir fixata in jurul rotilor de lemn ale vehiculelor, pentru a consolida obezile si pentru a servi ca piesa de uzura la rulare. Obiect de lemn de forma circulara, pe care il ruleaza copiii lovindu-l cu un betisor. (Inv.) Diadema. Disc gradat, intrebuintat la unele instrumente de masura pentru calcularea unghiurilor. Cercuri muncitoresticercle$).(by 11W11S4e5r5g13i14o)*cerc
s.n. Figura la jocul de pocher, formata dintr-un brelan si o pereche. - Din fr., engl.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*ful
s.n. Figura, motiv sculptat care se desprinde numai pe jumatate de fond; basorelief. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*semirelief
s.n. Figura retorica constand in respingerea unui argument ca fiind absurd. [Pron. / < fr., gr. ].(by 13W13S7e7r15g1i1o)*apodioxis
s.n. - Fiinta, vietate, jivina, dobitoc. Fr. ; cf. - Der. (din fr.) , adj.; , s.n.; , s.f. (lipsa de simtire; viata animala).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*animal
s.n. (Fil.) Baza materiala a diferitelor proprietati ale unui obiect; baza materiala unitatii, a omogenitatii diferitelor obiecte; continut. Strat peste care s-a asezat alt strat. (Cu sens colectiv) Elemente patrunse intr-o limba din limba populatiei autohtone care a adoptat-o, parasindu-si limba proprie in urma unei cuceriri, a unei migratiuni sau a unei colonizari. Substanta chimica asupra careia actioneaza un ferment. Fig. Motiv, cauza adevarata (dar ascunsa) a unei actiuni, a unei intamplari, a unei porniri etc. - Din fr. , lat.(by 10W4S4e12r13g13i6o)*substrat
s.n. (Fil.) Ceea ce exista in afara eului; ceea ce nu este eu. (dupa fr. ). (by 7W7S1e1r9g9i3o)*noneu
s.n. (Fil.) Conceptie filozofica idealista dupa care realitatea exista numai in constiinta, ca idei. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*imaterialism
s.n. (Fil.) Conceptie gnoseologica neopozitivista potrivit careia notiunile nu pot avea decat continut operational, intrucat semnificatiile sunt generate de operatii intelectuale. Metodologie care pune in evidenta functia operatorie, instrumentala a conceptelor si a teoriilor stiintifice. - Din engl. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*operationalism
s.n. (Fil.) Conceptie idealist-subiectiva dupa care cunoasterea se bazeaza pe fictiune. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*fictionalism
s.n. (Fil.) Conceptie potrivit careia realitatea ar fi un sistem de relatii (logice). - Din engl. germ. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*relationism
s.n. (Fil.) Doctrina idealist-subiectiva care sustine ca existenta, realitatea reprezinta exclusiv proiectia constiintei. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*imanentism
s.n. (Fil.) In filozofia clasica, realitatea materiala considerata ca un tot, partile caruia, unite intre ele fara solutie de continuitate, au o limita unica si comuna. (Fiz., in sint.) = Sistem de o coordonata temporala si trei spatiale, care permite localizarea oricarui obiect fizic sau eveniment. (Mat.) Multimea numerelor reale, incluzandu-le atat pe cele rationale, cat si pe cele irationale. (P. ext.) O multime compacta, care nu se poate imparti in doua submultimi, astfel incat nici una dintre ele sa nu contina cel putin un punct de acumulare al celeilalte. (lat. < n. al lui = continuu) [](by 13W13S13e7r7g15i1o)*continuum
s.n. (Fil.; la sg.) Forma obiectiva si universala a existentei materiei, inseparabila de materie, care are aspectul unui intreg neintrerupt cu trei dimensiuni si exprima ordinea coexistentei obiectelor lumii reale, pozitia, distanta, marimea, forma, intinderea lor. (Mat.) Multime de puncte care prezinta anumite proprietati. = ramura a geometriei care studiaza figurile ale caror elemente sunt situate in planuri diferite. Intindere nemarginita care cuprinde corpurile ceresti; vazduh; portiune din atmosfera; intinderea, locul care ne inconjura. = portiune din atmosfera corespunzatoare limitelor teritoriale ale unui stat si in care acesta isi exercita suveranitatea. = intindere nemarginita situata dincolo de atmosfera pamantului. Perspectiva vasta, orizont larg. Loc, suprafata, intindere limitata. Limitele intre care se desfasoara o actiune; cadru. Lungime luata de-a lungul traiectoriei unui corp mobil. Loc (liber) intre doua obiecte, distanta, interval. = suprafata acoperita cu vegetatie in perimetrul unei asezari. (Tipogr.) Interval alb lasat intre cuvintele sau randurile culese; (p. ext.) unealta cu care se realizeaza acest interval. (Muz.) Interval intre liniile unui portativ. Interval de timp, rastimp. - Din lat. , fr.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*spatiu
s.n. Film documentar, de desen animat sau artistic realizat pentru televiziune. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*telefilm
s.n. Film fotografic care cuprinde o succesiune de diapozitive pe o tema data si care poate fi proiectat pe un ecran. - Din rus. (by 1W9S3e3r11g12i5o)*diafilm
s.n. Film fotografic pe care sunt copiate documente sau carti la o scara foarte mica, obtinandu-se o mare economie de spatiu. - Din fr. germ. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*microfilm
s.n. (Filoz.) Conceptie care interpreteaza teza ireductibilitatii intregului la suma partilor sale, socotind drept "factor integrator" al lumii un principiu imaterial si incognoscibil. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*holism
s.n. (Filoz.) Principiu potrivit caruia evenimentele si fenomenele trebuie studiate in procesul aparitiei si dezvoltarii lor istorice. - Din fr. rus. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*istorism
s.n. (Fil.) Tendinta gresita de a identifica si inlocui cauza cu conditiile in care apar sau exista fenomenele. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*conditionalism
s.n. (Fil.) Teorie care exagereaza rolul instinctului sexual in viata psihica. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*pansexualism
s.n. (Fil.) Teza fundamentala a empirismului logic constand in asocierea empirismului cu logicismul. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*complementarism
s.n. Filtru^1 biologic pentru curatarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*biofiltru
s.n. Filtru cu strat filtrant de nisip cu granule mai mari, asezat inaintea filtrului principal al instalatiei de tratare a apei, pentru a reduce incarcarea acesteia. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*prefiltru
s.n. Filtru pentru vin, constand dintr-un vas cu fundul alcatuit din saci de filtrare. Denumire generica data unor instalatii de rafinare, de inalbire, de spalare etc., mai ales in industria hartiei. (In forma ) Piulita care strange doua capete de teava, insurubandu-se intr-unul din ele. Masina folosita la operatiile de cojire, slefuire si polizare a cerealelor in procesul de fabricatie a |crupelor|crupe|. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*holendru
s.n. (Fil.) Varianta a |empiriocriticismului|empiriocriticism| care considera reprezentarile si notiunile ca simboluri ale senzatiilor noastre. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*empiriosimbolism
s.n. Final la jocul de sah. Tc. (T. Papahagi, VII, 295), in parte prin intermediul fr. (by 3W3S3e12r12g5i6o)*mat
s.n. (Fin.) Ceea ce lipseste; lipsa de bani constatata la incheierea unor socoteli; pierdere (estimata) la o marfa cu prilejul transportului, al desfacerii etc. - Din it. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*manco
s.n. (Fin.) Diferenta in minus intre cursul la termen al unei valute si cel la vedere al acesteia pe aceeasi piata valutara. (Jur.) Act de recuzare sau de desesizare. (cf. fr. ) (by 5W13S13e7r7g15i1o)*deport
s.n. Finete, delicatete, subtilitate a gustului sau a simtirii. Viclenie, perfidie, siretenie. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i6o)*rafinament
s.n. (Fin.) Faptul de ; scont prin care o banca cumpara de la o alta banca o cambie, o trata sau alt efect de comert scontat anterior la acea banca. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*reescont
s.n. - Fintina, apa subterana care tisneste. - Piriu. - Origine, inceput, obirsie, provenienta. - Sursa, document original. - (Arg.) Apa de colonie. - Mr., megl. Sl. (bg., sb., cr., slov.) (Miklosich, 23; Cihac, II, 154; Tiktin; DAR). - Der. vb. (a tisni apa din pamint; a proveni; a se arata), cf. sl. (by 7W15S15e9r9g9i3o)*izvor
s.n. - Fintina. - Mr. istr. Lat. (Puscariu 1415; Candrea-Dens., 1490; REW 6877), cf. it. (sard. ), prov. fr. cat. sp. port. alb. (Philippide, II, 652). - Der. s.m. (fintinar; muncitor la o sonda de titei), pe care REW 6873 il deriva direct din lat. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*put
s.n. (f.) (inv.) sfoara, curea salba (de bani) amuleta, talisman adancime, fund bariera(by 6W6S15e15r8g9i2o)*baier
s.n. Fir de ata alba sau colorata, rasucita, din bumbac sau din matase, infasurat pe un sul subtire de carton si intrebuintat la cusut, la brodat sau la impletit. Expr. (Reg.) (cuiva) = a ironiza. Papiota. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*ibrisin
s.n. Fir de bumbac rasucit sau tesut, in forma de sfoara, siret, panglica sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, in mijlocul lumanarilor, intr-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc. Fir de bumbac rasucit sau tesut care serveste, impreuna cu cremenea si amnarul, la aprins. Snur muiat intr-o substanta inflamabila, servind altadata la transmiterea focului pentru aprinderea incarcaturilor la armele de foc, iar azi pentru aprindrca incarcaturilor de exploziv in mine, in cariere etc.; tub facut din metal sau dintr-un material textil si umplut cu material inflamabil, servind in acelasi scop. Expr. (Fam.) A (sau (sau = a provoca intrigi, discordie. - Din tc. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*fitil
s.n. Fir de bumbac rasucit usor, putin mai gros decat ata de cusut, intrebuintat la insailat. - Et. nec.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*batir
s.n. - Fir de bumbac, sfoara etc. care se introduce in mijlocul luminarilor pentru a fi aprinse. - Detonator. - Intriga, masinatie, uneltire. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 173; Meyer 100; Lokotsch 600; Ronzevalle 123), cf. ngr. ??????, alb., bg. sb. Sensul de "intriga" exista si in tc. si in ngr., cf. Graur, IV, 79.(by 5W6S6e14r15g8i8o)*fitil
s.n. Fir de cauciuc, de obicei imbracat in fibre textile, care se foloseste in industria confectiilor; p. ext. tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. Portjartier elastic. - Din fr., it.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*lastex
s.n. Fir de matase, de bumbac sau de lana obtinut prin mulinare si folosit la cusaturi artistice, la broderii etc.; jurubita din astfel de fire. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*mulineu
s.n. Fir de matase naturala, foarte rasucit, format din doua sau din mai multe fire subtiri. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*organzin
s.n. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi. Tesatura de matase fabricata din acest fir; tesatura de bumbac cu fir gros, noduros si poros. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*buret
s.n. - Fir de matase rasucit. - Var. Tc. (Roesler 593; Seineanu, II, 222), cf. bg. - Der. s.m. (negustor de maruntisuri), din tc. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*ibrisim
s.n. Fir de metal sau siret (impletit ori rasucit) de lana, matase etc., cusut ca ornament la unele obiecte de imbracaminte. Expr. (Fam.; adverbial) = (despre actiuni, activitati) a merge, a decurge, a evolua bine. (inv.) impletitura facuta din gaitane , care inlocuia platosa in oastea Moldovei din evul mediu. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din tc.(by 1W1S9e10r3g12i12o)*gaitan
s.n. Fir depanat de pe gogosile viermilor-de-matase. Tesatura facuta in industria casnica din acest fir. (La pl.) Diferite feluri de tesaturi de borangic . [Var.: s.n.] - Din tc. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*borangic
s.n. Fire de bumbac sau de celofibra putin rasucite si moi, folosite ca batatura pentru unele tesaturi scamosate. - Cuv. engl. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*soft
s.n. Firele de canepa sau de in care rezulta dupa melitare si din care se extrage fuiorul. - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*laor
s.n. Fir resorbabil preparat din intestinul unor animale (pisica, oaie) si intrebuintat in chirurgie, la cusaturi, drenaj etc. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*catgut
s.n. Fir tors de canepa, de in sau de alte materii textile; torsatura. Cantitate, scul etc. de fire toarse. Tesatura, panza lucrata (in casa) din fire de canepa sau de in. - Din lat. (< ).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*tort
s.n. Fisa. Suma platita membrilor unui consiliu de administratie al unei intreprinderi pentru fiecare sedinta la care iau parte. - Din fr.(by 3W12S12e12r6g6i14o)*jeton
s.n. - Fisie colorata care se intinde in lungul cracului, la anumiti pantaloni de uniforma. Fr. germ. prin intermediul rus. (Tiktin) sau al mag. (Galdi, 141).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lampas
s.n. - Fisie de pinza care se pune in jurul gitului, prinzindu-se de camasa. - (Basar.) Parte a jugului care se sprijina pe gitul animalelor. - Parte cilindrica a cartusului sau proiectilului. Mag. , din it. (Cihac, II, 502; DAR; Galdi, 91). - Der. adj. (cu guler alb; s.m., functionar, reprezentant al autoritatii).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*guler
s.n. Fisura foarte fina care se produce la suprafata unei piese metalice din cauza tensiunilor interne. Zgarietura facuta de un varf ascutit pe o piesa pentru a o insemna intr-un anumit fel. - Din germ.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*riz
s.n. (Fiz.) Accelerator ciclic pentru particule grele cu sarcina electrica, al carui principiu de functionare imbina elemente ale sincrotronului cu elemente ale fazotronului. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sincrofazotron
s.n. (Fiz.) Accelerator ciclic pentru particule grele cu sarcina electrica, mai puternic decat ciclotronul si avand capacitatea de a mentine sincronismul dintre miscarea particulelor si variatia tensiunii acceleratoare prin modificarea frecventei acesteia; fazotron. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*sincrociclotron
s.n. (Fiz.) Accelerator de electroni folosit in fizica nucleara, in care electronii sunt accelerati intai de un camp magnetic variabil in timp, iar apoi de un camp electric alternativ. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*sincrotron
s.n. (Fiz.) Ansamblu de linii incrucisate, de scari gradate sau de alte semne, care intra in constructia unor instrumente optice si are rolul de a permite vizarea unei directii, efectuarea unei masuratori etc. - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*reticul
s.n. (Fiz.) Aparat cu ajutorul caruia se analizeaza luminescenta corpurilor in intuneric. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*luminoscop
s.n. (Fiz.) Aparat cu care se masoara gradul de comprimare a lichidelor sau se determina presiunea statica a fluidelor. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*piezometru
s.n. (Fiz.) Aparat folosit in fotoelasticimetrie. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*fotoelasticimetru
s.n. (Fiz.) Aparat folosit pentru masurarea turbiditatii suspensiilor prin compararea subiectiva a transparentei mediului analizat cu aceea a unei probe etalonate; tolometru. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*turbidimetru
s.n. (Fiz.) Aparat inregistrator pentru presiune si temperatura. - Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*manotermograf
s.n. (Fiz.) Aparat pentru divizarea tensiunii electrice. Aparat pentru masurarea tensiunii electromotoare. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*potentiometru
s.n. (Fiz.) Aparat pentru masurarea intensitatii campului magnetic. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*oerstedmetru
s.n. (Fiz.) Aparat pentru masurarea rezistentelor electrice de valoare mare. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*megohmetru
s.n. (Fiz.) Barograf foarte sensibil care inregistreaza variatiile foarte mici si rapide ale presiunii. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*microbarograf
s.n. (Fiz.) Ciclotron de tip special folosit pentru accelerarea electronilor. - Din fr., engl. germ. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*microtron
s.n. (Fiz.) Condensator . (cf. engl. ) [et. MW - folosit in corpul DEX](by 3W3S12e12r5g6i14o)*capacitor
s.n. (Fiz.) Curba, loc geometric al punctelor dintr-o diagrama de faze, care reprezinta terminarea solidificarii. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*solidus
s.n. (Fiz.) Dispozitiv pentru |amplificarea|amplifica| microundelor prin emisia stimulata a radiatiei electromagnetice de lungime de unda corespunzatoare. Proces de generare si amplificare a microundelor. - Din engl. (by 13W13S6e6r15g8i9o)*maser
s.n. (Fiz.) Dispozitiv pentru determinarea aproximativa a temperaturilor inalte. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*piroscop
s.n. (Fiz.) Dispozitiv utilizat pentru studiul reactiilor nucleare controlate, bazat pe producerea unui camp magnetic toroidal generat de bobine elicoidale exterioare si care mentine plasma intr-un spatiu limitat, izolat termic, la temperaturi ridicate. - Cf. engl.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*stelarator
s.n. (Fiz.) Fenomen de modificare a culorii anumitor cristale cand sunt privite prin transparenta din diferite directii; policroism. - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*pleocroism
s.n. (Fiz.) Formatie instabila formata dintr-un electron si un pozitron, care graviteaza in jurul centrului de masa comun. - Din fr., engl. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*pozitroniu
s.n. (Fiz.) Fotometru pentru masurarea luminatiei unei suprafete. - Cf. fr. %nitometre.% (by 7W15S15e9r9g9i3o)*nitmetru
s.n. (Fiz.) Fulger cu o putere de o mie de ori mai mare decat in mod obisnuit. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*superfulger
s.n. (Fiz.) Instrument de masurare a vitezei sau acceleratiei vibratorii a unui corp. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*vibrometru
s.n. (Fiz.) Instrument folosit pentru a observa scanteierile produse de unele particule emise de o anumita sursa. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*spintariscop
s.n. (Fiz.) Instrument folosit pentru masurarea curentilor electrici de mare intensitate. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*kiloampermetru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea intensitatii unei radiatii radioactive. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ionometru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea puterii reflectatoare sau a calitatii luciului suprafetei corpurilor, prin comparare cu suprafata unui corp de referinta. - Din fr. germ. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*reflectometru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru masurarea acceleratiei gravitatiei. - Din fr.(by 5W5S6e14r14g8i8o)*gravimetru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru masurarea continutului de argint al unei solutii. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*argentometru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru masurarea dozelor de radiatie. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*dozimetru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru masurarea radioactivitatii. - Din germ. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*cadentmetru
s.n. (Fiz.) Instrument pentru masurarea simultana a amplitudinii, frecventei si fazei vibratiilor. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*vibroscop
s.n. (Fiz.) Intensificare a actiunilor care se exercita in acelasi sens. Intensificare a actiunii a doua substante prin asocierea acestora. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*sinergism
s.n. (Fiziol.; in sintagma) = propagare a unei excitatii de-a lungul unei fibre nervoase. (Fiz.) Numarul de particule (produse de acceleratoare) care trec prin unitatea de arie a unei suprafete perpendiculare pe directia de miscare a particulelor. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*influx
s.n. (Fiziol.) Lichid laptos care constituie continutul vaselor limfatice intestinale. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*chil
s.n. (Fiz.) Manometru special pentru variatiile foarte mici de presiune. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g10i3o)*micromanometru
s.n. (Fiz.) Nucleu (instabil) radioactiv. (dupa fr., engl. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*radionucleu
s.n. (Fiz.) Particula centrala a unui atom alcatuita din protoni si neutroni, purtatoare de sarcini electrice pozitive, in care este concentrata aproape toata masa atomului. = cristal de dimensiuni foarte mici, care serveste ca centru de depunere in cursul cristalizarii unei solutii sau topituri. (Astron.) = parte a capului unei comete formata dintr-un conglomerat de bucati de gheata si materie solidificata. = portiune centrala a unei galaxii, cu aspect compact. (Chim.) Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomi alipite, care formeaza scheletul moleculelor unei substante si care ramane neschimbat la toti derivatii substantei respective. (Biol.) Element constitutiv al celulei organice, de forma sferica sau ovoidala, situat in plasma, avand o structura proprie si indeplinind functii insemnate in viata celulei. Grupare de celule nervoase din axul nervos, care constituie centri nervosi sau regiunea de origine a unor nervi. Fig. Element esential, central al unui lucru, al unei actiuni. Grup restrans de persoane care actioneaza in mod organizat si in jurul caruia se formeaza sau tinde sa se formeze o grupare mai mare. [Pl. si: (m.) ] - Din fr. , lat.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*nucleu
s.n. (Fiz.) Particula elementara ipotetica, inca neidentificata, cu sarcina fractionara (1/3 sau 2/3 din cea a electronului), considerata dintre "caramizile ultime" ale materiei; existenta s-a fost postulata de fizicienii americani M. Gell-Mann si George Zweig in 1964. (< engl.) [](by 5W5S13e14r7g7i1o)*quark
s.n. (Fiz.) Particula ipotetica din care ar fi constituite particulele elementare. [Pr.: , var. (dupa alte surse) ]. - Din engl., fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*quarc
s.n. (Fiz.) Proprietatea unui corp de a avea o magnetizare de sens contrar intensitatii campului magnetic care i se aplica. - Din fr. (by 2W2S2e11r11g4i5o)*diamagnetism
s.n. (Fiz.) Punct, linie, suprafata a unui sistem de unde stationare, in care amplitudinea vibratiei are valoare maxima. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ventru
s.n. (Fiz.) Substanta in masa careia se produc scintilatii sub actiunea razelor radioactive. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*scintilator
s.n. (Fiz.) Suprafata care separa doua medii transparente cu indici de refractie diferiti. Dispozitiv sau instrument optic care determina linia de vizare spre un punct dat. - Din fr. (by 2W11S11e5r13g13i7o)*dioptru
s.n. (Fiz.) Ultrasunet de frecventa foarte inalta. - (dupa engl. ).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*hipersunet
s.n. (Fiz.) Unitate de masura egala cu conductanta unui conductor a carui rezistenta electrica este de un ohm. - Din fr. germ. (by 7W1S1e9r10g10i3o)*siemens
s.n. (Fiz.) Urma luminoasa lasata pe o scara gradata sau pe un ecran de o raza de lumina reflectata pe oglinda unui instrument de masura, care serveste ca indicator. Fascicul concentrat de lumina folosit pentru luminarea scenei sau a unui actor; proiector care produce acest fascicul. Scurt anunt sau reclama comerciala prezentata la radio si televiziune. - Din fr.(by 3W3S11e12r12g5i5o)*spot
s.n. (Fiz.) Vid. Aparat in care se concentreaza o solutie, prin fierbere in vid, la temperaturi joase. - Din lat., fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*vacuum
s.n. (Fiz.) Zgomot puternic produs in momentul cand un corp in miscare depaseste viteza sunetului. - Din engl.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*bangsonic
s.n. - Flacara, flacaraie. - Acces, pornire, atac. - Var. Creatie expresiva, cf. sl. "zgomot", "a face zgomot", ngr. ????? "tont", sp. - Der. s.f. (vilvataie, incendiu), format ca ; , vb. (a lua foc, a se arde; a inflama).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*bobot
s.n. Flambare. Incovoiere a unui corp in forma de bara supus actiunii unor sarcini exterioare, cand efortul atinge o anumita valoare critica. - Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*flambaj
s.n. Flanela tricotata (din lana) care se incheie cu nasturi in fata; pulover. - Din engl., fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sveter
s.n. - Flasneta. Origine nesigura. Dupa Tiktin (urmat de Candrea si Scriban) din fr. prin intermediul pol. , care pare sa corespunda cu sensul cuvintului, cunoscut numai in Mold. Ar putea fi vorba si de un der. din ngr. ????????? "caterinca, flasneta", cf. Scriban mentioneaza sensul de "menuet", care nu apare la noi.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*minavet
s.n. Flaut mic care emite sunete cu o octava mai sus decat cele obisnuite. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*octavin
s.n. - Fleac, bagatela. - Moft, capriciu, fasoane. Tc. (Iogu, IV, 384), probabil incrucisat cu ngr. without "fanfaron" (Cihac, II, 576; DAR), sau cu vreo intentie expresiva (cf. Iordan, II, 189).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*farafastic
s.n. - Fleac, bagatela. - Scorneala, baliverna. - Fason, sclifoseala. Tc. din per. "fara importanta" (Loebel 204; Seineanu, II, 262; Lokotsch 1492), cf. sb. "gratuit". La ultimul sens e posibila interventia unei incrucisari cu ngr. ?????? "dificultate" (Cihac, II, 677). - Der. s.m. (palavragiu, sarlatan); s.f. (sarlatanca, escroaca; sclifosita, fandosita); s.f. (neseriozitate); s.m. (grandoman, snob); adj. (nazuros, fandosit).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*moft
s.n. - Fleac, bagatela. - Tertip, truc. - (Rar.) Stringator de vela. Origine necunoscuta. DAR si Scriban se gindesc la o deformare de la "lucru marunt." In ultimul sens, ar putea fi o deformare a germ. "pod suspendat", asimilat cu cuvintul rom. - Der. s.m. (smecher).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chitibus
s.n. - Fluier ciobanesc cu cinci gauri. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1135); cf. alb. , bg., sb. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*caval
s.n. Fluier mare ciobanesc, facut din lemn de paltin sau de alun. - Din tc. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*caval
s.n. Fluorura naturala de sodiu si aluminiu, incolora, alba sau usor colorata, sticloasa, folosita in metalurgie si in industria sticlei. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*criolit
s.n. Foaie cuprinzand nume, cifre si date, introduse in rubrici cu specificatii amanuntite, pentru a servi unui anumit scop; tabla^1 , tablou . (Mat.; Tehn.) Serie de valori numerice obtinute prin calcul, prin observatii sau experiente, aranjate intr-o anumita ordine, in siruri si coloane, pentru usurarea unor calcule sau pentru obtinerea unei clasificari. (Inv.) Tablou ; plansa; priveliste. - Din lat. , germ.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*tabel
s.n. Foaie libera de hartie, alba sau colorata, cu ajutorul careia se face legatura dintre blocul de carte si scoarte. [Pl. si: ] - Din germ.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*forzat
s.n. Foaie subtire de lemn care serveste la fabricarea placajelor, a panelelor, in industria mobilei etc. - Din germ. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*furnir
s.n. Foaie subtire de staniu sau de plumb ori de aluminiu, folosita la impachetarea unor alimente sau produse industriale, in scopul unei bune conservari - Din germ. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*staniol
s.n. Foc mare care cuprinde (si distruge partial sau total) o cladire, o padure etc.; parjol. - Din lat. Cf. it. %incendio%, fr. %incendie%.(by 9W2S2e3r11g11i5o)*incendiu
s.n. Foc mare si iute; incendiu violent si mistuitor. Expr. = a nimici (prin foc); a face prapad, a prapadi. = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia. = a plange cu desperare. = a-si iesi din fire, a se infuria foarte tare. Caldura mare si inabusitoare; arsita, zapuseala, zaduf. Fig. Prapad, dezastru, calamitate, pustiire, urgie. - Din (derivat regresiv).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*parjol
s.n. - Foc primitiv, facut cu pietre ingramadite, care protejeaza flacarile. - Nisa, firida. - Ascunzatoare, vizuina. - Loc stincos, stincarie. Mag. (DAR), din sl. "caldare" (Miklosich, 26; Miklosich, 306; Cihac, II, 76), cf. si ceh. "caldare, crater". Este dublet de la (var. ), s.n. (Olt., camin), ca si de la , s.n. pl., cu sing. analogice si si (loc stincos, creasta, tanc), care pare a proveni de la un sing. , var. de la 4 (dupa DAR, din mag. "piatra"; dupa Byck-Graur, 28, din sl. ). - Der. vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a cauta); s.f. (cautare, cercetare).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cotlon
s.n. Foita a peritoneului care inveleste si leaga intestinul de peretele posterior al abdomenului si in care se gasesc vase sangvine si limfatice, nervi si ganglioni limfatici; prapur. - Din lat. , fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*mezenter
s.n. Foita interioara a embrionului animalelor superioare, din care provin tubul digestiv si glandele anexe. Strat unicelular al peretelui corpului la celenterate. Albumen. - Din fr. (by 9W9S2e3r3g11i11o)*endoderm
s.n. Foita mijlocie a embrionului, situata intre ectoderm si endoderm, formata in cea mai mare parte din mezenchim. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*mezoderm
s.n. Folie transparenta folosita ca suport pentru desenele animate. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*acetofan
s.n. Folosirea excesiva a abstractiilor. Curent in artele plastice care se foloseste de pete colorate sau de constructii geometrice complicate pentru redarea imaginilor sau a figurilor concrete. Directie generala in arta contemporana, caracterizata prin intelectualizarea, reductia abstracta si incifrarea imaginii. Tendinta de a da abstractiilor o valoare egala aceleia a realitatilor concrete. [ Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g13i7o)*abstractionism
s.n. Folosire a experimentului, a documentului ca principal mijloc de cunoastere, de creatie. - Din engl. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*experimentalism
s.n. Folosire a unor bunuri rezultate din productie pentru satisfacerea nevoilor productiei si ale oamenilor. = folosire a mijloacelor de productie pentru crearea de noi bunuri materiale. = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. (sau ) = produse ale industriei usoare sau alimentare care intra in proportii mari in consumul individual al oamenilor si prin a caror folosire nu rezulta produse noi. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. = cantitate de combustibil, de material si de energie consumata intr-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operatii etc. - Din (derivat regresiv).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*consum
s.n. Folosire dogmatica a principiilor si metodelor didactice; tendinta de a instrui cu orice pret. suf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*didacticism
s.n. Folos mai mare pe care il obtine cineva (in raport cu altul). Favoare, privilegiu de care se bucura cineva sau ceva. Superioritate (a cuiva sau ceva fata de altcineva sau altceva) bazata pe o situatie, pe o imprejurare favorabila. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*avantaj
s.n. (Fon.) Aparat electronic folosit pentru cercetari asupra intonatiei. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*melodimetru
s.n. (Fon.) Aparat electronic folosit pentru segmentare. suf. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*segmentator
s.n. (Fon.) Aparat electronic pentru extragerea si masurarea frecventei fundamentale a semnalelor vorbirii. - Din fr. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*tonometru
s.n. (Fon.) Asimilare progresiva a vocalelor dintr-un cuvant, intalnita in limbile turco-tatare; armonie vocalica. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*sinarmonism
s.n. - Fond, culoare de fond. - Var. Germ. ; var., prin intermediul rus. (Scriban).(by 4W5S5e13r13g7i7o)*grund
s.n. (Fon.) Evolutie a unei vocale sau a unui diftong spre Palatalizare a unei consoane sub influenta unui iot; aparitia unui iot inaintea unei vocale anterioare la inceput de cuvant sau de silaba; iotacizare. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*iotacism
s.n. Fonograf la care sunetele erau inregistrate pe cilindri. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*grafofon
s.n. (Fon.; rar) Semivocala , numita si "i consonantic", notata de obicei in diverse alfabete fonetice cu sau ; iot. - Din fr.(by 6W14S14e15r8g8i2o)*iod
s.n. (Fon.) Stroboscop specializat pentru studiul coardelor vocale in timpul fonatiei. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*laringostroboscop
s.n. Fonta cu adaos de siliciu si mangan, folosita la fabricarea otelurilor dure. - Din germ. [eisen].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*spighel
s.n. (Fon.) Unitate fonologica superioara fonemului, caracterizata prin imbinarea unor trasaturi distinctive provenind din mai multe foneme inrudite. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*arhifonem
s.n. Forma a contradictiei dintre grupuri si clase cu interese fundamentale opuse; contradictie de neimpacat. - Din fr. , rus.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*antagonism
s.n. Forma a monopolurilor capitaliste constand din intelegerea incheiata intre mai multe banci sau societati comerciale mari pentru efectuarea in comun a unor operatii avantajoase de mare amploare. - Din lat., fr. ,germ.(by 12W6S6e14r14g8i1o)*consortiu
s.n. Forma complexa de asezare omeneasca cu dimensiuni variabile si dotari industriale, avand de obicei functie administrativa, industriala, comerciala, politica si culturala; urbe. Loc. adj. = care provine din oras, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oras. = haine mai bune decat cele de lucru; haine orasenesti, croite dupa moda de la oras. P. restr. Partea centrala a unui oras ; centru. Populatia, locuitorii unui oras . - Din magh.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*oras
s.n. Forma complexa de relief, de mare intindere, aproape plana, situata la o altitudine relativ ridicata si strabatuta de vai prelungi. (Reg.) Podet. suf. (by 14W14S14e8r4g4i12o)*podis
s.n. Forma de activitate didactica in cadrul invatamantului superior prin care studentii fixeaza si adancesc cunostintele predate la curs sau executa lucrari practice sub conducerea unui profesor. = stagiu practic obligatoriu pentru absolventii unei facultati care isi alegeau cariera didactica. Scoala de grad mediu pentru pregatirea preotilor. [Pl. si: seminare] - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*seminar
s.n. Forma de arendare a unei proprietati pe termen foarte lung, in intervalul caruia arendasul beneficia de toate drepturile de proprietate. - Din ngr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*embatic
s.n. Forma de cancer caracterizata prin invazia tesuturilor invecinate, recidiva dupa o interventie chirurgicala; cancer. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*neoplasm
s.n. Forma de chemotactism prin care microorganismele se orienteaza in raport cu concentratia de oxigen dizolvat in apa. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*aerotactism
s.n. Forma de cooperativa agricola de productie in fosta U.R.S.S. - Din rus.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*colhoz
s.n. Forma de dependenta politica a unui stat fata de altul in virtutea unei conventii conform careia statul protector conduce politica externa a statului protejat, acesta pastrandu-si autonomia interna; conducere exercitata de statul protector. Teritoriu sau tara caracterizate printr-o astfel de forma de dependenta. - Din fr. (by 15W8S8e2r10g11i4o)*protectorat
s.n. Forma de dictatura aparuta in Franta, in timpul lui Napoleon I. Atasament fata de bonapartism sau fata de conducerea lui Napoleon Bonaparte. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*bonapartism
s.n. Forma de executie a unor dansuri de origine negro-americana, ale carei tehnici se bazeaza pe batai ritmice sincopate ale varfului si tocului pantofilor. - Din engl. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*step
s.n. Forma de guvernamant monarhica in care puterea suprema apartinea tarului; regimul tarist. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tarism
s.n. Forma de guvernamant politic prin care conducerea statului era exercitata de o comisie alcatuita din zece persoane (decemviri) - Din lat. fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*decemvirat
s.n. Forma de judecata a adunarii poporului, in vechea Atena, prin care un cetatean, considerat primejdios pentru libertatea si securitatea regimului, era exilat temporar. Persecutie, ostracizare. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g3i11o)*ostracism
s.n. Forma de organizare politica de tip statal (la romani si la slavi) in evul mediu bazata pe autoritatea cneazului; teritoriu stapanit de un cneaz. suf.(by 4W12S12e6r6g6i14o)*cnezat
s.n. Forma de organizare sociala in care gradele de rudenie sunt socotite in linie masculina, iar barbatul este considerat sef al familiei, cu rol predominant in viata comunitatii. Demnitatea de patriarh . Perioada de preistorie a unui patriarh. - Din fr. (dupa ).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*patriarhat
s.n. Forma de organizare statala in Grecia antica; oras-stat in Grecia antica. - Din gr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*polis
s.n. Forma de relatii intre doua organisme de specii diferite, in cadrul careia un organism foloseste celalalt organism, partial sau in totalitate, ca mediu necesar de viata; mod de viata specific parazitilor . Fig. Faptul de a trai ca un parazit , mod de viata al parazitilor. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*parazitism
s.n. Forma de relief de origine glaciara, avand un contur eliptic. [Acc. si: ] - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*drumlin
s.n. Forma de relief mai mica decat dealul; colina. Ridicatura mica de pamant inaltata la marginea unui sant, a unei gropi etc. - Din magh.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*damb
s.n. Forma de relief pozitiva care se prezinta ca o ridicatura a scoartei pamantului mai mica decat muntele, dar mai mare decat colina. Loc. adv. = in sensul urcusului, in sus. Loc. prep. = mai sus de..., in sus de... Expr. (Fam.) = se sileste in toate chipurile, incearca toate posibilitatile. = oricum faci, e tot greu. = ce sa mai lungim vorba de pomana, ce mai incoace si incolo, e inutil sa mai discutam; sa spunem lucrurilor pe nume. se spune cu ocazia unei intalniri neasteptate, sau in nadejdea unei revederi posibile. (Reg.) Regiune de vii; vie, podgorie. Zona a ogoarelor. - Din sl. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*deal
s.n. Forma de relief rezultata prin coroziunea rocilor solubile de catre apele de siroire. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*lapiez
s.n. Forma de relief situata la contactul unor munti cu o campie sau cu o depresiune, formata prin acumularea depunerilor aduse de apele curgatoare la schimbarea de panta. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*piemont
s.n. Forma de stat feudal-teocratica intemeiat de arabi pe teritoriile stapanite de ei, dupa moartea lui Mahomed. Rangul de calif. Durata guvernarii unui calif. - Din fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*califat
s.n. - Forma. - Forma de lemn pentru palarii. - Tipar, in general. Mr. Ngr. ????????, din gr. ???????? "picior de lemn" (Meyer 167; REW 1525; Galdi 157), cf. alb. Cf. si .(by 5W14S14e7r8g1i1o)*calapod
s.n. Forma istorica de comunitate umana, superioara tribului si anterioara natiunii, ai carei membri locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limba si au aceeasi traditie culturala. Totalitatea locuitorilor unei tari, populatia unei tari; cetatenii unui stat; natiune, neam, norod. (Inv.) Populatia unei cetati, a unui oras, a unui sat (ori a unei parti dintr-un sat) sau a unei unitati teritoriale formate din mai multe sate. Masa muncitoare; grosul populatiei; norod; taranime. Loc. adj. = care face parte din grosul populatiei; de origine sociala modesta. (La sg.; colectiv) Numar nedefinit (dar mare) de persoane, multime mare de oameni stransi la un loc; poporatie, poporime. (Inv.) Totalitatea credinciosilor care apartineau aceluiasi cult sau aceleiasi parohii. [Var.: (inv.) s.m.] - Cf. lat. %populus, % it. %popolo.%(by 6W7S15e15r1g9i9o)*popor
s.n. Forma mica de relief cu aspect de depresiune circulara sau alungita, dezvoltata pe loess prin tasare; gavan, padina. - Din scr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*crov
s.n. Forma noua a colonialismului care urmareste sa domine din punct de vedere economic fostele colonii, declarate state independente. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*neocolonialism
s.n. - Forma pentru cornuri si chifle. - Megl. Ngr. ???????? < it. (Scriban), cf. alb. , bg. (by 1W9S10e3r3g12i5o)*panacot
s.n. Forma primitiva a religiei, cand oamenii credeau in spirite si in existenta unor duhuri ale obiectelor (plante, ape etc.); spiritualizare, personificare a fortelor si a fenomenelor naturii. - Din fr.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*animism
s.n. Forma primitiva de religie, care face trecerea de la politeism la monoteism, in care una din divinitatile adorate devine principalul obiect de cult. - Din germ. , fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*henoteism
s.n. Formarea de minerale noi, de compozitie mai complicata si cu densitate moleculara mai mare, din altele mai simple si cu densitate mai mica. [< fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*anamorfism
s.n. Forma simpla de organizare monopolista, care consta intr-o intelegere intre intreprinderi in vederea cumpararii de marfuri si vanzarii lor la preturi ridicate. - Cuv. engl.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*corner
s.n. Forma simplificata de vorbire care consta, de obicei, dintr-un amestec de doua sau mai multe limbi, prezinta o gramatica si un vocabular rudimentare si este intrebuintata ca mijloc de comunicare intre grupe vorbitoare de limbi diferite, fara a fi insa vorbita ca limba primara sau materna; limba de contact. (din engl. < modific. din < engl. pidgin = afacere < prob. din pronuntarea chineza a engl. = afacere) [](by 9W9S3e3r11g12i5o)*pidgin
s.n. Forma speciala de salt, cu sau fara obiect de joc, practicata in unele sporturi (fotbal, handbal, volei etc.) - Din fr.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*plonjon
s.n. Forma specifica de magnetism, prezentata de unele substante. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*metamagnetism
s.n. Format de hartie sau de carte obtinut prin indoirea colii de hartie o singura data. Fila de registru, de carte sau de manuscris numerotata o singura data, pe o singura fata, pentru ambele pagini. - Din lat. [in], fr.(by 6W14S14e8r8g8i2o)*folio
s.n. Forma temporala a unor limbi (ca sanscrita, greaca veche, slava bisericeasca etc.) care exprima aspectul momentan al unei actiuni trecute, fara nici o referire la prezent. [Pron. , pl. / < fr. , lat. < - fara, - marginit, determinat].(by 12W12S12e5r6g14i14o)*aorist
s.n. Formatie alcatuita din noua persoane (instrumentisti sau cantareti) care executa impreuna o compozitie muzicala; compozitie muzicala compusa pentru o astfel de formatie. - Din it. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*nonet
s.n. Formatie anatomica nervoasa cenusie care constituie o parte a encefalului si care este situata la baza creierului, avand rol principal in integrarea excitatiilor senzitive si senzoriale care merg la scoarta cerebrala. - Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*talamus
s.n. Formatie cenusie a creierului, care corespunde partii inferioare a encefalului, avand rol important in reglarea superioara a functiilor vegetative ale organismului. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*hipotalamus
s.n. Formatie concretionara (stalactita, stalagmita etc.) deviata, prin impingerea laterala a apei care se evapora, de catre curentii de aer din galeriile subterane. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*anemolit
s.n. Formatie filiforma a unor celule animale sau vegetale. Parte a staminei care sustine antera Conductor subtire, de obicei de metal, care devine incandescent, cand este strabatut de curent electric. Formatie intunecoasa care apare in cromosfera, insotind eruptiile solare. (din fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*filament
s.n. Formatie in forma de fir lung si subtire a unor celule din tesuturile animale sau vegetale. Spec. Piciorusul sau codita staminei. Fir metalic foarte subtire din interiorul becurilor electrice sau al tuburilor electronice, care devine incandescent la trecerea curentului electric. - Din fr. lat. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*filament
s.n. Formatie muzicala alcatuita din cinci voci sau din cinci intrumentisti care executa impreuna o compozitie muzicala; compozitie scrisa pentru o asemenea formatie. = cvintet de coarde si pian. = ansamblu alcatuit din flaut, oboi, clarinet, corn si fagot. Stofa alcatuita din cinci versuri. Linie de inaintare, formata din cinci jucatori, a unei echipe sportive (mai ales la fotbal). - Din it. , fr. (by 11W4S5e5r13g13i7o)*cvintet
s.n. Formatie muzicala alcatuita din patru voci sau din patru instrumente care executa impreuna o compozitie muzicala; compozitie scrisa pentru o asemenea formatie. = formatie fundamentala a muzicii de camera (doua viori, viola si violoncel). [Var.: s.n.] - Din it. , fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cvartet
s.n. Formatie orchestrala de jaz compusa din trei pana la opt instrumentisti. - Cf. engl. %combo%.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*combo
s.n. Formatie sferica sau elipsoidala constituita dintr-un material (calcit, aragonit, fosfat de calciu etc.) dispus concentric prin precipitarea mineralelor in jurul unui nucleu (graunte de nisip, fragment de cochilie etc.). - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*oolit
s.n. Formatie tubulara care ia nastere prin topirea rocilor sub actiunea trasnetelor. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fulgurit
s.n. Formatie vegetala deasa, compusa din tufisuri si din arbusti vesnic verzi, caracteristica unor regiuni mediteraneene. Miscare a partizanilor francezi din timpul celui de-al doilea razboi mondial. [Scris si: - Pr.: ](by 13W6S7e15r15g9i9o)*maquis
s.n. Formatie vegetala deasa, compusa din tufisuri si din arbusti vesnic verzi, caracteristica unor regiuni mediteraneene. |Miscare|Miscare| a |partizanilor|partizan| francezi din timpul celui de-al doilea razboi mondial. [Scris si: - Pr.: ](by 7W7S1e1r9g10i3o)*maquis
s.n. Formatiune carstica, aflata pe podeaua pesterilor, care consta din zone ingradite de depuneri calcitice, de obicei umplute cu apa. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*gur
s.n. Formula de salut la popoarele de religie mahomedana; inchinaciune adanca, temenea (care insoteste rostirea acestei formule). - Din tc. Cf. fr. %salamalec.% (by 4W4S12e13r6g6i15o)*salamalec
s.n. Formula folosita de scamatori; scamatorie. - Din lat. [est op][est corp].(by 11W5S5e5r13g14i7o)*hocuspocus
s.n. |Formula|Formula| folosita de |scamatori|scamator|; scamatorie. - Din lat. [est op][est .(by 12W6S6e14r15g8i8o)*hocuspocus
s.n. Formula introductiva dintr-o carte tiparita sau dintr-un manuscris antic sau medieval, care cuprindea titlul lucrarii si numele autorului. - Din lat. [hic] "aici incepe".(by 7W15S1e9r9g3i3o)*incipit
s.n. - Formula inv. de felicitare. Ngr. ??????????? "multi ani (de viata)". Sec. XVIII, inv.(by 2W3S11e11r4g13i13o)*polihroniu
s.n. Formula obisnuita, stereotipa; obicei, traditie, norma, regula. Carte care cuprinde ansamblul regulilor dupa care se oficiaza slujbele religioase; norma, regula pentru oficierea serviciului divin. - Din sl. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*tipic
s.n. Formula pregnanta, concludenta care exprima in chip lapidar telurile politice, economice ale unor grupuri, organizatii etc. sau o problema de actualitate. - Din fr., engl. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*slogan
s.n. Formula, principiu, invatatura care sta la baza unei doctrine (mai ales morale); norma, regula de conduita. Recomandare, sfat, povata. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*precept
s.n. Formulare a datelor unei probleme, a unei judecati; formula prin care se exprima ceva. - Din (derivat regresiv).(by 13W14S7e7r1g1i1o)*enunt
s.n. Forta morala de a infrunta cu indrazneala primejdiile si neajunsurile de orice fel; indrazneala, fermitate in actiuni sau in manifestarea convingerilor; tarie de caracter, temeritate, barbatie. (Cu valoare de interjectie) Fii indraznet, tare! nu te lasa!; [Var.: (pop.) s.n.] - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*curaj
s.n. - Fortificatie, zid de aparare. - Fanta de observare, deschizatura. - Mr. megl. Tc. (Seineanu, II, 258; Miklosich, II, 127; Berneker, II, 40; Lokotsch 1475), cf. ngr. ????????, alb. bg., sb. Sec. XVIII.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*meterez
s.n. - Fortificatie, zid de aparare. - Var. Sl. (ceh., pol., rut., rus.) (Cihac, II, 245; cf. Miklosich, 116). E dubletul lui (var. ), s.n. (Trans., Banat, rama, cadru, ciubuc concav, mulura concava, birna semirotunda), din mag. - Der. vb. (inv., a proteja cu ajutorul unor palisade sau fortificatii).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*parcan
s.n. Fosfat natural al unor pamanturi rare, de culoare galben-bruna, rosie sau cafenie. - Din fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*monazit
s.n. Fosfat natural de calciu, folosit la prepararea ingrasamintelor. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fosforit
s.n. Fosfat natural hidratat de aluminiu, de magneziu, de fier si de calciu, cristalizat, de culoare albastrie, abraziv, folosit la confectionarea lentilelor. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*lazulit
s.n. Fota (avand in partea de sus o platca tesuta, de care atarna fire groase de lana in diferite culori). [Pl. si: ] - Sb.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*opreg
s.n. Fota incretita in talie si despicata in fata, care apartine portului popular oltenesc. Panza taraneasca subtire; invelitoare de cap facuta din astfel de panza; val. - Din bg.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*valnic
s.n. (Fot.) Instrument pentru masurarea unghiulatiei. - Din fr. , engl.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*apertometru
s.n. - Fox-trot. Engl. - Der. , vb. (a dansa fox-trot), barbarism, apare, intre altii autori la Cocea.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*foxtrot
s.n. Fragment dintr-o lucrare scrisa, reprodus intocmai si de obicei cu indicarea exacta a izvorului, in scopul de a intari si a ilustra o idee sau o argumentare; citatie. - Din germ. (refacut dupa ).(by 9W2S2e10r11g4i4o)*citat
s.n. Fragment dintr-o opera, dintr-o opereta etc. inrudit cu aria^3 si cu recitativul. - Din it.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*arioso
s.n. Fragment dintr-o scriere in cadrul caruia se gaseste un cuvant, o expresie, un pasaj etc. interesant. Text, cuprins. Fig. Conjunctura, situatie specifica, circumstanta, stare de lucruri intr-un anumit moment. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*context
s..n. - Fragment, hirb, bucata dintr-un vas de lut, sticla sau portelan. Tc. (Roesler 608; Seineanu, II, 128). DAR respinge aceasta der., bazindu-se pe extinderea geografica a cuvintului si pe absenta sa din dialecte. Cuvintul apare si in per.; ar putea proveni din cuman. ceea ce ar explica mai bine extinderea ariei sale. Dupa Cihac, II, 135, din pol. Der. s.f. (pipa de lut; vas inutil); (var. ), vb. (a sparge, a face bucati).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*ciob
s.n. Fragment, pasaj scos dintr-o scriere. Loc. adv. = reprodus fragmentar, partial. Articol sau studiu scos dintr-o revista, dintr-un volum omagial sau din alta publicatie colectiva si machetat separat sub forma de brosura. (Cont.; in sintagma) = document care contine copia operatiilor efectuate, intr-o anumita perioada, intr-un cont. Reproducere a unei parti dintr-un inscris sau dintr-un registru. - V.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*extras
s.n. Frana la razboiul de tesut taranesc, facuta dintr-o scandura cu crestaturi, care impiedica rotirea inapoi a sulului cu panza tesuta. suf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*proptar
s.n. Franghie (din canepa). Funie cu care sunt spanzurati cei osanditi la moarte; latul acestei franghii. Expr. = a se spanzura. = a constrange pe cineva sa faca un lucru. Sleau^2. - Din germ.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*streang
s.n. Franghie, funie de care sunt prinse carligele carmacelor de pescuit. - Din rus. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*perimet
s.n. (Frantuzism) Abundenta de cuvinte inutile; vorbarie, flecareala. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*verbiaj
s.n.(Frantuzism. Abundenta de cuvinte inutile; vorbarie, flecareala. 2 - Din fr. verbiage.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*snfrantuzism
s.n. (Frantuzism) Amestec. Fir textil obtinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi si culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; tesatura obtinuta din astfel de fire. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*melanj
s.n. (Frantuzism) Cod de maniere elegante al inaltei societati. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*bonton
s.n. (Frantuzism fam.) Intalnire intre doua sau mai multe persoane, intr-un loc si un timp dinainte stabilite. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*rendezvous
s.n. (Frantuzism iesit din uz) Bal popular; local de dans (in cartierele periferice ale unui oras). - Probabil din (confundat, prin etimologie populara, cu ).(by 11W4S5e13r13g6i7o)*complet
s.n. (Frantuzism) imbracaminte usoara (eleganta), purtata de femei in casa. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*dezabie
s.n. (Frantuzism) Imbuteliere. Blocare intr-un port sau intr-un bazin a unor nave din cauza ingramadirii lor intr-un spatiu mic, a aglomerarii, a dificultatilor de manevrare provocate de aglomerare etc. Blocare a circulatiei rutiere, din cauza ingramadirii (in dezordine a) unor vehicule. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ambuteiaj
s.n. (Frantuzism) Locuinta unui eremit; loc retras. Mic palat izolat sau casa singuratica la tara. Pavilion izolat in parcul unui castel. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*ermitaj
s.n. (Frantuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fara valoare, uzate si demodate. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*bricabrac
s.n. (Frantuzism) Magazin mic si luxos, cu marfuri, in general de serie mica. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i1o)*butic
s.n. (Frantuzism) Pofta de mancare; dorinta nestapanita de a face ceva. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*apetit
s.n. (Frantuzism) Preparat culinar (acoperit cu pesmet) copt in cuptor. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*graten
s.n. (Frantuzism) Punct de atractie, de interes al unui spectacol, a unei actiuni etc. [Scris si: ] - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*clu
s.n. (Frantuzism) Ranforsare; intarire a suspensiei la automobile. - Din fr. (by 12W5S5e6r14g14i8o)*ranforsaj
s.n. (Frantuzism) Roman sau film politist. [Scris si: - Pr.: ] - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*polisier
s.n. (Frantuzism) Vorbe rautacioase raspandite pe seama cuiva; barfeala. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cancan
s.n. Fraza scurta, de obicei ritmica, in care poporul exprima in chip metaforic, concis si sugestiv, rezultatul unei experiente si care contine o povata, o invatatura. (Frantuzism) Opera dramatica scurta, al carei continut ilustreaza o tema morala. [Pl. si: (inv.) si (m.) ] - Fr. (< lat.).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*proverb
s.n. (fr. ) Curent politic, aparut in Rusia, in sec. 19, care preconiza unirea tuturor popoarelor slave intr-un singur stat; ansamblul teoriilor si al miscarilor politico-culturale care au urmarit unificarea tuturor popoarelor slave intr-o singura entitate politica (sub protectia Rusiei). S-a conturat in sec. 19, in special in tarile Europei Centrale, supuse |dominarii|dominatie| austriece. In 1848, a avut loc, la Praga, Congresul nationalitatilor slave, sub presedintia lui F. Palacky, care urmarea realizarea unei federatii. Constituirea Imperiului Austro-Ungar (1867) a frustrat insa asteptarile miscarii. Catre sfarsitul sec. 19, s-a manifestat si un partid democrat in jurul lui M. Bakunin, care relua, in parte, idealul unitar al decembristilor. (Nota: Definitia este preluata din Editura Cartier, 1999 - DEI.)(by 5W14S14e7r7g1i1o)*panslavism
s.n. Frecare. Expr. (Fam.) = a mustra sau a bate pe cineva. Fig. (La pl.) Divergente, neintelegeri (surde); frecaturi. suf.(by 4W13S13e6r6g7i15o)*frecus
s.n. Fribra de polimer sintetic poliamidic, cu proprietati identice cu cele ale fibrei nailon. - Denumire comerciala. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*roylon
s.n. Frigarui de miel asortate; prin ext. in bucataria internationala, orice fel de frigarui; engl. germ. fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*saslac
s.n. - Frig foarte mare. Mr. Lat. (Puscariu 707; Candrea-Dens., 732; REW 3718; DAR), cf. it. , prov., cat. sp. - Der. , s.m. (ianuarie), pe care Hasdeu, 1883, 224, il considera rezultat al unei incrucisari a lat. cu , si Pascu, 10, drept rezultat al lui < ngr. ??????; , adj. (glacial); vb. (a ingheta, a se face frig); s.f. (frig; promoroaca). - Cf. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*ger
s.n. Frigider de dimensiuni mici (alimentat de la acumulatorul autoturismului). (by 7W7S15e1r9g9i3o)*minifrigider
s.n. Frigider montat pe o masina de transport; autofrigorifica. (din + ) (by 10W10S3e4r12g12i6o)*autofrigider
s.n. Friptura din muschi de vaca, foarte putin fripta, aproape cruda la mijloc. - Din fr. engl.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*rosbif
s.n. Friptura la frigare, pregatita cu mirodenii, specifica bucatariei turcesti. - Din tc. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*chebap
s.n. Fruct al marului^1, de forma rotunda-turtita si de diferite culori. Expr. (Adverbial) (sau ) (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). Compus: (reg.) = gutuie. = cauza neintelegerii sau a dusmaniei dintre mai multe persoane. (In sintagma) = proeminenta a zgarciului tiroidian, vizibil la barbati in partea anterioara a gatului; nodul gatului. - Lat. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*mar
s.n. Fruct care nu contine decat un numar mic de seminte. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*oligosperm
s.n. Fruct citric de culoare galbena, mai mare decat portocala, cu gust placut, acrisor-amarui, produs de un arbore subtropical; grep. [Scris si: ] - Din engl., fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*grepfrut
s.n. Fruct citric mare, rotund, de culoare galbena sau rozalie , cu miezul zemos si amar, apreciat pentru continutul bogat in enzime care stimuleaza digestia; se obtine de la hibrizi dintre pomelo si diferite soiuri de portocal, putand avea pulpa galbena, roz sau rosie; engl. fr. V. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*grepfrut
s.n. Fructele mici, rotunde si maro-negricioase, ale unei plante exotice , care se folosesc drept condiment; planta care produce aceste fructe. - Din tc.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ienibahar
s.n. Fruct exotic, comestibil, de mare valoare nutritiva, avand forma de para, de culoare verde-inchis, cu un sambure mare cat o nuca la mijloc. Taiat in jumatati de-a lungul, se obtin un fel de barchete ce pot fi umplute cu diverse delicatese (fructe de mare, paste picante) si servite drept gustare; exista si o varietate fara sambure, utilizata in special pentru prepararea cocteilurilor; fr. engl. germ. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*avocado
s.n. Fructul fagului, alcatuit dintr-o cupa ruginie ghimpoasa care contine doua-trei seminte, folosit ca hrana pentru porci. Expr. (Pop.) (sau = a dormi sforaind (tare). - Din bg., scr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*jir
s.n. Fructul foarte toxic al unei plante orientale , in forma de boaba rosie, intrebuintat uneori pentru a ameti pestii spre a-i pescui mai usor. (Bot.; reg.) Ciumafaie. - Din magh. (by 6W15S15e15r8g9i2o)*maslag
s.n. Fructul foarte toxic al unei plante orientale , intrebuintat, amestecat cu miez de paine, pentru a ameti si a omori pestii. - Magh. (sb. < tc.).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*maslad
s.n. Fructul mangotierului de forma oblonga, rareori rotunda, cu coaja neteda si lucioasa ca a nectarinei, de culoare verzuie, galbena sau rosie, in functie de stadiul de coacere, cu pulpa galbena si zemoasa si un sambure mare la mijloc. [Var. ](by 7W7S15e1r1g9i10o)*mango
s.n. Fructul unei specii de cactus, originar din America numit si smochina indiana (engl. de culoare verzuie, galbena sau rosie-oranj, acoperit de tepi (indepartate inainte de comercializare), avand miezul roscat, dulce, cu aroma de pere si pepene; inainte de consum se curata de coaja cu mare atentie pentru a evita intepaturile (pericol de infectie), iar miezul se consuma natur, in salate de fructe si sorbeturi, dar mai ales fiert in compoturi, marmelade si sosuri. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*fructdecactus
s.n. Frunza a embrionului plantelor cu seminte care serveste la hranirea plantei imediat dupa incoltire. (Anat.) Fiecare dintre cei doi lobi ai placentei. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cotiledon
s.n. Functia, autoritatea duumvirilor; perioada cat era exercitata aceasta functie. (by 13W6S7e15r15g1i9o)*duumvirat
s.n. Functia de cancelar; localul unde isi exercita cancelarul atributiile. suf. Cf. germ. %Kanzellariat%.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cancelariat
s.n. Functia de director^2; perioada cat cineva este director^2. (Concr.) Local unde este instalata o directie. - Din fr. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*directorat
s.n. Functia de lector^1 intr-o institutie de invatamant superior. Catedra in invatamantul superior in care se preda limba (si cultura) unui popor strain, adesea cu profesori din tara respectiva. - Din germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*lectorat
s.n. Functia de proconsul; timpul in care un proconsul isi exercita atributiile. - Din lat. fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*proconsulat
s.n. Functia de rector; durata acestei functii; (concr.) birourile si serviciile administrative care tin de rector. - Din fr. , germ.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*rectorat
s.n. Functia de revizor; timpul cat ocupa cineva aceasta functie. (In vechea organizare a invatamantului) Inspectorat scolar judetean. suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*revizorat
s.n. Functia de tribun; perioada in care isi desfasura activitatea un tribun. - Din fr. lat. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*tribunat
s.n. Functia de vizir; perioada in care cineva exercita aceasta functie. - Din fr.(by 6W6S6e15r15g8i9o)*vizirat
s.n. Functia indeplinita de dragoman in trecut, in tarile romane. suf. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*dragomanlac
s.n. Functia mandarinului^1; timpul cat un mandarin^1 isi exercita functia. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*mandarinat
s.n. Functia sau demnitatea de vicar; timpul cat un vicar exercita aceasta functie; regiunea unde se exercita autoritatea vicarului. Resedinta vicarului. - Din fr. (by 6W14S14e15r8g8i2o)*vicariat
s.n. Functie de control si de revizie contabila a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colecteaza si evalueaza probe pentru a-si forma o opinie asupra gradului de corespondenta intre cele observate si anumite criterii prestabilite. (cf. fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*audit
s.n. - Functie, slujba. Fr. , in sens militar prin intermediul rus. Este dubletul lui , s.f. (halta pentru a schimba caii de voiaj; calatorie cu diligenta; casa pentru odihna calatorilor si schimbul cailor si al diligentei; distanta de la o statie la alta, care se socotea cam de 10 km; diligenta, postalion; institutie pentru distribuirea corespondentei; postas; Mold., alica; distractie constind in a pune o hirtie aprinsa intre degetele de la picioare ale unei persoane adormite), cuvint cu care ar putea proveni din fr. sau din it. prin intermediul rus. (Cihac, II, 281; Sanzewitsch 207; Tiktin), din mag. (Galdi, 152), sau mai probabil din ngr. ?????, cf. sb., cr., ceh. , pol. Der. adj., din fr. s.m., din fr. , cf. rus. ; s.n. (diligenta); (var. ), s.m. (factor postal); s.n., din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*post
s.n. Functie, slujba. Loc. adv. sau (ori etc.) = prezent la datorie pentru indeplinirea obligatiilor (de serviciu). Loc unde se gaseste o formatie militara (restransa) care executa un ordin; formatia militara respectiva. Unitate de politisti sau jandarmi (in trecut de militieni) insarcinata cu mentinerea ordinii publice intr-o localitate rurala; local unde functioneaza unitatea respectiva. Loc unde sta santinela in timpul serviciului de garda; serviciul de garda al santinelei; (rar) santinela. Loc unde sta un politist insarcinat cu supravegherea circulatiei pe strazi. Instalatie utilata cu aparatura necesara pentru executarea anumitor operatii tehnice. Loc special amenajat in care se desfasoara o activitate practica sau pe care il ocupa o persoana in timpul efectuarii unei asemenea activitati. = loc pentru deservirea circulatiei trenurilor. = ansamblul incaperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare si al personalului sanitar, organizat cu scopul de a da primele ingrijiri persoanelor accidentate sau bolnavilor. Categorie in care sunt inscrise intr-o evidenta contabila sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzatoare dintr-un registru de contabilitate. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*post
s.n. - Functie, slujba, profesie. - Venit. - Impozit. - Dar, plocon. - Megl. megl. Tc. (Seineanu, II, 217; Lokotsch 861; Ronzevalle 85). - Der. , s.m. (locator al unui venit statal). Sec. XVIII, inv.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*huzmet
s.n. Functie, titlu de primar ; perioada de timp in care cineva exercita aceasta functie. Examen sustinut de un medic pentru a obtine titlul de medic primar. suf. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*primariat
s.n. Functie, titlu de prior; perioada de timp in care cineva exercita aceasta functie. - Din lat. germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*priorat
s.n. Functie trigonometrica egala cu raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului respectiv si lungimea ipotenuzei dintr-un triunghi dreptunghic. - Din fr. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*sinus
s.n. Fund al unei depresiuni, in regiunile premontane din Iran, pustiu, cu argile sarate. (cf. germ. ) (by 3W3S11e12r5g5i14o)*kevir
s.n. Funicular cu cablu folosit pentru transportul persoanelor si al marfurilor. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*zeonifer
s.n. Funie fixata pe tarusi, care serveste la priponirea cailor in bivuac. - Din rus., ucr.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*conovat
s.n. Funie groasa obtinuta prin rasucirea unor (grupuri de) fire vegetale sau metalice, folosita la utilajul de transport sau de ridicat. Conducta electrica formata din mai multe fire izolate (acoperite cu un invelis vegetal sau metalic). Unitate de masura pentru distante, egala cu a zecea parte dintr-o mila marina, adica cu 185,2 m; ancablura. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*cablu
s.n. Funie groasa si lunga, imbibata, de obicei, cu gudron si intrebuintata in marina, la pescuit, in transporturi etc.; cablu, parama, palamar^2; orice funie groasa. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*odgon
s.n. - Funie, legatura. - Cabestan. - Candelabru de biserica. - Tipar de brinza. - Cosulet, mai ales cel care se pastreaza atirnat, pentru a usca pastravi. - (Trans.) Patina. Mr. Bg. "legatura" (Cihac, II, 136; Tiktin). Se spune, in general, despre toate obiectele care atirna de o legatura. - Der. s.f. (sanda uzata); , adj. (prevazut cu patine).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*hirzob
s.n. Funie sau odgon cu care se leaga vitele la pascut; tarus infipt in pamant de care se prinde aceasta funie sau acest odgon. Funie care serveste la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcatii; tarus de care se leaga o ambarcatie la tarm, cu care se fixeaza un cort etc. Sir de carlige cu nada pentru pescuit. - Din scr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*pripon
s.n. Funingine foarte fina, folosita la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar etc. [Var.: s.n.] - Din germ. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*chinoroz
s.n. - Furaj (verde). Lat. "nutritiv, alimentar" (Seineanu, 183; Puscariu 1210; Candrea-Dens., 1264; REW 6004), pastrat numai in rom. (Rosetti, I, 169); din lat. , din care s-a format in sec. XIX, vb. (a hrani), vb. pe care Puscariu 1209 il semnala in mod gresit ca traditional. - Der. adj. din fr. ; s.n. (aliment), din lat. , sec. XIX; adj. (hranitor), dupa fr. ; s.f, din fr. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*nutret
s.n. Furca cu trei dinti care era considerata in antichitate ca simbol al puterii zeului Neptun. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*trident
s.n. Furca mare (cu doi dinti), intrebuintata mai ales la incarcatul fanului si al snopilor. suf. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*furcoi
s.n. - Furnicar. - Ridicatura de pamint. - Var. - Mr. Creatie expresiva, pornind de la "ideea de furnicar", cf. "a furnica, a forfoti", "furnicare", cu suf. - Cihac, II, 198, a intuit legatura cu , dar pleca de la sl. "a amesteca"; in acelasi fel, Puscariu 1098 si REW 5620 pornesc de la , dar il explica prin lat. Celelalte explicatii sint fara valoare: din , cu ajutorul unei metateze (Giuglea, I, 497), sau din lat. (Candrea; Scriban), corectat in (Graur, V, 86). - Der. vb. (a acoperi cu pamint, a face musuroi); s.n. (musuroire).(by 7W7S1e1r9g9i3o)*musuroi
s.n. Furt savarsit prin violenta; jefuire, jecmaneala. Loc. vb. a jefui, a prada. (Inv.; concr.) Lucruri jefuite, prada. (Fam.) Consum, cheltuiala fara masura, risipa; distrugere. Expr. se spune pentru a arata nepasare fata de o paguba considerata neinsemnata. [Var.: (inv.) s.n.] - Din pol. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*jaf
s.n. Furtuna puternica, uragan care bantuie in insulele Antile. - Din engl., fr.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hurican
s.n. - Fusta de lina. - Var. Germ. "fusta, jupon", prin intermediul pronuntarii sas. (Borcea 176). In Trans. si Munt.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*androc
s.n. Fusta (de obicei cu volane si apretata) care se imbraca pe dedesubtul rochiei. - Din fr.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*jupon
s.n. Fusul tevii de la suveica razboiului casnic de tesut. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*huludet
s.n. - Fusul tevii de la suveica razboiului de tesut. - Dop. - Var. Sl. "vergea" (Cihac, II, 144; DAR); ultima var. indica o incrucisare cu (by 5W6S14e14r7g8i1o)*huludet
s.n. Galagie mare, larma; zarva, harmalaie, tambalau. - Cf. alb. %terboz%, gr. %thorybos%.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*taraboi
s.n. - Galeata, ciubar, in general de lemn. - Var. Mag. , si posibil in parte din sl. , rus. (Tiktin; Candrea; Scriban). In Trans. si Mold. Var. este doar ortografica.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*deje
s.n. Galeata facuta din lemn sau din panza impermeabila, folosita la bordul unei nave. - Et. nec.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*ghiordel
s.n. - Galeata, vas de lemn, pentru scos apa. - Var. Tc. (per.) "farfurie pentru piine" (Bogrea, III, 729; Scriban). Cihac, II, 48, sugera pol. "strachina". In Mold. si Dobr.(by 8W1S1e10r3g4i12o)*chersin
s.n. Galerie acoperita care inconjura un edificiu la nivelul pamantului, servind ca loc de plimbare. Spatiul exterior cuprins intre peretele naosului si colonada unui templu antic. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*peridrom
s.n. Galerie exterioara deschisa (mai rar inchisa), cu acoperisul sprijinit de stalpi, asezata in partea din fata a unei cladiri sau de jur imprejurul ei; cerdac. Incapere de la intrarea unei biserici, care preceda pronaosul. Prima incapere (de trecere) in unele case taranesti: tinda. - Din sl.(by 13W13S6e7r7g15i15o)*pridvor
s.n. Galerie exterioara, marginita de o colonada, uneori cu arcade, care serveste ca loc de adapost sau de plimbare in jurul unei piete, al unei cladiri etc. sau ca intrare monumentala intr-un edificiu. [Pl. si: ] - Din fr. lat.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*portic
s.n. Galerie interioara sau exterioara formata dintr-un sir de coloane sau de stalpi, care margineste o cladire, o gradina, o sala; ansamblul acestor coloane. A doua curte interioara a cladirilor romane, inchisa si marginita de porticuri si rezervata vietii familiale. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*peristil
s.n. Galerie subterana care traverseaza un masiv muntos sau deluros sau trece pe sub nivelul solului, pe sub o apa etc., servind drept cale de comunicatie. [Pl. si: ] - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*tunel
s.n. Galerie subterana intr-o mina, executata in vederea inceperii abatajului. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*preabataj
s.n. Gametul femel al animalelor. Element sexual femel al plantelor fanerogame, produs al carpelelor, care, dupa fecundare, se transforma in samanta. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*ovul
s.n. - Garantie, cautiune. - Mr. , megl. Tc. (Roesler 587; Seineanu, II, 19; Lokotsch 66); cf. ngr. ???????, alb., bg., sb. - Der. , vb. (a pune ceva ca amanet).(by 7W7S1e1r9g10i10o)*amanet
s.n. Garantie depusa in contul unei datorii sau al executarii unei lucrari; bun care se depune drept garantie; amanet, zalog. Obiect depus, la unele jocuri de societate, de catre cel care a facut o greseala si care se rascumpara prin executarea unei pedepse hazlii. Asigurare, garantie morala data cuiva. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*gaj
s.n. Garderoba (intr-o cladire publica). Mica incapere la intrarea intr-o locuinta, unde se lasa paltoanele, palariile etc. Incapere intr-un spital sau intr-o intreprindere unde se lasa hainele in pastrare sau se imbraca echipamentele de protectie. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*vestiar
s.n. Gard pescaresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie si instalat de-a lungul malurilor, in albia majora a raurilor etc., pentru a opri trecerea pestelui dintr-o balta intr-un rau. - Din scr. (by 12W12S12e6r6g14i15o)*pleter
s.n. Gardulet facut din vergele de fier, din stinghii (incrucisate) de lemn, din plasa de sarma etc., care se monteaza la o fereastra, la o usa, la unele garduri etc. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*grilaj
s.n. - Garnitura de gelatina, pentru racituri sau alte mincaruri. Fr. (Lacea, V, 395).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*aspic
s.n. - Garnitura din perle, fir aurit sau tafta, folosita la vechile pipe orientale. - Var. (inv.). Tc. (Seineanu, II, 81); cf. alb. , bg. , sb. - Der. vb. (a impodobi cu perle).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*calaf
s.n. Garnitura ornamentala de piele la incaltaminte. [Pl. si: ] - Din germ. (sg. ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*bizet
s.n. Gaura, orificiu (anatomic) de dimensiuni foarte mici. - Din lat., fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*foramen
s.n. Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer cu flacara albastruie si care se formeaza din materia organica in descompunere. - Din fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*metan
s.n. Gaz incolor, cu miros intepator, inecacios, obtinut din combinarea hidrogenului cu azotul, intrebuintat la fabricarea acidului azotic, a ingrasamintelor azotoase, a explozivelor etc. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*amoniac
s.n. Gaz incolor, inodor si rau conducator de electricitate, folosit in extinctoare. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*halon
s.n. Gaz incolor, otravitor, cu miros de migdale amare; cianogen. - Din fr. Cf. germ. Z y a n.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cian
s.n. Gaz lichefiat continand 90\% butan, pastrat sub presiune in butelii speciale si folosit drept combustibil pentru uz casnic. Masina de gatit sau resou care foloseste acest combustibil. - [=Astra Romana] + .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*aragaz
s.n. Gaz produs prin dezintegrarea radioactiva a toriului. - Din fr., engl. germ. rus. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*toron
s.n. Gaz rar, incolor si inodor, care se gaseste in atmosfera si care serveste la umplerea unor becuri electrice. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*argon
s.n. Gaz rezultat in procesul de fermentare a materiei organice si folosit drept combustibil; biometan. - Din germ. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*biogaz
s.n. Geam de siguranta cu o rezistenta mecanica marita si care, datorita tensiunilor interne obtinute in urma unui tratament termic, se transforma la spargere in pulbere, fara a forma cioburi si aschii. - Din germ. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*securit
s.n. Geam de siguranta format dintr-o foaie de acetat de celuloza fixata intre doua foi de sticla. Hartie groasa alcatuita din trei straturi diferite. - Din fr. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*triplex
s.n. Geam termoizolant folosit pentru ferestre; ansamblu etans format din doua geamuri de sticla, intre care se introduce aer uscat sau anumite gaze rare (argon sau kripton). - Din engl. (denumire comerciala).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*termopan
s.n. Gen de film de aventuri (creat in America), a carui actiune se petrece de obicei in timpul colonizarii vestului Statelor Unite ale Americii. - Din engl.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*western
s.n. Gen de gravura pe metal care se obtine prin granularea placii cu un instrument special, astfel incat la imprimare sa rezulte gradatii treptate de luminozitate si nuante de negru intense si catifelate. - Cuv. it.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*mezzotinto
s.n. Gen de lupte in stil liber, de origine japoneza, cu o tehnica speciala, in care sunt folosite procedee brutale de atac si de autoaparare, mergand pana la lovituri mortale. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*jiujitsu
s.n. Gen de lupte libere in care sunt permise aproape orice mijloace pentru infrangerea adversarului. [Pr.: - Var.: (pr.: ) s.n.] Cuv. engl.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*catch
s.n. Gen de melci cu cochilia mare, ovala, cu aspect de portelan, care traiesc in marile calde ; cochilia acestor melci, intrebuintata ca ornament sau pentru preziceri asupra viitorului cuiva. Expr. sau (cuiva) = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului. - Lat. .(by 1W1S2e10r10g4i4o)*ghioc
s.n. Gen de moluste cu cochilia ovala, subtire, mult boltita ; molusca din acest gen. - Din lat. numele stiintific al molustei.(by 4W12S12e13r6g6i14o)*cardium
s.n. Gen de moluste gasteropode cu cochilia alungita, in spirala, cu striatii. - Cuv. lat.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*cerithium
s.n. Gen de muzica vocala (executata de solist), cu sau fara acompaniament instrumental, care, prin intonatii si prin ritmica asemanatoare vorbirii, se apropie de declamatie si care, in opera, comenteaza actiunea si face legatura intre arii. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*recitativ
s.n. Gen de plante erbacee cu tulpina in trei muchii, cu frunzele lungi si cu flori monoice grupate in spice ; planta din acest gen. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*rogoz
s.n. - Gen de ramasag (fr. ). - Os al pieptului de pasare, care serveste la acest ramasag. - Mr. megl. Tc. "pariu", din per. (Seineanu, II, 218; Lokotsch 922; Graur, VI, 330), cf. ngr. ???????, bg.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*iades
s.n. Gen de spectacol care cuprinde numere de gimnastica de acrobatie, prezentare de animale dresate, momente comice bufe etc.; ansamblu artistic care organizeaza astfel de spectacole. Constructie de forma rotunda, cu locurile pentru spectatori asezate in amfiteatru si avand la mijloc o arena circulara, unde au loc spectacole de circ . Incinta neacoperita, in forma de amfiteatru, unde se celebrau jocurile publice la romani. Depresiune circulara (cu aspect de amfiteatru) formata prin actiunea de eroziune a unui ghetar, de obicei in regiunile muntoase inalte; caldare. = crater lunar. - Din fr. , lat.(by 1W1S2e10r10g4i4o)*circ
s.n. Gen de spectacol muzical-distractiv in care locul principal il detine recitalul unui actor (renumit). - Din engl. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*show
s.n. Gen de teatru traditional japonez in care dialogurile alterneaza cu parti psalmodiate sau cantate si balet. (Adjectival) - Din engl., fr.(by 6W6S14e14r15g8i8o)*kabuki
s.n. Gen de tencuiala ornamentala care prezinta asperitati si adancituri pronuntate la suprafata, dand zidurilor un aspect voit arhaic. - Cuv. it.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*calciovecchio
s.n. Genealogie a unui animal domestic (reproducator) de rasa (mai ales a unui cal de curse); document care arata originea unui astfel de animal. [Var.: s.n.] - Din engl., fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*pedigriu
s.n. Generator cuantic care produce radiatii electromagnetice in domeniul infrarosu. [Pr. si: ] - Din engl.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*iraser
s.n. Generator electric care produce tensiuni si curenti alternativi. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*alternator
s.n. Generator electric de mare putere, actionat de o turbina cu aburi. - Din germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*turbogenerator
s.n. Generator electric, in general de curent alternativ, actionat de un motor hidraulic. - .(by 1W2S10e10r4g4i12o)*hidrogenerator
s.n. Generator electronic care produce oscilatii de amplitudine constanta, dar cu frecventa liniar variabila in timp, in scopul masurarii caracteristicilor de amplitudine si frecventa. - Din engl. , fr.(by 13W13S7e7r15g1i1o)*vobulator
s.n. Gen fosil de mamifere din familia ecvideelor, stramos direct al calului, de marimea unui caine. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*mesohippus
s.n. - Geniu. Lat. (sec. XIX). - Der. adj., din lat. , fr. ; , s.f., din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*ingeniu
s.n. (Geogr.) Cerc imaginar pe suprafata pamantului, rezultat din intersectia cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, impartindu-l in doua emisfere si reprezentand cercul de referinta al latitudinii terestre; zona care se intinde pana la cateva grade latitudine nordica si sudica de acest cerc; zona ecuatoriala. Cercul mare al unei sfere, obtinut prin intersectia acesteia cu un plan perpendicular pe o axa a sferei. = cercul mare al sferei ceresti, situat intr-un plan perpendicular pe linia polilor Pamantului. - Din fr. , lat.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*ecuator
s.n. (Geogr.) Forma de relief (continent, bazin oceanic etc.) de mare intindere. - Din rus. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*megarelief
s.n. (Geogr.) Unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. - .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hidrograd
s.n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argila si marna, sedimentate intr-o mare in timpul cand fundul acesteia se gasea intr-o continua ridicare spre a deveni un lant muntos. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*flis
s.n. (Geol.) Asociatie de cute in care cele din partea centrala sunt mai coborate decat cele din partile laterale. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*sinclinoriu
s.n. (Geol.) Complex de fenomene si forme de relief dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusa. - Din rus. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*clastocarst
s.n. (Geol.) Creasta de munte stancoasa, ascutita; custura . - Din germ. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*karling
s.n. (Geol.) Cuta a straturilor din scoarta pamantului care prezinta aspectul unei albii cu concavitatea indreptata in sus. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g4i12o)*sinclinal
s.n. (Geol.) Depozit necimentat format (in zona litorala a marilor) din resturile cochiliilor de moluste. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i6o)*falun
s.n. (Geol.) Depozit silicios provenit din |precipitarea |precipita| apei gheizerelor. - Din fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*gheizerit
s.n. (Geol.) Etaj de la sfarsitul pliocenului de facies continental. // adj. Care apartine acestui etaj. [Pron. / [< fr. , cf. , localitate in Italia].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*vilafranchian
s.n. (Geol.) Forma de relief cu dimensiuni reduse ca urmare a actiunii de coroziune a agentilor externi. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*mezorelief
s.n. (Geol.) Forma de relief de mica altitudine (movile, crovuri etc.) - Din fr. rus. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*microrelief
s.n. (Geol.) Formatie de stanci submarine, cladite de organisme (corali, alge etc.) care traiesc sub forma de colonii in apele marilor calde si care secreteaza carbonat de calciu. [Pl. si: ] - Din fr.(by 4W12S12e13r6g6i15o)*recif
s.n. (Geol.) Fosa alungita si adancita a unui geosinclinal in care se acumuleaza sedimente. [Pr.: -] (by 4W4S13e13r6g7i15o)*intrageosinclinal
s.n. (Geol.) Humus pamantos, lin, slab acid, afanat, brun-inchis sau negru, caracteristic solurilor in care descompunerea masei vegetale se face mai repede decat acumularea ei. - Din fr. germ. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*mul
s.n. (Geol.) Material detritic care alcatuieste unele roci sedimentare. Denumire pentru nisip sau gresie. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*psamit
s.n. (Geol.) Material detritic care alcatuieste unele roci sedimentare. Denumire pentru rocile sedimentare detritice grosiere. - Din fr. engl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*psefit
s.n. (Geol.) Mineral sau roca formate prin transformarea unor substante organice. - Cf. fr. %organolithien.%(by 11W11S4e5r13g13i7o)*organolit
s.n. (Geol.) Miocenul mediu, cuprinzand etajele helvetian si tortonian. // adj. Care apartine acestei epoci. [Pron. , pl. / < fr. , cf. , numele latinesc al orasului Viena].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*vindobonian
s.n. (Geol.) Proces prin care o roca sau un sediment se transforma intr-o masa fluida. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*reomorfism
s.n. (Geol.) Proprietatea optica a anumitor cristale de a prezenta, la lumina zilei, trei culori diferite, functie de unghiul din care sunt privite. - Din engl. , conform gr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*tricroism
s.n. (Geol.) Regiune vasta a scoartei terestre unde au avut loc miscari tectonice intense care au dus la formarea unui lant muntos cutat. - Din (derivat regresiv).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*orogen
s.n. (Geol.) Sir de rupturi ale scoartei terestre sub fundul oceanelor. Fisura in sol facuta de un rau. - Din fr., engl. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*rift
s.n. (Geol.) Sol salin de suprafata cu continut ridicat de saruri. - Din rus. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*solonceac
s.n. (Geol.) Strat de namol de culoare cenusie sau vanata-verzuie, format sub unele soluri mlastinoase. - Din engl.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*glei
s.n. (Geol.) Totalitatea proceselor care se produc in partea superioara a scoartei terestre. - Din engl. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*catamorfism
s.n. (Geol.) Varietate de conglomerat foarte compact, format din blocuri rotunjite si pietris. - Din engl. fr. (by 9W10S3e3r4g12i12o)*puding
s.n. (Geol.) Varietate de cuart ce contine numeroase foite de mica galbene sau verzi, care reflecta puternic lumina. - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*aventurin
s.n. (Geom.) Corp solid marginit de mai multe suprafete plane poligonale. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*poliedru
s.n. (Geom.) Poligon plan cu cincisprezece laturi si cincisprezece unghiuri. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*pentadecagon
s.n. (Geom.) Suprafata plana marginita de mai multe segmente de linii drepte, numite laturi. (Uneori cu determinarea "de tragere") Teren special amenajat in cuprinsul caruia se fac exercitii si se executa trageri cu arme de foc. (Sport) Loc special amenajat pentru probe de trageri cu arma sau cu pistolul sau pentru exercitii de tragere cu arma de vanatoare. Teren amenajat pentru deprinderea conducerii autovehiculelor. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*poligon
s.n. (Germanism) Gust (rau) pe care il capata uneori mancarurile sau bauturile. - Germ. [Ge].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*smah
s.n. (Germanism inv.) Corp de garda; comenduire. - Germ. "vigilenta, paza".(by 10W4S4e4r12g13i6o)*obaht
s.n. (Germanism reg.) Hrana, mancare. Expr. (pe cineva) = a tine (pe cineva) in pensiune. - Din germ. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*cost
s.n. - Gestiune, diligenta. Din fr. , adaptat la mers. Sensul de "pas, mers, umblet", propriu fr., este rar; cf. totusi (V. A. Urechia).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*demers
s.n. - Ghidusie, caraghioslic. - Mr. megl. Tc. (Seineanu, II, 190; Roesler 69; Lokotsch 752); cf. ngr. ?????????, bg. Este dublet al lui s.n. (Munt., rar, haz, ghidusie). - Der. s.n. (ghidusie, caraghioslic), din tc. "acrobatie", confundat cu cuvintul anterior.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*giumbus
s.n. Ghiont, imbrancitura. Imbold, impuls, stimulent. (orig. necunoscuta; nu pare sa fie identic cu s.n. = (arg.) zi, din tig. (Juilland); totusi, orig. tig. pare posibila; Draganu il pune in legatura cu magh. = degetar, cu care insa nu pare sa se inrudeasca)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ghes
s.n. (Gimnastica) Rasturnare prin saritura inainte sau inapoi. - Din fr., engl. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*flicflac
s.n. - Git, gitlej. Sl. "git", cf. si bg. , tc. Der. din rom. ca in Rezultatul s-a incrucisat cu , din lat. , rezultind pe de o parte , si pe de alta parte var. (cf. bg. , sb. ), etc. - Der. , s.m. (badaran); adj. (cu gitul lung; varietate de prune); s.m. (stirc). , s.n. (gitlej), pare a fi rezultat al unei schimbari de suf. (dupa Scriban, de la un sl. ); la se poate sa fi intervenit o incrucisare cu tc. "git", cf. , fara ca aceasta ipoteza sa fie necesara.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*girlan
s.n. - Giuvaer, bijuterie, podoaba. - Podoabe liturgice, argint lucrat. - Comoara, dragoste (termen de alinare). Sb., cr. "prada" (Miklosich, 33; Cihac, II, 225).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*odor
s.n. Glanda cu secretie interna, asezata in partea superioara a toracelui, care influenteaza cresterea organismului in primii ani ai copilariei si se atrofiaza mai tarziu. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*timus
s.n. Glanda de forma alungita, asezata inapoia stomacului, care are legatura cu splina si cu duodenul. - Din lat. fr. it. (by 15W8S9e9r2g3i11o)*pancreas
s.n. Glanda digestiva la unele nevertebrate care cumuleaza functiile ficatului si ale pancreasului. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hepatopancreas
s.n. Glanda genitala masculina, pereche, care produce spermatozoizii si hormonii masculini. - Din fr. , lat.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*testicul
s.n. - Glastra. - Oala. - Fel de mincare tipic pregatit cu carne prajita si diverse zarzavaturi. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 184), cf. ngr. ??????????, bg. Sensul 3 se foloseste la pl. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*ghiveci
s.n. Glas, voce. Loc. adv. = intr-un glas, toti deodata. Expr. (sau ) = a incepe sau a se hotari sa vorbeasca. (sau ) = a nu mai putea sa vorbeasca (de emotie, de frica etc.), a amuti; a nu mai avea ce sa spuna. Facultatea de a vorbi. Loc. adv. = oral. Limba. Fel de a vorbi. Unitate lingvistica subordonata dialectului, caracteristica pentru o regiune mai putin intinsa; dialect. (Rar) Vorba, cuvant. - Din (derivat regresiv).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*grai
s.n. - Glod, clisa, namol. Sl. "elan, impuls" (Tiktin), din "a misca", cf. Der. din sl. "ascunzatoare" (Miklosich, 32; Mikloisch, 455; Cihac, II, 218) nu e probabila. Bg. (Conev 40; Scriban) pare sa provina din rom., deoarece ne-am fi asteptat la , ca in sl. - Der. vb. (a inamoli, a inglodi; a tencui); s.f. (namol, glod); adj. (cu noroi).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*noroi
s.n. Glosar cu numar mic de cuvinte si explicatii sumare. Glosar care inregistreaza vocabularul specific unui domeniu foarte restrans. - Din fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*microglosar
s.n. Gluma. (din germ. = gluma < germ. de sus medie < v. germ. de sus = intelegere, intelepciune, judecata < got. = nestiinta) [et. si ](by 3W3S11e11r5g5i5o)*vit
s.n. Gluma insipida, de prost gust; bufonerie vulgara. (Muz.) Compozitie alcatuita din fragmente diferite, pentru a pune in valoare virtuozitatea interpretului ori cu scopul obtinerii unui efect comic. (din fr. ) [def. ](by 15W15S9e9r2g2i11o)*quolibet
s.n. (Glumet) Bir pe care urma sa-l plateasca cineva celui pe care l-a ospatat, pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dintii. suf. (dupa tc. "bani de dinti"). (by 2W11S11e4r4g13i13o)*dintarit
s.n. Golf maritim ingust, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si inalte. - Din fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*fiord
s.n. Gospodarire socialista. V. - Rus. (prescurtare din "gospodarire chibzuita").(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hozrasciot
s. n. /grA?a??ghi/ adj. inv. (despre un boxer) Ametit in urma loviturilor puternice primite; (p. ext.) luat prin surprindere, care sia??a pierdut cumpA?tul, derutat. -Din engl. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*groggy
s.n. Gradatie descendenta. Opozitie intr-un context a doua gradatii, una ascendenta si alta descendenta. [< fr. , cf. gr. - contra, - scara]. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*anticlimax
s.n. Gradina cu pomi fructiferi, livada; (la sg.; colectiv) multime de pomi fructiferi. - Lat. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*pomet
s.n. - Gradina de agrement, rezervatie, loc de stationare a vehiculelor. Fr. - Der. , vb. (a inchide animalele sau oamenii intr-un tarc mare; a aseza autovehiculele intr-un loc), din fr. ; s.n. (pardoseala de lemn in forme geometrice; institutie judiciara; curatura), din fr. , popular in Olt. si Munt.; cu ultimul sens, datorita folosirii lui in silvicultura.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*parc
s.n. Gradina raiului in care, potrivit credintelor religioase, au trait Adam si Eva pana la pacatul originar si in care ajung dupa moarte sufletele oamenilor fara pacate; rai^1; eden. Loc. adj. = splendid, minunat. (Adesea fig.) Loc placut, minunat, splendid; priveliste incantatoare; ceea ce desfata privirea sau sufletul; fericire suprema. - Din fr. germ. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*paradis
s.n. - Grajd. - Cladire mare, fabrica. Tc. "acoperis" (Seineanu, II, 153), cf. bg. "grajd".(by 9W10S3e3r4g12i12o)*dam
s.n. Gramada de carbuni in stare de incandescenta care ard fara flacara; jeratic, jaragai , jeg , jariste. Arsita, dogoare. Fig. Fierbinteala, febra; suferinta arzatoare. - Din sl.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*jar
s.n. Gramada de fan sau de paie; capita. P. gener. Gramada, morman, maldar. [Var.: s.n.] suf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*porcoi
s.n. Gramada de lemne pe care se ardeau, in antichitate, jertfele sau mortii si, in evul mediu, condamnatii la moarte. - Lat. (dupa ).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*rug
s.n. Gramada de obiecte (de acelasi fel) asezate unele peste altele. - Din tc. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*teanc
s.n. Gramada mare de fan, de snopi de grau (sau de alte paioase), asezata in forma cilindrica si terminata printr-un varf conic. - Din sl. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*stog
s.n gramada mare de zapada,formata prin viscolire sau ninsoare abundenta,nameti(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sn
s.n. - Gramada, stiva. Origine suspecta, dar sigur expresiva, cum o indica suf. - Poate se datoreaza unei confuzii intre radacina expresiva "bot" cu , cf. Ipoteza unei origini prerom. (Rusu, XI, 148) nu pare sigura.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*morman
s.n. - Gramada, stiva, teanc. Lat. "movila". Este un cuvint care, in rom., apare numai in dictionarele vechi (Cihac; Miklosich, 18; Meyer, IV, 20; Dame), dar pe care nu-l cuprind nici DAR nici vreun lexicograf modern. Nu pare a avea circulatie actuala. Existenta sa este atestata si de mr. "gramada" (REW 3887) si de , vb. (Trans., a umple), cuvint rar, pe care il mentioneaza si il studiaza Lacea, II, 624, considerindu-l der. de la un lat. , de la (mai curind, de la pl. ). - Der, vb. (a strangula), cf. mr. , cu pref. , ca in (Puscariu, 177; dupa Pascu, I, 96, de la un lat. ); adj. (care sugruma); s.f. (strangulare, parte ingusta).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*grum
s.n. (Gram.; adesea adjectival) Mod nepersonal, considerat drept forma-tip a verbului si care denumeste actiunea exprimata de verb fara referire la nuantele ei modale, temporale sau personale. - Din fr. lat. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*infinitiv
s.n. (Gram.) Caz al declinarii care exprima o chemare sau o invocare adresata cuiva. - Din fr. , lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*vocativ
s.n. (Gram.) Caz al declinarii care indica dependenta, apartenenta, posesiunea si indeplineste functia de atribut. - Din fr. , lat. [casus].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*genitiv
s.n. (Gram.) Element morfologic (afix, accent, desinenta, alternanta fonetica, cuvant auxiliar etc.) cu ajutorul caruia se formeaza, de la o radacina, cuvinte si forme flexionare; cea mai mica unitate din structura morfologica a cuvantului cu un sens determinat (lexical sau gramatical). - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*morfem
s.n. Graminee originara din America de Nord , neinrudita cu orezul, ale carei seminte lungi si subtiri, de culoare maronie, sunt comestibile si utilizate de obicei in amestec cu orezul. Confera preparatelor culinare un aspect si o aroma deosebite, boabele sale devenind prin fierbere de culoare purpurie. [ Ed. Gemma Print, 2003](by 14W14S7e8r1g1i9o)*orezsalbatic
s.n. (Gram.; in sintagma) = sufix cu ajutorul caruia se formeaza, in unele limbi, singularul din tema de plural. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*singulativ
s.n. (Gram.) Nume generic pentru prefixe, sufixe si infixe. - Din fr. , lat.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*afix
s.n. (Gram.) Parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. (Prin confuzie) - Din lat. fr. (dupa (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pronume
s.n. (Gram.) Parte principala a propozitiei, care arata o actiune, o stare sau o insusire a subiectului. = predicat exprimat printr-un verb la un mod personal (sau printr-o interjectie). = predicat format dintr-un verb copulativ la un mod personal si un nume predicativ. (Log.) Termen al unei judecati care afirma sau neaga ceva despre subiect. - Din fr. , lat.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*predicat
s. n. Granat calcic, aluminos, galben, verde, brun sau rosu, in rocile metamorfice. -Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*grosular
s.n. Granat cromifer de culoare verde ca smaraldul, piatra semipretioasa. (din fr. ) [def., etim. ](by 7W15S15e9r9g2i2o)*uvarovit
s.n. - Granule fine de roca. Sl. (Miklosich, 32; Miklosich, 415; Cihac, II, 213) din vb. "a imprastia", cf. bg., sb. "dig". Der. din bg. (Conev 41) nu e posibila. Der. s.f. (peste, Cobitis taenia); (var. ), s.f. (clepsidra, nisipar); vb. refl. (a se pulveriza; a se acoperi cu nisip); s.m. (persoana care vinde nisip); s.m. (teren nisipos); adj. (de culoarea nisipului); adj. (cu nisip); vb. (a umple cu nisip).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*nisip
s.n. Grasime animala obtinuta din tesuturile grase ale bovinelor, ovinelor si cabalinelor, intrebuintata in industrie si, mai rar, in alimentatie. Fig. Avere, bogatie, bunastare personala. Expr. = a trai numai din ceea ce a agonisit singur; a trai din resurse proprii. (sau = a se imbogati. (sau a etc.) = a se ingrasa. = a fi instarit, a avea avere; a-i merge foarte bine. - Lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*seu
s.n. Grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale unei specii de balene, utilizata in cosmetica si in farmacie. - Din lat. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*cetaceum
s.n. Grasime naturala, solida, extrasa din lapte si folosita ca aliment. Loc. adv. = fara efort, usor. Expr. = a stoarce de puteri pe cineva, a vlagui. (pe cineva) (sau ) = a-l bate tare, rau (pe cineva). (Urmat de determinari care indica provenienta) Grasime solida extrasa din semintele, miezul etc. unor fructe (tropicale). Compus: = planta erbacee cu doi tuberculi, cu frunze lanceolate si cu flori liliachii, purpurii, roz sau albe, dispuse in ciorchine la varful tulpinii; untisor Lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*unt
s.n. - Grasime sau seu de bou topite; se folosea mult in bucataria turceasca. - Var. Tc. (Roesler 607; Seineanu, II, 102; Lokotsch 413).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*cerevis
s.n. - Gratie divina. - Mar. Ngr. ????? (Roesler 578; DAR), in parte prin intermediul sl. Sec. XVI. - Der. , adj. (inv., recunoscator; capabil; activ, harnic), cu suf. -, ca de la (dupa Cihac, II, 136, urmat de DAR; Densusianu, I, 350; Candrea; Scriban, din sl. , cf. bg. "frumos", "lenes"; dupa ipoteza gresita a lui Diculescu 180, in legatura cu suedezul "harnic"); adj. (inv., nedemn; lenes); vb. (a munci activ, a-si da silinta); s.f. (capacitate, activitate, harnicie). Cf. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*har
s.n. - Gratie. - Mr. "colivie", megl. "colivie". Tc. "colivie" (Seineanu, II, 70; Meyer 164; Lokotsch 993; Ronzevalle 134); cf. ngr. ??????, alb., bg. , sb.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*cafas
s.n. - Gratiere, punere in libertate a unui detinut. Tc. (Seineanu, III, 71). Sec. XVIII, inv.(by 13W13S6e6r15g15i15o)*itlac
s.n. - Gratificatie pentru actori, in raport cu numarul de reprezentatii la care participa. Fr. (Iordan, VII, 233).(by 9W9S3e3r11g11i5o)*defeu
s.n. Graunte de minerale (calcit, minereu de fier si de mangan etc.), de forma si de marimea unui bob de mazare, depus de apele termale care contin bicarbonat de calciu. Roca compusa din pisolite . - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*pisolit
s.n. (Grecism inv.) Bunavointa, intentie buna, generozitate. [Var.: s.n.] - Din ngr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*proeresis
s.n. (Grecism inv.) Demnitate, mandrie (emfatica). Fast, lux, somptuozitate. - Din ngr.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*ighemonicon
s.n. Greseala de sintaxa (neadmisa de normele limbii literare). - Din fr. lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*solecism
s.n. Greseala grosolana de exprimare, de genul celor facute de Becali. Prostie, imbecilitate(by 10W10S3e4r12g12i6o)*becalism
s.n. Gresie ceramica obtinuta prin arderea amestecului de argila refractara cu marna dolomitica, folosita la fabricarea dalelor de pavaj. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*keramit
s.n. Greutatea volumului de apa dezlocuit de o nava care pluteste; greutatea totala a unei nave. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*deplasament
s.n. Greutate, dificultate, neplacere, necaz. Lipsa, scadere; defect, cusur; dezavantaj. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*neajuns
s. n. Greutate exprimatA? in grame, pe care trebuie sa??o aibA? o parte dintra??un material. a?? greutate in grame pe metru pA?trat a hartiei de papetA?rie. -Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*gramaj
s.n. - Greutate, neliniste, povara. Lat. "povara" (Puscariu 1279; Candrea-Dens., 1348; REW 6394), cf. it., sp., port. prov., cat. Semantismul este normal, cf. sp. si Bogrea, IV, 411. - Der. vb. (a cintari, a impovara, a coplesi; a durea, a supara; a avea importanta, a ingrijora), direct din lat. (Puscariu 1277; Candrea-Dens., 1347; REW 6391), cf. it. , prov., sp., port. , fr. (pentru ultimul sens, cf. calabr. "imi displace"); , s.f. (indiferenta, apatie); adj. (indiferent, impasibil); , adv. (dupa cite se vede), formatie obscura, pe care Candrea o deduce din "ma priveste", cu suf. bg. , explicatie aparent insufienta. - Cf. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*pas
s.n. - Greutate, obiect greu. - Mic proiectil pentru arma de foc. - Plumb la navodul de pescuit. Creatie expresiva, pe baza radacinii , v. aici. Identitatea fonetica si semantica pe care o reprezinta cu si este evidenta. Primul sens apare numai in expresia "a cadea greu la stomac". Originea cuvintului a suscitat discutii; dupa Cihac, II, 501 si DAR, din mag. si , der. care nu este satisfacatoare; dupa Scriban, de la sau Skok 73 pleaca de la sb. "glont", pe care il der. din germ. "pusca mica"; insa etimonul germ. nu satisface iar cuvintul sb. este mai curind de origine rom. Natura expresiva a lui devine de asemenea evidenta prin der. sai; , s.f. (inv., proiectil de tun); , s.n. (pietris); , s.m. (pietris, prundis), cf. ; adj. (pietros), cf. Din rom. provine sb. si mag. "glont" (Edelspascher 14).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*glont
s.n. Grimasa de batjocura, de rautate sau de prostie, care stramba figura cuiva si ii descopera dintii; ras sau zambet rautacios, sarcastic, prostesc; ranjitura, ranjire. Manifestare de furie sau de amenintare la unele animale, care consta mai ales din aratarea dintilor. suf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*ranjet
s.n. Grinda principala care margineste prispa in partea de sus si pe care se sprijina grinzile secundare ale casei. Curea care leaga cele doua parti laterale ale capetelei si care trece peste fruntea calului. - Lat. sau + suf.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*fruntar
s.n. - Griu macinat mare. - Mincare gatita din acest griu. - Mr. megl. Tc. "gris" (Seineanu, II, 61; Lokotsch 352; Ronzevalle 52); cf. ngr. ?????????, bg. sb. Puscariu 234 il deriva de la lat. , opinie la care a renuntat in DAR, probabil datorita dificultatii prezentate in REW 1382.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*bulgur
s.n. - Groapa, cavou. - Mr. megl. Lat. sau (Densusianu, 193; Puscariu 1109; Cnadrea-Dens., 1153; REW 5672; Bonfanti, II, 125); , prin disimilare, sau si prin incrucisare cu , cf. sard. (Atzori 237), prov. Este cuvint de uz general (ALR, I, 299), dublet al lui s.n., din fr. Der. adj. (funerar), format dupa , adj.; (var. rara ), vb. (a ingropa); s.f. (ingropaciune; Arg., plictiseala).(by 4W4S12e13r13g6i7o)*mormint
s.n. Groapa cilindrica sau patrata, adesea cu peretii pietruiti sau cu ghizduri imprejur, sapata in pamant pana la nivelul unui strat de apa si care serveste la alimentarea cu apa potabila; fantana. = groapa facuta in locuri necanalizate, pentru a permite scurgerea apelor uzate pana la un strat permeabil care sa le absoarba. = put in care se aduna apele captate prin mai multe puturi sau drenuri. Sapatura intr-o mina care leaga zacamantul cu suprafata sau cu o galerie principala si care serveste la extractie, la aeraj sau la patrunderea personalului in mina. Gaura sapata in pamant pentru extragerea petrolului. - Lat. (by 7W15S15e8r9g9i2o)*put
s.n. - Groapa cu apa si var in care tabacarii pun pieile pentru argasit. Mag. "[groapa] cu cenusa" (DAR). - Der. , vb. (a curata parul de pe piei).(by 1W1S9e10r10g3i4o)*amus
s.n. Groapa cu apa si var in care tabacarul pune pieile la argasit. - Comp. magh. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*amus
s.n. Groapa de depozitare a titeiului, a noroiului rezultat prin sapare sau a diverselor reziduuri de fabricatie din industria petrolului. - Et. nec.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*batal
s.n. Groapa sapata in pamant pentru inhumarea celor decedati; loc specia] amenajat unde este inmormantat cineva. Expr. (pe cineva) sau (pe cineva) = a pricinui moartea cuiva; a necaji, a chinui foarte mult (pe cineva). = a muri. Monument funerar; cavou. [Pl. si: ] - Lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*mormant
s.n. Grupare artistica rusa care se incadreaza in curentul abstractionismului geometrizant. - Din rus. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*suprematism
s.n. Grupare de mai multe ginti sau de familii inrudite, care au limba si credinte comune, locuiesc acelasi teritoriu si se supun autoritatii unui sef ales. - Din lat.(by 7W7S15e15r1g9i9o)*trib
s.n. Grup compact de albine, iesite din stup impreuna cu matca lor in cautarea unui adapost nou. (Urmat de determinari introduse prin prep. "de") Multime de insecte sau de pasari mici care zboara in grupuri. Grup compact de oameni in miscare. Multime de lucruri de acelasi fel (vazute in miscare). Grup de corpuri ceresti, relativ concentrate in spatiu, avand caracteristici care sugereaza o provenienta comuna. - Din sl.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*roi
s.n. Grup de animale de acelasi fel (si de aceeasi varsta). V. , Grup, ceata, multime de oameni. - Din magh.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*ciopor
s.n. - Grup de animale de acelasi fel, turma, multime. - Ceata mare de oameni, multime. - Zbor. - Mr. ), megl. Sb. (Miklosich, 26; Cihac, II, 42; Conev 57), din sl. ; cf. bg. , cr. , slov. (cf. mr.), rut. - Der. (var. ), vb. (a orindui, a aranja, a pune in ordine; a forma un sir, a se pune la rind; a se asocia, a se imprieteni); (var. ), vb. (a face companie, a insoti).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cird
s.n. Grup de arbusti, de tufe, de buruieni etc.; padure tanara foarte deasa. Fig. (Rar) Multime mare, ingramadeala, imbulzeala (de oameni). suf.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*desis
s.n. Grup de arbusti plantati pentru umbra sau pentru infrumusetarea unui parc, a unei gradini etc. - Din fr. (by 15W15S9e9r9g3i3o)*boschet
s.n. Grup de asezari taranesti care nu constituie o unitate administrativa, cu un numar de locuitori mai mic decat al unui sat. (Reg.) Padurice, hatis, desis. [Pl. si: ] - Cf. alb., scr. %katun%.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*catun
s.n. - Grup de asezari taranesti, sat. - Mr. megl. Unul din cuvintele cele mai discutate din vocabularul rom. Este cuvint comun tuturor limbilor balcanice: (var. ) "sat; casa de tara"; ngr. without "cort; tabara de corturi"; sl. "tabara"; sb. "catun de ciobani; stina"; bg. "coliba"; "catun"; "tabara de tigani nomazi"; tig. "cort". Totusi, termenul nu se explica prin nici una din aceste limbi; astfel incit este nevoie sa i se caute originea in alte fonduri lingvistice. Opiniile sint foarte variate, si insasi varietatea lor indica inconsistenta criteriilor posibile si lipsa de documentare cu care trebuie luptat. Miklosich a epuizat el singur posibilitatile cercetarii, afirmind ca este vorba de un cuvint de origine albaneza ( 97), romina ( 8), turca ( I, 329), italiana ( II, 10) sau autohtona ( 10). In general se considera ca este cuvint autentic alb., adica al v. ilire (Meyer 183; Vasmer, 28; Jokl, XXXIII, 420; Philippide, II, 703; Skok, L, 519; DAR; cf. observatiile impotriva acestor opinii ale lui Rosetti, II, 113), si bazata pe o radacina indoeurop. . Treimer, III, 450, presupunea o der. din avara; iar Densusianu, VII, 90 propunea un iranian "locuinta subterana". Mai prudent Berneker 494 se limiteaza sa o califice drept "Balkanwort". In sfirsit, Rohlfs, 949 se gindeste la tc. osmanli "tarc", ipoteza in care coincide cu Seineanu, II, 96. Numai Jirecek, I, 156 (bazindu-se fara indoiala pe una din multele opinii ale lui Miklosich) a propus etimonul it. , pe care cercetatorii nu par a-l accepta, si care totusi se poate sa fi intrat de foarte timpuriu in gr. (pentru pierderea lui , cf. it. > ngr. ????????), si de acolo in celelalte limbi balcanice.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*catun
s.n. Grup de cantareti care executa impreuna o compozitie muzicala. Loc. adv. = (toti) deodata, in acelasi timp, impreuna. Expr. = a face cauza comuna cu altii, a se solidariza cu altii (in scopuri rele). Compozitie muzicala destinata sa fie cantata de mai multe persoane; executarea unei astfel de compozitii. (In teatrul antic) Grup de actori care luau parte la desfasurarea actiunii dramatice ca personaj colectiv, exprimand, prin cantec, recitare, mimica sau dans, opinia publica; versurile cantate de acest grup. - Din lat. Cf. germ. %Chor%.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cor
s.n. Grup de cinci linii orizontale, paralele si egal distantate, pe care si intre care se scriu notele muzicale. - Et. nec.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*portativ
s.n. - Grup de cintareti care executa impreuna o compozitie muzicala. - Var. (inv.) Gr. ?????, direct (sec. XVII) sau prin intermediul lat. , it. (sec. XIX). Este dublet al cuvintului urmator. - Der. adj. (din germ. ); , s.m., din fr. , germ. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*cor
s.n. Grup de cuvinte sau cuvant care poate fi citit de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga fara sa-si piarda sensul; joc distractiv constand in gasirea unui cuvant care citit si normal si invers, sa aiba fie acelasi inteles, fie, in al doilea caz, sa dea un alt cuvant. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g5i13o)*palindrom
s.n. Grup de doua versuri cu structura metrica de obicei deosebita si care impreuna alcatuiesc o strofa cu sens de sine statator. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*distih
s.n. Grup de insule apropiate dintr-o mare sau dintr-un ocean. - Din ngr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*arhipelag
s.n. - Grup de insule. It. , din gr. ??????????? "mare principala" (sec. XIX).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*arhipelag
s.n. Grup de literati, de artisti etc. legati prin afinitati estetice, temperamentale, care au aspiratii, program estetic comun, uneori o publicatie proprie. Reunire periodica a unui asemenea grup. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cenaclu
s.n. Grup de masini care lucreaza impreuna pentru realizarea unei anumite operatii tehnice. Material mineral sau organic, alcatuit din granule, fibre sau fasii, care intra in compozitia betoanelor, mortarelor sau a altor materiale aglomerate cu un liant. = concrestere de minerale in diferite formatii naturale. - Din rus. , fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*agregat
s.n. Grup de opt oase mici care alcatuiesc scheletul incheieturii mainii, articulandu-se cu oasele antebratului si metacarpului. - Din fr. lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*carp
s.n. Grup de persoane care influenteaza, din afara, hotararile unui parlament; grup de presiune. - Cuv. engl.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*lobby
s.n. Grup de piese care alcatuiesc o parte componenta a unei masini, a unui sistem tehnic etc., actionand in cadrul acestora ca o unitate functionala distincta. (dupa fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*subansamblu
s.n. Grup de plante din aceeasi specie, cu anumite insusiri ereditare proprii, formate in urma influentei unor conditii de mediu. - Din fr. (by 5W6S14e14r14g8i8o)*ecotip
s.n. Grup de plante sau de animale care apartin aceleasi specii ori varietati, cu anumite insusiri morfologice sau fiziologice ereditare comune; planta sau animal care apartine unui asemenea grup. Loc. adj. = de buna calitate, ales. (Fam.) Varietate, gen, fel, categorie de oameni sau de obiecte. - Din tc.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*soi
s.n. Grup de rasini folosit la impregnarea izolatiei infasurarilor electrice. - Din fr.(by 8W8S1e2r2g10i10o)*fosterit
s.n. Grup de sapte note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*septolet
s.n. Grup de scrieri care apar izolat in cataloagele unei biblioteci sau intr-o arhiva. - Din germ.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*convolut
s.n. Grup de soluri caracterizate printr-un bogat continut de sodiu si o fertilitate naturala foarte scazuta. - Din rus. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*solonet
s.n. Grup de soluri foarte fertile, de culoare inchisa (neagra, castanie etc.), formate sub o vegetatie ierboasa, in conditiile unei clime continentale. - Din rus. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*cernoziom
s.n. Grup de subunitati sau de unitati militare reunite temporar sub o comanda unica pentru a indeplini o misiune cu caracter independent. Echipa, grup. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g1i9o)*detasament
s.n. - Grup, familie de albine. - Megl. Sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 318; Conev 74), cf. bg., sb., slov. - Der. vb. (a pleca in roi; a misuna; a furnica; a disparea, a zbura), mr. , megl. cf. bg. ; adj. (mobil, care se misca de colo colo, care roieste); s.f. (stup mic in care se prinde roiul; melisa, Melissa officinalis), pe care Conev 46 il trimite inutil la un bg. ; s.f. (roire; melisa); s.n. (roire).(by 10W10S3e3r12g12i5o)*roi
s.n. Grup format din mai multe elemente de acelasi fel, asezate in forma de manunchi. (Mat.) = totalitatea dreptelor care trec prin acelasi punct fix. (Fiz.) Manunchi de raze luminoase sau vizuale cu sectiune bine delimitata; ansamblu de particule aflate in miscare ordonata. (Anat.) Grup de fibre care au aceeasi asezare si aceeasi distributie. (Bot.) Tesut conducator format din fibre care strabat in acelasi sens partile unei plante. [Var.: s.n.] - Din fr. lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*fascicul
s.n. Grup format din mai multe note muzicale scurte care se executa intr-o singura masura (impreuna cu nota principala). - Din it.(by 12W13S13e6r7g15i15o)*grupet
s.n. Grup mare de animale mamifere, de pasari, de pesti de acelasi fel, care se afla impreuna. (De obicei peior.) Ceata (mare) de oameni. Expr. se (sau ) = a se asocia, a se intovarasi cu cineva (in vederea unor actiuni reprobabile). (Fam.) Multime, sir (de ani, de zile). Loc. adv. = de un timp incoace. = foarte multi ani. - Din scr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*card
s.n. Grup (mare) de pasari zburatoare de acelasi fel. Grup (mare) de fiinte omenesti; palc, ceata. Spec. (Inv.) Coloana de soldati; grosul unei armate. (Rar) Multime, gramada de lucruri de acelasi fel. (Reg.) Manunchi, buchet. - Din ngr. "flota".(by 3W3S12e12r5g6i14o)*stol
s.n. Grup, multime de fiinte sau de lucruri dispuse in succesiune, desfasurate in linie (dreapta); rand, sirag . Loc. adv. si adj. = in rand unul dupa altul. Sirag . (Inv.) Rand scris sau tiparit. Lant de munti; masiv muntos. Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva. Succesiune de fapte, evenimente, unitati de timp etc. Loc. adj. si adv. = pe rand, succesiv, neintrerupt, necontenit. Desfasurare continua si regulata, inlantuire logica a ideilor, a faptelor intr-o expunere, intr-o relatare; fir. Loc. adj. si adv. = lipsit de legatura logica, incoerent. (Mat.) Multime infinita, ordonata, ale carei elemente pot fi puse in corespondenta cu multimea numerelor naturale. - Refacut dupa (pl. lui ).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sir
s.n. Grup, sir de vehicule (care transporta materiale, trupe etc.) Multime (incolonata) care merge in aceeasi directie (si cu acelasi scop); coloana; cortegiu. [Pl. si: ] - Din fr. Cf. rus. %konvoi%, it. %convoglio%.(by 13W13S7e7r15g1i1o)*convoi
s.n. - Grup, sir de vehicule. - Multime, coloana, cortegiu. Fr. , cu pronuntarea it. , cf. rus. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*convoi
s.n. Guler de fier cu care raufacatorii erau legati la stalpul infamiei, in Franta. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*carcan
s.n. - Guler. Rus. , din germ. "cravata" (Cihac, II, 281; Sanzewitsch 207), cf. Sec. XIX, inv.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*potgalt
s.n. Guma special preparata (indulcita si aromata) pentru a fi mestecata. Lama, pastila de chewing-gum . . - Cuv. engl.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*chewinggum
s.n. Guma vegetala secretata de un arbust spinos, folosita in farmacie. - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*adragant
s.n. Gunoi organic, baligar de vite sau produs mineral, folosite pentru a mari fertilitatea solului agricol. suf. (dupa fr. ).(by 9W9S2e3r11g11i12o)*ingrasamant
s.n. Gura de aerisire a magaziilor unui slep, situata pe punte. Unitate de masura pentru unghiuri, folosita la roza vanturilor, egala cu a 32-a parte dintr-un cerc. - Din fr., rus. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*rumb
s.n. Gura de foc de artilerie asemanatoare cu tunul, care trage cu traiectorii foarte curbe pentru a lovi obiective situate inapoia unor obstacole inalte. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*obuzier
s.n. Gura larga, in forma de palnie, in zona de varsare a unor fluvii mari, pe tarmurile afectate de maree puternice. - Din fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*estuar
s.n. Gustare, aperitiv. Mancare frugala. Fig. Fleac, bagatela. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 7W1S1e9r10g10i3o)*mezelic
s.n. Gustare care se ia inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare) Bautura alcoolica consumata inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare). - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i13o)*aperitiv
s.n. Gustare constand dintr-un carnacior cald (crenvurst sau frankfurter), introdus intr-o bagheta de paine despicata, condimentat cu mustar sau ketchup.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*hotdog
s.n. - Gustare, mezelic. - Var. Germ. , poate prin intermediul mag. (Borcea 188; Galdi, 176); insa filiera acesta nu este o ipoteza necesara. Cf. si cr. Cf.(by 6W6S6e15r15g8i9o)*flustuc
s.n. Guvernare dictatoriala militara instituita de Caius Iulius Cezar in Roma antica. Guvernamant despotic, sprijinit de armata. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cezarism
s.n. Haina barbateasca de ceremonie din stofa neagra, in fata scurta pana la talie, iar in spate terminata cu doua cozi lungi si inguste. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*frac
s.n. Haina barbateasca de gala (de culoare neagra), facuta dupa o croiala speciala, foarte deschisa in fata si cu reverele de matase. - Din engl. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*smoching
s.n. Haina barbateasca (din postav) care acopera partea de sus a corpului si care se poarta (la tara) peste camasa sau peste vesta. - Din ngr. , rus.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*surtuc
s.n. Haina barbateasca purtata de tarani, facuta din lana sau din bumbac, de obicei lunga, cu sau fara maneci, impodobita cu cusaturi. Anteriu lung si larg purtat de preoti si de calugari. (Inv.) Haina lunga, fara maneci, confectionata din stofa scumpa, pe care o purtau boierii. [Var.: s.n.] - Din bg.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*zabun
s.n. Haina barbateasca scurta, cu sau fara maneci, din dimie, de obicei impodobita cu gaitane, folosita in portul popular. Pieptar sau tunica de stofa colorata, purtata in trecut de arnauti sau de alte categorii de ostasi. - Din tc. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*mintean
s.n. Haina boiereasca lunga de ceremonie, cu manecile largi si despicate, stransa pe bust si larga in poale, captusita cu blana si devenita cu timpul imbracaminte a vechilor lautari. [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Din tc. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*binis
s.n. Haina de iarna (lunga pana sub genunchi), facuta din stofa groasa si captusita, care se poarta peste celelalte obiecte de imbracaminte. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*palton
s.n. Haina femeiasca scurta pana deasupra taliei, ca un ilic. Numele unui dans national spaniol, care se danseaza cu acompaniament de chitara si castaniete; melodie dupa care se executa acest dans. - Din fr. sp. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*bolero
s.n. - Haina groasa de iarna care se poarta peste alte obiecte de imbracaminte. - Mr. Fr. (Tiktin; Graur, IV, 107), cf. ngr. ????? (> mr.), tc., bg. it.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*palton
s.n. Haina larga care se purta in evul mediu, deasupra armurii. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*tabar
s.n. Haina lunga de panza, de molton etc. care se poarta in timpul lucrului, din motive de igiena sau pentru a proteja imbracamintea. Haina comoda, lunga si larga, care se poarta in casa. = halat confectionat dintr-o tesatura absorbanta si care se imbraca la iesirea din baie. Haina lunga si larga purtata de orientali. - Din bg., rus.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*halat
s.n. Haina lunga purtata de preotii ortodocsi; sutana. Haina lunga pe care o purtau in trecut boierii romani. Haina lunga purtata in trecut de lautari. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*anteriu
s.n. Haina luxoasa, lunga, purtata in trecut de boieri. (Reg.) Haina barbateasca, de obicei imblanita (scurta pana la brau), pe care o poarta taranii, prin Bucovina si prin Moldova. [Var.: , s.n.] - Din pol. , bg.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*contas
s.n. Haina ofitereasca scurta, imblanita si impodobita cu brandenburguri. Haina barbateasca groasa, captusita cu blana. - Din fr. germ. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*dolman
s.n. Haina scurta confectionata din panza deasa, de obicei impermeabila, si prevazuta cu gluga, folosita in anumite competitii sportive sau in excursii. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*hanorac
s.n. Haina scurta special confectionata pentru a apara de vant; canadiana. [Acc. si ] - Din germ. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*vindiac
s.n. Haina taraneasca (de postav) scurta pana in talie, stransa pe corp si de obicei fara maneci; laibarac. Manta lunga si larga pe care o purtau odinioara boierii. - Din sas.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*laibar
s.n. Haina taraneasca lunga (pana la genunchi), facuta din panura, dimie, postav gros etc. (bogat ornamentata cu gaitane); tundra, zeghe, dulama . Tesatura groasa de lana lucrata in casa, din care se fac sumane ; panura, aba, dimie. [Pl. si: (2, m.) = Var.: s.n.] - Din bg. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*suman
s.n. Haina taraneasca scurta, de stofa, de blana sau de panza, cu sau fara maneci. Pernita sau scandura imbracata in panza, pe care se calca manecile unei haine. suf. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*manecar
s.n. - Haina tipica in forma de vesta. - Var. Sas. , germ. "costumas" (Borcea 182). In Trans.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*clicin
s.n. - Haina, vesta tipica din blana de miel sau berbec, cu parul pe dinauntru, piele tabacita taiata in forma de cazaca, avind mineci. - (Arg.) Miel. - Var. - Mr., megl. , megl. Sl. , de la "piele," cf. (Miklosich, 296; Cihac, II, 65; Conev 83); cf. bg., sb. rut., rus. Pentru folosirea acestui cuvint in argou, cf. M. L. Wagner, X, 153. Var. este un sing. analogic, pe baza pl. - Der. , s.m. (persoana care confectioneaza cojoace); (var. ), s.f. (sotie de cojocar); , adj. (de cojocar); , s.f. (meseria cojocarului; atelier unde se lucreaza cojoace; pravalia unde se vind cojoace); , vb. (a lucra intr-o cojocarie; a bate, a ciomagi). Din rom. pare a proveni mag. (Candrea, 403; Edelspacher 17), in timp ce se considera ca ngr. ?????? provine direct din sl. (Meyer, II, 32), chiar daca fara prea multa siguranta.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*cojoc
s.n. - Hambar, patul. - Staul, grajd. - Impletitura de nuiele, leasa. - Coliba, bordei. - Var. Mr. , megl. Sl. (bg. , sb. ), din aceeasi radacina ca si , fiind vorba in general de impletitura facute cu nuiele de rachita (Cihac, II, 75; DAR). Totusi, explicatia este incerta, fiind vorba de un cuvint care, in alte limbi sl., provine cu siguranta din rom. (slov. , rut. , pol. cf. Wedkiewicz, 274). Berneker 586 a incercat sa explice cuvintul sl. prin rom. , mr. (cf. impotriva Capidan, 207). - Der. s.m. (muncitor care face impletituri de rachita; sarman care traieste intr-o coliba). , s.n. (hambar) pare rezultat al unei confuzii a lui cu bg. "casa" (Graur, IV, 75), fara legatura cu "castel" (Tiktin). Acelasi lucru se poate spune despre , s.f. (cocina; ograda), contaminare a lui cu bg. "casa", sb. "coliba", rom. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*cosar
s.n. - Han, posada. - Var. Germ. , prin intermediul pol. rut. (Miklosich, 42; Cihac, II, 310). In Mold.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*rates
s.n. - Harnasament, hamuri. Tc. < per. (Seineanu, II, 299), cf. ngr. ??????, sb. - Der. (var. rara ), s.m. (slujbas care se ingrijea de rafturile cailor de la curte), din tc. ; , adj. (inseuat).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*raft
s.n. Harta a globului terestru in care cele doua emisfere sunt reprezentate pe o suprafata plana; planisfera, mapamond. (dupa fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*planiglob
s.n. Hartie acoperita cu o substanta sensibila la actiunea luminii, folosita pentru multiplicarea heliografica a desenelor executate pe hartie de calc. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*ozalid
s.n. Hartie alba, groasa, de calitate foarte buna, din care se fac copertele de carti si cartile de vizita; carte de vizita. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*bristol
s.n. Hartie groasa si compacta cu flexibilitate redusa. (sau ) = carton impregnat cu gudron sau cu smoala. Schita initiala a unui tablou sau a diverselor lui detalii; studiu. p. ext.$ continutul ei. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*carton
s.n. Hartie gumata folosita pentru innadirea furnirelor. - Cuv. germ.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*fugpapier
s.n. Hartie-moneda franceza, emisa in timpul revolutiei din 1789. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*asignat
s.n. Hartie, panza, matase etc. cu desene colorate, care se aplica pe peretii unor camere in loc de zugraveala; zugraveala. (Inv.) Covor mic. (In expr.) (sau a rar a ) = a aduce in discutie, a fi la ordinea zilei. [Pl. si: ] - Din it. germ. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tapet
s.n. Hartie presata impregnata cu rasini fenolice, folosita ca material electroizolant. - Din germ.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hares
s.n. Hartie speciala mai groasa pe care a fost lipit un strat de sticla pisata si care se foloseste la |slefuitul|slefui| lemnului, metalelor etc. - Din germ.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*glaspapir
s.n. - Hatis, desis, padurice. Var. Mag. (Cihac, II, 481; Treml, II, 41; Galdi, 106), de unde si sb., cr.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*berc
s.n. Hidrocarbura aromatica lichida, incolora, inflamabila, din seria benzenului, extrasa din gazele de cocserie si din gudroanele carbunilor de pamant si intrebuintata la prepararea unor coloranti, a unor medicamente etc. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*toluen
s.n. Hidrocarbura saturata gazoasa din seria metanului, care se gaseste in titei si in gazele asociate titeiului si este folosita drept combustibil menajer sau ca materie prima in industria chimica. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*propan
s.n. Hidrogen cu moleculele alcatuite din doi atomi ale caror nuclee au spinii paraleli. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g11i5o)*ortohidrogen
s.n. - Hidromel. - Var. Sl. (Cihac, II, 191; Berneker, II, 31; Conev 74), cf. bg., sb., cfr., slov., rus. Var. se folosesc putin.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*mied
s.n. Higrometru utilizat pentru determinarea umiditatii atmosferice. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*psihrometru
s.n. - Hirb; se spune in general despre obiecte casnice vechi si fara valoare, si mai cu seama despre vasele de lemn. Origine incerta. Ar putea fi sl. "galeata de lemn," de unde si (var. Trans., Banat, ), s.n. (albie; galeata) si , s.f. (bute; oala); cf. Dupa Mindrescu si DAR, din germ. "vas de lemn"; Scriban se refera la sb. "lemn". Pentru , cf.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ciovei
s.n. - Hirdau, ciubar. - Par care serveste la transportat ciubere. Mag. "de ciubar", de la "ciubar" (Scriban, 1912; DAR). De la aceeasi radacina provine , s.n. (linguroi), care pare a fi deformare de la cuvintul anterior.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*ciobirnac
s.n. Homosexualitate feminina; safism, tribadism. suf. (by 11W11S11e5r5g13i14o)*lesbianism
s.n. Hormon proteic secretat de hipofiza, care stimuleaza glanda corticosuprarenala. [Sin.: ] (acronim, din engl. = hormon (< pref. (= langa) + pref. (= referitor la rinichi < lat. = rinichi) + pref. (= referitor la scoarta cerebrala < lat. = scoarta) + suf. (= care actioneaza asupra, influenteaza activitatea (de ex., a unei glande) < (termin. stiintif.) gr. ))) [def. ; in ](by 15W9S9e2r3g11i11o)*acth
s.n. Hormon secretat de glandele suprarenale, care, preparat sintetic, are actiune |antiinflamatorie|antiinflamator| si antialergica; cortizon. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*hidrocortizon
s.n. Hotel situat in afara oraselor, pe un (important) itinerar turistic, special amenajat pentru cazarea calatorilor si parcarea vehiculelor lor pentru o perioada scurta de timp. - Din fr., engl. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*motel
s.n. - Hotie, infractiune. - Mr. Lat. (Puscariu 685; Candrea-Dens., 691; REW 3606; cf. DAR), cf. it., port. , prov., cat. , sp. In rom. nu este atestat uzul sau popular, decit prin intermediul der. sau , s.n. (hotie, furt), folosit din sec. XVI. Cf. Densusianu, XXXIII, 279.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*furt
s.n. - Hrana pentru pasari. Lat. (sec. XIX). Latinism artificial, care nu pare sa se fi folosit, si pe care Seineanu, 182, l-a considerat cuvint popular.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cib
s.n. Husa sau armura de ornament, care se punea pe cai la ceremonii; valtrap. [< fr. , cf. sp. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*caparason
s.n. Iarba care se uda si se coseste des pentru a fi mentinuta scurta, deasa si mereu verde; suprafata de teren pe care se afla asemenea iarba (mai ales pentru unele competitii sportive). - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*gazon
s.n. - Iarba cosita si uscata. - Planta, Poa tratensis. - Istr. Lat. (Puscariu 612; Candrea-Dens., 589; REW 3247; DAR), cf. vegl. , it. (sard. ), prov. , fr. , sp. , port. . - Der. s.f. (fineata); s.f. (teren pe care creste iarba pentru fin), cu suf. - (dupa DAR de la un lat. ); s.f. (fineata; fin), care pare un sing. nou, refacut de la pl. , al cuvintului anterior (dupa Puscariu 613; Candrea-Dens., 590; DAR si Giuglea, 37, de la un lat. ); adj. (cu mult fin). Cf.(by 9W3S3e11r12g5i6o)*fin
s.n. Iarba cosita si uscata, servind ca nutret pentru vite; fanat. - Lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*fan
s.n. Icoana Maicii Domnului. Vas de metal (mai ales de aur sau de argint), impodobit cu incrustatii artistice, pe care se tine panaghia . suf. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*panaghiar
s.n. Icoana pictata in bisericile ortodoxe pe bolta naosului, care reprezinta pe Isus Cristos ca imparat al lumii; cupola de deasupra naosului, unde se afla aceasta icoana. - Din ngr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*pantocrator
s.n. Icoana sau tablou alcatuit din doua placi legate una de alta in asa fel incat sa se poata deschide si inchide ca o carte. P. gener. Opera literara sau muzicala alcatuita din doua parti. [Acc. si: ] - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*diptic
s.n. Iconita lucrata dintr-un metal pretios sau din smalt, pe care o poarta arhiereii atarnata de gat. - Din ngr. (by 1W9S9e10r3g3i12o)*engolpion
s.n. Icre negre de sturioni, conservate sarate, comercializate in trei categorii de calitate: = icre de morun, cu boabele cele mai mari, de culoare cenusie-neagra; = icre cu boabe mai mici, maronii, foarte delicate; = icre cu boabe foarte mici, de culoare gri-pal. = icre obisnuite, mari, rotunde, prelevate de la lump peste-lanterna din marile nordice, colorate artificial in negru sau rosu, presate si sarate, folosite ca surogat de caviar sau icre de Manciuria, fiind mult mai ieftine. = icre de chefal sau de ton, prelevate in membrana, sarate, uscate si presate, foarte apreciate in tarile mediteraneene.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*caviar
s.n. - Idee. - Meditatie, reflectie. - Preocupare, grija. - Opinie, parere. - Intentie, hotarire. - Spirit, inteligenta. Mag. (Cihac, II, 500; Galdi, 90; DAR). Sec. XVII. - Der. , vb. (a se gindi, a medita, a reflecta; a fi de parere, a considera, a avea intentia, a-si propune); , s.f. (gind, idee; reflectie); s.f. (inv., lipsa de gindire); adj. (meditativ, preocupat); vb. (a gindi), in Mold., rar, direct din mag. ; , vb. (a pune pe ginduri, a ingrijora).(by 5W6S14e14r8g8i8o)*gind
s.n. Ideologia participantilor la Revolutia de la 1848 din tarile romanesti. - (= ) + suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*pasoptism
s.n. Ideologia si tactica |social-democratiei|socialdemocratie|. suf. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*socialdemocratism
s.n. Ideologie aparuta in Europa dupa primul razboi mondial, care a stat la baza unor partide de extrema dreapta, caracterizandu-se prin nationalism extremist, misticism, violenta, demagogie sociala etc.; regim politic instaurat pe baza acestui curent. - Din it. fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*fascism
s.n. Ideologie, atitudine revolutionara, spirit revolutionar. suf. Cf. germ. %Revolutionarismus.% (by 2W2S10e11r4g4i13o)*revolutionarism
s.n. Idiom german al carui vocabular s-a imbogatit in cursul evolutiei cu alte elemente (ebraice, romanice, slave), vorbit de unele populatii evreiesti. (Adjectival, inv.) - Din fr. , germ.(by 9W9S2e3r3g11i12o)*idis
s.n. - Ierbar, stomac la rumegatoare. Tc. "picior" (Hasdeu 3026; DAR). Schimbarea semantica nu a fost explicata satisfacator.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*baldir
s.n. (Iesit din uz) Asezamant, institutie comerciala, industriala etc.; localul unui astfel de asezamant. - Din it. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*stabiliment
s.n. (Iesit din uz) Copie a unui act, scoasa dintr-un registru (de stare civila). Substanta sau amestec de substante chimice preparat prin concentrarea pana la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. - Din lat. germ. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*extract
s.n. (Iesit din uz) Emisiune radiofonica cuprinzand cronica evenimentelor importante (ale zilei). - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*radiojurnal
s.n. (Iesit din uz) Gospodarie (agricola) de stat. - [spodarie agricola de] .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gostat
s.n. (Iesit din uz) Magazin de aprovizionare in cadrul unei intreprinderi si institutii, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de prima necesitate pentru salariati si pentru familiile lor. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*economat
s.n. (Iesit din uz) Nava de razboi rapida, care urmareste si distruge torpiloarele; distrugator. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*contratorpilor
s.n. (Iesit din uz) Tendinta de negare a importantei teoriei revolutionare si a rolului conducator al partidului comunist in lupta pentru instaurarea dictaturii proletariatului. suf. (dupa rus. ).(by 15W9S9e2r2g11i11o)*codism
s.n. (Iesit din uz) Totalitatea lucrarilor agronomice minime, fixate pentru a fi aplicate in mod obligatoriu, in scopul cresterii productiei agricole. - Din rus.(by 2W3S11e11r5g5i5o)*agrominim
s.n. Iesitura pe fatada unei cladiri, ca un balconas inchis, prevazuta cu una sau cu mai multe ferestre. - Din engl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*bovindou
s.n. - Iesle. - Jgheab. - Var. Germ. prin intermediul pronuntarii sas. (Puscariu, II, 599). Rar, in Trans.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*crep
s.n. (Iht.) Peste din fam. numit si cu corp alungit, de 40-50 cm lungime, cu dungi transversale de culoare inchisa pe fond albastru-viu, cu luciu auriu, iar partea inferioara alba-argintie; este un peste de consum cu carne foarte gustoasa, intalnit in Marea Neagra, in Mediterana, in Oceanul Atlantic si in marile nordice (by 9W2S3e11r11g5i5o)*macrou
s.n. (Iht.) Peste marin din fam. (cod), de culoare neagra numit comercial si cod negru, dar poate fi si de culoare mai deschisa avand carnea delicata, asemanatoare cu cea a somonului (comercializat in Germ. ca = somon de mare) sau a merlanului, foarte apreciata in gastronomie; engl. it. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*pollack
s.n. - Imagine care reprezinta chipul unei persoane. Fr. - Der. s.m. (pictor de portrete), din fr. ; vb. (a realiza un portret, a face portretul literar).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*portret
s.n. Imagine falsa aparuta in preparatele histologice produsa artificial sau datorita unor defecte de fixare ori de colorare. Semnal parazit supus unei informatii, in semnificatia careia joaca un rol nul sau negativ. [< fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*artefact
s.n. - Imagine fotografica negativa. - Expresie banalizata, sablon. Fr. - Der. vb.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*cliseu
s.n. Imagine fotografica negativa (pe pelicula de film sau pe sticla) obtinuta in camera obscura si dupa care se face reproducerea fotografica; placa sau film fotografic impresionat, developat si fixat. (Tipogr.) Plansa de metal, de lemn etc. pe care s-a reprodus sau s-a gravat o imagine, spre a fi imprimata. Fig. Formula stilistica, expresie etc. banalizata din cauza repetarii excesive; sablon. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cliseu
s.n. Imagine fotografica pozitiva realizata pe un film sau pe o placa transparenta, care este apoi proiectata pe un ecran, cu ajutorul diascopului. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*diapozitiv
s.n. Imagine in culori imprimata pe un strat subtire de colodiu, care se aplica pe o suprafata neteda, umezindu-se si dezlipindu-se de pe hartia pe care a fost lipit. Fig. (La pl.) Nimicuri, fapte marunte; mici smecherii. - Din germ.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*abtibild
s.n. - Imagine, reprezentare plastica (odinioara a oricarui obiect, in prezent a unei persoane). - Aspect, fata, figura, fizionomie. - Imagine, simbol, reprezentare. - Gest, apucatura. - Maniera, mod, metoda. - Mijloc, modalitate, posibilitate. - (Adv.) Vorba vine, cica (cu aceasta folosire se prefera modern pl. articulat). Mag. "imagine" (Cihac, II, 489; DAR; Galdi, 87), de unde si sb., slov. (Berneker 504; cf. Miklosich, 98). - Der. adj. (aratos, frumos), din mag. "capabil; figurat"; adj. (aratos, frumos la chip); vb. (a reprezenta; a alcatui); (var., inv. ), vb. (a reprezenta; a crea; a construi, a fabrica; a aduna; a imita; a imagina; a fauri, a concepe; a nascoci, a inventa; refl., a fi vanitos, a se mindri); adj. (inv., reprezentant); s.f. (inv., personificare, reprezentare); s.f. (imagine, reprezentare; aspect, gest; imaginatie, fantezie, fictiune, inventie; himera; ipoteza; simulacru); adj. (neimaginabil); vb. (a repara, a fabrica, a construi), din mag. in parte contaminat cu pl. (DAR).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*chip
s.n. Imagine sau inscriptie care insoteste unele marci postale. - Din engl. (pl. lui "contramarca"). (by 6W6S14e15r8g8i2o)*tabs
s.n. Imbinare de elemente eterogene apartinand unor arte diferite (literatura, muzica, dans etc.), caracteristica folclorului si mai ales fazelor primitive de dezvoltare a culturii, cand diferitele arte nu erau inca diferentiate. (Fil.) Amestec de doctrine filozofice si religii diferite si contradictorii care au fost reunite in mod fortat (ignorandu-se deosebirile dintre ele). - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sincretism
s.n. Imbinare de sunete sau un singur sunet care se adauga dupa radacina sau dupa tema unui cuvant pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi. = sufix care ajuta la formarea cuvintelor noi, schimband sensul sau categoria gramaticala a cuvantului de baza. = sufix cu ajutorul caruia se creeaza forme gramaticale. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i1o)*sufix
s.n. Imbinare mecanica, hibrida a unor puncte de vedere sau conceptii eterogene sau opuse; lipsa de consecventa in convingeri, in teorii. Sistem de gindire neunitar, care, fara a se intemeia pe idei originale, alege din diverse sisteme de gindire, stiluri artistice etc. ceea ce i se pare mai bun. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*eclectism
s.n. Imblatire; timpul cand se face imblatirea. [Var.: (reg.) s.n.] - V.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*imblatit
s.n. Imbracamintea externa, carnoasa a fructelor; arilod. [< fr. , cf. lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*aril
s.n. Imbracaminte barbateasca compusa din haina si pantaloni (si din vesta). Imbracaminte femeiasca compusa din fusta si jacheta; taior. (Cu determinari) Fel de imbracaminte la anumite ocazii. (Cu determinari) Fel de imbracaminte caracteristica unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port. - Din fr. (by 9W3S3e3r11g12i5o)*costum
s.n. Imbracaminte de bal mascat, in forma de mantie lunga cu gluga. Persoana care poarta la bal o asemenea imbracaminte. Numele unui joc de societate care se joaca cu 28 de piese plate, dreptunghiulare, insemnate cu un numar de puncte (de la zero la sase) si pe care jucatorii le combina intre ele dupa anumite reguli. [Acc. si: ] - Din fr.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*domino
s.n. - Imbracaminte de bal mascat. - Joc de societate cu piese plate, dreptunghiulare. - Mr. It. in parte prin intermediul fr. (direct in mr.), cf. ngr. ??????, tc. , sp. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*domino
s.n. Imbracaminte de marmura, de lemn sau de stuc, cu care se acopera total sau partial peretii unei incaperi. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*lambriu
s.n. Imbracaminte femeiasca de casa, de obicei lunga pana la calcaie; halat. Invelitoare de panza care acopera diferite instrumente si aparate pe puntea unei nave. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*capot
s.n. Imbracaminte feminina compusa din fusta si jacheta. - Cuv. fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*deuxpieces
s.n. Imbracaminte malaieza de forma unei fuste lungi si stramte, purtata de barbati si de femei. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sarong
s.n. Imbracaminte (sportiva) de flanela, alcatuita din bluza si pantaloni din tricot. [Scris si: ] - Din engl. (by 7W15S15e15r9g9i2o)*trening
s.n. Imbunatatire, modificare adusa unui proiect de act normativ sau de tratat. Operatie de imbunatatire a proprietatilor fizice ale solului cultivat, in vederea obtinerii unor recolte sporite. Substanta care se incorporeaza in sol pentru a schimba unele insusiri nefavorabile ale acestuia, in vederea imbunatatirii conditiilor de nutritie a plantelor. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*amendament
s.n. Imitatie de piele de antilopa, de obicei de culoare alba, cu aspect mat, catifelat, obtinuta din piele de bovine. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*nabuc
s.n. Imitatie de piele fabricata dintr-o tesatura de bumbac sau de in acoperita cu un strat lacuit si colorat, obtinut pe baza de nitroceluloza. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*pegamoid
s.n. Imitatie de piele facuta din material plastic, maleabila si rezistenta la schimbarile de temperatura. - Et. nec.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*scai
s.n. - Imn din slujba ortodoxa a Sfintului Ioan Crisostom, care se cinta atit in timpul slujbelor curente cit si la marile sarbatori si comemorari. Gr. ????? (?????) "demn (este)", care constituie inceputul imnului.(by 7W8S1e1r2g10i10o)*axion
s.n. - Imn liturgic care incepe cu: ????? 2 ????. Mgr. ????? "sfant". (DAR). - Der. , s.m. (diavol), folosit mai frecvent ca nume propriu; este un dim. care exista alaturi de "diavolul", expresie eufemistica avind o nuanta comico-familiara. (by 13W14S7e7r1g1i10o)*aghios
s.n. - Imn liturgic ce se cinta cind preotul ia impartasania. Ngr. (????) ?????????? "(cint) in comun".(by 14W7S8e8r1g1i10o)*chinonic
s.n. Imn si slujba bisericeasca ortodoxa in cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinti. Lista de nume data preotului spre a se ruga, pentru a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea. Expr. (sau ) = a cere preotului sa rosteasca anumite rugaciuni pentru indeplinirea unei dorinte. [Acc. si: ] - Din sl.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*acatist
s.n. - Imn si slujba bisericeasca ortodoxa in cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinti. - Lista de nume date preotului spre a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea. < Gr. ?????????, din ?????? "a sta jos", cu 2 - privativ, deoarece este vorba de imnuri care se cinta stind in picioare. - Der. , s.n. (colectie de imnuri).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*acatist
s.n. Imobilizare a unui organ de masina. Asezare la orizontala a suportului unui aparat topografic de vizare. Mod de asezare a aripii sau a ampenajului fata de fuzelajul unui avion. Adincime la care se scufunda in apa o nava. Postament de grinzi de pe o cala^1 , pe care se fixeaza navele in timpul constructiei sau reparatiilor. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*calaj
s.n. Imperfectiune, defect, meteahna, hiba; viciu (Inv.) Rest, lipsa dintr-o suma de bani (datorata) (Inv.) Aluzie - Din tc. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*cusur
s.n. Implinire a o suta de ani de la un eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. (Adjectival) Care dateaza de o suta (sau de mai multe sute) de ani. - Din lat. fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*centenar
s.n. Importanta primordiala; intaietate, primordialitate. - Din lat. fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*primat
s.n. Imposibilitate de producere si de evacuare a lichidului seminal; sterilitate cauzata de lipsa samantei barbatesti. [Cf. germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aspermatism
s.n. - Impozit asupra unor obiecte de consum. - Var. , s.f. < Fr. Nefolosit, dupa desfiintarea institutiei, in 1903. - Der. , s.m. (agent de consum).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*acciz
s.n. Impozit care se percepea in Moldova, in evul mediu, asupra cerealelor. - Din magh. "gustare".(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ilis
s.n. Impozit care se platea in tarile romanesti (sec. XVII - XVIII) in favoarea domniei, pentru fiecare pogon cultivat (mai ales cu vita de vie, cu tutun sau cu porumb). suf. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pogonarit
s.n. Impozit care se platea pentru fiecare cos^1 , adica pentru fiecare locuinta. suf. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*cosarit
s.n. Impozit incasat in Tara Romaneasca (in sec. XVIII-XIX) de la cei care erau numiti in slujbe. - Din tc. "venituri".(by 11W11S4e4r13g13i6o)*avaet
s.n. Impozit indirect care se percepe in unele tari asupra unor obiecte de consum. (Inv.) Taxa de consumatie, de bariera si vamala. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*acciz
s.n. - Impozit pe pescuitul in apele statale, si dupa cit se pare, pe diferite tranzactii comerciale. Tat. "parte" (Bogdan, II, 607). Dupa Draganu, VII, 216, din mag. "articol". Pentru impozit, cf. XIII, 140-3. Sec. XV, inv. - Der. (var. ), s.m. (persoana care stringe impozitul).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*ilis
s.n. Impozit perceput in Tara Romaneasca, in sec. XVII-XVIII, de la negustorii de vite si de la macelari; impozit perceput pentru pasunatul vitelor. suf.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*ierbarit
s.n. - Impozit. Se spunea in trecut mai ales despre sumele care se incasau pentru acordarea unor functii si demnitati de catre Stat; si, in general, despre orice impozit. - Var. Tc. , pl. de la arab. "obicei" (Seineanu, II, 29).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*avaet
s.n. Impozitul principal perceput in statele feudale romanesti de la tarani si mestesugari; (pop.) impozit. Expr. = a disparea, a fugi (in mod las) dintr-un loc. (Inv.) Tribut. - Din magh. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*bir
s.n. Imprejmuire de nuiele sau de stuf facuta intr-o apa curgatoare pentru a prinde si a pastra pestele viu; spatiul din interiorul acestei imprejmuiri. - Din rus. "snur".(by 2W10S11e4r4g13i13o)*obor
s. n. Imprejmuire din panouri de vergele metalice sau de lemn, ori din plasA? de sarmA?. -Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*grilaj
s.n. Imprejurare, circumstanta, situatie. = Imprejurare in care cineva ezita intre sentimentul datoriei si un interes propriu. Expr. = a presupune ca... = a acorda prea multa importanta unui lucru. = a scoate in evidenta in mod exagerat meritele cuiva. Intamplare, eveniment; accident. Doua cazuri de scarlatina. (Gram.) Categorie specifica numelui, prin care se exprima raporturile logice dintre nume si diverse parti ale propozitiei; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprima diferitele functiuni sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui si numeralului. - Din lat. fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*caz
s.n. - Imprejurare, circumstanta, situatie. It. - Der. (din fr.) , adj.; , s.f.; , s.m.; , adj.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*caz
s.n. Imprejurare neprielnica, nefavorabila pentru cineva (in raport cu altcineva), aspect sau conditie care creeaza cuiva o situatie de inferioritate; inconvenient. Prejudiciu, paguba. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g15i9o)*dezavantaj
s.n. Imprejurare sau concurs de imprejurari (favorabile sau nefavorabile) a caror cauza ramane in general necunoscuta; intamplare neprevazuta, neasteptata. Soarta, destin. = joc de noroc. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*hazard
s.n. Imprimat cu mai multe spatii albe, care se completeaza in vederea intocmirii unui act, a unui tabel, etc. Brosura sau volum care cuprinde formulele uzuale dintr-o ramura a stiintei; culegere de formule. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*formular
, s.n. Imprimat de dimensiuni mici, emis de stat sau de o institutie special autorizata, care se lipeste pe acte oficiale sau pe scrisori si care reprezinta un impozit sau o taxa; taxa reprezentand valoarea unui timbru si care este platita direct unei administratii publice. = imagine imprimata in relief pe hartie, cu ajutorul unui dispozitiv special de metal, care intareste valoarea unui act. = timbru tiparit ocazional si folosit in locul timbrelor obisnuite, pentru |comemorarea|comemora| unui eveniment. = timbru folosit pentru incasarea unor taxe fiscale. Stampila aplicata de oficiile postale, care indica locul si data plecarii sau a sosirii unei scrisori. Insusire a sunetului muzical datorita careia se deosebesc intre ele sunetele de aceeasi inaltime si intensitate provenite de la surse diferite. Calitate specifica a unui sunet care permite ca el sa fie distins de alt sunet, independent de inaltimea, intensitatea si durata lui. (Inv.) Clopot, clopotel. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*timbru
s.n. Imprumut sau avans de bani avand drept garantie efecte publice (titluri de renta, actiuni, obligatiuni etc.), obiecte de valoare etc., depuse ca gaj. Institutie de credit care acorda astfel de imprumuturi. - Din germ. fr. it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*lombard
s.n. Imputernicire (contractuala) de a reprezenta o persoana fizica sau |juridica|persoana| si de a actiona in numele ei; act prin care se da aceasta imputernicire; procura. = (in trecut) teritoriu administrat de o tara straina in baza unei hotarari a unui for international. (Jur.) Dispozitie, ordin. = act scris prin care organul judiciar competent ordona arestarea unui invinuit, inculpat sau condamnat. ordin scris dat unui organ de a aduce o persoana (invinuit, martor sau expert) in fata unei instante judecatoresti sau a unui organ de cercetare penala, pentru a da declaratii, lamuriri, pentru a efectua unele expertize etc. Serviciu postal prin care cineva poate expedia o suma de bani pentru a fi |remisa|remite| destinatarului; formular completat in acest scop, pe baza caruia se face transmiterea sumei; suma de bani expediata sau primita astfel. - Din fr. Cf. germ. %Mandat%.(by 3W3S11e11r12g5i5o)*mandat
, s.n. Inaltimea la care se gaseste un punct, o linie sau o suprafata a unui loc, a unui obiect etc. in raport cu un plan orizontal dat. = punct situat la inaltimea mijlocie a marilor si a oceanelor care comunica intre ele, in raport cu care se masoara toate altitudinile. (sau ) = linie care uneste punctele suprafetei terestre cu aceeasi altitudine fata de o suprafata de referinta; punct, suprafata care corespunde acestei linii. = loc unde se incruciseaza (la aceeasi altitudine) o cale ferata cu o sosea. Loc. prep. = in regiunea..., in dreptul... Etaj, cat. Zona geologica, subdiviziune stratigrafica a etajelor si a subetajelor, care se distinge dupa fosilele caracteristice pe care le contine. (Fiz., Chim.) Valoarea intensiva a unei marimi in raport cu o valoare de referinta. Nume dat mai multor unelte, instrumente, dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a pozitiei, a suprafetelor) orizontale sau cu care se masoara pe teren diferentele de inaltime dintre doua sau mai multe puncte de pe suprafata terestra. (sau ) = instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care serveste la determinarea planului orizontal dupa inaltimea la care se ridica apa in doua tuburi gradate. Fig. Stadiu, grad (de pregatire, de dezvoltare), treapta (a calitatii), indice (al cantitatii). = gradul de satisfacere a nevoilor materiale si spirituale ale populatiei unei tari, ale unor clase sau ale unei persoane in conditii istorice date. [Var.: s.f.] - Din (derivat regresiv).(by 15W1S9e9r2g3i11o)*nivel
s.n. - Inaltimea unui punct, a unei suprafete etc. fata de un plan orizantal dat. - Nume a mai multor instrumente care masoara diferente de inaltime. - Stadiu, grad, indice. Fr. adaptat fonetismelor derivatelor (din fr.); vb. (a egala); s.m., adj., (buldozer; care niveleaza).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*nivel
s.n. (In antichitate) Armura unui dusman invins, asezata de obicei pe un trunchi de copac, in semn de victorie; monument ridicat in amintirea unei victorii sau in cinstea unui erou, pe care se asezau de obicei armele invinsului. Prada de razboi luata de la un inamic. Parte a unui animal vanat pastrata pentru valoarea sau frumusetea ei. Cupa, obiect ornamental oferit invingatorului intr-o intrecere sportiva. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*trofeu
s.n. (In antichitatea romana) Loc pe unde iesea lumea din circ dupa terminarea spectacolului. - Din lat.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*vomitoriu
s.n. (In antichitatea romana) Prevestire facuta de auguri ; augur . Expr. = in imprejurari extrem de favorabile. (In expr.) = sub patronajul, sub protectia cuiva. - Din lat. , fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*auspiciu
s.n. (In antichitate) Continuare a unui banchet cu cantece, dansuri si discutii variate. Discutie organizata, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filozofice, stiintifice etc. de actualitate, purtate de cativa vorbitori in fata si cu participarea publicului. [Pr.: - Acc. si: ] - Din ngr. germ. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*simpozion
s.n. (In antichitate) Dar^2 oferit divinitatii; dar^2 oferit unui stapanitor. Fig. Omagiu adus cuiva in semn de devotament, de admiratie, de recunostinta; contributie adusa in slujba unei cauze. - Din sl. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*prinos
s.n. (In antichitate) Doctrina, conceptie proprie saducheilor. - Din fr. (dupa ). (by 8W8S2e2r10g11i4o)*saducheism
s.n. (In antichitate) Jertfa adusa zeilor, in care animalul sacrificat era ars in intregime. Fig. Ofranda, sacrificiu. Ucidere (prin ardere) a unui foarte mare numar de oameni. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*holocaust
s.n. (In antichitate) Raspuns profetic pe care, potrivit unor credinte, anumite divinitati il dadeau celor veniti sa le consulte pentru a cunoaste viitorul; prevestire, prezicere, profetie; lacasul unde se faceau aceste profetii. Hotarare data de o persoana cu autoritate; sentinta cu caracter infailibil; persoana care da aceasta hotarare. Expr. = a se exprima sententios si enigmatic. [Var.: s.n.] - Din lat. it. fr.(by 7W8S1e1r10g10i10o)*oracol
s.n. (In antichitate) Suma de bani economisita de un sclav pentru a-si rascumpara libertatea: gratificatie acordata unui sclav de catre stapanul sau sau unui soldat la eliberare. Suma de bani primita de un condamnat dupa ispasirea pedepsei, pentru munca prestata in timpul detentiunii; bani economisiti, agoniseala. - Din lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*peculiu
s.n. Inapoiere, revenire (la punctul de plecare). Rasturnare. Aratura (de toamna) - V.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*intors
s.n. (in arhitectura crestina veche) Vestibul al unei bazilici; (in arhitectura bizantina) pronaos. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*nartex
s.n. (In arhitectura greco-romana) Edificiu destinat jocurilor publice, de forma circulara sau ovala, de obicei neacoperit, avand la mijloc o arena inconjurata de trepte (gradene) si tribune pentru public. Loc. adj. si adv. = (in plan) inclinat, in trepte. Sala de cursuri, de spectacole etc. cu locurile asezate in trepte sau pe un plan inclinat. Configuratie a unor terenuri muntoase sau deluroase in etaje circulare. - Din fr. , lat.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*amfiteatru
s.n. (In artele plastice) Fond al unui tablou sau al unui panou sculptat, din care se detaseaza elementele principale ale compozitiei. Vast element arhitectonic sau natural care constituie fondul perspectivei frontale a unei constructii. Panza, decor care acopera fundul unei scene de teatru, in directia opusa salii. [Pl. si: - Var.: s.n.] - Din it. (dupa ).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*fundal
s.n. (In basme si in superstitii) Actiunea de a vraji si rezultatul ei; transformare miraculoasa a lucrurilor (in urma unor vraji); mijloace magice intrebuintate pentru o asemenea transformare; vraja, vrajitorie. Loc. adv. = intr-un mod miraculos, pe neasteptate, dintr-o data. Ansamblu de calitati (frumusete, gratie etc.) care incanta, atrage pe cineva. Desfatare, placere, incantare pe care o simte cineva in fata unui lucru fermecator. - Lat. (by 5W5S5e14r14g7i7o)*farmec
s.n. (In Biblie) Revarsare uriasa de ape care ar fi inecat intreaga lume si toate vietuitoarele de pe pamant (afara de cele de pe corabia lui Noe). Ploaie mare, torentiala; revarsare mare de ape, inundatie mare. P. Gener. Calamitate, dezastru, nenorocire. P. anal. Cantitate imensa; numar mare de fiinte sau de lucruri; multime, gramada. - Din sl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*potop
s.n. (In Biserica romano-catolica) Slujba religioasa pentru pomenirea unei persoane decedate; muzica corala compusa pentru aceasta slujba. Compozitie corala cu orchestra, alcatuita din mai multe parti, scrisa pe textul liturgic al misei funebre. [Scris si: - Pr.: ] - Din lat. [aeternam dona eis], fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*recviem
s.n. In bucataria turceasca, carne de berbec sau de miel la frigare; orice fel de carne (de vaca, de porc, de pui) la frigare; = frigarui asortate din bucati de carne de batal sau de miel, ceapa, ardei si rosii fripte la frigare; = straturi de carne de miel sau batal (in bucataria internationala si de vaca sau de pui), marinate in prealabil, puse pe un protap vertical rotitor, din care se taie, pe masura ce se frig, fasii subtiri, servite cu salata, invelite intr-o lipie subtire sau intr-o pita despicata. var. din. tc. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*kebab
s.n. Incalcare a legalitatii; (concr.) fapta ilegala. = delict savarsit de cineva prin depasirea atributiilor sale. = inselaciune care consta din insusirea ilegala, instrainarea sau refuzul de restituire a unui obiect incredintat spre pastrare sau spre utilizare. = delict care consta in exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului sau social-economic. Intrebuintare fara masura a unui lucru; exces. Loc. adv. = abuziv, exagerat. (Rar) Eroare care consta din exagerarea unui fapt, a unei pareri etc. - Din fr. , lat.(by 11W12S5e5r6g14i14o)*abuz
s.n. Incapacitate momentana a cuiva de a-si aduce aminte de un lucru stiut. Eroare, inadvertenta comisa din neatentie de o persoana care vorbeste sau scrie ceva. - Din fr., lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*lapsus
s.n. Incapere a unui teatru, in afara salii de spectacol, destinata |recrearii|recrea| spectatorilor in timpul pauzelor dintre acte. - Din fr. (by 7W8S1e1r1g10i10o)*foaier
s.n. Incapere care serveste ca spatiu de comunicatie intre incaperile unui apartament ori ale unei cladiri publice sau intre interiorul unei cladiri si exteriorul ei. Portiune situata in fundul si pe marginile scenei, care serveste pentru depozitarea decorurilor, recuzitei etc. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*degajament
s.n. Incapere deschisa pe terasele cladirilor, avand rol de belvedere. Post de observatie sau de paza (situat pe o inaltime). - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*mirador
s.n. Incapere (de trecere) intr-o locuinta, care face legatura intre intrare si celelalte incaperi ale apartamentului, cladirii etc. - Din fr., engl.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*hol
s.n. Incapere dintr-o locuinta sau dintr-o institutie, folosita pentru exercitarea unei profesiuni. Biroul unei persoane cu munca de raspundere. (sau ) = functionar insarcinat cu pregatirea lucrarilor unui conducator de mare institutie. = lucrari auxiliare, de secretariat. (In unele tari) = birou pentru cercetarea si trierea probelor de acuzare condus de un judecator de instructie. Incapere in care sunt expuse obiecte de muzeu, de studiu etc. Sectie sau serviciu in intreprinderi, in institutii de invatamant etc., destinate unor studii si consultatii de specialitate. (In unele tari) Consiliu de ministri; guvern. Mobila de dimensiuni mici, cu sertare, destinata pastrarii obiectelor de pret. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*cabinet
s.n. Incapere in camine, internate etc., utilata cu chiuvete si cu alte instalatii sanitare, servind ca spalator comun. Lavoar; chiuveta. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*lavabou
s.n. Incapere ingusta si lunga in interiorul unei cladiri, care serveste ca loc de trecere intre incaperile situate pc acelasi plan. Spatiu ingust si liber de-a lungul unui vagon de cale ferata, prin care se circula si din care se intra in compartimente. Fiecare dintre spatiile inguste si delimitate de-a lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natatie, pe care alearga sau inoata un singur concurent sau o singura echipa. Spatiu delimitat pe o sosea pentru un anumit tip de circulatie. (Geogr.; in sintagma) = depresiune alungita si ingusta, semiinchisa, care separa masive sau culmi de dealuri si munti. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*culoar
s.n. Incapere intr-o locuinta destinata primirii musafirilor. Sala in care au loc festivitati, baluri, serbari publice etc. Sala in care se organizeaza expozitii periodice de pictura, sculptura etc.; expozitia din aceasta sala. Reuniune cu caracter cultural, artistic, monden etc. Camera cu mai multe paturi, in care sunt tinuti si ingrijiti bolnavii intr-un spital. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*salon
s.n. Incapere, mai ales langa salile de spectacol, in care se poate fuma. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fumoar
s.n. Incapere mare din palatele sau templele egiptene, cu plafonul sustinut de coloane. (Adjectival, f.) - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hipostil
s.n. Incapere prin care se intra intr-o locuinta venind de afara ; vestibul. Fel de mancare care se serveste inainte de felul de baza al meniului. [Pl. , var. s.n. / < fr. - intrare].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*antreu
s.n. Incapere sapata (pe jumatate) in pamant si acoperita cu pamant, paie sau stuf. Locuinta mica, rudimentara, saracacioasa. - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*bordei
s.n. Incapere sau compartiment dintr-un sistem tehnic sau dintr-o instalatie, care poate comunica alternativ cu alte incaperi ori cu exteriorul. - Din fr.(by 5W13S13e13r7g7i15o)*sas
s.n. Incapere secreta a unui templu grecesc. [< fr. , cf. gr. - sanctuar].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*aditon
s.n. Incarcatura formata din nisip, pietris, plumb etc. care asigura stabilitatea navelor de apa sau aeriene; balast, savura. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*lest
s.n. Incarcaturi de saci de nisip, pietris etc. care reechilibreaza o ambarcatie sau regleaza ridicarea in aer a unui aerostat; lest, savura. Camera care se umple cu apa sau cu aer pentru a modifica greutatea unui submarin in vederea manevrei de scufundare a lui la suprafata. Fig. Ceea ce este impovarator, nefolositor. Pietris, zgura etc., folosite ca asternut pe care se monteaza traversele sinelor de tren; amestec de pietris si de nisip intrebuintat la prepararea betonului, la pietruirea soselelor etc. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*balast
s.n. - Incendiu. Tc. (Seineanu, III, 66; Lokotsch 942). Sec. XVIII, inv.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*iangin
s.n. Inceputul (primele manifestari, primii pasi ai) cuiva intr-o profesiune, intr-o activitate (artistica, literara etc.); opera, lucrare ce constituie acest inceput. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*debut
s.n. Incercare a unui grup politic militar de a rasturna prin violenta un regim politic, o ordine statala. - Din germ. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*puci
s.n. Incercare, tentativa de a ucide, a omori pe cineva. Incercare de necinstire, de rapire a libertatilor cuiva; tentativa, proiect de distrugere a unei stari de fapt etc. [<fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*atentat
s.n. - Incercuire si atacare a unui loc. It. (sec. XIX). - Der. vb. (a supune unui asediu); , adj. (care asediaza).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*asediu
s.n. Incercuire si atacare cu forte armate a unui loc intarit, pentru a-l cuceri. = regim instituit in unele state, in imprejurari considerate drept exceptionale, care consta in suspendarea libertatilor democratice si in acordarea unor drepturi speciale politiei, armatei etc. - Din it.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*asediu
s.n. Incetare din viata, moarte a unei persoane. [Pl. si: (rar) ] - Din fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*deces
s.n. - Inchinare a unui lacas de cult. - Patron al unei biserici. - Serbare a patronului unei biserici. Sl. "casa, templu" (Cihac, II, 142), cf. rus. "biserica".(by 10W3S3e12r12g5i6o)*hram
s.n. Inchizatoare primitiva de lemn sau de otel in forma de limba, pentru usi, porti sau ferestre; zavor. [Var.: s.f.] - Din ucr. magh. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*ratez
s.n. - Inchizatoare primitiva de lemn. - Titirez la moara. - Var. Sl. "lant" (Cihac, II, 312; Byhan 240), cf. slov., rut. , pol. mag. In Mold.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*retez
s.n. Incinta amenajata pentru desfasurarea concursurilor hipice, prevazuta cu tribune pentru spectatori. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*hipodrom
s.n. Inclestare reciproca a partenerilor la box. [Var.: s.n.] - Din engl.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*clinci
s.n. Inclinare (exagerata) spre activitatea practica. Simt, spirit practic. suf. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*practicism
s.n. Inclinare spre glume si ironii, ascunse sub o aparenta de seriozitate; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei inclinatii; veselie, haz. Categorie estetica ce consta in sublinierea incompatibilitatii si absurditatii laturilor unor situatii in general firesti. [Var.: s.n.] - Din fr. Cf. engl. %humour%.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*umor
s.n. - Inconjurare, ocol, imprejmuire. - Var. (Mold.) Mr. Origine incerta. Se considera reprezentant al lat. < gr. ????? (Philippide, 46; Densusianu, 80; Cipariu, 145; Candrea-Dens., 923; REW 3938; DAR; Rosetti, I, 63), cf. it., sp., port. prov. ; insa der. este dificil de explicat (cf. Graur, V, 100). Rezultatul > indica faptul ca imprumutul ar trebui sa fie posterior sec. X (Rosetti, II, 65), si prin urmare, nu poate proveni direct din lat.; caz in care ramine fara o explicatie satisfacatoare rezultatul ?? > g. Daca se admite ca var. e primitiva, s-ar putea presupune ca rezultatul > s-ar fi schimbat ca > sau > Totusi, aceasta alterare este incerta la vocala tonica, si nu este necesara o asimilare sau disimilare. Comp. prep. (inv., in jur de); adv. (in locul inconjurator); , vb. (a inconjura, a incinge), derivat de DAR direct din lat. pop. ; , s.f. (inconjurare; circumstanta, conditie; situatie, pozitie); adj. (care asediaza); (var. ), s.m. (inv., vecin); s.f. (locul sau tinutul dimprejur); vb. (a descinge; a pune in libertate, a da drumul). - Cf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*jur
s.n. - Inconjur, ocol. Bg. > , probabil prin incrucisarea cu (Tiktin); simpla der. prin metateza din (Philippide, 140; Scriban) nu pare convingatoare.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*otrocol
s.n. Incordarea actiunii, a situatiei, intensitatea conflictului, profunzimea si ciocnirea sentimentelor care caracterizeaza o opera (dramatica), un spectacol etc. Fig. Situatie, imprejurare care creeaza o lupta ascutita intre sentimente si interese, conflicte zguduitoare etc.; tensiune. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*dramatism
s.n. Incordare voluntara a puterilor fizice sau psihice ale organismului in vederea realizarii unui randament superior celui obisnuit; stradanie, straduinta. (Fiz.) Rezultanta a fortelor interioare dintr-o sectiune a unui corp deformabil, cauzata de solicitari exterioare, de caldura etc. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*efort
s.n. (In corelatie cu ) Continut. = articol care trateaza o problema actuala importanta; editorial. sau = partea esentiala a vocabularului unei limbi, caracterizata printr-o mare stabilitate, cuprinzand toate cuvintele cu mare frecventa care denumesc, de obicei, notiuni fundamentale si care sunt, in general, cuvinte vechi, cu numeroase derivate si cu multe expresii si locutiuni. Loc. adv. = in realitate, de fapt. Totalitatea trasaturilor esentiale ale caracterului unei persoane (sub aspectul lor pozitiv). Culoare de baza a unui tablou, a unei tesaturi etc. pe care se contureaza desenele sau figurile; camp. Desen executat pe un suport opac, care serveste drept decor in desfasurarea desenelor animate. Ansamblul desenelor sau ornamentelor care se imprima cu o culoare mata pe suprafata hartiei, folosite la tiparirea actiunilor si a altor actiuni de valoare. Nume dat unor probe sportive care se desfasoara pe distante mari si care necesita o deosebita rezistenta fizica. (Fiz.) Radiatie greu de inlaturat sau inevitabila, cu caracter parazit, in prezenta careia se efectueaza o experienta sau o masurare. Valoare materiala reprezentata prin bani sau prin alte bunuri economice |acumulate|acumula| sau rezervate pentru un anumit scop. v. Expr. (Fam.) = a avea bani. Totalitatea bunurilor sau a valorilor de baza dintr-un domeniu al culturii. = totalitatea cartilor pe care le poseda o biblioteca. - Din fr.(by 8W9S9e2r3g11i11o)*fond
s.n. (In credinta crestina) Loc in care sufletele pacatosilor ar fi supuse la chinuri vesnice; infern, gheena. Fig. Situatie chinuitoare, greu de suportat. - Din sl.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*iad
s.n. Incrucisare intre doua soiuri de plante sau intre doua rase de animale cu ereditate diferita, avand ca rezultat indivizi caracterizati prin mare vitalitate, prin putere de adaptare la diferite conditii de viata si prin productivitate ridicata. - Germ. (< gr.).(by 14W7S7e15r1g9i9o)*heterosis
s.n. Incuietoare alcatuita dintr-un corp care contine mecanismul de incuiere cu cheia si o toarta care se petrece prin doua belciuge (unul prins in partea fixa si celalalt in partea mobila a obiectului care trebuie inchis). Expr. sau = a-si impune tacere. [Var.: (reg.) s.f., s.n.] - Din magh.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*lacat
s.n. Incuietoare la usi, uneori si la ferestre, constand dintr-o mica bara mobila care intra intr-o ureche fixata in toc; ivar. Dispozitiv folosit pentru blocarea mecanica, comandata sau automata, a unuia dintre organele mobile principale ale unui aparat, ale unei masini etc. (Pop.; la pl.) Catuse, fiare. (Reg.) Despicatura lunga din trunchiul unui copac; leat intrebuintat la facerea gardurilor; razlog. - Din sl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*zavor
s.n. - Incuietoare, zavor. - Var. Fr. "miner", prin intermediul rut., pol. rus. Pierderea lui , anormala, se explica poate, printr-o confuzie cu sb., bg., rut. "aschie", deoarece se intrebuinteaza adesea ca ivar un fragment de bat (dupa Cihac, II, 152; Tiktin; Conev 79, direct de la ). Der. din germ. "piulita" prin intermediul sas. (Lacea, III, 745; DAR), nu este probabila. Este dublet al lui , (var. ), s.n. (miner; manivela; flasneta), cf. Cihac, II, 175 si Tiktin (Tiktin il deriva pe "flasneta" din gr. ????, si Meyer 244 din alb.).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*ivar
s.n. - Incurcatura, necaz, dificultate. Ngr. ?????? "confuzie" (Scriban, 1914, p. 132; Bogrea, I, 262; Galdi 163).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*chichion
s.n. - Incursiune, expeditie de prada. - Var. Mag. (Cihac, II, 521), cf. pol. (Tiktin). Sec. XVII, inv.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*podghiaz
s.n. Incursiune rapida de nave sau de avioane facuta (individual sau in grup) in spatiul unei tari straine, in scopuri militare. Deplasare de avioane, de nave sau (inv.) de trupe, in scopul unor recunoasteri, al unor cercetari stiintifice etc. (In sintagma) = ancheta pe o anumita tema efectuata in diferite intreprinderi, localitati etc. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*raid
s.n. Incuviintare, aprobare, asentiment. Adeziune nesilita, aderare de bunavoie la ceva. [Var.: (rar) s.n.] suf. (dupa fr. ).(by 3W12S12e5r5g14i14o)*consimtamant
s.n. (Ind.) Areometru folosit la stabilirea concentratiei de saruri anorganice solubile a substantelor zaharate. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*halometru
s.n. Indemn, stimulent, avant (in realizarea unei actiuni); (Fiziol.) Miscare brusca si momentana, determinata de actiunea stimulentilor nervosi si orientata spre executarea unui anumit act. Marime fizica egala cu produsul dintre masa si viteza unui corp in miscare. Variatie brusca, intensa si de scurta durata a unei marimi variabile; impulsie. - Din lat. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*impuls
s.n. - Indian, tesatura de bumbac. Tc. (Cihac, II, 567; Seineanu, II, 136; Lokotsch 428; Ronzevalle 79). - Der. , s.f. (indian, tesatura), din tc.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cit
s.n. Indicatie (de obicei tiparita) aflata in partea de sus a unei hartii sau a unui plic, continand numele, adresa etc. ale unei institutii sau ale unei persoane. Cap de coloana al unui formular, cuprinzand indicatii asupra datelor de completat. [Pl. / < fr. - in frunte].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*antet
s.n. Indicatie tiparita in partea de sus a unei foi de hartie sau a unui plic, cuprinzand numele, adresa etc. unei institutii sau ale unei persoane. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*antet
s.n. - Indicatie tiparita in partea de sus a unei foi de hirtie sau a unui plic, cuprinzind numele, adresa unei institutii sau persoane. Fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*antet
s.n. Indicator (de la instrumentele de masurat) care arata greutatea, directia, timpul etc. Degetul al doilea de la mana (cu care se arata). (Adjectival) suf.(by 7W8S8e1r2g10i10o)*aratator
s.n. Indice care caracterizeaza gradul de subtiere prin laminare a unei insiruiri de fibre textile. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*laminaj
s.n. Indice pentru continutul relativ in aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totala. Unitate de masura a greutatii pietrelor pretioase, egala cu 0,2 grame. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*carat
s.n. Indiferenta fata de viata si activitatea politica. - Din fr. , rus.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*apolitism
s.n. Indoiala, nesiguranta, lipsa de incredere (fata de cineva sau ceva). - Din lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*dubiu
s.n. Indreptare, corectare (executata de obicei manual) a unui tablou, a unei fotografii, a unui desen, a unei piese tehnice etc.; retusare. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*retus
s.n. Indrumare, instruire, pregatire data unei persoane sau unui colectiv in vederea desfasurarii unei activitati; totalitatea indrumarilor date prin aceasta instruire. - Din rus. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*instructaj
s.n. (In economia politica marxista) Profit care reprezinta o depasire a profitului mijlociu. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*supraprofit
s.n. - Inel, freta, bratara de intarire. Origine obscura; pare a fi in legatura cu mag. "a insoti" (DAR).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*chiser
s.n. Inel metalic, toc de piele etc. pentru pastrat cheile. (dupa fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*portchei
s.n. (In evul mediu) Ceremonie care cuprindea juramantul de credinta si de supunere al unui vasal fata de suzeranul sau. Manifestare (prin cuvinte, gesturi etc.) a credintei, respectului, admiratiei sau recunostintei fata de cineva; ofranda, prinos. Expr. = formula de salut respectuos. - Din it.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*omagiu
s.n. (In evul mediu) Feuda; drept de proprietate asupra unei feude. Fig. Zona de influenta absoluta sau preponderenta. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*fief
s.n. (In evul mediu, in Apusul si Centrul Europei) Proprietate funciara libera, scutita de orice sarcini de vasalitate. - Din lat.(by 6W14S14e15r8g8i2o)*alodiu
s.n. (In evul mediu, in Moldova si in Maramures) Mosie boiereasca sau manastireasca care se bucura de privilegiu ereditar de imunitate. Act de privilegiu acordat unui uric^2 ; act de proprietate vesnica sau de donatie acordat cuiva in trecut; document, act; hrisov, zapis. [Acc. si: ] - Din magh. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*uric
s.n. (In evul mediu, in Spania si Portugalia) Organe reprezentative pe stari. Denumire a parlamentului in Portugalia (pana in 1911) si in Spania. - Cuv. sp.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*cortes
s.n. (In evul mediu, in Tara Romaneasca) Dijma in vin, reprezentand a zecea parte din recolta, care se platea in trecut domniei; vinarit. suf. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*vinarici
s.n. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Act domnesc care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.; ispisoc. - Din ngr. "bula de aur".(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hrisov
s.n. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Danie. Masura de capacitate de 44 sau de 22 de ocale, folosita in trecut. Vas mare de forma cilindrica, larg la gura, facut de obicei din scoarta de tei, care serveste ca unitate de masura pentru cereale sau pentru pastrarea si transportul acestora; continutul acestui vas. Expr. (sau etc.) = a feri ceva de vazul lumii, a tine ascuns, a ascunde bine ceva. Cos de nuiele fara fund cu care se prind pestii. [Var.: s.n.] - Din ucr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*oboroc
s.n. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Dar omagial, plocon; dar. Slujba, functie; rang. Venitul unor dari, ca vinariciul, oieritul^1 etc., sau venitul ocnelor si al vamilor. - Din tc.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*huzmet
s.n. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Firman de confirmare a domnilor romani de catre Poarta Otomana. Suma de bani platita Portii Otomane de catre domnii tarilor romanesti, incepand din sec. XVII, pentru a obtine la fiecare trei ani reinnoirea domniei. - Din tc. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*mucarer
s.n. (In evul mediu, in tarile romanesti) Copie sau traducere (a unui act, a unei scrisori). - Din tc. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*suret
s.n. (In evul mediu) Platforma in pietele publice, pe care erau executati condamnatii la moarte.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*esafod
s.n. (In evul mediu) Starea, situatia de serv; iobagie, serbie. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*servaj
s.n. (In expr.) = a acompania o melodie; a insoti, a intovarasi; a tine partea cuiva, aproband tot ce face si ce spune; a face pe placul cuiva, a canta cuiva in struna. (Reg.) Nume dat unor instrumente sau unor parti ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a tine acompaniamentul. - Din magh. "sunet, ton, glas".(by 7W1S1e9r9g3i3o)*hang
s.n. (In expr.) (cuiva) = a da (cuiva) o lovitura usoara (cu cotul); a indemna, a stimula, a imboldi, a zori (sa intreprinda ceva). - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ghes
s.n. (In expr.) (cuiva) (sau ) = a pacali (pe cineva), a face (cuiva) o farsa. - Din tc. "suferinta, durere".(by 5W13S13e7r7g7i15o)*renghi
s.n. (In expr.) (cuiva sau la ceva) = a gasi modalitatea, sistemul de a invinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supara, care provoaca nemultumiri. (Inv.) Salariu, leafa. - Din tc.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*hac
s.n. - In expresia : a chiuli. - Mr. Tc. din fr. (Papahagi, VII, 294; Lokotsch 611). - Der. vb. (a achita, a plati datoriile contractate; a deceda; a ramine lefter).(by 13W6S6e15r15g8i8o)*fit
s.n. (In expr.) formula de salut cu care este intampinat cineva care soseste undeva. - V. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*sosit
s. n. (In expr.) = in tacere, pe ascuns. [Forma gramaticala: (in expr.) ] - V. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*tacut
s.n. (In expr.) (rar, ) = fara lupta, fara efort; de-a gata. [Forma gramaticala: (in expr.) ] - Din + .(by 4W12S12e6r6g14i15o)*neluptat
s.n. (In expr.) (sau ) = a juca sau a dansa cu miscari bruste si cu sarituri, fara ritm; a topai. (Fam.; in expr.) (pe cineva) = a obliga (pe cineva) sa se supuna dorintelor, capriciilor cuiva. [Var.: s.n.] - Din magh.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tontoroi
s.n. (In expr.) sau = a nu sti nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; a nu-si face griji, a nu-i pasa de ceva. (Reg.; in expr.) = cum (iti) merge? cum stau lucrurile? - Din tc. , "veste, informatie".(by 11W12S5e5r14g14i7o)*habar
s.n. (In expr.) (sau rar, ) = a se invarti in preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur imprejur. - Din bg. "cerc, roata". (by 15W15S9e9r2g3i11o)*tarcol
s.n. - Infamie, discreditare, reputatie proasta, nota rea. Sl. (Miklosich, 38; Cihac, II, 276; Conev 101), cf. slov., ceh., rus. - Der. vb. (a defaima, a discredita; a (se) uza, a (se) degrada), din sl. ; ultimul sens, propriu in Mold., exista si in sl.; , s.n. (inv., Mold., dojana), prin intermediul mag. (Galdi, 95); vb. (a mustra; inv., a defaima), din mag. vb. (a piri; a defaima), din sl. (Cihac, II, 99); s.f. (inv., pira).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ponos
s.n. - Infamie, discreditare, reputaTie proasta, nota rea. Sl. (Miklosich, 38; Cihac, II,(by 15W1S1e9r10g3i3o)*ponos
s.n. - Infern, gheena. Gr. ????, prin intermediul sl. (Cihac, II, 145; DAR; Conev 107), cf. bg., sb., rus. - Der. vb. (Trans., a tortura, a chinui).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*iad
s.n. (In filozofia lui Platon) Concept care desemneaza modelul prim, originar, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentari imperfecte si copii ale sale. Fiecare din modulii ancestrali universali ai intuitiei si intelectului care apar, potrivit terminologiei psihologice-religioase, in visuri si in mitologie. Reprezentare, tip originar, prim. Tip, model dupa care se face o lucrare; manuscris original, prim, dupa care s-au facut alte copii ale aceleiasi opere; original. [< fr. , cf. lat. , gr. < - inceput, - tip].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*arhetip
s.n. Infirmerie intr-o mare casa romana. Spital al unei tabere romane. [pron. / < lat. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*valetudinariu
s.n. - Infirmitate. Lat. (sec. XIX). - Der. adj., din fr. ; s.f., din it. ; adj., din lat. (sec. XIX).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*morb
s.n. - Inflamare a beregatei. - Var. Origine indoielnica. Dupa Cihac, II, 514, din mag. "glanda". In Munt.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*melic
s.n. Inflamare a ganglionilor limfatici din regiunea inghinala, axilara etc., caracteristica ciumei, scarlatinei, bolilor venerice. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*bubon
s.n. - Inflamatie a beregatei. Var. Sb., slov. "spiridus" (Tiktin). Mai putin probabila der. propusa de Cihac, II, 514, din mag. "glanda".(by 2W2S11e11r4g4i13o)*malic
s.n. Inflamatie acuta sau cronica a mucoasei unui organ, adesea insotita de secretie abundenta. - Din fr. lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*catar
s.n. Inflamatie a marginii carnoase laterale a unghiei unui deget de la picior, mai ales a degetului mare; unghie incarnata. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*onixis
s.n. - Inflamatie a splinei. Sl. (Tiktin), cf. mag. (Cihac, II, 523; Galdi, 154), sas. (Borcea 204). - Der. adj. (Trans., bolnav de rast).(by 6W15S15e15r9g9i2o)*rast
s.n. - Inflamatie a ugerului la oi. - Mesteca (Chondrilla juncea). - Dalac (Paris quadrifolia). -Var. Origine indoielnica. Tiktin pune in legatura acest cuvint cu mr. "fulger", it. "a fulgera". E greu de aflat originea cuvintului, atita timp cit boala pe care o indica este nedeterminata (Dame o traduce prin: "ameteala a oilor"; dupa Scriban, se crede ca este o boala datorata alegarii oilor). Nu trebuie eliminata legatura cu - Der. vb. (a se imbolnavi oile).(by 1W9S10e10r3g4i12o)*rasfug
s.n. Inflamatie de natura infectioasa, localizata la degetele de la maini sau de la picioare; sugel. [Var.: s.n.] - Din lat. (by 15W15S8e9r9g2i3o)*panaritiu
s.n. Inflamatie localizata la cutele naturale ale pielii; opareala. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*intertrigo
s.n. Inflamatie purulenta acuta a tesutului conjunctiv subcutanat, cauzata de o infectie cu stafilococi sau cu streptococi. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*flegmon
s.n. Inflamatie purulenta a foliculilor firelor de par ca urmare a unei infectii cu stafilococi, care poate prinde tesuturile invecinate, provocand leziuni intinse ale pielii; abces, buboi. - Din lat. Cf. fr. %furoncle%.(by 12W12S13e6r6g15i15o)*furuncul
s.n. Inflamatie supurativa a unui ganglion limfatic sau a unei glande. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*adenoflegmon
s.n. - Inflatie a beregatei. Var. Sb., slov. "spiridus" (Tiktin). Mai putin probabila der. propusa de Cihac, II, 514, din mag. "glanda".(by 14W14S7e8r1g1i10o)*malic
s.n. Inflorescenta al carei receptacul este intins ca un taler, purtand numeroase flori apropiate unele de altele. - Din fr. , lat.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*capitul
s.n. Inflorescenta caracteristica plantelor graminee, alcatuita din mai multe flori mici cu peduncul scurt, dispuse pe o axa centrala lunga. Expr. sau = (despre plante) a se apropia de maturitate, a ajunge in faza de dezvoltare in care apare spicul ; a inspica. Stilizare decorativa in forma de spic , frecventa in arta populara pe cusaturi, tesaturi etc. Varful firelor de par, mai lungi (si de alta culoare), din blana unor animale. (In sintagma) (sau, rar, ) = fulgi mari de zapada amestecati cu stropi de ploaie, care cad pe pamant. (Pop.) Varf de munte; pisc. Partea cea mai inalta a acoperisului casei. [Pl. si: ] - Lat.(by 14W14S8e8r8g2i2o)*spic
s.n. Inflorescenta in forma de spic, al carei peduncul comun este ingrosat si carnos [Acc. si: - Var.: s.n.] - Din fr. lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*spadice
s.n. = (in forma articulata) zidul care despartea in vechime China de Mongolia; fig. (si in forma nearticulata) stavila, opreliste pusa in calea oricarei influente inovatoare din afara. %Expr.% (pe cineva) = a impusca (in urma unei sentinte de condamnare); (fig.) a osandi, a blama, a infiera. %Expr.% (Mold.) = a trai mult.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*zid
s.n. Informare adresata unui organ de jurisdictie sau de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana; denuntare. - Din (derivat regresiv).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*denunt
s.n. (Inform.) Caracter grafic utilizat in scrierea cu ajutorul calculatorului; set de caractere (cifre, litere, simboluri) conceput in acelasi stil grafic. - Din engl. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*font
s.n. (Inform., Electron.) Dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la calculatoare. Afisaj optoelectronic care contine un grup de cifre, folosit la instrumentele de masura. Caracter tipografic sau litera tipografica aldina cursiva. - Din engl. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*display
s.n. (|Inform|informatic|.) Circuit complex si logica aferenta operarii in conditii optime a unui echipament periferic. - Din engl.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*controler
s.n. (Inform.) Limbaj de programare cu posibilitati de definire prin substituire a unor tipuri de date si instructiuni. - Cf. engl.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*macrolimbaj
s.n. (Inform.) Limbaj de programare de nivel inalt orientat spre aplicatiile cu caracter tehnic, stiintific si economic. (cf. fr. < dupa numele matemat. fr. Blaise , care in sec. al XVII-lea a inventat o masina de calcul; denum. propusa in 1970 de catre informat. elv. Niklaus Wirth) (by 3W12S12e5r5g14i14o)*pascal
s.n. (Inform.) Limbaj formalizat specializat in prelucrarea datelor din domeniul economic cu ajutorul calculatorului electronic. - Din engl. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*dibol
s.n. (Inform.) Limbaj simbolic folosit in programarea automata orientat in probleme de calcul stiintific. - Din engl., fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*algol
s.n. (Inform.) Limbaj simbolic folosit in programarea automata, orientat pe probleme de gestiune economica. - Din engl., fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cobol
s.n. (Inform.) Limbaj simbolic folosit in programarea automata, orientat spre probleme tehnico-stiintifice. - Din engl., fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*fortran
s.n. (Inform.) Limbaj simbolic usor accesibil, universal. - Din engl. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*basic
s.n. (Inform.) Lista de comenzi adresate calculatorului, lista oferita utilizatorului de catre un program informatic. - Din engl.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*meniu
s.n. (Inform.) Mod de comunicare in scris si, de regula, in direct, a mai multor utilizatori de calculatoare conectate intr-o retea. - Cuv. engl. (= a sporovai, a taifasui; taifas, taclale.)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*chat
s.n. ~ (Inform.) Mod de vizualizare a datelor si rezultatelor furnizate de un ordinator. (cf. fr. ) (by 2W10S11e4r4g13i13o)*afisaj
s.n. (Inform.) Multiplu al cuvantului egal cu 1024 de cuvinte. [Abreviat: ] - .(by 10W10S4e4r12g13i6o)*kilocuvant
s.n. (Inform.) Periferic care asigura transferul de informatii intre calculatoare prin intermediul liniilor telefonice. - Din engl. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*modem
s.n. ~ (Inform.) Proprietate a sistemelor de memorie de a permite inregistrarea si regasirea informatiei.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*acces
s.n. (Inform.) Retea de calculatoare la nivel local (al unei companii, universitati etc.), care asigura accesul si distributia informatiilor interne exclusiv persoanelor conectate la aceasta. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*intranet
s.n. (Inform.) Sistem de programe pentru computere si procedurile de aplicare a lor furnizate o data cu computerul sau alcatuite de utilizator. - Cuv. engl.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*software
s.n. (Inform.) Stoc si structura de informatii inrudite, asociate, identificabila dupa nume; unitate de baza pentru stocarea informatiei, care ii permite calculatorului sa distinga un set de informatii de altul.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fisier
s.n. (Inform.) Ultima listare a unui text inainte de fotocopiere. (< amer. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*master
s.n. (In fosta URSS) Gospodarie agricola de stat. (din rus. < = gospodarie (agricola) sovietica) [def. , et. ] (by 6W14S14e8r8g1i2o)*sovhoz
s.n. (In fosta U.R.S.S.) Organ al puterii de stat centrale si locale format din deputati alesi de cetateni. - Din rus. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*soviet
s.n. (In fosta U.R.S.S.) Organ politic suprem executiv, format din membri alesi de catre Comitetul Central al Partidului Comunist si insarcinat cu aplicarea hotararilor politice ale partidului, ratificate de catre Comitetul Central. (P.anal.) Organ executiv al unui partid. (< rus. < iceskoe = birou politic; cf. engl. , fr. ) [](by 10W10S3e3r12g12i6o)*politburo
s.n. (In fosta U.R.S.S. si satelitii comunisti) Metoda de lucru bazata pe o mai buna exploatare a initiativelor si a experientei profesionale ale muncitorilor si, in paralel, pe spiritul de emulatie, cu scopul de a mari capacitatea de productie. (n. pr. + suf. ; cf. fr. , engl. ; v. et. la ) [](by 8W1S2e10r10g4i4o)*stahanovism
s.n. Infractiune care consta in insusirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hotie, furatura. - Din lat.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*furt
s.n. Infrangere, insucces, neizbanda, nereusita intr-o actiune. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*esec
s.n. In gastronomie, alimente (legume, ciuperci, trufe, coaja de citrice etc.) taiate in fasii subtiri, lungi de circa 3 cm; in expresii: Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*julien
s.n. In gastronomie, denumire generala pentru un preparat culinar din carne, pasare, vanat, peste sau legume taiate in bucati regulate (cuburi), rumenite (ragut brun) sau nerumenite (ragut alb), pudrate cu faina si fierte intr-un lichid aromatizat; prin adaugare de ingrediente specifice, se obtin preparate traditionale precum tocana, stufat, gulas, papricas etc.; din fr. germ. In bucataria italiana, este un amestec specific de carne tocata cu sos de rosii picant, utilizat drept garnitura la pastele fainoase. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*ragut
s.n. In gastronomie, felie de forma rotunda sau ovala de carne (muschi sau muschiulet de vitel sau de porc), de piept de pasare, de peste, de crustacee sau de ficat de gasca. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*medalion
s.n. In gastronomie, mula (vas de metal sau de portelan) rotunda si inalta, in care se realizeaza, se da la cuptor si se serveste un preparat delicat; prin ext., preparat (de legume, orez etc.) realizat intr-un astfel de vas, dar ceva mai mic, copt in bain-marie, apoi demulat si servit ca antreu sau garnitura, pastrand forma de timbal; preparat, sarat sau dulce, servit intr-o coaja (realizata din aluat copt) de forma unui timbal (ca o mica salatiera). var. din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*timbal
s.n. In gastronomie, pasta alba, moale si omogena, din sirop de zahar, colorata si aromatizata, folosita in bombonerie ca interior de bomboane, iar in cofetarie drept glazura pentru prajituri; fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*fondant
s.n. (In gastronomie) Piesa constand dintr-un ansamblu de 7-9 cotlete (de vitel, de batal, de miel, de porc), legate in forma de spalier sau coroana, fripte sau brezate; fr. germ (by 9W9S2e3r11g11i5o)*careu
s.n. (In gastronomie) Preparat concentrat, cu aspect siropos sau in stare solida (pulbere, faina, granule), extras din materii vegetale sau animale prin evaporarea partiala sau totala a lichidului dintr-o fiertura. In gastronomie se utilizeaza extracte lichide (sosuri concentrate) sau solide (concentrate de carne), pentru a da gust si consistenta preparatelor (supe, sosuri). (by 9W9S2e3r11g11i5o)*extract
s.n. In gastronomie, preparat culinar dintr-un ou intreg, desfacut din coaja, prajit in tigaie sau la capac, fara a fi amestecat, astfel incat galbenusul sa ramana intreg in mijlocul albusului coagulat de jur imprejur; (la pl.) = oua intregi, desfacute din coaja si fierte in apa cu otet, astfel incat galbenusul sa fie invelit de albusul coagulat, numite si (din fr. = buzunar). (by 2W11S11e4r5g13i13o)*ochi
s.n. In gastronomie, preparat de baza (un lichid, o compozitie sau un aluat) utilizat pentru realizarea unui preparat culinar mai complex. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*fond
s.n. In gastronomie, preparat obligatoriu din doua felii de paine sau chifla taiata in doua, unse cu unt, umplute la mijloc cu felii de carne sau mezeluri, rondele de oua, rosii sau altele; este un preparat specific de fast-food, luat ca o gustare consistenta intre mese; var. din engl. pentru gustarile realizate asemanator, dar neacoperite (engl. v. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*sandvis
s.n. In gastronomie: Produs de patiserie in forma de sul, umplut cu o crema, cu frisca etc. Preparat culinar realizat prin rularea unui aliment in jurul unei umpluturi, precum rulou de sunca, de peste etc.; rulourile de carne sunt transe subtiri de carne (de vitel, de vaca, de curcan), umplute, rulate si brezate la tigaie, numite si snitele umplute. sin. popieta, din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*rulou
s.n. (In gastronomie) Produs semipreparat de cofetarie-patiserie: un aluat gata copt, de forma rotunda (pentru torturi) sau dreptunghiulara (pentru prajituri sau rulade). (by 7W7S7e1r1g9i9o)*blat
s.n. In gastronomie, ragut din vanat cu pene (sitar, rata salbatica, fazan, potarniche), cu ciuperci si sos de vin; preparat gatit asemanator din rata domestica sau bibilica.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*salmi
s.n. In gastronomie, ravigotul este un sos picant, rece sau cald; cel rece se face pe baza de vinegreta cu adaos de capere, ceapa si diverse verdeturi, iar cel cald este un sos fin pe baza de rantas blond, cu adaos de vin si otet, aromatizat cu verdeturi; din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*ravigot
s.n. In gastronomie, suc rezultat din prajirea carnii in grasime (in jargon profesional numit: din fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*jus
s.n. In gastronomie, transa de carne, de obicei fripta la gratar sau prajita in tigaie; din engl. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*stec
s.n. In gastronomie, transa decupata oblic din file de peste plat, asemanatoare cu un pestisor (fr. = pietrosel), data prin faina sau invelita in aluat fluid, prajita in baie de ulei. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*gujon
s.n. In gastronomie, transa rotunda de muschi file de vaca, de 6-8 cm diametru si 2 cm grosime, |sotata|sota| sau fripta la gratar. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*turnedou
s.n. Inghetata (de ciocolata) preparata cu frisca batuta. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*parfe
s.n. Ingraditura de lemn facuta pentru zagazuirea apelor. Barna intrebuintata la construirea unui dig, a unui pod etc. Fortificatie facuta in trecut din barne, scanduri etc.; zid de aparare, parapet. [Var.: (reg.) s.n.] - Din pol., ucr. magh. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*parcan
s.n. Ingraditura de nuiele pentru adapostirea vacilor, a oilor etc. Constructie cu pereti din impletitura de nuiele pentru pastrarea porumbului si a altor produse agricole; patul. - Din bg., scr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*cosar
s.n. - Ingraditura pentru oi. - Ingraditura facuta in apa pentru prins peste. Tc. (Hasdeu 1492).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*arcaci
s.n. Ingraditura sau despartitura pentru separat oile. Ingraditura facuta de pescari in apa pentru prinderea si pastrarea pestului in balti iarna. - Et. nec.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*arcaci
s.n. Ingramadire care impiedica trecerea. Spatiul ocupat de un obiect din punctul de vedere al gabaritului. [< fr. ].(by 14W15S8e8r8g2i2o)*ancombrament
s.n. Ingramadire de bolovani, de piatra, de beton etc., care formeaza platforme de intarire, diguri etc. - Din fr. (dupa ).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*anrocament
s.n. Ingramadire de bucati de roca colturoase, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stancilor si pravalite din munti sau aduse de ghetari; roca sedimentara formata din acest material. Loc, teren acoperit cu acest material. suf.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*grohotis
s.n. - Ingramadire de busteni, crengi etc. aduse de ape; aluviuni. - Var. Lat. (Hasdeu 501; Candrea-Dens., 20; DAR); cf. sp. din Ribagorza (< lat. ), citat de Giuglea, 19. Var. este o forma analogica, asa cum este etc. - Der. , vb. (a proteja), a carui conjug. ni se pare neclara (poate nu se foloseste la modurile personale); , vb. (a ingramadi, a aduce aluviuni). (by 4W12S12e5r6g14i14o)*agest
s.n. Ingramadire de nisip, de pietris sau de namol formata pe fundul marilor sau al fluviilor, care ajunge uneori pana la suprafata apei. Grup mare de scoici sau de pesti. Masa sau platforma special amenajata pentru efectuarea de lucrari caracteristice unei profesiuni manuale. instalatie pentru controlul calitatilor tehnice ale unor motoare. Bancheta la ambarcatii mici. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*banc
s.n. Ingramadire de obiecte de acelasi fel; cantitate (mare) dintr-un material strans la un loc; gramada, maldar. - Et. nec.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*morman
s.n. Ingramadire mare de zapada adusa de vant si asezata in forma de valuri sau de dune; namete. P. gener. Morman, gramada. Intaritura primitiva facuta de popoarele antice, constand dintr-un dig lung de pamant, cu sant de aparare. - Probabil din sl. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*troian
s.n. Ingrasamant agricol natural, rezultat in urma fermentarii lente a diferitelor resturi vegetale si animale, amestecate cu unele substante minerale. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*compost
s.n. Ingrasamant bacterian pentru culturile de plante leguminoase. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*nitragin
s.n. Ingrasamant chimic constituit din azot si anhidrida fosforica. - Din fr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*amofos
s.n. Ingrasamant organic natural, bogat in fosfor (si in azot), care se gaseste in mari cantitati in America de Sud, provenit din acumularea excrementelor si a cadavrelor de pasari, de lilieci din pesteri, a cadavrelor unor animale marine, etc. - Din fr.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*guano
s.n. (In Grecia antica) Denumire data paturilor de oameni liberi dintr-un oras, cu drepturi politice depline. - Cuv. gr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*demos
s.n. (In Grecia antica) Scoala in care tinerii absolventi ai palestrei isi desavarseau educatia fizica si intelectuala. Scoala care cuprinde clasele V-VIII. (In unele tari) Liceu. - Din lat. , fr.(by 11W11S12e5r5g13i14o)*gimnaziu
s.n. - Inima. Lat. (sec. XIX). Termen medical. - Der. adj., din fr.; , s.f.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*cord
s.n. (In Imperiul Roman si in evul mediu in Europa) Forma de relatii sociale caracterizata prin |legarea|lega| din ce in ce mai stransa a colonilor^1 de pamantul pe care il lucrau si pentru care plateau proprietarilor dijma. - Din lat. fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*colonat
s.n. (In industria pielariei) Unitate de masura pentru piele, egala cu 929 cm^2; bucata de piele avand aceasta suprafata. [Pl. si: ] - Din germ. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*fus
s.n. (In islamism) Destin, fatalitate, soarta, vointa lui Alah. (cf. germ. ) (by 8W1S1e2r10g10i4o)*kismet
s.n. Inlantuire de silogisme in care concluzia silogismului anterior devine una dintre premisele silogismului urmator. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*polisilogism
s.n. Inlantuire logica de judecati, care duce la o concluzie; sir de argumente de care se serveste cineva in judecarea unei chestiuni sau pentru a-si sustine punctul de vedere. - Din fr. (refacut dupa )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rationament
s.n. (In legislatia unor tari) Drept care garanteaza libertatea individuala si protejeaza impotriva arestarii arbitrare, permitand arestatului sa ceara prin avocatul sau sa compara in fata unui magistrat care urmeaza sa decida asupra legalitatii arestarii. - Expr. lat.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*habeascorpus
s.n. (In legislatia unor tari) |Drept|Drept| care garanteaza libertatea individuala si protejeaza impotriva arestarii |arbitrare|arbitrar|, permitand arestatului sa ceara prin avocatul sau sa compara in fata unui |magistrat|magistrat| care urmeaza sa decida asupra legalitatii arestarii. - Expr. lat.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*habeascorpus
s.n. In limbaj familiar, denumeste primul fel dintr-un meniu. Dupa regulile clasice ale gastronomiei, antreul este felul care se serveste dupa gustare (sau supa) si peste (sau preparatul care il inlocuieste), inainte de felul principal din meniu (de obicei friptura); fr., engl. germ. in SUA, denumeste intotdeauna felul principal al meniului. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*antreu
s.n. (in limba latina) Adjectiv verbal cu sens pasiv, derivat de la tema gerunziului; (in limba franceza) una dintre formele participiului prezent, precedate de prepozitia "en". - Din fr. , lat.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*gerundiv
s. n. (in liturghia catolicA?) Nume dat initial unei cantA?ri responsoriale, devenitA? apoi cantare solisticA?. Carte liturgicA? cuprinzand, pe langA? cantA?rile graduale (1), cantA?rile misei. -Din it., lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*gradual
s.n. (In loc. adj.) = care nu apartine clerului; mirean. - Din sl. "lume".(by 4W13S13e6r6g15i15o)*mir
s.n. (In loc. adj. si adv.) = (care se face, are loc etc.) inainte de a fi mancat ceva; fara sa fi mancat, cu stomacul gol. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*nemancat
s.n. (In loc. adj. si adv.; in legatura cu felul de a aseza, a indoi sau a croi o stofa) = (asezat) in diagonala, piezis. - Din bg. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*verif
s.n. (In loc. adv.) = cu multa insufletire, vioi; in mod remarcabil, stralucit, exceptional. - Din it., fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*brio
s.n. (In loc. adv.) = destul. (In sintagma) = bine ai venit ! bun sosit ! - V.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*ajuns
s.n. (In loc. adv.) = dintr-o rasuflare; foarte repede, fara oprire. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*nerasuflat
s.n. (in loc. adv.) = inainte de a fi baut ceva; fara sa fi baut ceva. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*nebaut
s.n. (in loc. adv.) = incetul cu incetul, fara a putea fi perceput. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*nesimtit
s.n. (In loc. adv.) = (in legatura cu situatia unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de varsare (in comparatie cu alt punct). - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*aval
s.n. (In loc. adv.) = in mod neasteptat, deodata; prin surprindere. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*negandit
s.n. (In loc. adv.) = la timp, la momentul potrivit. (Reg.) Betisor cu mai multe crestaturi, cu care se masoara laptele la stana sau tuica in cazan. - Et. nec.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*tanc
s.n. (In loc. prep.) (cuiva sau a ceva) = in dauna, in paguba (cuiva sau a ceva). - Din fr. lat. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*detriment
s.n. ~ (In loc.) = ~ sau = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura; ~ sau = cu mare intensitate, din rasputeri, pe branci. [Forme gramaticale: ](by 13W13S13e7r7g15i15o)*rupt
s.n. (In loc. si expr.) = impotriva directiei firesti in care creste parul pe capul si pe corpul fiintelor; impotriva directiei unui curs de apa sau a unui agent fizic in miscare; potrivnic, ostil; echivoc. = in ciuda..., in pofida... (pe cineva sau ceva) = a-si bate joc (de cineva sau ceva), a lua in ras; a dojeni aspru, a brusca. (Rar) = a-i merge cuiva rau, a intampina greutati. (Rar) Rafuiala. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*raspar
s.n. (In loc. si expr.) (sau sau = in lung, de-a lungul. = in toate directiile, pretutindeni. suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*lungis
s.n. Inlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeasi natura). (Tehn.) = piesa dintr-un mecanism, fabricata izolat de acesta si menita sa inlocuiasca alta piesa, identica, dar uzata, a mecanismului. (Fiziol.); = totalitatea proceselor care se petrec in organism cu ocazia asimilarii hranei. = totalitatea proceselor prin care se introduce in sange oxigenul si se elimina bioxidul de carbon. Loc. adj., adv. = (care apare, intervine etc.) cand unul, cand altul, pe rand. (Mil., in trecut) = trupa in care soldatii erau chemati sa faca serviciul in mod periodic si pe rand (in intervale fiind lasati la vatra). Expr. = discutie aprinsa, cearta. Faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua altul in locul lui; procesul circulatiei marfurilor ca forma de repartizare a bunurilor produse de societate. Loc. adv. = drept compensatie, ca echivalent. Loc. prep. = in locul..., pentru... (Concr.) Ceea ce se primeste, se obtine in locul a ceea ce s-a cedat; echivalent, compensatie. Transformare a unei sume de bani in alta de aceeasi valoare, dar constand din alte monede. = intreprindere comerciala care se ocupa cu schimbarea banilor. = act prin care semnatarul cere unei alte persoane sa plateasca o suma de bani celui indicat in act. = persoana intermediara care are rolul de a negocia, in mod oficial, obligatiuni de stat si alte efecte. (Fiz.) Trecere a unei energii, a unei sarcini electrice, a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul, dintr-o parte in alta. Totalitatea lucratorilor, functionarilor etc. care se gasesc in acelasi interval de timp la lucru intr-o sectie, intr-un serviciu etc. in care lucreaza mai multe randuri de angajati; echipa de lucratori sau persoane care, dupa un interval de timp determinat, inlocuieste sau este inlocuita in munca de alta echipa sau de alta persoana; interval de timp cat lucreaza astfel o echipa sau o persoana. (Mai ales la pl.) Rufarie de corp (sau de pat) care inlocuieste pe cea murdara; primeneli. - Din (derivat regresiv).(by 6W14S15e8r8g1i2o)*schimb
s.n. Inlocuire a studiului concret istoric al realitatii sociale prin speculatii abstracte. - [ic] + suf.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*anistorism
s.n. (In medicina populara) Cornet confectionat din panza de canepa impregnata cu ceara, care se introduce in ureche, se aprinde si se lasa sa arda cat suporta pacientul, pentru calmarea durerilor de urechi si desfundarea urechilor. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*bucium
s.n. (In mitologia antica) Loc asezat in fundul infernului, in care se presupunea ca erau chinuiti cei care pacatuiau fata de zei: (in credinta crestina) iad, infern. - Slav (v. sl. din gr.).(by 2W10S11e11r4g5i13o)*tartar
s.n. (In mitologia antica) Loc asezat in fundul infernului, in care se presupune ca erau chinuiti cei care pacatuiau fata de zei; (in credinta crestina) iad, infern. [Acc. si: ] - Din sl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*tartar
s.n. (In mitologia greco-romana) Partea cea mai de sus a boltii ceresti, unde se credea ca se afla locasul zeilor; resedinta zeilor. - Din fr. , it.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*empireu
s.n. (In organizarea judecatoreasca a unor state) Raspuns dat de jurati in legatura cu vinovatia sau nevinovatia unui acuzat si pe baza caruia se pronunta sentinta; sentinta unei curti cu jurati; sentinta judecatoreasca. Fig. Hotarare, opinie definitiva, care nu admite contrazicere. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*verdict
s.n. (In Orient) Han mare la care poposesc caravanele. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*caravanserai
s.n. (In practicile religiei crestine) Pomana (constand din vin, paine, mancaruri) care se da pentru cei morti. (Pop.) Vin, untdelemn sfintit sau agheasma cu care preotul stropeste mortul inainte de a-l ingropa. [Var.: s.n.] - Lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*paos
s.n. Inregistrare obtinuta prin postsincronizare. - Din (derivat regresiv).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*postsincron
s.n. Inregistrator automat de productie. - Cf. germ. %Produktionsmesser.%(by 13W6S7e15r15g9i9o)*productometru
s.n. (In religia catolica) Loc unde sufletele celor morti cu pacate mai usoare s-ar purifica prin suferinte inainte de a intra in paradis. Fig. Loc sau perioada de suferinta (trecatoare). - Din lat. it. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*purgatoriu
s.n. (In religia crestina) Dar^2, ajutor spiritual, gratie divina acordata omului. Expr. (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) exclamatie prin care cineva isi exprima satisfactia pentru reusita unui lucru; slava Domnului! Puterea sacramentala a preotilor de a oficia actele de cult. Calitate, insusire, dispozitie naturala care face pe cineva vrednic de admiratie; talent, vocatie, dar^2. (Inv.) Dar^2 sau rasplata acordata cuiva ca un semn de bunavointa, ca o favoare deosebita. - Din sl.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*har
s.n. (In religia crestina ortodoxa) Rugaciune de pomenire facuta de preot de patruzeci de zile in sir pentru morti, pentru iertarea pacatelor, pentru bolnavi etc. Expr. (sau ) (sau ) = a plati preotului sa faca un sarindar (sau sarindare). Plata pentru aceste rugaciuni. - Din ngr.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*sarindar
s.n. (in Republica Moldova) |Batura|Batura| spirtoasa obtinuta prin distilarea anumitor sorturi de vin; |coniac|coniac|, |brandy|brandy|. (de la )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*divin
s.n. (in Republica Moldova) |Bautura|Bautura| spirtoasa obtinuta prin distilarea anumitor sorturi de vin; |coniac|coniac|, |brandy|brandy|. (de la )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*divin
s.n. (In republica romana) Perioada de guvernare a unui consul . Reprezentanta a unui stat in alt stat, condusa de un consul ; (concr.) cladirea in care sunt instalate birourile acestui serviciu. - Din fr. lat. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*consulat
s.n. (In Roma antica) Act prin care un magistrat facea cunoscute normele de drept si formele juridice aplicate in timpul magistraturii lui. (In antichitate si in evul mediu) Decret important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericeasca superioara cu privire la o anumita problema. - Din lat. germ. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*edict
s.n. (In Roma antica) Celebrare a unei victorii prin intrarea solemna in oras a comandantului biruitor, pe un car tras de patru cai albi si insotit de un cortegiu din care faceau parte senatori, capeteniile armatei si prizonierii facuti in razboi, reprezentand cea mai inalta onoare acordata invingatorului. Expr. (sau cineva) = a ridica (pe cineva) pe sus (purtandu-l pe brate sau pe un tron) in cadrul unui cortegiu solemn sau vesel. Victorie, biruinta de mare prestigiu; succes moral, reusita, izbanda deosebita. - Din lat. fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*triumf
s.n. (In Roma antica) Forma de conducere politica reprezentand alianta a trei conducatori politici si militari; persoanele care detineau aceasta conducere. - Din lat. fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*triumvirat
s.n. (In Roma antica) Recensamant al cetatenilor si al averii lor. Efectuat din cinci in cinci ani, pentru a servi ca baza in recrutare, la fixarea impozitelor, la exercitarea drepturilor politice etc. Grupare a unor cetateni sau a tuturor locuitorilor unei tari dupa diverse criterii. (In societatea feudala) Renta in bani sau in natura datorata seniorului de catre posesorul pamantului. (In unele tari) Catimea de impozit prevazuta de legile electorale necesara pentru acordarea dreptului de alegator. - Din lat. fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*cens
s.n. (In Roma antica) Sfatul batranilor; (sub republica) organul suprem de conducere a statului; (sub imperiu) consiliu consultativ cu rol politic minor. Denumire data camerei superioare a Parlamentului care, impreuna cu Camera Deputatilor, constituie corpurile legiuitoare in unele tari. (Si in sintagma Organ de conducere a unei institutii de invatamant superior, format din profesori universitari si reprezentanti ai studentilor, prezidat de rector. Loc in care se aduna senatorii. - Din fr. lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*senat
s.n. Insarcinare data unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu facut cuiva in urma unei astfel de insarcinari. (Jur.) Contract in baza caruia o persoana trateaza afaceri comerciale in nume propriu, dar pe socoteala altei persoane, in schimbul unei remuneratii (procentuale). Remuneratie (procentuala) primita de o persoana, de o banca etc. care a mijlocit o afacere comerciala sau care a efectuat un serviciu. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*comision
s.n. - Insarcinare, serviciu. Tc. (Seineanu, 246; Ronzevalle 165), cf. ngr. ????????, sb. Sec. XVIII, inv.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*mansup
s.n. - Inscriptie funerara cuprinzind elogiul defunctului. - Bucata de stofa brodata reprezentind punerea in mormint a lui Iisus, care acopera un mormint sau un altar. - Var. (inv.) mr. Ngr. ?????????. Sec. XVIII (Galdi 182).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*epitaf
s.n. Inscriptie funerara, in versuri sau in proza, cuprinzand elogiul defunctului sau o sentinta morala; placa cu o inscriptie funerara. Poezie epigramatica avand ca pretext moartea (imaginara) a unei persoane. Obiect de cult care consta dintr-o bucata de stofa pe care este brodata o scena reprezentand punerea in mormant a lui Isus Cristos; aer^2 . - Din ngr. fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*epitaf
s.n. Insecticid folosit contra mustelor, tantarilor, puricilor etc. - Denumire comerciala.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*flit
s.n. (In sec. XVIII, in Moldova) Dare care se platea pentru fiecare vadra de vin. suf.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*vadrarit
s.n. Inselaciune, escrocherie, mai ales la schimbul ilegal de valuta; bisnita; (p. ext.) afacere necinstita, dubioasa. (Arg.) Smecherie.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*smen
s.n. - Inselatorie, cacealma. Eng. prin intermediul fr. - Der. (rar) , vb. (a face cacealma, a insela).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bluf
s.n. Insemnele, steagul unei cohorte in armata romana. Trupa oranduita intr-un anumit corp. Steag al unei nave, pavilion. // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "steag", "stindard". [< lat. , cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vexil
s.n. Insertie . Spec. Cadru fix sau scurta scena animata inclusa in actiunea unui film. - Din engl., fr. it. (by 6W15S15e8r9g9i2o)*insert
s.n. (In sintagma) = aparat electric care inchide si deschide automat un circuit electric. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*conjunctor
s.n. (In sintagma) = caine de vanatoare dresat sa se opreasca atunci cand simte sau zareste vanatul. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*aret
s.n. (In sintagma) = document eliberat persoanelor care au satisfacut serviciul militar, cuprinzand situatia militara si alte date privitoare la titular. (Tehn.; in sintagma) = document de evidenta care cuprinde date referitoare la un utilaj (denumire, anul fabricatiei, producatorul, caracteristici tehnice, reparatii etc.). - Din fr. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*livret
s.n. (In sintagma) = forma de conducere politica a unui stat. (In unele state) Unitate teritorial-administrativa condusa de un imputernicit al sefului statului. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*guvernamant
s.n. (In sintagma) = gogoasa bogata in tanin, care se formeaza pe frunzele si pe ramurile tinere al unor stejari, in urma intepaturii facute de o specie de viespe, si care se intrebuinteaza in medicina sub forma de tinctura, in industria chimica si in industria tabacariei. - Din tc. ngr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*ristic
s.n. (In sintagma) = Hartie translucida obtinuta prin macinarea fina a pastei de hartie, folosita la executarea desenelor in tus, pentru a fi apoi copiate pe hartie heliografica (ozalid). Copia pe hartie de calc a unui desen; decalc . Fenomen lingvistic care consta in atribuirea de sensuri noi, dupa model strain, cuvintelor existente in limba ori in formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte straine; decalc . - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*calc
s.n. (In sintagma) = numele unui joc de copii in care unul dintre jucatori trebuie sa ghiceasca la cine se gaseste un inel care trece din mana in mana. (Rar) Intortochetura. [Var.: (reg.) s.n.] - (inv. "a invarti" < ) + suf. (by 12W12S6e6r14g14i15o)*invartecus
s.n. (In sintagma) = paine dietetica facuta din faina integrala, fara sare. - Din germ. [brot].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*graham
s.n. (In sintagma) = produs obtinut din lapte smantanit. . - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*cazeinat
s.n. (In sintagma) sau = numele popular al unei boli de ochi care se manifesta prin imposibilitatea de a vedea seara dupa apusul soarelui; miopie. Expr. = a nu vedea sau a nu observa un obiect aflat foarte aproape. - Din (derivat regresiv).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*orb
s.n. (In sintagma) (sau sau (sau = timpul cand se lumineaza de ziua, zori de zi. - V. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*revarsat
s.n. (In sintagma) (si eliptic) = motor cu ardere interna la care combustibilul, pulverizat prin injectare in aerul din cilindru, se aprinde datorita temperaturii inalte a aerului comprimat. - Din fr. germ. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*diesel
s.n. (In sintagma) = solutie apoasa care contine iod si iodura de potasiu, utilizata in tratamentul hipertiroidismului. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*lugol
s.n. (In sintagma) = solutie apoasa de hipoclorit de sodiu, folosita ca dezinfectant. - Din fr. [eau de] (by 3W12S12e5r6g14i14o)*javel
s.n. (In sintagma) = tub analizor de imagine, esential in sistemul de televiziune pentru transformarea imaginii in semnale electrice. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i14o)*videocaptor
s.n. (in sintagma) = ulei |eteric|eter| cu miros de trandafir obtinut din unele specii de plante. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*geranium
s.n. (In sintagma) = varietate de calcit caracterizata prin dimensiunile mari si prin transparenta perfecta a cristalelor, utilizata la instrumentele optice. - Din fr. germ. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*spat
s.n. (In sintagmele) = (la unele jocuri de carti cu licitatie) situatie in care unul din cuplurile participate la joc castiga toate cele treisprezece levate posibile; (la jocul de tenis) situatie in care un tenisman castiga, in cursul aceluiasi an, cele patru mari concursuri internationale de tenis. = (la unele jocuri de carti cu licitatie) situatie in care unul dintre cuplurile participante la joc castiga douasprezece din cele treisprezece levate posibile. - Din fr. germ. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*slem
s.n. ~ (In sint.) = asezare arheologica; loc in care se efectueaza sapaturi arheologice. (cf. fr. ) [](by 4W4S13e13r6g7i15o)*sit
s.n. (In sociologie) Arie urbana foarte intinsa creata prin includerea succesiva a zonelor suburbane si a oraselor invecinate. - Din fr. engl. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*megalopolis
s.n. Insotire a unei melodii cu alta melodie potrivita. Parte muzicala, instrumentala sau ochestrala, care insoteste si sustine un solist sau un ansamblu coral. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*acompaniament
s.n. Instalare temporara a unei unitati militare sau, a unui grup de turisti, de vanzatori etc. pe un camp, in corturi; tabara ; (concr.) locul unde are loc instalarea; obiectele necesare instalarii - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*campament
s.n. Instalatie care asigura presiunea necesara in reteaua de distributie a apei dintr-un cartier, dintr-o cladire inalta etc. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g15i9o)*hidrofor
s.n. Instalatie care permite realizarea unei comunicatii fara fir intre doua statiuni terminale, prin statiuni de receptie-emisie intermediare. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*radioreleu
s.n. Instalatie care serveste la preincalzire. suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*preincalzitor
s.n. Instalatie care serveste la transportarea materialelor (grele) pe directie verticala sau aproape verticala si pe distante relativ mici. Unealta cu care se prind si se manevreaza prajinile de foraj, burlanele etc. in exploatarile petroliere sau in lucrarile de explorare. (Med.) Instrument folosit pentru indepartarea unor elemente dure din tesuturi. - Din fr. germ.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*elevator
s.n. Instalatie care transforma un material (metalic) in lame, fire etc. Masina care intinde un material textil aflat in forma de banda pentru a-i uniformiza grosimea si a-i face firele paralele. Masina care macina sau sfarama anumite materiale pentru a pregati pasta de argila, nisipul de concasor etc. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*laminor
s.n. Instalatie cu ajutorul careia miscarile unui creion condus cu mana in punctul de emisiune se transmit fidel, prin mijloace de telecomunicatie, unei unelte de scris aflate in punctul de receptie. - Din fr. germ. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*teleautograf
s.n. Instalatie cu ajutorul careia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicatii; emitator radio^1. (dupa fr. (by 15W15S1e9r9g3i3o)*radioemitator
s.n. Instalatie cu generator propriu pentru iluminatul de siguranta in cazul in care se intrerupe curentul de la reteaua electrica. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*luminobloc
s.n. Instalatie de protectie a constructiilor si a instalatiilor impotriva efectelor produse de loviturile directe de trasnet; paratoner, parafulger. - (dupa fr. ).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*paratrasnet
s.n. Instalatie de protectie a unui avion contra formarii straturilor de gheata pe aripi, ampenaje, elice etc. in cursul zborului prin mase de aer umed si subracit. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*dejivror
s.n. Instalatie de radio-receptie folosita in radiogoniometrie, in navigatia fara vizibilitate si in radiolocatie, pentru determinarea directiei din care sunt emise semnalele radio. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*radiogoniometru
s.n. Instalatie de semnalizare luminoasa asezata la intretaierea strazilor pentru reglementarea circulatiei. Instalatie de oprire automata a unui vehicul feroviar cand linia nu este libera. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apeland la serviciile (gratuite ale) automobilistilor ocazionali. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*autostop
s.n. Instalatie de separare actionata cu ajutorul unui curent de apa si folosita la prepararea mecanica a carbunilor. - .(by 14W8S8e1r1g10i10o)*hidroseparator
s.n. Instalatie de teleferic in care cablul poarta la urcus persoanele pe schiuri. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*teleschi
s.n. Instalatie de telefonie care permite ca vocea care vorbeste sa fie auzita simultan de mai multe posturi. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*televorbitor
s.n. Instalatie folosita la transformarea fortei eoliene in energie electrica. - Din engl.(by 15W15S9e9r2g3i3o)*aerogenerator
s.n. Instalatie igienica servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare a urinei si a materiilor fecale; latrina, privata, umblatoare, buda. - Din engl., fr. [water]. Cf. germ. %Klosett%.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*closet
s.n. Instalatie impotriva aburirii geamurilor la autoturisme. suf. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*dezaburitor
s.n. Instalatie (ingloband un radiolocator si un proiector) destinata sa descopere si sa lumineze tintele aeriene in timpul noptii. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*radioproiector
s.n. Instalatie pentru |culegerea|culege| simultana a aceluiasi text la mai multe masini si in tipografii diferite. [Acc. si: ] - Din germ. fr. (by 7W8S8e1r2g10i10o)*teletipseter
s.n. Instalatie pentru culegerea fotografica bazata pe sistemul monotip. - Din fr. [graphie]. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*rotofoto
s.n. Instalatie pentru incalzirea apei inainte de a o introduce in sistemul de fierbere al cazanului cu abur. Dispozitiv adaptat la carburatorul unui motor cu explozie pentru reducerea consumului de combustibil. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*economizor
s.n. Instalatie pentru preincalzirea aerului din furnale prin arderea gazelor combustibile rezultate ca produs secundar la elaborarea fontei. - Din engl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cauper
s.n. Instalatie pentru producerea sau mentinerea unei temperaturi scazute constante. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*criostat
s.n. Instalatie pentru proiectia imaginilor de televiziune pe ecran cinematografic. - Din fr. engl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*eidofor
s.n. Instalatie pentru saparea pamantului, formata dintr-o conducta metalica prin care se proiecteaza o vana de apa sub presiune. - Din fr. , germ. , rus.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*hidromonitor
s.n. Instalatie pentru stingerea incendiilor in hale industriale. - Din fr., engl. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*sprinkler
s.n. Instalatie pentru transportul schiorilor pe varful unei partii sau pe o panta. [Scris si: ] - Din engl., fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*schilift
s.n. Instalatie rudimentara folosita in trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafata. Troliu rudimentar de lemn, actionat manual, folosit la spalarea puturilor de mina de mica adancime. Piesa din scheletul unei ambarcatii de care se fixeaza scandurile ce formeaza invelisul ambarcatiei. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*crivac
s.n. - Instalatie sanitara care asigura tisnirea mai multor jeturi de apa. Fr. - Der. , vb., din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*dus
s.n. Instalatie sanitara sau tehnica prin care se asigura tasnirea reglabila si concomitenta a mai multor jeturi mici de apa. Ansamblu de jeturi de apa realizate cu ajutorul dusului ; spalare etc. facuta prin acest mijloc. Fig. Vorba, veste, intamplare neasteptata si neplacuta. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*dus
s.n. Instalatie sau instrument pentru masurarea debitului^1 unui fluid care curge printr-o conducta. - Din fr. (by 3W11S12e12r5g6i14o)*debitmetru
s.n. Instalatie speciala cu ajutorul careia se colecteaza si se masoara cantitatea de apa infiltrata intr-un anumit volum de sol in vederea studierii capacitatii de inmagazinare a apei pe diferite tipuri de sol. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*lizimetru
s.n. Instalatie speciala de mari dimensiuni in care se cultiva plante sub lumina, temperatura, umiditate etc. dirijate, in scopuri experimentale. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i5o)*fitotron
s.n. Instalatie special amenajata, de clocire artificiala, pentru asigurarea conditiilor de temperatura, umiditate, ventilatie, intoarcerea oualor, securitate etc., necesare dezvoltarii normale a embrionului de ou; closca artificiala. Camera special amenajata in care se poate asigura dezvoltarea, in conditii optime, a copiilor nascuti prematur. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*incubator
s.n. Instanta judecatoreasca (cu atributii determinate). (In vechea organizare judecatoreasca) Instanta intermediara intre judecatorie si curtea de apel, care isi intindea jurisdictia asupra unui judet. Local in care functioneaza tribunalul . Complet care judeca o cauza, un proces la un tribunal . - Din fr., lat. (by 9W10S3e3r3g12i12o)*tribunal
s.n. - Instiintarea expusa in public, anunt. - Var. , s.n. Fr. Var. e forma artificiala, latinista, pastrata de administratie, si care porneste de la paralelismul < fata de > , cu part. - Der. , vb. (a expune un afis; a anunta; a face parada de ...); , s.n. (publicitate prin afise; ostentatie); , s.m. (persoana care pune anunturi), cf. Iordan, VI, 150.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*afis
s.n. Instiintare, de obicei imprimata, expusa public, prin care se anunta ceva, prin care se dau informatii in legatura cu viata politica si culturala; afipt. Gen de arta grafica, cu functie mobilizatoare, de informare, de reclama, de instructaj etc. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*afis
s.n. - Instiintare, notita, parere. Fr. cu influenta der. verbal. - Der. vb., din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*aviz
s.n. Instiintare oficiala speciala, difuzata prin presa, radio etc., asupra unor evenimente importante de actualitate. Buletin prin care comandamentul suprem al unei armate informeaza publicul in timp de razboi asupra operatiilor militare. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*comunicat
s.n. Instiintare prealabila de concediere facuta unui angajat; interval de timp cat un angajat mai lucreaza dupa primirea acestei instiintari; salariu care se cuvine celui concediat de la primirea instiintarii pana la concedierea sa. [Pr.: - Pl. si: ] - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*preaviz
s.n. Instiintare prealabila, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). Sanctiune administrativa aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara si prin care se atrage atentia acestuia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere. Expr. = a atrage atentia cuiva sa nu repete o greseala. Sanctiune aplicata de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar si care, la repetarea abaterii, poate fi urmata de eliminarea din joc a sportivului. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*avertisment
s.n. - Instiintare (scrisa), aviz. - Fr. - Der. , vb., din fr. ; adj. (care anunta). (by 2W10S11e4r4g13i13o)*anunt
s.n. Instiintare scrisa cu caracter oficial. Expr. (Glumet) , se spune pentru a atrage atentia aceluia care pare sa aiba un interes in problema in discutie. Parere, apreciere competenta emisa de cineva (din afara) asupra unei probleme aflate in dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*aviz
s.n. Institutie anexa a unei scoli care asigura masa de pranz si pentru elevii externi. [Pr: ] (by 4W13S13e6r7g15i15o)*semiinternat
s.n. Institutie care mijloceste sau organizeaza reprezentatii teatrale, concerte etc. - Din .(by 6W6S15e15r8g9i2o)*impresariat
s.n. Institutie care se ocupa cu strangerea, pastrarea si expunerea obiectelor care prezinta interes istoric, stiintific, artistic etc.; cladire in care sunt pastrate si expuse astfel de obiecte. Loc. adj. = rar, pretios; (ir.) invechit. - Din lat. germ. fr.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*muzeu
s.n. Institutie creata pentru o activitate de folos obstesc. (sau ) = institutie care duce o actiune organizata de propagare a culturii. suf.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*asezamant
s.n. Institutie de invatamant de grad superior, unde se studiaza muzica, (in trecut) si arta dramatica, si unde se formeaza compozitori, interpreti vocali si instrumentali, dirijori, muzicologi. - Din fr. germ. (by 2W2S3e11r11g4i5o)*conservator
s.n. Institutie de stat care stabileste si incaseaza contributiile catre stat, urmareste pe cei care nu si-au platit in termen aceste contributii etc. - Din fr. it. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*fisc
s.n. Institutie in care se fac cercetari stiintifice de specialitate. Institutie de invatamant superior (universitar) in care se pregatesc cadre cu calificare superioara in diferite specialitati. (Concr.) Local in care functioneaza astfel de institutii. (In trecut) Scoala particulara de grad secundar, de obicei cu internat. (Inv.) Institutie . - Din fr. lat. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*institut
s.n. Institutie medicala in care sunt internate si ingrijite persoanele predispuse la anumite boli grave, in special la tuberculoza. - Din fr. (by 7W8S1e1r2g10i10o)*preventoriu
s.n. Institutie medicala in care sunt internati bolnavii, accidentatii sau ranitii. [Pl. si: ] - Din germ. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*spital
s.n. Institutie particulara de invatamant din trecut (unde elevii erau gazduiti in perioada scolarizarii); pensionat. [Pr.: - Var.: (inv.) s.n.] - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*pension
s.n. Institutie publica in care se redacteaza, se legalizeaza si se autentifica acte; functia si activitatea notarului sau a autoritatii insarcinate cu autentificarea si legalizarea actelor. = acte autentice sau care urmeaza sa fie autentificate, legalizate. - Din fr. germ. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*notariat
s.n. Institutie sanitara care se ocupa cu diferite domenii de igiena publica, precum si cu combaterea bolilor contagioase. - Din rus. [itarnaia] [emiologhiceskaia] (n. pr.).(by 11W12S5e5r13g14i7o)*sanepid
s.n. Institutie spitaliceasca (climaterica sau balneara) pentru ingrijirea bolnavilor cronici (de tuberculoza); (in trecut) spital particular; casa de sanatate. - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*sanatoriu
s.n. Instrument alcatuit dintr-o oglinda prevazuta cu coada lunga, folosit la examinarea laringelui. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*laringoscop
s.n. Instrument alcatuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) si care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. Tabel sau diagrama care permite rezolvarea imediata a unor calcule. - Din fr. , lat.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*abac
s.n. Instrument alcatuit dintr-un sfert de cerc gradat si o luneta, folosit in trecut pentru determinarea inaltimii astrilor. Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, intrebuintat pentru masurarea unghiurilor. Organ metalic al unui aparat, instrument de masura etc. in forma de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc. [Var.: s.n.] - Din fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*cvadrant
s.n. Instrument alcatuit dintr-un sistem optic, pus in miscare de un mecanism de ceasornic, folosit pentru a transmite un fascicul de raze solare intr-o directie determinata. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*heliostat
s.n. Instrument antic folosit pentru a determina meridianul locului, constituind cel mai vechi tip de cadran solar. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*gnomon
s.n. Instrument asemanator unui compas, cu care se masoara dimensiunile craniului. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*craniometru
s.n. Instrument astronomic pentru studiul coroanei solare. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*coronograf
s.n. Instrument bancar de forma unei cartele magnetice prin care clientii au acces la contul propriu, atunci cand utilizeaza bancomatul; carte de credit; carte de debit; cartela. - Din engl. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*card
s.n. Instrument care indica numarul de rotatii pe minut ale unui motor sau ale unei masini rotative. Sinonim cu .(by 11W12S5e5r14g14i7o)*turometru
s.n. Instrument care inregistreaza grafic viteza unghiulara a unui avion. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*girometru
s.n. Instrument care inregistreaza variatia declinatiei magnetice. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*declinograf
s.n. Instrument care marcheaza, prin bataile regulate ale unui pendul, intervale de timp egale.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*metronom
s.n. Instrument care marcheaza, prin bataile regulate ale unui pendul, intervale egale de timp si care se intrebuinteaza in laboratoare, in muzica etc. [Pl. si: ] - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*metronom
s.n. Instrument care pune in evidenta cutremurele de pamant. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i14o)*seismoscop
s.n. Instrument care serveste la determinari analitice. Aparat al organismului animal (format dintr-un organ de simt, din nervi si din celule ale creierului) care culege, transmite, analizeaza si sintetizeaza senzatiile. suf.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*analizator
s.n. Instrument care serveste la efectuarea lucrarilor de nivelment. - (by 2W2S11e11r4g4i13o)*nivelmetru
s.n. Instrument care serveste la examinarea mucoasei uretrale. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*uretroscop
s.n. Instrument care serveste la masurarea concentratiei de alcool a unei solutii. (dupa fr. ).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*alcoolmetru
s.n. Instrument care serveste la masurarea diferentei de faza intre marimi electrice de aceeasi frecventa. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*fazmetru
s.n. Instrument care serveste la masurarea inclinarii pe verticala sau pe orizontala a unui strat de teren. - Din fr.(by 3W11S12e12r5g5i14o)*clinograf
s.n. Instrument care serveste la masurarea intensitatii surselor de lumina. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*fotometru
s.n. Instrument care serveste la masurarea razelor de curbura a corneei in diferite directii, folosit in special pentru determinarea astigmatismului. Instrument folosit pentru determinarea distantei vizibilitatii distincte a ochiului. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*oftalmometru
s.n. Instrument care serveste la masurarea sau la determinarea densitatii aerului^1. - Din fr.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*aerometru
s.n. Instrument care serveste la masurarea suprafetelor plane (harti si planuri topografice) prin parcurgerea conturului acestora. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*planimetru
s.n. Instrument care serveste la masurarea valorii unghiurilor. - Din fr.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*goniometru
s.n. Instrument care serveste la observarea defectului de distorsiune pe care il prezinta un ochi anormal. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*aberoscop
s.n. - Instrument care serveste la stabilirea greutatii, balanta. - Fir cu plumb. - Cumpana a fintinii. - Orcic, cruce a carutei. - Cirlig in care se fixeaza cirma unui plute. - Cric de ridicat greutati. - Constelatia Balantei. - Mr. megl. Tc. , din arab. (< lat. ), in parte prin intermediul ngr. without (Seineanu, II, 85; Lokotsch 1178; Meyer 173; Ronzevalle 136); cf. alb. , bg., sb. Pentru > , prin intermediul lui , cf. Graur, IV, 74. - Der. s.f. (actiunea de a cintari); s.m. (slujbas la biroul de control al greutatilor), din tc. ; , vb. (a determina greutatea unui corp; a examina, a cumpani; a valora).(by 7W7S15e1r1g9i10o)*cintar
s.n. Instrument care serveste la trasarea hasurilor. suf. Cf. fr. %hachurateur%.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*hasurator
s.n. Instrument care urmareste automat miscarile Lunii, trimitandu-i imaginea in aceeasi directie cu ajutorul unui sistem de oglinzi. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*selenostat
s.n. Instrument cartografic folosit pentru masurarea pe harta a lungimilor curbelor de nivel. - (dupa fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*curbimetru
s.n. Instrument chirurgical cu ajutorul caruia se sparg oasele craniului la fat atunci cand acesta nu poate fi expulzat. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*craniotom
s.n. Instrument chirurgical cu care se largesc anumite cavitati ale organismului omenesc, spre a putea fi examinate mai bine. [Var.: s. n.] - Fr. (lat. lit. ).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*specul
s.n. Instrument chirurgical cu care se largesc si se examineaza (intr-o oglinda) anumite cavitati ale organismului omenesc. [Var.: s.n.] - Din lat. fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*specul
s.n. Instrument chirurgical cu care se taie fasii subtiri de piele pentru |transplantarea|transplanta| lor. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*dermatom
s.n. Instrument chirurgical de metal, in forma de bastonas, cu care se cauterizeaza. Agent chimic folosit pentru cauterizare. - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*cauter
s.n. Instrument chirurgical in forma de cutitas, care serveste la incizii. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*bisturiu
s.n. Instrument chirurgical in forma de tub ascutit (cu maner), folosit la efectuarea punctiilor sau la introducerea in unele cavitati ale organismului a unor instrumente chirurgicale sau a unor dispozitive optice. - Din fr. germ. engl. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*trocar
s.n. Instrument chirurgical pentru cauterizari, pus in functie cu ajutorul curentului electric continuu. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*galvanocauter
s.n. Instrument chirurgical utilizat pentru indepartarea tesuturilor dintr-o plaga operatorie. suf. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*departator
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se determina gradul de concentratie al alcaliilor. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*alcalimetru
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se examineaza faringele. - Din fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*faringoscop
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se examineaza vizual cavitatea pleurala. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pleuroscop
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se masoara cantitatea de smantana sau de alte grasimi care se gasesc in lapte. - Din fr. (by 7W1S1e1r9g10i3o)*cremometru
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se pot taia felii foarte subtiri, de cativa microni, dintr-un corp, pentru a putea fi cercetate la microscop. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*microtom
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se pot taia felii foarte subtiri dintr-un corp, pentru a putea fi cercetate la microscop. - Fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*microtom
s.n. Instrument cu ajutorul caruia se produc in apa zgomote care sperie pestele, mai ales somnul, si il goneste catre plase sau carlige.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*clonc
s.n. Instrument cu care se constata prezenta intr-un circuit a unui curent continuu slab, precum si sensul lui. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*galvanoscop
s.n. Instrument cu care se constata prezenta si se masoara intensitatea unui curent electric continuu slab. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i4o)*galvanometru
s.n. Instrument cu care se constata prezenta unui curent electric. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*reoscop
s.n. Instrument cu care se efectueaza punctele care redau alfabetul orbilor. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*stilograf
s. n. Instrument cu care se examineaza si se studiaza experimental spectrele corpurilor. - Fr. ( < gr.).(by 2W3S11e11r11g5i5o)*spectroscop
s.n. Instrument cu care se masoara altitudinea fata de un nivel de referinta. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*altimetru
s.n. Instrument cu care se masoara altitudinea unui punct inaccesibil. - Din fr..(by 2W2S11e11r4g5i13o)*altitelemetru
s.n. Instrument cu care se masoara capacitatea electrica. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*capacimetru
s.n. Instrument cu care se masoara distanta parcursa de o nava si viteza de deplasare a acesteia. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*loch
s.n. Instrument cu care se masoara efectul termic al factorilor climatici in interiorul cladirilor. - Din fr.(by 9W2S2e11r4g5i13o)*climostat
s.n. Instrument cu care se masoara gradul de deviatie de la orientarea normala a ochilor atinsi de strabism. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*strabometru
s.n. Instrument cu care se masoara intensitatea campului magnetic. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*magnetometru
s.n. Instrument cu care se masoara nivelul apei unui lac, al unui curs de apa, al unui rezervor. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i15o)*limnimetru
s.n. Instrument cu care se masoara panta unui teren sau a unei suprafete plane inclinate. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*declivometru
s.n. Instrument cu care se masoara presiunea unui gaz sau a unui lichid in stare de vapori dintr-un spatiu inchis. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*manometru
s.n. Instrument cu care se masoara raportul dintre doua marimi electrice. - Din fr. (by 8W1S1e2r10g10i4o)*logometru
s.n. Instrument cu care se masoara taria otelului; acetometru. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*acetimetru
s.n. Instrument cu care se masoara valorile tensiunilor electrice inalte. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*spinterometru
s.n. Instrument cu care se masoara volumul corpurilor solide. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*stereometru
s.n. Instrument cu coarde, asemanator cu chitara, de la inceputul sec. XIX. [< germ. , cf. it. - arpegiu].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*arpeggione
s.n. Instrument cu dispozitive reglabile, cu ajutorul caruia se pot desena mecanic perspective. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*hialograf
s.n. Instrument cu un model in relief care se imprima pe o piele si care imita alta piele sau reprezinta un desen special. Piele imprimata care imita modelul natural al altei piei. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sagrin
s.n. Instrument de barbierit, cu lama de otel si cu maner. [Pl. si: ] - Din sl. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*brici
s.n. Instrument de bord al unei aeronave, cu ajutorul caruia se determina deriva si viteza fata de sol si se traseaza drumul parcurs. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i9o)*navigraf
s.n. Instrument de bord care indica, in grade, directia avionului; girocompas. - [scop] + .(by 15W15S9e9r2g2i11o)*girodirectional
s.n. Instrument de bord care indica, in grade, directia avionului; girodirectional. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*girocompas
s.n. instrument de calculat cu bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele; numaratoare [fr. abaque, lat. abacus](by 9W9S10e3r3g12i12o)*sn
s.n. Instrument de chirurgie in forma de sfredel, folosit la trepanatii; operatie facuta cu acest instrument. Instrument de sculptura, folosit pentru a face perforatii adanci in piatra si in marmura. Un fel de sapa mare, intrebuintata la |forarea|fora| gaurilor de sonda. - Din fr. (by 14W7S7e7r1g1i9o)*trepan
s.n. Instrument de cizmarie folosit la intins talpa sau la intors cizmele pe fata, dupa ce au fost cusute. - Cf. bg. %stragaci% "razuitor".(by 4W12S13e6r6g15i15o)*astragaci
s.n. - Instrument de cusut. - Bold. - (La insecte si plante) Organ de aparare in forma de ghimpe. - (La unele instrumente) Indicator. - Mr., megl. , istr. < Lat. (Puscariu, 6; Candrea-Dens., 3; REW 130; DAR; cf. Rohlfs, 49); cf. vegl. , it. (calabr. , sard, ), prov. - Der. , s.n. (cutiuta, acarita); , s.m. (muncitor feroviar, macagiu); , s.f. (cutiuta in care se pastreaza ace).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ac
s.n. Instrument de forma unui trepied cu un surub central, folosit pentru masurarea grosimilor mici sau a curburii suprafetelor sferice. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i13o)*sferometru
s.n. Instrument de masura a atenuarii unei marimi fizice, gradat in neperi. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*nepermetru
s.n. Instrument de masura a sarcinii electrice care trece printr-un circuit electric de curent continuu. - Dupa fr.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*amperormetru
s.n. Instrument de masura a sarcinii electrice in amperore. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*amperormetru
s.n. Instrument de masura a tensiunilor joase de ordinul milionimilor de volt. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*microvoltmetru
s.n. Instrument de masura care indica micile schimbari de altitudine ale unui avion fata de o anumita altitudine de zbor aleasa. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*statoscop
s.n. Instrument de masura care inregistreaza pe o banda de hartie curba de variatie a tensiunii sau a intensitatii curentului electric la incarcarea sau descarcarea periodica a unui condensator. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*ondograf
s.n. Instrument de masura format dintr-un surub micrometric si doua microscoape, care serveste la masurarea distantei dintre doua puncte sau dintre doua repere. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*comparator
s.n. Instrument de masura mecanic, cu parghii si roti dintate, folosit la masurarea dimensiunilor pieselor prelucrate. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*ortotest
s.n. Instrument de masura pentru tensiuni electrice foarte joase (de tipul milivoltului). - Din fr. (by 8W1S2e10r10g10i4o)*milivoltmetru
s.n. Instrument de masurare a vitezei de miscare sau a distantei parcurse de un pieton prin inregistrarea numarului de pasi facuti de acesta. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*podometru
s.n. Instrument de masura si de trasare a cercurilor sau a arcelor de cerc, formate din doua brate articulate, prevazute la capete cu un varf si cu un dispozitiv de desenat (creion, tragator, creta etc.). (Rar) Busola. Expr. (Fam.) = a se incurca, a se zapaci. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*compas
s.n. Instrument de masurat viteza unghiulara si turatiile unei piese rotitoare. = tahometru alcatuit dintr-un mic generator electric si dintr-un voltmetru electric, a carui scala e gradata in unitati de viteza unghiulara sau de turatie; tahogenerator. - Din germ. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*tahometru
s.n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereti, dintre care unul mobil, care serveste tipografului sa aseze una cate una literele in randuri egale, formand textul de imprimat; vingalac. suf. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*culegar
s.n. Instrument de metal (de forma unui cui cu varful putin intors) care serveste la descuierea sau la incuierea unei usi, a unui lacat. - Din germ.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*speraclu
s.n. Instrument de navigatie maritima si aeriana sau care serveste la masurarea inaltimii astrilor, a distantelor lor unghiulare etc. A opta parte din circumferinta unui cerc sau dintr-o suprafata circulara. Fiecare dintre cele opt portiuni din suprafata unui corp sferic, determinate de trei planuri perpendiculare care se intersecteaza in centrul corpului. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*octant
s.n. Instrument de obstetrica in forma de cleste, care serveste, in cazul nasterilor grele, la scoaterea copilului viu din pantecele mamei. - Din fr.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*forceps
s.n. Instrument de percutie alcatuit din lame metalice asezate pe un suport, care, lovite cu ciocanele de lemn, scot sunete asemanatoare cu clinchetul de clopotel; joc de clopotei. - Cuv. germ.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*glockenspiel
s.n. Instrument de precizie care functioneaza pe principiul ceasornicului, permitand masurarea timpului pana la fractiuni de secunda (folosit la normarea proceselor de munca, la determinarea rezultatelor in intreceri sportive etc.). - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*cronometru
s.n. Instrument de precizie folosit la masurarea dimensiunilor gaurilor dintr-o piesa prin comparare cu un etalon. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*pasimetru
s.n. Instrument de precizie pentru masurarea grosimii unor piese. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*palmer
s.n. Instrument de sarma cu maner folosit in bucatarie pentru a bate albusul de ou, frisca, crema etc. Resort, arc de sarma (de otel) folosit la canapele, somiere, fotolii etc.; drot. (Rar) Sarma care sustine si intareste forma unui corset. Coarda mica de metal la un instrument muzical. - Din tc. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*tel
s.n. Instrument destinat masurarii densitatii si procentului de zahar din must. [Var.: s.n. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*mustimetru
s.n. Instrument de suflat din sec. XVI, cu tonalitate grava, inlocuit ulterior de tuba. - Din fr., engl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*serpent
s.n. - Instrument de taiat, format dintr-o lama metalica. - Piesa principala a cintarului. - Durere de sale. - Mr. , megl. , istr. Lat. , de la "a ascuti" (Tiktin, XVIII, 148; Puscariu 471; Pascu, I, 74; Rosetti, I, 165; DAR; Puscariu, 198); cf. S-a propus si un der. de la (Candrea-Dens., 468), care nu prezinta mai multe avantaje. - Der. , s.m. (persoana care face sau vinde cutite; bataus, mardeias); , s.f. (atelier sau pravalie unde se ascut sau se vind cutite); , vb. (a avea un junghi in sale; a intepa, a injunghia); , s.f. (durere de sale); , s.f. (lama ascutita folosita in timplarie; rindea lunga, instrument de strungar; strung; cutit de potcovar; brazdar de plug; peste de riu, Cobitis taenia); , vb. (a lucra cu cutitoaia); s.f. (cutit care nu taie), cf. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*cutit
s.n. Instrument de taiat, format dintr-o lama metalica si dintr-un maner, avand numeroase si variate intrebuintari in gospodarie, in atelier etc. Expr. = a avea la indemana toata puterea, toate mijlocele. sau (cu cineva) = a fi sau a ajunge dusman neimpacat (cu cineva), a se uri (cu cineva). (cuiva) = a sili (pe cineva) sa faca ceva. (cuiva) = a ajunge la capatul puterilor; a fi intr-o situatie dificila, precara. = (a se afla) intr-o situatie grava, dificila, la un pas de nenorocire. (cuiva) = a simti o durere adanca. Instrument de os, de metal etc. asemanator cu un cutit , cu care se taie hartie sau foile unei carti. Bisturiu; operatie, interventie chirurgicala. Piesa taioasa de metal la diverse masini sau unelte. = parte a plugului, care taie brazda in plan vertical, fiind situata inaintea trupitei. Piesa principala a cantarului, sensibila la cea mai usoara atingere, care indica greutatea unui corp. Piesa componenta a unor aparate de conectare, care realizeaza o legatura electrica. (Zool.: in sintagma) = lamelibranhiat cu valvele de forma plaselelor de briceag, care traieste in Marea Neagra . - Probabil lat. (< < ).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cutit
s.n. - Instrumente ale barbierului. Tc. "meseria de barbier" (Lokotsch 291; DAR). Inv.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*berbelic
s.n. Instrument electric de masura folosit pentru masurarea (in wati a) puterii electromagnetice dintr-un circuit electric. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*wattmetru
s.n. Instrument electric de masura indicator, care cuprinde un voltmetru si un ampermetru intr-o cutie comuna, putand fi folosit succesiv ca voltmetru si ca ampermetru. - Din fr.(by 13W13S7e7r7g1i1o)*voltampermetru
s.n. Instrument electric folosit pentru masurarea tensiunii electrice si a tensiunii electromotoare, cu indicatiile scalei exprimate direct in volti sau in multiplii sau submultiplii voltului. = aparat electronic pentru masurarea tensiunii electrice. - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*voltmetru
s.n. Instrument electric pentru controlul nivelului semnalului audio intr-o cale de transmisie. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*volumetru
s.n. Instrument electric portativ pentru masurarea rezistentelor electrice. - Din fr. (by 14W14S14e8r8g1i2o)*ohmmetru
s.n. Instrument electronic pentru masurarea distantelor cu ajutorul undelor electromagnetice din spectrul invizibil. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*telurometru
s.n. Instrument electrostatic pentru masurarea diferentelor de potential electric. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*electrometru
s.n. Instrument folosit de palarier pentru a lua forma si dimensiunile exacte ale capului. - Din. fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*conformator
s.n. Instrument folosit in determinarea fluxului luminos. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*lumenmetru
s.n. Instrument folosit (in metalurgie) pentru masurarea temperaturilor inalte. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*pirometru
s.n. Instrument folosit la masurarea intensitatilor de radiatie foarte mici. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*radiomicrometru
s.n. Instrument folosit la masurarea temperaturilor, format dintr-un tub de sticla gradat terminat cu un rezervor care contine un lichid dilatabil (mercur, alcool etc.). - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*termometru
s.n. Instrument folosit la receptionarea si studierea undelor radiofonice emise de corpurile ceresti. - Din fr. (by 7W1S9e10r3g3i12o)*radiotelescop
s.n. Instrument folosit pentru a indica daca doua fenomene periodice sunt sincrone. Instrument folosit pentru determinarea momentului in care a fost realizata sincronizarea a doua tensiuni electrice alternative. Instrument alcatuit dintr-un oscilograf catodic, folosit pentru reprezentarea vizuala a formelor de unda. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*sincronoscop
s.n. Instrument folosit pentru determinarea anumitor masuri antropometrice. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*antropometru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea caracteristicilor optice ale ochiului. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*optometru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea concentratiei solutiilor de sare. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*salinometru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea concentratiei solutiilor de zahar prin masurarea densitatii lor. - Din fr.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*zaharometru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea concentratiei unei solutii de zaharoza, utilizat in special in industria zaharului. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*zaharimetru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea tensiunii unei solutii sau a unui lichid prin determinarea numarului de picaturi din acea solutie sau din acel lichid care se scurg printr-un tub capilar. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*stalagmometru
s.n. Instrument folosit pentru determinarea umiditatii unui corp solid sau a aerului atmosferic. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*umidometru
s.n. Instrument folosit pentru dozarea hemoglobinei in sange. - Din fr.(by 1W1S1e10r10g3i4o)*hematoscop
s.n. Instrument folosit pentru examinarea interiorului globului ocular si a fundului de ochi. [Pl. si: ] - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*oftalmoscop
s.n. Instrument folosit pentru extirparea amigdalelor. [< fr. , cf. gr. - migdala, - taiere].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*amigdalotom
s. n. Instrument folosit pentru fotografierea soarelui in lumina monocromatica. - Fr. (< gr.).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*spectroheliograf
s.n. Instrument folosit pentru masurarea cantitatii de zapada cazute pe o suprafata, intr-un anumit interval de timp. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*nivometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea cantitatilor de caldura produse sau absorbite de corpuri. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*calorimetru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea concentratiilor slabe ale substantelor fluorescente. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*fluorimetru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea debitelor de fluide. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*fluometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea diferentelor diametrelor fetei si ale craniului. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*prosopometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea dimensiunilor corporale animale. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*zoometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea intensitatii radiatiei solare difuze. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*piranometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea intensitatii sunetelor - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*fonometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea presiunii exercitate de o radiatie sonora. Aparat folosit pentru punerea in evidenta a efectului radiometric. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*radiometru
s.n. Instrument folosit pentru masurarea temperaturii si presiunii. - Din germ. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*termobarograf
s.n. Instrument folosit pentru masurarea variatiei fluxului magnetic. - Din germ.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*webermetru
s.n. Instrument folosit pentru punerea in evidenta a unor diferente de temperatura. - Din fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*termoscop
s.n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumina a unui film sau a unei placi fotografice. - Din rus. germ. Cf. fr. %exposemetre.%(by 1W1S9e10r3g3i12o)*exponometru
s.n. Instrument folosit pentru studierea variatiei umiditatii aerului atmosferic. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*higroscop
s.n. Instrument folosit pentru studierea variatiei umiditatii aerului atmosferic. - din fr.hygroscope(by 11W11S5e5r13g14i7o)*sn
s.n. Instrument folosit pentru studiul spectrelor prin masurarea intensitatii fiecarei radiatii monocromatice din spectru. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*spectrometru
s.n. Instrument folosit pentru studiul spectrelor prin masurarea intensitatii fiecarei radiatii monocromatice din spectru. - Fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*spectrometru
s.n. Instrument format dintr-un tub sonor, care, prin suflare, emite nota "la"(sau din patru tuburi "sol", "la", "re", "mi"), folosit la acordarea instrumentelor muzicale. - Din germ. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*camerton
s.n. Instrument (in forma de recipient) folosit pentru masurarea densitatii corpurilor lichide sau solide prin cantarire. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*picnometru
s.n. Instrument in forma de triunghi-dreptunghic, intrebuintat in desenul tehnic si in operatiile de trasare pentru desenarea si verificarea dreptelor paralele, a dreptelor perpendiculare cu o directie data; coltar. Instrument topografic cu ajutorul caruia se orienteaza fixarea pe teren a aliniamentelor perpendiculare. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*echer
s.n. - Instrument in forma de triunghi intrebuintat in desenul tehnic. Fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*echer
s.n. Instrument in forma de tub gradat pentru determinarea procentului de unt sau de grasime din lapte. - Din fr. (by 7W1S1e1r10g10i3o)*butirometru
s.n. Instrument mecanic de masurare a lungimilor prin metoda comparativa, folosit pentru verificarea dimensiunilor unor piese. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*minimetru
s.n. Instrument medical care serveste la efectuarea unei bronhoscopii. - Din fr. (by 4W12S13e13r6g7i15o)*bronhoscop
s.n. Instrument medical cu ajutorul caruia sunt |percepute|percepe| zgomotele produse de diverse organe interne. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*stetoscop
s.n. Instrument medical utilizat pentru masurarea caldurii pierdute de corpul omenesc datorita curentilor de aer si transpiratiei. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*catatermometru
s.n. Instrument metalic de forma unei bare, folosit pentru trasare, masurare sau verificare de dimensiuni. (Rar) Rigla. Dispozitiv (actionat mecanic sau electric) format din piese paralelipipedice de otel forjat, care serveste la conducerea materialului de laminat la intrarea in unele laminoare. Bara de otel asezata in lungul unuia dintre valurile presei tipografice pentru a forma jgheabul de cerneala. Dispozitiv al masinii de cusut, care serveste la formarea cusaturilor paralele cu marginea materialului. Element al unei masini de cardat bumbac, folosit la pieptanarea fibrelor scurte de pe toba. - Din germ.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*lineal
s.n. Instrument metalic in forma de tarus, teava, teu, lamela etc., de diferite dimensiuni, avand la capat un inel prin care se introduce coarda si care serveste la asigurarea alpinistilor in timpul escaladarilor. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*piton
s.n. Instrument metalic in forma de tub, folosit in examinarea anusului. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*anuscop
s.n. Instrument muzical african de percutie, format din lame de lemn acordate diatonic. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*balafon
s.n. Instrument muzical asemanator cu mandolina, cu cinci pana la noua coarde si cu partea superioara a cutiei de rezonanta formata dintr-o piele intinsa. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*banjo
s.n. Instrument muzical cu claviatura asemanator cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului iesit dintr-un burduf actionat cu pedale. - Din fr. , germ.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*armoniu
s.n. Instrument muzical cu claviatura si coarde, stramos al pianului. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*clavicord
s.n. Instrument muzical cu coarde asemanator cu vioara^3, insa mult mai mare decat aceasta si avand un timbru mai grav; cello. [Pl. si: ] - Din fr. it (by 12W13S6e6r15g15i8o)*violoncel
s.n. Instrument muzical cu doua coarde, asemanator viorii, folosit de algerieni, tunisieni si marocani. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*rebab
s.n. Instrument muzical cu manivela, mai mic decat orchestrionul, care executa muzica inregistrata pe benzi de carton perforate. suf. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*orchestrionet
s.n. Instrument muzical de alama, folosit, de obicei, la acompaniament. - Din it.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*eufoniu
s.n. Instrument muzical de percutie alcatuit dintr-un disc concav de metal forjat, care, lovit cu un ciocanel de lemn captusit cu postav, vibreaza, producand sunete puternice; gong. Instrument muzical african asemanator cu toba; muzica executata cu un astfel de instrument. Fig. Zgomot mare, zarva. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g7i15o)*tamtam
s.n. Instrument muzical de percutie, alcatuit dintr-un sistem de placi de lemn acordate diferit, care vibreaza si emit sunete cand sunt lovite cu niste ciocanele de lemn, de sticla sau de metal. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*xilofon
s.n. Instrument muzical de percutie asemanator cu xilofonul, in care sunetele produse de niste lame metalice sunt prelungite cu ajutorul unor tuburi de rezonanta. - Din fr. (by 11W11S4e13r13g6i7o)*vibrafon
s.n. Instrument muzical de percutie facut dintr-o bara cilindrica de otel indoita in forma de triunghi, care se loveste cu o bagheta din acelasi material; triunghi . - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*trianglu
s.n. Instrument muzical de percutie sud-american, construit dintr-o nuca de cocos care contine graunte si nisip. - Din sp.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*maracas
s.n. Instrument muzical de suflat alcatuit dintr-un cilindru ingust de lemn sau de metal, prevazut cu gauri si cu clape. = flaut de dimeniuni mai mici, care emite sunete foarte inalte; piculina. [Pr.: - Pl. si: (m.) ] - Din it. (by 10W11S4e4r5g13i13o)*flaut
s.n. - Instrument muzical de suflat alcatuit dintr-un cilindru ingust prevazut cu gauri si clape. - Mr. It. (sec. XIX), cf. ngr. ????????, tc. (by 13W6S7e7r1g9i9o)*flaut
s.n. Instrument muzical de suflat, cu clape, facut din alama si folosit mai ales in fanfare. - Din germ. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*fligorn
s.n. Instrument muzical de suflat din alama, asemanator cu tuba, folosit in fanfarele militare, alcatuit dintr-un tub incovoiat in forma de spirala, prin care trec capul si mana dreapta a instrumentistului si cu care sunt emise tonuri grave. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*helicon
s.n. Instrument muzical de suflat din alama, cu timbru de bas. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*oficleid
s.n. Instrument muzical de suflat din alama, de forma unui tub conic indoit - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i5o)*saxofon
s.n. Instrument muzical de suflat facut din alama, intrebuintat in fanfare si orchestre. - Din fr. germ. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*saxhorn
s.n. Instrument muzical de suflat facut din alama, mai mare decat trompeta, cu timbrul mai aspru si mai puternic decat aceasta. (Fam. si peior.) Gura (considerata ca organ al vorbirii). (Fam,; la pl.) Minciuni; pacaleli, exagerari. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*trombon
s.n. Instrument muzical de suflat, facut din lemn, in forma de tub largit la un capat si prevazut cu gauri laterale care se pot inchide si deschide cu ajutorul unor clape. [Var.: (reg.) s.n., s.f.] - Din fr. , germ.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*clarinet
s.n. - Instrument muzical de suflat, folosit de ciobani, de mari dimensiuni (pina la 3 m lungime), facut dintr-o ramura scobita de tei, artar sau cires, sau de doage strinse tare cu fisii de coaja de cires. - Trunchi, bustean, butuc. - Butuc de roata. - Tub in general. - Var. , toate inv. - Mr. "trunchi". Lat. sau (Puscariu 228; REW 1368; Candrea-Dens., 193; DAR); cf. v. fr. , sp., port. Fonetismul prezinta unele dificultati. Rezultatul normal, s-a modificat, in privinta vocalismului, prin propagarea timbrului , si in acelasi timp, prin asimilarea lui final cu labiala initiala. (Cf. Candrea, 59). DAR considera ca 2, este un cuvint diferit, care este in legatura cu ; in realitate, este vorba numai de o extindere a sensului 1, dat fiind ca este, la prima vedere, o ramura groasa sau un trunchi de grosime medie, cu coaja, dar curatat de crengi. Der. , s.m. (cosar); s.m. (cucuta, Conium maculatum, angelica, Archangelica officinalis); (var. inv. ), vb. (a cinta din bucium; a vesti, a anunta), din lat. (Puscariu 229; Candrea-Dens., 194; REW 1369); s.m. (persoana care cinta din bucium); adj. (tunator). - Din rom. provine bg. (Conium maculatum), cf. Capidan, 210.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*bucium
s.n. Instrument muzical de suflat in forma de tub, cu ancie dubla, construit din lemn special, cu gauri si cu clape, folosit mai ales in orchestra. - Din it. germ.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*oboi
s.n. Instrument muzical de suflat in forma unui tub tronconic foarte lung, facut din coaja de tei, din lemn sau din metal si folosit in special de ciobani pentru chemari si semnale. [Var.: s.n.] - Lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*bucium
s.n. Instrument muzical de suflat, mai mare decat fagotul si sunand cu o octava mai jos decat acesta; cel mai grav instrument de suflat din orchestra simfonica. - Din it. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*contrafagot
s.n. - Instrument muzical de suflat. - Var. Mr. Fr. - Der. s.m., din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*clarinet
s.n. - Instrument muzical de suflat. - Var. pl. Fr. prin intermediul germ. - Der. s.m. (cintaret la oboi).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*oboi
s.n. Instrument muzical folosit in sec. XVI-XVIII, alcatuit dintr-o cutie de rezonanta in forma de trapez, deasupra careia erau intinse coarde de metal puse in vibratie cu doua ciocanele. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*timpanon
s.n. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanta asezata pe trei picioare si dintr-o serie de coarde metalice, care vibreaza cand sunt lovite de niste ciocanele actionate prin apasarea unor clape; clavir, pianoforte. (sau ) = pian actionat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care executa automat anumite melodii inregistrate in prealabil pe niste suluri speciale de hartie introduse in aparat. = pian automat care functioneaza prin invartirea unei manivele. Arta de a interpreta o compozitie muzicala la un pian . [Var.: (rar) s.n.] - Din germ. , fr. , it. [forte].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*pian
s.n. Instrument muzical in forma de orga sau de pian, cu doua sau cu mai multe claviaturi. - Din fr. germ. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*orchestrion
s.n. Instrument muzical la care se pot executa melodii cu ajutorul unor clopote sau al unor lame acordate la anumite tonuri. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*carilon
s.n. Instrument muzical la vechii egipteni, alcatuit dintr-o lama metalica curbata in forma ovoidala, cu capetele unite, prevazute cu un maner si avand de-a curmezisul curburii, bare metalice mobile care, prin atingere sau lovire cu o vergea de fier, produceau sunete. - Din fr. , lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sistru
s.n. Instrument muzical medieval asemanator clavicordului. - Din it. fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*manicord
s.n. Instrument muzical popular, alcatuit dintr-un burduf de piele si din mai multe tuburi sonore prin care trece aerul din burduf. - Et. nec.(by 14W7S7e8r1g1i10o)*cimpoi
s.n. Instrument muzical popular de percutie, alcatuit dintr-o cutie de rezonanta de forma trapezoidala, asezata orizontal (pe picioare), prevazuta cu coarde de metal care sunt lovite cu doua ciocanele speciale. [Pl. si: - Var.: s.n., s.f.] - Din germ. , lat.(by 15W15S8e9r9g2i3o)*tambal
s.n. Instrument muzical popular de suflat, alcatuit dintr-un tub subtire de lemn prevazut cu gauri. Instrument mic, mai ales de metal, cu care se fluiera; fluieratoare. (Tehn.) Dispozitiv cu ajutorul caruia se pot emite diferite sunete, facand sa treaca prin el un curent de gaze sau de aburi, intrebuintat mai ales pentru semnalizare. Suieratura, fluieratura. (Pop.) Gamba; tibia. - Cf. alb. %floere%.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*fluier
s.n. Instrument muzical popular romanesc de suflat, format dintr-un tub conic de metal cu ancie simpla. - Et. nec.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*taragot
s.n. Instrument muzical portativ cu burduf, claviatura si butoane, ale carui sunete se produc prin vibratia unor ancii metalice. - Din fr. , germ.(by 2W10S10e4r4g4i12o)*acordeon
s.n. Instrument muzical rudimentar, la negrii din America de Nord, format dintr-un tub inchis la capat de o membrana care vibreaza o data cu emisia vocala. (din amer. < onomat.) (by 10W3S3e12r12g12i6o)*kazoo
s.n. Instrument optic alcatuit din doua mici lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare) distanta. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*binoclu
s.n. Instrument optic care da imaginea rasturnata a unui obiect. - Din fr.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*iconostrof
s. n. Instrument optic care serveste la compararea intesitatii fiecareia dintre radiatiile monocromatice care constituie un fascicul de radiatie compusa cu intensitatea radiatiilor de aceeasi frecventa dintr-un fascicul de comparatie. - Fr. (<gr.).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*spectrofotometru
s.n. Instrument optic care serveste la observarea campului de operatii dintr-o transee, dintr-un submarin etc. = periscop special cu care se fotografiaza pozitia fata de orizont a discului solar. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*periscop
s.n. Instrument optic care serveste la obtinerea spectrelor de emisie sau de absorbtie ale substantelor, cu ajutorul caruia se determina atat lungimile de unda ale liniilor spectrale, cat si intensitatile acestor linii prin comparare cu liniile unui spectru cunoscut. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*spectrofotometru
s.n. Instrument optic care utilizeaza fenomenul reflexiei luminii pe o oglinda concava, folosit in astronomie pentru observarea astrilor. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*telescop
s.n. Instrument optic cu care se examineaza canalul auditiv extern si timpanul. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*otoscop
s.n. Instrument optic cu care se examineaza si se studiaza vizual spectrul luminii. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*spectroscop
s.n. Instrument optic de mare precizie cu care se masoara dimensiunile pieselor. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*optimetru
s.n. - Instrument optic folosit pentru a vedea obiectele la distanta. Fr. - Der. , vb. (a privi cu binoclu; a privi pe furis); adj. din fr.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*binoclu
s.n. Instrument optic folosit pentru determinarea unor marimi cu ajutorul fenomenelor de interferenta. Aparat pentru masurarea vitezei de propagare a undelor sonore si ultrasonore, precum si a absorbtiei acestora intr-un anumit mediu. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*interferometru
s.n. Instrument optic folosit pentru masurarea distantei dintre locul unde este instalat instrumentul si un punct departat sau inaccesibil. Dispozitiv auxiliar al unui aparat fotografic, care permite |reglarea|regla| distantei focale a obiectivului in functie de departarea pana la obiectul vizat. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*telemetru
s.n. Instrument optic pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui si al planetelor. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g1i9o)*heliometru
s.n. Instrument optic pentru masurarea indicelui de refractie al substantelor. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*refractometru
s.n. Instrument optic pentru masurarea unghiului cu care o substanta optic activa roteste planul de polarizare al unei radiatii. - Din fr. (by 5W14S14e14r8g8i1o)*polarimetru
s.n. Instrument optic pentru masurarea unghiurilor orizontale si verticale, alcatuit dintr-o luneta mobila, care se poate roti in fata unui cadran impartit in grade, si folosit in lucrarile geodezice si topografice. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*teodolit
s.n. Instrument optic pentru studiul calitativ al efectelor de polarizare a luminii la trecerea ei printr-o substanta. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*polariscop
s.n. Instrument pentru determinarea alcoolemiei. - Din (dupa etc.).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*alcoolscop
s.n. Instrument pentru determinarea altitudinii unui loc prin masurarea variatiei temperaturii de fierbere a apei. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*hipsometru
s.n. Instrument pentru determinarea calitatii glutenului umed. - Din fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*plastometru
s.n. Instrument pentru determinarea duritatii unui corp metalic, prin masurarea rezistentei lui la zgariere. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*sclerometru
s.n. Instrument pentru determinarea intensitatii radiatiei termice prin masurarea incalzirii unui element sensibil expus radiatiei. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*bolometru
s.n. Instrument pentru determinarea sensibilitatii materialelor fotografice in raport cu durata de expunere. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*sensitometru
s.n. Instrument pentru distrugerea unor tesuturi patologice cutanate, prin congelare cu ajutorul zapezii carbonice. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*criocauter
s.n. Instrument pentru inregistrarea grafica a dimensiunilor capului, folosit in antropometrie. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cefalograf
s.n. Instrument pentru inregistrarea oscilatiilor verticale ale unei nave. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*palograf
s.n. Instrument pentru inregistrarea prin fotografiere a spectrului luminii. (In sintagma) = instalatie pentru |determinarea|determina| si |izolarea|izola| izotopilor unei substante. Aparat specializat pentru |analizarea|analiza| spectrala a semnalelor complexe. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*spectrograf
s.n. Instrument pentru inregistrarea spectrelor pe o placa fotografica. - Fr. (<gr.).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*spectrograf
s.n. Instrument pentru masurarea capacitatii electrice a condensatoarelor cu scara gradata in submultipli ai faradului. - Din fr. engl. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*faradmetru
s.n. Instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. Rigla de metal cu una sau mai multe scari gradate in puncte sau alte unitati tipografice si cu care se controleaza dimensiunile machetei, textelor etc. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*tipometru
s.n. Instrument pentru masurarea cu precizie a diferentelor de inaltime. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*catetometru
s.n. Instrument pentru masurarea curentilor electrici foarte slabi. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*microampermetru
s.n. Instrument pentru masurarea debitelor de fluid intr-o conducta. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*rotametru
s.n. Instrument pentru masurarea duratei de emisie a luminii prin fosforescenta. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*fosforoscop
s.n. Instrument pentru masurarea duritatii rocilor in zacamant, in scopul determinarii comportarii lor la perforare si la prelucrare. - Din germ. rus. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*petroduroscop
s.n. Instrument pentru masurarea frecventei unei marimi care variaza periodic. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*frecventmetru
s.n. Instrument pentru masurarea pe cale electrooptica a distantelor in geodezie. - Din fr.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*geodimetru
s.n. - Instrument pentru masurarea pozitiei astrilor. Gr. ?????????? (sec. XVII, cf. Galdi 155) si mod. din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*astrolab
s.n. Instrument pentru masurarea presiunii osmotice a unei solutii. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*osmometru
s.n. Instrument pentru masurarea puterii electrice reactive in retelele de curent alternativ. - Din fr. , engl.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*varmetru
s.n. Instrument pentru masurarea temperaturii corpurilor. (din fr. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*termometru
s.n. Instrument pentru masurarea temperaturii si presiunii atmosferice. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*termobarometru
s.n. Instrument pentru masurarea unghiurilor de pe teren, folosit in ridicarea de planuri. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*grafometru
s. n. Instrument pentru mA?surarea unghiurilor, folosit in geodezie, topografie etc. -Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*goniometru
s.n. Instrument pentru masurarea unui scurt interval de timp, folosit in laboratoarele de fizica, de fiziologie etc. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*cronoscop
s.n. Instrument pentru masurarea vitezei de deplasare a unui vehicul rutier. (dupa etc.).(by 11W4S5e13r13g6i7o)*vitezometru
s.n. Instrument pentru masurarea vitezei de evaporare a apei. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*evaporimetru
s.n. Instrument pentru masurarea vitezei gazelor in conducte, a aerului in atmosfera, a unui avion in aer. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*anemometru
s.n. Instrument pentru studierea si masurarea caracteristicilor reologice ale materialelor. - Din fr. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*reometru
s.n. Instrument popular (din zona Kareliei - republica autonoma din NV Rusiei, din partea europeana; in trecut (1940-1956) cunoscuta drept Republica Karelo-Finlandeza) cu coarde, intinse deasupra unei mici cutii de rezonanta, care se ating cu degetele. Titera traditionala finlandeza, avand la origine cinci coarde, iar in prezent putand ajunge pana la treizeci. (cf. germ. < cuv. fin.) [def. b. ](by 12W12S5e6r14g14i15o)*kantele
s.n. Instrument sau aparat cu ajutorul caruia se realizeaza o analiza. = aparat electronic pentru analiza armonica experimentala a semnalelor electronice. = aparat pentru observarea sau inregistrarea unui semnal. - Din fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*analizor
s.n. Instrument sau masina cu care se executa descojirea trunchiurilor de arbori. suf.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cojitor
s.n. Instrument special pentru |determinarea|determina| dimensiunilor la arborii netaiati. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*dendrometru
s.n. Instrument topografic alcatuit dintr-un dispozitiv special, care permite determinarea pe cale optica a distantei pana la un punct vizat, prin citire cu ajutorul unei mire asezate in acest punct. Aparat folosit pentru masurarea vitezei curentului cursurilor de apa. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*tahimetru
s.n. Instrument topografic care serveste la determinarea distantei zenitale a unui punct sau a diferentei de nivel intre doua zone cotate. - Din. fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*eclimetru
s.n. Instrument topografic compus dintr-o busola si un telemetru cu baza variabila, folosita la ridicari geologice, geografice sau forestiere. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*teletop
s.n. Instrument topografic cu care se masoara unghiurile orizontale. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*pantometru
s.n. Instrument topografic pentru masurarea indirecta a distantelor dintre doua puncte terestre. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*stadimetru
s. n. Instrument topografic pentru mA?surarea unghiurilor pe teren. -Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*grafometru
s.n. Insuficienta circulatorie periferica, manifestata prin pierderea oricarei forte, scaderea brusca a tensiunii arteriale, puls rapid si foarte slab etc. [Acc. si: ] - Din lat., fr. (by 14W14S14e8r8g1i1o)*colaps
s.n. Insufletire creatoare; avant, entuziasm. (Sport) Complex de miscari si de procedee executate, in vederea efectuarii unei sarituri sau a unei aruncari. - Din fr. (by 13W6S7e15r9g9i2o)*elan
s.n. Insufletire pasionata; avant, entuziasm. Loc. adv. = in mod entuziast; pasionat, inflacarat; in mod afectat, emfatic. Afectare, emfaza (in vorbire si in scris); falsa insufletire. - Din ngr. fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*patos
s.n. Insula mai mare. Insula fluviala formata in urma unui proces de acumulare. [Acc. si: ] - Din sl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*ostrov
s.n. Insula plutitoare in Delta Dunarii, alcatuita din namol, papura si radacini. suf. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*prundoi
s.n. - Insula. Sl. (Miklosich, 34; Miklosich, 522). - Der. adj. (insular). Inv., se foloseste numai pentru a desemna insulele Dunarii.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ostrov
s.n. (In superstitii) Ansamblu de vraji, farmece, profetii. - Din it. (by 5W13S14e7r7g8i1o)*sortilegiu
s.n. (In superstitii) Fiinta supranaturala, imateriala; aratare, strigoi, stafie. = una dintre cele trei ipostaze sub care este infatisata trinitatea divina in crestinism. Spirit rau, drac, diavol. Suflet, spirit (al unei fiinte). (Inv.) Respiratie, suflare, rasuflare. Loc. adv. = foarte repede. Expr. = a muri. (Inv.) Duhoare. Capacitate intelectuala, minte, inteligenta; umor, spirit. Loc. adj. = spiritual, inteligent. (sau ) = cu spirit, inteligent, subtil, spiritual. Expr. = prost, naiv, simplu. Fig. Idee, aspiratie. (Inv.) Caracter, fire, natura, temperament. Loc. adv. = bland, binevoitor. Nota caracteristica, specific. Sens adevarat al unui text, esenta; intentie. - Din sl.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*duh
s.n. Insusirea, calitatea de a fi gigantic. Boala endocrina care consta in cresterea excesiva in lungime a corpului sau a unor parti ale lui. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gigantism
s.n. Insusire a ceea ce este prozaic; platitudine, banalitate. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*prozaism
s.n. Insusirea de a fi exotic. Tendinta in arta si in literatura europeana, mai ales romantica, de a descrie privelisti si obiceiuri din tari exotice. - Din fr. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*exotism
s.n. Insusirea de a fi modern, caracterul a ceea ce este modern; atitudine moderna; preferinta (exagerata) fata de tot ceea ce este nou, modern. Curent sau tendinta din arta si literatura sec. XX, care neaga traditia si sustine principii de creatie noi. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*modernism
s.n. Insusirea de a fi simplu sau simplist; mod unilateral si superficial de a considera lucrurile; judecata a omului simplist ; nivel intelectual scazut. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*simplism
s.n. Insusirea de a induiosa, de a impresiona, de a misca puternic (prin vorbe, muzica etc.); caracterul patetic, emotionant al unei opere literare, muzicale, al unui lucru etc.; atitudine patetica. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*patetism
s.n. insusire a organelor unor plante sau a unor plante de a creste cu o anumita orientare fata de verticala locului, sub influenta gravitatiei. - Din fr.(by 5W5S6e14r14g8i8o)*geotropism
s.n. Insusire a unei persoane libidinoase. Comportare, atitudine libidinoasa. - [os] + suf. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*libidinism
s.n. Insusire a unor plante de a-si indrepta florile, frunzele etc. intr-o directie anumita, determinata de orientarea luminii; heliotropism. Schimbare reversibila a culorii unui corp sub actiunea luminii, revenirea la culoarea initiala facandu-se lent, la intuneric; fototropie. - Din fr. , germ.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*fototropism
s.n. Insusire dobandita de unele animale in cursul selectiei naturale, de a avea ori de a lua culoarea sau forma unor obiecte din mediul inconjurator (pentru a se confunda cu acestea si a nu fi recunoscute de dusmani). - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mimetism
s.n. Insusire (esentiala) a unui obiect. (Concr.) Semn distinctiv, simbol. Parte secundara a propozitiei, care determina un substantiv sau un echivalent al acestuia. - Din fr. , lat.(by 1W1S1e10r10g3i4o)*atribut
s.n. Intalnire a doua |vocale|vocala| pronuntate succesiv in silabe diferite, acestea facand parte fie din acelasi cuvant, fie din cuvinte diferite. Fig. Discontinuitate, pauza, intrerupere, gol. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr., lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hiat
s.n. Intamplare, conjunctura nefavorabila pentru cineva; nenoroc, nesansa. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ghinion
s.n. Intamplare importanta, fapt de mare insemnatate. (In teoria informatiei) Orice fenomen local si instantaneu sau stare locala si instantanee. (Mat.) Notiune de baza din domeniul teoriei probabilitatilor, care exprima producerea sau neproducerea unui fenomen in cadrul unui experiment. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*eveniment
s.n. Intamplare rea, neplacuta; bucluc, belea; boroboata. (Reg.) Inceput (de bun augur); saftea. [Var.: s.n.] - Din sl. (by 3W3S3e11r12g5i5o)*pocinog
s.n. Intaritura de piele, de carton etc. care se pune in partea de la spate a incaltamintei, in jurul calcaiului, pentru pastrarea formei. Panza speciala care se pune in interiorul gulerelor, pentru a le mentine forma. - Din germ. [leder].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*staif
s.n. Intaritura masiva de beton sau de zidarie in forma de pilastru, care formeaza corp comun cu un zid si care serveste la marirea rezistentei lui. Fiecare dintre picioarele inclinate spre exterior ale unui turn de extractie. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*contrafort
s.n. Intaritura sau parte dintr-o intaritura militara din trecut; val^2. P. gener. (Rar) Intaritura la stalpii unui pod. (Inv.) Parapet (la partea superioara a zidurilor si turnurilor de aparare ale unei cetati); crenel. [Pl. si: ] - Din tc. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*meterez
s.n. (In teatrul antic) Parte a teatrului corespunzatoare scenei si avanscenei. [Var.: s.n.] - Din lat., fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*prosceniu
s.n. Intelegere, acord bazat pe cedari reciproce; concesie. Intelegere intre doua sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*compromis
s.n. Intelegere, invoiala, conventie etc. intre doua sau mai multe parti in vederea incheierii, modificarii sau desfiintarii unui act juridic. Expr. = a se invoi (la ceva); a aproba. = a avea aceeasi parere (cu cineva). = bine! ne-am inteles! (Pleonastic) = in perfecta intelegere. (In sintagmele) ( sau = (sistem de remunerare a muncii normate) in raport cu rezultatele obtinute. = plata muncii in proportie crescanda, in raport cu depasirea normei. = munca normata retribuita in raport cu indeplinirea normei. (Concr.) Suma data sau primita ca plata pentru munca prestata in acord. Expresie gramaticala care stabileste concordanta (in persoana, numar, gen sau caz a) formei cuvintelor intre care exista raporturi sintactice. (Fiz.) Egalitate a frecventelor de oscilatie a doua sau mai multe aparate, sisteme fizice etc.; sintonie. (Muz.) Sonoritate rezultata din reunirea a cel putin trei sunete, formand o armonie. - Din fr. , it.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*acord
s.n. - Intelegere, invoiala. < Fr. - Der. (din fr.) , vb. (a da, a oferi); , adj. (care poate fi acordat); , s.n. (armonica, instrument muzical); , s.m. (persoana care cinta la acordeon); , s.m. (acordor); , s.m. (persoana care se ocupa cu acordarea unor instrumente muzicale).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*acord
s.n. Intelegere scrisa incheiata intre doua sau mai multe state, in vederea determinarii, intr-un anumit domeniu, a drepturilor si a obligatiilor partilor contractante sau in scopul stabilirii unor norme juridice; acord international, conventie internationala. Lucrare cu caracter special, in care sunt expuse, metodic, problemele fundamentale ale unei discipline. [Var.: (inv.) s.n.] - Din it.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*tratat
s.n. Intelegere secreta a catorva persoane care uneltesc o actiune impotriva unei persoane, a unui stat etc. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*complot
s.n. Inteles (al unui cuvant, al unei expresii, al unei forme sau al unei constructii gramaticale); semnificatie. (In semiotica) Intelesul unui semn. Continut notional sau logic. Temei rational; logica, rost, ratiune, noima. Rost, scop, menire. Loc. adv. = fara rost, la intamplare. = privind lucrurile intr-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. = potrivit vederilor, parerilor cuiva. Directie, orientare. = sistem de circulatie a vehiculelor intr-o singura directie pe arterele cu mare afluenta, putandu-se folosi toata latimea partii carosabile. (Mat., Fiz.) Fiecare dintre cele doua posibilitati de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singura dimensiune. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*sens
s.n. - Intemeiere. - Impuls, inspiratie. Sl. "intemeiere; dirijare" (Cihac, II, 723). Sec. XVIII. - Der. vb. (a dirija, a conduce, a inspira), din sl. ; s.m. (sef, director), sec. XVII, inv.; s.m. (conducator, sef), inv.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*nastav
s.n. Intensificare a pronuntarii in versificatia antica, care marca partea cea mai reliefata a unei masuri metrice. (Muz.) Note puternic accentuate care se gasesc in primele masuri. (Med.) Stare patologica, manifestata brusc si intens, insotita de cadere; soc. = apoplexie. = criza de epilepsie, manifestata prin pierderea brusca a cunostintei si prin convulsii. - Din lat., fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ictus
s.n. Intensitate maxima, punct culminant la care ajunge o senzatie, un sentiment, o stare, un proces, o actiune in desfasurare etc. Loc. adv. = in cel mai inalt grad, foarte tare. (Rar) Surescitare, tulburare extrema. - Din fr. , germ.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*paroxism
s.n. - Intentie buna, bunavointa. - Var. Ngr. ?????????? (Tiktin). Sec. XIX, inv.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*proeres
s.n. Interdictie cu caracter religios, in anumite societati primitive, aplicata la ceea ce este considerat sacru; interdictie rituala; persoana, lucru despre care nu se discuta de teama, din pudoare etc. Fenomen de evitare a folosirii unui cuvant si de inlocuire a lui cu un altul, din superstitie sau din pudoare; interdictie de limbaj. - Din fr.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*tabu
s.n. Interdictie de a manca unele alimente (de origine animala) prescrisa credinciosilor de catre biserica in anumite zile sau in anumite perioade ale anului. Loc. adj. = (despre mancare) pregatit numai din alimente ingaduite de biserica; gatit fara carne (si fara grasimi animale); (despre zile sau perioade de timp) in care se posteste; in care se rabda de foame. Loc. vb. = a posti. Expr. = (e) foarte mare, foarte inalt. Perioada de timp care preceda o sarbatoare si in care biserica prescrie sa se posteasca. = postul care preceda sarbatoarea Pastilor. Expr. sau se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obtine un profit, un avantaj). (Fam.) Abstinenta. - Din sl. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*post
s.n. - Interdictie declarata de a cumpara, vinde sau intretine relatii. Fr. , de la numele engl. - Der. vb.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*boicot
s.n. Interdictie declarata impotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat etc. prin care se stabileste refuzul de a cumpara, a vinde sau a intretine orice fel de relatii cu cei supusi acestui procedeu. - Din (derivat regresiv).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*boicot
s.n. - Interdictie. Tc. (Seineanu, III, 67). Sec. XVIII, inv. - Der. s.m. (gardian, politist, care ii insotea in Turcia pe calatorii straini), din tc.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*iasac
s.n., interj. S.n. Mers in fuga al calului, cu viteza mijlocie (intre pas si galop), animalul pasind in acelasi timp cu un picior din fata si cu piciorul de dinapoi opus acestuia. Zgomot facut de un cal care merge in acest fel. Interj. Cuvant care imita zgomotul facut de mersul in fuga al cailor sau, de mersul grabit al unui om. - Din germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*trap
s.n. (In terminologia marxista) Categorie de oameni declasati (cersetori, vagabonzi, aventurieri) proveniti din diferite paturi sociale, ca urmare a somajului si a pauperizarii. - Din germ. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*lumpenproletariat
s.n. - Internat, pension de elevi. Lat. , germ. (sec. XIX). In Trans. inv.(by 10W10S11e4r4g13i13o)*convict
s.n. - Interogatoriu, ancheta, cercetare. Rus. (sec. XIX). Cf. Cihac, II, 99.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*dopros
s.n. Interpretare emfatica a unui rol . Atitudine teatrala ; teatralitate. Caracter teatral ; teatralitate. (Med.) Tendinta catre manifestari emotive spectaculare. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*teatralism
s.n. Interval de timp de o suta de ani (socotit de la unitate pana la completarea sutei inclusiv); rastimp de o suta de ani (socotit de la orice data); veac. Fig. Vesnicie. (La pl.) Timpul considerat in desfasurarea lui; generatiile contemporane acestor etape de desfasurare. Epoca istorica dominata de un eveniment sau de o personalitate exceptionala. (Inv.; in sintagma) = evul mediu. [Pl. si: (inv., m.) - Var.: (inv.) s.m.] - Din lat. it.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*secol
s.n. Interval de timp de o suta de ani (socotit de obicei de la unitate pana la completara unei sute); secol. Interval lung de timp; interval de timp socotit, in mod subiectiv, drept mare. = evul mediu. = perioada istorica de inflorire a vietii materiale si culturale. Loc. adj. si adv. sau = (care exista, s-a intamplat etc.) de foarte multa vreme, din mosi-stramosi. (Reg.) Mers al vremii, stare meteorologica. (La pl.; in forma ) Vesnicie, eternitate. Loc. Adj. = etern, vesnic. Loc. Adv. sau etc. = pururea, intotdeauna, mereu; (in constructii negative) niciodata, nicicand. = pentru totdeauna. (Pop. si fam.) Viata, existenta, trai. Expr. (sau = a trai (intr-un anumit fel). [Pl. si (3, m) ] - Din sl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*veac
s.n. Interval de timp determinat in care salariatii sunt scutiti, in mod legal, de a veni la locul de munca si a presta munca, primind pentru tot acest interval remuneratia baneasca cuvenita. [Var.: (inv.) s.n.] - Cf. fr. %conge%. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*concediu
s.n. Interval de timp egal cu 60 de minute; ora. Loc. adv. = timp indelungat, mult. = intruna, mereu. Expr. (sau ) = cat mai repede cu putinta, pana nu e prea tarziu. = in ultimul moment. Spatiu, distanta care se poate parcurge in timp de o ora. 3 Expr. = a avea nevoie de o ora intreaga (sau de mai bine de o ora) pana... Fiecare dintre cele 24 de parti in care este impartita o zi si care sunt marcate pe cadranul si cu acele unui ceasornic; bataie a ceasornicului, cand acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului. Moment, clipa; timp, vreme. Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. Expr. (sau ) = (in superstitii) moment considerat ca norocos (sau nenorocos). formula prin care se ureaza cuiva sucees cand intreprinde ceva. (Pop.) = a se agita; a se framanta, a se zbuciuma. Aparat care serveste la determinarea si masurarea timpului in limitele unei zile; ceasornic. = ceas a carui functionare se bazeaza pe folosirea circuitelor integrate specializate. = ceas (electronic) la care ora este indicata prin cifre atasate pe un ecran. = ceas electronic la care ora este anuntata verbal; magnetofon pentru redarea inregistrarilor de semnal orar si a unor informatii vorbite asociate, folosit pentru anuntarea orei exacte in reteaua telefonica. = suprafata marginita de numere, avand in centru o tija a carei umbra indica cu aproximatie orele zilei; cadran solar. Expr. = (despre masini, aparate etc.) a functiona perfect. Aparat in forma de ceas , ale carui limbi inregistreaza miscarea, viteza, consumul; contor. Slujba religioasa savarsita la anumite ore din zi. - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*ceas
s.n. Interval de timp in care se efectueaza complet un anumit proces, o anumita operatie de deplasare; grafic de serviciu. - Din germ. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*turnus
s.n. Interval de timp in care un stat monarhic este lipsit de suveran. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*interregn
s.n. Interval, perioada, timp. (din sl. ; cf. rus. adaptat fonetic la , ca si )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*zastimp
s.n. Interval scurt de timp; clipa, secunda. Loc. adj. = de scurta durata; efemer; vremelnic. Loc. adv. = provizoriu, deocamdata, pentru scurt timp. = in prima clipa, in acea clipa. = in permanenta, tot timpul. = imediat, pe loc; la timp. sau =imediat, chiar acum; curand, indata. deloc, niciodata. Loc. conj. = de vreme ce..., deoarece... Perioada scurta in desfasurarea unui proces; faza, etapa. (ale unui om) = clipele dinainte de moarte. Loc. adv. = actualmente, in prezent. = chiar de la inceput. = chiar inainte de expirarea ultimului termen, cand nu mai este nici o clipa de pierdut. = intr-un anumit timp (nedeterminat); deodata. , se spune pentru a solicita cuiva o clipa de ragaz, o intrerupere. Episod din actiunea unei scrieri literare; specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidiana. Data, termen. Marime fizica egala cu produsul dintre valoarea unei marimi date si una sau mai multe distante in raport cu un punct, cu o axa sau cu un plan. Ocazie favorabila; prilej. - Din lat. , fr. , it. , germ.(by 8W2S2e2r10g11i4o)*moment
s.n. Interventie chirurgicala care consta in curatarea tesuturilor organice bolnave cu ajutorul chiuretei. Spec. Curatarea stratului superficial al mucoasei uterine cu ajutorul chiuretei, pentru a indeparta ovulul fecundat; chiuretaj. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*raclaj
s.n. Interzicere de catre un stat a exportului sau importului de marfuri intr-o sau dintr-o tara, ca sanctiune pentru incalcarea unor reguli sau principii de drept international sau ca mijloc de presiune politica. Retinere de catre un stat a navelor comerciale sau de marfuri altui stat aflate pe teritoriul sau (in conditiile in care a survenit un conflict intre statele respective). - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*embargo
s.n. - Intestine de miel. - Cirnat preparat cu intestine de miel. Tc. "mate, bojoci" (Seineanu, II, 127; DAR); cf. ngr. ???????, bg. , it. (Battisti, III, 1817).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cighir
s.n. - Intimplare importanta, fapt insemnat. Rezultat din fr. , incrucisat cu it. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*eveniment
s.n. Intindere de pamant delimitata (considerata dupa relieful sau dupa situarea sa in spatiu). Expr. (sau ) = a observa cu atentie situatia, imprejurarile, inainte de a intreprinde ceva; a se informa. = a progresa putin intr-o actiune; a-si consolida pozitia. = a se da batut, a ceda. = a pierde sansele de succes. Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Loc, regiune. Fig. Domeniu de activitate, de preocupari. Loc. adv. = la fata locului; la locul de productie. (Urmat de determinari care arata destinatia) Spatiu special amenajat intr-un anumit scop. - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*teren
s.n. Intindere de pamant delimitata prin granitele unui stat sau ale unei unitati administrative si supusa suveranitatii statului respectiv. - Din lat. fr. (by 5W13S6e7r15g15i9o)*teritoriu
s.n. Intindere mai mare de apa statatoare, inchisa intre maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un rau. = lac (artificial) situat in amonte de o hidrocentrala, care constituie rezerva de apa necesara producerii energiei. Expr. (sau etc.) = a da de un rau mai mare, incercand sa scape de un alt rau. Fig. Cantitate mare de apa sau de alt lichid. - Lat.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*lac
s.n. Intoarcere de la o stare sau o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; mers inapoi; decadere; declin, regresiune . - Din lat. it. germ. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*regres
s.n. Intoarcere inauntru a pleoapei, insotita de iritatia conjunctivei si a corneei. - Din fr.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*entropion
s.n. Intoarcere, revenire (in punctul de plecare). Indicatie pentru serviciul postal pe un plic.sau pe un colet, aratand ca obiectul trebuie inapoiat trimitatorului. (Sport) Denumire data duratei unei competitii la care participa mai multe echipe care, dupa ce s-au intrecut o data fiecare, se intalnesc inca o data, in revansa. Intalnire sportiva revansa intre doua echipe, cu caracter eliminatoriu sau cu punctaj aditional. (Tehn.) Conducta de intoarcere a agentului calorifer sau frigorifer dintr-o instalatie de incalzire, respectiv de racire, dupa ce acesta a trecut prin instalatie si a cedat sau a preluat caldura. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*retur
s.n. Intoxicatie cronica cu fosfor, caracterizata prin aceea ca oasele devin faramicioase si se fractureaza usor. - Din fr.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*fosforism
s.n. Intoxicatie cronica cu nicotina din tutun, specifica fumatorilor; nicotinism. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*tabagism
s.n. Intoxicatie provocata de folosirea excesiva a morfinei. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*morfinism
s.n. Intoxicatie provocata de vaporii sau sarurile de mercur. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*hidrargirism
s.n. Intrarea in port a unei nave ; sosire de marfuri (pe apa). [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*arivaj
s.n. - Intrare, coridor, prispa, pridvor. - Git de sticla. - Orificiul patrat al maselei. - Gaura pe fundul navodului. Sb. "beregata" (DAR), cf. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*garlici
s.n. Intrare principala monumentala intr-un edificiu, de obicei incadrata cu un chenar de piatra, de zid sau de lemn si bogat impodobita. Deschidere din piatra sau din metal la intrarea unor poduri mari de cale ferata. Lucrare de zidarie in forma de inel, ridicata la capetele unui tunel pentru a sprijini terenul din jurul acestuia si pentru a opri caderea pamantului, a pietrelor etc. - Din germ. it. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*portal
s.n. Intrare (stramta) intr-un beci, intr-o pivnita. (Rar) Intrare (ingusta) intr-o coliba, intr-un cavou, intr-o pestera. - Din scr. "gat de sticla".(by 4W12S12e6r6g14i15o)*garlici
s.n. Intrebuintare a unei singure limbi (cea materna) de catre acelasi individ sau acelasi grup social. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*monolingvism
s.n. Intrecere (sportiva) care se termina intotdeauna cu un clasament si cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanti. Examen pentru dobandirea, in ordinea clasificarii, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea intr-o institutie de invatamant. Ajutor, sprijin, colaborare. = totalitatea imprejurarilor care se intalnesc intr-un anumit moment; conjunctura. Loc. vb. (cuiva) = a ajuta (pe cineva). (la ceva) = a contribui (la ceva), a colabora (la ceva). - Din fr. , lat.(by 3W11S12e5r5g5i14o)*concurs
s.n. Intrecere sportiva disputata intre doua persoane sau intre doua echipe; intalnire, partida, joc. - Din engl., fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*meci
s.n. Intreprindere care achizitioneaza si vinde carti vechi sau obiecte vechi de arta; anticarie. Magazin in care se vand carti vechi. - Din (dupa germ. ).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*anticariat
s.n. Intreprindere care cumpara si vinde carti vechi. Comertul de carti vechi.[Pron. , var. s.n. / cf. germ. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*anticariat
s.n. Intreprindere sau cladire in care se repara (eventual se si fabrica si se depoziteaza) armament. (Adesea fig.) Totalitatea mijloacelor de lupta. Fig. Totalitatea mijloacelor de care se serveste cineva intr-o actiune, in exercitarea unei profesiuni etc. - Din fr.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*arsenal
s.n. - Intreprindere sau cladire unde se repara armament. - Totalitatea mijloacelor de lupta. - Var. (inv.) Arab. (> sp. ), de unde ngr. ?????????, it. fr. (> rom.). Var. provine din ngr. ?????? sau ???????, dublete ale cuvintului anterior. A existat si un al treilea dublet, tc. , de unde rom. ngr. ???????? (sec. XVII). Astazi se foloseste numai forma derivata din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*arsenal
s.n. Intrerupator actionat automat sau prin comanda voita, care serveste la protejarea circuitului de variatiile anormale ale intensitatii sau tensiunii electrice. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*disjunctor
s.n. Intrerupator care inchide un circuit sub actiunea unei comenzi de la distanta, mentinandu-l inchis numai atata timp cat se exercita aceasta comanda. - Din fr.(by 14W15S8e8r8g2i2o)*contactor
s.n. Intrerupere accidentala sau provocata a graviditatii inainte ca fatul sa poata trai in afara organismului matern. - Din (derivat regresiv).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*avort
s.n. - Intrerupere a graviditatii. Lat. , modificat de contaminarea cu fr. - Der. (din fr.) , vb.; , s.m.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*avort
s.n. (In tricotaj) Ochi^1 obtinut prin infasurarea firului o singura data pe andrea, apucandu-l din fata spre spate. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*jeteu
s.n. Introducere de aer prospat intr-un loc inchis (mina, hala de uzine etc.); ventilatie, aerisire. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*aeraj
s.n. (In unele conceptii religioase) Reincarnare succesiva a unei fiinte. (Fig.) Transformare neprevazuta (si chinuitoare) care intervine in evolutia unei fiinte sau a unui lucru. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*avatar
s.n. (inv.) abecedar. totalitatea semnelor care reprezinta silabele unei limbi monosilabice.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*silabar
s.n. (Inv.) Abis, prapastie. Cadere de la inaltime. Fig. Dezastru, ruina. - Din lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*precipitiu
s.n. (inv.) act, document, hrisov, zapis. adeverinta, chitanta; polita. caseta; sipet. (fig.) talisman.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*sinet
s.n. (Inv.) Act, document; zapis, hrisov. Adeverinta, chitanta; polita. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*sinet
s.n. (inv.) act doveditor eliberat cu ocazia incarcarii marfurilor intr-o nava.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*scandion
s.n. (Inv.) Act, titlu, inscris purtand pecetea sultanului. (din tc. , cf. alb., bg. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*berat
s.n. (Inv.) Adunare, intrunire, consfatuire; sfat. (Bis.) Sinod. Slujba religioasa ortodoxa oficiata de un numar mare de clerici. - Din sl.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sobor
s.n. (Inv.) Ajutor in bani acordat unui elev sau unui student sarac, bursa; subventie. - Din germ. lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*stipendiu
s.n. (Inv.) Alai (domnesc), suita, cortegiu. Pompa, stralucire. - Din tc. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*saltanat
s.n. (inv.) aliaj de alama si nichel, care imita argintul. (reg.; la pl. ) obiecte de pacfong.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pacfong
s.n. Invalmaseala, neoranduiala, dezordine; obiecte sau fiinte aflate in neoranduiala, invalmasite. - [De-a] + suf.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*valmasag
s.n. - (Inv.) Amanuntit, in detaliu (sens adv.) - Detaliat (sens adj.). Detaliu. - Var. , (cu der. sai). De la , cu caracteristic formelor adv. Uzul ca s. este modern, pentru cel adv. cf. it. - Der. , vb. (a marunti; a da amanunte); s.f. (detaliu). (by 7W15S1e9r9g3i3o)*amanunt
s.n. (inv.) amestec sedimentar de pe fundul vaselor cu vin, care contine tartrat de potasiu; tartru.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*stainvain
s.n. (inv.) antrepriza publica de vindere a unor marfuri (ca: sare, paine, lumanari, carne, carti de joc etc.)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*apalt
s.n. (inv.) aparat optic folosit de marinari la cercetarea orizontului.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*nauscop
s.n. (Inv.) A patra parte dintr-un oras. Cartier, mahala. Portiune unitara dintr-o localitate, reprezentand o suprafata de teren strabatuta de strazi pe care sunt construite locuinte, magazine sau alte cladiri, gradini etc. cu caracter social-cultural; microraion. Parte administrativa a unui oras; sector. Trimestru. [Var.: s.n.] - Din rus. , germ.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cvartal
s.n. invar., adj. invar. S.n. invar. Bucata de muzica usoara cu tema si linie melodica inspirata din muzica folclorica. Adj. invar. (In sintagma) = muzica usoara sau rock, cu larga audienta la public. - Cuv. engl.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pop
s.n. invar. Autoturism cu portbagajul plasat in interiorul masinii, la spate. (Adjectival) - Din germ. [wagen]. (by 8W8S2e2r2g11i11o)*combi
s.n. invar. (Bis.) Crez . A treia parte a liturghiei catolice. - Din lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*credo
s.n. invar. Caracter de litera cu contrast mare intre liniile de baza si liniile secundare, cu piciorusele subtiri si scurte. - Din germ. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*bodoni
s.n. invar. Denumire, in jargonul militar, pentru arma |geniu|geniu|. Originea cuvantului dateaza de prin anii '30, provenienta sa fiind derivata, prin adaptare folclorica, de la firma germano-romana , specializata in constructia de drumuri si cai ferate. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*diribau
s.n. invar. (In expr.) (pe cineva) sau (ori = a bate (pe cineva) sau a fi batut categoric la jocul de table, de carti sau la alta intrecere; a intrece sau a fi intrecut, a depasi sau a fi depasit categoric; a face sau a fi pus in situatia sa nu mai poata obiecta sau spune nimic. [Var.: (pop) s.n.] - Din tc. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*mart
s.n. invar. (in expr.) (sau a ) = (despre caini sau despre alte animale) a se ridica in doua labe; (despre oameni) a avea o atitudine lingusitoare, slugarnica; a face cuiva temenele; a se ploconi, a se umili. - Din pol. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*sluj
s.n. invar, (in opozitie cu ) Prima pagina a unei foi (scrise, tiparite etc.); pagina din dreapta a unei carti, a unui manuscris etc. - Din fr., lat.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*recto
s.n. invar. (In sintagma) = in general; in mod obisnuit, de obicei. - Din it. [in] .(by 14W15S8e8r2g2i10o)*genere
s.n. invar. (In sintagma) (sau = proiectil de pusca astfel fabricat incat sa explodeze in momentul atingerii tintei, provocand rani grave. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*dumdum
s.n. invar. (Inv.) Suma care se adauga la miza jocului de carti. Ceea ce se da pe deasupra, adaos. - Rus. (by 11W12S5e5r5g14i14o)*mazu
s.n. invar. (La jocul de bacara; in expr.) a sustine singur miza jocului impotriva bancii^2 . - Din fr., it.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*banco
s.n. (inv.) armata mica, unitate militara mica. (reg.) suma, multime mica.(by 10W3S4e12r12g12i6o)*siragut
s.n. invar. Pasta gelatinoasa comestibila (rosie), dulce, amestecata cu miez de nuca, asemanatoare cu rahatul. - Cf. tc. %cici bici%.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*bigibigi
s.n. invar. Rasa de porci crescuta mai ales pentru carne. - Cuv. germ. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*edelschwein
s.n. invar. (reg.) fundament, inceput, origine (in expr.) = din fundament, din inceput, de la origine.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*fundus
s.n. invar. Scriere obisnuita pe caiete liniate cu linii paralele orizontale. = caiet cu linii paralele orizontale. - Din germ. "(scriind) dupa dictare".(by 4W4S12e13r6g6i15o)*dictando
s.n. invar., s.m. invar. S.n. invar. Compozitie muzicala (sau parte a ei) conceputa pentru un singur instrument sau pentru o singura voce. (Adjectival) Care se executa fara acompaniament. Dans (sau parte dintr-un dans) executat de o singura persoana. S.m. invar. Solist. - Din it. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*solo
s.n. (inv.) articol de ceaprazarie. (in forma: ) prelungirea podului facuta pe capetele iesite in afara ale grinzilor.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*sageac
s.n. invar. Ultimul punct, capatul unei linii ferate, al unei linii de tramvai, de autobuz etc. - Cuv. lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*terminus
s.n. invar. Voce feminina cu registrul cel mai grav si a carei intindere cuprinde aproximativ doua octave. - Din it.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*contralto
s.n. (inv.) ata alba, rosie, albastra de tesut; bumbacel. (adv.) struna.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tiriplic
s.n. Invatatura lui K. Marx si F. Engels, dezvoltata de V.I. Lenin in noile conditii istorice. - Din rus. (by 1W13S9e9r3g3i11o)*marxismleninism
s.n. Invatatura morala populara nascuta din experienta, exprimata printr-o formula eliptica sugestiva, de obicei metaforica, ritmica sau rimata; zicala, zicatoare, parimie. (Frantuzism) Opera dramatica scurta, al carei continut ilustreaza un proverb . - Din lat. fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*proverb
s.n. (Inv.) Atelaj compus din patru cai inhamati la o trasura, cei doi cai dinainte fiind incalecati de cate un vizitiu. - Cf. %falaitar.%(by 9W9S2e3r11g11i4o)*falet
s.n. (Inv.; azi depr.) Vizita; schimb de vizite, petrecere. (Cu sens colectiv) Musafiri multi si de tot felul. - Din tc. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*musafirlac
s.n. - (Inv.) Bastion. - Artera urbana, strada. Fr. - Der. , adj. (de bulevard; in literatura: de restrinsa folosire artistica, destinat marelui public), din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*bulevard
s.n. (inv.) baston pentru demnitarii turci, boierii romani de rang mare si episcopi; buzdugan, carja.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*hazran
s.n. (Inv.) Bautura racoritoare preparata din sirop de orz sau de migdale. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*orjad
s.n. (Inv.) Boccea; (in special) pachet cu haine si rufe pe care mireasa le daruia mirelui. - Din tc. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*boccealac
s.n. - (Inv.) Bolta, arc. - Briu tipic, de piele, foarte lat, prevazut cu buzunare. - Var. Mr. megl. Tc. "bolta" si "briu" (Roesler 596; Seineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ??????; cf. ngr. ??????, bg. Este dublet al lui Probabil din acelasi cuvint tc. (tc. "boltit") provine , s.f. (ferastrau), daca primul sau sens a fost acela de "ferastrau rotund" (cf. var. ); ca si (var. ), s.f. (coliba).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*chimir
s.n. (inv.) bombarda, piua, haubita, mortiera. (mold.) vas de pisat seminte; piulita. (munt.) masina de taiat foile de tutun.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*havan
s.n. (inv.) brau cu care se incingeau preotii ortodocsi peste stihar, in timpul oficierii serviciului religios.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*poias
s.n. (inv.) brau lat in care se purtau infipte diferite arme. (reg.) nume de arma veche. (in forma: ) cingatoare folosita ca talisman; talisman.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*seleaf
s.n. (inv.) brazda de pamant (alternand cu un sant, cu o groapa). incretitura (pe o suprafata neteda).(by 6W7S15e15r9g9i9o)*sulc
s.n. (Inv.) Bucata de stofa sau de matase vargata, cu care se legau boierii la cap sau peste mijloc, dupa moda turceasca. - Din tc. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*taclit
s.n. (inv.) bucurie a sultanului sau a unui pasa; provizii de miere, ceara, unt, pentru serai. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*mutfac
s.n. - (Inv.) Bucurie, placere; manifestare zgomotoasa de satisfactie. Sl. "strigat" (Miklosich, 288; Cihac, II, 62); cf. bg. Supravietuieste in Banat si Olt. - Der. vb. (a striga de bucurie, a exulta).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*clic
s.n. (inv.) bun al statului dat in arenda; antrepriza vamilor, a ocnelor; monopol; accize.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*oteup
s.n. (inv.) burduf. pachet de piei, de blanuri (20 sau 40). o treime de pogon (la vie).(by 10W4S4e12r12g6i6o)*tulum
s.n. (inv.) buzdugan. (fig.) sceptru. bataie la talpi. piatra mare din jocul copiilor.(by 5W5S14e14r7g8i8o)*topuz
s.n. (Inv.) Caciula mare sferica sau cilindrica, de piele neagra, tivita cu blana scumpa, pe care o purtau domnul si boierii mari (mai tarziu si negustorii straini). Caciula purtata la unele uniforme militare. - Din tc. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*calpac
s.n. (Inv.) Calatorie pe care o faceau negustorii (in strainatate) pentru a vinde sau a cumpara marfa. (Concr.) Marfa adusa (din tari straine). - Din ngr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*taxid
s.n. (Inv.) Calatorie pe care o faceau negustorii (in strainatate) pentru a vinde sau a cumpara marfa. Marfa adusa (din tari straine). - Ngr. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*taxid
s.n. (inv.) camera de audiente a sultanului; camera personala a domnului.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*mabein
s.n. (inv.) cantec bisericesc in versuri, care serveste la crearea unor tropare izolate.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*samoglasnic
s.n. (inv.) capat, fine, sfarsit; (in loc. adj. si adv.) = pana la sfarsit, de tot, cu totul, gata, deplin, complet, cu desavarsire, desavarsit, definitiv, perfect, bine de tot; pentru totdeauna, pe vecie, de veci; = fara incetare, necurmat, nesfarsit, fara sfarsit. pierzare, moarte; = de moarte, de gratie, mortal. incheierea unui cont, socoteala, decontare. termen de plata, achitare, lichidare, suma scadenta.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*istov
s.n. (inv.) capela, mic paraclis. carte de inchinaciuni. un fel de pupitru inalt pe care se afla o icoana, asezat in centrul bisericii, aproape de altar; iconostas. scaunel pe care se ingenuncheaza pentru rugaciuni. loc de pelerinaj.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*proschinitar
s.n. (Inv.) Car mare pentru transportul marfurilor si al persoanelor. Sir lung de trasuri sau de care. - Din tc. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*chervan
s.n. (inv.) cartea celor opt "glasuri" (melodii); cantece religioase; octoih(by 10W3S3e12r12g5i6o)*anghilest
s.n. (inv.) carte bisericeasca avand slujba sarbatorilor si sfintilor de peste an; praznicer.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tvetoslav
s.n. (inv.) carte care contine ritualul oficierii slujbelor din saptamana mare.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*strastnic
s.n. (inv.) carte care cuprinde vietile sfintilor; prologar; biografia unui sfant.(by 13W13S13e6r7g15i15o)*prolog
s.n. (inv.) carte de rugaciuni cuprinzand doxologiile (cantari inchinate sfintei treimi).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*doxastar
s.n. (inv.) carte religioasa cuprinzand slujbele praznicelor si ale sfintilor de peste an(by 1W1S10e10r3g4i12o)*antologhion
s.n. - (Inv.) Cartus. - (Inv.) Racheta, artificii. - Teanc de monede infasurate in pinza sau hirtie. - Cornet. - Mr. megl. Tc. (Seineanu, II, 172; Meyer 111; Lokotsch 601), cf. ngr. ??????, alb. , bg., sb. , s.n. (Trans., sul), din mag. , provine din aceeasi sursa.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*fisic
s.n. (inv.) casa boiereasca la tara, pe o mosie. resedinta a unui ispravnic sau a unui subprefect. hotel turcesc. loc de popas; statie de posta; popas. han, gazda. distanta de la un loc de popas la altul; posta. interval de timp egal cu o jumatate de zi. locuinta ciobaneasca departe de sat. una din cele trei parti ale zilei de lucru. una din cele trei mancari de peste zi. zi de lucru. vas pentru gatirea bucatelor.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*conac
s.n. - (Inv.) Cavalcada. - Pelerina orientala, care la inceput se punea pentru a calari. - Var. Tc. "cavalcada" (Seineanu, II, 52; Lokotsch 308); cf. bg. Cuvint importat in sec. XVIII, azi inv. Der. sai sint imprumuturi directe: , s.m. (rindas care se ingrijeste de caii naravasi), din tc. , cf. ngr. ?????????, sb. ; s.m. (curtean), din tc. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*binis
s.n. (Inv.) Ceasca (turceasca) de cafea neagra, fara toarta (fixata intr-un suport); continutul acestei cesti. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*felegean
s.n. (Inv.) Ceasornic (de perete); orologiu, pendula. suf. sau refacut din [ceas].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ornic
s.n. (inv.) centru (al unui loc). (la pl.) ciclu, crug. (rar) bolta, firmament. (reg.) situatie, treaba, afacere. aratatorul ceasului.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*crang
s.n. - (Inv.) Cerc. - Cerc luminos care uneori inconjoara Soarele sau Luna, halo. - Cerc care inconjoara un obiect. - Cerc vinat care inconjoara uneori pleoapa inferioara. - Compas de dogar. - Var. Origine incerta. Se considera reprezentant al lat. "compas", de la "a rotunji" (Densusianu, XXXIII, 276; Puscariu 329; Candrea-Dens., 312; REW 1942; Iordan, 116; DAR), dar fonetismul nu e clar; cf. it. , fr. , sp. , cu sensuri asemanatoare. Rezultatul rom. ar fi trebuit sa fie , si nu se intelege cum s-a ajuns la un velar. Explicatia lui Puscariu ( LVII, 263; CLXIV, 213; III, 396; DAR), bazata pe un lat. , este gresita, caci ridica o problema de schimbare de accent si face abstractie de > (cf. Rosetti, I, 58). Byck-Graur 20 se gindesc la un sing. analogic, reconstruit pe baza pl. , in < ; cu toate acestea, prezenta lui pare ca ar fi trebuit sa impiedice analogia (este greu de crezut, plecindu-se de la , la o forma der. , oricare ar fi analogia); formele care ridica aceeasi problema, si , care se invoca in sprijinul acestei opinii, sint de asemenea incerte, este justa, s-ar cuveni mai curind sa se plece de la din gr. ???????? care, pe linga "cancer", inseamna si "compas", ca , si provine de la ???????? "a curba". Contaminarea ambelor cuvinte pare sigura (cf. "herpes", care trebuie sa provina de la sensul cuvintului gr.); si de la un rezultat rom. se poate presupune a fi o metateza de la Totusi, este mai probabil sa fie vorba de o der. interna in rom., pornindu-se de la sau de la o forma f. disparuta, ca in > , pe baza unui suf. construit pe baza modelului lui etc. - Der. vb. (a inconjura cu un cerc).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cearcan
s.n. - (Inv.) Cerc, ciclu. - (Inv.) Firmament. - (Bucov.) Cadran de ceas. - Padurice, mai ales in valea unui riu, formind un fel de insula mai mult sau mai putin rotunda. Sl. "cerc" (Cihac, II, 83; Conev 50; Skok 66), cf. sb. "ogor circular". Este dublet al lui , s.n. (ciclu; orbita, sfera), din sb. sau rus. Sensul de "padure", explicabil prin sinuozitatile riurilor in care se formeaza, coincide cu ; cf. o explicatie diferita, dar mai putin probabila, in DAR. Cf. - Der. , adj. (acoperit de arbori); s.n. (Munt., bucata rotunda; forma caracteristica a excrementului omenesc).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cring
s.n. (inv.) ceremonia intrarii cuiva in randul calugarilor. manastire. tagma calugareasca; stare sociala, rang de calugar.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*postrig
s.n. (inv.) cheia unei probleme, formula care o rezolva. tampla capului. carlig de care se atarna un vas pentru fiert in coliba lucratorilor de paduri.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cliuciu
s.n. (inv.) chip, faptura, forma, model; (s.m.) persoana cu obiceuri rele, soi rau.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*tipos
s.n. - (Inv.) Ciment, mortar. - (Inv.) Planta (Artemisia judaica). Tc. , de la numele provinciei unde se intrebuinta cel mai mult (Cihac, II, 568; Seineanu, II, 145).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*corasan
s.n. - (Inv.) Cimp, ogor. - (Inv.) Proprietate, ferma, gospodarie. - Asezare rurala. - (Arg.) Puscarie. - Var. inv. Mr. Origine indoielnica. Prezenta var., a mr. si a alb. pare sa indice lat. "sant", direct (Bogrea, I, 235-7; Tiktin; Daicovici, V, 478; Candrea; Scriban; Rosetti, 354), sau prin intermediul alb. (Cihac, II, 719; Meyer 112; Densusianu, 449; Domaschke 126; Battisti, III, 1698; REW 3461). Der. din alb. este dificila fonetic si istoric; cea din lat. nu pare mai usoara, caci fonetismul prezinta o serie de dificultati si termenul, pur militar (> ngr. ????????? "campament, armata" > mr. "sant"), s-ar fi pastrat cu greu intr-o regiune caracterizata prin absenta totala a fortificatilor medievale. Mai degraba trebuie sa se porneasca de la lat. de la "a planta, a semana", a carui explicatie se potriveste cu primul sens al lui , constant in sec. XVI, si cu cel de al doilea. Istoric, pare evident ca trebuie sa se porneasca de la ideea de "seniorie" sau "mosie", pe care s-a fixat mai tirziu un anumit numar de supusi ai seniorului, care formeaza unitatea juridica numita Asta era la inceput o simpla plantatie, ca in vechile colonii; cf. si sl. "planta" > "sat". Aceasta explicatie data deja de Cipariu, 205, ar fi suficienta, daca n-ar exista dovada formei inv. , dificil de explicat. S-ar putea presupune o confuzie inca din lat. intre si ; dar si asa se mentin dificultatile fonetice. Der. din lat. (Giuglea, X, 112) este improbabila, si mai mult chiar cea din lat. (Meyer 111). Der. adj. (comunal, de sat); s.m. (taran); s.f. (taranca); s.m. (locuitor din acelasi sat).(by 3W3S3e12r12g5i6o)*sat
s.n. - (Inv.) Colina, delusor. - Git, beregata. - Gitlej. - Git, ceafa. - Parte mai ingusta a unor obiecte. - Var. (pl.) , (rar) - Mr. Lat. , cuvint atestat numai cu sensul de "sfirc de sin"; dar care trebuia sa fi insemnat si "delusor, colina" ( II, 223), var. de la "colina", cf. , cu suf. -, (Papahagi, 24; cf. Puscariu 743; REW 3888; DAR). Cf. si it. "a rumega" si Celelalte ipoteze nu sint suficiente: din fondul autohton (Miklosich, 9); din alb. (Cihac, II, 718; Meyer, IV, 76; Meyer 133; cf. Philippide, II, 716; Rosetti, II, 117); de la un lat. , combinatie a lui ca (Pascu, I, 196); anterior indoeurop. (Lahovary 328). Comun intregului teritoriu al rom. (, I, 36). - Der. s.n. (parte a armurii care apara gitul); s.f. (boala de git). - Cf. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*grumaz
s.n. (inv.) comandant al unei armate turcesti, in Imperiul otoman.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*serascherlac
s.n. - (Inv.) Confort, huzur, tihna, indestulare. - Preparat dulce oriental pe baza de sirop de zahar amestecat cu putina faina. - (Vulgar) Murdarie, fecale. - Mr. "tihna". Tc. (arab.) (Roesler 601; Seineanu, II, 299; Lokotsch 1684; Ronzevalle 98), cf. ngr. ??????, bg., sb. Cu sensul 2, in locul tc. ; sensul 3 este m. - Der. s.m. (vinzator de ); s.f. (cofetarie).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*rahat
s.n. (inv.) control, verificare. dare, bir adunat de preoti pentru vicar ori protopop.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*tarcalat
s.n. (inv.) corp solid care are o forma asemanatoare cu aceea a prismei.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*prismoid
s.n. (inv.) corvoada facuta de tarani in serviciul de transporturi cu postalionul; postarie.(by 8W1S10e10r3g3i12o)*postarit
s.n. - (Inv.) Creatie, facere. - Actiune, infaptuire. - (Inv.) Creatura. - Intimplare reala. - (Cu notiuni care exprima timpul) Inceput, origine. - Vraja, farmec. - Larva a fluturelui, Acherontia atropos. - Trifoi galben, Triofolium procumbens. - Planta, Astrantia mayor. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 579; Candrea-Dens., 535; REW 3135; DAR; cf. Seineanu, 188), cf. it. prov. , fr. sp. , port. Pl. este la sensurile 7-9. Era inainte part. de la , sec. XVI, inlocuit de facut. Der. s.f. (fapt; opera; actiune; inv., creatie, facere), sing. reconstituit analogic de la pl. (dupa Tiktin si DAR, din lat. , pl. n.); s.m. (delicvent); s.f. si n., (roiba, Rubia tinctorum), numita astfel fiindca se crede ca vindeca o boala gresit atribuita lui 7; s.m. (inv., creator); vb. (a face, a savirsi, a comite); s.m. (delicvent, autor al unui delict); s.f. (inv., creatie, facere; lucrare, opera; lume, univers; compozitie, structura; aspect, forma, mod de a fi; fiinta vie, creatura), din lat. , cf. alb. (Meyer 111; Philippide, II, 641), it. , v. prov. , v. fr. , sp. , port. (Puscariu 580; Candrea-Dens., 537; REW 3136; DAR); vb. (a realiza, a verifica, a duce la bun sfirsit). In legatura cu sensul magic al lui , cf. it. "a vraji"; "vraja", port. "vraja", de unde fr. > rom.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*fapt
s.n. (Inv.) Crezare, incredere. Loc. adv. = cu adevarat, intr-adevar. Expr. (sau = a da crezare. (sau = a se bucura de incredere, a fi crezut. Intelegere, fata de cineva sau de ceva; consideratie, mila. suf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*crezamant
s.n. (inv.) cruce trimisa de catre un patriarh unei manastiri sau unei biserici, ca semn ca depinde direct de autoritatea lui.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stavropig
s.n. (Inv.) Culegere care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase, talcuri ale scripturii, lucrari literare diverse etc. Codice manuscris alcatuit din texte variate copiate laolalta. - Din bg. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*zbornic
s.n. - (Inv.) Culoare. - (Bucov.) Arsenic. - (Mold.) Linie, dunga, hotar. - (Mold.) Renura, canelura, sant. Sl. "culoare" (Tiktin), cf. mag. Ultimul sens se explica probabil prin linia de culoare cu care se indica traseul canelurii.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*sar
s.n. (inv.) curea, veriga pentru legarea hadaragului (lemnul gros mobil) cu darjeaua imblaciului (batatorului) cu care se batea graul, fasolea si mazarea. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*chiuz
s.n. - (Inv.) Cutia milelor, la biserici. Ngr. ????????, cf. rus. (Cihac, II, 73).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*corvan
s.n. (inv.) cutie in care se pastrau capsele ce se foloseau la armele de tip vechi. cilindru mic in care se turna pulberea la armele de tip vechi. locasul unde se punea capsa la armele de tip vechi.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*petitar
s.n. - (Inv.) Cutiuta, sipet. - (Inv.) Cufar, lada. - Racla. Ngr. ???????? sau without (Murnu 14), in parte prin intermediul sl. , sb. (Vasmer, 50).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*chivot
s.n. (Inv.) Dare impusa negustorilor care vindeau marfa cu cotul . suf. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*cotarit
s.n. (inv.) decoratie militara (o egreta in forma de sabiuta sau stegulet).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*celelenghi
s.n. (Inv.) Decoratie sau insigna care se purta inainte prinsa pe boneta militara. Tc. (Seineanu, III, 34). Sec. XVIII.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*celenghi
s.n. (Inv.) Decret de ridicare la rang boieresc; diploma de boierie. Act oficial, porunca scrisa; ordonanta, dispozitie. Scrisoare, ravas. - Din sl. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*pitac
s.n. (inv.) demisie (dintr-o inalta functie bisericeasca). incetare, oprire, suspendare (a unei activitati, functionari).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*paretisis
s.n. (Inv.) Detasament (tataresc) trimis (sau plecat) sa prade. Expr. (Pop.) = a umbla fara rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba. - Din ucr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*ceambur
s.n. (inv.) dijma platita de tatarii din Moldova pentru produsele pamantului. (reg.) zeciuiala morarului pentru macinatul graului.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*usur
s.n. - (Inv.) Directie. - (Inv.) Obiectiv, scop, finalitate. - Drum, carare. Sl. "drum drept" (Cihac, II, 287). Este dubletul lui , s.n. (Banat, put de mina), din sb. (Candrea), ambele din sl. "drept". - Der. adj. (inv., drept, direct), din sl. ; s.f. (lege; cod), sl. ; adj. (inv., legitim, legal); adj. (inv., legal). Comp. , s.f. (ortodoxie), din sl. , dupa gr. o????????; adj. (ortodox; pios), din sl. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*pravat
s.n. (Inv.) Dispozitiv atasat la podurile metalice care traverseaza liniile de cale ferata pentru a le proteja de eroziunea gazelor degajate de locomotivele cu aburi. - (dupa fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*parafum
s.n. (Inv.) Dispozitiv de protectie contra supratensiunilor la instalatiile de telecomunicatii de pe linii aeriene. (Inv.) Paratrasnet. - .(by 12W12S6e6r14g15i8o)*parafulger
s.n. (inv.) distributia scrisorilor si a telegramelor. transportul coletelor si al banilor de la posta la domiciliu.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*factagiu
s.n. (inv.) drept de proprietate asupra unui teren dobandit de o persoana ca urmare a ingroparii unui mort descoperit pe acel teren si neingropat la termen de fostul proprietar.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sangerit
s.n. (Inv.) Dreptul de incetatenire intr-un stat; naturalizare, impamantenire. Calitatea a ceea ce este indigen. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*indigenat
s.n. (In vechea armata) Autoritate militara creata pe langa marile unitati, in timp de mobilizare si de razboi, cu atributii in politia administrativa si judiciara; sediul acestei institutii. suf. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pretorat
s.n. (In vechea organizare administrativa a tarii) Sectie a politiei orasenesti condusa de un comisar . Localul acestei sectii. (In sintagma) = organ de conducere militara locala de pe langa fiecare unitate administrativa, ale carei functii de baza sunt |recrutarea|recruta| si |incorporarea|incorpora| celor supusi serviciului militar, precum si evidenta situatiei militare a cetatenilor. Localul acestui organ. (In U.R.S.S., pana in anul 1946; in sintagma) = minister. - Din fr. , rus.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*comisariat
s.n. (Invechit) Fir de matase sau de bumbac rasucit si mercerizat, folosit la brodat sau la impletit. - Tc.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tiriplic
s.n. Invelis al inimii, format dintr-o foita seroasa si una fibroasa. [Pl. si: ] - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*pericard
s.n. Invelis calcaros sau chitinos care protejeaza corpul unor moluste, crustacee etc. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*test
s.n. Invelis extern al embrionului la vertebratele superioare. Strat profund al pielii, in care se gasesc vase sanguine si nervi. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*corion
s.n. Invelis extern al pamantului alcatuit din roci in care predomina silicatii de aluminiu. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*sial
s.n. Invelis floral simplu, nediferentiat in caliciu si corola. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*perigon
s.n. Invelis gazos care inconjura Pamantul; aer; straturile (mai) inalte ale atmosferei. - Din sl.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*vazduh
s.n. Invelis metalic care acopera anumite parti in miscare ale unei masini, pentru a le proteja, putand servi si ca recipient pentru lubrifiantul necesar. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*carter
s.n. Invelis protector de placi metalice groase al unui vas de razboi, al unui tanc etc. Invelis metalic al proiectilelor de pusca si de pistol. Invelis metalic de izolare a campului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*blindaj
s.n. Invelisul extern al embrionului, din care provin tegumentele si sistemul nervos. Tegumentul extern al celenteratelor. - Din fr. (by 2W3S3e11r11g5i5o)*ectoderm
s.n. - Invelisul extern al florii. - Vas liturgic, potir. Fr. In terminologia ecleziastica se aude de obicei acel consonantic, care nu se aude ca termen botanic; in plus, acesta din urma are pl.(by 8W1S2e10r10g10i4o)*caliciu
s.n. Invelisul floral al plantelor (diferentiat in caliciu si corola). - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*periant
s.n. - (Inv.) Emfiteoza platita de cei care traiau pe domeniile principelui, ale nobililor sau ale manastirilor. Sl. "fara" si "schimb", fiinf contributia proprie a celor care sedeau permanent ("fara sa se schimbe") pe domeniile altui stapin. - Der. s.m. (incasator al drepturilor de emfiteoza); vb. (a incasa drepturile de emfiteoza). Radacina este aceeasi ca in cuvintul (by 10W10S3e4r12g12i5o)*bezman
s.n. - Inventar, rezumat. Rus. (sec. XIX), din sl. "a descrie" (Cihac, II, 228). Termen administrativ.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*opis
s.n. Investire a unei sume de bani intr-o intreprindere, intr-o afacere etc., cu scopul de a obtine un castig; plasare. Faptul de a gasi, de a procura cuiva o slujba, un post; postul, serviciul, slujba, locul in care cineva este plasat. (Sport) Asezare, situare a unui jucator in locul cel mai potrivit pe teren pentru a face fata cu usurinta si cu eficacitate la actiunile adversarului. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*plasament
s.n. (Inv.) Fard; sulimeneala . Planta erbacee paroasa, cu frunze ovale, cu flori albastre, roz sau albe - Din tc. (by 6W15S15e8r9g9i2o)*suliman
s.n. (inv.) fasie de panza; stergar (lung si ingust). (reg.) val sau bucata de panza (alba, brodata), pe care le poarta femeile pe cap. (inv. si reg.) scufie impodobita cu margele, panglicute colorate, fluturasi etc., purtata de femei cu portul popular, la sarbatori.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*pomeselnic
s.n. - (Inv.) Favoare, generozitate. - (In expresia ) La discretia, la bunul plac. Tc. (Seineanu, II, 106; Roesler 596; Lokotsch 1083).(by 1W1S9e10r3g3i4o)*cherem
s.n. (Inv.) Favoare, hatar. Expr. (pe cineva) = a acorda protectie, bunavointa (cuiva), a avea (pe cineva) in gratie. - Din tc. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*nazar
s.n. (inv.) fiecare din cele cinci rugaciuni zilnice prescrise de Coran mohamedanilor.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*namaz
s.n. (inv.) fir de aur cu care se brodau unele obiecte de imbracaminte (de gala). obiect de imbracaminte brodat cu scofiu.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*scofiu
s.n. (inv.) Fituica de scris. Amestec de caractere si corpuri de litere, in tipografie.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*fis
s.n. (inv.) foc mare (in care se ardeau osanditii); rug. (fig.) nenorocire, amar.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*focar
s.n. (inv.) fosnet, fosnitura. (reg.; in forma: ) sunet caracteristic, scartaitor, scos de cristei.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*prasnet
s.n. (Inv.) Frigere a carnii pe jeratic sau in frigare; (concr.) carne fripta astfel suf. (by 8W1S2e2r10g11i4o)*parpalac
s.n. (inv.) funie groasa cu care se legau plutele de cazic, in schela; odgon, tenchi, cioana.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cester
s.n. (Inv.) Garnitura la rochie, alcatuita din volane, dantele etc.; volan (la rochie). - Cf. %manseta%.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*manget
s.n. (inv.) ghem (mic) de lana sau de par, folosit sub par de femei, ca sa inalte pieptanatura.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bandon
s.n. - (Inv.) Ghirlanda. - Siret, cordon, firet. Ngr. ????????? "cordon" (Scriban). Legatura cu germ. "podoaba" (Tiktin) pare mai putin probabila. Sec. XVII. - Der. vb. (a garnisi, a impodobi).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sarad
s.n. - (Inv.) Golf. - Mare, largul marii; puzderie. Origine necunoscuta. Relatia cu alb. "ocean", din "apa" (Hasdeu, I, 295; Philippide, II, 726; Puscariu, III, 387; Puscariu, 265; Rosetti, II, 120) nu pare probabila (cf. Tiktin), deoarece, daca ambele cuvinte provin din aceeasi sursa, rom. nu ar conserva terminatia - (> ). Dupa ipoteza putin sigura a lui Densusianu, III, 423, in loc de < sl. "a curge"; dupa Giuglea, X, 108, din alb. "ploaie". Legat de ceh. "abis", dupa Cihac, II, 217, sau anterior indoeurop. (Lahovary 339). Sensul de "mare" ar putea fi secundar. Nuanta inv. pare sa fie cea de "coasta de mare, golf"; cel modern de "larg al marii", ar putea fi rezultatul unei interpretari echivoce, caci cuvintul nu are circulatie populara. Daca ar fi asa, s-ar putea porni de la "nava", "loc pentru nave" (ca "instrument pentru ochi").(by 3W11S11e5r5g13i14o)*noian
s.n. (Inv.) Grasime de vaca, topita, pastrata in basici si intrebuintata in alimentatie. Carne conservata in seu topit. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*cervis
s.n. (Inv.) Guler inalt (la preotii catolici); guler dintr-o fasie de panza scrobita, care se pune in jurul gatului (la barbati) si care se prinde de camasa cu butoni sau nasturi. (din rus. < germ. = cravata)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*potgalt
s.n. - (Inv.) Gura. - (Inv.) Limba, vorbire. - Spatiu lasat intre firele de urzeala prin care trece suveica. - Legatura, articulatie, unire. - Sens, semnificatie, scop, ratiune. - Ordine, regula, norma, rinduiala. - Plan, proiect. - Mod, modalitate, maniera. - Mr. Lat. (Diez, I, 20; Puscariu 1476; REW 7386; Seineanu, 194; Densusianu, II, 315; Weigand, XII, 95), cf. cat., port. sp. - Der. vb. (a navadi); vb. (a pronunta, a se exprima, a zice; a ordona, a rindui; a schimba itele; a prepara); vb. (a netezi, a umple cu material golurile intre caramizi); s.f. (rostuire); s.m. (zidar care rostuieste); adj. (care rinduieste, aranjeaza). - Cf. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*rost
s.n. (inv.) haina barbateasca sau femeiasca mica; cojoc, chintus, laibar, pieptar de panura (ca vesta).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*chiurc
s.n. (Inv.) Haina boiereasca scurta, cu manecile despicate, care se purta pe umeri. - Din tc. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*cepchen
s.n. (Inv.) Haina de casa scurta, cu maneci, pe care o purtau femeile. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*camizol
s.n. (inv.) haina de lana aspra, pe care o poarta calugarii pe sub rasa. tumoare maligna.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*schir
s.n. (Inv.) Haina la moda pe la jumatatea secolului al XIX-lea. - Din fr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*bonjur
s.n. (Inv.) Haina lunga, purtata in trecut ca uniforma de unele unitati militare si de membrii unor asociatii sau corpuri profesionale. - Din germ. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*talar
s.n. (Inv.) Haina lunga si larga care acopera tot corpul. [Var.: s.n.] - Din magh. (by 1W1S9e10r10g3i3o)*capeneag
s.n. (inv.) haina lunga si larga cu gluga, care acoperea tot corpul; manta, gheba, zeghe, suman, ipingea. gluga mantalei. fundul caciulii sau al palariei. copacel.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*capeneag
s.n. - (Inv.) Harta, ciocnire. - Caracter urit; proasta dispozitie. Mag. (Philippide, 150; DAR), cf. Este mai putin probabil etimonul mag. "turbare" (Cihac, II, 476). - Der. , adj. (certaret, scandalagiu); adj.(by 7W15S15e9r9g9i2o)*artag
s.n. - Invidie, pizma, ranchiuna. - Mr. , megl. Sb. , din tc. "staruinta" (DAR). Numai in Banat. In mr. si megl., direct din tc.(by 4W12S13e6r6g7i15o)*inat
s.n. (inv.) impozit care se percepea pe extragerea sarii (pentru nevoile individuale).(by 5W5S13e14r7g7i15o)*sararit
s.n. (Inv.) Impozit care se platea de catre cei care aveau in posesiune tigani robi. suf. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*tiganarit
s.n. - (Inv.) Incendiu, foc. - Rujeola. - In poezie, inflacarare, ardoare, patos. - Megl. Sl. (Miklosich, 683; Cihac, II, 156; Conev 42), cf. bg., slov., pol. si - Der. , s.m. (inv., pompier), din rus. ; , s.f. (cazarma de pompieri); s.f. (alambic; Olt., jaratic; sunatoare, Hypericum perforatum); (var. ), vb. (inv., a aprinde).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*pojar
s.n. - (Inv.) Indeminare, dibacie. - (Inv.) Intermediere, mijloc, organ. - Truc, viclesug. - Capcana, cursa, prefacatorie, intriga. - Mr. megl. Tc. din arab. (Roesler 598; Seineanu, II, 247; Lokotsch 1418), cf. ngr. ???????? "mijloc", alb. bg. si rus. "a-si bate joc", pe care Vasmer, II, 98 il considera de origine obscura si care pare a proveni din rom. - Der. adj. (viclean, inselator); vb. refl. (a se purta).(by 3W3S4e12r12g6i6o)*marafet
s.n. (Inv.) Indreptatire, justificare, cauza, motiv, temei. Ratiune, judecata dreapta. Expr. (pe cineva) = a invata minte (pe cineva), a pune la respect; a constrange sa judece mai bine, sa se poarte cum trebuie. (Cu valoare de interjectie) Ai dreptate! just! da! desigur! - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*rezon
s.n. (inv.) (in evul mediu, in Tarile Romane) denumire data statului unei bresle in care se specificau drepturile si indatoririle membrilor acesteia. norma de lucru fixata printr-un regulament. ordin sau dispozitie data de o autoritate. organizarea legiferata a unei tari, raiale, judet, institutii; oranduiala. armata turceasca in termen, soldat turc.(by 12W12S5e5r14g14i14o)*nizam
s.n. (Inv.; in expr.) (pe cineva) = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapa de lemn. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*selemet
s.n. (Inv.; in expr.) (sau ) (sau ) (sau ) = a se gandi, a reflecta; a se framanta (cu gandul). - Din (derivat regresiv).(by 10W3S4e12r12g5i6o)*chibz
s.n. (inv.) infatisare, mutra, aspect. lux (de haine). rang. port, straie. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*caifet
s.n. (inv.) inghimpare, inghimpatura, impunsatura cu un ghimpe. (fig.) mustrare.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*inghimp
s.n. (inv.) ingraditura pietrelor de moara, cerc, ocol, toc, vacarie, vesca.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*casnac
s.n. (Inv.; in loc. adj. si adv.) = cu bani gata, in numerar, pesin. (Adjectival) - Din ngr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*naht
s.n. (Inv.) Insemnare; lista; registru (de cheltuieli), foaie (de zestre); catalog. Manuscris; text. Document. Concept, plan; model. - Din sl. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*izvod
s.n. (inv.) (in sintagma) = moarte. descarcare (a unei arme de foc). (reg.) lasarea vinului sa curga.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*slobozit
s.n. (Inv.) (In societatea medievala) Pozitie sociala inalta. Stare sociala. Ordin preotesc sau calugaresc; tagma. - Din sl.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cin
s.n. (Inv.) Instructie militara. (Fam.) Instruire (severa); mustrare, dojana; bataie. - Din rus.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*smotru
s.n. (inv.) instrument reprezentat ca un tub gradat, cu care se determina cantitatea de hidrogen sulfurat din apele minerale sulfuroase.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*sulfhidrometru
s.n. (inv.) interval de timp intre intre doua posturi ortodoxe; caslegi. (reg.) moroi, strigoi, varcolac, pricolici.(by 8W1S1e10r10g10i3o)*sfarsang
s.n. (inv.) invelis, acoperamant. coliba, cort. coperis, casa. capac. loc de adapost, azil; protectie, ocrotire.(by 13W6S6e14r15g8i2o)*coperamant
s.n. - (Inv.) Invidie, sila. - (Pl.) Fleacuri, fandoseli, mutre. - Var. Mr. , megl. Tc. (Miklosich, II, 123; Seineanu, II, 249; Berneker, II, 19; Lokotsch 1404), cf. ngr. ??????, alb., sb., bg. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*maraz
s.n. (inv.) jertfa, sacrificiu, ofranda religioasa. (fig.) ospat, banchet. animalul sacrificat la ospat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*curban
s.n. (Inv.) Joc de carti in care cel ce totalizeaza treizeci si unu de puncte castiga partida. (In expr.) = cu forta, fortat; cu asprime. - Din tc. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*otuzbir
s.n. - (Inv.) Joc de carti. - Var. (Mold.) Fr. , mai ales prin intermediul pol. mag. (Tiktin).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*marias
s.n. (inv.) joc taranesc in seara lasatului de post la Craciun si la Pasti.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*cherc
s.n. (Inv.) Judecatorie, tribunal care judeca crimele; puscarie, inchisoare. - Din germ. [gericht].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*criminal
s.n. (inv.) lac aplicat ca strat protector pe picturile bisericesti; vernis.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*pocost
s.n. (inv.) lant cu un cerc de fier la unul din capete, in care se prindea gatul robilor ce urmau sa fie expusi in public ca pedeapsa infamanta. (pop.) sir de oameni legati cu singiruri.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*singir
s.n. (inv.) lemn scobit in forma de jgheab, care se pune in locul unde un izvor iese din pamant.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*schimbei
s.n. (inv.) lichidare a unui cont. registru in care se tinea evidenta conturilor.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*scontro
s.n. (inv.) licitatie, mezat domnesc care se tinea in Divanul tarii; cochii-vechi.(by 13W6S6e7r15g15i9o)*sultanmezat
s.n. (inv.) lipsa de prietenie; dusmanie, ostilitate; vrajba; conflict.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*neprietesug
s.n. (inv.) loc cu puieti de salcie. gramada de lemne, busteni, vreascuri.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*mlajet
s.n. (inv.) loc de ingrasare a vitelor. cireada de vite (boi, vaci si tauri).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tamazlac
s.n. (Inv.) Loc destinat aducerii jertfelor; (in biserica crestina) masa din altar. - Din sl.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*jertfelnic
s.n. (inv.) locul dintre doua noduri de pe ramurile sau tulpinile plantelor.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*intranod
s.n. inv. (Log.) Eroare de rationament datorata ambiguitatii termenului mediu, care face ca silogismul sa aiba patru termeni in loc de trei. (expr. lat. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*quaternioterminorum
s.n. (inv.) lumina vie si stralucitoare; licar, licarire, lucire, scaparare, sticlire, scanteiere, sclipire.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sticlis
s.n. (inv.; mai ales la pl.) popas mai lung al armatei intr-un loc; bivuac. lemnele incovoiate formand scheletul luntrei.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*oturac
s.n. (inv.) manifestatie publica de veselie, cu salve de pusti si tunuri.(by 15W15S9e9r9g2i3o)*senlac
s.n. (Inv.) Manta orientala, alba, lunga si larga, impodobita cu fire de aur sau de matase, pe care o purtau domnitorii si boierii romani. Expr. ( sau ) = a (se) ridica la rangul de domn sau de boier. Simbol al rangului de boier. - Din tc. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*caftan
s.n. (Inv.) Masa de pomenire a unui mort; praznic; mancare care se serveste la o astfel de masa. Bani, lucruri, vite etc. pe care si le pastrau oamenii pentru inmormantare si pentru praznic. - Din (derivat regresiv).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*comand
s.n. (inv.) masa lunga si masura folosita de negustori; tejghea, taraba, scrin. birou administrativ, cancelarie. reprezentanta comerciala intr-o tara straina.(by 3W3S11e12r12g5i6o)*comptoar
s.n. (inv.) masura de capacitate pentru cereale, de aproximativ 5 litri.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stiob
s.n. (inv.) masura de greutate pentru peste. cocolos din aluatul ramas. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*latunoi
s.n. (inv.) membrana groasa de la intestine; mezenter; grasimea de pe intestine; - untura de porc. (fig.) barbia celui gras.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*bezer
s.n. (inv.) mesa de vata, de tifon, de panza etc. care se utiliza in diferite forme de ulceratii (mai ales la animale), pentru a obtine o drenare continua; procedeu terapeutic care consta in folosirea unei asemenea mese.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*seton
s.n. (Inv.) Meseria hamalului; munca de hamal. Fig. Munca grea, istovitoare. - Din tc.(by 14W15S8e8r2g2i2o)*hamalac
s.n. (inv.) metal rar, asemanator cu platina, cu care realizeaza aliaje; rodiu.(by 8W1S10e10r3g3i12o)*sipoc
s.n. (inv.) mineral rosu greu; chinovar. culoare extrasa din acest mineral.(by 9W9S2e3r3g11i11o)*vermilion
s.n. (inv.) ministru de finante la turci. controlor financiar in Tarile Romane.(by 5W13S13e14r7g7i15o)*tefterdar
s.n. (inv.) mod de a fi, de a se comporta specific unei secaturi. fapta a unei secaturi.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*secaturism
s.n. (inv.) moment imediat premergator declansarii unui fenomen sau producerii unui eveniment.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*preceas
s.n. (inv.) murdarie. (reg.; in forma: ) resturi de furaje nemancate de vite; ogrinji.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*smrad
s.n. (Inv.) Muselina de bumbac, foarte subtire, de culoare deschisa. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*tarlatan
s.n. (Inv.) Muselina de bumbac, foarte subtire de culoare deschisa. - Fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tarlatan
s.n. (Inv.) Mustrare aspra; ocara. Incercare grea; primejdie. - Et. nec. Cf. rus. %zabrak%.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*zabrac
s.n. (inv.) nemesie, calitatea de nemes. clasa nemesilor, totalitatea lor.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nemesug
s.n. (Inv.) Nenoroc, ghinion; pacoste. Ursuzenie. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*ursuzlac
s.n. (Inv.) Numele unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele "aghios, aghios" (sfinte, sfinte). Expr. = a) a canta monoton si taraganat; b) a dormi; a sforai. - Din ngr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*aghios
s.n. (inv.) numele unei tesaturi de lana de oaie din Tibet. basma neagra de satin.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*tibet
s.n. (Inv.) Numele unei tesaturi de matase din care se faceau obiecte de imbracaminte. - Din tc. "tafta".(by 5W13S14e7r7g1i1o)*sandal
s.n. (Inv.) Numele unei tesaturi fine de matase. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*ghermesut
s.n. (inv.) Numele unui joc turcesc in care calaretii aruncau, din galop, un bat in forma de sulita spre adversar, si pe care acesta trebuia sa-l prinda tot din goana calului. Bat in forma de sulita folosit in acest joc. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 3W11S12e12r5g6i14o)*gerid
s.n. Invocare a urgiei divinitatii impotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusa pe seama furiei divine. [Acc. si: ] - Din (derivat regresiv).(by 12W13S6e6r14g15i8o)*blestem
s.n. (Inv.) Opera (literara sau stiintifica), lucrare, scriere. (Lucrare de) constructie. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*uvraj
s.n. (inv.) Orbita a Lunii sau a unei planete. Expr.: crugul cerului (sau ceresc) = bolta cereasca. Ciclu solar sau lunar. - Din rus., scr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*crug
s.n. (Inv.) Orbita a lunii sau a unei planete. (sau ) = bolta cereasca. Ciclu solar (sau lunar). - Din rus., scr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*crug
s.n - (Inv.) Ordin, decret. - Var. Tc. "ordin dat de un guvernator de provincie" (Seineanu, III, 22); ultima var. din ngr. ???????????????. - Der. (var. ), vb. (a confirma prin decret, a comunica oficial), din tc. , aorist , sau din ngr. ??????????????, care provine din tc. (Galdi 156).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*buiurdiu
s.n. (inv.) ordin de destituire dintr-o functie; destituire, caterisire. (by 4W4S5e13r13g6i7o)*cataresis
s.n. (inv.) ordin sau decret iesit din cancelaria Sultanului; firman, iradea.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*hat
s.n. (Inv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolica; consistoriu. - Din lat. fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*ordinariat
s.n. (inv.) ornament care imita o floare cu care se decoreaza o coroana.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*floron
s.n. (inv.) ornament melodic, tril. zorzoane, marafeturi. ornament grafic. moft, ifos.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*tererem
s.n. (inv.) ornament pentru stofe, pentru tesaturi (facut din margele).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pungiuc
s.n. (Inv.) Otel de calitate superioara, intrebuintat la fabricarea sabiilor. - Din tc. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*taban
s.n. (inv.) paine cazona de campanie, preparata in trecut pentru militarii din fostul imperiu austro-ungar.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*profont
s.n. (Inv.) Pantecele animalelor, in special pantecele femeii; uter, matrice, mitra. Scobitura intr-un organ al corpului omenesc. Gaura. - Et. nec.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*zgau
s.n. (inv.) panza de bumbac foarte fina; stofa foarte subtire; muselina.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*musul
s.n. (Inv.) Panza foarte fina si subtire din care se faceau servete, camasi etc. - Et. nec.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*filaliu
s.n. (inv.) parada cu muzica militara, seara, la curtea domneasca; serenada executata de muzica militara turceasca. schimbare. obicei, randuieli.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nobet
s.n. - (Inv.) Paragraf, articol, capitol. - Moment oportun, punct fix. - Aluzie personala, insinuare. - (Arg.) Loc de unde se poate fura ceva. Lat. prin intermediul mag. (sec. XVII). - Der. vb. (a miza la jocuri), din fr. ; s.m. (pontagiu, pontas); vb. refl. (Mold., a se ciorovai); s.f. (Arg., cheie), pare formatie glumeata din si "a se rasuci"; vb. (Bucov., a jigni).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pont
s.n. (inv.) partea legiuita din avere la care mostenitorii au dreptul.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*falchidion
s.n. (inv.) parte din averea barbatului pe care o primeste femeia la moartea acestuia, pentru zestrea ei.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ipovol
s.n. (in ) v. (Parte dintr-o) compozitie muzicala care se canta intr-un tempo lent. Prima parte lenta, executata de doi solisti, intr-un balet clasic ("pas de deux"). [DEX '96](by 10W11S4e4r13g13i6o)*deux
s.n. - (Inv.) Parte procentuala asigurata de lege mostenitorilor directi: dupa codul din 1814, constituia 33 (la suta) din mostenire, daca numarul copiilor era mai mic de patru, si 50 (la suta), daca era mai mare. Ngr. ????????? (sec. XVII), din lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*falchidion
s.n. (Inv.) Parte rezervata barbatilor si musafirilor in casele turcesti; incaperi destinate domnului si slugilor sale, precum si pentru receptii, in palatele domnilor romani. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*selamlac
s.n. - (Inv.) Pat. - Dormitor, budoar. - (Inv.) Persoana care ascunde tilhari. - Var. - Mr. Tc. "pat" si "tainuitor de tilhari" (Roesler 592; Seineanu, II, 220; Lokotsch 995; Ronzevalle 173), cf. ngr. ???????, bg. (by 11W11S5e5r13g14i14o)*iatac
s.n. (inv.) pedeapsa (in post si rugaciuni) impusa de preot dupa spovedanie; canon, penitenta. cingatoare purtata de calugari.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*podvig
s.n. (Inv..) Pelerinaj. Peregrinare. [Var.: (inv.) s.n.] suf. Cf. it. %pellegrinaggio%.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*peregrinaj
s.n. (inv.) perioada de timp in care se secera; seceris, secerat, seceratura.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*secerus
s.n. (inv.) persoana care confectiona si vindea samare; samarar. soldat conducator de samare.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*samaragiu
s.n. - (Inv.) Piata. - (Inv.) Domeniu, teren, moment sau loc propice. - (Mold.) Tirg,. obor. - Cimp, teren pe raza unei localitati. - Var. Mr. megl. Tc. (arab.) (Miklosich, II, 155; Eguilaz 452; Roesler 598; Seineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1364; Ronzevalle 167), cf. ngr. ????????, alb., pol., rus. bg., sb. v. port. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*maidan
s.n. (inv.) piatra folosita in topitorie pentru a facilita fuziunea anumitor metale.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*spalt
s.n. - (Inv.) Piedica pusa la picioarele cailor. - (Inv.) Siret cu care se lega gulerul pelerinelor. - Muc de tigara. - Var. Mr. megl. Tc. "piedica" (Miklosich, II, 112; Berneker 681; Seineanu, II, 115; Meyer 228; Lokotsch 1211); cf. ngr. ?????????, alb. bg. - Der. s.m. (Arg., sarac, cersetor).(by 12W12S5e6r14g14i7o)*chiostec
s.n. (Inv.) Piedica pusa la picioarele cailor. Siret la gulerul mantalei. [Pl. si: ] - Din tc. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*chiostec
s.n. (Inv.) Piele fina de capra sau de oaie, folosita pentru incaltaminte de lux si marochinarie; marochin. - Din it.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cordovan
s.n. - (Inv.) Pieptar fara mineci. Tc. (Seineanu, III, 34; Lokotsch 409).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*cepchen
s.n. - (Inv.) Pinza, stergar. - (Trans.) Broboada specifica anumitor regiuni. - Var. Origine necunoscuta. Legatura cu pol. "semiluna" (Scriban) pare indoielnica.(by 1W2S10e10r3g4i4o)*pomeselnic
s.n. (Inv.) Plantatie de pomi fructiferi; livada. Vie plantata de curand. Rasad. - Din sl.(by 6W7S7e15r1g9i9o)*sad
s.n. (Inv.) Plecaciune, reverenta. Apucatura, deprindere; gest. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*talam
s.n. (Inv.) Politai insarcinat cu paza unei piete, a unui targ. - (inv. "bazar") + suf. (by 9W2S11e11r4g4i13o)*pazarnic
s.n. (inv.; pop.) corp de armata (seimeni, arnauti). casa, familie, salas de tigani. breasla, colonie, partid. horn, cos.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*ogeac
s.n. (inv.; pop.) frana, piedica (la roti). persoana grasa, greoaie. musafir nepoftit.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*talaghir
s.n. (Inv., pop. si fam.) Plocon, dar, cadou. Expr. (Fam.) (sau ) (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dusmanului. Spec. Dar anual, in bani sau in natura, pe care domnii tarilor romane il ofereau Portii Otomane (impreuna cu haraciul); haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. Dar oferit de domnii tarilor romane sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [Var.: (inv.) s.n.] - Din tc.(by 6W15S15e8r8g9i2o)*pesches
s.n. (Inv., pop. si poetic) Vers; (la pl.) poezie. Verset din psalmi sau dintr-o cantare bisericeasca. - Din sl. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*stih
s.n. (inv.) portia de paine si hrana ce se da odinioara zilnic servitorilor unei case boieresti.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*imiclic
s.n. (inv.) port (imbracaminte) pe care il au membrii aceleasi clase sociale; uniforma.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*intraport
s.n. (inv.) postav de lana sau tesatura speciala de bumbac folosita la confectionarea incaltamintei de vara.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*salon
s.n. - (Inv.) Postav de lina. - (Munt.) Basma, testemel. Origine indoielnica. Pare o deformatie populara a lui , celebru in Evul mediu prin tesaturile sale, cf. si sp. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*pambriu
s.n. (inv.) post la mahomedani; interdictie de a manca unele alimente.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*pronistimos
s.n. (Inv.) Potcap mic, rotund, de catifea, fara boruri. - Din ngr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*culion
s.n. - (Inv.) Prada, captura. - Gramada, multime, cantitate mare. Tc. (Seineanu, II, 163; Lokotsch 528).(by 15W8S8e1r2g10i10o)*duium
s.n. - (Inv.) Prada de razboi. - Megl. Sl. (Tiktin), cf. bg. slov. , pol., ceh. - Der. adj. (Basar., prizonier); vb. (inv., a jefui).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*plean
s.n. (inv.) praf obtinut prin pisarea varului sau a tencuielii de pe pereti, intrebuintat in picturile murale; ceruza.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*psimit
s.n. (Inv.) Preludiu, uvertura (in muzica turceasca); compozitie muzicala usoara, care era cantata la petreceri. [Var.: s.n.] - Din ngr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*pestref
s.n. - (Inv.) Pretentie. - Capriciu, moft. - Mr. pl. Tc. (per.) (Seineanu, II, 270; Lokotsch 1563), cf. ngr. ????, alb. (Meyer 298). - Der. adj. (capricios, mofturos, nemultumit).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*naz
s.n. (inv.) prezicere dupa cele intamplate de Craciun. carte astrologica cu asemenea preziceri.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*coliadnic
s.n. (Inv.) Pricepere dobandita printr-o practica indelungata; experienta, rutina. Act, document. Obicei, datina. [Var.: s.f.] - Din ngr. (by 2W10S10e4r4g4i13o)*praxis
s.n. (inv.) pricepere, iscusinta. rezumat, prescurtare; continut. dare de seama; inventar; extras de cont; liste de cheltuieli.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*perilipsis
s.n. (inv.) privinta, obiect; scop. afacere, cauza, chestiune, problema.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*predmet
s.n. (inv.) proiectil de piatra (aruncat cu o masina speciala de lupta).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*fandac
s.n. (inv.) proprietate prin comasarea unor terenuri. loc neted; luminis in padure; fanat. adapost in camp.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*tog
s.n. (inv.) proverb, zicatoare, maxima, sentinta. carte cu proverbe; parimiar.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*parimic
s.n. (Inv.) Provincie, regiune, tinut, teritoriu; (la pl.) imprejurime, parte (a locului). Mosie; gospodarie (mare); cladire, acareturi. [Pl. si: ] - Et. nec.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*olat
s.n. (Inv.) Provizii, alimente (pentru armata). - Din pol. rus. germ. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*proviant
s.n. (inv.) punere in libertate a unui prizonier, iertarea unui surghiunit; eliberare.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*itlac
s.n. (inv.) ramanere, stare, sedere, stat. (reg.) locuinta, gospodarie. (inv.) adapost pentru vite. (reg.; la pl.) pietre care delimiteaza terenul la jocul cu mingea. (inv.) existenta. (reg.) statura, inaltime.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*statut
s.n. - (Inv.) Rasa, neam, natiune. - Mr. Lat. (Puscariu 722; Candrea-Dens., 747; REW 3735; DAR), cf. it., sp. fr. Este dublet al lui s.f. (rasa), latinism din sec. XIX, astazi putin folosit.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*gint
s.n. (inv.) rasina de culoare bruna, cu miros placut si gust amar, extrasa din sucul frunzelor de sabur si folosita in farmacie.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sarisabri
s.n. (inv.) rata in arenda unei mosii. chirie (la case). banii (pretul) vanzarii.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*castiu
s.n. (Inv.) Ravna, ardoare, zel; fermitate, hotarare. Loc. adv. = fara intarziere; fara sovaire. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*nepreget
s.n. - (Inv.) Recipisa mai ales pentru impozite, care se obisnuia sa se plateasca in rate . - Scrisoare, bilet, mesaj scris. Mag. , inv. (Lacea, V, 401; Galdi, 95), din sb., cr., slov. ceh. "crestatura" (Miklosich, 42; Cihac, II, 319), cf. Ngr. ?????? "bilet" provine din rom. (Meyer, II, 78).(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ravas
s.n. (inv., reg.) amestec de materii, moale catre lichid. lucruri fara pret. malt. reziduuri de struguri; tescovina. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*mlat
s.n. (Inv.) Registru oficial in care erau trecute proprietatile funciare; carte funciara. - Din germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*urbariu
s.n. (inv., reg.) ladita din partea dinapoi a unei barci, in care se tineau uneltele; chichita, chilnar.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*caci
s.n. (Inv., reg. si fam.) Suparare; tristete; necaz, ciuda. [Acc. si: ] - Din ngr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*parapon
s.n. (inv.; reg.) unitate de masura a lungimii, egala cu a sasea parte dintr-un stanjen; picior. (reg.; in forma: ) compas folosit in zidarie. (reg.; in forma: ) papuc. (reg.) intaritura care se face la malul unui rau, pentru a nu se surpa din cauza apei. (reg.) masura de lungime folosita de tesatoare. (reg.) masura de lungime de aproximativ 15-16 cm. (reg.) masura de lungime egala cu lungimea degetului mare.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*suc
s.n. (Inv.) Resedinta a unei subprefecturi sau a altei administratii locale. Statie de posta; posta. Tron imparatesc; scaun domnesc. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*taht
s.n. (Inv.) Rezolutie, apostila (pusa pe o cerere). [Var.: s.n.] - Din rus.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*nadpis
s.n. (Inv.) Rod, produs al pamantului; bucate, recolta. (Reg.) Ceea ce serveste ca hrana oamenilor, mancare. Expr. (sau = a primi pe cineva in gazda (cu locuinta si cu mancarea). - Lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*vipt
s.n. (inv.) rugaciune canonica la musulmani. obiect pe care era gravata formula religioasa a Islamului si care era folosit ca talisman. (reg.) taifas.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*salavat
s.n. (inv.) sabie turceasca (folosita cu caftanul la investirea domnilor romani).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*calaciu
s.n. (Inv.) Sal oriental care se infasoara in jurul capului sau se poarta la cingatoare. - Tc. <<Tripolis>>.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*tarabulus
s.n. (Inv.) Sal oriental care se infasura in jurul capului sau se purta ca cingatoare. - Din tc. "Tripoli". (by 4W12S13e13r6g7i15o)*tarabulus
s.n. (inv.) Sal oriental (indian); postav oriental fin, cu flori cusute de mana. - Din tc.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gear
s.n. (inv.) salut. (in sintagme) = reprezentant al sultanului sau al vizirului insarcinat sa raspunda la salutul trimis acestora de catre domnitorul unui stat; seleam-agasi; = reprezentant al domnului, pe care il preceda, ii anunta sosirea si raspundea, in numele publicului, la salutul adresat de domn; sef al garzii domnesti. (inv.; ir.) parte a casei (la turci) rezervata barbatilor si musafirilor; selamlac.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*selam
s.n. (inv.) salvare; noroc; (in expr.) = a rezolva in mod favorabil o problema; a scapa dintr-o primejdie; a iesi la liman. (reg.) ruina; (in expr.) = a se ruina. (reg.; in expr.) (pe cineva) = a scoate in lume (pe cineva).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*selamet
s.n. - (Inv.) Sarbatoare a sfintului ocrotitor, aniversare; serbare, hram. Tirg, iarmaroc, talcioc. - Var. (inv. si Trans.) ; (Banat) , s.n. (despartire funebra). Mag. (Cihac, II, 486; Galdi, 111).(by 7W7S1e1r1g10i10o)*bilci
s.n. (inv.) sarlatanie, potlogarie. mod de a actiona propriu sarlatanilor.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*snapanlac
s.n. (inv.) scrasnire, frecare brusca (a obiectelor), deplasare brusca; scartait, scrasnet, scrasnit, scrasnitura.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*scrascat
s.n. (inv.) scrisoare oficiala, act autentic. carte veche, bucoavna, terfelog.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*chitab
s.n. (inv.) semn al crucii, pe care il face preotul la botez, pe fruntea unui copil.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*signacul
s.n. - (Inv.) Semn, marca. Sl. (DAR). Este der. de la acelasi cuvint, s.f. (cicatrice), insa este greu de lamurit drumul urmat de imprumut; cf. mag. "defect de tesatura", rut. "cicatrice" (Puscariu, I, 225), rus. "defect" (Bogrea, III, 727), bg. "semn".(by 5W13S13e6r15g15i9o)*beleag
s.n. (inv.) sentinta judecatoreasca scrisa, prin care se dadea cuiva castig de cauza.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ilam
s.n. (Inv.) Sfarsit^1, capat. Loc. adj. si adv. (Pop.) = cu totul, complet, definitiv, perfect. = fara incetare; nesfarsit, necurmat. - Din sl. "adevarat".(by 1W10S10e3r3g12i12o)*istov
s.n. - (Inv.) Sfert, a patra parte. - Durata serviciului de garda in marina. - Var. (1) , (2) It. (sec. XIX). Si in forma s.f. (inv., contributie pe recolta, sec. XVIII; cvarta muzicala; careu la jocul de carti), din it. Cr. s.n., din it.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cuart
s.n. (inv. si fam.) mituire. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sfantuit
s.n. (inv. si fam.) patura inflorata sau impodobita cu diferite cusaturi, care se pune sub sa; abai, harsa, sabraca, ilanci, tol, valtrap. covor taranesc de perete; scoarta, chilim. scurteica, cataveica, scurta.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*cioltar
s.n. (Inv. si fam.) Plictiseala. [Acc. si: ] - Din (derivat regresiv).(by 14W14S7e8r1g1i9o)*plictis
s.n. (Inv. si fam.) Registru, condica. Expr. ( sau sau ) sau ( sau ) = a avea sau a tine evidenta faptelor cuiva (spre a se razbuna pe el). [Var.: s.n.] - Din ngr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*catastif
s.n. (inv. si pop.) acoperis, acoperamant, invelitoare, invelis. imbracaminte. (fig.) capac (la oala), fedeu, pocris. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*coperis
s.n. (inv. si pop.) amenda; (in expr.) = a amenda (pe cineva). (inv. si reg.) pedeapsa. (reg.) joc care consta in aruncarea unei monede cat mai aproape de o linie trasata pe teren. (reg.; in forma: ) obor comunal in care se inchid vitele gasite pascand in locuri oprite.(by 14W14S8e8r1g2i2o)*straf
s.n. (Inv. si pop.; azi depr.) (La sg. cu sens colectiv) Multime, grup de femei; muierime. (La pl.) Femei. suf. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*muieret
s.n. (inv. si pop.) banuiala, presupunere; suspiciune, indoiala. (reg.) bucata de lemn cu care se umple scobitura unei barne vechi, folosita la construirea unei case.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*prepus
s.n. (inv. si pop.) cauza de neliniste, motiv. (inv.) suparare, necaz. (inv.) lipsa, saracie. (reg.; in forma: ) naduf.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*siclet
s.n. (Inv. si pop.; in biserica ortodoxa) Formula sacramentala de binecuvantare, rostita de preot la sfarsitul slujbei; sfarsitul slujbei religioase. Expr. = a muri. (cuiva) = a ucide (pe cineva). - Din sl. rus. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*otpust
s.n. (inv. si pop.) (la pl.) treburi, afaceri, ocupatii; daraveri. marfa. bunastare, avere, bogatie. numele unui joc de copii.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*negot
s.n. (Inv. si pop.) Obiect de imbracaminte femeiasca confectionat din stamba sau din alt material usor, care se infasoara, in unele locuri la tara, ca o fusta in jurul trupului; sort de protectie purtat de meseriasi. (Reg.) Legatoare de cap care se poarta pe sub broboada. [Var.: (reg.) s.n.] - Din tc. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*pestiman
s.n. (Inv. si pop.) Ordin, ordonanta, decret. Fig. Hotarare care nu admite discutie. - Din rus.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*ucaz
s.n. (Inv. si pop.) Patrime, sfert. Fiecare dintre cele doua faze ale lunii cand aceasta, aflandu-se in crestere sau in descrestere, apare luminata numai pe jumatate (in forma de semicerc); perioada de timp corespunzatoare fiecareia dintre aceste doua faze ale lunii. suf. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*patrar
s.n. (Inv. si pop.) Patura (de postav), de obicei inflorata sau impodobita cu diferite cusaturi, care se pune sub sa. - Din tc.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cioltar
s.n. (Inv. si pop.) Plecare, pornire (la drum). Incepere, inceput. - V. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*purces
s.n. (Inv. si pop.) Prada (de razboi), captura; rechizitie. Jaf. Grup de prizonieri, ceata de oameni robiti. - Din sl. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*plean
s.n. (Inv. si pop.) Pranzul (cel) mic; pranzulet, pranzut. Loc de pe bolta cereasca in care se afla soarele la pranzisor . suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*pranzisor
s.n. (inv. si pop.) prietenie, amicitie. dragoste, iubire. legatura stranga intre grupuri sociale, tari, popoare, natiuni; prietenie.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*prietesug
s.n. (Inv. si pop.) Pui de animal domestic. (Pop.; in loc. adj.) = (despre animale domestice) care rataceste de colo pana colo, fara stapan; luat drept zalog, drept garantie (pana la recuperarea pagubei produse in semanaturi straine); (despre copii) parasit, abandonat; nelegitim; (despre oameni) venit din alta parte; strain, venetic. (Reg.) Despagubire platita pentru o vita care a produs stricaciuni in semanaturi straine. - Din sl. (by 4W12S13e6r6g14i8o)*pripas
s.n. (inv. si pop.) salas (v.) mic, asezare mica, adapost mic, locuinta mica. (reg.) sicriu mic; sicrias.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*salasel
s.n. (inv. si pop.) sfarsitul liturghiei (slujbei religioase); (expr.) = a muri. (la pl.) concediu.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*otpust
s.n. (inv. si pop.) smarc format la obarsia unui izvor, a unui parau. (reg.; in forma: ) confluenta a doua rauri; locul unde se intalnesc doua vai. (reg.) deal de inaltime redusa. mic roi de albine.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*sfarlac
s.n. (Inv. si pop.) Stavilar, zagaz (rudimentar); jgheab (de lemn) prin care se scurge apa dintr-un iaz; iaz. - Din ucr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*opust
s.n. (Inv.) Sirag de margele, de margaritare, de pietre scumpe sau de galbeni . [Var.: s.n.] - Din tc. "gat", "colier".(by 14W15S8e8r9g2i2o)*gherdan
s.n. (Inv. si reg.) Act scris, aprobare, ordin, dovada, adeverinta etc. [Var.: s.n.] - Cf. %pecete%.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*peciu
s.n. (Inv. si reg.) Apoplexie, dambla. Guturai, gripa; guta. - Din ngr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*cataroi
s.n. (inv. si reg.) asemanare, potrivire; forma, chip, aspect, infatisare. fotografie.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*potroz
s.n. (inv. si reg.) asociere de ciobani pe o vara; asociere de tarani pentru lucratul in comun al pamantului lor.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*insambrat
s.n. (Inv. si reg.; azi mai ales in loc. si expr.) Greseala. Loc. adv. = in mod perfect, fara a comite vreo eroare. Expr. = a nu nimeri tinta, obiectivul ochit; a nu izbuti intr-o actiune, intr-o intreprindere. (Inv.) (cuiva) = a-i imputa (cuiva) ceva, a gasi vinovat (pe cineva). (Reg.) = a nu constitui o greseala, a nu aduce vatamare, a fi nimerit. - Din (derivat regresiv).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*gres
s.n. (Inv. si reg.) Balci, targ anual, iarmaroc; piata publica. - Din sl. bg. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*zbor
s.n. (Inv. si reg.) Bani marunti; maruntis. Loc adv. = in cantitate (foarte) mica; cu bani putini. (Rar) Multime de bani; banet. - suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*paralac
s.n. (inv. si reg.) beneficiu, venit realizat de stat prin acordarea de privilegii comerciale; venit, castig.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*provent
s.n. (inv. si reg.) breasla, corporatie. moment culminant, decisiv; scop, tel; si: .(by 2W11S11e4r5g13i13o)*teh
s.n. (inv. si reg.) bucata de panza care acopera in altar obiectele de cult crestin; antimis. tol, patura de cal, poclada. giulgiu; capacul sicriului.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*pocrovat
s.n. (Inv. si reg.) Butoias cu capacitatea de peste 100 l, in care, in gospodariile taranesti, se pastreaza de obicei tuica sau otetul. - Din bg. (by 2W2S11e11r4g4i5o)*buriu
s.n. (inv. si reg.) caldare de arama cositorita, de 10-12 litri, in care se pastreaza apa de baut; galeata.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*polomeac
s.n. (Inv. si reg.) Cantec popular care se executa din cobza sau din scripca. - Din tc. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*taxim
s.n. (Inv.si reg.) Cantec popular care se executa din cobza sau din scripca. - Tc. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*taxim
s.n. (inv. si reg.) cantitate de saizeci de obiecte de acelasi fel, care formau un tot. (in forma: ) grup de 20-60 de oi.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*soc
s.n. (Inv. si reg.) Casa de cult pentru religia musulmana; moschee mica. Cimitir turcesc. - Din bg., rus. Cf. tc. %mescit%.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*mecet
s.n. (Inv. si reg.) Ceapraz, firet (pentru impodobit haine sau draperii). - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*pasmant
s.n. (inv. si reg.) ciucure, franj. indoitura de sus a pantalonilor taranesti (nadragi), prin care se trece bracinarul. bracinar. snur care se petrece pe la mijlocul camasii nationale. (adj. f. sg.; in sintagma) = oaie cu lana lunga.(by 13W7S7e15r15g1i9o)*peles
s.n. (inv. si reg.) coasta rapoasa si pietroasa; vale stramta cu versante repezi si prapastioase.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*surduc
s.n. (Inv. si reg.) Cos impletit din papura sau din rogoz; zimbil. - Cf.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*zambol
s.n. (inv. si reg.) curgere inceata, scurgere, prelingere; izvorare, tasnire, iesire la suprafata; pisteala, pistire.(by 5W13S13e7r7g7i15o)*pistit
s.n. (Inv. si reg.) Emblema care serveste drept semn distinctiv al unei familii nobile, al unui oras, al unei corporatii sau membrilor ei, unei tari etc. Denumire data in evul mediu, in tarile romane, calauzei si insotitorului oficial al unui strain, mai cu seama de la hotare pana la curtea domneasca. [Var.: s.f.] - Din magh.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*timir
s.n. (Inv. si reg.) Faptul de ziua nasterii cuiva. Spec. Nasterea lui Cristos; sarbatoarea bisericeasca tinuta in ziua acestei nasteri; Craciun. - V.(by 13W13S7e7r15g15i1o)*nascut
s.n. (Inv. si reg.) Funda (facuta din panglici cu ciucuri) purtata de femei ca podoaba (pe cap). [Var.: s.n.] - Din ngr. tc. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*fiong
s.n. (inv. si reg.) funda (facuta din panglici si ciucuri) purtata de femei ca podoaba pe cap. planta erbacee cu tulpini intinse pe pamant, cu flori albastre, rosii sau albe si cu frunze lucioase; saschia. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*fiong
s.n. (Inv. si reg.) Haina scurta (ca o vesta). Surtuc fara pulpane, purtat de unii tarani. - Din germ. (by 7W7S1e1r9g10i10o)*spenter
s.n. (inv. si reg.) icoana pe care o saruta credinciosii cand merg la altar si cand ies din biserica, inaintea miruitului. (inv.: in forma: ) carte cuprinzand slujbele diferitelor sarbatori sau praznice bisericesti.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*praznicar
s.n. (inv. si reg.) impozit care se percepea pe vitele ce intrau prin vii si care constituia o parte din venitul serdarului.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*serdarit
s.n. (Inv. si reg.) Incapere deschisa in catul de sus al unei case sau intr-un turn, din care se poate privi nestingherit in afara; foisor. Balcon unde canta corul intr-o biserica. Balcon din care familia domnitorului asculta slujba religioasa. (Inv.) Grilaj de vergele de lemn care se intretaie ca o leasa. - Din ngr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*cafas
s.n. (Inv. si reg.) Inchiriere pe termen lung sau fara termen a unui teren, cu obligatia de a plati o suma de bani sau in natura. - Din ucr.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*bezmen
s.n. (inv. si reg.) intarire, fortificatie din barne, scanduri; zid de aparare, parapet. ingraditura de lemn, palanca facuta pentru zagazuirea apelor. constructie rudimentara cu rol de delimitare sau incadrare (perete, zid, gard, strunga etc.). barna, stalp de constructie. ingramadire de busteni adusi de ape. parti de constructie sau de instalatii cu rol de sprijin, de fixare (toc, pervaz, prag, sipca etc.). numele unor obiecte sau ale unor parti de obiecte de uz casnic (cadru, rama, chenar, dunga, sant). numele mai multor unelte (de sapat santuri de imbinare pe sindrila, cutit special pentru inflorituri in lemn, unealta de zidarie etc.). model de infloritura in lemn. carare printre straturile gradinii.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*parcan
s.n. (Inv. si reg.) Lance sau sulita lunga; maciuca ghintuita. - Din bg. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*mazdrac
s.n. (inv. si reg.; la plugul de lemn) cuiul fixat in grindei, de care se leaga rotila.(by 7W7S7e1r1g9i10o)*poinoc
s.n. (inv. si reg.) loc (cu pomi) la poalele unui deal cu vii; marginea viei. veche unitate de lungime, egala cu 26,76 m.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*obrat
s.n. (Inv. si reg.) Loc de pasune (imprejmuit); Campie nelucrata in apropierea unei ape. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*ceair
s.n. (Inv. si reg.) Lucrare de reparatie sau de intretinere. (Fam.) Aranjare, dichisire. - Din tc. ngr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*meremet
s.n. (inv. si reg.) mars, calatorie. convoi. (inv.) motiv, cauza, pricina. (despre cai; in expr.) = a duce de capastru; = a lua de capastru. (despre oameni; in expr.) = a da (cuiva) prilej, motiv; = a-si bate joc, a lua in ras.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*povod
s.n. (inv. si reg.) masura de capacitate pentru cereale sau pentru alte produse agricole; vas, masura cu care se toarna boabele in cos la macinat sau cu care se ia vama la moara. cantitatea de grau corespunzatoare unui sinic.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sinic
s.n. (Inv. si reg.) Material textil de calitate inferioara, inflorat si apretat, fabricat din bumbac. - Din tc.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cit
s.n. (Inv. si reg.) Mostenire (lasata sau primita). [Var.: s.n.] - Din tc. (by 13W6S6e7r15g15i8o)*miraz
s.n. (Inv. si reg.) Negot cu peste. Impozit perceput pe negotul cu peste. suf. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*majarit
s.n. (Inv. si reg.) Numele unui dans (ostasesc) care in trecut, se executa cu prilejul recrutarii; melodia dupa care se executa acest dans. (Inv.) Inrolare in armata; recrutare. - Din germ. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*barbunc
s.n. (Inv. si reg.) Oftat, suspin; amaraciune, regret, durere, suferinta, deznadejde. - Din (by 11W11S5e5r13g13i7o)*oft
s.n. (inv. si reg.) par in mijlocul ariei. cureaua de la crucea trasurii. (fig.) centru, stapanire. moment decisiv.(by 3W11S5e14r14g7i1o)*teft
s.n. (inv. si reg.) par, stalp. barna, grinda, cumpana (la fantana). tarus, pripon. imprejmuire de scanduri la prispa sau pridvorul casei taranesti; balustrada, parmaclac, grilaj. (inv.) intaritura, parapet. cerdac, pridvor, foisor, balcon. (reg.) acoperis oblic care apara de ploi si zapada treptele intrarii la o casa. (reg.) sopron. (reg.) ingraditura la strunga oilor. (reg.) corlata. (reg.) targa. (reg.; cu sens colectiv) paie rezultate de la treierat. (reg.) cablu intins de-a curmezisul raului de care se tine podul plutitor.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*palimar
s.n. (inv. si reg.) parte marginasa a unui sat; catun depinzand de un sat.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pricut
s.n. (inv. si reg.) pasaport. ordin scris. bilet, dovada, permis. bilet de vanzare a vitelor. primar.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*pasus
s.n. (inv. si reg.) pesmet negru si tare pentru soldati; galeta, soharici. lemn uscat.(by 12W12S6e14r15g8i8o)*suhar
s.n. (inv. si reg.) pita mare, pitoi; bucata mare de paine. paine (necrescuta, cleioasa) facuta din faina de orz sau de secara; paine de calitate inferioara. malai.(by 9W9S2e2r3g11i11o)*pitan
s.n. (Inv. si reg.) Podet. (Reg.) Dulap sau stelaj pentru vase, acte etc. suf. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*podisor
s.n. (inv. si reg.) podet. (reg.) dulap sau stelaj pentru vase. fiecare dintre barnele pe care se sprijina podeaua la casa. (reg.) parte a bisericii (cu balcon) unde sta corul. (reg.) platforma pe care sunt fixate pietrele la moara de apa; pod. (reg.) dulap de haine. (reg.) nisa in zid, firida. (reg.) suport de scanduri pe care se pun la uscat sau la dospit casul, branza etc. sau pe care se pastreaza oalele cu lapte; leasa, pat.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*podisor
s.n. (inv. si reg.) podium construit in piata publica pe care erau pedepsiti, legati de un stalp, infractorii, vinovatii.(by 12W6S14e14r8g8i1o)*prang
s.n. (inv. si reg.) povarnis, panta, coasta. (in loc. adv.) = de-a dura, de-a berbeleacul, de-a rostogolul, peste cap. tavalug; cilindru; rola.(by 7W7S15e1r9g9i10o)*pravalac
s.n. (inv. si reg.) pranzisor, pranz mic. (reg.) mijlocul zilei cand se ia pranzul. pranzul de dimineata, pranzul mic.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pranzut
s.n. (inv. si reg.) pranz modest, dejun superficial; pranzuc, pranzisor, pranzut. (reg.) pomana.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pranzulet
s.n. (Inv. si reg.; precedat de "in", "din") Intamplare. Expr. (sau ceva) (sau ) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fara rost, la intamplare, fara socoteala, intr-aiurea. (Reg.) Acces (de furie, de manie). [Var.: s.f.] - Din bg., scr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*bobot
s.n. (inv. si reg.) prosop, stergar; servet. fata de masa. marama. batista data la rudele miresei colacerilor. naframa. bancnota de 100 de lei. (art.) numele unui dans popular ce se juca la nunta.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*peschir
s.n. (Inv. si reg.) Puhoi, torent provocat de umflarea apelor (in timpul primaverii). - Cf. scr. %naboj.% (by 2W3S11e11r5g5i13o)*naboi
s.n. (Inv. si reg.) Rand, sir (de soldati). (In expr.) sau = a aplica cuiva o pedeapsa disciplinara, constand in trecerea printre doua randuri de soldati care il lovesc unul dupa altul cu vergi. - Din rus. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*stroi
s.n. (inv. si reg.) repaos, odihna; liniste, calm. (fig.) decadere, declin. pomana; ceea ce se da de pomana; jertfa din vin adusa mortilor. vin sfintit, untdelemn sau agheasma cu care preotul stropeste mortul, inainte de a-l ingropa. lumanare speciala pentru mort, din ceara curata, de lungimea mortului, care arde tot timpul cat acesta sta in casa. cuvantare la o inmormantare.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*paos
s.n. (Inv. si reg.) Rugaciunea "Tatal nostru"; (la pl.) rugaciune (care se spune dimineata sau seara). [Var.: s.n.] - Din sl. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*ocinas
s.n. (inv. si reg.) saculet, sac mic. sac pentru graunte (la moara). (in forma: ) fileu (pentru strans parul). (inv.) glanda in care moscul acumuleaza o secretie puternic si placut mirositoare.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*sacultet
s.n. (inv. si reg.) saltea (umpluta cu paie), matrata, mindir, paier, salmajac, strajac.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*parnajac
s.n. (inv. si reg.) scoarta mica, panza brodata sau hartie cu desene colorate pusa pe peretii caselor taranesti in scop decorativ. scandura lunga fixata de-a lungul peretilor caselor taranesti. harta murala gravata pe o placa de metal. dunga de muruiala de o palma trasa in partea de jos a peretilor. scobitura in perete, firida. stalp care sprijina streasina casei.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*paretar
s.n. (Inv. si reg.) Sfarsit. Expr. (sau ) = a pune cuiva capat zilelor, a-l omori. Sotie, boroboata. - Din sl.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*conet
s.n. (inv. si reg.) stavilar, zagaz. apa de la stavilar. jgheab de scurgere a apei din iaz. partea adanca a unui iaz.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*opust
s.n. (inv. si reg.) strat de pamant, pentru pardoseala caselor taranesti; pamant framantat pentru lipit peretii caselor taranesti; pomosteala. loc pe care se construieste o casa, vatra casei (cu iesire la drum). avere formata din pamanturile arabile cultivate; suprafata intinsa de pamant cu pomet. izvor.(by 8W9S2e2r10g11i11o)*pomost
s.n. (inv. si reg.) tesatura subtire de bumbac sau de matase. broboada.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*nansuc
s.n. (inv. si reg.) turban usor de matase neagra, brodata cu fir. basma, tulpan; broboada; sal.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*pos
s.n. (Inv. si reg.) Umbrela (de soare). Aripa de avion monoplan (asezata deasupra fuzelajului). - Din germ. fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*parasol
s.n. (inv. si reg.) umbrela de soare. parasuta. aparatoare impotriva mustelor. aripa de avion monoplan.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*parasol
s.n. (Inv. si reg.) Unitate de masura egala cu aproximativ 50 de kilograme. - Sb.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sineag
s.n. (Inv. si reg.) Unitate militara trimisa intr-o tara straina ca sa prade; ceata de jefuitori. Expr. = a umbla fara rost, a hoinari. (Reg.; la pl.) Rape, coclauri. [Var.: s.n.] - Din pol. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*poghiaz
s.n. (inv. si reg.) unsoare din materii rasinoase pentru lustruirea suprafetei corpurilor.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*verniu
s.n. (inv. si reg.) val subtire pentru cap; tesatura pentru valuri de cap. val de mireasa. panza pentru acoperirea fetei mortului. (reg.) dantela.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*nemetet
s.n. (Inv. si reg.) Vas metalic de diverse forme sau dimensiuni, in care se serveste sau se gateste mancarea. - Din tc. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*sahan
s.n. (inv. si reg.) vas metalic de diverse forme si dimensiuni; in care se gateste, se incalzeste ori se serveste mancarea. (reg.) abajur.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sahan
s.n. (Inv. si reg.) Veche unitate de lungime, egala cu 26,76 metri; (astazi) masura de lungime (nedeterminata), de obicei mica. - Din sl. "hotar".(by 3W3S11e11r5g5i13o)*obrat
s.n. (inv.) smirghel (roca metamorfica formata dintr-o masa de corindon in granule fine).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*smirit
s.n. (inv.) soapta (la urechea cuiva) ca intriga, cleveteala, intrigaraie, pispaitura.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pispait
s.n. (Inv.) Sortiment de postav fin (de Flandra). [Acc. si: ] - Cf. pol. %felendysh%, germ. %flandrisch%.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*felendres
s.n. (Inv.) Spada. Se spunea mai ales despre spada pe care sultanul obisnuia s-o daruiasca domnitorilor, ca semn al investirii. - Var. Tc. (Seineanu, III, 25; Lokotsch 1040).(by 10W4S4e12r12g6i6o)*calici
s.n. (Inv.) Spatiu liber intre iesle si peretele grajdului din spatele ei, pe unde umbla oamenii cand dau de mancare la animale.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*zagastru
s.n. (inv.) specie de fluier sau de caval. instrument muzical cu coarde, asemanator cu lauta; cobuz. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*capus
s.n. (inv.) stanca in straturi subtiri de ardezie. ulei mineral extras din |sisturile|sist| bituminoase, folosit la iluminat.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*schist
s.n. (inv.) statornicie, fermitate, hotarare, stabilitate, nestramutare.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*stavar
s.n. (Inv.) Steag de matase foarte lat. Unitate militara (de voluntari) care servea sub un drapel. [Pr.: Pl. si: ] - Din tc.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*bairac
s.n. - (Inv.) Steag, stindard. - Steag bisericesc. - Peritoneu. - Var. Origine indoielnica. Din sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 286; Conev 90), cf. rus. ; dar istoria cuvintului nu este clara (din ngr. ??????????, dupa Miklosich, 119, ipoteza improbabila; din sl. "pana", "a zbura", dupa Vasmer, II, 425, solutie putin convingatoare). S-ar putea porni de la gr. ?????? "diafragma" (Diculescu, 476), al carui rezultat rom. ar da pl. , inv. ; in acest caz ar trebui sa se admita ca sl. este imprumut din rom. - Der. (var. ), s.m. (port-drapel), din rus. sec. XIX, inv.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*prapur
s.n. (inv.) steagul alb domnesc ce se purta la parada, spre a arata directia marsului.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*iurucbairac
s.n. (Inv.) Stema a unei tari, blazon al unei familii nobiliare etc. Fig. Origine, neam nobil. [Var.: s.n.] - Din pol.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*herb
s.n. (Inv.) Stofa de lana asemanatoare cu satinul. [Acc. si: ] - Din fr., engl. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*lastic
s.n. (Inv.) Stofa de lana de culoare inchisa, din care se confectioneaza incaltaminte. - Din germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*brunel
s.n. (inv.) stofa de lana merinos. testemel, naframa; basma. un fel de haina. un fel de brau incins. (art.) numele unei hore; melodia dupa care se executa aceasta hora.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*pambriu
s.n. (inv.) stofa de lana vargata, care se producea in Angora. stofa cu urzeala de bumbac si batatura de lina, cu dungi de matase si cu flori.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*saliu
s.n. (Inv.) Stofa fina din care se faceau anterie si turbane. - Din tc. (by 7W15S15e8r9g9i2o)*calemcheriu
s.n. (Inv.) Stofa sau panza fina importata din Orient si intrebuintata mai ales pentru captuseli. - Din tc. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*bogasiu
s.n. (Inv.) Stofa tesuta cu fir de aur; brocart. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*serasir
s.n. - (Inv.) Strachina, blid. - Mr. megl. Lat. (Candrea-Dens., 288; REW 1769; Pascu, I, 356).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*catin
s.n. (inv.) stricare, degradare, deteriorare. boala. nesocotire, desconsiderare, ignorare, neglijare.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*stricat
s.n. (inv.) substanta organica produsa si eliminata de celulele glandulare; scurgere, scursoare, scursura, secretie.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*secret
s.n. (inv.) suita. obligatie suplimentara a taranului fata de boier (in munca sau in natura).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*rusfet
s.n. (Inv.) Suma de bani platita cuiva la date fixe si care reprezinta de obicei o rata din arenda unei mosii. - Din tc. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*casti
s.n. (Inv.) Suport metalic lucrat in filigran, pe care se punea felegeanul sau paharul cu ceai. - Din tc.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*zarf
s.n. - (Inv.) Tabara de tatari. Sl. (pol. , rut., rus. ), de origine tat. Sec. XVII.(by 13W6S7e15r15g1i9o)*cos
s.n. (inv.) tagma, breasla. (in forma: ) unitate teritorial-administrativa a unui oras.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*semt
s.n. (Inv.) Talc in stare naturala, dispus sub forma de straturi lamelare. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*talcsist
s.n. (Inv.) Targ, port, agentie comerciala in tara straina. - Din fr. ngr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*emporiu
s.n. - (Inv.) Tesatura fina de lina. - Broboada de lina subtire. - Var. Fr. "tesatura fina de lina" (DAR), sau din tc. (Popescu-Ciocanel 15). Este cuvint popular.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*baris
s.n. (Inv.) Tesatura fina din par de camila, tesatura fina de lina. - Broboada, fular mare. - Mr. Tc. (per.) , din hind. (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), si cu al doilea sens prin intermediul fr. , cf. ngr. ????, alb., bg. - Der. (var. Munt. ), s.n. (tesatura de lina), inv., din tc. ; , s.n. (inv., tesatura deasa de bumbac).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*sal
s.n. (inv.) titlu onorific dat boierilor din Tarile Romane, fara slujbe de stat; paia, |mazil|mazil|.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*paielac
s.n. (inv.) titlu onorific dat boierilor din Tarile Romane, fara slujbe de stat; paia, mazil.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*paielac
s.n. (Inv.) Tolba de purtat sageti. (Reg.) Leagan de panza purtat pe spate, in care tarancele isi duc copiii (la camp). - Et. nec. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*sahaidac
s.n. (Inv.) Totalitatea vitelor care apartineau unui proprietar, unei gospodarii; cireada de vite. - Din tc. bg. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*tamazlac
s.n. (inv.) traditie. raport. predare (la inamic). predare (de cunostinte).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*paradosis
s.n. (Inv.) Trasura de lux, inchisa. Compartiment pentru calatori intr-un vagon de cale ferata.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cupeu
s.n. (Inv.) Trasura de lux inchisa, montata pe arcuri si trasa de mai multi cai. - Din rus. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*radvan
s.n. (Inv.) Trepied. (Mar.) Macara de forta alcatuita din trei picioare reunite sus. - Din ngr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tripod
s.n. (inv.) trupa mica pentru manevra usoara, pentru a izgoni dusmanul; detasament de interventie rapida.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*izgon
s.n. (inv.) trupe de ajutor turcesti. dare in bani la Poarta pentru intretinerea trupelor trimise in ajutor.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*imdat
s.n. (Inv.) Tunica sau, uniforma (militara). [Var.: s.n.] - Din rus. magh.(by 9W2S3e11r11g5i14o)*mundir
s.n. (inv.) tun mic, primitiv, pentru producerea focurilor de artificii la serbari. veselie. ogrinji, gunoi.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*treasc
s.n. (inv.) umilinta, smerenie. (pop.; la pl. sub forma "plecate") indigestie, greata.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*plecat
s.n. (Inv.) Un fel de caciula turceasca mare (in jurul careia se infasura turbanul). - Din tc. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*chiulaf
s.n. (Inv.) Un fel de gheata care se incheia cu copci. - [Var.: , s.m.] - Din tc.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*colceac
s.n. (Inv.) Un fel de trasura asemanatoare cu diligenta, care servea pentru transportul in comun al calatorilor, pe rute fixe. Autobuz (cu etaj) pentru transportul in comun al calatorilor, folosit pe un anumit itinerar in interiorul unei localitati sau intre doua localitati apropiate. [Pl. si: ] - Din fr., it.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*omnibuz
s.n. - (Inv.) Unguent. - (Arg.) Sperma, saminta. - Mr. megl. Tc. din arab. (Meyer 269; Berneker, II, 11; Tiktin), cf. alb. bg., sb., cr. , toate cu sensul de "unguent".(by 5W5S14e14r7g8i1o)*mehlem
s.n. (Inv.) Val facut dintr-o tesatura fina (si adesea impodobit cu pietre pretioase), care se infasura in jurul fesului, alcatuind impreuna turbanul turcesc; turban. - Din tc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*saric
s.n. (Inv.) Vas plat (rotund); tipsie, taler^1; (astazi) talerul^1 cantarului, pe care se pune marfa pentru a fi cantarita. Expr. = a face cheta; a cersi. Lighenas de care se serveste barbierul cand barbiereste. Cupa; ceasca (de lut). Fiecare dintre cele doua talere^1 ale chimvalului. (Rar) Fiecare dintre cele doua capace ale unui medalion. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tas
s.n. (Inv.) Vas plat (rotund); tipsie, taler; (astazi) talerul cantarului pe care se pune marfa pentru a fi cantarita. Expr. = a face cheta; a cersi. Lighenas de care se serveste barbierul cand barbiereste. Cupa; ceasca (de lut). Fiecare dintre cele doua talere ale chimvalului. (Rar) Fiecare dintre cele doua capace ale unui medalion. - Tc. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*tas
s.n. (inv.) vasul cu apa calda cu care barbierul spala capetele clientilor.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*muhurdan
s.n. (inv.) veche moneda turceasca, folosita pentru salbe asezate pe frunte.(by 8W8S2e2r10g10i11o)*timin
s.n. (inv.) Venit material al unui domn; acciz. - [Dictionarul de arhaisme si regionalisme, Ed. Saeculum Vizual, 2002](by 4W12S12e6r6g14i14o)*irat
s.n. - (inv.) Vergea de curatat arme de foc. Tc. (Seineanu, II, 23; Lokotsch 823); cf. alb. , bg., sb.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*arbiu
s.n. (Inv.) Vesmant de ceremonie; (la pl.) odajdii. - Din lat. Cf. germ. %Ornat.%(by 12W13S13e6r7g15i15o)*ornat
s.n. (inv.) zgomot produs de lovirea unui corp elastic de altul; pocnet.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*plescat
s.n. (inv.) zgomot puternic produs de arme sau de copitele cailor in fuga.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*strepit
s.n. - Ipoteca, obligatie care greveaza. Var. (Mold.) Mr. , megl. < Tc. (din arab. 'ada), cf. ngr. ??????, bg., alb., sb. (Seineanu, II, 8; Lokotsch 16). Intrebuintarea tc. se referea la darurile care la anumite date se faceau de obicei diferitilor demnitari si functionari ai imperiului.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*adet
s.n. Ipoteza, previziune referitoare la desfasurarea si la sfarsitul unor evenimente, al unor actiuni, al unor intreceri sportive etc. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. (by 13W13S7e7r15g15i1o)*pronostic
s.n. Ironie aspra, usturatoare; batjocura necrutatoare. Vorba, fraza, expresie sarcastica. - Din fr. lat. (by 13W6S6e15r15g15i8o)*sarcasm
s.n. i. S.n. Epoca geologica cuprinsa in prima parte a perioadei paleogene, caracterizata mai ales prin existenta numulitilor, lamelibranhiatelor, gasteropodelor, echinidelor si mamiferelor. Adj. Care se refera la epoca eocenului . - Din fr. (by 9W10S3e3r11g5i5o)*eocen
s.n. (Ist.) Dare indirecta pe produsele comercializate care se platea domniei in Tara Romaneasca. suf.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*perperit
SNIT, 1.Jumatate dintr-o halba cu bere. 2.Marginea libera a talpii la incaltaminte. 3.Stanta. 4.Partea putreda dintr-un bustean (prin Bucovina).(by 2W10S11e4r4g12i13o)*snit
s.n. Itinerar. Document, act in care este fixat itinerarul unui tren, al unei masini etc. Mers continuu al unui tren de marfa cu parcurs lung, care nu lasa si nu ia vagoane din vreo statie de pe itinerar. (Tehn.) Metoda de lucru la mai multe masini. [Var.: s.f.] - Din rus. fr. germ. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*marsrut
s.n. Itinerar urmat de o aeronava care se conduce dupa semnalele primite de la radiofarurile hertziene. (dupa fr. (by 13W13S7e7r15g15i1o)*radioitinerar
s. nitrat. $(...ul este o sare a acidului azotic.)azotat de amoniuazotat de argint =azotat de calciuazotat de celulozanitroceluloza; azotat de potasiuazotat de sodiu$ = nitrat de sodiu, salpetru de Chile.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*azotat
s.n. Iubire, dragoste. Iubit. Atasament, afectiune. = pretuire a propriilor calitati; mandrie. [Pl. / < lat. , cf. it. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*amor
s.n. Iubire, dragoste. = pretuire (uneori exagerata) pentru propria persoana, sentiment al demnitatii provenit din constiinta propriei valori a cuiva. (Concr.) Iubit^2 . - Din lat. , it.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*amor
s.n. - Iubire. Lat. (fr. , it. ), introdus de poezia lirica, la sfirsitul sec. XVIII. - Der. (var. ), s.m., care apartine terminologiei teatrale (fr. > , de la care s-a format m.), astazi intrat si in limbajul pop. (in teatru se spune inca ); (var. ), s.f. (iubita, tiitoare); , vb. (a se indragosti); , adj. (plin de iubire); , vb. (a se indragosti).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*amor
s.n. Izbucnire zgomotoasa de ras sau de plans. Expr. (sau ) (sau ) = a plange (sau a rade) foarte tare, zgomotos. Fig. Zgomot puternic (cu ecou). - Cf. rus. %hohot%.(by 2W10S10e4r4g4i13o)*hohot
s.n. - Izlaz, pasune. Mag. (Cihac, II, 508; Philippide, 64; Seineanu, XXX, 549; DAR), cu disparut, datorita unor sintactice, ca > .(by 8W1S2e10r10g4i4o)*imas
s.n. Izotop al hidrogenului, folosit drept combustibil termonuclear in reactoarele nucleare. - Din fr. germ. engl. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*deuteriu
s.n. Izotop al radonului, obtinut prin dezintegrarea actiniului. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*actinon
s.n. Izotop greu, radioactiv, al hidrogenului, cu numar de masa 3, instabil, folosit in fizica nucleara. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*tritiu
s.n. Izotop radioactiv al toriului, care se obtine din uraniu prin dezintegrare. - Din germ. , fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ioniu
s.n. Izvor a carui apa tasneste cu putere (si care este captata printr-un jgheab sau printr-o teava). Jgheab, teava prin care se capteaza apa unui izvor. Teava de scurgere; burlan. (Reg.) Loc unde o apa curge repede; vartej. - Cf. bg. %sepot% "murmur".(by 11W12S5e5r13g14i7o)*sipot
s.n. Izvor intermitent de apa fierbinte si de vapori, de origine vulcanica, care arunca apa, la intervale egale, pana la mare inaltime, sub forma unei coloane . - Din fr., engl.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*gheizer
s.n. - Izvor, origine. - Izvor, original. - Text, versiune. - Schita, plan. - Inventar, lista, insemnare. Sl. (bg., rus.) (Miklosich, 23; Cihac, II, 154; DAR). - Der. , vb. (a inventa, a nascoci, a fauri; a alcatui, a compune; a copia, a traduce), din sl. ; s.n. (autor); , s.f. (inv., inventie). Aproape toate aceste cazuri sint inv.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*izvod
s.n. Jacheta barbateasca din stofa, catifea etc. (cu buzunare aplicate). - Din engl., fr. (by 12W13S6e6r14g15i15o)*blazer
s.n. Jaf asupra unei banci, a unui tren care transporta bani etc., efectuat sub amenintarea cu arma; talharie. - Cuv. engl.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*holdup
s.n. - Jaf, pradaciune. - Var. (inv.) It. , prin intermediul mag. (Philippide, 297; DAR), sau al pol. (Cihac, II, 155; Tiktin), cf. Der. nu este clara, intrucit cuvintul pol. este rar si cel mag. inseamna numai "sac", insa cf. mag. "a prada". Nu este normala nici alterarea > > , pe care Tiktin incearca sa o explice printr-o veche pronuntare germana cu aspirat si DAR printr-o incrucisare cu rut. "groaza"; dar este vorba fara indoiala de o transformare in interiorul limbii rom., deoarece cele trei forme sint amplu reprezentate: cf. > Der. adj. (inv., jefuitor); vb. (a prada), cu var. inv. ; adj. (care jefuieste); s.f. (jaf; stoarcere de impozite); (var. ), vb. (a jefui, a prada), din mag. "jefuire" < it. (Cihac, II, 155; DAR); s.n. (jefuire), deverbal al cuvintului anterior; s.f. (jaf; stoarcere de impozite). apare de la inceputul sec. XVII, de la inceputul sec. XVIII.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*jaf
s.n. Jar^1. Loc. adj. = care pare ca arde; arzator. Expr. (sau ) = a fi extrem de nerabdator si de nelinistit sau a fi foarte grabit. [Var.: , s.n.] - Din sl.(by 12W6S6e15r8g8i1o)*jaratic
s.n. - Jar, spuza. - Murdarie, rapan. Sl. (Cihac, II, 157; Tiktin; Conev 62; Puscariu, VIII, 122), cf. rus. "caldura". Primul sens, rar, se pastreaza inca in Banat si Trans. de Vest; cel de al doilea, este comun in Munt. - Der. adj. (murdar, rapanos). Este dublet de la (var. Olt. ), s.n. (fier, marcare a vitelor, marca facuta cu fierul; arsura, piroza; anghina), din slov., sb. , cf. sl. si "a arde" (Cihac, II, 510, crede ca sensul de "piroza" si cel de "anghina" provin din mag. , ceea ce nu pare posibil fonetic); (var. ), s.n. (jeg, murdarie), probabil prin incrucisarea lui sau cu (dupa Galdi, 140, din mag. ); (var. ), s.f. (vatrai), din rus. , rut. (Puscariu, VIII, 124); s.f. (insecta; lighioana), probabil din sb. "intepatura", cf. rus. "musca ce inteapa" din sl. , dupa Miklosich, 201; din sl. "insecta", dupa Miklosich, 22; din sl. "a trai", cu finala de la dupa Tiktin si Scriban; de la cu suf. sl. - adaugat in rom., dupa Puscariu, VIII, 125; de la un sl. "usturime", dupa DAR); , s.f. (lighioana), incrucisare a lui , cu , este cuvint folosit de V. Voiculescu; (var. ), s.f. (piroza, senzatie de arsura; boala a ciinilor, ftizie), de la "piroza" cu diverse suf. (din sl. "a arde", dupa Tiktin; din bg. "ciine ce sufera de caldura" si din mag. "ardere", dupa Puscariu, VIII, 123 si DAR); vb. refl. (a slabi, a se sfriji), de la sau , fiind efectul firesc al ftiziei (din mag. "slab", "a slabi", dupa Cihac, II, 510 si DAR, cf. Philippide, 297); s.f. (slabiciune fizica, lipsa de vlaga); adj. (slab, jigarit), prin incrucisare cu ngr. ????????? "a praji, a arde", cf. mr. "slaba"; , s.n. (piroza), din bg. ; s.f. (piroza; lighioana, termen depreciativ intrebuintat pentru animale in special pentru ciini), de la , prin intermediul unei der. putin clare, probabil cu un suf. sl. (dupa Cihac, II, 510; Tiktin; DAR si Galdi, 178, din mag. "ftizie a ciinilor", explicatie ce pare insuficienta fonetic); adj. (ftizic); vb. (refl., despre griu, a se incinge, a fermenta; refl., despre grasimi, a rincezi; a rani; a ofensa, a jigni), din sl. "a arde", cf. sb. "a intepa" (var. este un hiperurbanism care a interpretat pronuntarea gresita drept greseala similara celei de a pronunta in loc de sau in loc de ); s.f. (ofensa, insulta; usturime, mincarime). Din rom. provin rut. (Miklosich, 14) si probabil mag. de la forma trans.(by 2W2S11e11r11g5i5o)*jeg
s.n. (Jaz) Improvizatie solistica legata de o tema principala. Improvizatie colectiva, care urmeaza dupa improvizatiile solistilor. - Din fr., engl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*chorus
s.n. Jgheab de lemn prevazut la baza cu o captuseala de bolovani, grinzi de lemn, material poros etc., folosit la spalarea nisipurilor care contin aur, platina, staniu etc. - Din engl. fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*sluis
s.n. Jgheab de scanduri prin care trece apa la moara, pentru a invarti roata; scoc, uluc. [Var.: (reg.) s.n.] - Din ucr. (prin etimologie populara).(by 13W13S6e7r15g15i8o)*laptoc
s.n. Jgheab facut din scanduri ori scobit intr-un trunchi de copac sau in piatra, din care se adapa vitele sau in care li se pune nutretul. Canal de lemn sau tabla pus de-a lungul stresinii caselor, pentru a aduna si a conduce spre burlane apa de pe acoperisuri. Canal, teava pentru captarea si scurgerea apei dintr-un izvor. Jgheab de scanduri prin care curge apa pentru a pune in miscare o moara; laptoc, scoc . Jgheab prin care curge (la moara) faina macinata. Scobitura, sant facut de-a lungul unei piese de lemn, pentru a se putea imbina cu alta piesa. - Din tc.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*uluc
s.n. Jgheab inclinat, confectionat din tabla si captusit cu faianta, utilizat la spalarea, respectiv la concentrarea carbunilor. - (by 5W14S14e7r7g1i1o)*reospalator
s.n. Jgheab sau burlan scurt pentru scurgerea apei de ploaie, de obicei bogat ornamentat. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*gargui
s.n. Jintuire. (Concr.) Zer gras stors din cas dupa framantare; jintuiala. - V.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*jintuit
s.n. - Joaca, saritura. - Var. si der. Sb. "alergare", din sl. (Cihac, II, 326; Tiktin), cf. cr., slov. pol. - Der. vb. ( a juca, a sari); (var. ), vb. (Mold., a sari, a zburda); , s.f. (hirjoana, joaca); vb. (a o sterge, a o tuli). Pentru tratamentul acestor der., evident expresiv, cf. der. lui , si (by 2W3S11e11r4g5i13o)*sbeg
s.n. Joc asemanator monoverbelor ilustrate, dar in care se folosesc numai desene. [Acc. si: ] - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*rebo
s.n. Joc de baschet cu durata redusa, adaptat pentru copii si tineret. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*minibaschet
s.n. Joc de carti care se joaca intre trei sau patru persoane. - Din engl., fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vist
s.n. Joc de carti mai lungi si cu alte figuri decat cele obisnuite, folosit mai ales in cartomantie; taroc. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tarot
s.n. - Joc de carti. - Var. ortogr. Fr. din engl. - Der. s.m. (jucator de pocher).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*poker
s.n. Joc de copii in care jucatorii lovesc cu piciorul o pietricica, facand-o sa treaca printr-o serie de patrate desenate pe pamant. [Var.: s.n.] - Cf. fr. %chaudron% "caldare".(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sotron
s.n. Joc de cuvinte bazat pe echivocul rezultat din asemanarea formala a unor cuvinte deosebite ca sens. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*calambur
s.n. - Joc de cuvinte. Fr. - Der. , s.m. (amator de jocuri de cuvinte).(by 2W3S5e13r14g7i7o)*calambur
s.n. Joc de cuvinte incrucisate, la care literele cuvintelor cautate sunt reprezentate fiecare prin cate o cifra. - Din germ.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*aritmogrif
s.n. Joc de fotbal cu durata redusa, adaptat pentru copii si tineret. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*minifotbal
s.n. Joc de fotbal de masa bazat pe unele reguli ale jocului de fotbal, avand ca suprafata de joc o masa prevazuta cu opt tije metalice, pe care sunt montati douazeci si doi de jucatori. - Din engl. < germ. (fotbal).(by 5W5S13e14r7g7i15o)*fusbal
s.n. Joc, de origine chineza, pe o tabla caroiata prin 19 linii orizontale si 19 verticale, formand 361 de puncte de intersectie, cu 180 de pietre albe si 181 negre de forma identica, asemanator sahului. (cf. fr., engl. ) (by 6W6S15e15r8g9i2o)*go
s.n. Joc de perspicacitate care consta in imbinarea unor piese pentru a reconstitui un obiect, o imagine. - Cuv. engl.(by 13W6S2e2r10g11i4o)*puzzle
s.n. Joc de societate cu carti sau cu mici placi prismatice de piatra, de lemn, material plastic etc., marcate cu cifre de diferite culori; pietre. - Cuv.engl.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*rummy
s.n. Joc de societate disputat de catre unul, doi sau mai multi jucatori, sub diverse forme, pe o tabla formata din 15 linii si 15 coloane care determina 225 de casute, unele colorate diferit cu proprietatea de a multiplica valoarea asociata literei sau cuvantului care le ocupa, cu ajutorul unor jetoane insemnate pe una dintre fete cu cate o litera si o valoare care depinde de frecventa de aparitie si dificultatea de folosire a literei respective intr-o limba data, si al carui scop il reprezinta obtinerea a cat mai multor puncte cumulate prin intermediul formarii si depunerii pe tabla a cate unui cuvant din literele extrase la intamplare de catre fiecare jucator, in mod alternativ, cu conditia de a crea legaturi cu cele asezate deja pe tabla, prin adiacenta, incrucisare sau prelungire. Situatie in jocul de scrabble in care un jucator depune dintr-o data toate cele sapte litere de pe suportul propriu, formand un cuvant adecvat, si pentru care i se acorda o recompensa de 50 de puncte care se aduna la valoarea calculata corespunzatoare depunerii. (denumire de marca inregistrata in S.U.A., in 1950, care prob. deriva din engl. = a scrijeli, a zgaria; a mazgali, a scrie necitet; a merge in patru labe, a da din maini si din picioare) [et. si ](by 5W5S13e14r7g7i1o)*scrabble
s.n. Joc de societate la care participantii au in fata cartoane imprimate cu diferite numere, pe care le acopera treptat cu jetoanele corespunzatoare, pe masura ce acestea sunt scoase, la intamplare, dintr-o gramada (sau dintr-un saculet); cartoanele si jetoanele folosite la acest joc. Loterie. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*loto
s.n. Joc din Orientul Indepartat, disputat pe o tabla care cuprinde 361 de puncte de intersectie, in care fiecare jucator cauta sa ocupe o arie cat mai cuprinzatoare si, in acelasi timp, sa-si incercuiasca adversarul cu scopul de a-l impiedica sa se desfasoare, totodata incercand sa-i captureze cat mai multe piese. (cuv. jap., care denumeste un joc de origine chinezeasca, $wei-ch\'igobango-ishiTLF$](by 12W5S6e14r14g8i8o)*go
s.n. Joc distractiv care consta in a reprezenta un cuvant prin litere combinate intre ele sau prin figuri, sensul acestuia reiesind din pozitia elementelor componente. - Din it.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*monoverb
s.n. Joc distractiv care consta in deducerea unui cuvant din altul prin adaugarea, eliminarea sau inversarea unor sunete sau silabe; limbaj obscur, ininteligibil; lucru greu de descifrat. [Pl. si: ] - Din fr. (by 11W5S5e14r14g7i8o)*logogrif
s.n. Joc distractiv constand in a reprezenta trei cuvinte prin litere sau figuri combinate intre ele. .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*triverb
s.n. Joc distractiv, in doua, trei sau patru persoane, constand in formarea de cuvinte incrucisate pe o tabla, folosind jetoane pe care sunt notate literele, fiecare jucator trebuind sa obtina numarul cel mai mare de puncte prin plasarea literelor mai valoroase pe patratelele cele mai favorabile. (cf. engl. ) (by 9W2S2e10r11g4i4o)*scrabble
s.n. Joc in care o serie de bile^2 sunt deplasate pe o masa speciala prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. Masa pe care se practica acest joc. [Pr.: -] - Din it. rus. Cf. fr. %billard%.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*biliard
s.n. - Joc in care o serie de bile sint deplasate pe o masa speciala cu tacul. Fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*biliard
s.n. Joc in care un cuvant sau o fraza sunt reprezentate printr-o combinatie de figuri, litere sau semne pe baza carora urmeaza sa gasesti cuvantul sau fraza data. Fig. Enigma, sarada. - Din fr. germ. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*rebus
s.n. Joc logic cu litere, asemanator jocului de cuvinte incrucisate. - Cuv. engl.(by 8W1S1e1r10g10i3o)*scrabble
s.n. - Joc, miscari ritmice ale corpului omenesc. - Var. (inv.). Fr. ; var. cu fonetismul it. , cf. germ. - Der. , vb. din fr. ; , adj. (care poate fi dansat; urmat de dans); , s.m. (om care danseaza; balerin); , s.f. (femeie care danseaza; balerina); vb. (a dansa); s.m. (dansator; balerin); , s.f. (dansatoare); s.n. (local unde se danseaza), din engl. , pronuntat si vulg.(by 14W14S7e8r1g10i10o)*dans
s.n. Joc sportiv asemanator cu tenisul, practicat cu o minge de pluta prevazuta cu pene, care se arunca cu racheta. - Din engl., fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*badminton
s.n. Joc sportiv cu mingea intre doua echipe de cate 11 jucatori, fiecare dintre jucatori cautand sa introduca mingea in poarta celeilalte echipe, lovind-o cu piciorul sau cu oricare alta parte a corpului, in afara de maini. - Din engl., fr.(by 13W13S15e8r2g2i11o)*fotbal
s.n. Joc sportiv de echipa, in care jucatorii, aruncand mingea cu mana, incearca s-o introduca in poarta echipei adverse. - Din germ. , fr., engl.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*handbal
s.n. Joc sportiv de echipe, in care mingea este lovita de sportivi de pe motocicleta sau cu motocicleta si introdusa in poarta adversarului. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*motobal
s.n. Joc sportiv disputat intre doua echipe de cate cinci jucatori, care marcheaza punctele facand sa treaca mingea prin cosul de sfoara impletita fixat de un panou inalt pe terenul echipei adverse; baschet. - Din engl., fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*baschetbal
s.n. Joc sportiv in aer liber in care mai multe persoane lovesc pe rand, cu un ciocan, niste bile de lemn, facandu-le sa treaca, dupa anumite reguli, printr-o serie de portite instalate pe terenul de joc. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*crochet
s.n. Joc sportiv intre doua echipe a cate 11 oameni care lovesc cu niste bastoane speciale mingea, incercand s-o introduca in poarta adversarului. - Din engl., fr. (by 3W3S12e5r5g14i14o)*crichet
s.n. Joc sportiv, intre doua sau patru persoane, in care se urmareste introducerea unei mingi mici si dure in mai multe gauri succesive (aflate pe un teren special) prin lovirea ei cu o crosa. (In sintagma) = pantaloni (initial de sport) mai largi decat cei obisnuiti, legati strans dedesubtul genunchiului, cu faldurile cazand (pana deasupra gleznei) peste legatura. - Din engl., fr.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*golf
s.n. Joc sportiv nord-american, practicat intre doua echipe de cate noua jucatori cu o minge ca cea de oina, care se lanseaza cu un batator spre terenul echipei adverse, de unde poate fi trimisa inapoi tot prin lovire cu batatorul. - Cuv. engl.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*baseball
s.n. Joc sportiv pe gheata sau pe iarba, in care jucatorii, servindu-se de o crosa, cauta sa introduca in poarta echipei adverse un puc sau o minge. - Din fr., engl.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*hochei
s.n. Joc sportiv practicat pe un teren dreptunghiular de doua echipe adverse compuse din cate sase jucatori, care arunca o minge speciala peste o plasa intinsa sus, in mijlocul terenului. [Var.: s.n.] - Din engl. [].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*volei
s.n. Jucarie ce imita teava de pusca, facuta din lemn de soc sau din tulpina de cucuta, cu care copiii impusca cu gloante de calti sau improasca cu apa; puscoaie; pusca de soc. (Depr.) Pusca veche; pusca de proasta calitate. suf. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*puscoci
s.n. Jucarie formata dintr-un fel de mosoras subtiat la mijloc, care se arunca in sus si se prinde pe o sforicica intinsa intre doua betisoare. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*diabolo
s.n. Jucarie mica facuta din lemn, din os, din metal, cu un varf ascutit si care se roteste pe o suprafata plana; titirez, sfarleaza. Expr. sau (sau = foarte iute, sprinten, ager. Fig. Copil mic (sau om mic de statura) si foarte vioi. Capatul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul sa se invarteasca mai usor. Partea interioara a fusului morii, fixata intr-una din pietrele acesteia. [Var.: s.n.] - (reg. "prasnel" < bg.) + suf. (by 14W14S8e8r1g2i2o)*prasnel
s.n. - Judecata, cercetare a unei cauze judiciare. - Tribunal, for. - Impartire administrativa, tinut. - (S.m.) Judecator, magistrat. - (S.m.) Guvernator, conducator, capetenie. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 915; Candrea-Dens., 909; REW 4601; DAR), cf. it. sp. Ipoteza lui Byck-Graur 34, care il explica pe , prin , pl. , pare improbabila; cf. si S. Pop, VIII, 62. - Der. , adj. (provincial). Cf. der. neol. adj., din fr. ; adj., din fr.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*judet
s.n. Jug mic, triunghiular, pus la gatul porcilor si al altor animale spre a le impiedica sa treaca prin garduri si sa intre in locurile cultivate; jug . Bucata de lemn atarnata la gatul cainilor, spre a-i impiedica sa alerge dupa vanat sau sa treaca prin anumite locuri. [Var.: s.n.] - Din scr.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*jujeu
s.n. Jumatatea unui centenar, implinirea a cincizeci de ani de la producerea unui eveniment; celebrarea acestui eveniment. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*semicentenar
s.n. Jupon cu balene care serveste pentru a tine fusta infoiata pe solduri; rochie cu un astfel de jupon. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i4o)*panier
s.n. (Jur.) Actiune facuta cu |rea-credinta|reacredinta|, cu viclenie, pentru a determina pe cineva sa incheie un contract nefavorabil sau sa admita o clauza defavorabila intr-un contract. - Din fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*dol
s.n. (Jur.) Cale de atac prin care se cere unei instante superioare sa verifice legalitatea si temeinicia unei hotarari judecatoresti nedefinitive, in vederea anularii sau modificarii ei. (Rar) Referire, recurgere. - Din lat. , germ. , fr. (by 4W12S12e6r14g15i8o)*recurs
s.n. (Jur.) Dispozitie testamentara prin care testatorul dispune ca mostenitorul sau legatarul sau sa remita unei terte persoane averea pe care o lasa. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*fideicomis
s.n. (Jur.) Drept platit pentru siguranta drumurilor in vechiul drept francez. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S6e15r8g9i2o)*vienaj
s.n. (Jur.) Interogatoriu luat pentru a verifica un interogatoriu anterior. - - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*contrainterogatoriu
s.n. |Jurnal |Jurnal| |online|online| - pagina |web|web| frecvent actualizata, cu informatii afisate in ordine invers cronologica, care contine eventual si |linkuri|link| cu/catre pagini interesante de pe |internet|internet|(by 7W15S1e9r9g3i3o)*blog
s.n. (Jur.) Totalitatea drepturilor si a obligatiilor cu valoare economica, precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi, care apartin unei persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun mostenit prin lege de la parinti (sau de la rude); avere parinteasca. = separare legala a bunurilor personale ale cuiva de bunurile mostenite sau a averii sotului de zestrea sotiei. Totalitatea bunurilor care apartin colectivitatii si sunt administrate de catre organele statului; bun public. Bunuri spirituale care apartin intregului popor (fiind transmise de la stramosi); mostenire culturala; bunuri spirituale, culturale etc. care apartin omenirii intregi. - Din lat. fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*patrimoniu
s.n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. Ucidere a unui copil. - Din fr. lat. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*infanticid
s.n. Justificare amanuntita, pe baza de acte, a folosirii unei sume (primite); (concr.) document, formular cu ajutorul caruia se face justificarea unor cheltuieli. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g6i13o)*decont
s.n. - La alambic, tub refrigerant. Germ. Aceeasi parte a alambicului se mai numeste s.n., din germ. (DAR); de unde s-a obtinut var., cf. , s.n. (muc de tigara).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*chil
s.n. (La anumite jocuri de carti) Grup de trei carti de aceeasi valoare si de culori diferite. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g10i3o)*brelan
s.n. (La aparate si instrumente de masurat) Suprafata (de obicei circulara) prevazuta cu anumite diviziuni, pe care se citesc indicatiile acului indicator al unui instrument de masura, al unui ceasornic etc. = ceas solar. Arc (sau sector) care reprezinta un sfert de cerc. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cadran
s.n. Laborator mic care da rezultatul unei analize in timp foarte scurt, folosind echipament electronic (portabil). (by 11W11S4e5r13g7i7o)*minilaborator
s.n. Lac artificial format prin stavilirea cu baraj de pamant sau prin abaterea unui curs de apa si destinat cresterii pestilor sau folosit pentru irigatii, morarit etc. Lac mic natural, format in albia unui rau, prin adunarea apei intr-o adancitura de teren. Zagaz (la un helesteu). - Din sl.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*iaz
s.n. - (La cartile de joc) Cartea cu cea mai mare valoare. - (Arg.) Bani, bistari. - Var. Fr. , cf. ngr. ?o ????. Var. (pl. ) nu este, cum afirma DAR, "o forma rominizata" din fr., ci der. de la pl. grec. Pentru uzul argotic, cf. Graur, V, 222. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*atu
s.n. (La catolici) Perioada de patru saptamani dinaintea Craciunului. Fiecare din cele patru duminici care preced Craciunul. (< germ. , lat. )(by 3W12S12e5r14g14i8o)*advent
s.n. Lac fabricat pe baza de nitroceluloza. Plastifiant, solvent sau colorant folosit la fabricarea lacurilor de tip duco . - Denumire comerciala < engl. [pont] + [lour]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*duco
s.n. Lac sarat, in zonele de stepa si in semideserturi, care seaca in perioadele de seceta, lasand depozite de saruri. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*sot
s.n. - Lac, strat de lac. Germ. "luciu" (Borcea 190); dupa Cihac, II, 121, prin intermediul pol.(by 2W11S11e13r13g7i7o)*glant
s.n. - Lada cu capac, geamantan de lemn. Ngr. without (cf. Hesseling 21), care posibil provine din germ. (DAR), cf. pol., sb. fr. , sp. - Der. , s.m. (hamal).(by 6W6S14e8r2g2i10o)*cufar
s.n. Lada cu capac (si cu incuietoare) care se foloseste la pastrarea si la transportarea diverselor obiecte. (Pop.) Geamantan (de lemn). - Din pol., ucr. (by 4W4S12e13r6g15i15o)*cufar
s.n. - La dans, saritura, foarfeca. Fr. Termen de balet; in trecut (de ex. la Negruzzi) folosit ca f.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*antresa
s.n. (La fotbal) Atingere nereglementara a mingii cu mana, atragand dupa sine o penalizare. - Engl.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hends
s.n. (La fotbal) Atingere nereglementara a mingii cu mana de catre un jucator de camp in suprafata de joc, atragand dupa sine o penalizare. - Din engl.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*hent
s. n. LagA?r de muncA? fortatA? in fosta URSS; loc de detentie (si in alte tari). -Din rus. (by 11W5S13e9r3g3i11o)*gulag
s.n. (La greci si la romani) Templu consacrat cultului tuturor zeilor. Monument national in care se depun ramasitele pamantesti ale oamenilor ilustri. Fig. Totalitatea oamenilor ilustri ai unei tari. - Din fr. (by 2W2S10e11r11g4i5o)*panteon
s.n. (La jocul de arsice) Arsic mai mare (si plumbuit) cu care se lovesc celelalte arsice in timpul jocului. - Din tc.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ichi
s.n. (La jocul de arsice) Cantitatea de arsice pe care trebuie sa o puna la un joc fiecare jucator. Expr. (Pop. si fam.) sau = a castiga toate arsicele adversarului; a fura, a sterpeli. - Din tc. "totalitate".(by 5W13S13e7r7g15i9o)*giol
s.n. - La jocul de arsice, cantitatea pe care trebuie sa o puna fiecare jucator. Tc. "totalitate" (Seineanu, II, 188). - Der. s.f. (arsice); , s.m. (jucator bun la arsice); vb. (a cistiga cantitatea pusa in joc de fiecare jucator).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*giol
s.n. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte doua bile (prin care se marcheaza un punct pentru jucator); punct inscris in acest fel. Fig. (Fam.) Incurcatura, zapaceala; ciocnire. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*carambol
s.n. (La jocul de sah) Situatie in care un jucator, fara a fi in pozitie de sah, nu mai poate face nici o miscare si este obligat sa inceteze jocul, partida declarandu-se remiza. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*pat
s.n. (La jocul de scrima) Raport dintre punctele obtinute intr-un meci de cei doi adversari. - De la (dupa (by 9W2S3e11r11g5i5o)*tusaveraj
s.n. Lama de otel (cu maner), folosita la razuirea parchetului. [Var.: s.n., s.f.] - Din germ. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*ticling
s.n. (La motoarele cu explozie) Amortizor de zgomot. - Din it. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*silentiator
s.n. Lampa de iluminat cu sita incandescenta, care functioneaza cu petrol . - Denumire comerciala. Cf. %petrol.%(by 2W2S10e11r4g4i12o)*petromax
s.n. Lampa mica, primitiva, care lumineaza cu ajutorul unui fitil introdus intr-un recipient umplut cu seu, ulei sau untura. Numele a doua plante erbacee anuale sau perene cu tulpina paroasa, dintre care una cu florile albe, rar trandafirii, care se deschid seara, raspandind un miros placut iar alta cu frunzele paroase si cu florile albe [Pr.: - Var.: s.n., s.f.] - Cf. sl. %opajeci, % rom. %vapaie.%(by 12W5S6e14r14g8i8o)*opait
s.n. Lana de calitate superioara cu fire foarte lungi Pulover confectionat din acest fel de lana. Stofa fina, foarte moale, tesuta din fire din aceasta lana pieptanate si cardate. - Cuv. engl. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*shetland
s.n. - Lant, cablu. - Semanatura, pamint arabil. Sl. (pol., rut., rus.) "lant" (Cihac, II, 165; Tiktin; DAR); pentru sensul al doilea, cf. Cf. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*lan
s.n. - Lanterna; felinar. - Cartier grecesc din Constantinopole. - Var. (Mold.) Mr. Ngr. ?????? (Ronzevalle 125; Galdi, 187), din lat. , cf. tc., alb., bg. Este dublet de la s.n. (felinar), din it. fr. - Der. , s.m. (angajat care aprindea felinarele din iluminatul public), din tc. (Seineanu, II, 167); , s.m. (Mold., licurici); , s.m. (grec din Constantinopole apartinind aristocratiei din Fanar, care a ocupat functii pe cit de numeroase pe atit de importante in Munt. si Mold., in sec. XVII si XVIII), din ngr. ??????????; , adj. (referitor la fanariot sau la epoca de la 1711 la 1821, in istoria romana); , adj. (inv., referitor la fanarioti); , s.n. (politica proprie exploatatorilor venetici); , vb. (a greciza). Cf.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fanar
s.n. - Lanteta. Tc. (Lokotsch 1576; Tiktin), cf. ngr. ???????. Sec. XIX, inv.(by 15W8S9e9r2g3i11o)*nister
s.n. Lant polimeric de |nucleotide|nucleotid|. (terminolog. stiintif., pref. + ; cf. engl. , fr. ) [](by 1W9S10e3r3g12i12o)*polinucleotid
s.n. (La pl.) Catalige. Pasare de apa de marimea unui sitar, cu picioarele lungi si rosii . (La pl.) Nume generic dat pasarilor cu picioare foarte lungi. (Depr., fam. sau glumet) Picior foarte lung. - Din .(by 1W1S2e10r10g4i4o)*piciorong
s.n. (La pl.) Clasa de anelide terestre si dulcicole, lipsite de parapode si cu putini peri (si la sg.) vierme din aceasta clasa. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*oligochet
s.n. (La pl.) Clasa de animale artropode, in general acvatice, cu corpul alcatuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasa; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. (Adjectival) [Pl. si: (m.) ] - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*crustaceu
s.n. (La pl.) Clasa de animale inferioare, cu corpul alcatuit din segmente sau din inele si cu multe perechi de picioare; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. - Din lat. fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*miriapod
s.n. (La pl.) Clasa de animale marine fara schelet sau cu scheletul redus la placi calcaroase tegumentare si cu o coroana de tentacule in jurul gurii; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*holoturid
s.n. (La pl.) Clasa de celenterate care cuprinde polipii izolati sau grupati in colonii; coralier ; (si la sg.) animal din aceasta clasa. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*antozoar
s.n. (La pl.) Clasa de celenterate cuprinzand unii polipi si unele meduze; (si la sg.) animal din aceasta clasa. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*scifozoar
s.n. (La pl.) Clasa de celenterate marine si de apa dulce, care traiesc solitare sau in colonii; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*hidrozoar
s.n. (La pl.) Clasa de crustacee care se caracterizeaza prin faptul ca au doua feluri de picioare, unele servindu-le la sarit si altele la inotat; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*amfipod
s.n. (La pl.) Clasa de moluste cu trupul adapostit intr-o cochilie si care se misca cu ajutorul unui picior carnos, situat sub pantece; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*gasteropod
s.n. (La pl.) Clasa de moluste marine cu structura superioara, avand in jurul gurii brate tentaculare, prevazute cu ventuze; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cefalopod
s.n. (La pl.) Clasa de nervertebrate marine cu cochilie bivalva si cu doua brate pe laturile gurii ; (si la sg.) animal din aceasta clasa. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*brahiopod
s.n. (La pl.) Clasa de nevertebrate mici, marine sau de apa dulce, care traiesc fixate pe fundul apei sau pe obiecte din apa, alcatuind colonii cu aspect de muschi ; (si la sg.) animal din aceasta clasa - Din fr. (by 11W11S4e5r5g13i14o)*briozoar
s.n. (La pl.) Clasa de protozoare acvatice cu corpul unicelular, care se misca cu ajutorul unor prelungiri protoplasmatice ; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*rizopod
s.n. (La pl.) Clasa de protozoare caracterizata prin prezenta stadiului de spor^1 in faza lor de dezvoltare, care traiesc ca paraziti intracelulari, producand boli grave la oameni si la animale; (si la sg.) animal care apartine acestei clase. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*sporozoar
s.n. (La pl.) Clasa de protozoare, cu organizare relativ simpla, caracterizate prin prezenta unuia sau mai multor flageli si, la unele specii, cu cromatofori cu clorofila; (si la sg.) protozoar din aceasta clasa. - Din fr. (by 10W3S4e4r12g12i6o)*flagelat
s.n. (La pl.) Clasa de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu par, nasc pui vii si ii hranesc cu laptele lor; (si la sg.) animal din aceasta clasa. (Adjectival) - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*mamifer
s.n. (La pl.) Clasa de viermi acvatici microscopici, cu corpul alungit sau sferic si prevazut cu cili vibratili puternici, care se invartesc ca o roata (si la sg.) vierme care face parte din aceasta clasa. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*rotifer
s.n. (La pl.) Clasa de viermi inelati caracterizati prin parapode bine dezvoltate, prevazute cu un numar mare de pori, si care se tarasc pe fundul apelor marine sau se afunda in mal si nisip; (si la sg.) vierme inelat care face parte din aceasta clasa. [Var.: s.f.] - Din lat. fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*polichet
s.n. (La pl.) Clasa de viermi lati, paraziti, avand ventuze si carlige cu care se fixeaza pe alte animale sau pe plante; (si la sg,) vierme care face parte din aceasta clasa. [Pl. si: ] - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*trematod
s.n. (La pl.) Clasa de viermi platelminti in forma de panglica, paraziti intestinali; (si la sg.) vierme din aceasta clasa. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g6i14o)*cestod
s.n. (La pl.) Denumire data pasarilor acvatice cu picioare palmate; (si la sg.) pasare care face parte din acest grup. (Adjectival) - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*palmiped
s.n. (La pl.) Familie de coleoptere cu corp alungit si scortos; (si la sg.) insecta care face parte din aceasta familie. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*elaterid
s.n. (La pl.) Familie de erbivore rumegatoare cuprinzand camila, dromaderul si lama; (la sg.) animal din aceasta familie. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*camelid
s.n. (La pl.) Familie de insecte cu antene foarte lungi, cu corpul alungit si viu colorat ; (si la sg.) insecta din aceasta familie. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*cerambicid
s.n. (La pl.) Familie de insecte himenoptere cu abdomenul lung si pedunculat, ale caror larve paraziteaza alte insecte ; (si la sg.) insecta care face parte din aceasta familie. - Din fr.(by 5W13S13e14r7g7i1o)*ihneumonid
s.n. (La pl.) Familie de maimute din care fac parte cercopitecul, pavianul si magotul; (si la sg.) maimuta din aceasta familie. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i8o)*cercopitecid
s.n. (La pl.) Familie de mamifere carnivore digitigrade, cu gheare neretractile si cu patru degete la picioarele dinainte si cinci la cele din spate, din care fac parte lupul, vulpea, sacalul etc.; (si la sg.) animal din aceasta familie. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*canid
s.n. (La pl.) Familie de mamifere imparicopitate avand ca tip rinocerul; (si la sg.) animal din aceasta familie. - Cf. fr. %rhinocerotides.% (by 1W9S9e2r3g11i11o)*rinocerid
s.n. (La pl.) Familie de mamifere insectivore, cu corpul acoperit cu tepi ; (si la sg.) animal care face parte din aceasta familie. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*erinaceid
s.n. (La pl.) Familie de mamifere rumegatoare ai carei masculi au coarne osoase, ramificate; (si la sg.) animal din aceasta familie. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cervid
s.n. (La pl.) Familie de mamifere rumegatoare artiodactile, cu coarne persistente; (si la sg.) animal care face parte din aceasta familie. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*bovideu
s.n. (La pl.) Familie de pasari alergatoare cu picioare lungi, cu penaj inchis, care traiesc mai ales in regiunile mlastinoase; (si la sg.) pasare din aceasta familie. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*ralid
s.n. (La pl.) Familie de pasari cantatoare cu cioc conic si scurt; (si la sg.) pasare care face parte din aceasta familie. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fringilid
s.n. (La pl.) Familie de pasari terestre sau arboricole, omnivore, variate ca marime si colorit ; (si la sg.) pasare care face parte din aceasta familie. - Dupa fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*corvid
s.n. (La pl.) Familie de pesti de apa dulce, avand ca tip principal crapul; (si la sg.) peste din aceasta familie. - Dupa fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ciprinid
s.n. (La pl.) Familie de pesti marini care au solzi si pe cap ; (si la sg.) peste din aceasta familie. - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*mugilid
s.n. (La pl.) Familie de pesti rapitori (din care fac parte pastravul, lipanul etc.), caracterizati printr-o a doua inotatoare dorsala, adipoasa ; (si la sg.) peste care face parte din aceasta familie. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*salmonid
s.n. (La pl.) Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee, al caror tip este teiul (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. (Adjectival) - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*tiliaceu
s.n. (La pl.) Familie de rozatoare mici, cu coada lunga si cu bot ascutit (si la sg.) animal din aceasta familie. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g15i8o)*murid
s.n. (La pl.) Forme de viata microscopice considerate ca facand trecerea intre substantele organice si primele organisme; (si la sg.) individ din aceste forme microscopice. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*coacervat
s.n. (La pl.) Gen fosil de brahiopode articulate caracterizate prin valve de forma unor aripi; (si la sg.) animal care face parte din acest gen. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*spirifer
s.n. (La pl.) Grup de crustacee inferioare mici, fara apendice abdominal si cu branhii; (si la sg.) crustaceu care face parte din acest grup. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*entomostraceu
s.n. (La pl.) Grup de maimute cu nasul latit si turtit, originare din America de Sud si Centrala; (la sg.) maimuta din acest grup. - Din engl.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*platirin
s.n. (La pl.) Grup de mamifere erbivore, avand ultimele falange acoperite cu copite; (si la sing.) animal care face parte din acest grup. - Din .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*copitat
s.n. (La pl.) Grup de mamifere imparicopitate erbivore, cu o singura copita si fara vezicula biliara; (si la sg.) animal care face parte din acest grup. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*ecvideu
s.n. (La pl.) Increngatura care cuprinde animale inferioare a caror forma aminteste pe aceea a plantelor; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. - Din fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*zoofit
s.n. (La pl.) Increngatura de animale acvatice nevertebrate care se caracterizeaza printr-un aparat tentacular dispus in jurul gurii; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. - Din (by 10W11S11e4r5g13i13o)*tentaculat
s.n. (La pl.) Increngatura de animale cu corpul sustinut de o coarda dorsala sau de coloana vertebrala; (si la sg.) animal din aceasta increngatura. - De la (dupa fr. ).(by 4W12S12e12r6g6i14o)*cordat
s.n. (La pl.) Increngatura de animale de apa foarte mici, care se pot vedea numai cu microscopul; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*microzoar
s.n. (La pl.) increngatura de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu peretii alcatuiti din doua straturi de celule si cu o cavitate digestiva in interior; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. (Adjectival) Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i8o)*celenterat
s.n. (La pl.) Increngatura de animale marine care prezinta notocord si fante branhiale persistente in timpul intregii vieti a individului (si la sg.) animal din aceasta increngatura. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*protocordat
s.n. (La pl.) increngatura de animale marine cu scheletul corpului format din coarda dorsala; (si la sg.) animal din aceasta increngatura. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*cefalocordat
s.n. (La pl.) Increngatura de animale marine nevertebrate, cu schelet extern calcaros format din placi, si care se misca cu ajutorul ambulacrelor; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. - Din fr.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*echinoderm
s.n. (La pl.) Increngatura de animale microscopice inferioare unicelulare, cu cea mai simpla structura anatomica; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*protozoar
s.n. (La pl.) Increngatura de animale nevertebrate, cu corpul format din inele articulate, cu membre perechi, simetrice si articulate, si cu schelet extern, chitinos; (si la sg.) animal facand parte din aceasta increngatura. (Adjectival) - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*artropod
s.n. (La pl.) Increngatura de viermi cu corpul cilindric, segmentat in numeroase inele ; (si la sg.) vierme care face parte din aceasta increngatura. - Din fr.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*anelid
s.n. (La pl.) Joc distractiv la care se folosesc noua bucati de lemn cilindrice, fasonate la strung si asezate intr-o anumita ordine, jucatorii urmarind sa rastoarne cat mai multe dintre ele de la distanta, cu o bila mare de lemn aruncata pe un jgheab; (si la sg.) fiecare dintre cele noua piese ale jocului. (La pl.) Popicarie. Piesa mica de lemn folosita ca proptea in constructia tunelurilor. [Var.: (reg.) s.f.] suf. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*popic
s.n. (La pl.) Notiuni elementare ale unei stiinte, ale unei arte. Organ care abia incepe sa se formeze sau care a ramas nedezvoltat; organ rudimentar. - Din fr. , lat.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*rudiment
s.n. (La pl.) Nume dat unui grup de animale mamifere care se sprijina in mers numai pe degete; (si la sg.) animal care face parte din acest grup. (Adjectival) - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*digitigrad
s.n. (La pl.) Nume dat unui ordin de animale unicelulare din increngatura protozoarelor, care au corpul invelit intr-o cochilie calcaroasa, alcatuita din una sau mai multe camere comunicand intre ele, si care traiesc in apele marine; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. (Adjectival; despre roci, straturi, formatii geologice etc.) Care contine foraminifere. - Din fr.(by 3W11S11e12r5g5i13o)*foraminifer
s.n. (La pl.) Nume generic dat animalelor care traiesc ca parazite in interiorul unei vietati; (si la sg.) animal din aceasta categorie. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*entozoar
s.n. (La pl.) Nume generic dat animalelor care traiesc, ca parazite, pe pielea altor animale; (si la sg.) animal care face parte din aceasta categorie. [Pr. ] - Din fr. (by 6W6S14e15r15g8i9o)*epizoar
s.n. (La pl.) Ordin care cuprinde insecte cu doua perechi de aripi membranoase, cu metamorfoza completa, femelele avand la varful abdomenului un ac cu venin, si care traiesc adesea organizate in colonii; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. - Din fr.(by 7W8S1e1r1g10i10o)*himenopter
s.n. (La pl.) Ordin de amfibieni cu coada ; (si la sg.) animal din acest ordin; urodel. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*caudat
s.n. (La pl.) Ordin de animale celenterate care au un sifon ca mijloc de locomotie (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*sifonofor
s.n. (La pl.) Ordin de arbori cu canale secretoare de rasina, cu frunze (aproape totdeauna) persistente, in forma de ace sau de solzi, cu flori unisexuate, conice si cu seminte aripate; (si la sg.) arbore sau arbust care face parte din acest ordin. - Din fr., lat.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*conifer
s.n. (La pl.) Ordin de artropode cu multe picioare; (si la sg.) animal din acest ordin. - Din engl. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*chilopod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul si sapte segmente toracice libere, fiecare cu cate o pereche de picioare identic conformate; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*izopod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee cu toracele compus din sapte segmente libere, fiecare segment avand cate o pereche de picioare; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Fr. (<gr.).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*isopod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee cu zece picioare; (si la sg.) crustaceu care face parte din acest ordin. (La pl.) Ordin de cefalopode care au zece tentacule si un rudiment de cochilie; (si la sg.) molusca din acest ordin. (Tehn.) Locomotiva cu aburi cu cinci osii motoare cuplate, folosita la trenurile de marfa. - Din fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*decapod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee de apa dulce, cu corpul segmentat si cu apendice toracice prevazute cu o excrescenta, care serveste la respiratie ; (si la sg.) animal din acest ordin. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*branhiopod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee inferioare mici, cu corpul nesegmentat, adapostit intr-o cochilie bivalva; (la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*ostracod
s.n. (La pl.) Ordin de crustacee terestre sau marine mici, cu picioarele bifurcate; (si la sg.) crustaceu care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 8W9S9e2r3g11i11o)*schizopod
s.n. (La pl.) Ordin de insecte caracterizate prin aripile mari acoperite cu peri sau cu mici solzisori, ale caror larve traiesc in apa si isi construiesc un fel de casute, cilindrice sau conice, din resturi vegetale, nisip si pietricele; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*tricopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte care cuprinde fluturii; (si la sg.) fluture. (Adjectival) [Var.: s.f.] - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*lepidopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu aripile anterioare pergamentoase, cu cele posterioare late si membranoase, pliate in sensul lungimii, si cu picioarele posterioare lungi, adaptate pentru sarit (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. (Adjectival) Care are insusirile insectei descrise mai sus. (Aeron.) Ornitopter. - Din fr. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*ortopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu aripile membranoase, avand nervuri dese ca o retea, cu corpul latit, terminat cu doua filamente lungi; (si la sg.) insecta din acest ordin. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*plecopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu aripile membranoase, strabatute de o retea deasa de nervuri; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. (Adjectival) - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*nevropter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu doua perechi de aripi asemanatoare, membranoase; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*homopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu o singura pereche de aripi si cu aparatul bucal adaptat pentru supt sau pentru intepat si supt; (si la sg.) insecta din acest ordin. (Adjectival; despre insecte) Cu doua aripi. Edificiu antic inconjurat cu doua siruri de coloane. (Adjectival) [Var.; s.f.] - Din fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*dipter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu patru aripi dintre care cele doua superioare (elitre), intarite, au rol de protectie pentru celelalte doua, care sunt subtiri, membranoase si servesc la zbor; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*coleopter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu prima pereche de aripi partial chitinizata si cu a doua membranoasa; (si la sg.) insecta care face parte din acest ordin; heteropter. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i1o)*hemipter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte cu prima pereche de aripi pe jumatate chitinizata si in rest membranoasa, iar cu a doua pereche in intregime membranoasa; (si la sg.) insecta din acest ordin; hemipter. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*heteropter
s.n. (La pl.) Ordin de insecte din care face parte libelula; (si la sg.) insecta din acest ordin. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*odonat
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere acvatice care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui peste si cu membrele anterioare transformate in lopeti; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*cetaceu
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor si printr-o mare dezvoltare a dintilor incisivi, cu ajutorul carora aceste animale pot roade; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. (Adjectival) suf. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*rozator
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere cu aripi membranoase; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*cheiropter
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere cu aripi membranoase tegumentare; (si la sg.) animal din acest ordin. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*chiropter
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere erbivore cu un numar impar de degete; (si la sg.) animal din acest ordin. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*perisodactil
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere erbivore mari, cu piciorul adaptat pentru fuga si terminat cu doua degete dezvoltate, acoperite cu cate o copita, si cu doua degete mici, reduse; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. (Adjectival) - Din (dupa etc.).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*paricopitat
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere inferioare, a caror femela are o punga abdominala in care isi tine puii dupa nastere; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*marsupial
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere primitive, ovipare, cu cioc si cu corpul acoperit cu par (sau tepi), carora le lipsesc mameloanele; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. (Adjectival) [Var.: s.f.] - Din fr. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*monotrem
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere raspandite in regiunile reci, al caror corp fusiform, cu membrele transformate in inotatoare, este adaptat vietii acvatice; (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*piniped
s.n. (La pl.) Ordin de mamifere superioare, plantigrade, cu degetul mare opozabil, cu mamele pectorale, cu creierul foarte dezvoltat, din care fac parte omul si maimuta; (si la sg.) animal care apartine acestui ordin. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*primat
s.n. (La pl.) Ordin de pasari rapitoare de zi, cu corpul puternic, aripi lungi, cu ciocul gros si incovoiat, care se hranesc cu prada vie; (si la sg.) pasare care face parte din acest ordin. - Din fr. (by 1W1S10e10r10g3i4o)*falconiform
s.n. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Multime de fructe; diverse varietati de fructe. suf. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*pomet
s.n. (La pl.) Subclasa de crustacee mici care formeaza planctonul din apele dulci sau marine; (si la sg.) crustaceu din aceasta subclasa. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*copepod
s.n. (La pl.) Subincrengatura care cuprinde animale cu antene; (si la sg.) animal din aceasta subincrengatura. - Din engl.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*antenat
s.n. (La pl.) Subincrengatura de animale vertebrate care au craniu; (si la sg.) animal din aceasta subincrengatura. - Din engl. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*craniat
s.n. (La pl.) Subordin de insecte homoptere, cuprinzand paduchii de plante mici, cu forme aripate si nearipate ; (si la sg.) insecta care face parte din acest subordin. - Din fr.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*afid
s.n. (La pl.) Subordin de moluste al caror corp are un invelis calcaros; (si la sg.) molusca apartinand acestui subordin. - Din fr. lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*testaceu
s.n. (La pl.) Subregn de animale constituite dintr-un numar mare de celule variate ca structura si diferentiate functional; (si la sg.) animal care face parte din acest subregn. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*metazoar
s.n. - Lapte prins, lapte acru. - Var. (Trans. de Nord) Bg., rut. , sb., cr. , din sl. "acru" (Cihac, II, 50; Lowe 5; Scriban, 1911, nr. 7); cf.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*chisleag
s.n. - Larma, harmalaie, zarva. - Var. Creatie expresiva, ca etc., a caror intentie este de a reda ideea de dialog insufletit si contradictoriu. Se foloseste in Trans. de Vest. - Der. s.f. (cotofana; tigan); s.f. (cearta, incaierare, disputa); vb. (a sta de vorba; a se poticni, a se clatina; a se ocupa de ceva), care este rezultatul unei contaminari cu "a munci." Cf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*ciorobor
s.n. - Larma, zarva, harmalaie. Mag. (Draganu, V, 368; inainte, in IV, 1553, insusi autorul propusese mag. "galop"). In Trans. de Nord.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*iergalas
s.n. (La romani) Incapere a casei in care se manca (si care cuprindea trei paturi asezate pe trei laturi ale mesei). (In bazilicile crestine) Sala anexa cladirii principale in care se primeau pelerinii sau se desfasurau diverse ceremonii. [Var.: s.n.] - Din lat. (by 11W12S12e5r6g14i14o)*tricliniu
s.n. (La romani) Instalatie de incalzire cu aer cald. Canal subteran care servea la acest fel de incalzire. - Din fr.(by 10W10S4e4r4g13i13o)*hipocaust
s.n. (La romani) Resedinta pretorului, sala in care pretorul isi exercita functiile judecatoresti. Loc dintr-o tabara romana unde era asezat cortul comandantului. (Inv.) Sala de judecata (in incinta unui tribunal); tribunal. (In evul mediu, in Tara Romaneasca) Sfat domnesc format din sfetnicii apropiati ai domnului. - Din lat. fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*pretoriu
s.n. (La rugbi) Lovitura de picior data in minge in momentul cand aceasta atinge pamantul si care face ca mingea sa treaca peste bara de sus a portii adverse, consemnand inscrierea a trei puncte. - Din engl., fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*dropgol
s.n. (La sg. cu sens colectiv) Resturi murdare sau netrebuincioase care se arunca. Baliga amestecata cu paiele care au servit vitelor drept asternut, intrebuintata ca ingrasamant agricol organic. Fir de pai, scama, murdarie etc. care se depune pe haine, care cade in lichide etc. Epitet dat unui om de nimic; lepadatura. - Din sl.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*gunoi
s.n. (La sg.) Punctul culminant al unei actiuni sau al unui fenomen in desfasurare. (Pop.) Partea principala, miezul unui lucru. Invalmaseala, incaierare; taraboi, zarva. (Inv.) Ceata, stol, card, grup. - Din tc. "banchet".(by 3W3S11e12r5g5i14o)*toi
s.n. (La sg. sau, inv., la pl.; azi ir.) Multime, grup de femei; femei, muieri. - Din + suf.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*muieret
s.n. (La sg.) Specialitate de cascaval preparata din laptele care se mulge toamna de la oi. (Reg.) Bat cu care se bate laptele pentru a se alege untul. (Reg.) Coasta inclinata si neteda pe care coboara oile la strunga. - Din n. pr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*penteleu
s.n. - Lasou, arcan. - (Mar.) Nod alunecator. - Nod alunecator pentru spinzurat sau gituit. - Ochi de sfoara pentru prins pasari. - (Arg.) Cravata. - Mr. , megl. Lat. (Diez, I, 240; Puscariu 947; Candrea-Dens., 957; REW 4909; DAR), cf. alb. (Philippide, II, 645), it. (calabr. ), prov. , fr. , cat. , sp. , port.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*lat
s.n. Lastar. Fig. Descendent, coborator al unei familii. [Pl. si: (m.) ] - Din ngr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*vlastar
s.n. - Lat, coarda pentru prins animale. - Var. , Trans. Creatie expresiva, care presupune ideea unei miscari dezordonate ca cea a unei pasari sau a unui animal care se lupta sa iasa din capcana; legatura semantica este la fel cu cea din , interj. cu "lat". Pentru explicatia fonetica a lui sau , interj. imitativa, cf. etc. Singura explicatie care s-a dat pina azi acestui cuvint este putin probabila (din mag. "cocean" dupa Scriban). Der. (var. ), vb. (a imbratisa, a stringe tare); (var. ), s.n. (lat, belciug; bratara, virda, inel; placa), a carui legatura cu germ. (Geheeb, IV, 31), cu (Candrea) sau cu (Scriban) este incerta (, poate, totusi, sa fi influentat vocalismul acestor var.); vb. (a prinde, a fixa, cu un cerc; a intari, cu o sipca sau cu o sina de fier; refl., a zburda, a face sotii), al carui ultim sens, cel mai raspindit, depinde mai putin de cele anterioare, decit de ideea expresiva de baza (relatia cu it. "a sari", sugerata de Scriban, nu este probabila); (var. ), s.f. (joaca, hirjoana). Cf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*sbilt
s.n. - Lat de prins ciinii. - Latul spinzuratoarei, streang. Sl. (Conev 130), cf. rut. (DAR).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*juvat
s.n. Lat de sarma cu care hingherii prind cainii vagabonzi. Unealta formata dintr-un carlig fixat de o coada de lemn, cu care se trag afara din apa pestii mari. - Et. nec.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*zbilt
s.n. (La tenis) Lovitura in care mingea trece in terenul advers atingand marginea de sus a plasei. - Din germ. engl. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*net
s.n. (La tenis) Lovitura prin care mingea este expediata cu putere in terenul advers, razant cu plasa. - Din engl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*drive
s.n. (< lat., fr. cf. gr. ) Statuie (de lemn) a zeitei Pallas Atena (adusa de la Troia si plasata in templul Vestei din Roma), socotita ocrotitoarea cetatii. Fig. Ceea ce serveste ca mijloc de ocrotire, de aparare, de conservare. (Nota: Definitia este preluata din Editura Cartier, 1999 - DEI.)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*paladiu
s.n. (Latinism; azi glumet) Liniste, tacere. [Var.: (rar) s.n.] - Din lat. (by 13W6S6e7r15g15i9o)*silentiu
s.n. (Latinism inv.) Marturie, dovada; (concr.) act, document doveditor; certificat, adeverinta. - Din lat. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*testimoniu
s.n. Lat pentru prinderea sau priponirea animalelor, in special a vitelor. Expr. = (in trecut) a prinde (cu ajutorul arcanului) si a lua cu forta in armata; a arcani; a aduce, a lua cu forta. (Art.) Dans popular romanesc, asemanator cu sarba; melodie dupa care se executa acest dans. - Din tat., ucr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*arcan
s.n. - Lat pentru prinderea vitelor. Tc., tat. (Miklosich, 175; Berneker 30; Lokotsch 102); cf. pol., rut., rus. Der. , s.f. (dans tipic); vb. (a prinde cu arcanul). Miklosich, 12, considera ca pol. provine din rom. mai curind decit din tat., ceea ce pare indoielnic. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*arcan
s.n. - Lat, siret, panglica. - Voal al miresei. - Giulgiu. - Animal cu gatul alb sau patat cu alb. - Mr. Lat. "panglica" (Puscariu 181; REW 919; Candrea-Dens. 130; Densusianu, II, 316); cf. it. "margine, capat", cat. sp. Se foloseste numai in Trans. Der. vb. (a incovoia); , vb. (Mold., a da drumul din strinsoare); , vb. (a impestrita); , adj. (pestrit, in multe culori, patat); , s.f. (impestritare); , vb. (despre mirese, a-si pune voalul); , vb. (a pune voalul miresei). Der. este normal; pare a fi suferit, atit ca semantism cit si ca fonetism, influenta lui Adj. se considera in general cuvint aparte, derivat direct din lat. "incins, incununat" (Puscariu 181; REW 919; Densusianu, XVIV, 586; Candrea-Dens., 132; DAR); ca > it. , v. fr. , fr. ). Dar poate fi considerat de asemenea der. de la , format in mod regulat. De la el provin rut. "pestritat", sb "alb" (Candrea, 402), acesta din urma probabil prin asociere cu sl. "alb".(by 4W12S12e5r6g14i14o)*balt
s.n. (La unele jocuri de copii) Spatiu, loc de odihna si de refugiu dinainte stabilit de jucatori (la "ulii si porumbeii", "leapsa" etc.) - et. nec.(by 6W14S14e8r8g8i2o)*bar
s.n. (La unele jocuri sportive) Act nesportiv (lovire intentionata, trantire, impingere etc.) comis de un jucator asupra adversarului si sanctionat de arbitru. - Din engl.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fault
s.n. (La unele sporturi) Introducere a mingii in poarta echipei adverse; punct marcat in favoarea echipei care a reusit aceasta introducere. - Din engl.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*gol
s.n. - Lazulit, lapislazuli. Germ. , lat. med. , din arab. (per.) , cf. (Tiktin; DAR); cf. pol., rus. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*lazur
s.n. Leagan de lemn care se balanseaza (sau ansamblu de leagane care se invartesc in cerc), servind ca mijloc de distractie.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*scranciob
s.n. Leagan de lemn (sau constructie cu mai multe leagane fixate pe acelasi schelet) care se balanseaza sau se invarteste in cerc, servind ca mijloc de distractie; dulap. Scandura sprijinita la mijloc pe un suport (gros), pe ale carei capete se aseaza doua persoane, pentru a se legana. [Pl. si: ] - Et. nec. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*scranciob
s.n. Leagan facut dintr-o franghie legata cu ambele capete de o creanga, barna, bara etc. in carei bucla se asaza o scandura sau o perna si care se balanseaza. - A se (by 13W14S7e7r1g1i9o)*dalnaus
s.n. Legare la tarm a unei nave; pozitia unei nave ambosate. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*ambosaj
s.n. Legatura, contact intre doua parti ale unei lucrari sau intre doua elemente ale unui intreg. Piesa (constituita din una sau din doua parti tubulare cu piulite) cu care se face legatura intre doua conducte si prin care poate circula un fluid sau un material pulverulent ori granular. Portiune de circuit electric care pune in legatura aparatul, masina sau locul de utilizare a energiei electrice cu reteaua de distributie. Legatura intre doua secvente de film care asigura continuitatea ideii cinematografice. Imbinare a doua benzi de sunet fara a intrerupe unitatea coloanei sonore. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*racord
s.n. Legatura de fire continue de lana, bumbac, matase, etc. infasurate in forma de colac, in vederea unor operatiuni de finisare sau pentru livrare. [Pl. si: ] - Din ngr.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*scul
s.n. Legatura electrica intre doua puncte ale unei retele sau instalatii, avand o rezistenta foarte mica. Fenomen fizic care consta in intreruperea accidentala a curentului electric intr-o retea sau o instalatie prin stabilirea unui scurtcircuit . (dupa fr. ).(by 10W10S4e4r12g12i6o)*scurtcircuit
s.n. - Legatura, impletitura de nuiele sau de fire vegetale. Sl. , din "a trage" (Miklosich, 38; Miklosich, 634; Cihac, II, 282; Cancel 25; Conev 70), cf. sb., cr., slov. "varga", mag. "legatura". Este dubletul lui (var. ), s.f. (legatura de fire vegetale; zavor; butoniera), dintr-o forma sl. nenazalizata, ca cea sb. - Der. adj. (Mold., grosolan, noduros); vb. (Trans., a coase prost); s.f. (Trans., gaura la opinci pentru nojite), contaminat cu .(by 11W4S4e13r13g6i7o)*poting
, s.n. Legatura intre doua sau mai multe persoane, obiecte, fenomene, notiuni pe care gandirea omeneasca o poate constata si stabili; relatie. Expr. = fata de..., in comparatie cu... (sau ) = din acest punct de vedere (sau din diverse puncte, din toate punctele de vedere, sub toate aspectele). (Mai ales la pl.) Contact, legatura intre mai multe persoane, institutii etc.; relatie. (Mat.) Catul dintre doua marimi de acelasi fel, exprimate in aceleasi unitati. Relatie (numerica) intre doua valori. Comunicare scrisa sau orala facuta de cineva in fata unei adunari, a unei autoritati etc., cuprinzand o relatare (oficiala) asupra unei activitati personale sau colective; textul acestei comunicari. Scurta prezentare orala asupra situatiei trupei facuta de un militar in fata superiorului sau; ora, momentul cand se face aceasta prezentare. Expr. (sau ) = a se prezenta (sau a fi chemat) in fata unui superior pentru a-si sustine o doleanta sau a raspunde pentru o greseala savarsita. (In sintagma) (sau ) = casa sau imobil cumparat sau construit in vederea speculei. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*raport
s.n. Legatura intre o conducta principala a unei retele de distributie (de energie electrica, de apa, de gaze etc.) si una secundara, care serveste la alimentarea unui consumator. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*bransament
s.n. - Legatura, pac, boccea; balot. Fr. , cf. tc., rus. - Der. vb. (a ambala); vb. (a dezambla).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pachet
s.n. Legatura sexuala, oprita de legile juridice si morale, intre parinti si copii sau intre frati si surori. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*incest
s.n. - Lemn al unui arbore exotic. - Mr. megl. Tc. (Roesler 590; Seineanu, II, 32; Lokotsch 190), de unde provin si ngr. ???????, alb. bg., rus. , sb. A devenit popular datorita folosirii colorantului obtinut de bacan la vopsirea oualor de Pasti. Der. vb. (a vopsi rosu-aprins).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*bacan
s.n. Lemn de culoare rosiatica al unui arbore exotic . Colorant rosu, obtinut prin fierbere, din bacan^1 . - Din tc.(by 7W1S9e9r3g3i11o)*bacan
s.n. - Lemne pe care se ardeau mortii sau condamnatii la moarte. Lat. (seC. XIX). Candrea, 5, si Tiktin considera ca cuvintul poate fi mostenit, lucru complet improbabil.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*rug
s.n. Lemn sau planta putreda; masa de materie vegetala descompusa; putreziciune, putrejune. Fig. Epitet depreciativ dat unui om batran si neputincios. Boala a plantelor provocata de unele ciuperci. Fig. Ceea ce este rau si vatamator societatii. Lepadatura. - Probabil contaminare intre si .(by 8W8S1e1r10g10i3o)*putregai
s.n. Lentila rotunda, concava sau convexa, care se fixeaza in orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. P. anal. Pansament facut la un singur ochi. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*monoclu
s.n. Lentila subtire convexa pe o parte si concava pe partea opusa. Curbura a suprafetei unui lichid, care apare din cauza aderentei sau a lipsei de aderenta in punctele de contact cu un corp solid. Cartilaj in forma de disc, existent intre unele articulatii ale corpului. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*menisc
s.n. - Leprozerie. - Infirmerie. It. , prin intermediul germ. ; pare sa fi fost introdus in timpul ocupatiei austriece in Oltenia, in prima jumatate a sec. XVIII.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*lazaret
s.n. Leucocita cu nucleul foarte voluminos, care se gaseste in limfa si in sange si are un rol important in procesul de imunitate. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*limfocit
s.n. Leucocit granular matur caracterizat prin prezenta unui nucleu multilobat. Se deosebesc mai multe tipuri de granulocit (in functie de afinitatea tinctoriala a granulatiilor): g. |bazofil|bazofil|, g. |eozinofil|eozinofil|, g. |neutrofil|neutrofil|. Sin.: polinuclear, polimorfonuclear. Termenul "polinuclear" este utilizat incorect ca sin., deoarece nu exista mai multe nuclee, ci mai multi lobi ai aceluiasi nucleu. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*granulocit
s.n. - Levantica (Lavandula spica). Fr. Tiktin si DAR il deriva direct din germ. ; care, ca si fr., este numele stiintifico-comercial al acestei plante, lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*aspic
s.n. Leziune (fara tendinta de cicatrizare) care apare pe suprafata pielii sau a mucoaselor (stomacului, duodenului); boala caracterizata prin prezenta unor astfel de leziuni; ulcus . Boala a arborilor, pricinuita de distrugerea treptata a straturilor lemnoase. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ulcer
s.n. Leziune suferita de un organism viu prin loviri violente, taieturi, intepaturi etc.; trauma ; ansamblul tulburarilor de ordin local si general care apar in urma actiunii unui agent extern violent; soc traumatic. Stare psihica patologica a unui organism care, nemaiputand sa suporte o excitatie excesiva, din cauza unei traume suferite, nu mai reactioneaza in nici un fel, devenind insensibil la orice alt excitant. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*traumatism
s.n. Lichid acru preparat din tarate de grau si de porumb, peste care se toarna apa clocotita, lasat apoi sa fermenteze la 24-26 ?C, utilizat pentru acrit supele. Supa traditionala in tarile Europei de est, gatita cu legume diverse, cu sau fara carne sau peste, acrita cu bors.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*bors
s.n. Lichid alb-galbui cu gust dulceag, foarte hranitor, secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusiva a sugarului si a puiului de animal). (sau ) = purcel (sau vitel) care nu a fost intarcat. = desert preparat din lapte, oua si zahar. (Astron.) = calea lactee, v. Loc. adj. = (despre animale) crescut pentru productia de lapte, care produce mult lapte. Compuse: (Bot.) = planta erbacee raspandita prin locuri necultivate, a carei tulpina contine un suc laptos; alior ; = planta erbacee cu flori galbene, a carei tulpina contine un suc laptos; alior ; = laptisor. (Rar; la pl.) Diferite sortimente de lapte sau de produse alimentare preparate din (sau cu) lapte. Suc care se gaseste in unele plante sau fructe ori se prepara din acestea si este asemanator la aspect cu laptele . Expr. = (despre plante si parti ale lor, mai ales despre cereale) (a fi) necopt, crud. (In sintagmele) = malt macinat si amestecat cu apa, folosit la prepararea berii. = amestec de var stins si apa, folosit la zugravit si in industrie; apa de var. = amestec format din praf de ciment si apa, folosit in lucrarile de asfaltare, de constructii etc. - Lat.(by 7W7S15e1r9g9i10o)*lapte
s.n. Lichid bogat in albumina care trece din vasele sangvine in tesuturi. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*exsudat
s.n. Lichid continut in substantele vegetale, in special in fructe, de unde poate fi extras prin presare sau stoarcere; zeama. Lichid care circula prin tuburile capilare ale plantelor. Bautura racoritoare special preparata din sucul unor fructe sau din substante sintetice. Lichid secretat sau continut in corpurile animalelor si indeplinind diverse functii. = lichide de compozitie chimica diferita, secretate de tubul digestiv si anexele sale, sub influenta carora se face digestia alimentelor. (Reg.) Usuc. - Din fr. , lat.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*suc
s.n. - Lichid cu gust acru folosit in alimentatie; acid acetic diluat. Sl. (Miklosich, 34; Cihac, II, 235; REW 98; Conev 88) din lat. (Romansky 123; der. din gotica, propusa prin sl. de REW, nu pare sigura), cf. bg., cr., slov., rut., rus. mag. Der. din lat. (Cipariu, 10; Schuchardt, III, 87) nu e posibila. Der. , s.m. (producator sau negustor de otet; arbore ornamental, Rhus typhina); , s.n. (serviciu de masa pentru otet si untdelemn; vas pentru otet); s.f. (fabrica de otet); vb. (var. Mold. ), vb. refl. (a se inacri); adj. (acru).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*otet
s.n. Lichid cu gust acru, obtinut prin fermentarea acetica a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apa a acidului acetic concentrat, intrebuintat in alimentatie drept condiment sau conservant. Expr. (Fam.) = a batjocori, a ocari pe cineva. - Din sl. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*otet
s.n. Lichid cu miros aromatic, care se gaseste in uleiurile eterice izolate din diferite plante, din rasina coniferelor si din unele petroluri. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*cimen
s.n. Lichid de culoare bruna obtinut prin distilarea carbunelui de pamant si intrebuintat la impregnarea lemnului si ca funigid. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*carbolineum
s.n. Lichid galben-verzui care se separa din lapte, dupa coagulare, la prepararea branzeturilor si care este folosit pentru fabricarea lactozei, urdei etc. Expr. (sau = a se alege binele de rau. = a face ceva de necrezut. Lichid verzui care se scurge din iaurt sau din laptele de vaca prins^2 . Lichid alb si gras care ramane dupa prepararea untului; zara. - Et. nec.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*zer
s.n. Lichid gras de provenienta vegetala, animala, minerala sau sintetica, insolubil in apa si mai usor decat ea, folosit in alimentatie, in industrie etc. (sau = tablou (sau pictura, portret) executat in culori preparate cu ulei^2. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ulei
s.n. Lichid incolor, usor inflamabil, cu miros caracteristic, obtinut dintr-un amestec de benzine usoare, folosit mai ales in gospodarie . - Denumire comerciala.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*petrosin
s.n. Lichid incolor, volatil, dulceag, preparat pe baza de brom si folosit pentru calmarea tusei, a spasmelor si a convulsiilor. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*bromoform
s.n. Lichid medicamentos uleios, incolor sau galbui, de natura vegetala, intrebuintat ca antiseptic (al cailor nazale). - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*gomenol
s.n. Lichid uleios, incolor sau galbui, caustic, cu miros caracteristic, extras prin distilare din gudronul de lemn sau de carbune, intrebuintat in industrie (la |impregnarea|impregna| lemnului) si in medicina (ca expectorant in bronsitele cronice). [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*creozot
s. n. Lichid uleios, negru sau brun, prin distilarea uleiurilor minerale, ale lemnului etc. -Din fr. (by 10W10S10e4r4g12i13o)*gudron
s.n. Lichid vascos de culoare inchisa, cu miros specific, care se obtine prin |distilarea|distila| uscata a unor materii organice; catran. - Din fr.(by 4W12S12e13r6g6i15o)*gudron
s.n. Lichid vascos de culoare inchisa, obtinut prin distilarea petrolului, a carbunilor sau a lemnului; gudron. Expr. ( sau ) = a se supara foarte tare. Fig. Suparare mare; venin. Catran de...Catran de scump. -$ Din tc. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*catran
s.n. - Licitatie publica. Tc. din arab. (Seineanu, II, 258; Lokotsch 1454; Ronzevalle 160), cf. ngr. ??????, bg. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*mezat
s.n. Ligament peritoneal care uneste viscerele, permitandu-le o miscare limitata. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*epiplon
s.n. - Lighean. Tc. (Cihac, II, 559; Roesler 607; Seineanu, II, 122; Meyer 142; Lokotsch 391; Ronzevalle 74), cf. ngr. ???????, alb. Cuvintul exista si in cuman. (cf. Kuun 124). Pascu, I, 189, a incercat sa-l explice prin tc. (cf. ), cu suf. -.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ceanac
s.n. Limba apartinatoare familiei sotho , vorbita in Lesotho (cu statut de limba nationala) si in Africa de Sud (cu statut de limba cooficiala). (cf. engl. < sotho ) [](by 2W10S11e4r4g5i13o)*sesotho
s.n. Limba artificiala, formata din elemente de vocabular si de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene, creata cu scopul de a deveni limba internationala. - Din fr.(by 7W15S1e1r9g10i3o)*esperanto
/ s. n. limba comuna greceasca, formata din sec. IV-III a. Chr. pe baza dialectului atic. (astazi) limba comuna, supralocala. (< fr., gr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*koine
s.n. Limba internationala, formata prin simplificarea limbii esperanto. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ido
s.n. Limbaj conventional al anumitor categorii sociale, care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi intelese de restul societatii.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*argou
s.n. Limbaj de programare de nivel inalt, orientat spre aplicatii variate, in prezent, mai ales, aerospatiale, militare si de inteligenta artificiala, in locul cobolului. (marca inreg. (1979); dupa n. pr. Lovelace (1815-1852), considerata drept prima persoana care a descris un limbaj de programare cu caracter general)(by 2W3S3e11r12g5i5o)*ada
s.n. Limbaj folosit in programarea calculatoarelor electronice. [< engl. , cf. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*algol
s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflecta dorinta celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor si care se caracterizeaza prin abundenta cuvintelor si expresiilor pretentioase, de obicei imprumutate din alte limbi. (Inv., azi impr.) Dialect, grai. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*jargon
s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflecta fie dorinta celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendinta de a folosi termeni specifici profesiunilor respective si care se caracterizeaza prin abundenta cuvintelor si expresiilor pretentioase, de obicei imprumutate din alte limbi, sau a celor de ingusta specialitate. (Inv., azi impr.) Dialect, grai. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*jargon
s.n. Limba mixta folosita in relatiile comerciale maritime din Extremul Orient. (cf. fr., engl. ) (by 2W2S10e11r4g4i12o)*pidgin
s.n. Limba mixta, rudimentara ca vocabular si structura gramaticala, care se vorbeste in porturile Marii Mediterane si care contine elemente din franceza, provensala, spaniola, greaca, catalana, italiana si araba. - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sabir
s.n. Limba negro-africana vorbita de un grup etnic din Africa occidentala. (cf. germ. , fr. )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*mandingo
s.n. - Limita, margine. - Frontiera, granita. - Capat, extrema. - Proprietate, teren delimitat. - (Inv.) Hotarire. Mag. (Cihac, II, 507; Tiktin; Galdi, 92). Nu este sigur ca mag. a dat sl. (Berneker 386) sau ca provine din acesta (Melich, XI, 36.; sb. incepind cu sec. XIV, cf. Danicic, III, 582); insa si cuvintul rom. poate proveni din sl., cf. sb. "regiune". - Der. vb. (a delimita, a pune hotar; a stabili, a fixa; a hotari; refl., a se margini, a se invecina), cf. mag. "a discerne, a hotari"; , s.f. (lipsa de hotarire); adj. (indecis); (var. ), adj. (invecinat), din mag. (Lowe 20; Galdi, 137); adj. (decisiv, determinant); , adv. (sigur, fara indoiala); , s.f. (inv., delimitare); , adj. (care se refera la hotarele unei mosii); vb. (a pune hotar, a delimita); s.f. (demarcare); adj. (inv., limitrof).(by 9W9S2e3r11g11i4o)*hotar
s.n. Limita superioara peste care nu se poate trece; maxim^1. Loc. adv. = in cel mai inalt grad. Cea mai mare cantitate, valoare, intensitate; maxim^1. (Adverbial) In cantitatea, timpul, spatiul maxim^2 posibil. - Din lat. fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*maximum
s.n. - Lingura folosita de zidari pentru var. - Var. , s.n. (vas, borcan). Mag. (DAR; Galdi, 112). In Trans.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*cancioc
s.n. Lingura mare si adanca, cu coada lunga, folosita de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oala sau din castron si a o turna in farfurie. Lingura mare, adanca si cu numeroase gauri, folosita la stana pentru a separa urda sau casul de zer. - Din ucr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*polonic
s.n. - Linguroi, caus; vas de scos apa. Lat. (Densusianu, 200; Puscariu 323; Candrea-Dens., 294; REW 1773; DAR); cf. ngr. ??????, ????? sau ???????, alb. Din acelasi cuvint, cu schimbare de suf. (ca in > ), s-a obtinut forma , s.n. (linguroi, vas de scos apa, butoi; vas de lemn sau de metal, cu toarta lunga de care se tine, si cu care se ia apa de baut din fintini; linguroi folosit de zidari pentru var; paleta), cuvint mai curent decit cel anterior. Identitatea ambelor cuvinte nu pare sa fi fost remarcata, iar dictionarele le trateaza de obicei separat. Cihac, II, 46, deriva cuvintul de la pol. "vas, pahar", rut. (cf. Berneker 1594 si Scriban); insa cuvintul sl., dupa Miklosich 21 provine din rom. De asemenea trebuie explicat prin rom. si rus. , semnalat ca etimon posibil de Sanzewitsch 199, Philippide, 64, (urmat de Puscariu, III, 666 si DAR) pleaca de la lat. , cu suf. -; in vreme ce Giuglea, III, 619, indica gr. ????? "masura de capacitate pentru produse solide". Pentru acceptia de "paleta", cf. lat. > fr. $choisel, choiseau.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cauc
s.n. - Linguroi. Sl. "urias", cf. pol. , bg. "linguroi" (Cihac, II, 275; Conev 64).(by 13W13S6e6r15g15i8o)*polonic
s.n. (Lingv.) Alfabet ebraic de tip semicursiv, folosit adesea la scrierea textelor sefarde. (cf. sp. < initialele lui bbi lomo thachi, 1040-1105, rabin, invatat, talmudist, ale carui comentarii au fost scrise cu acest tip de caractere) [](by 5W13S14e7r7g1i1o)*rasi
s.n. (Lingv.) Ansamblu al particularitatilor verbale ale unui vorbitor. - Din engl.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*idiolect
s.n. (Lingv.) Ansamblu al trasaturilor semantice minimale ale unei unitati lexicale. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*clasem
s.n. (Lingv.) Caracter al cuvintelor monosemantice; monosemie. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*monosemantism
s.n. (Lingv.) Concept, continut, sens al unui cuvant. - Din fr. (dupa ). (by 6W6S14e14r8g8i1o)*semnificat
s.n. (Lingv.) Curent care preconizeaza si sustine gramatica transformationala. - Din engl. fr. (by 9W2S2e11r11g11i5o)*transformationalism
s.n. (Lingv.) Cuvant, adesea contras si lipsit de accent propriu, legat de altul anterior sau posterior si facand corp cu el. (cf. engl. < gr. = a se sprijini) [MW](by 9W9S3e3r11g11i5o)*clitic
s.n. (Lingv.) Cuvant sau expresie in care o parte reprezinta un calc, iar cealalta parte o forma deja existenta in limba. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*semicalc
s.n. (Lingv.) Element de compunere sau cuvant cu ajutorul caruia se formeaza (in compunerea savanta) termeni stiintifici si tehnici; prefixoid. (by 1W10S10e3r3g4i12o)*pseudoprefix
s.n. (Lingv.) Element de compunere sau cuvant folosit ca sufix la formarea unor termeni stiintifici si tehnici. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i1o)*sufixoid
s.n. (Lingv.) Fiecare dintre trasaturile semantice pertinente care intra in alcatuirea unui semem. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*sem
s.n. (Lingv.) Formatie lexicala constituita din doua elemente care nu formeaza un compus. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*paralexem
s.n. (Lingv.) Influenta exercitata de un idiom asupra altuia, in conditiile unui contact indelungat, inainte ca acesta din urma sa se constituie ca idiom nou; superstrat. - (by 3W4S12e12r6g6i14o)*suprastrat
s.n. (Lingv.) Limba religioasa a |sefarzilor|sefarzi| (spre deosebire de limba laica: sefarda sau iudeospaniola), care este un calc^3 al textelor biblice evreiesti (al pentateuhului) si se scrie cu caractere latine sau rasi. Dialect sefard din Orient. (cf. sp. < lat. = latin)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ladino
s.n. (Lingv.) Modalitate, consfintita prin traditie, de folosire curenta a unitatilor de limba in vorbire.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*uz
s.n. (Lingv.) Nume dat in teoria glosematica unitatii minimale a limbii. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*glosem
s.n. (Lingv.) Sistem lingvistic desprins din analiza a doua sisteme (graiuri, dialecte) cu similitudini partiale; supersistem. - Din engl. fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*diasistem
s.n. (Lingv.) Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresiva. (Adjectival) - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*postverbal
s.n. (Lingv.) Totalitatea elementelor straine care se adauga unui idiom dupa constituirea lui. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*adstrat
s.n. (Lingv.) Unitate de baza a cuvantului, in cadrul unei familii lexicale (egala, de obicei, cu radacina cuvantului), considerata ca purtatoare a sensului lexical. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*semantem
s.n. (Lingv.) Unitate de semnificatie a unui cuvant alcatuita din mai multe seme. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*semem
s.n. Linia care uneste intre ele punctele cele mai adanci ale albiei unei ape curgatoare sau ale unei vai uscate. - Din germ. fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*talveg
s.n. - Linie, brazda care separa doua cimpuri. Mag. (DAR). In Banat si Olt.(by 15W9S9e9r3g3i11o)*chez
s.n. Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca; parte a cerului sau a Pamantului pe care o margineste aceasta linie; limita pana la care ajunge vederea noastra; zare. = cercul de intersectie a sferei ceresti cu un plan perpendicular pe verticala locului si care trece prin centrul Pamantului. Fig. Intindere, sfera a cunostintelor, a unei activitati intelectuale; perspectiva; capacitate, putere de intelegere, de orientare; nivel intelectual. Loc. adj. = cu vederi inguste, cu conceptii inapoiate. (Geol.) Strat distinct din formatia unui sol, care prezinta caracteristicile conditiilor climatologice in care s-a format acel sol. Strat sau ansamblu de straturi de aceeasi origine, de aceeasi varsta, de aceeasi roca si avand aceeasi pozitie geometrica in cuprinsul unui etaj. Totalitatea lucrarilor de exploatare dintr-o mina, situate in acelasi plan orizontal. (In artele plastice si in teatru) Fundal. [Var.: (inv.) s.n.] - Din lat. ngr. germ. it. fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*orizont
s.n. Linie de demarcatie care desparte o tara de alta; frontiera, granita. = piatra, stalp prin care se indica un hotar. Linie care desparte o proprietate de alta sau o asezare de alta. Fig. Limita, margine, capat, sfarsit. Mosie, proprietate (mare); regiune, tara. (Reg.) Teritoriu in proprietatea (locuitorilor) unei comune. - Din magh.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*hotar
s.n. Linie de perspectiva situata la cea mai mare departare de spectator; ultimul plan. = intr-o pozitie inferioara, in umbra. [< fr. }.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*arierplan
s.n. Linie, directie oblica. Loc. adj. si adv. = oblic. (Concr.) Fasie de material textil taiata oblic, utilizata in croitorie. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i8o)*bie
s.n. Linie dreapta, deteminata pe un teren prin pozitia mai multor puncte sau obiecte; pozitia mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii drepte. = linie de teren marcata prin jaloane, tarusi etc. Portiune dreapta din traseul unei cai de comunicatie, cuprinsa intre doua curbe consecutive. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*aliniament
s.n. Linie electrica fara derivatie, care leaga direct o centrala electrica cu posturile de transformare sau posturile principale de transformare cu cele secundare sau de distributie. [Scris si: ] - Din engl., fr. (by 11W8S9e2r2g11i11o)*fider
s.n. Linie franta care pare formata din mai multe litere Z puse cap la cap. Loc. adv. in forma de linie franta, serpuit. [Var.: s.n.] - Din fr. germ. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*zigzag
s.n. Linie inchisa care margineste o parte dintr-o suprafata, un corp, un obiect. Reprezentare grafica a liniei care margineste un obiect, un corp etc. [Pl. si: ] - Din fr.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*contur
s.n. Linie marginala, opusa limbului, care desparte partea luminata de soare de cea obscura de pe discul lunii si al planetelor. (cf. fr. ) (by 2W11S11e4r5g13i13o)*terminator
s.n. Linie , trasatura. Prima schita a unei lucrari. - Din fr. (dupa ).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*liniament
s.n. - Linx (Felix lynx). Sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 314; Conev 56), cf. sb., cr., slov. , ceh. , pol.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ris
s.n. - Lipici, pap. - Substanta care lipeste (pentru prins pasari). - Guma, latex, rasina. - Cerumen, ceara din ureche. - (Adj., arg. scolaresc) Care nu stie nimic; se spune despre elevii care nu stiu sa raspunda la intrebari. - (Arg.) Inchisoare (numai in expresia a inchide). - Var. (inv.) Sl. (Miklosich, 25; 291; Cihac, II, 61); cf. ceh. , slov. , pol., rus. , sb. - Der. (var. ), vb. (a lipi cu pap); , s.f. (lipire cu pap); , adj. (lipicios); , adj. (care lipeste cu pap); , vb. (a dezlipi). Cf.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*clei
s.n. Lipire cu maruflu a unei panze pictate pe un suport; panza pictata si lipita astfel. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*maruflaj
s.n. - Lipitura, metal pentru sudura. Sb., rus. (Tiktin). Sec. XVII, inv. - Der. , vb. (a lipi), din sb. (by 14W7S1e1r9g9i3o)*pripoi
s.n. Lipsa credintei in existenta unei, sau mai multor fiinte supranaturale, superioare omului. - Din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ateism
s.n. Lipsa de acord, de armonie (intre sunete sau, intre opinii, sentimente, fenomene). - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*dezacord
s.n. Lipsa de conformitate cu realitatea; afirmatie inexacta, falsa sau mincinoasa; neexactitate; falsitate, minciuna. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*neadevar
s.n. Lipsa de confort. Stare neplacuta de nesiguranta, de insatisfactie. - Din engl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*disconfort
s.n. Lipsa de echilibru. Fig. Tulburare mintala; lipsa de judecata clara. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*dezechilibru
s.n. Lipsa de forma. Proprietate a fibrelor textile constand in lipsa de orientare a complexelor macromoleculare din masa fibrei. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*amorfism
s.n. Lipsa de interes (fata de cineva sau de ceva); indiferenta, nepasare. - Din (derivat regresiv). (by 4W13S13e6r6g15i15o)*dezinteres
s.n. Lipsa de lumina. Fig. Incultura, ignoranta. [Var.: (reg.) s.n.] - (Inv. "intunecime" < lat.).(by 13W6S7e15r15g8i9o)*intuneric
s.n. Lipsa de noroc, nesansa, ghinion; lipsa de succes (in actiuni), insucces:; stare a celui fara noroc. .(by 9W9S2e2r11g11i4o)*nenoroc
s.n. Lipsa de somn, insomnie; oboseala pricinuita de starea de veghe. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*nesomn
s.n. - Lipsa, lacuna. - Rest, sold. - Rest, bani dati ca rest. - Defect, imperfectiune, meteahna. - (Inv.) Greseala, eroare. - (Inv.) Aluzie. - Mr. megl. Tc. (Roesler 597; Seineanu, II, 150; Cihac, II, 570; Berneker 652; Lokotsch 1268; Ronzevalle 134), cf. ngr. ????????, alb., bg., sb. - Der. adj. (care gaseste cusururi); , adj. (care critica).(by 4W5S13e13r14g7i7o)*cusur
s.n. Lira antica cu patru coarde. Sir de patru sunete dintr-o scara muzicala. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*tetracord
s.n. Lira cu cinci coarde, folosita in antichitate. Grup de cinci sunete succesive ale unei scari muzicale. [Pl. si: ] - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pentacord
s.n. Lira cu sase coarde la vechii greci. Ansamblu de sase trepte succesive ale unei scari muzicale. - Din fr.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*hexacord
s.n. Lista, brosura, carte care cuprinde nomenclatura dintr-un anumit domeniu al stiintei, al tehnicii etc., sau enumerarea sortimentelor produselor sau a grupurilor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu. - Din fr. lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*nomenclator
s.n. - Lista, caiet, registru care contine o insirare. - Mr. Fr. ; inainte (sec. XVII) din gr. ????????? - Der. , vb.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*catalog
s.n. Lista, caiet, registru, sistem de fise etc. care contine o insirare metodica, dupa anumite criterii si cu anumite scopuri, de nume de fiinte sau de obiecte, titluri de carti etc. - Din fr. lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*catalog
s.n. Lista, catalog, registru, document in care sunt enumerate (si descrise cantitativ si valoric) toate bunurile care se afla intr-o gospodarie, intr-o institutie, intr-un magazin etc.; totalitatea acestor bunuri. = totalitatea vitelor si pasarilor dintr-o gospodarie. = totalitatea uneltelor, a masinilor, a mijloacelor de transport apartinand unei gospodarii sau intreprinderi. Loc. vb. = a inventaria. P. gener. Lista exacta, amanuntita; insirare, enumerare (a unor fapte, a unor intamplari etc.). - Din fr. lat. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*inventar
s.n. Lista cu numele persoanelor, in viata sau decedate, pe care le pomeneste preotul in timpul efectuarii unor slujbe religioase sau in unele rugaciuni. (Fam. sau ir.) Lista sau enumerare lunga de nume; insiruire plictisitoare de vorbe, de fapte etc. - Din sl. (by 1W9S9e2r3g3i11o)*pomelnic
s.n. Lista de intrebari alcatuita cu scopul de a obtine, pe baza raspunsurilor date, informatii asupra unei persoane sau a unei probleme. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*chestionar
s.n. - Lista de nume. - Parte dintr-o piesa interpretata de un artist. - Misiune, atributie. - Var. inv. Fr. - Der. vb. (a inregimenta, a inscrie), dupa fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*rol
s.n. Lista in care se inscriu succesele sau victoriile (sportive, artistice etc.) obtinute de cineva; totalitate a unor astfel de succese sau de victorii. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*palmares
s.n. Lista recapitulativa de marfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie etc. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*borderou
s.n. Lista sau colectie de cuvinte regionale, invechite sau putin cunoscute, insotite de explicatia lor, conceputa ca opera anexa ori independenta. (Inv.) Dictionar, vocabular. - Din lat. , fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*glosar
s.n. Lista, tabel. (In sintagma) = tabel, lista in care sunt inscrise drepturile banesti pe care le achita o intreprindere lucratorilor ei. = document (sub forma de tabel) in care sunt inscrise posturile, functiile, salariile etc. dintr-o intreprindere, institutie etc. (In sintagma) = dosar care cuprinde specificarea tuturor mutatiilor de serviciu ale unui angajat si starea lui civila, sociala etc. [Var.: s.n.] - Din lat. (cu sensurile fr. ). Cf. it. %stato.% (by 1W9S10e10r3g4i12o)*stat
s.n. Lista zilnica oficiala de preturi la produsele alimentare, care se afiseaza in piete. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*mercurial
s.n. (Lit.) Caracter, atmosfera proprie poemelor osianice; imitatie a poemelor osianice. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*osianism
s.n. Litera sau sunet care se poate introduce intr-un alt cuvant, schimbandu-se semnificatia sau sensul acestuia din urma (vezi "monoverb cu intars").(by 13W7S7e15r1g9i9o)*intars
s.n. (Lit.) Mandrie nemasurata a unui individ, supraapreciere a fortelor si libertatii sale in confruntarea cu destinul (considerate ca surse ale tragicului in teatrul antic). - Cuv. gr.(by 7W15S15e9r2g3i11o)*hybris
s.n. (Lit.) Purificare a spiritului cu ajutorul artei prin participare intensa la fenomenul artistic. (In psihanaliza) Efect terapeutic obtinut prin descarcarea unei trairi refulate. [Scris si: - Pr.: ] - Din fr.(by 6W6S14e15r15g8i9o)*catharsis
s.n. (Lit.) Reluare a unui cuvant, fara o topica specifica. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*epizeuxis
s.n. (Lit.) Roman care prezinta procesul de formare a unui caracter . - Din germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*bildungsroman
s.n. (Lit.) Strofa de trei versuri. - Cf. gr. %tristihos,% it. %tristico.% (by 11W12S5e5r14g14i7o)*tristih
s.n. (Lit.) Vers antic compus din trei perechi de picioare iambice. - Din fr. lat. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*trimetru
s.n. (Liv.) Dulapior cu sertare in care se tineau diferite acte, giuvaeruri, medalii etc., bogat impodobit cu incrustatii de materiale de diverse culori. [Pron. / < sp. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vargheno
s.n. (Livr.) Abatere, deviere de la subiect pentru a lamuri o problema secundara; digresiune. Dizertatie sub forma de digresiune, facuta cu ocazia comentarii unui pasaj dintr-un autor (antic). - Din lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*excurs
s.n. (Livr.) Abstinenta totala de la orice bautura alcoolica. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*nefalism
s.n. (Livr.) Afacere necinstita; potlogarie, matrapazlac. [Pl. si: ] - Din fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*tripotaj
s.n. (Livr.) Antreu. Prima cavitate a urechii interne. [Acc. si: - Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*vestibul
s.n. (Livr.) Atitudine a celui care priveste totul prin prisma intereselor si a sentimentelor personale, tendinta de a face din sine "centrul universului"; egotism. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*egocentrism
s.n. (Livr.) Atitudine, caracter, fapta de donjuan. [Pr.: pron. si sp. ] - (n. pr.) + suf. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*donjuanism
s.n. (Livr.) Atitudine, conceptie legata de mitul lui Prometeu. - (n. pr.) + suf. Cf. it. %prometeismo.%(by 3W3S4e12r12g6i6o)*prometeism
s.n. (Livr.) Atitudine de vizionar ; caracter vizionar . suf. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*vizionarism
s.n. (Livr.) Atitudine neintemeiata prin care se urmareste intimidarea cuiva. [Pr.: si: ] - Din engl. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*bluf
s.n. (Livr.) Atitudine sau purtare caracteristica omului lipsit de simtul realitatii, care urmareste scopuri fantastice si irealizabile, manifestand eroism in lupta cu obstacole imaginare. [Var.: s.n.] - Din fr. (dupa pron. sp. a n. pr. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*donchihotism
s.n. (Livr.) Atitudine, zel, devotament de care da dovada un bun cetatean. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*civism
s.n. (Livr.) Bautura careia i se atribuie puteri miraculoase, printre care si aceea de a inspira iubire. - Din fr.(by 3W12S12e5r5g6i14o)*filtru
s.n. (Livr.) Boala. = tuberculoza osoasa localizata la coloana vertebrala. - Din lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*morb
s.n. (Livr.) Calatorie lunga pe mari si oceane; calatorie lunga (si anevoioasa). - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*periplu
s.n. (Livr.) Canepa indiana . Stupefiant extras din canabis . - Din fr., engl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*canabis
s.n. (Livr.) Cantec de nunta sau mic poem compus in cinstea mirilor cu prilejul oficierii casatoriei. - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*epitalam
s.n. (Livr.) Capitala imaginara a infernului; adunarea, sfatul demonilor. Fig. Adunare de oameni sau loc in care domneste discordia, dezordinea, coruptia. - Din fr. it. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*pandemoniu
s.n. (Livr.) Caracter olimpian, atitudine olimpiana. suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*olimpianism
s.n. (Livr.) Caracter specific dacilor. Element lexical din limba dacilor. suf. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*dacism
s.n. (Livr.) Ceea ce preexista formei in care urmeaza sa se constituie la un moment dat. Ceea ce este etern. [Pr.: -] - Din fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*increat
s.n. (Livr.) Cifra l care indica mia in exprimarea miilor in cifre. Cifra (sau cifre) de pe o moneda, o marca postala etc. care indica data de emitere, o aniversare etc. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*milesim
s.n. (Livr.) Ciocnire a doua sau mai multor corpuri. Influenta, inraurire a unei idei, a unei lucrari etc. asupra unei persoane, asupra evenimentelor etc. Soc; surpriza. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*impact
s.n. (Livr.) Comportament de plebeu, aer de plebeu. suf.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*plebeianism
s.n. (Livr.) Comportare de Proteu; tendinta de a lua forme diferite. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*proteism
s.n. (Livr.) Concept abstract realizat pe baza activitatii practice intuitive; sistem teoretic ipotetic. - Din engl. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*construct
s.n. (Livr.) Confuzie de persoane sau de lucruri; intervertire. (Teatru) Situatie (comica) in care un personaj este confundat cu altul, rezultand o serie de incurcaturi. [Pr.: si ] - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*quiproquo
s.n. (Livr.) Culegere sau colectie de texte, documente, inscriptii, legi etc. - Din lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*corpus
s.n. (Livr.) Culoare albastra deschisa; albastrul cerului. - Din fr. , lat.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*azur
s.n. (Livr.) Dispret, dezaprobare prin care societatea condamna fapte socotite nedemne sau oameni care savarsesc astfel de fapte. - Din fr. , lat.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*oprobriu
s.n. (Livr.) Esec total intr-o actiune intreprinsa; insucces, nereusita. - Din it. [far] .(by 5W5S14e14r7g8i1o)*fiasco
s.n. (Livr.) Functie de ministru. = persoana care are functia de ministru intr-un guvern, fara a fi titularul unui minister. (Inv.) Mapa, dosar etc. in care se pastreaza acte, hartii de valoare etc. (Rar) Portofel. Efecte de comert, valori bancare etc. aflate la dispozitia cuiva. Totalitatea lucrarilor manuscrise aflate in evidenta unei edituri, in scopul tiparirii lor. - Dupa it. (by 13W13S14e7r7g1i1o)*portofoliu
s.n. (Livr.) Imn cantat pentru implorarea unui zeu, de obicei Apollo. - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*pean
s.n. (Livr.) Inactivitate, lenevie, trandavie (totala). - Cuv. it.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*farniente
s.n. (Livr.; in antichitate) Conditie, stare a unui ilot. Fig. Stare de asuprire, de ignoranta. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ilotism
s.n. (Livr.) Incapere in casele romane unde se pastrau statuetele larilor si penatilor. - Din lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*larariu
s.n. (Livr.) Instrument, mijloc de munca si de cercetare stiintifica. - Din ngr. (by 15W15S15e8r9g2i2o)*organon
s.n. (Livr.) Legatura, inlantuire (intre lucruri, fenomene etc.); relatie, raport. = raport cauzal, legatura de la cauza la efect. (Jur.) Contract de vanzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. - Din lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*nex
s.n. (|Livr|livresc|.) Caracter servil, atitudine servila; slugarnicie, servilitate. - Din fr. (by 9W3S3e3r11g12i5o)*servilism
s.n. (Livr.) Lumea in totalitatea ei; Univers, cosmos. [Var: ] - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*macrocosm
s.n. (Livr.; mai ales la pl.) Taina, secret. Loc tainic, ascuns. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*arcan
s.n. (Livr.) Masa (si petrecere) comuna (in aer liber), de obicei cu contributia fiecarui participant. [Acc. si: ] - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*picnic
s.n. (Livr.) Mijloc siret, abil de a iesi dintr-o situatie dificila; viclenie. - Din fr. si lat. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*subterfugiu
s.n. (Livr.) Moment de relaxare, de repaus intre doua perioade de tensiune. - Din it. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*respiro
s.n. (Livr.) Monument funerar ridicat in amintirea unei persoane decedate ale carei oseminte se gasesc in alt loc sau au disparut. - Din fr. lat. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*cenotaf
s.n. (Livr.) Opera (literara sau stiintifica); carte, lucrare, scriere. - Din lat.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*op
s.n. (Livr.) Perioada din istoria omenirii cu anumite trasaturi specifice. = perioada din istoria omenirii cuprinsa intre antichitate si epoca moderna. - Din lat (by 2W10S11e4r4g13i13o)*ev
s.n. (Livr.) Poezie japoneza alcatuita din 17 silabe dispuse in trei grupe. - Din fr. , engl.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*haiku
s.n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*mefitism
s.n. (Livr.) Promisiune facuta zeilor. Rugaciune; ofranda; cult, ceromenie (religioasa). Dorinta, voie. - Din lat.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*votum
s.n. (Livr.) Rai, paradis. Fig. Loc foarte frumos, foarte placut, incantator. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*eden
s.n. (Livr.) Rang, demnitate de preot; chemare, misiune. (Colectiv) Cler, preotime. - Din lat.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*sacerdotiu
s.n. (Livr.) Respingere. (Geol.) Denivelare produsa de o falie. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*rejet
s.n. (Livr.) Sala de primire a vizitatorilor intr-un camin, intr-un internat scolar, intr-o cazarma etc.; vorbitor . - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*parloar
s.n. (Livr.) Sentiment de neincredere sau aversiune fata de orice noutate, schimbare. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g1i2o)*misoneism
s.n. (Livr.) Sfarsit. Loc. adv. = in sfarsit; in concluzie. - Din it. fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*fine
s.n. (Livr.) Siguranta absoluta sau indrazneala (adesea nejustificata) manifestate in comportarea cuiva. Pozitie si directie a membrelor unor animale in raport cu pamantul si cu planul median al corpului, care serveste la alegerea animalelor in vederea selectiei. - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*aplomb
s.n. (Livr.) Sistem compus din trei elemente. Uniune alcatuita din trei state care sunt conduse de un singur suveran. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*trialism
s.n. (Livr.) Spirit de revolta. Atitudine de revolta specifica geniului romantic. Ceea ce caracterizeaza opera unui creator de geniu. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*titanism
s.n. (Livr.) Spirit negustoresc, interes comercial; (peior.) preocupare, tendinta de a castiga bani prin orice mjloace. Doctrina economica din sec. XV-XVIII, bazata pe principiul ca avutia sociala rezida in acumularea metalelor pretioase si a stocului monetar intern. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*mercantilism
s.n. (Livr.) Stare de epuizare fizica sau de decadere morala. - Din fr. ngr. germ. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*marasm
s.n. (Livr.) Stare de extrema saracie in care se afla cineva; paupertate. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*pauperism
s.n. (Livr.) Tendinta, inclinatie a cuiva de a se izola de oameni, de a trai in izolare. suf.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*solitarism
s.n. (Livr.) Urma din trecut; ramasita a ceva vechi, disparut de mult (si care prezinta o importanta documentara, culturala etc.). - Din fr. lat. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*vestigiu
s.n. (Livr.) Varianta engleza, din epoca elizabetana, a manierismului european. - Din engl.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*eufuism
s.n. (Livr.) Viata decazuta; mod de trai decadent, imoral. - (n. pr.) + suf. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*sardanapalism
s.n. Loc acoperit cu nisip ; (colectiv) cantitate mare de nisip ingramadit intr-un loc. [Var.: (reg.) s.n.] - Nisip + suf. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*nisipis
s.n. ~ Loc. adv. = la revarsatul zorilor, in zori. (Trans.) Obicei folcloric care consta in interpretarea unei alborade proaspat casatoritilor. (din ) [si ](by 4W5S13e13r6g7i15o)*zorit
s.n. - Local cu ospatarie unde se poate innopta. - Mr. , megl. Tc. (Roesler 606; Seineanu, II, 204; Lokotsch 808; Ronzevalle 84), cf. ngr. ????, alb. , bg., sb. Cuvintul mr., de la var. tc. - Der. (mr. ), s.m. (persoana care tine un han), din tc. , cf. ngr. ???????, alb. , bg. sb. ; (var. ), s.f. (nevasta de hangiu; femeie care tine un han).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*han
s.n. Local cu ospatarie unde se pot adaposti peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor). - Din tc.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*han
s.n. Local de petrecere, cu bauturi, dans, program de varietati etc.; bar^3 . - Din fr.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*cabaret
s.n. Local de spectacole destinat proiectarii filmelor cinematografice in fata publicului spectator; cinema. Cinematografie. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*cinematograf
s.n. Local in care se expun si se vand diferite marfuri; pravalie (mare). Publicatie periodica (ilustrata) cu material din domenii variate sau, (urmat de determinari), dintr-un anumit domeniu. - Din fr. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*magazin
s.n. Local in care se vand bauturi alcoolice, cafea etc. si in care consumatorii stau de obicei in picioare sau pe scaune inalte in fata unei tejghele; tejghea la care se servesc bauturi. Dulap sau compartiment intr-un dulap, in care se tin sticlele cu bauturi alcoolice (fine). Local de petrecere, cu bauturi, dans, program de varietati etc.; cabaret. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*bar
s.n. Local inzestrat cu uneltele sau masinile necesare, in care se desfasoara o munca mestesugareasca sau industriala organizata. Parte dintr-o intreprindere industriala in care se executa aceeasi operatie sau acelasi produs. Totalitatea muncitorilor care lucreaza intr-un atelier . Incapere sau grup de incaperi in care isi desfasoara activitatea un pictor sau un sculptor. Artistii, elevii sau studentii care lucreaza sub indrumarea aceluiasi maestru intr-un atelier . - Din fr.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*atelier
s.n. Local public in statiunile balneare si climaterice, cu restaurant, cu sali pentru jocuri (de noroc), de dans, de spectacole etc. [Var.: s.n.] - Din fr. (< it.).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cazinou
s.n. Local sau incapere prevazuta cu instalatii speciale, aparate si instrumente pentru experiente stiintifice si lucrari practice in domeniul stiintelor experimentale sau aplicate. [Var.: (inv.) s.n.] - Din germ. fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*laborator
s.n. Loc alunecos. Ghetus. (Rar) Alunecare. [Var.: s.n.] suf.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*alunecus
s.n. Loc amenajat pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. - Din fr., lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vivariu
s.n. - Loc amenajat pentru nave. Fr. it. - Der. adj.; s.n. din fr. , it. ; s.n., din fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*port
s.n. Locas intr-o zidarie in care se monteaza pasarela unui ponton, o schela etc.; incastrare. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*ancastrament
s.n. Locas in zidaria unui chei pentru fixarea unei pasarele, a unei schele etc. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*ancastrament
s.n. Locas special al busolei pe o nava. Spatiu amenajat intr-o aeronava pentru echipaj, calatori, posta etc. [Pl. Var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*habitaclu
s.n. Locas special al busolei pe o nava; suport nemagnetic al busolei marine. Calota de alama care acopera busola. Spatiu amenajat intr-un automobil, intr-o aeronava etc. (pentru echipaj, calatori, posta etc.). - Din fr.(by 3W12S12e5r5g6i14o)*habitaclu
s.n. Loc, cladire in care se pastreaza materiale de constructie, marfuri etc., magazie. Formatie militara care aprovizioneaza unitatile armatei cu materiale, munitii etc. Ceea ce se depune spre pastrare; (in special) bani sau hartii de valoare depuse in pastrare la o institutie bancara. Loc. adv. = in pastrare. = fond de carti constituit prin predarea obligatorie de catre tipografii si edituri a unui numar de exemplare din fiecare volum tiparit marilor biblioteci publice din tara. Strat format prin |sedimentarea|sedimenta| substantelor solide dizolvate sau aflate in suspensie intr-un lichid; sediment. - Din lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*depozit
s.n. Loc de asezare a unei instalatii, a unui dispozitiv, a unei constructii. - Din fr.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*amplasament
s.n. Loc de forma circulara (amenajat in gradina, in piete, in localuri). Manevra de intoarcere a unei nave, prin care aceasta isi schimba directia de inaintare cu un unghi de 180?. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*rondou
s.n. - Loc de legatura a doua fire, a doua fisii de pinza etc. - Legatura dintre ram si trunchi. - Umflatura, tumoare. - Articulatie. - Mila marina. - Intriga, centru de actiune. - (Arg.) Portofel. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 1187; Candrea-Dens., 1235; REW 5948), cf. it. fr. cat. sp. port. , alb. - Der. s.f. (coccis), ca etc., cf. mr. "membru viril" (de la un lat. , dupa Candrea-Dens., 1236 si Pascu, I, 128; din lat. incrucisat cu , dupa Iordan, 189; din lat. "fese, buci", incrucisat cu , dupa Tiktin), ideea unei asocieri cu fiind evidenta, cf. cuvintul urmator; s.m. (nume propriu pentru demon), cf. si alt nume popular al sau ); , s.n. (inv., articulatie; rotula), cu suf. -, cf. (din lat. , dupa Scriban); s.n. (Olt., rotula); s.n. (Banat, fluierul piciorului), prin incrucisarea cu sodolan; adj. (cu noduri); (var. ), adj. (nodos), cf. it. ; s.m. (mucos, tingau); s.m. (ghiocel, Galanthus nivalis); vb. (a face un nod; a lega; a improviza; a rasoli; refl., a se atasa, a indragi, a lega prietenie; (despre ciini) a se cupla), der. intern sau lat. ( XXXIV), dupa Candrea-Dens., 1238 si DAR, din lat. ; vb. (a dezlega, a desface; a bate pe cineva, a parui).(by 11W4S5e13r13g6i7o)*nod
s.n. - Loc de muls, in ograda. Bg. , sb. "staul" (DAR). - Der. , s.f. (hambar; cos), din sb., mag. ; , s.f. (Banat, cos), din sb. ; , s.n. (nisa, firida); , s.n. (ograda). Cf. Skok 66.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*cotar
s.n. Loc de pe suprafata pamantului diametral opus epicentrului unui cutremur. .(by 9W10S3e3r12g12i5o)*anticentru
s.n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) intr-o cursa sportiva. Expr. sau = a lua parte la o intrecere sportiva. Momentul inceperii unei curse sportive, indicat de starter. - Din engl. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*start
s.n. Loc despadurit folosit ca pasune sau pentru a fi cultivat; curatura . - Lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*runc
s.n. Loc despadurit sau lazuit intrebuintat ca pasune sau ogor; poiana in padure la munte, curatura . (din lat. ; cf. lat. ) [def. ](by 9W9S2e3r11g11i5o)*runc
s.n. Loc de stationare a trupelor in corturi sau in baraci; tabara, campament. Loc in care sunt tinuti inchisi si sub supraveghere prizonierii de razboi sau, in regimurile totalitare, persoanele considerate ostile regimului. (In trecut) Totalitatea statelor si a persoanelor care luptau pentru aceeasi idee social-politica. Organ de masina pe care se sprijina si se ghideaza o axa, o osie, un arbore. - Din germ. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*lagar
s.n. Loc de trecere aflat sub o constructie, sub boltitura unei case. Coridor, galerie, culoar. - Din germ.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*gang
s.n. Loc de trecere ingust (si lung), care leaga incaperile unei cladiri si din care se intra in camerele aceluiasi apartament sau ale aceluiasi etaj; culoar. Portiune ingusta de spatiu de-a lungul compartimentelor unui vagon de cale ferata. Portiune ingusta de teren care leaga doua puncte. - Din fr. , germ.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*coridor
s.n. Loc ferit; constructie facuta ca sa apere de intemperii, de primejdii etc.; orice loc unde se adaposteste cineva. = loc amenajat pentru apararea impotriva atacurilor aeriene. Ocrotire. Expr. (sau = a (se) adaposti; a preveni un neajuns. - Lat. sau .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*adapost
s.n. Loc ferit, neumblat; ascunzatoare, ascunzis. (Reg.) Scobitura in malul unui rau, sub nivelul apei. Constructie de zid, suport solid de fier sau injghebare simpla de pietre, in care se face loc si pe care se asaza cazanul la fiert. Firida facuta in zid, sub cuptorul vetrei taranesti. Expr. (sau a = a pierde vremea; a lenevi, a trandavi. (Rar) Adancitura facuta in zid; firida, ocnita. - Din magh. (by 11W11S11e5r5g13i14o)*cotlon
s.n. - Loc ferit, refugiu, acoperamint. < Lat. sau , folosit mai intii cu functie adv. (Philippide, 97; Tiktin; Puscariu 21; DAR; Rosetti, I, 161). Mai putin probabila sugestia lui Candrea, XXXI, 296 (cf. Candrea-Dens., 25; Scriban), care propune lat. Der. , s.f. (ocol, tarc); , vb. (a adaposti, a ocroti); , adj. (protector); , s.f. (inv., refugiu, loc adapostit).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*adapost
s.n. - Loc imprejmuit. - Var. Mr. Tc. (Meyer 442; Lokotsch 383; Ronzevalle 75), cf. alb.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ceair
s.n. Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de obiecte mai ales maruntisuri. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*bazar
s.n. Loc in care se leaga doua fire, doua sfori, doua fasii de panza etc. ca sa se tina strans impreuna; loc in lungul sau la capatul unui fir, al unei sfori, al unei fasii de panza etc. unde s-a facut un ochi prin care s-a petrecut unul dintre capete si s-a strans tare; legatura obtinuta astfel. Loc. adj. (Rar) = incalcit, incurcat. Expr. = a fi foarte zgarcit. Loc de intersectie a doua sau a mai multor cai de comunicatie avand directii diferite. = punct de intersectie a cel putin trei linii principale de cale ferata, prevazut cu instalatii speciale pentru a asigura tranzitul trenurilor, desfacerea sau cuplarea unor vagoane, incarcarea si descarcarea marfurilor, deservirea calatorilor etc. Loc de legatura, de intretaiere, de intalnire a doua sau a mai multor elemente ale unui mecanism, ale unei constructii etc. Proeminenta pe trunchiul unui arbore, pe tulpina unei plante sau la incheietura unui cotor; punct de unde incep sa creasca crengile pe tulpina sau frunzele pe lujer. Expr. (sau ) (cuiva) = a cauta sau a gasi cu orice pret greseli, cusururi acolo unde ele nu sunt; a invinovati pe nedrept. Portiune mica, rotunda, compacta, foarte tare dintr-o bucata de lemn, intr-o scandura reprezentand locul de ramificatie a crengilor pe trunchi. Aglomerare locala de material in masa unui corp, cu o structura mai compacta sau de culoare diferita fata de rest. (Inv. si pop.) Articulatie, incheietura (a degetelor). (In sintagmele) (sau etc.) = marul lui Adam. = punct situat in bulbul rahidian corespunzand centrului respirator si a carui lezare are ca urmare moartea imediata prin oprirea respiratiei. Umflatura, tumoare, nodozitate, galca rezultata dintr-o stare patologica. Punct dublu al unei curbe in care aceeasi ramura a curbei se intersecteaza pe ea insasi. Fiecare dintre punctele in care sunt dispusi atomii, moleculele unei retele cristaline. Punct dintr-un sistem de unde stationare in care amplitudinea oscilatiei are mereu o valoare nula. Fiecare dintre cele doua puncte in care orbita unui astru intersecteaza planul eclipticei. Loc sau centru geografic sau geologic cu anumite caracteristici, deosebite fata de imprejurimi. = centru geografic pe a carui suprafata sunt asezate o centrala hidroelectrica si constructiile hidrotehnice aferente. Fig. Senzatie de sufocare pe care de obicei o are cineva cuprins de o emotie sau de o enervare puternica. Expr. sau = a suporta cu necaz, cu amaraciune o durere, o umilinta (fara a putea spune nimic); a manca in sila, cu mare greutate. Fig. Punct esential de care depinde solutionarea unei probleme; dificultate, greutate care trebuie invinsa pentru solutionarea unei probleme. = problema foarte grea sau cu neputinta de rezolvat. Expr. = a recurge la un mijloc extrem in rezolvarea unei situatii careia nu i se poate gasi o solutie. Moment culminant in desfasurarea actiunii unei opere literare. Unitate de masura pentru viteza navelor, egala cu viteza unei nave care se deplaseaza cu o mila marina (1852 m) pe ora. - Lat.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*nod
s.n. Loc ingradit intr-o pasune, rezervat pentru unele animale domestice; teren imprejmuit si amenajat in mod special, in apropierea grajdurilor, destinat intretinerii si miscarii animalelor domestice in aer liber. Spec. Loc ingradit langa boxa unui cal de curse sau langa un hipodrom, unde sunt lasati in libertate sau plimbati caii, inainte de alergari. - Din fr., engl. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*padoc
s.n. Loc ingradit (uneori acoperit), unde se adapostesc sau se inchid oile, vitele etc.; ocol. Ingraditura, gard de nuiele, spini, de spini etc. in jurul unei clai de fan pentru a o feri de vite; suprafata imprejmuita de acest gard. Mica ingraditura facuta din stinghii, in care sunt tinuti copii mici cand incep sa umble, pentru a li se limita spatiul de deplasare. Numele unui joc de copii. - Cf. alb. %cark%, gr. %tsarkos%.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*tarc
s.n. Loc ingust si stancos de pe cursul unei ape; loc de pe cursul unei ape cu caderi de apa periculoase pentru navigatie. - Din tc.(by 15W1S9e9r10g3i3o)*gherdap
s.n. - Loc ingust si stincos de pe cursul unei ape. - Abis, viltoare. Tc. (Seineanu, III, 56; Lokotsch 724).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gherdap
s.n. Loc in padure unde copacii sunt rari. (La pl.) Ochiuri de apa in mijlocul stufarisului din Delta Dunarii. suf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*raris
s.n. Loc in panta, acoperit cu zapada, unde se dau copiii cu saniutele; derdelus. Faptul de a se da cu saniuta. Loc. adv. = lunecand cu sania (sau ca sania). suf. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*sanius
s.n. Loc mai intins si special amenajat intr-un oras sau la marginea unui oras, unde se vand si se cumpara (zilnic sau la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi etc. = serbare populara anuala, traditionala, care are loc pe Muntele Gaina, in Tara Motilor, si cu care prilej tinerii isi aleg adesea miresele. Operatie de vanzare si cumparare care are loc intr-un targ ; operatie de vanzare si cumparare; tocmeala, targuiala. Loc. adv. = la sfarsit de tot, tarziu. Expr. (sau ) = a incheia cu cineva, o tranzactie comerciala. (sau, rar, ) = a cadea de acord asupra pretului unei vanzari sau cumparari, a cadea la invoiala, a se invoi din pret. (Pop.) Invoiala, acord, intelegere. Asezare oraseneasca (mai mica). (Pop.) Centrul unui oras; partea orasului unde se afla centrul comercial. - Din sl. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*targ
s.n. Loc mai ridicat decat podeaua sau firida intr-o camera de dormit, unde se asaza patul; pat. Dormitor al unei femei. [Var.: (inv.) s.f.] - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*alcov
s.n. Loc mocirlos (acoperit cu vegetatie); ochi de apa pe un teren mlastinos. (La pl.; in basme) Loc indepartat si primejdios, de unde isi trage marea izvoarele. (Reg.) Unealta primitiva facuta dintr-o tigva, care serveste pentru a scoate lichidul dintr-un butoi. Pompa de fantana. - Din sl. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*smarc
s.n. Loc neted si usor inclinat care apare la baza versantelor si povarnisurilor in regiunile de deal si de munte. Coasta a unui deal sau a unui munte; panta, povarnis. Loc viran mai ridicat, aflat de obicei in mijlocul unui sat sau in mijlocul unei curti. Loc mai ridicat, neted, necultivat. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*tapsan
s.n. Loc ocupat de cineva sau de ceva intr-o ierarhie administrativa, bisericeasca, militara sau diplomatica dupa criteriul importantei, functiei etc.; treapta intr-o ierarhie. Expr. sau de (sau etc.) = de calitatea, de categoria, de gradul intai (sau al doilea etc.) Numar care indica locul pe care il ocupa un termen intr-un sir. (Frantuzism inv.) Sir de persoane. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g12i5o)*rang
s.n. Locomotiva de mica putere, de obicei cu motor diesel, folosita pentru manevre in statii, in triaje, in ateliere etc. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*locotractor
s.n. Loc pe care cresc, spontan sau cultivat, (multi) zmeuri; zmeuret. suf.(by 8W8S9e2r2g11i11o)*zmeuris
s.n. Loc pe care creste stuf mult si des; stuf care creste pe un asemenea loc; stufarie, stufaraie. Desime, desis, tufis. [Var.: (reg.) s.n.] suf. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*stufaris
s.n. Loc pe care se construieste (sau se repara) o cladire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o sosea etc., impreuna cu materialele si instalatiile necesare desfasurarii acestei activitati. = intreprindere industriala specializata in construirea si repararea navelor, situata pe malul unei ape navigabile. P. anal. Proces in plina desfasurare de creare a unei opere literare, artistice sau stiintifice. - Din fr.(by 8W8S8e2r2g10i10o)*santier
s.n. Loc pe malul unei ape sau pe un chei, intr-un port, amenajat special si prevazut cu un utilaj adecvat pentru |imbarcarea|imbarca| si |debarcarea|debarca| calatorilor, a animalelor sau a unor materiale. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*debarcader
s.n. Loc plin cu maracini, cu arbusti spinosi etc., desis greu de strabatut; padure mica foarte deasa, cu multi lastari tineri si arbusti; sihla. Carare prin padurile de munte. - Et. nec.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hatis
s.n. Loc plin de incantare si de fericire unde, potrivit credintelor religioase, ar ajunge dupa moarte sufletele celor care respecta preceptele religiei; paradis, eden, cer^2 . Fig. Loc din natura deosebit de frumos. Fig. Loc in care cineva se simte deplin fericit. - Din sl.(by 7W1S1e9r10g10i3o)*rai
s.n. Loc pregatit in paie, in fan sau pe pamant unde pasarile de curte isi depun ouale. Instalatie speciala in crescatoriile de pasari de unde se strang ouale. Ou care se lasa in cuibar pentru ca pasarile ouatoare sa-si gaseasca locul. Cuib . Fig. Culcus. Fig. Salas, locuinta; cuib . suf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*cuibar
s.n. - Loc public pentru jocuri de noroc, dans, spectacole. - Var. (inv.) , (Trans) Fr. , cf. germ.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*cazino
s.n. - Loc, regiune, imprejurime. Mag. (Tiktin; Candrea). Par echivoce interpretarile lui Cihac, II, 196 (din sb. "proprietate") si ale lui Lokotsch 1509 (din tc. ). Se foloseste mai ales la pl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*meleag
s.n. Loc sau camp nelucrat, pe care creste iarba, folosit ca pasune; imas, pasune. [Var.: s.n.] - Din bg. (by 2W10S11e4r4g4i13o)*izlaz
s.n. Loc sau constructie in care sunt depuse osemintele rezultate din deshumari. Monument funerar comemorativ, intr-un cimitir sau intr-un loc istoric, in care se pastreaza osemintele ostasilor cazuti intr-o batalie. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. lat. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*osuar
s.n. Loc situat pe cursul unui rau, unde malul e jos si apa putin adanca, permitand trecerea prin apa de pe un mal pe altul. P.gener. Albie, matca (a unei ape curgatoare). Canal de irigatie, jgheab. Fig. Loc de trecere; drum, cale; loc de scapare, de salvare. Tarm, mal, liman. Fig. Loc situat in apropierea unei mari cai de comunicatie, care asigura unui negustor o clientela numeroasa; sursa buna de castig. - Lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*vad
s.n. Loc special amenajat (intr-o gradina zoologica) in care traiesc serpi in conditii asemanatoare cu cele din natura. - Din lat., engl. fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*serpentariu
s.n. - Loc special amenajat unde se treiera cerealele. - Rotocol, cerc. - Var. Tc. (Seineanu, II, 23; Lokotsch 869), cf. bg., sb. - Der. , s.m. (paznic de hambar); , s.n. (treierat). (by 10W10S4e4r12g12i13o)*arman
s.n. Loc special unde se dreseaza sau se antreneaza caii, unde se invata calaria etc. Arena pe care evolueaza (la circ) animalele dresate. Exercitii care se fac cu caii pentru a-i dresa sau pentru a-i antrena. Dispozitiv rudimentar pentru punerea in miscare a unor masini agricole cu ajutorul unui cal. - Din fr.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*manej
s.n. Loc tainic, ferit de priviri. Fig. Taina, secret. Loc. adv. = fara sinceritate; tainic. suf.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*ascunzis
s.n. Loc, teren, constructie special amenajate, unde se parcheaza masinile. - Din engl. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*parching
s.n. Locuinta din lemn sau din impletitura de trestie, fara etaj, inconjurata de verande si de vegetatie. - Din engl. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*bungalou
s.n. Locuinta (intr-o casa mai mare) compusa din mai multe camere (si dependinte). - Din fr.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*apartament
s.n. - Locuinta, locas, casa. - Adapost, refugiu. - (Trans. de N.) Sicriu. - Grup de familii de tigani robi, format pina la 15 capi de familii care apartineau aceluiasi proprietar. - Var. Mold. Mag. (Miklosich, 124; Cihac, II, 524; Galdi, 96), cf. sb. "catun", pol. , rus. - Der. , vb. (a gazdui, a adaposti; a se aciua; a locui, a trai); s.f. (salas, domiciliu); s.f. (Trans., osul-iepurelui, Onosis spinosa).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*salas
s.n. Locuinta temporara a unui grup de oameni in trecere pe undeva; locul unde cineva isi asaza locuinta. (Reg.) Locuinta cu caracter provizoriu (intr-o familie straina); gazda. - Din rus. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*cvartir
s.n. Locul de culcare sau de adapost al animalelor si al pasarilor. Loc (improvizat) de odihna sau de dormit pentru oameni. Adapost, salas pentru oameni; locuinta. Ascunzatoare. (Rar) Strat moale de paie, de frunze etc. pe care se asaza lucruri fragile sau alterabile. Strat din baza unei formatiuni geologice. suf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*culcus
s.n. Loc (umed sau inghetat) pe care se aluneca. Ghetus. Alunecare. suf.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*lunecus
s.n. Loc unde apar la suprafata pamantului rocile sau mineralele, datorita eroziunii sau descoperirii lor artificiale; deschidere geologica. - Dupa fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*afloriment
s.n. Loc unde cei vechi credeau ca se duc sufletele oamenilor virtuosi. (Adjectival) - Din fr. lat.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*elizeu
s.n. Loc unde cineva gaseste ocrotire, adapost, refugiu. = drept de a se stabili pe teritoriul altei tari, de care se bucura in virtutea legii un refugiat politic. Institutie de asistenta sociala pentru intretinerea batranilor, infirmilor, copiilor orfani etc. - Din fr. , lat.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*azil
s.n. Loc unde salasluiesc sufletele celor pacatosi, dupa moarte, supuse la chinuri vesnice; iad, gheena, tartar; hades, orc. Fig. Loc de dezordine si de confuzie; viata plina de chinuri, mizerabila; situatie chinuitoare, greu de suportat, tortura sufleteasca. [Pl. si: (rar) ] - Din lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*infern
s.n. - Loc unde se dau lupte militare. Fr. cf. - Der. adj., din fr. ; , s.m. (ofiter care si-a cistigat gradele fara studii de baza, pe front), din rus. (Graur, IV, 83), astazi inv.; s.f., din fr. ; s.n., din fr.; s.n., din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*front
s.n. Loc unde se dau lupte militare in timp de razboi; totalitatea fortelor militare care opereaza pe campul de lupta sub o comanda unica. Expr. (sau ) = a rupe linia de aparare a inamicului, a patrunde fortat in linia de aparare a acestuia. Parte din teatrul de operatii al unui stat aflat in stare de razboi, pusa sub comanda unica. Mare unitate operativa, compusa din mai multe armate. Formatie de militari, scolari, sportivi etc. aliniati cot la cot, cu fata la persoana care da indrumari, comenzi etc. Loc. adv. = asezat in linie, in pozitie de drepti sau pe loc repaus. Fig. Grup de forte solidare, organizate in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; sectorul unde se duce o astfel de lupta. Portiune dintr-un zacamant de substante minerale unde se face taierea rocilor, a minereurilor sau a carbunilor. Plan vertical in care sunt situate fatada unei cladiri sau fatadele unui ansamblu de cladiri. Latura a unei parcele, care coincide cu alinierea caii de circulatie. (Met.) Zona de tranzitie intre doua mase de aer diferite, caracterizata prin schimbari meteorologice bruste, cu consecinte directe asupra mersului vremii. = zona de contact intre doua mase de aer cu gradient termic ridicat. (Fiz.; in sintagma) = ansamblul punctelor pana la care ajunge o oscilatie la un moment dat. - Din fr.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*front
s.n. (Log.) Rationament compus dintr-o serie de silogisme asezate astfel incat atributul unuia sa fie subiectul silogismului urmator, concluzia avand ca subiect subiectul primului silogism si ca atribut atributul penultimului silogism. - Din fr. lat. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*sorit
s.n. - Loitra la car. Tc. "car" (Seineanu, I, 395). de la pl. se explica prin forma pl. tc.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*angis
s.n. Lopatica cu care se curata de pamant brazdarul si cormana plugului. - Din scr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*otic
s.n. Lotiune parfumata care se aplica pe fata, dupa barbierit. [Pr. engl.: ] (din engl. = (lit.) dupa barbierit) [ (recent intrate in limba), pp. 1046-1052; def., et. ](by 5W13S13e7r7g15i1o)*aftershave
s.n. Lovitura data peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului aratator sau mijlociu dupa ce a fost incordat pe degetul mare. Fig. Aluzie rautacioasa, intepatura la adresa cuiva. - Et. nec.(by 3W4S12e12r6g6i6o)*bobarnac
s.n. - Lovitura data peste nas, peste ureche, prin destinderea degetului aratator sau mijlocitor dupa ce a fost incordat pe degetul mare. Germ. (Iordan, VI, 164).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*bobarnac
s.n. Lovitura de atac la tenis (de masa), in urma careia mingea urmeaza o traiectorie neprevazuta. - Cf. engl. %top-side.% (by 15W8S9e2r2g11i11o)*topsin
s.n. Lovitura de atac la tenis, prin care o minge inalta primita este expediata cu putere in terenul adversarului. [Var.: s.n.] - Din engl., fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*smes
s.n. Lovitura de pedeapsa dintr-un punct situat aproape de poarta, acordata la fotbal, handbal etc. in urma unei greseli comise in apropierea propriei porti de catre echipa aflata in aparare. - Din fr., engl. (by 8W1S1e2r10g10i4o)*penalti
s.n. Lovitura din coltul terenului, la fotbal, care se acorda echipei in atac, daca un jucator din aparare trimite mingea in spatele liniei propriei porti. - Din engl., fr.(by 2W2S11e11r11g5i5o)*corner
s.n. Lovitura executata cu partea exterioara a rachetei sau a paletei (la tenis) - Din engl.(by 2W2S10e11r11g4i5o)*forhend
s.n. Lovitura la box, aplicata adversarului de jos in sus, in general sub barbie. - Din engl., fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*upercut
s.n. Lovitura la jocul de tenis, care consta in trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atat de sus, incat acesta nu o mai poate ajunge cu racheta pentru a o trimite inapoi. - Din engl., fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*lob
s.n. Lovitura (la tenis) prin care mingea este expediata imediat dupa contactul ei cu solul. - Din fr. (by 7W8S1e10r10g3i3o)*demivoleu
s.n. Lovitura laterala data la box cu bratul usor arcuit. Numele unui dans modern, cu ritm si miscari rapide; melodie dupa care se executa acest dans. Maniera de executie a muzicii de jaz, caracterizata printr-o mare suplete, prin sincope, ritm leganat etc. [Pr. ] - Din fr., engl.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*swing
s.n. Lovitura laterala scurta, la box, data adversarului la cap sau la corp, in care bratul este indoit si nemiscat din cot, formand cu antebratul un unghi de aproximativ 45?. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*croseu
s.n. Lovitura repetata la box, plasata in regiunea nasului, prin care se urmareste agasarea si dezorientarea adversarului. . - Din engl. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*jab
s.n. - Lucarna, fumar. - Var. Mr. , megl. Tc. (Seineanu, II, 35; Lokotsch 167; Ronzevalle 43; Graur, VI, 330); cf. ngr. ???????, alb. , bg. Puscariu, VIII, 107, pare a considera drept forma primitiva, si drept rezultat al contaminarii cu (by 13W13S6e7r15g15i8o)*bageac
s.n. Lucrare agricola executata in acelasi timp cu aratul, prin care se afaneaza zona inferioara adancimii la care patrunde plugul. - Dupa fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*subsolaj
s.n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. - Din ngr. fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*onomasticon
s.n. Lucrare constand din sapaturi in pamant, umpluturi etc., care se executa in vederea realizarii unei cai ferate, a unui dig, a unui canal etc. Lucrare executata in scopul realizarii unei constructii sau al |extragerii|extrage| unor materiale necesare santierelor de constructii. Totalitatea constructiilor, in general din pamant si roci (platforme, sapaturi, umpluturi etc.), constituind infrastructura drumurilor, cailor ferate, canalelor etc. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*terasament
s.n. Lucrare de fortificatie construita din zidarie, cu contur poligonal, care face parte dintr-un sistem de intarituri si care este menita sa apere un centru important sau o linie strategica. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*fort
s.n. Lucrare de sculptura cu figuri scoase in relief pe un fond cu care fac corp comun. [Pr.: -Var.: (inv.) (neobisnuit) s.n.1 - Din it. fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*basorelief
s.n. Lucrare de sculptura in relief, fata de un fond de care tine sau pe care a fost aplicata. - Din it. (dupa ).(by 5W13S14e7r7g8i1o)*altorelief
s.n. Lucrare de tehnica decorativa, care consta in ansamblarea artistica a unor bucati mici de marmura, de ceramica, de sticla, de smalt etc. de diferite culori, lipite intre ele cu mortar sau cu mastic. Fig. Amestec de elemente eterogene. Viroza a plantelor, manifestata prin aparitia unor pete decolorate pe frunze, care alterneaza cu portiuni colorate normal, avand aspectul de mozaic . - Din fr. it. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*mozaic
s.n. Lucrare in care sunt expuse sumar notiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. Carte care cuprinde slujbele si rugaciunile pe care preotii si calugarii catolici trebuie sa le faca sau sa le rosteasca la anumite ore din zi. - Din fr. lat. (by 3W12S12e5r6g6i14o)*breviar
s.n. Lucrare multiplicata, difuzata separat (inainte de a aparea intr-o publicatie, de a fi tiparita). - Din engl. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*preprint
s.n. Lucrare muzicala compusa pentru zece voci sau zece instrumente; ansamblu vocal sau instrumental care executa o asemenea lucrare. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*dixtuor
s.n. Lucrare pe baza careia se identifica diverse specii de plante si de animale. suf. (by 1W9S9e3r3g3i12o)*determinator
s.n. Lucrare scrisa cuprinzand evaluarea prealabila a costului unei constructii proiectate ; antecalculatie. [< + ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*antedeviz
s.n. Lucrare simpla de fortificatie, alcatuita dintr-un zid in forma de unghi iesit in afara, folosita in trecut pentru apararea unei treceri. Motiv decorativ sculptat in forma de dinti alaturati, folosit in arhitectura evului mediu. Fiecare dintre treptele amenajate in partea superioara a unui zid construit pe un teren inclinat. Aliniere a cladirilor de-a lungul unei strazi, astfel incat un colt al lor sa fie iesit mai mult in strada. Suprafata proeminenta, in forma de treapta, pe fundul |cocei|coca| unei ambarcatii sau al unui hidroavion (ori al flotoarelor acestuia), care asigura alunecarea acestora pe apa cu o rezistenta redusa la inaintare. - Din fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*redan
s.n. Lucratura artistica de giuvaergerie, asemanatoare ca aspect cu o dantela, realizata din fire subtiri de aur, de argint etc. sudate intre ele. Marca transparenta imprimata in timpul procesului de fabricatie in structura unei hartii. [Var.: s.f.] - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*filigran
s.n. Lucru de mica importanta, neinsemnat; bagatela. Om de nimic, secatura. (La pl.) Vorbe de claca; nimicuri, palavre. - Et. nec. Cf. %flec%.(by 1W10S10e3r4g4i12o)*fleac
s.n. - Lucru de nimic, care nu se vinde, lucru inutil. Tig. "slab" (Graur 137). Pare a se fi contaminat cu "muc, partea inutila a tigarii".(by 7W7S15e1r9g9i3o)*chislog
s.n. Lucru fara valoare, ramasita buna de aruncat, rest care nu mai e bun de nimic. Fig. (Depr.) Om care nu e bun de nimic, vrednic de dispret. - Din tc.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*ciuruc
s.n. - Lucru ieftin, cumparare de marfa la un pret mic. - Pleasca. - Mr. megl. Tc. (Roesler 596; Seineanu, II, 111; Meyer 221; Lokotsch 1156; Ronzevalle 147); cf. ngr. ????????, sb. - Der. , vb. (a cauta chilipiruri; a insela); s.m. (oportunist), din tc.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*chilipir
s.n. Lucru in sine, cunoscut numai prin ratiune, in opozitie cu fenomenul, cunoscut senzorial. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*numen
s.n. - Lucru. Lat. (sec. XIX). - Der. (din fr.) vb.; s.n.; vb.; s.f.; , s.f.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*obiect
s.n. Lucrul sau partea cea mai importanta din ceva; temelie, fundament, baza. Loc. adj. = de baza, solid, serios; insemnat, important. (sau = fara baza reala, neintemeiat, fictiv. Loc. adj. si adv. = intemeiat; solid; (care este) de-a binelea, temeinic. Motiv, pricina, cauza; prilej. (Pop.) Toi, miez, mijloc (al unei actiuni, al unui interval de timp). (Inv.) Grosul unei armate. - Din sl. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*temei
s.n. Lucru marunt, fara valoare; (la pl.) obiecte si materiale accesorii (ace, ata, nasturi etc.); maruntus. Vanat format din animale mici. Fig. (La pl.) Fapte lipsite de importanta; nimicuri, fleacuri. (Cu sens colectiv) Monede (de metal) de valoare mica. (Inv.; in loc.adv.) = in cantitate mica, cu bucata, in detaliu, cu amanuntul. suf. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*maruntis
s.n. - Lucru obtinut fara munca, pleasca, dar (mai ales in expresia , gratis, pe degeaba). - Beneficiu ilicit. - Mirtoaga, gloaba. - Mr. V. sb. "gratuit"; de la "gratie". In general se pleaca de la tc. "lucru interzis" (Roesler 606; Seineanu, II, 207; Lokotsch 819; DAR), insa prezenta cuvintului sb. in sec. XIV (Danicic, III, 572) exclude aceasta ipoteza. Graur, IV, 87, incearca sa explice ultima intrebuintare prin tc. "brav", care nu pare clar; in realitate, semantismul este normal, cf. , pentru a desemna obiecte de proasta calitate. Tc. poate sa fi influentat in privinta sensului 2. Der. , s.f. (femeie rea); s.m. (om crud, fara suflet); , s.m. (bandit, tilhar), din tc. (Seineanu, II, 208; Berneker 377), cf. mr. bg. sb. , mag. ; s.f. (tilhar;tigan); , s.n. (galeata); s.m. (trisor); , s.f. (femeie care triseaza); , s.m. (capitan de haiduci), din tc. ; , s.f. (functia de capitan de haiduci).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*haram
s.n. Lumea in totalitatea ei, nemarginita in timp si spatiu, infinit de variata in ce priveste formele pe care le ia materia in procesul dezvoltarii ei; cosmos. Globul pamantesc; parte populata a globului pamantesc (impreuna cu tot ce se afla pe el); locuitorii globului pamantesc. Mediul, cercul, lumea imediata in care traieste cineva sau ceva: domeniu material, intelectual sau moral. - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*univers
s.n. - Lume, societate (in opozitie cu viata monahala). Sl. (Cihac, II, 197; Tiktin; Conev 86). - Der. adj. (lumesc, de societate; s.m., laic), din sl. ; adj. (de lume); s.f. (lume, statut de laic).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mir
s.n. Luneta astronomica al carei obiectiv este o lentila. Dispozitiv optic care schimba directia fluxului luminos emis de o sursa luminoasa prin fenomenul de refractie. (Astron.) Telescop in care imaginea se obtine cu ajutorul unui obiectiv alcatuit din mai multe lentile. - Din fr. germ. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*refractor
s.n. Luneta astronomica fotografica, folosita la determinarea pozitiei astrilor. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*astrograf
s.n. Lungime a unui material (masurata in metri); cantitate de material, in special de tesaturi (care se vinde sau se masoara cu metrul). = film care are o lungime de maximum l500 de m de pelicula. = film care are o lungime mai mare de l500 m de pelicula. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*metraj
s.n. - Luntre, barca. Sb. (Cihac, II, 52). - Der. s.n. (barca), din sb. Cuvinte care se folosesc de-a lungul Dunarii.(by 6W14S15e15r8g8i2o)*cin
s.n. Luntre mare care serveste la pescuit si la trecerea de pe un tarm al unei ape pe celalalt. - Din rus. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*dubas
s.n. Lupta care se desfasoara (dupa un anumit cod) intre doua persoane inarmate, in prezenta unor martori si care are drept scop transarea unui diferend personal. Lupta in care artileriile celor doua armate inamice trag simultan una asupra celeilalte. Fig. Polemica vie care are loc intre doua persoane, doua publicatii etc. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*duel
s.n. Lupta cu pumnii goi practicata ca sport in antichitatea greco-romana. (Sport; rar) Box, pugilism; bataie, incaierare. - Din fr. , lat.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*pugilat
s.n. - Lupta intre doua persoane inarmate. - (Fig.) Polemica. Fr. - Der. vb. (rar, a se bate in duel); s.m., din fr.; s.m. (duelist).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*duel
s.n. Lustrul^1 pieilor finisate (si acoperite cu un strat de lac). (Inv.) Piele acoperita cu un strat de lac^2. - Din germ.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*glant
s.n. - Lustru, luciul unei stofe. - Radere in raspar. - Dojana, ocara. - Mr. Tc. (per.) (Roesler 601; Seineanu, II, 289; Lokotsch 1637), cf. bg. sb. - Der. vb. (a da luciu unei stofe; a certa, a dojeni).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*perdaf
s.n. Macara formata din mai multi scripeti situati pe doua sau mai multe axe, dintre care una fixa. [Var.: s.n.] - Din fr. it. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*palan
s.n. Macinare, macinat^1. (Concr.) Ceea ce se macina; cerealele duse la moara pentru a fi macinate. (Concr.) Ceea ce rezulta in urma macinarii; macinatura. suf. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*macinis
s.n - Maciuca, ghioaga. - Ciocan, mai. - Planta, Sparganium ramosum. - Var. Mr., megl. Tc. (Seineanu, II, 65; Lokotsch 333); cf. ngr. ????????????, bg. sb. pol. , rus. , mag. - Der. vb. (a stimula, a incita); vb. (a lovi cu maciuca). Pare putin probabila ipoteza lui Miklosich, 80, care deriva cuvintul pol. din rom.(by 13W13S6e7r7g15i15o)*buzdugan
s.n. Maciuca sau ghioaga de fier (cu maciulia tintuita), folosita in vechime ca arma de lupta sau ca semn al puterii domnesti. Planta acvatica cu frunze plutitoare, cu flori verzi-alburii si cu fructe in forma de maciuca; capul-ariciului, sovar . - Din tc. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*buzdugan
s.n. - Madular, parte a corpului. - Orga. - Harfa, lauta. - Mr. Mgr. ???????, partial prin intermediul sl. (Murnu 40). Sec. XVI, inv. cu ultimul sens, in cel de al doilea substituit in general de s.f., din fr. - Der. adj., din fr. ; s.n., din fr. ; s.m., din fr. ; (var. inv. ), vb. din fr. si anterior din ngr. o??????? (Galdi 216); (var. inv. ), adj.; s.f., din fr. ; adj. (dezorganizat, fara organizare); , vb., din fr. ; , vb. (a organiza din nou), din fr. ; (var. ), adj., din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*organ
s.n. - Magazie de grine, grinar. - Covata, albie. - (Inv.) Cala. - (Arg.) Tabachera. - Mr. megl. Tc. (per.) (Hesseling 38; Seineanu, II, 202; Lokotsch 777; Berneker 28), cf. ngr. ?????? "cala", alb., bg., sb., rut., rus. , mag. (cf. Galdi, 92).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hambar
s.n. - Magazie, depozit de alimente; in special tirgul oficial de la Constantinopol, sau camara imperiala. - Tc. (Seineanu, II, 87; Lokotsch 1062; Ronzevalle 132); cf. ngr. ????????, bg. - Der. s.m. (inv., negustor turc angrosist, care cumpara marfuri pentru tirgul din Constantinopol, sau pentru intendenta armatei; se bucura de prioritate in cumpararea alimentelor), din tc. ; (var. ), s.f. (lat, cursa, plasa), din tc.(by 5W13S14e7r7g8i1o)*capan
s.n. Magazie in care se pastreaza diferite produse agricole, in special cereale; granar, jitnita. Magazie mica (in podul morii) in care se toarna cerealele date ca plata pentru macinat. (Reg.) Lada mare de lemn, in care se pastreaza faina, malaiul sau cerealele. Loc pe un vapor unde se depoziteaza marfurile transportate; cala. [Var.: s.n.] - Din magh. , bg.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*hambar
s.n. Magazin in care se vand marfuri cu plata in valuta. - Din engl. [tourist] (by 10W3S4e12r12g5i6o)*shop
s.n. Magazin in care se vand plante farmaceutice. - [nte] + [maceutice].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*plafar
s.n. Magazin pentru desfacerea marfurilor cu ridicata. [Var.: s.n.]. Adj. invar. Care se refera la comertul cu ridicata. - Din adv. < fr.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*angro
s.n. Magazin, restaurant etc. cu autoservire. - Cuv. engl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*selfservice
s.n. Magnetofon, casetofon etc. fara amplificator de putere. - Din engl. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*deck
s.n. Magnetofon de constructie speciala care foloseste banda magnetica de dimensiunile peliculei cinematografice. - Din engl. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*filmfonograf
s.n. Magnetofon (portabil) cu benzi magnetice introduse in casete. - Din (dupa etc.).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*casetofon
s.n. Magnetofon utilizat la |inregistrarea|inregistra| automata a comunicarilor vorbite, de obicei in scopul dactilografierii lor ulterioare. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*dictafon
s.n. (Mai ales in sintagma Cladire special amenajata pentru observatii stiintifice asupra corpurilor ceresti, fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; institutia aflata in aceasta cladire. Loc, amplasament special amenajat de unde se pot observa cele ce se afla sau se intampla pe o mare distanta in jur si unde se pot adaposti oamenii si instrumentele necesare observatiei. - Din lat. fr. germ. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*observator
s.n. (Mai ales la pl.) Denumire data, in evul mediu, in Imperiul Otoman, loturilor de pamant conferite, temporar, ostenilor, in schimbul obligatiei de a presta serviciul militar. - Din fr. (by 14W14S8e8r8g2i2o)*timar
s.n. (Mai ales la pl.) Intestin^1. Expr. (cuiva) = a-i fi cuiva foarte foame. Compuse: (Iht.) = scobar; (fam.) = om sarac; = om rau si foarte zgarcit; = om sarac, care n-are nici ce manca; om rau, afurisit; om zgarcit. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. - Lat. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*mat
s.n. (Mai ales la pl.) Nume generic dat mai multor preparate alimentare din carne, de tipul salamului. - Din tc. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*mezel
s.n. (Mai ales la pl.) Paguba, distrugere, pustiire cauzata de o furtuna, o inundatie, o boala etc. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*ravagiu
s.n. (Mai ales la pl.) Panza sau obiect confectionat din panza; panzarie, albituri, rufarie. suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*panzet
s.n. (mai ales la pl.) (reg.) locuri rele, anevoioase de umblat (coaste repezi); coclauri, ponoare.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cocaltau
s.n. (mai ales la pl.) (reg.) maruntisuri in dezordine, lucruri fara valoare. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*clefustet
s.n. (Mai ales la pl.) Unealta in forma de foarfece cu care se taie capatul ars al mucului lumanarii sau al candelei, pentru a inviora flacara; mucarnita. suf. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*mucar
s.n. Mal bogat in substante organice aflate in diferite stadii de descompunere, format in ape sarace in oxigen (mari, lagune, lacuri), si care are efecte terapeutice. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*sapropel
s.n. Mal inalt al unei ape; mal al unei ape inaltat, intarit si pietruit sau pavat; strada amenajata pe acest mal. - Cf. %plai.% (by 6W6S15e15r8g9i9o)*splai
s.n. - Manastire dependenta de alta. - Resedinta calugareasca in afara manastirii. - Var. (pl.) Mr. Ngr. ?????? (Roesler 572; Murnu 37), partial prin intermediul sl. (Vasmer, 98; Conev 108). - Der. s.m. (badaran, nerod, natarau; mojic, grosolan), dupa Filimon de la un sau resedinta din Bucuresti, din cartierul Dealul Spirii, pentru al carui sens cf. sp. ; s.f. (mahalagioaica); adj. (vulgar, necioplit); adv. (mirlaneste); s.f. (grosolanie, necuviinta); s.f. (adunatura de mitocani).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*metoc
s.n. Manastire mica sau asezare calugareasca situata intr-un loc retras; calugarii dintr-o astfel de manastire. - Din sl.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*schit
s.n. Manastire mica, subordonata administrativ unei manastiri mai mari; proprietate imobiliara a unei manastiri; cladire care apartine unei manastiri si care serveste ca loc de gazduire. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*metoc
s.n. Mancare ciobaneasca facuta din cas dulce de oaie, fiert in lapte (sau in unt etc.) cu putin malai. [Var.: s.n.] - Cf. magh. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*balmos
s.n. Mancare cu carne (de pui sau miel) gatita in sos alb de lamaie. [Acc. si: ] - Din germ.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*anghemaht
s.n. Mancare de orez (sau arpacas), gatita de obicei cu carne (de pasare) sau cu legume, ciuperci etc. Expr. (Fam.) (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte tare; a nimici; a uimi peste masura, a ului. - Din tc. ngr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*pilaf
s.n. Mancare gatita din malai fiert in apa; mamaliga foarte moale. Expr. (sau = a nimici pe cineva (sau ceva); a distruge. - Et. nec. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*terci
s.n. Mancare preparata din orez, unt, sos de rosii si parmezan. [Acc. si: ] - Din it., fr. (by 9W2S3e11r11g12i5o)*rizoto
s.n. Mancare rece pregatita din patlagele vinete impanate. - Din tc.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*imambaialdi
s.n. Mancare scazuta, gatita din carne (de miel) si fire de ceapa si de usturoi verde. - Din ngr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*stufat
s.n. Mancare speciala aruncata in apa ca nada pentru pesti, inainte de a baga undita. - Cf. rus. %sned'.% (by 3W3S11e12r5g5i13o)*smead
s.n. Mancare specifica bucatariei engleze, preparata din fulgi de ovaz sau de porumb. - Cuv. engl.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*porridge
s.n. Mancarime intensa a pielii, care apare in diverse boli (de piele). - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*prurit
s.n. Manevra abila prin care cineva incearca sa mascheze realitatea; siretlic, stratagema, viclenie. - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*truc
s.n. Mania, inclinarea de a face exhibitii. (Med.) Perversiune sexuala constand din |expunerea|expune| in public a organelor genitale. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*exhibitionism
s.n. Maniera retinuta, interiorizata de interpretare in jazul modern. - Cuv.engl.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*cool
s.n. Manifestare artistica (muzicala, teatrala etc.) cuprinzand o serie de reprezentatii si avand caracter festiv. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i7o)*festival
s.n. Manifestare brusca si puternica (insotita de ridicarea temperaturii) a unei boli; acces. Fig. Izbucnire, elan, verva, exuberanta. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*puseu
s.n. - Manifestare de respect; prinos, ofranda. It. - Der. , vb. (a aduce omagiu); , adj. (de omagiu).(by 10W4S4e12r12g6i6o)*omagiu
s.n. Manifestare exterioara a esentei unui lucru, unui proces etc., care este accesibila, perceptibila in mod nemijlocit. Proces, transformare, evolutie, efect etc. din natura si din societate. Fapt. Aspect, intamplare, fiinta, obiect care surprinde (prin calitati, noutate etc.). - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*fenomen
s.n. Manifestare, tulburare functionala sau senzatie anormala resimtite de o fiinta si care pot indica prezenta unei boli. Fig. Semn, indiciu al unei stari anormale, individuale sau sociale. [Pl. si: ] - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*simptom
s.n. Manometru care inregistreaza presiunea gazelor sau a vaporilor dintr-un spatiu inchis. - Din fr. germ. engl. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*manograf
s.n. Manometru cu care se masoara depresiunea din lucrarile miniere subterane. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*depresiometru
s.n. Manometru folosit la masurarea presiunilor foarte joase, a gradului de vid. - Din germ. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*vacuummetru
s.n. - Manson (de dama). - Jambiera. - Var. Tc. (Seineanu, II, 141; Miklosich, 23; Berneker 543). Sec. XVIII, inv.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*colceag
s.n. - Manta de gala. fastuos, din stofa alba tesuta cu fir galben, cu blana la mineci si la git, era un cadou oficial de investitura, pe care sultanul obisnuia sa-l faca marelui vizir, domnitorilor din Moldova, Muntenia si Transilvania si hanului Crimeei. La rindul lor, domnitorii daruiau un caftan de alta culoare fiecarei persoane pe care o numeau in functii publice, astfel incit notiunea de caftan a ajuns sa se confunde cu cea de numire sau acordare de titlu. - Indeletnicire sau functie al carei semn distinctiv era - Manta, mai ales aceea pe care o foloseau evreii moldoveni. - Sal, broboada pentru femei. - Mr. Tc. , din per. (Roesler 595; Seineanu, II, 73; Lokotsch 774; Ronzevalle 134); cf. ngr. ???????, alb., sb., pol., bg., rus. - Der. vb. (a fi imbracat cu caftan; a numi, a investi intr-o functie); s.f. (functie, demnitate); , s.m. (slujitor care se ingrijea de hainele domnitorului) din tc. ; s.m. (boier dintr-unul din primele ranguri), din tc.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*caftan
s.n. Manta de lana cu gluga, pe care o poarta arabii. (Reg.) Scurteica pe care o poarta tarancele. - Din tc. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*burnuz
s.n. - Manta de lina cu gluga purtata de arabi. Tc. (Seineanu, II, 64), pastrat in limba literara datorita intilnirii cu fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*burnuz
s.n. - Manta militara. - Halat, imbracaminte de casa. - Mr. It. , prin intermediul tc. (Cihac, II, 40; Seineanu, II, 87); cf. ngr. ?????? sau ??????, bg., rus. , ceh., mag. Din acelasi cuvint it. vine fr. , care a dat in rom. , s.f. (manta militara; acoperis pliabil al unui automobil; prezervativ), cu der. , vb. (a se scufunda; a se narui) si s.n. (incuietoarea capotei unui automobil; rasturnare).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*capot
s.n. Manta, pardesiu de ploaie, confectionat dintr-un material impermeabil; impermeabil. - Denumire comerciala.(by 7W8S1e1r9g10i10o)*fulgarin
s.n. Manta scurta, prinsa pe umar, pe care o purtau romanii si galii. - Din lat., fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*sagum
s.n. - Manta. - Var. Origine incerta. Pare a fi in legatura cu ; dupa Scriban, din tc. "pulbere", ipoteza neverosimila. Sec. XVII, inv.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*habaciu
s.n. Mantie scurta fara maneci, prinsa pe umeri cu o agrafa, purtata peste tunica de catre femei in antichitatea greco-romana. [Var.: s.n.] - Din lat.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*peplu
s.n. Manual elementar pentru invatarea scrisului si a cititului; azbucoavna, bucoavna. Fig. Carte care cuprinde notiunile de baza dintr-un anumit domeniu. - Din lat. , fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*abecedar
s.n. - Manual elementar pentru invatarea scrisului si cititului. < Fr. , it. (sec. XVIII), din (pronuntat ), de unde var. ortografica .(by 13W6S6e15r15g8i9o)*abecedar
s.n. - Manunchi, cantitate de lina sau cinepa de tors. - Mr. megl. istr. Lat. . Acest cuvint apare numai in lat. in forma , cu sensul de "caciula de blana cu parul pe din afara", considerata a fi der. de la , si necesita o explicatie. Ideea de baza a lui nu trebuie sa fie cea de "coif", ca in , ci aceea de "coc de par", ca in lat. "coc fals, coc de par care serveste de podoaba", de unde abruz. "boboc de floare" (REW 1514). Se stie ca reprezinta gr. ??????????, cuvint obscur, pe care Bailly il interpreteaza ca "tout ce qui sert a nettoyer", de unde "pamatuf, coama, smoc, suvita de par, mot" si il pune in legatura cu without "a curata, a infrumuseta". Pare a fi mai probabil sa se plece de la without "moale, flescait", ????? "a slabi"; astfel incit ar insemna "obiect flasc, fara consistenta", explicindu-se astfel mai bine sensurile secundare ale lui ??????????. De la aceeasi familie provine ????????? "ciocirlie", numita astfel datorita motului, cf. numele sau lat., de la dupa Boissacq, origine necunoscuta; Walde 83 se gindeste la ????????? "specie de pasare". Presupunem ca , care trebuie sa reprezinte un , este corespondentul lat. al gr. ?????o? "flescait" tot asa cum este al lui ??????????; caz in care este evident ca a insemnat probabil "mot, ciuf", cf. "(pasare) motata", fiind secundara acceptia de "caciula". Celelalte explicatii nu sint convingatoare. Sl. "incretit" (Miklosich, 28; Miklosich, 329) sau "incretit" (Cihac, II, 37) nu pot fi admise. Puscariu 251 (si XVIII, 689 si DAR) a propus un lat. , de la "a scarmana", al carui fonetism este dificil; acelasi autor III, 669, de la lat. , pe care nu-l intelegem. Pascu, XV, 439, (repetat in 256 si Pascu, I, 192) presupune un lat. , de la gr. ??i??? "fir". In sfirsit, Giuglea, 15-19, de gindeste la lat. "par", cf. gasc. , sp. prin intermediul unui dim. de tipul (cf. Densusianu, VII, 275); in afara de acesta dificultate fonetica, acesta explicatie pare a admite o confuzie nefireasca intre caier si furca. Der. vb. (a pedepsi; refl., a se parui, a se bate, a se lua la bataie); , s.f. (bataie). Sensul se explica pornind de la notiunea de "incurcatura". Totusi DAR prefera sa plece de la un lat. , de la "cos", ipoteza dificila si totodata inutila, pe cind Spitzer, IV, 654, propune un lat. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*caier
s.n. Manunchi de busuioc, cu care preotul stropeste cu agheasma; sfestoc, pamatuf. (Reg.) Betigas la capatul caruia se afla un ghemotoc de carpe sau de calti si care are diverse intrebuintari. - Et.nec.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*matauz
s.n. Manunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu apa sfanta. - Cf. rus. %svitok%, bg. %svitak%. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*sfestoc
s.n. Manunchi de canepa, de in, melitat si periat, gata de tors; manunchi de borangic sau de lana. Expr. (Pop.) = a pleca; a-si lua catrafusele. = a nu se lasa intimidat de cineva. Panza de canepa sau de in. - Et. nec.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*fuior
s.n. - Manunchi de cinepa sau de lina gata de tors. - Cinepa in general. - Mr., megl. Origine incerta. Probabil din lat. , dim. de la "foaie". Rezultatul normal, conservat in Mold., a fost inlocuit de un sing. analogic, format pe baza pl. Semantismul pare a se explica, fie prin forma caracteristica a sculului sau fuiorului, fie prin sensul de "ghirlanda" atestat pentru lat. , cf. sp. Aceasta ipoteza pare de preferat der. din lat. , de la (Puscariu 664 si XXXV, 821; Puscariu, XXVII, 742; Candrea-Dens., 616; Pascu, I, 86; REW 3421; DAR; Densusianu, II, 317; Rosetti, I, 167), al carui semantism este dificil de explicat, cel putin tot atit cit cel al ipotezei anterioare. Scriban propune , in loc de care ar lasa fara explicatie formele dialectale.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*fuior
s.n. Manunchi de cureluse scurte, avand la capete ochiuri sau inele, de care vanatorii atarna pasarile vanate. suf.(by 1W1S2e10r10g3i4o)*ciochinar
s.n. Manunchi de fan, de paie, de calti cu care se spala, se freaca sau se sterge un obiect, cu care se aprinde focul etc., somoltoc, fumuiag. Smoc (de par sau de lana). - Cf. magh. %csomo%.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*somoiog
s.n. Manunchi de fire subtiri, rasucite impreuna in acelasi sens, din care se fabrica funii, cabluri etc. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, asezat la extremitatea unei suprafete drepte. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*toron
s.n. Manunchi de flori aranjate (si legate) impreuna. P. gener. Grup de obiecte de acelasi fel puse impreuna; grup de compuneri (literare, muzicale) publicate sau executate laolalta. Aroma de vin. Mica planta erbacee cu flori violet-deschis sau albastre-purpurii . - Din fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*buchet
s.n. - Manunchi de flori. - Mr. Fr. ; cf ngr. ???????? (> mr.). - Der. s.n. (rar, frunze verzi care servesc drept garnitura buchetului de flori); s.f. (florareasa).(by 11W11S5e5r5g14i14o)*buchet
s.n. Manunchi de lana, de in, de canepa sau de borangic, care se pune in furca pentru a fi tors manual. - Lat. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*caier
s.n. Manunchi de par sau de pene pe care il au unele animale pe urechi, pe cap, la coada etc. Cantitate de fire (de par, de lana, de iarba etc.) care se poate prinde sau smulge deodata cu mana sau (de catre animale) cu gura. - Cf. scr. %smotak%.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*smoc
s.n. Manunchi de pene^1 (colorate) care impodobea altadata (in unele tari si astazi) chipiul sau coiful militarilor, turbanul unor demnitari etc.; penaj. P. gener. Manunchi de pene^1 folosit ca podoaba. [Pl. si: ] - Din fr(by 9W3S3e11r12g5i5o)*panas
s.n. Manunchi facut din fire de par, din pene, din fasii de panza etc. prinse de un maner si avand diferite intrebuintari. - Din sl. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pamatuf
s.n. Manusa de piele, armata cu plumb si cu fier, de care se serveau atletii din antichitate in luptele pugilistice. (Rar) Pugilat. - Din fr. lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cest
s.n. Manusa speciala de piele, de cauciuc, de material plastic etc., folosita pentru protectia palmei^1 in diverse locuri de munca. suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*palmar
s.n. (Mar.) Aparat hidroacustic care determina directia si distanta unui obiect aflat sub apa prin intermediul ultrasunetelor; sonar. - Din engl.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hidrolocator
s. n. (mar.) ApA?rA?toare de manA? dintra??o brA?tarA? din piele, la cusutul velelor, avand intre degetul mare si podul palmei un mic disc metalic cu care se impinge acul. -Din it. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*guardaman
s.n. (Mar.) Aparatoare de mana folosita de velari la cusutul velelor, facuta din piele si avand intre degetul mare si podul palmei un disc metalic cu care se impinge acul. - Din it.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*guardaman
s.n. (Mar.) Bonificatie la frahtul maritim acordata capitanului sau proprietarului unei nave comerciale. (Tehn.) Antrenarea apei dintr-un cazan de catre aburul produs. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*primaj
s.n. (Mar.) Clauza inscrisa intr-un contract de transport potrivit careia se poate anula contractul daca vasul nu a sosit in portul de incarcare pana la termenul convenit - Cuv. engl.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cancelling
s.n. (Mar.) Corectie care se introduce in calculele tragerilor artileriei navale. [Et. incerta].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*vir
s.n. (Mare) Catarg orizontal mobil, cu funii si scara, folosit pe timp de furtuna pentru coborarea si urcarea oamenilor in si din barca. Drug de lemn fixat la un capat pe bordaj, intrebuintat la legarea barcilor lansate pe apa. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*tangon
s.n. Mare complex productiv care reuneste mai multe intreprinderi industriale si in care uneori produsele uneia din intreprinderi servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata sau auxiliara. = reunire a mai multor terenuri si sali de gimnastica, unde se practica diferite sporturi. - Din rus. , fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*combinat
s.n. Mare proprietate funciara particulara, mosie foarte intinsa; domeniu. [Var.: (inv.) s.f.] - Din lat. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*latifundiu
s.n. (Mar.) Fiecare dintre extremitatile puntii superioare ale unei nave. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*galiard
s.n. Marginea din stanga sau cea din dreapta a puntii unei ambarcatii (mari). = registru in care se inregistreaza toate evenimentele importante petrecute in cursul calatoriei unei ambarcatii sau a unui avion. Loc. adv. (sau ) = in ambarcatie; in avion. Expr. = a renunta la ceva ca nefiind de folos. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*bord
s.n. Margine a unui obiect de stofa, de panza etc., indoita si fixata printr-o cusatura pentru a impiedica destramarea tesaturii. - Et. nec.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tiv
s.n. - Margine, bordura. - Cadru. - Toc, cadru, rama de fereastra sau de usa. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 105; Lokotsch 1049); cf. ngr. ??????, alb. (Meyer 222), bg. , sb. - Der. vb. (a margini, a inconjura).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*chenar
s.n. Margine circulara (rasfranta) care inconjura calota palariei. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*bor
s.n. - Margine din stanga sau din dreapta a unei ambarcatiuni (mari). - Var. s.n. (margine rasfranta a calotei palariei). Fr. - Der. s.f., din fr. ; , vb., din fr.(by 13W14S14e7r8g1i1o)*bord
s.n. Margine (ingusta) de pamant situata (in panta) de-a lungul unei ape; tarm; regiune de langa o apa. Expr. = a duce ceva la bun sfarsit, a o scoate la capat. = a renunta sau a fi obligat sa renunte la ceva tocmai cand telul era aproape atins. Perete, margine (abrupta) a unui rau, a unui sant, a unei gropi. Rapa, prapastie. (Reg.) Ridicatura de pamant mai putin inalta decat dealul, avand coastele cu povarnisuri repezi sau abrupte. Expr. sau , se spune despre un barbat (sau o femeie) foarte mare. = (despre fiinte) mare, matahalos. - Cf. alb. %mall% "munte".(by 7W7S15e1r9g9i3o)*mal
s.n. Margine (lucrata, desenata, sculptata etc.) pe care o are de jur imprejur un obiect si care de obicei serveste ca ornament. Din tc. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*chenar
s.n. - Margine, muchie. - La legatura de carte, partea opusa cotorului. Germ. (DAR).(by 14W14S8e8r1g2i2o)*cant
s.n. margine superioara; in cadrul unei multimi de numere, toate elementele notate x ale acesteia prezinta proprietatea ca sunt mai mici sau egale decat acest M numit supremum.(by 12W13S6e6r15g15i15o)*sn
s.n. Marime, greutate etc. acceptata oficial in stiinta, in tehnica sau in relatiile economice si care serveste ca unitate de baza intr-un sistem de masurare. (sau ) = unitate-tip a valorilor monetare. = preturi impuse de lege printr-un etalon monetar. Model perfect al unei masuri-tip, confectionat cu mare precizie si acceptat oficial spre a servi ca baza de comparatie. Fig. Ceea ce poate servi drept model (de urmat). - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*etalon
s.n. Marire a potentialului voltajului unui curent electric. - (dupa fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*supravoltaj
s.n. Marire a vitezei de catre un concurent (de obicei in ultima faza a parcursului) la unele intreceri sportive. Categorie de probe sportive pe distanta scurta, caracterizata prin viteza foarte mare. - Din fr., engl. (by 7W8S8e1r2g10i10o)*sprint
s.n. (Mar.) Legatura cu care se prind unele vele pe vergea. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*transfilaj
s.n. - Marmelada de prune. Lat. (sec. XIX), introdus in Trans. prin farmacie (Candrea; Tiktin).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*lictar
s.n. Marmura alba care contine mica sau alte minerale colorate in straturi ce traverseaza roca. Motiv decorativ oriental pentru portelanuri, compus din frunze, fructe si flori. - Din it.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cipolin
s.n. (Mar.) Parama folosita pentru a ancora o nava . - Var. (dupa alte surse) - Din engl. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*spring
s.n. (Mar.) Parama sau cablu de sarma, folosite pentru manevrare in port. - Cf. fr. %grelin%.(by 2W10S11e4r4g13i6o)*garlin
s.n. (Mar.) Pardoseala de protectie cu care se captuseste podeaua incaperilor unei nave. - Din fr. rus. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*paiol
s.n. (Mar.) Pavilion national ridicat la prora navelor militare. [Var.: s.n.] - Din engl.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*geac
s.n. (Mar.) Placa de lemn sau de metal prinsa de chila unei ambarcatii cu panze in scopul impiedicarii deplasarii laterale a ambarcatiei si micsorarii miscarii. Panza pentru vreme rea, pentru furtuna. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*derivor
s.n. (Mar.) Rola montata pe un ax vertical servind la schimbarea directiei unei parame sau a unui lant de ancora. Masa rotativa pe care se asaza sticlele spre a fi umplute. Bare in cruce instalate la intrarea in parcuri, stadioane etc., care se rotesc, permitand trecerea cate unei singure persoane. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*turnichet
s.n. (Mar.) Scondru scos in afara vergii cu ajutorul unor bratari. - Et. nec.(by 8W8S8e2r2g10i10o)*verfafor
s.n. (Mar.) Sfoara subtire, alba, din canepa de buna calitate, folosita la matiseli. (din fr. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*lusin
s.n. (Mar.) Stalp de sustinere in interiorul compartimentelor unei nave. - Cf. fr. %epontille.%(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pontil
s.n. - Masa, banchet. - Mr. Lat. (Puscariu 1230; Candrea-Dens., 1276; REW 4200), cf. ngr. ?????, alb. "casa" (Rosetti, I, 170 crede ca numai in rom. s-a pastrat cuvintul lat.). Pentru semantism, cf. Todoran, XI, 128. Cf. - Der. s.f. (ospitalitate); s.f. (adunare de musafiri). Der. neol. s.n., din fr. ; adj., din fr. ; , s.f., din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*ospat
s.n. - Masacru, omor. Origine indoielnica. Ar putea reprezenta lat. (Puscariu 1007), cf. it. prov. fr. ; dar nu apare in texte vechi si nu este popular. Dupa Tiktin si Candrea, imprumut literar, din it. ; aceasta ipoteza ar fi plauzibila, daca s-ar presupune ca cuvintul urmator, cu suf. de agent, s-ar mentine datorita cuvintului simplu. Der. s.m. (casap), din lat. (Puscariu 1008; Candrea-Dens., 1035; lipseste in REW 5200), cf. ngr. ??????????, de unde alb. , it. ; adj. (de macelar), atestat la Radu Popescu, la inceputul sec. XVIII; s.f. (nevasta macelarului); vb. (a omori, a extermina); s.f. (magazin de carne).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*macel
s.n. Masa de amiaza; (si in sintagma ) mancare de dimineata. - Cf. fr. %dejeuner.% (by 10W4S4e12r12g6i6o)*dejun
s.n. Masa de apa care inainteaza prin miscari oscilatorii la suprafata unei mari, a unui fluviu etc., formand creste si adancituri; talaz. Loc. adv. = in mare graba, foarte repede; vijelios. sau = unul dupa altul, succesiv; din plin, cu gramada. Expr. (sau ) = greutatile, incercarile prin care trece omul in viata; vicisitudinile vietii. = inconsecventa, dibuirile inerente varstei tinere. (sau ) = curgere, trecere a vremii (cu toate evenimentele ei). P. anal. Ceea ce se misca, vine in cantitate mare sau se napusteste ca niste valuri ; ceea ce poate fi comparat (ca forma si miscare) cu un val. Fig. (Inv. si pop.) Incercare grea; neplacere, necaz. Cantitate de tesatura infasurata pe un cilindru special de lemn sau de carton; valatuc, tramba. = sul facut din suvite lungi de scoarta de tei care se folosesc ca sfoara de legat. (Tipogr.) Piesa cilindrica de metal la presele de imprimat si de faltuit. (Reg.) Tavalug. (Pop.) Sul mobil de lemn sau de metal, pe care se infasoara lantul care tine galeata la o fantana. (In sintagma) = latul cu care se prinde streangul sau sleaul de crucea carutei. - Din sl.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*val
s.n. Masa de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic si un plastifiant. - Din fr., engl.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*plastic
s.n. - Masa de la mijlocul zilei. - Ora 12 la miezul zilei. - Mr. Lat. (Puscariu 1389; Candrea-Dens., 1451; REW 6730), cf. vegl. it. (logud. ). - Der. (mr. , megl. ), vb. (a minca < de prinz >), din lat. cu schimb de conjug. (Densusianu, 148; Puscariu 1390; Candrea-Dens., 1452; REW 6728), cf. vegl. calabr. "a minca bine", logud. ; s.f. (masa de prinz); s.n. (micul dejun, masa de dimineata; Banat, pomana de noua zile dupa moarte).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*prinz
s.n. - Masa de lucru. - Cabinet (de lucru). - Var. Fr. Tot din fr. provin si comp. , s.m.; , adj.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*birou
s.n. Masa de protoplasma care contine un mare numar de nuclee, provenita din fuziunea mai multor celule sau dintr-o multiplicare foarte activa a celulelor. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*sincitiu
s.n. Masa de scris (cu sertare si compartimente pentru hartii, acte etc.) Local, parte dintr-un local sau incapere in care lucreaza o persoana sau un serviciu. Expr. (etc.) = (a lucra, a rezolva etc.) fara a cunoaste realitatile, birocratic. Organul executiv si conducatorul activitatii curente a unei organizatii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizatii de mase. = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politica si organizatorica a partidului intre doua adunari plenare ale Comitetului Central. Grup de persoane alese de o adunare constituita ca sa-i organizeze lucrarile si sa asigure buna lor desfasurare. - Din fr. rus. (by 10W11S4e4r4g13i13o)*birou
s.n. - Masa de stors zerul, scindura cu jgheab pentru a presa brinza. - Strecuratoare de brinza, vas de lut cu fundul gaurit. - Ghiveci de flori. - Bucata de lemn cu crestaturi pentru presat brinza. Sb. (Candrea), din sl. "crestatura", cf. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*ravar
s.n. Masa din mijlocul altarului unei biserici, pe care se tin obiectele necesare oficierii liturghiei; altar. [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Din sl. (by 3W11S12e12r5g6i14o)*pristol
s.n. - Masa festiva, festin. - Var. (Mold.) It. , fr. (sec. XVIII). Var. se explica in DAR (urmat de Scriban) pe baza rut. , care ar putea fi, dimpotriva, un der. rom. Acesta din urma pare a se datora unei pronuntari vechi , cu asimilarea vocalei atone. - Der. vb. (a chefui).(by 13W6S7e15r15g1i9o)*banchet
s.n. Masa festiva, la care se sarbatoreste o persoana sau un eveniment; festin. - Din fr.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*banchet
s.n. Masa (mare) data dupa o inmormantare sau dupa un parastas ori pentru pomenirea unui mort; pomana, comandare. Petrecere mare; chef, ospat, zaiafet. Sarbatoare bisericeasca; zi in care nu se lucreaza. (Inv.) Aniversare a zilei de nastere a cuiva; patron. - Din sl. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*praznic
s.n. Masa mare, imbelsugata (organizata in diferite imprejurari festive); petrecere cu masa mare; ospetie, banchet. Masa, mancare imbelsugata. [Pl. si: ] - Lat. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*ospat
s.n. Masa minerala incandescenta care cade pe pamant din spatiul interplanetar. V. [Pron., pl. / < fr. , cf. gr. - aer, - piatra].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*aerolit
s.n. Masa (ori greutate), exprimata in grame, pe care trebuie sa o aiba o parte dintr-un material. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*gramaj
s.n. Masa plasmatica cu mai multe nuclee care nu are ca invelis decat o membrana albuminoida. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*plasmodiu
s.n. Masa plastica cornoasa obtinuta din cazeina si folosita la fabricarea unor obiecte uzuale sau a unor piese tehnice (izolante electrice). - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*galalit
s.n. Masa plastica foarte rezistenta obtinuta prin polimerizare. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*polivinil
s.n. Masa plastica pe baza de vinil, cu mare rezistenta mecanica, avand multiple intrebuintari in industrie si la fabricarea obiectelor de larg consum. - Din (by 5W6S14e14r7g8i1o)*vinilin
s.n. Masa plastica transparenta incasabila, din care se fac diferite obiecte rezistente la socuri si la trepidatii; sticla organica, stiplex, polimetacrilat. [Acc. si: ] - Din germ. fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*plexiglas
s.n. Masa principala care se ia la amiaza; dejun; timpul cand se ia aceasta masa; (concr.) ceea ce se mananca la aceasta masa, mancare pregatita in acest scop. (Pop.) = prima masa pe care o iau taranii in cursul diminetii, vara, cand muncesc la camp; timpul zilei cand se ia aceasta masa. = a doua masa pe care o iau taranii, masa de la amiaza; timpul zilei cand se ia aceasta masa. Loc. adv. = in prima parte a zilei, inainte de amiaza, inainte de masa principala. = in a doua parte a zilei, dupa-masa, dupa-amiaza. - Lat. (by 11W11S12e5r5g14i14o)*pranz
s.n. Masa sau greutate a unui corp exprimata in tone. Spec. Capacitate a unei nave exprimata in tone-registru. Spec. Greutate a unui tren sau a unui autocamion exprimata in tone. Spec. Greutate maxima de incarcatura pe care o poate suporta un vagon sau un autocamion. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*tonaj
s.n. Masa semilichida de alimente partial digerate, care se gaseste in timpul digestiei in stomac si in duoden. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*chim
s.n. Masa sticloasa formata din diversi oxizi anorganici, cu care se acopera suprafata obiectelor de ceramica sau de metal pentru a le face impermeabile, a le feri de oxidare sau a le infrumuseta; email. Material sticlos sau obiect facut dintr-un astfel de material. Substanta alba si lucioasa care acopera suprafata vizibila a dintilor. [Var.: (inv.) s.n.] - Din ngr. (n), germ.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*smalt
s.n. Masa sticloasa obtinuta prin topire sau prin sinterizare, constituita in special din siliciu si din bariu, care se aplica pe suprafata unor obiecte metalice sau ceramice, pentru a le proteja impotriva coroziunii, a le imbunatati rezistenta mecanica, a realiza |izolarea|izola| lor electrica, in scop decorativ etc.; smalt, glazura. Obiect emailat. Pelicula obtinuta pe baza de rasini, care au in continutul lor pigmenti. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*email
s.n. Masele sarace ale cetatenilor liberi din Roma antica. Totalitatea proletarilor . (In teoria marxista) = totalitatea muncitorilor agricoli (din agricultura capitalista) lipsiti de mijloace de productie. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*proletariat
s.n. Masina agricola prevazuta cu mai multe cutite subtiri dispuse vertical, care serveste la |afanarea|afana| pamantului cu scopul de a asigura patrunderea aerului la radacina plantelor. Masina rutiera prevazuta cu colti de otel, cu ajutorul careia se scormoneste suprafata unui teren sau a unei sosele in refacere pentru a usura executarea lucrarilor ulterioare. Instrument medical format din mai multe lame taioase actionate de un resort, folosit pentru crestarea superficiala a pielii in scopuri terapeutice, pentru vaccinari etc. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*scarificator
s.n. Masina agricola prevazuta cu mai multe discuri metalice ascutite, folosita in lucrarile de dezmiristire. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*polidisc
s.n. Masina agricola prevazuta cu un cilindru (avand pe fata interioara mici alveole) care, prin rotire, separa semintele de anumite impuritati; vanturatoare. (Tehn.) Dispozitiv folosit pentru separarea dupa dimensiuni a materialelor provenite din concasare. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*trior
s.n. Masina alcatuita dintr-un tractor pe senile, prevazut in fata cu o lama puternica, folosita pentru saparea si nivelarea terenurilor, pentru transportarea pe distante mici a pamantului, deszapezirea soselelor, etc. Presa orizontala de matritat si de indoit la cald. - Din engl., fr. rus. (by 12W12S6e6r6g15i15o)*buldozer
s.n. Masina care amesteca (sau framanta) diverse materiale pentru a le transforma intr-o masa omogena. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*malaxor
s.n. Masina care serveste la separarea si la eliminarea impuritatilor dintr-un material fibros. Batoza care sorteaza materialul treierat si elimina paiele lungi. suf. (by 8W8S2e2r2g10i11o)*scuturator
s.n. Masina cu ajutorul careia se imbiba tesaturile textile cu solutii de coloranti si cu mase de apret. - Cuv. fr.(by 7W15S1e9r9g9i3o)*foulard
s.n. Masina cu ajutorul careia se realizeaza decorticarea . suf. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*decorticator
s.n. Masina de cusut folosita in industria confectiilor de tricot pentru asamblare si tivire. - Cuv. engl.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*overlock
s.n. Masina de finisat sau de apretat tesaturile prin presare la cald. (Tipogr.) Presa pentru imprimarea in relief a matritelor (de stereotipie) si pentru satinarea hartiei. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*calandru
s.n. Masina de imprimat de format mic, cu un tipar special, folosita mai ales pentru multiplicarea unor tiparituri de tiraj redus (circulare, formulare etc.) Procedeu de tipar monocrom in care cerneala se transmite de pe forma de imprimare (o foaie de aluminiu avand textul trecut cu ajutorul masinii de scris) pe o suprafata de cauciuc si apoi pe hartie. - Din engl. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*rotaprint
s.n. Masina de lucru autopropulsata, de mare capacitate, intrebuintata pentru sapat si incarcat pamantul, la diferite lucrari de terasament, in exploatarile miniere etc. [Var.: s.n.] - Din fr. cf. rus. %ekskavator.%(by 2W10S10e3r4g12i12o)*excavator
s.n. Masina de lucru folosita in trecut pentru sfaramarea minereurilor (aurifere). - Din germ. [muhle].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*steamp
s.n. Masina de lucru folosita in turnatorie pentru afanarea amestecului de formare; aerator. suf.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*afanator
s.n. Masina de lucru folosita pentru confectionarea tesaturilor din fibre textile. Unealta casnica de tesut; argea, stative. - Din bg., scr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*razboi
s.n. Masina de lupta blindata, inzestrata cu tunuri, mitraliere etc. instalate in turela si in partea din fata a vehiculului, cu rotile montate pe senile, care poate strabate terenuri accidentate. Rezervor din tabla sau din otel folosit pentru depozitarea sau transportarea lichidelor; vehicul inzestrat cu un astfel de rezervor. = nava folosita la transportul petrolului sau al derivatelor lui. Vagonet metalic folosit in mine, cu capacitatea de o tona. (Fot.) Cutie de plastic de constructie speciala, in care se developeaza filme fotografice. - Din fr. germ. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*tanc
s.n. Masina de rabotat la care miscarea principala (cea a sculei aschietoare) este efectuata pe o directie perpendiculara pe dimensiunea mai mare a piesei. - Din engl.(by 8W1S2e2r10g11i4o)*seping
s.n. Masina de scris care functioneaza simultan cu doua feluri de caractere. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*diplograf
s.n. Masina de sfaramat materiale dure, folosita in industriile extractive sau de prelucrare. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*concasor
s.n. Masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. Tricot indesirabil. (Cin.) Sistem de inregistrare sincrona a imaginii si sunetului aferent prin antrenarea cu aceeasi viteza la inregistrare si redare a peliculei de imagine si a benzii magnetice audio. - Din engl., fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*interlock
s.n. Masina de tricotat, echipata cu doua sisteme de ace cu limba, cu ajutorul careia se obtin tricoturi din urzeala cu legaturi caracteristice. - Et. nec. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*rasel
s.n. Masina electrica care transforma curentul electric din continuu in alternativ si invers sau care schimba frecventa unui curent alternativ. - Din fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*transvertor
s.n. Masina electrica mica folosita ca traductor pentru transmiterea la distanta a deplasarilor unghiulare ale unor organe de masina. - Din fr.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*selsin
s.n. Masina electrica rotativa, generatoare de curent continuu. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*dinam
s.n. Masina electromagnetica folosita pentru separarea semintelor de cuscuta de semintele altor plante. suf. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*decuscutator
s.n. Masina folosita in industria moraritului pentru a curata semintele de cereale de impuritati prin cernere si prin antrenarea lor intr-un curent de aer. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*tarar
s.n. Masina folosita la finisarea tesaturilor si a pieilor. Masina care trece firele de pe tevi sau de pe bobine pe sculuri, pentru a forma pachete de bumbac. - Din germ.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*haspel
s.n. Masina folosita la lucrari rutiere pentru saparea, transportarea si descarcarea pamantului, la constructiile de canale etc. - Din engl. rus. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*screper
s.n. Masina folosita pentru a curata semintele de impuritati, prin antrenarea lor intr-un curent de aer. - Fr.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*tarar
s.n. Masina folosita pentru balastarea liniilor de cale ferata. suf. -(by 9W2S2e11r11g4i4o)*balastor
s.n. Masina folosita pentru destramarea zdrentelor, in filatura, in industria hartiei si a celulozei. suf. (by 8W8S2e2r10g10i11o)*destramator
s.n. Masina folosita pentru diverse operatii de construire si de intretinere a drumurilor, indeosebi pentru |nivelari|nivela|. - Din engl.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*greder
s.n. Masina folosita pentru granularea (si sortarea) materialelor dure. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*granulator
s.n. Masina pentru decorticat boabele de cereale inainte de macinare. suf. (by 7W8S8e1r2g10i10o)*descojitor
s.n. Masina pentru desfacerea panusilor de pe stiuletii de porumb. suf. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*depanusator
s.n. Masina pentru scoaterea semintelor de plante leguminoase din pastai. suf. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*dezghiocator
s.n. masinarie de ridicat, mutat si stivuit marfa, utilaj greu. [nu cumva e , s.f.? - CM](by 13W7S7e15r1g9i9o)*motostivuitor
s.n. Masina sau instalatie formata din una sau mai multe perechi de cilindri grei, dispusi paralel si avand rotire inversa unul fata de celalalt, folosita la prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice, la sfaramarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. Cilindru care intra in componenta unei masini. - Din germ.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*valt
s.n. Masina sau transformator electric folosit pentru reducerea tensiunii electrice alternative intr-o retea, prin producerea unei tensiuni in opozitie de faza cu tensiunea retelei. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*devoltor
s.n. Masina sau unealta folosita pentru sfaramarea diverselor materiale; berbec. suf. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*sfaramator
s.n. Masina special construita pentru a toarce fire groase, transformand benzile de fibre textile in semitorturi infasurate pe mosoare. - Din germ.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*flaier
s.n. Masina tipografica care (prin apasarea unor clape) culege si toarna literele in randuri intregi. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*linotip
s.n. Masina tipografica de cules si de turnat litere in randuri, care are matrite cu dinti taiati pe toata grosimea lor (si cu care se poate culege de la distanta, prin transmitere telegrafica). - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*intertip
s.n. Masina tipografica de cules si de turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*linograf
s.n. Masina-unealta cu ajutorul careia se executa operatia de rotunjire, de filetare, de gaurire, de zimtuire etc. prin aschiere a unei piese. - Din sl. (by 11W4S5e13r13g13i7o)*strung
s.n. Masina-unealta folosita la prelucrarea prin aschiere a suprafetelor cu ajutorul unei pietre abrazive in forma de disc, de cilindru, de trunchi de con etc., care are o miscare de rotatie. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*polizor
s.n. Masiv de zidarie, de obicei reprofilat sau in trepte, formand soclul unei constructii. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*stereobat
s.n. - Masura agrara, egala cu 5011,79 m^2. - Megl. Sl. de la "a mina boii", insemna la inceput intinderea pe care o arau doi boi intr-o zi, cf. sp. (Miklosich, 37; Cihac, II, 124; Conev 70), cf. bg. - Der. s.n. (impozit pe vii, creat de Dabija in 1662, suprimat tot de el in 1664, reintrodus de Nicolea Mavrocordat (1714), si din nou desfiintat in 1744. In 1803 valora doi taleri de fiecare ; (var. ), s.m. (Mold., ziler care lucra intr-o vie); adj. (Mold., care formeaza o bucata intreaga de un ); , vb. (inv., a goni), din sl. ; s.m. (Trans., persoana care mina vitele), cf. Miklosich, 36. este si numele care se da ariciului in unele cintece de copii; dupa Diculescu, 493, ar fi cuvint diferit, din gr. ????? "barba", parere nu foarte convingatoare.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pogon
s.n. Masura de asigurare ordonata de justitie sau de fisc in cazul de neplata a unei datorii, constand in sigilarea bunurilor debitorului sau in darea lor in pastrare unei a treia persoane (pana la vanzarea lor silita). (Jur.) Procedura care consta in incredintarea in mainile unei terte persoane, a unui bun asupra caruia exista un litigiu, pana la solutionarea litigiului. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. , lat.(by 8W8S9e2r2g11i11o)*sechestru
s.n. - Masura de capacitate (= 56 litri) folosita pe vremuri in Trans. < Mag. , din sl. , cf. sb., cr. (Miklosich, 73; , 33; Cihac, II, 475; Berneker 26).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*acau
s.n. - Masura de capacitate pentru lichide si produse solide, egale cu un litru. - Calcii. Sas. "pahar" (Borcea 183). In Trans. Scriban prefera sa plece de la mag. , "butoi".(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cop
s.n. - Masura de capacitate pentru solide, cu valoare variabila, echivalind intre 1 si 7 litri. - Uium. - Ratie, portie. Origine neclara. Pare sa provina din ngr. ?????????, ngr. ???????? "parte", de unde a trecut in v. sb. (sec. XIV, cf. Vasmer, 97), sb., cr., slov. , mag. Cuvintul se explica in ngr. prin ???????? "parte", ?????? "a imparti". Fara indoiala, se poate explica prin mag. , considerat ca der. din "a masura" (Cihac, II, 515; Miklosich, 110; Berneker, II, 38; Galdi, 94). Der. din ngr. merge mai bine cu sensul al treilea si cu der. vb. (a rupe in bucati, a bucateli).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mertic
s.n. - Masura de suprafata, egala cu 0,57 hectare. Lat. (sec. XVIII). In Trans., inv.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*iugar
s.n. - Masura, moderatie, cumpatare. - Prudenta, tact. - Sobrietate. - Ordine, aranjare. Lat. "calcul, socoteala", probabil pe baza unei var. vulg., (Philippide, 44; Seineanu, 127; Candrea-Dens., 444; Philippide, II, 658); cf. alb. "a observa". Incercarea lui Puscariu, XXVII, 680 si DAR (cf. REW 2099) de a explica acest cuvint plecind de la lat. "rascruce" nu pare potrivita, si se bazeaza pe o evolutie semantica, improbabila, plecindu-se de la expresia "a sovai", rara si datorata cu siguranta unei confuzii cu Rezultatul aton > este rar, insa nu inexplicabil, cf. < Este de asemenea posibil ca sa fie simplu deverbal al cuvintului urmator. - Der. , vb. (a dispune, a organiza, a modera; a potoli, a linisti, a impaca; a reduce; a da impus; a sfatui, a indemna); s.f. (inv., moderatie, sobrietate); adj. (exagerat, excesiv); , s.f. (exces).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cumpat
s.n. Masurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii, ale unui ansamblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv. Schita in care sunt reprezentate la scara aceste elemente.[Pl. si: ] - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*releveu
s.n. Masura subdivizionara de greutate care reprezinta a suta parte dintr-un gram. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*centigram
s.n. Masura veche pentru cereale, egala cu circa 1-2 ocale. Cantitate de cereale sau de faina cuprinsa intr-un mertic . (Inv.) Plata in natura (sau in bani) care se lua la mori pentru macinat; ratie, portie de mancare. Expr. (sau = a primi (sau a da) o bataie. [Pl. si: ] - Din magh. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*mertic
s.n. - Matase ecru. - Planta, Cuscuta epithymum. - Var. Mr. Tc. (Roesler 590; Seineanu, II, 38; Lokotsch 367; Ronzevalle 52); cf. bg. , sb. burungik$.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*borangic
s.n. (Mat.) Centru comun mai multor cercuri. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*homocentru
s.n. (Mat.) Concluzie care deriva nemijlocit dintr-o teorema. Idee care decurge dintr-o teorie, dintr-o afirmatie etc. - Din fr. , lat.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*corolar
s.n. (Mat.) Corespondenta univoca intre doua multimi dotate cu aceeasi structura algebrica. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*homomorfism
s.n. Material a carui conductie variaza in raport cu iluminarea. - Din engl.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*fotorezistor
s.n. Material aluminos refractar, folosit la captusirea cuptoarelor pentru fabricarea sticlei. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*corhart
s.n. Material bogat in hidrocarburi, provenit din transformarea in conditii naturale a cerii si a rasinii de origine vegetala. - Din germ. lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*bitumen
s.n. Material ceramic alb si translucid obtinut prin arderea la temperaturi inalte a unei paste de cuart, de caolin si de feldspat impreuna cu adaosuri de alti componenti, folosit la fabricarea vaselor industriale sau de laborator, a izolatoarelor electrice, a vaselor de uz casnic sau a unor obiecte decorative. Obiect facut din portelan . [Var.: (rar) s.n.] - Din germ. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*portelan
s.n. Material ceramic folosit la confectionarea pieselor izolante pentru curentii de inalta frecventa. - Din fr. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*ergan
s.n. - Material ceramic, translucid, alb. - Var. Mr. It. , prin intermediul ngr. ?????????? sau din germ. Pentru var., cf. sb. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*portelan
s.n. Material compozit foarte usor, foarte rezistent la soc si la coroziune, neinflamabil, care nu permite propagarea fisurilor si amortizeaza vibratiile, folosit in aeronautica. - Denumire comerciala.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*kevlar
s.n. Material constituit din foi de placaj de lemn impregnate cu rasina de bachelita si presate, folosit pentru confectionarea carcaselor de aparate electrotehnice, de radio si de televizoare; lignofoliu. - Din engl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*fanerit
s.n. Material constituit dintr-o tesatura de fire metalice si de azbest, din care se fac garnituri la franele automobilelor si la alte organe de masini; ferodo. - Din germ. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*metalazbest
s.n. Material de constructie constituit dintr-un amestec de var, nisip, apa, ciment sau ipsos etc., care se foloseste ca element de legatura intre materiale de constructie solide. - Din lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*mortar
s.n. Material de constructie cu structura spongioasa fina, obtinut din roca vulcanica si folosit la executarea unor tencuieli termoizolante. - Din germ. rus. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*perlit
s.n. Material de constructie format din mortar si ipsos amestecat cu gelatina, clei si (uneori) cu coloranti minerali, care prin uscare si lustruire capata aspectul marmurei. Material, sub forma de pasta, folosit pentru decoratii arhitectonice, care se prepara dintr-un amestec de var stins vechi, praf de marmura si praf de creta. [Var.: (inv.) s.n.] - Din it. , germ. , fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stuc
s.n. Material de constructie in forma de caramida, facut dintr-un amestec de lut, paie si baligar uscat la soare. - Din tc. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*chirpici
s.n. - Material de constructie in forma de pulbere fina. It. Sec. XIX. - Der. , vb.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ciment
s.n. - Material de constructie. Lat. (sec. XIX). E dubletul lui , s.n. (piesa de artilerie), din fr. si al lui v. mai sus.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*mortar
s.n. Material de constructie obtinut dintr-un amestec de ciment cu fibre de azbest. [Acc. si: ] - [est] + .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*azbociment
s.n. Material de lipit in forma de tub subtire de aliaj de staniu. - Et. nec.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*fludor
s.n. Material detritic acumulat la baza pantelor si provenit din dezagregarea rocilor si din deplasarea fragmentelor lor pe versantii muntilor sub actiunea gravitatiei. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*coluviu
s.n. Material detritic constituit din particule de dimensiuni foarte mici, care formeaza sedimente si roci. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*pelit
s.n. Material electroizolant, cu aspect lucios si neted, obtinut din straturi suprapuse de hartie cu capacitate mare de absorbtie si impregnata cu rasini sintetice. - Din fr. germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pertinax
s.n. Material electroizolant obtinut din foi de mica^1 asezate prin lipire pe o banda de hartie, folosit in constructia masinilor electrice. - Cf. fr. %mica en feuille%.(by 6W14S15e15r8g2i2o)*micafoliu
s.n. Material feromagnetic constituit din pulbere de metal feromagnetic inglobata intr-un material izolant. - Din germ. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*simfer
s.n. Material fibros obtinut prin destramarea resturilor de fire si de tesaturi de lana, folosit ca amestec in filatura de lana cardata. - Cuv. engl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*shoddy
s.n. Material flexibil si dur folosit in industria incaltamintei. [ibil]. (by 11W11S11e5r5g13i13o)*duroflex
s.n. Material fluid sau vascos alcatuit dintr-un amestec de substante minerale sau vegetale, care are proprietatea de a se intari in contact cu aerul si care serveste la lipit, chituit, nivelat etc. Preparat vascos obtinut pe baza de colofoniu si intrebuintat pentru acoperirea ranilor pomilor fructiferi. Suc rasinos aromatic extras din trunchiul si din ramurile unui arbust asiatic , care serveste la fabricarea masticii, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. - Din fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*mastic
s.n. Material fonoabsorbant aplicat pe suprafetele unui spatiu inchis cu scopul reducerii zgomotului venit din exterior; Echipament de protectia muncii destinat protejarii auzului celor care il poarta. - Din pref. + suf.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*antifon
s.n. Material format din particule solide foarte fine, provenite din faramitarea naturala a scoartei terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale vietuitoarelor etc.; pulbere, colb. Exp. (pe cineva sau ceva) = a sfarama in bucati; a distruge; (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui fara rost; (fam.) a invinge pe cineva intr-o discutie in contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face); a epata. sau = a (se) distruge complet, a nu mai ramane nimic. sau = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis. = a incerca sa insele pe cineva, dandu-i iluzia ca lucrurile sunt altfel decat sunt in realitate, a induce in eroare. = a-i purta cuiva o mare grija, a face tot posibilul pentru cineva. = nimic. (De obicei urmat de determinari) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine si care sunt folosite in diferite scopuri. = pulbere formata dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf si carbune de lemn, folosita ca explozibil. = preparat care produce in contact cu apa o spuma si care se foloseste pentru stingerea incendiilor. = preparat care se intrebuinteaza in patiserie pentru a face sa creasca aluaturile, prin bioxidul de carbon pe care il degajeaza. = lapte sub forma de pulbere, obtinut prin eliminarea apei din componenta lui. = pulbere care se amesteca cu ulei sau cu lac si formeaza vopsele care imita metalul. = substanta cu aspect lucios, preparata din mica^1 pisata, folosita la zugraveli. = material pulverulent, neinflamabil si imputrescibil, obtinut din cenusa de la termocentrale cu adaosuri de pacura, folosit pentru hidroizolari. Spec. Substanta toxica sau medicamentoasa in forma de pulbere; (pop.) doza dintr-un astfel de medicament. (Arg.) = cocaina. (Pop.) Polen. [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Din sl.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*praf
s.n. Material granular cu porozitate mare obtinut prin deshidratare in conditii speciale a gelului de bioxid de siliciu, folosit in tehnica, ca absorbant si ca purtator de catalizatori; gel de silice. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*silicagel
s.n. Material impermeabil subtire, folosit pentru confectionarea hainelor de ploaie. Haina de ploaie confectionata din acest material. - Din .(by 7W1S1e9r10g3i3o)*fas
s.n. Material in forma de placi, constituit din straturi de tesaturi impregnate cu rasini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin aschiere, utilizat ca material electroizolant in electrotehnica si radiotehnica, in constructia de masini (la fabricarea unor roti dintate). - Din fr. (by 11W11S4e5r5g13i14o)*textolit
s.n. Material izolant constituit din foi de hartie |impregnate|impregna| cu bachelita si presate, utilizat in electrotehnica. - Denumire comerciala.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*getinax
s.n. Material izolant fabricat din aluminiu si siliciu, foarte rezistent. - Din (by 13W6S6e15r15g15i8o)*siluminit
s.n. Material izolant obtinut din polistiren, folosit la izolarea cablurilor de inalta frecventa si ca dielectric pentru condensatori cu stabilitate la temperatura. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*styroflex
s.n. Material lemnos sub forma de placa obtinut prin presarea de lemn in combinatie cu diferiti lianti. - Din initialele [laca] + [glomerata din] + [emn].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pal
s.n. Material lemnos sub forma de placi aglomerate. - Din pronuntarea initialelor [laca] + [ibro] + [emnoasa].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*pefele
s.n. Material obtinut prin uscarea gelurilor. - Din fr. , germ. , engl.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*xerogel
s.n. Material pentru constructii sub forma unei placi din gips cartonate pe exterior; gips-carton. - Din , nume comercial.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*rigips
s.n. Material plastic poros folosit in constructii. - Cf. engl. %poroplastic.%(by 15W9S9e2r2g3i11o)*poroplast
s.n. Material plastic, rezistent la actiunea agentilor corosivi, la foc etc. Vas de bucatarie confectionat din teflon . - Din fr. engl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*teflon
s.n. Material preparat dintr-un amestec de azbest, cauciuc si un liant mineral, folosit la fabricarea unor garnituri rezistente la temperaturi si la presiuni inalte. - Din germ.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*clingherit
s.n. Material pulverulent (praf de calcar, de var stins, negru de fum etc.) folosit pentru a mari consistenta, adezivitatea si stabilitatea termica a unor materiale. - Din fr., engl.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*filer
s.n. Material rezultat din faramitarea rocilor prin actiunea agentilor externi. Material granular marunt rezultat in urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulatiei. (Rar) Tartru dentar. - Din fr. lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*detritus
s.n. Material sedimentar provenit din alterarea si dezagregarea rocilor, aliat in curs de scurgere sub influenta apelor de siroire pe pantele diferitilor versanti. - Din lat. (by 6W14S14e15r8g8i1o)*deluviu
s.n. Material sintetic inlocuitor pentru talpa si tocuri la incaltaminte. - [poros] + [abil].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*microdur
s.n. Material solid care serveste la umplerea golurilor ramase intr-o mina, in urma exploatarii. Lucrare de terasament executata in scopul ridicarii unui teren la nivelul necesar constructiei unei cai ferate, unei sosele, unui dig etc. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*rambleu
s.n. Material, substanta repartizata relativ uniform pe o suprafata de alta natura (pentru a o acoperi) sau intre alte doua suprafete de alta natura (pentru a le desparti). Fasie compacta dintr-o materie, aflata in interiorul unei mase de natura diferita. Depozit de roci sedimentare sau metamorfice cu o compozitie relativ omogena, care se gaseste, sub forma unei panze, intre alte depozite. Influenta externa exercitata asupra unei limbi date. Fig. Parte dintr-o clasa sociala; categorie, patura sociala. Fasie de pamant, cu carari pe margini, pe care se seamana legume sau flori; fasie de pamant impreuna cu vegetatia respectiva. (Pop.) Culcus, asternut pentru animale. (Pop.) Pat, asternut pentru oameni. Nume dat partii de jos pe care se reazema unele obiecte sau unelte; postament. Patul pustii. [Pl. si : ] - Lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*strat
s.n. Material termoizolant confectionat din tulpini uscate de stuf asezate paralel, presate si legate sub forma de panouri. - Din (by 2W11S11e4r5g13i13o)*stufit
s.n. Material termorezistent, pe baza de carbura de siliciu. [Var.: s.f.] - Din engl. , germ.(by 2W11S11e11r5g5i13o)*silit
s.n. Material textil din amestec de fibre sintetice si naturale. - |[gal]|tergal| + |[on]|coton|. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*tercot
s.n. Material textil din matase, bumbac sau lana cu fire metalice. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*lame
s.n. Materie coloranta extrasa din unele specii de licheni, folosita ca reactiv chimic pentru determinarea caracterului acid sau bazic al unei solutii sau al unei substante. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i8o)*turnesol
s.n. Materie dura, alba, lucioasa si cu irizatii, care formeaza stratul interior al cochiliei unor scoici si din care se fac nasturi, manere, ornamente etc.; nacru. Ornament, incrustatie, obiect de sidef . - Din tc. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*sidef
s.n. Materie lichida vascoasa, de culoare galbena-verzuie, formata in rani, in leziuni, in diverse organe etc. din microbi si ramasite de leucocite; coptura. - Lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*puroi
s.n. Materie ramasa de la o operatie de prelucrare chimica a unui material. Materie care se depune pe peretii sau pe fundul recipientelor unde se pastreaza substante lichide sau unde se produce o ardere. [Pr.: - Pl. si: ] - Fr. (lat. lit. ).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*reziduu
s.n. Materie rezultata din digestie, care se elimina din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus; (materii) fecale; murdarie . - Din fr. lat. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*excrement
s.n. Materie solida, incolora, uneori transparenta, lucioasa, flexibila si plastica, usor inflamabila, obtinuta din nitroceluloza si camfor, folosita la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor si a unor obiecte uzuale. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*celuloid
s.n. (Mat.) Functie care aplica unul pe altul doua spatii. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*homeomorfism
s.n. (Mat.) Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu sinusul unghiului complementar. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*cosinus
s.n. ~ (Mat., in sint.) (fata de o multime de puncte data) = Punct cu proprietatea ca orice vecinatate a sa include cel putin un punct ce apartine multimii date. [](by 5W5S14e14r7g8i1o)*punct
s.n. (Mat.) Multimea valorilor luate de o functie, care rezulta in urma atribuirii variabilei independente a tuturor valorilor din domeniul sau de definitie. (cf. fr. , engl. , it. ) [](by 9W2S3e11r11g5i5o)*codomeniu
s.n. ~ (Mat.) Multime de elemente inchisa fata de doua operatii binare, dintre care prima formeaza cu multimea data un grup comutativ, iar cea de-a doua este asociativa fata de elementele multimii si distributiva in raport cu prima operatie. [] (by 9W2S2e11r11g11i5o)*inel
s.n. (Mat.) Poligon plan cu cinci laturi si cinci unghiuri. - Din fr. , germ. , lat.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*pentagon
s.n. (Mat.) Portiune dintr-un plan limitata de doua drepte concurente si de arcul unei curbe cuprins intre cele doua drepte; multimea punctelor din interiorul unei sfere, situata in interiorul conului avand ca baza un cerc mic al sferei, iar ca varf centrul sferei. (Tehn.) Organ de masina in forma de cerc, de roata (dintata). Fiecare dintre zonele corespunzatoare unei delimitari de orice natura a unei suprafete; portiune limitata dintr-o suprafata. Zona de actiune a unei unitati militare. Subimpartire administrativa in cadrul unui oras mai mare. Domeniu sau ramura de activitate. - Din fr. lat. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*sector
s.n. (Mat.) Suma lungimilor laturilor unui poligon; linie inchisa care margineste o suprafata. Suprafata cuprinsa intr-un perimetru ; limita a teritoriului unei localitati, a unei zone etc. - Din fr. ngr. germ. (by 13W13S7e7r15g15i1o)*perimetru
s.n. (Mat.) Suprafata generata de o curba inchisa care se roteste in jurul unei axe din planul curbei si care nu taie curba. Corp solid marginit de un toroid . - Din fr. germ. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*toroid
s.n. (Mat.) Suprafata obtinuta prin deplasarea pe o elice a unei drepte, a unui triunghi etc. Curba generata de rotirea unei parabole obisnuite in jurul unui cerc. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*elicoid
s.n. Matura mare, facuta din maracini sau din nuiele, cu care se matura curtile sau strazile. (Bot.) Porumbar^1. - Din sl. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*tarn
s.n. - Matura pentru a curata pleava. Mag. "matura" (Tiktin; DAR). - Der. , s.f. (matura); , vb. (a matura, a curati pleava; refl., a se fuduli), din mag. (Galdi, 89).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*felezeu
s.n. (m.) Dispozitiv la conductele de distributie a apei sub presiune, care permite deschiderea si inchiderea unuia sau a mai multor furtunuri in acelasi timp. - Din fr. , germ.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hidrant
s.n. Mecanism alcatuit dintr-o parghie articulata la mijloc si cu doua pedale la extremitati, folosit la dirijarea unui avion sau a unor ambarcatii. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*palonier
s.n. Mecanism al unui regulator, prin care acesta actioneaza direct sau prin intermediul unui alt mecanism asupra marimii sau parametrului de reglat. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*servomecanism
s.n. Mecanism care permite angrenarea pinionului demarorului cu coroana dintata de pe volantul motorului, la automobile, avioane etc. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*bendix
s.n. Mecanism care urmareste miscarea diurna a unui astru, transmitandu-i imaginea cu ajutorul unei oglinzi, tot timpul in aceeasi directie. - Et. nec.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*celostat
s.n. - Mecanism de inchis cu toarta. - Var. (Trans., Mold.) Mag. (Cihac, II, 511; DAR; Galdi, 93), cf. sb., cr., slov. , pus in legatura cu it. (Berneker 729), fr. - Der. s.m., din mag. cf. rut. ; vb.; s.f.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*lacat
s.n. Mecanism, motor sau instalatie cu ajutorul carora se pornesc motoarele cu ardere interna. - Din fr. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*demaror
s.n. Mecanism sau dispozitiv schimbator de viteza cu variatie continua, care permite transmiterea miscarii de la un arbore motor la arborele principal al unei masini. - Din rus. [skorosti], fr. [de vitesse].(by 4W5S13e13r7g7i7o)*variator
s.n. (Mec.) Fus al unui arbore cotit, pe care se articuleaza capul bielei. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*maneton
s.n. (Med.) Acumulare de lichid seros in spatiile intercelulare ale organelor si tesuturilor. = afectiune cauzata de trecerea plasmei sangvine in alveolele pulmonare. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*edem
s.n. (Med.) Aglomerare patologica de fecale condensate in colon sau rect. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*fecalom
s.n. (Med.) Ansamblu de tulburari nervoase (isterice) vindecabile prin sugestie. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*pitiatism
s.n. (Med.) Ansamblul tulburarilor produse de consumul abuziv al ceaiului. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*teism
s.n. (Med.) Antigen care provoaca reactii de hipersensibilitate mediate prin mecanisme imunologice (conform terminologiei Academiei Europene de Alergologie si Imunologie Clinica - EAACI). - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*alergen
s.n. (Med.) Aparat care masoara cantitatea de anestezic inhalat. - Din fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*anestezimetru
s.n. (Med.) Aparat care masoara tonicitatea musculara. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*miotonometru
s.n. (Med.) Aparat care permite modificarea artificiala a presiunii atmosferice pentru adaptarea organismului la altitudini mari. - Dupa engl. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*respirometru
s.n. (Med.) Aparat care permite proiectarea |electrocardiogramei|electrocardiograma| pe un ecran. - Din fr. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*electrocardioscop
s.n. (Med.) Aparat care serveste examinarii vizuale a mediastinului. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*mediastinoscop
s.n. (Med.) Aparat care, utilizand ultrasunetele, vizualizeaza pe un ecran capul copilului inainte de nastere. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*ecoscop
s.n. (Med.) Aparat cu care se fac clisme sau spalaturi interne; clistir. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*irigator
s.n. (Med.) Aparat electronic folosit pentru amplificarea biopotentialelor musculare. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*bioamplificator
s.n. (Med.) Aparat folosit pentru diagnosticarea bolilor vaselor sangvine. - Din rus. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*termovizor
s.n. (Med.) Aparat folosit pentru impactarea fragmentelor osoase prin prinderea in suruburi. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*impactor
s.n. (Med.) Aparat folosit pentru tomografii. - Din (derivat regresiv). (by 10W3S4e12r12g6i6o)*tomograf
s.n. (Med.) Aparat folosit pentru tonoscopie. - Din (derivat regresiv). (by 8W1S2e10r10g11i4o)*tonoscop
s.n. (Med.) Aparat medical cu ajutorul caruia se efectueaza masurarea conturului toracic. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i5o)*stetometru
s.n. (Med.) Aparat pentru determinarea cantitatii de oxigen din hemoglobina in sangele periferic. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*oximetru
s.n. (Med.) Aparat pentru inregistrarea curentilor electrici emisi de contractia organelor, vaselor de sange etc. - Din engl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*electrochimograf
s.n. (Med.) Aparat pentru masurarea acuitatii olfactive. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*olfactometru
s.n. (Med.) Aparat pentru masurarea automata a coagularii sangelui. - Din (dupa )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fotocoagulograf
s.n. (Med.) Aparat pentru masurarea diametrului pupilei. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*pupilometru
s.n. (Med.) Aparat pentru masurarea gradului de astigmatism. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*astigmometru
s.n. (Med.) Aparat pentru masurarea locului si a configuratiei unui organ. - Din engl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*oncometru
s.n. (Med.) Centru de colectare si distribuire a laptelui de mama. - Din fr., lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*lactariu
s.n. (Med.) Compus de iodo-oxichinolina si acid sulfonic cu rol biostimulator. (sil. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*yatren
s.n. (Med.) Conjunctivita granuloasa provocata de un virus. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*trahom
s.n. (Med.) Contractie musculara spasmodica; crampa musculara. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*miospasm
s.n. (Med.) Defect de vedere care se datoreste faptului ca focarul imaginii este situat dincolo de retina; hipermetropie. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*hipermetropism
s.n. (Med.) Deformare conica a corneei, insotita de scaderea accentuata a vederii. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cheratocon
s.n. (Med.) Denumire generica pentru sindroame similare cu parkinsonul. - Din fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*parkinsonism
s.n. (Med.) Denumire improprie pentru sifilisul congenital. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*eredosifilis
s.n. (Med.) Denumire pentru arahnoida si piamater considerate impreuna. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*leptomeninge
s.n. (Med.) Deplasare in jos a unui organ fata de pozitia sa normala, din cauza slabirii mijloacelor sale de fixare. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*prolaps
s.n. (Med.) Dermatoza localizata la pielea capului, produsa de o ciuperca microscopica. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*favus
s.n. (Med.) Diagnosticare bazata pe examinarea microscopica a celulelor extrase din organisme, citoscopie. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*citodiagnostic
s.n. (Med.) Disfunctie hormonala cu scaderea foliculinei. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*hipofoliculinism
s.n. (Med.) Dispozitiv laser pentru determinarea coagularii sangelui. - Din engl.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fotocoagulator
s.n. (Med.) Dorinta de satisfacere a instinctului sexual. - Din lat., fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*libido
s.n. (Med.) Endoscop special pentru examenul optic al rectului. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rectoscop
s.n. (Med.) Grup de virusuri din care fac parte virusurile gripale, virusul orcionului etc. [Pl. si: (m.) ] - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*mixovirus
s.n. (Med.) Hernie a meningelor datorita unui defect al craniului sau al coloanei vertebrale. - Din fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*meningocel
s.n. (Med.) Hernie congenitala a inimii in abdomen. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*cardiocel
s.n. (Med.) Homosexualitate feminina; lesbianism, tribadism. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i14o)*safism
s.n. Medicament calmant sub forma de solutie, preparat din extractul fluid al unei specii de pasiflora, cu adaosuri de substante sedative si de sirop. suf. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*pasifloral
S.n. Medicament care induce o modificare permanenta sau temporara (reversibila) a functiei trombocitare(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sn
s.n. Medicament care provoaca, care favorizeaza menstruatia. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*emenagog
s.n. Medicament care se prezinta sub forma de pulbere alba, cristalina, inodora, cu gust amar, foarte putin solubila in apa, cu actiune hipnotica, folosit mai ales in epilepsie; fenobarbital, acid barbituric. - Din germ. fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*luminal
s.n. Medicament cu actiune antiseptica, extras din rasina unui arbore si intrebuintat ca expectorant in diferite preparate contra tusei. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*gaiacol
s.n. Medicament cu puternica actiune calmanta a sistemului nervos central. - Din fr.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*ataraxic
s.n. - Medicament de ochi. Fr. , si inainte (sec. XVIII) din gr. ?????????.(by 1W1S9e10r10g3i4o)*colir
s.n. Medicament despre care se credea odinioara ca vindeca orice boala. [Var.: (inv.) s.f.] - Din lat. , fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*panaceu
s.n. Medicament dezinfectant al aparatului respirator si excitant al centrilor respiratori. - Denumire comerciala.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*pneumosept
s.n. Medicament intrebuintat in tratamentul unor afectiuni ale ochilor. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*colir
s.n. Medicament preparat din extract de ficat, cu actiune stimulatoare asupra hematopoiezei, avand proprietatea de a regenera celula hepatica. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hepar
s.n. - Medicament, remediu. - Tratament. - Megl. Sl. (Miklosich, 28; Miklosich, 349; Cihac, II, 166), cf. bg., cr., slov., rut. , sb. pol. - Der. vb. (a trata; refl., a-si reface sanatatea, a se pune pe picioare; a se indrepta, a se ameliora), din sl. , sau din ; adj. (iremediabil); , adj. (care lecuieste, care vindeca); s.m. (doctor); , s.f. (inv., remediu, tratament); , s.f. (vindecare, indreptare). - Cf.(by 3W11S12e5r5g6i14o)*leac
s.n. Medicament sau alt agent fizic care opreste sau impiedica inmultirea celulelor si care este folosit in tratamentul cancerului. (Adjectival) - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*citostatic
s.n.(Medicina).Dorinta de satisfacere a instinctului sexsual.[Lat.,fr.](by 9W9S2e3r11g11i4o)*libido
s.n. (Med.) Imunitate la otravuri obtinuta prin deprinderea de a consuma doze crescande din otravurile respective. - Din fr. engl. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*mitridatism
s.n. (Med.) Infiltrare a peretilor aortei si a unor artere cu o substanta grasa. V. - Din fr.(by 1W1S9e10r10g3i4o)*aterom
s.n. (Med.; in sintagma) = stare de hiperexcitabilitate cardiaca, intalnita mai ales la tineri, care se manifesta prin puls rapid si neregulat. Fig. Exaltare, pasiune puternica. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*eretism
s.n. (Med.; in sintagma) = tumoare localizata in glanda medulosuprarenala. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*hipernefrom
s.n. (Med.) Instrument care serveste la efectuarea litotritiei. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*litotritor
s.n. (Med.) Instrument cu ajutorul caruia se examineaza fosele nazale. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*rinoscop
s.n. (Med.) Instrument folosit pentru a sonda, a masura sau a redresa uterul. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*histerometru
s.n. (Med.) Instrument folosit pentru examinarea irisului. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*iridoscop
s.n. (Med.) Instrument pentru examinarea cavitatii abdominale; peritoneoscop. - Din fr.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*laparoscop
s.n. (Med.) Instrument pentru examinarea (mucoasei) cavitatii bucale. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*stomatoscop
s.n. (Med.) Instrument pentru masurarea curburii corneei. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*cheratometru
s.n. (Med.) Instrument pentru masurarea perimetrului toracic. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cirtometru
s.n. (Med.) Instrument pentru masurarea presiunii sangelui. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hemodinamometru
s.n. (Med.) Instrument pentru studierea cavitatilor interne. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*fibroscop
s.n. (Med.) Insuficienta coronariana care se manifesta prin aspecte intermediare intre anghina pectorala si infarctul miocardic propriu-zis. - Din germ. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*preinfarct
s.n. (Med.) Interval de timp de 24 de ore (o zi si o noapte) folosit pentru a urmari variatiile unor functii biologice. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*nictemer
s.n. (Med.) Introducere a unui cateter intr-un canal normal sau intr-o cavitate a organismului, in scopul stabilirii diagnosticului. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i6o)*cateterism
s.n (Med.) Material acrilic dur, alb sau roz, folosit in stomatologie. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*duracryl
s.n. (Med.) Metoda de examen clinic care consta in introducerea unui tub de cauciuc sau metalic in stomac sau in duoden pentru extragerea si analiza sucurilor respective. = introducerea unui tub metalic in laringe in caz de asfixie. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*tubaj
s.n. (Med.) Metoda de tratament care consta in trecerea curentului electric prin creier. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*electrosoc
s.n. (Med.) Metoda psihanalitica prin care se provoaca reactualizarea evenimentelor din copilarie ale pacientului in scopul descarcarii unor tensiuni. [Scris si: - Pr.: ] - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*neocatharsis
s.n. (Med.) Nume dat oricarui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala; efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu. (Geol.) Presiune laterala tangentiala care se produce in sinclinale si determina formarea cutelor muntoase. - Din engl., fr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*stres
s.n. (Med.) Organ, parte dintr-un organ, tesut etc. care este transplantat printr-o interventie chirurgicala. Transplantare. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*transplant
s.n. (Med.) Pata pigmentara a pielii cu aspect de nev. Pistrui. - Din fr., lat. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*lentigo
s.n. (Med.) Pierdere a vederii pe o portiune limitata a campului vizual. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*scotom
s.n. (Med.) Pneumotorax spontan caracterizat prin prezenta de lichid in cavitatea pleurala. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*hidropneumotorax
s.n. (Med.) Portiune de tesut mortificat care se detaseaza de tesuturile sanatoase invecinate si se elimina. - Din fr. (by 7W15S15e1r9g9i2o)*sfacel
s.n. (Med.) Reproducere mecanica a celor auzite sau citite, fara a le intelege. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*psitacism
s.n. (Med.; si in sintagma ) Aparat electronic folosit in tratamentul fibrilatiei atriale sau ventriculare. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*defibrilator
s.n. (Med.; si in sintagma ) Boala degenerativa a sistemului nervos central caracterizata prin tremuraturi cu caracter static ale membrelor si capului si prin rigiditate musculara. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*parkinson
s.n. (Med.) Simptom caracterizat prin inclinarea laterala a capului si a coloanei cervicale in urma unei afectiuni musculare, vertebrale sau nervoase; durere provocata de un astfel de simptom. - Din fr. (by 2W2S3e11r11g5i5o)*torticolis
s.n. (Med.) Simptom caracterizat prin marirea volumului abdomenului provocata de acumularea de gaze in stomac sau in intestin; balonare, meteorizatie. - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*meteorism
s.n. (Med.) Somn artificial provocat cu ajutorul curentului electric, utilizat in tratamentul unor boli psihice si nervoase. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*electrosomn
s.n. (Med.) Stare de erectie a penisului prelungita in mod anormal, adesea dureroasa si neurmata de ejaculare. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*priapism
s.n. (Med.) Strat de grasime care acopera pielea nou-nascutului. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*vernixcaseosa
s.n. (Med.) Tonic administrat in insuficienta cardiaca. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*tonicardiac
s.n. (Med.) Transplant recoltat de la un alt individ. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*heterotransplant
s.n. (Med.) Traumatism de mica intensitate care prin repetare frecventa poate deveni cauza unei boli profesionale. - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*microtraumatism
s.n. (Med.) Tumoare benigna a tesuturilor epiteliale cu celule cilindroide. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*cilindrom
s.n. (Med.) Tumoare benigna congenitala a vaselor limfatice. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*limfangiom
s.n. (Med.) Tumoare cu aspect de ganglion limfatic, constituita din limfocite. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*limfom
s.n. (Med.) Tumoare cu depozite asemanatoare nisipului, localizata la nivelul sistemului nervos. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*psamom
s.n. (Med.) Tumoare maligna a epiteliului, carcinom. - Din fr. epithelioma. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*epiteliom
s.n. (Med.) Tumoare maligna a tesutului cartilaginos. - Din fr. engl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*condrosarcom
s.n. (Med.) Tumoare mixta, formata din tesut adipos si tesut fibros. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*lipofibrom
s.n. (Med.) Unitate morfologica si functionala a rinichiului. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*nefron
s.n. (Med.) Vaccin complex, continand trei componente profilactice diferite. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*trivaccin
s.n. (Med.) Vascularizatie anormala a unei membrane, insotita de formare de tesut conjunctiv. Adenita nesupurata. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*panus
s.n. (Med.) Zgomot suierator al respiratiei, specific in cazuri de spasm sau de obstructie a laringelui. - Din lat., fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*stridor
s.n. - Melodie, arie. Ngr. ????? (Galdi 509). Sec. XVIII, inv. - Der. (mr. ), s.f., din ngr. without si, modern, din fr. ; adj., din fr. ; adj., din fr. ; s.f., din fr. ; melodramatic, adj., din fr. ; s.m., din fr. ; s.f., din fr. (by 7W7S15e1r9g9i10o)*melos
s.n. Melodie, cantec; muzica. Aspectul cantabil, melodic al muzicii. - Din ngr.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*melos
s.n. Melodie care apare concomitent cu subiectul unei fugi sau al altor lucrari polifonice. - Cf. fr. %contre-sujet%.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*contrasubiect
s.n. Melodie care se bucura la un moment dat de o mare popularitate; cantec la moda. - Din germ.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*slagar
s.n. Membrana care acopera, la fetele virgine, orificiul extern al vaginului. - Din fr., lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*himen
s.n. Membrana care inveleste fetusul la mamifere, la pasari si la reptile si care se afla in partea cea mai dinauntru a placentei, avand forma unui sac plin cu un lichid. // (In forma ) Element prim de compunere savanta pentru termenii care se refera la "amnios". [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. ].(by 14W14S7e8r8g1i10o)*amnios
s.n. Membrana care inveleste pana la nastere fetusul la mamifere, la pasari si la reptile. - Din fr.(by 15W1S1e9r9g3i3o)*amnios
s.n. Membrana conjunctiv-fibroasa care inveleste osul. - Din fr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*periost
s.n. Membrana seroasa subtire care captuseste peretele cavitatii abdomenului si acopera organele cuprinse in aceasta cavitate. - Din lat. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*peritoneu
s.n. Membrana subtire care captuseste cavitatile si valvulele inimii. - Din fr. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*endocard
s.n. - Membru inferior la om si fiecare dintre membrele care ajuta la deplasare la celelalte vietuitoare, laba. - Gamba, but, coapsa. - Baza, sprijin. - Masura de lungime. - Metru poetic. - Norma, stil. - Dimb, delusor. - Coada sau miner de coasa. - (Olt.) Claie de 13 snopi. - Mr. , megl. istr. Lat. (Diez, II, 53; Puscariu 1300; Candrea-Dens., 1371; REW 6324a), cf. sp. CuvInt de uz intern (ALR, I, 55). - Der. (var. ), s.f. (inv., cirja; cataliga, papainog; pasare cu picioare lungi); s.m. (picior mic; un anumit fel de a tricota; betigas de litera); , s.f. (Banat, trepied); vb. refl. (a se pune pe picioare).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*picior
s.n. Memoriu, reclamatie, plangere adresata de catre domnii, boierii etc. romani sultanului sau marelui vizir; arzmahzar. - Din tc.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*arz
s.n. Mentiune scrisa pe dosul unui cec, al unei polite etc. prin care se transfera proprietatea actului respectiv unei alte persoane. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*andosament
s.n. - Mers. Fr. Cf. interj. (hai, inainte; afara), din fr. , se intrebuinteaza ca ordin pentru soldati sau pentru ciini, cf. Graur, VI, 155. - Comp. s.f. (ruta, itinerar), din germ. cf. rus. ; vb. (a merge in mars), dupa germ. rus. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*mars
s.n. Mers inapoi al unui automobil; (concr.) dispozitiv al mecanismului de transmisie, care permite mersul inapoi al unui autovehicul. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*marsarier
s.n. Mersul cel mai rapid al calului, alcatuit dintr-o succesiune de salturi. Dans foarte rapid, cu miscari in doi timpi si cu un ritm sacadat; melodie dupa care se executa acest dans. - Din fr. , it.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*galop
s.n. - Mersul cel mai rapid al calului. - Dans rapid. Fr. - Der. (din fr.) , vb.; s.f.; adj.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*galop
s.n. - Mers, umblet. Rus. (Cihac, II, 139). In Mold., rar. Pare a fi dublet al lui , s.f. (Mold., Trans., deschidere, trecere), de unde s.f. (Mold., strada, ulita), cf. Cihac, II, 139 si Tiktin (dupa Philippide, II, 717, ar fi in legatura cu alb. ).(by 1W9S9e3r3g3i11o)*hod
s.n. Mesaje nesolicitate, nedorite, irelevante, trimise in special prin posta electronica in cantitati mari. - (by 3W3S11e11r5g5i13o)*spam
s.n. Meseria de profesor; functia de profesor; timpul cat cineva exercita aceasta profesiune. - Din fr. Cf. germ. %Professorat.%(by 10W10S11e4r4g12i13o)*profesorat
s.n. Meseria morarului; morarie. Operatie de macinare a cerealelor (sau a altor materiale). Ramura industriala care se ocupa cu prelucrarea prin zdrobire si maruntire a boabelor de cereale, producand faina, crupe, gris, orez decorticat etc. Impozit care se platea odinioana in tarile romanesti pe mori. - V. (by 13W13S7e7r15g1i1o)*morarit
s.n. Meserie; profesiune, ocupatie, indeletnicire; mestesugarie. Ramura, disciplina (a stiintei, a artei); stiinta, arta, considerate ca discipline. Stil (artistic). Pricepere, indemanare, abilitate, talent. Arta, maiestrie; (rar) actiune realizata cu pricepere, cu maiestrie. Actiune facuta (in ascuns) cu dibacie, cu viclenie, in vederea atingerii unui scop; procedeu, sistem (ingenios, viclean). (Pop.) Viclenie, tertip, inselatorie. (Inv. si pop.; concr.) Unealta, instrument. Dispozitiv al unui obiect; parte componenta (cu rol activ) a unui sistem; mestesugire. - Din magh. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*mestesug
s.n. Mestesug practicat cu arta. = produse lucrate artistic de catre mestesugari. Local, magazin in care se vand produse de artizanat. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*artizanat
s.n. Metal alb cu reflexe rosietice, ale carui saruri au intrebuintari in medicina. [Acc. si ] - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*bismut
s.n. Metal alb, ductil si maleabil, foarte dur, intrebuintat la aliaje si ca dezoxidant; gluciniu. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*beriliu
s.n. Metal alcalin moale, de culoare alba-argintie, foarte reactiv, care in natura se gaseste sub forma de saruri si se intrebuinteaza ca ingrasamant agricol sau la fabricarea sticlei; potasiu. [Sil. pron. ; art. ; simb. ] (din germ. < lat. [din = saricica, ciurlan, planta din care, prin ardere, se obtinea soda] < ar. , forma vulg. din = saricica; cenusa rezultata in urma arderii ei; v. si ) [def. ; etim. ] (by 4W12S13e6r6g15i15o)*kaliu
s.n. Metal, aliaj cu proprietati inoxidabile; obiect din acest material. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*inox
s.n. Metal de culoare alba-argintie, lucios si maleabil, inoxidabil la temperatura obisnuita, intrebuintat la fabricarea unor oteluri speciale. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*molibden
s.n. Metal de culoare alba-cenusie, lucios, foarte dur, dar casant, care se gaseste in natura, in stare nativa, sub forma de aliaj cu iridiul. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*osmiu
s.n. - Metal lucios, cenusiu albastru. - Fir de plumb (1), dreptar; disc de plumb, bici cu plumb etc. - Munitie, glont. - Sigiliu, pecete. - (Mold.) Creion, unealta de scris pe tablita. - Mr. "glont". Lat. (Puscariu 1343; Candrea-Dens., 1418; REW 6615), cf. alb. (Philippide, II, 651), it. prov. fr. sp. port. - Der. adj. (greu); s.m. (lucrator in plumb, fintinar, putar); adj. (cenusiu); vb. (a acoperi cu plumb; a sigila cu plumb; a plomba o masea); s.m. (sigilator); vb. (a astupa o carie dentara), din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*plumb
s.n. Metal moale, alb-argintiu, asemanator cu zincul, folosit, sub forma de aliaje, in medicina, in tehnica etc. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cadmiu
s.n. Metaloid de culoare alba-cenusie, cu numeroase folosiri in industrie; stibiu. - Din fr. , lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*antimoniu
s.n. Metaloid de culoare galbuie, cu miros neplacut, care se gaseste in natura in stare nativa sau in combinatii, intrebuintat mai ales in tehnica si in medicina; pucioasa. = sulf sub forma de pulbere fina. - Din lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*sulf
s.n. - Metal pretios de culoare alba stralucitoare. - Argintarie, obiecte de argint. - (S.m.) Moneda de argint. - , mercur. - Mr. istr. Lat. (Puscariu 116; Candrea-Dens., 82; REW 640; DAR); cf. alb. , it. v. prov., fr., cat. , v. sp. Pl. se foloseste numai cu sensul 3. Numele de mercur apare inca in lat. cf. it. , v. fr. (fr. ), v. sp. (Castro, 1921, p. 17). Der. vb.; , s.m., care poate fi de formatie interna (Puscariu 117; REW 638, si DAR il deriva din lat. , cf. it. , fr. , cat. sp. ); s.f. (argint batut; argintarie; tacimuri de argint); s.f. (planta chenopodiacee, Potentilla anserina); s.f. (argintare); , vb.; s.f. (arbust, Dryas octopetala); , adj.; , adj. (argintiu); vb. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*argint
s.n. Metal pretios, de culoare galbena stralucitoare, foarte maleabil si ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoaba, de arta, monede (servind din aceasta cauza si ca etalon al valorii) etc. Fig. Lucru valoros, pretios. = apa folosita ca izvor de energie. = carbune de pamant sau (mai rar) titei, considerate ca surse de energie. = padurea ca bogatie vegetala. Loc. adj. = care are culoarea galbena a aurului ; valoros ca aurul ; (despre oameni) foarte bun, milos. Expr. = perioada de inflorire si stralucire a vietii materiale si culturale. (Fam.) (sau , se zice despre cineva care prevede cuiva implinirea unor lucruri favorabile. = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrarii unei casatorii. Fig. Vapaie, stralucire ca a aurului . Fir, ata facuta din aur sau imitand aurul si folosita la cusut; vesmant tesut din asemenea fire. Bani; avere, bogatie; belsug. Expr. = a fi foarte bogat. - Lat.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*aur
s.n. Metal usor, ductil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara intinsa in industrie si in tehnica. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*aluminiu
s.n. (Met.) Aparat folosit pentru masurarea vizibilitatii pe orizontala. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vizibilmetru
s.n. (Met.) Ciclon tropical care se manifesta in sudul Asiei. (Inv.) Uragan. - Din germ. (by 9W2S3e11r11g11i5o)*orcan
s.n. Meterez de pamant care servea in antichitate ca fortificatie militara. - Din lat. Cf. germ. %Wall%, it. %vallo%.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*val
s. n. (met.) FurtunA? localA?, bruscA? si de scurtA? duratA?, insotitA? de ploaie, grindinA? sau ninsoare. -Din fr. /de vent/(by 11W5S5e13r13g7i7o)*gren
s.n. (Met.) Instrument cu care se determina viteza si directia de deplasare a norilor. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*nefoscop
s.n. (Met.) Intensificare brusca si temporara a vantului, insotita uneori de ploaie. - Din fr. [de vent].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*gren
s.n. Metoda de cercetare (in literatura, muzica etc.) bazata pe identificarea si |compararea|compara| motivelor comune din culturile diferitelor tari. (Lingv.) Cercetare bazata pe metoda comparativ-istorica; comparativism. - Din fr. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*comparatism
s.n. Metoda de diagnostic bazata pe excitabilitatea organismului la curenti electrici. - Din fr. (by 8W2S2e2r10g11i4o)*electrodiagnostic
s.n. (Metoda de) intocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de masurat lungimi. Tehnica masurarii pe teren a parcelelor cadastrale. - Din fr.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*arpentaj
s.n. Metoda de organizare a muncii in cadrul careia normele de munca se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament si pe baza unor imbunatatiri aduse muncii prin eliminarea miscarilor inutile, prin aplicarea unor metode mai eficiente, a evidentei si controlului, ducand astfel la cresterea randamentului muncii. [Scris si: - Pr.: ] - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*taylorism
s.n. Metoda de politica comerciala internationala, care consta in acordul dintre doua tari in privinta bunurilor si serviciilor pe care le schimba intre ele. suf. -(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bilateralism
s.n. Metoda de separare sau de concentrare a minereurilor sau a carbunilor sfaramati cu ajutorul unui curent de apa, pentru a obtine depunerea componentilor in ordinea greutatii lor specifice. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*zetaj
s.n. Metoda de tiparire cu forme de tipar la care imaginea este realizata prin scobituri gravate. Masina de tipar cu care se imprima dupa tifdruc . - Din germ.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*tifdruc
s.n. Metoda japoneza de lupta care foloseste in atac sau aparare miscari rapide si violente, fara a apela la vreo arma. [Acc. si: ]. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*karate
s.n. Metoda mecanizata de extractie a lichidelor din subsol, bazata pe aducerea la suprafata cu ajutorul aerului comprimat. .(by 10W10S4e4r12g13i6o)*aerlift
s.n. - Mica apa curgatoare. - Var. Mold. Bucov. Munt., pl. Megl. Sl. (bg.) "torent" (Miklosich, 119; Tiktin), cf. alb. Limba literara a asimilat rezultatul normal, (ca in megl.), cu , de unde si pl. artificial ; limba populara ignora aceste forme si lexicografi ca Densusianu, VI, 364, Candrea si Scriban le considera incorecte. Sing. , in loc de , provine din pl. , ca in paralelismul - E adevarat ca istoria cuvintului bg. nu este clara; poate-i vorba de un cuvint din aceeiasi familie cu si identic cu Dupa o parere foarte raspindita, cuvintul este de origine alb. (Cihac, II, 719; Meyer 335; Philippide, II, 729; Skok, II, 327; Jokl, XLIX (1931), 282-6; Rosetti, II, 120; E. Petrovici, VII, 347), parere greu de admis pentru noi pe baza unei simple asemanari. Alti cercetatori se gindesc la o sursa autohtona (Miklosich, 10; Lahovary 340); la un tracic , de unde ar proveni si numele de (Pascu, 1921, 133; Pascu, VII, 567); la un gr. ?????? in loc de ???????? (Diculescu, 491); la un lat. (Philippide, Principii, 40) ipoteza evident neinteresanta. Toate aceste intentii de explicare par sa pacatuiasca prin faptul ca se bazeaza pe un sens de "apa curgatoare" care trebuie sa fie secundar; sensul primitiv trebuie sa fi fost cel de "suvoi", cf. , ca in sb. "a varsa lacrimi", fata de "loc unde un riu se pierde in pamint".(by 11W11S4e5r13g13i7o)*piriu
s.n. Mica bucata de lemn sau de metal introdusa intr-un zid, in care se fixeaza un cui pentru prinderea obiectelor. - Din germ. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*diblu
s.n. Mica deschizatura de forma circulara, care se inchide ermetic, facuta in peretele unei nave sau al unui avion, pentru aerisire si luminat. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hublou
s.n. Mica dilatatie, in forma de boaba de strugure, la capatul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*acin
s.n. Mica formatie cilindrica de substante sebacee cu extremitatea neagra, care astupa uneori glandele sebacee ale fetei. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*comedon
s.n. Mica formatie muzicala (de lautari), care canta muzica populara; tacam . (Inv.) Gasca, clica. - Din tc.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*taraf
s.n. Mica gradina publica aflata de obicei la o incrucisare de strazi sau in mijlocul unei piete. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*scuar
s.n. - Mica imagine sacra smaltuita, purtata la git de anumiti demnitari ai bisericii ortodoxe. - Var. (inv.) Ngr. ?????????, de la ?????? "sin" (Murnu 21).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*engolpion
s.n. Mica incapere in locuintele taranesti, pentru pastrarea alimentelor si a obiectelor casnice. - Lat. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*celar
s.n. Mica magneziana asemanatoare cu biotitul, variat colorata, cu luciu sticlos si sidefos, utilizata ca izolant termic si electric. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*flogopit
s.n. Mica piesa muzicala fara cuvinte, compusa in vederea exercitiilor; exercitiu vocal executat fara cuvinte, menit sa dezvolte auzul si deprinderea de a citi notele muzicale. - Din it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*solfegiu
s.n. Mica placa de metal sau de material plastic care se fixeaza in dreptul manerelor si broastelor la usi, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii. - Din germ.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sild
s.n. Mica plasa in forma de cosulet, prinsa de un bat, folosita pentru aducerea la suprafata a pestelui prins cu navodul sau cu undita; meredeu, ciorpac. [Pl. si: ] - Cf. ucr. %misok% "saculet".(by 8W9S2e2r10g11i4o)*minciog
s.n. Mica podoaba sau amuleta care se poarta atarnata la gat, la ceas sau la bratara. - Din fr. (by 15W9S2e2r11g11i13o)*breloc
s.n. Mica prelungire a tubului intestinal, in partea de jos a cecului. Parte secundara a unui obiect, care se prezinta ca o prelungire sau ca o completare a acestuia. Adaos, anexa, supliment la o publicatie. (Fon.) Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet. [Acc. si: ] - Din fr. , lat.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*apendice
s.n. Mica proeminenta prevazuta in lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intra in nutul corespunzator al altei piese pentru a asigura o imbinare perfecta; lamba. - Din germ. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*feder
s.n. Mica proeminenta (rotunda) la un obiect. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*tumburus
s.n. Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii. - Din sl.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*grind
s.n. Mica trusa de calatorie care cuprinde cele necesare pentru ingrijirea corpului (sapun, perii, foarfece etc.). - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*neseser
s.n. Mica ustensila de otel, subtire, ascutita si lustruita, prevazuta cu un orificiu prin care se trece un fir care serveste la cusut. Expr. (sau = a avea mijloace de a infrana sau de a pedepsi pe cineva. (sau = a merge incet, cu grija. = a scapa cu mare greutate. = extrem de mic, foarte putin, aproape deloc. = a se apuca de o munca zadarnica. (Cu determinari) Nume dat unor obiecte asemanatoare cu un ac , avand diverse intrebuintari. = ac pentru masina de cusut. = cristale de gheata, subtiri si ascutite, care se formeaza iarna. Indicator la unele instrumente de masura sau in medicina. Macaz. (Biol.) Organ de aparare si de atac al unor animale, in forma de ghimpe sau de varf ascutit. Organ in forma de ac sau de ghimpe care acopera pielea unor animale, folosit pentru aparare. Frunza ingusta, ascutita, caracteristica coniferelor. Compuse: = planta erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe si cu fructe terminate cu un cioc lung ; = peste marin, lung si ascutit, in forma de andrea, acoperit cu placi osoase - Lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ac
s.n. ~ Mic cerc aparent descris de un astru in timp ce centrul sau descrie el insusi un alt cerc mult mai mare (deferent).(by 12W13S6e6r14g15i8o)*epiciclu
s.n. Mic corp plastic care se introduce in urechi pentru a le apara de zgomote intense. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*antifon
s.n. Mic edificiu construit langa o biserica catolica pentru oficierea botezurilor. Spatiu, capela in interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. - Din lat.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*baptisteriu
s.n. Mic furuncul care apare la radacina genelor. [Var.: s.n.] - Lat. (dupa ).(by 12W5S5e14r14g7i7o)*urcior
s.n. Mic generator electric de curent alternativ, folosit pentru producerea scanteilor electrice necesare aprinderii amestecului combustibil la motoarele cu aprindere electrica. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*magnetou
s.n. Mic instrument acustic format dintr-o bara de otel in forma de U, care vibreaza la lovire, emitand de obicei nota muzicala "la" si servind la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral. Expr. (sau = a se afla in aceeasi dispozitie, in aceeasi stare sufleteasca cu cineva; a fi (sau a se pune) de acord cu cineva. (Adesea fig.) Totalitatea sunetelor pe care le poate produce vocea omeneasca sau un instrument muzical, de la sunetul cel mai jos pana la cel mai inalt; intindere, registru. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*diapazon
s.n. Mic instrument de suflat, de lemn sau de metal, asemanator cu flautul, folosit in orchestre si in fanfare. Sunet armonic produs de instrumentele cu coarde, prin atingere foarte usoara a coardei cu degetul in anumite puncte precise (la jumatate, la o treime, la un sfert etc.). [Pl. si: (m.) - Var.: s.n.] - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*flajolet
s.n. Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care serveste la masurarea dantelurii unei marci postale. - Din fr. germ. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*odontometru
s. n. Mic nodul cauzat de o inflamatie cronicA? specificA? (sifilis, tuberculozA? etc.). -Din fr. (by 14W7S8e8r1g2i10o)*granulom
s.n. Mic obiect despre care se crede ca aduce noroc; amuleta. - Din fr.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*talisman
s.n. Mic organ anatomic situat in vulva, langa canalul urinar. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*clitoris
s.n. Mic peduncul care sustine frunza, floarea (intr-o inflorescenta) etc. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*pedicel
s.n. Mic portofel in care se tin actele de identitate, cartile de vizita. Portharta. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*portcart
s.n. Mic pridvor, uneori inchis cu geamlac, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei cladiri; galerie deschisa, marginita de stalpi (la vechile case boieresti sau la manastiri); veranda, pridvor. (Impr.) Balcon. (Inv.) Cladire izolata, cu o singura incapere, asezata pe o ridicatura de pamant sau pe stalpi inalti, care permite o vedere generala asupra imprejurimilor. Acoperis facut deasupra unei fantani sau a unei cruci. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*cerdac
s.n. Mic proiectil de otel, de arama sau de plumb, pentru unele arme de foc. (Adverbial) Extrem de repede. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*glont
s.n. Mic radioemitator portabil, prevazut cu un microfon, folosit pentru interviuri sau pe scena. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*radiomicrofon
s.n. Mic recipient (cilindric) pentru pulverizarea fina a unui lichid; atomizor. suf.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*atomizator
s.n. Mic restaurant deschis permanent in hoteluri, in gari etc. unde se servesc aperitive, gustari etc. - Cuv. engl. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*snackbar
s.n. Microbuz care functioneaza dupa sistemul taximetrelor. - Din fr., engl.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*maxitaxi
s.n. Microfon care se aplica pe gat, in dreptul laringelui, folosit mai ales in transmisiunile din tanc sau din avion. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*laringofon
s.n. Micrometru la care masuratorile se inregistreaza pe un cadran. - Din fr. rus. germ. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*pasametru
s.n. Microscop binocular la care imaginea este redata stereoscopic. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*stereomicroscop
s.n. Microscop puternic in care iluminarea obiectelor se face in directie perpendiculara pe directia axei optice a instrumentului, astfel incat prin directia luminii pot fi examinate corpurile care nu sunt vizibile cu microscopul obisnuit. - Din fr. , germ.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*ultramicroscop
s.n. Mic tub din metal, din plastic etc. in care se tine creionul. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*portcreion
s.n. - Miere naturala. - Primul must, care curge fara a distruge strugurii. - Var. Tc. (Seineanu, II, 300; Lokotsch 1710), cf. sb. - Der. vb. (a pritoci vinul), probabil cuvint identic cu , vb. (a pritoci vinul; a descompune, a rascoli, a zapaci), pentru al carui semantism cf. cele doua sensuri ale sp. ; (var. ), s.f. (dezordine, zapaceala).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ravac
s.n. - Miez, centru. - Talie, cingatoare, briu. - Intermediu, forma, metoda. - (Pl.) Posibilitati, avere, bogatie. - Var. (Munt.) Mr. , megl. istr. Lat. (Cipariu, 95; Puscariu 1076; Candrea-Dens., 1112; REW 5462) sau, mai curind, in interiorul romanei, din , cf. fr. Der. direct din lat. ar prezenta dificultatea lui intervocalic, pe care Puscariu incerca s-o solutioneze prin intermediul unei forme care pare inutila. Rezultatul > se datoreaza, dupa Densusianu, 447 si Candrea, influentei sl. ; mai curind se datoreaza dificultatii de pronuntare a grupului , putin obisnuit in rom., care ar fi dezvoltat un iot, de unde , ca si > Der. adj. (de mijloc); , s.m. (locuitor cu o situatie economica de mijloc; calul de la mijloc la un vehicul tras de trei cai); adj. (median); vb. (a intermedia, a intervenia se interpune; a obtine, a procura); adj. (care intermediaza); adj. (mediu; mediocru, curent); s.f. (medie, termen mediu); adj. (imediat).(by 8W1S1e9r10g3i3o)*mijloc
s.n. - Mijloc, centru, punct central. - Inima, buric, galbenus. - Pulpa, maduva. - Esenta; partea moale a piinii. - Mr. megl. istr. Lat. (Diez, I, 276; Puscariu 1075; Candrea-Dens., 1105; REW 5462). - Der. , adj. (medie), din lat. , pastrat numai in comp.; (inv., apoi ), s.f. (jumatatea postului mare), din lat. ; s.f. (inv., miezul noptii; inv., larva nocturna; nord); substituita la primul sens de ; s.f. (inv., amiaza; sud), substituita la primul sens de , v. aici; adj. (cu mult miez, carnos); s.f. (lina de proasta calitate, resturi de la darac; Bucov., tarite), sing. reconstitiut din pl. ; s.f. (Trans., hotar, hat, razor), cu suf. - ca in (relatie cu , cf. Candrea, Cihac, II, 191, Tiktin, e dubioasa); (var. ), s.n. (despartitura; scindura sau bat care desparte doi cai intr-un grajd), in Olt., Banat si Trans., poate direct din lat. (Candrea-Dens., 1103; Tiktin); vb. (a separa cu un perete despartitor; a imparti in doua).(by 4W12S12e6r6g14i14o)*miez
s.n. Mijloc de indreptare sau de imbunatatire a unei situatii, a unei stari etc.; solutie, Leac, doctorie, medicament. - Din fr. lat. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*remediu
s.n. Mijloc de transport cu miscare continua, format din elemente flexibile de tractiune (benzi, cabluri, lanturi etc.) si folosit la deplasarea obiectelor in timpul prelucrarii lor; banda rulanta. (In sintagma) = sistem de organizare a producerii nutreturilor verzi pentru a se asigura hranirea continua a animalelor din primavara pana toamna. - Din engl. , rus.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*conveier
s.n. Mijloc de transport in comun (in interiorul oraselor), constand din unul sau mai multe vagoane (cu tractiune electrica) care ruleaza pe sine. - Din fr., engl. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*tramvai
s.n. Mijloc de transport in comun pe cale ferata urbana subterana, mai rar aeriana sau la nivelul solului; tren subteran, metropolitan . [Var.: s.m.] - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*metrou
s.n. Mijloc de transport pe o cale de comunicatie terestra, subterana, aeriana, cosmica, pe (sau sub) apa. - Din fr. , lat.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*vehicul
s.n. Mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor dobandite de elevi, de studenti, de candidati pentru ocuparea unui loc, a unui post etc. = examen sustinut in fata unei comisii speciale, dupa absolvirea unei institutii de invatamant superior, in vederea obtinerii diplomei. Proba, incercare prin care se verifica trainicia, temeinicia unui lucru, a unei situatii etc. Cercetare amanuntita a unui lucru sau a unei fiinte, in vederea ajungerii la o justa cunoastere a lor. = cercetare de catre medic a unui bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. - Din fr., lat.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*examen
s.n. Mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat, mod de a proceda; mijloc, modalitate, procedura. Solutie practica adoptata ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru. [Pl. si: ] - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*procedeu
s.n. Mijloc ingenios cu ajutorul caruia se poate face fata unei situatii grele; mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procura bani. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*expedient
s.n. (Mil.) Aruncator de mine^1 ; proiectil de aruncator de mine. - Din n. pr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*brand
s.n. (Mil.) Gura de foc de calibru mare sau mijlociu, cu teava scurta si cu traiectoria de curbura mare, cu care se trage asupra obiectivelor din spatele unor obstacole. [Pr.: - Var.: s.f.] - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*mortier
s.n. - Mina, galerie sau pasaj subteran. - Var. Mr. Tc. (Seineanu, II, 232; Cihac, II, 589: Lokotsch 1288), cf. ngr. ???????, alb. , bg. Sec. XVII, inv. , s.f. (inv., depozit, bolta), pe care Cihac, II, 163, il deriva din sl. "sfert, patrat", este un simplu dim. de la - Der. , s.m. (inv., miner), din tc. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*lagum
s.n. - Mina. - Mr. megl. Tc. din arab. (Eguilaz, 207; Seineanu, II, 240; Berneker, II, 2; Lokotsch, 1341), cf. ngr. ??????, alb., bg., sb. , sp. Sec. XVIIII, inv.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*madem
s.n. (Min.) Andaluzit de culoare verde. (Tipogr.) Colorant verde-galbui. - Din fr. engl. germ. (by 2W2S10e10r11g4i4o)*viridin
s.n. (Min.) Aparat care arata daca procentul de metan din atmosfera unei exploatari subterane a atins limita periculoasa. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*grizuscop
s.n. (Min.) Carbonat natural de mangan, cu un continut redus de fier. - De la (n. pr.) (by 11W5S5e13r14g14i7o)*ponit
s.n. (Min.) Carbonat natural de mangan de culoare roz, cristalizat in sistemul romboedric. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*rodocrozit
s.n. - Mincare orientala, cu galusti de gris, carne si rosii. Tc. (Seineanu, II, 103; Lokotsch 1167).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*cheschet
s.n. (Min.) Consolidarea rocilor din galerii cu ajutorul picotilor. - Din fr.(by 9W10S3e3r4g12i12o)*picotaj
s.n. Mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat, din care se fac obiecte ornamentale. - Din fr.(by 2W2S2e11r11g4i5o)*aragonit
s.n. Mineral alcatuit din silicat de sodiu si de calciu, care face parte din familia plagioclazilor. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*andezin
s.n. Mineral anhidru sau usor hidratat continand pamanturi rare. - Din fr.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*gadolinit
s.n. Mineral care contine elemente din familia pamanturilor rare. - Din rus.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gagarinit
s.n. Mineral care contine pamanturi rare, in special oxid de ceriu. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cerit
s.n. Mineral compus din fier si mangan, care cristalizeaza in sistemul rombic, de culoare neagra sau rosu-inchis, cu luciu semimetalic. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*tantalit
s.n. Mineral constituent al sisturilor cristaline, care formeaza cristale pe rocile metamorfice si magmatice. - Din fr. germ. (by 14W14S8e8r2g10i10o)*penin
s.n. Mineral cristalizat, incolor sau variat colorat, folosit la prepararea ingrasamintelor minerale si la extragerea fosforului. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*apatit
s.n. Mineral cu varietati de diferite culori, rezultat prin hidroliza silicatului de magneziu. [Var.: s.f.] - Din fr. germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*serpentin
s.n. Mineral de culoare neagra, care se prezinta sub forma de mase granulare sau in cristale cu multe fete, cu continut bogat in fier. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*pleonast
s.n. Mineral de culoare verde ca maslina, cu cristale alungite, care se gaseste in unele roci eruptive. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*actinot
s.n. Mineral din grupa feldspatilor potasici, de culoare roz, galbena, rosiatica sau verde, care constituie un element de baza al unor roci eruptive sau metamorfice si care este folosit in industria ceramicii si ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*microclin
s.n. Mineral din grupul feldspatilor, cu reflexe albastrui si verzui, folosit ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*labrador
s.n. Mineral intalnit in zacaminte hidrotermale de cupru. - Din germ. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*enargit
s.n. Mineral laptos, verzui, rosiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit in industria ceramicii. - Din fr.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*albit
s.n. Mineral metamorfic cristalizat in sistemul rombic, caracteristic sisturilor cristaline. [< fr. , cf. - provincie in Spania].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*andaluzit
s.n. Mineral organic amorf, de culoare neagra-cenusie, dur si mat, component al carbunilor de pamant. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*durit
s.n. Mineral rar, de culoare rosie, care se gaseste in Asia Centrala. - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*alait
s.n. Mineral rar, din familia silicatilor, cu o compozitie foarte apropiata de cea a berilului. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*euclaz
s.n. Mineral transparent, de culoare verde, foarte rar, folosit ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*crisoberil
s.n. Minereu constituit din sulfura naturala de arsen cristalizata in sistemul monoclinic, de culoare portocalie, avand numeroase folosiri in vopselarie, extragerea arsenului, industria sticlei, in pirotehnie etc. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*realgar
s.n. Minereu de argint care cristalizeaza in sistemul cubic sau rombic, in cristale cenusii. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*argentit
s.n. Minereu de argint de culoare rosu inchis pana la negru si cu luciu diamantin. - Din fr. germ. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*pirargirit
s.n. Minereu de aur si de argint, moale, cu luciu metalic, de culoare argintie-cenusie, cristalizat in sistemul monoclinic. - Din germ. fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*silvanit
s.n. Minereu de fier cristalizat sau amorf, de culoare galbena-bruna sau roscata pana la negru, alcatuit din oxid de fier hidratat, argila si putin fosfor. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i13o)*limonit
s.n. Minereu de fier de culoare neagra sau cenusie-inchis care se gaseste in roci eruptive si care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*magnetit
s.n. Minereu de plumb format in zona de oxidare a zacamintelor bogate in plumb. - Din germ. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*piromorfit
s.n. Minereu fibros si matasos de culoare alba, din care se fac diferite piese si tesaturi neinflamabile si izolatoare. [Acc. si: - Var.: s.n.] - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*azbest
s.n. (Min.) Fragment de roca strain de roca eruptiva in care se afla. - Din fr. , germ. , engl.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*xenolit
s.n. Minge in forma de para, suspendata de o franghie, care serveste pentru antrenament la box. [Pl. si: ] - Dupa fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*punctbal
s.n. Minge la jocul de tenis, volei etc. servita la sfarsitul setului care, castigata, asigura victoria in setul respectiv. - Din engl.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*setbol
s.n. Minicasetofon la care auditia se realizeaza cu ajutorul castilor. - Cuv. engl.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*walkman
s.n. Minimum . = cantitate de bunuri si de servicii strict necesare intretinerii vietii unei persoane sau a unei familii, la un anumit grad de dezvoltare a societatii. - Din , prin apropiere de .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*minim
s.n. - Miniu. Ngr. ????? sau, dupa Tiktin, din lat. Termen de cultura, sec. XVII, inv.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*minau
s.n. (Min.) Mineral de culoare gri sau neagra, care contine plumb, antimoniu si sulf. [Den. si ] (Formula chimica: Pb_5Sb_4S_11)(by 5W13S14e7r7g1i1o)*yenerit
s.n. (Min.) Minereu de culoare maro, care contine mangan, zinc, antimoniu si siliciu. (Formula chimica: Mn_9^2+Zn_6Sb_2^5+Si_4O_28) [ pron. ] (dupa Pope (1861-1953), inginer de mine din Statele Unite)(by 5W13S13e7r7g15i1o)*yeatmanit
s.n. - Minologhion. - Mr. Ngr. without (Murnu 37), in parte prin intermediul sl. cf. bg., sb. A circulat putin si forma , s.n. (inv.), din ngr. ?????????? (Galdi 210).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*minei
s.n. (Min.) Porfirit alterat, format din caolin, hornblenda, calciu etc. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*propilit
s.n. (Min.) Roca eruptiva cu structura porfirica, bogata in fier si magneziu. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*lamprofir
s.n. (Min.) Sulfat natural hidratat de magneziu, utilizat la prepararea sarii amare. [Pr.: ; Sil.: ] - Din germ. fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*kieserit
s.n. (Min.) Termen propus in locul celui westfalian pentru straturile din carboniferul^3 superior, aflate intre cele din lanarkian si staffordian. (sil. ) [def. ](by 10W4S4e12r13g6i6o)*yorkian
s.n. (Min.) Transport minier in care vagonetele sunt trase de un cablu care se infasoara pe un troliu. (Tel.) Perturbatie in functionarea unor tuburi analizoare care se manifesta sub forma unei cozi in urma partilor in miscare pe imaginea de televiziune. - Din fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*trenaj
s.n. Miros deosebit, specific, aroma particulara. Spec. Miros (si gust) neplacut. - Din magh. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*iz
s.n. - Miros, parfum. - Mr. Origine necunoscuta, dar legata de si , v. aici. Dupa Scriban se poate presupune un lat. Sec. XVI, inv.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*olm
s.n. - Miros si gust particular. Mag. (Cihac, II, 509; Tiktin; DAR), sau mai probabil tc. "urma" (Bogrea, IV, 826). - Der. vb. (a mirosi).(by 10W10S3e3r12g12i5o)*iz
s.n. - Miruit, impartasanie. Sl. "unsoare, ulei" (Miklosich, 29; Miklosich, 363; Cihac, II, 188; Berneker, II, 23), cf. bg., sb. "ulei", sb., cr. "maslu". E dubletul lui , s.f. (semn la cartile de joc, culoare), cf. rus. "culoare la cartile de joc", fata de sl. "a unge". - Der. , vb. (a trisa, a insemna cartile de joc), cf. bg. "a unge"; s.m. (trisor). - Cf. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*maslu
s.n. Miscare a mainii, a capului etc. care exprima o idee, un sentiment, o intentie, inlocuind uneori vorbele sau dand mai multa expresivitate vorbirii. Fapta sau purtare dictata de un anumit scop, de anumite interese, avand o anumita semnificatie etc. - Din fr. , lat.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gest
s.n. Miscare a muncitorilor englezi, desfasurata in deceniile 4 si 5 ale sec. XIX, cu scopul de a obtine satisfacerea unor revendicari economice si politice. - Din engl. fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*cartism
s.n. Miscare aparuta la sfarsitul sec. XIX, la baza careia sta ideea intemeierii unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*sionism
s.n. Miscare artistica aparuta in a doua jumatate a sec. XIX, caracterizata prin renuntarea la contururile precise, la detalii, la clarobscur spre a reda cat mai sugestiv lumina (in pictura), prin modelarea fragmentara a suprafetelor (in sculptura), printr-o mare libertate a formelor, largirea cadrului tonal si subiectivitatea coloritului (in muzica), prin tendinta de a reda impresii fugitive, si cele mai intime nuante personale (in literatura). - Din fr.(by 10W11S11e4r5g13i13o)*impresionism
s.n. Miscare artistica aparuta la inceputul sec. XX, care prezinta obiectele din realitate descompuse in cele mai simple figuri geometrice, fara a tine seama de asemanarea exterioara cu obiectele reprezentate. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cubism
s.n. Miscare artistica si literara aparuta la inceputul sec. XIX ca o reactie impotriva clasicismului si regulilor lui formale, care a preluat traditiile nationale si populare, promovand cultul naturii, lirismul, fantezia si libertatea de expresie. Ansamblu de aspecte care caracterizeaza curentul romantic; inclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie. = curent utopic aparut in economia politica, in secolul trecut. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*romantism
s.n. Miscare a unei ape curgatoare in directia pantei; albia, intinderea sau directia unei ape curgatoare. (Inv.) Mers (repede). Fig. Trecere, durata, interval (de timp). Loc. prep. = in timpul cat dureaza ceva. = in timp de... Desfasurare, mers, directie a unor evenimente. Expr. = a lua in considerare, a rezolva o cerere. Pret sau cost, la un moment dat, al unei hartii de valoare in raport cu alta hartie de valoare. = pretul la care se vand si se cumpara actiunile la un moment dat. = pretul la care este cotata la un moment dat, la bursa, o hartie de valoare, o valuta straina etc. Putere de circulatie a unei monede. - Lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*curs
s.n. Miscare brusca prin care corpul se desprinde de la pamant, sarind pe loc sau deplasandu-se; miscare de deplasare brusca in zbor. Trecere brusca de la o situatie ori stare la alta. - Din lat. it. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*salt
s.n. Miscare circulara a unui corp in jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuata pana la revenirea in punctul de plecare; inconjur; (sport) distanta egala cu lungimea pistei, considerata de la punctul de plecare al sportivului; miscare liniara pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tura^1 . sau = dus si intors, plecare si sosire. = observare succesiva, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei portiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a intocmi un plan, o schita etc.; privire de ansamblu asupra unei probleme. Expr. = a incepe turnarea unui film. Plimbare scurta pe un anumit traseu; raita. Actiune, initiativa, intreprindere care cere efort, perseverenta, indemanare. Parte dintr-o competitie sportiva organizata dupa anumite norme, constand dintr-un sir de etape, care reprezinta prima jumatate din totalul etapelor. Intrecere sportiva, mai ales de ciclism, in cursul careia se parcurge un circuit pe distanta lunga, cu scurte opriri. (La jocul de carti) Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie, pe rand, cartile. [Pl. si: ] - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*tur
s.n. Miscare convulsiva, brusca, spasmodica si repetata, rezultata din contractarea involuntara a unuia sau mai multor muschi. Deprindere (neplacuta, ridicula etc.) pe care o capata cineva in mod inconstient. - Din fr.(by 6W6S14e15r15g8i9o)*tic
s.n. Miscare culturala, literara si politica din a doua jumatate a sec. XIX, formata in jurul societatii "Junimea" din Iasi. - (n.pr.) + suf.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*junimism
s.n. Miscare, curent, atitudine in creatia sau teoria literara si artistica avand ca principiu de baza reflectarea realitatii in datele ei esentiale, obiective, caracteristice. Nume generic pentru conceptiile filozofice care recunosc existenta independenta a obiectului de subiect, precum si posibilitatea de a cunoaste obiectul. = curent in filozofia contemporana, care recunoaste realitatea lumii materiale, dar interpune intre subiect si obiect un al treilea element, de natura spirituala, denumit "dat" sau "esenta". = teorie estetica (opusa teoriilor arta pentru arta, formalismului, artei abstracte si nonfigurative etc.) potrivit careia arta este o "forma a constiintei sociale". = termen prin care este desemnat, uneori, materialismul spontan al vietii cotidiene, convingerea proprie oricarui om, izvorata din practica vietii de toate zilele, potrivit careia lucrurile exista independent de constiinta omeneasca si se reflecta in aceasta. Curent in filozofia scolastica medievala care considera ca notiunile generale constituie realitati de sine statatoare si anterioare lucrurilor individuale. Atitudine a omului care are simtul realitatii; spirit practic. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*realism
s.n. Miscare de contractie (urmata de o relaxare periodica) a musculaturii stomacului si intestinului, care se propaga sub forma de unde si face ca alimentele sa fie impinse de-a lungul tubului digestiv; miscare de acelasi tip a altor structuri anatomice tubulare; miscare de contractie a muschilor inimii, care se propaga ondulatoriu. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*peristaltism
s.n. Miscare de leganare a unui obiect; pendulare, balansare. (In sintagmele) reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune in culori, pentru obtinerea reproducerii fidele a culorilor. reglaj al unui sistem stereofonic pentru a egaliza nivelele sonore ale canalelor. - Din (derivat regresiv).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*balans
s.n. Miscare de orientare a radacinilor plantelor superioare si a miceliilor de ciuperci spre locurile mai umede ale solului. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*hidrotropism
s.n. Miscare fiziologica ritmica de dilatare si de contractare a peretilor arterelor, determinata de cresterea volumului de sange pompat de inima. Expr. (cuiva) = a numara (cuiva) bataile inimii, apasand cu degetul pe artera de la incheietura mainii. (cuiva) = a incerca sa afle intentiile, planurile sau starea de spirit a cuiva. (sau (unei situatii) = a intelege sau a intui exact o situatie, o stare de lucruri. Loc unde se simte aceasta miscare ritmica. - Din fr. lat. (by 12W12S13e6r6g14i15o)*puls
s.n. Miscare ideologica si culturala, antifeudala, desfasurata in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor din sec. XVII-XIX in tarile Europei, ale Americii de Nord si ale Americii de Sud si avand drept scop crearea unei societati "rationale", prin raspandirea culturii, a "luminilor" in mase; luminism^2. Conceptie religioasa care sustine existenta inspiratiilor directe de la divinitate. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*iluminism
s.n. Miscare in artele plastice din Rusia, la inceputul sec. XX care isi propunea sa sugereze in pictura a patra dimensiune, sa dea impresia ca opera ar fi atemporala si aspatiala. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*reionism
s.n. Miscare indarat a unui corp solid, produsa pe baza unei forte de reactie, de miscarea unui alt corp considerat ca are sensul de deplasare inainte si care, de obicei, are masa mult mai mica decat primul corp. Distanta parcursa de un corp solid in timpul miscarii sale inapoi, provocata prin reactie. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*recul
s.n. Miscare indreptata impotriva colonialismului. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*anticolonialism
s.n. Miscare in jurul unui punct fix sau de jur-imprejurul unui loc; deplasare in spatiu care nu urmeaza calea cea mai dreapta; inconjur, ocolire, ocoleala, ocolis. Loc. adj. = care ocoleste; ocolit, indirect. Loc. vb. (cuiva sau la ceva) = a ocoli (pe cineva sau ceva), a merge de jur-imprejur. Fig. Digresiune. Loc. adv. = fara ezitare, fara menajamente; direct. (Concr.) Cotitura, cot. (Inv.) Linie care delimiteaza un spatiu; spatiul delimitat, cuprins. Perimetru, circumferinta. (Concr.) Gard facut in jurul unui loc; imprejmuire, ingraditura; loc ingradit (uneori acoperit), unde se inchid vitele, oile etc.; obor, tarc. (Reg.) Curte, ograda. (Rar) Spatiu, loc liber. (Inv.) Unitate administrativa (judiciara, agricola) de judet sau de tinut, de oras sau de sat; sediul ei; institutie care conducea una dintre aceste forme de impartire administrativa. = unitate silvica administrativa, impartita pe brigazi si cantoane, prin care se organizeaza si se executa lucrarile de cultura, de refacere, de protectie si de paza a padurilor, ocrotirea si valorificarea vanatului si a pestelui din apele de munte. - Din bg., rus. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*ocol
s.n. Miscare internationala de masa indreptata impotriva politicii militariste. - Din fr.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*antimilitarism
s.n. Miscare involuntara, rapida a corpului sau a unei parti a corpului, provocata de frig, de frica, de o boala etc., tremuratura, tremurat^1, tremurici. Miscare, clatinare, zguduitura usoara si repetata a unei plante, a unui lucru. Vibratie a glasului, provocata de o emotie (puternica); vibratie a sunetelor executate cu un instrument muzical. - Din (derivat regresiv).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tremur
s.n. Miscare literara din sec. XVI-XVII care parodia si satiriza pedantismul moravurilor cavaleresti intr-un stil burlesc plin de cuvinte latine si latinizate ridicol. Ansamblu de aspecte care caracterizeaza macaronismul. Apartenenta la macaronism. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*macaronism
s.n. Miscare literara si artistica din sec. XVII in Italia. - Dupa it. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*secentism
s.n. Miscare oscilatorie de inclinare a unei nave, a unei aeronave sau a unui vehicul feroviar, efectuata in jurul unei axe transversale. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*tangaj
s.n. Miscare politica aparuta la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care urmarea desfiintarea sclaviei negrilor din America; miscare politica ce sustine desfiintarea sclaviei. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*abolitionism
s.n. Miscare politica de eliberare nationala a unor teritorii aflate sub ocupatie straina, devenita, dupa primul razboi mondial, miscare anexionista si nationalista. [Var.: s.n.] - Din it. , fr.(by 10W4S4e4r13g13i6o)*iredentism
s.n. Miscare politica si religioasa nascuta din nostalgia Sionului, prezent in permanenta in constiinta evreilor dupa exil, cauzata in sec. al XIX-lea de catre antisemitismul rusesc si polonez si accelerata de afacerea Dreyfus si care, avand in vedere stabilirea unei vetre nationale evreiesti pe pamantul stramosesc, si-a atins scopul in 1948 prin crearea statului Israel. , (< imprum. din germ. , cuv. creat de catre scriitorul (1864-1937, pseudonim: Mathias A(s)cher) in 1886, in revista sa = autoemanciparea, deriv. prin interm. suf. = -ism, din = Sion, numele uneia dintre colinele din Ierusalim, apoi, p.ext., al orasului insusi < ebr. biblica ; rabinul este socotit intemeietorul sionismului) [](by 3W12S12e5r6g14i14o)*sionism
s.n. Miscare puternica si brusca, verticala, orizontala sau de torsiune a scoartei pamantului, provocata de dislocari subterane, de eruptii vulcanice etc.; seism. Fig. Infiorare, cutremurare, fior; teama, frica, groaza; panica. - Din (derivat regresiv).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cutremur
s.n. Miscare religioasa si social-politica, fundata la inceputul sec. XV de Jan Hus, indreptata impotriva papalitatii si feudalilor germani. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*husitism
s.n. Miscare sau atitudine care ataca orice abatere de la doctrinele si practicile considerate esentiale intr-un sistem religios, politic, educativ etc. (Pol.) Conservatism extrem. (cf. fr. , engl. ) [si ](by 14W14S7e8r1g1i10o)*fundamentalism
s.n. Miscare sociala care sustine egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul in toate sferele de activitate. - Din fr. , rus.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*feminism
s.n. Miscare sociala, politica si religioasa din sec. VIII-IX, in Imperiul Bizantin, care, sub forma luptei impotriva cultului icoanelor, a fost indreptata impotriva aristocratiei laice si ecleziastice. - Din fr.(by 12W12S6e6r6g14i15o)*iconoclasm
s.n. Miscare sociala si culturala aparuta in apusul Europei in sec. XIV, ca expresie a luptei impotriva feudalismului si a invataturii scolastice, care a promovat ideea increderii in valoarea omului si a perfectionarii sale, a militat pentru dezvoltarea libera si multilaterala a personalitatii umane, pentru o cultura laica (in spiritul vechii culturi clasice) etc. P.gener. Atitudine de incredere in valoarea omului. - Din fr. , germ.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*umanism
s.n. Miscare social-politica din Rusia in a doua jumatate a sec. XIX, care sustinea ca principala forta revolutionara este taranimea si intelectualitatea, si care acorda personalitatilor, eroilor rolul de creatori ai istoriei. suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*narodnicism
s.n. Miscare social-politica indreptata impotriva fascismului Atitudine antifascista. - Din it. , germ. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*antifascism
s.n. Miscare spontana de protest a muncitorilor englezi din a doua jumatate a sec. XVIII si din prima jumatate a sec. XIX, care s-a manifestat prin distrugerea masinilor. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*luddism
s.n. Miscare violenta; goana, alergatura; navala. Fig. Izbucnire, precipitare. Panta abrupta; povarnis foarte inclinat. Portiune din cursul unui rau unde apa curge foarte repede. suf. (by 13W13S6e6r15g15i15o)*repezis
s.n. Miscare zgomotoasa pe care o face un lichid cand fierbe. P. gener. Miscare zgomotoasa produsa de o masa de lichid. Fig. Zbucium, agitatie (zgomotoasa), framantare (sufleteasca, sociala). [Var.: (pop.) s.n.] - Din sl.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*clocot
s.n. Misiunea de apostol , activitatea desfasurata de un apostol. - Din fr. , lat.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*apostolat
s.n. Misiune de apostol. Propagare a unor idei, a unei invataturi; indeplinirea cu abnegatie a unei misiuni. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W13S14e14r7g8i1o)*apostolat
s.n. Misiune, sarcina de pionier; activitate de pionier. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*pionierat
s.n. Mita. Obligatie suplimentara in munca sau in natura, pe care taranii erau obligati s-o presteze in trecut mosierilor. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*rusfet
s.n. - Miza, cantitate pontata intr-un joc de carti. Rus. , din germ. (Tiktin). Rar.(by 3W3S3e11r12g5i5o)*maz
s.n. - Mlastina. - Cap, capat. Origine necunoscuta. Pare a fi un cuvint expresiv, bazat pe o reduplicare a lui ; insa aceasta explicatie nu se potriveste cu primul sens. DAR propune o legatura cu rus. "grind intr-o regiune mlastinoasa".(by 8W8S1e2r10g10i3o)*cocioc
s.n. Moarte prin sufocare in apa (sau in alt lichid); inecaciune . Revarsare mare de ape; inundare, inundatie; puhoi. - Din (derivat regresiv).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*inec
s.n. Mobila de forma unei lazi, impodobita cu sculpturi in lemn sau cu picturi, folosita pentru pastrarea obiectelor de imbracaminte. - Din it. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*casone
s.n. Mobila (de lemn, de metal etc.) cu sau fara speteaza, pe care poate sa sada o singura persoana. (sau de ) = dispozitiv in forma de scaun pe care, in vechime, era imobilizat cel supus torturii. = dispozitiv pentru executarea prin electrocutare a condamnatilor la moarte (in Statele Unite ale Americii) Compus: (pop.) = constelatia Casiopeea. (Bot.) = planta erbacee cu flori purpurii care creste in locuri nisipoase si pietroase . Fig. (Mai ales urmat de determinari) Locul, functia detinuta de cineva ca membru al unei adunari (elective). Tron; functia si autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie. Fig. Resedinta monarhului sau a carmuirii; capitala unui stat. sau (sau ) = resedinta papei; papalitatea. Circumscriptie teritorial-administrativa a sasilor si a secuilor din Transilvania, in cadrul organizatiei de stat austro-ungare. (Determinat prin "de judecata") Instanta judecatoreasca. (Pop.; de obicei urmat de determinari) Dispozitiv de lemn in forma de masa sau de banca, la care isi exercita profesiunea diversi meseriasi. Butuc pe care se taie carnea la macelarie. macelarie. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, masini sau organe de masini. Schelet facut din grinzi de lemn, care sustine invelitoarea unui acoperis si elementele pe care aceasta se sprijina. Placa de lemn cu doua picioruse si o fata curba, pe care se sprijina coardele instrumentelor muzicale cu arcus. Faptul de a elimina materiile fecale; (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. - Lat.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*scaun
s.n. Mobila de lemn sau de metal, prevazuta de obicei cu somiera sau cu saltea; mobila impreuna cu lenjeria, cu asternutul respectiv; asternut, culcus: crivat. Expr. = a pune asternutul pe pat pentru dormit; a strange asternutul de pe pat. = a strange, a aduna asternutul in care s-a dormit. = a se imbolnavi (grav). (sau ) = a fi pe punctul de a muri, a fi in agonie, in coma. = a muri in casa sa, a nu muri intre straini. = a zacea greu bolnav. = a se face sanatos dupa o boala grea; a se restabili. (Pop.) Targa, nasalie. (Pop.) Rasadnita. Parte a unei instalatii sau a unui sistem tehnic cu fata superioara plana si aproximativ orizontala, pe care se reazema (si aluneca) materiale sau anumite parti ale instalatiei sau ale sistemului tehnic. Partea de lemn a pustii (sau a pistolului), pe care sunt fixate mecanismul si teava si care serveste la imobilizarea armei in pozitia dorita in timpul tragerii. (Sport) Planseta de pe care se executa trageri la tir. Strat de material, orizontal sau inclinat, cu fata superioara aproximativ plana, pe care se reazema de obicei alte materiale. = strat de balast pe care se asaza traversele de cale ferata. Partea mai joasa a unui teren. a unei depresiuni. Strat din ceva. Albie, matca. - Din ngr. "drum batut".(by 9W9S2e3r3g11i12o)*pat
s.n. Mobila de toaleta, pe care se afla ligheanul si celelalte obiecte necesare pentru spalat. Recipient montat intr-o incapere prevazuta cu o sursa de apa si cu un canal de evacuare, care serveste la spalatul curent al oamenilor; lavabou, chiuveta. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*lavoar
s.n. Mobila formata din rafturi suprapuse, pe care se pot aseza carti sau alte obiecte; etajera. - Din germ. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*stelaj
s.n. Modalitate de a actiona in anumite imprejurari sau situatii; conduita, purtare, comportare. Asamblul manifestarilor obiective ale animalelor si ale oamenilor prin care se exterorizeaza viata psihica. - Din fr.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*comportament
s.n. Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene, structuri sau valori complexe ale realitatii sau ale cunoasterii, prin reducerea lor la concepte, structuri, legi sau configuratii mai simple. Simplificare excesiva. - Din engl. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*reductionism
s.n. Mod de a actiona in viata publica si particulara prin intrigi, prin subtilitati inutile sau frivole. - Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*bizantinism
s.n. Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tus diluat sau cu o culoare de apa; (concr.) desen executat in acest mod. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*laviu
s.n. Mod de a crea o compozitie muzicala prin negarea legilor organizarii armonice a sunetelor. - [itate] + suf..(by 5W13S13e7r7g15i1o)*atonalism
s.n. Mod de a estompa conturul in umbra al unei picturi, astfel incat imaginea pare vazuta printr-un val de fum. - Cuv. it. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*sfumato
s.n. Mod de alegere a deputatilor, a senatorilor etc. Totalitatea operatiunilor pe care le implica exercitarea dreptului de vot. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*scrutin
s.n. Mod de aparare personala, bazat pe tehnica |jiu-jitsu|jiujitsu|, care se bazeaza pe neutralizarea loviturilor adversarilor. [< cuv. japonez].(by 13W7S7e15r1g1i9o)*aikido
s.n. Mod de asezare a elementelor unei zidarii (mai ales la fatada), astfel incat sa nu prezinte decat fete netede spre a permite aplicarea lor exacta unele peste altele. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g13i7o)*apareiaj
s.n. Mod de asezare a florilor, a frunzelor sau a ramurilor in forma de cerc, la acelasi nivel, in jurul unei axe. - Din fr. lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*verticil
s.n. (Mod de) asezare a marfurilor (in stive) in magazia unei nave. - Din it. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*stivaj
s.n. Mod de asezare in forma de patrat a unor persoane sau obiecte. Suprafata a terenului de fotbal, de tenis etc., marcata cu alb, care delimiteaza anumite zone in campul de joc, si in cadrul careia se aplica unele reguli speciale. Incapere la bordul unei nave folosita ca sala de mese, de lectura si de recreatie pentru ofiteri. (La unele jocuri de carti) Grup de patru carti de aceeasi valoare. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*careu
s.n. Mod de depozitare si de transport in gramezi neordonate si fara ambalaj al unor materiale sub forma de pulbere, granule sau bucati. - Et. nec.(by 10W3S4e4r12g12i6o)*vrac
s.n. Mod de gandire care opereaza cu teze acceptate necritic, considerate valabile in orice conditii si vesnic. - Din fr. Cf. rus. %dogmatism%.(by 1W10S3e3r12g12i5o)*dogmatism
s.n. Mod de grupare a doua mecanisme, masini etc. pentru a asigura functionarea lor asociata. Masa electroizolanta constituita dintr-un amestec de materiale electroizolante organice. - Cuv. engl. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*compound
s.n. Mod de planare si de miscare in aer a unei pasari, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor si a caror sustentatie poate fi realizata fie cu consum de energie din interior (la pasari, avioane, elicoptere etc.) sau din exterior (la planoare, zmeie etc.), fie fara consum de energie sau prin miscare balistica; deplasarea in spatiu a unei rachete sau a unei astronave. platforma pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decoleaza avioanele. Loc. adv. (sau ) in timpul zborului; in fuga, repede, iute; dintr-o data; in treacat. Expr. a se inalta in aer; a incepe sa alerge repede; a pleca; a evada, a fugi; a se pierde, a disparea; (rar) a se dezvolta, a-si lua avant. a trece foarte repede. Trecere rapida prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vant. Fig. Mers iute, vijelios; viteza, goana, fuga. Avant, elan. - Din (derivat regresiv).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*zbor
s.n. Mod de prezentare a unei comunicari sub forma de afise in cadrul sesiunilor, al congreselor stiintifice etc. Afis care contine diverse imagini. - Din engl. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*poster
s.n. Mod de ramificatie a tulpinii in care axul principal creste continuu. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*monopodiu
s.n. Mod de rasucire sau de impletire a firelor pentru a forma un cablu. Totalitatea cablurilor si a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalatii sau ale unui aparat de telecomunicatii. (Electron.) = cablaj prefabricat in care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub forma de benzi conductoare inguste, pe un suport izolant; circuit imprimat. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*cablaj
s.n. Mod de viata al unei colectivitati umane, caracterizat prin lipsa unei asezari stabile. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*nomadism
s.n. - Mod de viata, fel de a fi. Tc. (Seineanu, II, 75; Meyer 219; Lokotsch 1173; Ronzevalle 143).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*caiafet
s.n. Model care reprezinta tipul original dupa care se efectueaza sau se realizeaza ceva; prim exemplar de proba dintr-un lot de piese, de masini etc. care urmeaza sa se execute in serie. Exemplar ilustrativ, model (desavarsit), tip. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g3i11o)*prototip
s.n. Model in marime naturala al unei piese, care serveste la ghidarea unei unelte pentru prelucrarea prin aschiere ori prin deformare, pentru limitarea unor portiuni de suprafata pe care se aplica o vopsea etc. Instrument cu care se controleaza sau se masoara dimensiunile sau unghiurile unei piese in curs de fabricatie. Fig. Formula stereotipa; repetare mecanica, lipsita de interes si de originalitate a unui model oarecare; cliseu verbal. - Din germ.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sablon
s.n. Model, tip initial dupa care se calauzeste cineva; (in special) manuscris original al unei opere. - Din fr. , lat.(by 6W14S15e15r8g9i2o)*arhetip
s.n. Modificare a excitabilitatii unui tesut viu (nerv sau muschi) in cursul trecerii prin tesutul respectiv a unui curent electric continuu. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*electrotonus
s.n. Modificare patologica manifestata prin proliferarea anormala a tesutului osos in apropierea unei articulatii vertebrale; cioc de papagal. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*osteofit
s.n. Mod nepersonal al unui verb, precedat in mod obligatoriu de una dintre prepozitiile "de", "la" etc., avand aceeasi forma ca participiul trecut, de care se deosebeste prin aceea ca nu este variabil. - Din lat. fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*supin
s.n. Mod specific de exprimare intr-un anumit domeniu al activitatii omenesti, pentru anumite scopuri ale comunicarii; fel propriu de a se exprima al unei persoane; totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un scriitor pentru a obtine anumite efecte de ordin artistic. = greseala de exprimare constand fie dintr-o abatere de la regulile sintaxei, fie dintr-o intrebuintare improprie a termenilor. Talentul, arta de a exprima ideile si sentimentele intr-o forma aleasa, personala. Limbaj. (Rar) Constructia caracteristica a frazei intr-o limba. Ansamblul particularitatilor de manifestare specifice unui popor, unei colectivitati sau unui individ. Loc. adj. = executat dupa moda unei anumite epoci din trecut. Mod, fel de a fi, de a actiona, de a se comporta. Loc. adj. si adv. = (conceput sau realizat) cu mijloace deosebit de mari, cu amploare. Fiecare dintre cele doua principale sisteme de calculare a timpului calendaristic, intre care exista o diferenta de 13 zile. = metoda de socotire a timpului calendaristic dupa calendarul gregorian. = metoda de socotire a timpului calendaristic dupa calendarul iulian. Condei de metal sau de os, ascutit la un capat si turtit la celalalt, cu care se scria in antichitate pe tablitele de ceara. (Bot.) Portiune subtire si cilindrica a pistilului, care porneste de la ovar si se termina cu stigmatul. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*stil
s.n. Modul cum este facut un lucru; forma (a unei haine, a unei palarii); croiala, model. Modul cum arata o persoana (din punctul de vedere al imbracamintei). Fig. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi, fandoseli. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*fason
s.n. - Modul in care este facut un lucru; croiala, model. - Moft, fason, nazuri. Fr. - Der. , vb. (a da unui obiect o anumita forma; vb., refl. a se fandosi).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*fason
s.n. Mod verbal care exprima o actiune in desfasurare, fara referire la autorul si la momentul actiunii. - Din lat.(by 9W2S3e3r11g11i5o)*gerunziu
s.n. Mod verbal impersonal si nepredicativ, cu forme deosebite dupa gen si dupa numar, denumind actiunea suferita de un obiect. (In vechea terminologie a gramaticii limbii romane) = gerunziu. - Din lat. it. fr. (by 11W12S12e5r6g14i14o)*participiu
s.n. - (Mold., Bucov.) Model, desen pentru brodat. Rus. (Cihac, II, 469).(by 2W2S10e11r11g4i5o)*ozor
s.n. - (Mold.) Caputa de cizma. Sb. "partea superioara a piciorului". Nu apare in dictionare; il foloseste Pamfile.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*peneag
s.n. - (Mold.) Cosnita. - Sicriu. Sb. "cutie" (Cihac, II, 65; Conev 72), cf. bg., sb., rus. ; fonetismul a fost influentat de analogia cu (cf. Hasdeu, 1883, 244). Pentru semantism, cf. Seineanu, 185; si Vaillant, XIV, 12, pentru istorie cuvintului sl.(by 13W6S6e7r15g15i9o)*cosciug
s.n. - (Mold.) Cutit, briceag. Origine necunoscuta. Cihac, II, 486, propune ca etimon mag. , "cutit cu miner de lemn".(by 13W14S7e7r15g1i1o)*bulicher
s.n. - (Mold.) Fel de mincare din carne de pasare sau de vinat cu sos picant cu otet si usturoi. - Var. (Munt.) Comp. din sl. "picant, intepator", cu bg., sb. "friptura", pentru comp., cf. bg. "ascutit la virf", "cu cap ascutit" etc. Cf. Cihac, II, 232 (dupa Tiktin, din < sl. si sl. "potroace"; dupa Scriban, din sl. ).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*ostropat
s.n. (Mold.) Instrumente de lucru, unelte. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 199), cf. alb. , bg., sb. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*halat
s.n. - (Mold., inv.) Rebeliune, rascoala. - Var. Pol. (cf. sb. ), din germ. (Cihac, II, 22; Berneker 101; DAR). - Der. s.m. (rebel, rasculat); adj. (rebel). , vb. (Trans de N., a rascoli, a face dezordine), din mag. (DAR), este cuvint legat indirect de cele anterioare.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*bunt
s.n. - (Mold.) Masura de capacitate pentru produse solide, echivalind aproximativ cu o suta de litri. Rut. (DAR).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*coret
s.n. - (Mold.) Namol, clisa. Sl., cf. pol., rut., slov. sb. (Miklosich, 30; Cihac, II, 183; Tiktin). Cf. - Der. , vb. (Mold., Trans., a innamoli); adj. (Mold., Trans., cu namol): s.f. (noroi).(by 12W5S5e13r14g7i7o)*mil
s.n. -(Mold.) Pieptar, vesta. - Var. Fr. , prin intermediul pol. rus. (Cihac, II, 324; Sanzewitsch 208). Este dubletul lui , s.f., din fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*salop
s.n. - (Mold.) Pietricica. Sl. "bucata", rut. "piatra", sb. "colt de piine". Circula si (in Trans.) in forma , s.n. (colt de piine), cu infixul nazal si modificarea finalei, ca in ; si in numeroase forme der.: , s.n. (Trans. si Mold., colt de piine), cf. rut. (DAR). Der. adj. (tare); , s.n. (bucata); , s.n. (fragment, bucata), cuvint folosit curent, care se pune in legatura in general cu sl. "mic"; "a contacta" (Cihac, II, 80; Byhan 316; Puscariu, 291), cf. ; vb. (Trans., a face ghemotoc); , s.f. (Trans., incurcatura, incilceala a urzelii la razboi; incurcatura, belea; greutate; greseala); , s.n. (fragment, bucata); (var. ), vb. (a face bucati; a rupe, a sfisia; a desface, a anihila); , s.f. (actiunea de a face bucati); , s.f. (varietate de struguri).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cruh
s.n. - (Mold.) Platou adinc, castron. - Var. Tc. (arab.) (Roesler 602; Seineanu, II, 307; Lokotsch 1767; Ronzevalle 110), cf. ngr. ??????, alb., bg., sb. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*sahan
s.n. - (Mold.) Polita, raft de horn. - Var. Trans. Maram. Sl., cf. sb. "marginea din fata a hornului", ceh. "banca de caramizi linga vatra" (Cihac, II, 249; Tiktin), din sl. "a frige". - Der. din rut. "innaditura" (Candrea) nu este probabila.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*prichici
s.n. - (Mold.) Rest, fragment, ciob. - Hirb. Sl. "piine" (Cihac, II, 193). Trebuie sa fi insemnat la inceput "rest de piine, bucata" si de aici "rest". DAR pleaca de la rus. "a se rablagi"; Scriban crede ca este vorba de o metateza a lui < - Der. , vb. (a deteriora; a strica); , s.n. (Mold., piine); , vb. (Mold., a purta pantofi prea mari).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*hleab
s.n. - (Mold.) Saltea de paie. - Mr., megl. Tc. (Roesler 599; Seineanu, II, 260; Berneker, II, 59; Lokotsch 1464a; Ronzevalle 165), cf. ngr. ???????, alb., sb. , bg. - Der. s.m. (plapumar, tapiter).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*mindir
s.n. - (Mold.) Teren care are o prajina latime si patru lungime. Sl. "hotar", din "a (se) varsa, a se rasturna" (Cihac, II, 222; Tiktin; Conev 78). Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca in sp. - Der. s.f. (ingraditura, loc ingradit); vb. (a parcela un teren); adv. (in parcele de un obrat fiecare).(by 12W12S6e6r14g15i15o)*obrat
s.n. - (Mold.) Tindeche la razboiul de tesut. Rut. "a impinge" (Tiktin).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*pochiheci
s.n. - (Mold., Trans.) Mei (Panicum miliaceum). - (Trans.) Teren cultivat cu mei. - (Mold., Trans.) Faina de mei. - Faina de porumb, porumb macinat. - (Mold.) Piine de mei sau de porumb. - Var. (Mold.) (sensul 2, pl.) Origine necunoscuta. S-a incercat explicarea acestui cuvint ca mostenire daca (Hasdeu, 1874, 52); ca urmas al sl. (Cihac, II, 184; Tiktin; Scriban); cu un cuvint (Weigand, XVI, 78; Bogrea, Dacor., IV, 831; REW 5572); sau prin lat. (< gr. ??????), cu suf. - (Giuglea, III, 599). Nici una din aceste ipoteze nu este satisfacatoare. Apare evidenta inrudirea cuvintului cu , cu atit mai mult, cu cit ambele lipsesc din dialecte. Daca-i vorba de o formatie interna si expresiva, ne-am putea gindi la o forma primitiva , cu aceeasi reduplicare ca in si cu suf. expresiv diferit, cf. etc. Baza expresiva ar fi, intr-un astfel de caz, reduplicarea , cu sensul de "aliment", ca in si ; si forma actuala, ar fi reconstituita dupa pl. , cu pierderea reduplicarii ca in Der. s.n. (turta din saminta de cinepa); s.m. (floarea-soarelui, Helinathus annuus; planta, Helianthemum alpestre). Din rom. provin rut. , pol. (Miklosich, 10; Berneker, II, 10), rus. (Vasmer, II, 90), bg. (Capidan, 225), mag. (Edelspacher 18).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*malai
s.n. Moment dintr-un film, dintr-un spectacol sau dintr-o opera literara cand actiunea se intrerupe (temporar) intr-un punct culminant, tinand pe spectator sau pe lector intr-o stare de tensiune, in asteptarea deznodamantului; stare de tensiune provocata de un astfel de moment. - Din fr., engl. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*suspans
s.n. Moneda divizionara in Grecia, a suta parte dintr-o drahma, v. lepta. (ngr. < gr. = banut < n. de la = mic, delicat, fin) [](by 6W7S15e15r9g9i2o)*lepton
s.n. Monocristal de dimensiuni mici, care intra in alcatuirea unui corp policristalin. - Din germ. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*cristalit
s.n. Monopol in cadrul caruia proprietatea asupra unor intreprinderi este unificata, proprietarii lor devenind actionari, iar productia si finantele intreprinderilor respective fiind reglementate de un consiliu de administratie. - Din fr. dupa rus. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*trust
s.n. Monotip adaptat pentru culegerea prin fotografiere. - Din germ. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*monofoto
s.n. Montare^1; (concr.) ansamblu, sistem rezultat in urma unei montari. Reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compozitie pentru a obtine un ansamblu; (concr.) ansamblu realizat astfel. Faza finala in tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii si lungimii definitive a secventelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. in conformitate cu succesiunea indicata de scenariu si cu viziunea artistica a regizorului. Combinarea intr-o ordine succesiva logica si intr-un tot unitar, a scenelor si a episoadelor caracteristice dintr-o opera literara, dintr-o compozitie muzicala etc., in vederea unei transmisiuni radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol. - Din fr.(by 15W8S9e9r2g3i11o)*montaj
s.n. Monument comemorativ de origine egipteana, de forma unui stalp inalt si ascutit la varf, alcatuit de obicei dintr-un singur bloc de piatra si acoperit cu inscriptii. Stalp sau piesa de lemn, de piatra etc. de forma monumentului descris mai sus, folosit ca element de arhitectura. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*obelisc
s.n. Monument funerar de proportii mari, ridicat in memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. - Din lat. , germ. , fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mausoleu
s.n. Monument funerar megalitic, format dintr-o lespede mare de piatra asezata orizontal pe altele dispuse vertical. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*dolmen
s.n. Monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, alcatuit din mai multe pietre verticale dispuse in cerc, la distante egale, in jurul unei pietre mai mari. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*cromleh
s.n. Monument megalitic (funerar sau de cult, intalnit mai ales in provincia Bretagne si in sudul Angliei) de la sfarsitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc inalt de piatra necioplita, asezat vertical, izolat sau in grup. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*menhir
s.n. - Mortier, obuzier. - Piulita, pisalog. Tc. (Seineanu, II, 212), cf. ngr. ??????. Sec. XVIII; sensul 2 in Mold.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*havan
s.n. - Moschee, geamie. - Mr. Tc. , din arab. (Miklosich, II, 127; Seineanu, II, 255; Eguilaz 451; Berneker, II, 29; Lokotsch 1435), cf. sp. fr. , ngr. ????????, ???????, bg. , mag. sb. , rus. Sec. XVII.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*mecet
s.n. - Mosie, proprietate la tara. - Var. Tc. (Seineanu, III, 41). Sec. XVIII.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*ciftilic
s.n. Mosorel de metal aflat in suveica masinii de cusut, pe care este infasurata ata necesara cusaturii; piesa impreuna cu firele infasurate pe ea. P. gener. Mosor, bobina (pe care sunt infasurate fire). - Din germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*spul
s.n. - Mot de pene la pasari. - Virf, culme, apogeu. - Culme, creasta. - Umflatura, protuberanta. - Umflatura la cap provocata de lovirea cu un corp tare. - Mr. , megl. Lat. , in loc de (Candrea-Dens., 419; Pascu, I, 71), cf. ngr. ?????????? (de unde sl. , rom. , s.n., inv., potcap caracteristic calugarilor ortodocsi, sec. XVII, cf. ), > alb. "gluga". Cf. si calabr. "tumoare, basica", calabr. "ciocirlie", nume datorat motului. Der. sustinuta de Puscariu, IX, 440 si DAR, din lat. "boaba", cu suf. -, este de nesustinut, atit din cauza dificultatii de a explica semantic primele sensuri ale cuvintului rom., cit si a rezultatului din dialecte. Din gr. ?????????? "pustula", dupa Roesler 571; anterior indoeurop., dupa Lahovary 323. Este cuvint general cunoscut; insa in vest se foloseste adesea cu sensul de "cocos" (ALR, I, 6). Der. , vb. refl. (a se umfla, a face cucuie; despre pasari, a se duce la culcare, a se cocota, a se sui; a se gati, a se dichisi); , adj. (motat; care are cucuie; cocotat; deosebit, iesit din comun); s.n. (culme, inaltime). Sb. "gluga" nu provine din rom., cum credea Candrea, 407, ci din mag.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*cucui
s.n. Motiv (neintemeiat sau neadevarat) invocat ca justificare a unei actiuni sau pentru a escamota un motiv real. Loc. conj. = pretinzand ca... Impuls, stimulent. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*pretext
s.n. Motiv ritmic, melodic sau armonic dintr-o compozitie muzicala, care caracterizeaza un personaj, o situatie etc. si care revine ori de cate ori apare in scena personajul sau situatia data; fragment sau motiv muzical repetat. Fig. Idee calauzitoare a unei lucrari stiintifice, literare etc., repetata si subliniata in mai multe randuri. [Scris si: ] - Din germ.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*laitmotiv
s.n. Motocicleta care se deplaseaza cu ajutorul unei perne de aer. [< fr., engl. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aeroscuter
s.n. Motor cu reactie rezultat din combinatia unui statoreactor si a unui turboreactor in vederea atingerii unor viteze de zbor de ordinul machilor. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*turbostatoreactor
s.n. Motor (electric, hidraulic sau pneumatic) al unui sistem de comanda automata sau de reglare automata folosit pentru actionarea unui element de executie al unui sistem tehnic, transformand un semnal aplicat la intrare intr-o miscare de cele mai multe ori de rotatie si folosind o sursa auxiliara de energie. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*servomotor
s.n. Motor termic de avion asemanator cu turboreactorul, dar la care forta de propulsie se realizeaza si prin intermediul elicei. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*turbopropulsor
s.n. - Movila, colina, delusor. - Dulap de loitra la caruta. - Var. (rar) Mr. "barbie". Lat. "rit de porc", cf. fr. (Candrea; Scriban); din lat. "a grohai". Semantismul prezinta un paralelism absolut cu si In privinta fonetismului, var. (atestata in III, 156), si mr., ca si imprumuturile din sl., indica limpede evolutia cuvintului. Dupa Papahagi, 25, din lat. "movila", trecut la . Pascu, I, 109 si VI, 214, pleaca de la un tracic , reprezentant al unei radacini , ca in sl. "padure". Spitzer, CXXXIV, 134, propune un lat. , de la ; J. Bruch, CXXXXV, 416, lat , si Joh. Hubschmidt, Berna, 1951, p. 14, se gindeste la un cuvint alpin, acelasi care ar fi dat fr. Cf. si Barbulescu, XLV, 291-3. Der. s.n. (colina); adj. (povirnit). Din rom. provine rut. (Miklosich, 16), ceh. (Meyer, IV, 96).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*grui
s.n. Movila inaltata deasupra unui mormant stravechi. - Cf. rus. %kurgan%.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*gorgan
s.n. - Movila inaltata deasupra unui mormint stravechi. - Movila. Cuvint oriental, provenind din per. "monument funerar" (Miklosich, 103), intrat in rom. prin tc. (Seineanu, II, 191; Iordan, I, 130; Bogrea, III, 460), sau prin sl. (rus. , Hasdeu, I, 282; DAR, cf. rut., pol. ).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gorgan
s.n. Movilita formata din tarana pe care o arunca la suprafata solului furnicile, cartitele etc. cand isi sapa coridoarele subterane; grup de furnici care locuiesc intr-un furnicar; furnicar. Gramada de pamant adunata la radacina unor plante pentru a le sprijini, a le feri de vant, de inghet sau pentru ale favoriza dezvoltarea. (Urmat de determinari) Gramada (mica). (Reg.) Ridicatura mica de pamant; movila, deal. [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Lat. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*musuroi
s.n. (m.) (Pop.) Nuia foarte flexibila trecuta prin foc si apoi rasucita, care se foloseste ca franghie. - Et. nec.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ganj
s.n. (m.) Regiune a corpului unor animale (mari) situata intre gat si spinare. P. anal. Coama a unui munte. - Din sl. "pieptene".(by 14W7S8e1r1g9i10o)*greaban
s.n. (m.) Substanta, agent care distruge germenii daunatori omului, animalelor si plantelor. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*germicid
s.n. Muchie, latura a unor obiecte. Parte a copertei de carton care depaseste dimensiunile filelor unei carti legate, ale unui caiet sau ale unui registru. Margine, muchie a suprafetei de alunecare a schiurilor. - Din germ. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*cant
s.n. Mugetul cerbului in perioada de imperechere. Perioada de imperechere la cerbi. - Din "a rage".(by 2W2S10e11r4g4i12o)*boncanit
s.n. Multimea punctelor din plan situate de aceeasi parte a unei drepte. (dupa fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*semiplan
s.n. Multimea punctelor din spatiu situate de aceeasi parte a unui plan. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*semispatiu
s.n. Multime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzarime, frunzatura. suf.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*frunzis
s.n. Multime de oameni care insoteste o ceremonie, o persoana de seama etc.; parada, pompa. Loc. adv. (sau = cu solemnitate, cu fast. Multime de oameni care se ia dupa cineva; galagie provocata de aceasta multime. (Inv.) Suita care intovarasea sau intampina un domnitor. - Din tc.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*alai
s.n. Multime de obiecte de acelasi fel, ingramadite unele peste altele; cantitate mare dintr-o anumita materie. Gramada de tulpini, de plante secerate, de nuiele, de crengi etc. (legate la un loc). Gramada (nu prea mare) de fan, de paie, de iarba cosita etc. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*maldar
s.n. Multime de tineri, totalitatea tinerilor; tinerime, tinerete . Totalitatea animalelor tinere de aceeasi specie dintr-o gospodarie. suf. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*tineret
s.n. Multime, gramada, gloata, droaie (de fiinte, obiecte, intamplari etc.). Loc. adv. = in mare numar sau cantitate; unul dupa celalalt. - Din tc. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*duium
s.n. Mulura rotunda cu profil convex de la baza sau de la capitelul unei coloane. Corp geometric care rezulta din rotirea unui cerc in jurul unei axe situate in planul cercului, dar care nu trece prin centrul cercului. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*tor
s.n. (m.) Unitate de masura pentru capacitate folosita in tarile de limba engleza si egala cu circa patru litri. (Rar) Sticla mai mare in care se pastreaza bauturi. - Din fr.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*galon
s.n. - (Munt.) Deal, colina. - Tarm, riviera. - Mr. "morman", "tarm". Origine necunoscuta. Coincide cu alb. "munte", dar nu poate fi explicat cuvintul rom. prin alb. S-a considerat cuvint autohton (Miklosich, 10; Hasdeu, I, 288; Meyer 256; Philippide, II, 720; Densusianu, 17; Pascu, I, 190; Rosetti, II, 59; A. Badia Margarit, in Zaragoza 1949, 35-38; H. Krahe, I, Wiesbaden 1955, 101), si s-a pus in legatura cu toponimul dac cf. , cu iliricul , si cu let. Originea sl. ( "teren argilos", cf. Cihac, II, 183) este improbabila. Sensul de "colina", pe care il mentioneaza cu rezerve Tiktin, este curent in Muscel si Dimbovita, in ciuda absentei lui din dictionare. Prezenta lui final, inainte intervocalic, arata clar ca nu se poate considera un cuvint mostenit. E posibil sa ne gindim la o radacina expresiva; in acest caz ar fi cuvint identic cu , s.n. (Mold., morman, gramada, teanc) a carui der. din ngr. without (Cihac, II, 672; Philippide, 107) este nesigura; der. vb. (a aseza un morman in asa fel incit sa para mai bogat decit este); si cu (var. Mold. ), s.n. (gramada, morman), care s-a incercat sa fie legat, cu putina probabilitate, de germ. "masura de capacitate pentru cereale", prin intermediul pol. (Cihac, II, 184; Berneker, II, 11; Pascu, VII, 559) sau de tc. "bogat" (Popescu-Ciocanel 37; T. Papahagi, VII, 295). Der. adj. (muntos); , s.m. (muntean); s.n. (Mold., deal); s.m. (unul din cei 40 de servitori care aprovizionau cu fin grajdurile domnesti), sec. XVIII; (var. ), vb. (a ingramadi). Mag. pare sa provina din rom. (Draganu, 206; cf. impotriva lui L. Treml, VI, 375).(by 7W15S15e8r9g2i2o)*mal
s.n. Munte sau deal mic, care constituie o treapta mai coborata a unui lant sau a unui masiv muntos, cu structura cutata, alcatuit din roci dure. - Din lat.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*muncel
s.n. - Murdarie, slin. - Var. Ngr. ????? "grasime", cf. it. S. (Battisti, III, 2206). Dupa Tiktin, Candrea si Scriban, din sl. "clei de lipit", pol., rut. , singurul care poate explica var. In Mold.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*lip
s.n. - Mur (Rubus caesius). - Arbust sau tufa spinoasa in general. - Mr. megl. Lat. (Diez, II, 58; Pascu, I, 141), cf. it. ; pentru schimbarea > , cf. - Der. , s.n. (loc de rugi).(by 12W12S6e6r14g14i8o)*rug
s.n. Muschi inelar care inconjura un orificiu natural, reglandu-i deschiderea in functie de gradul de contractie sau de relaxare. - Din fr., lat. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*sfincter
s.n. Muschiul inimii, constituit din fibre musculare striate. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*miocard
s.n. Must care se scurge de la sine din strugurii pusi in teasc (fara presare); vin superior obtinut din acest must; vin limpede, separat de drojdie, prin trecerea lui dintr-un butoi in altul; vin ramas neinghetat dintr-un butoi expus la temperaturi joase. Vin obtinut din diverse fructe de munte. Miere curata care se scurge din fagurii expusi la soare. - Din tc. (by 8W2S10e11r4g4i13o)*ravac
s.n. - Musuroit, gramada de pamint cu care se acopera baza plantelor cultivate. - Gramada, morman. - Var. Lat. "musuroire", care pare sa fi fost cuvint diferit de la "scroafa", cf. it. "brazda", sp. ; cu suf. augmentativ - Nu exista dovada documentara a folosirii cuvintului primitiv fara suf.; totusi, este posibil ca rus. "vas de lemn" (origine necunoscuta dupa Vasmer, II, 407), sa provina din rom.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*porcoi
s.n. (Muz.) Cant gregorian in liturghia catolica. Carte de cantece pentru liturghie la catolici. - Din it., lat.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*gradual
s.n. (Muz.) Caraba. Dans popular scotian dansat dupa o melodie cantata la cimpoi - Cuv. engl.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hornpipe
s.n. (Muz.) Disc care contine cate o singura piesa pe fiecare fata. (Adjectival) - Cuv. engl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*single
s.n. (Muz.) Efect sonor obtinut la contrabas prin lovirea gatului instrumentului. - Cuv. engl. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*slap
s.n. (Muz.) Executare succesiva a notelor unui acord; inaltime a treptelor principale dintr-o gama. - Din it.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*arpegiu
s.n. Muzica instrumentala de larga accesibilitate (executata intr-un restaurant). [Pr. si: ] - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*cafeconcert
s. n. MuzicA? religioasA? a negrilor inruditA? cu bluesul si jazul. -Din engl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*gospel
s.n. Muzica usoara (de dans), adesea cu caracter de improvizatie, provenita din impletirea elementelor folclorice nord-americane (muzica populara a negrilor) cu muzica popoarelor europene, caracterizata printr-un ritm vioi, sincopat. Orchestra formata de obicei din instrumente de suflat si de percutie care executa aceasta muzica; jazband. [scris si: ] - Din fr., engl. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*jaz
s.n. (Muz.; indica modul de executie) Alunecare lina de la un sunet la altul, atingandu-se aproape neobservat sunetele intermediare. - Din it. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*portament
s.n. (Muz.) Instrument electronic complex folosit pentru generarea artificiala a timbrurilor specifice instrumentelor clasice sau a unei infinitati inedite de timbruri si a unor efecte sonore, largind posibilitatile de exprimare artistica. (In sintagma) = aparat electronic complex care simuleaza functiile aparatului fonator uman, in scopul producerii vocii si vorbirii pur artificiale; procesor electronic care reduce redundanta semnalelor vorbirii umane in scopul manipularii lor cu maxima eficienta in diferite sisteme. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*sintetizor
s.n. (Muz.) Instrument electronic de analiza-sinteza in timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de catre instrumente muzicale clasice. - Din engl.(by 8W1S1e10r10g10i4o)*vocoder
s.n. (Muz.) Interval de o jumatate de ton; cel mai mic interval in gama diatonica. Nuanta de culoare intermediara care face trecerea, in pictura si in artele decorative, de la un ton inchis la unul deschis al aceleiasi culori. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g2i10o)*semiton
s.n. (Muz.) Interval melodic sau armonic de trei tonuri. - Din it. fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*triton
s. n. (muz.) Ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) din executia a patru sunete intra??o singurA? mA?surA? (impreunA? cu sunetul principal). -Din it. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*grupet
s.n. (Muz.) Procedeu care consta in revenirea staruitoare a unui motiv melodic sau ritmic, insotit de fiecare data de alte motive. - Cuv. it.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ostinato
s.n. (Muz.) Rondo de o factura mai simpla si cu dimensiuni reduse. - Din it. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*rondino
s.n. (Muz.) Scara diatonica din trei trepte, limitata intr-un interval de terta sau de cvarta. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g5i14o)*tricord
s.n. (Muz.) Tehnica de compozitie bazata pe folosirea tuturor celor douasprezece sunete ale gamei cromatice, considerate ca avand aceeasi importanta si ducand la desfiintarea legaturilor tonale normale. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g3i12o)*dodecafonism
s.n. (Muz.) Termen care denumeste, impreuna cu un numar de clasificare, o opera a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrarilor sale. [Scris si (prescurtat): ] - Din fr. germ. (by 5W13S14e7r7g7i1o)*opus
s.n. (Muz.) Voce superioara a unei piese polifonice la trei voci in sec. XII-XIII. - Din lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*triplum
s.n. (m.) Veche masura de lungime egala cu a saisprezecea parte dintr-un cot. - Din bg.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*gref
s.n. - Nada, momeala. Sl. , atestat numai cu sensul de "plasa", dar care trebuie sa fi insemnat si "ceea ce este depus", din "a sta intins", cf. rus. "actiunea de a arunca" (Miklosich, 37; Cihac, II, 189; Conev 98). De aici si , s.f. (Maram., fir care inchide gitul camasii), in loc de , cf. sb. "zavor, ivar".(by 3W12S12e5r5g14i14o)*podmet
s.n. - Nai. Tc. (arab.) (Seineanu, II, 266). - Der. s.m. (cintaret la nai), din tc. Fonetismul pare sa indice o incrucisare cu "moscovit".(by 10W11S4e4r13g13i6o)*muscal
s.n. Namol vegetal amestecat cu bucati de radacini de stuf si de papura (care formeaza mici insule plutitoare). Balta mica, izolata, in regiunea inundabila a unei ape curgatoare, care nu-si poate improspata apa. [Pl. si: ] - Et. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cocioc
s.n. Naos transversal care taie in unghi drept naosul principal al unei biserici, alcatuind cu acesta un plan in forma de cruce. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*transept
s.n. Naratiune (populara) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizeaza fortele binelui si ale raului in lupta pentru si impotriva fericirii omului. Expr. (Fam.) a se face de ras. Nascocire, minciuna, scornitura. - Din sl.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*basm
s.n. Natura inconjuratoare alcatuita din totalitatea factorilor externi in care se afla fiintele si lucrurile. = totalitatea umorilor care scalda celulele organismului. = solutie nutritiva sterilizata, utilizata pentru inmultirea microbilor in laborator, in diverse scopuri. Societatea, lumea in mijlocul careia traieste cineva: ambianta. Substanta solida, lichida sau gazoasa, camp electromagnetic sau gravitational etc. in care se desfasoara fenomenele fizice. Persoana care poate fi trecuta in stare de hipnoza, de transa si despre care, in practicile oculte, se crede ca poate comunica cu spiritele si poate servi ca intermediar intre ele si cei vii. - Din lat.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*mediu
s.n. Nava aeriana dirijabila de mari dimensiuni, construita din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai usor decat aerul; dirijabil. - Din germ.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*zeppelin
s.n. Nava care transporta si instaleaza cablurile submarine. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cablier
s.n. - Nava, corabie. Origine necunoscuta. Seineanu, II, 57, il deriva din tc. ; insa cuvintul nu apare in dictionarele turcesti, cf. Loebel 237 si DAR. Cuvint rar, inv. Cf. sb. "trompeta".(by 12W12S6e6r14g14i8o)*bolozan
s.n. Nava cu doua catarge, cu panze patrate si bompres, uneori si cu motor, folosita in trecut in scopuri militare. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*bric
s.n. Nava cu panze folosita in trecut de spanioli ca nava de razboi si pentru transportul marfurilor. Ornamentatie (in lemn) montata la prora unor nave cu panze. (Tipogr.) Planseta de metal sau de lemn pe care se asaza randurile de litere culese. - Din ngr. , fr., it.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*galion
s.n. Nava de constructie speciala, remorcata sau autopropulsata, folosita in lucrarile hidrotehnice, fluviale sau maritime, pentru transportul unor materiale etc. [Var.: s.f.] - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*saland
s.n. Nava de dimensiuni mici si cu motor propriu de putere mare, care remorcheaza ambarcatii sau nave fara propulsie proprie. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g11i4o)*remorcher
s.n. Nava de lupta de mare tonaj, construita special pentru a permite gararea, decolarea si aterizarea avioanelor. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*portavion
s.n. Nava de mic tonaj, folosita de obicei pentru transportul pasagerilor de-a lungul coastei marii. - [auto].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*hidrobuz
s.n. Nava de pescuit prevazuta cu traule si destinata pescuitului pe mare, la diferite adancimi, sau folosita pentru dragarea epavelor. - Din rus. engl. germ. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*trauler
s.n. Nava de razboi rapida, mai usoara decat cuirasatul, care serveste ca avangarda intr-o escadra, la recunoasteri etc. - [In] + suf. (Dupa fr. ).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*crucisator
s.n. Nava de razboi usoara si rapida, inzestrata pentru lansarea torpilelor. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*torpilor
s.n. Nava destinata transportului de marfuri in containere. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*portcontainer
s.n. Nava de tonaj mic sau mijlociu, care navigheaza intre porturile de pe coasta. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cabotier
s.n. Nava (fara propulsie proprie) folosita pentru transportul marfurilor pe fluvii, pe canale sau pe lacuri. - Din germ. [kahn].(by 7W15S1e1r9g9i3o)*slep
s.n. Nava fluviala de razboi, blindata, de tonaj mic, cu tunuri protejate cu turele. - Din fr. (by 10W10S3e3r4g12i12o)*monitor
s.n. Nava fluviala remorcata care are magazii cu deschideri de dimensiuni mari si care este folosita mai ales pentru transportul pietrei sau nisipului. - Din tc. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*ceam
s.n. Nava maritima comerciala destinata transportului de marfuri la mare distanta; cargou. - Din fr. (< engl.).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cargobot
s.n. Nava mica si eleganta, cu panze sau cu propulsie mecanica, pentru un numar mic de pasageri, folosita pentru calatorii de placere. Ambarcatie sportiva cu vele folosita pentru regate. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*iaht
s.n. - Nava mica si eleganta pentru curse de placere. Engl. , prin intermediul fr.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*iaht
s.n. Nava rapida cu panze, de mari dimensiuni, cu cel putin trei catarge si cu puntea superioara mult ridicata la prora si la pupa. - Din fr., engl. , germ.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cliper
s.n. Nava speciala asemanatoare cu batiscafele si submarinele, folosita pentru cercetari subacvatice la adancimi de cateva mii de metri. - Din fr. (by 13W7S7e15r15g1i9o)*mezoscaf
s.n. Nava speciala, construita si amenajata cu instalatii de pescuit, de depozitare, de congelare si uneori de preparare a pestelui, folosita pentru pescuitul in largul marii. - Din sp., fr. (by 11W11S4e5r13g13i13o)*pescador
s.n. Nava special amenajata pentru a transporta oameni, vehicule etc. de pe un mal pe celalalt al unei ape. - Din fr., engl. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*feribot
s.n. - Nava unei biserici. Mgr. with (Galdi 212). Sec. XVIII. - Der. s.n. (atriu), din mgr. ???????.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*naos
s.n. (Nav.) Contracurent in lungul malurilor unui curs de apa. (Met.) = zona instabila a sistemului baric, unde apar curenti ascendenti si descendenti. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*remuu
s.n. (Nav.) Dispozitiv care indica unghiul de carma al navei. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g2i11o)*axiometru
s.n. Navigatie comerciala de-a lungul coastei; transport naval de marfuri intre porturi apropiate. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cabotaj
s.n. (Nav.) Instrument pentru |determinarea|determina| pe o harta a pozitiei unei nave. - Din it. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*statiograf
s.n. Navod marin de mari dimensiuni, in forma de sac, destinat pescuirii in larg, in locuri cu mult peste. - Din engl. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*traul
s.n. Navod mic folosit pentru pescuit in balti, iazuri, canale. - Et. nec. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*tifan
s.n. - Navod, plasa de pescuit. Sl., cf. sb. , rut. , cu acelasi sens; lipseste veriga imediata. Aceeasi origine in s.f. (Dobr., |virsa|varsa|), cf. bg. "grosime".(by 10W11S4e4r12g13i6o)*cistic
s.n. - Navod, plasa de pescuit. - Var. Mag. (DAR; Cihac, II, 504), cf. sb., cr. (Miklosich, 74), de unde var. Diez, I, 128, se gindea la gr. ???????? "a pescui".(by 1W2S10e10r3g4i12o)*halau
s.n. (Nav.) Parte a unui fluviu in care navigatia este imposibila si ambarcatiunile trebuie transportate pe uscat. - Din fr. (by 9W2S3e3r11g11i5o)*portaj
s.n. (Nav.) Roata de lemn sau de metal, cu caneluri la margine, prin care poate fi rulata o parama de canepa sau de otel. - Et. nec. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*rai
s.n. (Nav.) Sistem de radionavigatie pentru distante mari, constand in determinarea pozitiei unei aero(nave) cu ajutorul semnalelor emise de doua perechi de statii terestre ale caror coordonate sunt cunoscute. - Din engl., fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*loran
s.n. Neajuns, dezavantaj; dificultate, obstacol, piedica. [Pr.: -] - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*inconvenient
s.n. - Necaz, belea, primejdie. Tc. (arab.) (Lokotsch 66; Bogrea, IV, 788; Scriban); cf. Sunt gresite indicatiile lui Cihac, II, 633 (ngr. ??????????) si cele din DAR (tc. "tilhar"). - Der. (var. ), vb. (a blestema). Vb. "a se invecina", pe care DAR il citeaza ca fiind identic cu cel anterior, provine mai curind de la "port". (by 7W15S15e8r9g2i2o)*aliman
s.n. - Necaz, nenorocire, paguba. Sl. "poveste" (Miklosich, 39; Cihac, II, 208), cf. Pentru semantism, cf. fr. "am avut un necaz". Cuvint nefolosit in Munt. - Der. , vb. (a face sau a zice lucruri care aduc necaz; a se minji, a se molipsi; a se chinui), ca de la (din sl. , "a demonstra", dupa Cihac; din sl. "a se strica", dupa Tiktin); s.f. (inv., lepra); adj. (inv., nenorocit, funest).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pricaz
s.n. - Necaz, suparare, amaraciune. - Ciuda, pizma. - Banuiala. Mag. (Galdi, 103), cf .(by 15W8S8e2r2g10i11o)*banat
s.n. - Necaz, suparare, belea, grija. Mag. care la rindul sau provine din sl. "calamitate", ca si sb., cr., slov., ceh., rut., rus. "razboi", cf. (Cihac,II, 478; Galdi, 103). - Miklosich, 35 il deriva direct din sl., ceea ce pare mai putin probabil. Se foloseste numai in Trans., dar circulatia sa este mai mare; alaturi de el, "a se ingriji de ceva" (< mag. ) este putin folosit.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bai
s.n. - Necesitate, nevoie. Lat. (Diez, I, 436; Puscariu 1221; Candrea-Dens., 1282; REW 6079), cf. it. logud. prov., cat. v. sp. (Corominas, III, 541). Inv., este dublet al lui , s.n. (opera, carte), din acelasi cuvint lat. (sec. XIX). Se folosea si in formele (< ) si "e precis" < , cf. J. Jud, v. fr. , in IX, 26-56.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*op
s.n. Necunoastere a scrierii si a vorbirii corecte; lipsa totala de invatatura; incultura, ignoranta. - Din germ. , fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*agramatism
s.n. Negare a existentei lui Dumnezeu si a oricarei divinitati; conceptie care se bazeaza pe aceasta negare. - Din fr.(by 14W15S15e8r9g2i2o)*ateism
s.n. Negare a realitatii obiective, a existentei sale, a legilor ei etc. - Din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*antirealism
s.n. Negarea valorii realitatii obiective, a existentei sale, a legilor ei si a mijloacelor de a o cunoaste. [Pron. / < + ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*antirealism
s.n. Neintelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism; cearta, diferend, discutie (violenta). Loc. vb. (cu cineva) = a se certa (cu cineva). = ciocnire intre unitati militare insarcinate cu paza frontierei intre doua state. Razboi. Contradictie intre ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje, care determina desfasurarea actiunii dintr-o opera epica sau dramatica. - Din lat. , fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*conflict
s.n. - Nenorocire, nefericire. It. Imprumut literar din poezia romantica (Nicoleanu), inv.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*infortuniu
s.n. Nepotrivire sau confuzie intre fapte, evenimente etc. si epoca in care sunt plasate; introducere in prezentarea unei epoci a unor trasaturi din alta epoca. Fapt, obicei sau opinie perimata. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*anacronism
s.n. Neprezentarea unui concurent sau a unei echipe la o proba, faza sau etapa a unei competitii sportive, fapt care atrage dupa sine penalizarea. - Din fr., engl.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*forfet
s.n. Nichelare. (Concr.) Strat depus prin nichelare pe suprafata unei piese metalice. - Din fr. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*nichelaj
s.n. Nicovala mica, folosita de tinichigii pentru a indrepta tabla. - Cf. fr. %tasseau.% (by 3W4S12e12r6g6i14o)*taseu
s.n. Nicovala mica, folosita de tinichigii pentru a indrepta tabla. - Dupa fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*taseu
s.n. Nivel de referinta al unui curs de apa, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioada indelungata de observatie si in raport cu care se masoara cotele apelor. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*etiaj
s.n. - Nivel; proiect; scop. Mr. Fr. - Der. vb. (a proiecta, a face planuri); s.f. (plan, proiect).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*plan
s.n. Noaptea dintre 31 decembrie si 1 ianuarie, in care se sarbatoreste Anul Nou; petrecere care are loc in aceasta noapte. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*revelion
s.n. Nod larg la capatul unei sfori, intocmit in asa fel incat sa se poata strange in jurul unui punct fix. Instrument pentru prins pasari sau animale, constand dintr-un ochi de sfoara, de sarma etc. - Lat. (= (by 14W14S8e8r1g1i10o)*lat
s.n. - Nod, lat de panglici. - |Saschiu|Saschiu| (Vinca herbacea). - Mr. Ngr. ??????(?) (Tiktin; DAR; Galdi 191), care provine din it. "slab".(by 11W5S5e13r14g7i7o)*fiong
s.n. - Nod, umflatura, batatura. - Strachina, blid. Origine necunoscuta. Dupa Bogrea, II, 655, ar fi var. de la ; insa aceasta der. pare putin probabila. Ar putea fi un der. de la acest cuvint, (var. ), s.n. (foarfeca; varietate de struguri), pe care Seineanu, I, 138 si DAR il deriva de .(by 3W4S12e12r5g6i14o)*cioi
s.n. - Norma, regula, precept. - Parte din slujba liturgica, ce se considera definitv si de neclintit fixata de traditie. - Unitate muzicala a imnurilor liturgice. - Compozitie muzicala in contrapunct. - Instrument muzical vechi. - Pedeapsa data preotilor, sau de catre preoti (in timpul spovedaniei), conform canoanelor. Chin, suferinta. - Mr. Ngr. ????? (Murnu 11); cf. tc. "regula", alb., bg. Este cuvint pop. cu sensul 7, cel putin in Munt. si Mold. Der. s.m. (monah insarcinat cu orinduirea slujbei; copil care ajuta la biserica pe cel care dirijeaza corul, recitind bucatile pe care acesta le va cinta apoi); vb. (a indeplini functia de canonarh); , s.f. (pedeapsa); , vb. (a impune penitenta; a pedepsi; a chinui, a tortura); , vb. (a stabili drept canon; a canoniza; a impune penitenta), cf. Galdi 152. - Der. neol. , adj.; canonic, s.m.; canonical, adj.; canonicat, s.n.; canoniza, vb.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*canon
s.n. Norma sau ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, |caracteristicile|caracteristic|, forma etc. unui produs; document in care sunt |consemnate|consemna| aceste norme. (Concr.) Produs realizat pe baza unui standard . Fig. (Adjectival) Lipsit de originalitate, facut dupa un sablon; comun. (In sintagma) = grad de dezvoltare a conditiilor de viata caracteristice unei persoane sau unei colectivitati; nivel de trai. - Din fr., engl. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*standard
s.n. - Noroc, fericire. Tc. (Lokotsch 1589), din mgr. ?????? < lat. Sec. XVIII, inv. - Der. (var. ), adj. (care are noroc), mr. din tc. - Cf. (by 1W10S10e10r4g4i12o)*ogur
s.n. - Noroi, mil. - Bulgare de pamint, cocolos, masa rotunda. - Stiulete de porumb. - (Trans. de Vest) Fructa. Creatie expresiva, bazata pe radacina , care exprima ideea de "balaceala" si pe aceea de "obiect rotund". Este probabil o forma disimulata de la , cf. "a balmaji"; pentru alternanta cons., cf. si Cu ultimul sens se foloseste la pl. cf. Explicatiile care s-au cautat pe baza etimoanelor straine nu sint satisfacatoare; cuvint identic cu , dupa Cihac, II, 122; in legatura cu mag. "murdar" sau cu rus. "cocolos" dupa DAR; cu letonul , dupa Scriban. Der. , adj. (plin de noroi, noroios); adj. (noroios; framintat, accidentat, cu gloduri); , s.f. (loc plin de mil); s.f. (Trans., bulgare de pamint); (var. ), vb. (a innamoli, a impotmoli).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*glod
s.n. - Noroi, mil, clisa. - Var. si der. Sl., cf. pol. rut. (Cihac, II, 183; Tiktin), cr. "a innamoli", bg. (Conev 41) nu pare sigur. Cf. - Der. , vb. (a se impotmoli, a se innoroi); s.f. (mocirla, balta de noroi); , adj. (milos).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*namol
s.n. - Noroi, mil. - Murdarie, jeg. Lat. (Cipariu, II, 338; Puscariu 775; DAR), cf. alb. it., sp., port. , fr. . - Der. adj. (noroios; murdar), care ar putea proveni din lat. (Candrea-Dens., 820); , vb. (a murdari); s.f. (murdarie); vb. (a murdari), care ar putea proveni direct din lat. (Candrea-Dens., 821; DAR); , adj. (curat); s.f. (inv., murdarie; pata); s.f. (murdarie; noroi); , adj. (murdar). - Din rom. provine mag. (Edelspacher 14).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*im
s.n. - Noroi, tina, clisa. - Var. Bg., slov. "loc spalat de ape" (Tiktin). Este dubletul lui (var. ), s.n. (duna; grind de nisip), in Trans. - Der. , vb. (a se opri, a se mocirli).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*potmol
s.n. Notare sintetica, schematica si sistematica a datelor esentiale ale unei probleme pe baza unui material documentar. Privire generala, vedere de ansamblu asupra unor probleme (realizata intr-o lucrare). - Din lat. germ. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*conspect
s.n. Notatie in puncte a rezultatelor obtinute la o intrecere (sportiva etc.); totalitatea punctelor obtinute de cineva intr-o intrecere (sportiva). Insemnare, nota care contine punctele mai importante ale unei relatari, ale unui plan de activitate etc. suf. (dupa fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*punctaj
s.n. Notiune filozofica care desemneaza vidul, nefiinta, inexistenta, nimicul. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*neant
s.n. Nuci, alune, migdale natur, prajite sau caramelizate intregi sau sub forma de fulgi sau fileuri, tocate, sfaramate sau macinate, utilizate ca ingrediente in cofetarie si patiserie (pralina, nugat, inghetata etc.). (by 7W7S15e15r9g9i2o)*barot
s.n. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton si un neutron. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*deuteron
s.n. Nucleu al hemoglobinei si al altor pigmenti respiratori celulari, de care se leaga un ion de fier. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*hem
s.n. Nucleu in care unul sau mai multi nucleoni sunt inlocuiti cu unul sau mai multi hiperioni. [](by 11W11S4e5r5g13i14o)*hipernucleu
s.n. Nucleul mic al celulei care alcatuieste corpul unui infuzor. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*micronucleu
s.n. - Nuia, varga, joarda. - Bat, stinghie. - Ornament in relief, mulura. - Cornisa. - Rindea de faltuit. - Dunga, linie la tesaturi. - Teava de lulea. - Pipa, lulea. - (Arg.) Pleasca, chilipir. - Mr. megl. Tc. , (Roesler 69; Meyer 446; Seineanu, II, 136; Ronzevalle 75); cf. ngr. ?????????, ??????????, alb. , bg. , sb. , pol. , rus., rut. , sp. - Der. s.f. (pipa uzata); , s.m. (fabricant de pipe; rindea de faltuit); s.m. (inv., fabricant de pipe; slujitor care avea sarcina sa curete si sa aprinda pipa domnitorului); , s.f. (indeletnicirea acestui slujitor). Dupa Miklosich, 14, rut. provine din rom. Pentru der. de la , Pascu, 238 si Iordan, 102; totusi aceasta der. este greu de acceptat, daca nu se tine seama de o confuzie cu (by 8W1S2e10r10g11i4o)*ciubuc
s.n. - Numai in expresia = in ciuda cuiva. Sl., dar lipseste veriga de legatura imediata; cf. pol. "orgoliu", sb., cr. "a turba", pe care Cihac, II, 36, il citeaza ca sursa directa a rom. Inv.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*but
s.n. - Numaratoare, instrument de calculat. Tabel, diagrama. < Fr. , it. Din it., prin ngr. '???????, var. (inv.) (Galdi, 143)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*abac
s.n. Numar care, in numaratoare, reprezinta o cantitate vida si care se indica prin cifra 0; nula. Expr. = a reduce cu totul importanta unui lucru, a face sa fie neglijabil. Cifra reprezentand numarul de mai sus pusa la dreapta altei cifre pentru a mari de zece ori valoarea unui numar; nula. Epitet dat unui om de nimic; nulitate. (Fiz.) Punct care serveste ca origine a unei scari cu ajutorul careia se indica valorile unei marimi. Spec. Grad de temperatura fixat in unele sisteme de masura a temperaturii (Reaumur, Celsius) la punctul de inghetare a apei distilate la presiunea normala. = temperatura de minus 273 de grade Celsius, socotita ca cea mai joasa temperatura posibila. (Lingv.) (sau ) = absenta unui afix gramatical la o forma flexionara, care este marcata, fata de alte forme cu afixe exprimate, prin lipsa unei marci formale propriu-zise. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*zero
s.n. Numar de cabaret in care dansatoarele se dezbraca (complet) in fata spectatorilor, in cursul executarii unui dans. - Din engl., fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*striptease
s.n. Numar egal cu o mie miliarde sau (in unele tari) cu un miliard. [Pr.: -] - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*bilion
s.n. Numar gramatical care arata ca este vorba de trei exemplare din aceeasi speta. - Din (dupa (by 8W8S2e2r10g11i4o)*trial
s.n. Numar gramatical care indica in unele limbi doua obiecte ori fiinte alcatuind de obicei o pereche. - Din fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*dual
s.n. Numar mare de oameni stransi la un loc; droaie, gloata. (Adverbial) In masa, in randuri stranse, cu gramada; unul peste altul, inghesuindu-se; repede, iute. (In vechea organizare a armatei din tarile romanesti) Unitate militara tactica formata din mercenari, care corespundea aproximativ efectivului unei companii; bulucbasie; ceata de oameni inarmati. - Din tc. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*buluc
s.n. Numar minim de membri necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare sa fie valabil constituita sau sa poata lua o hotarare valabila. - Cuv. lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cvorum
s.n. Numar prezentat la cererea publicului a doua oara sau ca supliment de program.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*bis
s.n. Numarul de exemplare in care se tipareste o carte sau o publicatie periodica. Loc. adj. (sau = care apare intr-un numar mare de exemplare. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura numarul de copii necesar retelei cinematografice. Operatie de turnare in sticle a vinului pregatit pentru fabricarea sampaniei. Circulatia aerului (si a gazelor de ardere) intr-o instalatie de incalzire cu focar (care se datoreste diferentei de presiune dintre doua sectoare ale cosului). - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tiraj
s.n. Nume adaugat la numele propriu al unei persoane in semn de cinste sau pentru a o distinge printr-o caracteristica sau printr-o circumstanta de alta persoana cu acelasi nume. Porecla. (dupa fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*supranume
s.n. Nume care se da unui om la nastere si care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiasi familii; nume de botez. - Din fr. lat. (dupa (by 9W9S3e3r11g12i5o)*prenume
s.n. Nume creat sau adoptat sub care cineva isi ascunde adevarata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pseudonim
s.n. Nume dat canalelor mici din tesuturile organismelor. - Din fr. (by 8W9S2e11r11g4i4o)*canalicul
s.n. Nume dat citoplasmei oului, care prin dezvoltare devine embrion. - Din fr., lat.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*vitellus
s.n. Nume dat ciupercilor saprofite sau parazite care se dezvolta pe suprafata substantelor organice, pe ziduri, pe pietre etc. sub forma unui strat ca pasla, cenusiu sau verzui, si care provoaca degradarea mediului pe care se dezvolta; igrasie; mucezeala. [Var.: s.n.] - Din .(by 7W7S15e1r9g9i2o)*mucegai
s.n. nume dat doctrinei politice si ideologice a lui Mao Tzedun - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*maoism
s.n. Nume dat fiecaruia dintre gradele superioare sergentului si inferioare sublocotenentului; persoana care poarta unul din aceste grade. (dupa fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*subofiter
s.n. @Nume dat gaurilor de incastrare a doua corpuri solide (vezi MONOVERB CU INCASTRU , definitie data de Laura Gellner in 13 Jun 2005, in DEX.)(by 12W13S6e6r15g15i15o)*incastru
s.n. Nume dat in Olanda unei portiuni joase de uscat smulsa marii sau unui lac maritim prin indiguire si drenare. - Din germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*polder
s.n. Nume dat in religia catolica fiecareia dintre cele sapte taine bisericesti. - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*sacrament
s.n. Nume dat mai multor aparate, servind la: reproducerea, prin copiere, a desenelor executate pe hartie de calc cu ajutorul unei hartii speciale impregnate cu o solutie sensibila la lumina, developarea facandu-se cu vapori de amoniac; transmiterea semnalelor luminoase prin dirijarea, cu ajutorul unei oglinzi, a reflectarii razelor solare; masurarea puterii calorice a Soarelui si inregistrarea perioadelor din zi cu timp insorit; fotografierea Soarelui. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*heliograf
s.n. Nume dat mai multor boli febrile, infectioase si epidemice; febra tifoida; tifos exantematic, v. pesta bovina. - Din ngr. fr. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*tifos
s.n. Nume dat mai multor boli metabolice si endocrine caracterizate prin eliminare abundenta de urina, prin senzatie continua de sete, prin prezenta glucozei in urina etc.; boala de zahar. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*diabet
s.n. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a intinde unele obiecte elastice sau flexibile. Bat, lemn la razboiul de tesut, cu ajutorul caruia se rasuceste tesatura pe sulul dinainte; intorcator, incordator. + suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*intinzator
s.n. Nume dat mai multor instrumente care servesc la masurarea unghiurilor in plan vertical fata de orizont, a unghiurilor zenitale fata de verticala unui loc, a unghiului format de un strat geologic sau de suprafata pamantului cu un plan orizontal etc. - Din fr.(by 2W3S11e11r12g5i5o)*clinometru
s.n. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutatii unui obiect sau a unei fiinte, de obicei a unei marfi. Expr. Insala la cantar. Unitate pentru masurarea greutatilor folosita in trecut, a carei valoare a variat in timp si pe regiuni. - Din tc. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*cantar
s.n. Nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole si cu florile stranse in inflorescente globuloase, divers colorate, unele specii fiind cultivate ca plante furajere - Lat. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*trifoi
s.n. Nume dat mai multor plante erbacee: planta cu tulpina inalta, cu flori galbene dispuse in buchete pe varfurile ramurilor ; planta cu frunze ovale si flori trandafirii sau albe Compus: = planta cu rizom tarator si cu numeroase flori galbene mici, dispuse in umbele suf. -.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*rutisor
s.n. Nume dat mai multor unelte care servesc la largirea unui obiect, a unei piese, a unei gauri etc. suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*largitor
s.n. Nume dat mai multor unitati de masura pentru diverse marimi (variabile), in cadrul unor sisteme sau scari de reper. = indice care arata posibilitatile de miscare ale (elementelor) unui sistem mecanic. (Mat.) Exponentul sau suma exponentilor marimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponentii monoamelor care alcatuiesc un polinom. (sau etc.) = ecuatie a carei necunoscuta e la puterea intai (sau a doua etc.). Fiecare dintre diviziunile in care se imparte un sistem sau o scara de reper, de masura. Valoare a unei marimi, considerata in raport cu o valoare de referinta. = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizeaza un proces tehnic, o insusire a unui material etc. (In sintagma) V. (Urmat de determinari) Treapta, nivel, stadiu (intr-un proces, intr-o situatie etc. data). = raportul de apropiere intre rude. Loc. adv. = in stadiul cel mai avansat, cel mai grav. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor institutii; fiecare dintre treptele ierarhiei unor functii; loc pe care il ocupa cineva in ierarhia unor functii; persoana care ocupa o anumita functie in aceasta ierarhie. - Din fr. , lat. , germ.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*grad
s.n. Nume dat organismelor microscopice vegetale sau animale; - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*microorganism
s.n. Nume dat organizatiei internationale de politie criminala. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*interpol
s.n. Nume dat plantelor recoltate care servesc ca hrana animalelor domestice erbivore; hrana animalelor erbivore constituita din aceste plante; furaj. P.gener. (Pop.) Hrana pentru animale. - Lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*nutret
s.n. Nume dat semnului de corectura tipografica prin care se indica suprimarea unei litere, a unui grup de litere etc. - Cuv. lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*deleatur
s.n. Nume dat sporturilor nautice care se practica in ambarcatii puse in miscare cu ajutorul vaslelor. = ramura a sporturilor nautice care se practica pe schifuri si pe giguri^1. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*canotaj
s.n. Nume dat tuberculilor uscati ai unor specii de orhidee; praf de amidon extras din acesti tuberculi si care, fiert in lapte sau in apa, se foloseste ca intaritor pentru copii sau convalescenti. Bautura preparata de orientali din salep , miere si apa. [Var.: (reg.) s.n.] - Din tc. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*salep
s.n. Nume dat unei tesaturi de bumbac, care este utilizata pentru confectionarea balonzaidelor, raglanelor si canadienelor. - Denumire comerciala. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*reitcord
s.n. Nume dat unor adunari sau organe reprezentative ori legislative dintr-un land. - Cuv. germ.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*landtag
s.n. Nume dat unor instrumente optice portative care maresc unghiul sub care se vad obiectele departate de pe suprafata pamantului, permitand o mai buna distingere a detaliilor. - Din it. , adaptat la cuvintele romanesti terminate in .(by 6W14S15e8r8g1i2o)*ochean
s.n. Nume dat unor obiecte care plutesc la suprafata apei, destinate sa efectueze masuratori sau reglaje ori sa sustina la suprafata corpuri submersibile; plutitor. = fiecare dintre cele doua dispozitive etanse si umplute cu aer, fixate de aripi si de fuzelaj, care asigura plutirea unui hidroavion. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*flotor
s.n. Nume dat unor povestiri prezentate sub forma de desene seriale (publicate in reviste, brosuri etc.), insotite de texte scurte. - Din engl.(by 1W9S9e3r11g11i5o)*comics
s.n. Nume dat unor prajituri mici si uscate, facute din diferite aluaturi fragede, avand forme variate. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*fursec
s.n. Nume dat unor substante (picante) de origine minerala, vegetala, animala sau de sinteza care, adaugate unor produse alimentare, le confera un gust sau o aroma specifica, placuta; ingredient, mirodenie, bacanie. - Din fr. , lat.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*condiment
s.n. - Nume dat unor unitati de masura de marimi variabile. Fr. - Der. (din fr.) , vb.; , s.m. (soldat, gradat, caporal); , s.f. (actiunea de a grada); vb.; adj.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*grad
s.n. Nume dat unui gen de cantece populare portugheze. [Acc. si: ] - Din port., fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*fado
s.n. Nume dat unui stadiu al ciupercilor parazite, care formeaza pete cenusii-fumurii pe suprafata organelor plantelor atacate. Boala a vitei de vie si a altor plante de cultura provocata de aceste ciuperci; fainare. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*oidium
s.n. Nume generic dat aeronavelor cu aripile avand o miscare giratorie. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*giravion
s.n. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusa, incolore, usor deformabile si expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o forma proprie stabila si tind sa ocupe intregul volum pe care il au la dispozitie. (sau ) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune si volum ramane constant la orice temperatura. (sau ) = gaz combustibil obtinut prin |distilarea|distila| huilei la temperaturi inalte. = amestec de gaze combustibile usor lichefiabile, obtinut prin extragerea directa din gaze de sonda sau prin distilare din unele produse petroliere, pastrat in stare lichida in butelii. = fiecare dintre elementele chimice situate in grupa a opta principala a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inertia lor chimica. = combinatie solida de molecule de gaz metan si de apa, care se gaseste in special in zonele unde pamantul este inghetat pana la mari adancimi. = gaze combustibile care emana din pamant. (La pl.) Nume dat unor substante gazoase toxice sau asfixiante folosite in razboi. (La pl.) Emanatii gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. Petrol lampant. Expr. (Fam.) , se spune ca raspuns negativ la o propunere nepotrivita; nici nu ma gandesc! (sau ) = a nu face nimic, a pierde vremea de pomana. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*gaz
s.n. - Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusa. - Petrol. - Mr. Fr. - Der. s.m. (vinzator de gaz lampant); adj., din fr. ; , s.f. (lampa de petrol; bidon).(by 15W9S9e2r2g11i11o)*gaz
s.n. Nume generic dat diferitelor bauturi alcoolice tari obtinute natural prin distilarea vinului, a fructelor, a sucurilor fermentate, a cerealelor, sau sintetic, prin diluarea alcoolului cu apa (si cu |esente|esenta|) fara adaos de sirop de zahar; vinars. Cantitate de rachiu continuta de un pahar, de o sticla etc. - Din tc.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*rachiu
s.n. Nume generic dat hormonilor de tipul foliculinei, care provoaca fenomene caracteristice estrului. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*estrogen
s.n. Nume generic dat oricarui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducator de caldura si de electricitate, maleabil si ductil, de obicei solid la temperatura obisnuita; aliaj format din doua sau mai multe asemenea elemente chimice, din aceste elemente si alte materiale etc. = metal care se gaseste in natura in cantitati mici si care se oxideaza sau se altereaza cu greutate. = aurul, platina si argintul. = metal care se gaseste in cantitati mici sau in stare dispersa in scoarta Pamantului. Fig. Bani. (Pop.; la pl.) Substanta chimica. [Pl. si: (rar) ] - Din fr. germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*metal
s.n. Nume generic dat produselor vegetale obtinute de la plantele cultivate, in special fructelor; fruct. Loc. adj. = roditor, fructifer. Compuse: = planta erbacee veninoasa, cu frunze mari, late si lucioase, dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului ; (inv.) = dulceata de trandafiri; rodozahar. Fig. Urmare, rezultat, efect (al unei actiuni). Folos, avantaj. (Pop.) Copil, prunc, vlastar, odrasla. [Var.: (rar) s.f.] - Din sl.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*rod
s.n. Nume generic pentru prefixe, sufixe si infixe. Punct care reprezinta un numar complex intr-un sistem de |coordonate|coordonata| carteziene. [< fr. , cf. lat. - atasat].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*afix
s.n. Nume generic pentru un obiect de imbracaminte; (la pl.) totalitatea obiectelor care formeaza imbracamintea cuiva. (La pl.) Odajdii. [Var.: s.n.] - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*vesmant
s.n. Numele a doua instrumente muzicale populare de suflat: instrument compus dintr-un grup putin concav de fluiere de dimensiuni diferite, asezate in ordinea marimii lor; fluier de trestie cu sapte gauri. - Din tc. , .(by 13W14S7e7r1g1i9o)*nai
s.n. Numele a doua litere din alfabetul chirilic; vocala scurta notata cu aceste litere. - Din sl.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*ier
s.n. Numele a doua mari sarbatori religioase musulmane. (Fam.) Petrecere, chef mare. - Din tc. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*bairam
s.n. Numele a doua varietati de peste: peste de rau, negricios si gros, care traieste in malul de la fundul apei ; peste care traieste in apele raurilor limpezi Nume generic dat pestilor mici de rau.(by 4W4S13e13r6g6i7o)*pitroc
s.n. Numele comercial al unui amestec de gaze lichefiate comprimat in butelii speciale si folosit drept combustibil. - [trol] (by 8W9S2e2r11g11i4o)*pebegaz
s.n. Numele mai multor soiuri de vita de vie superioare de origine franceza, cultivate pentru obtinerea vinului; vin produs din strugurii acestor soiuri. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*pinot
s.n. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare, ascutite, cu flori stacojii, galbene-ruginii etc. dispuse in spice cilindrice, dintre care unele se cultiva ca plante furajere Loc cultivat cu mohor sau pe care creste mohor. - Din magh. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*mohor
s.n. Numele unei cladiri publice in care au loc manifestatii cultural-artistice. - Din fr. , lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ateneu
s.n. Numele unei constelatii zodiacale din emisfera australa. (In sintagma) = paralela aflata la 23? 27' 27'' latitudine sudica. Unul dintre semnele zodiacului (reprezentat printr-un tap). - Din fr. lat. (by 3W3S3e12r12g5i5o)*capricorn
s.n. Numele unei doctrine religioase practicate de o secta crestina care predica "a doua venire" apropiata a lui Hristos. - Din engl. , germ.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*adventism
s.n. Numele unei orientari teologice care sustine unificarea diferitelor confesiuni crestine pe baza a ceea ce au ele comun. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g4i12o)*irenism
s.n. Numele unei secte prezbiteriene engleze care isi intemeiaza doctrina numai pe textul Bibliei; rigurozitate exagerata privind respectarea preceptelor religioase si morale. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*puritanism
s.n. Numele unor alge brune marine azvarlite de valuri pe tarm, care servesc ca ingrasamant pentru pamanturile nisipoase, ca materie prima pentru fabricarea sodei, iodului etc. - Din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*varec
s.n. - Numele unor plante erbacee din familia gramineelor (Avena). - Var. Megl. Sl. (Miklosich, 487; Cihac, II, 235), cf. bg. (Conev 47), slov., ceh. , pol. final, care nu este in sl., e greu de explicat, dar cf. lituan. let. - Der. , s.m. (planta furajera, Arrhenatherum elatius).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ovaz
s.n. Numele unui dans de cabaret raspandit in Franta, mai ales in a doua jumatate a sec. XIX, executat numai de femei; melodie dupa care se executa acest dans; french-cancan. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*cancan
s.n. Numele unui dans de origine franceza, cu caracter ceremonios si miscare moderata, devenit cu timpul dans de curte si apoi de salon; melodie dupa care se executa acest dans. A treia parte a simfoniei clasice. [Pr.: - Pl. si: ] - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*menuet
s.n. Numele unui dans la moda in secolul trecut; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din germ. [walzer].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*staier
s.n. Numele unui dans modern asemanator cu foxtrotul; melodie dupa care se executa acest dans. - Din engl.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*simi
s.n. Numele unui dans modern, cu miscari lente; melodie dupa care se executa acest dans. - Cuv. engl.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*slow
s. n. Numele unui dans modern, cu ritm si miscari repezi; melodia dupa care se executa acest dans. - Fr. (< engl.).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sving
s.n. Numele unui dans popular polonez cu ritm vioi; melodie dupa care se executa acest dans. - Din pol. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*oberec
s.n. Numele unui dans popular ucrainean cu miscari energice, sarituri si fandari; melodie dupa care se executa acest dans. - Din ucr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*gopac
s.n. Numele unui joc de carti care se joaca (in doua persoane) cu treizeci si doua de carti. - Din fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*pichet
s.n. Numele unui joc de carti. Cuvant care marcheaza o greseala in acest joc. - Et. nec.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*toci
s.n. Numele unui joc de carti. (Fam.) Scurta anecdota glumeata; minciuna. - Din germ. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*banc
s.n. Numele unui joc de carti in care fiecare jucator dispune de cinci carti cu care poate sa castige daca are combinatia cea mai buna sau daca reuseste sa-i convinga pe adversari de acest lucru. - Din fr., engl. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pocher
s.n. Numele unui joc de carti la care se folosesc carti speciale. - Din germ. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*taroc
s.n. Numele unui joc de carti la care se folosesc carti speciale. - Germ. (din it.).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*taroc
s.n. Numele unui joc de carti; partida dintr-un astfel de joc. - Dupa fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*tabinet
s.n. Numele unui joc de carti. [Var.: (inv.) s.n., s.f.] - Din rus. fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*preferans
s.n. Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic, avand statut de suveranitate si egalitate in drepturi cu metropola. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*dominion
s.n. Nume pentru diferite unelte sau parti de unelte in forma de ciocan (de lemn), care servesc la batut, indesat, nivelat etc. (Reg.) Batator^2. - Lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*mai
s.n. - Nume special dat psalmilor 134 si 135. - Var. Mgr. ????????? "foarte milostiv".(by 10W3S4e12r12g6i6o)*polieleu
s.n. Nurca obtinuta prin incrucisare direcesiva.Canal natural ingust care taie transversal cordoanele litorale.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*eric
s.n. - Oala de noapte. Ngr. without (Cihac, II, 653; Densusianu, XXXIII, 277). In Mold.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cumar
s.n. - O anumita graminee (Panicum miliaceum). - Var. mR. , megl., istr. Lat. (Puscariu 1056; Candrea-Dens., 1079; REW 5572), cf. alb. (Meyer 263; Philippide, II, 648), it. prov. fr. cat. sp. port. - Der. s.n. (caderea florii la vita de vie), al carui semantism nu este clar; , s.m. (plante, Panicum capilare, Panicum sanguinale, Milium effusum); , s.f. (cultura de mei).(by 7W7S15e15r9g9i2o)*mei
s.n. Obicei, deprindere rea; cusur, viciu, naraveala, naravie. Expr. = a (se) obisnui sa ceara, sa pretinda ceva ca pe un drept al sau. (Inv. si pop.) Deprindere, obicei; fel de a fi, comportare. Fire, temperament. - Din sl. Cf. bg. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*narav
s.n. - Obicei, obiceiuri bune, moralitate. Creatie artificiala, din incrucisat cu lat. , fr. (Philippide, 107). - Cf. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*morav
s.n. Obicei, obisnuinta, narav, deprindere (rea). Povata, sfat, indemn. - Din (derivat regresiv).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*invat
s.n. - Obicei popular din Trans., care consta in a prezice viitorul fetelor. - V. Germ. (Draganu, II, 105-17).(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bricelat
s.n. - Obicei, uz. - Obicei prost, viciu. Sl. (Miklosich, 31; Miklosich, 456; Cihac, II, 212), cf. bg. sb. si Vasmer, II, 230. - Der. adj. (invatat prost, vicios); adj. (inv., vicios, desfrinat); vb. (a invata cu narav, a se vicia); vb. (a se vicia); s.f. (viciere); adj. (invatat, prost; capricios). - Din rom. provine mag. (Edelspacher 20).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*narav
s.n. - Obicei, uz. - Placere, gust. - Var. (inv.) (si der.). Sl. (Cihac, II, 176). - Der. adj. (inv., agreabil; Trans., iubit, dragut); vb. (Trans., a fi placut, a placea); adj. (Trans., amator, iubitor); s.f. (inv., gust, placere), din sl. (by 5W13S13e13r7g7i15o)*ogod
s.n. Obiect alcatuit dintr-o placa (fixata pe un maner) pe care este gravata o monograma, o emblema, o efigie etc. si care se aplica pe un act oficial, ca dovada a autenticitatii lui. Semn imprimat pe ceva (cu tus sau cu ceara rosie) prin aplicarea unui sigiliu . Fig. Semn distinctiv, marca. Ceara rosie pe care s-a imprimat prin apasare o stampila si care serveste la sigilarea unui lucru, a unei incaperi etc. pentru a evita desfacera lui de catre persoane neautorizate. [Var.: s.n.] - Din lat. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*sigiliu
s.n. Obiect care formeaza, impreuna cu altul, o pereche simetrica. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pandant
s.n. Obiect care serveste la invelit; invelitoare. Scoarta, coperta, de carte. Invelitoare (de tabla, de tigla etc.) de pe acoperisul unei case. Stratul exterior al unui obiect, al unui organism etc. suf. (by 14W8S8e1r10g10i3o)*invelis
s.n. - Obiect casnic in care se stringe cu matura gunoiul. - Mr. , megl. Tc. (Seineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. ??????, bg. (by 3W11S11e12r5g5i14o)*faras
s.n. Obiect casnic in forma de lopata cu coada scurta, in care se aduna cu matura gunoiul, se strange jarul etc. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*faras
s.n. Obiect casnic, in special vas (de lemn); unealta veche. [Var.: s.n.] - Sas (= germ. ) + suf.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*ciovei
s.n. Obiect confectionat dintr-o hartie impaturita in chip special si lipita pe trei parti, pentru a inchide o scrisoare, un act etc. (in vederea expedierii lor); obiectul impreuna cu scrisoarea, actul etc. pe care le contine. - Din ngr. it. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*plic
s.n. Obiect considerat ca aducator de noroc celui care il poarta; talisman. - Cuv. fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*portebonheur
s.n. Obiect considerat ca fiind inzestrat cu o forta magica, supranaturala, capabil sa dea ajutor celui care il poseda, il poarta etc. - V. Idee, principiu etc. care constituie obiectul unei adoratii oarbe, nejustificate. [Pl. si: ] - Din fr. (by 9W9S2e2r3g11i11o)*fetis
s.n. Obiect constand din doua placute de metal, care se pot deplasa una fata de alta pentru a varia lungimea. Se utilizeaza la razboiul de tesut, pentru a imprima o anumita latime tesaturii.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*tingheci
s.n. Obiect de cult (la catolici) reprezentand pe Cristos rastignit. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 4W5S13e13r7g7i7o)*crucifix
s.n. Obiect de diferite forme, facut dintr-o impletitura de nuiele, de papura, de rafie etc., cu sau fara toarte, care serveste la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; cosarca. Expr. (sau ) = a arunca un lucru nefolositor sau lipsit de valoare. Continutul unui cos^1 . Unealta de pescuit de forma ovala, cilindrica etc., facuta din impletitura de nuiele sau de mlaja si folosita la prinderea pestilor mici. (La jocul de baschet) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn si prevazut cu o plasa fara fund prin care trebuie sa fie trecuta mingea pentru a se marca un punct; punct marcat in acest fel. Parte din instalatia unei mori mici, in forma de lada cu gura larga si fara fund, in care se toarna grauntele de macinat. Palnie in forma de piramida la masina de treierat, in care se baga snopii. Lada teascului in care se strivesc boabele, semintele etc. Impletitura de nuiele care se asaza ca o lada pe fundul carului, inlocuind loitrele si codarla cand se transporta lucruri marunte. Acoperamant de piele sau de panza al unei trasuri, care se poate ridica sau strange. (Anat.; in sintagma) = cavitate toracica; torace. Expr. (Reg.) (sau ) = a fi foarte flamand. = a fi sanatos, zdravan. Canal ingust, izolat sau facut in zid si trecut prin acoperisul unei case, prin care iese fumul de la soba, de la vatra etc.; horn, hogeac. Conducta verticala folosita la evacuarea gazelor de ardere dintr-o instalatie de incalzire cu focar. - Din sl. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*cos
s.n. Obiect de forma (relativ) sferica, rezultat prin depanarea unor fire (de ata, de lana etc.). Expr. = a depana in forma de ghem^1 ; a face mototol . Loc. vb. (sau ) = a se ghemui. Al treilea compartiment al stomacului rumegatoarelor . - Lat. (= ).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ghem
s.n. - Obiect de forma rotunda, rezultat din depanarea unor fire. - Cocolos, bulgare. - Al treilea compartiment al stomacului rumegatoarelor. - Mr. megl., istr. Lat. , prin intermediul unei forme pop. (Miklosich, II, 59; Densusianu, 447; Puscariu 711; Candrea-Dens., 734; REW 3801; DAR; Philippide, II, 643; Iordan, LVI, 230; Graur, XI, 267; Rosetti, I, 57), cf. alb. it. (ven. ). Totusi, modificarea vocalismului s-ar putea explica si ca rezultat specific limbii rom., pe baza lui cf. mr. , it. , prin intermediul unei asimilari produse la pl. > Cf. sl. , pol. pe care Berneker 301 le deriva de la acelasi etimon lat. Der. s.n. (ghem, cocolos; obiect mototolit), cu var. etimologice si cele expresive ; vb. (a ghemotoci, a face ghem); , adj. (strins, ghemuit); adj. (ghemuit); (var. ), s.m. (mucos, tinc, pusti), cu suf. expresiv; , vb. (a ghemui; a ingramadi), al carui ultim sens, care apare la unii scriitori moderni, de ex. la Bassarabescu, pare urmarea unei confuzii cu ; , s.f. (actiunea de a ghemui); (var. ), s.m. (pitic, napirstoc), formatie paralela lui , cu o confuzie intre si ; , s.f. (cartof); , s.m. (pitic, pigmeu).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ghem
s.n. - Obiect de hirtie in care se inchide o scrisoare. - Mr. It. "plic", prin ngr. ?????? (Cihac, II, 688; Galdi 230). - Der. vb. (inv., a inchide un plic).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*plic
s.n. Obiect de imbracaminte (de postav, de lana etc.) fara maneci, care acopera ca o vesta partea superioara a corpului; cojocel scurt din blana de oaie, fara maneci, adesea ornamentat, incheiat in fata sau pe umar; bundita. Obiect de metal, de zale sau de piele groasa care acoperea pieptul si spatele luptatorilor din vechime, aparandu-i de loviturile adversarului. Bucata de piele groasa cu care scrimerii isi acopera pieptul. Curea lata la hamuri, care trece pe sub pieptul calului. suf. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*pieptar
s.n. Obiect de imbracaminte (de sport), larg si comod, pentru partea superioara a corpului. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*bluzon
s.n. Obiect de imbracaminte din tricot de bumbac sau de lana, care acopera jumatatea de sus a corpului si care se poarta ca o camasa sau ca un maiou. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*tricou
s.n. Obiect de imbracaminte facut din piele de oaie prelucrata cu mite cu tot, care se poarta mai ales la tara ca palton (cu blana inauntru). Expr. = iarna foarte grea. (cuiva) sau (cuiva) = a bate sau a fi batut (zdravan). (pe cineva) = a lua (pe cineva) repede, a nu-l mai lasa sa se gandeasca. (sau ) = a fi precaut, a evita cu prudenta riscurile. Patura de bumbac bine presata, obtinuta in filaturile de bumbac. [Var. : (reg.) s.f.] - Din sl. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*cojoc
s.n. Obiect de imbracaminte femeiasca confectionat dintr-un material textil (elastic), de care sunt prinse jartierele. (dupa fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*portjartier
s.n. Obiect de imbracaminte femeiasca, in forma de rochie decoltata, fara maneci (si fara umeri), care se poarta peste bluza. - Din rus. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*sarafan
s.n. Obiect de imbracaminte mai subtire decat paltonul, care se poarta, primavara si toamna, peste imbracamintea obisnuita. [Pl. si: ] - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*pardesiu
s.n. Obiect de imbracaminte obtinut din tricot, prin tricotare. - Din fr. (by 5W14S14e14r8g8i1o)*tricotaj
s.n. Obiect de imbracaminte pe care il poarta dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. in timpul lucrului, pentru a-si proteja imbracamintea. Obiect de imbracaminte (cu maneci) care face parte din uniforma scolarilor si care se poarta peste haine. (In portul popular femeiesc) Tesatura dreptunghiulara din lana sau din bumbac, de obicei impodobita cu broderii, care se poarta peste fusta. - Din germ.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sort
s.n. Obiect de imbracaminte (sportiva sau de plaja) in forma de pantaloni scurti. - Din fr., engl.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*sort
s.n. Obiect de imbracaminte tricotat care acopera partea de sus a corpului si se poarta de obicei peste camasa sau peste bluza. [Var.: s.n.] - Din fr., engl. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*pulover
s.n. Obiect de imbracaminte tricotat sau impletit, din lana, din bumbac etc., de obicei cu maneci lungi si deschis in fata, care acopera partea de sus a corpului. Tesatura elastica tricotata, de lana, de bumbac, de matase etc., din care se fac obiecte de imbracaminte; tricot. - Din fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*jerseu
s.n. - Obiect de lemn, metal etc. care apara o usa sau o fereastra. - Incuietoare metalica. - (Arg.) Ochi. - (Inv.) Usita, portita. Origine indoielnica. Pare sa rezulte dintr-o confuzie a sl. "arc, oblinc", cf. , cu "scindura"; cf. bg. "aparatoare de fereastra", care ar putea proveni din rom. Der. numai din sl. (Miklosich, 32; Cihac, II, 220) nu pare posibila. - Der. vb. (a pune obloane, a inchide).(by 2W10S11e4r4g12i13o)*oblon
s.n. Obiect de lenjerie confectionat din panza (impermeabila cauciucata sau din material plastic), care se coase la subsuoara hainelor, pentru a le feri de transpiratie. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*subrau
s.n. Obiect de lenjerie pentru femei, confectionat din panza, matase, nailon etc., care acopera corpul, sub rochie, de la umeri pana deasupra genunchilor; furou. Imbracaminte de protectie impotriva murdaririi in timpul lucrului, mai ales pentru muncitorii care executa lucrari de reparatii. Salopeta. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*combinezon
s.n. Obiect de metal, de material plastic sau de os in forma de limba, care serveste la introducerea piciorului in pantofi, ghete etc.; limba. [Var.: s.f.] suf. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*incaltator
s.n. (Obiect de) metal placat cu un strat subtire de aur sau de platina. - Din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*duble
s.n. Obiect de mobila avand suprafata in plan inclinat si pe care se pune (la inaltimea vederii) o carte, o partitura etc.; (in special) banca de scoala cu fata inclinata; partea de deasupra a unei astfel de banci. Loc. adv. = la conducerea unei orchestre ca dirijor. (Tehn.) = instalatie (in forma de masa inclinata) cu ajutorul careia se executa comanda, masurarea si controlul operatiilor unui proces tehnologic sau de alta natura. - Din fr. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*pupitru
s.n. Obiect de pamant sau de fonta de forma unui clopot, cu care se acopera painea, malaiul etc. puse la copt pe vatra incinsa. (Pop.) Carapace de broasca testoasa. - Lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*test
s.n. Obiect de piele, de panza etc. in care se tin de obicei banii marunti. - V. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*portmoneu
s.n. Obiect de podoaba (agrafa, brosa, cercel) care se prinde cu un fel de clapa sau cu un ac cu arc. Piesa formata din doua elemente, care se asambleaza si se desfac cu usurinta. - Din germ.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*clips
s.n. Obiect de podoaba facut (cu arta) din metal pretios (si pietre scumpe); bijuterie. Fig. Obiect de mare valoare (artistica); persoana cu deosebite calitati. [Var.: s.n.] - Din tc. (pl. lui ).(by 3W11S11e4r5g13i13o)*giuvaier
s.n. - Obiect de rufarie de pat. - (Arg. si azi inv.) Bilet de 1000 lei. - Var. - Mr. Tc. , (Roesler 607; Seineanu, II, 124; Meyer 442; Lokotsch 691; Ronzevalle 73); cf. ngr. ?????????, alb. , bg., sb.(by 3W12S12e5r6g6i14o)*cearceaf
s.n. Obiect de rufarie pentru pat, confectionat din panza, care se asterne peste saltea sau cu care se imbraca plapuma. (Inv.) Panza de turban, sal. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*cearsaf
s.n. Obiect de toaleta feminina, confectionat din metal, material plastic etc., in jurul caruia se rasuceste o suvita de par pentru a o ondula. - Din fr. (by 14W14S7e7r8g1i1o)*bigudiu
s.n. Obiect de uz gospodaresc pentru spalat dusumelele, constand dintr-un manunchi de sfori rasucite sau de fasii de material absorbant, montat pe o coada lunga ca de matura. - Din engl.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*mop
s.n. - Obiect din impletitura de curele cu care se lovesc sau indeamna animalele sa mearga. - Lovitura data cu acest obiect. Sl. de la "a lovi" (Miklosich, 22; 14; Cihac; Berneker 56); cf. bg. , sb., cr., ceh., rus. , pol. Cf. si Der. vb. (a bate cu biciul); s.f. (bataie cu biciul, flagelare); adj. (care biciuieste); s.f. (bici). Din rom. provine sas. Ngr. ????? si alb. se trag direct din sl. (cf. G. Meyer, 34).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*bici
s.n. - Obiect din impletitura de nuiele, care serveste la transportul obiectelor. - Navod de pescuit. - Stup. - (Trans.) Albie, covata. - (Inv.) Sicriu, cosciug. - Cotet. - Hambar. - Loitra, lada la car. - La moara, parte in care se toarna grauntele la macinat. - Horn, hogeac. - Impletitura de nuiele, leasa. - Acoperamint, capota de trasura. - Fata de perna. - Ghizd, colac de fintina. - Lada de teasc. - Forma pentru brinza sau recipient pentru fragi, din coaja de copac, mai ales de brad. - Masina de urzit. - Torace. - Carapace de rac. - Mr., megl. Sl. "cos" (Miklosich, 26; Miklosich, 307; Cihac, II, 75; Conev 64); cf., bg., sb., slov., rus. , pol. , mag. , alb. - Der. , s.n. (dim. al lui ; luminare in spirala care se ducea la biserica, dupa traditie, de Vinerea Mare); , s.f. (cos, obiect), din mag. , sb. ; , s.f. (cos, obiect; hambar, ciur), din mag. ; , s.m. (impletitor de nuiele; hornar); , s.f. (meseria de cosar); , s.m. (impletitor de cosuri); , s.m. (impletitor de cosuri); , s.f. (meseria de cosar). - Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cos
s.n. Obiect din odajdiile bisericesti, in forma de fasie lunga de stofa, de matase etc., pe care sunt brodate motive religioase, purtat de preoti peste stihar, cand oficiaza. [Var.: (inv.) s.n.] - Din sl. ngr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*patrafir
s.n. - Obiect din odajdiile bisericesti in forma de fisie lunga de stofa, cu motive religioase brodate, purtat de preoti cind oficiaza slujba. - Var. Mr. Ngr. (?)?????????(??). Sec. XVII.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*epitrafil
s.n. Obiect din panza (brodata) sau din dantela, care se asaza (ca ornament) pe o mobila. [Pr: ] - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*milieu
s.n. Obiect din piele, din material plastic, din carton presat etc., de forma dreptunghiulara, avand de obicei in interior mai multe despartituri, folosit de scolari pentru a-si transporta (pe spate) cartile si caietele. Servieta. [Var.: (inv.) s.n.] - Din tc.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ghiozdan
s.n. Obiect din piele, din material plastic etc., in forma unor coperte mici cu mai multe despartituri interioare, in care se pastreaza bani, acte etc.; portvizit, portofoliu . [Var.: (inv.) s.n.] - Din rus. fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*portofel
s.n. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mica dintr-o marfa, dintr-un material etc., dupa care se pot aprecia anumite insusiri ale acestora; proba, esantion. Model. = targ la care un stat sau diverse intreprinderi isi expun mostre pentru reclama si pentru informarea cumparatorilor. Fig. Exemplu, pilda. [Var.: (reg.) s.f.] - Din ngr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*mostra
s.n. Obiect expus in cadrul unei expozitii, unui muzeu etc. - Din rus.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*exponat
s.n. Obiect facut dintr-o impletitura de nuiele, de foi de papura, de rafie etc., de obicei mai mic decat cosul, in care se transporta sau se pastreaza diverse obiecte (alimente). - Din ngr. (by 12W13S6e6r15g15i15o)*paner
s.n. Obiect (flexibil, maleabil) mototolit in forma de ghem^1 ; cocolos. [Var.: s.n.]- De la .(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ghemotoc
s.n. Obiect format dintr-o bucata de tesatura, care foloseste la sters dupa spalare; stergar. Tesatura de bumbac, de obicei buclata, folosita pentru halate de baie, stergare, articole de lenjerie pentru copii. - Din ngr. "fata", "stergar".(by 5W13S14e7r7g1i1o)*prosop
s.n. Obiect greu care se asaza peste hartiile in lucru de pe un birou, pentru a le impiedica sa se imprastie. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*prespapier
s.n. Obiect (in forma de cutie sau lada uneori compartimentata) care serveste la transportul bauturilor sau al altor produse; naveta. Cutie de carton pentru ambalarea unui set de 10 cartuse (3) de tigari. - Din engl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bax
s.n. Obiect in forma de disc, facut din cauciuc tare, folosit la jocul de hochei pe gheata. - Din engl. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*puc
s.n. Obiect in forma de lada de lemn sau de metal, in care se asaza mortul pentru a fi inmormantat; cosciug, racla. (Reg.) Lada, cutie. Scrin, dulap. [Var.: s.n.] - Din magh. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sicriu
s.n. Obiect in forma de sul. Organ de masina care se poate roti in jurul unei axe si care serveste la sustinerea si la rularea unui sistem tehnic, la transmiterea unei miscari, la transportul unor piese, la infasurarea unor fire etc. Organ al compresoarelor rutiere, construit dintr-un cilindru cu greutate mare; tavalug de compresor. Sul subtire de lemn (prevazut cu un arc pentru a putea fi usor de manipulat) pe care se infasoara transperantul de la ferestre; transperantul insusi. Jaluzea. Pieptanatura femeiasca in care parul este infasurat in forma de sul. Produs de patiserie in forma de sul, facut din aluat, care se umple cu frisca, crema, dulceata etc. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*rulou
s.n. Obiectiv cu distanta focala variabila continuu, folosit in cinematografie sau la televiziune pentru a obtine efectul de apropiere sau de departare rapida de subiect. - Din rus. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*transfocator
s.n. Obiectiv fotografic asemanator cu o luneta, care se ataseaza camerelor de luat vederi sau aparatelor de fotografiat, folosit la fotografierea obiectivelor situate la departari mari. - Din fr. germ. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*teleobiectiv
s.n. Obiect lucrat dintr-un metal pretios (impodobit cu pietre scumpe); obiect de (mare) pret; giuvaer. (La pl.) Vesminte scumpe si alte obiecte pretioase folosite la serviciile religioase. Fig. Fiinta iubita, pretuita; copil. - Din scr. "prada".(by 9W3S3e11r11g5i5o)*odor
s.n. Obiect (mapa, album, cutie, dulap etc.) special confectionat pentru pastrarea diferitelor lucruri clasate. - Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*clasor
s.n. Obiect metalic in forma de para, deschis in partea de jos si prevazut in interior cu o limba mobila, care, lovindu-se de peretii obiectului, produce sunete caracteristice. Expr. (Fam.) = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret. Sunet de clopot . Piesa in forma de clopot , cu diverse intrebuintari (in industrie). = camera de lucru, construita din metal sau din beton armat, alimentata cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrari sub apa. Capac de sticla de forma unui clopot , care se foloseste pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, in laboratoare etc. - Din sl.(by 7W8S1e1r2g10i10o)*clopot
s.n. - Obiect metalic in forma de para prevazut cu o limba mobila care produce sunete caracteristice. - Bataie de clopot, dangat. - Clopotei, talanga. - In expresia : a bate clopotul; a bate toba, a trimbita; Arg., a curta o femeie, a-i face complimente. - Varietate de campanule, Campanula carpatica, Campanula rapunculoides. - Mr. Sl. "zgomot", de la "a bate, a trage", cf. (Miklosich, 25; Miklosich, 288; Cihac, II, 64; Conev 57). Sensul de "clopot" nu este cert pentru sl., dar cf. bg. "clopot", sb. "sunet de talanga", sb. "talanga". Der. , s.m. (talanga; clopot mic; diverse plante din familia campanulaceelor, Campanula glomerata, Campanula medium, Campanula rapunculus, Campanula patula, Campanula alpina, etc.); , s.m. (persoana care trage clopotele la biserica; persoana care suna din clopotel; berbec blind; indiscret); s.f. (atelierul clopotarului); (var. ), vb. (a trage clopotul; a bate clopotul; a divulga, a trimbita); , s.f. (turn de biserica in care sint instalate clopotele). Din rom. pare a proveni sb. "miel blind".(by 8W2S2e10r10g4i4o)*clopot
s.n. Obiect pe care se atarna hainele in dulap, cuier etc., format dintr-o bara orizontala (putin curbata) care se introduce sub umerii unei haine si dintr-un carlig pentru agatat; umar , umerar . suf. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*umeras
s.n. Obiect pliabil, in forma de semicerc, executat din hartie, matase, pene etc., folosit mai ales de femei pentru a-si face vant si a se apara de caldura. Loc. adj. si adv. = in forma de raze care pornesc dintr-un punct si formeaza un semicerc. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 10W11S4e4r12g13i13o)*evantai
s.n. Obiect primit de la cineva sau oferit fara plata cuiva, in semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. Loc. adj. = primit gratis, daruit. Loc. adv. = fara plata, gratis; degeaba. Plocon. Donatie. (Bis.) Prinos, ofranda. = painea si vinul sfintite pentru cuminecatura. Insusire (cu care se naste cineva); aptitudine, vocatie, talent. Expr. (sau ) = a avea puterea, posibilitatea sa..., a fi in stare sa..., a fi de natura sa... = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (Ir.) (sau) = a fi (sau a deveni) betiv. Avantaj, binefacere. (In conceptia crestina) Ajutor pe care il acorda Dumnezeu omului; mila, har divin. = dreptul de a exercita functiile preotesti. - Din sl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*dar
s.n. Obiect, produs sau grup de obiecte ori de produse care apartin ca varietati unei categorii mai mari; fel, gen, varietate, categorie, calitate (de marfuri, de produse). - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sort
s.n. Obiect sau fragment dintr-un obiect care serveste la prelungirea altor obiecte. (Adjectival) suf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*prelungitor
s.n. Obiect sau grup de obiecte stranse la un loc sau infasurate intr-o invelitoare de protectie (si legate) pentru a se putea pastra sau transporta mai usor; legatura. Expr. (Adverbial) = a trimite, a expedia pe cineva rapid si fara voia lui undeva. Ansamblu de piese identice, suprapuse sau alaturate si legate intre ele pentru a forma o singura piesa folosita intr-un sistem tehnic. - Din fr. germ.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pachet
s.n. Obiect sau sistem de dimensiuni foarte mici. 2 (by 4W4S13e13r6g7i15o)*microobiect
s.n. Obligatie (in bani sau in bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor invins si care se platea la date fixe; bir . Expr. (sau = a contribui la ceva. - Din fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*tribut
s.n. Obstacol la alergarile de cai, care consta dintr-un zid cu nuiele deasupra sau dintr-un zid de o anumita inaltime. - Din fr., engl. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*bullfinch
s.n. Ocazie, imprejurare; moment oportun. Expr. (Inv. si reg.) = moment potrivit, favorabil. Pretext, motiv. - Din bg. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*prilej
s.n. - Ocazie, motiv, ratiune. - Var. Sl. (Cihac, II, 284), cf. pol. rus. - Der. (var. ), s.m. (dublura, cal de rezerva; cal de parada) pare a fi der. de la acelasi cuvint, cf. sb. "hat", pol. "cel care mina cai", contaminat cu sl. "a umbla". Cuvinte inv.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*pohod
s.n. - Ocazie, prilej. Tc. (Seineanu, III, 54; Lokotsch 619). Sec. XIX, inv.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*fursant
s.n. Ochelari care se prind pe nas cu ajutorul unui arc. - Cuv. fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pincenez
s.n. Ochiul sau latul streangului de la ham, care se prinde de orcic. suf. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*orcicar
s.n. Ocluziune intestinala provocata de o rasucire a intestinului subtire sau a colonului pelvian, care are drept consecinta tulburari grave ale circulatiei, necroza peretelui intestinal etc. - Din .(by 10W10S3e4r12g12i6o)*volvulus
s.n. Ocol , inconjur. Fig. Divagatie. Loc. adv. = pe ocolite, vag, indirect. (sau = direct, pe fata. (Inv.) Perimetru, circumferinta. suf. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*ocolis
s. noctambulism, (pop.) lunie, (inv.) lunaticie, (grecism inv.) selianism.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*somnambulism
s.n. - Octoih. Probabil din sl. "ingerul este", care trebuie sa fie inceputul unuia din imnurile octoihului. Hadeu 1203 il considera un sing. de la , din rus. "(cinturi) angelice"; dar un astfel de sing. ar fi trebuit sa dea in mod normal . Sec. XVI-XVIII, astazi inv. Nu este atestata folosirea sa in limba vorbita. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*anghilest
s.n. Ocupatia baciului. Partea din produsele stanii care se dadea in trecut baciului drept remuneratie. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*bacit
s.n. Ocupatia curtierului. Remuneratie acordata curtierului la incheierea unei tranzactii. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*curtaj
s.n. Ocupatia padurarului, viata de padurar; padurarie^1. (Rar) Silvicultura. (Inv.) Impozit platit de proprietarii de padure. suf. (by 2W2S2e11r11g4i5o)*padurarit
s.n. Ocupatia, profesiunea de pastor ; cresterea vitelor; pastorie, pastorire. - V. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*pastorit
s.n. Ocupatia proxenetului; faptul de a trage foloase materiale din practicarea prostitutiei altuia. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*proxenetism
s.n. Odgon de otel sau de canepa care serveste la fixarea laterala a catargelor si la prinderea scarilor pentru urcarea pe acestea. - Din it. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*sart
s.n. - Odgon, funie cu care se leaga un animal la un tarus. - Stilp, tarus care serveste la legat. - Cirmac, undita, paragat. Sl. "obstacol" (Miklosich, 41; Cihac, II, 293; Conev 57), cf. sl. cuvint cu sens obscur (Miklosich, 677), bg., sb., cr. - Der. vb. (a lega un animal la un tarus, mai ales un cal sau o capra; Arg., a incatusa); , s.f. (actiunea de a lega).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pripon
s.n. - Odgon, legatura. - Povara, incarcatura. Tc. (Lokotsch 948), cf. sb. (by 3W3S12e12r12g6i6o)*edec
s.n. Odgon lung cu care se lega de catarg sau de babalele din prora o ambarcatie sau o nava pentru a fi remorcata de pe mal impotriva curentului unui curs de apa. Expr. = a remorca o ambarcatie sau o nava de pe mal cu un odgon impotriva cursului apei. = a depinde cu totul de cineva, a fi la remorca cuiva. Lucru care se gaseste de multa vreme intr-o gospodarie; lucru necesar, persoana (indispensabila) care se gaseste de multa vreme undeva. - Din tc. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*edec
s. noema. notiune. conceptie. v. consideratie, considerent, constatare, observare, observatie, opinie, parere, reflectie, reflexie, remarca. v. = manie, monomanie, obsesie, psihoza.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*idee
s.n. Ofensa, insulta, amenintare, act de violenta impotriva unui reprezentant al autoritatii publice aflat in exercitiul functiunii (si care constituie o infractiune); jignire, ofensa (grava), amenintare, act de violenta impotriva cuiva. [Var.: s.n.] - Dupa fr. , it.(by 4W12S12e13r6g6i14o)*ultraj
s.n. - Ofensiva, asalt. Fr. - Der. (din fr.) , vb; adj.; s.f. (vulnerabilitate la asalt); , adj.; (var. ), s.f. (vulnerabilitate); , s.n.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*atac
s.n. Ofensiva a unor forte armate care urmareste nimicirea sau prinderea inamicului si distrugerea unor obiective ale acestuia; (in special) moment culminant al acestei ofensive. (La sg. art.) Semnal de trompeta care anunta inceperea atacului . Agresiune impotriva unei persoane, unui stat etc. Initiativa intr-un joc sportiv. Linia de inaintasi a unei echipe de fotbal, hambal etc. Actiune violenta si sustinuta (prin manifestatii, prin scris etc.) impotriva unei situatii, unei teorii etc. sau impotriva celor care le sustin. Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotarari judecatoresti care nu satisface una dintre parti. Aparitie brusca si puternica a unei boli. (Pop.) Apoplexie. (Pop.) Tuberculoza pulmonara. (Fon.) Miscare articulatorie a coardelor vocale, care marcheaza inceputul pronuntarii unei vocale. - Din fr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*atac
s.n. - Ofranda, jertfa. - Banchet, festin. - Victima, animal sacrificat. - Var. Mr. megl. Tc. (Seineanu, III, 44; Lokotsch 1208), cf. bg. , sb. , it. (Battisti, II, 1103). Sec. XVII, inv.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*curban
s.n. - Ofranda, tribut, omagiu. - Megl. Sl. (Miklosich, 38; Cihac, II, 292), cf. bg., sb. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*prinos
s.n. O func ie organiza ionala si un set de procese vizand crearea, comunicarea si difuzarea valorii catre clien i, precum si vizand gestionarea rela iilor cu clien ii in beneficiul organiza iei si al grupurilor de interes asociate acesteia.[< engl. marketing < market a?? pia a]. defini ie: American Marketing Association 2004(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sn
s.n. O func ie organiza ionala si un set de procese vizand crearea, comunicarea si difuzarea valorii catre clien i, precum si vizand gestionarea rela iilor cu clien ii in beneficiul organiza iei si al grupurilor de interes asociate acesteia.[< engl. marketing < market a?? pia a].defini ie: American Marketing Association 2004(by 7W15S1e9r9g2i3o)*sn
s.n. Oglinda metalica montata la o lampa, pentru a reflecta razele de lumina intr-o anumita directie. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*reverber
s.n. Oglinda mobila fixata la autovehicule in asa fel incat sa permita conducatorului auto sa vada ce se petrece in spatele vehiculului. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*retrovizor
s.n. - Ogor. - Mr., megl. Lat. , acuz. de la (Puscariu 38; Candrea -Dens., 21; REW 276; DAR; cf. Cortes, 125). Pastrat in Trans. Dupa ce a disparut din uzul general, a fost reinviat de neol. identic, reprezentat de numeroase forme der. si compuse: etc.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*agru
s.n. Olanda subtire pentru batiste, bluze, lenjerie de dama etc. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*linou
s.n. (Olt.) Adunare (3), reuniune. (din , prin confuzie cu = zaplaz, uluca)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*stobor
s.n. - (Olt., Banat) Jeg, murdarie. Ngr. ?????? (Scriban). - Der. adj. (murdar, soios). Cf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*rip
s.n. - (Olt.) Coapsa. - Parte a piciorului de dinapoi al unui animal, cuprinsa intre crupa si gamba. - Var. Mr. Lat. (Puscariu 124; Candrea-Dens., 87; REW 661; DAR); cf. sard. cors. fr. Sensul de "coapsa" nu apare in dictionare, cf. ALR, I, 56. Cihac, I, 16 si Puscariu 124 explica var. printr-un dim. ; este mai probabil un sing. regresiv, de la pl. (Byck-Graur 28). Der. (var. ), s.n. (specie de ciulini, Carduus Marianus; tumoare la vite), pe care DAR il explica printr-un lat. [] . Din rom. a trecut in mag. (Edelspacher 8). (by 8W9S2e2r11g11i4o)*arm
s.n. - (Olt., Munt.) Legatura, lat. - Mr. Gr. ?????? "trunchi", probabil cu semantismul primitiv ("bont", sau "capat de sfoara", cf. Laurian; Meyer, IV, 72; Giuglea, III, 620; Diculescu, 459; Rosetti, II, 67; DAR); cf. alb. (dupa DAR, alb. este etimon al rom.), calabr. "trunchi" (Rohlfs, 1086), arab. , de unde sp. - Der. s.n. (tulpina de planta agatatoare, lastar; legatura), probabil der. interna, cu suf. -, pe care Diculescu vrea sa-l reduca la un gr. ????????; vb. (a taia, a trunchia, a imparti, a separa; a stringe; a ocoli, a se abate; a strabate; a taia, a intrerupe; a termina, a pune capat; a hotari, a rezolva, a transa), cf. mr. ("a inceta, a face sa inceteze"), al carui semantism indica faptul ca este vorba mai putin de o der. interna a rom., decit de o conservare imediata a sensului primitiv al gr. probabil prin intermediul gr. without "a taia", lat. (Pascu, I, 193), cf. alb. "scurt" (der. lat. REW 2254 este mai greu de admis, cf. Graur, V, 94 si Rosetti, I, 160); , s.f. (tais, parte care taie), deverbal al cuvintului anterior, inv.; , adj. (continuu, neintrerupt); , adj. (taios); vb. (a taia, a face o incizie), pe care DAR propune sa fie derivat de la s. , dar care pare mai curind un der. cu suf. expresiv; s.f. (incizie; taietura; falie, chei, strimtoare, canion; zvicnet, intepatura); , adv. (piezis, transversal, de-a latul); , vb. (a devia; refl., a se lua la cearta), care presupune, dupa Puscariu, 295, existenta unui s. , cf. alb. "scurt". - Cf. Din rom. provine rut. , pe care Bogrea, IV, 806, il propunea ca etimon al rom. Pare destul de incerta der. din rus. pe baza rom. (Berneker 574).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*curm
s.n. - (Olt.) Polonic de lemn folosit la alambicuri. Sb. (Candrea); legatura cu mag. "sapa" (Cihac, II, 385) nu este sigura.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*saplaic
s.n. Omagiu care se aduce divinitatii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugaciuni si prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. Sentiment exagerat de admiratie, de respect, de veneratie, de adoratie fata de cineva sau de ceva. Religie, confesiune. - Din fr. , lat.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cult
s.n. - Ombilic. - Virful degetului. - Centru. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 240; REW 9045; Candrea-Dens., 200; DAR), prin intermediul unei forme asimilate , in care prima parte s-a simtit probabil ca art. indef., cf. it. ; cf. si prov. , fr. , sp. , port. Sandfeld 36 leaga in mod inexplicabil sensul de "centru" cu gr. ???????, ca si cum nu ar fi o extindere normala si generala a sensului primitiv al cuvintului. Der. adj. (proeminent); , vb. (a bomba, a curba); s.f. (proeminenta).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*buric
s.n. - O mie de mii. - Mr. Fr. partial prin intermediul pol. (sec. XVII). - Der. , adj., din fr. Mr., din it. prin intermediul ngr. ?????????.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*milion
s. n. Ondula ii paralele pe o esA?turA?, pe o tablA?. Desen in relief (pe o esA?turA?). -Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*gofraj
s.n. Opacifiere inflamatorie a corneei, sub forma de pata alba. Pata alba care se formeaza pe unghie, datorita unor bule de aer situate intre celule. [< fr., lat. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*albugo
s.n. (op. %aval%) Partea, locul de unde coboara un curs de apa. = = in susul apei, spre izvor. [< it. , fr. < lat. - catre munte].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*amonte
s.n. Opera de sculptura sau de arhitectura destinata sa perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalitati remarcabile; constructie arhitectonica de proportii mari sau de o deosebita valoare. Fig. Orice opera, document istoric sau creatie culturala de insemnatate nationala sau internationala. (In sintagma) = planta, animal, formatiune naturala, teritoriu etc. de mare insemnatate stiintifica sau estetica, considerate bunuri nationale, ocrotite prin lege si conservate pentru posteritate. - Din fr. , lat.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*monument
s.n. Opera germana de tip popular in care muzica alterneaza cu episoadele vorbite. - Cuv. germ. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*singspiel
s.n. Opera lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate intr-o anumita ordine (de obicei alfabetica) si explicate in aceeasi limba sau traduse intr-o limba straina. - Din fr. , lat.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*dictionar
s.n. Opera literara epica continand povestiri |narate|nara| pe parcursul a zece zile. - Din fr. it. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*decameron
s.n. Opera literara in proza de mai mare intindere, care isi propune sa reflecte realitatea cat mai putin alterata de procedee artistice conventionale. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*antiroman
s.n. Operatie administrativa care consta in inregistrarea statistica a populatiei, a animalelor, a vehiculelor etc. dintr-o tara sau dintr-o regiune data; catagrafie. [Pl. si: ] - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*recensamant
s.n. Operatie contabila prin care o suma de bani se trece dintr-un cont in altul, fara a fi nevoie ca suma sa fie varsata in numerar; plata fara numerar, prin trecerea la banca a unei sume de bani din contul celui care face plata in contul beneficiarului; (concr.) document prin care se dispune efectuarea unei astfel de operatii sau plati. - Din it. Cf. fr. %virement.%(by 8W1S2e10r10g4i4o)*virament
s.n. Operatie de adaugare de acid tartric in mustul de struguri pentru a-i mari aciditatea. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*tartraj
s.n. Operatie de alegere manuala a minereurilor, insotita de spargerea acestora cu ciocanul de mana. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*saidaj
s.n. Operatie de amestecare a mai multor varietati de vin, dupa anumite metode, in vederea obtinerii unui anumit tip de vin; cupajare. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cupaj
s.n. Operatie de credit care consta in cumpararea efectelor de comert de catre banci, cu retinerea din valoarea lor nominala a dobanzii pana la scadenta si a unui comision. Suma de bani reprezentand dobanda la un imprumut, pe care o banca si-o retine cu anticipatie la acordarea imprumutului. (Rar) Reducere acordata unui debitor din valoarea unei polite sau a unei datorii platite inainte de scadenta; recalculare si diminuare a dobanzilor, cand plata unei obligatii se face inainte de termen. - Din it. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*scont
s.n. Operatie de extragere a rasinii din arborii rasinosi; rezinare. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*rezinaj
s.n. Operatie de fixare a unor inele cleioase pe trunchiul arborilor pentru a bara calea insectelor sau a omizilor care urca la coroana. suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*inelaj
s.n. Operatie de impartire a unei averi intre mai multe persoane indreptatite sa o stapaneasca: (concr.) act in care se consemneaza o astfel de operatie. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*partaj
s.n. Operatie de indepartare a cracilor din partea inferioara a tulpinii arborilor, aplicata in exploatarile forestiere; elagare. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*elagaj
s.n. Operatie de raspandire a apelor murdare pe un teren cultivabil dupa |decantarea|decanta| lor, in scopul epurarii biologice naturale a acestor ape. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*epandaj
s.n. Operatie de strangere si de distrugere a gargaritelor care traiesc in florile de mar. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*antonomaj
s.n. Operatie de taiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor in perioada de crestere pentru a stimula dezvoltarea lor in inaltime; emondare, emondatie. (Med.) Interventie chirurgicala constand in inlaturarea exostozelor si osteofitelor epifizelor. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g9i2o)*emondaj
s.n. Operatie de taiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zacamant; loc unde se executa aceasta operatie. Operatie de doborare a arborilor (In exploatarile forestiere). Taiere, sacrificare a vitelor la abator. Ansamblu de operatii facute la abator de la introducerea animalelor in sala de taiere pana la transarea carnii. Operatie de inclinare a unei nave mici in vederea repararii, curatirii etc. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*abataj
s.n. Operatie de tratare a pieilor cu lapte de var si cu lesie de cenusa, pentru a le curata de par. suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*cenusarit
s.n. Operatie de tratare a pieilor cu o solutie acida (si cu clorura de sodiu) inainte de tabacire; piclare. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*piclaj
s.n. Operatie de tratare si de prelucrare a cadavrelor de animale si a resturilor de la abatoare in vederea transformarii lor in produse furajere sau industriale (faina de oase, de sange, clei etc.) Intreprindere care executa aceasta operatie. Operatie de strangere a cadavrelor de animale. Actiune de starpire a cainilor vagabonzi. - Din. fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ecarisaj
s.n. Operatie financiara prin care dobanda obtinuta la o suma data cu imprumut este transformata in capital. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*anatocism
s.n. Operatie industriala constand din acoperirea metalelor cu un strat de crom, pentru a le face rezistente la coroziune si la uzura sau pentru a le da un aspect frumos; cromare. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*cromaj
s.n. Operatie prin care o banca comerciala cumpara o cambie de la beneficiarul ei inainte ca aceasta sa ajunga la scadenta.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*scont
s.n. Operatie prin care se inregistreaza prezenta muncitorilor la locul de munca, cantitatea produselor efectuate intr-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrari, in vederea calcularii salariului sau a platii; pontare^1. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*pontaj
s.n., Operatiune magica, sortilegiu care urmareste sa faca rau unei persoane, bunurilor, animalelor sau culturilor sale; rezultatul acestei actiuni. - Din fr. , lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*maleficiu
s.n. Opinia, parerea, atitudinea celui ce nu are incredere in reusita unei actiuni; lipsa de incredere. Infractiune care consta in lansarea, raspandirea sau publicarea, in timp de razboi, de zvonuri sau informatii false, exagerate sau tendentioase, relative la situatia economica, politica si sociala a tarii. - Din fr.(by 12W5S14e14r7g8i1o)*defetism
s.n. Opozitie puternica intre doua sau mai multe lucruri, stari, actiuni etc. Diferenta dintre innegrirea maxima si cea minima a unei imagini fotografice. = marime caracteristica pentru variatia stralucirii locale in cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop in televiziune. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*contrast
s.n. Oprire a unei |sangerari|sangera| cu ajutorul unor tampoane de vata, de tifon etc. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*tamponament
s.n. - Oprire, odihna. - Pauza in procesiunile mortuare. Sl. "pasune" (Miklosich, 38; Cihac, II, 150; Conev 68), cf. pol., sb. "oprire pentru a hrani turma". - Der. vb. (a opri pentru odihna, a face popas), in loc de , datorat labialei precedente, cf. (by 9W3S3e11r11g12i5o)*popas
s.n. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; sedere mai indelungata intr-un loc (in timpul unei calatorii). (Pop.) Pauza in timpul unei activitati; odihna. Loc. adj., adv. (sau ) = neincetat, neintrerupt; continuu. Loc. adv. (Rar) = agale, alene, cu intreruperi. Expr. (sau ) = a nu avea astampar, a nu avea liniste, a nu-si gasi locul. Loc in care se opreste cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. - Din sl.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*popas
s.n. - Oprire, popas, halta. - Perioada de timp, etapa. - Han, loc de popas. - Resedinta oficiala a solilor turci pe linga domnii Moldovei si Munteniei. - Resedinta unei autoritati sau societati oficiale. - Resedinta, casa boiereasca. - Casa izolata, departe de o localitate. - Diviziune a zilei de munca, corespunzind intervalului dintre doua mese, timp in care se lucreaza fara intrerupere. - Una din cele trei mese zilnice: de dimineata, (la prinz), de seara. - Provizii, alimente. - Mr. megl. Tc. (Roesler 596; Seineanu, II, 142; Meyer 196; Lokotsch 1202; Ronzevalle 142), cf. ngr. ??????, alb., bg. - Der. , vb. (a se opri, a poposi; a gazdui, a hrani); , s.f. (oprire, popas); , s.m. (dregator insarcinat cu organizarea gazduirii domnitorului sau a dregatorilor in misiune; flacau care il insoteste pe mire la nuntile populare), in cel de al doilea sens confundindu-se cu sau ; , s.m. (persoana insarcinata cu gazduirea domnitorului), din tc. (Seineanu, II, 144).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*conac
s.n. (op. %tesis%) Silaba neaccentuata in versificatia antica ; ridicare a vocii. Accent tonic. [< fr., lat., gr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*arsis
s.n. - Oras, cetate. Fr. - Der. , s.m. (persoana din burghezie; materialist), din fr. , cu schimbare a suf. - in ; s.f. (clasa sociala urbana); s.f. (burghezie); , s.m., din fr.(by 4W13S13e13r6g7i15o)*burg
s.n. Oras mare, avand un rol economic, social, politic si cultural insemnat; administratia unui astfel de oras; municipalitate. Nume dat oraselor romane (din Italia sau din imperiu) care aveau dreptul la autonomie in treburile interne. - Din lat. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*municipiu
s.n. - Ora. - Spatiu care poate fi parcurs intr-o ora. - Ora, moment, data. - Ceasornic. - Slujba religioasa savirsita la anumite ore din zi. - Megl. Sl. "ora" (Miklosich, 52; Cihac, II, 47; Meyer 442); cf. bg., sb., sl. , alb. Cf.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ceas
s.n. - Ordin dat de hanul tatarilor. Tat. (tc.) (Seineanu, III, 66), cf. rus. Sec. XVIII, inv.(by 12W13S13e6r6g15i15o)*iarlic
s.n. - Ordin, decoratie turca. Tc. (per.) (Seineanu, III, 89), inv. - Der. s.n. (inv., functionar turc care picta diplomele, colorist), din tc. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*nisam
s.n. - Ordin, decret al sultanului. Tc. (Seineanu, II, 211; Lokotsch 843). Inv., ca si comp. , s.n. (decret imperial), din tc. si , s.n. (decret), din tc. "ordin sacru".(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hat
s.n. Ordin de plata catre banca a unei operatiuni in lipsa temporara a mijloacelor banesti in contul clientului.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*overdraft
s.n. - Ordin, dispozitie. - Cuvint de ordine, lozinca. De la pe baza modelului fr. - Der. vb. din fr. ; , s.f.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*consemn
s.n. Ordinea in care sunt clasati concurentii intr-o competitie sportiva, potrivit rezultatelor obtinute la ea; tabel care contine aceasta ordine. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*clasament
s.n. Ordin emis de sultan (prin care erau numiti sau maziliti guvernatorii si domnitorii depinzand de Imperiul Otoman). - Din tc. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*firman
s.n. - Ordin, organizatie. - Armata regulata turca. - Soldat turc din armata. Tc. (arab.) (Seineanu, III, 89). Sec. XVIII, inv.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*nizam
s.n. Ordin prin care se revoca un ordin dat anterior. (dupa fr. ).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*contraordin
s.n. - Orez fiert cu unt, mincare orientala. Mr. megl. Tc. (Roesler 601; Seineanu, II, 295; Lokotsch 1656; Roonzevalle 59), cf. ngr. ??????, bg. it. fr. - Der. s.m. (mincator de pilaf; turc), din tc.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pilaf
s.n. Organ al insectelor cu ajutorul caruia ouale sunt depuse in mediul in care se vor dezvolta; oviscapt. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*ovipozitor
s.n. - Organ al mirosului. - Nerusinare, neobrazare. - Megl. istr. Lat. (Puscariu 1154; Candrea-Dens., 1205; REW 5842), cf. it. friul., prov., cat. fr. - Der. adj. (cu nas mare); adj. (nasos), cuvint suspect, pe care Puscariu 1157, Candrea-Dens., 1206 si REW 5843 il deriva din lat. , cf. it. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*nas
s.n. Organ al unei masini-unelte de aschiere care serveste la fixarea in pozitia dorita a unuia sau a mai multor cutite, in vederea prelucrarii pieselor. (dupa fr. (by 15W15S8e9r9g2i3o)*portcutit
s.n. Organ al unor masini agricole care are rolul de a sustine plantele in timpul taierii si de a le apleca pe platforma masinii. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*rabator
s.n. Organ al unor masini de cusut care are rolul de a prinde, de a deplasa etc. ata. Bena (de transportat, de ridicat) prevazuta cu cablu. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*graifer
s.n. Organ al unui mecanism executat dintr-un material cu proprietati elastice mari si care, sub actiunea unei forte exterioare, se deformeaza, revenind la forma initiala cand actiunea exterioara inceteaza; (sens curent) arc. Fig. Sursa, izvor de energie fizica sau morala; suport moral, imbold. - Din fr. (by 1W9S9e10r3g3i11o)*resort
s.n. Organ bucal la unele insecte (muste, plosnite etc.), alungit in forma de trompa. Prelungire cartilaginoasa a botului rechinilor si altor animale. Un fel de ghimpe frontal al cefalotoracelui la unii raci. - Din lat. fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*rostru
s.n. Organ carnos de secretie a laptelui la |femelele|femela| animalelor mamifere; tata. - Lat.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*uger
s.n. Organ cavitar musculos care face parte din aparatul genital feminin, in care se dezvolta embrionul si fatul la animalele superioare; mitra. - Din lat. fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*uter
s.n. Organ central al administratiei de stat care conduce o anumita ramura a activitatii statului si care este condus de un ministru; institutia respectiva; cladirea in care isi are sediul aceasta institutie. (Inv.) Functie de ministru. (Inv.) Guvern. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*minister
s.n. Organ cilindric (din otel) care sustine elementele cu miscare de rotatie, ale unei masini; osie. (In sintagma) = ansamblu anatomic si functional format din creier si maduva spinarii. [Var.: s.f.] - Din fr. , lat.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*ax
s.n. Organ colectiv de conducere a unei adunari, a unei institutii, a unui stat etc.; grup de persoane care prezideaza unele adunari, sedinte solemne etc. [Var.: s.n.] - Din lat. rus. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*prezidiu
s.n. Organ de conducere a unei (mari) unitati sau a unei institutii militare. = cel mai inalt organ de conducere a armatei sau unui stat sau unui grup de state in timp de razboi. Loc unde este instalat acest organ. Fig. Precept, porunca, regula, norma. (Jur.) Act prin care incepe executarea silita imobiliara a unui debitor. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*comandament
s.n. Organ de conducere colectiva a anumitor organizatii. - Din rus. , fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*comitet
s.n. Organ de conducere colectiva a ministerelor si a altor organe centrale ale administratiei de stat sau a anumitor intreprinderi ori institutii, care examineaza si hotaraste asupra problemelor de competenta acestora. = organ consultativ pe langa conducerea unei edituri, format din specialisti. (sau ) = organ consultativ de pe langa redactorul-sef al unei publicatii; comitet de redactie. Colectiv de judecatori cu atributii speciale pe langa unele organe de jurisdictie. Organizatie de liber-profesionisti alcatuita cu scopul de a apara interesele profesionale ale membrilor ei. Reuniune de persoane egale in functie. = colectiv al avocatilor dintr-o unitate administrativ-teritoriala. (In Roma antica) Corp sau asociatie de persoane care aveau aceeasi profesiune sau demnitate. Categorie electorala (in unele state) stabilita dupa avere sau ocupatie. Institutie de invatamant mediu sau superior, cu internat, in unele state. - Din lat. , fr.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*colegiu
s. n. Organ de lucru al masinilor de ridicat si de transportat, din douA? cupe mobile, destinate apucA?rii materialului. a?? excavator pentru capacitA?ti mari. Varf ascutit care formeazA? ochiurile la masinile de cusut fete de incA?ltA?minte. -Din germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*graifer
s.n. Organ de masina care efectueaza o miscare alternativa de translatie intr-un cilindru in care se gaseste un fluid sub presiune. Instrument muzical de suflat din alama, asemanator cu trompeta. Clapa mobila care inchide sau deschide un orificiu la unele instrumente muzicale de suflat. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*piston
s.n. Organ de masina in forma de bara scurta articulata la un capat, iar cu celalalt capat astfel profilat incat sa impiedice rotirea intr-un anumit sens a unei roti dintate. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*clichet
s.n. Organ de masina sau aparat care serveste la propulsarea unui vehicul. (Adjectival) - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*propulsor
s.n. Organ de masina sau armatura, dispozitiv care se monteaza la capatul unei conducte, intre doua conducte sau la capatul tubului de scurgere al unui recipient, in scopul intreruperii sau al restabilirii circulatiei unui fluid in ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i10o)*robinet
s.n. Organ de stat care exercita puterea executiva; cabinet, consiliu de ministri. - Din (derivat regresiv).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*guvern
s.n. Organ femel caracteristic plantelor la care procesul sexual are loc prin oogamie. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*oogon
s.n. Organ femel de reproducere a plantelor fanerogame, format din ovar, stil si stigmat. Piesa de sticla, de portelan etc. cu care se sfarama, se pulverizeaza, se amesteca sau se freaca in mojar substante chimice sau farmaceutice; pisalog. [Pl. si: ] - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*pistil
s.n. Organ in forma de tub subtire, terminat de obicei cu o ventuza, caracteristic echinodermelor si servind la locomotie, respiratie si pipait. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ambulacru
s.n. Organism al plantelor superioare, format din radacina, tulpina si frunze, avand o structura anatomica evoluata. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*corm
s.n. Organism vegetal unicelular primitiv din care a evoluat regnul vegetal. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*protofit
s.n. Organizatie al carei scop este apararea intereselor profesionale, economice etc. ale membrilor ei. Totalitatea membrilor unui sindicat ; sediu al unei organizatii sindicale. Organizatie monopolista, mai dezvoltata decat cartelul, in cadrul careia intreprinderile membre isi mentin independenta in ceea ce priveste organizarea productiei, dar renunta la independenta comerciala, efectuand desfacerea produselor si uneori achizitionarea materiilor prime printr-un oficiu comun. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sindicat
s.n. Organizatie complexa care reuneste intreprinderi economice legate intre ele prin activitatea lor, intreprinderile ramanand formal independente. - Din engl.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*concern
s.n. - Organizatie complexa reunind intreprinderi economice. Engl. (sec. XIX).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*concern
s.n. Organizatie politica a clasei economiceste dominante, care are ca scop apararea ordinii economice existente si reprimarea impotriva altor clase; teritoriul si populatia asupra carora isi exercita autoritatea aceasta organizatie; tara. = stat de tip nou, infaptuit si condus de clasa muncitoare, a carui esenta o formeaza dictatura proletariatului si care are ca scop desfiintarea exploatarii si construirea societatii fara clase. Loc. adj. = care emana de la stat; care e condus si controlat de stat, care apartine statului; oficial; care angajeaza statul, care se refera la stat. (sau = persoana cu rol important in conducerea treburilor tarii. (La pl., in oranduirea feudala). Denumire a organelor reprezentative din anumite tari. - Fr. (lat. lit. ).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*stat
s.n. Organizatie revolutionara a tineretului in fosta U.R.S.S.. Organizatie de masa, care a activat intre anii 1917-1990 in randurile tineretului din U.R.S.S., avand drept scop propagarea idealurilor comuniste. (din rus. < = Uniunea Comunista a Tinerilor) [def. , et. ] (by 9W2S3e11r11g5i5o)*comsomol
s.n. Organizatie sportiva in care sunt incadrati membri care practica sau simpatizeaza sporturile aeronautice. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*aeroclub
s.n. Organ legislativ din unele tari, compus din una sau din doua camere si constituit din reprezentanti ai diferitelor partide politice alesi, total sau partial, prin votul cetatenilor; sesiune, sedinta de lucru in care se intruneste acest organ. Cladire in care au loc sedintele acestui organ. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*parlament
s.n. Organ principal al unui regulator sau al unui aparat de masura, care sesizeaza o anumita marime in forma ei initiala pentru a fi transformata apoi intr-o forma convenabila. suf. (by 6W7S15e15r1g9i9o)*sesizor
s.n. Organ sau deschizatura naturala a corpului prin care se elimina secretiile sau umorile. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*emonctoriu
s.n. Organ suplimentar al fiecarui selector dintr-o centrala telefonica automata, folosit pentru a produce schimbari succesive in constitutia circuitelor. suf.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*combinor
s.n. Organ vegetativ lipsit de vase conducatoare, monocelular la bacterii si la unele alge, pluricelular la ciuperci, etc. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*tal
s.n. Oricare component format dintr-o riboza sau dezoxiriboza legata de o baza de purina sau pirimidina si un grup de fosfat si care reprezinta unitatile structurale de baza ale acizilor nucleici (ca ||ribonucleic| si ||dezoxiribonucleic|). (terminolog. stiintif., compunere nereg. din pref. + suf. ; cf. engl. , fr. ) [](by 5W5S14e14r7g8i1o)*nucleotid
s.n. Orientare (exagerata) spre trecut, idealizare a trecutului. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*paseism
s.n. Orientare in arta, estetica, muzica, literatura care rupe forma de continut, tinzand sa supraaprecieze forma operei de arta in dauna continutului, sa considere forma un scop in sine si nu ca expresie a continutului. Atitudine caracterizata prin respectarea stricta a formei in dauna fondului problemelor. Atitudine conformista, exagerat de protocolara. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*formalism
s.n. Orientare in filozofie, in arta etc. care neaga posibilitatea de desavarsire a fiintei umane, precum si demnitatea, valoarea ei. .(by 10W10S3e3r12g12i5o)*antiumanism
s.n. Orientare in filozofie, opusa materialismului, care considera spiritul, constiinta, gandirea ca factor primordial, iar materia, natura, existenta ca factor secund, derivat. = idealism care concepe factorul spiritual pus la baza existentei ca o realitate de sine statatoare, independenta de constiinta individuala. = idealism care identifica spiritul cu constiinta individuala, negand existenta independenta de aceasta a realitatii materiale. = idealism care admite identitatea spirituala cu realitatea obiectiva. (Rar) Caracterul omului idealist . - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*idealism
s.n. Orientare in gandirea economica care preconizeaza dezvoltarea industriei si ridicarea acesteia la nivelul de ramura principala a economiei. Teorie economica care acorda preponderenta industriei in activitatea economica. [Pr.: -] - Din fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*industrialism
s.n. Orientare in medicina si in psihologie bazata pe descoperirile lui I. P. Pavlov privitoare la activitatea nervoasa superioara. - (n. pr.) + suf. (by 11W12S5e5r5g14i14o)*pavlovism
s.n. Orientare probabilista care sustine ca dintre doua opinii morale una trebuie urmata, daca este cel putin la fel de probabila ca si opinia contrara. (din fr. ) (by 8W1S2e10r10g4i4o)*echiprobabilism
s.n. Orientare sociologica contemporana care subapreciaza personalitatea umana, cunoasterea si creatia de valori in domeniul umanistic, al artei etc., datorita excesului tehnologic. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i11o)*tehnologism
s.n. Orientare sociologica potrivit careia, in societatea contemporana, rolul de conducere ar trebui sa revina exclusiv specialistilor din diverse domenii ale stiintei, tehnicii etc.; tehnocratie. Tendinta tehnocratica. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*tehnocratism
s.n. Orientare, tendinta, conceptie care exagereaza rolul factorului psihologic in diferite sfere ale activitatii omenesti; exagerare a importantei factorului psihologic in literatura. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*psihologism
s.n. Orientare, tendinta in filozofie care neaga existenta lumii exterioare, reducand realitatea la constiinta pe care subiectul o are despre aceasta. (Rar) Subiectivitate. suf. (dupa fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*subiectivism
s.n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ombilic
s.n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; cicatrice ramasa in mijlocul abdomenului dupa caderea cordonului ombilical; ombilic. Fig. Mijloc, centru. Expr. = centrul pamantului. (sau ) = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toti. Cordonul ombilical prin care fetusul primeste hrana din corpul mamei. (In sintagma) = varful degetului. Compus: = planta erbacee cu flori mici, albe sau rosietice, dispuse in umbele . - Lat. (= ), prin deglutinare: (by 10W4S4e12r13g6i6o)*buric
s.n. Orificiu terminal al intestinului gros, care comunica cu exteriorul. - Din fr., lat.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*anus
s. norma, prescriptie, prevedere, (inv. si reg.) rost, (inv.) prescript. $(Care sunt ... in vigoare?)clauza(A emis o ... scrisa.)consemn(In ce ... sufleteasca se afla?)$ toane (pl.), voie, (reg.) dusi (pl.). (... v. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*dispozitie
s.n. Ornament al frizei templelor dorice, de forma unei placi dreptunghiulare din piatra cu trei creste in relief (care se repeta la intervale egale). [Var.: s.f.] - Din fr. (by 11W11S4e4r5g13i13o)*triglif
s.n. Ornament arhitectonic in forma de consola, care sustine un vas, un bust etc. - Din it. fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*modilion
s.n. Ornamentatie a manecii la camasile nationale femeiesti, cuprinsa intre altita si rauri. - Din (derivat regresiv).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*incret
s.n. Ornament (de pamant ars) asezat la marginea inferioara a acoperisului. - Din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*antefix
s.n. Ornament de var si nisip, executat in special pe tavan; tavan ornamentat in acest mod. - Dupa it. fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*sufit
s.n. Ornament gravat format din linii fine, drepte sau ondulate, folosit la impodobirea unor obiecte de sticla sau de metal. Desen complex format din linii apropiate si incrucisate dispuse geometric, folosit pentru realizarea fondului unor hartii cu valoare nominala. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*ghios
s.n. Ornament in relief format din proeminente ovale alungite, dispuse pe un element de arhitectura, pe un vas etc. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*godron
s.n. Ornament muzical constand din executarea rapida (si prelungita), cu vocea sau cu un instrument, a unui sunet de baza cu unul alaturat lui; cantecul unor pasari care produce un efect sonor similar cu cel definit mai sus. - Din it. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*tril
s.n. - Ornament sacerdotal care se poarta atirnat la nivelul genunchiului drept. Ngr. ???????????.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*epigonation
s.n. Ornament sculptat, pictat etc., de obicei in forma de scut, pe care sunt infatisate inscriptii, elemente heraldice etc. Mica bucata de metal, de plastic sau tesatura atasata de imbracaminte, avand imprimate unele date despre persoana care o poarta. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*ecuson
s.n. Ornament specific decoratiei arabe, care consta din combinatii de linii si de motive geometrice sau din combinari de motive reprezentand plante (stilizate). Ornament muzical; scurta combinatie muzicala cu caracter gratios si avantat. Una dintre figurile baletului clasic (inspirata din dansul oriental). - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*arabesc
s.n. Ornament terminal situat la partea superioara a unei cladiri, a unei porti etc. Partea superioara a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executata, de obicei, din piatra fatuita. Coroana . - Din fr. (dupa ).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*coronament
s.n. Os al articulatiei piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulatiei genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor si caprelor, folosit la un joc de copii. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arsice . [Var.: s.f.] - Din tc. (by 6W6S15e15r8g9i9o)*arsic
s.n. - Os, astragal, folosit la un joc de copii. - (pl.) Numele jocului de copii la care se foloseste arsice. - Var. (rar) Mr. Tc. (Seineanu, II, 26; Lokotsch 124; Th. Capidan, I, 217-31); cf. alb. bg. sb. - Der. s.m. (jucator de arsice). (by 8W9S2e2r11g11i4o)*arsic
s.n. Oscilatie de inclinare a unei nave in jurul axei sale longitudianle, provocata de actiunea valurilor inalte, cand directia de inaintare a navei este paralela cu valurile. [Acc. si: ] - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*ruliu
s.n. Os, in forma de furca, de la pieptul pasarilor, format din oasele claviculelor sudate in partea inferioara. Ramasag care incepe prin ruperea acestui os. - Din tc.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*iades
s.n. Os, in special lung, al bratului (humerus) sau al gambei (tibia sau peroneu). (din tig. (Graur) < ngr. ; cf. bg. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*cocal
s.n. Os lat nepereche care alcatuieste scheletul osos al nasului si care desparte fosele nazale. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*vomer
s.n. Os lung care formeaza scheletul coapsei, de la genunchi pana la sold. [Pl. si: ] - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*femur
s.n. Os lung care, impreuna cu cubitusul, formeaza scheletul antebratului. - Din fr., lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*radius
s.n. Os lung care, impreuna cu radiusul, formeaza scheletul antebratului. - Din fr., lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*cubitus
s.n. Os lung, pereche, cuprins intre umar si cot, formand scheletul bratului. - Din fr. , lat.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*humerus
s.n. Os lung si plat al pieptului, de care se prind coastele si claviculele. (din fr., lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*stern
s.n. Os lung si plat asezat in mijlocul partii anterioare a toracelui, de care sunt prinse coastele si cele doua clavicule. - Din fr. Cf. lat. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*stern
s.n. Os lung si subtire al scheletului (uman), situat intre genunchi si glezna, care se articuleaza cu tibia si cu metatarsul, impreuna cu care formeaza scheletul gambei. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*peroneu
s.n. Os (mare) de animal (taiat, cu sau fara carne pe el) sau (fam.) os de om. Expr. = a da (cuiva) posibilitatea de a obtine avantaje sau profituri materiale. = a umbla dupa profituri materiale. = a pierde o situatie avantajoasa. (Fam.) Membru al corpului; (la pl.) schelet al corpului. Expr. (cuiva) = a-i slabi puterile, a se molesi. (cuiva) = a fi foarte obosit. (sau cuiva) = a bate tare (pe cineva). (cuiva) = a fi mort (de mai multa vreme). = a muri departe de casa, prin locuri straine. (Reg.) Obada (a rotii de car). - Din sl.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*ciolan
s.n. Os mic nepereche al craniului, strabatut de numeroase orificii, traversate de nervii olfactivi, si situat in scobitura osului frontal, formand o parte din scheletul nasului. - Din fr.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*etmoid
s.n. Os mic, triunghiular, de la extremitatea inferioara a sacrumului; noada. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*coccis
s.n. Os nepereche, in forma de sa, situat la baza craniului intre etmoid si occipital, care desparte cutia craniana de cavitatile vecine. (Adjectival) - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*sfenoid
s.n. - Os, os lung. Tig. (Graur 141); din ngr. ????????, cf. bg. - Der. s.f. (persoana zdravana si puternica); , adj. (osos, ciolanos).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cocal
s.n. - Ospat, masa bogata, crapelnita. - Var. Rus. , imper. de la "a petrece" (DAR).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*gulai
s.n. Os pereche asezat de o parte si de alta a cutiei craniene, in regiunea tamplelor, fiind cuprins intre occipital, parietal si sfenoid, de forma unei scoici rotunjite, cu trei prelungiri pe care sunt inserati muschii gatului. (Adjectival) (Adjectival) Care apartine regiunii tamplelor, privitor la aceasta regiune. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*temporal
s.n. Os-pereche care formeaza partea anterioara a oaselor iliace. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*pubis
s.n. - Ospiciu, spital de nebuni. - Zarva, larma, dezordine. De la , vechea resedinta a unui ospiciu in Munt. (DAR). Folosirea eufemistica a locului de resedinta substituind cuvintul "ospiciu" este comuna multor limbi, cf. rom. , fr. , sau Desi nu-i este recunoscuta aceasta explicatie, Scriban prefera s-o identifice cu cuvintul urmator. In Munt. ( II, 55).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*balamuc
s.n. - Os; se spune in special despre oasele lungi ale membrelor. - La roata de car, obada. - (Arg.) Zar. Sl. "membru" (Cihac, II, 55; DAR), de unde rus. "membru", care de asemenea a circulat in rom., in prima parte a sec. XIX, s.m. (membru al unui tribunal). - Der. (var. ), s.n. (os lung); , adj. (slabanog). Aceleiasi radacini par a-i apartine s.f. (trunchi gaunos; organ genital al iepei), si , s.f. (mirtoaga), cuvint care pare contaminat cu s.n. (laba de porc), explicat de Draganu, II, 900, drept combinatie intre , si suf. - este un cuvint obscur, probabil legat de , s.f. (reziduu, rest), care nu se explica prin intermediul etimonului anterior, si s.m. (planta, Centaurea spinulosa).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ciolan
s.n. Os triunghiular (format din cinci vertebre sudate) asezat in partea de jos a coloanei vertebrale si care, impreuna cu oasele pelviene, formeaza bazinul. [Var.: s.n.] - Din fr., lat.(by 2W10S10e4r4g6i14o)*sacrum
s.n. Otel aliat cu mult nichel, caracterizat printr-o dilatare foarte mica si folosit la fabricarea instrumentelor si a aparatelor de precizie. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*invar
s.n. Otel aliat din fier, crom si aluminiu, intrebuintat la confectionarea rezistentelor electrice. [Scris si: ] - Din germ. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*megapir
s.n. - Otel. - (Pl.) Bile ornamentale de otel. - Var. Mr. Tc. (Roesler 608; Cihac, 565; Meyer 442; Berneker 139; Lokotsch 408); cf. ngr. ???????, alb. , bg., sb.(by 11W11S4e5r5g13i14o)*cilic
s.n. Otel rapid standardizat, cu fier, molibden, wolfram, crom etc. in compozitie. - Din germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*maxit
s.n. Otel semilaminat in forma de bara, cu sectiune in general patrata. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*blum
s.n. - Otita, inflamatie a urechii. Sl. (Cihac, II, 209; Conev 92), cf. sb., ceh. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*najit
s.n. Otravire provocata de consumarea unor alimente fierte sau prajite in vase de arama. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*cuprism
s.n. Oxid de calciu obtinut prin calcinarea rocilor calcaroase (si prin hidratarea lor), folosit ca liant in constructii, ca materie prima in industria chimica etc. Lapte de var (v. ) folosit pentru spoitul peretilor caselor. - Din sl.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*var
s.n. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*braunit
s.n. Oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, folosit la vopselarie. - Din lat., fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*miniu
s.n. Oxid de plumb galben, intrebuintat la obtinerea unor smalturi in industria ceramica, chimica etc. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*masicot
s.n. Oxid de staniu natural, brun-negru, cu luciu adamantin, care se gaseste in filoanele hidrotermale si in aluviuni. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*casiterit
s.n. Oxid de zinc, de culoare alba, folosit in vopsitorie si in industria cauciucului; alb de zinc. - Din germ.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tincvais
s.n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei in nuante de albastru si galben, ale carui varietati transparente sunt folosite ca pietre pretioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru slefuire. - Din fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*corindon
s.n. Oxid natural de fier, foarte dur, de culoare rosie sau bruna, cu luciu semimetalic. - Din fr.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*hematit
s.n. Oxid natural de fier si de titan, care se gaseste in unele sisturi cristaline. - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*ilmenit
s.n. Oxid natural de mangan, de culoare neagra, care se gaseste in zacamintele de mangan. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*psilomelan
s.n. Oxid natural de titan, cristalizat sub forma de cristale prismatice de culoare galben-deschis sau bruna-roscata, care se intalneste mai ales in rocile metamorfice sau in aluviuni. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*rutil
s.n. Ozocherita de culoare neagra, amestecata cu sticla de origine cosmica, care se gaseste in Moldova. - n. pr. (= suf. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*moldavit
s.n. Pachet de hartie sau de carton (cuprinzand un anumit numar de coli). (Pop.) Pachet de bumbac (cu un anumit numar de legaturi). (Inv.) Val de postav. - Din tc.(by 10W11S4e4r13g13i13o)*top
s.n. - Pachet, legatura. Germ. (Tiktin). Se zice mai ales despre pachetele de tigari si despre gheme (de ata, de bumbac etc.). Este dubletul lui , s.f. (Mold., pachet de tigari), din germ., prin intermediul rus. , si al lui , s.n. (Mold., pachet de tutun), probabil prin rut.; s.f. (Banat, pachet de tigari), cu suf. dim. germ. , in loc de , caracteristic sas. si bavarez (W. Henzen, Tubingen 1957, p. 146); s.n. (vagon de marfa), din germ. (by 15W1S1e9r10g3i3o)*pac
s.n. Pachet mare de marfuri sau de diferite obiecte; (in special) pachet de bumbac, de lana etc.; legatura mare de haine, de rufe etc; bal^2. banda de otel intrebuintata la confectionarea cercurilor de butoaie, a sinelor de roti de caruta etc. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*balot
s.n. Pachet relativ mic si usor de manuit, expediat de obicei prin posta. - Din fr. (dupa ).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*colet
s.n. - Padure deasa, desis. Origine necunoscuta- Poate fi in legatura cu alb. "stejar". Hasdeu, 1877, 577, il considera dacic; apoi, in , I, 245 (cf. Cihac, II, 715 si DAR) il deriva din alb. In schimb, Meyer 54; Philippide, II, 703 si Rosetti, II, 112, stabilesc doar aceasta legatura, care nu este in mod inevitabil de la cauza la efect.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*bunget
s.n. Padure de goruni sau in care predomina gorunii; multime de goruni; gorunet, goruniste. suf.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*gorunis
s.n. Padure de molizi (sau in care predomina molidul); loc unde cresc molizi. [Var.: (pop.) s.n.] suf. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*molidis
s.n. - Padure mica, cring. - Var. Sl., cf. rut. "desis", ceh. , sb., cr. "tufis" (Cihac, II, 134; DAR; Scriban). - Der. , s.n. (cring), din rut. "balarii, hatis" (DAR); , s.f. (desis de padure), cf. rut. (Candrea); s.f. (balarii, tufisuri), cu expresiv. Din acelasi etimon, rut. "desis" provine "huste" (var. ), s.f. pl. (resturi de tarite, dupa prepararea borsului); iar de la aceasta ultima var. s-a refacut un nou sing., s.n. (Trans., Mold., resturi, reziduuri, gunoi), cf. , s.f. (bucatele, obiecte maruntite). Cf. Draganu, III, 705.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*huci
s.n. - Padurice, cring. - Var. Sl. "in intuneric" (Tiktin), cf. , sp. Der. din mag. cf. (Scriban) pare mai puin sigura.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*rediu
s.n. Padurice de arbori tineri si de lastari. Loc acoperit cu arbusti sau cu tufe; tufaris, desis. (Rar; in sintagma) = bolta cereasca, firmament. - Din sl. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*crang
s.n. Padurice sau desis de stejari; stejariste. [Var.: s.n.] suf. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*stejaris
s.n. Pagina alba, intentionat netiparita, din interiorul unei lucrari. - Din germ. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*vacat
s.n. Paguba, dauna; stirbire a onoarei, a reputatiei, a prestigiului cuiva. (Inv.) Prejudecata. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. lat. (by 8W8S1e2r2g10i11o)*prejudiciu
s.n. - Pahar, cupa. - Var. (Trans.) Este cuvint care trebuie sa fi intrat in rom. prin diverse cai, cf. fr. (din it. ); din it. provine si sb. , mag. (Miklosich, 78), cf. si tc. Var. se explica prin germ. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*bocal
s.n. Paharel in forma de sticluta cu gatul lung si ingust, din care se bea tuica sau rachiu. Continutul unui asemenea paharel. - Et. nec.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*toi
s. n. Paine de ~ = paine dieteticA? nesA?ratA?, din fA?inA? integralA?. -Din germ. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*graham
s.n. Paine speciala dusa la biserica in ajunul sarbatorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvantata de preot, si care serveste la impartasanie. - Din ngr.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*artos
s.n. - Pajiste, inaltime mica acoperita cu iarba. Mag. "gramada de pietre" (DAR).(by 7W1S1e9r9g10i3o)*cohalm
s.n. - Pala de iarba; postata. - Manunchi de fin sau de griu uscat cazut la pamint inainte de a fi cules. - (Pinza de) cort. - Baldachin, draperie de pat. - Megl. Sl. "depozit" (Miklosich, 37; Cihac, II, 275; Conev 61 si 72), de la "a aseza", cf. bg., sb. "cuib", rus. "draperie de pat" si - Der. , vb. (a cosi finul; a semana; refl., a se rasuci, a se indoi); s.m. (cosas); s.f. (gluma, anecdota), din sl. "asezare".(by 5W5S14e14r14g8i8o)*polog
s.n. Pala metalica sau din lemn, montata la periferia unei roti, care constituie propulsorul unei nave cu aburi destinate navigatiei pe ape interioare cu adancime mica. - Din (derivat regresiv).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*zbat
s.n. Palarie barbateasca avand borurile indoite in trei colturi, care se purta in trecut. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*tricorn
s.n. - Palarie barbateasca inalta, cilindru. De la , palarier francez stabilit in Bucuresti la jumatatea sec. XIX (DAR; Tagliavini, XII, 221). - Der. adj. (cu joben).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*joben
s.n. Palarie barbateasca inalta, de forma cilindrica, tare, de obicei de culoare neagra, purtata astazi numai la ceremonii; cilindru. - Din n. pr.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*joben
s.n. Palarie cu calota inalta, cilindrica, ce poate fi turtita si purtata sub brat. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*clac
s.n. Palarie (de fetru) cu boruri mari, purtata mai ales in Spania si in America Latina. - Din sp., fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*sombrero
s.n. Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci; apartament destinat cadanelor intr-un palat turcesc. P. gener. Palat. (Reg.) Sura, sopron. Camara, hambar. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 12W5S5e5r14g14i7o)*serai
s.n. Palat fortificat, foarte ornamentat, de origine maura, construit in evul mediu in principalele orase spaniole. - Din fr., sp.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*alcazar
s.n. - Palat la turci. - Var. Mr. Tc. (per.) (Eguilaz 493; Seineanu, II, 314; Lokotsch 1842), cf. ngr. ??????, alb., bg., rus. , it. fr. (> var.) sp. (REW 7595b).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sarai
s.n. - Palat rezervat oaspetilor domnitorului, si mai ales trimisilor Sultanului. - Monopol al cumpararii de oi pentru consumul palatului domnesc, a carui valoare se stabilea, in general abuziv, de catre cumparator. - Lucru de |mintuiala|mantuiala|. Tc. (Seineanu, II, 14), de unde provine si ngr. ????????. Cuvint inv., ca si der. sau , s.m. (slujbas insarcinat cu cumpararea unui beilic 2), din tc. (sec. XVII).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*beilic
s.n. Palpare a unui organ anatomic, intern sau a unei cavitati anatomice naturale, spre a constata starea lor; metoda de investigarea unei cavitati naturale. Felul in care un pianist atinge clapele pianului in timpul executiei unei piese muzicale. (Impr.) |Tusa^1 |IV|. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*tuseu
s.n. Pamant amestecat cu apa si muiat; glod, tina; loc, teren cu un asemenea pamant. (sau ) = fluid constituit dintr-un amestec de argila sau marna si apa, folosit in timpul saparii gaurii de sonda. Fig. Ceea ce murdareste si trebuie inlaturat; caracter, atitudine josnica, nedemna; decadere morala; mediu decazut, viciat. Expr. sau = a calomnia, a defaima pe cineva. - Din bg.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*noroi
s.n. Pamant (argilos) cu granulatie fina acumulat pe marginea ori pe fundul unei ape sau pe terenuri inundabile; pamant noroios format sub actiunea apei; namol. - Cf. ucr. %mul%.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*mal
s.n. - Pamint destelenit. Sl., cf. sb., cr. , rut. (Miklosich, 28; Cihac, II, 166; Conev 41), cf. alb. , mag. - Der. , s.f. (rachita, mlaja); vb. (a desteleni); s.n. (destelenire).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*laz
s.n. - Pana de despicat lemne. Mag. (Cihac, II, 508; Galdi, 93). - Der. vb. (a pune o pana, a intepeni).(by 5W14S7e7r1g1i1o)*ic
s.n. - Pana, suport de lemn sau de piatra. Sb. (Tiktin; Conev 81). Cf. s.f. (miner, la ferastraul de mina), din sb. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*podval
s.n. - Pana, toc. - Pana speciala pentru a incondeia ouale de Pasti. - (Inv.) Pensula. - Mod de a scrie, stil. - (Inv.) Birou, cabinet. - Cirma. - Cutit de melita mecanica. - Mr. , megl. Ngr. ????????? (Roesler 570; Murnu 15; Meyer 197), cf. v. sb. (sec. XVII), alb. - Der. , vb. (a desena, a impodobi ouale de Pasti; a defaima); , s.n. (culoare neagra de vopsit sprincenele); , s.f. (actiunea de a incondeia ouale de Pasti; defaimare).(by 8W1S2e10r10g3i4o)*condei
s.n. Pane a itelor razboiului de tesut prin care se trec firele de urzeala. - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*coclet
s.n. Panglica subtire atasata la cotorul unei carti pentru a servi ca semn de carte. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*signet
s.n. Panou deflector montat pe autoturism. [Sursa: , Editura tehnica, Buc. 1988] (by 7W15S15e9r9g2i2o)*spoiler
s.n. Panou de pe un poligon in care se opresc gloantele. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*parabal
s.n. Panoul rigid care realizeaza acoperisul unei caroserii auto. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pavilion
s.n. Panou translucid sau transparent care inlocuieste o portiune dintr-un perete, dintr-un plafon sau din invelitoarea unui acoperis in scopul asigurarii iluminarii naturale a unei incaperi. [Var.: (pop.) s.n.] suf. Cf. rus. %liuminator.%(by 6W15S15e8r9g2i2o)*luminator
s.n. Panza alba, deasa si fina de bumbac, intrebuintata la confectionarea rufariei de pat si de corp. - Din fr. Cf. rus. %madepolan%.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*madipolon
s.n. Panza alba de bumbac cu dungi longitudinale, folosita pentru lenjerie. - Din germ.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*gradel
s.n. Panza care imita pielea, folosita in legatoria de carti. - Din engl. , fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*calico
s.n. Panza de bumbac alba, cu fata neteda, usor apretata, folosita pentru lenjerie. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sifon
s.n. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie; muselina. Basma in trei colturi, cu care femeile (de la tara) isi acopera capul. - Din ngr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tulpan
s.n. Panza de calti sau de par de capra, din care se fac cergi, laicere etc.; tol, patura. - Din bg.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*zablau
s.n. Panza (de vele) sau plasa dreptunghiulara de sfoara, care se intinde orizontal intre doi stalpi, doi copaci etc. si care serveste ca pat mobil sau ca leagan. - Din fr.(by 8W8S1e2r2g10i10o)*hamac
s.n. Panza mare care acoperea teatrele sau arena circului la romani. - Din lat. , fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*velarium
s.n. Panza mare care acoperea teatrele sau arena circului la romani.[Pr.:-ri-um] - Din lat. velarium, fr. velarium(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sn
s.n. Panza rara din fire de canepa, foarte apretata, care se foloseste la confectionarea hainelor, ca intaritura la piepti, la gulere si, in legatorie, la cusutul cotoarelor de carti. - Din germ. (by 12W13S6e6r14g15i15o)*canafas
s.n. Panza subtire de bumbac, cu tesatura foarte rara; fasie din aceasta panza, intrebuintata la pansamente. - Cf. engl. %tiffany.% (by 13W13S6e6r15g15i8o)*tifon
s.n. Panza subtire si fina care se asterne peste ceva, care acopera ceva. Panza cu care se acopera mortul; lintoliu. [Var.: s.n.] - Din magh.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*giulgiu
s.n. Panza tesuta de paianjen. Fig. Desis, retea, impletitura. [Pr.: - Var.: (reg.) s.n.] suf.(by 15W8S9e2r2g3i11o)*paienjenis
s.n. Panza triunghiulara sustinuta de bompres la prora unei nave. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*foc
s.n. Parada de eruditie si de competenta caracteristica pedantului; meticulozitate (excesiva si formala); exagerare in lucruri de mica importanta; pedanterie. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*pedantism
s.n. - Paradis. - Colac ce se da de pomana la inmormintari. - Megl. Sl. (bg., sb., ceh., pol., rus.) (Miklosich, 42).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*rai
s.n. Paradoxal, timpul liber era numit in greaca Tocmai pentru ca dispuneau de timpul lor, tinerii greci din inalta societate ateniana puteau merge la scoala. Spre deosebire de lenevire, care desemneaza absenta unei ocupatii, -ul poate insemna, in societatea contemporana, supraabundenta activitatilor, inclusiv a activitatilor captivante sau anevoioase. Mentalitatea moderna a transpus la timpul traditional gratuit [?] al -ului criteriile constringente [?] de organizare si de randament ale activitatilor productive. Una din cauzele acestui mimetism este faptul ca -ul unora a devenit industrie pentru altii. Totusi, noile conceptii ale folosirii timpului cadrelor din intreprinderi arata ca influenta nu este cu sens unic: ca il castigi sau il pierzi, a dispune de timpul tau este unul din criteriile reusitei. D. Hamehne (D. F.) (by 15W8S8e1r2g10i10o)*loisir
s.n. - Paragraf. - Var. Fr. , cu - analogic. Var. se explica prin confuzia cu vb.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*alineat
s.n. Paralelogram cu toate laturile egale si unghiurile opuse egale. - Din ngr. fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*romb
s.n. Parama care se fixeaza pe marginea intinsa unei vele si care serveste la strangerea acesteia. - Cf. engl. %cargue fond%.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*carcafung
s.n. Parama cu care se remorca de pe mal o ambarcatie sau o nava impotriva curentului cursului de apa.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*edec
s.n. Parama de otel sau de canepa cu care se leaga partea superioara a catargului de prora. - Din it.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*strai
s.n. Parama infasurata pe arborada unei nave, pentru a sustine pe marinarii care lucreaza la panze. - Et. nec.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tapap
s.n. Parapet de pamant ridicat in spatele unei transee, pentru a apara militarii adapostiti contra loviturilor din spate. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*parados
s.n. Parasire impotriva regulilor morale si a obligatiilor materiale a copiilor, familiei etc. Parasire a unui bun sau renuntare la un drept. Renuntare la continuarea participarii intr-o proba sportiva. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*abandon
s.n. Parasire in masa a unei tari sau a unui teritoriu de catre populatia respectiva; emigrare in masa. Parte finala a unei tragedii grecesti, cuprinzand deznodamantul si iesirea din scena in cortegiu a actorilor. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*exod
s.n. Parc in care sunt prezentate colectii de plante vii, in conditii naturale sau in sera. - Din rus. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*dendrariu
s.n. Par de capra angora, folosit in industria textila pentru stofe, covoare, fetru etc.; postav sau stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora (sau cu fire de matase). - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*mohair
s.n. Pardesiu barbatesc (larg si) fara maneci, cu doua deschizaturi pentru brate, peste care cade o pelerina scurta. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*macferlan
s.n. Pardesiu cu croiala reglan, facut dintr-o tesatura speciala, impermeabila; trencicot. - Din engl. [coat]. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*trenci
s.n. Pardesiu gros, mai putin calduros decat paltonul. - Din fr. "jumatate".(by 15W1S9e9r3g3i11o)*demiu
s.n. Pardoseala a unei incaperi sau pavaj al unei curti interioare, facute din piatra, mozaic etc., avand si o functie decorativa. - Din lat. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*paviment
s.n. Pardoseala executata prin imbinarea intre ele (in forma de desene geometrice) a unor piese din lemn tare (stejar, fag etc.) prelucrate special; fiecare dintre piesele de lemn (inguste si scurte) folosite la executarea acestui tip de pardoseala. Fiecare dintre suprafetele in care este impartita o padure in vederea exploatarii ei rationale; suprafata de teren pe care s-a facut o taiere intr-o padure. Institutie judiciara care functioneaza pe langa unele instante judecatoresti, cu atributia de a exercita actiunea penala si de a sustine acuzarea la judecarea proceselor penale; membrii acestei institutii; local in care functioneaza aceasta institutie. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*parchet
s.n. Parere de rau cauzata de pierderea unui lucru sau a unei fiinte, de o nereusita sau de savarsirea unei fapte nesocotite; remuscare, cainta. - Din fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*regret
s.n. Parere foarte buna, adesea exagerata si nejustificata, despre sine insusi, despre valoarea si importanta sa sociala; ingamfare, vanitate, suficienta, trufie. - Din it. Cf. fr. %orgueil%.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*orgoliu
s.n. Parghie de manevra (la o masina, la un mecanism). - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*levier
s.n. - Parima, fringhie. Origine indoielnica. Pare sa fie vorba de sb. "odgon" (< it. ), cu prep. "de" interpretat ca un singur cuvint, sau confundat cu sb. "brinci". Der. din acest ultim cuvint (Tiktin; Conev 71; Candrea) nu pare posibila. - Der. vb. (a amara).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*odgon
s.n. Par lasat pe frunte si retezat in linie dreapta. - Din fr. [a la] (by 1W9S10e3r3g12i12o)*breton
s.n. Par provenit din coama sau din coada cailor, folosit ca material de umplutura in tapiterie, ca urzeala la anumite tesaturi etc.; tesatura avand ca urzeala fire de bumbac, iar ca batatura par de cal, intrebuintata ca furnitura la hainele barbatesti. - Din germ.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*roshar
s.n. - Par, resteu, scurtatura. Origine necunoscuta. Etimonul sl. (Cihac, II, 311) pare dubios. Dupa Bogrea, I, 271, din mag. cf. Ar putea fi in loc de dim. de la dar der. nu pare normala.(by 1W1S10e10r3g3i4o)*retevei
s.n. - Par, tarus, leat. - Impletitura, leasa, gard de nuiele. - Ingraditura pentru prins peste intr-un riu. Ochi de plasa. - Var. Sl. "cu virf ascutit" (Philippide, 63; Cihac, II, 232), cu suf. -, cf. bg. "tais, crestatura", sb. "taietura", pol. "taietura".(by 14W15S8e8r1g2i2o)*ostret
s.n. Partea anterioara a capului unor mamifere, cuprinzand gura (si nasul). Expr. = a bea inca un pahar, in picioare, la plecare; a bea ceva la repezeala. (sau pe cineva) = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere, a fi pus (sau a pune) la punct. ( sau, reg., ) = a fi nevoit sa renunte (la ceva). (cu cineva) = a se intalni (cu cineva) pe neasteptate, fata in fata. (Fam.) ( sau ) = a se amesteca in toate, si unde trebuie, si unde nu trebuie. (Fam.) = a trai in mare prietenie cu cineva. (cuiva) = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. = a se supara, a se bosumfla. Fig. Partea ascutita sau lunguiata a unui obiect; varf; partea din fata a unui vehicul cu tractiune mecanica. - Et. nec.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bot
s.n. Partea anterioara a unei masini agricole cu tractiune animala, care asigura stabilitatea si directia masinii in timpul lucrului. - Din fr.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*avantren
s.n. Partea anterioara, lunguiata si cornoasa, a gurii pasarilor; cioc, clont. Fig. (Peior.) Gura (la om). P. anal. Capatul ascutit sau lunguiet, in forma de cioc, al unui obiect; varf. Compus: (sau = mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu flori rosii sau albe si cu fructul ascutit ca un cioc de barza - Et. nec.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*plisc
s.n. Partea anterioara, terminala, a encefalului embrionar. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*telencefal
s.n. Partea anterioara, terminala, lunguiata si cornoasa a capului pasarilor, care inlocuieste sistemul dentar; plisc, clont. Cantitatea de lichid sau de hrana care incape o data in cioc . Fig. Gura a omului. Parte sau prelungire ascutita a unor obiecte; capat, varf (ascutit). Barbison, tacalie. Expr. (Arg.) = a minti sau a deforma realitatea. Compuse: = planta erbacee cu frunzele paroase, adanc crestate si cu flori violete-purpurii ; = mica planta erbacee cu tulpina paroasa intinsa pe pamant, cu frunze compuse, flori rosii, roz sau albe si fructe lungi, asemanatoare cu un cioc ; = pasare calatoare cu penajul alb patat cu negru, cu ciocul lung, subtire si usor arcuit in sus, cu picioarele inalte - Cf.alb. %cok%, rom. %cioc^1%.(by 9W2S3e11r11g11i5o)*cioc
s.n. Parte a aparatului digestiv, la oameni si la unele animale, care are forma de tub si care se intinde de la stomac pana la anus, fiind alcatuita din doua parti distincte; mat. - Din fr. lat. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*intestin
s.n. Parte a aparatului digestiv, la om si la animalele superioare, in forma de punga, situata intre esofag si duoden, in care se face digestia alimentelor; foale. Expr. (Fam.) (pe cineva) = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) = a-si potoli foamea, a manca. [Var.: (inv.) s.n.] - Din sl. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*stomac
s.n. Parte a aparatului genital feminin, in forma de canal cilindric, musculos si membranos, care face legatura intre vulva si uter. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 14W14S8e8r8g2i2o)*vagin
s.n. Partea bazala, goala in interior, a unei pene. Tip de tulpina neramificata, asemanatoare parului. Instrument de scris antic, din tulpina de stuf. (din lat. calamus < gr. = tulpina, tub (de scris)) [def. 1., 2. , 3. ] (by 9W2S3e11r11g5i5o)*calamus
s.n. Parte a Bibliei care cuprinde primele cinci carti ale Vechiului Testament. - Din lat. , fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pentateuh
s.n. Parte a bisericii, despartita de naos prin catapeteasma, in care se oficieaza liturghia. Masa de cult pe care se oficiaza liturghia, in biserica crestina. Ridicatura din piatra, pamant sau lemn pe care, in antichitate, se aduceau jertfe zeilor. (In expr.) = (sacrificandu-se, facand totul) pentru patria sa. (Tehn.) Perete de material refractar situat in spatele unui focar pentru a dirija flacara. - Lat.(by 15W15S9e9r2g3i3o)*altar
s.n. - Parte a bisericii in care se oficiaza liturghia. - Var. (inv.). Megl. istr. Lat. sau (Puscariu 68; Candrea-Dens., 49; REW 381; DAR; Philippide, II, 631); cf. alb. , it. , prov., sp., port. Exista in rom. si dubletul , din sl. (Miklosich, 33; Cihac, II, 227; Cf. Galdi, 148), cf. bg., sb., cr., slov., rus. , ceh., mag. Forma este inv.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*altar
s.n. Parte a bisericilor crestine (situata la intrare) care preceda naosul. Incapere a unui templu grec, situata in fata sanctuarului si servind drept vestibul. - Din ngr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*pronaos
s.n. Parte a bratului de la cot pana la incheietura mainii. Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsa intre cot si genunchi. [Pl. / dupa fr. , it. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*antebrat
s.n. Parte a carburatorului, de forma unui dop, cu un orificiu care dozeaza debitul de combustibil necesar formarii amestecului carburant la motoarele cu ardere interna. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*jiclor
s.n. Parte a carmei unei nave care poate fi rotita partial in jurul axei carmei pentru a face ca nava sa se intoarca la dreapta sau la stanga. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*safran
s.n. Partea cea mai de sus (ascutita) a unor obiecte inalte (case, copaci etc.) sau a anumitor forme de relief (deal, munte). Expr. (sau, rar, ) = asta intrece orice inchipuire sau asteptare, este din cale-afara. sau = plin de tot, pana sus. Fig. (La pl.) Persoanele care se afla in fruntea unei organizatii politice, sociale sau administrative, a unui grup social etc. (Rar) Partea de deasupra, suprafata unei ape. Capat, extremitate (ascutita) a unui lucru. Spec. Extremitate a unei parti a trupului omului sau animalelor. Loc. adv. = de mantuiala, superficial; batjocoritor, sfidator, ironic. (In legatura cu verbe de miscare) (sau ) (sau ) = tiptil, incet, cu grija, fara zgomot, ca sa nu simta nimeni. Expr. (cuiva) = a i se ridica (cuiva) parul de pe cap (de frica, de spaima) (cuiva) , se spune cand cineva se aprinde la fata din cauza furiei, a rusinii etc. (sau ) (sau ) = a vorbi peltic; a vorbi afectat. Punctul de intersectie a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi, a muchiilor unei piramide etc. Fig. Moment de intensitate maxima a unei activitati. = (in legatura cu mijloace de transport, magazine sau alte unitati de servire a populatiei) ore de afluenta maxima, de mare aglomeratie si de solicitare intensa; (in legatura cu sursele de apa, de energie electrica, de gaze) ore in care consumul este foarte intens. = cantitate maxima de energie electrica necesara abonatilor unei retele electrice la anumite ore de zi sau in anumite perioade ale anului. - Din sl.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*varf
s.n. Partea cea mai groasa a unui copac, cuprinsa intre radacina si locul de unde pornesc ramurile principale; tulpina. Tulpina unui copac taiat (de la nivelul solului, uneori curatata de crengi si de coaja); bustean. Bucata groasa de lemn (din tulpina unui copac) pe care se crapa lemnele de foc, se taie carnea etc. Trupul unui om, fara cap si fara membre. (Anat.; in sintagma) = portiunea nevraxului alcatuita din maduva prelungita, punte si mezencefal. (In sintagma) (sau = corp geometric obtinut prin sectionarea unei piramide (sau a unui con etc.) printr-un plan paralel cu baza si aflat intre acest plan si baza. - Lat. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*trunchi
s.n. Partea centrala a lemnului din trunchiul si ramurile unui arbore. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*duramen
s.n. Partea centrala, sferica, de culoare galbena, a oului de pasare si de reptila, bogata in substante nutritive. suf.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*galbenus
s.n. Parte a ciocanului de abataj constituita dintr o bara cilindrica de otel cu varful ascutit sau lat, care serveste la ruperea sau la dislocarea rocilor de minereu; ciocan de abataj. - Din it. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*picon
s.n. Partea concava a unei bolti sau a unui arc; cofraj sau constructie provizorie pe care se toarna sau care sustine o bolta sau un arc in constructie. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cintru
s.n. Parte a corpului, intre torace si bazin, in care se gasesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii si intestinele; pantece, burta, foale. (Biol.) Partea posterioara a corpului la artropode. - Din fr., lat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*abdomen
s.n. - Parte a corpului, la om si la animale, care uneste capul cu trunchiul. - Gitlej. - Inghititura, dusca. - Git al sticlei. - Tub, teava. - Parte ingusta si subtire a unui obiect. - Infumurare, trufie, vanitate. Origine incerta. Ar putea fi vorba de lat. (cf. fr. montaniez "gusa"), de la al carui rezultat s-ar fi refacut un sing. analogic (Diez, I, 440; Cipariu, 13, cf. Densusianu, 276; DAR). Ar putea fi vorba de asemenea de un s. redus inca din lat. la tipurile de a doua decl., ca < , cf. In ambele cazuri, rezultatul este problematic. Analogia cu , unde s-a pastrat, pare a indica faptul ca in a avut loc o incrucisare cu sl. "git" sau, dupa parerea altora, cu cuvintele sl. der. de la , cf. slov. cr. (> istr. ). Der. din sl. este si mai dificila decit cea din lat., totusi, a fost preferata de Miklosich, 130; Cihac, II, 117; Densusianu, 447; Conev 89 si Scriban. Este cuvint comun (ALR, I, 35), in Cris Cf. Der. , s.n. (curea la hamul calului de tractiune); , adj. (cu gitul lung); vb. (rar, a inghiti; a ineca, a sufoca, a stringe de git); , s.f. (strimtare, parte mai ingusta); s.f. (gituitura); vb. (a stringe de git, a sugruma; a biigui); s.f. 8gitlej, git).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*git
s.n. Parte a corpului, la om si la animale, situata intre torace si bazin, formata dintr-o cavitate in care se afla stomacul, intestinele, organele de reproducere etc.; abdomen, burta, foale, vintre. Expr. se spune despre cineva care se apleaca foarte greu. = a fi insarcinata. Stomac. Expr. = foarte flamand sau foarte slab. = a fi peste masura de lacom, a trai numai pentru mancare. Uter. Loc. adv. = inainte de a se naste. Expr. (sau = a ramane sau a fi insarcinata. (sau = a se simti foarte bine si in siguranta. Fig. Partea dinauntru a unui obiect, a unei incaperi etc.; interior, adancime. Fig. Partea bombata, iesita in afara, a unor obiecte; interiorul acestor parti. [Var.: s.n.] - Lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*pantece
s.n. Parte a corpului (la om si la unele animale) care uneste capul cu trunchiul; grumaz; gatlan; gatlej. Expr. (sau etc.) = a imbratisa (cu caldura) pe cineva; a coplesi, a obosi pe cineva cu manifestarile de dragoste. (sau ) = a se accidenta (grav) sau a muri in urma unui accident; a-si pierde situatia (buna) in urma unor greseli; a fi arestat, condamnat in urma savarsirii unei fapte ilegale. (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). (sau ) (pe cineva) = a insfaca (pe cineva), a cere socoteala (cu violenta), a brutaliza. (Fam.) = a avea pretentii (neintemeiate); a face galagie, scandal. (o bautura) = a bea repede (dintr-o singura inghititura sau din cateva inghitituri). = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (in continuare). (sau ) = a nu putea inghiti; a nu se putea impaca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. Cantitate de bautura cata se poate bea dintr-o singura inghititura. Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezinta asemanare cu gatul . = pruna gatlana. v. . - Din sl. "inghititura".(by 3W3S11e12r5g5i14o)*gat
s.n. Parte a corpului omenesc situata intre mijloc si coapsa; regiune anatomica corespunzatoare articulatiei membrelor inferioare cu trunchiul. Loc. adj. si adv. = (aplecat) intr-o parte, stramb. Expr. (sau ) (sau ) = fara a intampina nici o greutate, fara nici o grija, in voie. = a nu face nimic, a pierde vremea. (Fam.) (sau ) = a se certa, a face scandal. P. anal. Parte a corpului animalelor care corespunde articulatiei picioarelor cu trunchiul. Fig. Coasta, povarnis. - Cf. pol. %szoldra%.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sold
s.n. - Parte a corpului, organ, la fiinte. - (Inv.) Organ genital. - Membru, asociat. - Burghiu, sfredel. - (Banat) Par. - Mr. Lat. (Puscariu 1014; Candrea-Dens., 1115; Tiktin; cf. REW 5463), poate prin intermediul unui lat. (Densusianu, II, 315), chiar daca aceasta ipoteza nu ar fi necesara. Sensul 3 este calchiat dupa fr. Sensul de "membru" exista deja in lat. med., cf. Tiktin. - Der. vb. (a dezmembra), rar, in Bucov.; , s.f. (reuniune, uniune).(by 7W7S15e1r1g9i9o)*madular
s.n. Parte a cosului de fum la o casa, constituita din canalul ingropat in zidarie (si din portiunea iesita in afara prin acoperis); intregul cos de fum al unei case. Partea de deasupra vetrei taranesti prin care trece fumul in pod sau direct afara; cos (la cladiri). (Alpinism) Spatiu ingust dintre doi pereti de stanca paraleli si inalti. (Geol.) Relief cu aspect de piramida triunghiulara caracteristic regiunilor alpine, care se formeaza in urma intersectarii peretilor circurilor glaciare. - Din ucr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*horn
s.n. - Parte a cosului de fum. - Parte superioara la soba facuta din caramizi. - (Trans.) Horn. - Var. Germ. , prin intermediul rut. (DAR), cf. pol. , rut. (Tiktin). - Der. (var. ), s.n. (cos, horn; teava, conducta); , s.m. (cosar).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*horn
s.n. Parte a creierului embrionar din care deriva cerebelul, protuberanta cerebrala etc. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*metencefal
s.n. Parte a creierului in care se realizeaza integrari superioare ale functiilor vegetative si emotionale. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*rinencefal
s.n. Partea de deasupra care acopera si protejeaza o cladire de intemperii; acoperamant. suf.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*acoperis
s.n. - Partea de dinainte a chipiului sau sepcii. Rus. (Miklosich, 25; Cihac, II, 79).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cozoroc
s.n. - Partea de dinaintea seii, mai ridicata si incovoiata. - Mr. , megl. Sl. , din "arc" (Miklosich, 32; Cihac, II, 220; Conev 73; Vasmer, II, 241), cf. bg. , sb., cr., rus. , slov. , ceh. , pol. Este dublet al lui s.n. (Trans., fereastra), din cr., slov. , prin intermediul mag. - Cf. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*oblinc
s.n. Partea de dindarat a unui obiect, a unei constructii, a unei curti, a unei fiinte etc. Loc. adv. sau = altfel de cum trebuie, de cum e firesc, anapoda; intors invers; cu spatele inainte, de-a-ndaratele(a); = invers de cum e normal, de cum trebuie; in mare dezordine. = in lipsa, in absenta, fara sa fie de fata. Expr. (sau ) = a scapa cu mare greutate (si pe cai necinstite) dintr-o incurcatura. = a obtine o favoare (pe cai necinstite, prin protectie). sau = a se retrage; a fugi; a o sterge. = a se intoarce cu spatele la cineva in semn de suparare; a rupe relatiile de prietenie (cu cineva). = dincolo de aparente. Sezut, fund, fese. Expr. (sau etc.) = a se trezi (sau a fi) indispus (fara motiv). (In sintagmele) (sau = partea din afara a mainii (sau a palmei, a labei). = partea de dedesubt a limbii. Partea mai putin aratoasa (neimpodobita si neexpusa vederii) a unui obiect. Spec. Partea de dinauntru a unei haine. = loc. adv. (in legatura cu obiecte de imbracaminte) cu partea de dinauntru in afara; loc. adv. altfel de cum trebuie, de cum e firesc; loc. adj. (, despre oameni) sucit, ciudat, bizar. (Pop.) Loc unde nu bate soarele; loc ferit, ascuns, adapostit. - Lat. pop. ((by 10W3S3e12r12g5i6o)*dos
s.n. Partea de jos a unui vas, formand baza lui; cantitate de materii, lichide etc. ramasa pe aceasta parte a vasului. Parte (mobila) care formeaza baza unui butoi sau a altui recipient. Taler de lemn pe care se rastoarna mamaliga, se toaca zarzavaturile etc. carpator. (Fam.) Sezut, dos. Partea de jos, inchisa, a unei cavitati naturale; limita de jos. Expr. = a se lasa in adancul apei, a se scufunda; a disparea din viata publica, a se retrage; a se ascunde pentru a scapa de urmarire. Partea cea mai departata (considerata in linie orizontala) a unui loc. Expr. = punct foarte indepartat; locul cel mai adanc; extremitate pe orizontala sau pe verticala. (Cu determinari indicand o regiune) Punct foarte departat de un centru politic sau cultural. Partea dinapoi a unui vehicul. Parte a unor obiecte confectionate care se opune deschizaturii. = om lacom, nesatios; loc unde se gaseste intotdeauna ceva, unde nu se epuizeaza ceea ce se gaseste acolo. Partea de deasupra a unui acoperamant de cap. - Din lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*fund
s.n. - Partea de jos, orizontala a tocului usii. - Consola, treapta. - (Inv.) Stilp de pod. - Banc, grind. - Suvoi adinc, cadere de apa. - Cordar. - Pubis. - Mr., megl. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 385; Conev 80); cf. bg. alb. Pentru sensul 5, cf. Barbulescu, XXIX, 123. - Der. s.m. (Olt., prag de sus sau de jos, grinda pe temelia unei case).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*prag
s.n. Partea de pamant aflata sub suprafata solului; totalitatea formatiilor geologice mai vechi decat patura actuala de sol. Totalitatea incaperilor dintr-o cladire situate, total sau partial, sub nivelul solului. Loc in partea de jos a paginilor unei carti, a unui periodic, rezervat notelor explicative; nota explicativa data in acest spatiu. Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despartita de restul paginii printr-o linie orizontala, unde se publica, adesea pe toata lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, stiintific etc. (dupa fr. ).(by 7W15S15e9r9g9i3o)*subsol
s.n. Partea detasabila a formularelor dintr-un chitantier etc. (din fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*asus
s.n. Partea din afara a rachetei de tenis tinute corect in mana; lovitura data cu aceasta parte a rachetei; rever. - Cuv. engl.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*backhand
s.n. Partea din afara a unui lucru. Mod de a se prezenta al unui persoane ca fizionomie, imbracaminte, tinuta etc. - Fr. (lat. lit. ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*exterior
s.n. Partea dinainte a chipiului sau sepcii, in forma de semicerc, care umbreste si protejeaza fata. (Pl. si: ] - Din rus. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*cozoroc
s.n. Partea din fata apretata (detasabila) a unei camasi barbatesti. Partea din fata (detasabila) a unei bluze, rochii etc., care constituie o garnitura. Un fel de cravata lata care acopera pieptul. Bucata de piele groasa, captusita, care protejeaza pieptul la jucatorii de scrima. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*plastron
s.n. Partea din mijloc a unei piei de tabacarie, mai groasa si mai rezistenta, cuprinsa intre coada si gat. Placa de cauciuc din care se taie pentru incaltaminte. - Din fr. (by 2W2S11e11r11g5i5o)*crupon
s.n. Partea din varf a opincii, stransa cu nojite. Partea mai stramta, in forma de cioc, de la gura urciorului^1. Varful sanului; sfarc, mamelon. Varful unui deal sau al unui munte. - Cf. lat. %gurgulio% "beregata".(by 8W2S2e10r10g4i4o)*gurgui
s.n. Parte a encefalului situata in regiunea posterioara si inferioara a emisferelor cerebrale, cu rol important in reglarea miscarilor; creierul mic. - Din lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*cerebel
s.n. - Partea exterioara care uneste bratul cu antebratul. - Jaret. - Cotitura, intorsatura, unghi. - Echer, coltar. - Colt de strada. - Meandra, curba, sinuozitate. - Ungher, colt. - Masura de lungime de valoare variabila (, 0,666 m; , 0,637 m). - Gradatie, scara de nivel. - (Arg.) An. - (Arg.) Nimic. - Mr., megl., istr. Lat. (Diez, I, 154; Puscariu 406; Candrea-Dens., 399; REW 2354; DAR); cf. alb. (Philippide, II, 636), it. (abruz. , calabr. ), prov. fr. , sp. , port. Pentru fonetism, cf. Fr. Schurr, 54-5. Sensurile 3-7 au pl. ; cu sensurile 8-10, este m., pl. ; 11 se foloseste numai la sg. si se explica prin obiceiul vulgar de a arata cotul pentru a desemna o negatie (cf. Graur, V, 59). Der. , s.m. (persoana cunoscuta prin lipsa ei de mila); vb. (a face un cot; refl., a se frecventa, a se vedea; a intoarce, a da coltul; a masura cu cotul; a calcula capacitatea unui vas); , s.m. (evaluator, masurator); s.f. (cotitura, meandra, sinuozitate; colt, parte secreta); s.n. (loc cotit, cotitura, unghi); , s.f. (lovire cu cotul: aglomeratie); vb. (a da coltul, a intoarce), rezultat dintr-o contaminare cu ; vb. (a calcula capacitatea unui vas); s.m. (evaluare; veche dare pe evaluarea oficiala a vaselor, platita , care de obicei o da in arenda); s.f. (dare comerciala pe tesaturi si bauturi); , vb. (a cerceta; a munci pe brinci; a face curatenie; Bucov., a linge farfuriile; a fura; a intoarce, a da coltul; a rostogoli), pe care Skok, III, 835 si DAR il considera der. de la bg. "a se agita, a se grabi" dar care pare mai curind der. de la cu suf. expresiv - (cf. Graur, VI, 146). In acest caz, sb. provine din rom., ca si sb. "unghi", care se foloseste in Mold. si Bucov., s.n. (cartier, suburbie).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*cot
s.n. Partea exterioara finita a unei constructii, a unui element de constructie etc.; material care captuseste (cu scop ornamental) aceasta parte. - Din germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*parament
s.n. Partea extrema a unui lucru, a unei perioade, a unei situatii sau a unei stari; margine, limita, sfarsit^1, istov. Loc. adj. = fara sfarsit; indelungat, intins. Loc. adv. (sau = de la inceput. = in frunte; exact, deplin. = pana la sfarsit; pana la ultimele consecinte, in mod consecvent. Expr. (sau = foarte departe. (unui lucru, unei situatii) = a face sa inceteze, a termina (cu bine), a rezolva. = a duce la bun sfarsit. = a iesi cu bine dintr-o situatie neplacuta. = a se intelege cu cineva. = absolut nimic. (sau = absolut tot. Fragment; ramasita de... - Refacut din pl. < lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*capat
s.n. Parte a femurului de care se leaga muschii coapsei. Al doilea segment de la picioarele insectelor. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*trocanter
s.n. Partea finala a unor lucrari literare in care autorul rezuma concluziile, subliniaza anumite idei din opera si face cunoscuta pe scurt evolutia viitoare a personajelor sale; incheiere. Fig. Sfarsit al unei situatii, al unei actiuni, al unei intamplari etc. - Din fr. lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*epilog
s.n. Parte a frunzei care sustine limbul si care se prinde de tulpina sau de ramuri; codita. - Din fr. lat. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*petiol
s.n. Parte a hamului alcatuita din curele (sau franghii) lungi, prinse de inelele capetelei, cu ajutorul carora se conduc caii inhamati. Expr. (pe cineva sau ceva) = a tine din scurt pe cineva sau ceva; a struni, a stapani. = a prelua conducerea, manifestand o oarecare autoritate constrangatoare (intr-o intreprindere, o afacere etc.). = a pierde conducerea sau initiativa (intr-o intreprindere, o afacere etc.), a nu mai putea stapani spiritele. (Reg.) Lat, juvat, streang de care este spanzurat cineva. - Cf. %hat%.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*hat
s.n. Partea iesita in afara (la o constructie, la o piesa etc.); proeminenta, iesitura. - V.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*iesind
s.n. Partea inferioara a uterului sau a vezicii urinare; col uterin sau vezical. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*cervix
s.n. Partea interioara a gatului , cuprinzand faringele cu esofagul si laringele cu traheea; beregata, gatita, inghititoare. - (inv. < sl.) + suf.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*gatlej
s.n. Parte a intestinului subtire cuprinsa intre duoden si ileon. - Din fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*jejun
s.n. Parte a invatamantului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica si dialectica. - Din lat., fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*trivium
s.n. Parte a joagarului care poarta busteanul dupa ce a trecut de ferastrau. - Et. nec.(by 6W14S14e15r8g8i1o)*sclai
s.n. Parte a labei piciorului formata din sapte oase, articulate la un capat cu oasele gambei, iar la celalalt cu oasele metatarsului. - Fr. (din gr.).(by 4W13S13e6r6g15i15o)*tars
s.n. Partea lata (si verde) a frunzei, legata de ramura (sau de tulpina) prin codita. Marginea gradata a scarii unui instrument topografic de masura. Nava folosita la limbare. - Din fr. , germ.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*limb
s.n. Partea lichida a sangelui. Lichid extras din sange sau preparat pe cale artificiala care contine un anumit anticorp sau o secretie glandulara si este folosit in scopuri terapeutice. = plasma sangvina din care s-a extras fibrinogenul. = ser sangvin provenit de la un animal vaccinat care, introdus in organism, confera o imunitate pasiva. = solutie salina foarte diluata, apropiata de compozitia serului sangvin, folosita pentru a inlocui pierderile mari de lichide sau de sange in diferite boli, pentru dizolvarea unor antibiotice etc. - Din fr. lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*ser
s.n. Partea lichida din lapte, ramasa dupa inlaturarea cheagului. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*lactoser
s.n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulatia cotului la cea a pumnului, cuprinzand oasele cubitus si radius. (dupa fr. ).(by 7W1S9e10r3g3i11o)*antebrat
s.n. - Parte a membrului superior cuprinsa intre cot si umar. - Cantitate de lemne care se poate cuprinde si duce in brate. - Cantitate mica, in general. - Ramificatie a cursului principal al unei ape. - Diferite organe, piese sau instrumente care amintesc de forma sau functiile bratului, cum sint cele ale fotoliului; la razboiul de tesut, bara verticala unde se fixeaza sulul la urzeala; la ferastraul de mina, cele doua bare verticale; partile clestelui etc. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 217; REW 1256; Candrea-Dens., 179; DAR); cf. it. sau , prov. , fr. cat. , sp. , port. Este cuvint cunoscut in general (ALR 233). Der. s.n. sau f., din it. (ven.) ; , s.n. (rar., lungime a unui brat); adv. (corp la corp); , vb. (a stringe in brate; a adopta; a cuprinde), din adv. precedent.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*brat
s.n. - Parte a morii de grine, imperfect definita. Tc. "furcuta" (DAR; Ronzevalle 72). Cuvint putin folosit, cunoscut mai ales ca toponim, in Dobr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ceatal
, s.n. Parte a parapetului unei lucrari de fortificatie peste care aparatorul poate trage asupra dusmanului. Plonjare. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g10i4o)*plonjeu
s.n. - Parte a patului pe care se pune capul. - Camin, si, prin extindere, situatie, stare sociala. - Cuzinet; lagar, palier. - Pana; ic. - Capat, sfirsit. - Bucata, fragment, crimpei. - Mr. , megl. Lat. "capital" (Puscariu 274; REW 1633; DAR); cf. it. (rov. ) si der. neol. - Der. s.m. (in Mold., in epoca Regulamentului Organic, locuitori saraci, care in drept nu aveau loc de capatii, si prin urmare nu aveau obligatii fiscale); vb. (a casatori; a inzestra, a dota; a gazdui), format cu suf. verbal - (Puscariu, II, 595; REW 1634 considera "socanta" der., dar motivele nu ni se par evidente; in plus, este posibil si ca forma sa fie numai o forma analogica de la cum sugereaza DAR); , s.f. (situatie; casatorie).(by 7W7S15e15r9g9i2o)*capatii
s.n. Parte a patului sau a oricarui alt obiect, pe care se pune capul; perna sau alt obiect pe care se pune capul. Loc. adj. si adv. = fara ocupatie (bine definita), fara rost. Expr. = a veghea langa o persoana bolnava. = a nu avea nici un rost in viata. (Inv.) (cuiva) = a capatui; a casatori (pe cineva). A scoate ceva la capataia o scoate la capataiA da de capatai$ = a da de capat, a descurca. Lat. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*capatai
s.n. Parte a personalitatii considerata ca cenzor al intregului comportament social al individului. (dupa fr. ). (by 14W14S7e8r1g1i10o)*supraeu
s.n. Partea posterioara a corpului omenesc, de la umeri pana la sale; partea superioara a corpului animalelor, cuprinzand regiunea coloanei vertebrale dintre articulatiile membrelor; spinare. Loc. adv. (sau ) = pe umeri sau pe partea dorsala a corpului; in spinare. = culcat cu fata in sus; spre ceafa. (sau ) = in (sau din) urma. Expr. = a nu mai vrea sa stie de cineva sau de ceva; a deveni indiferent. = se spune cand o haina este prea mica pentru cineva; se spune cand cineva se infioara de frig sau de spaima ori cand este preocupat de un lucru dificil. = a nu sti nimic despre ceva, a nu avea habar. = a avea sprijin, protectie. (un pahar cu bautura) = a bea repede si dintr-o data, pe nerasuflate. (sau ) = a arunca vina, responsabilitatea pe cineva. (Fam.) = putin imi pasa, ma lasa indiferent. Procedeu de inot pe spate ; proba sportiva de inot care foloseste acest procedeu. Parte a unor obiecte opusa fetei; parte a unei asezari, formatii etc., opusa directiei spre care este orientata. Parte a unei haine care acopera spatele . Ceea ce se afla in spatele unei asezari, unui obiect etc. Spatarul, speteaza scaunului; rezematoare. [Pl. si : ] - Lat. (pl. lui ).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*spate
s.n. Partea posterioara a talpii piciorului, formata din oasele astragal si calcaneu; talus; parte a ciorapului sau a incaltamintei care acopera aceasta portiune a piciorului. Expr. (sau etc.) = a se afla (sau a fi, a trai) sub totala dominatie a cuiva, a fi exploatat, subordonat, impilat. (sau ) = a se misca repede, a fi iute la treaba; a se bucura. (sau ) (sau ) = fuge (sau merge) foarte repede. (sau ) (dupa cineva) = a fi foarte indragostit (de cineva), a se indragosti subit; a fi zorit, nerabdator. Lovitura data cu calcaiul . Expr. = (despre calareti) a lovi calul cu calcaiele, ca sa porneasca sau sa mearga mai repede. (Livr.) = partea vulnerabila, latura slaba a unei persoane sau a unui lucru. Nume dat partii dinapoi (sau de jos) a unor obiecte. Piesa mica de lemn, de forma prismatica, fixata de o grinda de lemn pentru a impiedica alunecarea unui element de constructie care se reazema pe grinda sau folosita ca piesa de rezistenta intr-o imbinare. Dispozitiv cu care se impiedica filarea unui lant sau a unei parame. Strat format intre sapun si lesiile de glicerina la fabricarea sapunului. - Lat. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*calcai
s.n. - Partea posterioara a talpii piciorului. - Toc de incaltaminte. - La cai, chisita. - Parte posterioara in general (la piciorul cocosilor; talpa, la sanie etc.). - Coaja, bucata de piine. - (Inv.) Sfirsit. - Mr. , megl. Lat. (Cipariu, 18; Puscariu 257; REW 1490; Candrea-Dens., 216; DAR); cf. it. , prov. , sp. , port. Sensul 5 este traducerea literara a lat. In medicina se foloseste forma lat. , ca termen stiintific. - Der. vb. (Trans., a pasi).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*calcii
s.n. Partea posterioara, mobila a ampenajului orizontal al unei aeronave, care asigura usurinta manuirii, echilibrul si stabilitatea aeronavei. - Dupa fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*profundor
s.n. Parte a razboiului de tesut alcatuita dintr-un fuscel gros legat de fusul sau sulul dindarat si de care se prind capetele urzelii cand se inveleste panza. suf. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*nodurar
s.n. Parte a razboiului de tesut formata dintr-un bat lung care fixeaza sulul de dinapoi si care permite (cand este inlaturat) desfasurarea urzelii de pe sul. suf. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*slobozitor
s.n. Parte a scheletului uman situata la baza trunchiului, formata din oasele coxale si din osul sacru; bazin. - Din lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*pelvis
s.n. Parte a sistemului nervos central care cuprinde creierul mare, pedunculii cerebrali si bulbul rahidian. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*encefal
s.n. Partea stanga a unei nave dupa directia inaintarii. Marginea din stanga a fuzelajului unei nave aeriene (privind in directia de zbor). - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*babord
s.n. - Parte a stinii unde se mulg oile. - Sopron linga stina unde se pastreaza brinza. - Polita, scindura sau tipar unde se lasa brinza la uscat. - Var. (Trans.) Bg. "cabana" (Weigand, XVI, 223; DAR); cuvint care provine din lat. , si despre care Giuglea, III, 332, presupune ca a fost imprumutat din rom. si dat inapoi acestuia, cu modificarile fonetice proprii bg. Rut. provine din rom. (Candrea, 402). Var. provine din sb. (Candrea).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*comarnic
s.n. Partea superioara a abdomenului, cuprinsa intre coaste si ombilic. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*epigastru
s.n. Partea superioara a corpului omenesc. Sculptura sau (impr.) pictura care reprezinta partea superioara a corpului omenesc. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*bust
s.n. Partea superioara a fatadei principale a unui edificiu. Prima pagina a unei carti, care, pe langa titlu, poarta adesea numele autorului, gravuri simbolizand cuprinsul lucrarii etc. Partea de sus de pe prima pagina a unui ziar, cuprinzand titlul si unele indicatii. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*frontispiciu
s.n. Partea superioara a jugului, de forma unei bare de lemn cu doua curburi, care se asaza pe ceafa unor animale de tractiune. Bucata de panza care se prinde la ceafa de chipiu, pentru a apara ceafa de arsita soarelui; curea care se prinde la ceafa. suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*cefar
s.n. Partea superioara, mai groasa (si ornata), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legatura intre fusul coloanei si arhitrava. - Din it. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*capitel
s.n. Parte a teatrului roman in care actorii isi desfasurau jocul. - Din lat. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*pulpitum
s.n. Parte a tulpinii cuprinsa intre cotiledoane si primele frunze. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*epicotil
s.n. Parte a unei cladiri situata la nivelul solului (sau putin deasupra lui); totalitatea incaperilor situate in aceasta parte a cladirii. Parte a unei sali de spectacole cuprinsa intre scena si fundul salii. Totalitatea spectatorilor care ocupa locurile din aceasta parte a salii. Parte dintr-o gradina sau dintr-un parc rezervata cultivarii florilor sau a gazonului. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*parter
s.n. Parte a unei cladiri situata pe jumatate sub nivelul solului, sub parter. - Din fr. "jumatate" + (by 14W7S7e1r1g9i10o)*demisol
s.n. Parte a unei constructii hidrotehnice care asigura scurgerea dirijata a surplusului de apa dintr-o amenajare hidrotehnica. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*deversor
s.n. Parte a unei cute geologice ridicate in forma de bolta. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*anticlinal
s.n. Parte a unei foi dintr-un registru, dintr-un chitantier, dintr-un bonier etc. care ramane la cotor dupa ce s-a rupt partea detasabila. Parte a ciorapului care acopera calcaiul, marcata printr-o tesatura mai deasa. Partida la unele jocuri de carti. Fiecare dintre cele doua margini ingrosate si intarite ale anvelopei unei roti. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*talon
s.n. Parte a unei masini de forta (generatoare sau motoare) care este imobila in timpul functionarii masinii, fiind solidarizata cu carcasa masinii sau constituind insasi carcasa. - Din fr. germ. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*stator
s.n. Parte a unei masini (motor sau generator de energie) care se roteste, in timpul functionarii, in jurul axei arborelui pe care este montata si care foloseste pentru reluarea si transmiterea unui cuplu motor. - Din fr. (by 10W11S11e4r5g13i13o)*rotor
s.n. Parte a unei mobile (birou, scrin etc.) in forma de cutie, care se poate trage in afara. Organ de masina care, prin deplasarile sale, permite intrarea si iesirea agentului motor (abur, aer comprimat etc.) in si din cilindrul unui motor. Element in forma de placa folosit la constructia unor robinete pe care le inchide si le deschide, deplasandu-se intr-o miscare de translatie in lungul axei lui; vana. [Var.: s.n.] - Din ngr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*sertar
s.n. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului in scena si in care se expunea subiectul si se facea apel la bunavointa spectatorilor. Parte introductiva a unei opere literare, dramatice sau muzicale, care prezinta evenimentele premergatoare actiunii sau elemente care ii inlesnesc intelegerea; introducere, prefata. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*prolog
s.n. Parte a unei pile de pod situata in aval si care este astfel construita incat sa usureze scurgerea apei. [Pr. ] - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*arierbec
s.n. Parte a unor obiecte de imbracaminte care acopera de jur imprejur gatul sau cu care se termina o haina la gat. Expr. (sau ) (pe cineva) = a prinde, a duce etc. (pe cineva) cu forta; a cere cuiva socoteala pentru cele facute. Fasie de panza, de obicei scrobita, care se pune in jurul gatului (la barbati), prinzandu-se (cu butoni, nasturi) de camasa. Spuma care se formeaza la gura paharului de bere. Portiune dintr-o piesa cilindrica, conica etc. cu diametrul mai mare decat restul piesei. - Din magh.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*guler
s.n. Parte a unui aparat de radio in care are loc demodulatia. - Din germ. fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*demodulator
s.n. Parte a unui comitet insarcinata cu examinarea unor lucrari preliminare. (dupa fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*subcomitet
s.n. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care, folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze, dirijeaza fluxul luminos al unei surse de lumina pe o anumita directie sau intr-o anumita zona mai intinsa; aparat inzestrat cu un asemenea dispozitiv. Oglinda concava care reflecta lumina intr-o directie voita; proiector. (Astron.) Telescop al carui obiectiv este construit dintr-o oglinda concava. (Elt.) Element component al unor antene in scopul maririi directivitatii lor. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*reflector
s.n. Parte a unui obiect care permite apucarea (si manevrarea) acestuia cu mana. suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*maner
s.n. Parte a unui ocean, a unei mari sau cotitura a unui lac care inainteaza intr-o deschizatura (larga) a uscatului. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*golf
s.n. - Parte a unui oras care formeaza o unitate organica. - Parte din comandamentul unei mari unitati. - A patra parte din stema heraldica. - Var. (inv.) , Fr. - Der. (var. Bucov., ), vb. (a incarzama), format pe baza germ.(by 13W6S7e15r15g1i9o)*cartier
s.n. Parte a unui oras deosebita de celelalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice etc.) si care formeaza o unitate organica. Locuitorii acestei parti a orasului. Parte din comandamentul unei mari unitati, compusa din personalul de deservire si din mijloacele de transmisiuni. = (in timp de razboi) organul suprem de conducere a armatei in frunte cu comandantul sau suprem. Loc (intarit) unde stationeaza trupele timp mai indelungat in vederea efectuarii de exercitii practice pe teren, cu efective mari de unitati; tabara. Fiecare dintre partile laterale ale navei de la mijlocul ei spre pupa. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*cartier
s.n. Parte a unui picior de pod situata catre punctul de unde curge apa, amenajata special pentru a-l proteja impotriva presiunii apei si a corpurilor transportate de ea. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*avantbec
s.n. Parte a unui teatru antic, situata in spatele scenei. - Din lat. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*postscenium
s.n. Parte a unui titlu de renta sau a unei actiuni bancare care se decupeaza la scadenta pentru a-i servi titularului la incasarea dobanzii sau a dividendelor. Parte detasabila dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care confera detinatorului anumite drepturi. Bucata mica de metraj, ramasa dintr-un val de material textil. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*cupon
s.n. - Parte, bucata. - Teren pentru constructii. - Mr. Fr. (in mr., din it. ). - Der. s.f., din fr. ; s.n. (loterie, joc de noroc care imita loterie), din fr. , germ. (Graur, IV, 107).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lot
s.n. Parte care ramane dupa amputarea unei maini sau a unui picior; ciot. Capat proeminent al unui os sau al unei articulatii; proeminenta patologica a unui os sau a unei articulatii, indeosebi la degetul gros de la picior. - Din (by 14W14S8e8r1g1i10o)*mont
s.n. Parte carnoasa a unui fruct, cuprinsa intre coaja si sambure. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*mezocarp
s.n. Parte componenta a avionului sau a planorului, care face legatura intre aripi si ampenaje si care poarta incarcatura, postul de pilotaj, comenzile etc. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i8o)*fuzelaj
s.n. Parte componenta a barei parasoc (fata sau spate) a unui automobil, element tip scut care da o forma estetica si aerodinamica parasocului, integrandu-l, cel mai adesea, in volumul caroseriei; scut. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g5i14o)*buclier
s.n. Parte componenta a combinelor de cereale, constituita dintr-o platforma care are in fata aparatul de taiere, despartitoarele de lan, un transportor, rabatorul si mecanismele de actionare ale acestora. - Din rus. , engl.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*heder
s.n. Parte componenta a plugului, care taie brazda in plan orizontal. Parte constitutiva la masinile de semanat, care introduce semintele in pamant. suf. (by 14W7S7e15r1g1i9o)*brazdar
s.n. Parte de constructie de forma triunghiulara, pe care se sprijina o bolta acolo unde ea nu poate fi asezata de-a dreptul pe baza edificiului. - Dupa fr.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*pendentiv
s.n. - Parte de jos a unui obiect. - Parte de jos si interior al unei concavitati, adincime. - Departare, parte mai indepartata a unei perspective. Taler de lemn, cirpator. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 672; Candrea-Dens., 679; REW 3585; DAR), cf. alb. (Meyer 111; Philippide, II, 643), it. prov. fr. sp. port. Este dublet de la , s.n. (fund, mai ales in acceptiile sale abstracte), din fr. , pe care unii autori din trecut (Sincai, sec. XVIII), l-au folosit si cu forma Der. , adv. (inspre fund; in profunzime, adinc; perfect; adj., profund, adinc), mr. , cu caracteristic formatiilor adv. (Candrea-Dens., 680; DAR); , s.n. (adincime, profunzime); , vb. (a adinci), format pe baza adv. (dupa Puscariu 36 si Candrea-Dens., 681, de la un lat. , cf. it. , v. fr. sp. , port. ; REW are dreptate cind considera cuvintul drept der. intern, dar se indoieste nejustificat cu privire la autenticitatea celorlalti termeni rom.); vb. (a pune fund la o putina; a inchide, a astupa; a intesa, a indesa; a adinci; a umple cu (de); a inchide, a izola; a ingropa; a (se) adinci, a (se) astupa; a se duce la fund; a pune intr-o situatie grea, a incolti; a zapaci, a nauci; refl. si cu pron. dativ, a se da invins, a se lasa pagubas), cu pref. -, cf. lat. ; adj. (astupat; imbuteliat; sufocat, inecat; plin, intesat; grasut, dolofan; inchis, astupat; cufundat, adincit); adj. (atacator); , s.f. (parte din spate a carului); , s.f. (strada, ulita care se infunda; colt, ungher; ascunzatoare; impas); , vb. (a scoate fundul la o putina; a destupa, a scoate dopul; a deschide, a desface; a strica ploaia un drum); , adj. (grasut, dolofan; s.n., nume dat mai multor pasari migratoare care se cufunda in apa: Podiceps cristatus; Podiceps negricollis; Colymbus septentrionalis); s.n. (Trans., asternut de paie pus la baza unei capite sau a unui stog; vesta de piele; (in)fundatura); s.m. (pasare migratoare, Colymbus septentrionalis); , s.n. (pinza de sac); , s.n. (fundac, asternut de paie; parte care ramine dintr-un material; parte initiala a intestinului gros); , s.f. (temelia casei; temelia pietrei de moara; cotitura, meandra); , s.f. (Trans., firida, ocnita); s.n. (brinza facuta din ce ramine de la zerul laptelui), numit astfel datorita acestor resturi sau de lapte; s.f. (culcus, pat; baza de stog). Cf. Der. neol. , vb., din fr. , cu influenta lui ; , adj. (neintemeiat); s.f. (fundament, baza, temelie); , s.m. (fondator); (var. ), s.n. (decor care acopera fundul unei scene de teatru sau fond al unui tablou reprezentind perspectiva); s.n. (baza, temelie), din lat. (sec. XVIII); adj. (esential).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*fund
s.n. Parte de vorbire care exprima o actiune sau o stare si care se caracterizeaza prin flexiune proprie. (Livr.; la sg.) Mijloc, fel de exprimare; limbaj; cuvant. - Din fr. , lat.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*verb
s.n. - Parte de vorbire care tine locul unui substantiv. - Nume (de familie). - Fr. tratat dupa paralelismul - (dupa opinia neverosimila a lui Tiktin, rom. ar fi un calc din rus. ). Cel de al doilea sens este rezultatul unei duble confuzii, a fr. cu , si sensul de "nume de botez" cu cel de "supranume"; pentru care unii puristi recomanda forma , s.n., care se foloseste numai pentru prenumele latine.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*pronume
s.n. Parte de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect sau a unei fiinte si determina numele acestora, acordandu-se cu ele in gen, numar si caz. - Din fr. , lat.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*adjectiv
s.n. Parte de vorbire, in general neflexibila, care determina sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb, aratand locul, timpul, modul, cauza sau scopul. - Din fr. , lat.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*adverb
s.n. Parte din corpul unei fiinte vii, care indeplineste una sau mai multe functii vitale sau utile vietii. Gura; voce, glas. Parte componenta a unui mecanism, a unei masini, formata din una sau din mai multe piese, avand o anumita functie. Fig. Mijloc, instrument de actiune, de comunicare etc.; exponent, reprezentant; mijlocitor. (Urmat de determinari care indica felul sau apartenenta) Ziar, revista. Grup de persoane care indeplineste o functie politica, sociala, administrativa etc.; institutie politica, sociala, administrativa etc. reprezentata de aceste persoane. - Din ngr. it. lat. fr. germ. rus. (by 7W8S1e1r1g10i10o)*organ
s.n. Parte din natura care formeaza un ansamblu artistic si este prinsa dintr-o singura privire; priveliste; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultand din combinarea factorilor naturali cu factorii creati de om. Gen de pictura sau de grafica avand ca obiect reprezentarea cu precadere a privelistilor din natura; (concr.) tablou, fotografie care reprezinta un peisaj . Descriere, reprezentare a naturii in opere literare; compozitie literara descriptiva. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. it. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*peisaj
s.n. Parte din Noul Testament in care este infatisat in chip alegoric sfarsitul lumii; sfarsitul lumii in religia crestina. [Var.: s.f.] - Din fr. , lat.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*apocalips
s.n. - Parte din Noul Testament in care este infatisat in chip alegoric sfirsitul lumii. - Var. (inv.) Ngr. ?????????? si modern din fr. - Der. (din fr.) , adj.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*apocalips
s.n. Parte din osul capului care reprezinta punctul cel mai inalt al cutiei craniene; crestetul capului. - Din fr., lat. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*sinciput
s.n. Parte din profitul unei societati pe actiuni care revine fiecarui actionar in raport cu actiunile pe care le poseda. - Din fr. lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*dividend
s.n. Parte din scheletul labei piciorului cuprinsa intre tars si falange, formata din cinci oase dispuse radial. - Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*metatars
s.n. Parte din scheletul mainii cuprinsa intre carp si falange, formata din cinci oase dispuse radiar; os care formeaza baza fluierului la picioarele din fata ale unor animale. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*metacarp
s.n. Parte din suma de bani care se plateste inainte, la o cumparare sau la incheierea unei tranzactii, ca garantie; acontare, arvuna; parte din salariu. [Var.: s.n.] - Din it. , fr.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*acont
s.n. Parte dintr-un domeniu feudal acordata fiilor din casele domnitoare si din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat din averea tarii membrilor unei familii domnitoare. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat in mod exclusiv de cineva; ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucru. - Din fr.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*apanaj
s.n. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de masina sau dintr-o constructie avand o particularitate distincta si delimitata de rest prin anumite elemente de legatura sau prin repere. - Din fr. (by 1W9S9e9r3g3i11o)*tronson
s.n. Parte dintr-un sistem tehnic care serveste la |recuperarea|recupera| totala sau partiala a energiei raspandite intr-o instalatie, a resturilor sau a deseurilor de materiale. Preincalzitor de aer pentru cuptoare industriale. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*recuperator
s.n. Parte finala a unei curse sportive, parcursa cu efort maxim in vederea obtinerii unei performante cat mai bune. - Din engl., fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*finis
s.n. Parte inalta a extremitatilor unei corabii. (La pl.) Ornamentele, sculpturile de la prora unei nave. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*acrostol
s.n. Parte inclinata sau abrupta a unei inaltimi; coasta, panta. suf. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*povarnis
s.n. Parte interioara (moale) a unui fruct, a painii etc., inima . Partea cea mai dinauntru, centrala a unui lucru, a unui spatiu etc. interior; partea din interior, comestibila, a unei nuci. Expr. (sau pe cineva) = a tine pe cineva in huzur; a rasfata. (Tehn.) Parte a unei forme de turnatorie, asezata in interiorul acesteia, cu ajutorul careia se obtin goluri sau scobituri intr-o piesa turnata. Piesa de fier masiv, de otel sau formata din lame de otel decupate, care se introduce in interiorul unor aparate electrice. Fig., Partea esentiala, fondul unei probleme; semnificatie, talc. Loc. adj. = cu talc, substantial. (In sintagmele) sau = ora 12 noaptea; perioada din jurul orei 24; toiul noptii. = ora 12 ziua, amiaza; perioada din jurul orei 12 ziua, toiul zilei. (sau ) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii). - Din lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*miez
s.n. Parte intrata mai inauntru la o constructie, la un teren etc.; adancitura, scobitura. - V.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*intrand
s.n. Parte introductiva a unei compozitii muzicale mai ample. Spec. Prima piesa muzicala dintr-o suita instrumentala; piesa care preceda o fuga sau un coral. Piesa instrumentala independenta, scrisa in forma libera. Exercitiu muzical pregatitor; improvizatie. Fig. Ceea ce anunta, preceda sau pregateste o actiune sau un eveniment; actiune premergatoare. - Din fr. , it. , germ.(by 13W6S7e15r15g1i9o)*preludiu
s.n. Parte introductiva a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, in care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvantare, prefata, cuvant inainte. Fig. Ceea ce constituie partea introductiva, premergatoare a unei actiuni, manifestari etc. Parte introductiva a unui act important, a unui tratat international, care lamureste utilitatea sau necesitatea lui sau care prezinta sumar dispozitiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege). - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*preambul
s.n. Parte mai inalta a unui scaun, fotoliu etc., care serveste pentru a sprijini spatele persoanei care sta pe ele; rezematoare, speteaza. suf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*spatar
s.n. Parte mai subtire, ascutita, destinata sa taie, a unui instrument, a unei unelte (de obicei a unui cutit); ascutis; muchie taietoare a unei unelte sau a unei ustensile. Expr. = situatie a carei rezolvare intr-un anumit sens poate avea efecte opuse celor dorite; procedeu care implica avantaje si dezavantaje la fel de importante. = a ucide, a distruge complet. (Rar) Taietor . suf. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*tais
s.n. Parte mediana a cerebelului, asezata intre cele doua emisfere ale acestuia. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*vermis
s.n. Parte posterioara a scheletului labei piciorului, formata din sapte oase, articulate la un capat cu oasele gambei, iar la celalalt cu oasele metatarsului. Parte terminala a piciorului insectelor, formata din 1-5 segmente si terminata de obicei cu una sau doua gheare. Scheletul fibro-cartilaginos al pleoapelor. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*tars
s.n. Parte principala a unei biserici, situata in mijlocul cladirii, intre altar si pronaos; nava. Incapere centrala a unui templu antic, destinata adapostirii zeului caruia ii era inchinat templul. - Din ngr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*naos
s.n. Parte proeminenta a fetei, situata intre obraji, frunte si gura, servind ca organ al respiratiei si al mirosului. Loc. adv. (sau, rar, sau = in imediata apropiere, in fata, sub ochii cuiva. (In legatura cu verbe ca "a vorbi", "a canta" etc.) = cu timbru nazal. Expr. sau = a indrazni, a cuteza. (Fam.) = a deveni prea indraznet, a se obraznici. (sau = a (nu-) si da seama cat e in stare sa faca cu puterile proprii; a (nu-) si da seama de masura pe care trebuie s-o pastreze fata de altii; a (nu) se comporta cuviincios. (Fam.) (sau = a-si pierde indrazneala sau ingamfarea, a ramane rusinat, umilit. (Fam.) (sau = nu ti se intampla nimic, nu-ti pierzi demnitatea daca... = e foarte increzut. sau = a (fi) increzut, sfidator. = a fi nemultumit. (cuiva) = a ingadui prea multe (cuiva). (sau nasul (cuiva) sau (cuiva) = a pedepsi, a rusina, a umili, a pune la locul lui (pe cineva). (cuiva ceva) = a-i reprosa (cuiva ceva) (cu rautate). (sau = a (nu) fi potrivit cu cineva, a (nu) corespunde cuiva, a (nu) fi pentru cineva, a (nu) i se cuveni cuiva. veni (cuiva) sau (cuiva) = a se supara; a se enerva, a se infuria. = a fi foarte susceptibil. (sau ) sau = a se rusina, a se simti vinovat. (de undeva) = a se intoarce rusinat. (Fam.) = sa-ti fie rusine! (Fam.) (sau (sau = a se amesteca intr-o afacere, intr-o problema (care nu-l priveste). (sau = a domina, a stapani, a conduce (pe cineva), determinandu-l sa faca ceva (care nu este in interesul sau); a amagi, a insela (pe cineva). = a exagera; a minti. (cuiva) (sau = a(-i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. (cuiva) = a tenta (pe cineva). (Fam.) ceva) = a spune (cuiva ceva) direct, fara menajamente. = a rade cuiva in fata, batandu-si joc de el. (Fam.) (sau = a o pati, a i se infunda. (Fam.) = a ignora ostentativ (pe cineva), a intoarce spatele (cuiva). (sau cuiva) usa = a refuza sa primeasca (pe cineva); a pleca suparat de la cineva, inchizand usa cu putere. = avea nasul excesiv de lung. = a fi neatent. = a fi marginit. (pe undeva) = a trece (pe undeva) in graba sau intamplator. (Fam.) sau = a aparea, a se infatisa. a se intalni cu cineva pe neasteptate (si fara a dori). (cu cineva) = (a se intalni) fata in fata (cu cineva). = nu e fapta de om vrednic. (Ir.) (sau = e foarte slab. Fig. Miros dezvoltat, fin; simt de orientare in imprejurari dificile, capacitate de intuire exacta a unei situatii. (Rar) Fata, obraz, cap. Proeminenta a unei piese, care serveste la fixarea piesei intr-o anumita pozitie sau la ghidarea, ridicarea sau distantarea unei alte piese. Partea anterioara a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. - Lat. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*nas
s.n. Parte ramasa dintr-un copac dupa ce restul a fost taiat sau rupt. Parte mica ramasa dintr-un obiect (de forma lunga). Nod proeminent intr-un trunchi, intr-o ramura, intr-o scandura etc. Parte ramasa dintr-un picior, dintr-un brat sau (la animale) din coada, dupa ce restul a fost taiat, rupt. [Var.: s.f., (rar) s.n.] - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ciot
s.n. - Parte ramasa dintr-un copac taiat sau rupt. - Nod. - Parte, bucata. - Mont, ciuntitura. - Mr. "mina." Creatie expresiva, a carei der. este paralela cu cea a lui Aceeasi sursa expresiva a produs numeroase cuvinte asemanatoare in mai multe limbi, cf. sb. "colina rotunda" (Cihac, II, 56 il considera izvor al rom.), "schiop, fara un picior"; tc. "ciot"; mag. "ciung"; it. "schiop" (REW 2454; Battisti, II, 952); sp. din America "ciot, ciuntitura"; etc. Der. s.f. (trunchi, ciot; ciot de creanga; obiect inutil) este un sing. refacut dupa sl. (nu sint posibile ipotezele lui Bruch, XLI, 756, lat. si Pascu, VII, 556, bazata pe lat. , din gr. ????? "care creste"); s.m. (copac uscat care sta inca in picioare); s.f. (trunchi noduros si nefolositor); s.f. (trunchi uscat care inca sta in picioare); s.f. (copac care a crescut strimb); s.m. (trunchi), pe baza pl. ; (var. ), s.f. (trunchi, ciot), prin contaminare cu ; s.n. (picior de pasare); (var. ), adj. (noduros); s.f. (trunchi, lemn; gramada, stiva); adj. (slab), probabil prin contaminare cu ; , adj. (slab, piele si os); s.m. (schiop), din sb. ; , s.n. (radacina cozii la cal; pantofi uzati); , adj. (schiop), probabil prin intermediul unei forme , cf. ; s.n. (lemn). Cf. Dupa paralelismul si si , se pare ca radacina expresiva a dezvoltat si o var. cu infix nazal, (var. , formata pe baza pl.), s.n. (Trans., os, os lung; deget; ciot de creanga); mag. , pe care DAR, Scriban si Galdi, 116, il indica drept etimon al cuvintului rom. sau creatie expresiva independenta. Aceleiasi radacini se pare ca ii apartine (var. ), s.f. pl. (Trans. si Munt., picioare, labe), pe care Draganu, III, 696 si DAR il deriva de la un lat. .(by 15W9S9e2r3g11i11o)*ciot
s.n. Parte rasfranta a unei haine, in prelungirea gulerului, de o parte si de alta a pieptului. (Sport) Lovitura in care racheta sau paleta sunt manuite din partea opusa mainii care le tine, la jocul de tenis sau de tenis de masa. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*rever
s.n. Parte rupta, desprinsa sau ramasa din ceva; bucata, portiune, farama. (Despre fraze, ganduri etc.) Fragment, frantura. - Cf. sl. %kronpu% "mic".(by 14W14S7e8r1g1i9o)*crampei
s.n. Particularitate lingvistica specifica vorbirii moldovenilor. suf. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*moldovenism
s.n. Particularitate, termen, constructie etc. proprie graiului sasilor imprumutata de alt grai si neadaptata la sistemul acestuia. suf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sasism
s.n. Partitura scenica ce revine unui actor intr-o piesa de teatru, unui cantaret intr-o opera etc. pentru interpretarea unui personaj. Personaj interpretat de un actor intr-o piesa, intr-o opera etc. Atributie, sarcina care ii revine cuiva in cadrul unei actiuni; misiune. Lista care cuprinde toate procesele ce urmeaza sa se judece intr-o anumita zi de catre un organ de jurisdictie. = fixare a unui termen de judecata privitor la un proces al carui curs a fost suspendat. = masura prin care un organ de jurisdictie dispune intreruperea indeplinirii actelor de procedura referitoare la un proces. Registru in care organele financiare tin evidenta impozitelor pentru fiecare contribuabil in parte. (Mar.) Lista nominala a echipajului unei nave, constituind unul dintre documentele principale fara de care nu se poate naviga legal. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rol
s.n. Parul scurt de pe partea din fata a capului si de pe extremitatile membrelor la ovine. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*jar
s.n. Pasaj final al unei ectenii, cantat de preot cu glas tare; vozglasenie. - Din sl.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*vozglas
s.n. - Pas, defileu. - Stinca, tanc. Sb. (gen. ), dupa Draganu, III, 704 si DAR. In Banat si Trans de Sud.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*cleant
s.n. - Pasiune, inflacarare, emfaza. Ngr. ????? (Galdi 223). Sec. XVIII. - Der. adj., din fr. (by 9W3S3e11r11g12i5o)*patos
s.n. Pasla din lana sau din par de animal (presata si incleiata) intrebuintata in special la confectionarea palariilor. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*fetru
s.n. Pasla fina facuta din par de iepure, care serveste la confectionarea palariilor. Tesatura speciala facuta din lana impaslita si folosita la fabricarea filtrelor^1, ca izolator fonic etc. - Din germ. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*filt
s.n. Pas mare de dans sau gimnastica cu un picior alunecand inainte. - Cuv. fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*chasse
s.n. - Paspoal, bordura. It. (Tiktin), contaminat cu (Candrea), sau poate cu final asimilat. Este dubletul lui , s.n., din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*profir
s.n. Pasta alba fabricata pe baza de dextrina si de glucoza, care serveste pentru lipitul hartiei si al cartonului. suf. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*pelicanol
s.n. Pasta alimentara consistenta obtinuta prin fierberea si terciuirea prunelor sau, a altor fructe (fara adaos de zahar). - Din tc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*magiun
s.n. Pasta conservata de patlagele rosii. (Rar) Supa de carne fara zarzavat sau paste fainoase. Mediu lichid obtinut din carne sau din vegetale si folosit pentru culturile de microorganisme. - Din fr. rus. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*bulion
s.n. Pasta consistenta de fructe, uscata in forma de foaie groasa; (la pl.) diferite varietati de pasta. - Din tc. (by 6W7S15e15r15g9i9o)*pistil
s.n. - Pasta de fructe. Tc. (Seineanu, II, 297; Ronzevalle 59), cf. ngr. ???????, bg. sb.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pistil
s.n. Pasta de migdale, preparata din pudra de migdale amestecata cu zahar, utilizata ca interior de bomboane (praline), pentru acoperirea torturilor sau pentru realizarea unor elemente de decor in cofetarie; prin ext., produse de bombonerie (figurine de diverse forme) din martipan. Germ. it. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*martipan
s.n. Pasta de soia fermentatata, de culoare alba sau rosie, folosita in bucataria japoneza. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*miso
s.n. - Pasta dulce din fructe, marmelada. - Mr., megl. Tc. (arab.) (Roesler 599; Seineanu, II, 244; Miklosich, II, 120; Berneker, II, 2; Ronzevalle 163), cf. ngr. ?????????, bg., sb. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*magiun
s.n. Pasta fainoasa in forma de bobite (intrebuintata in supa, ca garnitura la carne etc.) - Din tc. Cf. fr. %couscous.%(by 9W9S9e2r3g11i11o)*cuscus
s.n. Pasta formata dintr-un praf mineral si un lichid vascos (ulei de in, glicerina etc.), care se intareste in contact cu aerul si e folosita la fixarea geamurilor in cercevele, la astuparea gaurilor in lemn sau in zid etc. - Din germ. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*chit
s.n. Pasta obisnuita din faina amestecata cu apa, grasime etc., din care se prepara paine, prajituri etc.; coca. Bucatica de aluat folosita cu plamadeala. Prajitura facuta din aluat . - Lat. (= "ridicat, inaltat").(by 7W1S1e9r10g3i3o)*aluat
s.n. - Pasta obtinuta din faina amestecata cu apa, grasime etc., din care se prepara piine, prajituri etc. - Pasta, materie. - Drojdie, dospeala. - Mr. , megl. (numai dim.) , istr. Lat. , de la (Puscariu 69; Candrea-Dens., 1008; REW 360; DAR). Fara a avea un corespondent romanic imediat, coincide cu sensul general al lui "a fermenta", cf. it. , ven. , aberg. , friul. , fr. comel. , sp. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*aluat
s.n. Pasta obtinuta prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosita ca materie prima in industria alimentara. - Din fr. (by 15W1S1e9r9g3i3o)*marc
s.n. Pasta preparata din "lapte" de soia fiert si coagulat, presata in diverse forme, avand aspect de branza telemea, de culoare galbuie sau rosie; se foloseste ca inlocuitor de carne in preparatele vegetale, fiind foarte bogat in proteine. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*tofu
s.n. - Pastila. - (Inv.) Pap, coca din faina si apa pentru lipit. Ngr. ???????? (Tiktin; DAR).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*bulin
s.n. - Pasune, imas. - Megl. Sl. (bg., sb., cr., slov.) "iesire" (Miklosich, 23; Cihac, II, 153; Tiktin; DAR).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*izlaz
s.n. Pasune (pe langa ape sau pe langa locuri mocirloase); izlaz, imas, suhatie. (Reg.) Apa putin adanca (unde se adapa vitele). - Cf. scr. %suvat.%(by 14W8S8e8r2g2i10o)*suhat
s.n. Pata luminoasa produsa pe o scara gradata sau pe un ecran de catre o raza de lumina reflectata pe oglinda unui instrument de masura. (Teatru) Fascicul luminos concentrat, invariabil; proiector care produce acest fascicul. Scurt anunt publicitar, la radio sau la televiziune. (Fin.) Operatie de plata imediata (la vedere). (cf. fr. ) (by 8W8S1e2r10g10i3o)*spot
s.n. Patina pe rotile. Sport practicat cu aceste patine. - Din engl., fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*scheting
s.n. Patinare^2 ; ramura sportiva care cuprinde probe practicate cu patinele^2 pe gheata. Patinoar. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*patinaj
s.n. - Patinoar. - Leagan. Bg. "chiciura" sau germ. , dupa DAR. In Trans. si Mold.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*glenci
s.n. Pat mic de lemn sau de nuiele impletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. = cantec cu care se adorm copiii. Expr. = din frageda copilarie; de la inceput. Fig. Loc de origine, de bastina. Institutie de stat sau asezamant filantropic unde sunt crescuti copiii abandonati sau orfani. (Impr.) Cresa. Scaun sau scandura suspendata cu franghii, pe care se asaza cineva ca sa se balanseze; scranciob. Loc. vb. = a se balansa. - Din (derivat regresiv).(by 12W13S6e6r15g15i8o)*leagan
s.n. - Patrat. - Dala, placa de pardoseala. - Geam, sticla. - La cartile de joc, una din cele doua culori rosii, insemnata cu romburi. - Var. ; , s.n. (patrat), s.f. Fr. ; folosirea este oarecum specializata ( pentru cartile de joc, pentru formatiunile militare sau de gimnastica).(by 15W8S8e2r2g10i10o)*carou
s.n. Patronul unei biserici crestine; serbarea patronului unei biserici. (Pop.; in expr.) (ori ) sau (ori ) = ce fel de om esti (sau este)? - Din sl.(by 13W6S6e7r15g15i9o)*hram
s.n. Pat rudimentar; pat (de scanduri) pentru un numar mare de persoane, folosit in dormitoarele comune. - Din germ. (by 13W14S7e7r1g1i1o)*prici
s.n. Patrulater care are laturile opuse paralele si egale. = regula si constructie grafica cu ajutorul carora se determina rezultanta a doua forte concurente. - Din fr. , germ.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*paralelogram
s.n. Patrulater care are toate unghiurile drepte si laturile opuse egale. (Adjectival) = triunghi care are un unghi drept. Portiune delimitata de teren (in forma patrulaterului definit mai sus) la unele jocuri sportive. (dupa fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*dreptunghi
s.n. Patrundere a aerului in cavitatea pleurala, datorita perforarii plamanului sau a peretelui toracic. Metoda de tratare a tuberculozei pulmonare, constand in introducerea artificiala a aerului in cavitatea pleurei pentru a comprima si a imobiliza plamanul bolnav, pana la insanatosire. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g14i8o)*pneumotorax
s.n. Patrundere accidentala a aerului sau a altor gaze in cavitatea peritoneala. Introducere de oxigen sau de alt gaz in cavitatea peritoneala, in scop terapeutic sau pentru stabilirea diagnosticului. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*pneumoperitoneu
s.n. - Patul pustii. - Brat. Tc. ngr. without (Cihac, II, 568; Meyer 197; Seineanu, II, 145).(by 13W6S6e15r15g8i8o)*condac
s.n. - Patura care se pune pe cal. - Covor. Tc. (Cihac, II, 566; Seineanu, II, 131); cf. bg. , sb. , mag. , pol.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*cioltar
s.n. Patura, impodobita cu diferite cusaturi, care se pune pe spinarea calului, sub sa; cioltar. Ghetra . [Var.: s.n.] - Din rus.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*valtrap
s.n. - Patura, pled. - Pinza pentru intrebuintari liturgice. - Var. Mr. "covoras". Sl. (Cihac, II, 269; Conev 84), cf. bg. ngr. ???????. - Der. (var. ), s.f. (nume popular al sarbatorii de 1 octombrie, Acoperamintul Maicii Domnului); (var. ), s.n. (antimis), din sl. ; , s.f. (Trans., scoarta, cuvertura), var. Banat , cf. Miklosich, 37.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pocrov
s.n. - Patut care se balanseaza pentru copiii mici. - Inceput, origine. - Scrinciob, dulap. - (Inv.) Caleasca, sareta. - Scaunel, capra vizitiului la trasurile cu suspensie. - Virsa, instrument de pescuit in forma conica. - Var. Mr. megl. , istr. Der. , vb. (a da in leagan un copil; cu cintece un copil; a dezmierda, a desfata; refl., a se da in leagan; a merge leganat, a se balansa; refl., a se clatina, a oscila, a se balabani; refl., inv., a se indoi, a sovai); adj. (care incinta); , s.f. (servitoare care leagana); s.f. (leganare). Origine nesigura. Pare sa provina dintr-un lat. din gr. ?????? (si, de asemeni, ?????? sau ????????), "taler, galeata, jgheab", cf. rus. "lighean" (Vasmer, II, 62). De fapt, forma traditionala a leaganului este cea a unei copai facute dintr-un trunchi de copac taiat in doua, in directia inaltimii, si scobit, cf. Dupa Boissacq 568, cuvintele gr. provin prin intermediul lui ????? "taler", dintr-o radacina indoeurop. "a se incovoia", cf. lat. "taler, terezie de balanta". Semantismul pare normal: nu si fonetismul, care prezinta o oarecare dificultate. Ar trebui sa se admita o schimbare de accent, facilitat poate de vb. (cf. etc.). Si asa, rezultatul ar trebui sa fie (ca in mr.), unde s-ar fi deschis sub influenta lui anterior si al lui final de la pl. Forma de pl. a oscilat de la (sec. XVII, inv.) > la , care este forma acceptata astazi, poate datorita unei repugnante instinctive de a admite schimbarea lui > in interiorul cuvintului. Este un cuvint comun (ALR, I, 287); si prezenta formei rotacizate (cf. istr.) arata fara putinta de tagada o apartenenta la fondul lingvistic primitiv. Der. din gr. ?????? sau ?????? a fost deja propusa de Roesler 571, dar nu a fost acceptata, si nici n-ar putea fi, caci Roesler pornea de la gr. moderna. Laurian si Massim se gindeau la gr. ?????? "leagan"; si Candrea presupune ca acest ultim cuvint ar fi trecut in lat. in forma , a carei der. nu pare corecta (caci dificultatea rezultatului > , se explica, neconvingator, prin paralelismul cu si ). Toate celelalte ipoteze pleaca de la vb. , considerat ca originar, in timp ce leagan ar fi un postverbal. Parerea cea mai acceptata astazi, din cite se pare, este cea a lui Puscariu, care se bazeaza pe un lat. , der. din Explicatia semantica se gaseste in faptul ca anumite leagane se leaga de o grinda din tavan pentru a le usura balansul (Puscariu, 172; Puscariu 957; REW 5028; Tiktin; Puscariu, I, 228; Rosetti, I, 58 si 168; Iordan, IX, 149; cf. Rohlfs, 57; Draganu, III, 509-14, explica lat. printr-un radical "a misca"). - Dar obiceiul leaganelor legate de tavan exista doar in Trans. si nu e sigur ca-i cel initial; fonetismul nu inceteaza sa prezinte dificultati; si nici evolutia semantica propusa nu pare probabila, deoarece "leagane" ar trebui sa insemne, dupa acelasi Puscariu, "a lega leaganul", adica faza de pregatire a lui legana, care se da o singura data; asa ca doar in mod fortat ar putea ajunge sa insemne "a legana" (dupa cum in nu putem conchide ca ar putea ajunge sa insemne "a calatori"). Cu atit mai putin pare convingator etimonul , de la compus cu (Candrea-Dens., 943; Densusianu, II, 317), cu sensul de "a se misca incet". In fine, nu sint probabile explicatiile incercate pe baza imprumuturilor moderne din mag. (Cihac, II, 511); din alb. "a legana" (Miklosich, II, 22); din bg. "cuib" (Byhan 264); din mag. "a undui, a face valuri" (Scriban).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*leagan
s.n. - Pat. - Var. Mr. megl. Ngr. ???????? (Cihac, II, 652; Meyer 205; Sandfeld 18), cf. tc. , alb., bg., sb. (sec. XVIII, cf. Vasmer, 84), rus. , mag. , it. (Battisti, III, 1851), fr. Mai ales in Mold.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*crivat
s.n. Pauza intre doua acte sau intre doua parti ale unei reprezentatii. Piesa muzicala care se executa in aceasta pauza. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*antract
s.n. - Pavaj, drum pavat. - Mr., megl. Tc. (Roesler 894; Seineanu, II, 76; Meyer 167; Lokotsch 1028; Ronzevalle 129; Bogrea, II, 653); cf. ngr. ??????????, alb. bg. , bg., sb. - Der. s.m. (muncitor care se ocupa cu executarea caldarimurilor).(by 5W5S13e13r7g7i15o)*caldarim
s.n. Pavaj executat cu bolovani, cuburi etc. de piatra sau (in trecut) cu bucati de lemn asezate pe un pat de nisip; . drum pavat sau asfaltat. - Din tc. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*caldaram
; , s.n., pe baza fr. , s.f., (stiinta, capacitate de intelegere, chibzuinta, prudenta; cunoastere, stiinta, doxa), reproduce lat. (Puscariu 881; Candrea-Dens., 875; DAR); adj. (care este inzestrat cu intelepciune; inv., cunoscator; inv., cumpatat, socotit, asezat; prevazator, chibzuit; adv., cu intelepciune) provine din part. , in al carui uz a fost inlocuit de forma , analogica lui sau (Puscariu 880; Candrea-Dens., 874; DAR). - Der. adj. (imprudent, nebun); , adj. (intelept, chibzuit); adv. (cu intelepciune); adv. (in chip imprudent); vb. (a cuminti, a face chibzuit); s.f. (intelepciune, judecata, chibzuinta); adj. (intelept), pe baza sl. ; s.f. (inv., intelepciune), pe baza sl.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*intelege
s.n. Pedeapsa aplicata in unele tari pentru delicte politice, constand in izgonirea unui cetatean din tara sau din localitatea in care traieste; surghiun. Parasirea, plecarea voluntara a cuiva din propria tara sau localitate, de obicei pentru a scapa de o prigoana. Situatie in care se gaseste o persoana exilata. - Din fr. lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*exil
s.n. Pedeapsa data in evul mediu de autoritatea bisericii catolice, prin care se interzicea temporar unui preot, unei biserici, unei regiuni sau unei tari sa oficieze cultul divin sau sa participe la el. - Din lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*interdict
s.n. Pedeapsa sau razbunare (specifica oranduirii sclavagiste) care consta in tratarea vinovatului in acelasi chip in care a procedat si el cu victima lui. = lege penala la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsa identica cu fapta de care se facea culpabil. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*talion
s.n. Peduncul rezultat din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele. Peduncul care poarta anteridia. [< fr. , cf. gr. - barbat, - care poarta].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*androfor
s.n. Pelerinaj facut de un crestin sau de un mahomedan intr-unul din locurile sfinte ale bisericii respective. - Din tc.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*hagialac
s.n. Pelerina (scurta), de forma patrata, cu o deschizatura pentru cap. - Din sp. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*poncho
s.n. - Pelerina scurta de preot. - Mr. Ngr. ???????? (Murnu 25), prin intermediul ngr. ?????? si in parte, din sl.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*felon
s.n. Pelerina scurta pe care preotul o imbraca (pe cap) peste celelalte vesminte, cand oficiaza slujba. - Din sl.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*felon
s.n. Pelicula de lac sau de gelatina colorata care acopera un film sau o placa fotografica, impiedicand formarea efectului halo. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*antihalo
s.n. Pelicula fotografica speciala folosita la executarea formelor de tipar cilindrice. - Din germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*rotofilm
s.n. Pelicula fotografica sub forma de banda infasurata pe un mosor cu ax subtire, ambalata in hartie de protectie neagra-rosie sau introdusa intr-o caseta speciala si folosita la aparatele fotografice de format mic. [Acc. si: ] - Din germ. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*rolfilm
s.n. Peltea. Preparat de cofetarie sub forma de gel, obtinut din jeleu (1) amestecat cu sucuri de fructe si acoperit cu un strat de zahar tos. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*jeleu
s.n. - Penis, membru viril. Tig. (Vasiliu, VII, 108; Graur 134; Juilland 161). - Der. putin folosite, cf. Juilland 161.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*carici
s.n. - Penitenta, mortificare. Sl. "lupta" (Miklosich, 37). - Der. vb. refl. (a se mortifica).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*podvig
s.n. Pension. Timpul petrecut de cineva intr-un pension; viata de pension. - Din fr. , germ.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*pensionat
s.n. - Pensiune, colegiu, institutie de invatamint. Ngr. ???????? "educatie" (Galdi 146). Sec. XVIII, astazi nefolosit.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*anatrofion
s.n. - Pensiune, gazduire, in al carei pret intra hrana. Germ. Folosit numai in Trans. si Bucov.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*cost
s.n. Pensula mica, cu par fin si suplu, cu care se picteaza. Fig. Fel, mod, stil de a picta; maiestrie artistica (specifica unui pictor). - Din it. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*penel
s.n. Perdea de tesatura, de impletitura sau din scandurele subtiri, orizontale, paralele si mobile, care se poate lasa si ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoara trecuta prin verigi, destinata sa fereasca interiorul unei incaperi de razele soarelui. - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*stor
s.n. Perdeluta (transparenta) care acopera numai partea de jos a ferestrei. (La pl.) Volanase, panglicute, dantele si alte artificii vestimentare femeiesti. [Pl. si: ] - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i11o)*brizbiz
s.n. Pereche formata din persoane (de sex opus). (Fiz.) Sistem compus din doua forte antiparalele. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*cuplu
s.n. Perete care separa intr-un autovehicul locul motorului de cel rezervat conducatorului. Sistem de frana pentru biciclete, la care franarea se obtine prin inversarea sensului de rotatie a pedalelor. [Acc. si: ] - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*torpedo
s.n. - Perete cu care se captuseste o fintina pe dinauntru. - Planta (Medicago falcata). Sl. "podoaba, ornament" (Cihac, II, 120; DAR). - Der. vb. (a intari ghizdul unui put); , s.n. (ghizd; planta furajera, Lotus corniculatus; planta, Medicago falcata). s.f. (Banat, butoniera), din sb. "podoaba", este dublet al cuvintului anterior; der. , adj. (frumos, elegant, dragut), din sl. (Miklosich, 150), inv.; s.f. (frumusete, eleganta).(by 5W6S14e14r7g8i1o)*ghizd
s.n. Perete (de inaltime mica) din piatra, lemn, metal etc. care serveste la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei sosele etc. Prelungire a bordurilor unei nave, deasupra puntii superioare, avand rolul de a proteja oamenii, instalatiile si obiectele de pe punte contra valurilor. Obstacol asezat la capatul unei linii ferate pentru ca trenul sa nu mai poata inainta. Intaritura de pamant sau de zid la redute si la transee, pentru protejarea luptatorilor. - Din it. , fr. , germ.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*parapet
s.n. - Perete despartitor, piesa de mobilier care separa o portiune dintr-o incapere. Fr. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*paravan
s.n. Perete exterior din spate (fara deschizatura) al unei case (destinat sa fie acoperit de zidul asemanator al unei cladiri vecine). (Inv.) Scut, pavaza. - Din tc. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*calcan
s.n. Perete facut din barne, piatra, tuburi etc., cu care se captuseste o fantana pe dinauntru. Imprejmuire de piatra, de barne etc. in jurul unei fantani de la sol in sus; colac. - Cf. sl. %gyzda% "podoaba".(by 7W7S15e1r9g9i10o)*ghizd
s.n. Perete format din geamuri fixate pe un schelet metalic sau de lemn. Coridor, veranda, incapere inchisa spre exterior cu un astfel de perete. - Din tc.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*geamlac
s.n. Perete interior alcatuit din panouri de sticla montate pe un cadru de lemn sau de metal. Usa plianta, cu geamuri, care separa doua incaperi. - Din germ.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*glasvand
s.n. Peretele superior al cavitatii bucale, in forma de bolta, alcatuit din apofizele palatine^2 ale celor doua maxilare superioare, precum si din oasele palatine^2, acoperite de o mucoasa groasa; cerul-gurii. sau = portiune musculara care continua palatul^1 in partea posterioara a cavitatii bucale. = muschi al palatului^1, care se foloseste in fonetica experimentala pentru a se vedea suprafata atinsa de limba la pronuntarea unui sunet. - Din lat. it. Cf. fr. %palais%.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*palat
s.n. Perete subtire sau piesa de mobilier formata dintr-unul sau din mai multe panouri articulate, acoperite cu placaj, panza, hartie etc., care desparte un anumit spatiu dintr-o incapere. Fig. Ceea ce ascunde, mascheaza, impiedica vederea; ceea ce serveste drept pretext pentru a ascunde o actiune, o fapta etc. (Rar) Baraj de tabla fixat in pamant in fata roiurilor de lacuste calatoare. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*paravan
s.n. - Pergament, document. - Ordin, porunca scrisa. - Carta pastorala. Ngr. ?????????, partial prin intermediul sl. (Cihac, II, 687; cf. Vasmer, 117), calabr. "act notarial", it. "bagatela", napol. "fisie de pinza". - Der. vb. (inv., a ridica in rang boieresc prin ordin scris).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pitac
s.n. Pergament sau papirus de pe care s-a sters sau s-a ras scrierea initiala pentru a se putea utiliza din nou si pe care se mai vad urmele vechiului text. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*palimpsest
s.n. - Pericol posibil. Fr. Este dubletul lui , s.n. (primejdie), din ngr. ?????? "soarta", si acesta din it. var. a lui - Der. vb. (a merge la risc). - Cf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*risc
s.n. - Perie cu coada. - Var. Sl. , din "a arde" (Miklosich, 33; Cihac, II, 226; Conev 62), prin intermediul mag. (Tiktin; Draganu, VI, 285), cf. pol. si .(by 2W11S11e4r4g13i13o)*ojog
s.n. Periferic de minicalculator care executa desene liniare definite prin coordonate; graf-plotter. - Din engl.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*plotter
s.n. Perioada a ciclului sexual la femelele mamifere, in care mucoasa uterului permite fixarea oului fecundat. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*estru
s.n. Perioada care marcheaza sfarsitul maturitatii unei persoane si care se caracterizeaza printr-un ansamblu de modificari fiziologice, functionale si psihice. - Din germ.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*climacteriu
s.n. Perioada care preceda postul in unele tari, cand au loc petreceri populare insotite de deghizari, care alegorice, focuri de artificii etc. Petrecere populara din aceasta perioada - Din fr. (< it.).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*carnaval
s.n. Perioada de 18 ani, 11 zile si 8 ore, dupa care se repeta, la aceleasi intervale si in aceeasi ordine, eclipsele de Soare si de Luna. - Din fr.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*saros
s.n. Perioada de sase luni consecutive; o jumatate de an. O jumatate din anul scolar (universitar). - Din fr. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*semestru
s.n. Perioada de timp a anului corespunzand aproximativ unui anotimp. Perioada a anului caracterizata prin aparitia anumitor fenomene sau printr-o intensa activitate in unele domenii; timp al anului potrivit pentru a intreprinde anumite actiuni conditionate de caracteristicile anotimpului. Loc. adj. = propriu, potrivit unui anumit sezon; de actualitate. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*sezon
s.n. Perioada de timp de o mie de ani; (la pl.) perioada extrem de lunga, de mii de ani. - Din lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*mileniu
s.n. Perioada de timp in care isi face stagiul un medic secundar^2. Examen sau concurs pentru obtinerea gradului de medic secundar^2. - De la (by 4W13S13e6r7g15i15o)*secundariat
s.n. Perioada de timp in cursul careia un angajat incepator lucreaza pentru a dobandi experienta in profesiunea sau in specialitatea lui, pentru a-si dovedi aptitudinile profesionale si capacitatea de munca. Vechimea in munca a unui angajat (incepator). (In sintagma) = perioada de timp in care o persoana presteaza serviciu activ in cadrele armatei, pentru a se initia in problemele militare. Perioada de timp care constituie o etapa in desfasurarea unei actiuni, a unui proces etc. - Din fr. Cf. lat. %stagium%.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stagiu
s.n. Perioada din istoria literaturii sau a artei anterioara clasicismului. suf. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*preclasicism
s.n. Perioada din istoria popoarelor din bazinul Marii Mediterane, cuprinsa intre moartea lui Alexandru Macedon si sfarsitul sec. I a. Cr. Termen care denumeste cultura Greciei antice si influentele exercitate de ea. - Din fr. germ. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*elenism
s.n. - Perioada, interval de timp. - Var. Sl. "interval" (Cihac, II, 308; Philippide, 61; Byhan 333), contaminat cu in forma de baza.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*rastimp
s.n. perioada studiilor pentru obtinerea titlului de |master|master|. - Master + at.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*masterat
s.n. - Perla. - Planta (Loranthus europaeus). - Var. Ngr. ?????????? (Candrea; Scriban), cf. bg., sb. Este cuvint identic cu s.n. (perla, planta; Loranthus europaeus, Convallaria maialis), mr. , din ngr. ??????????? (Murnu 35; Meyer 260), cf. alb., bg. - Der. s.f. (iris). (var. ), s.f. (margareta, Chrysanthemus leucanthemum), din fr. , a fost apropiat fonetic de Cf. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*margarit
s.n. Permafrost. (cf. fr. , imprum. din engl. , compus din silabele din engl. , din lat. (= a ingheta), cu vocala de legatura si din lat. (= sol), propus in 1946 de catre americanul K. Bryan ca inlocuitor al lui (din de la si engl. (= gheata; inghetat), propus pentru intaia oara in 1943 de catre S. W. Muller) [et. si ](by 10W10S3e4r12g12i6o)*pergelisol
s.n. Persoana care detine o functie importanta in viata politica, sociala, culturala; personalitate . Fiecare dintre persoanele care figureaza intr-o opera literara; erou intr-o literatura, muzicala, cinematografica sau plastica. P. anal. Persoana care are un rol in anumite intamplari. [Var.: (astazi rar) s.n.] - Din fr. , it.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*personaj
s.n. Persoana necunoscuta sau pe care nu vrem sa o cunoastem. (cuv. lat.) [def. ](by 7W7S15e1r9g9i10o)*quidam
s.n. Personaj din literatura de anticipatie sub forma unui hibrid creier-masina-microprocesor; robot^1. - Cuv. engl.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*cyborg
s.n. Perturbare in bunul mers al unei masini, al unei instalatii etc.; defectare. Indigestie; diaree. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*deranjament
s.n. Perturbatie care poate sa apara intr-un sistem de transmisie audio, manifestandu-se ca un zgomot de frecventa joasa, suprapus semnalului util. - Din germ. (by 8W1S1e2r10g10i4o)*brum
s.n. Perversiune sexuala caracterizata prin aparitia placerii sexuale numai in urma producerii unei dureri fizice. - Din fr.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*masochism
s.n. - Pesmet, piine uscata. Mag. sau v. rus. (Cihac, II, 277; Conev 87), cf. - Der. vb. refl. (a se ofili, a se usca, a se stafidi, a se praji); s.f. (prajire).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*posmag
s.n. Peste de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre, care se apropie de tarmuri primavara si vara Conserva din carnea acestui peste. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*macrou
s.n. Peste mic care traieste in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic. Pasta preparata din carnea acestui peste, care se serveste ca aperitiv. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*ansoa
s.n. - Pestera. - Ripa, groapa. - Adincitura; groapa pe un drum. - Var. Mr. Sl. (Cihac, II, 450; DAR), cf. bg. , sb., cr., slov., ceh. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*hirtop
s.n. - Peste sarat. - Var. Sb. "(uscat ca un) bat" (Miklosich, 14; Cihac; REW 4650). - Der. vb. (a usca). Dupa DAR, acest cuvint ar deriva din rus. "a lovi cu batul", in vreme ce Graur, VI, 136, crede ca este rezultatul unei contaminari intre si .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*batoc
s.n. Pesti mici, cu bogat continut de grasime, din familia heringilor (hamsie, sprot) sau a sardelelor, filetati, conservati mai intai in saramura, apoi in ulei. Se utilizeaza ca atare, drept garnitura pentru canapele, pizza etc., ca ingredient in diverse salate sau sub forma de pasta sau unt de ansoa pentru uns tartine sau sandviciuri; fr. engl. germ. Pasta picanta preparata din peste astfel conservat.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*ansoa
s.n. Petala superioara a florilor leguminoaselor, care formeaza steguletul. V. [in DN]. [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*vexil
s.n. - Petic, bucata de piele pentru a repara incaltamintea. Germ. Delavrancea il confunda o data cu , ceea ce l-a deteminat pe autorul DAR sa considere cele doua cuvinte identice.(by 3W3S3e12r12g5i6o)*flec
s.n. - Petic, bucata de piele sau de talpa pentru cirpit. - Bucata de piele in general. - Var. Megl. Sl. (Miklosich, 38; Miklosich, 599; Cihac, II, 281; Conev 85), cf. bg., sb., cr. - Der. s.m. (Trans., cirpaci, golan, borfas, sarlatan; smecher, hot), pentru al carui semantism cf. ; vb. (a pungasi); s.f. (pungasie); adj. (de potlogar); s.n. (hotie).(by 10W10S4e4r12g12i6o)*potlog
s.n. Petrecere insotita de o masa bogata in mancaruri si bauturi traditionale in cadrul unor sarbatori.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*osp
s.n. Petrecere (publica) cu dans, organizata seara sau noaptea. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*bal
s.n. Petrecere usoara, agreabila si de scurta durata; distractie, amuzament. Compozitie muzicala instrumentala cu caracter distractiv. Suita pentru un instrument sau pentru orchestra, alcatuita dintr-o serie de piese cu caracter diferit. Interludiu de dans, de muzica, de cantece vocale. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*divertisment
s.n. Petrecere zgomotoasa cu mancare, bautura (si cantec). Stare de (usoara) betie si de buna dispozitie a omului care a baut. Buna dispozitie, voie buna, veselie; toane bune. Voie, pofta, dorinta. Dorinta ciudata, neasteptata; capriciu, toana. (Inv.) Tabiet. - Din tc. (lit. ).(by 6W6S15e15r15g9i9o)*chef
s.n. Piata a marfurilor monopolizata de un numar redus de mari producatori. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*oligopol
s.n. Piata pe care producatorii isi pot desface produsele usor si in mari cantitati. (In sintagma) = debitul maxim de apa care poate curge pe sub un pod, astfel incat, de la nivelul apei pana la partea de jos a podului, sa ramana un anumit spatiu liber de siguranta. [Pl. si: ] - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*debuseu
s.n. Piata publica in Roma antica, unde era concentrata viata social-politica, religioasa si economica a orasului si unde se judecau procesele. Autoritate, instanta, organ de stat. (In sintagma) = constiinta. - Din lat. , fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*for
s.n. Piatra din epoca preistorica, grosolan cioplita si folosita ca prima unealta. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*eolit
s.n. Piatra dura sparta, folosita la confectionarea betoanelor de ciment si la pietruiri. - Din germ.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*split
s.n. Piatra pretioasa de diverse culori, reprezentand un silicat natural de beriliu si aluminiu. - Din fr. lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*beril
s.n. - Piatra pretioasa incrustata intr-un inel. - (Arg.) Inel, bijuterie. Tc. "trandafir" (Seineanu, II, 183). - Der. s.m. (Arg., bijutier). Din aceeasi familie face parte , adj. (trandafiriu), din tc. (Tiktin). Toate aceste cuvinte sint inv.(by 8W1S2e2r10g10i4o)*ghiul
s.n. Piatra pretioasa sau semipretioasa fara fatete, fixata intr-o montura de metal. (Arhit.) Ornament mic de piatra incrustat intr-o fatada. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*caboson
s.n. Piatra pretioasa stralucitoare (varietate de beril), de culoare verde, foarte transparenta. [Var.: , (reg.) s.n.] - Din it. , ngr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*smarald
s.n. - Piatra pretioasa, varietate cristalina de carbon. - Var. Mr. , megl. Ngr. ????????; var., influentata de mag. (Tiktin). Sec. XVII. - Der. , s.f. (bijuterii, podoabe, diamante), din ngr. ?????????? (Tiktin; Galdi 170); adj. (stralucitor ca diamantul).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*diamant
s.n. Piatra semipretioasa compusa din silicat natural de aluminiu, calciu si magneziu, de culoare alba-verzuie pana la verde inchis, cu luciu sticlos, folosita la confectionarea unor obiecte de arta. Obiect de arta facut din aceasta piatra. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*jad
s.n. Piatra semipretioasa, cu luciu sticlos, incolora sau variat colorata (verde, albastru, rosu, alb etc.), transparenta sau opalescenta. Tesatura de bumbac subtire si stravezie, alba sau colorata in nuante deschise, din care se fac bluze, camasi, batiste etc. [Pl. si: ] - Din germ. lat. fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*opal
s.n. Piatra semipretioasa de culoare rosie, caracterizata prin prezenta unor benzi concentrice regulate. - Din lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*sardonix
s.n. Piatra semipretioasa de culoare rosie sau portocalie, varietate nobila de zirconiu. - Din fr. , lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hiacint
s.n. Piatra semipretioasa de culoare verde. [Pl. si: (inv.) ] - Din ngr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*matostat
s.n. Piatra semipretioasa transparenta, de culoare rosie sau bruna. - Din lat. [lapis]. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*sardiu
s.n. - Piatra semipretioasa. - Var. Ngr. ?????? (sec. XVII), si modern. din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*iaspis
s.n. - Piatra sparta, darimaturi. Tc. (Seineanu, II, 263; Loebel 64; Lokotsch 1481), cf. bg. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*moloz
s. n. PiatrA? tare sfA?ramatA? mA?runt, pentru imbrA?carea soselelor. -Din germ. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*grus
s.n. Picatura de sange, suspensie de microbi etc. intinse in strat subtire si omogen pe o lama de sticla pentru a fi examinate la microscop. (Pict.) Strat subtire de culoare care lasa sa se vada in transparenta firele panzei. - Din fr.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*frotiu
s.n. Picaturi de apa care cad din nori sub forma unor fasii, evaporandu-se pana la pamant. [< fr., lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*virga
s.n. Picior de vers (antic) alcatuit din patru silabe: doua silabe lungi intre doua silabe scurte. - Din fr. , lat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*antispast
s.n. Pick-up semiautomat care se declanseaza cu ajutorul unei monede sau al unui jeton si care are un sistem selector de discuri. - Din germ.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*tonomat
s.n. (Pict.) Grisai. Gravura (in lemn) realizata pe tonurile aceleiasi culori. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*camaieu
s.n. Pictura alcatuita din mai multe panouri (articulate) care cuprind fiecare o scena a compozitiei de ansamblu. - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*poliptic
s.n. Pictura, desen, gravura etc. executate pe o panza, pe un carton etc.; pictura, desen, gravura, fotografie etc. inramate si asezate (in scop decorativ) pe peretii unei incaperi. (sau ) = grup de persoane care stau nemiscate intr-o anumita pozitie, pentru a infatisa sau a evoca o scena simbolica. Expr. (Fam.; adverbial) = a ramane surprins, inlemnit. Priveliste de ansamblu din natura, care evoca o reprezentare picturala si impresioneaza prin frumusete si pitoresc. Fig. Descriere sau evocare facuta prin cuvinte. Diviziune a unei piese de teatru sau subdiviziune a unui act, care marcheaza schimbarea decorului, trecerea timpului etc. Tabel . Grafic compus dintr-o grupare de termeni, de simboluri, de numere (dispuse in siruri si coloane). Placa de marmura, de metal, de lemn pe care sunt montate diferite aparate folosite la actionarea unui sistem tehnic sau la controlul functionarii lui; placa impreuna cu aparatura respectiva. = tablou pe care sunt fixate aparatele si instrumentele necesare controlului si manevrarii unui vehicul. Placa prevazuta cu carlige de care se agata fisele muncitorilor dintr-o intreprindere, cheile camerelor dintr-un hotel sau dintr-un sanatoriu etc. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*tablou
s.n. Pictura, desen, sculptura, fotografie etc. care infatiseaza chipul unei persoane. = desen al chipului unei persoane realizat pe baza relatarilor victimei sau ale martorilor. = procedeu de identificare criminalistica bazat pe descrierea semnalmentelor infractorului de catre victima sau de catre martori. Infatisare a aspectului fizic si moral al unui personaj intr-o opera literara; opera literara cu un asemenea continut. [Pl. si: (inv.) ] - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*portret
s.n. Pictura japoneza executata in culori de apa sau in tus de China, pe rulouri lungi de forma dreptunghiulara, de matase, de pai de orez sau de hartie, care se atarna in lung pe pereti. - Din fr. (by 9W2S2e11r4g5i13o)*kakemono
s.n. Pictura monocroma (de obicei in tonuri de gri), care da impresia reliefului si a sculpturii; camaieu . - Din fr .(by 15W15S8e9r2g2i11o)*grisai
s.n. Piedestal cu patru picioare, pe care se asaza evanghelia sau diferite obiecte de cult. - Din ngr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*tetrapod
s.n. Piedica, obstacol in calea realizarii unei intentii. - Din lat. Cf. it. %impedimento%.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*impediment
s.n. Piedica, stavila care inchide drumul, care opreste vederea, trecerea etc. Fig. Ceea ce impiedica savarsirea unei actiuni; greutate, dificultate; opozitie. (Sport) Piedica naturala sau amenajata care mareste dificultatea parcurgerii unui traseu, utilizata in atletism, hipism, ciclocros, motocros etc. [Var.: s.n.] - Din fr. lat. it. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*obstacol
s.n. Piele a capului uman impreuna cu parul, smulsa de pe craniu in urma unui accident sau desprinsa cu un instrument ascutit. Scalpare. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*scalp
s.n. Piele de bovine prelucrata, din care se confectioneaza fete de incaltaminte si diverse obiecte de marochinarie. - Din fr. [-calf].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*box
s.n. Piele de capra sau, rar, de oaie sau de vitel, |tabacita|tabaci| vegetal pentru a capata lustru si finete; cordovan. [Var.: s.f.] - Din fr. it. (by 7W7S1e1r1g10i10o)*marochin
s.n. Piele de caprioara, de cerb, de miel sau de oaie, tabacita printr-un procedeu special si folosita pentru unele confectii, pentru spalatul obiectelor metalice si ca filtru de benzina. - Cuv. fr.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*chamois
s.n. - Piele de miel din rasa caracul. Pina in sec. XIX, astrahanul de Rusia se folosea drept captuseala pentru caciulile boierilor numite, iar cel de Persia exclusiv pentru caciula domnitorului. - Var. (mod.). - , cal de Persia. Din , oras si provincie ruseasca, rus. Pentru var. , E. Serra, II, 650, se gindise la lat. "cal astur", care nu pare posibil, si pe care il mentioneaza cu rezerve REW 749a. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*astracan
s.n. Piele (de oaie, de vitel etc.) prelucrata special pentru a se putea scrie pe ea, folosita in trecut in loc de hartie. Document, text scris pe pergament . Hartie translucida care nu lasa sa patrunda grasimile sau umezeala, folosita mai ales la ambalarea alimentelor; hartie pergaminata. - Din lat.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*pergament
s.n. Piele de porc parlita sau oparita si curatata de par pentru a deveni comestibila. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*sorici
s.n. Piele de vaca, de vitel, de porc sau de cal, de culoare naturala, tabacita cu substante vegetale ori sintetice, din care se confectioneaza incaltaminte rezistenta. Fig. (Fam.) Obraz (gros) al unei persoane (fara caracter). - Din ucr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*toval
s.n. - Piele groasa de bovine intrebuintata pentru fete de incaltaminte. Rus. (Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), cf. pol.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*iuft
s.n. Piele groasa de bovine tabacita vegetal cu coaja de stejar si de mesteacan si impermeabilizata cu ulei de mesteacan, intrebuintata pentru fete de incaltaminte. - Din rus. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*iuft
s.n. Piele moale si subtire (prelucrata din piele de capra, de oaie etc.) din care se confectioneaza incaltaminte, manusi, genti etc. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sevro
s.n. Piele netabacita, transparenta din care se confectioneaza cureluse de cusut si de legat. - Et. nec. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*cosoi
s.n. Piele subtire, de calitate inferioara, obtinuta prin spaltuire si folosita pentru captuseli si fete de incaltaminte. - Din germ.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*spalt
s.n. - Piele subtire de capra, de oaie, de vitel pentru marochinarie. - Var. mr. Tc. (Seineanu, II, 306; Lokotsch 1769), cf. ngr. ????????, alb. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*saftian
s.n. Piele subtire si fina de capra (sau de oaie, de vitel), din care se confectioneaza articole de marochinarie si de galanterie. [Pr.: - Var.: (reg.) s.n.] - Din tc. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*saftian
s.n. - Piele tabacita. - Foale. Tc. (Seineanu, III, 38). - Der. , s.m. (blanar al seraiului), tc. Sec. XVIII, inv.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*chiurec
s.n. Piele tabacita, supla si elastica, folosita in marochinarie. Fasie de material insensibil adaugata la capetele bobinelor de film sau de banda magnetica pentru a le proteja. - Din germ. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*blanc
s.n. - Piele zgrunturoasa. Tc. (Tiktin), cf. fr. sp. (REW 7513). Sec. XVIII, inv.(by 13W13S13e7r7g15i15o)*sagriu
s.n. Pielicica cu parul matasos si buclat, obtinuta de la mieii de rasa caracul. Haina confectionata din astrahan . - Din n. pr..(by 13W6S7e15r15g9i9o)*astrahan
s.n. Pieptanatura femeiasca cu parul strans sau impletit si rasucit la ceafa sau in crestetul capului; conci. - Din fr. [de cheveux]. (by 15W1S1e9r10g3i3o)*coc
s.n. - Pieptar fara mineci. Tc. (Seineanu, II, 225; Lokotsch 951), cf. ngr. ??????, alb. , bg. sb. si sp. it. (Battisti, III, 1807, 1820), fr. (< ).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ilic
s.n. Pieptar (taranesc) fara maneci, cu revere, incheiat in fata, confectionat de obicei din postav rosu sau negru ori din dimie alba (si impodobita cu gaitane). - Din tc.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*ilic
s.n. - Pieptar taranesc. - Var. Tc. (Lokotsch 924; Tiktin). Dupa Scriban, ar fi cuvint identic cu , s.f. (boneta tipica a evreilor din Mold.), cuvint rar (Cezar Petrescu il foloseste), care pare a fi fost influentat de .(by 2W2S10e11r4g4i13o)*iamurlac
s.n. - Pieptar, vesta. - Ie, bluza tipica din pinza de in, brodata. - Guler de camasa, guler intors. Sl. "buzunar la piept" (Cihac, II, 59; Conev 83), cf. bg. "piept de camasa", sb. "buzunar"; totusi cuvintul este obscur in sl. (Berneker 169). Este putin probabila der. propusa de Diculescu, 471, din gr. ????? in loc de ?????.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ciupag
s.n.? Pierdere aritmica [???], asimetrica, a sustinerii voluntare a pozitiei extremitatilor, capului si trunchiului(by 15W1S9e9r3g3i11o)*asterixis
s.n. Pierdere, reducere (in greutate, volum etc.), scadere; (concr.) parte (dintr-o marfa) care se pierde, se reduce (in greutate, volum etc.). suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*scazamant
s.n. Pierdere subita si trecatoare a cunostintei, fara oprirea inimii si a miscarilor respiratorii, provocata de o anemie a creierului, ca urmare a unei stari maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emotii puternice etc.; lipotimie. Stare de slabiciune mare, de lipsa de putere, de vlaga, provocata de foame, de sete etc.; sfarseala. [Acc. si ] - Din (derivat regresiv).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*lesin
s.n. Piesa a unor instalatii si agregate tehnice care, prin percutie, pune in miscare sau opreste diferitele parti ale instalatiei. Spec. Piesa la armele de foc, la focosul unui proiectil etc. care loveste focosul sau capsa proiectilului pentru a produce aprinderea incarcaturii. - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*percutor
s.n. Piesa caracteristica portului popular din unele regiuni ale tarii, alcatuita dintr-o bucata dreptunghiulara si ingusta de tesatura, cu franjuri colorate, purtata peste poalele camasii, in fata si in spate sau numai in spate. - Din scr.(by 14W15S15e8r8g2i2o)*opreg
s.n. Piesa care are functiunea de a mentine distanta reglementara dintre doua piese, doua elemente etc. Instrument care serveste la masurarea distantelor mici dintre nave. suf. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*distantier
s.n. Piesa care regleaza prin oscilatiile ei miscarea unui mecanism; balansor. Bara lunga si subtire utilizata de dansatorii pe sarma pentru a-si tine echilibrul.Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere in forma de maciuca, situat pe metatorace. [Pr.: - - Var.: (, inv.) s.n.] - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*balansier
s.n. Piesa care serveste ca organ de inchidere a unei supape. [Pl. si: ] -Din germ.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*ventil
s.n. Piesa cilindrica de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele in forma de discuri, pe care se infasoara ata, fire de matase, sarma etc.; piesa impreuna cu firele infasurate pe ea. - Din tc. scr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*mosor
s.n. Piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris, facand posibila (prin deplasare) scrierea succesiva a literelor si a randurilor. - Dupa engl. [typewriter] fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*car
s.n. Piesa componenta a unei matrite pentru tabla, in forma de placa sau de inel, rigida sau elastica, care preseaza marginea tablei pentru a impiedica formarea cutelor in timpul prelucrarii ei. Ciocan cu o forma speciala, folosit pentru a face plana suprafata unui obiect. suf. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*planator
s.n. Piesa cuprinzand osul si carnea aferenta, decupata din partea superioara a coastelor de la batal, miel, porc, vitel, cerb, caprioara. Prin se intelege pieptul de pasare dezosat si curatat de pielita, fiecare jumatate fiind servita pe osul aferent de la aripa, scurtat corespunzator. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*cotlet
s.n. Piesa de angrenaj in forma de ax cu multe roti dintate, cu ajutorul carora se schimba viteza de rotatie. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*balador
s.n. Piesa de argila arsa, de obicei de forma semicilindrica, folosita pentru executarea invelitorilor la acoperisurile unor cladiri. Tub de argila arsa, din care se fac canale de scurgere a apei, cosuri pentru fum etc. [Var.: s.f.] suf.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*olan
s.n. Piesa de contact electric constituita dintr-un cilindru sau dintr-o prisma metalica, fixata intr-o placa de material electroizolant sau pe suprafata acesteia, legata la un circuit electric. Placa turnanta la incrucisarea unei cai ferate de mina. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g13i6o)*plot
s.n. Piesa de fonta, de material plastic sau de plumb folosita la umplerea spatiilor dintre randuri in formele de tipografie sau la umplerea spatiilor dintre forma si rama. [Var.: s.m.] - Din fr. (by 4W5S5e13r13g7i7o)*reglet
s.n. Piesa de forma cilindrica, din metal, sticla, cauciuc etc., goala in interior, cu diametre si lungimi diferite, intrebuintata de obicei pentru scurgeri, transporturi sau pastrare de lichide sau gaze. Sistem tehnic avand o carcasa in forma de tub ; corp tubular in care se introduc unele conducte electrice in cladiri. = dispozitiv sau aparat constituit dintr-un recipient etans (de sticla sau de metal), vidat sau cu gaz rarefiat, si echipat cu doi sau mai multi electrozi, intre care se stabilesc curenti electrici. (La unele instrumente muzicale) Teava care produce sunete de diferite tonalitati (in functie de lungimea si diametrul piesei respective) cand trece un curent de aer prin ea. Invelis cilindric din metal sau din carton, in care se afla explozibilul si proiectilul unei arme de foc. Recipient subtire din metal, in care se tin diferite paste alimentare sau preparate cosmetice si medicale. Canal natural care intra in componenta unor aparate sau organe animale si vegetale si prin care circula hrana, aer etc. = organ (in forma de canal) cu care se realizeaza sunetele in vorbire, marginit in partea posterioara de laringe si in partea anterioara de buze si de nari. - Din fr. , lat.(by 4W4S13e13r13g6i7o)*tub
s.n. Piesa de forma circulara din mecanismul unui autovehicul, cu ajutorul careia se da vehiculului directia voita. Piesa in forma de roata, cu ajutorul careia se actioneaza un anumit mecanism al unei masini. Fasie de tesatura sau de dantela incretita sau plisata, care se aplica ca garnitura pe diferite obiecte de imbracaminte femeiasca, pe perdele, pe huse etc. - Din fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*volan
s.n. Piesa de legatura tubulara cu ajutorul careia se poate face o prelungire, o schimbare de directie, o derivatie etc. la conductele metalice pentru fluide, la armaturi etc. - Din germ. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*fiting
s.n. Piesa de lemn cu care se executa o spraituire; proptea. - Din ger. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*sprait
s.n. Piesa de lemn cu sectiune patrata sau dreptunghiulara folosita in constructii; rigla. [Pl. si: (m.) ] - Din scr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*cusac
s.n. Piesa de lemn in forma (labei) piciorului, intrebuintata la confectionarea incaltamintei sau care se pune in incaltaminte pentru a impiedica sa se deformeze; forma de lemn pe care se intind caciulile sau palariile. gener. Tipar, forma, model. Expr. = la fel, asemanator, identic. - Din ngr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*calapod
s.n. Piesa de lemn sau de metal formata din doua laturi, cu ajutorul careia se pot trasa sau masura unghiuri. Bara profilata din otel sau din metale usoare, care are in sectiune doua aripi. - Din germ. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*vinclu
s.n. Piesa de lenjerie feminina care sustine sanii. - Din fr. [-gorge].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*sutien
s.n. Piesa de lucru a batozei, care constituie, impreuna cu batatorul, mecanismul de batere pentru treierat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*contrabatator
s.n. Piesa de metal cu un capat indoit, de care se atarna, se prinde etc. un obiect. Loc. vb. = a se stramba; a se ghemui. Prajina cu un capat (metalic) incovoiat. care serveste la scoaterea galetii cu apa din fantana. Partea metalica a unditei, de forma unui ac indoit, in care se prinde pestele. Incuietoare la o usa, la o poarta etc., in forma de bara metalica subtire sau de cui lung, incovoiat la un capat, care se prinde intr-un belciug, intr-un ochi de metal etc. Andrea. Mic dispozitiv cu care se prind rufele pe franghie. (Rar) Mladita sau carcel de vita de vie. - Cf. %karlik%.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*carlig
s.n. - Piesa de metal cu un capat indoit de care se atirna ceva. - Toiag. - Andrea de impletit. - Speraclu, cheie. - Croseta pentru incheiat nasturii. - Crampon. - Incuietoare la o usa. - Stapin, proprietar. - Ancora. - Lada de loitre. - Cutit de tabacar. - Mladita sau cercel de vita de vie. - Subtilitate in argumentatie, malitie. - Lucru necunoscut, dificultate. - Dans tipic. - (Arg.) Slabiciune, toana. - Mr. mr., megl. Creatie expresiva, cf. (Graur, IV, 98). Celelalte explicatii sint insuficiente. Cihac, II, 43, propune sl. "arcuit." Conev 70 semnaleaza bg. , care sint imprumuturi din rom. DAR considera etimonul necunoscut. Giuglea, III, 1690, pleaca de la lat. "specie de pin", imposibil din toate punctele de vedere. Der. s.m. (plante: Aquilegia vulgaris, Cheiranthus cheiri, Scilla bifolia; andrea de impletit); s.n. (inv., spirit, semn diacritic al alfabetului grec); (var. ), vb. (a incovoia, a curba); , s.f. (oaie cu coarnele rasacite); s.n. (Trans., cirlig); (var. ), s.m. (varietate de plasa de pescuit; zuluf, bucla); (var. ), vb. (a ondula, a bucla). Der. de la nu pare clara. Prin rom. par a se explica rut. (Candrea, 403), rus. (Vasmer, I, 266), bg. "cirlig", "agrafa", "toiag" (DAR; Capidan, 204). Alb. se explica prin mr. (Capidan, VII, 151).(by 1W9S9e2r3g11i11o)*cirlig
s.n. Piesa de metal de forma unui cui despicat in doua brate egale, care serveste ca element de fixare a doua piese ori ca element de blocare sau de siguranta a piulitelor impotriva autodesurubarii. - Din germ.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*splint
s.n. Piesa de sprijin asezata in dosul cormanei, pe care se taraste plugul in timpul aratului, asigurandu-i stabilitatea; talpa. - Din bg., scr.(by 1W1S9e10r10g3i4o)*plaz
s.n. Piesa de sticla turnata, cava, colorata in verde-albastrui sau galben, folosita la executarea luminatoarelor, a peretilor care trebuie sa permita trecerea luminii etc. - Din rus. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*rotalit
s.n. Piesa detasabila (de ebonita, de os sau de metal) la instrumentele muzicale de suflat, prin care se sufla. Capatul metalic cu care se termina un furtun si care serveste la concentrarea si dirijarea jetului de lichid. Piesa de metal sau de lemn captusita cu tabla si montata la capatul de presare al preselor folosite la fasonarea caramizilor, a tiglelor etc. - Din germ. (by 11W5S5e5r13g14i7o)*mustiuc
s.n. Piesa folosita la executarea si la controlul unui calibru. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*contracalibru
s.n. Piesa in forma de tub, cu ajutorul careia se realizeaza asamblarea a doua conducte, tevi, cabluri etc. - Din engl. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*niplu
s.n. Piesa in forma de U utilizata pentru asamblarea barelor de tractiune ale vehiculelor, ca maner pentru parghiile de actionare ale intrerupatoarelor electrice etc. Element de armatura transversala care inconjoara armatura longitudinala la constructiile de beton armat. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*etrier
s.n. Piesa izolanta montata la partea inferioara a unui tub electronic, in care sunt prinse rigid piciorusele conectate ca electrozi. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*culot
s.n. Piesa la capatul unui snur, care face contactul intre un aparat electric si priza de curent; fisa de curent. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*stecar
s.n. Piesa la razboiul de tesut, constand dintr-un bat lung cu care se strange, pe sulul dinainte, panza tesuta; intinzator, incordator. + suf. (by 13W6S6e7r15g15i8o)*intorcator
s.n. Piesa la razboiul de tesut mecanic asezata la capetele suveicii, care serveste la amortizarea miscarii suveicii. - Din germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*picher
s.n. Piesa la vehiculele de cale ferata, constand dintr-un disc masiv de otel si un resort puternic, care primeste socurile dintre vehicule in timpul mersului si care mentine o anumita distanta intre vagoanele cuplate. Bucata de vata sau de tifon sterilizat, care se aplica pe o rana pentru a opri o hemoragie sau care se introduce intr-o cavitate naturala a organismului in scopuri terapeutice. Substanta intrebuintata pentru a impiedica un anumit proces chimic. Accesoriu de birou, alcatuit dintr-o placa curbata acoperita cu hartie sugativa, care serveste la uscarea cernelii dupa scriere. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*tampon
s.n. Piesa metalica cu sectiunea patrata, folosita in tipografie pentru a acoperi spatiile dintre cuvinte sau pentru a completa randurile nescrise pana la capat; patrat de tipografie. suf. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*patrisor
s.n. Piesa metalica de legatura in unele organe ale utilajului de manevra la exploatarile petroliere. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*gambet
s.n. Piesa mica, cilindrica sau in patru muchii, de metal sau de lemn, turtita la un capat si ascutita la celalalt, cu care se fixeaza intre ele diferite piese, care se bate in zid sau in lemn pentru a servi ca suport etc. (Tehn.) = piesa de siguranta formata dintr-o bucata de sarma indoita, cu un ochi la un capat, care impiedica desfacerea piulitelor. Expr. (sau = un rau face sa uiti raul anterior. (Fam.) (sau = a simti frigul, a dardai de frig. = a se strecura in sufletul cuiva o teama, o banuiala, o indoiala, o grija etc. = drept abuziv pe care si-l ia cineva, legandu-se de un pretext, pentru a stingheri pe altul. Cuier simplu de perete. Expr. = a renunta la o dorinta, la un lucru ravnit. Nume dat mai multor piese de metal sau de lemn asemanatoare ca forma cu un cui . - Lat. (by 7W15S15e9r9g9i2o)*cui
s.n. - Piesa mica turtita la un capat si ascutita la celalalt, diblu. - Crampon. - Cuier, cirlig. - Intepatura, junghi. - Istr. Lat. (Puscariu 433; Candrea-Dens., 426; REW 2396; DAR); cf. alb. (Meyer 215; Philippide, II, 639), prov. fr. , sp. , port. - Der. , s.n. (suport pe care se atirna obiecte de imbracaminte); vb. (a fixa talpa la pantofi cu tinte de lemn); , s.n. (dim. al lui ; catarama; condiment alimentar aromat; planta, Ribes aureum); , s.f. pl. (nume dat mai multor plante ornamentale: Ribes aureum, Asclepias cornuti, Dianthus Carthusianorum, Dianthus chinensis, Caryophyllus aromaticus). Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cui
s.n. Piesa mobila a mecanismului cu culisa, care efectueaza o miscare rectilinie alternativa in raport cu culisa , de-a lungul canalului interior al acesteia. - Din Cf. fr. %coulisseur.% (by 2W2S10e11r4g4i13o)*culisor
s.n. Piesa muzicala instrumentala cu caracter vioi, a carei tema principala revine periodic in cursul piesei, alternand cu diferite alte teme (episoade sau cuplete). - Din it.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rondo
s.n. Piesa muzicala populara sau culta, preponderent vocala, cu caracter de tanguire. - Din it.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*lamento
s.n. Piesa principala din costumul femeiesc traditional indian, constituita dintr-o fasie de tesatura dreapta, care se infasoara in jurul corpului ca o fusta stramta, un capat strangand mijlocul ca un cordon, iar celalalt capat, liber, aruncandu-se peste umar. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*sari
s.n. Piesa rotunda de samota la alimentatoarele automate cu sticla topita, care ajuta la formarea picaturii de sticla. - Din fr., engl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*plunger
s.n. Piesa sau ansamblu de piese care servesc pentru a intari o constructie sau anumite parti ale unei constructii, asigurand rigiditatea acestora. - Din fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*ranfort
s.n. - Pietricica, bucatica de caramida. - Proiectile sferice de plumb cu care sunt incarcate armele de vinatoare. -Var. Mr. Ngr. ?????? "pietricica". (DAR), cf. alb. - Der. , vb. (a intari mortarul cu pietricele sau bucatele de caramida). (by 7W8S8e1r2g10i10o)*alic
s.n. Pietris marunt amestecat cu nisip, care se gaseste pe fundul si pe malul apelor sau, in straturi, in scoarta pamantului. Albie, fund de apa (cu pietris). Pietris marunt care se asterne pe drumuri sau pe sosele; prundis. Mal, tarm, teren acoperit cu pietris; prundis; teren format din pietris. Insula mica, fara vegetatie, formata din aluviuni, pe cursul unui rau. - Din sl. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*prund
s.n. - Pietris, prundis. - Albie cu prund. - Mal, tarm prundos, matca de riu subalpin. Sl. "duna, banc de nisip" (Miklosich, 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. "duna", pol. "curent", rus. "helesteu". - Der. s.m. (alcion, Alcedo aquaticus); s.m. (alcion); s.m. (pasare, Calidris arenaria); vb. (a acoperi cu pietris); s.n. (pietris marunt); adj. (pietros); vb. (a acoperi cu prund, a pietrui).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*prund
s.n. Pigment alb mineral, compus din sulfat de bariu si sulfura de zinc, folosit in pictura, in cosmetica etc. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*litopon
s.n. Pigment natural de arsen, de culoare galben-stralucitor, folosit ca vopsea in pictura. - Din fr. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*orpiment
s.n. Pigment rosu-portocaliu care se gaseste in unele vegetale si in unele produse animale. [Var.: s.f.] - Din fr. germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*caroten
s.n. - Piine neagra. Sl. , de la v. germ. (> germ. ), cf. Cihac, II, 29. Cuvint inv., putin folosit. - Der., de uz curent: , s.m. (persoana care face sau vinde piine); s.f. (femeie care face sau vinde piine; sotia brutarului); adj. (de brutari); s.f. (dans tipic); s.f. (cladire unde se face sau se vinde piinea).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*brut
s.n. Pila de otel cu una sau cu mai multe fete, cu dinti rari, folosita la prelucrarea lemnului, a talpii, a pieselor metalice de duritate mica sau a pieselor nemetalice. [Var.: s.f., s.n.] - Din germ. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*raspel
s.n. - Pilula. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 205; Roesler 606; Ronzevalle 80), cf. ngr. ????, alb., bg. (by 1W2S10e10r3g4i4o)*hap
s.n. Pinereu de aur si argint de culoare cenusie spre neagra. - Din fr. , germ.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*petzit
s.n. - Pinza de bumbac colorata. Origine necunoscuta. Pare o deformare populara de la "catifea". Singura ipoteza diferita pe care o cunoastem, a lui Scriban (din bg. ) nu pare potrivita. Din rom. provine probabil bg. (Capidan, 220) si mag. (Candrea, 406). (by 3W11S12e5r5g14i14o)*arnici
s.n. - Pinza de captusit, pinza groasa. - Var. Germ. (Puscariu, II, 594; DAR). A intrat probabil in limba cel mai tirziu in sec. XVII, caci der. apare deja la Cantemir. Der. vb. (a aplica la o haina captuseala; a acoperi cu husa; a face rost, a obtine); s.f. (material cu care se dubleaza, in interior, un obiect de imbracaminte; husa, invelitoare).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*captuh
s.n. - Pinza fina. - Lintoliu. - Var. (Trans.) Mag. (Cihac, II, 59; Galdi, 93).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*giulgiu
s.n. - Pinza orientala de bumbac si in. - Var. Tc. "Damasc" (Seineanu, II, 334). - Cf. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*sam
s.n. - Pinza pusa in altar pentru a aseza pe ea piinea sfintita si potirul. Sl. , din ngr. ??????????? (lat. ), cf. Murnu 5.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*antimis
(, ) , s.n. Pipa (orientala) cu teava lunga. Teava de lulea. Ornament in relief care marcheaza marginile unui perete, ale tavanului, ferestrei etc. Fig. (Fam.) Avantaj sau castig ilicit. - Din tc.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ciubuc
s.n. - Pirghie care se pune la jugul plugului pentru a avantaja boul mai slab. - Var. Sl. (Conev 61); nu e probabila der. din sl. "slab, delicat" (Scriban). - Der. (var. ), vb. (a pune o pirghie mica la jug; a pune in miscare cu o pirghie; a deschide, a rupe; a pedepsi, a bate), ultimul sens pornind de la ideea de "a lovi cu o pirghie" (nu e admisibila der. din sl. "a extenua", propusa de Cihac, II, 234 si nici cea din sl. "a prigoni", sugerata de Tiktin); , s.f. (Mold., bataie, chelfaneala).(by 3W11S11e4r5g5i13o)*oting
s.n. - Pirghie cu care se ridica piatra morii de griu. - Var. Germ. (DAR). In Banat si Olt.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*crainic
s.n. Pirimidina care reprezinta una dintre cele patru baze care codeaza informatia genetica in lantul de |polinucleotide|polinucleotid| al acidului ribonucleic. Cf. , , si (terminolog. stiintif., pref. + etic + suf. (= substanta referitoare la); cf. engl. ) [](by 9W2S2e11r11g4i4o)*uracil
s.n. Pirometru cu radiatie folosit pentru temperaturi inalte. [Cf. germ. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ardometru
s.n. Piron de otel cu sectiune patrata, cu care se fixeaza pe traverse sinele de cale ferata. Bucata mica de talpa groasa, de cauciuc sau de material plastic care se aplica pe talpa unor bocanci de sport, pentru a asigura stabilitatea jucatorilor pe teren. Radacina adventiva a unei plante agatatoare, prin care aceasta se prinde de copaci, de ziduri etc. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*crampon
s.n. - Pisalog de piulita. - Pulpa, copan. - Mr. megl. Bg. (DAR) sau gr. si ngr. ???????.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*copan
s.n. - Pisalog. - Mr. , megl. Lat. (Diez, I, 258; Puscariu 1057; Candrea-Dens., 1038; REW 5268), cf. alb. (Meyer 235), it. prov. fr. cat. sp. port. - Der. s.n. (mai mic), der. in rom. (dupa Candrea-Dens., 1039, direct din lat. ); s.n. (mai, pisalog). Sb. poate proveni din rom. (Candrea, 403) sau din it.; sb. poate proveni din rom. sau sa fie der. in interiorul sb. (dupa Cihac, II, 133 ar fi sursa rom.).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*mai
s.n. Pista special amenajata, de forma circulara si inclinata, pentru cursele de biciclete (sau de motociclete). - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*velodrom
s.n. - Piulita de pisat sare. Origine necunoscuta. Folosit numai in Trans. de Nord-Vest.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*balatruc
s.n. - Piulita, vas pentru maruntit. - Var. Mag. din germ. (Cihac, II, 516; Candrea; Galdi, 146); in Trans.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mojar
s.n. pl. 1. Lauda, faima si renume dobandite de catre un individ in urma unei realizari, in special in domeniul academic . 2. (interj.) Exclamatie prin care cineva primeste kudos [ < engl. kudos (jargonul universitar britanic al sec. 19) < gr. ????? "despre care se stie" ](by 7W7S15e1r9g9i10o)*kudos
s.n. Placa circulara si plata de o anumita greutate, pe care o arunca atletii discoboli la distanta. Proba de atletism care se practica cu acest obiect. Orice obiect de forma circulara si plata. = plug cu tractiune mecanica, avand in loc de brazdar si de cormana o parte taietoare circulara si plata, care taie si rastoarna brazda. (Fiz.) = placa circulara impartita in sapte sectoare colorate, reproducand culorile spectrului solar si care, prin rotire rapida, apare alba sau gri, demonstrand sinteza luminii albe. Semnal mobil de forma circulara care indica unui tren reducerea vitezei. Placa circulara care serveste la inregistrarea si reproducerea vocii, a sunetelor etc. cu ajutorul unui aparat special. = disc^1 cu inregistrari speciale, folosit la verificarea si masurarea caracteristicilor de redare ale pick-up-urilor. Muzica inregistrata pe un disc^1 . (In sintagmele) = cartilaj fibros si elastic asezat intre doua vertebre alaturate si servind la solidarizarea lor. = hernie a unui disc intervertebral. - Din fr. lat.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*disc
s.n. - Placa circulara si plata. - Var. (inv.) Mr. Gr. ??????, in parte prin intermediul sl. (Murnu 18), si modern din fr. - Der. s.m., din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*disc
s.n. Placa de piatra, de metal sau de lemn care serveste ca baza de sustinere sau de fixare a unei masini, a unui aparat, a unei statui, a unei coloane etc.; soclu, piedestal. - Din germ. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*postament
s.n. Placa de sticla care se fixeaza in pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale usilor si care permite sa strabata lumina in interiorul unei incaperi. Bucata de sticla care se fixeaza in rama ceasornicelor, a ochelarilor etc. Fereastra. - Din tc.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*geam
s.n. - Placa de sticla fixata la fereastra. - Fereastra. - (Arg.) Ochelari. - Mr., megl. Tc. (Roesler 610; Seineanu, II, 185; Lokotsch 650; Ronzevalle 69), cf. ngr. ?????, alb. , bg. - Der. s.m. (persoana care monteaza sau vinde geamuri), din tc. , mr. ; , s.n. (coridor, veranda, incapere inchisa cu geamuri), din tc. cf. ngr. ????????, mr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*geam
s.n. Placa de sticla patrata sau rotunda, liniata special, folosita in tipografie; sita fotografica. Instrument pentru liniat portative, putand trage deodata cinci linii paralele. Rastru. - Din germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*raster
s.n. Placa formata din mai multe foi subtiri din lemn, suprapuse si lipite intre ele, cu fibrele lemnului in sens contrar. Placaj. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g12i5o)*contraplacaj
s.n. Placa mica de metal, de os, de celuloid sau de alt material, cu care se ciupesc coardele unor instrumente muzicale. - Din fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*plectru
s.n. Placa pe care s-a decupat o litera, o cifra, un model, folosita ca sablon. - Din fr. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*posoar
s.n. Placa plutitoare de lemn sau de material plastic care serveste la alunecarea pe suprafata apei a celui care practica surfingul. - Cuv. engl.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*surf
s.n. Placa transparenta de gelatina sau de masa plastica, avand pe o fata, in relief, puncte sau linii de diferite forme, folosita la obtinerea umbrelor sau semitonurilor la tiparirea manuala. - Din germ. [manier].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tanghir
s.n. Placa transparenta (din sticla) asezata in partea din fata a unui automobil sau a unui avion pentru a feri pe conducator de praf, de vant etc. [Pl. si: ] - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*parbriz
s.n. Placere deosebit de mare; desfatare. Fig. (Fam.) Lucru, fiinta incantatoare. - Din lat. fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*deliciu
s.n. Placere, distractie. Aprobare data sau ceruta de guvernul unei tari pentru numirea reprezentantilor diplomatici. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i15o)*agrement
s.n. - Placinta cu brinza. - Var. De la , nume propriu, datorita faptului ca s-a facut la inceput pentru sarbatoarea Pastelui (Bogrea, III, 724; Tagliavini, XII, 188).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*ghisman
s.n. Placinta facuta din foi subtiri umplute cu mere, branza, nuci etc. si rulate in forma de sul. - Din germ.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*strudel
s.n. pl. Acte legislative emanate de la regi, divizate in capitole. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*capitularii
s.n. Placuta de lemn (de abanos) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcus. Pana de lemn cu care se rasuceste coarda ferastraului cu rama pentru a intinde panza de taiat; incordator, sucitor. suf. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*cordar
s.n. Plafon. Expr. = a sta degeaba; a lenevi. Partea superioara a unei excavatii miniere. (Reg.) Scandura de brad, lunga si subtire, folosita la construirea podului casei. (Reg.) Fiecare dintre cele doua extremitati ale unei corabii, unde dorm corabierii. - Tc. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*tavan
s.n. Plancton care traieste si se dezvolta in ape sarate de diferite concentratii. - Din engl.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*haloplancton
s.n. Plan de activitate in care sunt stabilite (in ordinea desfasurarii lor) etapele propuse pentru o perioada data; desfasurare a activitatii (individuale, dintr-o institutie) dupa un astfel de plan. Expunere (scrisa) a principiilor, scopurilor etc. unei organizatii politice, sociale, culturale etc. Programa. Ordinea dupa care se desfasoara o emisiune de radio sau de televiziune, un spectacol etc.; ansamblul partilor unei asemenea emisiuni, ale unui spectacol etc. Foaie de hartie, publicatie, brosura in care este prezentat un program . Ansamblu de instructiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*program
s.n. Planeta a sistemului solar, locuita de oameni; oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. Expr. (sau = foarte departe. ( sau = (de) totdeauna; (in constructii negative) niciodata. se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri. Scoarta globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafata lui (impreuna cu atmosfera) pe care traiesc oamenii si alte vietati; sol. Loc. adv. = cu desavarsire, de tot; profund, greu; (in constructii negative) deloc, in nici un fel. Loc. adj. si adv. (sau = (aplecat) in jos (de teama, de emotie, din modestie etc.). = intins, culcat pe jos; (despre oameni) deprimat, invins; (in formule de comanda) culca-te! Expr. (sau = a lasa balta, la voia intamplarii; a abandona. (sau = a disparut, s-a facut nevazut. se spune cand cineva se simte foarte rusinat si ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii. (sau = a se ivi deodata, pe neasteptate, brusc. = a (nu) avea simtul realitatii. (sau = a simti o emotie puternica. (pe cineva) = a fi mandru, increzut. (pe cineva) = a fi un ticalos. (sau pe cineva) se zice (mai ales in imprecatii) despre un om rau. (sau sau (sau = a (se) distruge, a (se) nimici. (sau (sau = a procura ceva foarte greu de obtinut, cu orice pret. = cu orice pret, cu orice efort, neaparat. = e liniste, tacere desavarsita. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru si care este formata dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, si din granule organice, provenite din descompunerea substantelor organice vegetale sau animale. (sau = material natural pamantos, asemanator argilei, care are proprietatea de a absorbi si retine substante colorate din uleiuri animale, vegetale si minerale. (Si in sintagma Lut. = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemanatoare din punctul de vedere al proprietatilor lor chimice. Intindere de uscat; continent. Intindere de teren (cultivabil). Expr. = foarte sarac. Teritoriu, regiune, tinut; tara, patrie. = suma de norme necodificate, stabilite de practica indelungata a vietii, transmise urmasilor prin traditie: obicei pastrat din vechime, caracteristic unei tari, unei regiuni. - Lat. (by 8W1S2e2r10g10i4o)*pamant
s.n. Plan intermediar care asigura, in sculptura, tranzitia intre doua suprafete plate. - Din. fr .(by 10W3S4e12r12g6i6o)*meplat
s.n. - Plan. Lat. (sec. XIX), fr. - Der. vb., din lat. ; s.n., din fr. ; s.n., din lat. ; , s.f., din lat. ; s.n., din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*proiect
s.n. Plansa de lemn, de carton etc. de marimi variate, pe care se lipesc afise, se scriu lozinci etc. (Iesit din uz) = panou pe care erau prezentate persoane evidentiate in munca. Portiune (plana) din suprafata unei constructii sau a unui element de constructie, limitata de rest prin fasii de alta culoare, cu alt aspect, din alt material etc. = placa de marmura, de bachelita etc. pe care sunt centralizate toate dispozitivele de comanda si de masura ale unei masini, ale unei uzine, ale unui vapor etc.; tablou de comanda. Placa de lemn pe care este fixat cosul la jocul de baschet. (In sintagma) (sau ) = panza intinsa pe un cadru de lemn, pe care sunt trasate cercuri concentrice sau diverse figuri, folosita ca tinta la exercitiile sau la concursurile de tragere. Element de constructie in forma de perete plin sau constituit din arce, cu grosimea mica in raport cu celelalte dimensiuni, intrebuintat la captusirea unor elemente de constructie, la sustinerea unor aparate, la asamblarea cu alte elemente asemanatoare pentru a forma o piesa, un dispozitiv, o constructie, un sistem tehnic etc. - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*panou
s.n. Plansa de lemn, remorcata de o ambarcatie cu motor, careia sportivul, tinandu-se de o coarda fixata dinaintea plansei, ii imprima diferite moduri de alunecare pe apa. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*acvaplan
s.n. Plan sau intentie de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. Prima forma a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmeaza sa fie discutat si aprobat pentru a primi un caracter oficial si a fi pus in aplicare. = text provizoriu al unei legi, care urmeaza sa fie supus dezbaterii organului legiuitor (si opiniei publice). Lucrare tehnica intocmita pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instructiunile etc. necesare executarii unei constructii, unei masini etc. = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza careia studentii institutelor politehnice, institutelor de arhitectura etc. obtin diploma la sfarsitul studiilor. - Din germ. lat. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*proiect
s.n. Planseta mare de desen, montata articular pe un suport special, pentru a i se putea da orice inclinatie. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*megagraf
s.n. Plans inabusit, slab si intretaiat (specific copiilor mici); scanceala, scancitura, scancit. Vaiet (de pasari, de animale); scheunat. suf. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*scancet
s.n. Plans zbuciumat, insotit de vaiete, strigate, tanguiri; jalet, vaiet. Lamentatie improvizata, de obicei versificata si cantata pe o anumita melodie, care face parte din ritualul inmormantarilor (la tara); cantare de mort. suf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*bocet
s.n. Planta apetala grimpanta, cu flori galbene in forma de tub, care se cultiva pentru umbrare. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*aristoloh
s.n. Planta erbacee acvatica cu tulpina formata din foite membranoase, care creste mai ales in Delta Nilului si in Africa Centrala Material sub forma de foita, prelucrat din tulpina acestei plante, pe care se scria in antichitate. Vechi manuscris pe un astfel de material. - Din lat., fr. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*papirus
s.n. Planta erbacee, comuna in sudul Europei si in Orient , ale carei radacini cu gust dulce-amar constituie una din cele mai vechi mirodenii, utilizata pentru aromatizarea dulciurilor si a bauturilor; se comercializeaza sub forma de batoane, bucati sau pudra. Din sirop de lemn-dulce, negru si vascos, se fabrica dulciuri (spirale, bastonase, bomboane), asemanatoare cu guma de mestecat, de culoare neagra si amarui. - Cf. germ. (= lemn dulce); it. (= radacina dulce).(by 5W13S14e7r7g7i1o)*lemndulce
s.n. - Planta erbacee din ale carei boabe se face faina (cu toate varietatile sale). - (S.f. pl.) Cereale. - Var. (pentru sensul 2) - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 740; Candrea, 58; Candrea-Dens., 764; REW 3864; DAR), cf. alb. , it., sp. , fr. basc. Fonetismul nu este clar, rezultatul normal trebuie sa fie ; in aceeasi situatie se afla si cuvintele si Dificultatea fonetica pare a fi cauza care l-a determinat pe Miklosich, 9 sa considere acest cuvint drept autohton. Explicatiile neregularitatii fonetice sint diferite, si nu absolut convingatoare. Dupa Meyer-Lubke, XL, 559, alteratia se datoreaza timbrului velar al vocalismului ; insa acelasi timmbru, chiar daca nu cu aceeasi alteratie, apare si la etc. Dupa Skok, in , II, 325-29, explicatia ar trebui cautata in pozitia finala a vocalei nazale, ceea ce nu pare evident. Rosetti, II, 111, considera ca "prezenta lui final este o conditie a inovatiei", solutie cu care pare a se combina cea lui Meyer-Lubke si a lui Skok. In sfirsit, Graur, III, 52, pleaca de la o forma rotacizata > , in care ar fi intervenit o "fascie" , de unde un nou sing. Aceata laborioasa explicatie se bazeaza pe ideea sustinuta de autor a necesitatii unei "despicari" a 2 , cf. Totusi, explicatia nu pare suficienta, fiindca in celelalte cazuri de "fascie" apre reduplicarea vocalei, pe cind aici efectul este diferit; si intrucit pl. , care constituie o veriga necesara a demonstratiei, este exceptional si anormal, deoarece forma curenta si traditionala este Credem ca este mai curind vorba de o forma pl. , alterata fie ca efect al rotacismului fie al unei asimilari, unde secundar ar fi disparut ca efect al unei disimilari posterioare ( > ca > sau > ). Esre remarcabil, intr-adevar, faptul ca cele trei vocale la care apare aceasta particularitate, apare si un in silaba anterioara, a carui prezenta pare a conditiona fenomenul. Dupa cit se pare, aceeasi schimbare a inceput sa se schiteze in > (in loc de ), fara a se fi propagat insa la alte forme der. sau flexionare. - Cf. Der. (mr. ), s.n. (hambar), de la , cu suf. -, cf. it. (calabr. ), fr. sp. (dupa Puscariu 737, Candrea-Dens., 766 si REW 3839, direct din lat. ); , s.m. (negustor de grine); s.f. (comert de grine; hambar; cantitate de grine).(by 7W15S1e1r9g10i3o)*griu
s.n. Planta erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina inalta, cu frunze mari si moi, de un verde-inchis, cu flori trandafirii reunite in buchete Compus: = varietate de tutun cu tulpina ramificata si cu flori galbene-verzui Frunzele de tutun , care, supuse unui tratament special, se fumeaza, se prizeaza sau se mesteca. (Inv.) Pachet de tutun [Var.: s.n.] - Tc. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*tutun
s.n. - Planta erbacee din reg. Himalaia, esenta parfumata din radacina acestei plante. - Var. (inv.) Mgr. ??????. Sec. XVI.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*nard
s.n. Planta erbacee legumicola anuala din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivata pentru frunzele ei intrebuintate ca salata sau condiment; hrenita - Din fr. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*creson
s.n. Planta erbacee perena din familia grarnineelor, cu tulpina inalta si dreapta, cu frunzele lanceolate si cu florile violete sau galbui, dispuse in panicule terminale, folosita la acoperitul caselor, ca materie prima pentru obtinerea celulozei, a hartiei etc.; trestie (Rar) Desis; tufis, boschet. [Var.: (reg.) s.n.] - Lat. (= (by 10W11S4e4r13g13i6o)*stuf
s.n. - Planta erbacee textila (Linum usitatissimum). - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 798; Candrea-Dens., 830; REW 5073; DAR), cf. alb. (Philippide, II, 646), it., sp. prov., fr. cat. port. - Der. s.m. (persoana care cultiva sau vinde in), cu suf. de agent - (dupa Candrea-Dens., 831 si DAR, direct din lat. ); s.f. (teren cultivat cu in); s.f. (nume de plante, Linaria vulgaris, Najas minor); s.f. (planta asemanatoare cu inul; nume de pasari cintatoare, Serinus hortulanus, Fringilla linaria); , s.m. (planta, inarita); s.f. (tesovina din seminte de in; planta, Cuscuta europaea); , s.f. (in salbatic, Linum perenne); , s.f. (planta, Anagallis arvensis); , s.f. (teren cultivat cu in).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*in
s.n. Planta erbacee tropicala, din ale carei tubercule se extrage tapioca tapioca. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*manioc
s.n. Planta exotica aclimatizata in Romania (prima filatura in Bucuresti, in 1805; primele culturi in Ilfov, in 1863). - Fibra de bumbac. - Vata. - Mr., megl. , istr. Din lat. tirzie sau (Puscariu 236; REW 1202; DAR). Este cuvint comun majoritatii limbilor europene; prin urmare, este greu de stabilit provenienta sa in rom. Diez, II, 8, il deriva din lat. , al carui rezultat ar fi fost diferit. (rezultat al unei contaminari a lui cu ??????) este un etimon posibil (DAR, Byhan, VI, 201), cf. > it. Cihac, II, 33, crede ca este de origine sl. (sb. , bg. , cf. alb. , mag. ). Totusi, der. este dificila in acest sens, datorita accentului in sb.; astfel incit Candrea, 407, considera ca, dimpotriva, sb. provine din rom. Roesler 500 si Seineanu, II, 63, il deriva din tc. , de unde provin bg., alb. si mag.; persista insa aceleasi dificultati fonetice. Rom. nu coincide cu nici una din formele mentionate aici, ci pare a fi rezultatul unui amestec al temei romanice (-) cu terminatia turco-slava , fara a se putea determina mai indeaproape elementele contaminarii. Der. s.m. (bumbac, planta; lucrator care se ocupa cu torsul firelor de bumbac; negustor de tesaturi de bumbac); s.f. (planta ciperacee, Eriophorum angustifolium sau E. Latifolium); s.n. (fir de bumbac); , vb. (a umple cu bumbac; in Arg., a bate, a pedepsi sau a fura, a sterpeli); adj. (moale, gingas, elastic).(by 13W14S7e7r15g1i9o)*bumbac
s.n. - Planta. Origine necunoscuta. Dupa Scriban, din part. lui Cuvint folosit numai o data, de Barac (1838).(by 15W8S8e1r2g10i10o)*pos
s.n. Planta tanara (crescuta din samanta in sera sau in rasadnita) care a fost sau urmeaza sa fie |rasadita|rasadi|. Fig. Neam, semintie. - Din bg. scr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*rasad
s.n. - Planta (Vicia sativa, Vicia pannonica). Tc. (Popescu-Ciocanel, 16), cf. bg.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*borceag
s.n. Plante comestibile, cultivate in gradini, de la care se consuma mai ales frunzele si radacinile; verdeturi. - Din tc., bg.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*zarzavat
s.n. pl. - Aparat care serveste la suflarea aerului. - Burduf. - Pintece, burta, stomac. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Puscariu 629; Candrea-Dens., 614; REW 3422; DAR); cf. it., port. prov., v. fr. sp. Sing. m., este rar si inv. Cu sensul de "burta" nu pare necesara ipoteza unei legaturi cu bg. "burduf" si "burta" (G. Reichenkron, XVII (1940), p. 156; Rohlfs, 24). Der. adj. (burtos); , s.n. (pieptar din blana de miel); s.m. (inv., perceptor al darii pe brinza de burduf); s.n. (dare pe brinza, sec. XVII); , s.n. (inv., burduf mic), der. cu suf. -, cf. (dupa Puscariu 638; Candrea-Dens., 615; si DAR, din lat. ); s.n. (burduf mic); , s.m. (burtos), a carui der. nu pare clara (dupa Candrea-Dens., 614 si DAR, format pe baza lui ); adj. (Mold., |mincau|mancau|); adj. (burtos; diform, slut), dupa o ipoteza riscanta a lui Bogrea, I, 260, provine din ngr. ???????? "grosolan"; adj. (burtos). - Cf. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*foale
s.n. - Plapuma, cuvertura. - Megl. Tc. (Seineanu, II, 227), cf. bg., sb. - Der. s.m. (inv., plapumar); , s.f. (inv., plapumarie).(by 4W4S13e13r6g7i7o)*iorgan
s.n. Plasa deasa de sarma sau sac de panza cu care stuparul isi acopera fata pentru a o acoperi de intepaturile albinelor. Masca metalica cu care se acopera fata pentru a o proteja in unele sporturi (lupte, sabie, floreta etc.). (Reg.) Tesatura alba, subtire si rara, cu care se acopera fata (uneori si trupul) mortului. (Pop.) Masca. suf.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*obrazar
s.n. Plasa de pescuit in forma de sac. Sac de pescuit scoici. [Pl. si: ] - Din scr. trbuk. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*tarboc
s.n. - Plasa de pescuit. - Intoarcere, rotire. - Rasturnare in aer. - Plante (Echinops sphaerocephalus, E. commutatus). - Var. sensul 1 Origine incerta. Probabil din der. expresiv de la , contaminat cu < ; cu sensul 1 s-a contaminat cu o radacina sl. cf. Der. din sl. ( si bg. dupa Weingand, XIII, 109 si Tiktin) pare mai putin probabila. - Der. vb. (a se intoarce; refl., a se roti), cf. mr. ; s.f. (intoarcere, rotire).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*rostogol
s.n. Plasa de sarma galvanizata, cu ochiuri mari, folosita pentru fixarea tencuielilor pe suprafata unor elemente de constructie la care tencuiala adera greu sau pentru executarea unor ornamente. - Et. nec.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*rabit
s.n. Plasa lunga de pescuit in apele mari, prevazuta la cele doua capete cu cate un bat gros, ceea ce permite pescarului sa o traga prin apa si mai ales pe fundul apei. [Var.: s.n.] - Din rus., ucr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*voloc
s.n. Plasma care trece din sange in tesuturi sau in cavitati naturale ale organismului, in unele stari patologice. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*transsudat
s.n. Plata anticipata a unei parti dintr-o suma curenta datorata ca retributie sau salariu, ca acoperire a unei lucrari efectuate in contul unor zile-munca, la incheierea unui contract etc. (In expr.) = a incerca sa obtina prietenia sau dragostea cuiva prin lingusiri, concesii (de ordin etic) etc. Interval de timp, distanta etc. cu care cineva sau ceva se afla inaintea altuia. - Din fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*avans
s.n. - Plata anticipata. - Interval de timp, distanta etc. cu care cineva se afla inaintea altuia. Fr. - Der. , vb. (a inainta, a urca in grad), din fr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*avans
s.n. Plata obligatorie stabilita prin lege, pe care cetatenii, institutiile etc. o varsa din venitul lor in bugetul statului; dare. (In trecut) Bir. - Din lat. (cu sensul fr. ).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*impozit
s.n. Plata, retributie data unui intelectual (avocat, medic etc. liber-profesionist) pentru un serviciu prestat in sfera ocupatiilor sale. (Var.: s.n.) - Din fr. , lat.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*onorariu
s.n. Platforma (acoperita sau descoperita) amenajata intr-o statie de cale ferata, de-a lungul liniilor, pentru a usura urcarea si coborarea calatorilor. Platforma situata in fata intrarii principale a unei cladiri. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*peron
s.n. Platforma construita in evul mediu in piete publice, pe care erau executati condamnatii la moarte; condamnare la moarte, mai ales prin taierea capului. [Pl. si: ] - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*esafod
s.n. Platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei cladiri, comunicand cu interiorul printr-una sau mai multe usi. Parte a unei sali de spectacol, de conferinte etc. asezata deasupra parterului. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*balcon
s.n. - Platforma de scindura, planseu. - Punte. - (Inv.) Drum pietruit cu scinduri, obisnuit in orasele rom. - Cale, drum, sosea. - Ponton. - Tavan. - Spatiu inchis intre acoperis si plafonul casei. - Pardoseala. - Palma miinii. - Talpa plugului. - Zacatoare (la moara). - Bucati de pinza care se intind in calea cortegiului funerar, cu ideea de a usura mortului trecerea pe puntea raiului. - Megl. Sl. "platforma" (Miklosich, 37; Cihac, II, 270; Conev 81; Spitzer, 326), cf. bg., sb., cr., slov. "platforma de scinduri", mag. "podul casei". - Der. s.m. (inv., incasator de podarit; paznic la pod; pontonier; Mold., maturator); s.n. (slujba pontonierului; taxa pe poduri); s.n. (podisca); vb. (a bate podea), din sl., bg. (var. ), sf. (dusumea, pardoseala, parchet); s.n. (platou, movila, colina); (var. ), s.n. (Trans., pod de sura); s.f. (pardoseala, suport; scindura; acoperis; baza stogului), din sb. ; s.m. (platou, movila; punte de lemn); s.f. (pod mic; ponton); s.n. (Trans., blidar, dulap); (Trans., var. Olt. ), s.f. (pardoseala, sol), din cu infix nazal sau contaminat cu - Din rom. provine slov. (Candrea, 402).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pod
s.n. Platforma mobila la nivelul unei cai ferate, cu ajutorul careia se pot trece vagoanele sau locomotivele de pe o linie pe alta (cand cele doua linii nu au legatura directa). Nava care serveste la transbordarea calatorilor sau a marfurilor. - Din fr. (by 8W1S1e2r10g10i4o)*transbordor
s.n. - Platforma pe care erau executati condamnatii la moarte. Fr. - Der. , vb. (a construi, a combina), din fr. ; s.n., din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*esafod
s.n. - Platforma pe peretele exterior al unei cladiri. - Mr. Fr. , it. (> mr., cf. Ruffini 105).(by 3W3S12e12r5g5i14o)*balcon
s.n. - Platou, podis, parte mai inalta a unui teritoriu. - Regiune, tinut. - Diviziune administrativa, subprefecta. - (Bucov.) Drum de munte, poteca. - Mr. Gr. ???????, probabil printr-un lat. cf. lat. "tarm" si "cimpie", cu sensurile din rom. si alb. (Candrea-Dens., 1400; REW 6564; Pascu, I, 144; Pascu, 406; Philippide, II, 729; Diculescu, 490; Graur, VI, 108; cf. S. Pop, II, 54-61). Der. din sl. "munte" (Cihac, II, 260), sl. "ses" (Tiktin) este dificil din punct de vedere fonetic; cf. sb., cr. "coasta muntoasa", pe care Vasmer, 118 il considera de origine dubioasa, si care nu se explica bine nici prin gr., nici prin it., este probabil un imprumut din alb. , care la rindul lui, ar putea proveni din mr. - Der. (var. ), s.m. (muntean; granicer, strajer la munte); s.n. (esplanada, drum pe malul unui riu), probabil fortat ca fr. sau it. "mal" fata de "coasta, povirnis" (dupa Graur, IV, 108, din ngr. ?(??)???i, a carui abreviere pare mai putin comuna). Din rom. provin rut. (Miklosich, 18; Candrea, 403), sas. si probabil alb., sb., ca si mag. "militian" (Edelspacher 21).(by 9W9S3e3r11g11i5o)*plai
s.n.pl. Bacterii care nu pot trai fara oxigen. [Pron. / < germ. , cf. gr. - aer, - viata].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*aerobionte
s.n. pl. Ceremonie fastuoasa a inmormantarii sau a incinerarii unei personalitati. - Din fr. lat. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*funeralii
s.n. pl. Colectie de documente, registre, condici privitoare la o anumita institutie, persoana sau problema. - Cuv. lat.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*acta
s.n. pl. Culegere bibliografica de scrieri (marunte) diferite. Rubrica intr-o publicatie periodica, care cuprinde articole, note si informatii marunte si cu continut variat. - Cuv. lat.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*varia
s.n. pl. Dantela lucrata cu acul sau cusatura cu coltisori (aplicata la guler, la maneci sau la poalele camasii). - Din ngr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*bibiluri
s.n. pl. Derivati cu amina ai zaharurilor, care intra in componenta unor substante naturale importante. (dupa fr. , germ. ).(by 11W11S4e4r13g13i6o)*aminozaharuri
s.n. pl. Diverse sortimente de bomboane, de zaharicale etc. - Din ngr.(by 7W15S15e8r9g2i11o)*cofeturi
s.n. pl. Documente de credit si de plata (cambii, cecuri etc.) emise in valuta straina si pe baza carora beneficiarul obtine o anumita cantitate de valuta dintr-o alta tara; mijloc de plata in valuta straina. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*devize
s.n. (plempore) etaj partial al unei biserici, de obicei sustinut de stilpi, deschis spre interior, asemenea unui balcon de teatru.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*sn
s.n. - Plevusca, peste mic. - Droaie de copii, copilaret. - Fat, mormoloc. - Var. Creatie expresiva, unde exprima ideea de "forfot", cf. Legatura cu mag. (Draganu, III, 716), mag. (Scriban) pare sa explice prin acelasi scop expresiv. Cf. , s.f. (apa chioara), care pare sa apartina aceleiasi familii (dupa Cihac, II, 280, din sl. "a arde", ipoteza improbabila, care se explica partial prin silinta exagerata ca din acest cuvint autorul ar face alcoolul de proasta calitate; in realitate se zice si pentru supe si bauturi nealcoolice).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*posidic
s.n. pl. Familie de maimute superioare: gorila, cimpanzeu, urangutan, gibon. (cf. fr. ) (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pongide
s.n.pl. Grupa de elemente radioactive, in care intra actiniul, californiul etc. [Cf. fr. , germ. ].(by 14W15S8e8r2g2i2o)*actinide
s.n.pl. Grup de microorganisme cu caractere intermediare intre bacterii si ciupercile inferioare ; microorganism din acest grup. [< fr. , cf. gr. - raza, - ciuperca].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*actinomicete
s.n. pl. Grup de microorganisme foarte raspandite in natura, inrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt purtatoare de boli pentru om si animale, iar altele produc antibiotice. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*actinomicete
s.n. - Plictiseala. - Var. Ngr. ?????? (Galdi 232). Ultima var., prin incrucisare cu cuvintele der. (Graur, IV, 109). - Der. adj. (enervant, agasant), din ngr. ?????????; vb. (a fi satul de ceva; a supara, a enerva), din ngr. ??????; adj. (plicticos); s.f. (lincezeala, monotonie; neplacere, necaz).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*plicsis
s.n.pl. Increngatura de animale nevertebrate, cu schelet extern, segmentat si articulat, format din chitina ; animal din aceasta increngatura. [< fr. , cf. gr. - articulatie, - picior].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*artropode
s.n. pl. In gastronomie, ansamblu de animale marine mici - scoici, stridii, crevete, langustine, crabi - servite pe gheata, sub forma de cocteil sau folosite ca ingrediente in preparate specifice. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*fructedemare
s.n. pl. (inv.) cea mai veche cavalerie turceasca (inlocuita cu corpul spahiilor). corp de calareti romani (vreo 500) denumiti si .(by 14W14S7e8r1g1i2o)*sarangele
s.n. pl. (inv.) soiuri de grau. ogoare, semanaturi. grane, bucate, cereale.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*granete
s.n. - (Pl., inv.) Viscere. - Intestin. - Tub flexibil. - Mr. , megl. istr. Lat. (Candrea, VII, 83; Puscariu 1048; Candrea-Dens., 1070; REW 5412), cf. napol. sard. ; sing. refacut dupa , pl. normal din > , cf. megl. (Byck-Graur 36). - Der. s.m. (vinzator de mate); vb. refl. (Trans., a se sforta).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mat
s.n. - Pliu, cuta. - Var. Pol. rus. (Cihac, II, 107; Sanzewitsch 202), din germ. Var. este un sing. reconstituit pe baza pl. Se foloseste mai ales la pl., pentru a desemna ansamblul artistic de pliuri al unui material asemanator cu postavul.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*fald
s.n. pl. (Livr.) Parte introductiva care precede expunerea propriu-zisa intr-o opera stiintifica. Ansamblu de notiuni preliminare apartinand unui domeniu stiintific. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*prolegomene
s.n. pl. Locuri neumblate sau putin umblate, pustii, indepartate; locuri prapastioase. [Pr.:] - Et. nec.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*coclauri
s.n. pl. Mugurii floriferi ai unui arbust exotic , intrebuintati drept condiment.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cuisoare
s.n. pl. Nume dat savanei din platourile braziliene. - Cuv. port.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*campos
s.n. pl. Nume generic dat substantelor organice care formeaza (alaturi de albuminoide si de grasimi) una dintre cele trei grupe de combinatii specifice celulelor organismelor vii (din care fac parte glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza, maltoza etc.); glucide. - Din .(by 12W13S6e6r15g15i8o)*zaharuri
s.n. pl. Oasele uscate si descarnate ale unei fiinte moarte. - Din fr. , lat.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*oseminte
s.n. - Plocon, dar, cadou. - Tribut datorat sultanului in chip de dar. - Mr. , megl. Tc. (per.) (Seineanu, II, 292; Loebel 76; Roesler 601; Lokotsch 1663), cf. ngr. ???????, alb. , bg., sb. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*pesches
s.n. pl. Ordin de cefalopode fosile si actuale cu cochilia externa impartita in mai multe compartimente. - Din fr. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*nautiloide
s. n. pl. ordin de pesti: gadidele si familiile inrudite. (din fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*gadiforme
s.n. pl. Pasaje sau termeni scosi dintr-o lucrare; lucrare care contine asemenea pasaje. - Din lat.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*excerpte
s.n.pl. Plastide incolore, constituite din amidon, care se gasesc sub forma de granule in celula vegetala. [< it. , cf. gr. - amidon, - format].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*amiloplaste
s.n. pl. (Pop.) Figuri desenate; motive (geometrice) decorative. - Et. nec.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*zeciuri
s.n. pl. (Pop.) Picioroange, catalige. Expr. = a vorbi cu aroganta, a lua pe cineva peste picior. - Cf. scr. %panoga%.(by 3W4S4e12r13g6i6o)*papainoage
s.n. pl. (Pop. si fam.) Capricii, mofturi, toane. Expr. = a se comporta ca un om rasfatat, afectat, cu pretentii schimbatoare sau nechibzuite. - Din tc. (by 12W5S14e14r7g8i1o)*nazuri
s.n. pl. (reg.) bucatele de grasime de porc, din care se stoarce unsoarea; jumari.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*jumerete
s.n. pl. (Reg.) Dantela sau coltisori de dantela lucrati cu croseta. - Cf. germ. %Spilzen.% (by 6W6S15e15r8g9i2o)*spituri
s.n. pl. (reg.) firele care raman afara din spata pe razboiul de tesut.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*manzalaie
s.n. pl. (reg.) par fals care se adauga in cozi, cand se impletesc, pentru a parea mai groase.(by 1W9S9e3r3g3i12o)*slebe
s.n. pl. (reg.) picioarele de la genunchi in jos (lungi si descoperite).(by 13W13S7e7r15g15i9o)*jugleie
s.n. pl. (reg.) ramasite de crengi sau de surcele; crengute uscate care ard repede.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*parpalicuri
s.n. pl. (reg.) ramasite, drojdii, hoaspa, bostina, hostina, huste, boasca, comina, hostopina.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*hostoape
s.n.pl. Remuneratie fixa pentru o functie in sectorul economic particular. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*apuntamente
s.n. pl. Strigate de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc.; aclamatie. - De la .(by 1W10S10e3r4g12i12o)*urale
s.n. pl. Substante complexe, compuse din proteine in amestec cu polizaharide si care intra in structura cartilajelor. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*condroide
s.n.pl. Totalitatea mijloacelor de informare a |maselor|masa| (radio, televiziune, presa etc.). . - Cuv. engl.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*massmedia
s.n. pl. Totalitatea obiceiurilor si deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduita morala, moralitate. = decenta in comportare. - Din (refacut dupa lat. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*moravuri
s.n.pl. Totalitatea organelor care se afla in marile cavitati ale corpurilor (mai ales in cavitatea abdominala), la oameni si animale; maruntaie. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*viscere
(s.n. pl?) Traduc un standard de calitate pentru cherestea. Acest cuvant ar insemna un defect al lemnului. In dictionar nu a fost gasit [](by 14W14S8e8r1g1i10o)*fledere
s.n. pl. Triburi celtice, constituind pana la cucerirea anglo-saxona (sec. V-VI) populatia de baza a Britaniei. - Din lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*britani
s.n. Plug mecanic pus in miscare de un tractor sau formand un ansamblu cu acesta. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*motoplug
s.n. - Plug. Mr. Lat. (Puscariu, VIII, 324; Lacea, VI, 339). Cuvintul este foarte rar, are circulatie mica in regiunea Muscel. A fost inlocuit de , poate datorita confuziei cu part. de la ; este posibil sa se pastreze, confundat cu totul cu acesta, in expresii ca Cf. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*arat
s.n. Plus de cheltuieli fata de venituri; lipsa (baneasca) la un bilant financiar; pierdere; orice lipsa la o socoteala. Expr. = a fi in pierdere, a avea cheltuieli mai mari decat veniturile. - Din fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*deficit
s.n. Plutire si inaintare (a unor fiinte) la suprafata sau in interiorul apei, deplasare in apa prin miscari ritmice. Loc. adv. = inotand. (Adverbial) Inotand. - Din (derivat regresiv).(by 4W12S12e6r6g14i14o)*inot
s.n. Pluviometru care inregistreaza automat cantitatea si intensitatea precipitatiilor atmosferice. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*pluviograf
s.n. Podea improvizata din scanduri, crengi etc., asezata pe furci sau in copaci, pe care se cladeste o claie de nutret (pentru a o feri de vite, de umezeala etc.); patul^1 . [Var.: (reg.) s.n.] - (reg. "patut" < + suf. + suf. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*patuiac
s.n. Podis. Camp amenajat pentru exercitii militare. Dispozitiv de forma dreptunghiulara sau circulara cu o fata plana, pe care se fixeaza diferite piese in vederea prelucrarii. Semifabricat in forma de placa pentru laminarea tablei subtiri neferoase. Tava mare de portelan sau de metal pe care se aduc mancarurile sau prajiturile la masa. (Adesea urmat de determinarea "de filmare") Incapere special amenajata pentru filmare intr-un studio cinematografic, in care se executa filmari cu actori in decoruri adecvate scenariului, filmari combinate etc. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*platou
s.n. - Podoaba sacrala la preotii ortodocsi in forma de esarfa. Mgr. ????????? (Murnu 40), cf. sl. Sec. XVII.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*omofor
s.n. Poem care nu respecta procedeele lirice consacrate si care ilustreaza o noua estetica. Poem fara valoare artistica. .(by 2W10S11e4r4g13i13o)*antipoem
s.n. (Poetic) Alintare. (Rar) Miscare gratioasa, leganare usoara. Rasfat, razgaiala. - Din (derivat regresiv).(by 3W3S12e12r5g5i14o)*alint
s.n. Poezie cu forma prozodica fixa, alcatuita din 14 versuri repartizate in doua catrene cu rima imbratisata si doua tertine cu rima libera. - Din fr. it. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sonet
s.n. Poezie de opt (sau sapte) versuri (de cate opt silabe fiecare), in care primul vers este identic cu al patrulea si cu al saptelea, iar al doilea cu al optulea. Grup de trei note de valoare egala, care se executa in timpul necesar pentru executarea a doua dintre ele. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*triolet
s.n. Poezie lirica de curte creata de cavalerii medievali, in sec. XII, dupa model folcloric si sub influenta trubadurilor provensali. [Pr.: , scris si ] - Cuv. germ.(by 2W10S4e4r12g13i6o)*minnesang
s.n. Poezie lirica scurta care exprima sentimente delicate sau complimente (la adresa unei femei). Scurta compozitie muzicala vocala cu caracter liric, caracteristica pentru sec. XVI. [Pl. si: ] - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*madrigal
s.n. Poezie (orientala) cu forma fixa alcatuita din distihuri si care de obicei canta dragostea si vinul. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gazel
s.n. Poezie sau cantec solemn compus pentru preamarirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou (legendar) etc. Spec. Cantec religios de preamarire a divinitatii. Spec. Cantec solemn aparut o data cu formarea statelor nationale si adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale de stat. - Din fr. , lat.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*imn
s.n. - Poezie sau cintec solemn de preamarire. Fr. - Der. adj. (care proslaveste), inventie personala a lui Alecsandri; , s.n. (culegere de imnuri).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*imn
s.n. Poezie sau strofa in care literele initiale ale versurilor alcatuiesc un cuvant (nume propriu, dedicatie etc.) sau o propozitie. - Din ngr. , fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*acrostih
s.n. - Poezie sau strofa in care literele initiale ale versurilor alcatuiesc un cuvint sau o propozitie. < Gr. ?????????? (Galdi 137). Sec. XVII.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*acrostih
s.n. Pojghita de grasime care apare pe suprafata laptelui fiert sau a iaurtului. Expr. = a-si insusi partea cea mai buna. Spuma care se formeaza la suprafata cafelei in urma fierberii. (Rar) Strat (ars) al tutunului din ciubuc, format in jurul si deasupra carbunelui. - Din tc. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*caimac
s.n. - Pojghita de grasime pe suprafata laptelui fiert. - Spuma de la cafeaua turceasca. - Strat superior de tutun, in pipa. - Mr., megl. Tc. (Roesler 594; Seineanu, II, 76; Lokotsch 1009; Ronzevalle 131), cf. ngr. ??i????, alb., bg. sb.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*caimac
s.n. Polei^1. Loc acoperit cu un strat de gheata alunecos, pe care se dau copiii iarna. suf.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*ghetus
s.n. Policlorura de vinil amestecata cu plastifianti si stabilizatori de temperatura. - Din fr. germ (by 3W12S12e12r6g6i14o)*viniplast
s.n. Poliedru cu douasprezece fete. Cristal care are aspectul unui astfel de poliedru. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*dodecaedru
s.n. Poliedru cu patru fete triunghiulare, patru varfuri si sase muchii. - Din fr.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*tetraedru
s.n. Poliedru cu toate fetele in forma de romb. Forma cristalografica simpla, limitata la sase fete cu contur rombic. - Din fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*romboedru
s.n. Poligon cu douasprezece |laturi|latura| si douasprezece unghiuri. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*dodecagon
s.n. Poligon cu noua |laturi|latura| (si tot atatea unghiuri); - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*eneagon
s.n. Poligon cu sase laturi si cu sase unghiuri. [Var.: s.n.] - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*hexagon
s.n. Poligon cu unsprezece |laturi|latura| (si tot atatea unghiuri). - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*endecagon
s.n. Poligon format din trei |laturi|latura| care se intalnesc doua cate doua si formeaza trei unghiuri interne. Grup de trei (sau de mai multe) fiinte sau lucruri ale caror puncte de asezare, daca ar fi unite prin linii, ar reprezenta varfurile unui poligon cu trei laturi. (Muz.) Trianglu. (dupa fr. ).(by 7W15S1e9r9g2i3o)*triunghi
s.n. (Poligr.) Acoperirea cu un strat protector a cliseelor |zincografice|zincografie|. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*gilotaj
s.n. (Poligr.) Efect optic obtinut prin suprapunerea a doua tipare de clisee cu retele de puncte sau de linii care formeaza intre ele un unghi. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*moaraj
s.n. - Polita, etajera. - Var. inv. Mr. Tc. (Tiktin), cf. ngr. ????, alb., bg. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*raft
s.n. Polita fixata intr-un dulap, la o etajera, de-a lungul peretilor unei camere etc. - Din tc. bg. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*raft
s.n. Politia secreta politica din Germania nazista. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din germ.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*gestapo
s.n. Politica a unor state de cucerire de colonii^1 sau de mentinere a coloniilor. - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*colonialism
s.n. Politica de extindere a dominatiei sau autoritatii unui imperiu sau a unei natiuni asupra unor tari straine sau de dobandire de posesiuni coloniale si de mentinere a lor. (In conceptia marxista) Faza superioara de dezvoltare a capitalismului, caracterizata prin dominatia monopolurilor, apartinand unor regimuri autoritare, conflagratii etc. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imperialism
s.n. Politica de segregatie rasiala, practicata pana in anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane impotriva populatiei de culoare din tara. - Din engl.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*apartheid
s.n. Politica de subordonare a activitatii de stat, si prin aceasta a intregii vieti sociale, intereselor de marire a potentialului militar si de pregatire pentru razboi, precum si de mentinere cu ajutorul fortei a relatiilor de dominatie atat pe plan intern, cat si pe plan international. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*militarism
s.n. Politica de tergiversare si de oportunism. [ < fr. , cf. it. - asteptare].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*atentism
s, n. Politica dusa de o tara care se izoleaza de tarile vecine. [Pr.: -] - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*izolationism
s.n. Politica economica a unui stat, care urmareste protejarea temporara, partiala sau totala a industriei si a agriculturii indigene prin aplicarea unui regim vamal cu tarife ridicate la marfurile de import, prin restrictii valutare etc. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*protectionism
s.n. Politica economica care revendica libertatea totala a comertului si neamestecul statului in viata economica. + suf. (dupa fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*liberschimbism
s.n. Politica financiara constand in perceperea de la populatie, prin diverse sisteme fiscale, a unor impozite si taxe exagerate. suf. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*fiscalism
s.n. Politica indreptata impotriva partidelor comuniste si a conceptiei marxism-leninismului. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*anticomunism
s.n. - Polonic, vas de scos lichide. - Galeata, ciubar. - Var. Sas. , contaminat cu (Scriban). In Trans., Munt si Olt.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cofer
s.n. - Pomada, unguent. Mag. (Cihac, II, 509; Galdi 93). In Trans. si Mold.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*ir
s.n. Pompa de mana speciala, cu piston, folosita la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [Pl. si: ] - Din fr. (by 15W15S8e9r9g2i2o)*tecalemit
s.n. - Pompa, fast. - Mr. megl. Tc. (arab.) (Seineanu, II, 311). Sec. XIX, inv.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*saltanat
s.n. Pompa pentru apa in care deplasarea apei se realizeaza prin presiunea aburului. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*pulsometru
s.n. (Pop.) Acid sulfuric (in solutie concentrata). (Inv.) Nume dat unor sulfati. - Din fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*vitriol
s.n. (pop.) acoperamant de scoarta de brad pentru stupii cu albine; captar, foltau. capataiul sau scaunul urzitoarei. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*captalan
s.n. (Pop.). Actiunea de si rezultatul ei. (Concr.) Fard, cosmetic, suliman. (La pl.) Mirodenii, condimente. (Concr.; la pl., in forma Denumire data actelor de cancelarie domneasca emise in tarile romane. [Var.: s.n.] - V. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*dres
s.n. (Pop.) Adapost unde cineva capata temporar gazduire. Constructie rudimentara facuta in camp si folosita ca adapost temporar pentru oameni si animale. Locuinta, casa. Staul, grajd. Culcus. Asezare omeneasca. Locuitorii acestei asezari. Mica asezare de tigani (nomazi); grup de familii de tigani (nomazi) sub conducerea unui vataf. [Pl. si: ] - Din magh. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*salas
s.n. (Pop.) Alcool etilic (care se vinde in comert); bautura alcoolica tare. = alcool metilic obtinut la distilarea uscata a lemnului. = spirt folosit in medicina, mai ales ca dezinfectant extern, facut impropriu pentru consumul alimentar prin adaugarea unei substante toxice. = alcool etilic denaturat. Fig. (Adjectival) Extrem de harnic, de iute la treaba, de prompt. - Din rus. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*spirt
s.n. (Pop.) Alifie pe care o prepara femeile la tara din diferite grasimi, plante etc. - Din magh.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*ir
s.n. (Pop.) Aluviune; mal, namol sau teren malos. Cantitate mare, gramada. Mal inalt, abrupt, ros de ape. Prispa. Vatra de lut pe care este cladit cuptorul in unele case taranesti. [Pl. si: ] - Din bg. magh. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*podmol
s.n. (Pop.) Amanet, garantie, gaj, chezasie Expr. (sau ) = a cadea in mainile dusmanului, a-si pierde viata, a se lasa omorat. Sechestru, ipoteca. Obiect (rar persoana) lasat ca garantie. - Din sl.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*zalog
s.n. (Pop.) Apa clocotita. Bautura alcoolica fierbinte care se serveste la ospatul de la casa mirelui a doua zi dupa cununie; ospatul si datinile obisnuite in aceasta zi. - Din sl. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*uncrop
s.n. - Popas, oprire, halta. Tc. (Seineanu, III, 92), cf. alb. Sec. XVII, inv. - Der. s.m. (inv., veteran).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*oturac
s.n. (pop.) aur (in poezia populara) varietate de strugure alb-galbui cu boabe marunte (by 8W8S1e2r10g10i4o)*aurel
s.n. (pop.) boala cu deformatii fizice, hemoragie, paralizie, epilepsie, poceala.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*pocit
s.n. (Pop.) Bucata de lemn rotunda, patrata sau dreptunghiulara, pe care se rastoarna mamaliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund. Scandura sau masa (patrata) pe care se intinde aluatul. - Lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*carpator
s.n. (Pop.) Butoi. Epitet dat unui om gras. Nivela cu bula de aer. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*poloboc
s.n. (Pop.) Calapod, tipar in caramidarie, olarit, cizmarie. Bucata (de sapun, de branza etc.) de forma tiparului in care a fost turnata. Bucata (paralelipipedica) de piatra, beton sau lemn, care serveste la executarea unor pavaje - Din tc. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*calup
s.n. (Pop.) Cantitate de iarba (sau de alte plante) cosita dintr-o singura miscare de coasa; manunchi de fan sau de grau secerat (care urmeaza sa fie adunat sau legat in snopi). Expr. (Adverbial) (sau = a sta (sau a zacea, a cadea) gramada. (Reg.) Intoarcere sau imprastiere a fanului cosit (pentru a se usca). (Reg.) Iarba buna de cosit. - Din bg., scr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*polog
s.n. (pop.) cep la extremitatea unei scanduri care se imbina cu alta scandura.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tinc
s.n. (Pop.) Cingatoare (ingusta si lunga) cu care se incing femeile peste catrinta. Bracinar. [Var.: s.n.] suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*branet
s.n. (Pop.) Ciob, spartura. Vas (de bucatarie) vechi, uzat, spart sau de proasta calitate; orice lucru lipsit de valoare, vechi, stricat. Fig. Om batran, bolnav, neputincios. - Cf. bg. %harbel%.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*harb
s.n. (pop.) cioc, plisc, clobant, flisc, pipura. gura, fleoanca, fleura, bot. dinte. stana de piatra ascutita; brus. inima semintei; germene. cocosul pustii. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*clont
s.n. (Pop.) Cioc; plisc. Fig. Barbie. Fig. (Fam., peior.) Gura (considerata ca organ al vorbirii). - Cf. bg. %kljunec%.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*clont
s.n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai de jos a unor instrumente muzicale. suf. -(by 4W4S12e12r13g6i6o)*bazoi
s.n. (Pop.) Coasta abrupta (de deal sau de munte); povarnis. suf. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*pravalis
s.n. (Pop.) Colacel sau painisoara care se da in dar colindatorilor; (la pl.) orice dar care se da colindatorilor. Expr. = a umbla cu colindul. suf.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*colindet
s.n. (Pop.) Consecinta neplacuta; necaz, neajuns; nemultumire, suparare. Expr. (Reg.) = a ajunge la neplaceri cu cineva, a-si pricinui suparare, necaz. (cuiva) = a avea necaz pe cineva, a-i purta ranchiuna, a-l dusmani. (Pop.) Clevetire, defaimare; injurie, calomnie, insulta. Nume rau, porecla (defaimatoare). (Inv. si reg.) Acuzare, invinuire; para, protest; (concr.) plangere, reclamatie, jalba. (Pop.) Cusur, vina. (Reg.) Gluma, sotie; pozna. - Din sl.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ponos
s.n. (Pop.) Corp (al unei fiinte). Loc. adv. = cu totul, in intregime, fara rezerve. Expr. = (a fi) nascut din...; (a face) parte integranta din ceva. = a se identifica cu aspiratiile cuiva; a fi foarte strans legat de cineva. Corpul fara cap (si fara membre) al unei fiinte; trunchi . Cadavru. Parte principala a unui obiect, a unei constructii etc.; obiectul insusi. (Inv.) Intindere mare de pamant care alcatuieste un singur lot. (Inv.) Mare unitate militara. - Din sl.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*trup
s.n. (pop.) crampei dintr-o bucata mai mare; ciump, ciot. (reg.) os, ciolan; (la pl.) degetele mainii. (reg.) bustean, buturuga.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ciont
s.n. (Pop.) Creanga pe ale carei bifurcatii taiate partial se pot agata unele obiecte. Fiecare dintre bifurcatiile coarnelor cerbului. Fig. Pricina, motiv (de cearta). Sens ascuns; talc, dedesubt. - Din bg.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*clenci
s.n. (Pop.) Cui de lemn care uneste obezile rotilor de la car. - Et. nec.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pisleag
s.n. (Pop.) Diminutiv al lui orzulet. Pasta fainoasa in forma si de marimea unui bob de orz, care se fierbe in supa. suf. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*orzisor
s.n. (pop.) faina de grau, de porumb etc. (de cea mai buna calitate); nulas, perva. (reg.) pulbere fina de faina care se depune pe sita sau pe obiectele din moara; pospai. (inv.) aluat, coca; plamadeala. (reg.) amestec subtire din faina de grau si apa, cu care se ung unele aluaturi, inainte de a fi bagate in cuptor; muruiala. (reg.) coaja de la turta de malai.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pielm
s.n. (Pop.) Faina de grau, de porumb etc. (de cea mai buna calitate). [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pielm
s.n. (Pop.) Faptul de ; ocupatia carciumarului sau a carciumaresei. Impozit care era perceput in trecut pe carciumi. - V. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*carciumarit
s.n. (Pop.) Fel, mod de a se imbraca; port. Utilizare, intrebuintare. Conduita, purtare, comportare. - V. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*purtat
s.n. (pop.) ferastrau mic de de gradina; ghimirlic. om care taie lemne, care ferastruieste.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*ferestraias
s.n. (pop.) fiecare dintre cele doua curele groase, funii sau lanturi care leaga pieptarul hamului de orcic (v.). (reg.; in forma: ) bucarul hamului. (reg.) ham. (reg.) parte a crucii carutei de care se prinde orcicul. (reg.) vergea de care se prinde orcicul la caruta cu hulube.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*sleau
s.n. (Pop.) Fiecare dintre cele doua scanduri care leaga talpile unei sanii; oplean. Fiecare dintre scandurile care formeaza partile laterale ale unei ambarcatii. Scandura care formeaza marginea de sus a unei luntre. Polita in perete pe care se tin lucruri de gospodarie. Fiecare dintre stalpii care sustin podul morii. - Et. nec.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*slai
s.n. (Pop.) Fir de aur; stofa tesuta cu astfel de fir; brocart. - Cf. tc. %zer% "aur", rom. fir.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*zarafir
s.n. (pop.) fire de lana (scurte si de proasta calitate) care raman, dupa daracit, in coltii daracului; resturi de lana sau de canepa ce ies din tesaturi, cand se dau la piua. (fig.) par (de pe capul omului). (reg.) iarba deasa, scurta si greu de cosit. (reg.) planta cu tulpina rigida, cu frunze subtiri si cu spicuri lungi; taposica.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*stim
s.n. (Pop.) Fluierul piciorului; partea piciorului de la genunchi in jos. Fiecare dintre tuburile sonore ale cimpoiului. Jgheab, teava prin care curge apa (din izvor, din cismea etc.). Turtur de gheata. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*turloi
s.n. (pop.) funie groasa si lunga, folosita in marina, in transporturi; parama, palimar, cablu. veche masura agrara.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*odgon
s.n. (Pop.) Galagie mare (facuta de oameni care tipa, rad, petrec etc.); larma, zarva. - Et. nec.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*chiloman
s.n. (pop.) gunoi de paie, de coceni, de frunze. bostina de la magiun. drojdie (de cafea).(by 2W3S11e11r5g5i5o)*mastahat
s.n. (Pop.; in expr.) formula de salut adresata cuiva pe care il intalnesti in drum. suf. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*intalnis
s.n. (Pop.; in expr.) = in locul unde se reteaza parul; la ceafa. (Inv.) Diametru. - Din (derivat regresiv). (by 4W5S13e13r14g7i7o)*retez
s.n. (pop.) (in expr.) = in locul unde se reteaza parul; la ceafa. (inv.) diametru. (reg.) zavor. lemn gros retezat la capete.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*retez
s.n. (Pop.: in expr.) = in lung si in lat, in toate directiile; pretutindeni. suf. (by 6W7S7e15r1g9i9o)*latis
s.n. (Pop.; in expr.) (pe cineva) (sau = a certa, a lua (pe cineva) la bataie. - Din ngr. "instructie". (by 3W4S12e12r5g6i14o)*rapanghel
s.n. (Pop.) Infirmitate, invaliditate. Fig. Defect moral; cusur. Fig. Defectiune. (Reg.) Boala. - Din magh. (by 4W12S13e6r6g15i8o)*betesug
s.n. (pop.) ingraditura de nuiele pentru adapostul vitelor, cailor si al oilor; staul. acaret pentru uscatul si pastratul porumbului; patul, porumbar, sasaiac. impletitura de nuiele fara fund, pusa peste loitrele carului, pentru caratul porumbului. impletitura de nuiele pentru uscat poame; losnita, slanita. locuinta ciobaneasca primitiva. casa proasta, fara ferestre; bordei.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cosar
s.n. (Pop.) Ingramadire de sloiuri de gheata care se formeaza primavara intr-un punct al unui rau, indeosebi la coturi sau pe sectiuni de curgere mai inguste, datorita careia se produc cresteri de nivel si inundatii; revarsare, inundatie. Baraj facut de oameni pentru a permite pornirea plutelor sau functionarea morilor de apa; apa oprita la baraj. Expr. = (despre cai) a nu voi sa traga; a se impotrivi. - Din bg.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*zapor
s.n. (Pop.; in loc. adj. si adv.) = (care este) in cantitate mare, cu ridicata, cu gramada, angro; (care este) foarte mult, din belsug. - Din tc. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*toptan
s.n. (Pop.; in loc. adv.) = pe o parte, intr-o latura, intr-o rana; inclinat, piezis, oblic. - Din tc. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*pes
s.n. (Pop.; in loc. adv.) (sau, reg., ) = repede, iute; indata, imediat. - Din magh. "grabit".(by 15W15S8e9r2g2i10o)*sarg
s.n. (Pop.; in loc. adv. si expr.) ( sau etc.) = (a face sau a deveni cunoscut) in fata lumii, a tuturor, in public. - Din magh. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*vileag
s.n. (Pop.) Instrument care serveste la depanarea pe mosoare sau pe tevi a sculelor asezate pe vartelnita. - Tc.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cicarag
s.n. (Pop.) Inteles^2, sens, rost, semnificatie. Loc. adv. = cu subinteles; cu rost, cu socoteala. Interpretare, explicatie. Gluma alegorica, fabula, pilda. Expr. = a vorbi figurat, alegoric. - Din sl. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*talc
s.n. (pop., inv.) aliaj din alama si nichel, care imita argintul; pacfon. mina.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*modem
s.n. (pop.) (inv.) recunostinta. (inv.) dar, plocon. binecuvantare, noroc; har. (interj.) noroc, ferice (de); bravo.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*halal
s.n. (Pop.) Jar^1. Senzatie de arsura pe gat si pe esofag; jeg . [Var.: (reg.) s.n.] - Et. nec.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*jaragai
s.n. (Pop.) Lada in care taranii isi pastreaza diverse obiecte, mai ales de imbracaminte. (Reg.) Sicriu. - Din germ. dial. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*tron
s.n. (pop.) (la jocul de arsice) arsic mai mare (plumbuit) cu care se lovesc celelalte arsice in timpul jocului; soalba, tap. (fig.) coarda. (fig.) clenci, greutate.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ichiu
s.n. (Pop.) Lipsa de activitate; incetare, intrerupere a unei activitati; ragaz, tihna. Loc. adj. si adv. = (care are loc) fara intrerupere; neintrerupt, neobosit; (care are loc) neintarziat, imediat, repede. - Din (derivat regresiv).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*preget
s.n. (pop.) loc defrisat intr-o padure, folosit ca pasune sau ca ogor; curatura, secatura, laz, runc, taietura. (reg.) padurice ramasa dintr-o padure mai mare; ciritei. (reg.) parapet, intaritura din copaci taiati. (reg.) ingraditura sau gard din crengi ramuroase; nimat; gard viu; vreasc, nuia. (pop.) loc ingradit la stana (uneori acoperit) pentru adapostirea oilor sau a altor animale; nimat.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*seci
s.n. (pop.) lopatica de curatat pamantul de pe brazdar si cormana plugului. bat lung, bata. mertic. donita.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*otic
s.n. (pop.) lovitura de pinteni sau de frau data calului; saritura acestuia.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*dizghin
s.n. (Pop.) Lucru uscat, intarit din cauza caldurii sau a vechimii. suf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sfarog
s.n. (Pop.) Lume, multime de oameni. Loc. adv. = in fata lumii, in public. Expr. (sau ) = niciodata. (sau ) (sau ) = a face cunoscut, a divulga. (In expr.) = in bataia vantului. - Magh.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*vileag
s.n. (Pop.) Margine ingusta, iesita in afara, in forma de polita^1, la horn, la cuptor sau la vatra taraneasca. Marginea de jos a ferestrei, iesita in afara ca o streasina. - Din ucr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*prichici
s.n. (Pop.) Maritat^1. Loc. adj. = (despre fete) buna de maritat. Expr. = a face vraji pentru a se marita. - Din (derivat regresiv).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*marit
s.n. (Pop.) Melodie, cantec, arie^3. Glas, voce; timbru al vocii. [Var.: (pop.) s.n.] - Lat.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*viers
s.n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. (In superstitii) Semn facut pe fruntea cuiva ca sa fie ferit de deochi. [Var.: s.n.] - Cf. tc. %benek.%(by 1W1S9e9r3g3i11o)*benghi
s.n. (Pop.) Mijloc folosit in tratarea unei boli; medicament, doctorie, tratament, remediu. sau = planta medicinala. Expr. (pe cineva sau ceva) sau (dupa cineva sau ceva) = a cauta cu infrigurare, pretutindeni. = a descoperi medicamentul, tratamentul eficace. (cuiva) = a gasi mijlocul de a stapani pe cineva, de a rezolva ceva, a gasi ac de cojocul cuiva. (In expr.) = fara nici un pic de... (In constructii negative) = catusi de putin, deloc. - Din sl.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*leac
s.n. (Pop.) Multime, sumedenie (de oameni, de animale); cantitate mare (din ceva). Prapad, nenorocire, pustiire; potop. - Din sl. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*sodom
s.n. (pop.) noroc. (reg.) planta denumita si |crucea-voinicului|voinicului|.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*norocel
s.n. (Pop.) Noroi^1; loc, teren, drum noroios. Bulgare de pamant uscat sau inghetat. - Cf. magh. %galad%, rus. %gluda%.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*glod
s.n. (pop.) nume generic dat mai multor specii de graminee care se gasesc in vegetatia pajistilor naturale. paie ramase pe camp dupa seceris; pais. pai mic, paiut de grau; pais. loc pe care creste paisul. (art.) numele unui joc de copii.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*paius
s.n. (Pop.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinti, inflamatiilor urechii etc. - Din bg. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*najit
s.n. (Pop.) Numele unei sarbatori crestine ortodoxe; Inaltarea (Domnului). - Din sl. "mantuitor".(by 14W14S7e1r1g9i10o)*ispas
s.n. - Popor, natie. - Multime, gloata. Sl. , din "a zamisli" (Miklosich, 32; Cihac, II, 218), cf. - Der. adj. (inv., plin de lume, populat).(by 5W6S14e14r7g8i8o)*norod
s.n. - Popor, natie. - Norod, plebe. - Parohie, enoriasi. - Multime, gloata. Lat. (Puscariu, XXVI, 741; REW 6654), cf. it. prov., cat. fr. port. Caracterul de cuvint mostenit din rom. nu este sigur. Apare din sec. XVII, si pare cultism, cel putin cu primele doua sensuri; oricum a fost intarit prin contactul cu it. si fr. (sec. XIX). Der. s.m. (enorias), din lat. , cf. it. "enorias" (dupa Tiktin, rom. ar fi imprumutat din it.), pare cuvint mostenit (cf. intr-un doc. mold. din 1631 "poporenii ce-au fost la acea biserica"); adj. (popular); , s.f. (popor; gloata); , vb. (a popula); vb. (a umple cu oameni), din lat. , sec. XIX; adj. (popular), din fr. ; adj. (nepopular); s.f.; s.f.; vb.; s.m.; s.f., toate din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*popor
s.n. - Popor, natiune. - Rasa, casta, gen, clasa. - Generatie. - Ruda, rudenie. - (Mold.) Reuniune de boieri fara sarcini publice, boierie. - Clasa, tip, categorie. Mag. (Cihac, II, 518; Tiktin), fara indoiala in relatie cu sl. "barbar", cf. ; e posibil ca rom. sa provina direct din sl. - Der. (var. ), s.m. (Trans., nobil, aristocrat), din mag. ; adj. (aristocratic, nobiliar); s.f. (noblete); s.n. (inv., noblete), din mag. ; s.n. (generatie, genealogie; familie, casa); s.f. (rasa, casta, soi); s.f. (ruda); , vb. refl. (Mold., a se inrudi); (var. ), s.f. (Mold., inrudire). - , adv. (deloc), pe care dictionarele obisnuite sa-l confunde cu cuvintul anterior, pare legat de mag. "nu" (Graur, VI, 35; Galdi, 95).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*neam
s.n. (Pop.) Paharel in forma de sticluta, cu gatul stramt si lung, din care se bea o bautura alcoolica. V. Continutul unui asemenea paharel. - Din bg. , scr. (by 2W2S3e11r11g4i5o)*ciocan
s.n. (pop.) paharel, sticluta (de rachiu). (reg.; la pl.) flori cusute pe pieptul iei taranesti.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ciocanel
s.n. (pop.) panta mult inclinata, povarnis, pripor. portiune din cursul unui rau, unde apa curge foarte repede. miscare violenta; goana, alergatura; navala; (fig.) izbucnire, precipitare.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*rapezis
s.n. (pop.) par infipt in pamant in mijlocul unei arii de treierat cu cai, in jurul caruia de infasoara funia in timpul treieratului. (fig.; inv.) centru. (reg.; in formele: ) prajina ascutita la capete si infipta in pamant, in jurul careia se cladesc claile de grau sau de fan; par. (reg.; art.) steaua polara.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*steajer
s.n. (Pop.) Par infipt in pamant in mijlocul unei arii de treierat cu cai, in jurul caruia se infasoara funia in timpul treieratului. [Var.: s.n.] - Din sl. (by 11W4S4e13r13g13i7o)*steajar
s.n. (pop.) partea dinainte a unui zid. latura, coasta, rana; (in loc adv.) = pe o parte, intr-o latura, intr-o rana, inclinat, oblic, piezis.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*pes
s.n. (Pop.) Parte a urzelii de la capatul panzei, care nu se mai poate tese si care se taie si se arunca atunci cand se scoate panza din razboi. - Cf. ucr. %uryvok%, scr. %urivak%.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*uruioc
s.n. (pop.) perforator, dorn. bat de batut icrele de peste. planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori rosii si albe. (art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. (reg.) unealta cu care se fac gauri in pamant pentru semanatul porumbului sau pentru introducerea stalpilor gardului. pana pentru despicat lemnele. piron gros si scurt batut in bustean, pentru a fi carat. ciur din sarma pentru curatatul de pielita al icrelor de morun. (reg.) solutie de pilitura de sulfat de cupru dizolvata in apa, folosita pentru vindecarea fracturilor. (inv. si reg.) coasta foarte inclinata; deal noroios. (reg.) stanca abrupta pe malul unei ape curgatoare. (reg.) loc la cotul unei ape curgatoare izbit de valuri; priboina.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*priboi
s.n. (Pop.) Piculet. (Fam.) Bautura alcoolica (in cantitate mica). Masa lichida sau solidificata formata prin picurarea unui lichid sau prin curgerea, picatura cu picatura, a unei materii topite. (Fam.) Castig mic si intamplator (de obicei ilicit). suf. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*picus
s.n. (Pop.) Piesa componenta a razboiului de tesut, constand dintr-o scandurica lunga cu crestaturi pe o margine, care opreste sulurile sa dea inapoi; cripalca, piedica. Limba melitei. - Cf. %coarda%.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*cordenci
s.n. (pop.) pisat, urina; urina din gunoiul vitelor, mustareata, musteala, mustaraie. canal prin care se scurge pisatul vitelor. (fig.; reg.) lucru de calitate inferioara; amestec de lucruri, talmes-balmes. (reg.) numele unei boli a vitelor.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pisalau
s.n. (Pop.) Popor, natiune, neam; persoana sau grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumita natiune. (Inv. si pop.) Totalitatea credinciosilor care apartin unui cult crestin, unei eparhii etc. Numar mare, multime, masa de oameni. Grosul populatiei; taranimea. - Din sl.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*norod
s.n. (Pop.) Povarnis abrupt sau adancitura formata prin prabusirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. Forma de relief rezultata prin asocierea liniara si laterala a dolinelor, care da terenurilor calcaroase un aspect adancit. - Din sl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*ponor
s.n. (pop.) povarnis abrupt sau adancitura formata prin prabusirea unor straturi de teren; rapa. loc necultivat; parloaga. munte inalt cu creasta golasa, lipsita de vegetatie. deal cu coama inalta si rotunda. mica apa curgatoare; garla; apa statatoare mai mare decat o balta. poiana (intr-o padurice). vizuina, barlog (intr-o regiune accidentata). casa mica si scunda. (fig.) necaz, suparare, nenorocire; amar. greseala, vina. multime, numar mare.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*ponor
s.n. (pop.) pozitie joasa a corpului (cu indoirea genunchilor si apropierea fundului de pamant); asezare pe vine, starcire, strangere (a corpului), ghemuire. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*ciuci
s.n. (pop.) randuiala, uzanta; traditie, datina. rost, socoteala, talc, noima. (in loc. adv.) = in ordine, pe rand, metodic. (inv.) dispozitie, hotarare, stipulatie; conventie, invoiala.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*sart
s.n. (pop.) sapa mare. sapaliga mare. cazma. tarnacop. ghionoi (tarnacop a carui lama metalica este ascutita la un capat si in forma de ciocan la celalalt). unealta cu care se fac gauri in pamant pentru diverse semanaturi sau pentru infipt aracii la vie; chitonag.(by 14W7S7e8r1g1i9o)*sapoi
s.n. (Pop.) Sarcina, povara; bagaj, calabalac. - Din magh. (|acuz|acuzativ|. lui ).(by 14W8S8e1r1g10i10o)*tarhat
s.n. (pop.) scaun mic; scaunas. (reg.) parte a unei unelte pe care se sprijina sau in care se fixeaza intreaga unealta.(by 1W9S10e3r3g3i12o)*scauneci
s.n. (Pop.) Scobitura, adancitura pe care o prezinta un obiect. Orbita ochiului. Obiect sau parte a unui obiect care prezinta o scobitura; (in special) strachina sau blid (de lemn); continutul unui astfel de vas. - Cf. bg., scr. %vagan%.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*gavan
s.n. (Pop.) Senzatia celui satul; saturare, indestulare. Loc. adj. si adv. = lacom, nesatios; nepotolit, neistovit. Expr. (sau = a potoli cuiva foamea pentru mai mult timp. = a se satura pentru mult timp. = a fi lacom, nesatios. Fig. Dezgust, sila, lehamite. Belsug, abundenta; imbuibare. [Var.: s.n.] - Lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*sat
s.n. (Pop.) Senzatie de greutate in respiratie, care constituie simptomul mai multor boli; sufocare, inecaciune; astma. Caldura mare, inabusitoare; canicula, arsita, zapuseala. Suparare, necaz, ciuda, manie. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*naduf
s.n. (Pop. si fam.) Acces de furie, gust de cearta; capriciu, toana. suf. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*partag
s.n. (Pop. si fam.) Diminutiv al lui vin bun; vinulet, vinut. suf. (by 14W8S8e1r1g2i10o)*vinisor
s.n. (pop. si fam.) gateala, ornament, podoaba. (la pl.) obiecte marunte, piese, accesorii lipsite de importanta. buna randuiala, rost. mirodenii.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*dichis
s.n. (Pop. si fam.; in expr.) (sau ) = a ajunge sa fie foarte cunoscut (pentru faptele sale, de obicei reprobabile); a se spune despre cineva ca... - Et. nec.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*buh
s.n. (Pop. si fam.; in expr.) (sau etc.). = a fi (sau a se afla, a sta etc.) la discretia, la bunul plac al cuiva. = a dispune de cineva dupa voie. - Din tc. "favoare, bunavointa".(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cherem
s.n. (Pop. si fam.; in expr.) , se spune despre un om care vorbeste (prea) mult, care nu se poate abtine sa nu vorbeasca. suf.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*gadilici
s.n. (Pop. si fam.; in legatura cu verbe ca "a avea", "a pierde", "a-si lua", "a-si face") Avant, elan; energie, vlaga. Expr. (cuiva) = a ameti; a face (pe cineva) sa-si piarda cunostinta (in urma unei lovituri); a pune (pe cineva) in situatia sa nu mai poata spune nimic. - Cf. scr. %mah%.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*mau
s.n. (Pop. si fam.) Inselatorie, sarlatanie, smecherie, escrocherie, pungasie. (Inv.) Proxenetism; practicarea prostitutiei. [Var.: (inv.) s.n.] - Din tc. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*pezevenclac
s.n. (Pop. si fam.) (La pl.; adesea fig.) Obiecte marunte, piese, accesorii (lipsite de importanta) care completeaza un sistem si ajuta la buna lui functionare. Loc. adv. (sau = cu toate cele necesare, fara sa lipseasca nimic; cu grija, ordonat. Podoaba, gateala, ornament. - Din (derivat regresiv).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*dichis
s.n. (Pop. si fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fite. (Pop. si fam.; mai ales la pl.) Podoaba (pretentioasa). Lucru marunt, fleac. (Inv.) Mestesug, dibacie; iscusinta, pricepere, maiestrie. Procedeu, mijloc; truc, tertip; inselatorie, artificiu. - Din ngr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*marafet
s.n. (pop. si fam.) latratura puternica, asurzitoare (produsa de mai multi caini deodata).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*schelalau
s.n. (Pop. si fam.) Medicament preparat in forma de pastila sau de caseta, pentru a putea fi inghitit usor. Expr. (sau ) (ori ) = a suporta (sau a face pe cineva sa suporte) ceva neplacut. - Din tc.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*hap
s.n. (Pop. si fam.) Mic obiect (maleabil) de forma sferica. - Et. nec.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*gogoloi
s.n. (Pop. si fam.) Petrecere, chef mare (si zgomotos). [Var.: s.n.] - Din tc. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*chiolhan
s.n. (Pop. si fam.) Placere, pofta, plac. Expr. (sau ) (cuiva sau a ceva) = de dragul (cuiva sau a ceva); pentru a face placere (cuiva). (Inv.) (unui lucru) = multumita, datorita, gratie (unui lucru). Favoare, concesie; serviciu. Expr. (cuiva) = a acorda (cuiva) o favoare; a satisface (cuiva) o dorinta sau un capriciu. - Din tc.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*hatar
s.n. (Pop. si fam.) Pornire spre cearta, chef de cearta. [Var.: s.n.] - Din magh.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*artag
s.n. (Pop. si fam.) Situatie neplacuta, incurcata. In care se afla cineva; belea, incurcatura, necaz. Cearta, discordie. (Reg.; la pl.) Obiecte (neinsemnate, fara mare valoare) pe care le poseda cineva, care formeaza bagajul lui. [Var.: (reg.) s.n.] - Din tc. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*bucluc
s.n. (Pop. si fam.) Tinut, regiune, meleag. (In basme) (sau ) = regiune indepartata (subpamanteana), dincolo de lumea reala, populata de fiinte mitice. (Rar) Intindere de teren. Domeniu, sfera de activitate. - Cf. tc. %tarim% "locuinta", magh. %terem% "sala mare".(by 9W3S3e11r12g5i5o)*taram
s.n. (Pop.) Slitul, deschizatura din fata a pantalonilor barbatesti. - Et. nec.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*prohab
s.n. (pop.) specie de lacusta. greiere-de-camp. specie de paianjen. numele unui cantec.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cosas
s.n. (Pop.) Stomacul animalelor rumegatoare; burduf ; burta ; bardan [Var.: s.n.] suf. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*burduhan
s.n. (pop.) storsul cosului de zer prin framantare. amestecarea unui lichid dintr-un vas prin clatinare. (fig.) bataie. (fig.) stoarcerea unui om de avere de catre cineva. scursura grasa din casul dulce framantat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*jintuit
s.n. (Pop.) Suferinta, durere sufleteasca (din cauza unei dorinte neimplinite). Sentiment de duiosie; melancolie, dor. Dusmanie, vrajmasie, pica. - Din magh. "contra".(by 8W2S2e10r11g11i4o)*alean
s.n. (Pop.) Taxa care se incasa pentru trecerea peste un pod sau care se percepe pentru transportul cu un pod umblator. suf. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*podarit
s.n. (Pop.) Teren aflat in salbaticie si accidentat, aproape inaccesibil omului.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*coclau
s.n. (Pop.) Termen fixat pentru savarsirea unei actiuni sau pentru indeplinirea unei obligatii; interval de timp in cuprinsul sau la sfarsitul caruia se efectueaza un lucru. Loc. adv. = din cand in cand; la zile mari. Expr. = a respecta cu strictete un termen de plata. (cuiva sau la ceva) = a ajunge la sfarsitul existentei, a inceta sa mai existe; a muri. Data la care se intampla ceva. Epoca a anului cand se coace si se strange recolta; (concr.) recolta culeasa in aceasta epoca. Menstruatie. Data, fixata in practica crestina, cand se pomenesc mortii; slujba religioasa care se face cu acest prilej. (Rar) Margine, limita. Loc determinat. Rost, socoteala, oranduiala. (Reg.) Ursita, soarta; prevestire. - Din sl. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*soroc
s.n. (Pop.) Tesatura groasa de lana, de canepa sau de bumbac, folosita la tara ca patura, ca velinta sau pentru asternut pe jos. - Din ngr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*tol
s.n. (Pop.) Timpul zilei (dis-de-dimineata) cand pleaca oile la pasune. Expr. = la inceputul zilei; la inceputul unui anotimp. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*prour
s.n. (Pop.) Totalitatea firelor de urzeala de la capatul unei panze, care raman netesute si se taie cand panza este scoasa de pe razboiul de tesut. - Lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*piedin
s.n. (pop.) traversa in care e fixata talpa saniei; scaun. numele unor parti ale carului; talpa razboiului de tesut.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*oplean
s.n. (Pop.) Trunchi sau bustean (de arbore); butuc de vita de vie. Butuc (al rotii carului). - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*bucium
s.n. (Pop.) Unealta de otel in forma de sul sau, rar, de pila plata, intrebuintata la ascutitul cutitelor. - Din tc. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*masat
s.n. (pop.) urina, pisalau. pisare, urinare. (fig.; fam. si peior.) bautura alcoolica slaba, inferioara; bautura racoritoare calda, lipsita de gust.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pisat
s.n. (Pop.) Val purtat de femei ca podoaba; val de mireasa. Panza alba care se pune mirilor pe cap, la cununie. Panza cu care se acopera trupul mortului; giulgiu. (La pl.) Vesminte, podoabe de prisos; zorzoane. [Var.: s.n.] - Cf. bg. %savan%. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*sovon
s.n. (Pop.) Vant puternic, furtuna (insotita de ninsoare); vifornita, viforeala. - Din sl. bg. scr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*vifor
s.n. (Pop.) Vas de lut, de lemn sau de tinichea in care se pun bucatele; strachina. Expr. = a fi in mare intimitate cu cineva. (sau ) = pentru o rasplata neinsemnata (primita ca pretul unei josnicii). (La pl.) Vase de bucatarie. - Din sl.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*blid
s.n. (Pop.) Veghere a unui mort noaptea inainte de inmormantare. Veghe, paza, straja. [Var.: (reg.) s.f.] - Din (derivat regresiv).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*priveghi
s.n. (Pop.) Vindecare, tamaduire, lecuire; (concr.) leac. - Din (derivat regresiv).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*vindec
s.n. (Pop.) Zapada, nea. (Reg.) Namete, troian. [Pl. si (m.): ] - Din sl. "maturare; pospai".(by 6W7S15e15r9g9i2o)*omat
s.n. (Pop.) Zgomot (slab, monoton) produs de fosnetul frunzelor, de curgerea apei, de bataia vantului etc.; vuiet, freamat. - Probabil contaminare intre si .(by 7W15S1e9r9g3i3o)*suiet
s.n. - Pornire, elan, insufletire. Din cu prep. adv. Daca aceasta ipoteza nu este gresita, trebuie sa fi fost la inceput inteles ca adv. (aceasta valoare nu apare in niciun text cunoscut, dar este cert ca acest cuvint nu apare in texte anterioare sec. XIX, si nici in dialecte). Constructia ar fi identica, deci, cu etc; expresia poate fi foarte bine interpretata Apoi, cuvintul fiind simtit ca un s., s-a putut deriva de la el vb. , formatie probabil artificiala si moderna, motivata de paralelismul fr. , germ. Dupa DAR, este formatie postverbala de la , si acesta este o compunere interna, pe baza lui Der. vb. (a impinge, a lansa, a arunca).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*avint
s.n. Port^3 (sau o parte a lui) in care, potrivit unei conventii speciale, marfurile importate, exportate sau aflate in tranzit nu sunt supuse taxelor vamale. [Var.: s.n.] - Din it. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*portofranco
s.n. Portelan cu caracteristici izolante superioare, folosit ca izolator in tehnica curentilor de inalta frecventa. .(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ultraportelan
s.n. - Portic, galerie de manastire. Lat. (sec. XIX). - Der. adj. (claustral).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*claustru
s.n. Portie de alimente sau de bautura care se dadea zilnic ienicerilor, ostasilor pamanteni, subalternilor, de catre domnitor sau boieri; ratie de alimente. Suma de bani care se dadea zilnic servitorilor, echivalenta cu ratia lor alimentara. Provizie. Portie de nutret care se da animalelor intr-o anumita perioada de timp. Parte care ii revine cuiva in urma unei repartizari, a unei imparteli etc. - Din tc. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*tain
s.n. - Portie, ratie, tain. Sl. "leafa" (Miklosich, 33; Cihac, II, 223), cf. sb., cr., slov., ceh., pol. "ratie", mag. "furaj". S-a confundat cu (var. inv. ), s.n. (masura de capacitate pentru cereale; cos; stavila, ecluza), din sl. (v. rus.) (Cihac, II, 221; Byhan, 322; Tiktin), cf. rus. rut. , ceh. , sb., cr. - Der. vb. (a se prosti, a se zapaci), in loc de ; vb. (Olt., a opri, a interzice), probabil pornind de la sensul de "a rationa, a limita"; s.f. (ratie); s.f. (zapaceala, deruta).(by 4W12S13e6r6g7i15o)*obroc
s.n. Portiunea dorsala din cuticula a fiecarui segment al corpului artropodelor. [< lat. - spate].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tergum
s.n. Portiune a intestinului gros care se gaseste intre cec si rect. - Din fr. lat. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*colon
s.n. Portiune a tulpinii unor plante cuprinsa intre doua noduri. - Din germ. it. (dupa ).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*internod
s.n. Portiune de canal sau de rau cuprinsa intre doua ecluze sau baraje. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*bief
s.n. - Portiune de harnasament care se pune pe capul calului. - Suvoi de apa de la titirezul cosului de moara. - Mr. megl., istr. Lat. (Puscariu 272; Candrea-Dens., 243; REW 1631; DAR), cf. alb. , it. prov., cat. , fr. , sp. , port. - Der. (var. ), vb. (a duce de capastru, a conduce;a inconjura ogorul cu o brazda care indica limitele acestuia; a inconjura un chenar cu un tiv de siguranta), care poate reprezenta lat. (Candrea-Dens., 245; REW 1630); vb. (a duce de capastru); s.f. (insailare dubla in jurul unui petic). Din rom. provine rut. (Candrea, 404; Berneker 485).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*capastru
s.n. Portiune de harnasament, confectionata din franghie sau din curea, care se pune pe capul calului, al magarului etc. pentru a lega animalul respectiv la iesle sau pentru a-l duce undeva. - Lat. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*capastru
s.n. Portiune de padure caracterizata printr-o vegetatie omogena, deosebita de restul padurii din jur. Partea superioara a catargului. - Din lat.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*arboret
s.n. Portiune de teren cuprinsa intre doua vai vecine, care, dupa unitatea de relief pe care se dezvolta, se numesc pod, camp, culme, creasta etc. - Din fr. (dupa ).(by 9W9S3e3r3g12i5o)*interfluviu
s.n. Portiune de uscat, in forma de triunghi, care provoaca difluenta fluviala. - Et. nec.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ceatal
s.n. Portiune de zid iesita din linia fatadei pentru a prezenta o anumita structura a planului cladirii, o anumita compozitie. - Din germ. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*rezalit
s.n. Portiune din acoperisul unei hale, al unei sali etc. mai ridicata, prevazuta cu numeroase ferestre, pentru a permite patrunderea aerului si a luminii; lanterna , luminator. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lanternou
s.n. Portiune din masa unui fluid in care acesta, datorita unui obstacol ivit in cale, are o miscare de rotatie; turbion, bulboana. valtoare, varticus. Rotire a apei (sau a spumei) sub forma de cercuri repetate, in locul unde se cufunda cineva sau ceva. (Fiz.) Miscare a unui fluid, in cursul careia particulele componente au o deplasare complexa de translatie si de rotatie. Vant puternic, vijelios, care se invarteste cu viteza pe loc, ridicand in aer obiecte usoare (praf, hartii, frunze uscate etc.) Sul, coloana, tramba (de praf, de fum, de zapada etc.). Compus: = planta erbacee cu tulpina taratoare si cu flori galbene ; mica planta erbacee, cu cate trei frunze la un nod, cu flori rosii dispuse in varful tulpinii, care creste prin locuri stancoase din regiunea alpina . Miscare (ametitoare) in cerc. Fig. Valmasag care taraste pe cineva ca o valtoare; ameteala, buimaceala, zapaceala. Loc in crestetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde parul porneste in toate directiile. Nume dat unor unelte care, atunci cand functioneaza, descriu o miscare circulara: fus pe care se desfasoara o funie sau un lant la capatul carora se afla o galeata, si care se invarteste cu ajutorul unei manivele, folosit pentru a scoate apa din put, pamant din gropi etc.; (reg.) unealta cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata; incuietoare la usa sau la poarta, compusa dintr-o bucata de lemn care se invarteste in jurul unui cui; unealta din lemn folosita pentru presat (la teascul de stors struguri) sau pentru strans (la masa dulgherului); unealta de dogarie care serveste la strangerea doagelor la butoaie, ciubere etc. - Din bg.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vartej
s.n. Portiune din mediul geografic cu trasaturi proprii. - Din germ. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*landsaft
s.n. Portiune dintr-o fereastra sau dintr-o usa situata deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile si avand deschidere separata, servind la iluminarea sau la aerisirea unei incaperi. Luminator. - Din germ.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*oberliht
s.n. Portiune dintr-o incapere cuprinsa intre extremitatile reunite a doi pereti alaturati; colt. Loc retras, ascuns; cotlon. (Pop.) Dulap triunghiular care se asaza pe colt. - Lat. (= ).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ungher
s.n. Portiune din tulpina unei plantule cuprinsa intre cotiledoane si baza radacinii. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*hipocotil
s.n. Portiune mai ridicata de pe partea posterioara a talpii incaltamintei, care corespunde calcaiului. - Din bg. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*toc
s.n. Portiune marginala special amenajata din suprafata unei strazi, mai ridicata decat partea carosabila, rezervata circulatiei pietonilor. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*trotuar
s.n. Portiune navigabila in lungul unui rau, al unui canal sau al unui lac, destul de larga si de adanca pentru a asigura navigatia la intrarea intr-un port. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*senal
s.n. Portiune neferomagnetica a unei laturi de circuit magnetic marginita de fetele apropiate ale unor portiuni feromagnetice ale laturii. - (dupa fr. ).(by 12W13S13e6r7g15i15o)*intrefier
s.n. Portiune scufundata a scoartei terestre, de forma alungita si marginita de falii paralele. - Din germ. , fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*graben
s.n. Portiune terminala a axului floral, care, de obicei, este mai ingrosata, formand partea sustinatoare a florii, si care adesea se prelungeste, alcatuind pedunculul floral. [Var.: s.n.] - Din fr. , lat..(by 13W6S6e14r15g8i8o)*receptacul
s.n. - Port, rada, loc de ancorat. - Refugiu, adapost. - Mr. Tc. (Roesler 571; Seineanu, II, 237; Meyer 244; Lokotsch 1321; Berneker 721; Vasmer, II, 42), din gr. ?????, cf. ngr. ??????, bg., rut., rus. Der. directa din gr. (Murnu 31; Roesler) nu este posibila. - Der. vb. (a pune in siguranta, a ancora). Din rom. provine mag. (Scriban; Edelspacher 18).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*liman
s.n. Porumb sau mei macinat mare. Mamaliga din mei (pisat). Expr. (sau ) (sau ) = a-i merge cuiva bine; a izbuti in toate. (sau ) = a-i face cuiva un bine. = a castiga ceva de-a gata, fara munca, pe neasteptate. - Lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pasat
s.n. - Porunca, comandament. It. E dubletul lui , s.f. (rinduiala), din lat. (sec. XIX). - Der. (din fr.) adj.; adj. (curent, vulgar); s.f., din pol. (Tiktin), sec. XVIII, inv.; vb.; s.f., din germ. , cf. rus. ; s.m.; vb. (a da, a emite un act); vb.; s.f.; vb.; (var. ) vb., din fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ordin
s.n. Posibilitatea de a patrunde, drept de ajunge pana intr-un loc sau pana la o persoana; intrare. (sau = drum care face legatura cu o sosea importanta, cu o localitate etc. = portiune de drum in panta care permite urcarea vehiculelor pe o sosea mai inalta, pe un pod etc. Expr. = a (nu) avea permisiunea sa mearga undeva, a (nu) avea voie sa patrunda undeva. Ansamblu de tulburari clinice ale organismului care se manifesta brusc, in stare de sanatate aparenta, si care se repeta de obicei la intervale variate. Izbucnire violenta (si trecatoare) a unei stari sufletesti. - Din fr. , lat.(by 14W8S8e8r2g2i10o)*acces
s.n. Posibilitatea pe care o au unele substante de a cristaliza in trei sisteme diferite. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*trimorfism
s.n. Posibilitate de a ajunge intr-o primejdie, de a avea de infruntat un necaz sau de suportat o paguba; pericol posibil. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*risc
s.n. Posibilitate de a fi, de a actiona etc. Soi, varietate, gen. mod. sort (dintr-un produs). Loc. adj. sau = diferit, variat, felurit. Loc. adv. = deloc. = deopotriva, asemenea, egal, intocmai, aidoma. Expr. De (sau etc.) = din fire, ca temperament; din punctul de vedere al originii, al provenientei; de profesiune, de meserie. = de neam, de origine, de loc. originar din... = intr-un mod propriu cuiva. = un lucru asemanator cu..., ceva care vrea sa fie sau sa para... (cuiva) = a omori, a distruge (pe cineva); a cauza (cuiva) un rau; (pop. si fam.) a dezvirgina. (Reg.) Chef, pofta. Obicei, datina, traditie. Sortiment de mancare sau de bautura. - Din magh. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*fel
s.n. - Posibilitate de a patrunde; intrare. Fr. - Der. (din fr.) , adj.; , adj.; , s.f. pl.; , adj.(by 6W7S15e15r1g9i3o)*acces
s.n. - Posirca, must. - Var. Origine indoielnica. Dupa Cihac, II, 174 si Scriban, din rut. (dupa Galdi, 142, din mag. ), ceea ce pare posibil, fiind cuvint uzual numai in N. tarii. Fara indoiala, coincide cu , care este in mod evident expresiv, cum pot fi si cuvintele indicate ca izvoare.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*liur
s.n. Postament inalt pe care se asaza sicriul unui mort sau, la comemorari, efigia unei persoane defuncte. - Din fr. germ. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*catafalc
s.n. Postament pe care se asaza ambarcatiile la bordul unei nave sau pe uscat. Suport de lemn care se fixeaza provizoriu pe cofrajul unui planseu de beton si pe care se sprijina dreptarul cu care se face nivelarea planseului dupa turnarea betonului. - Din it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cavalet
s.n. - Posta, oficiu postal. Tc. (Roesler 600; Seineanu, II, 277), cf. ngr. o?????, bg., sb. - Der. s.m. (sol, trimis); s.f. (inv., expediere, posta); adv. (rapid); vb. (Mold., a indeplini slujba de olacar); s.m. (insotitor al mirelui la nuntile traditionale).(by 3W12S12e5r5g14i14o)*olac
s.n. - Posta (organizatie, local si distanta). - Var. Tc. din arab. (Miklosich, 94; Seineanu, III, 79; Loebel 64; Lokotsch 1401; Berneker, II, 37), cf. ngr. ????????, bg., sb. - Der. adj. (de poste); s.m. (postas), din tc. ; , s.f. (localul postelor), din tc. , toate inv. (sec. XVII).(by 15W15S15e9r9g2i3o)*menzil
s.n. Postav aspru de lana de culoare inchisa, tesut de obicei in casa, din care se fac haine taranesti si |rase|rasa| calugaresti. [Pl. si: - Var.: (reg.) s.n.] - Din tc.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*siac
s.n. Post fix de radioemisiune, folosit la dirijarea navigatiei maritime si aeriene. Radiobaliza. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*radiofar
s.n. - Postul cel mare, a noua luna a mahomedanilor. - (Arg.) Stomac, burta. - Var. (sensul 1) Mr. Tc. < arab. Semantismul celui de-al doilea sens se explica prin faptul ca stomacul este cel care sufera in timpul postului de ramazan. Cf, prov. "zarva" (REW 7024).(by 14W14S8e8r1g1i10o)*ramazan
s.n. - Post. - Zi sau perioda de timp care preced anumite sarbatori care presupun post si mai ales ajunul Craciunului si al Anului Nou. - Zi sau perioda de timp care preced un eveniment in general. - Var. Mr. "pe nemincate, flamind", istr. Lat. (forma reconstruita in mod ipotetic la Plaut; cf. Corominas, I, 344); probabil prin disimilare ; cf. alb. , v. napol. , genov. , fr. , sp. , (este posibil ca fr. sa reprezinte un mai vechi , unde - a fost inteles ca prep.). In general se explica drept der. postverbal de la , si acesta ca rezultat al lat. (Meyer, IV, 88; Philippide, 16; Philippide, II, 645; Pascu, 16; Pascu, I, 29), de la (Diez, I, 214; Puscariu 49; Candrea-Dens., 31; REW 4581; DAR), sau de la (Cipariu, 122). Der. , vb. (a tine post); , s.n. (ajun, post); , adj. (care posteste). (by 7W15S15e9r9g2i2o)*ajun
s.n. - Potcap caracteristic calugarilor ortodocsi. Ngr. ?????????? (sec. XIX). Inainte se folosea si forma a aceluiasi cuvint gr., cf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*culion
s.n. Potcap purtat de calugari. Acoperamant de cap, inalt si rotund, facut din pasla, pe care il purtau in trecut boierii si, uneori, femeile. - Din tc. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*cauc
s.n. Potentialul fortei de atractie a masei Pamantului; potential terestru. - Din engl.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*geopotential
s.n. Potopul amintit in Biblie; potop. (Geol.) Pleistocen. - Din fr., lat. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*diluviu
s.n. - Poveste, fabula, legenda; in particular, poveste cu |zine|zana|. - Var. (inv.) Sl. (Miklosich, 14; Cihac, DAR). - Der. vb. (a povesti); s.m. (povestitor); vb. (inv., a povesti), din sl. ; , s.m. (inv., povestitor); s.m. (inv., povestitor).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*basm
s.n. - Povirnis, panta abrupta. Sl., cf. rus. rut. (Tiktin), poate din sl. (Conev 39). - Der. adj. (povirnit).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pripor
s.n. Pozitia mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii. = linie de teren definita, de regula, prin puncte caracteristice. [Pron. , pl. , var. s.n. / Dupa fr. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*aliniament
s.n. Pozitie a corpului cand este intins la orizontala. Rana cangrenata care apare uneori la bolnavii siliti sa stea mult timp culcati. - Din fr. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*decubit
s.n. Pozitie a unui caine de vanatoare cand simte sau vede vanatul. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*aret
s.n. Practica magica (rugaciuni, descantece etc.) care are drept scop alungarea duhurilor rele, a diavolilor etc. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*exorcism
s.n. Practicare a radiocomunicatiilor de catre radioamatori. suf. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*radioamatorism
s.n. Practicare a unei indeletniciri ca profesiune; ramura a artei, a sportului etc. practicata ca profesiune; profesionalism. - [ist] + suf. (by 13W6S7e15r9g2i11o)*profesionism
s.n. Practicare, ca amator, a unui sport, a unei arte etc. suf. Cf. fr. %amateurisme%.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*amatorism
s.n. - Praf alb obtinut din ghips macinat. - Mr. Ngr. ????? (Tiktin; Galdi 203). Este dublet al lui s.n., din gr. prin intermediul germ. , si al lui , s.n. (ghips), probabil din cuvintul anterior, cu influenta pronuntarii italienesti datorita faptului ca meseriasii care se ocupau de ipsos au fost aproape intotdeauna italieni (dupa DAR, reprezinta fr. ). - Der. vb. (a lucra in ipsos); s.m. (vinzator de ipsos).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ipsos
s.n. Praf alb obtinut prin deshidratarea totala sau partiala a ghipsului macinat si incalzit in fierbatoare speciale, folosit ca liant. - Din ngr.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*ipsos
s.n. Praf de cafea solubil, care se prepara prin simpla dizolvare in apa; nes. Bautura preparata cu astfel de cafea; nes. - Cuv.fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*nescafe
s.n. - Praf (de faina). - Aparenta, lustru. - Mr. megl. Gr. si ngr. without (Miklosich, 233; Vasmer, 112; Scriban), cf. sb., cr. Der. din sb. "a stropi" (Cihac, II, 213; Tiktin), din sb. (Candrea) sau din bg. (Conev 87) pare mai indoielnica. - Der. vb. (a acoperi superficial, a presara; a straluci la suprafata, a se preface), in care ar putea sa fi intervenit sl. "a presara"; s.f. (lustru).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pospai
s.n. Praf de staniu folosit in imprimarea textila si la fabricarea hartiei. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*argentin
s.n. - Praf, pulbere. - (Trans. de Nord) Fumaraie. Origine obscura. Daca sensul al doilea nu este tirziu, trebuie sa presupunem acceptia primitiva de "viltoare" si in acest caz trebuie plecat de la sl. "roata". Veriga imediata ar putea fi bg. "bratara" sau reprezentantul lui sl., caci este usor de plecat de la ideea de "inel sau virtej de fum" pentru a ajunge la Bg. (> rom. s.f. (inel, belciug, putin folosit)) apartine aceleiasi familii ca ; cf. sb. "inel", rus. "chiftea", bg. "cirnacior." Cihac, II, 723, pleca de la , presupunind o forma redusa , ce nu pare posibila. Der. s.f. (prafarie); , adj. (prafos); s.f. (prafarie); , adj. (prafos); adj. (gri); (var. ), vb. (a prafui); , s.n. (actiunea de a scutura praful); vb. (a scutura; a misca; a zapaci), pe care Draganu, IX, 206, il pune in legatura cu rut., rus. "a agita", din sl. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*colb
s.n. Prag construit in camera unei porti batante de ecluza, pe care se sprijina poarta, atunci cand este inchisa. - Din fr.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*busc
s.n. Prajina care serveste pentru a pune in miscare o ambarcatie mica, impingand cu ea in fundul apelor putin adanci, sau cu care se mana pestele spre plasa, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea pestelui etc. - Din tc.(by 1W9S10e10r3g4i12o)*ghionder
s.n. Prajina cu care se conduc plutele. Prajina care se poarta sprijinita de umar si cu ajutorul careia se duc greutati, legate de capatul dinspre spate. - Tc.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*siric
s.n. Prajina folosita la sarituri (acrobatice) in inaltime. P.ext. Numar de circ executat cu aceasta prajina. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pers
s.n. Prajina groasa de lemn, bifurcata la un capat, care se fixeaza la dricul carului si de care se prinde jugul; (reg.) ruda. Expr. (sau ) = a fi pregatit pentru orice eventualitate. Prajina cu varful despicat, in care se infigea in trecut o reclamatie si care se prezenta domnitorului, pe deasupra capetelor multimii. Prajina despicata la un capat, cu care se culeg fructele, cu care se prind racii etc. Fiecare dintre cele doua bete, despicate in forma de furca si infipte in pamant, langa jar, intre care se fixeaza pestele intreg pentru a se frige. Parghie la moara de vant sau la fantana. Calus. [Pl. si: (rar) ] - Bg., sb. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*protap
s.n. Prajina groasa de lemn, bifurcata la un capat, care se fixeaza la dricul carului si de care se prinde jugul; ruda. Prajina cu varful despicat, in care se infigea in trecut o reclamatie prezentata domnitorului, pe deasupra capetelor multimii. Expr. = a protesta, a reclama; a cere cu insistenta ceva. Prajina despicata la un capat, cu care se culeg fructele, cu care se prind racii etc. Fiecare dintre cele doua bete, despicate in forma de furca si infipte in pamant, langa jar, intre care se fixeaza pestele intreg pentru a se frige. Parghie la moara de vant sau la fantana. - Din sl. bg. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*protap
s.n. Prajina lunga de care sunt legate curmeie de tei, folosita pentru a speria pestii de pe fundul apei si a-i goni spre plasele de pescuit. suf. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*teier
s.n. Prajina lunga, prevazuta la un capat cu carlig, folosita pentru prinderea si manevrarea butucilor pe apa. - Et. nec.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*ceac
s.n. - Prajina. - Var. Mag. (Cihac, II, 498; DAR; Galdi, 128). In Trans.(by 1W9S10e3r3g12i5o)*fercheteu
s.n. Prajitura (de obicei de forma cilindrica) facuta din mai multe straturi de aluat, avand intre ele straturi de crema, de dulceata etc., acoperita cu o glazura sau crema ornamentala etc. [Var.: s.f.] - Din germ.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*tort
s.n. Prajitura facuta din faina, oua si zahar, de culoare galbena si cu aspect pufos. [Pl. si: ] - Din ngr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*pandispan
s.n. Prajitura facuta dintr-un fel de gogosi de aluat alungite, umplute cu crema si acoperite cu glazura de serbet, ciocolata etc. [Pl. si: ] - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ecler
s.n. Prajitura in forma de triunghi, preparata din foi de placinta umplute cu nuci si muiate in sirop; prajitura in forma de triunghi preparata din aluat frantuzesc umplut cu crema de vanilie. (In sintagma) = lama de materie nervoasa care (impreuna cu corpul calos) face legatura intre emisferele cerebrale. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*trigon
s.n. Prajitura in forma de triunghi, preparata din foi de placinta |umplute|umple| cu nuci si |muiate|muia| in sirop. (In expr.) = lama de materie nervoasa, care (impreuna cu corpul calos) face legatura intre emisfera dreapta si cea stanga a creierului mare. - Fr. (gr.), gr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*trigon
s.n. - Prajitura. - Mr. It. , prin intermediul tc. (Seineanu, II, 201), cf. ngr. ??????????.(by 4W13S7e15r15g9i9o)*pandispan
s.n. Prajitura preparata din doua straturi de taitei foarte fini, prajiti si insiropati, intre care se pune un strat gros de frisca. - Din tc. (lit. ), ngr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cataif
s.n. Prajitura preparata din foi de aluat coapte intre care se pune crema de vanilie. - Din germ. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cremsnit
s.n. Prajitura realizata dintr-o compozitie obtinuta prin simpla amestecare a ingredientelor (faina, unt, oua, zahar, praf de copt), coapta de obicei intr-o forma dreptunghiulara; poate fi simplu sau cu adaos de cacao, fructe confiate, stafide sau rahat; engl. (= prajitura).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*chec
s.n. Prapastie adanca; abis, genune, adanc . Expr. (Pop.) = niciodata; cu nici un pret. - Et. nec.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hau
s. n. prapastie, genune. parte profunda a unui fenomen, a unui proces; neant. depresiune a fundului oceanelor, cu adancimi mari. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*abis
s.n. Precept din care se deduce un mod de a actiona, de a gandi etc.; invatatura. Domeniul si activitatea de instruire si de educare (prin scoli); totalitatea institutiilor scolare. suf. (dupa fr. ).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*invatamant
s.n. Preconizare si practicare a metodelor radicale in |solutionarea|solutiona| unor probleme. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*radicalism
s.n. Predispozitie la unele boli articulare si de nutritie; boala articulara sau de nutritie provocata de aceasta predispozitie. - Din fr.(by 10W10S11e4r4g13i13o)*artritism
s.n. Predominare a unei singure idei in gandire. - Din fr. (by 2W2S10e11r11g4i4o)*monoideism
s.n. - Prejudecata, superstitie. Ngr. ???????? (Galdi 239). Sec. XVIII, inv., este dubletul lui s.f.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*prolipsis
s.n. Prelungire mobila provizorie a protoplasmei la amibe, leucocite etc., servind la locomotie si la prinderea hranei.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*pseudopod
s.n. Prelungire temporara a protoplasmei unor protozoare sau a unor celule (ca leucocitele), care serveste la locomotie si la prinderea prazii. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*pseudopod
s.n. Preocupare care vizeaza remodelarea conditiilor existente pe o planeta, facandu-le asemanatoare celor de pe Pamant. - Cuv. engl. (by 10W10S4e4r4g12i13o)*terraforming
s.n. - Preocupare de a obtine ceva. - Avantaj, folos, cistig, profit. - Dobinda. - Intelegere, grija, solicitudine. - Calitatea de a trezi atentie, atractie. - Mr. Fr. si inainte (sec. XVIII) din it. , mr., cf. ngr. ??????????, alb. , bg. (dupa Galdi, 200, rom. provine din ngr. -??- trebuia sa dea rezultatul , ca in alb.). - Der. vb. (a stirni interes; refl., a arata interes; refl., a se informa, a cere informatii), din fr. ; adj. (inv., interesant); adj., din fr. ; , s.n. (lipsa de interes; abnegatie); , vb. (a compensa, a despagubi; refl., a manifesta lipsa de interes), din fr. ; adj. (lipsit de interes).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*interes
s.n. Preocupare de a obtine un succes, un avantaj; ravna depusa intr-o actiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. Avantaj, folos, castig, profit. Loc. adj. (sau ) = de importanta sociala, util colectivitatii. Expr. = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale. Dobanda. (Jur.) = despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. Orientare activa si durabila, dorinta arzatoare de a cunoaste si de a intelege pe cineva sau ceva. Intelegere si simpatie fata de cineva sau de ceva; grija, solicitudine. Calitatea de a destepta atentia, a starni curiozitatea prin importanta, frumusetea, varietatea lucrului, a problemei, a actiunii etc.; atractie. [Pl. si; (rar) ] - Din it. rus. germ. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*interes
s.n. Preocupare, tendinta de a se pune in evidenta cu orice pret, de a epata; atitudine de afirmare exagerata a calitatilor proprii (specifica mai ales unui actor sau unui sportiv). suf.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*vedetism
s.n. - Preotime. - Var. (inv.) Mr. Ngr. ??n??? (Murnu 14), in parte prin intermediul sl. (Vasmer, 79), cf. sb., rus. , si modern din lat. Sec. XVI (cu forma ). - Der. mod. (din fr.) , s.m.; , adj.; , s.n. Der. inv. , (var. , sec. XVII), adj.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cler
s.n. Preparat alimentar crocant de forma unui betisor, facut din aluat sarat, cu gust picant prin adaos de sare, branza, chimen etc. si care se serveste ca aperitiv. - Din fr. "sarat". (by 11W12S5e5r14g14i7o)*saleu
s.n. Preparat alimentar de origine engleza, facut din faina, oua, grasime de vaca, zahar, maduva, prune si aromat cu o bautura alcoolica. - Din fr., engl. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*puding
s.n. Preparat alimentar din usturoi pisat, otet (sau apa) si sare, care serveste ca adaos la unele mancaruri. [Var.: s.n.] + ("usturoi").(by 12W12S5e6r14g14i8o)*mujdei
s.n. Preparat alimentar facut din sirop de zahar bine legat si frecat, colorat si aromat cu diferite esente sau sucuri de fructe. - Din tc.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*serbet
s.n. Preparat culinar asemanator cu |blanchetul|blanchet|, dar la care se adauga arpagic si ciuperci; fr. germ. it. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*fricaseu
s.n. Preparat culinar asemanator cu o budinca, foarte pufos, facut din legume, branza sau fructe cu albus batut spuma. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*sufleu
s.n. Preparat culinar asemanator cu o tocanita, din bucati de carne alba (vitel, miel, pasare, maruntaie) in sos alb pe baza de rantas alb sau ingrosator, cu adaos de ou si smantana; spre deosebire de ciulama, carnea este taiata in bucati mai mici, iar sosul este mai delicat; fr. germ. engl. - V. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*blanchet
s.n. Preparat culinar cu mare valoare nutritiva, creat in sec. 19 de medicul elvetian Bircher-Benner, numit de aceea si constand din fulgi de ovaz inmuiati in lapte, cu adaos de suc de lamaie, mere rase sau alte bucatele de fructe proaspete si seminte uleioase (miez de nuca, migdale) macinate; amestec de fulgi de ovaz, fructe deshidratate si seminte uleioase, comercializat sub aceasta denumire. din germ. < germ. elv. , dim. al lui pt. germ. = piure (de fructe, de legume etc.). [et. ](by 3W3S11e12r5g5i14o)*musli
s.n. Preparat culinar din aluat cu mult unt, asezat in foi si umplut cu branza, tocatura de carne etc. Pasta de ficat, de carne sau de peste amestecata cu condimente, care se consuma (unsa pe felii de paine) proaspata sau conservata; pastet. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*pateu
s.n. Preparat culinar din bucati de carne, maruntaie, peste, fragede si delicate, |sotate|sota| in grasime, stinse cu vin sau un fond potrivit, apoi fierte inabusit, impreuna cu o garnitura de legume si condimente, in vasul acoperit cu capac. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*soteu
s.n. Preparat culinar din faina de ovaz sau alte crupe de cereale (fulgi de ovaz, de porumb, muesli) fierte in apa sau oparite cu lapte; se consuma traditional in tarile anglo-saxone la micul dejun - sarat in Scotia, cu sirop sau gem in Anglia. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*porridge
s.n. Preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude), trecute prin sita sau zdrobite, folosit de obicei ca garnitura. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*piure
s.n. Preparat culinar facut din bucati subtiri de muschi de vitel sau din peste. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*escalop
s.n. Preparat culinar facut dintr-o felie subtire de carne, batuta cu ciocanul de lemn, trecuta succesiv prin faina, ou si pesmet si prajita in grasime. - Din germ.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*snitel
s.n. Preparat culinar lichid sau vascos (de obicei condimentat) cu care se pregatesc sau cu care se servesc unele mancaruri. - Din fr.(by 14W15S15e8r9g2i2o)*sos
s.n. Preparat culinar specific bucatariei rusesti si scandinave, din piure sau sirop de fructe rosii (fructe de padure, capsune, zmeura), legat cu amidon; servit cald sau rece, decorat cu frisca; rus. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*chisel
s.n. Preparat, de obicei de culoare neagra, folosit (in trecut) la unsul sau la lustruitul incaltamintei de piele si al hamurilor; crema de ghete. Fig. (Pop. si fam.) Lucru fara nici o valoare, fara nici o insemnatate. - Din germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*vacs
s.n. Preparat de patiserie din aluat oparit, cu aspect de gogoasa mai mare sau mai mica, umpluta ulterior cu o compozitie sarata sau (cel mai adesea) dulce (crema de patiserie, frisca, inghetata); inghetata servita in profiteroluri. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*profiterol
s.n. Preparat de patiserie din foitaj umplut cu branza, carne tocata etc. Pasta tartinabila din ficat de pasare (gaina, gasca, rata) sau de porc, proaspata sau din conserva. Preparat culinar din tocatura de ficat, de carne de porc, de vanat sau de peste, variat aditionata si condimentata, invelita in aluat si coapta intr-o forma de metal; se consuma cald sau rece; inv. (din germ. ); daca compozitia este invelita in slanina si coapta intr-o forma de lut sau de fonta cu capac, preparatul se numeste si (din fr. ); se consuma totdeauna rece, in felii. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*pateu
s.n. Preparat de patiserie provenit din bucataria maghiara, asemanator cu strudelul, umplut ca si acesta de obicei cu branza si stafide, dar si cu diverse creme sau marmelada; din magh.(by 8W8S8e1r2g10i10o)*retes
s.n. Preparat farmaceutic in continutul caruia intra si opiu. - Din fr. (by 13W13S13e7r7g15i1o)*opiat
s.n. Preparat farmaceutic lichid sau semisolid, cu aspect limpede sau laptos, folosit pentru frictiuni sau aplicatii locale. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*liniment
s.n. Preparat farmaceutic solid de forma conica, administrat pe cale anala. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*supozitor
s.n. Preparat farmaceutic solid, plastic, care are in compozitia sa saruri de plumb, rasini, cauciuc, medicamente si care se aplica pe piele pentru izolarea ranilor sau fixarea pansamentelor; plasture. - Din lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*emplastru
s.n. Preparat farmaceutic sub forma de (comprimate din) pulbere cristalina alba, fara miros, solubila in apa, folosit ca medicament impotriva febrei, a durerilor de cap, a nevralgiilor etc. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*piramidon
s.n. Preparat lichid obtinut prin dizolvarea intr-un solvent volatil a unor rasini, uleiuri sau a altor substante si care, intins pe suprafata unui obiect, formeaza in urma evaporarii solventului o pojghita solida, dura, care fereste obiectul de influenta aerului si a umezelii, dandu-i totodata un aspect placut. Piele (sau imitatie de piele) cu fata neteda, lucioasa, acoperita cu un strat de lac^2 . - Din germ. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*lac
s.n. Preparat medicinal care contine opiu, intrebuintat in trecut ca anestezic. - Din tc.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*tiriac
s.n. Preparat specific tarilor din Orientul Mijlociu, tahanul (numit aici sau ) este o pasta amara obtinuta exclusiv prin zdrobirea semintelor neprajite (pasta galbuie) sau prajite (pasta maronie) de susan. Se consuma ca atare, ca un dip in care se inmoaie bucati de lipie, dar mai ales ca adaos la diverse piureuri (de ex. hummus); stoarsa de ulei si indulcita, se foloseste pentru a prepara halvaua. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*tahan
s.n. Prepeleac de care ciobanii isi atarna hainele, vasele, saculetele cu branza puse la scurs etc. suf. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sarciner
s.n. Presa manuala cu ajutorul careia se storc strugurii, semintele plantelor oleaginoase etc. pentru a se obtine mustul, uleiul. (Inv.) Masina de imprimat; tipar, tiparire. (Reg.) Capcana pentru anumite animale. - Din sl. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*teasc
s.n. Presa manuala pentru imprimarea cartilor de vizita, a |ferparurilor|ferpar|, a afiselor de format redus. - Din germ. [presse].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*boston
s.n. - Presiune, mai ales exercitata de unele gaze. - (Arg.) Curaj, avint. Germ. "vapor" (Iordan, VII, 225).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*damf
s.n. Pret mai mare decat cel obisnuit; pret de specula (mai mare decat pretul legal). (by 14W15S8e8r2g2i10o)*suprapret
s.n. Prevestire facuta de auguri. = a fi semn bun. Prezicere, prevestire. [Pron. , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*augur
s.n. Prezenta a unei mari cantitati de lichid in amnios. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*hidramnios
s.n. Prezenta in organism a unor germeni patogeni, uneori in stare latenta, ca urmare a rezistentei naturale sau dobandite a organismului respectiv. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i3o)*microbism
s.n. Prezenta organelor sexuale de ambele sexe la acelasi individ; bisexualitate, androginie. - Din fr.(by 14W14S7e8r8g1i2o)*hermafroditism
s.n. Prezentare a unui spectacol de estrada, de varietati etc.; text care contine aceasta prezentare. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*comperaj
s.n. Prezentare dezvoltata, amanuntita si sistematica, expusa oral sau scris, a unor fapte, a unei situatii, a unor idei etc.; dare de seama, expunere. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*expozeu
s.n. Prezentare grafica a unui obiect printr-o imbinare de linii drepte sau curbe, prin puncte, pete etc. = desen facut cu mana libera, fara instrumente; = desen care reprezinta la scara planul unui obiect, al unei constructii etc.; = insiruire de desene care reprezinta fazele unei miscari si care, redate succesiv pe ecran, dau impresia unor fiinte vii cinematografice. V. Arta si tehnica de a desena. Planul unei constructii. Ornamentatia unei tesaturi. [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*desen
s.n. ~ [Pr. fr.: $ba-b\'orbabeurebasbassusbeurrebutrumbutyrum????????TLF$](by 8W9S2e2r10g11i4o)*babeurre
s.n. Prima frunza, in forma de teaca care inveleste mugurasul embrionului la graminee. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*coleoptil
s.n. Prima incapere (de dimensiuni mici) a unei locuinte, in care se intra venind de afara; vestibul. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*antreu
s.n. Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsa intre intestinul subtire si colon. [Var.: s.n.] - Din fr. lat. [intestinum] (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cec
s.n. Prima parte a unui discurs, care, enuntand sumar continutul acestuia, urmareste castigarea atentiei si bunavointei auditoriului; introducere, prefata la o carte, la un articol etc. - Din lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*exordiu
s.n. Primire si distribuire a aerului^1 intr-o mina, intr-o sala de spectacole etc. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*aeraj
s.n. Primul produs obtinut in cursul macinarii graului. Material furajer provenit din resturile de seminte ramase dupa extragerea uleiului, cu continut bogat in proteine si saruri minerale. - Din germ.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*srot
s.n. Primul si cel mai mare compartiment al stomacului rumegatoarelor, de forma unui sac dublu, care ocupa intreaga cavitate abdominala stanga si o parte din cavitatea abdominala dreapta si in care se inmagazineaza alimentele si se macereaza sub influenta florei bacteriene, a fermentilor si a miscarii peretilor; ierbar^2. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*rumen
s. n. Primul strat de material care se aplicA? pe suprafata unui corp sau a unei piese ce urmeazA? a fi vopsite. a?? strat de vopsea albA? care se intinde pe o panzA? inainte de a o picta. Strat de mortar aplicat direct pe zidA?rie, peste care se aplicA? tencuiala propriua??zisA?. -Din germ. (by 1W1S10e10r10g4i4o)*grund
s.n. Primul strat de material special aplicat pe suprafata unei piese, a unui obiect, a unui element de constructie care urmeaza sa fie finisata. Strat de vopsea alba care se aplica pe panza, pe cartonul sau pe scandura pe care se picteaza. Strat de mortar aplicat pe zidarie, servind ca suport pentru tencuiala vizibila. - Din germ.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*grund
s.n. Primul strat de var, aplicat direct pe tencuiala sau pe glet. - Cf. germ. %patschokieren%.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pacioc
s.n. Primul termen al unei scaderi, numarul din care se scade alt numar. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*descazut
s.n. Primul vers sau prima strofa dintr-o cantare bisericeasca. - Din sl.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*irmos
s.n. principiul general al noii "Anatomii politice" al carei subiect si obiect nu sunt relatiile de autoritate ci de disciplina(by 4W12S12e6r6g14i15o)*panopticism
s.n. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pamantului, bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*actualism
s.n. Principiu natural si tehnic de detectare a unui obiect in spatiu, bazat pe emisia si reflectarea undelor. Detector sonic pentru telecomunicatii subacvatice, folosit pentru reperarea unor obiecte submarine. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*sonar
s.n. Prindere. sau = numele unui joc de copii in care un jucator alearga sa prinda pe altii care fug. - V. (by 14W7S8e1r1g1i10o)*prins
s.n. Privilegiu acordat de papa, care confera puteri exceptionale. - Din fr. lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*indult
s.n. Proba atletica de alergari pe o distanta de 21,0975 km, jumatate din distanta specifica maratonului. - Din pref. + (by 3W4S4e12r13g6i6o)*semimaraton
s.n. Proba atletica la vechii greci, constand in tranta si pugilat. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*pancratiu
s.n. Proba combinata de atletism, alcatuita din cinci exercitii diferite, clasamentul facandu-se prin totalizarea punctelor obtinute la fiecare proba. = concurs sportiv complex care consta din cinci probe diferite (scrima, calarie, tir, inot si cros), clasamentul fiind facut prin totalizarea punctelor obtinute la fiecare proba. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pentatlon
s.n. Proba combinata de atletism pentru juniori, alcatuita din opt probe de alergari, sarituri si aruncari. [penta](by 11W11S5e5r13g13i7o)*octatlon
s.n. Proba prin care se examineaza, in psihologia experimentala, unele aptitudini psihice si fizice ale unei persoane; materialul (fise, tablouri, scheme etc.) cu care se face aceasta proba. - Din fr., engl.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*test
s.n. Proba scrisa, neanuntata, de obicei din lectia curenta, data elevilor pentru verificarea periodica a cunostintelor; lucrare de control. - Din germ. , lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*extemporal
s.n. Proba sportiva care consta din doua incercari atletice combinate: parcurgere a 20 km pe schiuri si tragere la tinta a 20 de focuri in diverse puncte situate de-a lungul traseului. - Din rus. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*biatlon
s.n. Proba sportiva combinata, alcatuita din zece probe atletice, selectionate din alergari, aruncari si sarituri care se disputa in cursul a doua zile consecutive si la care trebuie sa participe fiecare concurent. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*decatlon
s.n. Proba sportiva combinata la care se face insumarea punctelor realizate de concurent in patru probe reunite, alese de organizatorii concursurilor. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*tetratlon
s.n. ~ (prob. din nlat. < n.pr. , unul dintre fiii lui Iuda (Geneza 38:9)) [](by 12W5S6e14r14g8i8o)*onanism
s.n. Procedeu artistic care consta in compunerea unui tablou prin lipirea laolalta a unor elemente eterogene; tablou realizat prin acest procedeu. - Din fr.(by 9W3S3e11r12g12i5o)*colaj
s.n. Procedeu care permite |decalcarea|decalca|. Hartie obtinuta prin decalcare. (Lingv.) Calc . - Din fr. (by 8W8S2e2r2g10i11o)*decalc
s.n. Procedeu cinematografic constand din intunecarea continua a imaginii la sfarsitul unui cadru sau din aparitia continua a imaginii din intuneric. - Din fr.(by 1W1S1e10r10g3i4o)*fondu
s.n. Procedeu de a zgaria un desen intr-un material colorat, lasand sa apara contrastant stratul de fond. - Cuv. it. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*sgraffito
s.n. Procedeu de cercetare in stiinta, care consta in provocarea intentionata a unor fenomene in conditiile cele mai propice pentru studierea lor si a legilor care le guverneaza; observatie provocata, experienta . - Din lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*experiment
s.n. Procedeu de creatie care urmareste, prin caracterul intamplator al configuratiei finale a structurii, stimularea interesului si a imaginatiei spectatorului. Curent conform caruia aceeasi compozitie se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertatii ce se acorda interpretului in |recrearea|recrea| sa. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*aleatorism
s.n. Procedeu de extragere a titeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit in sondele mai putin adanci. - Et. nec. Cf. %lac^1.%(by 5W5S13e14r14g7i8o)*lacarit
s.n. Procedeu de filmare sau de televizare cu ajutorul unui aparat mobil de luat vederi cu focar variabil, folosit mai ales pentru scenele cu personaje in miscare. Dispozitiv care serveste la deplasarea aparatului de luat vederi prin travelling . - Din fr., engl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*travelling
s.n. Procedeu de indepartare a impuritatilor din otel in cursul elaborarii acestuia. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*pudlaj
s.n. Procedeu de montaj constand in alternarea cadrelor filmate cu aparatul asezat in unghiuri de filmare opuse. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*contraplan
s.n. Procedeu de obtinere a informatiilor privitoare la prezenta, pozitia, natura etc. diverselor obiecte cu ajutorul undelor electromagnetice. - Din fr. (by 9W9S10e3r3g12i12o)*radioreperaj
s.n. Procedeu de obtinere a unui dispozitiv prin fotografierea directa a formei de tipar inalt. - Din germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*texoprint
s.n. Procedeu (de origine orientala) de incrustare a unor fire de aur sau de argint intr-un obiect de fier sau de otel. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*damaschinaj
s.n. Procedeu de proiectie a filmelor cinematografice pe un ecran lat, care mareste in mod apreciabil campul vizual al spectatorului; film realizat prin acest procedeu. - Din fr.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*cinemascop
s.n. Procedeu de reluare rapida in cadrul transmisiilor directe a imaginilor de televiziune prin intermediul unei imprimari magnetice. [< engl., fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ampex
s.n. Procedeu de reproducere si de multiplicare a tipariturilor cu ajutorul formelor de tipar plane din metal, la care hartia nu ajunge in contact cu cliseul metalic, ci cu un cilindru de cauciuc care preia imaginea de pe forma de tipar si o aplica pe hartie. - Din fr.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*ofset
s.n. Procedeu de tratare a peliculei pentru filmul color constand in suprapunerea a trei emulsii, sensibile la trei culori, pe suportul de celuloid. Film realizat cu acest procedeu. - Cuv. engl.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*eastmancolor
s.n. Procedeu, fapta de om siret^2; truc folosit pentru a insela buna-credinta a cuiva; smecherie, viclesug. - Din tc.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*siretlic
s.n. Procedeu folosit in pictura, care consta in descompunerea petei de culoare in puncte si liniute de culori pure, ca un mozaic, din al caror amestec optic rezulta tonul dorit; scoala de pictura moderna care foloseste acest procedeu. [Scris si: (dupa fr.) ] - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*poantilism
s.n. Procedeu grafic si pictural cu ajutorul caruia se obtine redarea volumelor prin distribuirea gradata a umbrei si a luminii sau prin efecte de contrast puternice. Gravura in lemn realizata in mai multe nuante ale aceleiasi culori. - Dupa fr.(by 9W3S3e12r12g5i5o)*clarobscur
s.n. Procedeu (ingenios) folosit spre a impodobi sau a modifica realitatea; podoaba (inutila). = procedeu prin care se ajunge la rezolvarea unui calcul pe o cale mai scurta si mai ingenioasa decat calea obisnuita. (Mai ales la pl.) Amestec de substante chimice (colorate) si de carburanti, folosit la semnalizari luminoase, in scop decorativ etc. Sarma scurta in varful careia se afla amestecul de mai sus si care, aprins, arde cu o flacara decorativa vie, aruncand mici scantei. - Din fr. lat.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*artificiu
s.n. Procedeu poetic cerut de necesitati prozodice sau de dorinta de a scoate in relief anumite cuvinte, care consta in trecerea unei parti de fraza ori propozitie sau a unor cuvinte dintr-un vers in versul urmator. - Cf. fr. %enjambement%.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ingambament
s.n. Procedeu sau (concr.) aparat care permite comunicarea simultana bilaterala intre doua posturi telegrafice sau telefonice. Procedeu de reproducere in doua culori a unor ilustratii monocrome (prin contrast). Hartie sau carton fabricate prin lipirea a doua straturi. Apartament construit pe doua nivele. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*duplex
s.n. Procedeu sau dispozitiv mnemotehnic, care ajuta la memorare. Rezumat scris sau schita a unor teme importante care fac parte dintr-un acord propus sau dintr-un comunicat diplomatic; (%p. ext.%) notite care ajuta la memorarea ideilor principale ale unei chestiuni, in general. [Pr. fr.: ] (fr. , din = a ajuta si = memorie) [ (recent intrate in limba), pp. 1046-1052; def., et. si ](by 4W12S13e13r6g7i15o)*aidememoire
s.n. Procedeu stilistic constand in inlocuirea unui cuvant cu altul, considerat mai puternic sau mai exact. [< fr. , cf. gr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*antorism
s.n. Procedeu tehnic folosit in teatru si in cinematografie pentru a crea o iluzie optica sau acustica spectaculoasa. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*trucaj
s.n. Procent. Calcul facut pentru stabilirea procentului; cifra obtinuta prin acest calcul. suf. (dupa fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*procentaj
s.n. Proces afectiv specific uman, care exprima atitudinea omului fata de realitate; simtamant. Afectiune. Facultatea de a simti, de a cunoaste, de a aprecia ceva; constiinta. Credinta, impresie intima; convingere. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*sentiment
s.n. Proces biologic de transformare a unor substante complexe, specifice organismului, in alte substante mai simple si nespecifice, pe care organismul le elimina; dezasimilatie, dezasimilare. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*catabolism
s.n. Proces complex si sistematic de pregatire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o buna comportare in competitiile sportive, in scopul obtinerii unor performante. Exercitiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau intregul organism animal, in scopul obtinerii unui productii superioare. - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*antrenament
s.n. Proces de descompunere si de distrugere a rocilor solide. - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*demorfism
s.n. Proces de gandire sau rezultatul procesului de gandire; idee, cuget, cugetare. Expr. (sau etc. pe cineva) = a preocupa, a obseda (pe cineva) o idee. (sau ) = a nu se mai gandi; a renunta la orice speranta. = extrem de repede. ( sau etc.) = absorbit de ceva intim, nelegat de realitatea imediata. (sau ) = a chibzui, a reflecta (mult); a sovai. (pe cineva) = a ingrijora (pe cineva). (sau etc. ) = a se ingrijora. = a fi preocupat de ceva. Inchipuire, imaginatie, fantezie; inspiratie. Loc considerat ca sediu al cugetarii; minte; memorie. Expr. = nici nu m-am asteptat la asta, n-am crezut ca se va intampla aceasta. = cand nici nu te astepti. (sau ) (sau ) = a-i veni cuiva brusc o idee. Intentie, plan. Expr. = a lua hotararea sa... (cuiva) = a avea intentii rele fata de cineva. (sau etc.) = a intentiona, a planui sa... Convingere, parere. Voie, dorinta, plac. - Din magh.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*gand
s.n. - Procesiune, cortegiu, ceremonie. Ngr. ?????????. Sec. XVIII, inv. (Galdi 221).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*parataxis
s.n. Proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si de evaluare a lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit. (ISO 9000:2000)(by 13W7S7e15r15g9i9o)*audit
s.n. Produs alimentar, bogat in proteine, obtinut din gluten, din care se fac preparate culinare dietetice pentru bolnavii de diabet. - Din fr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*aleuronat
s.n. Produs alimentar dietetic, fabricat pe baza de lapte amestecat cu sucuri de fructe, zahar etc. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*lactofruct
s.n. Produs alimentar dietetic, usor asimilabil de organism, obtinut prin tratarea amidonului din porumb cu hidroxid de sodiu. - Denumire comerciala.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*zeamil
s.n. - Produs alimentar din lapte inchegat. - Secretie bucala la copii si la puii de pasare. - (Trans. de Sud) Bucata, fragment. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 303; Candrea-Dens., 275; REW 1738; DAR); cf. it. (sard. ), sp. , port. - Der. s.m. (tipar pentru brinza); s.f. (parte a stinei unde se prepara casul); adj. (care seamana cu casul). - Compara , s.f. pl. (carnaval), mr. de la cu vb. sau mai probabil de la un (Puscariu 376; DAR; Candrea-Dens., 288), cf. lat. med. "mensis November" in glosele de la 67 si De la pl. provine tc. "cas" (Meyer, I, 56). De la , pe care Puscariu 304 il deriva direct din lat. (ipoteza abandonata in DAR), ngr. ???????? (Meyer, II, 75).(by 2W11S11e4r4g13i13o)*cas
s.n. Produs alimentar in forma de praf sau de grauncioare albe sau rosietice, preparat din fecula sagotierului si care se consuma fiert in supa sau in lapte. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*sago
s.n. Produs alimentar obtinut din boabe de grau sau de alte cereale, macinate mai mare. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*gris
s.n. - Produs alimentar obtinut din boabe de griu macinate. - Var. Germ. (Borcea 191), cf. pol. sb. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*gris
s.n. Produs alimentar obtinut din pulpa de porc preparata prin sarare si afumare sau fierbere cu mijloace tehnice speciale; sunca. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*jambon
s.n. - Produs alimentar obtinut prin decorticarea boabelor de griu, orz sau mei. - Var. Mag. de la "orz" si "gris" (DAR). Cuvintul mag. coincide cu tc. "orz" (Seineanu, II, 26; Lokotsch 105); cf. slov. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*arpacas
s.n. Produs alimentar obtinut prin decorticarea (si slefuirea) boabelor de grau, de orz sau de mei. - Din magh.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*arpacas
s.n. Produs alimentar obtinut prin fierberea fructelor (intregi) cu zahar pana la |gelificarea|gelifica| siropului. - Din engl.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*gem
s.n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte in apa cu zahar. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*compot
s.n. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secretii microbiene, care se administreaza prin injectii sau pe cale bucala unui om sau unui animal in scop preventiv (pentru a capata imunitate impotriva bolilor infectioase) sau curativ. Administrare a unui vaccin ; vaccinare. (Concr.) Urma, semn, cicatrice ramasa pe corp in urma administrarii unui vaccin . - Din fr. lat. Cf. it. %vaccino%.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vaccin
s.n. Produs bogat in minerale utile, obtinut prin concentrare . Produs alimentar caracterizat prin volum mic si printr-un procent mare de substante hranitoare, care poate fi consumat dupa ce, in prealabil, a fost incalzit, fiert in apa etc. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*concentrat
s.n. Produs care apare si se dezvolta din pistilul unei flori fecundate si care contine semintele. (sau ) = fructe intregi sau parti de fructe sau de plante imbibate cu sirop de zahar si cu glucoza si acoperite, de obicei, cu o crusta de zahar. Produse vegetale care servesc ca hrana. Fig. Produs, profit, rezultat material sau moral al unei actiuni, al unei activitati sau al unei situatii; rod. [Var.: s.f.] - Din lat.(by 11W4S4e13r6g7i15o)*fruct
s.n. Produs care nu corespunde conditiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte etc. si care nu poate fi utilizat direct in scopul pentru care a fost realizat, reprezentand o pierdere economica. = rebut care, printr-o remaniere, poate fi adus la calitatea stabilita. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*rebut
s.n. Produs ceramic intermediar intre gresia ceramica fina si portelan, intrebuintat la fabricarea pieselor pentru instalatii sanitare. (by 3W3S11e12r12g5i6o)*semiportelan
s.n. Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneala (albastra). - Din (derivat regresiv).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pic
s.n. Produs chimic obtinut din solutie de viscoza sub forma de filme si de foi subtiri transparente, impermeabile, insolubile in apa si in alcool, folosit la ambalaje. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*celofan
s.n. Produs cosmetic alb, rosu, verde, albastru etc. pentru colorat fata, ochii si buzele; dres^1, suliman, boia, boiala. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*fard
s.n. Produs cosmetic care se prezinta sub forma de pasta de diverse culori, folosit pentru |machierea|machia| genelor. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*rimel
s.n. Produs cosmetic care se prezinta sub forma lichida, de praf ori de crema, care contine sapun sau detergenti, uleiuri, parfumuri, uneori si substante colorante, si care este intrebuintat la spalatul (sau la coloratul) parului. [Pl. si: ] - Din fr. Cf. germ. %Schampun%.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sampon
s.n. Produs cosmetic cu diferite nuante de rosu, folosit pentru a colora buzele; rosu de buze. Pasta compusa din oxid de fier si oxid de crom incorporate intr-un liant, folosita in tehnica dentara. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*ruj
s.n. Produs creat de lucratorii din sfera productiei materiale peste produsul necesar prin cheltuire de munca suplimentara. [Pl. si: ] (by 12W5S5e14r14g7i7o)*plusprodus
s.n. Produs culinar in parte pregatit, care urmeaza sa fie preparat in continuare acasa. (by 3W3S11e12r12g5i5o)*semipreparat
s.n. Produs cu un anumit grad de prelucrare, care se livreaza altei sectii sau altei intreprinderi pentru a fi prelucrat in continuare in vederea obtinerii unui produs finit. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*semifabricat
s.n. Produs de cofetarie cu aspect gelatinos, fabricat din sirop de zahar, amidon si diferite substante aromatice si prezentat de obicei in forma de cuburi mici. Fig. (Fam.) Lucru fara importanta - Din tc. [lokum]. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*rahat
s.n. Produs de cofetarie facut din nuci muiate in must fiert cu faina. Bigi-bigi. (Inv.) Un fel de cirnat afumat preparat din carne de oaie, de capra sau de vita; ghiuden. - Din tc. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*sugiuc
s.n. Produs de culoare bruna-roscata solubil in apa, obtinut prin incalzirea si deshidratarea zaharului si folosit in cofetarie, la colorarea unor bauturi sau a unor alimente si la prepararea placilor fotografice. - Din it. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*caramel
s.n. Produs (de obicei deseuri sau substante recuperabile) obtinut din acelasi proces de fabricatie ca si produsul de baza; produs secundar. (dupa fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*subprodus
s.n. Produs de origine vegetala, animala sau minerala, folosit pentru hrana vitelor; nutret, masa verde. - nutreturi complexe obtinute pe cale industriala, prin amestecarea diferitelor leguminoase, concentrate, reziduuri industriale, saruri minerale etc., prezentate sub forma de uruiala si de granule. - Din fr. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*furaj
s.n. Produs de oxidare a adrenalinei, de culoare caramizie, cu actiune hemostatica si tonifianta asupra peretilor vaselor sanguine. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*adrenocrom
s.n. Produs de panificatie (paine, chifle, pesmeti) preparat din faina integrala continand obligatoriu germeni si tarate; denumirea a fost data dupa nutritionistul american Sylvester Graham care a creat primul sortiment de paine, in forma de cozonac dreptunghiular, din acest tip de faina. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*graham
s.n. Produs de patiserie obtinut prin coacerea unui aluat moale si pufos facut din faina, oua si zahar, avand de obicei o forma alungita, subtiata la mijloc si ingrosata la capete. - Din magh. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*piscot
s.n. Produs de torcatorie sau de filatura, de forma lunga si subtire, obtinut prin toarcerea unor fibre textile; fibra textila. = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea directiei verticale, format dintr-o sfoara subtire avand atarnata la un capat o greutate metalica. = linie imaginara de la suprafata unei ape curgatoare, care uneste punctele de viteza maxima ale apei. Expr. (sau ) (sau ) = a fi pe punctul de a se rupe; a fi in mare primejdie sau aproape de moarte. (sau ) = directie de urmat; linie (de conduita). Fig. Idee, tendinta care apare cu consecventa de-a lungul unei actiuni, al unei opere etc.; mod de desfasurare (neintrerupta) a unei actiuni, a unui proces etc. Sarma de telefon, de telegraf etc., alcatuita din doua, uneori din trei conductoare subtiri, izolate si de obicei rasucite; orice corp solid in care lungimea este cu mult mai mare in raport cu dimensiunea sectiunii transversale. Suvita subtire de aur, de argint etc., de forma unui fir , folosita la cusaturi speciale de podoaba. (Urmat de determinari introduse prin prep. "de") Fiecare dintre elementele, de forma unui fir lung si subtire, care alcatuiesc parul, iarba etc.; exemplar dintr-o specie de plante erbacee de acelasi fel; (in special) floare dintr-o specie de flori de acelasi fel. Loc. adv. (sau ) = bucata cu bucata. sau = cu de-amanuntul, cu minutiozitate. Bob, graunte (de nisip, de mac etc.). Loc. adv. = fiecare bob in parte, bob cu bob. Fig. (Rar) Farama, pic. - Lat.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*fir
s.n. Produse ale alterarii exogene a rocilor, acumulate pe loc si caracterizate prin lipsa stratificatiei si prin nesortarea materialului. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*eluviu
s.n. Produs farmaceutic care se prezinta sub forma de pulbere de culoare galben-deschis solubila in apa, folosit in tratamentul sifilisului. . - Din germ. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*neosalvarsan
s.n. Produs farmaceutic cu actiune analgezica si antipiretica. - Din fr. engl. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*paracetamol
s.n. Produs farmaceutic folosit in medicina ca antiseptic. - Din germ. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*rivanol
s.n. - Produs industrial, elastic si rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali. Fr. - Der. vb.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cauciuc
s.n. Produs industrial, elastic si rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obtinut pe cale sintetica, utilizat la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, etc. Anvelopa (pneumatica) care imbraca rotile automobilelor, biciletelor etc. - Din fr. , rus.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*cauciuc
s.n. Produs in stare naturala sau prelucrat care serveste ca hrana. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*aliment
s.n. Produs intermediar de oxidare a adrenalinei, cu actiune vasoconstrictoare. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*adrenalon
s.n. Produs intermediar obtinut in filaturi, format dintr-o banda fibroasa. (by 4W4S12e13r6g15i15o)*semitort
s.n. Produs intermediar rezultat din macinarea industriala a graului, folosit ca faina furajera. - Din tc.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*irimic
s.n. Produs lactat acidofil, usor alcoolizat, obtinut prin dubla fermentare - lactica si alcoolica - a laptelui de vaca. Produsul original din tarile caucaziene se face din lapte de iapa; rus. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*chefir
s.n. - Produs lactat cu gust acid obtinut prin fermentare. - Mr. , megl. Tc. , probabil prin intermediul bg. (Roesler 593; Seineanu, II, 222; Lokotsch 960; Ronzevalle 177), cf. ngr. ????????. - Der. s.m. (negustor de iaurt), din tc. ; , s.f. (pravalie unde se vinde iaurt).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*iaurt
s.n. Produs lactat cu un gust acid placut si cu aroma specifica, preparat din lapte de vaca, de oaie, de bivolita sau de capra, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia. - Din tc.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*iaurt
s.n. Produs lactat dietetic preparat din lapte integral sau smantanit, acidulat cu un ferment vegetal, care constituie o bautura gustoasa, cu valoare nutritiva si cu proprietati terapeutice insemnate. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*chefir
s.n. - Produs lactat. - In general, produse lactate si carne, alimente interzise in zilele de post. - Zi de frupt. - Carnaval. - Istr. Lat. , cu sensul general de "produs" (Seineanu, 182; Puscariu 660; Candrea-Dens., 664; REW 3537; DAR), cf. alb. (Meyer 111; Philippide, II, 643), it. prov. fr. , cat. v. sp. , port. Cf. si dubletul neol. Der. vb. refl. (a minca in zilele de post carne; a gusta, a savura).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*frupt
s.n. Produs medicamentos care se prezinta sub forma de pulbere cristalizata alba, cu gust usor amarui, intrebuintat in terapeutica, mai ales in afectiuni alergice. - Denumire comerciala.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*romergan
s.n. Produs metalic obtinut prin topirea laolalta a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*aliaj
s.n. Produs obtinut din boabe de cereale (mai ales de orz) incoltite, uscate si macinate, folosit la fabricarea berii si a spirtului sau, prajit, la prepararea unui surogat de cafea; slad. - Din germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*malt
s.n. Produs obtinut din carbuni neaglutinati, cu proprietati asemanatoare cocsului. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*pseudococs
s.n. Produs obtinut la distilarea petrolului brut, intrebuintat ca solvent in vopsitorie si in industria lacurilor. - Cuv. engl.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*whitespirit
s.n. Produs obtinut la fabricarea cimenturilor prin incalzirea materiei prime pana aproape de temperatura de vitrifiere si prin transformarea ei intr-o masa compacta si dura. - Din germ. , fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*clincher
s.n. Produs obtinut prin distilarea sisturilor bituminoase si folosit in medicina ca antiseptic, antipruriginos etc. - Din fr.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*ihtiol
s.n. - Produs obtinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grasimilor. - Var. Mold., Banat Mr. megl. istr. Lat. , direct (Puscariu 1515; REW 7589), sau prin sl. (Densusianu, XXXIII, 235), ngr. without (Candrea) sau it. (Tiktin). Der. directa este probabila, judecind observatiile, nu intru totul sigure, ale lui Tiktin si Graur, V, 112; natural ca prezenta cuvintului in toate idiomurile ingreuneaza diferentierea provenientelor distincte (istr. este totusi din sb., cr., slov. ; var. reprezinta mag. , cf. Galdi, 160). Domaschke 127 solutiona dificultatile afirmind ca este vorba de un cuvint "balcanic". Originea rom. a bg. (Capidan, 211) nu pare evidenta. Der. s.m. (producator si vinzator de sapun); s.f. (fabrica sau atelier de sapun); s.n. (impozit pe fabricile si pe comertul cu sapun la inceputurile sec. XIX); vb. (a da cu sapun); s.f. (sapunire, clabuc; dojana, cearta); (var. ), s.n. (ciulin, vacarita, Saponaria officinalis); s.n. (supozitor); s.n. (sapunire); adj. (pastos, care are consistenta sapunului); s.m. (inv., sapunar). - Der. neol. vb., din fr. (by 15W1S1e9r10g3i3o)*sapun
s.n. Produs obtinut prin |saponificarea|saponifica| acizilor grasi sau a grasimilor cu solutii care contin hidroxid de sodiu sau de potasiu, si care serveste la spalarea corpului, a rufelor etc.; bucata din acest produs. (La pl.) Sorturi din acest produs. Clabuc din acest produs. Expr. (pe cineva) = a trata (pe cineva) fara menajamente, a critica. - Cf. lat. %sapo, onis,% ngr. %sapuni.% (by 10W10S4e4r12g13i6o)*sapun
s.n. - Produs obtinut prin toarcerea unor fibre textile. - Ata. - |Fibra|Fibra|, |filament|filament|. - Par. - Tulpina. - Capat. - Fir de aur. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 617; Candrea-Dens., 598; REW 3306; Philippide, II, 642; DAR), cf. it. (sicil. ), fr. , sp. alb. Der. , s.f. (planta, Filago germanica); s.n. (Trans., munca); , adj. (fibros); vb. (a toarce; a coase, a broda); s.f. (planta, Poa pratensis; iarba, furaj, |nutret|nutret|); , vb. (a destrama); , vb. (a coase, a broda; a insira, a insirui); , vb. (Mold., a creste parul, mai ales mustatile; Bucov., a incepe sa fiarba), cuvint identic cu cel anterior, cu pronuntarea proprie Mold. cf > Mold. (dupa Capidan, III, 759 si DAR, direct de la un lat. ); , vb. (a raspindi, a imprastia; a insira); , vb. (a dezvolta, a desfasura; a intinde, a dispersa), cu var. prin incrucisare cu .(by 6W7S15e15r8g9i2o)*fir
s.n. Produs obtinut prin unirea mecanica a doua metale. Organ sensibil, compus din doua vergele metalice diferite, sudate pe toata lungimea, servind pentru controlul temperaturilor. [Cf. germ. , fr. ].(by 13W6S6e15r15g15i9o)*bimetal
s.n. Produs petrolier de calitate inferioara, care trebuie prelucrat din nou pentru a putea fi folosit. - Din fr., engl. germ. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*slops
s.n. Produs rezultat din topirea unor minereuri neferoase, care contine combinatii ale arsenului si ale antimoniului cu alte substante. - Din germ.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*spais
s.n. Produs sau preparat care poate sa inlocuiasca un alt produs sau preparat cu care are unele proprietati comune. Fig. Contrafacere, falsificare. - Din germ. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*surogat
s.n. Produs solid obtinut din carbunele de pamant, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin incalzire la temperaturi inalte si intrebuintat ca materie prima sau combustibil in metalurgie, in industria chimica, in gospodarie etc. - Din germ.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*cocs
s.n. Produs solid obtinut prin semicarbonizarea huilei sau a carbunilor inferiori, intrebuintat drept combustibil sau la fabricarea cocsului metalurgic. (dupa fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*semicocs
s.n. Produs solid, plastic, de culoare neagra, obtinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. si: ] - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*bitum
s.n. Produs tehnic realizat prin unirea a doua metale. Organ sensibil alcatuit din doua rigle de metale diferite sudate, care, prin deformari datorate dilatatiei termice, pot actiona un mecanism. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*bimetal
s.n. Produsul in lapte al animalelor mulgatoare; derivate ale laptelui. Mancare de lapte, oua, carne, peste sau derivate ale lor, de la care crestinii ortodocsi sunt opriti in timpul posturilor. Loc. adj. si adv. = de dulce. - Lat.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*frupt
s.n. Produs vegetal cu gust astringent, solubil in apa, care are proprietatea de a tabaci pielea, cu intrebuintari in industrie; acid tanic. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*tanin
s.n. Produs zaharos obtinut dintr-un amestec de zahar si de miez de |migdale|migdala|. - Din germ. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*martipan
s.n. Proeminenta osoasa situata in partea posterioara si inferioara a craniului, care este legata de vertebrele gatului. - Din fr., lat. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*occiput
s.n. Profanare a lucrurilor considerate sfinte sau, a unui lucru care trebuie respectat; necinstire, pangarire. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. lat. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*sacrilegiu
s.n. Profesiunea iluzionistului; spectacol, numar prezentat de iluzionist; scamatorie. Ansamblu de procedee tehnice in artele plastice menite sa creeze iluzia realitatii pana la confundarea operei de arta cu obiectul reprezentat. - Din fr.(by 8W1S1e9r10g10i3o)*iluzionism
s.n. - Profetie, predictie. Ngr. without (Galdi 196). Sec. XVIII, inv.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hrismos
s.n. Profilometru care inregistreaza denivelarile suprafetei unui drum, ale unui teren ori neregularitatile de pe suprafata unei piese. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*profilograf
s.n. - Profit, avantaj, beneficiu, utilitate. Ngr. ??????, redus la ????? (Cihac, II, 660; Murnu 25; Puscariu, 261). - Der. vb. (a fi util; a sluji; a ajuta; refl., a avea profit; a cistiga, a beneficia; a se intrebuinta); , s.f. (inv., profit, utilitate; folosire; uzufruct); adj. (util; inv., indatoritor, saritor); , adj. (inutil). - Din rom. provine rut. (Miklosich, 15; Candrea, 408).(by 2W10S10e3r4g12i12o)*folos
s.n. Proiect care verifica, imbunatateste sau inlocuieste un proiect anterior. - Dupa fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*contraproiect
s.n. - Proiectil de artilerie. Fr. - Der. s.n. (gura de foc de artilerie), din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*obuz
s.n. Proiectil de artilerie incarcat cu gloante, cu focos reglabil, care explodeaza intr-un punct voit de pe traiectorie. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*srapnel
s.n. Promisiune, fagaduiala de a realiza ceva. Angajare a cuiva intr-un loc de munca; (concr.) contract prin care o persoana isi pune serviciile sale la dispozitia unei alte persoane sau a unei institutii si care prevede conditiile de angajare. (La hochei sau la baschet) Punere a pucului sau a mingii in joc. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*angajament
s.n. Promisiune solemna, angajament de a face ceva. Invoiala, conventie. - Lat. (by 4W4S13e13r6g6i7o)*legamant
s.n. Pronuntare mai intensa, pe un ton mai inalt etc. a unei silabe dintr-un cuvant sau a unui cuvant dintr-un grup sintactic. Semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca aceasta pronuntare sau alta particularitate de pronuntare. Expr. (pe ceva) = a scoate in relief, a da atentie deosebita (unei probleme). Fel particular de pronuntare, specific unui grai, unei limbi sau unei stari afective. Scoatere in relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonoritatii sau prin prelungirea duratei lui. - Din fr. , lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*accent
s.n. Propaganda activa in serviciul unei doctrine politice, al unui partid etc. Atitudine morala care pune accentul pe necesitatile vietii si pe actiune mai mult decat pe principiile teoretice. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*activism
s.n. Proprietate a anumitor raze luminoase de a avea un efect chimic intens. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*actinism
s.n. Proprietate a cristalelor de a prezenta culori diferite in functie de natura substantelor colorate pe care le contin. - Din fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*alocromatism
s.n. Proprietate a doua drepte sau a doua planuri de a fi paralele ; stare a doua sau a mai multor lucruri paralele . Comparare a doua fiinte, a doua opere, fenomene etc. (pentru a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele); paralela. - Din fr. , it.(by 7W7S1e1r9g10i10o)*paralelism
s.n. Proprietatea pe care o au corpurile magnetice de a se magnetiza. (sau ) = totalitatea fenomenelor magnetice caracteristice Pamantului. = fluid universal care ar strabate toate corpurile insufletite si care s-ar transmite (in anumite conditii) de la om la om; conceptie si ansamblu de procedee terapeutice bazate pe proprietatile acestui fluid. Parte a fizicii care studiaza proprietatile magnetice ale materiei. - Din fr. germ. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*magnetism
s.n. Proprietate a razelor albe de a se descompune in raze de culori diferite. Aberatie cromatica. Succesiune de mai multe sunete aliate la distanta de un semiton; structura melodica in care predomina intervale de semiton. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*cromatism
s.n. Proprietate a unei lentile sau a unui sistem de lentile de a fi acromatice. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*acromatism
s.n. Proprietate a unei substante birefringente de a absorbi selectiv si inegal cele doua raze rezultate prin refractie. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*dicroism
s.n. Proprietate a unei substante de a cristaliza in doua forme deosebite. Existenta a doua forme distincte la una si aceeasi specie de animale sau de vegetale (in functie de sex, de sezon etc.). - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*dimorfism
s.n. Proprietate a unor corpuri de a se magnetiza (slab si temporar) prin introducerea lor intr-un camp magnetic. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*paramagnetism
s.n. Proprietatea unor materiale de a avea remanenta magnetica. Ansamblul fenomenelor feromagnetice. - Fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*feromagnetism
s.n. Proprietate a unor metale de a fi atrase puternic de campul magnetic si de a capata astfel o magnetizare permanenta, intensa si de acelasi sens cu campul magnetic. Ansamblul fenomenelor feromagnetice. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*feromagnetism
s.n. Proprietatea unor minerale cristalizate cu aceeasi compozitie chimica de a se prezenta sub mai multe forme cristaline cu caracteristici fizice si chimice diferite. (Biol.) Proprietate a unor specii de a exista sub mai multe aspecte morfologice. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*polimorfism
s.n. Proprietate a unor minerale de a avea o anumita culoare, caracteristica lor. - Din fr.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*idiocromatism
s.n. Proprietate a unor minerale de a prezenta in masa lor cercuri luminoase in lumina reflectata prin ele in diferite directii. Constelatie. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*asterism
s.n. Proprietate a unor reptile de a-si schimba culoarea pielii dupa culoarea mediului inconjurator. Fig. Schimbare a purtarii si a convingerilor cuiva in functie de imprejurari. suf.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cameleonism
s.n. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenti care fierb toti la aceeasi temperatura, dand vapori cu aceeasi compozitie ca a amestecului lichid din care provin; azeotropie. - Din fr.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*azeotropism
s.n. Proprietate a unui mineral de a aparea, datorita structurii lui interne si compozitiei chimice, delimitat de forme cristalografice plane. suf.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*idiomorfism
s.n. Proprietate a unui sistem optic de a da o imagine plana, perpendiculara pe axa sa, pentru un obiect de asemenea plan, perpendicular pe aceasta axa. [< fr. ].(by 13W14S7e8r1g1i10o)*aplanetism
s.n. Proprietate a unui sistem optic de a fi lipsit de astigmatism. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*anastigmatism
s.n. Proprietate a unui sistem optic de a forma pentru fiecare punct al unui obiect o imagine care este tot un punct (si nu o imagine deformata). - Din fr. (by 14W7S8e8r1g1i10o)*stigmatism
s.n. Proprietate funciara feudala intinsa, care a stat la baza societatii medievale in Europa Apuseana. Sector al unei stiinte, al unei arte; sfera de activitate. (Mat.) Multime de puncte situate pe o dreapta, pe o suprafata, in spatiu, caracterizata prin aceea ca pentru fiecare punct exista o vecinatate a lui cuprinsa in multime si prin faptul ca oricare pereche de puncte din multime se pot uni printr-o linie poligonala cuprinsa in acea multime. (Fiz.) Interval de valori pentru care poate fi folosit un instrument dat de masura. - Din fr. Cf. lat. %dominium.%(by 8W8S2e2r10g11i4o)*domeniu
s.n. Proprietate pe care o au unele plante de a se indrepta spre soare sau spre alta sursa de lumina; fototropism. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g10i3o)*heliotropism
s.n. Proptea care se asaza sub un butoi pentru a-l fixa si a-l impiedica sa se rostogoleasca. - Din magh. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*tamas
s.n. Protectie , ocrotire, sprijin. Actiune de ocrotire a saracilor si a celor incapabili de munca, pe care o desfasoara societatile de binefacere din unele tari; asociatie, societate de binefacere. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. (by 10W10S4e4r4g12i13o)*patronaj
s.n. Proteina de tipul albuminelor, care se gaseste in tesutul muscular. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*miogen
s.n. - Protocol, document de arhiva. - Mr. "viza". Tc. "carte" (Seineanu, III, 25).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*caid
s.n. Provincie autonoma in organizarea administrativa a Austriei si a Germaniei. - Din germ. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*land
s.n. Provincie din Imperiul Otoman guvernata de un pasa. Fig. Tara, regiune etc. in care domneste despotismul; guvernare despotica. - Din tc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*pasalac
s.n. Provincie sau tinut administrat de un ban^2. suf. -Cf. lat. med. %banatus%.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*banat
s.n. - Provizii, rezerve. - Var. Tc. (arab.) (Seineanu, III, 84). Sec. XVIII, inv.(by 13W6S7e15r15g1i9o)*muhemat
s. n. pr.) (pop.) Omul (art.). $(... este o constelatie din emisfera boreala.)$(by 9W2S2e10r11g11i4o)*hercule
s.n. Prund . Prundarie; ingramadire de pietris si de nisip in albia unei ape. Pietris folosit la pietruirea drumurilor sau in constructii. suf. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*prundis
s.n. (Psih.) Cunoastere prezumtiva a evenimentelor indepartate (ca loc sau timp) pe alte cai decat cele perceptive si intelectuale. - Din engl. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*telegnozis
s.n. (Psih.) Impuls brusc si necontrolat care pune subiectul in situatia de a indeplini acte violente si grave. - Din fr., lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*raptus
s.n. Publicatie-ghid despre o regiune sau despre un port^3, destinata navigatorilor. Harta de navigatie folosita in evul mediu. - Din fr. (by 10W11S4e4r4g13i13o)*portulan
s.n. Publicatie periodica anuala care prezinta activitatea unei institutii, intreprinderi etc. sau care contine studii stiintifice. Publicatie anuala a unei institutii stiintifice. - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*anuar
s.n. Publicatie periodica avand aparitie zilnica; ziar, gazeta. (De obicei in sintagma ) Publicatie periodica in care se dau desene si tipare de imbracaminte si accesorii. Insemnari zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate, de obicei, de viata sa; insemnari zilnice ale unor observatii stiintifice. = relatare in scris, zi de zi, a unei calatorii. = registru in care se consemneaza cronologic faptele survenite in timpul calatoriei unei nave. = document militar in care sunt descrise zilnic pregatirea si desfasurarea actiunilor de lupta. (Iesit din uz) Emisiune de radio si televiziune sau film de scurt metraj, rulat de obicei inaintea filmului artistic de lung metraj, care prezinta evenimente, stiri, informatii de stricta actualitate. (Cont.) Registru in care sunt inscrise cronologic operatiile banesti, evenimentele supuse evidentei etc. - Din fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*jurnal
s.n. Publicatie periodica, de obicei cotidiana, in care se tiparesc stiri, informatii politice, sociale, culturale etc. de actualitate; gazeta, jurnal. - Din (dupa it. ).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*ziar
s.n. Puf dens care ramane pe semintele de bumbac dupa egrenare, folosit la fabricarea vatei, a matasii artificiale si a nitrocelulozei. - Din germ. (by 3W11S11e5r5g5i14o)*linters
s.n. - Pulbere, colb. - Prafaraie. - Medicament in forma de pulbere. - Iarba de pusca (corect , praf pentru arme). - Var. inv. Mold., Trans. , Banat Megl. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 285; Conev 37), cf. bg., sb., cr. ceh. - Der. (var. inv. ), s.f. (praf mult); adj. (cu praf); , adj. (cu praf); (var. ), s.f. (pamatuf al fierarului; Arg., rege la cartile de joc; Arg., popa), ultimele sensuri prin sinecdoca, din cauza barbei sale; vb. (a stropi cu agheasma; a da din coada, pentru a se apara de muste); , adj. (de culoarea prafului); adj. (plin de praf); (var. ), vb. (a scutura de praf, a scoate praful), in Mold. - Cf. (by 8W1S1e10r10g10i4o)*praf
s.n. Pulbere cristalina alba, inodora, cu gust amarui, putin solubila in apa, folosita in farmacie ca hipnotic, sedativ etc. - Din germ. fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*veronal
s.n. Pulbere fina, alba, cu miros de usturoi, foarte toxica pentru om; arsen . (Adjectival) = acid rezultat din combinarea arsenului cu acid azotic. - Din fr. lat.(by 6W6S15e15r15g9i9o)*arsenic
s.n. Pulbere fina de faina care se formeaza in timpul macinatului si care se depune pe pereti si pe toate obiectele din moara; pulbere alba, strat subtire (mai ales de zapada) care acopera un obiect. Fig. Superficialitate, spoiala (dovedite in efectuarea unei munci). - Din ngr. scr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*pospai
s.n. Pulbere galbena obtinuta din sporii unei criptogame, folosita in farmacie, pirotehnie etc. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i15o)*licopodiu
s.n. Pulsatie accelerata. = afectiune cardiaca manifestata printr-un ritm rapid si regulat, determinat de contractiile frecvente si regulate ale atriilor. - Cuv. engl.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*flutter
s.n. Pulverizator cu care se acopera cu straturi de vopsea uniforme suprafete mari ale unor desene, zugraveli etc. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*aerograf
s.n. Pumnal cu care toreadorul ucide taurul in arena, la o corida. [Pron. / < sp. ].(by 12W13S6e15r15g8i9o)*cachetero
s.n. Pumnal cu lama lunga si ingusta, ascunsa intr-un baston care ii serveste drept teaca; orice fel de pumnal. (Rar) Hanger. - Din tc.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*sis
s.n. Pumnal mic cu lama triunghiulara foarte fina si cu varf ascutit. Mic cilindru de metal, fin si subtire, cu care se sondeaza o plaga, o cavitate. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*stilet
s.n. Punct cardinal opus nordului, aflat in directia in care se indreapta Soarele la amiaza in emisfera nordica; miazazi, amiaza. Loc. adj. = sudic. Parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc., asezata spre sud . Popoare, populatii care locuiesc in sud . - Din fr.(by 3W11S12e5r5g6i14o)*sud
s.n. Punct cardinal secundar, situat in directia bisectoarei unghiului format de directiile sud si est. Parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc, asezata intre sud si est. - Din fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sudest
s.n. Punct cardinal secundar, situat in directia bisectoarei unghiului format de directiile sud si vest. Parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc. asezata intre sud si vest. - Din fr. , germ.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sudvest
s.n. Punct cardinal secundar situat pe directia bisectoarei unghiului format de directiile nord si est; parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc. asezata intre nord si est. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*nordest
s.n. Punct cardinal secundar situat pe directia bisectoarei unghiului format de directiile nord si vest; parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc. asezata intre nord si vest. - Din germ. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*nordvest
s.n. Punct care se gaseste la egala departare de doua extreme; centru; loc aflat in interiorul unui spatiu, la oarecare distanta de margine. Loc. adj. = situat intre limita superioara si cea inferioara; mijlociu. Loc. adv. (sau = (aproximativ) in centru, in spatiul care separa doua persoane sau doua lucruri. Loc. prep. = printre. = dintre. = intre^2. Expr. = a fi in cauza, in joc. = a fi ceva nelamurit, necunoscut la baza unui lucru. (sau = a interveni intre doua persoane care se cearta, pentru a le impiedica sa se incaiere; a media intr-un conflict. (sau = a fi sigur de cele ce afirma; a garanta. Nume dat anumitor parti ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate in partea (aproximativ) centrala a obiectului respectiv. Parte a corpului omenesc cuprinsa intre torace si solduri; talie, brau. Expr. (sau etc.) = a petrece bratul in jurul taliei cuiva (in semn de afectiune). (Inv.) Mediu^1, ambianta. Moment situat la aceeasi departare de inceputul si sfarsitul unei actiuni, al unei perioade de timp; jumatate. Loc. adv. = intre doua momente; intre un moment trecut si cel prezent. Loc. prep. = in cursul..., in toiul..., in puterea... (Inv.) (sau = evul mediu. Parte a unei actiuni, a unei naratiuni etc. situata intre inceputul si sfarsitul ei. (Inv. si pop.) Ceea ce are calitatea, valoarea situata intre o limita superioara si alta inferioara. Loc. adj. = mijlociu, potrivit, mediocru. (Expr.) (sau = pozitie intermediara intre doua extreme, solutie moderata sau de compromis; atitudine ponderata. Ceea ce serveste ca unealta pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilitati (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; cale, metoda, procedeu. Chip, fel. Posibilitate, putinta. (Concr.; la pl.) Unelte, utilaj. = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul carora oamenii actioneaza asupra obiectelor muncii, modificandu-le potrivit scopului urmarit de ei. = totalitatea obiectelor muncii si a mijloacelor de munca pe care oamenii le folosesc in procesul de producere a bunurilor materiale. (sau = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. (Concr.) Avere, bani, resurse, fonduri. [Acc. si: ] - Lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*mijloc
s.n. Punct catre care se misca sistemul solar. Crestet, varf. Varful unei formatii anatomice. Extremitatea posterioara a cochilei gasteropodelor. Boneta a flaminilor la romani. Mitra vechilor regi si satrapi persi. [Pl. / < fr., lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*apex
s.n. Punct craniometric situat la suprafata posterioara a alveolelor maxilare. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*alveolon
s.n. Punct culminant in dezvoltarea unui fenomen, a unei actiuni etc. Punctul cel mai departat de pamant la care se afla un astru pe orbita sa. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*apogeu
s.n. Punct de concentrare a materialului lemnos in exploatarile forestiere, apropiat de caile de transport. - Et. nec. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*tason
s.n. Punct de intersectie al verticalei locului cu sfera cereasca situat deasupra capului observatorului si opus nadirului; amiaza. Fig. Culme, apogeu, inaltime. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*zenit
s.n. Punct de pe suprafata globului pamantesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur si unde intensitatea zguduirii este maxima. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*epicentru
s.n. Punct de plecare si de sosire la alergarile de cai sau la alte curse sportive. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*potou
s.n. Punct de vedere, parere. Argument logic; motiv. (Jur.; la pl.) Partea dintr-o hotarare a unui organ de jurisdictie cuprinzand motivarea hotararii respective. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*considerent
s.n. Punct de vedere, principiu, norma pe baza carora se face o clasificare, o definire, o apreciere. Proba sportiva, concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi, dintr-o anumita ramura. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*criteriu
s.n. Punct in care o planeta sau o cometa, aflate in miscare in jurul soarelui, se gasesc cel mai aproape de acesta. Moment, timp in care astrul sau cometa se afla in acest punct. [Var.: (inv.) s.f.] - Din fr. , lat.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*periheliu
s.n. Punct in care se intalnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentila, oglinda, etc.) pe care au cazut raze paralele. = punctul in care se strange un fascicul de lumina convergent, obtinut prin reflexia pe o oglinda sau prin refractia printr-o lentila a unui fascicul luminos paralel. = punctul din care par ca izvorasc razele unui fascicul de lumina divergent, obtinut prin trecerea unui fascicul luminos paralel printr-o lentila divergenta. (Geom.) Fiecare dintre cele doua puncte din planul unei curbe ale caror distante pana la punctele curbei dau o suma, o diferenta sau un produs constant. Fiecare dintre cele doua puncte ale caror distante pana la punctele unei suprafete dau o suma, o diferenta sau un produs constant. Parte a cuptoarelor, a caldarilor de abur sau a instalatiilor de incalzit in care se produce arderea combustibilului. (Geol.; in sintagmele) = bazin |magmatic|magma|. = hipocentru. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare si de raspandire (a unor actiuni, idei, sentimente etc.). (Med.; in sintagma) = centru al unui proces inflamator, loc in care se colecteaza puroiul; loc de unde se pot raspandi microbi provocatori de infectii; p. loc murdar, neingrijit. (Inv. si pop.) Fochist. suf. (dupa fr. ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*focar
s.n. Punct in care un astru sau un satelit artificial aflat in miscare orbitala se gaseste cel mai aproape de pamant. Moment, timp in care astrul sau satelitul se afla in acest punct. - Din fr. , lat.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*perigeu
s.n. Punct, loc la care cineva vrea sa ajunga; obiectiv catre care tinde cineva, punct final; scop. (Inv.) Punct, semn care se ocheste, care trebuie nimerit cand se trage cu o arma; tinta. Catarea pustii. Loc. adv. sau = in bataia pustii. Dispozitiv de ochire asezat in interiorul lunetei unei arme. - Cf. germ. %Ziel%, rus. %tel%, magh. %cel%.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tel
s. n. Punct marcat in unele sporturi prin introducerea mingii in poarta adversA?. -Din engl. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*gol
s.n. Punct, portiune determinata in spatiu. Loc. adv. (sau ) = de acolo de unde este sau se afla cineva, stand nemiscat, fara a se deplasa. (sau ) = pe aceeasi bucata de pamant, acolo unde se afla cineva sau ceva; neclintit; imediat, intr-o clipa. Expr. = comanda militara indicand iesirea din pozitia de nemiscare a soldatului si adoptarea unei pozitii mai libere. , se spune cand cineva se afla in fata unui lucru de neinteles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. = a se opri (din mers). = acolo unde era mai inainte, unde statea de obicei. Expr. (cuiva) (sau ) = a i se potoli (cuiva) emotia, a se linisti; a-i trece spaima. = a-i da cuiva o lectie de buna-cuviinta, a arata cuiva ce se cuvine si ce nu. (Fam.) (sau ), se spune pentru a reveni asupra unei dispozitii (sau asupra unei miscari gresite). = impreuna, laolalta. (sau ) = pana la un punct sau pana la un moment; intr-o masura oarecare. (sau ) = pretutindeni. (sau ) = de colo pana colo, incoace si incolo; din distanta in distanta, ici si colo. (sau, rar, ) = ici si colo, pe alocuri. Expr. (sau ) = a pleca de undeva. (sau ) sau (sau ) = a nu mai avea astampar sau odihna; a fi nerabdator, nelinistit. = a fi incomodat de cineva; a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri. (sau ) (sau ) = a sta neclintit, fara sa se miste. = a sta linistit, a fi cuminte. = a duce in alta parte. etc. = (a se deplasa) acolo unde s-a intamplat ceva (pentru a face cercetari). = o distanta mica. (Pop.) Bucata de pamant (cultivabil). = teren destinat pentru constructie. = teren intr-un cimitir aflat in proprietatea cuiva si destinat pentru morminte sau cavouri. Regiune; tinut; tara. Asezare omeneasca, localitate; regiunea, tara, localitatea in care s-a nascut cineva. Expr. (sau ori etc.) sau = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se afla cineva. Spatiu ocupat de cineva sau de ceva. (sau ) = parte din suprafata unei unitati economice in care un lucrator sau un grup de lucratori executa anumite operatii in vederea obtinerii productiei, folosind in acest scop utilaj si echipament tehnic corespunzator. = intreprindere sau institutie in care o persoana isi desfasoara activitatea in mod obisnuit. Expr. = a se aseza. = sezi! = a-si croi un drum, a razbate. = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. = (a fi) asa cum se cuvine. Pasaj intr-o scrisoare; publicatie in care a aparut un anumit lucru. Slujba, post^2; functie. Situatie sociala a cuiva; situatie. v. Expr. = (a se inchipui) in situatia cuiva (pentru a-l putea intelege). Moment potrivit; prilej, ocazie. Expr. = a avea drept urmare; a determina, a provoca. = a fi cazul, a fi nimerit. = a se intampla, a se produce. = de la inceput. (In expr.) sau , se spune pentru a arata o inlocuire, o substituire. (sau ), se spune pentru a arata raportul de opozitie dintre doua idei, doua actiuni etc. - Lat.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*loc
s.n. Punctul cel mai departat de Soare de pe orbita unei planete. - Din fr.(by 10W10S10e4r4g12i13o)*afeliu
s.n. Punctul de intalnire a inaltimilor unui triunghi; punctul de intalnire a inaltimilor unui tetraedru cu muchiile opuse perpendiculare. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*ortocentru
s.n. Punctul in care verticala centrului de greutate al unui corp care pluteste este intersectata de verticala centrului de carena, aceasta din urma fiind trasata pentru o pozitie inclinata a corpului. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*metacentru
s.n. Punere in functiune a unui motor nou fara a-l forta, in scopul netezirii si ajustarii suprafetelor de contact in miscare ale pieselor componente; perioada in care un motor functioneaza in acest fel. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rodaj
s.n. Punga abdominala caracteristica femelelor din ordinul marsupialelor. - Din lat., fr. (by 11W12S5e5r6g14i14o)*marsupiu
s.n. - Punga interioara la haine. - Var. etc. Mr. Ngr. ??????????? (Cihac, II, 641; DAR), din gr. ????????, cf. tc. "cingatoare de calugar." - Der. vb. (a fura din buzunarul cuiva, a umbla in buzunarul cuiva); s.n. (furt); s.f. (furt); vb. (a pune in buzunar, a incasa; a fura, a buzunari), cuvint rar, format artificial, pe baza fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*buzunar
s.n. Punga mica de panza in care se pastreaza batiste, ciorapi etc. sau in care se pun, in dulap, flori placut mirositoare pentru a parfuma rufele. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*saseu
s.n. Punte care inainteaza in mare pana la inaltimea unui vapor si de unde se imbarca marfurile si calatorii. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ambarcader
s.n. Punte continua pe velierele vechi. Punte usoara deasupra cabinelor si saloanelor de sus ale vapoarelor. - Din fr., engl. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*spardec
s.n. Punte (de lemn) de-a lungul malului apei, servind la acostarea unei ambarcatii. - Cf. fr. %appontement%.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*apuntament
s.n. Pupitru inalt, mobil, pe care se pun cartile de cult in biserica ortodoxa. [Var.: s.n.] - Din ngr.(by 4W4S4e13r13g6i7o)*analog
s.n. - Pupitru inalt, mobil, pe care se pun cartile de cult in biserica. - Var. adj. (analog). Ngr. ???????? si der. sai. - Der. s.f. (contributie proportionala; inv., analogie); , s.f. (asemanare); , adj. (intemeiat pe analogie); , vb. (inv., a imparti). Cf. Galdi 145. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*analoghion
s.n. - Purpura. Mgr. o???????, direct sau prin intermediul sl. (Tiktin; cf. Vasmer, II, 264).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*olofir
s.n. Purtare, atitudine de cavaler ; vitejie, lealitate, onestitate; amabilitate, bunavointa. suf. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*cavalerism
s.n. Purtare, atitudine desfranata; coruptie, depravare; imoralitate. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*desfrau
s.n. Purtare nerusinata, dezmatata, imorala; destrabalare, desantare, dezmatare. Fig. Debandada, haos , anarhie. - Din (derivat regresiv). (by 13W6S6e15r15g8i9o)*dezmat
s.n. Pusca foarte scurta a carei teava avea gura rasfranta ca la trompeta. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*tromblon
s.n. - Pustula maligna, antrax. - Boala a cailor, inflamatie a splinei. - Varietate de poama, boaba vulpii (Paris quadrifolia). - Mr. , megl. Tc. "splina" (Seineanu, II, 152; Candrea), cf. bg., sb. - Der. vb. (a se imbolnavi de antrax).(by 7W15S15e8r9g2i2o)*dalac
s.n. Putere vitala, forta de actiune, de miscare. Conceptie filozofica idealista care sustine ca factorul primordial al existentei ar fi miscarea pura, imateriala. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*dinamism
s.n. Putina mica, inalta si stramta, in care se bate smantana ca sa se aleaga untul. suf. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*putinei
s.n. Rabufnire subita, puternica si trecatoare de febra, puls accelerat, palpitatii, enervare, stare de rau etc., provocate de diverse tulburari organice. Aer care iese pe gura. Miscare brusca si trecatoare, acces, rabufnire. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*bufeu
s.n. - Raceala, coriza. - Var. Lat. , pl. de la (DAR; REW 3930), cf. lat. "tumoris inflatio". Var. indica o incrucisare cu sb. , cr. (Scriban; dupa DAR, de la > , cu disimilare). - Der. , vb. (a avea guturai); , adj. (care are guturai, racit); , vb. (a raci).(by 6W7S15e15r8g9i2o)*guturai
s.n. Rachiu (colorat) de calitate inferioara. - Cf. tc., scr. %basamak% "grad".(by 5W5S14e14r7g8i1o)*basamac
s.n. - Rachiu de prune de proasta calitate. Tc., sb. "grad" (Scriban) se refera la gradarea scazuta a alcoolului continut in bautura.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*basamac
s.n. Radere de jos in sus, in contra directiei in care creste parul. Expr. (Fam.) (sau = a certa, a mustra aspru pe cineva. - Din tc.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*perdaf
s.n. Radical monovalent derivat din propilena prin indepartarea unui atom de hidrogen. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*alil
s.n. Radiogoniometru folosit la reperarea in inaltime. - Din germ. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*radioteodolit
s.n. Radioreceptor de calitate, fara amplificator de putere, proiectat pentru a fi inglobat intr-un sistem audio de inalta fidelitate. - Din engl. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*tuner
s.n. Radiounda receptionata dupa emisie, in urma reflexiei ei pe suprafata unui corp (ceresc). (by 7W15S1e9r9g3i3o)*radioecou
s.n. Rama in care se fixeaza un tablou, o fotografie etc. Tablou, fotografie etc. inramate Fig. Persoana foarte frumoasa. Pervaz al unei usi sau al unei ferestre. Deschizatura a zidului ocupata de o usa sau de o fereastra. Desen care inconjura, margineste un text, o harta, o fotografie etc. Portiune a unei marci postale pe care este executat desenul. Fig. Mediu, ambianta. Spatiu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei actiuni etc.; cuprinsul dintre aceste limite. Schelet alcatuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se intrebuinteaza la constructii; suport pentru diferite aparate. Schelet pe care sunt infasurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. (La pl.) Efectiv de baza al salariatilor dintr-o intreprindere sau dintr-o institutie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere si de comanda ale subunitatilor si unitatilor militare; intregul efectiv al unei intreprinderi sau al unei institutii. (Rar.; la sg.) Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutii, dintr-o organizatie etc. (Iesit din uz; la pl.) Subdiviziune in administratia interna a unei institutii, intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului. , cu evidenta lui etc.; serviciul personal. (Astazi rar; la pl.) Serviciu care se ocupa cu angajarea si evidenta personalului unei intreprinderi, institutii etc. [Var.: s.f.] - Din fr. , rus.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*cadru
s.n. Ramificatie secundara a unei linii ferate, a unei conducte de canalizare etc.; bransament. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*ambransament
s.n. Ramificatie teritoriala a unei limbi, cuprinzand adesea mai multe graiuri. (Impr.) Grai. (Impr.) Limba. - Din fr. lat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*dialect
s.n. Ramificatie teritoriala a unei limbi, subordonata dialectului si superioara graiului. (by 12W6S6e14r14g15i8o)*subdialect
s.n. Ramolire; boala care consta in pierderea facultatilor intelectuale (din cauza batranetii). = necroza a unei portiuni de tesut cerebral, din cauza intreruperii locale a circulatiei sangvine in urma unei tromboze sau a unei embolii. - Din fr. (by 3W11S12e12r5g6i14o)*ramolisment
s.n. Ramura a dreptului formata din ansamblul regulilor si principiilor fundamentale referitoare la oranduirea social-economica si de stat; sistemul, alcatuirea si competentele organelor statului, precum si cele mai importante drepturi si indatoriri ale cetatenilor. Asa cum insasi denumirea o arata, normele dreptului constitutional isi au izvorul in |constitutie|constitutie|, care este legea fundamentala a statului. Ramura a stiintelor juridice care studiaza normele si institutiile dreptului constitutional.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*dreptconstitutional
s.n. Ramura a electricitatii care studiaza campul magnetic produs de sarcinile electrice in miscare, actiunea campului magnetic asupra curentului electric, undele electrice si cele magnetice, fenomenul inductiei electromagnetice etc. - Din fr. germ.(by 5W13S13e7r15g15i9o)*electromagnetism
s.n. Ramura a geofizicii care studiaza magnetismul terestru. - Din fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*geomagnetism
s.n. Ramura a industriei extractive care se ocupa cu exploatarea zacamintelor de minerale utile si a masivelor de roci, folosite fie in constructii, fie ca materii prime. Indeletnicire a minerului. - V. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*minerit
s.n. Ramura a sportului care cuprinde diverse probe de alergari si de mars, de sarituri si aruncari, sau probe combinate, la care participa atletii. - Din fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*atletism
s.n. Ramura din familia limbilor din Niger-Congo (partea sudica si centrala) vorbita de-a lungul si in interiorul coastei africane, din Coasta de Fildes pana in SV Nigeriei. (cf. engl. < kwa = oameni) [] (by 6W14S15e8r8g1i2o)*kwa
s.n. Ramura mica detasata dintr-o planta-mama, folosind la altoire. Planta altoita. Planta cultivata pentru a servi la altoire. [Pl. si: ] - Din magh.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*altoi
s.n. Ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in special escaladarea partilor greu accesibile ale acestora. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*alpinism
s.n. Ramura sportiva care cuprinde probe de lansare din avion cu parasuta; tehnica executarii unor astfel de lansari. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*parasutism
s.n. Ramura sportiva care se ocupa cu construirea de automodele. [Pr: ] suf.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*automodelism
s.n. Ramura sportiva care se practica cu planorul. Indeletnicirea de a construi planoare. suf. Cf. rus. %planerizm.%(by 3W4S12e12r6g6i14o)*planorism
s.n. Ramura sportiva care se practica pe motociclete (cu doua sau cu trei roti) impartite in clase dupa capacitatea cilindrica. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*motociclism
s.n. Ramura sportiva practica cu arcul, arbaleta sau cu diferite tipuri si calibre de arme de foc sau cu aer comprimat, care cuprinde mai multe probe de tragere la tinta. Felul in care o arma (de foc) trimite proiectilul spre tinta. Tragere la tinta in procesul de instruire militara. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tir
s.n. Rand care se tipareste deasupra textului curent al fiecarei pagini de carte si care cuprinde titlul lucrarii sau al capitolului, numele autorului etc. - Cf. fr. %colonne-titre%.(by 3W11S12e5r5g6i14o)*colontitlu
s.n. Rand retras intr-un text pentru a marca schimbarea ideii; fragment de text care incepe cu un asemenea rand. Pasaj in articole de legi. [Pr.: - Var.: s.n.] - Dupa fr.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*alineat
s.n. Randuiala, uzanta, traditie, datina. Rost, socoteala, talc. Loc. adv. = in ordine, pe rand. - Din tc. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sart
s.n. Ranga speciala de otel, folosita la lucrarile de asezare a sinelor de cale ferata. - Din rus. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*lom
s.n. Ranga. Unealta formata dintr-o bara rotunda si scurta de otel, cu tais latit si ascutit la un capat, folosita de tamplari, dulgheri etc. - Din scr.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*raz
s.n. - Rang, categorie. - Pretentie, fumuri. Ngr. with (DAR; Galdi 198). Sec. XVIII.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*ifos
s.n. Rangul, demnitatea, functia de episcop^1; timpul cat este in functie un episcop^1; episcopie. - Din fr. lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*episcopat
s.n. - Ranita. mag. , dial. (DAR). termen militar folosit in Trans., astazi rar.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*borneu
s.n. - Rapaiala, tropaiala, bataie din palme. - Mr. Sl. (Cihac, II, 306; Conev 94); cf. slov., ceh., rus. - Der. vb. (a pacani, a tacani), din sl. ; vb. (a ropoti), rezultatul contaminarii lui cu ; (var. ), s.f. (ropot); adj. (sonor, care ropoteste).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ropot
s.n. Rapire a unei persoane. Furt savarsit prin violenta; jaf, hotie. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*rapt
s.n. Raport de completare care insoteste raportul principal prezentat de o alta persoana. (dupa rus. ).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*coraport
s.n. Raport prezentat de marele vizir sultanului, pentru numirea sau destituirea unui domn din tarile vasale. Firman. - Din tc.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*talhas
s.n. - Raport, relatie. Tc. "discurs" (Seineanu, II, 105; Lokotsch 1035). Sec. XIX, rar.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*chelemet
s.n. Raportul dintre aria sectiunii initiale a unui lingou sau a unui semifabricat supus laminarii sau forjarii si aria sectiunii finale a semifabricatului sau a piesei obtinute. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*coroiaj
s. n. Raportul dintre golurile marcate si cele primite (la fotbal, la handbal etc.). -Din fr., engl. (by 2W3S11e11r5g5i5o)*golaveraj
s.n. Raportul dintre numarul seturilor castigate si cele pierdute la anumite jocuri sportive (tenis, volei etc.). - Din engl. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*setaveraj
s.n. Raportul dintre punctele inscrise si cele primite la o intrecere sportiva; rezultat reflectat de acest raport. = meci nul. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*scor
s.n. Raportul dintre punctele marcate si cele primite, care departajeaza doi sportivi sau doua echipe aflate la egalitate de puncte. - V. - Din (dupa (by 3W3S12e12r5g6i14o)*punctaveraj
s.n. Raportul dintre punctele marcate si cele primite la jocul de baschet. - Din (dupa (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cosaveraj
s.n. Raportul dintre unghiul sub care se vede un obiect cu ajutorul unui instrument optic si unghiul sub care se vede acelasi obiect cu ochiul liber. - Din fr.(by 5W14S14e14r8g8i1o)*grosisment
s.n. Raportul sau diferenta dintre golurile marcate si cele primite de o echipa la unele jocuri sportive, care departajeaza intre ele doua echipe aflate la egalitate de puncte. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*golaveraj
s. n. Raportul unghiurilor sub care se vede acelasi obiect cu un instrument optic si cu ochiul liber. -Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*grosisment
s.n. (Rar) Accentuare a atitudinii inactive; mod de viata care evita contactul cu lumea exterioara. - Din germ. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*inactivism
s.n. (Rar) Activitate intreprinsa de politie in vederea mentinerii ordinii; fel de a fi, de a gandi, de a actiona in spirit politienesc, brutal, violent. suf. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*politism
s.n. (Rar) Aparat, dispozitiv care serveste la pornirea unei masini, a unui mecanism; demaror. suf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*pornitor
s.n. (Rar) Arta miniaturistului; maniera artistica care consta in preocuparea pentru aspectele miniaturale, delicate ale realitatii. [Pr: ] suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*miniaturism
s.n. (Rar) Atitudine a omului pasiv ; tendinta spre pasivitate. suf. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*pasivism
s.n. (Rar) Atitudine potrivnica crestinismului. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*anticristianism
s.n. (Rar) Atitudine refractara; impotrivire, nesupunere. suf. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*refractarism
s.n. (Rar) Augmentativ al lui (Reg.) Fata de masa. [Var.: s.f.] suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*masoi
s.n. (Rar) Bareta (de elastic) prinsa de partea de jos a pantalonilor si trecuta pe sub talpa, pentru a tine pantalonii intinsi. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*supieu
s.n. (Rar) Bautura racoritoare preparata din suc de fructe, zahar si lichior sau apa. [Pl. si: ] - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*sorbet
s.n. (Rar) Blocare, blocada. Tactica de oprire a unei actiuni adverse sau de aparare stransa in unele intreceri sportive. (Tehn.) Fundatie din piatra, bolovani de rau etc., la unele sosele si la cai ferate. Dig rudimentar format prin ingramadirea de pietre, bolovani, caramizi etc. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*blocaj
s.n. (Rar) Bluza de dama, confectionata din tricot, avand la gat o deschizatura, prevazuta cu nasturi sau fermoar. - Din it. "cupon". (by 5W5S13e14r7g7i1o)*scampolo
s.n. (Rar) Cadere a apei sub forma de picaturi; loc unde apa unui izvor curge in picaturi. suf. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*picuris
s.n. (Rar) Caracter intim, personal, specific al cuiva sau a ceva. suf. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*particularism
s.n. (Rar) Caracter melodramatic. Exprimare de sentimente care se remarca prin artificialitate, prin exaltare exagerata. - [ic] + suf. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*melodramatism
s.n. (Rar) Caracterul a ceea ce est satanic, atitudine satanica. - Din fr. (by 13W13S14e7r7g1i1o)*satanism
s.n. (Rar) Carne sau costita de porc dezosata, sarata si afumata (taiata in felii subtiri). - Cuv. engl.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*bacon
s.n. (Rar) Ceata (rara) care se ridica dupa ploaie. Ploaie deasa si rece de toamna. - Contaminare intre si ("ceata, bura", putin folosit).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*burhai
s.n. (Rar) Conceptie, atitudine, activitate de militant. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*militantism
s.n. (Rar) Conceptie care sustine republica drept forma de guvernamant; atitudine, activitate in favoarea republicii. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*republicanism
s.n. (Rar) Cutreierat. [Pr.: - Var.: (reg.) s.n.] - Din (derivat regresiv).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cutreier
s.n. (Rar) Definitivare. Examen dat in scopul obtinerii numirii definitive in invatamantul elementar sau mediu. - V. (by 14W14S14e7r8g1i1o)*definitivat
s.n. (Rar; de obicei la pl.) Palavra. Loc. vb. (cu cineva) = a palavragi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. Expr. = a spune minciuni. - Din tc. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*laf
s.n. (Rar) Desis de tufe sau de copacei. Ingramadire de oameni sau de lucruri; inghesuiala, aglomeratie. suf. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*deset
s.n. (Rar) Dictare. = notare a unei linii melodice dupa auz. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*dicteu
s.n. (Rar) Diminutiv al lui . Postav mai subtire sau de calitate inferioara. suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*postavior
s.n. (Rar) Doctrina religioasa care sustine ca Isus Cristos a intruchipat doua naturi, una divina si una umana, dar o singura vointa, cea divina. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*monotelism
s.n. (Rar) Dominatie, stapanire a domnilor fanarioti. Fig. Ipocrizie, fatarnicie. suf. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*fanariotism
s.n. (Rar) Eroare care consta in a situa un eveniment mai tarziu decat a avut loc in realitate. - Din fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*paracronism
s.n. (Rar) Explicare (sistematica) a miturilor. Pasiune pentru mitologie, cultul mitologiei. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*mitologism
s.n. (Rar) Faptul de a cultiva tutun ; indeletnicire a cultivatorului de tutun. Dare platita in trecut domniei de catre cei care cultivau tutun. suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*tutunarit
s.n. (Rar) Faptul de Expr. = dupa o indelungata cugetare. [Forma gramaticala: (In expr.) ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*gandit
s.n. (Rar) Faptul de ; intamplare sau sir de intamplari (neplacute) pe care le traieste cineva. - V. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*patit
s.n. (Rar) Faptul de miscare care provoaca o cadere. - Din (derivat regresiv).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*scutur
s.n. (Rar) Faptul de piscare. Mod de executie a unei bucati muzicale la un instrument cu coarde, fara a folosi arcusul, ci numai ciupind coardele. (Reg.; in expr.) (sau = faza a lunii in care aceasta incepe sa descreasca. - V. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*piscat
s.n. (Rar) Faptul de ; zgomotul produs de incaltaminte in timpul mersului. - V. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*cepait
s.n. (Rar) Filtrare. Operatie prin care se selecteaza o parte din informatia inregistrata intr-un computer. - Din fr. (by 7W7S15e1r1g9i10o)*filtraj
s.n. (Rar) Hrana; alimentatie; mijloace de trai, cele necesare traiului. - Din fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*nutriment
s.n. (Rar) Impletitura de paie folosita pentru protejarea obiectelor confectionate din sticla. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*paion
s.n. (Rar) Inclinare, atitudine, dispozitie de a lua totul in zeflemea. suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*zeflemism
s.n. (Rar; in expr.) a lipsi de la lucru a doua zi dupa o sarbatoare. - Din germ. [Montag].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*blau
s.n. (Rar) Intindere de apa limpede. Suprafata de teren neteda, lipsita de vegetatie; loc deschis. Intinderea limpede a cerului; limpezime. suf. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*limpezis
s.n. (Rar) Intindere vasta, spatiu intins. Loc. prep. = in largul, pe intinsul, in cuprinsul. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*prelarg
s.n. (Rar) Introducere in studiul unei stiinte. Simptom care preceda sau anunta aparitia unei boli. - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*prodrom
s.n. (Rar) Inutilitate, zadarnicie. Loc adv. (Curent) = degeaba, fara folos, zadarnic, in desert, in van. [Var.: s.n.] - Din sl.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*zadar
s.n. (Rar) Ipocrizie, fariseism, fatarnicie. - (n. pr.) + suf. Cf. fr. %tartuferie.% (by 6W15S15e8r9g2i2o)*tartufism
s.n. (Rar) Ivirea zorilor^1; momentul cand se lumineaza de ziua; locul de unde se ivesc zorile^1. - V.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*zorit
s.n. (Rar) Jacheta (barbateasca) tricotata, cu maneci largi, incheiata cu nasturi in fata. - Din fr., engl. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*cardigan
s.n. (Rar) Loc acoperit cu puieti rasariti din seminte in mod natural. suf. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*semintis
s.n. (Rar) Local de petrecere in care cantareti si dansatori dau spectacole de varietati pentru a distra publicul. [Pl. si: ] - Din fr. [cafe] .(by 4W5S13e13r7g7i15o)*santan
s.n. (Rar) Local de petrecere unde se danseaza. - Din fr., engl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*dancing
s.n. (Rar) Loc pe care cresc multe urzici. (Reg.) Panza cu care se acopera fata si trupul mortului. - Din + suf.(by 10W3S3e4r12g12i6o)*urzicar
s.n. (Rar) Manie pedagogica, exagerare in folosirea metodelor pedagogice. - Din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*pedagogism
s.n. (Rar) Masa pe care se vand lumanarile in biserica; vanzare a lumanarilor in biserica; venit realizat de biserica din aceasta vanzare. - Din ngr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pangar
s.n. (Rar) Medievistica. Interes, inclinare pentru evul mediu. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*medievism
s.n. (Rar) Miros caracteristic al afumaturilor. - Din (derivat regresiv).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*afum
s.n. (Rar) Mod caricatural de prezentare a unei persoane, a unei situatii etc. suf.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*caricaturism
s.n. (Rar) Mod de exprimare in care se folosesc frecvent metaforele. - Din + suf. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*metaforism
s.n. (Rar) Mod de exprimare in care se folosesc frecvent metaforele sau, alte figuri de stil. suf. (by 8W1S2e10r10g10i4o)*metaforism
s.n. (Rar) Nota, insemnare finala a unei carti, care reproduce sau completeaza cele spuse in titlu. - Din fr. (by 8W1S1e2r10g10i3o)*colofon
s.n. (Rar) Numele, firma tipografiei (care apare imprimata) pe o carte tiparita. - Cuv lat.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*impressum
s.n. (Rar) Numele unui joc de carti la care participa doua persoane. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g6i14o)*ecarte
s.n. (Rar) Operatia de fabricare si de prelucrare a sticlei. suf. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*sticlarit
s.n. (Rar) operatie de conservare a nutreturilor verzi prin murare. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ansilaj
s.n. (Rar) Pardesiu barbatesc de forma unui halat lung si cu maneci largi. - Din engl., fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*ulster
s.n. (Rar) Perete de geam; geamlac. Marchiza (inchisa cu geamuri). Totalitatea geamurilor unui edificiu, ale unei usi etc. [Pl. si: ] - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*vitraj
s.n. (Rar) Perioada in care un guvern sau un ministru este la putere. [Pr: ] - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*ministeriat
s.n. (Rar) Pierdere sau micsorare a prestigiului, a consideratiei, a influentei, a increderii de care se bucura cineva sau ceva. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*discredit
s.n. (Rar) Pluta mare, formata prin alaturarea mai multor plute mici. - Din tc. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*sal
s.n. (Rar) Predominare a moralei intr-o doctrina (filozofica). - Din fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*moralism
s.n. (Rar) Prevestire. (Inv. si reg.) Faza de crestere si de descrestere a lunii. - V. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*prevestit
s.n. (Rar) Profesionism. Constiinta profesionala. Cuvant care apartine unui limbaj profesional. - Din fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*profesionalism
s.n. - (Rar) Pui de animal. - (In expresia ) Fara stapin, ratacitor, se spune mai ales despre animale; abandonat, parasit. - Var. Banat, Trans., Sl. "fat" (Miklosich, 39; Cihac, II, 211; Conev 68). - Der. , vb. (a adopta, a creste un copil abandonat; refl., a se adaposti, a se oplosi; refl., a se stabili, a se fixa). Cf. Pintea, XIII, 155.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pripas
s.n. (Rar) Rapire de persoane, facuta pentru a santaja sau pentru a teroriza. - Din engl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*kidnapping
s.n. (Rar) Regim politic in care predomina influenta militarilor. - Din fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*caporalism
s.n. (Rar) Reproducere, imitare mecanica a ceea ce este scris sau spus de cineva. suf. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*papagalism
s.n. (Rar) Sala de mancare intr-un internat, intr-o manastire etc. [Var.: s.n.] - Din fr. lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*refectoriu
s.n. (Rar) Semnal conventional emis de o sirena, de un fluier etc. Fluier mic de metal (cu care se dau aceste semnale conventionale). - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*signal
s.n. (Rar) Semn distinctiv al unei demnitati, al unui rang; insigna. - Din fr. (dupa ).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*insemn
s.n. (Rar) Sistem de solidaritate si de ajutor reciproc. (Biol.) Vietuire laolalta a mai multor organisme diferite ca specie. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*mutualism
s.n. (, rar ) , s.m. S.n. Samanta de cereale sau de legume care fac fructe pastai; graunte, boaba . Loc. adv. = cu grija si rabdare; amanuntit. = amanuntit. = intocmai, exact. Expr. (sau ) = a cauta tainele viitorului dupa cum se asaza bobii aruncati de ghicitor. Orice particica de materie friabila care seamana cu un graunte. S.m. Planta leguminoasa cu flori albe sau trandafirii, cu pastai mari si cu seminte ovale, turtite ; mazariche . P. restr. Samanta acestei plante. - Din sl. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*bob
s.n. (Rar) Spatiu liber sau distanta intre doua obiecte, doua piese etc. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*interspatiu
s.n. (Rar) Spirit de aventura al cuiva. Inclinatie de a actiona in mod pripit, de a lua decizii periculoase - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*aventurism
s.n. (Rar) Spital izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boala contagioasa. Infirmerie. [Pl. si: = Var.: s.n.] - Din fr. (by 3W11S5e5r14g14i14o)*lazaret
s.n. (Rar) Stancarie. Spatiu amenajat pentru cresterea si observarea serpilor, broastelor testoase etc. - Din lat., fr., engl. germ. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*terariu
s.n. (Rar) Stare a animalelor care traiesc in turma; (fig.) instinct, spirit gregar. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*gregarism
s.n. (Rar) Strat de murdarie depus pe obiecte; slin. - Et. nec. Cf. %zoaie%.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*soi
s.n. (Rar) Subsuoara . Linie care marcheaza punctele de adancime a rascroiturii manecilor la subsuoara obiectelor de imbracaminte. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*subrat
s.n. (Rar) Supunere excesiva la ceremoniile bisericesti; formalism religios. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*ritualism
s.n. (Rar) Tendinta de a crea confuzie, dezorientare. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*confuzionism
s.n. (Rar) Teren special amenajat pentru exercitii de conducere a automobilului. - Din fr.(by 13W13S14e7r7g1i1o)*autodrom
s.n. (Rar) Totalitatea fenomenelor psihice proprii unui individ sau unei colectivitati; viata psihica. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*psihism
s.n. (Rar) Totalitatea franghiilor^1 necesare la pescuit. suf.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*franghierit
s.n. (Rar) Uluc, jgheab pe care curge apa la un izvor, la o fantana. - Probabil formatie onomatopeica.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ciuciur
s.n. (Rar) Unealta cu varf ascutit, cu care se fac gauri in pamant pentru infipt aracii la vie sau pentru semanatul porumbului. - Et. nec.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*chitonag
s.n. (Rar) Varsta a unei persoane minore; timp cat cineva este minor; starea persoanei minore; minoritate . suf. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*minorat
s.n. (Rar) Vas poros de pamant, in care se produce racirea lichidului pe care-l contine, datorita evaporarii prin peretii lui. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*alcarazas
s.n. (Rar) Zbatere, zvacnet, clocot, framantare continua. - Din (derivat regresiv).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zvarcol
s.n. (Rar) Zgomot produs de izbiturile ciocanului la sfaramarea pietrelor. - Din + suf.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tocot
s.n. Rasa de capre crescuta in Casmir si in Tibet pentru parul foarte fin si matasos. Tesatura moale si fina confectionata din parul de casmir . - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*casmir
s.n. - Rasa de capre crescute in Casmir. - Tesatura fina confectionata din parul de casmir. Fr. - Der. , adj. (inv., de casmir), din tc. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*casmir
s.n. Rasa de gaini cu penajul variat colorat, bune producatoare de oua. - Cuv. engl.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*leghorn
s.n. Rasa de oi cu lana semifina, de culoare roscata-cafenie originara din Bulgaria, a carei carne nu are mirosul caracteristic. - Din bg. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*carnabat
s.n. Rasa de oi originara din Anglia, cu lana alba fina si cu firul lung. Stofa tesuta din lana pura a acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*seviot
s.n. Rasa de porci autohtona, de culoare neagra, crescuta pentru carne si grasime. - Et. nec.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*strei
s.n. Rasa de taurine originara din Elvetia, avand greutatea de 700-1000 kg si o mare productie de lapte. - Din n. pr. Cf. fr. [race du] %Simmental.%(by 8W8S2e2r10g11i4o)*simmenthal
s.n. - Rasad. - Pepiniera. - Vita noua. - Cultura, planta de cultura. - Var. Trans. Sl. "planta" (Miklosich, 44; Cihac, II, 322; Conev 42), cf. sb., cr., "rasad". Der. din lat. (Diez, I, 211) nu este posibila. - Der. vb. (a planta), din sl. ; s.f. (planta, Andropogon gryllus), din sl. "plantatie"; s.f. (Banat, rasad), din sb. ; s.n. (marcota, lastar, mladita, vlastar), din bg., sb. (Miklosich, 42; Conev 74); vb. (a transplanta, a marcota), din bg., sb. ; s.f. (loc cu rasaduri, pepiniera), cf. sb. ; vb. (a marcota, a planta), din sl. ; vb. (a planta), din sl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sad
s.n. Rasa superioara de taurine, de culoare predominant bruna, crescuta pentru lapte si carne; animal care apartine acestei rase. - Din n. pr. (by 4W4S12e13r13g6i7o)*schwyz
s.n. - Raschitor. - Scul. - Var. Tc. (DAR). Putin folosit. L. Spitzer, 138 a confundat var. cu .(by 7W15S15e9r9g2i3o)*caleap
s.n. Rascroiala de diferite forme facuta in jurul gatului, la o rochie, la o bluza etc. Parte a corpului care apare descoperita din rascroiala de la gat a unei haine femeiesti. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*decolteu
s.n. Rasina fosila divers colorata (mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini si intrebuintata la fabricarea unor obiecte de podoaba; ambra. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*chihlimbar
s.n. Rasina mirositoare extrasa din sucul stiraxului, intrebuintata in parfumerie si medicina. - Din fr., lat.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*storax
s.n. Rasina naturala, asemanatoare cu chihlimbarul, extrasa din mai multi arbori din Mexic, folosita in special la prepararea lacurilor. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*copal
s.n. Rasina naturala (de origine animala) sau produsa sintetic, folosita la prepararea unor lacuri, a cerii rosii etc. Lac preparat din selac , folosit la lustruire, grunduire etc. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 1W9S3e3r11g12i5o)*selac
s.n. Rasina naturala extrasa dintr-o specie de tuia, folosita la prepararea lacurilor si a vopselelor, a unor chituri pentru sticla si portelan etc. - Din fr. lat. (by 8W1S1e10r10g10i4o)*sandarac
s.n. Rasina sintetica cu baza de formol si uree, intrebuintata la fabricarea lacurilor. [Nume comercial].(by 14W15S15e8r8g2i2o)*aminolac
s.n. Rasina sintetica obtinuta prin condensarea fenolului cu formaldehida in prezenta acizilor si intrebuintata in industria lacurilor. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*novolac
s.n. Rasina sintetica obtinuta prin reactii de policondensare intre formaldehida si compusi cu grupare amino. - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*aminoplast
s.n. Raspandire, distribuire (a cartilor, a presei). = carte cu pret redus, ilustrata, tiparita in tiraje mari, tratand sumar, la nivel de popularizare, teme foarte variate. (Inv.) Comert ambulant. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*colportaj
s.n. Raspuns dat de imparatii romani la chestiunile de drept asupra carora erau consultati de catre magistratii sau de catre guvernatorii provinciilor; ordin care emana de la un suveran intr-o afacere particulara. - Din lat. germ. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*rescript
s.n. - Raspuns. - Responsabilitate, solventa. Mag. (DAR). Rar, in Trans. - Der. vb. (a raspunde, a garanta), din mag. (DAR; Galdi, 127).(by 8W2S2e10r10g4i4o)*feleleat
s.n. Rationament deductiv care contine trei judecati legate intre ele astfel incat cea de-a treia judecata, care reprezinta o concluzie, se deduce din cea dintai prin intermediul celei de-a doua. - Din fr. , lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*silogism
s.n. Rationament, dovada adusa in sprijinul unei afirmatii. (Mat.) |Variabila|variabila| independenta a unei functii. - Din fr. lat.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*argument
s.n. Rationament fals facut din nestiinta, fara intentia de a induce in eroare. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*paralogism
s.n. Rationament prin analogie; gandire analogica. Teorie a lui Aron Pumnul, care incerca sa dea limbii romane o ortografie practica si o explicatie teoretica, intemeiate pe principii analogice. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*analogism
s.n. Ravna, sarguinta, ardoare. Expr = exagerare inutila in indeplinirea unei actiuni, sarguinta exagerata. - Din fr. , lat.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*zel
s.n. - Razbunare, dorinta de razbunare, ura. Mag. (Cihac, II, 480; DAR). Cuvint inv., ca si der. adj. (razbunator).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*basau
s.n. - Razor, hotar. - Cimp nelucrat, pirloaga. - Var. Rut. "dig" (DAR; Scriban), datorita formei specifice a hatului. Dupa Moldovan 425; din tc. "linie". - Der. s.m. (vecin); vb. (a fixa limite, a delimita; a fi vecini); s.n. (Mold., dig), a carui der. nu este clara; , vb. (Bucov., a zavori; a ingramadi), din rut. "a face dig".(by 13W6S6e15r15g8i8o)*hat
s.n. Razuitor folosit pentru curatirea de parafina a interiorului tevilor de extractie ale sondelor. Creion de razuit. - Din germ .(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sabar
s.n. Reactie a unor alge unicelulare sau a altor vietuitoare inferioare fata de radiatii(le luminoase). [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*actinotactism
s.n. Reactie emotionala, cu desfasurare puternica si relativ de scurta durata. (In sens larg) Denumirea generica pentru starile sau reactiile afective. - Din germ. , lat.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*afect
s.n. Reactor care are ca organ propulsor o elice antrenata de o turbina cu gaze alimentata de gazele evacuate din camera de combustie a reactorului. - [r] + (by 9W2S2e11r11g4i4o)*reactopropulsor
s.n. Reactor cu flux continuu de gaze, care functioneaza fara compresor si care este folosit pentru propulsia unor avioane supersonice. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*statoreactor
s.n. Reactor echipat cu un compresor care comprima (cu ajutorul unei turbine) aerul atmosferic si il trimite sub presiune in camera de ardere, folosit la propulsia unui avion de mare viteza. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*turboreactor
s.n. Reactor la care jetul de gaze propulsate este aerul^1 atmosferic precomprimat. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*aeroreactor
s.n. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic in pozitia initiala, sub actiunea greutatii proprii ori a unor forte elastice. (Med.) Revaccinare a unei persoane vaccinate in trecut, cu o cantitate mai mica de vaccin, pentru a-i intari si a-i prelungi imunitatea data de vaccinarea initiala. (In sintagma) = coborare, in alpinism, a unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla. [Pl. si: ] - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*rapel
s.n. - Recensamint. Lat. (sec. XIX). - Der. , adj., din fr. ; , s.m. , din lat.; s.f., din lat.; (var. ), vb., din fr. ; (var. ), adj., din fr. In si der. sai, suna aproape totdeauna ca (inversul produce efectul unui purism afectat si invechit), probabil prin influenta pronuntarii germane.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*cens
s.n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numarul atasat la el. - Din fr. germ. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*microtelefon
s.n. Recipient de metal, de portelan etc. cu capac, in care se prepara infuziile. - Din fi. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*infuzor
s.n. Recipient de sticla, de metal, de lemn, de pamant etc., de diferite forme si marimi, care serveste la pastrarea (si transportul) lichidelor, al unor materii solide sau ca obiect de ornament. v. Nume generic dat farfuriilor, oalelor, castroanelor etc. folosite la masa si la pregatirea mancarii. Vehicul pentru transportul pe apa al calatorilor si al marfurilor; nava. Fiecare dintre formatiile tubulare inchise prin care circula sangele, limfa etc. in interiorul organismului. Celula vegetala alungita sau tub capilar gol prin care circula seva in plante. - Lat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*vas
s.n. Recipient (de tabla) in forma de semicilindru montat pe o osie cu doua roti, care se foloseste la transportarea pe distante mici a materialelor de constructie, a gunoaielor etc. (si care se descarca prin rasturnare in jurul osiei sale). [Var.: (pop.) s.n.] - Dupa fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*tomberon
s.n. Recipient in care se agita (cu gheata) elementele unui cocteil. - Cuv. engl. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*shaker
s.n. Recipient plat de cauciuc sau de metal in care se pune apa calda, ori o pernita incalzita electric, care se aplica pe o parte bolnava a corpului, ca mijloc terapeutic. - Din germ. , fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*termofor
s.n. Recital alcatuit din doua parti, fiecare dintre ele fiind sustinuta de un alt artist. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*semirecital
s.n. Recital sustinut in cadrul unei emisiuni de televiziune. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*telerecital
s.n. Recompensa materiala sau distinctie acordata cuiva pentru meritele deosebite obtinute intr-un domeniu de activitate, la un concurs etc. Distinctie acordata la sfarsitul anului scolar elevilor care au obtinut cele mai bune rezultate la invatatura. - Din lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*premiu
s.n. - Recviem, slujba pentru morti. Mgr. ??????????, partial prin intermediul sl. (Cihac, II, 683; Vasmer, 111).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*parastas
s.n. Redare, prezentare pe scurt, scrisa sau orala, a ideilor unei lucrari, ale unei expuneri etc.; recapitulare succinta. Loc. adv. = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumand. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*rezumat
s.n. Reducere de pret fata de pretul cu amanuntul al marfii. (In sintagma) = parte din pretul de vanzare cu amanuntul, stabilita ca o cota procentuala, destinata sa acopere cheltuielile de circulatie si sa asigure beneficii organizatiilor comerciale; adaos comercial. - Din germ. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*rabat
s.n. Referat care reia si dezvolta (critic) unele probleme dezbatute intr-un referat. - (dupa rus. ).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*coreferat
s.n. Refuz deliberat de comunicare in virtutea unei tendinte simulatorii sau datorita atitudinii de supraestimare, opozitionism etc. Pronuntare a unei consoane (mai ales a lui ) in locul alteia. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*mutacism
s.n. (Reg.) Ac cu maciulie, ac cu gamalie. Varf ascutit. Cui de metal cu maciulie ornamentala. Bat ascutit cu care se indeamna vitele. Impunsatura, intepatura (data cu acest bat). (Inv.) Imbold. (Reg.) Element de constructie in arhitectura populara, in forma de stalp sculptat, cu varf ascutit. - Din sl. "ghimpe".(by 7W15S1e9r9g3i3o)*bold
s.n. (reg.) adancitura pe un drum ingust; fagas. valcea, vagauna mica. sant sapat. crestatura in lemn. petec de pamant, hatas.(by 9W10S10e3r4g12i12o)*hogas
s.n. (reg.) adaos facut la un dulap care e prea scurt. tip de incheietura la tocurile ferestrelor sau ale usilor. crestatura ornamentala la piciorul de sus al prispei.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pas
s.n. (Reg.) Adapost de iarna pentru oi (sau pentru vite); perdea. (Inv.) Cort deschis, asemanator cu un baldachin, destinat domnitorului sau inaltilor demnitari. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*saivan
s.n. (reg.) adapost de scanduri (ridicat langa sura), in care se depoziteaza pleava, cocenii.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*primnicer
s.n. (Reg.) Adapost in pamant, in care se tin stupii iarna. Adapost sapat in pamant pentru ocrotirea ostasilor (in timp de razboi). (Inv.) Inchisoare. - Din ucr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*temnic
s.n. (reg.) adapost pentru animale; ingraditura, tarc. vad de adapat vitele.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*olum
s.n. (reg.) agrafa, pafta, podoaba de aur. planta veninoasa, cu flori mici, galbene.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*boglav
s.n. (reg.) ajunul lui Sf. Gheorghe (22 aprilie) (in graiul ciobanilor) ceasul dintre 9 si 10 dimineata (by 2W2S11e11r4g4i13o)*amproor
s.n. (Reg.) Albie adanca, larga si scurta, intrebuintata de obicei pentru a framanta aluatul de paine. - Et. nec.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*chersin
s.n. (reg.) albie. adancitura de deasupra soldului la vite; flamanzare. capita de fan.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cof
(, ) s.n. (reg.) albie, covata, corita, troaca (facuta dintr-o bucata de lemn). (by 5W13S13e7r7g7i15o)*carlita
s.n. (reg.) alica mijlocie sau mare, folosita la vanatoare; bucatica de fier folosita in loc de alica. (in forma: ) glont de vanatoare; cartus.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pos
s.n. (reg.) amnar floare ce se face la capatul stalpilor unei case taranesti (by 11W11S4e5r13g13i7o)*amanar
s.n. (reg.) animal nascut prin incrucisarea a doua specii; bastard, corcitura, hibrid. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*corciu
s.n. (Reg.) Apa adanca. Expr. = a da (si a nu mai putea scapa) de un necaz. - Sb. (< tc.).(by 15W8S8e1r2g10i10o)*aliman
s.n. (reg.) apoplexie. (in forma: ) galerie transversala, care uneste doua galerii principale intr-o mina. portiune de padure; parchet. (in forma: ) desis.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*slag
s.n. (reg.) arborele, fusul unei pietre de moara. fusul si roata morii. aripa morii de vant. rasnita.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*facau
s.n. (reg.) arborele sau fusul unei pietre de moara; mica turbina de moara.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*facaias
s.n. (reg.) arbore mic si crenguros; tufa, buhaci, ghijar, jip, muzuc, tars.(by 12W5S5e14r10g4i4o)*corciu
s.n. (reg.) arbore rupt pe jumatate si ramas cu radacina in pamant; cioafta, ciung, ciolpan. partea cozii unui animal din care creste parul; trupina, butur; ciunt, cotor, tulei. (by 3W4S12e12r6g14i14o)*ciompleu
s.n. (reg.) arbust decorativ cu frunze ovale si persistente, cu flori galbene-verzui; cimisir.(by 12W6S6e14r8g8i1o)*puspan
s.n. (reg.) argila de culoare cenusie, de la 2-3 m adancime in pamant, folosita ca ingrasamant.(by 10W10S4e4r12g6i6o)*polochim
s.n. (reg.) aripa (de moara de vant). rand. (in expresia: = a fi la rand, a-i veni randul). (by 11W4S5e13r13g6i7o)*col
s.n. (Reg.) Asezare temporara de pescari, organizata in vederea pescuitului; totalitatea instalatiilor si a uneltelor acestei asezari. - Din rus. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*zavod
s.n. (Reg.; astazi rar) Talc (ascuns) al unui lucru; taina, rost, semnificatie. Expr. (cuiva) = a-i conveni, a-i veni (cuiva) la indemana. (Fam.) Smecherie, siretlic, truc. - Din tc. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*merchez
s.n. (reg.) astupatoare la horn, care opreste iesirea caldurii dupa ce s-a stins focul.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sef
s.n. (Reg.) Baie, cada pentru imbaiat; local public pentru facut baie. Localitate balneara. - Din magh. dial. (lit. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*feredeu
s.n. (reg.) balta alimentata cu apa din Prut; fost brat al Prutului, ramas ca balta.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*prutet
s.n. (reg.) bariera de lemn sau de fier ce desparte caii sau vitele in grajd. tarus de priponit calul; pripon. stalp infipt in pamant pentru instalarea unei spanzuratori. balustrada. instalatie pentru potcovit caii. (la casa) obada (talpa) casei. (in forma: ) raft in forma de pupitru pe care se asaza casetele cu literele, in vederea culegerii unui text.(by 4W4S12e12r13g6i6o)*stanog
s.n. (reg.) barna care se introduce intre armaturi pentru a le strange intre peretii galeriei si a le mentine fixe. proptea provizorie de lemn folosita pentru a sprijini tavanul sau peretii unei galerii.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sprenghel
s.n. (reg.) basma inflorata, baris, marama, tulpan. prosop, stergar, servet. podoaba din panza alba cu flori, asezata la ferestre sau la icoana.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*chindeu
s.n. (reg.) bat. bat bifurcat la un capat cu care se zdrobesc strugurii pentru a obtine mustul; mustuitor, stirca. (in forma: ) prajina cu care se conduce barca. (in forma: ) speteaza la loitra.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*stic
s.n. (reg.) bat care are la un capat trei craci retezate (cracane), cu care se zdrobesc strugurii in hardau; stirca. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*cliucaitor
s.n. (reg.) bat crapat in doua la un capat, cu care se scormoneste in jar sau "se jeruieste" panza; cociorba. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*jaruitor
s.n. (Reg.) Bat crestat cu care se framanta la stana urda sau casul dospit. Oala de lut cu fundul prevazut cu gaurele, folosita in bucatarie la strecuratul legumelor. Ghiveci cu flori. - Et. nec. Cf. %ravas.% (by 4W12S12e6r6g14i15o)*ravar
s.n. (reg.) bat de lemn, rotund si gros pentru batut branza; drug de fier pentru indesit faina la moara.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*brai
s.n. (Reg.) Bat lung de care este legata o carpa, cu care se curata de cenusa cuptorul de paine. - Magh.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*ujog
s.n. (Reg.) Bat mai gros la un capat cu care se amesteca zerul, laptele in care s-a pus cheag etc. Fitil pentru opait facut din carpa; opait. Lampa de mina portativa, asemanatoare cu un opait, folosita in trecut. - Din germ.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*stert
s.n. (reg.) bat mai gros la un capat, cu care se mesteca zerul si laptele in care s-a pus cheag. fitil pentru opait facut din carpa; opait. lampa de mina portativa, asemanatoare cu un opait, folosita in trecut; lampa minerului. bat cu pamatuf la un capat, folosit pentru a curata vatra cuptorului sau cosul casei. matura uzata. facalet de mestecat mamaliga. (in forma: ) candela. felinar portativ. (in forma: ) flacara. fitil, festila.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*stert
s.n. (reg.) bat, nuia de care se leaga sfoara unditei sau care fixeaza varsa ori vintirul pe fundul apei; coidac. bit, prajina infipta in pamant, pe care se atarna la uscat varsele.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*potigaci
s.n. (reg.) bat prevazut cu o rotita de lemn la un capat cu care se amesteca urda.(by 1W2S10e10r3g4i4o)*stertalau
s.n. (reg.) bat ramificat, lopatica de mestecat zarul. ciomag; lovitura de ciomag.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*tanjar
s.n. (reg.) bat rotund cu ajutorul caruia ciobanii masoara cantitatea de lapte pe care o da o oaie la mulsoare; tanc. (inv.) unealta de tras linii spre a scrie drept, lineal.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*harag
s.n. (reg.) bat scurt ascutit la ambele capete cu care se joaca copiii turca. turca.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*piu
s.n. (reg.) bat scurt de care e legata undita sau care fixeaza varsa; potigaci, pelie.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*coidac
s.n. (Reg.) Beci sau camera boltita (cu obloane metalice) in care se ascundeau odinioara obiectele de pret spre a fi crutate de incendiu sau de jaf. - Din tc. "cladire de piatra".(by 7W8S1e1r9g10i3o)*gherghir
s.n. (Reg.) Betisor cu ajutorul caruia se leaga firele rupte la razboiul de tesut. - Cf. %otic.%(by 5W5S14e14r7g8i1o)*otinc
s.n. (reg.) betisor cu care se leaga firele rupte la razboiul de tesut. parghie.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*otinc
s.n. (Reg.) Betisor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui intepenit intr-o gaura. suf. (by 15W8S9e2r10g11i4o)*razbici
s.n. (reg.) betisorul ce tine teava in suveica. cuiul din urechile protapului la car.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*hudulet
s.n. (Reg.) Bici mare impletit din canepa sau din curele, cu codiristea scurta si cu sfichi de matase la varf (ca sa pocneasca tare). - Din pol.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*harapnic
s.n. (Reg.) Borcan (pentru dulceata); vas de lut smaltuit; oala (pentru vin). - Din tc.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*gavanos
s.n. (Reg.) Bot, cocolos, bulz (dintr-un material solid). [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*galamoz
s.n. (reg.) bot de mancare. lovitura la ceafa, ca sa poata inghiti. cremene, cuart. retezatura de copaci.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*galatus
s.n. (reg.) briceag sau cutit mic; limba mica a briceagului; cutit de altoit. ac, cui de la catarama curelei de prins pantalonii.(by 11W4S4e13r13g13i7o)*pintalus
s.n. (reg.) bucata de carne de porc din zona primelor vertebre. costita; parjoala.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*garf
s.n. (reg.) bucata de fier care se fixeaza pe partea exterioara a benghiusului de la car. fiecare dintre cele doua sine de fier care leaga cracii carutei de osie si de cruce. fiecare dintre cele doua carlige fixate pe crucea carutei de care se agata orcicurile.(by 13W6S7e15r15g15i9o)*stit
s.n. (reg.) bucata de fier sau de sarma folosita la curatirea lulelei. vergea de lemn cu care se imping gloantele din teava pustii de soc. bat ascutit, nuia sau prajina cu varf de fier, cu care se indeamna vitele la mers; stramurare, stramurarita. sula. fusul tevii de la suveica; huludet.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*surcalau
s.n. (reg.) bucata de lemn asezata transversal pe oiste, de care se prind orcicurile.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*spilvag
s.n. (Reg.) Bucata de lemn cu care se rasuceste funia sau lantul trecut peste o sarcina (de fan, de lemne etc.) spre a o strange. Prajina adaugata la inima carutei spre a inhama inca un cal. Bat gros; bata, ciomag. [Var.: s.n.] - Din magh. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*ceatlau
s.n. (reg.) bucata de lemn dreptunghiulara, in santuri, pentru spalat rufe; mangalau.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mangalitor
s.n. (reg.) bucata de lemn, in forma de triunghi, care se asaza intre acoperis si capriori, pentru a ridica streasina casei. bucata de lemn care se adauga la o barna mai scurta sau care umple scobitura unei barne cand se construieste o casa mare.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*potlec
s.n. (reg.) bucata de lemn sau lopatica folosita la curatirea de pamant a brazdarului si cormanei plugului; otic.(by 2W10S10e4r4g4i13o)*cichel
s.n. (reg.) bucata de paine, calcai de paine; coltuc, carfan, calfete, calhau, carhan, clifan, clihan, crifoi, crihan. (by 1W1S2e10r10g3i4o)*cleanf
s.n. (reg.) bucata de paine, de mamaliga. mototol de lana, de par, legat cu rasina. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*goangan
s.n. (Reg.) Bucata de panza groasa, de forma patrata sau dreptunghiulara, folosita in gospodarie (pentru a rasturna mamaliga, a acoperi painea etc.). (din + suf. ) [NODEX](by 12W5S6e14r14g7i8o)*zolnic
s.n. (reg.) bucata de piele la ghete, peste elastic. clin (la poalele fustei).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*tviclu
s.n. (reg.) bucata, fragment, portiune; parte dintr-un intreg. (reg.; in forma: ) lot, parcela (intr-un teren comasat). (inv. si reg.) exemplar. (reg.; in forma: ) randuri, reprize. (inv. si reg.) piesa de teatru.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*stuc
s.n. (reg.) bucata mare de paine; cleanf, calhau, calhan, carhan, calfete, crihan, crifoi, codru, coltuc, darab.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*clifan
s.n. (reg.) bucata mare de stofa sau de matase pe care nasul sau nasa o daruieste miresei si care se pune, la cununie, pe spatele mirilor.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*privez
s.n. (reg.) bucata mare dintr-o stofa, dintr-un lemn, dintr-o paine etc. calus.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*crampoi
s.n. (reg.) bucata mica de otel in forma de paralelogram, fixata intr-o nisa metalica, care sprijina capatul de jos al drugului de fier ce invarteste cu celalalt capat piatra de moara.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*clemendeu
s.n. (Reg.) Bucata, petic de pamant, de padure. - Din <<petic>> (rar intrebuintat) + suf.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*foltan
s.n. (reg.) bucata sau felie mare (de paine, mamaliga, slanina etc.); hartan, halca, huchium, darab, crihan, codru, talcan, trosmei. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*crifoi
s.n. (Reg.) Buchet de flori. - Din (cu sensul dupa germ. "strut^1" si "buchet"). (by 3W11S11e5r5g13i14o)*strut
s.n. (reg.) buchet mic de flori, buchetel, strutisor, strutucel, strutucior, struturel, strutusor.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*strutuc
s.n. (reg.) Bucium facut din coaja de salcie; hurgoi, furnoi, darla, dramboi.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*hot
s.n. (reg.) bustean ale carui capete au fost rotunjite cu toporul. (in forma: ) capat iesit al unui butuc. (in forma: ) capatul mai gros al unui bustean.(by 10W3S4e12r13g6i6o)*spront
s.n. (reg.) bustean pus sub diferite butoaie. busteni atarnati de cumpana fantanii; greutate, coinac, caravei.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*catamai
s.n. (Reg.) Butoi mare de stejar (mai ales pentru vin si rachiu). - Din ucr.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*antal
s.n. (reg.) butuc fixat in coada plutei, pentru incetinirea alunecarii sau pentru oprirea plutei.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*ciopritor
s.n. (Reg.) Butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar. - Et. nec.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bedreag
s.n. (reg.) calapod. sprijin de vartelnita. lant de impiedicat roata carului.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*talpalau
s.n. (reg.) caldura mare, arsita, zapuseala, zaduf. sufocare (din cauza caldurii), naplaiala.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*naplai
s.n. (reg.) caleasca inchisa, trasura, radvan. (la pl.) uneltele taranului (plug, tanjala, carceie etc.).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*hinteu
s.n. (reg.) camera mica de culcare; budoar, dormitor. (inv.) pat. (inv.) gazda de hoti. (reg.) unealta de plugarie pentru carat paie. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*iatac
s.n. (Reg.) Camera (mica) de culcare; dormitor, budoar. (Inv.) Pat. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*iatac
s.n. (reg.) camera separata de corpul unei case, care serveste ca locuinta sau ca bucatarie.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pisnic
s.n. (Reg.) Camp; ogor. - Cf. magh. %kohalom% "deal pietros, stanca, gramada de pietre".(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cohalm
s.n. (reg.) cantecul specific al porumbelului pe langa porumbita; ingurluire.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ingurluit
s.n. (reg.) capac de lut pentru oala cu lapte pus la prins. (inv.) acoperisul casei. (inv.) coviltir. (inv.) invelitoare, cerga. gura varsii; varsog.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*pocris
s.n. (reg.) capac din coaja de tei pentru acoperirea stupilor cu albine; pocris.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*captar
s.n. (Reg.) Carare facuta de fiarele salbatice prin padure. Drum rapos, abrupt, cu coaste repezi. - Et. nec.(by 5W13S13e7r15g1i9o)*hatas
s.n. (reg.) carlig de fier cu coada de lemn, cu care se prind lemnele plutelor.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ciocoroi
s.n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rand de carlige, folosit la prindera sturionilor din mare. - Din ucr. "scaiete". (by 7W8S1e1r9g3i3o)*ripeag
s.n. (reg.) cartilajul care desparte intre ele fosele nazale; popul nasului.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*popos
s.n. (reg.) caruta usoara (trasa de un singur cal). cantitate de cereale, coceni etc. care incape intr-un cos de suian (de caruta). leuca (la caruta). loitra (la caruta). podul carutei. scaunul carutei.(by 6W8S1e2r10g10i11o)*suian
s.n. (reg.) cauc sau cupa mare de lemn care se foloseste la cazanele de tuica si la teascurile de vin.(by 6W14S14e8r1g2i10o)*saplaic
s.n. (Reg.) Caus mare de lemn (folosit la stana in loc de strachina).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*zgarfaci
s.n. (reg.) cazma, asau. lopata. taietura in forma de unghi drept la urechea oilor; barburatura.(by 8W8S2e2r11g4i4o)*harlet
s.n. (reg.) ceapa prajita in untura sau in ulei, care se adauga la unele mancaruri pentru a le face mai gustoase; rantas.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pargalas
s.n. (reg.) cerc de coaja de arbore in jurul pietrelor de moara; vacalie.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*obod
s.n. (Reg.) Cerc, sina de fier care se aplica pe o roata de lemn. - Din magh. dial. Cf. ucr. %rafa% "gratie". (by 3W12S12e5r5g14i14o)*raf
s.n. (reg.) ciocan cu ambele capete ascutite, folosit la zimtuit. ciocan pentru gaurit potcoave.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*spithamer
s.n. (reg.) ciocan cu dalta la un capat, care serveste la taiatul metalului pe nicovala.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*srotmaizal
s.n. (Reg.) Ciorba de prune afumate sau de visine; un fel de compot cu multa zeama. - Din tc.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*horsaf
s.n. (reg.) ciorchine. sir, rand. ghirlanda de cirese. legatura din doi stiuleti de porumb pentru samanta (despanusati). (la pl.) ciucurasi de metal pusi de femeile batrane in conci.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*scalan
s.n. (reg.) ciorchine, tigrie. turtur de noroi uscat. cercelus (floare).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*ciorciol
s.n. (reg.) ciucure din lana de mai multe culori, care se pune, ca podoaba, la bici sau la gatul unor animale.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*smocot
s.n. (Reg.) Ciucure, franj; dantela; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: , s.n.] - Din magh.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tartam
s.n. (reg.) ciuperca al carui invelis se preface, la maturitate, intr-o pulbere fina; gogoasa. ceea ce este infoiat, umflat, asemanator cu puful.(by 6W14S14e8r8g8i2o)*pufai
s.n. (reg.) clopotel care se atarna la gatul vitelor; pirgalau, talanga.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pirgau
s.n. (reg.) clorura de amoniu naturala, cristalizata, incolora, galbena sau rosie; tipirig, salmiac. cositor.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*solomiac
s.n. (reg.) coapsa, sold (de pasare sau de vita). (in forma: ) baros. (in forma: ) ciocan de lemn folosit de muncitorii forestieri.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*slegar
s.n. (reg.) coapsa, sold. padure din care se taie nuiele. grind cu vegetatie de salcii si arini; varf de ostrov; prag.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*chici
s.n. (reg.) cociorva, vatrai (pentru jar sau cenusa). bat cu care se indeasa branza in burduf.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*piscalau
s.n. (reg.) cofa mai joasa si mai larga; donita. cimbarasul teascului de vie. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*cofei
s.n. (reg.) cojoc care se incheie la subsoara si pe umar. piept de pasare (folosit ca aliment).(by 2W2S10e11r4g4i12o)*pieptus
s.n. (reg.) colac de carpa, de pus pe cap, pentru a purta un vas, un cos.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*oglabnic
s.n. (Reg.) Coliba care serveste ca adapost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli in timpul lucrului; odaie. Loc imprejmuit, pe camp sau la munte, unde stau (noaptea) oile sau vitele. [Pl. si: ] - Din tc. "cort mare".(by 13W13S7e7r15g15i9o)*otac
s.n. (reg.) coltar cu limba. (in forma: ) zgarieci (instrument pentru tras linii paralele).(by 2W10S10e11r4g4i13o)*stelmas
s.n. (reg.) colt, petec mic, triunghi mic (ramas de arat sau de secerat).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chitoi
s.n. (reg.) conac cu acareturi. gospodarie la camp pe timpul muncilor agricole. catun. locul unde dorm vitele vara.(by 8W8S1e2r2g10i11o)*tanear
s.n. (reg.) constructie de barne umpluta cu bolovani si pietris, care consolideaza tarmul unui rau; temelia acestei constructii.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*sferbodin
s.n. (reg.) constructie de barne, umpluta cu piatra, care se face la malul unui rau pentru a-l consolida sau pentru a feri plutele de izbituri. lemn pus pe marginea drumurilor de acces in padure.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*straifau
s.n. (Reg.) Constructie de scanduri, nuiele sau stuf, folosita pentru pastrarea pestelui viu in apa. Unealta de pescuit confectionata din plasa sau din nuiele, in forma de cos sau sac. - Et. nec.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*juvelnic
s.n. (reg.) constructie mica de lemn, ridicata langa sura; sopron. lemn in forma de triunghi, care se asaza intre acoperis si capriori pentru a ridica streasina casei.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*plesnicar
s.n. (reg.) cos. cotet, porumbar. sura pentru fan. capra pentru sindrilit.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tartau
s.n. (reg.) cos de mana impletit din nuiele, din trestie, din papura etc.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*soatior
s.n. (Reg.) Cos de nuiele in forma unui trunchi de con, fara fund, care serveste la pescuit. - Din rus. "oala sparta".(by 4W5S13e13r7g7i15o)*odorob
s.n. (reg.) cos inalt si fara fund pentru prinderea pestelui in baltile (ochiurile) cu apa mica.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*hodorog
s.n. (Reg.) Cos (la o casa); horn, fumar. (Inv.; in forma ) Numele unui corp de trupa; loc sau local unde statea acest corp. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*hogeag
s.n. (reg.) cosul trasurii; coviltir (la car, caruta etc.); tol de acoperit carele taranesti. cele doua caramizi in forma de triunghi, in care bate fumul la cosul caselor taranesti. sopron pentru fan.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*poclit
s.n. (reg.) cotet pentru porumbei; porumbar, hulubarie. culcus improvizat de frunze, din paie, din fan etc. bun pentru dormit; pat rudimentar. cos din nuiele impletite.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*patulas
s.n. (reg.) cotor de planta ramas pe camp dupa cosit sau dupa secerat; teapa, ghimpe, steap. tulpina uscata; bucata scurta de lemn. partea tulpinii unui copac ramasa la suprafata pamantului dupa taiere.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*stopleag
s.n. (Reg.) Covor taranesc de lana care se asterne pe jos sau cu care se impodobesc la tara lavitele si peretii. [Pr.: - Var.: s.n.] suf. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*laicer
s.n. (reg.) craniu, teasta. carapace. scheletul de lemn al seii. gaura in tarmul raurilor unde se ascund pestii.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*test
s.n. (reg.) cratita de tuci. ceaun. vas de lemn scobit la bucatarie; blid.(by 5W5S14e7r8g1i1o)*serpeneu
s.n. (reg.) cravasa facuta din nuiele subtiri de salcie impletite. bici cu coada scurta, facut din curele impletite sau din vana de bou; garbaci, biciusca, cravasa, harapnic; lovitura data cu acest bici. pisalog.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pil
s.n. (reg.) crestatura facuta de ciobani in partea laterala a urechii oilor, ca semn de recunoastere.(by 14W7S7e8r1g1i10o)*pelis
s.n. (Reg.) Cui (de lemn) fixat pe marginea barcii, de care se leaga vasla cu ajutorul unei cureluse; ujba. - Cf. tc. %trabzan%.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*strapazan
s.n. (reg.) cui de lemn sau de fier din capatul carligului cu care se scoate apa din fantana.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*carlibont
s.n. (Reg.) Cui de otel, lung si gros, cu care se taraste o povara (fanul, butucii din padure etc.). - Sas (= germ. ).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cioflang
s.n. (reg.) cui, scurtator de lemn, par mic. (pop.) cuiul de lemn cu care se prinde jugul de protap; cuiul japitei (tiglici). unealta, instrument, cinie. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*ciocaltau
s.n. (reg.) cuiul care trece prin jugul carului. unealta de cizmarie si de cojocarie pentru intinderea pielii.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*teglici
s.n. (reg.) cuiul priponului. prajina. carlig sau scoaba pe care se reazema clanta usii. fasie subtire de lemn care loveste spitele roatei pentru a produce pocnetul dorit. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*clempus
s.n. (reg.) culoare galbena-portocalie, folosita la vopsirea lanii si a tesaturilor.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*parafoc
s.n. (reg.) curatare prin frecare cu nisip (a vaselor, dusumelelor) sau cu o perie. prasire a doua oara a unui teren cultivat cu vita de vie.(by 5W5S14e7r7g1i9o)*surluit
s.n. (reg.) curatitul pietrisului din mina. schimbarea minerilor de la un loc la altul.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cortol
s.n. (reg.) curelusa care trece pe sub barbie (la chipiu, la casca etc.).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*strupalnic
s.n. (reg.) curelusa care trece pe sub coada calului, fixand saua sau hamul.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pofilas
s.n. (Reg.) Curent in mijlocul unei ape curgatoare; firul apei. Loc de unde tasneste din pamant apa, formand o mocirla. - Din scr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*sfor
s.n. (reg.) curgere cu repeziciune a apei si cu producerea unui zgomot usor; suroiala, suruitura.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*suruit
s.n. (reg.) cusatura cu care se impodobesc poalele la portul popular.(by 15W1S9e9r3g3i3o)*salbanar
s.n. (reg.) cusatura in desen stilizat, care se lucreaza pe umarul manecii de la ie.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*paunsor
s.n. (reg.) cusatura in zigzag cu care se orneaza diferitele parti ale unei camasi taranesti.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pisatal
s.n. (reg.) cusatura rara, facuta cu mana; broderie, in cusatura continua.(by 4W12S5e6r14g14i8o)*ruptinvarf
s.n. (reg.; cu sens colectiv) firele de urzeala care nu incap in spata (si care se fac ghem, ramanand pe langa razboi).(by 10W3S4e12r12g12i6o)*sanzalau
s.n. (reg.; cu sens colectiv) ramuri sau crengi inverzite de salcie, care se pun la poarta caselor in ziua de Sfantul Gheorghe.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*salcinator
s.n. (reg.; cu sens colectiv) resturi de par, de oase etc. ramase dintr-o oaie mancata.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*parlac
s.n. (Reg.; cu sens colectiv) Resturi nefolositoare de materii vegetale; gunoi, murdarie. [Var.: s.f.] - Din magh.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*goz
s.n. (reg.) custura sau gealau cu care se ia scama de pe scanduri sau geluieste pentru prima data.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*scamar
s.n. (reg.) cuta, zbarcitura. franj; urioc. femeie morala. ferastrau. roata dintata.(by 9W10S3e3r12g12i6o)*rant
s.n. (Reg.) Cutit gros, putin incovoiat, prevazut cu doua manere, cu care tabacarii curata parul de pe piei. - Din magh. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*sinalau
s.n. (Reg.) Cutit mare si lung; cutit stricat, care nu taie. - Cf. magh. %bugyli% "briceag".(by 13W13S6e7r15g15i1o)*bulicher
s.n. (Reg.) Cuvertura; plapuma. Expr. = a privi cu indiferenta. - Din sl. (by 3W3S12e5r6g14i7o)*ogheal
s.n. (reg.) dalta fierarului. pana in care bate dogarul cu maiul sa se aseze cercurile; ciochie.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*maizal
s.n. (reg.) dans in forma de cerc sau de roata. ceata, cerc adunare, hora. fan adunat in patrate in mijlocul carora se vor face capitele; horitura. (by 12W12S12e6r6g14i15o)*cor
s.n. (Reg.) Dans solistic de origine spaniola, in masura ternara, deseori sincopat, cu miscare rapida, ale carui accente ritmice se marcheaza prin lovituri de calcai; melodie dupa care se executa acest dans. - Cuv. sp.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*zapateado
s.n. (reg.) deal inalt de 400 metri. (la pl.) sir de dealuri. imas (islaz) de vite.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*muscel
s.n. (reg.; de obicei la pl.) copaci, clesti de lemn sau de plastic cu care se prind rufele de franghie; cioace, carlige. carlig la clampa usii; clempus. (in forma: ) cui de lemn de care se atarna ceva.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sclimpus
s.n. (reg.) deschizatura in acoperisul unei case, care permite luminarea si aerisirea podului sau prin care iese fumul. capatul crestat al stalpilor unei case taranesti.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sut
s.n. (reg.) despicatura in partea de jos a batului cu care se amesteca zerul.(by 2W2S10e10r4g12i13o)*sforgaci
s.n. (reg.) (despre boabele de porumb) dezghiocat. (despre copii) planset inabusit si intretaiat; scancet.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*smicurit
s.n. (Reg.; despre lichide, in expr.) = a incepe sa se incalzeasca, a se incropi; a da in fiert. - Din (by 15W9S9e11r4g13i13o)*crop
s.n. (reg.; despre plutarit) sarma care uneste lemnul numit "cordar", cu lemnele de pe marginea tablei de la pluta.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sferlant
s.n. (reg.) diminutiv al lui praznic mic la trei saptamani de la moartea unui copil. (by 5W13S6e7r15g15i9o)*masaiel
s.n. (Reg.) Diminutiv al lui Scaun facut din pamant, pe care stau ciobanii cand mulg oile.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*tarcotei
s.n. (Reg.) Diminutiv al lui suman mai scurt si mai usor; sumanel. [Pr.: - Var.: s.n.] suf. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*sumaies
s.n. (reg.) disc metalic cu gauri pe margine, care se poarta la cingatoare si de care iti atarna ciobanii cutitul sau punga; prasnel.(by 12W13S6e15r15g8i8o)*prasnic
s.n. (Reg.) Dispozitiv in forma unui cadru in care sunt fixate vergele de lemn sau de otel si care se foloseste ca inchizatoare la usi si la ferestre; gratie, zabrea. Gratarul de la soba, prin care cade cenusa. - Din magh. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*rostei
s.n. (reg.) dispozitiv la razboiul de tesut, la stative, care tine sulul strans si panza intinsa.(by 5W14S7e7r15g1i9o)*poteahau
s.n. (reg.) drum forestier prevazut cu traverse de lemn. fiecare dintre barnele asezate transversal pe drumurile forestiere.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*straiveg
s.n. (Reg.) Dulap in care se pastreaza alimente, vase sau haine. - Din magh.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*almar
s.n. (Reg.) Dulap in care se pastreaza sticle si vase; blidar. - Din + suf.(by 10W10S4e12r12g6i6o)*uiegar
s.n. (reg.) dumicati de paine sau de mamaliga rece prajiti in untura sau unt; puricei.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cocartau
s.n. (reg.) ecluza care permite trecerea plutelor din lacul de acumulare in albia raului.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sintafel
s.n. (reg.) extremitate proeminenta a unor organe, a unor parti de organe, a unor oase; sfarc. (in forma: ) varful unui palos. (in forma: ) betigas crestat pentru frecat urzicile.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*sfarcus
s.n. (reg.) facerea unei stresini (la garduri sau la porti); acoperirea cu streasina a gardului sau a portii.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*stresinit
s.n. (Reg.) Fan adunat in siruri lungi, din care se fac capite sau clai. Loc. adv. = de-a berbeleacul. [Var.: s.n.](by 10W10S3e4r12g12i6o)*vandalac
s.n. (Reg.) Faptul de a manca; popas (peste noapte); loc de popas peste noapte. Gazduire peste noapte. - Lat. (by 7W3S11e11r5g5i13o)*mas
s.n. (Reg.) Faptul de a se vaicari; strigat intens de durere; tanguire. - Din (derivat regresiv).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*vaicar
s.n. (Reg.) Faptul de zgomot produs de cineva care merge cu pasi apasati; tropait, dupaitura. - V. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*dupait
s.n. (Reg.) Fasie de pamant pe care se cultiva un singur fel de plante. Fasie de pamant intre doua randuri de semanaturi. Sina de fier dintata, care serveste la fixarea formelor tipografice in rame. [Var.: s.n.] - Et. nec. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*rastav
s.n. (reg.) fasie de piele dintata, cu gaurele, cu care se impodobesc cojoacele. (by 6W6S14e14r8g1i2o)*copciolog
s.n. (Reg.) Fata de masa. Servet, prosop; stergar pentru impodobit peretii in casele taranesti. suf. (by 14W14S14e8r8g1i2o)*masai
s.n. (reg.) fel de bautura, cidru; zeama de prune crude; must de prune fierte, chiselita. otet de prune, livej. struguri necopti, agurida. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*ceagar
s.n. (reg.) ferastrau (cu care se taie bustenii, pentru a se obtine scanduri), gater.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*saitau
s.n. (reg.) fiecare dintre barnele folosite la podirea drumurilor forestiere. (in forma: ) traversa (de cale ferata).(by 7W10S3e3r12g12i5o)*sfel
s.n. (reg.) fiecare dintre barnele pe care se sprijina podeaua de scanduri a casei.(by 1W10S10e3r4g12i11o)*paholt
s.n. (Reg.) Fiecare dintre cei doi pari grosi si lungi, ascutiti la un capat cu care se fixeaza navodul la fundul apei ca sa nu scape pestele pe sub el. - Et. nec.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*sufan
s.n. (reg.) fiecare dintre cei doi pari grosi si lungi, ascutiti la un capat, cu care se fixeaza navodul la fundul apei ca sa nu se scape pestele pe sub el. (in forma: ) prajina folosita de pescari pentru a conduce luntrea.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*sufan
s.n. (reg.) fiecare dintre cei patru capriori mai scurti de la colturile acoperisului casei.(by 2W2S10e4r4g13i13o)*schiopar
s.n. (Reg.) Fiecare dintre cele doua coperte ale unei carti; scoarta. (Inv.) Carte scrisa de mana, care se folosea ca abecedar. - Ngr. (by 11W4S5e13r13g6i15o)*tartaj
s.n. (Reg.) Fiecare dintre cele doua coperte ale unei carti; scoarta. (Inv.) Carte scrisa de mana care se folosea ca abecedar. [Var.: s.n.] - Cf. ngr. %tetradhion.% (by 2W3S11e11r12g5i5o)*tartaj
s.n. (reg.) fiecare dintre cele doua curele groase care leaga pieptarul hamului de orcic.(by 4W13S13e7r7g15i1o)*stut
s.n. (reg.) fiecare dintre cele doua parti ale ale sacului umplut cu paie sau cu fan, pus pe spatele calului.(by 11W11S4e5r13g7i7o)*pames
s.n. (reg.) fiecare dintre cele doua scanduri care leaga talpile unei sanii; oplean. fiecare dintre scandurile care formeaza partile laterale ale unei ambarcatii; scandura care formeaza marginea de sus a unei luntri; usna. polita in perete pe care se tin lucruri de gospodarie fiecare dintre stalpii care sustin podul morii. banca transversala facuta dintr-o scandura lata si fixata in partea dinapoi a unei barci. fiecare dintre tabliile sau dintre cele doua scanduri care leaga tabliile patului. ghizdurile din barne ale unei fantani. marginea de sus sau balustrada unei prispe. scoc prin care se scurge vinul din vasul in care se pun strugurii pentru stors. canal format din trei scanduri, care transporta apa ce cade pe roata ferastraului mecanic. scobitura in forma unui santulet prin care se imbuca si se fixeaza doua piese componente ale unui obiect din lemn. fiecare dintre cele doua sipci care se bat in stalpii unei case, pentru a fixa capetele barnelor. barna de lemn.(by 13W14S14e7r8g1i1o)*slai
s.n. (reg.) fiecare dintre coltii de fier care se fixeaza iarna la potcoavele cailor pentru ca sa nu alunece. fiecare dintre coltii de fier care se fixeaza pe fundul ulucului (jilipului) pentru a micsora viteza de deplasare a bustenilor.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*stol
s.n. (reg.) fiecare dintre crestaturile ciocanului de ferecat piatra morii. (in forma: ) fiecare dintre crestaturile facute cu ciocanul in piatra morii.(by 12W13S6e6r8g9i9o)*sgrant
s.n. (reg.) fiecare dintre grinzile care se asaza de-a curmezisul pe temelia unei case si prin care se delimiteaza incaperile. grinda care se pune deasupra usorilor usii, formand pragul de sus; pragurita. prag.(by 15W15S9e9r11g11i4o)*pragar
s.n. (Reg.) Fiecare dintre grinzile care se asaza de-a curmezisul pe temelia unei case si prin care se delimiteaza incaperile. suf. (by 5W5S13e14r7g15i1o)*pragar
s.n. (reg.) fiecare dintre grinzile din care este facuta prispa; marginea exterioara de lemn a prispei.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*prispar
s.n. (reg.) fiecare dintre lemnele care tin pe loc piatra zacatoare la moara.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*paplaz
s.n. (reg.) fiecare dintre stinghiile de lemn care se fixeaza in forma de cruce in spatiul ferestrei.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*spros
s.n. (reg.) fiertura preparata din paine taiata marunt, sare si, uneori, branza.(by 14W14S1e1r12g6i6o)*susoi
s.n. (reg.) fierul care uneste inima carului cu osia anterioara; partea superioara a osiei anterioare a carului.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*pohert
s.n. (reg.) firida pentru lemne sub cuptorul vetrei sau langa cuptor; cotlon.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pitumaicu
s.n. (reg.) flecareala, sporovaiala, trancaneala. gesticulare, agitare a mainilor, palaiala.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*palait
s.n. (reg.) fluier mare (de 70-100 cm lungime si de 3-4 mm grosime); caval. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*fluieroi
s.n. (reg.) foisor, post de observatie. (pop.) postament de scanduri, de pari, de crengi pe niste furci sau in copaci pe care se cladeste o claie de nutret. cotet construit pe pari sau intr-un copac pentru pasari de curte; poiata, cotineata. cotet pentru porumbei asezat pe unul sau mai multi pari. adapost format dintr-un acoperis sustinut pe pari (la camp, la vie, la stana). (pop.) culcus improvizat din frunze, din paie, din fan pentru dormit; pat rudimentar.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*patuiac
s.n. (reg.) franghie, funie. streang (pentru spanzurat), juvat. fiecare funie care leaga pieptarul hamului la orcic.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*stric
s.n. (reg.) fructul matur al porumbului; porumb, cucuruz, papusoi, druga, stiulete.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*stiulei
s.n. (Reg.) Funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatilor din adancime. Expr. (Ir.) = (a se crede) mult superior celor din jur, (a fi) mandru, ingamfat. = a veni, a pica pe neasteptate; a se realiza de la sine. Lada care odinioara servea de scena si in spatele careia papusarul manuia papusile; lada papusilor. Cosulet din cetina de brad, in care se pastreaza unii pesti. - Din bg. "legatura".(by 13W13S6e6r15g15i8o)*harzob
s.n. (reg.) funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatilor din adancime; vartej. lada care odinioara servea de scena si in spatele careia papusarul manuia papusile; lada papusilor. cosulet din cetina de brad in care se pastreaza unii pesti. policandru. cerc de lemn de care se prinde un saculet prin care se strecoara zerul (folosit de ciobani). paneras facut din cetina de brad in care se usuca pestele. excrescenta in varful coarnelor de cerb; ploscuta. bat despicat in varf cu care se dau merele jos din pom.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*harzob
s.n. (Reg.) Furca (mare) cu coada lunga si cu dinti drepti de fier, cu care se ridica snopii de grau, maldarele de fan sau de coceni etc. Furca in varful careia este fixat sacul de pescuit. Capriorul de la mijloc la casele taranesti. suf.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*tapoi
s.n. (reg.) furca scurta folosita in construirea podinei (platformei de scanduri) folosita ca post de observatie.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*podinar
s.n. (reg.) furca scurta mai mica, folosita la construirea platformei (podinei) de scanduri, ca post de paza.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*podinaras
s.n. (reg.) fusta din panza alba, purtata de taranci pe dedesubt; poala.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*pendeleu
s.n. (Reg.) Galagie (produsa de strigate, de glasuri amestecate), harmalaie. [Var.: s.n.] - Onomatopee.(by 9W9S2e2r3g11i11o)*harhat
s.n. (reg.) galerie de mina. locul pe unde se intra in mina. pestera. horn, cos. partea de deasupra a cuptorului taranesc, pe care se sede sau doarme.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*stiol
s.n. (reg.) gard de stuf, nuiele de alun si de salcie care opreste iesirea pestelui din balta in rau. impletitura de nuiele; leasa. nuia de impletit garduri. snur sau panglica cu care isi impletesc femeile cozile. parul femeilor impletit in cozi. (cu sens colectiv) crengile lasate in jos la salcie sau mesteacan.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*pleter
s.n. (Reg.) Garnitura din blana (neagra, de miel) aplicata pe marginea caciulilor, a pieptarelor, a hainelor. - Din magh.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*prim
s.n. (reg.) garnitura (la friptura). mancare de dovlecei. mancare proasta. bautura falsificata.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tuspais
s.n. (Reg.) Gaura, copca facuta in gheata formata deasupra unei ape. [Var.: s.n.] - Din sl. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*produf
s.n. (reg.) gaura, gasca, cotetul (de la jocul de copii "de-a poarca").(by 3W3S11e11r5g5i13o)*cicardau
s.n. (reg.) gaura in vatra cuptorului; adapost pentru caini; cotlon, cotet, cotarlet.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cotarlau
s.n. (reg.) ghemotoc de carpe sau de calti pentru a curati vatra cuptorului. pamatuf, sfestoc. momaie. femeie prost imbracata. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*matariz
s.n. (reg.) ghetus, alunecus. (despre terenuri) pamant alunecos, moale, argilos. murdarie depusa pe sticle, oale etc. lapovita. hartie, piele poleita.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*siclu
s.n. (reg.) grajd, staul. (in forma: ) adapost provizoriu al pazitorului de vite.(by 13W6S7e15r15g1i9o)*stalog
s.n. (reg.) grajd; sura. cotet de pasari. locuinta provizorie la munte, folosita de tarani numai cand sunt la lucru.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*stalau
s.n. (reg.) gramada de crengi folosita la abaterea apei de la tarm, fixate pe un trunchi de copac asezat vertical pe cursul raului.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cionc
s.n. (reg.) gramada de lemne, gunoaie si mal, aduse de ape. lucruri trantite gramada, in dezordine. mormant (in padure) pe care trecatorii arunca pietre, lemne, crezand ca i se iarta mortului pacatele. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*jneamat
s.n. (Reg.) Gramada de mal, de lemne, de gunoaie etc. aduse de apa. Gramada de lucruri in dezordine.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*jneamat
s.n. (reg.) gramada, tason. jilip pe care aluneca lemnele. proptea de scanduri.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*racas
s.n. (Reg.) Grau macinat mare, rasnit sau pisat; crupe de grau. Mancare gatita din acest grau. - Din tc. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*bulgur
s.n. (reg.) greutate pentru apasat branza sau varza din putina. durere sufleteasca, suferinta, chin; necaz, suparare, nemultumire; grija, imprejurare dificila, impas. boala; astma.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*pas
s.n. (reg.) grinda cu doua muchii. rindea mare de facut muchia scandurilor. varietate de grau cu patru randuri de spic. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mucher
s.n. (reg.) grinda groasa de lemn care sustine o constructie (in special peretii unei case); talpa.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*subtoi
s.n. (reg.) groapa cu apa (de udat zarzavaturile si legumele) facuta in gradini cu terenuri joase.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*gropan
s.n. (Reg.) Groapa cu apa si var in care tabacarul pune pieile pentru argasit. - Et. nec.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*amus
s.n. (reg.) groapa de carbuni; carbunarie. gramada, stiva de lemne facuta carbuni. vizuina. local de proasta reputatie.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*turluc
s.n. (reg.) grup de 20 de oi, mai mare decat aripa si mai mic decat cardul, cioporul si turma.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*clatau
s.n. (reg.) grup de sunete caracteristice, prin care cainele anunta apropierea unui animal salbatic. grup de sunete prin care unele pasari anunta apropierea unui pericol.(by 2W2S10e10r11g4i4o)*scheamat
s.n. (Reg.) Gust (rau) pe care il capata uneori mancarurile sau bauturile; iz. - Din. germ. [Ge].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*smag
s.n. (reg.) haina barbateasca asemanatoare anteriului, purtata de tarani; zeghe.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*coporan
s.n. (Reg.) Haina barbateasca de lana, brodata, cu maneci din postav alb. - Et. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cortel
s.n. (reg.) haina barbateasca purtata de tarani; suba, manta imblanita.(by 3W3S12e12r12g6i6o)*contoman
s.n. (Reg.) Haina femeiasca fara maneci, de obicei imblanita. - Rus (< fr.).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*salup
s.n. (Reg.) Haina scurta pana la brau, purtata odinioara la tara. - Din ucr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*baibarac
s.n. (reg.) hambar de cereale; sasaiac. lada mare in care se pastreaza cereale.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sasai
s.n. (Reg.) Harlet mare folosit la sapat pe fundul baltilor. - Din rus., ucr.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*zastup
s.n. (reg.) hartie; foaie de hartie scrisa; scrisoare. condica, registru. (inv.) trestie din Egipt; papirus.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*papir
s.n. (Reg.) Hartie. Foaie de hartie scrisa; scrisoare. - Din germ. magh. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*papir
s.n. (Reg.) Iaz artificial creat prin colectarea, cu ajutorul unui baraj, a apelor de munte; barajul cu care se deschide sau se inchide acest iaz pentru a da drumul plutelor; unda de apa care duce plutele. - Din ucr.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*hait
s.n. (reg.) iesire, gaura prin care scapa cineva. alunecus. trecere cu vederea, omitere, neglijare, omisiune. (pop.) fecale.(by 9W9S2e2r3g11i11o)*scapau
s.n. - Regim, administratie. - Var. Tc. (Tiktin; Candrea); cf. ngr. ?????????, sb. Inv. - Der. , s.m. (administrator, guvernator).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*devlet
s.n. Regim alimentar sau sistem de alimentatie format (numai) din vegetale (si din produse lactate). suf. Cf. fr. %vegetarisme%.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*vegetarianism
s.n. Regim de guvernare bazat pe existenta unei constitutii. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*constitutionalism
s.n. (reg.) impletitura de nuiele care formeaza fundul lesei de prins peste.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*set
s.n. (reg.) impletitura de nuiele cu care se inalta peretii teascului de struguri; patachie.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*patachir
s.n. (Reg.) Impletitura de nuiele in forma de cos cilindric, folosita la pastrarea in apa a pestelui prins. - Et. nec.(by 4W12S13e6r6g15i8o)*horet
s.n. Regim politic caracterizat prin puterea nelimitata si guvernarea arbitrara, neingradita de nici o lege, a despotului; absolutism, tiranie, autocratie; despotie . Fig. Comportare sau atitudine arbitrara; samavolnicie. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*despotism
s.n. Regim politic propriu monarhiei absolute; putere absoluta a unui monarh. = regim politic aparut in sec. XVIII si caracterizat prin atitudinea intelegatoare a suveranilor fata de cerintele progresului, de sfaturile ganditorilor luminati etc. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*absolutism
s.n. Regim potrivit caruia un anumit teritoriu este supus autoritatii politice a doua sau mai multor state. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g2i10o)*condominiu
s.n. (reg.) incapere dintr-o cazarma unde se impartea sau se schimba echipamentul militar.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*strampohaz
s.n. (Reg.) Incapere mica la casele taranesti, folosita drept camara. Incapere mica si joasa aflata in dosul casei taranesti, folosita ca locuinta. - Din tc. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*chiler
s.n. (reg.) incapere sau despartitura intr-o magazie, intr-o sura, in care se tin uneltele agricole, pleava etc.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*plimnicer
s.n. (reg.) incheietura mainii; nodit. fiecare dintre cele doua oase rotunde de la glezna; ouale picioarelor. genunchi.(by 15W8S9e9r2g2i11o)*nodeu
s.n. (reg.) inchizator de lemn la o usa. clanta la usa. puscarie, inchisoare.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*priscalau
s.n. (reg.) (in exploatarea lemnului) apa care se toarna pe uluc (jilip) pentru a usura alunecarea bustenilor. mortar. temelia casei.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sprit
s.n. (reg.; in expr.) = a face sa nu se mai atinga nimeni de un lucru, ascunzandu-l; a inceta de a-l mai folosi; (pe cineva) = a starui mult pe langa cineva pentru a-l determina sa actioneze intr-un anumit fel.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*stichiu
s.n. (reg.; in expr.) = a se apuca in mod serios de ceva, a depune eforturi sustinute pentru realizarea unei actiuni.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*posuzul
s.n. (reg.; in expr.) (pe cineva) = a lua in raspar, a ocari; (cuiva) = a-i da cu tifla; a lua la goana.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*sinchis
s.n. (reg.; in expr.) (pe cineva) = a produce cuiva o impresie coplesitoare; a da gata, a face praf (pe cineva).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*prapald
s.n. (Reg.) (In expr.) (sau ) = a sta ghemuit pe vine. Gheb, cocoasa. Paine mica, malai copt in cenusa; turta, bot. - Magh. "gheb".(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pup
s.n. (Reg.; in expr.) (sau etc.) = a duce (sau a lua) un cal de capastru. (Inv.) Motiv , cauza, pricina. [Var.: s.n.] - Din rus., scr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*povod
s.n. (reg.) infasuratul funiei pe un par (din mijlocul ariei) la treieratul cu cai.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*povarnit
s.n. (reg.) infieratul arborilor prin taieturi (semne) pe trunchiul lor; cioplitura pe trunchiul unui arbore. (sg. colectiv) lemnele cioplite in padure, insemnate pentru a fi taiate. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*cioplas
s.n. (reg.) (in forma: ) canal prin care ies plutele din hait. stavilar prin care se regleaza debitul apei din canalul morii. (la pl.) intaritura facuta la tarmul unui rau, pentru ca apa sa nu-l surpe.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*slais
s.n. (reg.) (in forma: ) parte componenta a unei case, lata de 2-3 palme, care se afla intre calcan si streasina casei. (in forma: ) parte a podului situata pe capetele iesite in afara ale grinzilor. (in forma: ) locul gol la streasina casei, intre cosoroaba si grinda. barna care leaga stalpii casei deasupra.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*saceac
s.n. (reg.) (in forma "podeac") podet. (inv.) platou, podis, tapsan mai mic. movila.(by 4W12S13e6r6g7i15o)*podeag
s.n. (reg.) inghititura (de bautura). bucata mare de paine, de mamaliga etc.; codru.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*sneap
s.n. (Reg.) Ingramadire de busteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui rau; loc la cotul unui rau unde se ingramadesc busteni, crengi etc. aduse de ape. - Lat. , "intaritura, fortificatie".(by 6W6S14e15r8g8i2o)*agest
s.n. (Reg.) Ingramadire de trunchiuri cazute, crengi uscate si ierbarie. Covor de muschi. - Cf. scr. %bucak%.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*bunceag
s.n. (reg.) inlaturare, curatire, maturare a plevei si paielor unor cereale (la vanturatul acestora cu lopata); primiteala.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*primitit
s.n. (Reg.; in legatura cu verbele "a da", "a face") Ocol, tarcol, raita; vraiste, ravagii. - Cf. %rotocol, tarcol%.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*otrocol
s.n. (reg.) inlesnire, pasuire (in plata unei datorii); ragaz, odihna, tihna.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pripas
s.n. (reg.; in loc. adv.) = din proprie initiativa, de bunavoie, neconstrans de nimeni.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*prois
s.n. (Reg.; in loc. adv.) = nicidecum, deloc. [Var.: s.n.] - Cf. tc. %hik%.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*haci
s.n. (Reg.; in loc. prep.) (cuiva) = in ciuda, in pofida (cuiva). - Et. nec.(by 2W10S10e4r4g12i6o)*but
s.n. (reg.) inscriptie, emblema, semn, parafa. instrument de stampilat; stampila sigiliu, pecete. timbru, marca. copac marcat care constituie semnul de hotar dintre doua parchete de padure. (inv.; in forma: ) unealta care serveste la gravare sau perforare; poanson. varf de otel gravat cu care turnatorul de litere bate matrita in arama; patrita. (in exploatarea lemnului) fiecare dintre proptelele de lemn pe care se sprijina ulucul (jilipul) in portiunile de teren accidental. poarta stavilarului.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*stempel
s.n. (reg.) (in sintagma) = padure cu arbori de specii diferite (in care predomina stejarul). (cu sens colectiv; in sintagma) = lemn de foc provenit dintr-o padure de sleau (v.).(by 2W2S11e11r11g5i5o)*sleau
s.n. (reg.; in sintagme) = trecerea firelor de urzeala prin spata, in timpul navadirii, cate doua fire in fiecare dinte; = aceeasi trecere, dar cate doua fire intr-un dinte si cate unul in urmatorul.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*soh
s.n. (reg.) instrument cu ajutorul caruia se fac filete. (in forma: ) surubelnita.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*snaitaig
s.n. (reg.) instrument de fier cu zimti, cu care se scarpuieste lemnul pentru a face sa adere cleiul.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*scarpuitor
s.n. (reg.) instrument de lemn, de forma unui cutit, cu care se bate canepa. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*nabonic
s.n. (reg.) instrument pentru a imprima anumite desene in piele sau pe lemn.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*stand
s.n. (reg.) instrument pentru tras tencuiala uda; drisca, dreptar, mistrie.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cartac
s.n. (reg.) intalnire a tineretului satesc dintr-o mahala, cu cantece si jocuri (seara).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ghelus
s.n. (Reg.) Intamplare neplacuta; incurcatura, necaz, bucluc. - Din ngr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*chichion
s.n. (Reg.) Intorcator al razboiului de tesut. Intinzator al coardei ferastraului; cordar. suf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*incordator
s.n. (reg.) intrare stramta intr-un beci (pivnita), intr-o coliba, intr-un cavou, intr-o pestera. locul pe unde ies oile la muls; strunga. jgheabul teascului de struguri. gura de la mijlocul pietrei alergatoare prin care ies grauntele si trec intre celelalte doua pietre. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*garlici
s.n. (reg.) (in unele jocuri de carti) punere de o parte a unor carti, pentru a fi schimbate cu altele; cartile puse astfel de o parte. (in expr.) = a da de-o parte; = a nu mai avea in mana carti de o anumita culoare. saizeci si sase. material de palarie care nu se valorifica, datorita calitatii sale inferioare.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*scart
s.n. (reg.) invalitoare de cap pentru femeile casatorite, facuta din borangic; val de mireasa; tulpan, testemel, marama, baris, rarita, naframa, broboada.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cimbir
s.n. (reg.) (inv.) baioneta. (in forma: ) partea alungita si ascutita a muchiei baltagului.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*spanganet
s.n. (reg., inv.) basica de porc uscata in care isi tineau taranii tutunul; jascau.(by 13W14S7e7r8g1i1o)*capsug
s.n. (reg., inv.) biciul cu care se batea graul, inainte de a aparea masinile de treierat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*imblau
s.n. (reg.) (inv.) Bordei. Sura; casuta folosita drept camara pentru de-ale mancarii; hambar.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*haj
s.n. (reg., inv.) bucata de hartie (sau de zdreanta) cu care se astupau tevile pustilor vechi; incarcatura unei astfel de pusti.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*foitas
s.n. (reg., inv.) buchet de busuioc cu care se imprastie aghiasma; felestioc.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*folostiuc
s.n. (reg., inv.) cal de parada condus cu mana; falaitar. toate cele trebuincioase unei gospodarii. obiect de valoare din vechime. odgon lung cu care se tragea vasul in susul apei.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*iedec
s.n. (reg. inv.) captuseala de panza pentru pieptii si spatele camasilor taranesti.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*captuh
s.n. (reg., inv.) ceva botit si facut ghem. incurcatura. planta cu aspect noduros.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*golomot
s.n. (reg., inv.) contributia in bani si in natura data de taranul clacas (iobag) proprietarului, in locul zilelor de munca la care era obligat; boieresc, claca, dijma.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*chisam
s.n. (reg., inv.) cos cu doua toarte, impletit din paie, din nuiele de alun sau rachita.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*chelteu
s.n. (reg., inv.) cos de papura impletita in care se ducea mancarea la camp.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ham
s.n. (reg., inv.) cotul de Alep, folosit candva ca masura de lungime de 0,69 m; arsin.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*halep
s.n. (reg., inv.) (cu inteles colectiv) servitorimea dintr-o casa; familie, copii; gloata, liota. (la sg.) copil mic, prunc.(by 4W13S13e6r7g7i15o)*celed
s.n. (reg., inv.) ferastrau a carui panza era fixata intr-un lemn arcuit.(by 14W14S8e8r1g1i2o)*chimirlic
s.n. (reg., inv.) grau cu spicul sec sau care nu leaga bine, din cauza ploilor.(by 4W13S13e7r7g15i15o)*hulchit
s.n. (reg., inv.) groapa cu apa si var in care tabacarul pune pieile la argasit.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*hamus
s.n. (reg., inv.) haina de pasla inflorata cu gaitane, purtata de haiduci, de taranii ardeleni si apoi de surugii.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*chebe
s.n. (reg., inv.) haina scurta cu maneci purtata iarna de femeile batrane; camizol.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*frij
s.n. (Reg.; inv.) Han asezat la o sosea principala. [Var.: s.n.] - Din ucr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*rates
s.n. (reg. inv.) lovitura (cu batul, cu fraul sau cu pintenii). saritura calului.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*dezghin
s.n. (reg. inv.) masura de lemn cu care se ia vama la moara; capete, caus, gaf, mertic.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*capat
s.n. (reg., inv.) masura pentru cereale si poame corespunzand unei galeti (patru sau ); banita, cabla.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*chibal
s.n. (reg., inv.) maturice de brad cu care se mesteca zerul, cand fierbe, pana se alege urda.(by 13W13S6e7r15g15i15o)*hascau
s.n. (reg., inv.) pamant gras, cleios, cu care se lipesc casele; huma, lut. pamant nisipos care mentine umezeala. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*chisai
s.n. (reg., inv.) planta originara din India, a carei radacina are gustul piperului; ghimber.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*imbir
s.n. (reg., inv.) pretuire, dramaluire, expertiza pentru pentru fixarea pretului unei mostre; ruptoare.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*cisniu
s.n. (reg., inv.) rasa de oi cu lana rosie-negricioasa si cu carnea excelenta.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cavargic
s.n. (reg.) (inv.) sant de aparare, transee, meterez. jgheabul teascului de struguri.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hindichi
s.n. (reg., inv.) Sonda speciala cu care pescarii rascolesc malurile apei spre a dibui locurile cu cega.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*gin
s.n. (reg., inv.) stofa din lana subtire, stravezie, cu care se imbrobodesc femeile; voal, crep (de doliu); paioara, marama, urzicar, lintoliu.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fachiol
s.n. (reg., inv.) substanta aromatica (prin ardere). lemn pentru matanii. sapunel.(by 5W5S14e14r14g7i8o)*odagaci
s.n. (reg., inv.) teren, bucata de pamant langa un rau, cu multa rachita si arbusti; rachitis. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*hladnic
s.n. Registru, catastif, carte (veche, rupta, zdrentuita si murdara). [Var.: s.f.] suf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*terfelog
s.n. Registru in care se copiaza (unele operatii contabile). - Din germ. [buch].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*copier
s.n. Registru in care se inscriu termenele de plata ale politelor. - Din it. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*scadentar
s.n. Registru in care se tine evidenta creantelor. suf. (by 13W13S6e15r15g9i9o)*creantier
s.n. Regiune a abdomenului situata sub regiunea ombilicala. - Din fr.(by 2W11S11e4r4g5i13o)*hipogastru
s.n. - Regiune a corpului la cai si la animalele mari situata intre git si spinare. - Var. Sl. "caputa" (Cihac, II, 128; Conev 75), cf. bg., sb., rus. "caputa", sb., slov. "cruce". - Der. , adj. (incovoiat); (var. ), s.m. pl. (scame, reziduuri de la daracit), cuvint folosit in Olt. si Banat, cu sensul etimologic din sl.; , vb. (a indoi spinarea). Este dublet al lui , s.n. (Bucov., greaban la cai; darac), din rut. ; der. , s.f. (Maram., darac), din rut. (Candrea).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*greaban
s.n. Regiune a fundului bazinelor oceanice, cuprinsa intre linia de tarm si povarnisul continental, reprezentand zona marginala submersa a continentelor. - Din germ.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*self
s. n. Regiune a membrului posterior la animale avand ca bazA? anatomicA? rotula si pA?rtile moi invecinate. -Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*graset
s.n. Regiune a membrului posterior la animalele mari, avand ca baza rotula si tesuturile moi din jur. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*graset
s.n. Regiune anatomica cuprinsa intre organele genitale externe si anus. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*perineu
s.n. Regiune a peretelui abdominal la mamifere si la pasari, situata la dreapta si la stanga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*hipocondru
s.n. Regiune a scoartei terestre marginita de falii, care a ramas ridicata dupa scufundarea regiunilor vecine. - Din germ.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*horst
s.n. Regiune de munte sau de deal aproape plana, acoperita cu pasuni. Drum pe coasta unui munte sau pe un munte; poteca. Campie. (Poetic) Tinut; meleaguri. (Inv.) Diviziune administrativa a unui judet (de munte); plasa, ocol. [Pl. si: (inv.) ] - Lat. .(by 6W6S7e15r15g9i9o)*plai
s.n. Regiune de tranzitie intre stepa si desert, cu vegetatie rara, formata din ierburi si semiarbusti, adaptata la uscaciune. .(by 9W9S3e3r11g11i5o)*semidesert
s.n. Regiune geografica bogata in ape si energie hidraulica. - Din fr.(by 12W13S13e6r7g15i15o)*hidrocentru
s.n. Regiune intinsa din scoarta pamantului care intr-o anumita perioada nu a suferit miscari de cutare, ci numai miscari lente de ridicare sau de coborare. Platforma. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i2o)*cratogen
s.n. Regiune mobila a scoartei terestre care sufera, in cursul timpului geologic, o scufundare intensa, insotita de manifestari vulcanice si de acumulare a unor serii de depozite sedimentare de mare grosime, transformandu-se ulterior intr-un lant muntos cutat, ca urmare a miscarilor tectonice. - Din fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*geosinclinal
s.n. Regiune relativ rigida din punct de vedere tectonic, situata in spatele unui sistem muntos cutat. Teritoriu care graviteaza spre un centru economic. Regiune invecinata cu un teritoriu ocupat, folosita ca baza a unor actiuni expansioniste; coloniile si tarile dependente de metropola. - Din germ.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*hinterland
s.n. Regiune, teritoriu etc. rezervat negrilor, in perioada regimului rasist din Republica Africa de Sud. - Din engl.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*bantustan
s.n. (reg.) izvor care curge pe un scoc; cioroi (ciuroi), siroi (suroi).(by 11W4S4e13r13g6i6o)*ciurgau
s.n. (reg.) joc de copii cu doua bete (unul scurt si ascutit la amandoua capetele, celalalt de un metru); popic, turca.(by 4W4S5e13r13g6i7o)*celichiu
s.n. (reg.) jocul copiilor de-a-ajumita, de-a-jumitul, de-a-mijitul; mijit, ajumit, baba-oarba.(by 12W12S6e6r6g14i15o)*jumit
s.n. (reg.) jucarie de copii confectionata dintr-o nuca golita de miez; bazaitoare, sfaraiac, sfaraitoare.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sfaraioc
s.n. (reg.) jumari de oua. mancare facuta din oua batute, fierte cu smantana sau cu miere. mancare asemanatoare cu terciul, facuta din faina fiarta. (in sintagma) = faina muiata pentru pui. aluat subtire din care se fac clatite sau scoverzi. (la pl.) clatite. aluat nedospit, frecat marunt in palma sau ras pe razatoare, care se fierbe in supa in loc de taitei; frecatei, razalau, trahana. mancare uscata si intarita, care nu mai poate fi consumata. tencuiala.(by 3W12S12e12r6g6i14o)*scrob
s.n. (Reg.) Lac lung si ingust pe tarmul marii, despartit de mare numai printr-o limba ingusta de pamant. Loc din cursul unui rau cu apa domoala si adanca, unde se pot adaposti iarna vasele plutitoare. Scobitura in malul unui rau, unde se aduna pestele. Zagaz facut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. Spec. Ingraditura din stuf sau din nuiele, care se asaza in rau pentru prinderea pestelui; locul astfel ingradit. - Din rus., ucr. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*zaton
s.n. (reg.) (la coada calului) radacina cozii, cotor, butur, ciomplei, ciot, ciont. rat de porc. bot de cal. cioc. gura (de cana, de ulcior). (by 2W2S10e10r4g4i12o)*ciort
s.n. (reg.) lana noua, marunta, crescuta pe oi primavara. grasime de pe lana oilor; usuc.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*pai
s.n. (reg.) lant. (in forma: ) fiecare dintre cele doua lanturi care leaga pieptarul hamului de orcic.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*stir
s.n. (reg.) (la pl.) diferite soiuri de seminte. (cu sens colectiv) totalitatea puietilor de arbori forestieri rasariti din seminte in mod natural; loc, suprafata acoperita cu acesti puieti.. loc acoperit cu puieti semanati; pepiniera.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*semintis
s.n. (reg.; la pl.) paiente, bucati de lemn cioplite ce se bat pe stalpi asezati fata in fata la 40 cm departare; intre randurile de paiente se pune pamant pentru formarea zidului unei case de tara. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*crant
s.n. (reg.) (la pl. sau la sg. cu sens colectiv) felii paralele ale unui strat de carbune care aluneca pe suprafetele de contact. (la pl.) carbune sau piatra care este gata sa se desprinda de pe peretii galeriei.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*smirplat
s.n. (Reg.) Lapte de vaca smantanit pus la prins (pana se acreste); lapte prins, lapte acru. - Din ucr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*chisleag
s.n. (reg.; la razboiul de tesut) betisor de lemn in care se introduce teava la suveica razboiului; fus, huludet, lemnus, sfarcel, surcel.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*solodet
s.n. (reg.) (la sg. cu sens colectiv) totalitatea oilor sterpe dintr-o stana; grup de oi sterpe, care nu dau lapte; sterpare. (in forma: ) pasune unde pasc oile sterpe.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sterpet
s.n. (reg.) lat, sfac, arcan (la capatul unui streang sau al unei funii) spre a prinde ceva cu el. (la hamurile calului) valul streangului. funie de spanzurat oameni; coarda, streang de spanzuratoare. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*juvat
s.n. (reg.) lat. unealta cu care se strange buza de sus a calului, ca sa stea linistit la potcovit. bucata de lemn folosita la strangerea, prin rasucire, a funiei sau a lantului cu care se leaga o incarcatura (de fan, de lemne etc.).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*sfac
s.n. (reg.; la unele jocuri cu mingea) prinderea mingii aruncata de membrii echipei adverse si apoi lovirea acestora cu mingea.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*porcarit
s.n. (reg.) leasa de nuiele pe care se usuca sau se afuma fructele; groapa sau cuptor peste care se pune aceasta leasa; incapere in care se usuca sau se afuma fructele.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*susnic
s.n. (reg.) leasa paralelipipedica asezata pe un lemn scobit ca o albie, in care sunt calcati strugurii pentru a curge mustul.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*patachir
s.n. (reg.) leat (despicatura lunga si ingusta de lemn, in patru muchii, folosita in tamplarie).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*siuvien
s.n. (reg.) lemn cu care se ridica posada la morile de apa, pentru a alatura mai mult pietrele.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*posod
s.n. (reg.) lemn de la capatul navodului de care se trag pescarii; hodorog (hadarag), druc, cleci. soi de grau cu spic mare alcatuit din patru randuri de boabe.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*coluz
s.n. (reg.) lemn in triunghi la acoperisul casei; caprior. fereastra, ochi in acoperis.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*rascoc
s.n. (reg.) lemnul de care atarna itele la razboiul de tesut; paranga, fustel, bota. vartelnita.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*crucelnic
s.n. (reg.) lichid albicios si acrisor ramas dupa alegerea untului; zara.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*scopau
s.n. (Reg.) Lichid uleios obtinut prin |distilarea|distila| unor materiale vegetale si folosit la ungerea osiilor carului si carutei; pacura pentru uns osiile. - Din ucr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*dohot
s.n. (reg.) limba ingusta de pamant care a ramas nearata intre brazde; gres, jibita, clin.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*parci
s.n. (reg.) linie ferata. parte a joagarului, constand din doua sine de lemn, dispuse paralel, pe care se deplaseaza carul. loc de trecere peste linia ferata. galerie de mina.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*strec
s.n. (reg.) loc cu rugi de merisoare, afina si zmeura, incarcati cu fructe.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*padis
s.n. (reg.) loc de aratura lung si ingust. fir de urzeala netrecut prin ite, prin spata.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*matalau
s.n. (Reg.) Loc (imprejmuit) unde se tine un targ de vite, de fan, de lemne; targ de vite; piata. (Pop.) Imprejmuire pentru vite; tarc, ocol, staul. Loc ingradit in jurul casei sau in apropierea ei, parte a curtii unde se tin unelte agricole, nutret pentru vite etc. - Din bg., scr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*obor
s.n. (reg.) loc in care se joaca copiii cu mingea; loc delimitat pentru jocurile copiilor. joc practicat de flacai si fete, cu mingea mica, pe un teren delimitat ca cerc. liniste, tihna, odihna.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ogoi
s.n. (Reg.) Loc in care se joaca copiii cu mingea sau loc delimitat (ingradit) pentru jocuri de copii. - Et. nec.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ogoi
s.n. (reg.) loc inchis pentru adapostul oilor sau al vitelor peste noapte; staul.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*caram
s.n. (Reg.) Loc inclinat pe care se dau la vale lemnele din padure. Acoperisul caselor sau al surilor. - Magh.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*haizas
s.n. (reg.) loc ingradit de ape (rau, mare) pentru pescuit. navod mare.(by 13W13S14e7r7g1i1o)*talian
s.n. (reg.) loc in padure pe unde trece vanatul; poteca, carare facuta de animalele salbatice. (in forma: ) loc de trecere printre stanci; trecatoare, pas, posada, prihodiste. despartitura la stana unde se inchid oile inainte de muls.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*prihod
s.n. (reg.) loc la stana ingradit (uneori acoperit) pentru adapostirea oilor; ingraditura, gard.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*nimat
s.n. (reg.) loc lung cu gheata pe care se dau copiii iarna; dadaus, ghetus, glenci, cicioanca, sanius, derdelus.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*cirius
s.n. (reg.) loc nearat unul sau doi ani, pe care cresc ierburi; parloaga, moina, obleaga, toloaca, rat, morogan, morunca, nadaz, telina.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*parlog
s.n. (reg.) loc pe care se poate construi o casa, loc de casa; loc imprejmuit in jurul unei cladiri; curte, ograda. raspantie, rascruce de drumuri. piata. (inv.) rampa in galeria unui put minier. depozit de materiale miniere.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*plat
s.n. (reg.) loc plantat cu porumb; porumbiste. sperietoare de pasari; momaie. (art.) numele unui dans popular executat de fete si baieti.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*papusoi
s.n. (reg.) loc priporos si lunecos, inchis pe ambele parti, prin mijlocul caruia li se da drumul butucilor la vale. (by 1W1S2e10r10g3i4o)*jlip
s.n. (reg.) loc situat pe malul unei ape curgatoare unde se depoziteaza lemnul taiat din padure si unde se construiesc plute; schela.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*portas
s.n. (Reg.) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd, in care se cultiva rasadurile; rasadnita. - Din magh. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*melegar
s.n. (Reg.) Locul de sub pat, spatiul dintre pat si dusumea. Gaura sapata intr-un mal de pamant. [Var.: s.n.] (by 12W5S6e14r14g8i8o)*supat
s.n. (reg.) locul unde se ascund si traiesc pestii si racii (pe sub radacini si pe sub maluri); cotruta, covru, ocnita; culcus, costion. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*cotrov
s.n. (Reg.) Locul unde se pastreaza, in timpul iernii, panusile uscate. suf. (by 2W2S10e11r11g4i4o)*panuser
s.n. (Reg.) Loc unde se depoziteaza minereul care urmeaza sa fie prelucrat sau deseurile; materialul depozitat in acest loc. Semifabricat plat care reprezinta un stadiu intermediar intre placa-semifabricat si tabla subtire. - Din germ.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*sturt
s.n. (reg.) loc unde se incruciseaza mai multe filoane de minereu de aur.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*stocverc
s.n. (reg.) loc unde se pastreaza fructele in timpul iernii sau unde se usuca fructele.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*pomar
s.n. (reg.) lovire sau plesnire cu priscala, cu o nuia sau cu sfichiul biciului.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*priscalit
s.n. (Reg.) Lucru, intamplare care pricinuieste cuiva necaz, paguba, nenorocire; semn rau, piaza rea. Expr. (cuiva sau la ceva) = a atrage (asupra cuiva sau a ceva) raul, nenorocirea. P. ext. Paguba insemnata (in vite) suportata de cineva. - Din sl. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pricaz
s.n. (Reg.) Lucru rau, stricat, vechi. - Cf. ucr. %chljabaty% "a se clatina, a fi hodorogit".(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hleab
s.n. (reg.) luntre sau barca mare (cu care se trec oile si vitele peste o apa).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pream
s.n. (reg.) (mai ales la pl.) firimitura, bucatica. (la pl.; in forma: ) drojdie de vin.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*smic
s.n. (Reg.; mai ales la pl.) Mofturi, nazuri, fasoane. [Var.: s.m.] - Din tc. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*maraz
s.n. (reg.; mai ales la pl.) musuroi format din rogoz si alte plante de balta; insula plutitoare din tulpini, rizomi, radacini etc.; plavie.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*popanzac
s.n. (reg.; mai ales la pl.) uneltele de tot felul ale plugarului; sculele taranului.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ciopoc
s.n. (reg.; mai ales la pl.) vreascuri, tarsi, ramuri taiate, craci daramate, surcele.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*hac
s.n. (reg.) malai subtire copt in spuza. paine mica de forma unei turtite.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*popoi
s.n. (reg.) mal, namol ce se depune pe canalul de scurgere dintr-o mina.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*jmont
s.n. (reg.) mancare ciobaneasca din bucati de cas, urda, unt, fierte la un loc.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*talcam
s.n. (reg.) mancare facuta din paine dumicata marunt peste care se toarna lapte acru; mancare rau pregatita.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cotoz
s.n. (reg.) mancare pentru saraci, facuta din cas si malai; cir, terci.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*clepezau
s.n. (reg.) mancare preparata din bucatele de slanina prajite cu ceapa, peste care se toarna apa sau supa, ciorba.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*pargalau
s.n. (reg.) manerul sucalei (roatei de facut tevi). fel de mancare. invartita.(by 7W15S1e1r9g10i3o)*colatau
s.n. (reg.) manseta la anumite modele de ie, de obicei impodobita cu cusaturi din fir.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*senatau
s.n. (Reg.) Masura de capacitate de aproape un litru. Cana, vas avand aceasta capacitate. Continutul unei astfel de cani. - Din rus.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*cop
s.n. (reg.) masuratul laptelui la oi, cand se face stana primavara si se mulg intaia data oile.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*smalz
s.n. (Reg.) Material de constructie constituit din lut framantat cu paie tocate (si cu unele substante minerale), intrebuintat la tencuirea sau la construirea caselor taranesti, a cuptoarelor etc. - Din tc. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*ceamur
s.n. (reg.) material granular obtinut prin prepararea minereului pe cale umeda. (inv.) amestec de apa cu particule de substante minerale in suspensie; slam.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*slic
s.n. (reg.) matura cu coada lunga, facuta dintr-o buruiana (iarba-rosie), cu care se matura cuptorul de cenusa.(by 7W7S1e1r10g10i3o)*ijog
s.n. (reg.) matura sau tarsul cu care se alege graul de pleava, de paie.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ledezeu
s.n. (reg.) menghina. scaun folosit de dulgheri pentru a ciopli lemnul cu ajutorul cutitoaiei.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*sut
s.n. (reg.) mestesugul, meseria celui care face spete (pentru razboiul de tesut); meseria spatarului.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*spatarit
s.n. (reg.) mica bucata de lemn care se fixeaza pe osia cotigii plugului.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*protapior
s.n. (reg.) mic bucium din scoarta de alun pentru copii. corn al vacarului.(by 8W8S8e2r2g10i10o)*tuturez
s.n. (reg.) mici cursuri de apa (garlisoare) care din mlastini si lacuri curg in Dunare; ieruga.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ierec
s.n. (Reg.) Minciog. Unealta de lemn pentru framantat casul, in forma de furculita sau de scandurica cu zimti. - Et. nec.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*meredeu
s.n. (reg.) minge din par de bou; cocica, gocica, cotca, tapca, misa, mishic, surduca.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hapuc
s.n. (reg.) miros caracteristic pe care il au tapii in perioada imperecherii; parceala, parcit, parcitura, parcita, parci.(by 11W12S12e5r6g14i14o)*parcioc
s.n. (reg.) moarte. petrecere. (art.; in constr.) = numele unor jocuri de copii (baieti).(by 1W9S10e3r3g3i12o)*petrec
s.n. (reg.) mobila cu partea de sus in forma de plan inclinat, folosita pentru scris, citit, desenat; pupitru. banca scolara. sertar de masa. suport special, cu piciorul inalt, cu suprafata inclinata, pe care se asaza notele muzicale; pupitru.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pulpit
s.n. (Reg.) Mod, chip, fel; mijloc, putinta, posibilitate. Loc. adv. (sau = nimerit, potrivit. Expr. (sau = a(-i) fi imposibil sa... - Din magh. (by 4W13S13e6r6g15i5o)*modru
s.n. (reg.) (mold.) umbrela. (munt.) haina barbateasca de lana alba, brodata, cu maneci din postav alb; antiriu, ipingea. (ard.) gazda, loc de ramas peste noapte, conac.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*cortel
s.n. (reg.) moment al zilei situat in primele ore ale diminetii, cand se ia pranzisorul (gustare de dimineata); pranzulet.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pranzcean
s.n. (Reg.) Motiv, model, desen de cusatura sau de tesatura. - Din ucr. dial.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*ozor
s.n. (Reg.) Movilita de pamant facuta de rame. Manunchi de paie sau de zdrente care se pune ca semn de hotar sau ca sperietoare pe un teren cultivat. - Et. nec. Cf. %momaie%.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*momarlan
s.n. (Reg.) Multime de seminte de salcie. Strat de nisip sau de pietris pe fundul apelor curgatoare. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*renis
s.n. (reg.) multime, gramada (de fiinte); inghesuiala. zarva, larma, harmalaie, galagie mare.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*porobot
s.n. (reg.) munca, osteneala; alergatura. (in loc. adj.) = a) (despre oameni) de corvoada; b) (despre obiecte) de darvala.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*strapat
s.n. (reg.) nagara (planta erbacee din familia gramineelor, cu paiul inalt, frunzele inguste si spicul cu fire lungi si aspre).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*susau
s.n. (Reg.) Narav, obicei prost (la animale). Ex.: spunem ca un cal are melic, atunci cand loveste cu piciorul, cand musca sau cand, inhamat fiind, se sperie de obiectele care-i apar in raza vizuala, devenind greu de controlat. Termenul este frecvent folosit in satele de pe valea Valsanului, judetul Arges. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*melic
s.n. (reg.) nas mare si diform. botul saniei; botnita, cruce. basmaua miresii dupa cununie; balt, broboada, nemetet, patilat, procov, savon, zabranic, tulbent, tulpan, val.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hobot
s.n. (Reg.) Navod mare fixat cu ancore si cu piloti, folosit la prinderea in cantitati mari a pestilor migratori. - Din rus. dial. ngr. (by 13W14S7e7r1g1i1o)*talian
s.n. (Reg.) Necaz, incurcatura, suparare, belea, bucluc. Expr. sau = nu face nimic, nu este nici o paguba. - Din magh.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*bai
s.n. (reg.) ninsoare mare, bogata, de lunga durata. luna decembrie (luna ninsorilor).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*ningu
s.n. (Reg.) Ninsoare rara cu fulgi mari, care se topeste repede; fulguiala. - Comp. sb.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*parscau
s.n. (reg.) nisip; nisip fin, praf, cenusa folosite in loc de sugative. (in forma: ) nisip amestecat cu var folosit la spoit. palma de batut covoarele, facuta din nuiele de alun.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*porozau
s.n. (reg.) nume dat mai multor piese ale razboiului de tesut: intorcator, intinzator; amnar; lopatica cu gauri care patrunde in scobitura amnarului; barbatusul; sulul dinapoi.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*pochiheci
s.n. (reg.) nume dat unor dispozitive sau unor piese ale joagarului: dispozitiv care impinge busteanul spre ferastrau; dispozitiv care trage inapoi busteanul taiat; dispozitiv cu care se regleaza joagarul pentru a taia scanduri de diferite dimensiuni; dispozitiv care opreste curgerea apei sau ii regleaza debitul; furca de fier care impinge roata dintata. (in forma: ) nume dat unor piese ale morii de apa: grindeiul grauntarului; catusa stransa de grindeiul grauntarului; batatoare legata de jug si de grindeiul grauntarului. (in forma: ) lovitura puternica.(by 1W2S10e10r10g4i4o)*stairung
s.n. (reg.) nume de jocuri de copii. ciocanitoare. bibilica. cantitate, masura, farama mica. varf, ridicatura, deal.(by 5W14S14e7r7g1i9o)*tic
s.n. (reg.) nume de planta, ale carei fructe se folosesc in loc de tamaie.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sires
s.n. (reg.) nume de planta cu frunze mari, folosite la infasurarea sarmalelor.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*snaps
s.n. (reg.) numele unei flori rosii. vopsea rosie aprinsa. lana vopsita rosu-aprins. brau femeiesc de culoare rosie-aprinsa.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cicic
s.n. (reg.) numele unei substante chimice cu care se trateaza semintele de cereale inainte de a fi semanate.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*porzol
s.n. (reg.) numele unui dans popular care se joaca in timpul nuntii; melodie dupa care se executa acest dans.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sirto
s.n. (reg.) numele unui joc cu lautari; melodia dupa care se executa acest dans.(by 5W5S14e14r14g8i8o)*sotis
s.n. (reg.) obiect de lemn (in forma de ciocan sau lopatica) cu care se bate ceva (mai ales rufele, cand se spala).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*pranic
s.n. (Reg.) Obiect de lemn, lung (si dreptunghiular), cu suprafata ondulata, pe care se freaca rufele la spalat sau cu care se netezesc rufele de panza groasa. - Din magh. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*mangalau
s.n. (reg.) oblon la fereastra; jaluzea. (in forma: ) ornament din lemn la portile taranesti.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*solocat
s.n. (reg.) ocupatie a pandarului, munca depusa de pandar. plata, retributie cuvenita pandarului; jitarit, meregie.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*pandarit
s.n. (Reg.) Oftat, suspin. Durere, suferinta, chin, jale. - Din ngr. "dorinta arzatoare".(by 5W13S13e7r7g15i1o)*aht
s.n. (reg.) ogrinji. loc de mancare pentru oi iarna. carare pe zapada. ghetus, lunecus. pietris cazut de pe munte.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*turis
s.n. (reg.) operatie agricola de rupere a puilor plantelor crescuti din radacini. impreunare a animalelor pentru a face pui, pentru a se inmulti; imperechere.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*puit
s.n. (reg.) operatie de indepartare, prin taiere sau prin smulgere, a firelor de secara crescute in lanurile de grau; secaratit.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*secarit
s.n. (reg.) operatie de nivelare a carbunilor in vagoane sau in silozuri.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*planarit
s.n. (reg.) operatie de strangere cu lantul a butucilor incarcati in teleaga.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*spanunc
s.n. (reg.) operatie de tarare a bustenilor pe pamant pana la locul unde sunt incarcati in vehicule.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*straif
s.n. (reg.) ospat oferit de parintii mirelui dupa cununie (si la care mesenii ofera daruri mirilor).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pripoi
s.n. (Reg.) Ostropel. Expr. = a umbla din casa in casa, invitand la ospatul de a doua zi dupa cununie. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 8W1S2e2r10g11i4o)*ostropet
s.n. (reg.) pachet mic, legatura mica, ghem mic; pachetel, legaturica, ghemulet.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pocut
s.n. (Reg.) Padure mica, tanara si deasa; tufis, crang, huceag. Expr. = a umbla fara rost, fara tinta. - Din ucr. "desis".(by 9W2S3e11r11g5i5o)*huci
s.n. (Reg.) Padure mica, tanara si deasa; tufis, crang, huci. - Din ucr.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*huceag
s.n. (Reg.) Padure sau portiune de padure deasa si intunecoasa; desis. [Acc. si: ] - Cf. alb. %bunk%.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bunget
s.n. (reg.) padure tanara si deasa, alcatuita, din mai multe specii de arbori; tufis, tufaris.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sturichis
s.n. (Reg.) Paharel de vin sau de rachiu (de 50 de mililitri); continutul unui asemenea paharel. - Cf. scr. %polic%.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*palici
s.n. (reg.) pahar mic, ciocan de tuica. jumatate de dovleac. lemn mic si scurt, ramura cazuta jos. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*cioflec
s.n. (reg.) paine din cartofi rasi cu putina faina. numele unei mancari ciobanesti.(by 14W14S8e8r1g10i10o)*papainog
s.n. (reg.) paine mica, pita. (in expr.) = ciuperca comestibila cu piciorul scurt si gros, cu palaria mare in forma de castron, de culoare galbena-bruna, care creste pe trunchiurile putrede de brad; lamaita, urechea-babei.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*pitac
s.n. (Reg.) Paius . Betisor cu ajutorul caruia se innegresc sprancenele. suf. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*paisor
s.n. (Reg.) Palarie; (sens curent) palarie taraneasca din fetru de culoare neagra, cu calota semisferica si borurile inguste. - Din magh.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*clop
s.n. (Reg.) Pamant calcaros, pietros, cu fertilitate slaba sau mijlocie. - Et. nec.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*branciog
s.n. (Reg.) Pamatuf cu care se unge osia carutei sau bocancii. - Et. nec.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*felestioc
s.n. (reg.) pamatuf cu care se ung talpile bocancilor sau osia carutei. fitil pentru opait. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*felestioc
s.n. (reg.) pana de fier, cui de fier, belciug de fier, carlig, lant de tras poveri. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*cioflanc
s.n. (reg.) panza subtire sau voal, pe care il poarta pe cap femeile tinere de la tara si miresele.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*potilat
s.n. (reg.) panza subtire si fina. batista. panza de pe ochii mortului; lintoliu, giulgiu.(by 14W7S8e8r1g2i10o)*jolj
s.n. (Reg.) Panza tare de canepa, in, bumbac; creton. - Din germ. (austriac) (by 1W2S10e10r4g4i12o)*carton
s.n. (reg.) parau repede de munte. sant, jghiab pe care se scurge apa pe munte. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*faerag
s.n. (reg.) parcire. perioada de imperechere a oilor si a caprelor. miros caracteristic al tapilor in perioada imperecherii.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*parcit
s.n. (reg.) par lung; ciomag mare, gros si lung folosit pentru transportarea caldarilor si hardaielor. (reg.) ciubar, hardau pentru murat varza sau pentru laturi.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ciobarnac
s.n. (reg.) par; nuia, varga, bat. cheie de fier cu care se desfac suruburile carutei.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*paltau
s.n. (reg.) parte a carutei; cotoci, cotogi, manusi, stalpusori. (la pl.) bratele ferestraului. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*cotoi
s.n. (reg.) partea de deasupra calcaiului incaltamintei, de care se prinde pintenul.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*peneag
s.n. (reg.) partea de jos a scocului (jilipului) prin care se coboara lemnele de foc; saritoare. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cuc
s.n. (Reg.) Partea de la spate a incaltamintei, cuprinzand si tocul. - Din germ. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*opsas
s.n. (reg.) partea din fata a plutei (alcatuita din butuci grosi legati cu sarma groasa); fruntar.(by 3W12S12e12r6g6i14o)*perednic
s.n. (reg.) partea iei de la brau in sus, care are cusaturi deosebite. bucata de panza cat o batista primita de un copil care duce crucea sau sfesnicul la inmormantare. ie. partea rochiei care imbraca pieptul si spatele; pieptar, corsaj, manecar. gulerul camasii cu flori, al iei. broderie pe pieptul iei.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ciupag
s.n. (reg.) parte a osiei mai aproape de roata. rezistenta, impotrivire. (fig.) incurcatura.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*opor
s.n. (Reg.) Parte a piciorului de dinapoi al unui animal cuprinsa intre crupa si gamba; (la om) coapsa, sold. - Lat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*arm
s.n. (reg.) parte a plugului de forma triunghiulara, asezata peste podul osiei, pe care se reazema grindeiul; broasca. bucata de lemn la rotile plugului, pe care se asaza plugul.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*potineu
s.n. (reg.) parte a sacovistei (unealta de pescuit) care consta dintr-o nuia de frasin de 3-4 metri, fixata in scobitura cozii acesteia.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*strenac
s.n. (Reg.) Pasta alimentara facuta din faina de hrisca si de grau, cu adaos de branza, lapte si oua. - Et. nec.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*gurut
s.n. (reg.) pat cu doua picioare la un capat si cu celalalt capat sprijinit pe vatra.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*patuies
s.n. (reg.) patut, patuc. postament de scandura, pe care se asaza fanul sau snopii in stog; patiuc. claie, capita de fan; gluga de coceni (cladita pe ramurile unui copac).(by 9W9S3e3r11g11i5o)*pateac
s.n. (reg.) pensula. pamatuf cu care se sterge vatra cuptorului; pomoceu.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pomoci
s.n. (reg.) perete de barne sau barna care serveste ca rezematoare (cu spatele) pentru ciobanii care mulg oile; spatar.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*spatel
s.n. (reg.) perete de carbune la care se lucreaza in abataj cu ciocanul de abataj; fata locului de munca intr-o mina de carbuni.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*prust
s.n. (reg.) perioada a zilei (de obicei: primele ore de dupa miezul noptii). ajunul sarbatorii Sf. Gheorghe; manecatoare. ajunul Bobotezei. (cu sens colectiv) crengi verzi, inmugurite, puse la porti si case in ajunul zilei de Sf. Gheorghe de catre flacai; petrecere a flacailor care aduc proor.(by 10W3S12e12r5g6i14o)*proor
s.n. (reg.) petec, triunghi de panza, stofa, piele. petec mic de pamant in forma de triunghi; clinut, clinisor.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*clint
s.n. (reg.) petic de diferite forme care se pune la rascroiala de la subsuoara sau la poalele camasilor taranesti; broscuta, puiete, palha, palacrint.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*puiurel
s.n. (reg.) picior de pasare fripta; copan, coapsa, tamp, artig, ciric. (la om) partea piciorului pana la genunchi. ciolan.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cotoi
s.n. (reg.) pielea cea mai groasa de pe spinarea unui animal. (inv.) teren, pamant.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*fund
s.n. (Reg.) Piele (de bou sau de cal) tabacita cu materii vegetale. - Din scr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*teletin
s.n. (reg.) pieptar barbatesc din panura, fara maneci; prasluc, ciurtar.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*clentus
s.n. (reg.) pieptar sau cojoc facut din piele de calitate inferioara; poasca, poscalau.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*postin
s.n. (reg.) pieptar sau cojoc facut din piele de oaie, de calitate inferioara; poasca.(by 2W3S3e11r12g5i5o)*poscalau
s.n. (reg.) pisalog (de la piua de postav). unealta casnica de pisat; pisalog, pisalau, pisator, nilog. bat lung, rotund si gros pentru zdrobit boabele, semintele in piua. bat lung, rotund si gros cu crestaturi la un capat, cu care se bate branza in putinei. picior, proteza de lemn a unui picior. (fam.; in expr.) = a tunde pana la piele.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pilug
s.n. (Reg.) Pisalog . Expr. (Fam.) (pe cineva) = a tunde (pe cineva) pana la piele. [Var.: s.n.] - Cf. %piua%.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*pilug
s.n. (reg.) pisc, deal, colina, damb. piscul carului; botul saniei. carlig in chei, de care se leaga barcile.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*grui
s.n. (Reg.) Pisc sau coasta de deal. Deal mic; colina^1, delusor, movila. - Et. nec.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*grui
s.n. (reg.) piuit. voce sau vorbire cu glas subtire, pitigaiat; pioncaiala, pioncait, pioncanit. vorbire inceata, slaba, stinsa; pioncait, pioncanitura, pioceala.(by 6W6S15e15r15g9i9o)*piocit
s.n. (reg.) piulita prin care se ung unele dispozitive din mecanismul morii.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*smirvazan
s.n. (Reg.) Pivnita, beci; bordei sapat in pamant, servind la conservarea bucatelor. - Din bg. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*zemnic
s.n. (reg.) placinta din malai si branza. bol alimentar. om mare si prost.(by 14W7S8e8r1g2i10o)*morandau
s.n. (reg.) placinta la gura cuptorului; paine lata, coapta pe lopata.(by 5W13S14e7r7g7i1o)*langalau
s.n. (reg.) plan mic. bucata mica de pamant primita de tarani potrivit schitelor de comasare.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*planut
s.n (reg.) planta ale carei radacini si frunze se folosesc in medicina; aconit.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*omeag
s.n. (reg.) planta cu flori albastre ce creste prin paduri si cranguri; pervinca, saschiu.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fonchiu
s.n. (reg.) planta cu tulpina rigida, ramificata, in partea superioara, cu frunze ovale si flori mici de culoare violeta.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sporisin
s.n. (reg.) planta de fanete folosita impotriva unor boli ale pasarilor.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*napraval
s.n. (reg.) planta erbacee agatatoare, cu fructe bombate; tigva, talv. (in forma: ) obiect de tinichea, in forma de tigva lunguiata, folosit la trasul vinului din butoi.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*sorhan
s.n. (reg.) planta erbacee aromatica melifera; sovarf. (la sg.) amestec de apa de var si ciment, cu care se stropeste temelia caselor, ca sa se intareasca.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stropan
s.n. (reg.) planta erbacee cu tulpina inalta, cu flori rosii-purpurii si cu fructe sub forma de capsula; zburatoare.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*prisacan
s.n. (reg.) planta erbacee, din familia leguminoaselor, cu flori mici alburii sau trandafirii; papanas.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pufisor
s.n. (reg.) plasa mica legata de capatul unei nuiele, cu care copiii prind fluturi. cotet de gaini.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*curelnic
s.n. (reg.) plata, in cereale sau in bani, pe care o dau enoriasii preotului; popustina, lectical.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*poporosag
s.n. (reg.) platou, podis, tapsan mic. poiana, luminis, ochi de padure, podei, poienis. movila.(by 3W12S12e5r6g14i8o)*poderei
s.n. (reg.) pod (la sura, la grajd) unde se pastreaza fanul; podet. (inv.) pridvor. (inv.) scena, estrada. platou, podis, tapsan. mobila. poiana. (inv.) teren mlastinos.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*podei
s.n. (reg.) pod la tinda caselor taranesti sau la sura. constructie rudimentara de deasupra vetrei taranesti pentru evacuarea fumului si scanteilor; fumar, ursoaie, babura, capra. (in forma "potlaj") suport de lemn pe care se cladeste o stiva de lemne, pentru a o feri de umezeala. (in forma "poclaj") partea de jos a stogului de fan; podina. (in forma "potlaj") constructie din lemne asezate transversal pe caile de acces forestiere. (in forma "poclas") masa pe care se tine casul la stana. (in forma "poclas") vreasc, gatej.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*podlas
s.n. (reg.) podoaba, zorzoana. inteles (ascuns), dedesubt; incurcatura.(by 3W4S4e12r12g6i6o)*tiririm
s.n. (reg.) pofta de ras, de joc, de zburdalnicii. chiot, ras infundat. capriciu. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*inc
s.n. (reg.) portie, tain; cantitate de lucru repartizata la camp fiecarui taran.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*parton
s.n. (reg.) portiune delimitata de teren aurifer, care se concesioneaza in vederea extragerii minereului.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*surf
s.n. (reg.) portiune de panza cuprinsa intre spate si sulul de la piept. planta denumita si : spata dracului.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*spas
s.n. (reg.) postament de scanduri pe care se aseaza fanul sau snopii in stog; pateac.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*patiuc
s.n. (reg.) prag alcatuit din busteni pusi de-a curmezisul unei ape curgatoare. portiune de drum forestier cu lemne puse de-a curmezisul, pentru a se usura transportul bustenilor la vale.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*porih
s.n. (reg.) prajina groasa de lemn fixata la dricul carului, al saniei, de care se prinde jugul; tanjala, tursug, oiste.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*protapas
s.n. (reg.) prajina in varful careia se leaga paie, carpe etc., pentru a speria pasarile daunatoare culturilor; sperietoare.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*stiulbei
s.n. (reg.) prajina lunga de care atarna hainele la tara; culme, ruda. covor, scoarta de perete.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*rudar
s.n. (reg.) prajina lunga, terminata la un capat cu o maciuca, pe care o folosesc pescarii pentru a starni pestele.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*stulbeu
s.n. (reg.) prastie. constructie din busteni care impiedica plutele sa se izbeasca de mal. intaritura facuta la tarmul unui rau, pentru ca apa sa nu-l surpe.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*slaidar
s.n. (reg.) prelungire a podului unei casei pe capetele iesite in afara ale grinzilor. grinda principala pe care se sprijina acoperisul unei case. (in forma: ) fiecare dintre stalpii care sprijina streasina casei. fiecare dintre scandurile de pe grinzi, de pe care se fixeaza capriorii unei case. (in forma: ) sindrila.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*stablon
s.n. (reg.) prezentarea armei la o ceremonie sau la o parada militara.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*prezentir
s.n. (Reg.) Prisacarie, apicultura. Impozit care se platea in Moldova pe stupi. suf. (by 9W2S2e3r11g11i5o)*prisacarit
s.n. (Reg.) Proeminenta sau excrescenta carnoasa. (Adverbial; in expr.) = a ramane uluit, mirat peste masura. - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*tut
s.n. (reg.) proptea de lemn folosita ca parte componenta a unui steamp (a unei instalatii de sfaramat minereul aurifer).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*stempar
s.n. (reg.) punga sau saculet de piele, cu gura incretita de doua baieri, pentru bani sau tutun. (by 5W5S13e14r14g7i8o)*jascau
s.n. (reg.) punga sau saculet in care ciobanul isi pastreaza cele necesare pentru aprins focul.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*salaf
s.n. (reg.) pustiire, risipire; calamitate. (art.) duh rau, demon; necuratul, dracul. insecta care traieste in lemn si face un zgomot asemanator ceasului.(by 1W9S9e10r3g3i12o)*napust
s.n. (reg.) pustiu. ogor lasat in paragina, necultivat. (inv.; in forma: ) pustiire. (in forma: ) avere mare (a cuiva).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pustiesag
s.n. (reg.) putina (de branza). putinei. oala de lapte, branza. ladita, cutie de lemn.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tic
s.n. (Reg.) Putina mica cu capac, in care se pastreaza produse lactate. - Din sas.(by 9W9S2e11r11g5i5o)*steand
s.n. (reg.) rachiu de drojdie. must care se trage de pe tescovina imediat dupa zdrobirea strugurilor.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*samatoc
s.n. (reg.) raget prelung. umflarea pieptului la vite; anghina la cai. planta vindecatoare a traganului la vite si la cai.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tragan
s.n. (Reg.) Ramasita de fan (sfaramat) cu care se fac (la tara) inhalatii pentru bolnavii care sufera de astma, bronsita etc. si baie pentru copii. Strat de paie care serveste de culcus pentru animale. - Din germ. (by 6W7S15e15r9g9i9o)*stroh
s.n. (reg.) ramasita dintr-o tramba de panza, din care s-a taiat o bucata. ramasita dintr-o claie de grau, dupa ce s-au luat cei mai multi snopi; asternutul de paie pe care se face stogul de grau. parte de sus a intestinului gros. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*fundei
s.n. (Reg.) Rand de impletitura de papura sau de nuiele, intr-o leasa sau in peretii unui patul de pastrat porumb. Fasie de pamant (arabil). - Et. nec.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*voi
s.n. (reg.) rasad. padure tanara, semanata de curand. vie tanara. gard, imprejmuire.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*palant
s.n. (reg.) raspuns. raspundere, responsabilitate, garantie. aparare, justificare.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*feleleat
s.n. (reg.) rat de porc. bat de asezat lemnele in foc. lemn gros care arde toata noaptea la stana.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*pliscalau
s.n. (reg.) razatura de drojdii uscate de pe butile de vin, cu care tarancile din unele zone acresc ciorba.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*tangrin
s.n. (reg.) razuirea pieilor cu sinalaul (v.) inainte de a fi tabacite.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*sinaluit
s.n. (reg.) restul unei ramuri taiate de langa tulpina; clenci. restul de la cocenii de porumb taiati, ramas la pamant; cocalau, cocean, ciocan, cioclej, tulean. cui de lemn. lemnul pe care sta vartelnita; popici. cuib de hoti; ascunzatoare.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*clocimp
s.n. (reg.) resturi de paie, fan, coceni; gunoi maturat la treierat. noroi, murdarie.(by 11W5S5e13r14g14i7o)*tohoc
s.n. (reg.) resturile strugurilor dupa tescuirea si scurgerea mustului; grosala, logor, husti, prastina, bostina, tescovina, borhot, hoaspa, hostoape, hostopina, bozorina, boroghina, boasca, comina.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cliuc
s.n. (Reg.) Retea cu ochiuri largi care se adauga volocului obisnuit pentru a prinde mai usor pestele. - Et. nec.(by 13W13S7e7r7g1i1o)*sirec
s.n. (reg.) retezatura dintr-un butuc; dub, butuc, trunchi, boc, zaban, bodrog.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*coltes
s.n. (Reg.) Ridicatura mica de pamant; delusor, movila. - Magh. (cf. ucr., rus. ).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*holm
s.n. (reg.) rindea speciala pentru subtierea placilor de lemn de la usi, dulapuri, lambriuri, a |ulucilor|uluc|.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*platuitor
s.n. (reg.) roi de albine provenit dintr-un alt roi din aceeasi vara. ceara produsa de un paroi.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*paroi
s.n. (reg.) rotila sau impletitura rotunda de nuiele care se pune intre buciumul rotii si cuiul osiei de la car. nuia flexibila, parlita in foc si rasucita, care servea in trecut la legatul plutelor; ganj.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*plohuz
s.n. (reg.) ruperea aluatului dospit in bucati si transformarea acestora in paini.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sogit
s.n. (reg.) rupere a unei bucati din aluatul dospit si modelarea ei ca paine care urmeaza a fi introdusa in cuptor.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sovolt
s.n. (reg.) saculet care se poarta atarnat de gat; traistuta; saculet in care se pun la stors fagurii. saculet in care se pune casul la scurs; sedila. mezel de porc. botnita pentru vitel.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sacui
s.n. (Reg.) Saculet care se poarta atarnat de gat; traistuta. Saculet in care se pun la stors fagurii sau casul. - Probabil lat. (< ). (by 7W7S15e1r9g9i2o)*sacui
s.n. (reg.) salba de bani (purtata de femei pe frunte sau la gat). (in forma: ) sarma pe care se insira monedele unei salbe.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*pletenic
s.n. (reg.) saliva, scuipatura, stupit; expectoratie, flegma, sputa. clei, lipici. (in compuse) = lichid laptos, caustic si otravitor, continut de planta .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*scuipici
s.n. (Reg.) Saltea umpluta cu paie. Plapuma; cuvertura. Haina scurta de iarna, in portul popular, cu maneci, vatuita si trasa la masina. - Din tc. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*mindir
s.n. (reg.) sanie (cu care se transporta poveri); sanie cu talpile scurte folosite ca suport, in urma alteia mai mari, la transportul lemnelor lungi. (in forma: ) sanie mare (fara sine pe talpi). ansamblu de plute unite provizoriu, folosit la transportarea bustenilor.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sanceu
s.n. (Reg.) Sanie cu talpi scurte, intrebuintata ca a doua sanie la transportarea lemnelor lungi.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*scanceu
s.n. (reg.) sanie mica cu talpi de fier, care este pusa in miscare cu ajutorul unei prajini lungi.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sigou
s.n. (reg.) sant facut prin holda pentru scurgerea apei. loc adanc intr-o apa statatoare.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sarc
s.n. (reg.) santulet scobit pe sindrila pentru imbucarea pieselor. (in forma: ) loc unde se incheie capriorii la acoperisul casei.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sfaltalas
s.n. (reg.) sapa mare si grea. (in forma: ) tarnacop. tarnacop a carui parte metalica e ascutita la un capat si in forma de ciocan la celalalt capat; ghionoi. lopatica cu care se curata de pamant brazdarul si cormana plugului; otic. (in forma: ) unealta cu care se jupoaie scoarta de pe trunchiurile de copaci.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sapalau
s.n. (reg.) sarbatoare populara de toamna, cand se serbeaza patronul oilor. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*mihoi
s.n. (reg.) scandura care imparte apa in doua la steampurile de sfaramat rocile aurifere.(by 5W14S14e7r8g8i1o)*chimerleu
s.n. (reg.) scandura groasa lunga de un stanjen. (la pl.) muguri uscati.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*prant
s.n. (reg.) scandura pe capriori pentru sustinerea tiglelor. parte a unui copac despicat in patru. lemn cioplit numai pe o muchie. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*muchier
s.n. (reg.) scandurica de fag cu care olarul ridica vasele de lut de pe stragalie. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*fiches
s.n. (reg.) scara de deasupra ieslei din care mananca caii fanul. jghiab de adapat vitele.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*crep
s.n. (reg.) scarmanat. scarmanatura, scarmaneala. joc de copii (cu fuga, hartuieli, prins). cercetare, ancheta.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*scarmenis
s.n. (reg.) scartait. adaos special la incaltaminte, pentru a o face sa scartaie in timpul mersului; scart, scartaitoare.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*scartais
s.n. (Reg.) Scaunas (format dintr-o scandura asezata transversal) la capatul dinainte al luntrei de pescuit.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*otarac
s.n. (reg.) schela la o casa. (in forma: ) bara care desparte caii sau vitele in grajd.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*stand
s.n. (reg.) sclipit, sclipeala, sclipitura, sclipet. scaparare, scanteiere, stralucire.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sclipis
s.n. (Reg.) Scoatere a oilor si a vitelor la pasune, primavara. - Din .(by 8W8S1e1r10g10i10o)*primavarat
s.n. (reg.) scoatere a oilor si a vitelor la pasune, primavara. loc unde fata oile la stana.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*primavarat
s.n. (reg.) scobitura facuta de-a lungul unei piese de lemn, pentru imbinare cu alta piesa. butuc mai lung la fiecare tabla a unei plute, care intra intre butucii tablei urmatoare.(by 12W13S6e15r8g8i2o)*spont
s.n. (reg.) scobitura facuta pe sub stratul de carbure pentru a-l sfarama mai usor.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sram
s.n. (reg.) scobitura in zidul pivnitei in care se pastreaza lucruri; prichici. prispa (la casele taranesti). leat batut in exteriorul casei, pe care se fixeaza tencuiala.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*prici
s.n. (Reg.) Scoc pe care se scurge apa unui izvor; izvor, sipot, parau mic. - Din ^1 (interjectie) + suf.(by 6W6S14e15r8g2i2o)*tarau
s.n. (Reg.) Scuipat. Compus: = planta erbacee din familia cruciferelor, cu frunze in forma de rozeta, cu flori liliachii, roz, albe - V. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*stupit
s.n. (reg.) seceratoare mecanica. grebla la seceratoarea nelegatoare, care da pologul (v.) jos de pe masa masinii.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*pologar
s.n. (reg.) semn de recunoastere, in forma de potcoava la urechile oilor. perforator, potricala.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pitroc
s.n. (reg.) Semn facut cu fierul rosu pe corpul animalelor, semn cu care se infiereaza oile si caprele (la urechi). Arsura pe esofag; jaragai, jigaraie, pirozis, ragaiala.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*jig
s.n. (reg.) semn pus in fanete pentru interzicerea pascutului; opreliste, ciuha.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ciurc
s.n. (reg.) senzatie de mancarime; iritatie a pielii care provoaca mancarime.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*scarpinici
s.n. (Reg.) Serbare sau petrecere campeneasca in cinstea primaverii, organizata (de scolari) in luna mai^4. - Dupa germ. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*maial
s.n. (reg.) serbare sau petrecere campeneasca in cinstea primaverii, organizata de scolari in luna mai. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*maia
s.n. (Reg.) Serpar de piele (cu care se incing taranii). - Et. nec. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*sieptru
s.n. (reg.) sertar. despartitura in sura, in care se pastreaza cereale, alimente etc. Sura. podul grajdului, unde se pastreaza fanul, nutretul. petic de diferite forme care se pune la rascroiala de la subsuoara, sau la poalele camasilor taranesti; broscuta, puiete, polha, palacrint.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*puic
s.n. (reg.) sertar (la masa). cotet in care se da mancare puilor; puiernita, puiata, pilisnic.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*puier
s.n. (Reg.) Ses de-a lungul unei ape curgatoare, pe care creste iarba pentru cosit sau pentru pasunat. - Din magh. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*rat
s.n. (reg.) sezon, vreme, timp. (fig.) dispozitie sufleteasca, stare de spirit, toana.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*panc
s.n. (reg.) sfesnic mic, sfesnicut. planta cu tulpina foarte scurta si cu o singura floare albastra-azurie; cupa.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*sfesnicel
s.n. (reg.) sfichiuiala, biciuire, plesnire. rafala de ploaie sau de ninsoare. loc expus vantului.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sfic
s.n. (reg.) sfoiag, mucegai. eruptie de bubulite rosii pe capul copiilor de tata.(by 6W15S15e8r9g9i2o)*surdumas
s.n. (reg.) sfredel de miner pentru a gauri stanca unde se introduce dinamita.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*macaret
s.n. (reg.) sfredel scurt de forma hexagonala, folosit de mineri, pentru gaurit stanca.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*prustar
s.n. (Reg. si fam.) Ciomag, maciuca, bata. Loc. adv. = cu forta. - Et. nec. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*toroipan
s.n. (reg.) sipot, bijoi, ciuroi, izvor. jghiabul de la fantana pe care curge apa; jghiabul teascului de vie. (by 8W8S9e2r2g10i11o)*ciuciun
s.n. (reg.) siret ingust de lana, de matase sau de fir folosit ca ornament la imbracaminte; sarad, ornament.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*suitas
s.n. (reg.) siroi de apa; suvoi, torent. rapa foarte lunga cu maluri pline de iarba.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*jirlau
s.n. (reg.) slitul, deschizatura din fata a pantalonilor barbatesti; despicatura in dreptul taliei, a rochiei sau a fustei. haina, rufa rupta; zdreanta. incretitura de fusta. fiecare din cele doua clape care astupa pe dinauntru deschizaturile dinainte ale cioarecilor (ca sa nu se vada camasa). motiv ornamental in cojocarie format din mai multe motive de broderie. taietura mare de cutit. prapad.(by 13W13S7e7r7g1i1o)*prohab
s.n. (reg.) smoc de par crescut in partea de jos a piciorului calului. cantitate mare de ceva; gramada.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pozmoc
s.n. (reg.) smoc de par sau de lana. par incalcit, nepieptanat. (in forma: ) manunchi. (in forma: ) grup de obiecte de acelasi fel. bulz de branza.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*smoatic
s.n. (reg.) snur impletit din fire de lana, vopsita de obicei in negru, cu care se impodobesc sumanele, catrintele. ornament facut din postav cusut pe clinii sumanului. siret impletit cu care se leaga diverse obiecte. (inv.) ghirlanda (de frunze, de flori etc.).(by 4W13S13e13r7g7i15o)*sarad
s.n. (Reg.) Snur impletit din fire de lana, vopsite de obicei in negru, cu care se impodobesc sumanele. - Din ngr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sarad
s.n. (reg.) soba (de gatit); plita acestei sobe. vagon-platforma cu care se transporta lemne de foc.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*plat
s.n. (Reg.) Soclu de piatra pe care este cladit cuptorul de paine. - Din + suf.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*pietrar
s.n. (Reg.) Soi de vita de vie nealtoita. Vin din struguri proveniti din zaibar . - Cf. germ. Seiber.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*zaibar
s.n. (reg.) sold, coapsa de pasare sau de miel. pisalog (pentru usturoi).(by 5W14S14e7r7g1i1o)*copan
s.n. (reg.) sold la animale. femur la animale. bucata mare de carne (cu os). (in expr.) = solid, rezistent.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sodolan
s.n.(reg.) spartura de un metru care face legatura intre doua galerii de mina suprapuse.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*croislog
s.n. (Reg.) Specialitate dobrogeana de placinta, asemanatoare cu scovarda, facuta din aluat nedospit umplut cu branza sau cu carne bine condimentata si prajita in grasime. - Din tc.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*suberec
s.n. (reg.) sperietoare de pasari; momaie, popandau, poponet. (art.) numele unui dans popular, melodie dupa care se executa acest dans.(by 4W12S13e6r6g15i8o)*popandet
s.n. (reg.) speteaza suprapusa rotilor plugului, pe care se sprijina capatul grindeiului; pod, asternut, broasca, capatai, calus, scaun, speteaza.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*podecior
s.n. (reg.) spic mic, spiculet, spicusor, spicurel, spicusel, spicut.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*spiculut
s.n. (reg.) spuma de pe laptele proaspat muls. rachiu tare; frunte. rachiu slab (care curge la sfarsitul distilarii). miros.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sum
s.n. (reg.) spumegare, spumare, clabucire. (fig.) infuriere (peste masura), furie mare, dezlantuire.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*spumeg
s.n. (reg.) stalp de sustinere sau de legatura intre partile unei case.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*rezemus
s.n. (Reg.) Stanca foarte ascutita si inalta; varf de munte sau de deal; pisc. - Din magh. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*ticlau
s.n. (reg.) stanca, munte, deal abrupt, muche de piatra. (la pl.) locuri intesate cu maracini. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cheant
s.n. (Reg.) Sticla (pentru pastrat lichide); flacon. Continutul unei sticle. - Din magh. "lulea".(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sip
s.n. (Reg.) Strat de murdarie de pe pielea nespalata, de pe imbracamintea purtata mult si neingrijita sau de pe obiectele mult intrebuintate si necuratate; jeg. [Var.: s.n.] - Din scr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*slin
s.n. (reg.) strat de murdarie de pe pielea nespalata, de pe imbracamintea purtata mult si neingrijita sau de pe obiectele mult intrebuintate si necuratate la vreme. (inv.; in forma: ) aluviuni care fertilizeaza solul prin cantitatea mare de materii organice continute. (reg.) cerumen. (reg.) uger.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*slin
s.n. (Reg.) Strat (gros) de murdarie care se formeaza pe piele sau pe imbracaminte; jeg. - Din ucr. (by 9W9S3e3r11g12i12o)*lip
s.n. (reg.) strigat caracteristic curcilor; pioncait. voce sau vorbire cu glas subtire, pitigait; pitigaiala in vorbire; pioncaiala, pioncait. vorbire inceata, slaba, stinsa; pioceala, piocit. slabire, topire (de boala sau de batranete); pioncanitura. vedere slaba, pioncaiala, pioncait. mocosire, mocaiala.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pioncanit
s.n. (reg.) strigatul curcilor. voce sau glas subtire; pitigait, pitigaiala. vedere slaba; pioncaiala. migala.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pioncait
s.n. (reg.) strut (buchet) mic; buchetel, strutisor, strutuc, strutucel, struticior, strutusor.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*struturel
s.n. (reg.) strut (buchet) mic de flori, buchetel, strutisor, strutuc, strutucel, struturel, strutusor.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*strutucior
s.n. (reg.) stup primitiv, facut dintr-un copac scorburos sau scobit. fantana cu izvorul la mica adancime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos sau scobit. groapa adanca; rapa, vagauna.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*stubeu
s.n. (reg.) subsol al unei case; pivnita. casa mica, darapanata, urata. (in forma: ) capac de lut pentru oale.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*pohreb
s.n. (reg.) substanta grasa cu care se alimenteaza opaitul si candela.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*saichiu
s.n. (reg.) sucitor (pentru intins foi de aluat), placintar. bucata dreptunghiulara de lemn cu care se calca rufele de panza groasa; mangalau.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*placintor
s.n. (reg.) sul subtire de aluat folosit pentru ornamentarea colacilor, a turtelor etc.(by 2W10S11e11r4g4i13o)*suciloi
s.n. (Reg.) Suman sau pieptar (din piele de miel) lung pana la genunchi. suf.(by 13W6S7e7r15g15i9o)*genuncher
s.n. (Reg.) Sunet caracteristic prin care cainele anunta apropierea vanatului sau o stare fizica neplacuta. - Contaminare intre si (by 2W10S10e3r4g12i12o)*scheamat
s.n. (reg.) sunet usor, produs de curgerea linistita a apei; sopot, susur, murmur. susoteala. cleveteala. zvon. (reg.; in loc. vb.) = a cicali (pe cineva).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*sosot
s.n. (reg.) supliment, adaos, completare. (in constructii) = numele unui joc de copii cu cinci pietricele.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*potolas
s.n. (reg.) suport de fier sau de piatra care se pune sub lemnele care ard pe vatra.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*polmonut
s.n. (Reg.) Suport facut dintr-o bucata de panza incolacita, pe care femeile il pun pe crestet cand poarta greutati pe cap. - Din scr. (by 14W15S8e8r9g2i2o)*oblanic
s.n. (reg.) Surubelnita. manerul surubelnitei. (in forma: ) pana surubelnitei.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*srafantigar
s.n. (reg.) suvoi (de apa); rau. portiune in matca unui rau unde apa este repede si putin adanca. cascada.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*sugau
s.n. (Reg.) Tabla de fier care imbraca osia carului. [Var.: s.n.] - Din ucr. germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*bleau
s.n. (reg.) tapina de lemn cu varf de fier cu care se desfunda canalele de coborare a bustenilor din padure.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*nistor
s.n. (Reg.) Teava de trestie sau de soc prin care se sufla in foc, pentru a-l aprinde. Jucarie din scoarta de mesteacan sau de salcie, cu care fluiera copiii. suf. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*sufloi
s.n. (reg.) teica in care cad grauntele la moara. jgheab pe care curge faina dintre pietrele morii; piscoaie. orificiu din mijlocul pietrelor unei rasnite, prin care se scurge sarea macinata. (in forma: ) coltul sau ladita vetrei unde se aduna cenusa.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*scoret
s.n. (Reg.) Tejghea. (cf. magh. = tejghea, (<) germ. = masa de lemn ingusta < germ. de sus medie < lat. = platforma de lemn) [et. ](by 6W15S15e15r8g9i2o)*pult
s.n. (Reg.) Tencuiala aruncata pe perete cu mistria (si neintinsa). - Et. nec.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*bruft
s.n. (Reg.) Teren acoperit cu maracini si balarii mari, dese si incalcite. - Magh.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*buisag
s.n. (reg.) teren cultivabil; porumbiste. (inv.) cultivare a pamantului, munca agricola. recolta, rod, bucate ale pamantului. (in forma: ) inundatie. un fel de ceata la ochi.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ponov
s.n. (Reg.) Teren de curand despadurit, transformat in loc arabil sau in pasune; camp cultivat sau acoperit cu iarba. - Sb. , ucr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*laz
s.n. (Reg.) Teren de curand despadurit, transformat in loc arabil sau in pasune. - Din scr., ucr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*laz
s.n. (reg.) Teren liber in mijlocul si/sau in imediata vecinatate a unei intersectii de drumuri din interiorul unei localitati rurale, rezervat de regula pentru intoarcerea atelajelor si/sau pentru amplasarea unei fantani. (Sensul este mai apropiat de decat de ) [Pr.:-] - Din lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*medean
s.n. (reg.) tesatura de canepa din care se fac rufe de corp, prosoape, fete de masa etc.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*sanec
s.n. (reg.) tesatura de canepa (pentru rufe de corp, prosoape, fete de masa etc.). stergar facut din tesatura de canepa. bucata de panza in care se pune cenusa pentru lesie, cenusar; panza rara pentru sedila. (in forma: ) basma inchisa la culoare (si murdara). (in forma: ) unealta de pescuit asemanatoare cu leasa.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*senic
s.n. (Reg.) Tesatura de lana sau de matase subtire ca un val, cu care femeile isi acopera capul. - Cf. rus. %nametka.% (by 3W3S11e12r5g5i6o)*nimitez
s.n. (reg.) tesatura rezistenta. buleandra, zdreanta. haina scurta, uzata.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*taig
s.n. (reg.) tinda unei stane de oi, unde stau scaunele pentru mulsul oilor; arcaci, comarnic. (la pl.) usile prin care ies oile din strunga la muls.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cotar
s.n. (reg.) tip de cusatura cu care se impodobesc manecile camasii la portul popular.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*salbanas
s.n. (reg.) tip de sfredel folosit in dulgherie pentru gauri de 6-8 mm.(by 1W1S10e10r3g4i4o)*speteger
s.n. (reg.) titirezul fusului de tors. (in forma: ) jucarie mica din lemn sau metal, cu varf ascutit, ce se poate roti pe o suprafata plana; sfarleaza, titirez. (in forma: ) om vioi, sprinten, iute. (in forma: ) numele mai multor parti ale morii.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*prisnilic
s.n. (reg.) toc la incaltaminte. (s.f.; in forma: ) unealta de fier pe care se bate cu ciocanul osia carutei pentru a o rotunji. (s.f.; in forma: ) cataliga.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*stecal
s.n. (reg.) toc pentru gresie, pistol. toc de hartie. invelis, coaja de seminte.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*tiocus
s.n. (Reg., Trans.) Resturi marunte, pulbere care rezulta in urma faramitarii sau scuturarii naturale a fanului.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*zdrohot
s.n. (reg.) trecere inclinata care face legatura intre doua nivele intr-o mina; suitoare. despartitura in suitoare in forma de jgheab, prin care se transporta carbunele sau minereul; locul unde se da drumul minereului in jghiab.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*sutau
s.n. (reg.) tren. curent de aer. pluton. trecere, cautare. elastic la ghete.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*tug
s.n. (reg.) troaca mica de lemn. flamanzare la vite. stalp in care se fixeaza usa casei. stavila, zagaz (la moara).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*scof
s.n. (Reg.) Trunchi de copac scorburos, intrebuintat pentru a pastra anumite lucruri. Vas facut dintr-un lemn scobit. Stup, stiubei de albine (facut dintr-un trunchi de copac scorburos). - Din bg.(by 8W1S2e2r10g11i4o)*ulei
s.n. (reg.) trunchi de copac scorburos sau scobit care, ingropat in pamant, serveste ca ghizd la fantana. fantana cu izvor la mica adancime si cu ghizdul din copac scorburos.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*stiubaroc
s.n. (reg.) trunchi de copac scorburos sau scobit care, ingropat in pamant, serveste ca ghizd la o fantana putin adanca.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*stiobarau
s.n. (reg.) trunchi de stejar taiat in bucati; balvan, bulan, butuc, colchis, coltis, gros; boc, bustean. cui de lemn sau de fier folosit la innaditul tanjelilor. zavor.(by 1W2S10e10r4g4i4o)*clot
s.n. (reg.) tundere a oii pe sub pantece, intre picioarele dinapoi si imprejurul cozii; tusinare.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*suvintrit
s.n. (reg.) turta din aluat, umpluta cu branza, urda sau magiun; langalau, grabitel.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*palanet
s.n. (reg.) turtur de gheata. murdarie, jeg. sloi mare de gheata. conglomerat de materii.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*scut
s.n. (reg.) tutun ramas in pipa, scrum (pus uneori pe masea pentru senzatia de fumat).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*bagau
s.n. Regula, dogma bisericeasca; tipici. Norma, regula de conduita. Lista de texte sacre care se bucura de autoritate deplina in cadrul unei religii. Pedeapsa data de biserica la calcarea unui canon . Fig. Suferinta, chin. Nume dat cartilor Vechiului si Noului Testament. Regula care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; . regula rigida, formalista. Compozitie muzicala in care doua sau mai multe voci, intrand succesiv, executa impreuna aceeasi melodie. Cantare bisericeasca; . cantec; glas. Litera de tipar, avand corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipareau in trecut cartile canonice. - Din sl. fr. germ. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*canon
s.n. (reg) unealta asemanatoare cu compasul, folosita in rotarie; sisteala, sistoare.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sistar
s.n. (Reg.) Unealta asemanatoare cu compasul, intrebuintata mai ales in dulgherie. Cerc luminos care se observa in jurul unui astru sau al unei alte surse de lumina. [Var.: s.n.] - Din magh.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*tarcalan
s.n. (reg.) unealta asemanatoare cu un cutit, folosita la cioplitul sau la scobitul in lemn.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*sniter
s.n. (reg.) unealta asemanatoare cu un tarnacop, folosita de lucratorii forestieri.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*sabin
s.n. (Reg.) Unealta casnica cu care se deapana firele textile de pe scul pe tevi sau pe mosoare; sucala. - Din ngr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*rodan
s.n. (Reg.) Unealta ciobaneasca in forma de lopatica sau de bat ramificat la un capat, cu care se amesteca zerul in caldare cand se fierbe pentru a se face urda. - Et. nec.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*tamanjer
s.n. (reg.) unealta cu care se bat parii carmacelor pentru a fi fixati in fundul unei ape; mai.(by 8W2S2e2r11g11i4o)*naboinic
s.n. (Reg.) Unealta cu care se fac scobiturile si muchiile cercevelelor.(by 9W9S9e3r3g11i11o)*olcar
s.n. (reg.) unealta cu care se freaca pielea de oaie pentru a o curata de lana si pentru a o intrebuinta ca invelitoare pentru branza de burduf.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*scamator
s.n. (reg.) unealta cu varful ascutit cu care se fac gauri la opinci.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pungalau
s.n. (reg.) unealta de cizmarie cu care se rasuceste ata pentru incaltaminte.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sudrau
s.n. (reg.) unealta de fierarie cu care se da forma necesara capatului unui surub.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*naglaizan
s.n. (Reg.) Unealta de fier in patru muchii ascutita ca o dalta, cu care se fac gauri in gheata pentru pescuit, se desprind blocurile de gheata etc. Unealta asemanatoare cu o dalta, folosita in dulgherie. Tarnacop de otel, de forma unei bare cu sectiune a patrata, ascutita la capete si putin arcuita, folosit de mineri. - Et. nec.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*tiu
s.n. (reg.) unealta de largit gheata. nod de sange inchegat de raceala in corp. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*ghint
s.n. (reg.) unealta de pescuit formata din nuiele de mesteacan care alcatuiesc un fel de stavila mobila.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pas
s.n. (reg.) unealta de pescuit in forma de papuc sau de opinca, facuta din coaja lata de tei; leganas, leganus. (in forma: ) leasa de nuiele pentru pescuit.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*povarsuc
s.n. (reg.) unealta de prins peste; crasnic. locul de panda al vanatorului. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*lesnic
s.n. (reg.) unealta de scarmanat lana, canura si canepa, de forma unei tesali; pieptene, pieptenusi.(by 9W9S2e2r3g11i11o)*fosalau
s.n. (Reg.) Unealta folosita in cizmarie pentru a face desene pe talpa, pe caputa etc. incaltamintei. - Din magh. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*dichici
s.n. (reg.) unealta folosita la cojitul trunchiurilor de brad mai subtiri.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*siler
s.n. (reg.) unealta formata dintr-un cilindru taios de otel, fixat pe un maner de lemn, folosita in dogarie, pentru curatirea si netezirea interiorului vaselor mici de lemn; zgarci. capra de lemn folosita la executarea ulucelor, in industria taraneasca.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*scobar
s.n. (Reg.) Un fel de chipiu militaresc, inalt si tare, pe care il purtau odinioara membrii unor unitati militare. - Din magh. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*ceacau
s.n. (reg.) un fel de compas, in dulgherie. cerc luminos al lunii sau al unei surse luminoase. intindere, suprafata. cheotoare la haina.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*tarcalam
s.n. (Reg.) Un fel de cui de fier care se bate iarna pe talpa incaltamintei sau la potcoavele cailor, ca sa nu alunece. - Din ucr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*hac
s.n. (Reg.) Un fel de hambar construit din scanduri sau din nuiele impletite si folosit pentru pastrarea cerealelor. - Din ucr. rus. magh. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*sasaiac
s.n. (reg.) un fel de hambar construit din scanduri sau din nuiele impletite si folosit pentru pastrarea cerealelor; sasai; patul de porumb. lada in care se strange uiumul la moara.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sasaiac
s.n. (Reg.) Un fel de hora jucata de barbati; melodie dupa care se executa aceasta hora. - Et. nec.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*aganau
s.n. (Reg.) Un fel de hora jucata de barbati si melodia dupa care se executa.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*aganau
s.n. (Reg.) Un fel de mreaja ai carei ochi, impletiti cu laturi, se strang cand intra pestele inauntru. - Et. nec.(by 11W12S12e5r6g14i14o)*plopovat
(?) s.n. (Reg.) Un fel de omleta facuta in Ardeal, mai ales in zona Toplita.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hurtupui
s.n. (Reg.) Un fel de palton scurt care se poarta mai ales la tara. - Din germ.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*roc
s.n. (reg.) un fel de papara facuta din felii de malai oparite cu apa. bautura preparata din spirt amestecat cu apa; spiritus.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*paparau
s.n. (reg.) un fel de sac de prins peste, care se fixeaza la gardurile de pescuit.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*sarnic
s.n. (reg.) ungator pentru osiile carului (alcatuit dintr-un bat scurt cu pamatuf la un capat). bat cu un petec la un capat, folosit in jocul copiilor. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*felesteu
s.n. (Reg.) Unitate de masura a lungimii egala cu a sasea parte dintr-un stanjen. - Din germ.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*suc
s.n. (reg.) unitate de masura de capacitate (intre 1 decilitru si 1 decalitru). (inv. si reg.) unitate de masura de lungime egala cu 7-8 cm. (inv. si reg.) unitate de timp egala cu 7-8 minute.(by 10W10S4e4r4g13i13o)*ponter
s.n. (Reg.) Unitate de masura pentru capacitate, echivalenta cu aproape un hectolitru si un sfert, intrebuintata mai ales pentru cereale. - Din ucr. , pol.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*coret
s.n. (Reg.) Untdelemn; ulei. Expr. = a fi nevinovat; a invinge, a birui. - Din scr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*zaitin
s.n. (reg.) urma de roata, fagas, sleau. (reg.) bucata dintr-o vana de aur.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cepas
s.n. (reg.) val de panza intins la soare; sul, tramba. manecar scurt de panza, caputas de panza alba. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*habadir
s.n. (reg.) vanatoare cu oameni multi (gonaci) si cu caini. banii primiti de padurari pentru vitele aflate in locuri oprite. zagaz de apa; hait, baraj. partea aplecata a acoperisului unei case. gonaci, haitar. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*haitas
s.n. (reg.) vant rece si puternic ce sufla in sud-estul Transilvaniei de la nord-est si est; crivat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*nemer
s.n. (reg.) vas de lemn, cu fundul curbat, folosit la separarea aurului din minereul sfarmat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*saitroc
s.n. (Reg.) Vas de lemn (de diferite forme si dimensiuni) in care se varsa laturile. - Din ucr.(by 11W12S5e5r14g14i14o)*stiob
s.n. (reg.) vas de lemn (de diferite forme si dimensiuni) in care se varsa laturile; jghiab pentru porci. trunchi de copac scorburos sau scobit, ingropat in pamant si servind ca ghizd la o fantana putin adanca.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*stiob
s.n. (reg.) vas de lemn folosit la culesul strugurilor, purtat in spate.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*poton
s.n. (Reg.) Vas de lut ars, de mare capacitate, in forma de amfora, intrebuintat pentru pastrarea untdelemnului, a muraturilor etc. - Din tc. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*chiup
s.n. (Reg.) Vas din doage, de forma unui trunchi de con, in care se pastreaza laptele, se duc bucatele la camp, se tin bauturi etc. Trunchi scobit, intrebuintat ca ghizd la fantana. - Din magh. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*budai
s.n. (reg.) vas mic de lemn cu forma de farfurie si cu coada, folosit de ciobani ca masuratoare a laptelui; cauc de lemn folosit de ciobani.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*cioi
s.n. (Reg.) Vas mic, facut din scoarta de fag, cu care se vamuiesc cerealele la moara.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*vaitau
s.n. (Reg.) Vegetatie de copacei si ierburi care creste printre arborii unei paduri.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*bansag
s.n. (Reg.) Veriga, legatura de fier cu care se strang laolalta unele piese de la trasura, de la car etc. Petic la ghete. - Et. nec.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*zbant
s.n. (Reg.) Vesta fara maneci, din lana sau din stofa, pe care o poarta taranii. - Magh. (< germ.).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*prusluc
s.n. (Reg.) Viermarie. Fig. Multime de oameni care merg de colo pana colo. suf. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*viermat
s.n. (Reg.) Vita slaba, prapadita. Jaf, prada. Loc. adj. si adv. = (lasat) la voia intamplarii, fara stapan, expus jafului. Loc. adv. = de pomana, degeaba; pe nedrept. Expr. sau ori = lucrul castigat pe nedrept se pierde precum s-a dobandit. = pacat ca...; degeaba... = vai de... - Din tc. "ilicit, prohibit".(by 13W7S7e15r1g9i9o)*haram
s.n. (reg.) vizuina, barlog, grota. rapa, ponor, crapatura. groapa adanca cu apa, afundatura; mlastina. (la pl.) gropi cu noroi si apa pe un drum de tara, in care se infunda roata carutei. poiana pe o coasta de deal. (by 6W15S8e9r2g2i11o)*hartop
s.n. (Reg.) Vopsea de culoare caramizie, folosita in industria casnica.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*urlean
s.n. (Reg.) Zagaz de pietre ridicat de-a curmezisul unei ape curgatoare (prin care se inchide calea pestilor). - Din magh.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*gat
s.n. (Reg.) Zeama (ingrosata) scoasa din mamaliga care fierbe, inainte de a fi mestecata (si care se mananca separat); terci. - Din ucr.(by 10W10S3e4r4g12i13o)*cir
s.n. (Reg.) Zer inacrit, jintita etc. intrebuintate la inacrirea mancarii. suf.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*acris
s.n. (reg.) zgomot produs de suptul lacom al vitelului; smocotit, smocoteala.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*smocot
s.n. (reg.) zgomotul produs de un fier incins cufundat in apa. lucru lipsit de insemnatate. (in jocurile copiilor) sfaraitoare (cu nasture sau nuca). (in forma: ) prasnel, titirez.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sfaraiac
s.n. Relatie, corespondenta intre doua obiecte, fenomene etc. care au aceeasi structura; identitate de structura. Proprietate a substantelor cu compozitie chimica diferita, dar cu structura inrudita, de a se prezenta in aceleasi forme structurale cristalografice; izomorfie. Termen intrebuintat de unii lingvisti structuralisti pentru a denumi paralelismul de structura dintre silaba, cuvant si propozitie sau fraza. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*izomorfism
s.n. Relatie (economica) baneasca ce se stabileste intre o persoana fizica sau juridica (creditor), care acorda un imprumut de bani sau care vinde marfuri sau servicii pe datorie, si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), care primeste imprumutul sau cumpara pe datorie; imprumut acordat (cu titlu rambursabil si conditionat de obicei de plata unei dobanzi); creanta creditorului; obligatia (baneasca), datoria celui creditat; (concr.) valoarea, suma de bani pe care creditorul o cedeaza cu titlu rambursabil debitorului sau. = inscris care autorizeaza pe purtatorul sau sa primeasca un anumit credit. Expr. = a vinde fara a primi banii imediat (cu plata temporar amanata). (cuiva) = a pune la dispozitia cuiva, cu respectarea formelor legale, un credit in limitele si in conditiile stabilite de mai inainte. (cuiva) = a vinde (cuiva) marfa pe datorie; a acorda incredere cuiva, a astepta cu incredere comportarea buna a cuiva. Sector, sfera a circulatiei care cuprinde relatiile de credit . Coloana din dreapta a unui cont, in care se inscriu reducerile (scaderile) de activ sau sporurile (cresterile) de pasiv. Fig. Consideratie, incredere, stima, autoritate, influenta, trecere de care se bucura cineva. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*credit
s.n. Releu a carui functionare este comandata fie de modificarea temperaturii mediului inconjurator, fie de caldura produsa in urma trecerii curentului electric prin elementul sensibil. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*termoreleu
s.n. Relief sau impresie de relief redate intr-o sculptura sau intr-o pictura. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*modeleu
s.n. Religia crestina ortodoxa. Calitatea de a fi ortodox . Doctrina literara si ideologica romaneasca din perioada interbelica; inclinare spre cultivarea temelor si motivelor religioase ortodoxe. suf. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*ortodoxism
s.n. Religia de stat a Angliei, cu caracter reformat, constituita oficial in 1562, sub Elisabeta I. [< fr. ].(by 13W13S13e7r7g15i1o)*anglicanism
s.n. Religie animista, primitiva, care are la baza credinta ca slujitorii cultului pot influenta spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri si prin formule magice, practicata de unele populatii din nordul si centrul Asiei, de diverse triburi de eschimosi si de indieni din America de Nord, din America de Sud, din Indonezia si din Africa. - Din fr.(by 4W12S12e13r6g6i14o)*samanism
s.n. Religie antica bazata pe cultul zeului persan al luminii si adevarului. - Var. (dupa alte surse) - Din engl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*mithraism
s.n. Religie antica indiana intemeiata pe Vede, al carei zeu suprem era Brahma. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*brahmanism
s.n. Religie aparuta in India in sec. V-VI i.Cr. si atribuita lui Buddha, care considera viata un izvor de suferinte si de iluzii, propovaduind renuntarea la orice placeri. - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*budism
s.n. Religie a vechilor persani intemeiata pe principiul dualist al binelui si raului. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*mazdeism
s.n. Religie care recunoaste existenta mai multor divinitati. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*politeism
s.n. Religie de stat a Angliei (o forma de protestantism). - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*anglicanism
s.n. Religie monoteista intemeiata in sec. VII de Mahomed; islamism, mahometism, islam. - Din fr. (dupa ).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*mahomedanism
s.n. Religie monoteista intemeiata, in sec. VII, de Profetul Mahomed si raspandita in Asia si Africa; mahomedanism, islamism; totalitatea mahomedanilor; totalitatea tarilor sau popoarelor de religie mahomedana. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*islam
s.n. Religie monoteista (practicata de evrei), ale carei principii sunt cuprinse in Vechiul Testament; religie mozaica; iudaism. - Din fr. , it.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*mozaism
s.n. Religie nationala a Japoniei, caracterizata prin animism, venerarea unor divinitati ale naturii, cultul eroilor, al stramosilor etc. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sintoism
s.n. Religie raspandita in India, bazata pe principalele dogme ale brahmanismului si ale budismului. - Din fr. , germ.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*hinduism
s.n. Religie si scoala filozofica indiana, opusa brahmanismului si sistemului de casta al acestuia, intemeiata in sec. VI a.Cr. - Din fr. (by 2W2S3e11r11g4i5o)*jainism
s.n. Religie veche a popoarelor din Asia Centrala, Iran si Azerbaidjan, caracterizata prin dualismul binelui si raului. - Din fr. (by 7W8S1e1r1g10i10o)*zoroastrism
s.n. Reluare imediata a fazelor interesante intr-o transmisie sportiva (directa) la televiziune. - Cuv. engl. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*replay
s.n. Remediu folosit pentru prevenirea unui rau. Mic tub elastic inchis la un capat, folosit de barbati ca protector impotriva bolilor venerice sau ca mijloc anticonceptional. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*prezervativ
s.n. Remorca joasa de mare capacitate, folosita in constructii, pentru transportul elementelor prefabricate grele, de beton armat. - Din engl. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*treiler
s.n. Remorcare a unei ambarcatii, a unei plute, a unui slep etc., executata pe canale, fluvii sau rauri, cu mijloace mecanice, cu oameni sau cu animale. (sau ) = traseu de-a lungul unei ape rezervat acestui fel de tractiune. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*halaj
s.n. Remorcher care se deplaseaza dc-a lungul unui lant sau al unui cablu intins pe fundul apei. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tuior
s.n. Remorcher sau salupa cu motor de putere mica, folosite la remorcarea salandelor. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*salander
s.n. Remuneratie procentuala data celui care a mijlocit o afacere comerciala; comision, remiza. - Din germ.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*provizion
s.n. Renuntare voluntara la ceva (pretios sau considerat ca atare) pentru binele sau in interesul cuiva sau a ceva; jertfa. Jertfire de sine (din devotament, din abnegatie). = grup de oameni care infrunta o mare primejdie ca sa indeplineasca o misiune, o datorie. Ofranda rituala adusa unei divinitati, in cadrul careia se jertfeste o fiinta; jertfa. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*sacrificiu
s.n. - Reparatie, preparare, punere la punct, reglare. - Mr. megl. Tc. (Seineanu, II, 257; Meyer 263; Lokotsch 1407; Ronzevalle 159), cf. ngr. ????????, alb., bg. - Der. vb. (a repara, a regla), cf. ngr. ?????????? (din ngr. dupa Galdi 209); s.f. (reparatie).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*meremet
s.n. Repaus absolut, in mijlocul zilei, la orientali. Stare de beatitudine. (din fr. < ar. maghrebian = placere, sanatate, stare de satisfactie deplina; bucurie; stare de veselie provocata de hasis; hasis > tc. ) (by 12W5S6e14r14g8i8o)*kief
s.n. - Repaus, odihna, asteptare, aminare. - Var. Origine incerta. Poate fi un der. din sb. "vad"; cf. si sb. "a trece prin vad", sb. "a fixa separat", care permite sa presupunem un (cf. fata de ), cu disimilare posterioara. Pentru semantism, cf. sp. "repaus". Relatia cu sl. "soroc" sau lituan. "soroc" (Cihac, II, 303; Tiktin) este dificila fonetic.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ragaz
s.n. - Repetare a unui sunet datorita reflectarii undelor sonore pe un obstacol. - (Fig.) Rasunet, vilva. - Var. Fr. Var., din sec. XVIII, astazi inv., direct din ngr. ???.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*ecou
s.n. Repetare a unui sunet datorita reflectarii undelor sonore pe un obstacol. Unde reflectate care pot fi percepute distinct in raport cu undele directe. Fig. Rasunet, valva produsa de un eveniment, de o problema etc. Expr. = a repeta, a raspandi cuvintele sau ideile cuiva. - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*ecou
s.n. Reportaj infatisat printr-o succesiune de fotografii, in special instantanee, insotite de un text explicativ, care prezinta un eveniment, un fapt divers sau unele aspecte (actuale) din viata economica, politica, culturala, sportiva etc. - Din fr. rus.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*fotoreportaj
s.n. Reprezentare a corpului omenesc sau a unui animal jupuit de piele, servind sculptorilor si pictorilor pentru studiul anatomic al musculaturii. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*ecorseu
s.n. Reprezentare a propriei persoane in pictura, desen sau literatura. [Pr: ] .(by 15W15S9e9r2g3i11o)*autoportret
s.n. Reprezentare grafica a pozitiei stelelor, cu care astrologii prezic soarta cuiva, in raport cu data nasterii sale. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*horoscop
s.n. Reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafata plana sau curba, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. Arta sau tehnica de a desena. (sau = reprezentare a obiectelor tehnice (piese, organe de masini etc.) prin desen , in scopul fabricarii lor. Planul unei constructii. Ornamentatia unei cusaturi. [Pl. si: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*desen
s.n. - Reprezentare grafica a unui obiect, a unei figuri etc. Var. Fr. Var., prin falsa analogie cu - Der. (var. ), vb. (a executa un desen); , s.m. (persoana care desemneaza).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*desen
s.n. Reprezentatie (teatrala, cinematografica etc.). Ansamblu de elemente, de lucruri, de fapte care atrag privirile sau atentia, care impresioneaza, care provoaca reactii. Expr. = a atrage atentia printr-o purtare nepotrivita, a se face de ras. - Din fr. , lat.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*spectacol
s.n. Reproducere exacta a unui text, a unei semnaturi, a unui desen sau a unei picturi cu ajutorul fotografiei, al fototipiei, prin copiere manuala etc. [Acc. si: ] - Din fr. , lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*facsimil
s.n. - Reproducere. - Fruct. - Mr., megl. Sl. "specie" (Miklosich, 43; Cihac, II, 316), cf. bg. "fruct". - Der. , s.f. (fruct, produs, recolta); vb. (a da nastere; a produce, a fructifica), din sl. ; s.f. pl. (zi de nastere, reproducere; generare; creatie; vizita care se face unei lauze si cadoul care i se duce), din sl. ; , adj. (fructifer); adj. (fructifer; prosper, fecund); s.f. (fecunditate); adj. (care nu face fructe); adj. (productiv).(by 8W8S1e1r10g10i3o)*rod
s.n. Reproducere in ipsos, in ceara etc. a unui obiect, obtinuta prin mulare. Model executat din panza sau din hartie, dupa care se croieste un obiect de imbracaminte. - Din fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*mulaj
s.n. Respiratie. Nume generic dat sunetelor care se produc la nivelul pleurei, inimii sau vaselor in diferite boli, asemanatoare cu zgomotul facut de o coloana de aer sau de lichid impinsa cu forta intr-un canal ingust. Capacitate respiratorie mare; rezistenta fizica (mare). Adiere, boare. Masa de aer deplasata cu violenta (de explozia unei bombe), care poate provoca avarii si distrugeri. Fig. Avant, elan, insufletire. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*suflu
s.n. Respiratie puternica, profunda si prelunga, insotita in expiratie de un zgomot caracteristic care intrerupe ritmul respirator normal, pricinuita de o durere morala (sau fizica); suspin, oftatura, aht, oft, oftare. - V. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*oftat
s.n. Respiratie sonora, adanca si prelungita, provocata mai ales de o durere psihica; oftat, suspinare. Expr. (Rar) = a muri. Respiratie scurta si intretaiata, care insoteste un plans puternic; sughit (de plans), suspinare. (Reg.) Astma (la cai). [Pl. si: ] - Din (derivat regresiv).(by 7W7S15e1r9g9i10o)*suspin
s.n. - Respiratie, suflare. - Suflet, spirit. - Spirit, suflet fara trup. - Spirit, inteligenta, agerime. - Intentie. - (Mold.) Reputatie, faima. - Mr. Sl. (Miklosich, 22; Miklosich, 182; Cihac, II, 104), cf. bg. "spirit", slov. "miros". Ultimul sens este rezultatul unei confuzii cu Este dublet de la , s.m. pl. (dispozitie). - Der. (var. ), vb. (a mirosi urit, a puti), prin intermediul suf. expresive, cf. sl. "a respira", rus. "a putrezi"; , adj. (Mold., puturos); adj. (spiritual, patrunzator); , s.f. (putoare, miros urit), der. cu suf. - (dupa Conev 98, din sl. ; dupa Puscariu, VII, 469, si Candrea, rezultat din incrucisarea cu ; dar semantismul este normal, fara a avea in vedere aceasta posibilitate), cf. ; , vb. (a puti); s.f. (sac pentru seu), cf. ; , s.n. (putoare); (var. ), s.f. (lighioana, vietate), formatie paralela cu si , ca rus. "a putrezi", rut. "a mirosi urit", fata de slov. ; (var. ), s.f. (cojoc de piele de miel, folosit de ciobanii din Mold. si Trans.), pare cuvint identic cu cel alterior. - Cf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*duh
s.n. - Restaurant. Sb. din germ. , cf. Cihac. Tot prin sb. se explica der. , s.m. (hangiu, hotelier); sb. ; , s.f. (nevasta de birtas), sb.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*birt
s.n. Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*deseu
s.n. Rest ramas in urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut. = deseuri din industria alimentara care pot fi valorificate in alimentatia animalelor. Materie care se depune pe peretii sau pe fundul recipientelor in care se pastreaza substante lichide. [Pr.: - Var.: s.n.] - Din lat. , fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*reziduu
s.n. - Rest, ramasita buna de aruncat. Germ. in parte prin pol., rut., rus. (DAR). - Der. vb. (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*brac
s.n. Rest, ramasita buna de aruncat, nefolositoare; sfaramatura, bucata. Loc. adj. = care nu este bun de nimic; de neintrebuintat. Spec. Deseu rezultat in cursul fabricarii hartiei. - Din rus. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*brac
s.n. - Rest, reziduu. - (Inv.) Ticalosie, faradelege. - Var. Mag. (DAR). - Der. , s.n. (gunoi); , s.m. (gunoi), din mag. ; , s.m. (gunoier); , s.m. (Trans., persoana care face trafic cu reziduurile din minele de aur).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*goz
s.n. Retea deasa de ata, de sfoara etc., cu ochiuri innodate in forma de patrate, de romburi etc., care serveste la confectionarea unor perdele, a unor plase de pescuit, a unor sacose etc.; plasa^1. Saculet facut dintr-o astfel de retea, care serveste la transportarea cu mana a unor cumparaturi; sacosa. Plasa care desparte in doua terenul la unele jocuri sportive. Obiect facut dintr-o retea de ata subtire, folosit pentru strangerea si mentinerea intr-un anumit fel a parului pieptanat. [Pl. si: ] - Din fr.(by 4W12S6e6r15g15i8o)*fileu
s.n. Retea de nuiele impletite intre pari infipti in pamant, cu care se consolideaza o coasta de deal, o rapa, un taluz, etc. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*cleionaj
s.n. Retea de patratele inscrisa pe un desen, pe o harta etc. pentru a servi la reproducerea acestora la o alta scara. - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*caroiaj
s.n. Retea electrica cu doua borne de intrare si cu doua borne de iesire. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*cvadripol
s.n. Retea restransa de calculatoare, care permite accesul la resursele informatice numai unui grup autorizat de utilizatori. Extranetul mai poate fi privit si ca o extensie a |intranetului|intranet| unei companii, extins si pentru utilizatorii din afara acesteia. - Din engl. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*extranet
s.n. - Retributie, remuneratie, rasplata, salariu, leafa. - Mr. Tc. "drept" (Seineanu, II, 193; Meyer 145; Ronzevalle 81), cf. ngr. ????, alb. sb., bg. (Berneker 383). Sec. XVIII, inv., astazi se foloseste numai in expresia , cf. ngr. with gen hop ????. Din rom. provine rut. (Berneker 383).(by 13W13S7e7r15g15i9o)*hac
s.n. Reunire de table cerate, reprezentand cea mai veche forma de carte la romani. Culegere (manuscrisa) de legi, de documente medievale sau, de orice texte vechi (medievale), de obicei cu continut variat [Var: , s.n.] - Din lat. , .(by 15W15S15e9r9g2i3o)*codice
s.n. Reuniune de jaz formata de solisti si acompaniatori in vederea improvizarii in colectiv. [Pron. / < americ. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*jamsession
s.n. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecatura , combinatie, mixtura. (Chim.) Produs obtinut prin punerea laolalta a mai multor substante care isi pastreaza proprietatile caracteristice. Amestecatura . Interventie intr-o afacere; participare (neceruta sau fortata) la treburile sau relatiile altora; ingerinta. Expr. = a (nu) avea un (vreun) rol intr-o afacere, a (nu) avea (vreo) legatura cu cineva sau ceva. - Din (derivat regresiv).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*amestec
s.n. - Reuniune de scriitori sau artisti. Fr. - Der. adj., latinism pe care l-am gasit folosit numai de Lovinescu.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cenaclu
s.n. Reuniune nationala sau internationala in care delegati sau invitati dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, stiintific, cultural etc. Organ suprem de conducere al unor partide politice, organizatii de masa si obstesti. Denumire a parlamentului in unele tari, format din Camera reprezentantilor si Senat. (Urmat de determinari) Denumire a unor partide politice. Denumire data unor conferinte internationale ale statelor, convocate, de obicei, pentru incheierea de tratate de pace. - Din fr. , lat.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*congres
s.n. - Reuniune, sedinta. - (Banat) Adunare, culegere. - Tirg, piata. - (Mold.) Veghe. Sl., cf. bg., sb., rus. pol. (Tiktin; Candrea). Este dubletul lui s.n. (reuniune, sedinta; sinod, conciliu, comunitate), din sl. (Cihac, II, 235). - Der. vb. (Banat, a vorbi, a discuta); s.n. (culegere), din bg. ; , adj. (sinodal; ecumenic); , s.f. (inv., piata publica, for), din sl. ; s.n. (Olt., reuniune), confundat cu "loc ingradit".(by 1W10S10e3r3g12i12o)*sbor
s.n. Revelator fotografic pentru granulatie foarte fina. [< germ. - nume comercial].(by 12W13S13e6r7g15i15o)*atomal
s.n. Revizionism ( ); teorie lansata de Eduard Bernstein (Berlin, 06.01.1850 - Berlin, 18.12.1932), scriitor si politician socialist. In 1887 intra in legatura cu F. Engels, la Londra. Dupa 10 ani, declara ca teoria sociala marxista trebuie supusa unei revizuiri, punand astfel bazele revizionismului. [ pron. germ. ] (n. pr. + suf. ) [def. ] (by 11W12S5e5r14g14i7o)*bernsteinism
s.n. - Revolta, dezordine, harababura, vacarm. - Var. Origine expresiva, ca in etc. Derivarea din tig. "dansatori" (Graur, III, 186) nu pare posibila. Dupa Scriban, este var. de la .(by 13W6S6e7r15g15i9o)*calamandros
s.n. Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatra, din ciment etc. Rezervor de apa amenajat pentru inot sau pentru sporturile care se practica in apa. (Si in sintagma ) Regiune din care un rau, un fluviu, un lac sau o mare isi aduna apele. Regiune delimitata de albiile tuturor afluentilor unui rau sau ai unui fluviu. = parte a unui port, special amenajata pentru stationarea vaselor (in vederea incarcarii si descarcarii lor). Regiune geografica bogata in zacaminte de minereuri, in special de carbuni. (Anat.) Cavitate situata in partea inferioara a abdomenului si constituita din oasele iliace; pelvis. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*bazin
s.n. - Rezervor deschis, de mari dimensiuni. - Pelvis. - Regiune din care un riu, fluviu etc. isi aduna apele. - Var. Fr. Ortografia nu este fonetica. In rom. pare ca s-a pronuntat totdeauna cu , poate prin falsa asociere cu (by 13W14S7e7r15g1i9o)*bazin
s.n. Reziduu de culoare galbena-roscata obtinut dupa indepartarea terebentinei din rasina de conifere, folosit in industria hartiei, a lacurilor, a cauciucului etc.; sacaz. - Din ngr. germ. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*colofoniu
s.n. - Reziduu de nicotina pe fundul unei pipe. Mag. (Cihac, II, 478; DAR).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*bagau
s.n. Rezistor electric conectat intre doua puncte ale unui circuit electric pentru protejarea portiunii de circuit cuprinse intre aceste puncte. Derivare a circuitului sanguin pe alte cai circulatorii decat cele normale. - Din engl.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sunt
s.n. Rezultat al condensarii vaporilor. Fenomen de infiltrare a condensului de apa in combinatie cu unele specii de ciuperci in peretii locuintelor. - Din (derivat regresiv). (by 9W9S3e3r3g12i12o)*condens
s.n. Rezultat al unei diviziuni; cat. = raport intre varsta mentala si cea reala a unui copil; = raport intre volumul de bioxid de carbon eliminat si cel de oxigen absorbit in acelasi timp de un organism animal sau vegetal. (din fr. , lat. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*quotient
s.n. Rezultat favorabil, pozitiv (al unei actiuni); reusita, izbanda. Expr. sau (cuiva) = a-i dori (cuiva) noroc intr-o intreprindere. Primire buna, favorabila, cu rasunet, pe care o face publicul unei opere literare, unui spectacol etc. - Din fr. , lat.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*succes
s.n. Rezultat realizat intr-o competitie sportiva oficiala, a carui valoare reprezinta cea mai buna performanta, omologata de o persoana juridica; realizare maxima, performanta suprema obtinuta intr-un domeniu de activitate, intr-o actiune etc. Expr. (in ceva) = a atinge treapta cea mai inalta (in ceva). (sau ) = a pastra un record obtinut; a fi neintrecut in... - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*record
- s.n. - Rezultat sintetic al unei activitati pentru o anumita perioada de timp. Germ. it. (sec. XIX).(by 5W6S14e14r8g8i2o)*bilant
s.n. Rezumat foarte concentrat al subiectului (unui scenariu de film). [Scris si: ] - Din engl. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*sinopsis
s.n. - Ridicatura de pamint, rambleu. - Domeniu, proprietate agricola. Sl. "podea" (Miklosich, 37; Cihac, II, 276; Conev 80), din "platforma", cf. rus. "podea". - Der. s.f. (terasament); (var. ), vb. (a egala solul, a nivela), din sb. ; (var. ), s.f. (pardoseala, Mold., platforma unui vehicul).(by 10W4S4e12r13g13i6o)*pomost
s.n. Ridicatura mica de pamant care adaposteste o colonie de furnici; musuroi. Totalitatea furnicilor dintr-un musuroi. Fig. Multime (de oameni) care misuna. - Lat. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*furnicar
s.n. Rigla de desen prevazuta la un capat cu o rigla mai mica, perpendiculara pe prima. Dispozitiv indicator in forma de T, folosit pe un aeroport pentru a arata directia si sensul vantului. Nume dat unor obiecte care au forma literei T. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*teu
s.n. Rigla, echer sau orice alt instrument folosit (in constructii, in dulgherie etc.) pentru verificarea suprafetelor plane ori pentru |trasarea|trasa| drumurilor. suf. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*dreptar
s.n. - Riie la cal, ciine sau porc. - Eruptie, pustula, chelbe. - Var. Sb. "buba, escara", "cu bube, cu escare". Mai putin probabila der. din sl. "riie" (Cihac, II, 305), sl. "care da mincarimi" (Scriban, 1911, 936) din germ. "coji" (Puscariu, II, 605; REW 7059) sau din germ. medie "riie", gepid. (Puscariu, 273). Sb. sau pl. "denivelari" a dat in rom. s.n. (cos, denivelare), cuvint rar folosit de Tichindeal, al carui pl. a dat un sing. analogic (var. ), s.f. (Banat, bubulita; Banat, Trans., eruptie, pustula), cf. ALR, I, 25 si 129. - Der. adj. (cu rapan).(by 5W5S14e14r7g7i1o)*rapan
s.n. Rindea care serveste la indreptatul muchiilor scandurilor. suf. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*muchier
s.n. - Rindea. - Var. (Trans.) Mag. (Cihac, II, 501; DAR; Galdi, 132). - Der. vb. (a netezi cu gealaul); s.f. (netezire cu gealaul); s.m. (rindea); s.f. (talaj, strujitura).(by 12W13S6e6r14g15i8o)*gealau
s.n. - Rinduiala, regula, traditie. - Sens, logica. Tc. (arab.) (Seineanu, II, 335; Meyer 399; Lokotsch 1861), cf. alb., sb. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*sart
s.n. Riposta ofensiva desfasurata de o unitate militara aflata in aparare, cu scopul de a respinge un atac al inamicului patruns in dispozitivul ei si de a restabili pozitiile initiale. (Sport) Riposta - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*contraatac
s.n. - Ris, hohot. - Pofta de ris, de zburdalnicie, de joc. Creatie expresiva, care traduce efortul de a-si tine risul, cf. (Tiktin). - Der. s.n. (hohot de ris), cf. ; vb. (a hohoti); adj. (zimbitor). Legatura cu sl. "cirlig" (DAR) nu pare posibila.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*inc
s.n. - Ris, izbucnire in ris. - Var. Creatie expresiva, care corespunde multor forme sl., cf. bg., sb. , slov. , ceh. , pol. (Cihac, II, 49; Tiktin; Berneker 393); cf. - Der. , vb. (a ride); s.f. (ris); , vb. (a-i miji zimbetul pe buze).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*chicot
s.n. Ritual crestin de primire a cuiva printre credinciosii bisericii, insotit de atribuirea unui prenume; petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. Expr. (Mil.) = prima participare activa la o lupta. Apa folosita pentru savarsirea botezului . Stropire cu agheasma a credinciosilor si a caselor lor de catre preot, cu prilejul unor slujbe sau sarbatori bisericesti. (Mar.) Ceremonial de lansare la apa a unei nave noi. - Din (derivat regresiv).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*botez
s.n. Ritual . P. gener. Randuiala, tipic^1. Confesiune religioasa; religie; veche credinta religioasa. - Din ngr. , lat. , fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*rit
s.n. Roata de moara cu fus vertical; moara mica (intrebuintata pe apele de munte) avand o astfel de roata. - Et. nec.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*facau
s.n. Roata dintata cu un numar mic de dinti, care intra in componenta unui angrenaj, servind la punerea in miscare a altor roti din angrenajul respectiv. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*pinion
s.n. Roca afinata de culoare rosie, continand o mare cantitate de aluminiu si fier, produsa prin procese de alterare a scoartei terestre in conditii de temperatura si umiditate ridicate. Constituent principal al clincherelor de ciment portland artificial. [< fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*alit
s.n. Roca argiloasa de culoare alba sau usor colorata de impuritati, insolubila in apa, alcatuita din caolinit, intrebuintata in industria ceramicii, a hartiei, a sticlei, in medicina etc. (Med.) Pudra absorbanta, intrebuintata ca emolient. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*caolin
s.n. Roca bazaltica sau andezitica, continand feldspat cu structura radiara. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S11e11r11g5i5o)*variolit
s.n. Roca cu granule fine si cu o contextura compacta. [< engl. , cf. gr. - invizibil].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*afanit
s.n. Roca eruptiva alcatuita din feldspati alcalini si alte minerale, a carei culoare este un amestec de rosu si verde si care se utilizeaza ca material de constructie. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sienit
s.n. Roca eruptiva care apare ca rezultat al activitatii de scufundare si de oscilatii ale magmei. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*ofiolit
s. n. RocA? eruptivA? cristalinA?, asemA?nA?toare cu gnaisul. ArgilA? artificialA? prin arderea granulelor de argilA? in cuptoare speciale, folosit ca material de constructii. -Din fr. (by 7W15S15e15r9g9i2o)*granulit
s.n. Roca eruptiva cu structura granitica, existenta in Banat si in Muntii Apuseni, utilizata ca material de constructie. - Din fr. Cf. n. pr. %Banat%.(by 14W7S8e8r1g1i10o)*banatit
s.n. Roca eruptiva cu structura granuloasa folosita in constructii. [Scris si: ] - Din germ. , fr., it.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*gabro
s.n. Roca eruptiva de culoare deschisa, cu aspect grauntos fin. - Din fr. , germ.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*aplit
s.n. Roca eruptiva de culoare inchisa, cu structura porfirica, continand uneori cristale de diamant. (din fr. ) [def. ] (by 14W8S8e1r2g10i10o)*kimberlit
s.n. Roca eruptiva foarte dura, granuloasa, intrebuintata la constructii. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*granit
s.n. Roca eruptiva grauntoasa, cenusie, folosita ca piatra de constructie, la pavaje etc. - Din fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*diorit
s.n. Roca formata prin acumularea si consolidarea cenusii, nisipului etc. provenite din eruptiile vulcanice. = roca sedimentara formata prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*tuf
s.n. Roca formata prin depozitarea materialului expulzat in timpul exploziilor vulcanice. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*piroclastit
s.n. Roca granulara cu structura intermediara intre granit si diorit, folosita ca piatra de pavaj si de constructie. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*granodiorit
s.n. Roca in care predomina peridotul. [Var.: s.f.] - Din fr. germ. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*peridotit
s.n. Roca magmatica consolidata in adancimea scoartei Pamantului. (cf. germ. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*plutonit
s.n. Roca magmatica de origine vulcanica, de culoare verde inchis sau neagra. - Din fr. germ. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*picrit
s.n. Roca magmatica formata in cea mai mare parte din sanidin si care contine minerale rare. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*sanidinit
s.n. Roca magmatica in care mineralele sunt bine cristalizate si cu structura specifica, formata de obicei din cuart, feldspat si mica, la care se asociaza uneori minerale pretioase. [Var.: s.f.] - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pegmatit
s. n. roca magmatica intruziva cu structura holocristalina, din feldspati plagioclazi, piroxeni, amfiboli, olivina si biotit, folosit in constructii si in pavaje. (din fr., it. , germ. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*gabro
s.n. Roca metamorfica alcatuita din amfiboli, plagioclazi etc. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i11o)*amfibolit
s.n. Roca metamorfica alcatuita prin recristalizarea rocilor cu cuart (nisipuri, gresii etc.), utilizata in constructii, ceramica, industria metalurgica etc. - Din fr. , germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*cuartit
s.n. Roca metamorfica compacta, de culoare verzuie, folosita ca piatra semipretioasa. - Din fr. germ.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*nefrit
s.n. Roca metamorfica compusa din cuart, feldspat si mica. - Din germ. , fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*gnais
s.n. Roca metamorfica, cu structura granulara, compusa din piroxen alcalin verde si din granat^2 rosu. (din fr. ) (by 6W6S15e15r8g8i2o)*eclogit
s. n. RocA? metamorficA? cu texturA? sistoasA?, din cristale de cuar , feldspat si micA?. -Din germ. , fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*gnais
s.n. Roca metamorfica formata in cea mai mare parte dintr-o masa de granule (fine) de corindon, alternand cu magnetit; emeri. Material abraziv in stare de pulbere, obtinut din smirghel sau fabricat pe cale sintetica. Hartie acoperita cu un astfel de material, folosita pentru a freca, a curata sau a lustrui unele obiecte in industria lemnului, in lacatusarie etc. - Din germ.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*smirghel
s.n. Roca metamorfica provenita prin patrunderea magmei granitice in rocile sedimentare. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 3W4S4e12r12g6i6o)*migmatit
s.n. Roca metamorfica sau sedimentara care are proprietatea de a se desface usor in foi sau in placi subtiri cu suprafete paralele. = roca formata prin procesul de metamorfism al altor roci sub actiunea presiunii. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sist
s.n. Roca metamorfica sistoasa si grauntoasa, asemanatoare cu gnaisul. Argila artificiala obtinuta prin arderea granulelor de argila in cuptoare speciale si folosita ca material de constructie. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*granulit
s.n. |Roca|Roca| |eruptiva|eruptiv| cu structura |granuloasa|granulos| folosita in constructii. - Din germ. , fr., it.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*gabro
s.n. Roca sedimentara alcatuita din material detritic marunt si cenusa vulcanica. - Din fr. germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*tufit
s.n. Roca sedimentara argiloasa cu proprietati absorbante, utilizata ca decolorant sau dezodorizant. [Var.: s. f] - Din fr. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*bentonit
s.n. Roca sedimentara, bruna-neagra, formata prin bituminizarea unor substante organice sau prin oxidarea si polimerizarea petrolului. Amestec de bitum cu materiale minerale, intrebuintat mai ales la pavarea drumurilor. Drum, loc asfaltat. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*asfalt
s.n. Roca sedimentara calcaroasa, slab cimentata, alcatuita din fragmente de cochilii sau din schelete de organisme. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*lumasel
s.n. Roca sedimentara consolidata, formata din sfaramaturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cimentate cu argila, calcar, silice etc.; conglomeratie. Fig. adunatura, amestec, imbinare de elemente eterogene. - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*conglomerat
s.n. Roca sedimentara de origine organica, avand proprietatea de a nu arde. [< fr. , cf. gr. - fara, - combustibil, - viata, - piatra].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*acaustobiolit
s.n. Roca sedimentara de origine organica, necombustibila. - Din fr.(by 10W4S4e13r13g6i6o)*acaustobiolit
s.n. Roca sedimentara detritica necimentata constituita din diferite fragmente de roci si de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse intre 2 mm si circa 70 mm, care se formeaza pe litoral, in albiile apelor curgatoare, in regiunile ocupate de ghetari etc. Pietris mai marunt provenit din albiile raurilor, din cariere sau din piatra sfaramata, folosit ca agregat in prepararea betoanelor, ca material de pietruire a drumurilor etc. (Inv. si pop.) Pamant pietros sau nisipos, neproductiv, sterp. suf.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*pietris
s.n. Roca sedimentara detritica, neconsolidata, formata din fragmente de minerale si de roci cu dimensiunile foarte mici. Fractiune din sedimente cu aceeasi granulatie. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*aleurit
s.n. Roca sedimentara lichida, uleioasa, de culoare bruna-negricioasa, mai rar galbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formata dintr-un amestec natural de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se extrage din pamant si care serveste drept materie prima in industria chimica; titei. = combustibil cu proprietati asemanatoare cu cele ale titeiului, obtinut pe cale sintetica din carbune sau din oxid de carbon, prin hidrogenare catalitica. Derivat lichid al petrolului , folosit la arderea in lampi cu fitil pentru iluminat sau incalzit; gaz. - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*petrol
s.n. Roca sedimentara neconsolidata, de origine eoliana, de culoare galbena-cenusie, cu aspect poros, formata mai ales din praf silicos si argilos. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*loess
s.n. Roca sedimentara neconsolidata, provenita din sfaramarea unor minerale, roci sau organisme si care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine; (mai ales la pl.) loc, teren, intindere alcatuita din asemenea roca si, de obicei, lipsita de vegetatie. Expr. (sau = in numar foarte mare. (sau a = a intreprinde o actiune sortita esecului, pieirii. Depunere patologica de granule fine de oxalati, urati, silicati etc., care se formeaza intr-un rinichi, in vezica urinara sau in vezicula biliara. [Var.: (reg.) s.n.] - Din bg. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*nisip
s.n. Roca sedimentara organogena, solida, lichida sau gazoasa, utilizata drept combustibil, in industria chimica etc. [Pr.: -] - Din germ. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*caustobiolit
s.n. Roca sedimentara sau biogena alcatuita din carbonat de calciu, de culoare alba, cenusie, rosie, neagra etc.; piatra-de-var. [Acc. si: ] - Din lat. fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*calcar
s.n. Roca sedimentara silicioasa, alcatuita in cea mai mare parte din opal, argila si hidroxizi de fier, de culoare neagra sau bruna, cu aspect vargat. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*menilit
s.n. Roca sedimentara, silicioasa, de origine organica, cenusie-galbuie sau rosiatica, rezultata din consolidarea depozitelor de radiolari si utilizata ca material abraziv si absorbant. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*radiolarit
s.n. Roca sedimentara silicioasa formata in cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. - Din fr. (by 10W10S10e4r4g12i13o)*diatomit
s.n. Roca sedimentara silicioasa, formata prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit, pamantel. - Din germ. (by 14W15S8e8r1g2i2o)*kieselgur
s.n. Roca silicioasa compacta, variat colorata, alcatuita din calcedonie si compusi ai fierului, intrebuintata ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*jasp
s.n. Roca silicioasa foarte dura, de culoare cenusie, galbuie sau bruna. Obiect, instrument facut din silex , care dateaza din epoca de piatra. - Din fr. lat. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*silex
s.n. Roca sistoasa alcatuita in cea mai mare parte din straturi paralele de mica^1 si de cuart. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*micasist
s.n. Roca ultrabazica alcatuita din olivina, piroxeni, granat, cromit, adesea cu diamante, formata in cosurile vulcanice - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*kimberlit
s.n. Roca vulcanica alcatuita din cuart, andezin, biotit, hornblenda, feldspat etc., de obicei cenusie, folosita ca piatra de constructie. - Din fr. (by 14W14S1e2r10g10i4o)*dacit
s.n. Roca vulcanica cu aspect de porfir, de obicei in culori inchise, folosita mai ales la pavaj. - Din fr. germ. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*porfirit
s.n. Roca vulcanica, cu compozitia chimica asemanatoare cu a granitului, alcatuita din cuart si feldspati. - Din fr. germ. rus. engl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*riolit
s.n. Roca vulcanica de culoare inchisa, folosita ca piatra de pavaj si de constructie. - Din fr.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*andezit
s.n. Roca vulcanica de culoare inchisa, intrebuintata la constructii si la pavaje. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bazalt
s.n. Roca vulcanica de culoare neagra sau bruna-cenusie, cu infatisarea sticlei topite, care a fost folosita in epoca de piatra pentru confectionarea armelor si a uneltelor. - Din fr. lat. [petra].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*obsidian
s.n. Roca vulcanica de formatie recenta, cu compozitie asemanatoare cu a sienitului, folosita ca piatra de constructie. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*trahit
s.n. Roca vulcanica dura, formata din cristale mari de feldspat, cuart etc. inglobate intr-o masa de feldspat marunta sau sticloasa. [Var.: (reg.) s.f.] - Din ngr. fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*porfir
s.n. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit si el in aceeasi vara. - Din ucr. rus. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*paroi
s.n. - Roi mic produs de un stup. Bg., sb., slov. (Tiktin; Candrea; Conev 74), cf. - Der. vb. (a roi a doua oara in aceeasi vara).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*paroi
s.n. Rolare. = masina cu ajutorul careia se efectueaza operatia tehnica de rolare. - Din [re] + suf.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*rolat
s.n. Roman^1 scris in vederea transpunerii lui cinematografice. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cineroman
s.n. Roman care nu respecta estetica consacrata a romanului si care ilustreaza o noua estetica. Roman fara valoare artistica. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*antiroman
s.n. Roman, piesa de teatru sau film de groaza. - Cuv. engl. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*thriller
s.n. Rondela de cauciuc, material plastic etc., pe care se sprijina unele aparate pentru a preveni alunecarea lor. - Din germ. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*pufar
s.n. Roseata in forma de pete, care apare pe pielea corpului in diferite boli. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*eritem
s.n. Roseata intensa a pielii, precis localizata si de durata, aparuta in urma unei excitatii usoare. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*dermografism
s.n. Rostogolire; zgomot care insoteste o miscare de rostogolire. - V. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*rostogolit
s.n. Rotire. Cantecul si jocul cocosului-de-munte in perioada de imperechere. - V. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*rotit
s.n. - Rubin. It. (REW 891), din arab. , der. de la , oras din Persia; cf. fr. , sp. Termen comercial, inv.(by 1W2S10e10r3g4i4o)*balas
s.n. Rufarie de corp, de pat, de masa etc. confectionata pentru o fata (in vederea casatoriei); rufaria unui nou-nascut. - Din fr.(by 9W10S10e3r3g12i12o)*trusou
s.n. - Rugaciune a musulmanilor. Tc. pl. din arab. (Seineanu, II, 310). Sec. XVII, inv.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*salavat
s.n. - Rugaciunea musulmanului. - (Mold.) Obicei prost, viciu. Tc. (per.) (Lokotsch 1552; Tiktin).(by 1W10S10e3r4g4i12o)*namaz
s.n. Rugaciune catolica in amintirea asa-zisei incarnari a lui Cristos. [< lat. - inger].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*angelus
s.n. Rugbi cu reguli de joc modificate si adaptate copiilor. [Pr: ]. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*minirugbi
s.n. Rupere si pornire a ghetii prinse intre malurile unui curs de apa; zapor. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*debaclu
s.n. (Rusism inv.) Pamantul cu care au fost improprietariti taranii in 1864; loc de improprietarire. Portiune de pamant apartinand bisericii unui sat si exploatata de preot. - Rus .(by 5W13S14e7r7g15i1o)*nadel
s.n. Sabie lata cu doua taisuri, adesea incovoiata spre varf, care se folosea in trecut; pala^3. - Din magh. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*palos
s.n. Sabie mare cu doua taisuri, care se manuia cu ambele maini, folosita mai ales in sec. XV-XVI. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*espadon
s.n. Sabie scurta si lata purtata in trecut de infanteristi si de sergentii de strada; teaca de sabie. - Din rus. (by 14W15S15e8r9g2i2o)*tesac
s.n. - Sabie turceasca cu lama curba, cu doua taisuri. - Var. Mr. Tc. (Roesler 593; Seineanu, II, 221; Lokotsch 944), cf. ngr. ?????????, alb., bg. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*iatagan
s.n. Sabie turceasca, de lungime mijlocie, cu lama curba si lata, cu doua taisuri. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 9W2S3e11r11g11i5o)*iatagan
s.n. Sablon in al carui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie sa se cuprinda dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limiteaza dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei constructii etc. Greutate care depaseste limita maxima admisa sau pe cea normala. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*gabarit
s.n. Sac de turism, purtat, mai ales de excursionisti, in spate; ranita. - Din germ. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*rucsac
s.n. Sac din par de capra: , Pop.; Un fel de tol gros si rar tesut din par de capra din care se fac traiste pentru cai sau se acopera carute. [Turc. ]. [ de Lazar Saineanu, ed. VIII, Editura "Scrisul romanesc" S.A.] (by 9W10S3e3r12g12i12o)*harar
s.n. Sac facut din piele netabacita, uneori din stomacul unui animal (capra, oaie, bivol), in care se pastreaza sau se transporta branza, faina, apa etc. Expr. = foarte invatat; toba de carte. (pe cineva) = a lega (pe cineva) foarte strans, incat sa nu se poata misca; a lega fedeles, a lega cobza. (Reg.) = a nu se mai interesa de cineva. = a manca foarte mult, a se ghiftui. Sac facut din stomacul vitelor sau din piele de miel ori de ied, in care se inmagazineaza aerul la cimpoi, la armonica etc. Invelitoare de piele pentru picioare la trasurile, descoperite. = bocanci cu limba netaiata, prinsi de restul incaltamintei; bocanci facuti dintr-o singura bucata. Invelitoare elastica de piele, panza etc. a spatiului de comunicatie dintre doua vagoane de calatori. Garnitura de piele sau de cauciuc prin care se leaga doua conducte dintr-un motor. Basica uscata, care, pe vremuri, se intrebuinta in loc de geam. (Reg.) Burduhan. (Reg.) Copca in gheata. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*burduf
s.n. - Saciz, rasina arborelui Pistacia lentiscus. - Chit pentru sticlari. - Mr. Fr. din gr. u?????, de unde, prin intermediul arabei si sp. E dublet al lui , s.f. (tuica de mastic), din ngr. u?????? (Galdi 207), cf. tc., bg. , alb. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*mastic
s.n. - Sac pecetluit pentru expedierea valorilor declarate si sigilate. - Mr. It. (sec. XIX), cf. fr. ngr. ???????.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*grop
s.n. Sacrificare a unui pion alb sau a altei piese la inceputul unei partide de sah pentru obtinerea unui avantaj in atac. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*gambit
s.n. - Sa de povara, tarnita. - Creasta, culme de casa. - Mr. megl. Sl. "incarcatura" (Miklosich, 44; Cihac, II, 324), cf. bg., sb., cr., slov., alb. tc. , mag. "magar", din mgr. ??(?)?????? (Meyer, I, 40; Vasmer, 129; cf. REW 7512). Der. din mgr. (Roesler 576) sau din tc. (Lokotsch 1883; Ronzevalle 101) este improbabila, ca si originea rom. a bg. (Capidan, 210). - Der. vb. (a pune samarul).(by 8W8S1e1r10g10i3o)*samar
s.n. - Saftea, prima vinzare din zi. - Inceput. - Bucluc, boroboata. Sl. "inceput" (Cihac, II, 269; Conev 78), cf. ceh. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*pocinog
s.n. - Saftian, cordovan. Fr. - Der. s.f. (atelier, obiecte de marochin).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*marochin
s.n. Sala in care matroanele romane isi primeau musafirii apropiati. Sfatul cardinalilor adunati pentru alegerea unui nou papa. (Glumet) Adunare. Sala in care se intruneste conclavul . - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*conclav
s.n. Sala in termele romane destinata instalatiei si practicarii bailor reci. - Cuv. lat.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*frigidarium
s.n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita amestecata cu bucati de slanina. - Et. nec.(by 4W12S12e6r14g15i8o)*torpedo
s.n. - Salariu, leafa. - Prestatie sau tribut feudal. Germ. (< lat. ), prin intermediul pol. (Miklosich, 137; Cihac, II, 160; Tiktin), sau al mag. (Galdi, 93). Apare pentru prima oara in sl. din 1444. Inv. Der. s.m. (inv., mercenar), din germ. , prin intermediul unui cuvint sl. neidentificat; s.m. (mercenar polonez), din acelasi etimon germ., prin intermediul pol. (Miklosich, 137; DAR citeaza forma gresita ).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*jold
s.n. Salba, sirag purtat la gat ca podoaba. Colier cu decoratii purtat la gat ca distinctie.Cingatoare impodobita, purtata indeosebi de femei. - Din tc.(by 1W9S9e9r3g3i11o)*colan
s.n. Salivatie exgerata care apare in unele afectiuni. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*ptialism
s.n. - Salon, sala principala in casele de la tara. Germ. (Candrea). In Trans.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*coamar
s.n. Sal sau pled facut dintr-o stofa speciala de lana, cadrilata. - Fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*tartan
s.n. Sa mare de povara, fara scari, care se pune pe magari si pe catari; incarcatura care se aseaza pe spatele unui animal de povara. Bucata de scandura avand pe una din fete o mica platforma, care serveste la transportarea caramizilor pe schele. Lat de sprijin pe care se aseaza capriorii acoperisului unei case. - Din bg., scr.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*samar
s.n. Sanctuar al zeitei Atena. Cladire publica in care au loc manifestatii cultural-artistice. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. - templul zeitei Atena].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ateneu
s.n. Sanie cu un rand suplimentar de talpici in fata, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau in alt mod), servesc la cotit. Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. - Din engl., fr. [sleigh].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*bob
s.n. Sanie de metal foarte joasa, pe care se sta culcat pe burta. Proba sportiva practicata cu scheletonul . - Din engl. (by 6W15S15e15r9g9i2o)*scheleton
s.n. - Sansa, fericire. - Intimnplare, hazard. - Sl. (Miklosich, 32), cf. sb., cr., pol. - Der. (var. ), s.f. (soarta, noroc); vb. (a face fericit); adj. (fericit, cu noroc); s.n. (nenorocire); vb. (a pierde, a distruge, a ruina; a silui); adj. (fara noroc).(by 11W4S4e12r13g6i6o)*noroc
s.n. - Sant elicoidal pentru infiletare. - Filet. Germ. (Tiktin). Este dublet de la , s.n. (sant elicoidal pentru insurubare; sant in forma de spirala facut pe suprafata interna a unei arme de foc; tinta ornamentala) intrat prin intermediul pol. , rut. (Cihac, II, 120; Berneker 365). - Der. vb. (a perfora, a insuruba, a fileta; a face santul la armele de foc; a incrusta).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ghivent
s.n. Sant elicoidal regulat facut pe suprafata interioara sau exterioara a unei piese cilindrice ori conice, care permite insurubarea acesteia cu o piesa similara; filet. - Din germ. (by 2W10S11e4r4g5i13o)*ghivent
s.n. Sant elicoidal taiat pe suprafata exterioara sau interioara a unei piese cilindrice ori conice, servind pentru asamblarea prin insurubare a piesei; ghivent. Ramificatie a extremitatii nervilor. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*filet
s.n. Sant facut cu o masina speciala pe linia de indoire a unui carton (astfel incat straturile exterioare din spatele indoiturii sa nu se rupa). Sant pe un disc . [Pl. si: - Var.: s.f.] - Din germ. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*ril
s.n. Sant in forma de spirala, facut pe suprafata interioara a tevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o miscare de rotatie necesara mentinerii stabilitatii acestuia pe o traiectorie data. Cui sau piron cu capatul lat si proeminent. - Din pol. , ucr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*ghint
s.n. Sant sau rigola pietruita ori pavata, larga, care serveste la scurgerea apei de ploaie pe o suprafata inclinata de teren (traversand o sosea). - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*casiu
s.n. - Sant, transee. - Var. Tc. (Seineanu, II, 216; Lokotsch 812), cf. bg., sb. Sec. XVIII, inv.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*hindichi
s.n. Santulet prin care trece apa intre straturile de legume. - Et. nec.(by 14W7S7e1r1g1i10o)*caval
s.n. - Sapa, cazma. - Dalta. Origine incerta, dar probabil expresiva. Pare pina la un punct formatie paralela lui ; este identica lui , s.n. (burghiu, sfredel). - Der. s.n. (dalta); , s.n. (calapod, forma), numit astfel probabil datorita virfului sau, cf. ; vb. (Trans., a ciopli cu tesla); , s.n. (tirnacop); , s.f. (ciocanitoare, Picus maior, Picus minor), cf. celalalt nume, de la (identitatea cu "tirnacop", desi evidenta si semnalata inca de catre Hasdeu, I, 282, nu a fost admisa; dupa Tiktin, aflat in legatura cu ; Cihac, I, 119, se gindeste la sl. "blond", sb., cr. "blond"; Philippide, II, 714 propune o legatura cu alb. "cucuvea"; cf. DAR si Puscariu, 265; DAR se gindeste la posibilitatea unei radacini expresive, dar se refera mai curind la intentia de a reproduce strigatul pasarii; iar dupa Scriban, trebuie plecat de la "ager"; nici una din aceste sugestii nu este convingatoare); s.n. (brinci, lovitura cu cotul); , vb. (a impinge; a da ghionturi, a da pumni); s.f. (ghiont); , s.n. (ghiont), pare a rezulta dintr-o incrucisare a lui cu (DAR); , vb. (a impinge); , adv. (piezis).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ghin
s.n. - Sapa. Sl. (sb., cr., slov.) , cf. mag. (Cihac, II, 46), probabil contaminat cu "linguroi".(by 13W14S7e7r15g1i9o)*cauc
s.n. Sapatura facuta cu dalta in lungul sau imprejurul unei coloane. Element de constructie din lemn, din marmura sau din beton, folosit la captusirea partii inferioare a golului unei ferestre. Muchia finisata a deschiderii facute intr-un perete. - Din bg.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*glaf
s.n. Sapatura facuta sub nivelul terenului natural in vederea executarii platformei unui drum ori a unei cai ferate sau a construirii unui canal deschis. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*debleu
s.n. Sapatura lunga si ingusta facuta pe ambele parti ale unui drum, pentru scurgerea apei; orice sapatura in forma de mai sus, facuta pentru scurgerea apei, pentru ingroparea unei conducte, pentru marcarea hotarului intre doua suprafete de pamant etc. Expr. (Rar) = a se risipi, a se prapadi. Transee. (In evul mediu) Fortificatie de forma unui canal adanc si lat (uneori plin cu apa), care imprejmuia un castel sau o cetate. Crestatura sau scobitura in forma de sant , la diferite organe sau piese de masini, in scoarta unor arbori, in pielea unor animale etc. - Din pol. , germ. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*sant
s.n. - Sapca militara. Fr. din germ. Probabil de la acest cuvint provine , s.f. (Trans. si Bucov., sapca militara).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*chipiu
s.n. - Sarbatoarea crestina a Nasterii Domnului. - Imagine sfinta care reprezinta Nasterea, si pe care preotul o aduce in casele credinciosilor. - (S.m.) Personaj mitic, mos bun care intruchipeaza sarbatorile Craciunului, corespunzind uneori Regilor magi din traditia spaniola. - Mr., megl. Origine foarte discutata. Fonetismul din mr. indica un etimon lat., care trebuie sa fie lat. cu sensul de "copil," ca in sard. (Wagner 90), v. sp. , cf. sp. trebuie sa fi insemnat la inceput "Pruncul Iisus", care explica si folosirea acestui cuvint ca nume de botez si de familie, iar mai tirziu personificarea sarbatorii. Etimonul a fost deja propus, dar cu sensul de "creatie" sau "nastere". (A. Densusianu, 262; Jagic, XXXIII, 618; Pascu, 8; Pascu, I, 69). Aceasta solutie nu pare posibila, fiind negarea directa a dogmei crestinesti a Intruparii , si fiindca lasa fara obiect personificarea si fara explicatie numele de persoana Dificultatile care s-au opus der. din (de Rosetti, XI, 56) sint pierderea inexplicabila a lui si rezultatul > , si acesta se reduce la in pozitie atona, de unde rezultatul de asteptat ). Cele doua argumente sint insuficiente: pierderea lui este normala in acest caz, cf. , si pe de alta parte, numele de persoana la care nominativul s-a confundat cu vocativul: B??????? > , > si ????????? < fata de 'I?????? > Pe de alta parte, ideea ca hiatul trebuie sa se reduca la este falsa, si se bazeaza pe false analogii: are in secundar si a ajuns la rezultatul printr-un mecanism pe care nu il cunoastem. Hiatul se reduce normal la , cum arata Rosetti, 353, cind obtine de la , si de aici Prin urmare, credem ca rezultatul > este fonetic normal si logic, din punct de vedere semantic, daca se pleaca de la semnificatia de "copil". Celelalte etimoane lat. care s-au propus sint mai putin convingatoare: lat. (Lexiconul de la Buda); lat. (Hasdeu 615); lat. (Schuchardt, VII, 154; XV, 93); lat. cu un al doilea element neclar, cf. alb. > lat. (Meyer 189); lat. "chemare adresata de preot poporului, in prima zi a fiecarei luni" (P. Papahagi, XXXVII, 670; Puscariu 407; Capidan, III, 142; T. Papahagi, III, 211-3 si 220; cf. impotriva Iorga, XVIII, 220). Acelasi cuvint apare in mai multe limbi care au fost in contact cu rom.; cf. bg. (dupa Mladenov 256, direct din lat.), sb. "nume de persoana" (Danicic, V, 429), rut. , v. rus. "o anumita epoca a anului, nedeterminata in texte", rus. "solstitiu de iarna" si "moarte". Aceasta raspindire a cuvintului i-a facut pe unii filologi sa se gindeasca la o posibila origine sl. (Cihac, II, 79; Philippide, 17; Domaschke 163; Weigand, III, 98-104; Rosetti, XI, 56; Vasmer 633), bazat pe "scurt", sau pe "a face pasi". Vasmer adauga ca der. din rom. nu este posibila intrucit apare in v. rus. (cronica de la Novgorod) din 1143. Argumentul nu pare suficient, deoarece se stie ca pe vremea aceea rusii veneau in contact cu populatiile danubiene; este insa sigur ca rusa nu are alte cuvinte rom. atit de vechi, si ca in general are foarte putine. Totusi, etimoanele slave propuse nu par posibile, fiindca der. ar fi imposibila in aceasta forma (Berneker 604) si pentru ca se bazeaza pe o simpla consonanta, fara legatura semantica vizibila. Ipoteza lui Rosetti, dupa care "creatie" ar fi trecut in sl. ca termen ecleziastic, nu suprima dificultatile, caci este imposibil de admis, cum o face autorul, ca "la langue de l'eglise a egalement employe creatio" in loc de Craciun pentru ratiunile dogmatice expuse. In sfirsit, sensul de "moarte violenta" sau "moarte in floarea tineretii", propriu rus., pare a se explica prin rom. , vb. (a varsa singe, a ucide), datorita obiceiului de a taia porcul in ajun de Craciun, cf. , "ti-a sosit ceasul de pe urma". Pentru originea rom. a sl. cf. Jagic, II, 610; Schuchardt, IX, 526; Berneker 604; Capidan, 182.(by 7W15S9e9r3g3i11o)*craciun
s.n. - Sarbatoare a zilei sfintului protector, hram. - Chef, zaiafet. Germ. (Borcea 181). In Trans.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*chirvai
s.n. - Sarbatoare, comemorare religioasa. - Comemorare a unui mort, printr-un parastas. Sl. "sarbatoresc" (Miklosich, 39; Skok, VII, 786). - Der. vb. (a sarbatori; a petrece), din sl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*praznic
s.n. Sarbatoare crestina care celebreaza, la 25 decembrie, nasterea lui Cristos. = personaj legendar despre care copiii mici cred ca aduce daruri pentru pomul de iarna. - Probabil lat. "nastere".(by 4W4S12e12r6g6i14o)*craciun
s.n. Sarbatoare religioasa mozaica celebrata la inceputul primaverii. - Din ebr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*purim
s.n. Sarbatoare romana, care se celebra in amintirea alungarii regilor din vechea Roma. - Din lat. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*regifugiu
s.n. Sarbatorire a implinirii unui numar de ani (de obicei cincizeci) de la producerea unui eveniment important. - Din fr. , lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*jubileu
s.n. Sare naturala dubla, compusa din sulfat de magneziu si clorura hidratata de potasiu, folosita la fabricarea ingrasamintelor artificiale pentru soluri. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*kainit
s.n. Sasaire. Sunetul caracteristic, asemanator cu un "s" prelungit, pe care il scot unele animale sau pasari, ca sarpele, gasca; sasaitura; orice sunet asemanator. - V. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sasait
s.n. Sasiu pentru autovehicule. Sasiu lipsit de caroserie. .(by 5W14S14e7r7g1i1o)*autosasiu
s.n. - Satin. - Var. - Mr. Tc. din arab. (Seineanu, II, 28, Lokotsch 131); cf. ngr. ??????, bg. Apare din sec. XVI.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*atlaz
s.n. Scandura de anumite dimensiuni, care se acopera cu o carpa curata si pe care se asaza bucatile de aluat inainte de a fi introduse in cuptor; forma, tipar pentru aluat. - Din ngr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*panacod
s.n. Scara gradata suplimentara trasata pe rigleta sau pe cursorul unor instrumente si aparate de masura, spre a mari precizia de masurare a acestora. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*vernier
s.n. Scara rulanta utilizata pentru circulatia oamenilor (in metrouri, in magazine etc.). - Din fr., engl. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*escalator
s.n. - Scara sau treapta de trecere peste un gard. Sl., cf. bg. , sb., cr. slov. (Cihac, II, 291; Conev 74), din sl. "a traversa, a strabate".(by 9W3S3e11r11g5i5o)*pirleaz
s.n. - Scaunel de cizmar. - Capra de carutas. Origine necunoscuta. Dupa Cihac, din sl. "femur"; insa derivarea nu este clara. DAR il leaga de mag. "a rostogoli", "a face sa se rostogoleasca"; iar Scriban se gindeste la germ. "coliba".(by 10W10S3e4r12g12i6o)*bedreag
s.n. Scaunel rotund sau patrat, fara spatar. Spec. Scaunel fara spatar, prevazut cu un dispozitiv de inaltare si de coborare, pe care sta cineva cand canta la pian. Spec. Scaunel foarte scund, pe care isi poate tine picioarele o persoana care sta pe scaun. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*taburet
s.n. - scaunel, taburet al fierarilor. - Capra, banca pe care sade vizitiul. Germ. "capra; sevalet" (DAR). Sec. XIX.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*boc
s.n. Scaun inalt cu speteaza si brate. [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Din germ.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*jet
s.n. - Scaun inalt, fotoliu. - Tron. - Var. Lat. , de la "a sta tolanit", cf. it. "tarc pentru oi", sicil. "vizuina". Sub aspect semantic trebuie plecat de la sensul de "culcus, pat", ca in "lavita". Der. din germ. , prin intermediul sas. (Mindrescu, 63; Draganu, Bucuresti 1927, p. 137; Borcea 194; DAR; Galdi, 193) nu pare posibila fonetic si nu explica var. Der. din lat. (Hasdeu, I, 2, 256) nu este probabila. din var. nu este clar (din germ. , dupa Tiktin si DAR; din sl. , cf. ceh. , dupa Cihac, II, 159; din tc. , "mod de a se aseza", dupa Moldovan 426). - Der. adj. (in forma de jilt).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*jet
s.n. Scaun, jet (sculptat si impodobit) pe care stau monarhii la ceremonii; simbol al domniei. Expr. (sau = a ocupa domnia, a fi incoronat ca monarh. Fig. Puterea suverana a monarhilor; domnie. Scaun, jet special pe care stau prelatii (sau suveranii) in timpul unor ceremonii religioase. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*tron
s.n. Scaun mare, de obicei capitonat, cu spatar si rezematori pentru brate. = fotoliu extensibil care se poate transforma in pat. Loc situat in prima jumatate a unei sali de spectacol. = loc in primele randuri intr-o sala de spectacol. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. Cf. pol. %fotel%.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*fotoliu
s.n. Scaun numerotat situat la parterul unei sali de spectacole, in spatele fotoliilor; parte a salii de spectacole unde se gasesc astfel de scaune. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*stal
s.n. Scaun pliabil pe al carui schelet de lemn sau de metal este montata o panza si al carui spatar mobil se poate inclina dupa preferinta. - Din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*sezlong
s.n. Scaun scund, fara spatar, de forma cilindrica, capitonat sau facut din material plastic umplut cu aer. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*puf
s.n. Scaun, suport sau stativ cu trei picioare. [Pr.: - Pl. si: ] - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*trepied
s.n. Scena dintr-o lucrare dramatica in care un personaj, fiind singur pe scena, isi exprima cu glas tare gandurile. = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiza psihologica, prin care personajul supune introspectiei propriile sentimente. Lucrare dramatica de proportii reduse, destinata sa fie interpretata de catre un singur actor. Vorbire neintrerupta a cuiva, fara a da altuia timp pentru replica; vorbire cu sine insusi. [Pl. si: ] - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*monolog
s.n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu doua aripioare in varf, inconjurat de doi serpi, care, in antichitatea greco-romana, simboliza pacea si comertul. - Din lat. , fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*caduceu
s.n. Scheletul de sus al unui car (fara roti si loitre). Cantitate de obiecte, materiale etc. care se poate incarca pe un asemenea schelet. Vehicul special, tras de cai, care poarta mortul la groapa; car mortuar. Expr. (Fam.) = a fi pe sfarsite; a fi intr-o situatie grea; a fi gata sa esueze. Fig. (Pop.) Punct culminant al zilei, al noptii, al unui anotimp; punct culminant al unei actiuni care se desfasoara in timp; miez, toi. - Din magh. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*dric
s.n. Schimbare a directiei si a sensului de miscare a unui tren prin intoarcerea locomotivei si legarea ei la capatul opus al sirului de vagoane. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*rebrusment
s.n. Schimbare brusca in bine; inviorare. = mod de a achita o datorie prin transferul unei creante echivalente cu suma datorata. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*reviriment
s.n. Schimbare brusca in caracterul si in conditiile naturii si ale vietii pe pamant, sub influenta unor procese atmosferice, tectonice sau vulcanice nimicitoare. Fig. Rasturnare brusca, distrugatoare, in viata sociala. - Din fr. lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cataclism
s.n. - Schimbare brusca in conditiile naturii si vietii pe pamint. Fr. ; inainte (sec. XVIII), din gr. ??????????? (Galdi 158).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*cataclism
s.n. Schimbator de caldura folosit la incalzirea zemii de difuzie in fabricile de zahar. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*calorizator
s.n. Schimbator de caldura tubular, pentru fierberea unui lichid cu ajutorul aburului. suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*refierbator
s.n. Schimb in natura, constituind forma cea mai simpla a comertului. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*troc
s.n. Schita sau linii generale ale unui desen. Retea de meridiane si de paralele trasate in vederea alcatuirii unei harti. Ansamblul triunghiurilor, liniilor poligonale si punctelor care servesc ca baza masuratorilor terestre. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*canevas
s.n.schita sumara a unui plan, a unui desen etc. pron. -chiu. / fr. croquis(by 14W14S8e8r1g2i10o)*snschita
s.n. Schita sumara a unui proiect, care cuprinde numai elementele esentiale si caracteristice ale unei lucrari. (dupa fr. ).(by 13W13S7e7r15g15i9o)*anteproiect
s.n. - Scindura. - Lucrare din scinduri. Sifonier. - Scrinciob din scinduri, care se roteste in jurul unui ax. - Mr. , megl. Tc. (per.) (Seineanu, II, 164; Lokotsch 529), cf. ngr. ????????, alb. bg., sp. Cu primul sens se foloseste pl. m. - Der. s.n. (scrin); , s.m. (persoana care invirteste scrinciobul). Mag. provine mai curind decit din rom. (Edelspacher 13), din sb.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*dulap
s.n. Sclipire, scanteiere, licarire; ceea ce sclipeste; scanteie. [Var: s.n.] - Din (derivat regresiv).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*licar
s.n. Scoaba de fier care fixeaza in perete un dulap, o biblioteca etc. Unealta de fier de la bancul^1 tamplarului, care serveste ca opritor al scandurilor date la rindea. - Din germ. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*bancaizan
s.n. Scoala de cultura generala, in care sunt admisi absolventi ai scolilor generale si unde se predau cunostintele necesare continuarii studiilor in invatamantul superior sau diverse specialitati pentru pregatirea cadrelor medii. - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*liceu
s.n. Scoala estetica existenta intre cele doua razboaie mondiale care reactualizeaza principiile junimiste. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*neojunimism
s.n. Scoala etica neopozitivista care considera ca fundamentul notiunilor si al judecatilor morale este pur emotiv. - Din fr. (by 4W4S12e13r13g6i7o)*emotivism
s.n. Scoala literara spaniola care se caracterizeaza prin finetea excesiva a gandirii, cultul pentru alegorie si eruditie scolastica. - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*conceptism
s.n. Scoarta a unui copac. Coaja a unui fruct. Invelis al parului, cuprins intre maduva centrala si cuticula exterioara. (In sintagmele) = scoarta cerebrala. = partea periferica a glandei suprarenale; glanda corticosuprarenala. - Din fr., lat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cortex
s, n. Scoaterea din lupta a boxerului care, in urma unei lovituri primite din partea adversarului, nu poate relua lupta in decurs de zece secunde. [Prescurtat: ] - Din fr., engl.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*cnocaut
s.n. - Scobitura, adincitura. - Strachina, blid. - Lingura, polonic. - Farfuriuta. - Minerul furcii de tors. - Prapastie hau. - Mr. megl. Origine obscura. Este pus in legatura cu bg., sb. "strachina" (Cihac, II, 118; DAR), bg. (Conev 64), si prin intermediul acestuia cu ngr. ?????? "vas"; insa explicatia nu pare suficienta intrucit nu lamureste legatura cu si eventual cu ; cf. si , s.m. (Trans., blid), s.f. (Trans. de Vest, partea scobita a lingurii). Este posibil sa existe o intentie expresiva in aceste cuvinte (dupa Diculescu, 467, este gr. ?????). Der. , adj. (gol); , vb. (a sapa. a adinci); , s.f. (cavitate; scobitura); adj. (gol, scobit).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gavan
s.n. Scobitura in forma de sant, facuta intr-o piesa sau intr-un element de constructie. Deschizatura facuta la marginea inferioara sau la manecile unor obiecte de imbracaminte, avand un rol practic sau decorativ. Deschizatura din fata a pantalonilor; prohab. - Din germ.(by 13W6S6e7r15g15i8o)*slit
s.n. - Scoc de moara de apa. - Var. Sl. "oala" (Cihac, II, 165; DAR), cf. rut. pol. , rus. Sunetul se poate explica printr-o falsa analogie cu , deoarece apa se precipita in scoc facind o spuma alba ca laptele (alta explicatie, mai putin plauzibila, in DAR).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*laptoc
s.n. Scriere care cuprinde lista martirilor^2 bisericii (si povestirea suferintelor lor) sau, lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee, pentru o convingere. [Var.: s.n.] - Din lat. fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*martirologiu
s.n. Scriere cu caracter popular care reprezinta o sinteza a istoriei generale, alcatuita pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice si populare. [Var.: s.n.] - Din ngr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cronograf
s.n. Scriere stiintifica sau literara de proportii reduse. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*opuscul
s.n. Scriere veche cu caracter istoric, in care evenimentele sunt prezentate in ordine cronologica; cronica, hronic. [Acc. si: ] - Din sl. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*letopiset
s.n. - Scrisoare, act ce servea ca titlu de proprietate, de privilegiu, pergament. Se numeau astfel toate documentele ce proveneau de la cancelaria domneasca, si care purtau sigiliul domnitorului. - Var. (inv.) , (pop.) Ngr. ??????????? "bula de aur" (Roesler 579; DAR), cf. v. sb. Sec. XVII. Pentru nume, cf. si bula "sigiliu papal" si "document papal". - Der. s.m. (persoana care se bucura de un drept sau privilegiu, in virtutea unui document al domnitorului).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*hrisov
s.n. Scrisoare de cateva randuri. Bucata mica de hartie sau de carton imprimat care da dreptul la intrarea (si ocuparea unui loc) intr-o sala de spectacol, intr-o arena sportiva etc. = hartie de valoare emisa de o banca, prin care acesta se obliga sa plateasca detinatorului, la prezentare, suma inscrisa pe hartie. = hartie prin care o persoana se obliga sa plateasca altei persoane o anumita suma de bani la cererea acesteia din urma; cambie. - Din fr. Cf. it. %biglietto%.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*bilet
s.n. Scula aschietoare alcatuita dintr-un corp rotativ de otel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive si care este utilizata la finisarea suprafetelor cilindrice interioare ale pieselor metalice. - Din engl.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*hon
s.n. Scula aschietoare pentru prelucrarea suprafetelor frontale plane, conice, cilindrice, profilate. suf.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*adancitor
s.n. Sculptura in relief sau in basorelief. Desen al unui corp geometric executat in doua culori (rosu si albastru), privit cu ajutorul unor ochelari, care, la randul lor, avand si ei un vizor colorat in rosu si altul in albastru, dau imaginea unui corp in relief. = procedeu stereoscopic prin care se obtine imaginea in relief a unui obiect, folosindu-se ochelari cu sticle de culori diferite, complementare. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*anaglif
s.n. Sculptura reprezentand partea superioara a corpului omenesc, fara membre (si fara cap). Trunchiul (gol al) corpului omenesc. - Din fr. it. (by 11W4S4e12r13g6i7o)*tors
s.n. - Sculpturi cu figuri scoase in relief. Combinatie a it. cu fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*basorelief
s.n. - Scul sau manunchi de sculuri. - Unitate de masura egala cu 711 mm. - Mr. megl. Tc. "virtelnita" (Seineanu, II, 27); cf. alb. , bg., sb. , rus. Sensul 2 provine din rusa. Sec. XVIII, astazi rar.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*arsin
s.n. Scurgere de fluid dintr-o masa de fluid care se gaseste in stare de repaus sau in miscare. - Dupa it. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*eflux
s.n. Scurta cantare bisericeasca de lauda in cinstea unui sfant sau a unui eveniment religios. - Din sl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*tropar
s.n. Scurta piesa muzicala vocala, cu continut vesel sau satiric inspirat din actualitatile zilei, in care toate strofele textului se canta cu acelasi refren. Cantec intercalat intre scenele unui vodevil. Sectiune intercalata intre refrenele unui rondo. Poezie satirica alcatuita din mai multe strofe si un refren. Strofa a unui cantec sau a unei poezii terminata printr-un refren. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*cuplet
s.n. Scurta povestire (in versuri sau in proza) care cuprinde o invatatura morala practica, prezentata in forma alegorica. V. - Din fr. , lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*apolog
s.n. Scurta sceneta cu caracter glumet, satiric si, de obicei, cu tema actuala. - Din fr., engl. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*scheci
s.n. Scurt fragment, de obicei dintr-o opera celebra, in versuri sau in proza, pus la inceputul unei carti sau al unui capitol pentru a indica in mod concis ideea artistica a lucrarii sau a capitolului respectiv; moto^2. Scurta inscriptie pe fatada unei constructii, a unui monument, a unui edificiu antic etc. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*epigraf
s.n. Scurt monolog rostit cu glas scazut de un actor pe scena, ca pentru sine, in asa fel incat sa fie auzit numai de spectatori, nu si de partenerii aflati pe scena. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*aparteu
s.n. Scuter cu dubita folosit in transportul comercial. - Din fr. engl. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*motoscuter
s.n. - Scut, pavaza. - Perete fara fereastra. - Var. s.m. (peste, Rhombus maximus, Rhombus maeoticus). Tc. (Seineanu, II, 76; Meyer 169; Ronzevalle 129); cf. ngr. ???????, bg., alb. Sensul 1, care apare de la inceputul sec. XVIII (N. Costin), este astazi inv. Cuvintul turc are toate sensurile celui rom.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*calcan
s.n. Seceratoare pentru recoltarea cerealelor in doua faze (taierea plantelor si asezarea lor in brazda, apoi ridicarea acestora si treieratul). [< engl. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*vindrover
s.n. Secretie produsa de celulele mucoase ale unor glande. - Din lat., fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*mucus
s.n. - Sectie a unui magazin. - District, circumscriptie. Fr. prin intermediul rus. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*raion
s.n. - Sector, cartier. - Var. Germ. "trimestru", prin intermediul rus. "cartier". Inv. (sec. XIX).(by 12W12S5e5r6g14i14o)*cfartal
s.n. Sector, domeniu de activitate; persoanele care il reprezinta. = autoritate sub a carei jurisdictie intra o problema si care are competenta de a o rezolva. Expr. = a fi, a tine de competenta, de specialitatea cuiva; a intra in atributiile cuiva. [Pl. si: ] - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*resort
s.n. Sediment care se depune pe peretii butoaielor cu vin nou; tirighie. Substanta calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa, care se depune uneori pe coroana dintilor. - Fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*tartru
s.n. Sediment de bioxid de siliciu alcatuit din scoici si infuzori, intrebuintat in industrie. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*tripoli
s.n. Sediment moale alcatuit din particule fine, de culoare inchisa, cu miros caracteristic si uneori cu proprietati radioactive, depus pe fundul bazinelor acvatice, mai ales al apelor statatoare, sau ramas dupa inundatie la malul unui rau; mal; noroi. Expr. = a-si unge corpul cu un strat de namol in scopuri curative. Fig. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. "de") Cantitate, volum mare din ceva. [Var.: (pop.) s.n.] - Din ucr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*namol
s.n. Segment al corpului, la arahnide si la crustacee, format prin unirea capului cu toracele. - Din fr. it. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*cefalotorace
s.n. Segment al creierului corespunzand partii superioare a trunchiului cerebral. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*mezencefal
s.n. Segment al creierului situat intre trunchiul cerebral si substanta alba a encefalului. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*diencefal
s.n. Segment al membrului superior cuprins intre cot si umar; partea de la umar pana la incheietura mainii; membrul superior al corpului omenesc. Loc. adv. = cu bratele petrecute in jurul corpului cuiva (spre a-l strange la piept sau spre a-l purta pe sus). (sau ) = cu bratul trecut pe sub bratul altuia. Expr. (sau cuiva) = a trece bratul sub bratul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus. (pe cineva) (sau ) = a sprijini pe cineva, ducandu-l de brat. ( sau etc. pe cineva) = (a primi sau a astepta etc. pe cineva) cu mare placere. (pe cineva sau ceva) = a apara, a sustine, a lauda (pe cineva sau ceva). = a fi omul de incredere al cuiva. (sau ) = a ajunge (sau a lasa pe cineva) la discretia cuiva. Cantitate care se poate cuprinde si duce in brate . Fig. (In sintagma) = muncitori. Obiect sau parte a unui obiect care seamana cu bratul . Element solid al unui sistem tehnic, solidar sau articulat la un capat cu sistemul respectiv si care serveste la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei miscari. Parama legata la capatul unei vergi si care serveste la manevrarea laterala a acesteia. Distanta de la un punct fix la linia de actiune a unei forte. Ramificatie a cursului principal al unei ape curgatoare. = ramificatie parasita a unei ape, alimentata numai la revarsari. - Lat. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*brat
s.n. Segment al tubului digestiv cuprins intre faringe si stomac, prin care trec alimentele inghitite. [Pl. si: ] - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*esofag
s.n. Segment de cerc a carei coarda este un diametru; figura geometrica formata dintr-o jumatate de cerc. (Sport) Linie semicirculara care traseaza si limiteaza o suprafata semicirculara privilegiata de reguli speciale de joc (la baschet, handbal etc.); Sir de fiinte sau de lucruri asezate in forma de semicerc ; linie, miscare arcuita. Loc. adv. = in forma de semicerc . .(by 9W9S3e3r11g12i5o)*semicerc
s.n. Segment de dreapta care uneste doua puncte ale unui cerc sau ale unei sfere, trecand prin centrul lor; lungimea acestui segment. Locul geometric al mijlocului tuturor coardelor paralele cu o directie data. (In sintagma) = unghi sub care un observator vede diametrul unui obiect departat, in special al unui astru. - Din fr. lat. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*diametru
s.n. Segmentul initial al intestinului subtire. - Din fr. lat. [digitorum].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*duoden
s.n. Segmentul posterior al toracelui insectelor. [Var.: s.n.] - Din fr. (dupa ).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*metatorace
s.n. Semiconductor al unui circuit electric servind ca amplificator de putere. Aparat de radio portativ prevazut cu mai multe tranzistoare . [Pl. si: (m.) - Var.: s.n.] - Din fr. germ. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*tranzistor
s.n. Semifabricat de lemn alcatuit dintr-o placa de lemn, un miez de sipci, de scanduri inguste sau de fasii de furnir gros, acoperit pe ambele fete cu cate o foaie de furnir, intrebuintat mai ales la fabricarea mobilelor. - Din germ. (by 15W8S9e2r2g3i11o)*panel
s.n. Semifabricat din lana obtinut prin cardare, din care se obtin firele de tesut stofele. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*pretort
s.n. Semifabricat din lemn in forma de placa, realizat prin incleierea sub presiune a unui numar de obicei impar de foi de furnir suprapuse, intrebuintat la fabricarea mobilelor, a ambalajelor, a ambarcatiunilor etc. Invelis de piatra, de caramida, de sticla, de lemn etc. cu care se acopera unele elemente de constructie sau unele obiecte spre a le proteja impotriva agentilor externi sau spre a le infrumuseta aspectul. Placare. (La jocul de rugbi) Oprire din actiune a unui jucator prin imobilizarea lui cu mainile. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*placaj
s.n. Semifabricat obtinut prin tocarea fina a carnii proaspete de vita, folosit la fabricarea salamurilor. - Cuv. engl.(by 1W9S10e3r3g3i12o)*bradt
s.n. Semiintuneric care se lasa dupa apusul soarelui si tine pana la venirea noptii; inserare, crepuscul, amurgit. Loc. adv. = cand se lasa seara. Fig. Batranete, sfarsitul vietii. "amurg".(by 2W3S11e11r4g5i13o)*amurg
s.n. - Semiluna, emblema imperiului turc, mai ales pe steagul imperial (rosu aprins, cu o semiluna aurita, pe fond alb). Era scos in procesiuni, numai in prezenta sultanului; fiind purtat de un ofiter numit Tc. "lume, univers" (Seineanu, III, 5; Lokotsch, 53).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*alem
s.n. Seminte de mei (decorticate si adesea pisate); boabe de porumb sau, rar, de alte cereale, pisate sau macinate mare. Expr. (pe cineva) = a nimici, a face (pe cineva) pilaf. (Bot.; reg.) Mei. Mancare preparata din pasat fiert, care se mananca cu lapte, cu unt si branza etc.; terci de malai sau de faina. Expr. (sau etc.) (cuiva) (sau ) = a-i merge bine (cuiva); a izbuti in toate. sau = a fi lucru bun si placut (de mare folos pentru cineva). - Lat.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pasat
s.n. Seminte incoltite de lucerna , utilizate ca ingredient in salate, umpluturi etc., ca aport de vitamine si saruri minerale. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*alfalfa
s.n. Semivocala , numita si "i consonantic", notata de obicei in diverse alfabete fonetice cu sau ; iod^2. - Din germ.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*iot
s.n. Semnal acustic scurt si acut lansat, de regula, de un dispozitiv electronic. - Din engl. , fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*bip
s.n. Semnalizare prin balize; balizare Delimitare cu ajutorul unor semnale optice, acustice sau de radio a unui spatiu, a unui drum de navigatie aeriana sau maritima. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*balizaj
s.n. Semn (aparent) dupa care se deduce existenta unui lucru, a unui fenomen etc. Particularitate, semnalment, manifestare, dovada concreta dupa care se poate recunoaste un obiect, o fiinta sau un fenomen. (Jur.) Fapta, imprejurare, situatie, care, privita in legatura cu alte fapte, imprejurari sau situatii, poate servi ca proba intr-un proces. - Din lat. (cu sensuri dupa fr. ).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*indiciu
s.n. Semnatura pe o cambie prin care proprietarul cambiei dispune plata sumei prevazute in document catre o anumita persoana si la o data anumita. Mijloc, act prin care cineva garanteaza pentru actiunile, cinstea, angajamentele etc. cuiva. - Din it. , germ.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gir
s.n. - Semnatura pe o cambie prin care proprietarul ei dispune plata sumei prevazute. - Mijloc, act prin care cineva garanteaza pentru actiunile, cinstea etc. cuiva. It. (sec. XIX). - Der. , vb. (a-si da girul); s.m. (persoana care gireaza); , s.m. (persoana in favoarea careia este girata o cambie); adj., din it. fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*gir
s.n. Semn conventional (sonor sau vizual) sau grup de astfel de semne, folosite pentru a transmite la distanta o instiintare, o informatie, un avertisment, o comanda etc. = constructie de lemn, de metal sau de piatra, vizibila la distanta, care fixeaza pozitia unui punct pe teren. (sau ) = nume dat tuturor dispozitivelor folosite pentru a dirija circulatia in orase, pe caile ferate etc. = semnal acustic, optic etc. prin care se transmite un ordin sau o comanda pentru circulatia pe caile ferate. = indicator de circulatie. = dispozitiv, montat in fiecare vagon la trenurile de calatori care, in caz de primejdie, poate fi pus in functie de orice calator. Sunet conventional de recunoastere a diferitelor posturi de radio sau a diferitelor emisiuni ale unui post de radio. = emisiune radio care da ora exacta cu mare precizie, dupa anumite scheme de emisiune. Sunet de corn sau impuscatura prin care se anunta inceperea sau incetarea bataii la vanatoare. (Rar) Fluier mic de metal cu care se dau semnale ; semnal dat cu acest fluier. Fig. Tot ceea ce anunta sau determina inceperea unei actiuni ori ii serveste ca impuls. Expr. = a lua initiativa, a face inceputul intr-o actiune, a da tonul. (Psih.) Indiciu al unui fenomen sau al unui obiect din mediul inconjurator care, prin intermediul scoartei cerebrale, determina organismul sa reactioneze intr-un anumit fel. [Var.: s.n.] - Din fr. (dupa ).(by 7W15S1e9r9g10i3o)*semnal
s.n. Semn de onoare care se punea pe casca anumitor soldati sau ofiteri romani. - Din lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cornicul
s.n. Semn distinctiv, insemnare, nota care reaminteste ceva; aducere-aminte. Mic carnet de buzunar in care se fac insemnari pentru a reaminti o data, un nume, o problema etc. Carte, de obicei de format mic, care rezuma esentialul, prin tabele, formule etc., dintr-una sau din mai multe discipline, stiinte; memorator. Lista a spectacolelor si conferintelor, publicata in presa cotidiana. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*memento
s.n. - Semn (grafic). - Figura geometrica, valoare. - Parte, moment, etapa. - Unitate de masura. Lat. (sec. XVIII). Este dubletul lui - Der. , vb., din fr. ; adj., din fr. ; , s.f., din fr.; , s.f., din fr.; s.f., din fr.; s.n., din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*punct
s.n. Semn grafic in forma de steluta care se pune dupa un cuvant pentru a indica trimiterea la o nota ori inaintea elementelor (lexicale) neatestate si reconstituite etc. - Din fr. , lat.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*asterisc
s.n. Semn grafic in scrierea chirilica, de obicei fara valoare fonetica, pus dupa o consoana pentru a inlocui semnul moale sau semnul tare in pozitie neintensa. - Din sl. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*paieric
s.n. Semn grafic mic si rotund, asemanator cu o intepatura de ac, folosit ca semn de punctuatie, pentru a indica pauze intre propozitii sau fraze independente, pentru prescurtarea unui cuvant sau care se pune deasupra literelor "i", "j" etc. = semn de punctuatie constand din doua puncte asezate unul deasupra altuia, folosit pentru a arata ca urmeaza o vorbire directa, o enumerare, o explicare sau o concluzie. = semn de punctuatie constand dintr-un punct asezat deasupra unei virgule, folosit pentru a desparti partile componente ale unei perioade. sau = semn de punctuatie constand din trei (sau mai multe) puncte asezate in linie orizontala, folosit pentru a arata o intrerupere in sirul gandirii, al actiunii sau o omisiune dintr-un text reprodus. Expr. = a preciza ce este esential intr-o chestiune, a trage concluzia. Fig. (Cu valoare de interjectie) Gata! destul! Semn conventional in forma de punct , care indica pe o harta asezarile omenesti, care marcheaza zarurile, piesele de domino etc. sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a-i prelungi durata cu inca o jumatate din valoarea ei. Punct folosit in matematica, indicand efectuarea unei inmultiri. Fel de a coase, de a broda, de a croseta; model de cusatura, de broderie etc. (In sintagma) = unitate de masura pentru lungime, folosita in tipografie, 0,376 mm. Ceea ce se vede foarte mic din cauza departarii. Pata mica, rotunda, detasata pe un fond de alta culoare. (In sintagma) = locul din tinta in care tragatorul potriveste precis linia de ochire. Figura geometrica plana fara nici o dimensiune (reprezentata prin partea comuna a doua linii care se intalnesc). Loc determinat pe o lungime, pe o suprafata, in spatiu. (sau ) = serviciu medical organizat in fabrici, uzine, santiere etc. Valoare a unei marimi, mai ales temperatura la care se produce un anumit fenomen. Parte determinata in cadrul unei actiuni, al unei discutii, al unei probleme etc. Expr. = lucru, chestiune care angajeaza prestigiul, autoritatea, onoarea cuiva. (sau ) = locul de unde pleaca cineva; inceputul unei lucrari, al unei actiuni. = a fi gata de a..., a fi pregatit sa... = aspectul sub care cineva priveste o problema sau atitudinea pe care o are fata de ea; mod de a gandi. = in privinta..., sub raportul... sau = amanuntit, detaliat, pe larg. (ceva) = a regla (un aparat sau un sistem tehnic) pentru a-l face sa functioneze in conditiile dorite; a aranja, a potrivi lucrurile asa cum trebuie, fara a neglija nici un amanunt; a restabili adevarul. = a fi aranjat, bine imbracat. = a arata cuiva ce se cuvine si ce nu, a da cuiva o lectie de buna-cuviinta. Moment, stadiu, faza, etapa de dezvoltare. Loc. adv. (sau ) = pana la o anumita limita sau etapa; intr-o anumita masura. Expr. = in ce masura, pana unde... = situatie fara iesire. (Adverbial) Exact, precis, fix. Unitate de masura luata ca baza de clasificare, in special la sporturi. Unitate de masura pentru indicarea situatiei participantilor la unele jocuri (zaruri, carti, biliard etc.). Unitate de masura pentru sporirea sau reducerea cursului valorilor mobiliare negociate prin bursa. Fiecare dintre diviziunile unei cartele pentru rationalizarea anumitor produse industriale; tichet detasat dintr-o astfel de cartela. Loc. adj. si adv. = pe baza dreptului conferit de cartela; rationalizat; fara a avea pregatirea corespunzatoare functiei pe care o ocupa. - Din lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*punct
s.n. Semnificatie (a unui lucru, a unei vorbe, a unui gest etc.); sens, talc, noima. Loc. adj. si adv. sau = putand fi priceput de oricine, lamurit. = cu o semnificatie adanca, sugerand o anumita concluzie. - V.(by 15W1S9e9r9g3i3o)*inteles
s.n. Semn, obiect, imagine etc. care reprezinta indirect (in mod conventional sau in virtutea unei corespondente analogice) un obiect, o fiinta, o notiune, o idee, o insusire, un sentiment etc. (In literatura si arta) Procedeu expresiv prin care se sugereaza o idee sau o stare sufleteasca si care inlocuieste o serie de reprezentari. Spec. Semn conventional sau grup de semne conventionale folosit in stiinta si tehnica si care reprezinta sume, cantitati, operatii, fenomene, formule etc. = semn care reprezinta notiuni, obiecte sau operatii matematice. = mod conventional de notare a atomilor elementelor chimice folosit in scrierea formulelor si a ecuatiilor chimice. (Bis.; in sintagma) = rugaciune care reprezinta expunerea succinta a dogmelor fundamentale ale religiei crestine; crezul. [Acc. si: - Pl. si: (rar) ] - Din lat. fr. germ.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*simbol
s.n. - Semn ortografic in foma de virgula, care marcheaza absenta accidentala in rostire a unor sunete. - Var. - , s.f. (apostrofare, mustrare). Gr. ????????? (sec. XVII, Galdi 151); si modern din fr. - Der. vb., din fr.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*apostrof
s.n. Semn ortografic in forma de virgula, care marcheaza absenta accidentala in rostire a unor sunete. [Var.: s.f.] - Din fr. lat.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*apostrof
s.n. Sens, inteles, talc; scop, menire, justificare, motivare. Atributie, rol, misiune, sarcina. Mod de a-si intocmi viata; stare, situatie sociala, materiala, familiala; gospodarie. Expr. = a (nu) sti unde se afla si cum isi organizeaza cineva viata. = a intrevedea posibilitatea de a gasi ceva. = a procura ceva (greu de obtinut, de realizat). Mod, fel de organizare a unei activitati; ordine dupa care se desfasoara o actiune; plan de desfasurare, de executare a ceva. Expr. = a nu-si gasi locul, a nu-si gasi astampar. = a-si pierde cumpatul. = a fi acolo unde ii este locul, unde se cuvine sa fie. Ordine stabila, stare de lucruri; randuiala. Spatiu in forma de unghi, format la razboiul de tesut intre firele de urzeala ridicate de ite si cele ramase jos, prin care se trece suveica cu firul de batatura. Spatiu ingust lasat intre doua constructii alaturate sau intre doua parti ale unei constructii, pentru a permite miscarea lor relativa sub actiunea fortelor interioare sau a variatiilor de temperatura. Jgheab sapat in lemn, pe care aluneca o ferestruica, o usa, un capac. (Inv.) Gura; (azi livr.) grai, vorbire. Loc. adv. = fara un text in fata, din aducere-aminte, din memorie. Expr. = a invata un text pentru a-l putea reda din memorie. (pe cineva) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteala. (Inv. si arh.) Facultatea de a vorbi. - Lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*rost
s.n. Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva; lipsa de consideratie sau de stima fata de cineva sau de ceva. Loc. adv. = in mod dispretuitor. [Var.: (inv.) s.n.] - Din it.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dispret
s.n. Sentiment de dragoste si devotament fata de patrie si de popor, statornicit in decursul istoriei. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*patriotism
s.n. Sentiment foarte dezvoltat al cinstei, al moralei, al corectitudinii, al datoriei, manifestat in actiunile, in munca, in realizarile cuiva. Loc. adj., adv. (sau ) (sau ) = (care se comporta, actioneaza) fara a tine seama de nici un considerent moral in atingerea unui scop. Expr. = a se framanta, a-si pune probleme de constiinta in fata unei dificultati, a unei alternative. - Din fr. , lat.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*scrupul
s.n. Sentiment national al romanilor ; spirit romanesc. (Rar) Cuvant sau expresie specifica limbii romane. suf.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*romanism
s.n. Sentiment ostil fata de cineva, pornire impotriva cuiva provocata de amintirea neplacerilor suportate; dusmanie, ura, pica, resimtamant. - Din fr. (by 10W4S4e4r13g13i6o)*resentiment
s.n. Senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocata de hiperaciditate. (< fr., gr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pirozis
s.n. Serbare organizata cu ocazia marcajului animalelor in unele regiuni din America. Intrecere sportiva in care un calaret trebuie sa incalece si sa se mentina, fara sa, cat mai mult pe un cal sau un taur nedomesticit. - Din sp. fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*rodeo
s.n. Serial de comedie pentru televiziune sau radio. - Din engl. (din - comedie de situatii).(by 15W15S9e9r2g2i11o)*sitcom
s.n. Serie de cute paralele (si ondulate) aplicate pe o tesatura, pe o tabla, pe o hartie etc. Efect de finisare a unor tesaturi, constand in aplicarea de desene imprimate in relief. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*gofraj
s.n. Ser sanguin provenit de la un animal injectat cu un virus si care contine anticorpii formati sub influenta directa a acestuia. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*antiser
s.n. Service pentru aparatura de radiocomunicatii. - Din engl. (by 4W12S13e13r6g7i15o)*radioservice
s.n. - Serviciu; birou; meserie; functie; slujba religioasa. - Var. inv. Fr. , lat. (sec. XIX). Este dubletul lui s.n., din fr., prin intermediul rus. sec. XIX, inv., si al s.f. (sarcina, misiune), din ngr. o???????, sec. XVIII, inv. - Der. vb., din fr. ; (var. sec. XVIII ), adj., s.m., din fr. si mai inainte din ngr. o?????????; s.f. din fr. ; s.f., din fr. ; adj., din fr. ; adj., din fr. cf.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*oficiu
s.n. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unor unitati subordonate; localul in care functioneaza un asemenea serviciu. Functia de inspector; perioada de timp in care cineva isi exercita aceasta functie. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*inspectorat
s.n. Serviciu de masa complet, care se asaza in dreptul fiecarui mesean; totalitatea obiectelor de metal de care se serveste o persoana cand mananca. Ansamblu de obiecte sau de unelte necesare unei anumite operatii sau specifice unei anumite indeletniciri. Harnasament. Acaret. (La pl.) Aripi, gheare, gaturi de pasare . (Inv.) Cortegiu, alai. Taraf . Fig. Fel de om, soi; poama. - Din tc. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*tacam
s.n. - Serviciu de patru ore executat de o santinela sau un paznic. - Fr. Acelasi cuvint, prin germ. > mag. , a produs (Trans.) , s.n. (donita), cf. Densusianu, 60; Draganu, V, 266.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*cart
s.n. Serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, pe bordul unei nave, de membrii echipajului. A 32-a parte din roza vanturilor, adica 11 1/4 grade. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*cart
s.n. Serviciu de paza in interiorul cazarmilor sau al cladirilor militare, executat de ostasi neinarmati. Ostas care executa un schimb in serviciul de paza de mai sus; orice persoana care face de paza intr-un loc. Loc. adv. = de paza, de straja. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*planton
s.n. Serviciu facut in schimbul altui serviciu. (Rar) Deserviciu. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*contraserviciu
s.n. Serviciu in care isi desfasoara activitatea dispecerul. - Din (by 3W11S11e5r5g13i14o)*dispecerat
s.n. Serviciu intr-o institutie, intr-o intreprindere, intr-o organizatie politica sau de masa etc. care rezolva lucrarile curente ale conducerii acestora. Organ care coordoneaza si controleaza indeplinirea hotararilor partidului. Organ cu atributii administrative si executive al unei organizatii internationale. Grup de persoane care consemneaza continutul dezbaterilor unei sedinte. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*secretariat
s.n. Serviciu oferit de companiile de telefonie mobila, care permite clientilor sa foloseasca telefonul celular in timp ce calatoresc in afara spatiului de acoperire al retelei nationale. - Din engl.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*roaming
s.n. Serviciu postal special care pastreaza corespondenta la oficiul postal pentru a fi ridicata de destinatar personal; indicatie mentionata pe plic pentru acest fel de corespondenta. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*postrestant
s.n. - Ses, cimpie. - Teren lucrat, ogor, lan; activitati proprii agriculturii. - Fond, teren, teatru, scenariu in care se desfasoara o actiune sau in care se situeaza o actiune sau in care se situeaza un obiect. - Fond. - In heraldica, sfera, domeniu. - Regiune, portiune, suprafata. - Friu. - Var. (pl. ). Mr. megl. Lat. (Puscariu 361; Candrea-Dens., 338; REW 1563; DAR); cf. it., sp., port. , prov., cat. fr. Pl. se foloseste aproape exclusiv in expresiile Der. adj. (taranesc, campestru); , s.f. (taranca); , adj. (taranesc, rustic); , adv. (in mod rustic); adj. (campestru), din it. ; , s.f. (ogor); adj. (neted, plan). Dupa Candrea, 403, din rom. provin rut. "insulita".(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cimp
s.n. Set de litere, cifre si semne de punctuatie de diferite culori si caractere, aflate pe un suport transparent si care pot fi transferate, prin apasare, pe diferite suprafete. [Pl. si: ] - Denumire comerciala.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*letraset
s.n. Set de litere si silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor. suf.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*alfabetar
s.n. - Sezut, fund. - Anus. - Buci. - Fund, parte posterioara sau inferioara a unor obiecte. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 453; Candrea-Dens., 450; REW 2984; DAR); cf., it. sp. prov., fr., cat. port. - Der. , s.n. (opritoare la ham); (var. ), adj. (cu fundul mare); , adj. (cu bucile mari).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cur
s.n., s.f., adv. (reg.) (s.n.) vant amestecat cu ninsoare sau cu ploaie care te izbeste piezis. (s.f.) vorba prosteasca. (adv.) oblic, piezis; dintr-o parte; (fig.) nepotrivit, in mod gresit; (fig.) peltic.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*palis
s.n. Sfarsit de zi; inserare, amurg. Fig. Declin, sfarsit. Perioada de timp inainte de rasaritul soarelui; aurora. Lumina slaba, semiintuneric. - Din fr. , lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*crepuscul
s.n. Sfarsit, epilog fericit al (actiunii) unei opere dramatice, cinematografice etc. - Din engl. [ing].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*happyend
s.n. Sfera a fenomenelor psihice care se desfasoara in afara constiintei si care au putut fi anterior constiente sau ar putea deveni constiente ulterior. (dupa fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*subconstient
s.n. - Sfera de sticla in care se afla filamentul unei lampi electrice. Fr. "cioc", "felinar". Pentru expresia , care reproduce fr. , cf. Graur, IV, 72.(by 11W4S5e13r13g14i7o)*bec
s.n. Sfera sau para de sticla in care se afla filamentul unei lampi electrice; Lampa electrica. Expr. (Fam.) (sau ) = A fi sau a ajunge intr-o situatie fara iesire; a i se infunda, a o pati. Sita unei lampi de gaz. Orificiu prin care tasneste un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. - Din fr. [de gaz].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*bec
s.n. - Sfert, parte, bucata. Tc. (Seineanu, II, 133; Popescu-Ciocanel 22), cf. bg. , sb. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*ciric
s.n. Sfesnic cu trei lumanari (intrebuintat de arhierei la serviciul bisericesc). - Din ngr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*tricher
s.n. - Sfestoc. - Perie. - Var. (Trans.) Sl. "legatura" (Miklosich, 30; Miklosich, 381; Cihac, II, 189; Byhan 322), cf. rus. "fir", pol. "sirul de la depanatoare"; sau mai probabil din rus. "pai de secara".(by 10W10S3e3r4g12i12o)*matauz
s.n. - Sfirc, mamelon. - Gaura de la gura urciorului. - Cioc de urcior. - Virf, culme. - Var. - Mr. Creatie expresiva, bazata pe "obiect rotund", cu infix, cf. , provenind din aceeasi radacina. Sensul de "obiect rotund" este comun tuturor uzurilor sale; cel de al doilea se explica prin faptul ca gura urciorului tipic se afla deasupra unui cioc care imita |sfircul|sfarc| sinului (explicatie data de dictionare, de "git de urcior" nu este exacta). Legatura cu lat. (Hasdeu, I, 284) sau (REW 3922; DAR; Pascu, I, 196) pare mai curind socanta decit sigura. Mr. a pastrat, alaturi de sensul de "cioc de urcior" si pe acela de , care a trecut in ngr. ???????????? "cartofi" (Hoeg 149). - Der. , vb. (a ascuti; refl., a se urca, a se inalta; refl., a iesi in evidenta; refl., a se impauna); , vb. refl. (a se infoia), cu suf. expresiv - sau , cf.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*gurgui
s.n. Sfoara groasa, cu o impletitura speciala. Pozitie acrobatica in gimnastica in care picioarele se deplaseaza pana la 180?, in prelungire, pe pamant sau in aer, in pozitie verticala sau orizontala; sfoara . [Var.: s.n.] - Din germ.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*spagat
s.n. Sfoara (imbracata in matase colorata, in fir etc.), de obicei rasucita in doua sau in trei, intrebuintata mai ales ca ornament la imbracaminte; siret^1 . Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate intre ele si stranse intr-un invelis protector, folosit pentru racordarea la retea a lampilor portative, a fiarelor de calcat, a aparatelor de radio etc. - Din germ.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*snur
s.n. Sfredel cu care se fac gauri in butucul si in obezile rotii pentru a se monta spitele; sfredel lung si subtire (pentru gauri mici); butelnic. suf. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*spitelnic
s.n., s.f. (reg.) ramasita, urma, tipenie. (s.n.; in loc. adv.) = tiptil, pe furis. (s.n.; in forma: ) pretext. (s.n.; s.f.) sunet, zgomot; zgomot usor facut de vanatori pentru a deruta vanatul. (s.n.; in loc. vb.) = a da de veste, a vesti. (s.f.) aratare, vedenie, aparitie; fiinta foarte slaba, epuizata de boala, umbra. (s.f.; in expr.) = a se preface ca are treaba; a-si face de lucru.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*steamat
s.n., s.f. (reg.) (s.n.) carare prin padure pe care se trag bustenii. (s.n.) varf, culme. (s.f.) fasie de pamant intre doua dealuri.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*snait
s.n., s.f. (reg.) (s.n.) intuneric, bezna. (s.f.) celula subterana la inchisoare.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sutic
s.n., s.f. S.n. Camera special amenajata intr-o fabrica de paine, in care este pus la dospit aluatul. S.f. Polita pe care se asaza casul ca sa dospeasca. suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*dospitor
s.n., s.f. S.n. Dispozitiv de impingere si inchidere a cartuselor in magazia unei arme de foc. S.f. Dispozitiv sau mod de inchidere a unui obiect. [Pl. si; ] suf. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*inchizator
s.n., s.f. S.n. Dulap in care se pastreaza haine, obiecte de imbracaminte, lenjerie etc. S.f. Loc special amenajat in salile de spectacole, in localurile publice etc., unde se pot lasa in pastrare paltoanele, palariile etc. S.f. Totalitatea costumelor pastrate in depozitul unui teatru. S.f. intreaga imbracaminte pe care o poseda cineva. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*garderob
s.n., s.f. S.n. (Reg.) Firicel. S.f. Numele mai multor plante erbacee din familia gramineelor, foarte raspandite in vegetatia pajistilor naturale suf. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*firut
s.n. s.f. S.n. Unealta folosita la razuirea lemnului sau a unor piese de metal. S.f. Razatoare. S.f. Unealta cu care se razuiesc diferite obiecte (pentru a le curata). Masina cu care se indeparteaza radiculele de pe bobul de orez incoltit. Unealta in forma de tarnacop mic sau de sapa cu care se curata noroiul, gheata etc. adunate intre sinele si contrasinele unui pasaj de nivel. suf. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*razuitor
s.n., s.f. S.n. Unitate de masura a timpului, egala cu a saizecea parte dintr-o ora si care cuprinde saizeci de secunde. P. gener. Interval scurt de timp. Loc. adj. si adv. = (care se executa) pe loc, imediat. Loc. adv. = indata, imediat. = dintr-un moment in altul. Moment in care se intampla sau trebuie sa se intample ceva. (Concr.; la pl.) Mancare (frugala) pregatita pe loc. la comanda consumatorului. (Mat.) Unitate de masura pentru unghiuri si arcuri, egala cu a saizecea parte dintr-un grad. S.f. Original (in creion) al unei harti, al unui plan topografic etc., pe baza caruia se intocmeste harta, planul topografic etc. respectiv. (Jur.) Parte dintr-o hotarare intocmita dupa terminarea deliberarii, care cuprinde solutia data de organul de justitie. Document in care sunt consemnate hotararile luate in urma unei consfatuiri. [Pl. si: ] - Din fr. it. rus. germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*minut
s.n., s.f. Subst. Ceea ce impiedica, stavileste ceva. S.f. Frana formata dintr-un lant legat cu un capat de dricul carului si prevazut la celalalt capat cu o bucata de lemn, cu un carlig sau cu o talpa de otel, care se lasa sa se tarasca intre obada si sol pentru a impiedica una dintre roti cand vehiculul coboara la vale; piedica. S.n. si f. Curca (sau lant, streang) la ham care ajuta la impingerea inapoi a vehiculului, la incetinirea vitezei in timpul coborarii si la oprirea lui. S.f. (Reg.) Stavilar, zagaz, dig. S.f. Plasa intinsa pe un semicerc, cu care se astupa gura matitei ca sa nu iasa pestele cand se scoate navodul din apa. S.f. Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins peste, ca sa nu le rupa valurile. S.n. si f. Nume dat unor piese sau dispozitive care limiteaza deplasarea unui organ mobil, a unei instalatii, a unui aparat etc. suf. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*opritor
s.n. sg., adj. S.n. sg. Colectivitate mare de oameni; multime, lume; totalitatea persoanelor care asista la un spectacol, la o conferinta etc. Loc. adj. si adv. = (care are loc) in fata unui anumit numar de persoane, in vazul lumii. = Ansamblu de persoane considerate in raport cu participarea la un eveniment cultural, social, artistic etc. Adj. Care apartine unei colectivitati umane sau provine de la o asemenea colectivitate; care priveste pe toti, la care participa toti. = parere, judecata a colectivitatii; public . Care are loc in prezenta unui mare numar de oameni. Adj. Al statului, de stat; care priveste intregul popor; pus la dispozitia tuturor. = viata politica-administrativa a unui stat; activitatea cuiva in legatura cu functiile de stat pe care le ocupa. = parc. = subimpartire mai veche a dreptului, care se ocupa de relatiile persoanelor cu statul. = politie. = datorie a statului, rezultata din imprumuturi interne si externe. sau = invatamant sau scoala organizate si controlate de stat. (Despre persoane) Care ocupa o functie in stat. - Din lat. fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*public
s.n. sg. (inv.) impozit care se percepea in Moldova, in secolul al XVIII-lea, pe sarea extrasa, vanduta sau transportata; solarie.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*solarit
s.n. sg. (inv. si reg.) cartea de joc cu cea mai mare valoare (la taroc).(by 14W14S7e7r1g1i9o)*schiz
s.n. sg. (inv.) stofa fina de lana (cu un fir negru si unu cenusiu inchis).(by 8W1S1e10r10g3i3o)*prizal
s.n. sg. (Mat.) Primul factor al unei inmultiri, numar care urmeaza sa fie inmultit cu cel de-al doilea termen. .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*deinmultit
s.n. sg. (Mat.) Primul termen al unei impartiri, numar care urmeaza sa fie impartit la cel de-al doilea termen. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*deimpartit
s.n. sg. Odihna, liniste, tihna, pace. = loc. adv. necontenit, intruna; loc. adj. neastamparat. [Var.: (pop.) s.n.] - Din (derivat regresiv).(by 1W10S10e3r3g12i12o)*astampar
s.n.sg. Planta exotica din care se extrage indigoul. [< fr. , cf. ar. , pers. - albastru].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*anil
s.n. sg. (reg.) actiunea soarelui, a vantului sau a gerului care ofileste plantele.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*palici
s.n. sg. (reg.) ceata deasa, parceala. ninsoare cu fulgi marunti si rari.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*parci
s.n. sg. (reg.) coaja de cires, paltin etc., care se pune pe stupii de albine contra ploii si soarelui; captar.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cosbar
s.n. sg. (reg.; cu sens colectiv) prune tinere necoapte, cu gust acrisor.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*urlup
s.n. sg. (reg.) hrana, mancare. pensiune (in expr. = a tine pe cineva in pensiune). condiment.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cost
s.n. sg. (reg.) (in forma: ) functie, post. (in loc. adj.) = (despre militari) in termen.(by 6W15S8e9r9g2i3o)*stand
s.n. sg. (reg. inv.) panza de bumbac din care se faceau saci de perine sau haine femeiesti; anghina.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*cradel
s.n. sg. (reg.) mamaliga sau paine rea, neamestecata bine sau necoapta, cleioasa si lipicioasa; clisa, clei, letin, terci.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*clic
s.n. sg. (reg.) numele unei hore executate in ritm vioi; melodie dupa care se executa aceasta hora.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sabarul
s.n. sg. (reg.) partea din varful stogului alcatuita din ramasite de spice, adunate cu grebla.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*spicar
s.n. sg. (reg.) taratele de lemn si aschiile ramase dupa taiatul lemnelor; cenusa si funinginea ramase dupa arsul lemnelor si curatatul sobei.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cotrobol
s.n. sg. Sistem de decontare prin care, din insarcinarea unui creditor si pe baza unui efect, a unei polite etc. a acestuia, banca incaseaza in contul lui o suma de bani de la debitor. - Din it. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*incaso
s.n. sg. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat in directia stelei polare; miazanoapte. (Adjectival) = directie in care se indreapta intotdeauna varful unui ac magnetic. Loc. adj. = nordic. Parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc. asezata spre nord ; tinut nordic. Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. - Din fr. germ. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*nord
s.n. sg. Varietate de salam semiafumat, preparat din carne de bovine, de porc si din slanina. - Din germ. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*cracauer
s.n. sg. Volumul vanzarilor de marfuri pe o perioada data (exprimat in bani). (Fam.) = (despre magazine) cu vanzare intensa, cu afluenta mare de cumparatori; cu vad. - Din tc.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dever
s.n. si adv. (reg.) lemn scurt, fix, care departeaza cormana de coarnele plugului. lemn care sprijina alt lemn; proptea. obstacol, piedica. (adv.) drept, nemiscat, neclintit; darz.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*potinteu
s.n. si adv. (reg.) (s.n.) paine mica. (adv.; in expr.) = a sta chircit, cu spatele curbat, a sta pe vine.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*pupurez
s.n. si ( astazi mai ales in expr.) , s.m. Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren; ses, campie; intindere de pamant cultivata, semanata; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. = munci agricole. = artilerie care foloseste tunul si obuzierul de calibru mic si care poate fi intrebuintata pe un teren fara accidente prea mari. Loc. adv. = sub cerul liber; fara adapost. Expr. = a merge de-a dreptul, parasind drumul. (sau ) = a pleca orbeste, fara a sti incotro (de desperare, de durere, de manie); a ajunge la desperare. Intindere de pamant in afara unei localitati (unde nu mai sunt case). = masa intinsa si neintrerupta de gheata care acopera o suprafata (in regiunile polare). Loc. Spatiu, portiune de teren in limitele carora se desfasoara o anumita activitate. (Astazi rar) = sfera de activitate a cuiva; locul in care cineva isi desfasoara activitatea; activitate, munca, productie. = portiune de spatiu care poate fi cuprinsa cu privirea. (Fiz.) Regiune din spatiu in care fiecarui punct i se asociaza o marime fizica determinata; marime care caracterizeaza o asemenea regiune. Regiune din spatiu in care se pot exercita actiuni de forta asupra corpurilor. = regiune a spatiului caracterizata prin faptul ca, in oricare punct al ei s-ar gasi un mic corp incarcat cu electricitate, acesta ar fi supus actiunii unei forte care nu s-ar exercita daca corpul nu ar fi incarcat astfel. = regiune a spatiului caracterizata prin faptul ca, in oricare punct al ei s-ar gasi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forte de aceeasi natura ca cele care se exercita intre doi magneti vecini. Forma a materiei prin intermediul careia are loc interactiunea dintre particule. (In sintagma) = portiune anatomica pe suprafata careia are loc o interventie chirurgicala. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. Multime de valori ale uneia sau mai multor marimi (matematice, fizice etc.) variabile. - Lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*camp
s.n. Sicriu antic facut din piatra, bronz etc. (artistic ornamentat). Monument funerar in forma de sicriu. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*sarcofag
s.n. Sicriu. (Reg.) Cosnita de papura in patru colturi. [Var.: s.n.] - Din sl. (dupa ).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cosciug
s.n. si f. Diminutiv al lui . Mic obiect in forma de cub sau de paralelipiped. suf. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*patratel
s.n. (Si fig.) Rasuflare. (Inv.) Timp de odihna; scurt repaus, ragaz. - Din (derivat regresiv). (by 6W14S15e8r8g2i2o)*rasuflu
s.n. si f. (inv. si reg.) acoperamant pentru obiectele de cult; pocrovat. (inv.) tesatura fina ca un voal pentru acoperit capul. (reg.; la pl. art.) sarbatoare crestina la 1 octombrie (acoperamantul Maicii Domnului). (reg.; in forma "procov") val de mireasa. (reg.) panza de pe fata mortului. (reg.; in forma "procov") scutec de copil. (reg.) covor taranesc, scoarta; patura groasa, pocrovita, pocrut. (reg.; la pl. art. in forma "pocroavele") sarbatoare crestina la 29 august (Taierea capului sfantului Ioan Botezatorul). (s.f.; reg.) mica planta erbacee cu tulpina ramificata la baza si cu flori rosii, roz sau albastre; scanteiuta.(by 11W4S4e5r13g13i7o)*pocrov
s.n. si f. (reg.) (s.n.) bat special cu care se tescuiesc strugurii. (s.n.) mai de lemn pentru batut. (s.f.) planseta de lemn pentru tocat carnea; fund. (s.f.) unealta pentru zdrobit fructe, samburi.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*pisator
s.n. si f. (reg.) (s.n.) obiect mic. (s.f.) cantitate foarte mica din ceva; pic. (s.f.) zerul care ramane dupa ce se fierbe urda.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*sfac
s.n. si f. (reg.) (s.n.) pompa de incendiu. (s.n.) vermorel pentru vie. (s.n.) masina folosita la umplutul carnatilor. (s.n.) masina intrebuintata la fasonarea garniturilor de prajituri. (s.n.) puscoci (de soc) pentru copii. (s.f.) pompa mica, cu care se fac spalaturi interne la animale. (s.f.) pompa mica folosita pentru indepartarea albinelor cand roiesc.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sprit
s.n. si f. (reg.) (s.n.) rest sau fragment dintr-un intreg. (s.n.) bucata mica de pamant. pamant ramas necultivat si nefolosit.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sfartoc
s.n. - Sigiliu de lemn care se imprima pe prescuri. - Var. Sl. , probabil prin intermediul unei forme "sigiliu" (Tiktin). Der. din sl. (cf. ), propusa de Candrea, pare mai putin certa. (var. ), s.n., pe linga "sigiliu" mai denumeste si planta (Abutilon Avicennae).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pistornic
s.n. - Sigiliu. Tc. (per.) (Seineanu, III, 84). Sec. XVIII, inv. - Der. s.m. (inv., pastratorul sigiliului domnitorului sau al sultanului), din tc. (by 4W4S5e13r13g7i7o)*muhur
s.n. (Si in sintagma ) Boala endocrina manifestata prin cresterea in volum a glandei tiroide, proeminenta globilor oculari, palpitatii, insomnii, nervozitate etc. - Din fr. [maladie de] (by 12W6S6e14r15g8i8o)*bazedov
s.n. (Si in sintagma Cantec religios al negrilor americani care a constituit una dintre sursele jazului. - Cuv. engl.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*spiritual
s.n. (Si in sintagma ) Leziune incipienta a tuberculozei pulmonare, datorita reactivarii unor focare vechi de infectie tuberculoasa sau localizarii recente a unei noi infectii. Acumulare intr-un organ sau intr-un tesut al leucocitelor sau a altor celule ca reactie la patrunderea unor agenti infectiosi, traumatici, alergici etc. - Din. fr. , germ.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*infiltrat
s.n. (Si in sintagma Sistem de integrare sociala a unui individ sau a unui grup mic. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*microsistem
s.n. Silicat de aluminiu foarte refractar, incolor sau roz, cu luciu sticlos, continut in materiale aluminoase si argiloase. - Din engl. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*mullit
s.n. Silicat de aluminiu hidratat care intra in compozitia caolinului, de culoare alba, mata, uneori usor colorat. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*caolinit
s.n. Silicat de aluminiu natural folosit in industria ceramica. - Din fr. (by 10W4S12e13r6g6i15o)*silimanit
s.n. Silicat de magneziu si aluminiu din grupa granatului, de culoare rosie, rosiatica sau neagra, cristalizat in sistemul cubic, folosit ca piatra semipretioasa. - Din fr. germ. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*pirop
s.n. Silicat hidratat natural de nichel, de culoare verde-albastruie. - Din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*garnierit
s.n. Silicat natural de aluminiu, cristalizat, folosit in industria ceramicii. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*andaluzit
s.n. Silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat in sistemul rombic, de obicei de culoare galbena, folosita ca piatra pretioasa. [Pl. si: ] - Din fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*topaz
s.n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albastruie sau galbuie si cu luciu sidefiu. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*disten
s.n. Silicat natural de aluminiu si de potasiu, de culoare cenusie sau alba, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca ingrasamant agricol. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*leucit
s.n. Silicat natural de aluminiu si de sodiu, asociat cu sulfura de sodiu, de culoare albastra intensa, cristalizat, folosit la confectionarea unor obiecte de arta, la prepararea unor vopsele; lapis, lapislazuli. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*lazurit
s.n. Silicat natural de calciu, aluminiu si fier, monoclinic, verde, foarte sticlos, folosit ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*epidot
s.n. Silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, intrebuintat ca piatra de slefuit sau, in stare pura (de culoare rosie), ca piatra semipretioasa. - Din germ.(by 11W4S5e5r13g14i7o)*granat
s.n. Silicat natural de calciu si de magneziu care se prezinta sub forma de cristale de culoare alba. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*tremolit
s.n. Silicat natural de calciu si de titan^1, de culoare galbena, verzuie sau bruna, intrebuintat ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*titanit
s.n. Silicat natural de litiu si de aluminiu, de culoare alba-cenusie, galbena-verzuie sau violeta, cu luciu sidefiu. - Din fr. (by 13W14S7e7r15g1i1o)*spodumen
s.n. Silicat natural de magneziu din grupa olivinei, cristalizat in sistemul rombic, cenusiu-galbui, sticlos. - Din fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*forsterit
s.n. Silicat natural de magneziu si de fier cristalizat, de culoare verzuie-maslinie, galbena sau incolora, cu luciu sticlos. - Din fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*peridot
s.n. Silicat natural de mangan, uneori si cu calciu, de culoare roz-cenusie, cu luciu sticlos, utilizat ca piatra ornamentala, de podoaba, la confectionarea unor obiecte decorative etc. - Din fr.(by 2W3S11e11r4g5i5o)*rodonit
s.n. Silicat natural de titan si de calciu cristalizat in sistemul monoclinic, de culoare galbena-bruna, lucios, frecvent in rocile eruptive. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*sfen
s.n. Silicat natural de toriu, puternic radioactiv, intrebuintat, ca minereu, pentru extragerea unor elemente radioactive. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*torit
s.n. Silicat natural de zinc, cristalizat, de obicei incolor, sticlos, din care se extrage zincul. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*willemit
s.n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, de obicei galben-portocaliu, rosu sau verde, foarte dur, folosit pentru obtinerea bioxidului de zirconiu, iar cristalele limpezi ca pietre semipretioase. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*zircon
s.n. Silicat natural hidratat de aluminiu din grupa mineralelor argiloase, alb sau divers colorat, cu luciu mat. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*haloizit
s.n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu si fier, cristalizat, de culoare verde. - (n. pr.) + suf. Cf. fr. %lotrite.%(by 15W8S9e2r2g11i11o)*lotrit
s.n. Silicat natural hidratat de calciu si de aluminiu. - Din germ. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*vezuvian
s.n. Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare alba-verzuie, unsuros si moale la pipait, folosit in industria farmaceutica, textila etc. - Din fr. Cf. it. %talco,% germ. %Talk.%(by 12W5S5e14r14g7i8o)*talc
s.n. Silimanit, folosit ca material izolator in asociere cu talas de lemn sau fibra de trestie. - Din engl. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*fibrolit
s.n. (sil. ), ind. prez. 1 sg. si 3 pl. 1 pl. imperf. 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. ger. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*auzi
s.n. Silogism a carui concluzie este premisa unui silogism urmator. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*prosilogism
s.n. Silogism dintr-o serie de silogisme, care are ca premisa concluzia silogismului anterior. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*episilogism
s.n. Silogism sau rationament corect din punct de vedere formal, dar gresit din punct de vedere al continutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesentiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce in eroare; argument, afirmatie etc. false. - Din fr. , lat.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sofism
s.n. (Silv.) Aparat folosit pentru determinarea inaltimii arborilor, a suprafetei de baza a arborilor la hectar, precum si a unor elemente topografice dintr-un arboret. - Et. nec. (by 9W2S2e11r4g5i13o)*relascop
s.n. si m. (inv.) brau de par putat de |baltagii|baltagiu|. slujitor la curtea domneasca; edecliu.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ortacusac
s.n. Simptom constand din culoarea usor galbuie a pielii si a mucoaselor, care constituie unul dintre semnele de inceput ale hepatitei. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*subicter
s.n. si m. (reg.) asociere, tovarasie; taifas, voie buna. (s.m.) tovaras de drum, ortac.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tarsag
s.n. si m. saltea umpluta cu paie sau cu fan; mindir, parnajac, salmajac, strajac. constructie in care se pastreaza nutretul de vite; sopru, sura, magazie, fanar. fiecare dintre cele doua lemne cu care doi oameni aduc fanul pentru a-l aseza in claie. parte a batozei prin care ies paiele. (s.m.) muncitor agricol care cara paiele la treierat.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*paier
s.n. Simt care se refera la senzatiile provocate de agentii exteriori asupra receptorilor pielii sau mucoaselor; pipait. Masura, cadenta, ritm in muzica. Ritm de miscare in mers, in dans etc. Facultate de a judeca o situatie dificila rapid si cu finete, care determina o comportare corecta, delicata si adecvata. - Din germ. fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*tact
s.n. Simt cu ajutorul caruia se percep sunetele. = aptitudine de a distinge, memora si reproduce corect sunete muzicale. Faptul de a auzi; auzire. - Din (derivat regresiv).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*auz
s.n. Simt de orientare rapida intr-o imprejurare sau intr-o situatie dificila; perspicacitate. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*fler
s.n. Simt prin care organismul primeste (cu ajutorul limbii si mucoasei bucale) informatii asupra proprietatilor chimice ale unor substante cu care vine in contact; senzatie produsa de o substanta (alimentara) prin excitarea limbii si mucoasei bucale; proprietatea unor substante (alimentare) de a provoca aceasta senzatie. Loc. adj. = gustos. = lipsit de gust bun; fad. Expr. (sau ) = a incepe sa-ti placa (un lucru). Fig. Capacitatea de a intelege sau de a aprecia frumosul (in natura, in arta). Loc. adj. = (despre oameni) cu simt estetic sau artistic dezvoltat; (despre manifestari, realizari ale oamenilor) care exprima, arata un asemenea simt. (sau ) = (despre oameni) lipsit de simt estetic; (despre manifestari sau realizari ale oamenilor) urat. = care arata lipsa simtului estetic; nepotrivit, penibil, jenant. Loc. adv. = cu pricepere, in mod estetic. Inclinatie, predispozitie, pornire. Preferinta. Placere, dorinta, pofta. - Lat.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*gust
s.n. - Simt, senzatie produsa de o substanta alimentara. - Savoare. - Inclinatie, predilectie, pornire. - Pofta, dorinta, chef. - Gratie, pricepere, eleganta. - Opinie, preferinta. - Mr. Lat. (Puscariu 748; Candrea-Dens., 775; REW 3927; DAR), cf. alb. it., sp. fr. , port. A fost intarit si nuantat in anumite intrebuintari literare de paralelismul cu fr. - Der. , vb. (a lua putin dintr-o mincare sau bautura, a savura, a degusta; a incerca, a experimenta, a afla; a aprecia, a simti, a intelege), cuvint comun intregului teritoriu romanic, cu exceptia Crisanei (ALR, I, 82), cf. mr. , megl., istr. (dupa Puscariu 749; Candrea-Dens., 776; REW 3926 si DAR, direct din lat. ), si al carui ultim sens se datoreaza exemplului fr. ; , s.f. (inv., savoare, gust; mincare rece intre mese; Mold., Trans., Banat, prinz); , vb. (a gusta; a lua putin dintr-o mincare), cu suf. expresiv -; adj. (inv., mincacios); vb. (a se plictisi de), format pe baza fr. , cf. mr. ; adj. (repugnant; scirbos); vb. (a gusta, a lua o gustare; refl., a se deda unui viciu, a se naravi); adj. (savuros). - Din rom. provine rut. cu adj. (Candrea, 408).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*gust
s.n. - Sina. Germ. prin intermediul mag. , sb. (Tiktin; Scriban). In Trans.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*raf
s.n. Sindicat (in Marea Britanie) care grupeaza muncitorii din aceeasi ramura de activitate. - Cuv. engl. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*tradeunion
s.n. Sindrom care se datoreste |infiltrarii|infiltra| de aer in interstitiile tesutului conjunctiv al unui organ. = dilatare excesiva si permanenta a plamanilor datorita atrofiei si ruperii septurilor dintre alveole, precum si pierderii elasticitatii. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*emfizem
s.n. Sinucidere prin |spintecarea|spinteca| pantecelui, practicata in Japonia, in special de samurai, in caz de infrangere, dezonoare sau de condamnare la moarte. - Din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*harachiri
s.n. Sipca folosita la facerea gardurilor; ingraditura de sipci, de zabrele sau de pari; gard.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*ostret
s.n. - Sirag de margele, de galbeni. - Var. Mr. , megl. Tc. (per.) "git", "sirag" (Seineanu, II, 179; Lokotsch 575); cf. ngr. ???????, ?????????. Sec. XVII. - Din rom. provine rut. (Miklosich, 15).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*gherdan
s.n. Sirag, salba, colan de margele, de pietre scumpe etc. care se poarta in jurul gatului. Fig. Cerc, brau. Element de legatura, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei bratari, folosit pentru prinderea laolalta a unor piese. - Din fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*colier
s.n. Sir armonios de sunete emise cu vocea sau cu un instrument; cantare, cant. Sunete placute, melodioase emise de unele pasari; zumzetul placut al unor insecte. = ultima opera sau ultima manifestare de valoare (a unui artist, a unui muzician, a unui scriitor etc.). = muzica sferelor. Compozitie literara in versuri, adesea insotita de melodie. = balada populara veche. = poezie populara cu caracter elegiac. = poezie lirica cu caracter erotic. = cantec cu continut patriotic, revolutionar, care are un caracter mobilizator si exprima nazuinte de libertate, de pace etc. = cantec liric cu care sunt adormiti copiii mici. Expr. (sau ) = cum se zice; vorba ceea. = asta e situatia. sau = (despre lucruri, intamplari, atitudini etc.) a avea istoria, talcul sau (complicat, plin de aspecte dubioase, neclare). [Var.: (reg.) s.n.] - Lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*cantec
s.n. si (rar) s.m. Parte componenta a unui intreg; parte care contribuie la formarea unui intreg. Piesa sau ansamblu de piese care formeaza o constructie. S.m. Fiecare dintre piesele componente ale unui radiator de calorifer. Persoana care face parte dintr-o colectivitate. (In filozofia antica) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei (foc, apa, aer, pamant) despre care se credea ca stau la baza tuturor corpurilor si fenomenelor naturii. Fenomen al naturii care se manifesta ca o forta puternica. Mediu in care traieste o fiinta. Mediu in care cineva se simte bine. (Chim.) Substanta care nu poate fi descompusa in alte substante mai simple prin mijloace fizice sau chimice obisnuite si care poate forma, prin combinare chimica, diverse substante compuse. Pila electrica; fiecare celula a unei pile electrice. (In legatura cu o disciplina oarecare) Principiu de baza, notiune fundamentala. - Din fr. lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*element
s.n. Sir de persoane care insotesc o ceremonie; convoi. Fig. Sir, insirare. - Din it. , fr.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*cortegiu
s.n. - Sir de soldati in ordinea inaltimii lor. Germ. "a aranja", prin intermediul rus. (Scriban).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ranjir
s.n. Sir de verigi, de placi, de zale etc. metalice, unite intre ele pentru a forma un lot, care serveste spre a lega ceva, a transmite o miscare etc. Instrument format dintr-un sir de vergele groase, cu care se masoara lungimile de teren. Lucratura simpla facuta cu croseta, care consta dintr-un sir de ochiuri inlantuite. Lant mic, de obicei din metal pretios, servind ca podoaba (la mana, la gat). Fig. Tot ceea ce constituie o legatura puternica; ceea ce incatuseaza libertatea, independenta cuiva. Sir continuu de elemente, fiinte, lucruri, stari asemanatoare. = reactie care, producandu-se intr-un anumit punct al unui corp, se propaga in toata masa lui, dand nastere unei succesiuni de reactii elementare. = feedback. Expr. = a se succeda (in numar mare). Sir format din mai multi atomi legati intre ei; catena. - Din bg. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lant
s.n. - Sir de verigi. - Sir, rind. - Inrobire, sclavie. - (Trans.) Masura de suprafata, aproximativ un pogon. - Masura de lungime, continind 19,67 m in Munt. si 22,30 in Mold. - Sipci, stinghiii care formeaza scheletul acoperisului. Sl. prin intermediul mag. (Miklosich, 28; Cihac, II, 155; Tiktin; Draganu, VII, 136; Rosetti, III, 93; Galdi, 93; impotriva der. directe din sl., cf. Procopovici, X, 145), cf. bg. , sb. , slov., rut. tig. Peentru sensul de "masura", cf. si sb., cr. - Der. (var. inv. ), s.n. (lant), din sl. (Miklosich, 332), cf. pol. ?ancuch, rut. , rus. (Vasmer, II, 13); (var. ), vb. (a pune in lanturi, a fereca; a incatusa; a lega, a inveriga); s.m. (stinghie de acoperis), probabil prin disimulare din (by 9W2S2e11r11g4i4o)*lant
s.n. Sir (drept, aliniat, ordonat) de lucruri sau de fiinte. Loc. adv. = unul dupa altul, fara intrerupere, in sir, neintrerupt, continuu, consecutiv; de la un capat la altul; pretutindeni. = unul dupa altul, succesiv; de la unul la altul. sau = treptat(-treptat), unul dupa altul. = inainte de toate, mai ales. Expr. = a ocupa un loc de frunte intr-un sir; a fi in fruntea unei activitati. = haina barbateasca cu doua siruri de nasturi, unul pentru a incheia si unul ca garnitura. Fiecare dintre sirurile orizontale de cuvinte formand o linie dreapta intr-un text scris sau tiparit. Expr. = a pricepe (sau a se stradui sa priceapa) si ceea ce nu se spune explicit intr-un text scris. Sir de obiecte suprapus altuia. (Rar) Cat, etaj. Locul cuvenit cuiva sau ocupat de cineva intr-un sir sau in cadrul unei activitati; momentul indicat pentru o activitate. Loc. adv. = unul dupa altul, potrivit ordinii stabilite sau momentului indicat. = cu schimbul; alternativ. = de serviciu. Expr. (sau = a se ocupa de cineva conform ordinii stabilite sau cuvenite. (sau = a respecta locul stabilit sau ordinea stabilita. = a pastra un loc pentru cineva langa sine, intr-un sir. = a incepe sa actioneze la momentul potrivit, dupa ordinea stabilita, in urma altora. (sau = (a fi) in categoria cuiva, alaturi de cineva; (a fi) pe aceeasi treapta, la acelasi nivel. (sau = a se retrage dintr-un loc sau dintr-o activitate, pentru a permite altuia sa ocupe locul sau sa actioneze. (sau sau (pentru ceva) = a sosi momentul potrivit pentru a se face un lucru. (sau etc.) = atunci cand este momentul potrivit pentru mine (sau tine, el etc.); in urma altora intr-un sir; din partea mea (sau a ta, a lui etc.). = a lucra de zor, a fi neobosit; a se imbulzi la treaba sau la vorba. (Pop.) = a nu o putea scoate la capat cu cineva. = a tine seama de... = fara chibzuinta, fara seaman. Cantitate, grup, numar care urmeaza dupa alte grupuri de acelasi fel. Grup de obiecte care formeaza un tot, o serie si care se folosesc deodata. = un corp de case. (Precedat de numerale sau de adjective) Data, oara. Grup de persoane (sau de obiecte) care formeaza un tot omogen. (Inv.) Categorie sociala. Loc. adv. = din popor, fara rang; lipsit de stralucire; comun, obisnuit; vulgar. Obicei, randuiala, fel (de a fi, de a trai); rost. Expr. = a sti randuiala, a cunoaste rostul, mersul treburilor. (Reg.) = cum stau lucrurile? = a avea grija de cineva, a purta de grija cuiva. - Din sl.(by 11W11S5e5r5g13i14o)*rand
s.n. Siret colorat cu o margine ingrosata, cu care se intareste cotorul unei carti sau al unui registru. - Din germ. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*capitalband
s.n. Siret confectionat din fir metalic si terminat cu un ciucure, care se prinde la manerul sabiei. - Din fr. (by 9W2S2e10r11g11i4o)*dragon
s.n. - Siret, firet, galon. - Mr., megl. Tc. (Seineanu, II, 176; Meyer 111; Lokotsch 644), cf. alb., bg. sb. Provine din ngr. ??i?????? (Vasmer, 60). - Der. gaitani vb. (a impodobi cu gaitane); s.m. (negustor de gaitane); s.f. (ceaprazarie, pasmanterie); , vb. (a face pasmanterie).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*gaitan
s.n. Siret (lat) sau fasie ingusta de stofa, de matase etc. aplicata ca garnitura la rochii, de-a lungul unei cusaturi, a unui buzunar etc. Banda, de obicei din piele sau din material plastic, fixata la unele fete de pantofi sau la diferite obiecte de marochinarie pentru a le intari marginile sau pentru a ascunde unele cusaturi si a crea un efect decorativ. [Pl. si: ] - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*paspoal
s.n. Siret, panglica etc. de lana sau de fire ori banda de metal prinsa pe epoletii sau pe manecile unei |uniforme|uniforma| pentru a indica gradul persoanei care poarta uniforma. Siret de lana, de matase sau de fir, cusut ca podoaba pe haine, pe palarii etc. - Din fr.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*galon
s.n. - Siret, panglica, galon, firet. - Marginea incaltamintei. - Calcator, zimtar. - Var. Tc. (Cihac, II, 559; Miklosich, 82; Seineanu, II, 123; Meyer 442; Lokotsch 396); cf. ngr. ????????, alb. bg. , pol. , de unde germ. , fr. - Der. (var. ), s.m. (fabricant sau negustor de ceaprazuri); , s.f. (pravalie in care se vind ceaprazuri; meseria de ceaprazar).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ceapraz
s.n. - Siret, panglica, legatura. Germ. prin intermediul pol. Sec. XVII, rar si inv. - Der. vb. (a transplanta, a rasadi), inv. numai la Dosoftei.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*janc
s.n. Siret, panglica sau ciucure de matase sau de fir, cu care se impodobesc hainele (militare), draperiile, tapiteriile etc. Pozitia alternativa a dintilor de ferestrau intr-o parte si in alta, in afara planului panzei, pentru a face mai usoara taierea materialului. Calcator . - Din tc. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*ceapraz
s.n. Siret, sfoara sau curea cu care se strang in jurul mijlocului izmenele, itarii etc.; branet. Vergea de otel care leaga coarnele plugului, pentru a le intari. - (reg. "cingatoare" < lat.) + suf. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*bracinar
s.n. - Siret, viclean. Cuvint rar, mentionat o singura data de Puscariu, XVII, 110, pe baza unui glosar trans.; pare a fi un hapax mai putin vechi decit crede Puscariu, poate o deformare locala a unui cuvint sas., de ex. Totusi, Puscariu si DAR se gindesc la un lat. , de la "membru" (ca de la ), si il explica printr-un sens intermediar de "flexibil, agil". REW 679 il relationeaza cu "arta", si 751 cu Nici una dintre aceste ipoteze nu pare posibila.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*artut
s.n. - Sir, linie. - Serie, grup. - Ordine, in sir, data. - Ordine, clasa, categorie. - Plebe, devalmasie. - Regula, norma, jalon. Menstruatie. - Temperament, tip. - Pereche, serie de obiecte care formeaza un tot. - Linie, sir de cuvinte. - Strat. - , comun, vulgar. - in sir. in ordine. Sl. "ordine" (Miklosich, 43; Cihac, II, 313; Byhan 329), cf. bg., alb. , ngr. ????? "rang", mag. "ordine". - Der. vb. (a ordona; a determina, a stabili; a destina, a numi), din sl. , cf. ; s.m. (tinar, argat pentru treburile cele mai umile); s.m. (orodonator, organizator); vb. (Maram., a ordona), din mag. (Candrea); s.f. (ordine; asezare, stabiliment; norma; regula; ritual, ceremonial); s.f. (dezordine).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rind
s.n. Sir . Loc. adv. = unul dupa altul. Grup de soldati asezati in linie de bataie. Multime de margele insirate pe un fir pentru a fi purtate ca podoaba la gat. Multime de obiecte de acelasi fel, insirate ca margelele pe un fir (de sfoara sau pe o sarma). [Var.: s.n.] - Din magh. "multime, trupa" (cu unele sensuri dupa ). Cf. pol. %szereg%.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*sirag
s.n. - Sirma. - Arc de sirma, folosit la scaune capitonate etc. - Instrument metalic de ondulat parul. Germ. (Diez, I, 129), prin intermediul pol., rut. cf. mag. (Galdi, 125). - Der. , vb. (a ondula, a increti parul); , s.m. (Trans., persoana care repara capcanele rupte, legindu-le cu sirma), cf. sb.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*drot
s.n. si s.m. (inv.) groapa facuta in pamant, in care se planteaza arbori. groapa in care se aduna apa, formand o baltoaca; crov. gaura formata in malul unei ape, in care se ascunde pestele si unde poate fi prins cu mana.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*scrob
s.n. si s.m. (reg.) s.m. fabricant de manusi. s.n. manusa de protectie; andrea de impletit manusi; parte a saniei, a carutei.(by 13W7S7e7r1g1i9o)*manuser
s.n. si , s.m. (reg.) (s.n.) basma, broboada. (s.n.) carpa de sters. (s.m.) barbat usuratic.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*stert
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.) cui de lemn sau de metal, fixat pe marginea barcii, de care se sprijina vasla; ujba, opac, scarmos. (s.n.) parmaclac de lemn la prispa; prispa. (s.m.) pui de salau sau de crap (pana la 30 de cm).(by 15W8S9e2r2g10i11o)*strapazan
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.; la pl.) vreascuri, surcele uscate, care fac flacara mare. (s.m.) om neastamparat, copil zburdalnic.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*perpeliciu
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.) lemn cu care se strange funia care leaga lemnele, fanul. (s.m.) om mic si bondoc.(by 13W13S6e7r15g15i1o)*tecarau
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.) par lung si gros infipt in pamant, facut din trunchiul unui copac tanar, cu crengile retezate aproape de tulpina, pe care taranii si ciobanii atarna, la tara, diferite obiecte gospodaresti; prepeleac, olar, sarcior; cuier. (s.n.) lemn fixat vertical pe pluta, de care plutasii isi agata hainele sau alte obiecte. (s.n.) nume dat unor obiecte asemanatoare ca forma cu sarcinerul si care au diverse intrebuintari: a) trunchi de copac tanar, cu crengile retezate aproape de tulpina, infipt in pamint, pe care se cladeste claia de fan; b) fiecare dintre prajinile legate cate doua crucis si asezate in partile claii de fan; c) arac pentru sustinut fasolea; d) par la gard. (s.m.) persoana care transporta o greutate, o sarcina.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sarciner
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.) par, prajina, pop etc. cu diferite intrebuintari. (s.n.) carlig aninat de o creanga de care te prinzi cu mainile si te legeni. (s.m.) om mic de statura; popenchi, popandoc, poparda.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*popartac
s.n. si , s.m. (reg.) (s.n.) rigla cu latura de 24 de milimetri si lunga de cativa metri. (s.m.) muncitor care confectioneaza spalire.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*spalir
s.n. si s.m. (reg.) (s.n. sg.) nisip amestecat cu pietris, pe malul unui rau. (s.m. pl. ) pasare denumita si "gusa-rosie".(by 11W11S5e5r13g14i14o)*pietrus
s.n. si , s.m. (reg.) (s.n.) sula folosita in cizmarie. (s.m.) cui mare de 15 centimetri.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*spiler
s.n. si s.m. (reg.) (s.n.) sula mare. (s.m.) varietate de crap de forma lunguiata; crap saltaret, sulac.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*suloi
s.n. si , s.m. (reg.) (s.n.) tabla, tinichea. (s.n.) obiect confectionat din tabla. (s.n.) cositor. (s.n.) plumb. (s.m.) unitate de masura pentru o anumita capacitate.(by 13W14S7e7r1g1i1o)*pleu
s.n. si s.m. (s.m.; reg.) coasta a luntrei. (s.n.; reg.) fiecare dintre piesele de lemn care fixeaza piatra morii; vartej. (s.n.; reg.) scripete. (s.m.; inv.) moneda sarbeasca ce a circulat in sec. al XVIII-lea si in Tarile Romane.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*scrivac
s.n. si s.m. (s.n.) bucata de slanina; sorici fript. (inv.) bucata mica de carne de proasta calitate, slaba, de piele sau de pielita. (in sintagma) = cartilagiul nasului. (s.m.; deprec.) copilandru; persoana lipsita de importanta.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sparc
s.n. si , s.m. (s.n.; inv. si reg.) sfert. (s.n.; reg.) unitate de masura a suprafetelor, egala cu 1/3 de iugar. (reg.; in forma: ) schioapa. (s.m.; reg.) copil mic.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*sfartai
s.n. si s.m. (s.n.; pop.) sul mare. (s.n.; reg.) paine lunga. (s.m.; reg.) lemn de brad subtire cioplit in doua dungi.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*suloi
s.n. si s.m. (s.n.; reg.) streasina. (s.n.; reg.) parte a podului casei asezata pe capetele din afara ale grinzilor. (s.m.; reg.) legatura cu care se prind paiele folosite pentru acoperisul caselor taranesti.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*stresinar
s.n., si , s.m. Totalitatea organelor unei fiinte vii; organismul considerat ca un intreg anatomic si functional; trup. Loc. adj. si adv. = (despre modul de desfasurare a luptelor) fata in fata, pieptis, deschis, in lupta dreapta; inversunat, aprig. Expr. = a se uni, a se asocia cu cineva. Trup fara cap; Loc. adj. = care se refera la trup; care se poarta direct pe piele. Cadavru. Denumire a unor structuri anatomice. Partea principala a unui obiect, a unei constructii, a unei masini etc. (sau ) = cladire, casa mare (cu mai multe apartamente sau aripi). Continutul unei scrisori (fara formula de introducere si de incheiere si fara adresa); cuprinsul unei carti. (Fiz.) Agregat de molecule, portiune de materie cu masa diferita de zero. = particula care se gaseste intr-un tot de alta natura. (Chim.) Substanta definita (organica sau anorganica). = substanta ale carei molecule sunt formate din atomi de acelasi fel; element. = substanta chimica ale carei molecule sunt formate din atomi ai mai multor elemente. = astru. = corp marginit de fete (plane sau sferice) definite geometric. (Jur.; in sintagma) = obiect care a servit sau era destinat sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, obiect care poarta urmele unei infractiuni sau asupra caruia s-a savarsit infractiunea, adus in justitie ca proba materiala contra acuzatului. (In sintagma) = lungimea paralelipipedului care formeaza piciorul literei, exprimata in puncte tipografice. Totalitatea persoanelor care, prin functie sau prin profesiune, formeaza o unitate deosebita, legal constituita. = colectivitate de persoane organizata, de obicei pe baza unei legi. (sau ) = totalitatea deputatilor dintr-o adunare legislativa. (Cu determinari introduse de prepozitia "de") Mare unitate militara, cuprinzand mai multe divizii, de obicei de aceeasi categorie. = cladire sau incapere pe care o ocupa o garda militara in timpul serviciului de paza. (In vechea organizare a armatei) = unitate militara independenta. (In sintagma) = culegere de legi; corpus. - Din fr. , lat.(by 6W6S15e15r8g9i9o)*corp
s.n. Sistem al vocalelor unei limbi, din punct de vedere fonetic si fonologic, intr-un anumit moment al evolutiei sale. Parte, capitol al foneticii istorice a unei limbi, care se ocupa cu studiul vocalelor. - Din fr.(by 6W14S15e15r8g8i2o)*vocalism
s.n. sistem, atitudine teologica, filozofica, politica toleranta. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*laxism
s.n. Sistem cibernetic cu autoorganizare pe principiul cautarii statistice a regimului de functionare stabila. - Din fr.(by 9W9S3e3r11g5i5o)*homeostat
s.n. Sistem coloidal solubil in care mediul de dispersie este apa. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*hidrosol
s.n. Sistem de aparare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatra sau dintr-un val de pamant, construit la granitele provinciilor. - Cuv. lat.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*limes
s.n. Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia isi exprima gandurile, sentimentele si dorintele; limba, grai. Limba unei comunitati umane istoriceste constituita. Mod specific de exprimare a sentimentelor si a gandurilor in cadrul limbii comune sau nationale. = fel de a se exprima simplu, nepretentios; limba obisnuita; mijloc, baza de intelegere. Fig. Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etc. (Inform.) Sistem de caractere si simboluri folosit in programare. [Pl. si: ] suf. (dupa fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*limbaj
s.n. Sistem de comunicatii telefonice care permite interlocutorilor sa se vada reciproc in timpul convorbirii; videofon. - Din engl. fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*videotelefon
s.n. Sistem de comutare prin bare comandate de relee, utilizat in telefonia automata. - Cuv. engl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*crossbar
s.n. Sistem de crestere a cailor in libertate (pe pasune, in stepa); herghelie de cai aproape salbatici, din stepa. Cireada de vite; turma de oi. (Reg.) Pasune, izlaz. - Din ucr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*tabun
s.n. Sistem de expediere a unei marfi conform caruia destinatarul este obligat, la primire, sa achite expeditorului contravaloarea marfii sau a taxei de transport. Contravaloarea marfii sau a taxelor de transport platita de catre destinatar expeditorului. - Din (derivat regresiv). (by 2W2S10e11r4g4i13o)*ramburs
s.n. Sistem de filamente subtiri si ramificate care alcatuieste aparatul vegetativ al majoritatii ciupercilor. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*miceliu
s.n. Sistem de filtre alcatuit din pietris marunt, folosit intr-o instalatie de limpezire partiala, preliminara a apei, pentru retinerea impuritatilor de dimensiuni mari. - Din fr. (by 5W6S6e14r15g8i8o)*degrosisor
s.n. Sistem de gandire care este impotriva dogmelor. Sistem religios care nu admite dogmele. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*adogmatism
s.n. Sistem de guvernare specific statelor parlamentare^1 . Tactica bazata pe utilizarea formelor parlamentare^1 in lupta politica. - Din fr. it. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*parlamentarism
s.n. - Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile. - Almanah. - Var. , s.m. (ianuarie; inv., almanah). - Mr. Lat. Var. este mostenita direct din lat. (Puscariu 291; REW 1508; Candrea-Dens., 263; DAR). prin intermediul ngr. ????????? care a patruns in limba romina prin biserica, si a ajuns pop.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*calendar
s.n. Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. Indicator sistematic (in forma de carte, agenda sau tablou) al succesiunii lunilor si zilelor unui an. Expr. (cuiva) = a zapaci (pe cineva), spunandu-i foarte multe lucruri. (sau ) = a privi (la ceva) fara a pricepe nimic. Publicatie cu caracter variat, care apare o data pe an, cuprinzand cronologia zilelor anului si diverse materiale cu caracter informativ, beletristic, stiintific etc. [Var.: (pop.) s.n.] - Din lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*calendar
s.n. Sistem de influentare a parlamentarilor sau a functionarilor superiori de stat, de catre anumite grupuri de afaceri, prin intermediul unor agenti, in vederea adoptarii unor hotarari favorabile acestor grupuri. - Cuv. engl.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*lobbysm
s.n. Sistem de interdictii magice si mitologice bazat pe tabuuri. suf. (by 5W13S13e7r7g7i15o)*tabuism
s.n. Sistem de lentile care nu descompune lumina in culori. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*apocromat
s.n. Sistem de loterie in care jucatorii trebuie sa indice rezultatele unor meciuri. - [stic] + (by 9W3S3e11r11g5i5o)*pronosport
s.n. Sistem de masuri pentru organizarea exploatarilor forestiere, cuprinzand refacerea, ameliorarea, marirea fondului forestier, protectia si exploatarea lui rationala. Sistem de masuri privind organizarea, folosirea si imbunatatirea unei pasuni pentru o anumita perioada de timp. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*amenajament
s.n. Sistem de munca industriala bazat in proportie de cincizeci la suta pe meseriasi. [Pr. ] (by 5W13S13e6r7g15i15o)*semiartizanat
s.n. Sistem de organizare administrativa, economica sau politica, potrivit caruia institutiile locale se afla (in orice problema) in subordinea institutiilor centrale si lucreaza dupa dispozitiile acestora. (Iesit din uz) = principiu de baza propriu organizarii si activitatii partidelor comuniste si muncitoresti, care sustinea imbinarea centralismului cu democratia, conducerea centralizata cu participarea membrilor colectivitatii. - Din fr. Cf. rus. %tentralizm%.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*centralism
s.n. Sistem de organizare in flux continuu a productiei de masa, bazat pe |divizarea|diviza| si simplificarea amanuntita a operatiilor de munca, pe folosirea benzilor rulante etc. - (n. pr.) + suf.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fordism
s.n. Sistem de organizare si de conducere a vietii economice, politice si sociale a unui stat; forma de guvernamant a unui stat. = forma de guvernamant in care puterea suprema in stat este detinuta de un parlament. = acordare de avantaje in relatiile de comert exterior de catre un stat altui stat, pe baza de reciprocitate. Perioada de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. Sistem de norme sau de reguli proprii activitatii sau vietii dintr-o institutie, dintr-o intreprindere etc., conventie prin care se stabilesc anumite drepturi si obligatii. Mod de viata, totalitatea conditiilor de viata, de lucru etc. dintr-un anumit loc. Totalitatea regulilor impuse modului de viata sau de alimentare a unei persoane (suferinde). = folosire a alimentelor in conformitate cu anumite reguli impuse de conditiile de sanatate sau de boala a unei persoane. (Tehn.) Ansamblu de conditii externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determina dispozitia, functionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. = ansamblu marimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. = ansamblu fenomenelor de miscare si de retinere a apei in sol. Raport gramatical dintre doua cuvinte care sunt in asa fel legate intre ele, incat unul depinde de celalalt si capata forma ceruta de cuvantul de care depinde. - Din fr.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*regim
s.n. Sistem de pedale de la orga (corespunzatoare sunetelor grave). [Pr.: - Var.: s.n.] - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*pedalier
s.n. Sistem de piese care serveste pentru o operatie mecanica, tehnica, stiintifica etc. Sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta. Ansamblu de organe anatomice care servesc la indeplinirea unei functiuni fundamentale. Totalitatea serviciilor (sau, a personalului) care asigura bunul mers al unei institutii sau al unui domeniu de activitate. = totalitatea organelor de stat care indeplinesc functiile acestuia; totalitatea angajatilor acestor organe. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigatie stiintifica folosite de un cercetator. = totalitatea notelor si comentariilor care insotesc o editie critica. - Din lat. , fr. , germ (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*aparat
s.n. Sistem de plata (folosit mai ales in comertul exterior) prin compensarea reciproca a datoriilor si a creantelor. [Scris si: ] - Din engl. [-house], fr. (by 12W5S5e6r14g14i8o)*cliring
s.n. Sistem de protectie impotriva vantului, format din panouri sau din plantatii (situate de-a lungul liniilor unei statii de triaj). - (dupa fr. ).(by 5W13S13e6r7g15i15o)*paravant
s.n. Sistem de roti dintate care se imbuca una intr-alta (cu scopul de a-si transmite miscarea). - Din fr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*angrenaj
s.n. Sistem de scriere in care fiecare silaba este reprezentata printr-un semn. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*silabism
s.n. Sistem de scriere incas, care folosea sfori de diverse culori si noduri; instrumentul, alcatuit din sfori si noduri, folosit de incasi pentru acest sistem de scriere. - Din sp.(by 10W3S4e12r12g13i6o)*quipu
s.n. Sistem de semne conventionale cu care se transmit comunicari secrete. Combinatie de cifre sau de litere cu ajutorul careia se pot deschide unele broaste sau lacate cu inchizatoare secreta. - Din fr. (refacut dupa ).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cifru
s.n. Sistem de simboluri , reprezentare prin simboluri. Spec. Totalitate a simbolurilor proprii unei religii; reprezentare a dogmelor, a preceptelor religioase prin simboluri . Curent programatic in literatura si arta universala, constituit la sfarsitul secolului XIX, potrivit caruia valoarea fiecarui obiect si fenomen din lumea inconjuratoare poate fi exprimata si descifrata cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui curent. = capacitatea structurii fonetice a unui cuvant sau a unui grup de sunete de a sugera sau de a intari notiunea pe care o desemneaza sau o anumita atitudine fata de ea; legatura dintre un sunet sau un grup de sunete si o anumita idee. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*simbolism
s.n. Sistem de suspensie sau de articulatie, care permite miscarea in toate sensurile. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*cardan
s.n. Sistem de telecomunicatii care asigura legatura bilaterala simultana intre doua posturi. Tesatura din tricot cu ambele parti lucrate pe fata. - Din fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*simplex
s.n. Sistem de transmisie care asigura reducerea vitezei. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*demultiplicator
s.n. Sistem de transmisie telegrafica care asigura transmiterea simultana a patru mesaje diferite. [Var.: s.n.] - Din fr., lat. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*cvadruplex
s.n. Sistem de transmitere rapida a documentelor in forma originala, cu ajutorul unui telex perfectionat. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*teletex
s.n. Sistem de tratament care se fundamenteaza pe conceptia lui Hipocrat. (Anat.; in sintagma) = anomalie care consta in ingrosarea extremitatilor degetelor, cu bombarea unghiilor. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*hipocratism
s.n. Sistem economic care atribuie un rol important cooperatiei. Curent in economie care preconizeaza rezolvarea unor probleme prin generalizarea treptata a cooperatiei; (rar) cooperativism. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*cooperatism
s.n. Sistem electronic de telefonie, in care vorbirea este codificata si apoi reconstituita, pentru a obtine o inteligibilitate marita. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*vocoder
s.n. Sistem englezesc de clasificare a lanurilor, dupa calitate, in cifre care reprezinta numarul de sculuri obtinute dintr-o livra de lana. - Cuv. engl.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*bradford
s.n. Sistem fizic care poate efectua oscilatii libere. Aparat sau dispozitiv care produce oscilatii electromagnetice, alimentat de la o sursa de energie (electrica). = oscilator destinat sa produca o oscilatie de frecventa constanta utilizata ca frecventa de referinta. = oscilator care poate afisa simultan mai multe imagini. suf. Cf. fr. %oscillateur.%(by 3W3S11e12r5g5i14o)*oscilator
s.n. Sistem folosit la masurarea mecanica a alunecarii motoarelor asincrone. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*slipmetru
s.n. Sistem format din doua sau mai multe elemente tehnice imbinate sau articulate. - Din fr.(by 10W10S3e4r4g12i13o)*asamblaj
s.n. Sistem ideografic de scriere a limbii japoneze, format din caractere imprumutate din limba chineza, modificate din acestea sau similare cu ele. Oricare dintre caracterele acestui sistem. (cf. engl. < cuv. jap. = caracter han < chin. ) [Pr.: kan-ji] (by 2W2S10e11r4g4i12o)*kanji
s.n. Sistem mixt de telefonie si telegrafie in teleimprimator, care foloseste prin comutare acelasi circuit de transmisiune. Serviciu de dactilografiere la distanta cu ajutorul teleimprimatorului. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*telex
s.n. Sistem monetar bazat pe un singur etalon metalic (aurul sau argintul); teorie care preconizeaza acest sistem. - Din fr. (by 15W1S9e9r10g3i3o)*monometalism
s.n. Sistem monetar bazat pe valoarea a doua metale-etalon, aur si argint. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*bimetalism
s.n. Sistem ortografic intermediar intre cel etimologic si cel fonetic. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*pseudoetimologism
s.n. Sistem politico-economic care se intemeiaza pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si de schimb. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*capitalism
s.n. Sistem religios care recunoaste o singura divinitate. - Din fr.(by 12W12S5e5r6g14i14o)*monoteism
s.n. Sistem social al unei forme de organizare institutionalizate. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*macrosistem
s.n. Sistem social bazat pe proprietatea privata a stapanului de sclavi asupra sclavilor. - Dupa fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*sclavagism
s.n. Sistem tehnic alcatuit din mai multe piese mobile si fixe care sunt angrenate intre ele, astfel incat unele elemente mobile, transmitand fortele de la elementul conducator la elementele conduse, pot antrena miscarea acestora. Totalitatea elementelor care alcatuiesc un astfel de sistem; masinarie. Mod de functionare a unui mecanism . Mod in care se desfasoara un fenomen, o reactie etc. P. anal. Sistem, mod de organizare politica, economica, sociala etc. - Din fr. germ. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*mecanism
s.n. Sistem tehnic destinat rezolvarii ecuatiilor care caracterizeaza un anumit obiect sau fenomen. Ansamblu de aparate si dispozitive care simuleaza situatiile posibile intr-o activitate, folosit pentru antrenarea si verificarea reactiilor operatorilor umani. - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*simulator
s.n. Sistemul si principiile enciclopedistilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII). Eruditie vasta, multilaterala. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*enciclopedism
s.n. - Sita. - Rama pe care se intinde materialul ce se brodeaza. - Broderie, ajur, gaurele. - Cutie de rezonanta, la orga. - Gaura, la anumite jocuri de copii. - Mr. megl. Lat. , forma vulg. de la (Candrea, XXXI, 305-6; Puscariu 381; Candrea-Dens., 364; REW 2324; DAR); cf. it. (Batisti, II, 1167), port. , fr. , sp. Se poate pleca si de la , forma arhaica, anterioara lui , atestata de Dioscorides, cf. sard. (Rohlfs, Granada 1952, p. 244). - Der. , vb. (a cerne; a broda); , s.m. (persoana care vinde sau face ciururi); , s.m. (sita; ajur); , s.f. (batista); , vb. (a cerne, a trece prin ciur; a examina, a pretui; a gauri); , s.f. (faptul de a ); , s.n. (ciuruiala); , adj. (cernator); , s.f. (rezultatul ciuruielii). Draganu, II, 610, mentioneaza pe , vb. (Trans. de Nord, a dezghioca), explicindu-l de la un lat. , putin firesc, si care pare, datorita sensului, a se apropia mai curind de familia lui .(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ciur
s.n. Situatia aceluia sau a acelora care nu stiu sa scrie si sa citeasca; nestiinta de carte. - Din fr.(by 7W7S15e1r9g3i3o)*analfabetism
s.n. Situatia celui care exercita in mod provizoriu o functie in locul titularului; perioada de timp in care cineva exercita aceasta functie. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*interimat
s.n. Situatia sau starea de prizonier ; perioada de timp in cursul careia cineva este prizonier ; captivitate. suf. (by 10W10S3e3r4g12i12o)*prizonierat
s.n. Situatia, starea, conditia de novice ; timpul cat dureaza aceasta stare. - Din fr. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*noviciat
s.n. Situatie a unui boxer care, in urma unei lovituri primite din partea adversarului, este capabil sa reia lupta in mai putin de zece secunde. [Prescurtat: ] - Din fr., engl.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cnocdaun
s.n. Situatie a unui corp asupra caruia se exercita forte care nu-i schimba starea de miscare sau de repaus; stare stationara a unui fenomen. = echilibru determinat de doua procese opuse care se desfasoara cu aceeasi intensitate. Expr. = a fi pe punctul de a cadea, de a se prabusi. Proprietate a anumitor sisteme de forte de a nu schimba starea de miscare sau de repaus a unui corp rigid asupra caruia se exercita. Fig. Stare de liniste, armonie, de stabilitate launtica. Stare a unei balante economice in care partile comparate sau raportate sunt egale. = stare a unui buget in care veniturile acopera cheltuielile. = stare de concordanta intre elementele interdependente si toate variabilele activitatii economice si sociale. Fig. Proportie justa, raport just intre doua lucruri opuse; stare de armonie care rezulta din aceasta. - Din fr. , lat .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*echilibru
s.n. Situatie de ciocoi^1; purtare, apucatura de ciocoi^1; parvenitism. Fig. Slugarnicie, lipsa de demnitate. suf.(by 1W1S1e10r10g3i4o)*ciocoism
s.n. - Situatie de insolvabilitate declarata de o instanta judiciara, bancruta. - Mr. It. , in parte prin intermediul ngr. ??????????, sau al germ. , cf. bg. - Der. vb. (a da faliment); , adj. (in faliment); s.m. (persoana care a dat faliment), din it.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*faliment
s.n. Situatie de insolvabilitate in care se afla un comerciant, un industrias etc., declarata de o instanta judiciara; ruina, esec total. Expr. = a nu-si mai putea face platile (in calitate de comerciant, industrias etc.); a da gres, a nu reusi intr-o actiune; a se prabusi. - Din germ. , it. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*faliment
s.n. Situatie dificila in care se afla cineva si din care nu stie cum sa iasa. - Din fr.(by 1W9S10e10r3g4i12o)*impas
s.n. Situatie din finalul unei partide de tenis sau de volei in care ultima lovitura de minge poate sa decida pe castigator. - Din engl. (by 5W13S13e14r7g7i15o)*mecibol
s.n. Situatie din vechea Roma in care pretorienii si soldatii aveau o influenta predominanta. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*pretorianism
s.n. Situatie favorabila in jocul cu arsice. [Var.: s.n.] - Cf. tc. %lenk% "schiop, schilod".(by 15W15S8e9r2g2i11o)*lenchi
s.n. Situatie in cadrul unei partide de sah in care regele uneia dintre parti, fiind atacat, este pus in imposibilitate de a mai fi aparat, determinandu-se astfel sfarsitul partidei. Expr. (pe cineva) = a invinge (categoric) pe cineva (intr-o lupta, intr-o disputa etc.) (Cu valoare de interjectie) Cuvant cu care se anunta aceasta situatie in cursul jocului. - Din fr. germ. (by 4W4S12e13r6g6i6o)*mat
/ s. n. situatie in care boxerul trantit la podea se ridica inainte ca arbitrul sa numere pana la zece. (< fr., engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cnocdaun
s.n. Situatie in care, la o alegere, nici un candidat nu intruneste majoritatea de voturi ceruta de lege. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*balotaj
s.n. Situatie, intamplare care pune sau poate pune in primejdie existenta, integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenintare, (Rar) Risc. - Din lat. it. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*pericol
s.n. - Slad; produs din cereale. - Var. Germ. (Tiktin; Candrea). Var., din fr. E dubletul lui (var. ), s.f. (Trans., inv. ), din mag. (Tiktin; cf. Miklosich, 372).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*malt
s.n. - SLanina. - Istr. Lat. (Puscariu 942; Candrea-Dens., 949; REW 4915; DAR), cf. sp., it. , fr. Numai in Trans. si Banat. - Der. adj. (unsuros, cu osinza); , s.m. (insecta, Dermestes lardarius), al carui nume nu pare popular.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*lard
s.n. - Slujba mortilor care se oficiaza la 40 de zile de la deces. - Slujba in general. - Mr. Ngr. ?????????, din without "patruzeci" (Cihac, II, 695; cf. Vasmer, 129), cf. bg. sb. si (by 8W9S2e2r11g11i4o)*sarindar
s.n. - Slujba mortilor. Sl. "moarte", "moarte" (Miklosich, 39; Cihac, II, 297). - Der. vb. (a face slujba mortilor; a ingropa), din sl.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*prohod
s.n. Slujba religioasa crestina care se oficiaza pentru un om grav bolnav sau la anumite sarbatori bisericesti si la care se face ungerea cu mir; slujba bisericeasca de sfintire a untdelemnului pentru mir, oficiata in miercurea dinaintea Pastilor. [Pl. si: ] - Din sl. "ulei".(by 10W4S4e12r13g6i6o)*maslu
s.n. Slujba religioasa facuta pentru pomenirea celor morti; praznic care se face dupa o astfel de slujba; pomana. (Pop.; concr.) Colac oferit preotului sau persoanelor care au luat parte la aceasta slujba. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl. ngr. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*parastas
s.n. Slujba religioasa la inmormantarile crestine; inmormantare; prohodire, prohodit. Slujba religioasa facuta in vinerea Pastilor, in amintirea mortii lui Cristos. - Din sl. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*prohod
s.n. - Slujba votiva. - Mr. Ngr. ?????????? (Murnu 41), partial prin intermediul sl. (Vasmer, 110).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paraclis
s.n., s.m. (Cu sens colectiv) S.n. Multime de pui^1 . Pesti mici (in prima lor perioada de viata) servind adesea la repopularea apelor naturale. S.n. Larve (de albine). S.m. Plante lemnoase tinere care se transplanteaza in alta parte; plante tinere. suf. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*puiet
[s.n. s.m. ]. Dovlecel rotund si plat , asemanator cu o farfurie cu marginile mai mult sau mai putin valurite, de culoare alb-gri, cu pulpa deosebit de delicata; se consuma fiert, umplut sau copt. - Fr. germ. (= farfurie zburatoare). (by 7W15S15e9r9g2i2o)*patison
s.n. , s.m. Eveniment fortuit, imprevizibil, care intrerupe mersul normal al lucrurilor (provocand avarii, raniri, mutilari sau chiar moartea). Fapt intamplator, banal, care aduce nenorocire. (Fil.) Insusire trecatoare, neesentiala a unui lucru. (Geogr.) Neregularitate a solului. (Lingv.; in sintagma) = modificare intamplatoare a unui sunet, fara caracter de lege. (Muz.) Alteratie. Semn care indica aceasta modificare a intonatiei unei note. (Med.) Fenomen neasteptat care survine in cursul unei boli. - Din fr. , lat.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*accident
s.n., s.m. Faptul de a (se) scutura; miscare care provoaca o cadere. Tremuratura, fior. - Postverbal al lui .(by 14W14S15e8r8g2i2o)*scutur
s.n., s.m. (Inv. si pop.) S.n. Erizipel, branca. S.m. Numele a doua plante erbacee intrebuintate in medicina populara: planta veninoasa, cu tulpina subtire, cu frunze mari si flori mici, albe-galbui ; silnica. - Din magh.(by 11W12S5e14r14g7i8o)*orbalt
s.n., s.m. (Inv.) S.n. Breasla, corporatie. S.m. Breslas, meserias. - Din tc. (by 11W11S5e5r5g14i14o)*isnaf
s.n., s.m. (Inv.) S.n. Maciuca. S.m. Lovitura data cu pumnul; pumn. - Din tc. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*chilom
s.n., s.m. (Inv.) S.n. Nume dat in tarile romanesti, inainte de introducerea cailor ferate, serviciului de transport (pentru calatori si pentru corespondenta); olac. S.m. Curier, stafeta. - Din tc. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*menzil
s.n., s.m. (Inv.) S.n. Steag turcesc de culoare verde; (in special) steag cu semiluna in varful lancii, trimis de Poarta Otomana noului domn ales in tarile romanesti. S.n. Diviziune teritoriala in Imperiul Otoman, subimpartire a unui pasalac. S.m. Guvernator al unui sangeac . [Var.: s.n.] - Din tc. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*sangeac
s.n., s.m. (Inv.) Steag turcesc, de culoare verde; (in special) steagul cu semiluna in varf, trimis de Poarta noului domn din Principate. Diviziune teritoriala in vechiul imperiu otoman, subimpartire a unui pasalac. Guvernator al unui sangiac [Var.: s.n.] - Tc.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sangiac
, s.n., s.m. (La animalele cornute) Fiecare dintre cele doua excrescente de pe osul frontal al rumegatoarelor. Loc. adj. (Despre cuvintele, relatarile cuiva) = exagerat, de necrezut, gogonat, umflat. Expr. = (despre vite) a impunge cu coarnele: a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva. = a deveni agresiv: a se obraznici. = a fi mai grozav decat altul. (cuiva) = a insela, a amagi (pe cineva), a-i impune (cuiva) vointa. = a se incaiera, a se lua la harta. = a-si manifesta rautatea, dusmania. (cuiva) sau (ori ) = a indeplini toate gusturile, capriciile cuiva: a rasfata. = a calca credinta conjugala: a insela. (Pop.) = dracul. P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile si vizuale ale melcului; fiecare dintre cele doua excrescente chitinoase de langa ochii unor carabusi. (La sg.) Substanta chitinoasa din care sunt constituite coarnele^1 animalelor (folosita pentru fabricarea unor obiecte). (Si in sintagma ) Instrument de suflat, folosit la vanatoare sau pentru chemari, semnalizari etc. Instrument muzical de suflat format dintr-un tub conic de alama sau din alt metal. = instrument muzical din familia oboiului, dar cu un sunet mai grav, cu ancie dubla. Obiect facut din corn^1 sau in forma de corn^1 , in care se pastreaza praful de pusca, sarea etc.; continutul acestui obiect. Expr. = simbol al belsugului, reprezentat printr-un vas in forma de corn^1 , umplut cu fructe si cu flori. Produs de panificatie din faina alba, de mici dimensiuni si in forma de semiluna. (La pl.) Nume generic dat partilor unor constructii, organe de masini, unelte etc. in forma de corn^1 . Corn^1 sau vas mic de lut prelungit cu o pana de gasca prin care se scurge huma colorata, folosita in ceramica populara pentru decorarea vaselor. (La sg.) Denumire data unur formatii anatomice cu aspect de corn^1 . (In sintagma) = luna in primul si in ultimul patrar, cand are forma de secera. Compus: sau = ciuperca parazita care traieste in ovarul diferitelor plante graminee; pintenul secarei ; boala provocata de aceasta ciuperca si manifestata prin aparitia in spic a unor formatii tari, negricioase, intrebuintate in farmacie pentru extragerea ergotinei. (Reg.) Colt, ungher, margine. (Inv.) Aripa de oaste, de tabara. (La pl.) Capriorii casei. - Lat.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*corn
s.n., s.m. (La pl.) Clasa de arbori cu frunze (aproape totdeauna) persistente, in forma de ace, si cu fructe lemnoase, conice. Arbore sau arbust care face parte din aceasta clasa. - Fr. (lat. lit. ).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*conifer
s.n., s.m. (Livr.) S.n. Ucidere a unui tiran. S.m. Ucigas al unui tiran. - Din fr. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*tiranicid
s.n., s.m. (Pop.) S.n. Cilindru, joben. S.m. Sticla de lampa. - Din germ.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tilindru
s.n. (, s.m.) Produs alimentar preparat din lapte inchegat si stors de zer. Substanta lipicioasa care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari. Expr. (Ir.) sau , se spune despre un tanar nepriceput, lipsit de experienta (dar cu pretentii). - Lat.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*cas
s.n., s.m. (Rar) Diminutiv al lui (In sintagma) = produs secretat de glandele faringiene ale albinelor doici, care constituie hrana larvelor de matca, utilizat in medicina si in cosmetica. Planta erbacee cu tulpina ramificata, cu mai multe rozete de frunze lanceolate, cu flori albe, raspandita in regiunea alpina; laptele-stancii suf. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*laptisor
s.n., s.m. (Rar) Diminutiv al lui . (Inv.) Granicer. suf.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cordonas
s.n., s.m. (Reg.) S.n. Bat (cu o carpa uda la un capat) folosit pentru a curata cuptorul de spuza, pentru a misca jarul etc. S.m. Fig. Om inalt si subtire. [Var.: s.n.] - Din magh. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*ojog
s.n., s.m. (Reg.) S. n. Belsug, abundenta. (Adverbial; sens curent) Din belsug, din abundenta. S. n. Noroc, prosperitate (neasteptata). S.m. (Ir.) Om care aduce belsug, noroc. S.m. Om siret, mincinos, smecher, care inseala pe altii, haimana. - Din tc. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*berechet
s.n., s.m. (reg.) (s.n.) cantec continuu. (s.m.) om aiurit, cu care nu te poti intelege.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*tararai
s.n., s.m. (Reg.) S.n. (Colectiv) Multime, droaie, gloata de copii; multime de animale mici. S.m. (Fam.) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statura. [Var.: s.n., s.m.] - Cf. magh. %posadek.%(by 4W13S13e6r6g15i15o)*posidic
s.n., s.m. (Reg.) S. n. Donicioara cu o capacitate de circa o oca. Varietate indigena de prun. - Din tc. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*bardac
s.n., s.m. Scriere cu continut istoric a vechilor cronicari, in care evenimentele sunt inregistrate in ordine cronologica; cronica. (Inv.) Cronicar. [Acc. si: ] - Slav (v. sl. "cronograf").(by 7W7S1e1r9g10i3o)*letopiset
s.n., s.m. si f. (reg.) (s.n.) obiect sau rest dintr-un obiect de dimensiuni reduse. (s.m. si f.) copil vioi, neastamparat.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*sfastoc
s.n. , s.m. si f. S.n. Crima care consta in uciderea parintilor; patricid . S.m. si f. Persoana care si-a ucis tatal sau mama; patricid . - Din fr. lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*paricid
s.n., s.m. si f. S.n. Foaie, registru etc. in care se inscriu cotizatiile. S.m. si f. Cotizant. suf. (by 2W2S3e11r11g5i5o)*cotizator
s.n., s.m. si f. S.n. (Inv. si reg.) Stofa (de matase) pentru rochii. S.m. si f. Soi rau de om; poama, pramatie. - Din tc. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*cumas
s.n., s.m. si f. S.n. Suma de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestata sau din proprietatea detinuta, intr-o perioada de timp; castig, beneficiu. = indicator macroeconomic al rezultatelor activitatii (anuale) reprezentand suma veniturilor incasate de posesorii factorilor de productie care participa direct sau indirect la productie. S.m. si f. Persoana care vine, se prezinta undeva, la cineva. = persoana |sosita|sosi| de curand undeva, la cineva. - V. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*venit
s.n. , s.m. S.m. Avion de bombardament. S.m. Aviator care lanseaza bombele dintr-un avion de bombardament. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*bombardier
s.n., s.m. S.n. Adapost pentru porumbei ; porumbarie , hulubarie. Constructie de nuiele sau de sipci in care se pastreaza stiuletii de porumb; cosar, patul, porumbarie . S.m. (Reg.) Specie de uliu. suf. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*porumbar
s.n., s.m. S.n. (Adesea fig.) Metal pretios de culoare alba stralucitoare, maleabil si ductil, cu o mare conductibilitate electrica. = a douazeci si cincea aniversare a casatoriei cuiva; petrecere organizata cu acest prilej. Compus: (pop.) = mercur; om plin de energie. S.m. (Mai ales la pl.) Ban^1, para^3. - Lat.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*argint
s.n., s.m. S.n. (Adesea fig.) Miscare de rostogolire. Loc. adv. sau (pop.) = rostogolindu-se, dandu-se peste cap. Panta cu inclinare mare intr-o mina, care permite transportarea materialului prin simpla alunecare sau rostogolire, sub actiunea greutatii proprii. S.m. Planta erbacee melifera din familia compozeelor, cu tulpina dreapta, cu frunze lanceolate, paroase si flori albe - Et. nec. Cf. %rotocol.% (by 12W13S6e6r15g15i15o)*rostogol
s.n., s.m. S.n. Ansamblu de operatii matematice facute cu scopul de a gasi valoarea uneia sau a mai multor marimi; socoteala. (In sintagmele) = (Mat.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructii geometrice. = ansamblu de operatii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. Plan, combinatie, proiect, apreciere, socoteala. S.m. (Med.) Concretiune de forma unei pietricele, rezultata din precipitarea sarurilor organice sau anorganice, care se formeaza in anumite organe interne; piatra. - Din fr. , lat.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*calcul
s.n., s.m. S.n. Aparat cu care se iau fotograme. S.m. Tehnician care se ocupa cu operatii de fotogrammetrie. - Din germ. , fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fotogrammetru
s.n., s.m. S.n. Baliga. Amestec de baliga si paie, folosit ca ingrasamant sau combustibil. S. m. Gandac negru care traieste mai mult in baliga . [Var.: s.n., s.m.] suf. -(by 11W11S5e5r14g7i7o)*baligar
s.n., s.m. S. n. Baschetbal. S. m. (Mai ales la pl.) Ghete de baschetbal. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*baschet
s.n., s.m. S.n. Bloc cu formulare pe care se scriu retete . S.n. Lista prin care se stabilesc, pe baza unor retete , componentele unor mancaruri, dulciuri etc. S.n. Normativ continand un ansamblu de alimente si ratiile alocate echipajului unei nave comerciale. S.m. Persoana care executa retetele intr-o farmacie. suf. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*retetar
s.n. s.m. S.n. Boaba rotunda si tare de culoare alba-stralucitoare cu reflexe sidefii, care se formeaza in corpul unor scoici si care se intrebuinteaza ca podoaba de pret; perla. Loc. adj. = impodobit, batut, incrustat cu margaritare . Fig. Lucru fara cusur, de mare valoare. S.n. Pietris marunt la betoane pentru fatade, mozaicuri, pentru asternut pe alei etc. S.m. (Bot.) Lacrimioara, cercelus. S.m. Numele unei specii de vasc care creste numai pe stejari, cu fructe in forma de bobite galbene - Din ngr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*margaritar
s.n., s.m. S.n. Brau lat de piele (prevazut cu buzunare) pe care il poarta taranii; chimir. S.m. Pasare rapitoare, asemanatoare cu acvila, cu spatele de culoare bruna-cenusie si cu pantecele alburiu, care se hraneste mai ales cu serpi, soparle si broaste . suf.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*serpar
s.n., s.m. S.n. Cel mai mare instrument muzical cu coarde si arcus, avand registrul cel mai grav din familia violelor. S.m. Contrabasist. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*contrabas
s.n., s.m. S.n. Ciocanel. S.m. Muncitor care sparge cu ciocanul^1 sarea in ocne. suf.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ciocanas
s.n., s.m. S.n. Corp sferic sau sferoidal. Spec. Corp sferic, de sticla sau de portelan, montat la o lampa sau la un bec. Spec. (Si in sintagmele sau ) Obiect sferic pe a carui suprafata exterioara este reprezentat aspectul continentelor, marilor si oceanelor care alcatuiesc planeta noastra. = obiect sferic pe a carui suprafata exterioara este reprezentat aspectul boltii ceresti. S.n. Planeta locuita de oameni; Pamantul. S.m. (In sintagma) (sau ) = parte a ochiului, de forma sferoidala, adapostita in orbita. - Din fr. , lat.(by 10W11S4e4r12g13i13o)*glob
s.n., s.m. S.n. Cuib de viespi. Fig. Multime de fiinte care misuna. Fig. Loc periculos, primejdios. S.m. (Entom.) Gargaun. S.m. (Ornit.) Albinarel. suf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*viespar
s.n., s.m. S.n. Cutie de metal asezata sub gratarul locomotivei sau al unei sobe de incalzit, al unui cuptor etc. in care cade cenusa rezultata din ardere. Atelier sau sectie dintr-o fabrica de tabacarie in care se executa operatiile premergatoare tabacirii. Bazin folosit in tabacarie, in care se pun pieile crude, cu o solutie de lapte de var, pentru a le curata de par. Solutie de lapte de var proaspat sau alcalin, folosita pentru |depilarea|depila| pieilor crude si indepartarea epidermei. Urna in care se pastreaza cenusa unei persoane incinerate; urna cinerara. S.m. (Inv. si ir.) Scriitor de cancelarie, copist (prost). S.m. Arbore ornamental originar din China, inalt, cu coroana ovala, cu frunze compuse si cu flori mici verzi-galbui . suf. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cenusar
s.n., s.m. S.n. Cuvant care are aceeasi forma si aceeasi pronuntare cu alt cuvant sau cu alte cuvinte, de care difera ca sens si ca origine. S.m. Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva; tiz. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*omonim
s.n., s.m. S.n. Data fixa la care, potrivit unei invoieli, unei decizii sau unei dispozitii prealabile, se executa o obligatie (baneasca) sau se realizeaza ceva; soroc. Loc. adv. (sau ) = la data fixata, prevazuta. Conditie, clauza intr-un tratat, intr-un acord. S.n. Interval de timp, stabilit dinainte, in limita caruia trebuie sa se infaptuiasca sau sa se intample ceva. Loc. adv. = in timp de... S.n. (Inv.) Limita, hotar, sfarsit. S.m. (In loc. si expr.) = care isi face serviciul militar in conditiile prevazute de legi. = a-si face stagiul militar. S.m. Cuvant; expresie. S.m. Fig. (In expr.) (sau ) = a fi in relatii bune (sau rele) cu cineva. S.m. (Mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele care alcatuiesc o progresie sau un raport. S.m. Fiecare dintre cuvintele care au o acceptie specifica unui anumit domeniu de activitate. - Din lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*termen
s.n., s.m. S.n. Diligenta; trasura trasa de mai multi cai. S.m. (Inv.) Cal folosit la postalion . S.m. (Inv.) Surugiu de postalion . - Din rus. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*postalion
s.n., s.m. S.n. Diminutiv al lui ; coltulet. S.m. Planta erbacee din familia cruciferelor, cu frunze alterne, cu flori albe sau rosietice, raspandita prin paduri umbroase . suf.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*coltisor
s.n., s.m. S.n. Diminutiv al lui S.m. Fluierar . suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*fluieras
s.n., s.m. S.n. Diminutiv al lui . S.m. (Reg.) Persoana care umbla in urma seceratorului sau a cosasului si strange in manunchiuri paioasele. suf. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*manunchias
s.n., s.m. S.n. Diminutiv al lui somnulet^2. S.m. (Bot.) Mac de gradina. suf. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*somnisor
s.n., s.m. S.n. Diminutiv al lui toporel. S.m. Numele mai multor plante erbacee cu flori albastre-violete, rar rosietice sau albe; viorea suf. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*toporas
s.n., s.m. S.n. Dispozitiv al unei masini care serveste la gresaj; ungator. S.m. Muncitor care efectueaza operatii de gresare. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*gresor
s.n., s.m. S.n. Dispozitiv (in forma de palnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrica si raspandirea lor in mediul inconjurator. Dispozitiv translucid din sticla, portelan etc., care imprastie uniform lumina unei lampi. Aparat intrebuintat la extragerea prin difuziune a unei substante. Piesa a carburatorului unui motor, care pulverizeaza combustibilul printr-un curent de aer. S.m. Persoana care difuzeaza publicatiile periodice. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*difuzor
s.n., s.m. S.n. Draperie asezata in partea superioara a unei deschideri (usa, fereastra etc.). S.n. Element decorativ de constructie al corniselor, al balustradelor etc. S.m. Ornament in forma de panglica pe care este scrisa o deviza, care impodobeste un scut sau o stema. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*lambrechin
s.n., s.m. S.n. Extremitatea superioara a corpului omenesc sau cea anterioara a animalelor, unde se afla creierul, principalele organe de simt si orificiul bucal. Loc. adv. = de sus pana jos, in intregime, cu desavarsire. = dis-de-dimineata. = extrem de..., exagerat de... = (cu mult) mai sus, mai destept, mai reusit, mai bine. = rusinat, umilit, invins. = pe dupa gat, la ceafa. Loc. adj. (Fam.) (sau = tampit, prost. Expr. = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. (pe cineva) = a tranti (pe cineva) la pamant; a da jos dintr-o situatie, a dobori, a invinge. (paharul, bautura etc.) = a inghiti dintr-o data continutul unui pahar, al unei cani etc. (ceva) = a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; a lucra repede, superficial, de mantuiala. = a iesi intre oameni, in societate. sau sau = a nu sti ce sa mai faca, a fi coplesit de... = a se zapaci. = a ajunge fara adapost, pe drumuri, sarac. = a clatina capul (in semn de aprobare, de refuz etc.). (cuiva) = a lovi; a omori; a ataca cu violenta pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). = a fi distrat, neatent. (sau = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greseala facuta. (sau = a pleca departe, parasindu-si casa, locul de origine si ratacind prin lume. = a se simti rusinat, umilit; a se da invins, a se supune. (sau = vai de el. (sau etc.) (sau (o situatie neplacuta, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplaceri si necazuri, a-l lovi o nenorocire. = a sosi pe neasteptate la cineva (creandu-i neplaceri, deranj). (sau sau = a starui fara incetare pe langa cineva. (sau = a sta pe langa sau la cineva (creandu-i neplaceri, plictisindu-l etc.). = a lasa pe cineva in pace. (Reg.) (sau = a nu mai sti ce sa faca pentru a iesi dintr-o situatie grea. = barbatul care reprezinta puterea familiala si parinteasca; orice persoana care procura mijloacele necesare traiului unei familii si o reprezinta juridic. = portret in care artistul face un studiu amanuntit al expresiei unui sentiment pe trasaturile chipului omenesc. (La fotbal) Lovire a mingii cu capul = nume sub care sunt cunoscute primele serii de marci postale romanesti, avand pe ele capul unui bour. Parte a monedei care are imprimat un chip. Parul capului. Capatai; capataiul patului. Individ, ins, cap. Expr. = care mai de care, in numar foarte mare, pe intrecute. exprima o mare divergenta de opinii. Minte, gandire, judecata; memorie. Loc. adj. si adv. = (in mod) inteligent, destept. = (in mod) necugetat. Loc. adj. = cu judecata dreapta; cuminte. Expr. (sau (sau sau = a fi destept. (sau sau = a pricepe cu greutate; a fi prost. (cuiva) = a nu putea pricepe (ceva). (cuiva ceva) = a nu-i mai sta gandul la...; a uita. (cuiva ceva) = a-l stapani mereu (acelasi gand), a nu putea uita. = a se gandi la... (sau etc.) = a se gandi, a se stradui spre a solutiona o problema. (cuiva) = a face (pe cineva) sa inteleaga ceva, a lamuri (pe cineva). (sau etc.) de = a fi (sau a ramane etc.) liber, independent, nesupravegheat, (ceva) (sau = a face (ceva) fara a se consulta cu altcineva. (sau = a face pe cineva sa-si piarda dreapta judecata; a zapaci; a face pe cineva sa se indragosteasca. = a nu avea posibilitatea sa..., a nu putea sa... (Jur.) = motiv pe care se intemeiaza acuzarea. (Inv.) Viata. (Astazi in expr.) sau = cu nici un pret, niciodata. = a face ceva ce poate sa-i primejduiasca viata; a face nebunii. Compuse: (Entom.) sau = striga; (Bot.) = dulcisor; = planta erbacee acoperita cu peri aspri si cu flori rosii ca sangele, dispuse in spice simple = o parte a constelatiei balaurului. S.m. Capetenie, sef, conducator. Initiator. S.n. Varf (al unui obiect). Extremitate proeminenta a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. Obiect, mecanism sau dispozitiv asemanator cu un cap^1 , folosit in diverse scopuri tehnice. Partea extrema cu care incepe sau sfarseste ceva. = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apa, de un defileu etc.; fortele armate care ocupa acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor si a mijloacelor de lupta. Loc. adv. (sau = cu partile extreme alaturate. Expr. = margine de tara; hotar. = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. (sau = a se ridica stand in pat, a sta in sezut. Partea de dinainte; inceput, frunte. (sau etc.) = inceputul unui an (sau al unei saptamani etc.) = cel sau cei care stau in fruntea coloanei. (sau = primul nume dintr-o lista de persoane afisate in ordinea valorii lor. Loc. adv. sau = dupa ce s-a intunecat bine. (sau = de la inceput; de la inceputul randului. = inainte de a incepe ceva; de la inceput. Partea principala, mai aleasa (a unui lucru). Expr. = locul de onoare la masa. Partea de jos sau dindarat a unui lucru; capat; (cu sens temporal) sfarsit. Expr. = a sfarsi (cu bine). = a rezolva; a invinge, a razbi. = (dupa numerale) exact, intocmai. Bucatica rupta dintr-un obiect; lucru de mica importanta. Expr. = absolut nimic. = tot. (In sintagma) = transductor electromagnetic care transforma variatiile unui semnal electric in variatii de flux magnetic sau invers, folosit pentru operatii de inregistrare, redare si stergere la magnetofoane. - Lat. dupa fr. < lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cap
s.n., s.m. S.n. Faptul de S.m. Saliva, flegma eliminata din gura prin scuipare. - V. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*scuipat
s.n., s.m. S.n. Fiecare dintre pedalele de la razboiul de tesut cu ajutorul carora se schimba itele. S.n. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale curbate cu care sunt prevazute unele scaune fara picioare. Fiecare dintre talpile unei sanii. Bucata de lemn sau de piatra care se fixeaza sub stalpii unei galerii de mina pentru a impiedica patrunderea stalpilor in talpa galeriei. S.m. Incaltaminte rudimentara alcatuita dintr-o talpa de lemn si o bareta de piele petrecuta pe deasupra labei piciorului. S.m. Soseta foarte scurta de dama care acopera numai laba piciorului. [Var.: s.m. si n., s.f.] suf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*talpig
s.n. s.m. S.n. Formatie compusa din opt persoane (instrumentisti sau cantareti) care executa impreuna o lucrare muzicala; lucrare muzicala scrisa pentru aceasta formatie. S.n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni in stratul periferic al unui atom. S.m. (Inform.) Grup de opt biti folosit pentru exprimarea capacitatii de memorie. - Din germ. fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*octet
s.n., s.m. S.n. (in evul mediu, in tarile romane). Denumire data statutului unei bresle in care se specificau drepturile si indatoririle membrilor acesteia. Norma de lucru fixata printr-un regulament. S.m. Soldat turc in termen. - Din tc. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*nizam
s.n., s.m. S.n. Instrument mecanic de precizie, pentru masurarea dimensiunilor mici si foarte mici. S.m. (Rar) Micron. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*micrometru
s.n., s.m. S.n. (Inv.) An. S.n. (Pop.) Contingent. Expr. A = a fi de aceeasi varsta cu cineva. S.m. Denumire familiara (de adresare) data unui soldat. - Din sl. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*leat
s.n., s.m. S.n. (Inv. si pop.) Putere, vigoare S.m. (Bot.) Velnis. - Cf. sl. %vonzu%.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*vanj
s.n., s.m. S.n. (Inv.) Stat-major. S.m. (Inv.) Ofiter care facea parte dintr-un stab ; ofiter superior. = ofiter de stat-major. S.m. (Fam.) Persoana de vaza pe plan social; sef, conducator. - Din germ. , rus.(by 10W10S10e3r4g12i12o)*stab
s.n. , s.m. S.n. Joc de societate la care se foloseste un carton cu un desen special pe care jucatorii misca piese dupa anumite reguli; moara. S.m. (Ornit.) Inarita. suf. (by 5W5S13e7r7g15i1o)*tintar
s.n., s.m. S.n. Lista alfabetica sau pe materii pusa la sfarsitul sau la inceputul unei carti sau aparuta in volum separat, cuprinzand materiile, autorii sau cuvintele continute in ea, cu indicarea paginilor (si a volumelor) unde se gasesc; indice . = lucrare de indrumare bibliografica, cuprinzand lista principalelor scrieri privitoare la o problema, insotita uneori de adnotari asupra continutului lor. Expr. = a trece o carte in lista cartilor interzise; (fam.) a socoti, a trata pe cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios. S.m. Degetul aratator. [Acc. si: ] - Din lat., fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*index
s.n., s.m. S.n. Magazie de cereale; hambar, jitnita. S.n. Fig. Tinut sau tara care produce grane din abundenta si care aprovizioneaza cu ele si alte tari sau alte regiuni. S.m. (Inv.) Negustor de cereale. - (pl. lui ) + suf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*granar
s.n., s.m. S.n. Margaritar (1). S.m. Lacrimioara. [Var.: s.m.] - Din ngr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*margarit
s.n., s.m. S.n. Margea de sticla imitand margaritarul; (la pl.) sirag de astfel de margele. S.m. Arbust ornamental cu flori trandafirii si cu fructe bace albe de marimea cireselor - Din tc. (n. pr.) .(by 3W12S12e5r6g14i14o)*hurmuz
s.n., s.m. S.n. Materie coloranta folosita la vopsitul bumbacului. S.n. Varietate de calcedonie, de culoare verde-inchis sau rosie cu pete galbene stralucitoare, folosita ca piatra semipretioasa din care se fac obiecte ornamentale. S.m. Numele unei plante aromatice, cu frunze ovale, cu flori de culoare alba sau albastru-deschis, intrebuintate in industria parfumului Ulei eteric extras din planta de mai sus. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*heliotrop
s.n. s.m. S.n. Materie, substanta care serveste la lipit (hartia); clei. S.m. Nume dat mai multor plante erbacee care secreta o substanta lipicioasa. S.n. Fig. (Pop. si fam.) Ceea ce atrage, incanta sau seduce in faptura sau felul de a fi al cuiva; farmec. Loc. adj. si adv. = incantator, atragator, fermecator, seducator. Loc. vb. = a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin infatisare sau fel de a fi). Expr. (Rar) = a se indragosti de cineva. suf. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*lipici
s.n., s.m. S.n. (Mat.) Punct in raport cu care punctele unei figuri se asociaza in perechi simetrice. Punct in raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeasi distanta. unui cerc. Fig. (In loc.) ( etc.) = pe primul plan; la loc de frunte. S.n. (In sintagma) = punct in jurul caruia alt punct sau un corp pot efectua o miscare de rotatie. S.n. Punctul de aplicatie al rezultantei unui sistem de forte. Centrul reflexelor. S.m. (In sintagma) = grup de celule nervoase aflate in encefal, in bulb sau in maduva, la care vin excitatiile periferice si de la care pornesc excitatiile centrale. S.n. Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrata o activitate (industriala, comerciala, administrativa, culturala). = localitate in care exista institutii de invatamant superior. = biblioteca, sectie intr-o biblioteca sau intr-o institutie, care are ca sarcina principala furnizarea de material documentar. Institutie conducatoare; putere administrativa centrala. S.n. sg. Pozitie politica de mijloc intre dreapta si stanga. = pozitie politica de mijloc cu tendinte de dreapta. = pozitie politica de mijloc cu tendinte de stanga. Loc. adj. = care se situeaza pe o pozitie intermediara, intre doua opinii extreme. Din fr. lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*centru
s.n., s.m. S.n. (Med.) Antrax. S.m. Planta erbacee otravitoare din familia liliaceelor, cu tulpina dreapta, terminata cu o unica floare verzuie si cu fructul o boaba neagra-albastrie de marimea unui bob de mazare; frunzele acestei plante sunt intrebuintate in popor pentru vindecarea dalacului - Din tc. "splina".(by 15W8S8e2r2g10i11o)*dalac
s.n., s.m. S.n. Membrana circulara, colorata a ochiului, situata inaintea cristalinului, in mijlocul careia se gaseste pupila. Diafragma cu diametru variabil, folosita la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumina care patrunde in instrument. S.m. (Bot.) Stanjenel. - Din fr., lat.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*iris
s.n., s.m. S.n. Mic obiect de podoaba legat de un fir impletit, rosu cu alb, care se ofera in dar ca semn al sosirii primaverii, mai ales femeilor si fetelor, la 1 martie; mart^2. S.m. (Pop.) Martie. S.m. Planta erbacee din familia rozaceelor, cu frunzele crestate adanc si cu flori galbene S.m. (Bot.; reg.) Ament (de salcie, de rachita etc.). suf. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*martisor
s.n., s.m. S.n. Mobila de lemn sau de metal prevazuta cu rafturi, in care se pastreaza rufe, haine, vase, carti etc. S.m. Scandura lata si groasa. S.n. (Pop.) Scranciob. - Din tc. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*dulap
s.n. s.m. S.n. Obiect sau instalatie sanitara care serveste la spalatul oamenilor. Chiuveta speciala in care se spala vasele de bucatarie. Bucata de panza, de sarma etc. cu ajutorul careia se freaca si se spala vasele. Instalatie speciala, in anumite intreprinderi, unde se spala materiile prime sau semifabricate. S.m. Muncitor dintr-o intreprindere care se ocupa cu spalatul anumitor materiale. suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*spalator
s.n., s.m. S.n. Panas din pene (de strut) impodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la islic de sultani, de inalti demnitari turci sau de unii domni romani. S.m. Planta erbacee cu frunzele divizate in numeroase segmente liniare si cu florile albastrui-violete, roz, albe sau pestrite, cultivata ca planta ornamentala - Din tc. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*surguci
s.n., s.m. S.n. Parte superioara a corpului, de la abdomen pana la gat, la om si la unele animale vertebrate; torace; partea anterioara (si exterioara) a acestei regiuni; organ din interiorul cavitatii toracice (inima sau plaman). Loc. adv. = de-a dreptul (in sus), pieptis. Loc. adj. si adv. = (despre lupte, felul de a lupta etc.) (care se desfasoara) in mod direct, din apropiere, corp la corp; la baioneta. = (care este) unul contra celuilalt, fata in fata, (aproape) ciocnindu-se. Expr. = fara teama, direct. = cu capul plecat (de rusine, de suparare etc.). (pe cineva) = a imbratisa. (sau = in inactivitate; mort, decedat. = a muri. (sau = a se impotrivi cuiva (sau la ceva); a infrunta direct pe cineva (sau ceva), a se lupta cu cineva. (ceva) = a infrunta ceva direct, a lupta pentru a cuceri sau pentru a invinge ceva. (cuiva) = a rezista, a nu se da batut; a se impotrivi, a infrunta; a concura cu succes. (pentru cineva sau ceva) sau (pe cineva sau ceva) = a apara din rasputeri, a apara cu viata. (strigand, vorbind etc.) = a striga din rasputeri, a obosi (strigand, vorbind etc. zadarnic). = (a fi) debil pulmonar, predispus la tuberculoza, (Si in sintagma Tuberculoza pulmonara. Carne de pe partea anterioara a cavitatii toracice a unor animale, folosita ca aliment; mancare preparata din aceasta carne. S.n. San (al femeii). Expr. (Pop.) = (despre femeile cu copii mici) a avea lapte. = (despre femeile cu copii mici) a alapta, a da sa suga. S.m. Partea din fata a unei piese de imbracaminte, care acopera pieptul . Expr. (pe cineva) = a cere cuiva socoteala, a sari la bataie. (sau = a se impotrivi (cuiva); a se lupta, a se bate cu cineva. S.n. P. anal. Coasta de deal, de munte etc.; povarnis. - Lat. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*piept
s.n., s.m. S.n. Patrulater care are drept baze doua laturi paralele si neegale. S.n. Aparat de gimnastica format dintr-o bara mobila, legata la extremitati cu doua franghii sau cabluri egale in lungime, fixate de plafon sau de alta bara, fixa. Leagan improvizat pentru pasari si animale tinute in colivii sau custi. S.m. Muschi in forma de patrulater asezat in regiunea spatelui, incepand de la ceafa. - Din fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*trapez
s.n., s.m. S.n. Piesa in forma de cilindru gol, fixa sau mobila in jurul unui ax, facuta din metal, din lemn etc., cu diverse intrebuintari in tehnica; toba. S.n. Portiune de prisma poligonala goala sau de cilindru gol, interpusa intre o cupola si arcurile sau zidurile care limiteaza un spatiu boltit. Spatiu amenajat la intrarea intr-o cladire, cu o usa pivotanta, pentru a proteja interiorul de aerul din exterior si a impiedica formarea curentilor de aer in timpul deschiderii usilor. S.m. (Iesit din uz) Tobosar. Compus: = subofiter care conducea o fanfara militara; plutonier (intr-o fanfara militara). - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*tambur
s.n., s.m. S.n. Piesa mica, in forma de disc, care, prin apasare sau invartire, asigura un contact electric sau o actiune mecanica. Fus legat cu un capat de corpul unei piese care efectueaza o miscare circulara, situat excentric fata de axa de rotatie a acesteia. S.m. Un fel de nasture mobil din metal, sidef sau alte materiale cu care se incheie gulerele, mansetele etc. Capsa . - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*buton
(, , ) , s.n., s.m. S.n. Polita asezata in coltul dintre doi pereti ai unei camere; dulapior in forma de prisma triunghiulara, asezat intr-un colt al camerei. S.n. (Reg.) Soba de caramida, cu coloane, instalata in coltul unei camere. S.n. Piesa metalica sau din lemn, cu doua aripi sau laturi asezate in unghi drept, utilizata la consolidarea si la protejarea unor imbinari de colt. S.n. Echer. S.n. Calibru folosit la controlul inaltimii literelor tipografice. Element tipografic ornamental de alama sau de plumb, folosit la formarea coltului unui chenar. S.m. Rama metalica prevazuta cu cuie lungi si ascutite, care se ataseaza la bocanci, cu ajutorul unor curele, pentru a impiedica alunecarea pe stanci, pe gheata, pe busteni. suf.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*coltar
s.n., s.m. S.n. (Pop.) Bucata mica (si nefolositoare) din ceva. S.m. (Fam.) Epitet dat unui tanar sau unui copil. [Var.: s.m.] - Cf. ucr. %spyrka,% pol. %szperka.% (by 5W6S14e14r8g8i1o)*sparc
s.n., s.m. S.n. (Pop.; mai ales la pl.) Fiecare dintre membrele unei fiinte; fiecare dintre partile sau organele din care este alcatuita o fiinta. (inv.) Membru al unei societati, al unei asociatii etc.; element al unui grup. - Lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*madular
s.n., s.m. S.n. (Pop.) Unealta de zidarie cu care se fac ciubucele . S.m. Fig. (Fam.) Persoana care umbla dupa ciubucuri . suf.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ciubucar
s.n., s.m. S.n. Portiune dintr-o figura, limitata cel putin intr-o parte de marginile ei. = portiune dintr-o dreapta marginita de doua puncte. = parte dintr-un cerc cuprinsa intre o coarda si arcul subintins. S.n. Portiune definita dintr-un intreg, nedetasata de acesta. S.n. Fiecare dintre inelele (sau partile) care alcatuiesc corpul unor vietuitoare. S.m. Garnitura metalica a unui piston, care serveste la etansarea spatiului liber dintre acesta si cilindrul in interiorul caruia se deplaseaza, sau la razuirea uleiului de pe peretii interiori ai cilindrului. - Din fr. , lat.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*segment
s.n., s.m. S.n. Provincie, teritoriu, stat de sub stapanirea unui duce^2 sau unei ducese. S.m. Moneda de aur sau de argint (la origine italiana) care a circulat in mai multe tari din Europa, printre care si in tarile romanesti. - Din it. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*ducat
s.n. , s.m. S.n. Punct unde se intalnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. = fiecare dintre cele doua extremitati laterale ale gurii, unde se intalnesc buzele. Fiecare dintre unghiurile formate de doua strazi care se intalnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri. Expr. = in unghiul format de strazile... Portiune dintr-un obiect sau dintr-un loc cuprinsa intre extremitatile reunite ale laturilor lui. (In publicistica) Rubrica rezervata unei anumite specialitati. Margine, extremitate. = coltuc ; orice bucata de paine (taiata de la o margine). Portiune dintr-o incapere cuprinsa intre extremitatile reunite ale peretilor. Expr. = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a iesi dintr-o incurcatura. = a pedepsi un copil, asezandu-l intr-un ungher al camerei cu fata la perete. Loc indepartat, retras, dosnic; refugiu, ascunzis. Expr. (sau ) = in (sau din) toate partile. S.m. Dinte al animalelor ( si al oamenilor), in special caninul. Expr. = a manifesta o atitudine agresiva, apriga. = a (se) certa, a fi gata de incaierare. (sau ) = a fi darz; a fi obraznic. Fragment dintr-un dinte sau dintr-o masea rupta. Fiecare dintre varfurile lungi si ascutite ale greblei, furcii sau ale altor instrumente asemanatoare. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplica cineva pe talpa incaltamintei de iarna ca sa nu alunece pe gheata; tinta. Varf ascutit si proeminent de stanca, de gheata etc. Varful plantelor, in special al ierbii, la inceputul dezvoltarii lor, cand incoltesc. Compus: = planta erbacee taratoare cu frunze penate, cu flori galbene si cu fructe tepoase . S.m. Fiecare dintre taieturile de forma aproximativ triunghiulara facute pe marginea unei stofe; dantela impletita in aceasta forma. Suvita de par ondulata trasa pe frunte sau pe tample. - Din bg. scr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*colt
s.n., s.m. S.n. (Rar) Bici: manunchi de nuiele folosit pentru flagelari. S.n. Fig. Calamitate, dezastru: boala, epidemie, molima. S.m. Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare si la spermatozoizi care serveste ca organ de locomotie. S.m. Excrescenta care ia nastere din tulpina si se extinde la suprafata pamantului, dand frunze si radacini si inflorind abia in al doilea an. [Pl. si: ] - Din lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*flagel
s.n., s.m. S.n. (Rar) Diminutiv al lui S.m. (Inv.) Conducatorul administrativ al unui ocol . suf. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*ocolas
s.n., s.m. S.n. (Rar) Stimulent, imbold. S.m Factor care declanseaza un proces fiziologic, care excita o activitate fiziologica; excitant. - Din lat., fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*stimul
s.n., s.m. S.n. (Rar) Vas mic de pamant in care se pastreaza sarea. (Reg.) Solnita. S.m. (In trecut) Negustor ambulant de sare. suf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*sarar
s.n., s.m. S.n. (Reg.) Mucegai. S.m. Larva a unei specii de gandac de culoare galbuie sau cafenie, care se dezvolta si traieste in faina de grau, degradand-o si facand-o inutilizabila. Un fel de vierme asemanator cu rama, care traieste prin pivnite si prin casele umede. - Din bg. (by 12W12S5e5r14g14i14o)*sfoiag
s.n., s.m. S.n. (Reg.) Saculet. S.m. Om scund si indesat. [Var.: s.m.] - Cf. ucr. %tabolec%. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tabaltoc
s.n., s.m. S.n. (Reg.) Umbrela. S.m. Pasare calatoare, de marimea unei turturele, cu fruntea bombata, cu picioare lungi, lipsite de degetul posterior, cu coada scurta si cu pene variat colorate, care traieste la marginea baltilor suf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*ploier
s.n., s.m. S.n. Scaunel. S.m. (Inv.) Negustor de vite sau de cereale; colector (de produse alimentare); comisionar (al unui negustor). [Pr.: - Var.: (reg., 1) s.n.] suf. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*scaunas
s.n., s.m. S.n. Scurta comedie la greci si la romani, alcatuita din scene simple. S.m. Actor de pantomima. - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*mim
s.n., s.m. S.n. Serviciu specializat (la mare) in prevenirea si acordarea de ajutor celor in pericol de inec. S.m. Persoana calificata care face parte din salvamar ; (rar) salvamarist. - [re] + [ina].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*salvamar
s.n., s.m. S.n. Sigiliu de piatra sau de lemn cu care se imprima pe prescuri semnul crucii si initialele rituale. S.m. (in forma Planta erbacee din familia malvaceelor, cu tulpina inalta, cu frunzele stelate si paroase si cu florile galbene, ale carei fructe se intrebuinteaza ca sigiliu pentru insemnat prescurile [Var.: s.m.] - Et. nec.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pistornic
s.n., s.m. S.n. (Si in sintagma Joc sportiv care se practica cu mingi mici, lovite cu rachete de catre doi sportivi sau doua perechi, pe un teren special amenajat, despartit in doua printr-o plasa joasa; sportul alb. = joc sportiv practicat cu mingi mici de celuloid si cu palete, pe o masa speciala de forma dreptunghiulara, despartita in doua parti egale de un fileu, care se desfasoara intre doi jucatori sau intre doua perechi; ping-pong. S.m. (Mai ales la pl.) incaltaminte pentru tenis. - Din engl., fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*tenis
s.n., (, ) , s.m. S.n. Smoc de par zbarlit (cazut pe frunte). S.m. Nume dat in gluma oamenilor, mai rar animalelor, cu parul ciufulit sau, cu aspect neingrijit. S.m. Numele mai multor pasari rapitoare de noapte din familia bufnitelor, cu doua smocuri de pene deasupra ochilor; ciuhurez. - Et. nec.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*ciuf
s.n., s.m., (, ) s.n. S.n. Element chimic metalic, moale si greu, maleabil, de culoare cenusie-albastruie, lucios in momentul obtinerii sau cand este aschiat sau pilit proaspat, rau conducator de caldura si de electricitate, folosit la fabricarea tevilor de canalizare si a tablelor pentru captusirea unor aparate in industria chimica, la confectionarea placilor de acumulatoare etc. Loc. adv. = greu. = solutie bazica de acetat de plumb, cu gust dulce, intrebuintata in medicina, in industria textila etc. S.m. Glont, proiectil. S.n. Disc mic de plumb , cu care se sigileaza colete, vagoane, saci etc.; pecete de plumb. Greutate de diferite forme, folosita ca lest. S.n. (Reg.) Creion. (Reg.; si in sintagma Condei special cu care se scria pe tablitele de ardezie. - Lat. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*plumb
s.n., s.m., s.n. S.n. sg. Registru al vocii barbatesti, intermediar intre tenor si bas. S.m. Cantaret a carui voce se plaseaza in acest registru. S.n. Instrument de alama care are, intr-o orchestra, un rol analog cu acela al baritonului intr-un cor. [Acc. si: ] - Din it. fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*bariton
s.n., s.m., s.n. S. n. sg. Registrul cel mai jos al vocii barbatesti; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. S. m. Cantaret a carui voce se plaseaza in acest registru; basist. S. n. Instrument care detine in orchestra un rol analog cu acela al basului intr-un cor. - Din it. fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*bas
s.n., s.m. S.n. Subunitate insarcinata cu asigurarea securitatii trupelor aflate in mars. (Adesea urmat de determinarea "de graniceri") Subunitate insarcinata in trecut cu paza unui sector al frontierei. Cladire in care isi avea sediul aceasta subunitate. Grup organizat (de militari sau de civili) insarcinat cu apararea sau cu paza unui obiectiv important, cu stingerea incendiilor intr-o intreprindere etc. (In sintagma) = detasament de muncitori grevisti care stau de garda la poarta intreprinderii lor pentru a preveni pe muncitorii din afara despre declansarea grevei si pentru a impiedica patrunderea in intreprindere a spargatorilor de greva. S.m. Tarus de lemn sau de metal care se infige in pamant pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu, locul unde urmeaza sa fie plantat un puiet de arbore etc. - Din fr. germ. rus. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*pichet
s.n., s.m. S.n. Suma modesta cu care cineva contribuie la o actiune; contributie de orice natura. Expr. = a contribui cu un mic ajutor in scop de binefacere. S.m. Veche moneda greceasca, egala cu a sasea parte dintr-o drahma. - Din fr. lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*obol
s.n. , s.m. S.n. Surghiunire, exil, deportare. Stare, situatie de exilat, de proscris; pribegie, instrainare. (Inv.) S.m. Surghiunit. - Din tc. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*surghiun
s.n., s.m. S.n. (Tehn.) Fus de forma cilindrica, tronconica, conica etc., care se roteste ori aluneca intr-un lagar la care sarcina actioneaza in directia axului. S.n. Radacina principala, verticala, ingrosata a unor plante ca morcovul, sfecla etc. S.n. Fig. Element, punct de sprijin esential care asigura desfasurarea unei activitati sau a unui proces. S.m. Spec. (Mil.) Militarul in raport cu care se executa miscarea unei formatii. (Sport) Jucator cu atributii bine precizate, care actioneaza ca varf de atac, la unele jocuri cu mingea. - Din fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*pivot
s.n., s.m S.n. Telecomunicatie care transmite la distanta semnale (corespunzatoare literelor si cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalatiilor necesare in acest scop. Aparat folosit pentru producerea, receptia si transformarea semnalelor telegrafice in scopul transmiterii telegramelor. S.n. (Inv.) Aparat situat pe inaltimi sau in turnuri de semnalizare, pentru transmiterea la distanta a unor semnale optice. S.m. Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe, mirositoare si cu tulpina agatatoare ajungand pana la 5-6 metri , sau cu florile mici, roz-purpurii si cu tulpina fragila . - Din fr.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*telegraf
s.n., s.m. S.n. Tulpina, lujer (la legume si la plante erbacee) care sustine frunzele, fructul sau florile. Partea de jos a unei tulpini. Cocean . Rest nefolositor dintr-un obiect uzat. (Fam.) Matura foarte uzata. S.n. Parte, loc unde se leaga sau unde se cos foile unei carti, ale unui registru, ale unui caiet etc. Parte a unui chitantier, a unui bonier etc. ramasa dupa ce s-au rupt jumatatile detasabile ale foilor; partea fiecarei foi care ramane in chitantier, bonier etc. dupa predarea chitantei. S.m. (La fiinte; rar) Partea dinspre radacina a unei pene, a unei cozi sau a unui fir de par. - Et. nec. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*cotor
s.n., s.m. S.n. Unealta formata dintr-un ac de otel cu maner de lemn, folosita pentru a indica pe o piesa metalica bruta contururile suprafetelor de prelucrat; trasator . S.n. Unealta de otel cu maner de lemn, folosita in legatorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoartelor imbracate in piele sau pe marginea pielii la cotoare si la colturile trase in piele, precum si la calcarea faltului la legaturile in panza. S.n. Glont, proiectil invelit intr-un material fosforic, care se aprinde in clipa descarcarii, descriind in aer o traiectorie luminoasa. S.m. (Fiz.) Izotop radioactiv al unui element stabil, pe care il insoteste peste tot, permitand recunoasterea si urmarirea acestuia intr-un sistem. - Din fr. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*trasor
s.n., s.m. S.n. Varf (innegrit prin ardere) al unui fitil de lampa, de lumanare, de candela; fitilul intreg. Bucatica ramasa dintr-o lumanare aproape consumata sau dintr-o tigara fumata. S.n. (Mai ales la pl.) Secretie (vascoasa) produsa de glandele nazale si eliminata prin nari. Expr. (Fam.) (sau (sau , se spune despre cineva care merge prea des undeva. (sau = a fi foarte indragostit de cineva. se spune despre o persoana lipsita de orice valoare. - Refacut din pl. (< lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*muc
s.n. - s.n. - Indoiala. Lat. (sec. XIX). - Der. , adj. (incert); , adj. (care exprima o indoiala); adj. (neindoios).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*dubiu
s.n. s.n. Miscare artistica de avangarda in Anglia, promovata de Wyndham Lewis intre 1912 si 1915, care isi propunea organizarea formelor intr-un sistem de unghiuri si de curbe in jurul unui punct determinat (vortex). Vorticismul a influentat pictura abstracta. (< lat. "vartej") (by 2W3S11e11r5g5i13o)*vorticism
s.n. - Snop. legatura, fascicul. - Buchet, Culegere. - Var. Mr. Lat. (Puscariu 1021; Candrea-Dens., 1125; REW 536), cf. it. prov. fr. cat. sp. (gal. ), port. - Der. vb. (a face manunchiuri).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*manuchi
s.n. Snur sau gaitan care se coase in randuri paralele, ca podoaba, pe pieptul unor haine (in dreptul butonierelor). - Din fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*brandenburg
s.n. - Snur, siret. Rus. (Cihac, II, 108; Sanzewitsch 203). Mold. XIX, rar.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*fetischet
s.n. Soarta, viitor. Forta sau vointa supranaturala despre care se crede ca hotaraste in mod fatal si irevocabil tot ce se petrece in viata omului; fatalitate. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*destin
s.n. Soba de fier (cilindrica) folosita la incalzit. [Var.: s.n.] - Din fr. (n.pr.).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*godin
s.n. - Soba de fier. De la o marca de fabrica. Cf. Graur, 1940, nr. 3, p. 110.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*godin
s.n. - Soba joasa, cu vatra larg deschisa. - Casa parinteasca. - Asezamint unde se locuieste (in special pentru studenti). - Mr. Ngr. ???????, ??????, poate prin intermediul sl. , cf. bg., rus. In rom. se considera in general ca provenind dim sl. Cuvintul gr. a trecut in lat. , de unde prov. fr. (> sp. ), it. Cuvintul rom. poate proveni la fel de bine din sl., ca si din lat. sau din gr. Dupa Pascu, I, 65, forma mr. vine din lat. - Der. (var. ), s.n. (iesitura sau margine intre soba si perete, care serveste drept raft si de element izolator).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*camin
s.n. Soba joasa, zidita la peretele camerei, cu vatra larg deschisa. Cuptor, vatra. Cos pe unde iese fumul; horn. Fig. Casa parinteasca; familie. Denumire data unor institutii cu caracter social-cultural; = institutie cu regim de internat pentru copii prescolari (3-6 ani), cu orar de zi sau saptamanal; = asezamant universitar care asigura cazarea studentilor, pe langa acesta functionand uneori si cantine; = institutie infiintata in scopul propagarii culturii la sate ; = camin pentru copiii orfani, in care se afla si scoala; = camin (de batrani) in care se acorda asistenta medicala. Incapere mica subterana, zidita si acoperita cu capac de fonta, pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal, construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. - Din sl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*camin
s.n. Societate care detine o cantitate suficienta din actiunile altei societati pentru a putea exercita controlul asupra ei. - Din engl., fr.(by 13W13S7e15r1g9i9o)*holding
s.n. Soclu asezat pe un fronton pentru a sustine statui, vase sau alte ornamente; statuie sau elemente ornamentale asezate pe acest soclu. [Var. s.f., s.n. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*acroter
s.n. Socoteala scrisa alcatuita din doua parti (debit si credit), care exprima valoric, in ordine cronologica si sistematica, existenta si miscarile unui anumit proces economic pe o perioada de timp determinata. Evidenta acestor operatii. (In expr.) (sau) = a inscrie la rubrica datoriilor o nota. (cuiva) = a da (cuiva) lamuriri asupra faptelor sau intentiilor sale; a se justifica. (de ceva) = a avea in vedere, a lua in considerare. = pe propria raspundere, in mod independent. (cuiva sau a ceva) = pentru (cineva sau ceva), pe seama (cuiva sau a ceva). - Din fr. , it. Cf. germ. %Konto%.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cont
s.n. - Socoteala. - Var. (inv.) It. sau germ. sau fr. (sec. XIX). - Der. , vb. (a socoti, a calcula); , s.m., din fr. ; , s.f., din fr. ; (var. , inv. ), s.n., din fr. , var. prin intermediul rus.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*cont
s.n. Soi de vita de vie cu struguri avand boabele verzui, indesate, bune pentru producerea unor vinuri superioare. Vin facut din acest soi de struguri. - Cuv. fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*sauvignon
s.n. Soi de vita de vie de origine franceza, cu struguri cilindrici, cu bobul negru, rotund si mic, care produce vinuri rosii superioare. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*merlot
s.n. Soi de vita de vie, de origine franceza, cu struguri mici, cilindrici, cu boabe rotunde, albe-verzui, care produce vinuri dulci; vin din acest soi de vita. - Cuv. fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*chardonnay
s.n. Soi de vita de vie originara din Germania, cu struguri cilindrici si cu boabe mici, rotunde, de culoare roz-murdar, nearomate; vin de calitate superioara obtinut din strugurii acestei vite. - Din germ. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*traminer
s.n. Soi de vita de vie originar din Asia, cu ciorchini rasfirati si boabe alungite, albe sau negre, fara seminte, folosit la producerea stafidelor. - Cuv. rus.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*kismis
s.n. Sol format in conditiile de clima si vegetatie din trecutul geologic al Pamantului. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*paleosol
s.n. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimtita intre natiuni popoare, tari etc. egale in drepturi, in scopul sprijinului reciproc. Doctrina potrivit careia diversele interese nationale trebuie sa fie subordonate unui interes general, supranational. [Pr.: -] - Din fr. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*internationalism
s.n. - Soliloc. Fr. - Der. vb. (a vorbi singur), din fr. ; , s.m. (persoana care recita un monolog).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*monolog
s.n. Sol nisipos si lutos, de culoare cenusie, sarac in calciu, cu fertilitate naturala slaba, care se formeaza sub vegetatia padurilor, intr-un climat rece si umed. - Din fr. germ. rus. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*podzol
s.n. Solutie adeziva speciala care se intareste in contact cu aerul si care este folosita la lipit mai ales in medicina. - Cf. germ. %Mastix%.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*mastisol
s.n. Solutie apoasa de formaldehida, intrebuintata ca dezinfectant si ca antiseptic; formalina. - Din fr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*formol
s.n. Solutie apoasa obtinuta prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, in vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) s.n.] - Din germ. lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*decoct
s.n. Solutie care coboara punctul de inghet al apei de racire din motoarele cu ardere interna. - Din fr.(by 2W2S3e11r11g5i5o)*antigel
s.n. Solutie de grafit coloidal folosita ca strat conductor pe suprafata interioara a partii tronconice a tuburilor catodice. - Din germ. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*acvadag
s.n. Solutie de peroxid de hidrogen, care serveste la prepararea apei oxigenate. - Din fr.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*perhidrol
s.n. Solutie facuta din ulei vegetal sau din rasini si oxizi metalici, folosita la prepararea vopselelor si a chitului sau drept grund pentru lemnarie. - Din germ. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*firnis
s.n. Solutie formata din rasini (naturale sau artificiale) si dintr-un solvent, care, aplicata pe anumite obiecte, formeaza la uscare un strat neted si lucios, cu rol ornamental sau protector; lac. = tehnica a gravurii prin care se realizeaza aspectul desenului in creion. Fig. Ceea ce da un aspect sau o culoare favorabila cuiva sau la ceva. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*vernis
s.n. Solutie lichida densa, obtinuta din zahar si apa sau din suc de fructe ori de plante, folosita ca bautura racoritoare (in amestec cu sifon), ca adaos la pregatirea unor dulciuri sau, in farmacie, la prepararea unor medicamente. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*sirop
s.n. Solutie obtinuta prin dizolvarea nitrocelulozei intr-un amestec de eter si alcool si care, prin evaporare, lasa o pelicula aderenta. - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*colodiu
s.n. Solutionare a unui litigiu de catre un arbitru. Conducere de catre un arbitru a unei competitii sportive. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*arbitraj
s.n. Sonda (electronica) care emite impulsuri sonore in vederea ecolocatiei. - Din germ. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*ecolot
s.n. Sort de lichior obtinut prin macerarea in alcool etilic a unui amestec de plante, care apoi se distileaza, se amesteca cu sirop de zahar, se imbuteliaza si se pastreaza mai mult timp pentru desavarsirea aromei. - Cuv. fr.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*chartreuse
s.n. Sort de prajitura de origine englezeasca, preparata din aluat cu grasime, stafide, rahat etc. si coapta in forme. - Din engl. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*chec
s.n. Sortiment de branza romaneasca, din pasta oparita, moale sau semitare, din lapte de vaca sau de oaie. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*cascaval
s.n. Sortiment de carne de bovine sau de porcine care se obtine din regiunea gambei. Fel de mancare preparat din rasol de vita sau din peste, prin fierbere in apa sarata (cu diferite ingrediente). Expr. (Fam.) = a face un lucru in graba, superficial, de mantuiala. [Pl. si: (pop.) ] - Din bg. , scr. , rus.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rasol
s.n. Sortiment de carne, impreuna cu osul, taiata din partea superioara a coastelor; antricot. (La pl.) Favoriti. - Din fr. (by 4W12S6e6r15g15i8o)*cotlet
s.n. Sortiment de mezel proaspat preparat din carne tocata de vita (mai ales plamani) si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte. - Din germ. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*parizer
s.n. - Sortiment. - Vinzare. - Abundenta. Tc. "mostra" (Seineanu, II, 134).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cisit
s.n. - Sort, jupon, poale de costum popular. Sb. (Tiktin; cf. Conev 84). In Banat si Olt.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*opreg
s.n. Sos alb preparat pe baza de rantas, stins si fiert cu lapte, asezonat cu sare, piper alb si nucsoara rasa; sos de baza pentru multe sosuri derivate. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*besamel
s.n. Sos facut din faina (cu ceapa) prajita in grasime, pentru a fi adaugat la unele mancaruri. - Din magh. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*rantas
s.n. Sos picant preparat din suc de rosii, otet si mirodenii. - Cuv. engl.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ketchup
s.n. SOS PREPARAT DIN CEAPA CALITA SI BULION, INGROSAT CU FAINA. SE CONSUMA IN POST CU MAMALIGA.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*balmos
s.n. Sos rece pe baza de vinegreta sau maioneza, folosit pentru asezonarea salatelor; engl. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*dressing
s.n. Sos rece preparat cu otet, untdelemn, patrunjel tocat, sare si piper; vinegreta [in DN]. [< rus. ].(by 10W10S3e4r12g12i13o)*vinograd
s.n. Sos spumos preparat cu sampanie sau vin, fie picant (pentru preparate de peste sau crustacee), fie dulce (pentru dulciuri si fructe); din fr. - V. si zabaion (by 12W5S5e14r14g7i7o)*sabayon
s.n. - Spalatura stomacala. - Mr. Ngr. culta without (sec. XIX). Mr. din ngr. vulg. ????????, cf. bg.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*clistir
s.n. Spargere. (Pop.) Sfarsit, incheiere a unei activitati. Expr. (sau ) = a ajunge undeva prea tarziu, cand lucrurile sunt pe |lichidate|lichida|. - V. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*spart
s.n. Spartura, fragment dintr-o caramida (mai ales de la demolari). - Cf. germ. Klotz.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*clot
s.n. Sparturi si pulbere de tencuiala, caramida si mortar, provenite din daramarea unor ziduri sau dupa executarea unor lucrari de zidarie. - Din tc. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*moloz
s.n. Spasm al esofagului care apare la bolnavii de tetanos, in isterie, turbare etc. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*esofagism
s.n. Spasm prelungit al muschilor capului, trunchiului si membrelor care determina o pozitie rigida in linie dreapta a corpului. - Din fr. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*ortotonus
s.n. Spasm prelungit al muschilor spatelui, ducand la pozitia de arc de cerc a acestuia. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*opistotonus
s.n. - Spate, spinare. - Verso, spate, partea opusa. - Cotor de carte. - Partea de dinapoi. - Istr. Lat. popular , in loc de (Cihac, I, 81; Puscariu 546; Candrea-Dens., 507; REW 2755); cf. it. , prov., fr. sp., port. - Der. vb. (a pune la o parte; a ascunde; a fura; a fugi, a scapa); adj. (care doseste); adj. (retras, izolat, indepartat); vb. (Mold., a ascunde); s.f. (panta, versant), poate prin incrucisare cu sb. "caldare"; , adj. (Mold., incapatinat; s.n., planta, Cerinthe minor). - Der. neol. , s.n., din fr. ; , vb., din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*dos
s.n. Spatiu amenajat cu vitrine, mese, panouri etc. pentru aranjarea, intr-o expozitie, intr-un magazin etc., a obiectelor care trebuie expuse. Loc special utilat pentru controlul si incercarea masinilor noi, iesite de la montaj. Loc de tragere special amenajat pentru intrecerile de tir. [Var.: s.n.] - Din fr. , germ. Cf. engl. %stand%.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*stand
s.n. Spatiu amenajat intre doua randuri de cladiri sau coridor al unei cladiri asezat la nivelul strazii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o strada in alta; loc de trecere. Portiune de strada cu marcaje speciale, folosita ca loc de traversare pentru pietoni. Incrucisare la niveluri diferite intre doua sau mai multe cai de circulatie rutiera sau intre un drum rutier si o cale ferata. Fragment dintr-un text scris. Succesiune melodica intr-o compozitie muzicala, formata din note scurte si rapide, care face trecerea intre diferitele teme ale piesei. Migratiune periodica a pasarilor. Loc. adj. = care este in trecere printr-o anumita tara in perioada migratiunilor. Card, stol (aflat in migratie). Trecere a metalelor, a fibrelor textile etc. printre doi sau mai multi cilindri metalici asezati in laminor la distanta reglabila si care se rotesc in sens invers. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. it. germ. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*pasaj
s.n. - Spatiu cosmic, in care se afla astrii. - Palatul gurii. - Baldachin la pat. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 335; Candrea-Dens., 305; REW 1466; DAR); cf. alb. , it., sp. , prov., cat., fr. , port. - Der. adj. (celst, divin). Din rom. provine tig. (Miklosich, 189), (cf. Wlislocki 79), ultima forma pe baza pl.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cer
s.n. Spatiu cosmic nesfarsit in care se afla astrii; (mai ales) parte din acest spatiu vazuta deasupra orizontului, care are o forma aparent emisferica; bolta cereasca, firmament. Expr. = in afara unei locuinte, afara. = niciodata. sau se spune despre o deosebire extrem de mare intre doua lucruri, doua puncte de vedere, doua situatii etc. = a face tot posibilul (pentru a gasi un lucru pierdut). (de cineva) = a se ruga cu cea mai mare staruinta. (sau = a sosi pe neasteptate; a nu putea intelege; a fi strain de aceea ce se intampla in jur. = nu vine de-a gata. (sau (sau etc.), exprima supararea, rusinea, uimirea cuiva in fata unei situatii neasteptate (si neplacute). (sau = n-o sa fie cine stie ce paguba, n-o sa se intample nici un rau. (sau = a promite lucruri nerealizabile. Compus: = peretele superior al cavitatii bucale, palatul bucal. Aer, vazduh, atmosfera. = pasarile zburatoare. Rai^1, eden, paradis. Expr. (sau (sau = a fi extrem de bucuros, de fericit, de mandru. Putere divina, divinitate, providenta. - Lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cer
s.n. Spatiu cosmic; univers. (La grecii antici) Universul, considerat ca un tot armonios organizat, infinit in timp si in spatiu, in opozitie cu haosul. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cosmos
s.n. Spatiu (gol) situat intre partile unui corp sau ale unui sistem de corpuri aflate unul langa altul pe o anumita portiune din suprafata lor, fara a se atinge; luft. - Din fr. lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*interstitiu
s.n. Spatiu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva; imprejurime; vecinatate. Loc. adv. (sau ) = in (sau prin) preajma, alaturi, prin apropiere, imprejur. = din imprejurimi, dimprejur. = din (sau in) toate partile. Loc. prep. = in preajma...; relativ la..., despre...; aproximativ in..., cam pe la... = in apropiere de...; cam pe la...; = pe langa, din preajma... = in preajma... - Lat.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*jur
s.n. - Spatiu, interval. Tc. de la "intre" (Lokotsch 88). Sec. XVIII, inv.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*aralic
s.n. Spatiu mare sau constructie in forma de semicerc pentru sali de cursuri, de spectacole etc. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hemiciclu
s.n. Spatiu necesar pentru montarea, asezarea etc. unui utilaj, a unui obiect etc. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ancombrament
s.n. Spatiu pe care il ocupa un corp. Numar care exprima masura unei marimi tridimensionale. Masa de apa debitata de o fantana, de un izvor, un rau, un fluviu. Cantitate de bunuri economice; proportiile unei activitati. Forta, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. Nivel de intensitate sonora al semnalelor auditive in transmisiile de telecomunicatii. Carte (legata sau brosata) avand in genere mai mult de zece coli de tipar; fiecare dintre cartile care alcatuiesc impreuna o lucrare unitara; tom. [Pl. si: (inv.) ] - Din fr. , lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*volum
s.n. Spatiu sacru in jurul templelor grecesti sau romane, decorat cu statui si monumente votive. Incinta exterioara a unor edificii sacre. - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*peribol
s.n. Spatula din lemn, fier sau os, cu care sculptorii modeleaza argila, ceara etc. dalta folosita de olari, dulgheri etc. - Din fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ebosoar
s.n. Specialitate culinara greceasca (pr. ghiros), realizata la fel ca dar din carne de porc. - V. kebab(by 6W14S15e8r8g2i2o)*gyros
s.n. Specialitate culinara, preparata din muschi (gros) de vaca. - Cuv. fr.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*chateaubriand
s.n. Specialitate de inghetata de origine franceza sau italiana, realizata din piure sau suc de fructe, dar si pe baza de vin sau sampanie; parfumata divers si adesea cu adaos de mering-spuma pentru a-i da consistenta; din fr. it. daca se prepara doar dintr-un simplu sirop de fructe sau sirop de zahar amestecat cu suc de fructe (de lamaie sau de portocale), inghetat si apoi dat prin mixer, capata aspect de gheata granulata, colorata, numit in it. sau fiind mai mult o bautura racoritoare, decat o inghetata. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*sorbet
s.n. Specialitate de inghetata pe baza de frisca, preparata in forma speciala, servita taiata felii. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*parfe
s.n. Specialitate italieneasca de cascaval (uscat); cascaval ras [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. germ. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*parmezan
s.n. Specie a genului epic, de intindere mare, cu continut complex, care se desfasoara de-a lungul unei anumite perioade si angajeaza mai multe personaje, presupunand un anumit grad de adancime a observatiei sociale si analizei psihologice. Opera narativa in proza sau in versuri scrisa, in evul mediu, intr-o limba romanica. Fig. Impletire de intamplari cu multe episoade care par neverosimile. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*roman
s.n. Specie a poeziei lirice cu forma fixa, avand 13 (sau 14) versuri repartizate in trei strofe, in care primul vers este identic cu al saptelea si al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea si ultimul vers. - Din it. fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*rondel
s.n. Specie de branza fina, tare, in forma de turte sau de roti, preparata din cas de lapte de oaie (mai rar de vaca). Expr. (Fam.) = a avea pretentii exagerate. (Mar.) Pana metalica folosita la fixarea arborelui gabier pe gabie. - Din tc. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*cascaval
s.n. Specie de comedie usoara sau de farsa (intr-un act), in textul careia sunt intercalate cuplete care se canta pe melodii cunoscute si cu acompaniament orchestral. - Din fr.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*vodevil
s.n. Specie de fluier sau de caval. Instrument muzical cu coarde asemanator cu lauta. - Din tc. , (inv.) .(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cobuz
s.n. Specie de grasimi animale sau vegetale de consistenta unturii folosite in industria alimentara. - Cuv. engl. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*shortening
s.n. Specie de grau foarte rezistenta, cu un singur bob in spiculet, care se cultiva in regiunile muntoase . - Cf. magh. %alakor%.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*alac
s.n. Specie de vin de calitate superioara care se recolta odinioara din Campania. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*falern
s.n. Specie de zaharoza de culoare alba cristalizata, usor solubila in apa, cu gust dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind unul dintre produsele alimentare de baza. = glucoza. = lactoza. = maltoza. Loc. adj. = (despre oameni) foarte bun, gentil, serviabil; foarte simpatic. Nume dat excesului de glucoza din sange; (si in sintagma ) boala cauzata de acest exces; diabet zaharat. [Var.: (reg.) s.n.] - Din ngr. Cf. bg. zahar.(by 1W9S9e3r3g3i12o)*zahar
s.n. Specie fixa a poeziei lirice, in care al doilea si al patrulea vers dintr-un catren formeaza primul si al treilea vers din catrenul urmator. [Pl. si: ] - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*pantum
s.n. Specie literara (in versuri sau in proza) cu caracter satiric, in care scriitorul infiereaza anumite tare morale, conceptii politice, aspecte negative ale realitatii sociale, trasaturi de caracter ale unei persoane etc. - Din fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*pamflet
s.n. Specie publicistica, apeland adesea la modalitati literare de expresie, care informeaza asupra unor situatii, evenimente de interes general sau ocazional, realitati geografice, etnografice, economice etc., culese de obicei la fata locului. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*reportaj
s.n. Spectacol alcatuit din numere variate de muzica usoara, dans etc., prezentate pe scena unui teatru, a unui restaurant etc.; teatru sau local public in care se reprezinta astfel de spectacole. - Din fr., engl.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*musichall
s.n. Spectacol care are loc dimineata sau in primele ore ale dupa-amiezii. (Inv.) Rochie de casa pe care o purtau femeile dimineata. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*matineu
s.n. - Spectacol de teatru ziua. - Imbracaminte de interior. Fr. - Der. adj. (de dimineata), din fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*matineu
s.n. Spectacol teatral de gen usor, in repertoriul caruia intra piese simple, recreative, scheciuri, cuplete, dansuri, recitari, cantece, acrobatii, jonglerii etc. [Pr.: Var.: s.n.] - Din fr.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*varieteu
s.n. Spectometru de masa, care functioneaza dupa sistemul ciclotronului. - Din fr. (by 14W7S1e1r10g10i3o)*omegatron
s.n. Specula cu semne monetare sau cu hartii de valoare in vederea obtinerii unui castig. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*agiotaj
s.n. Spinare de morun sau de nisetru, sarata si afumata; carne de peste sarata si afumata. [Var.: s.n.] - Din scr. rus. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*batog
s.n. - Spinzuratoare. - Persoana inalta, prajina. < Mag. "care atirna" (DAR). In Trans.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*acastau
s.n. Spirit, atitudine de sectar ; ingustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limiteaza la interesele lor marunte; exclusivism, intoleranta. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*sectarism
s.n. Spirit de revansa, dorinta de razbunare; politica revansarda. suf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*revansism
s.n. Spirit sau sistem hieratic; caracterul a ceea ce este hieratic. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*hieratism
s.n. Spital, sanatoriu in care sunt ingrijiti alienatii mintal, bolnavii psihic; casa de nebuni; balamuc. - Din lat. fr. germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*ospiciu
s.n. Sporozoar parazit, care traieste in hematii la om si in tubul digestiv al tantarului anofel si care este agentul patogen al malariei - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hematozoar
s.n. Sport automobilistic, organizat pe clase, in care se urmareste obtinerea unui timp cat mai bun prin parcurgerea unui traseu prestabilit (de regula, sub 1000 m lungime), traseu care solicita foarte mult atat automobilul cat si indemanrea in conducere si orientare pe teren a pilotului. - Cf. engl. < + moto. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*autocros
s.n. Sport aviatic care consta in proiectarea, construirea si lansarea de aeromodele. - Din fr.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*aeromodelism
s.n. Sport aviatic practicat cu deltaplanul ; deltaplan . - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*deltaplanism
s.n. (Sport) Dispozitiv care serveste alergatorilor pentru luarea startului in cursele de viteza. - Din engl. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*blocstart
s.n. (Sport) Imprejurare, penalizata de arbitru, in care un jucator aflat in posesia mingii se gaseste in zona pe care o formeaza linia ultimului jucator al echipei adverse si linia portii adverse. - Din engl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*ofsaid
s.n. Sport in care doi adversari lupta intre ei, pe ring, dupa anumite reguli, cu pumnii imbracati in manusi speciale; pugilistica, pugilism, pugilat. Arma alba, alcatuita dintr-o placa de metal cu gauri pentru degete si cu o creasta de sinuozitati, cu care se ataca tinand pumnul strans. - Din fr. (by 8W8S9e2r2g11i11o)*box
s.n. (Sport) Lovitura prin care mingea este expediata inainte ca ea sa atinga pamantul. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*voleu
s.n. (Sport) Metoda japoneza de lupta care inglobeaza o serie de pozitii, deplasari, lovituri cu mana sau cu piciorul, blocaje, eschive, parade. (cf. fr. < cuv. jap., din = gol + = mana) [def. ] (by 11W11S5e5r13g14i14o)*karate
s.n. Sport nautic practicat cu ambarcatiuni cu vele. [Scris si: ]. - Din engl., fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*iahting
s.n. Sport originar din Japonia, asemanator cu jiu-jitsul, dar cu unele trasaturi caracteristice (eliminarea loviturilor). - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*judo
s.n. (Sport) Proba atletica de saritura in lungime, in care atletul face trei sarituri legate intre ele; triplu. - Din fr. (dupa ). (by 5W5S13e14r7g7i15o)*triplusalt
s.n. (Sport) Punctaj acordat unui concurent mai slab. Totalitatea punctelor cu care o echipa a fost pusa in inferioritate de echipa adversa. Fig. Greutate, piedica intervenita in munca cuiva. Deficienta senzoriala, motorie, mintala sau orice alta infirmitate a unei persoane. - Din engl., fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*handicap
s.n. (Sport) Scurta intrerupere a jocului (la baschet, volei etc.), acordata de arbitru, la cererea antrenorului sau a capitanului de echipa. [Scris si: ] - Din engl. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*taimaut
s.n. |Sport|Sport| |nautic|nautic| practicat cu ambarcatiuni cu vele. [Scris si: ]. - Din engl., fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*iahting
s.n. - Sprijin, ocrotire, protectie (cuvint vechi, care pare a se fi folosit numai cu prep. sau ). Sl. "pentru a ocroti" (Draganu, VI, 251-9; cf. Rosetti, I, 160), probabil prin intermediul rut. ; cf. pol. "ajutor, sprijin". Nu figureaza in nici un text de dupa jumatatea sec. XVIII; s-a confundat in mod nejustificat cu "capat, sfirsit", de la Hasdeu (si Geheeb 14) il derivau de la lat. ; Viciu, p. 79, il punea in legatura cu sicil. ; Max Auerbach, XIX, 212, cu lat. ; Bogrea, I, 257; (urmat de Scriban) cu lat. ; si DAR, desi cu rezerve, cu - Rut. nu poate fi, prin urmare, der. din rom., cum credea Candrea, 400. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*aret
s.n. - Sprijin. - Persoana care ajuta, auxiliar. - Loctiitor, adjunct. Mr. megl. Lat. (Cipariu, 62; Puscariu 53; Candrea-Dens., 35; REW 173; DAR; Rosetti, I, 162); cf. prov. - Der. , vb., pe care DAR il considera a fi reprezentant al unui lat. , si Candrea al lui , ambele fiind de prisos, deoarece vb. se explica prin mijloacele interne ale rom.; , vb. (a ajuta); , s.f. (ajutor, asistenta); , s.f. (ajutor; contributie impusa in Mold., in sec. XVIII, cu caracter tranzitoriu); , adj. (milostiv); , adj. (lipsit de ajutor).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*ajutor
s.n. Spulberare; ninsoare spulberata; vant puternic. Fig. Nimicire, prapad. - Din (derivat regresiv). (by 1W9S10e3r3g12i12o)*spulber
s.n. Stabilire a diagnosticului unei boli infectioase prin cautarea prezentei si evolutiei anticorpilor specifici produsi de microbii respectivi. - Din fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*serodiagnostic
s.n. Stadiu al capitalismului caracterizat prin interventia marita a statului in economie, prin concentrarea societatilor pe actiuni si dezvoltarea unei societati de consum. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*neocapitalism
s.n. Stadiul inca steril al chistului hidatic. [< fr. , cf. gr. - fara, - cap, - sac].(by 8W1S2e10r10g11i4o)*acefalochist
s.n. Stagiu de calificare stiintifica superioara, efectuat dupa terminarea studiilor universitare, in vederea obtinerii titlului de doctor ; examen final, de sustinere a unei lucrari, dat pentru obtinerea acestui titlu; titlu de doctor obtinut in urma acestui examen. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*doctorat
s.n. Stalp de lemn sau tub metalic care se monteaza vertical pe o nava pentru a sustine panzele sau antenele de telegrafie fara fir; arbore. Constructie de metal care inlocuieste turnul de extractie in industria petroliera. - Din ngr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*catarg
s.n. Stalp de pridvor sau de prispa, care sustine streasina acoperisului. Imprejmuire de scanduri la prispa unei case taranesti, la un balcon, la un pod etc.; parmaclac, balustrada (la un balcon). (Inv.) Intaritura, parapet. Pridvor, cerdac; foisor. - Et. nec.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*palimar
s.n. Stare a bisericii catolice in perioada in care este condusa de un antipapa. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*antipapism
s.n. Stare a ceea ce este provizoriu; fapt, situatie provizorie; timp cat cineva sau ceva este provizoriu. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*provizorat
s.n. Stare a celui necajit; suparare, mahnire, tristete, amaraciune; suferinta. Expr. = in momente de suparare; intr-un moment critic, in primejdie. Ceea ce provoaca cuiva o suferinta fizica sau morala; neajuns, neplacere, impas; (la pl.) incercari, greutati. Pornire impotriva cuiva; manie, furie, ciuda, pica. Loc. prep. (cuiva) = cu intentia de a supara (pe cineva). (pe cineva) = a fi suparat (pe cineva), a purta (cuiva) pica. (cuiva) = a-i fi ciuda, a-i parea rau (de ceva). (cuiva) = a supara (pe cineva) intentionat. = ca riposta la o nemultumire; pentru a-si exprima ciuda, mania. [Var.: (reg.) s.n.] - Cf. sl. %nakazu%.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*necaz
s.n. Stare care a existat mai inainte, care se mentine si in momentul de fata si in raport cu care se apreciaza efectele unui tratat, ale unei conventii etc. - Loc. lat.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*statuquo
s.n. Stare de anarhie. Curent politic si social care neaga in genere orice putere de stat. Atitudine a anarhistului. - Din fr. , rus. , germ.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*anarhism
s.n. Stare de automatism inconstient manifestata prin parasirea patului in timpul somnului si executarea unor acte coordonate de care individul in cauza nu-si mai aminteste la trezire; noctambulism. Executare automata a unor acte de catre o persoana hipnotizata. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*somnambulism
s.n. - Stare de buna dispozitie, placere, veselie. - Farmec, lipici. - Vorba de duh, nostimada. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 213; Lokotsch 856; Ronzevalle 80), cf. ngr. ????. - Der. adj. (nostim); adj. (nostim; plin de haz, spiritual).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*haz
s.n. Stare de inapoiere culturala; atitudine ostila, refractara fata de tot ce reprezinta progres. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*obscurantism
s.n. Stare de insufletire puternica; avant, inflacarare; pasiune (in vorbire), exaltare. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*entuziasm
s.n. Stare de oboseala extrema a omului, caracterizata prin somnolenta, dureri de cap, nervozitate, scadere a posibilitatii de concentrare etc., in urma unui efort fizic sau psihic excesiv si prelungit; surmenare. - Din fr. (by 10W4S4e12r12g13i6o)*surmenaj
s.n. Stare de oboseala extrema a omului, in urma unui efort excesiv si prelungit. - Fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*surmenaj
s.n. Stare de visare treaza, specifica, data de unele halucinogene. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*psihedelism
s.n. Stare emotiva de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artistii) in momentul aparitiei lor in fata publicului. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*trac
s.n. Stare fiziologica la animale, corespunzatoare perioadei de activitate sexuala, de durata si periodicitate variabila, in timpul careia se petrec unele transformari ale aparatului genital. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*rut
s.n. Stare in care orice functie sau activitate este temporar intrerupta si care are rolul de a reface capacitatea de munca a organismului; odihna, inactivitate. Suspendare temporara a unei activitati, avand rolul de a restabili capacitatea de munca a unui organ sau a intregului organism. (Fig.) Stare a unui corp in raport cu alt corp sau cu un sistem de referinta, in care distantele dintre punctele corpului sau ale sistemului de referinta nu variaza cu timpul. (Fil.) Moment integrant al miscarii, avand in raport cu acesta un caracter relativ si conditionand stabilirea relativa a lucrurilor. (Biol.; in sintagma) = perioada dintre incheierea unei lactatii si urmatoarea fatare, specifica unor animale. [Pr.: - Var.: s.n.] - Lat. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*repaus
s.n. Stare patologica datorita reducerii secretiei |tiroide|tiroida| si manifestata clinic prin mixedem la adulti si cretinism la copii; hipotiroidie. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hipotiroidism
s.n. Stare patologica (frecventa la copii) caracterizata prin marirea volumului organelor limfatice si insotita de paloare, lipsa de energie, slaba rezistenta la infectii. - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*limfatism
s.n. Stare patologica in care bolnavul se afla la nivelul psihicului unui copil. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*puerilism
s.n. Stare patologica manifestata prin miscari oscilatorii ritmice ale globilor oculari in toate directiile, din cauza contractiilor muschilor ochilor. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*nistagmus
s.n. Stare patologica manifestata prin ruperea legaturilor psihice cu lumea exterioara si intensa traire a vietii interioare. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g13i7o)*autism
s.n. Stare permanenta de usoara tensiune a muschilor unui organism sanatos (aflat in repaus). Stare permanenta de excitatie (in conditii de repaus) a centrilor nervosi. Fig. Energie, vigoare. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*tonus
s.n. Stare primitiva, de neorganizare, in care, dupa cum presupuneau cei vechi, s-ar fi aflat materia inainte de aparitia universului cunoscut de om; (in unele conceptii teogonice) spatiu nemarginit, cufundat in bezna si umplut de "neguri", in care s-ar fi gasit, intr-un amestec confuz, elementele si materia inainte de organizarea lumii; stare de dezordine, primordiala a materiei. Personificare a acestui spatiu nemarginit sub forma unei divinitati. Stare generala de mare confuzie, dezordine mare, invalmaseala, neorganizare. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr., lat.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*haos
s.n. Stare psihica de mare intensitate, caracterizata prin suspendarea aparenta a contactului cu lumea inconjuratoare, imobilitate, scaderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinatii etc., care apare sub influenta unor ritualuri si practici religioase. (Med.) Stare nervoasa in care bolnavul, urmarit de idei fixe si de exaltare mintala, este lipsit de senzatii si incapabil de miscari voluntare. Admiratie profunda, netarmurita; adoratie, veneratie. - Din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*extaz
s.n. Stare rea, situatie vrednica de plans. Loc. adv. = in asa masura (ca)... sau = in cea mai proasta stare. Expr. = a nu fi in stare, a nu putea sa... - Din tc.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*hal
s.n. - Stare, situatie; aspect, infatisare. Gr. ????????? (sec. XVIII). Este dublet al lui s.f., din fr., care l-a inlocuit complet (DAR; Galdi 202).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*ipostas
s.n. Stare, viata, calitate de monah; calugarie, monahie^1. Institutia calugariei. suf.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*monahism
s.n. Stat condus de un emir . Functia, demnitatea de emir . - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*emirat
s.n. Stat guvernat de un rege; monarhie. = nume dat dupa primul razboi mondial (pana la instituirea republicii) teritoriului Romaniei, de dinaintea acestui razboi. suf.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*regat
s.n. Statie de reparare si intretinere a autoturismelor sau a diverselor aparate. - Din engl.(by 9W9S2e3r11g11i12o)*service
s.n. Stationare temporara a trupelor in afara localitatilor sau a taberelor; portiunea de teren pe care se face aceasta stationare. (Rar) Adapost al alpinistilor sau al turistilor (mai ales in timpul noptii). [Pr.. -] - Din fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*bivuac
s.n. Stationare vremelnica (a unor unitati militare) intr-o localitate, in afara cazarmei; loc unde sunt instalati cei cantonati. Loc de cazare special amenajat si perioada de timp in care o echipa sau un lot de sportivi se pregatesc in comun (in vederea participarii la o competitie de amploare). - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*cantonament
s.n. Stat monarhic care are in frunte un imparat; imparatie. Teritoriu cuprinzand un stat dominant (marea metropola) si posesiunile lui coloniale. (In loc.) = dominat, influentat de..., determinat de... - Din lat.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*imperiu
s.n. Statuie ale carei extremitati sunt executate din piatra sau din marmura, iar corpul din alte materiale. - Din fr.(by 5W5S13e14r14g7i8o)*acrolit
s.n. Statuie a zeitei Pallas Atena, socotita in antichitate a fi ocrotitoarea cetatilor. Fig. Ocrotire, aparare. - Din lat., fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*paladiu
s.n. Stavilar, baraj. Expr. (sau ) , se spune cand sunt ploi mari, torentiale. Fig. Opreliste, ingradire, piedica, obstacol. Lac sau iaz format de apa pe care barajul o impiedica sa curga; brat derivat dintr-o apa curgatoare; scoc. Intaritura de protectie facuta in tarmul unui rau pentru ca apa sa nu faca stricaciuni; dig. - Cf. scr. %zagata, zagatiti%.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*zagaz
s.n. Steag cu insemnele imperiului otoman (primit de domnii romani la investitura lor). - Din tc.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*alem
s.n. Steag de razboi in evul mediu, cu partea libera despicata in trei sau patru cozi. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*gonfalon
s.n. Steag, drapel. Expr. (sau etc.) = a porni, a declansa o revolta (sau o lupta etc.). Fig. Tabara, front. Simbol de lupta, de infratire. - Din it. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*stindard
s.n. Steag turcesc alcatuit dintr-o lance cu semiluna (sau cu o maciulie de metal) in varf, cu doua sau cu trei cozi albe de cal impletite prinse de ea, care constituia un semn distinctiv al puterii si rangului unor inalti demnitari din fostul Imperiu Otoman si din tarile vasale lui. - Din tc. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*tui
s.n. Steag turcesc sau tataresc, alcatuit dintr-o jumatate de coada alba de cal fixata de o prajina. - Din tc. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*buciuc
s.n. Stegulet care serveste de obicei pentru semnalizari (in armata, la caile ferate etc.). - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*fanion
s.n. Steluta, grup de stelute sau litere urmate de stelute care inlocuiesc intr-o opera numele autorului sau al unui personaj. - Din fr.(by 2W2S11e11r11g5i5o)*asteronim
s.n. - Stema, blazon. - Var. (inv.) Pol. , din germ. (DAR), cf. bg. - s.f. (origine, stirpe, neam), sec. XVII, inv., pe care Draganu, III, 12 (cf. DAR) il reface din mag. "a proveni din , a descinde", pare a fi doar o var. a cuvintului anterior.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*herb
s.n. - Stergar. - Mr. "fata". Mgr. ???????? "fata" confundat cu without "prosop", cf. Galdi 241.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*prosop
s.n. - Stergar, servet. - (Olt.) Marama. - (Arg., inv.) Bancnota de o suta de lei. - Mr. Tc. < per. (Roesler 601; Seineanu, II, 293; Lokotsch 1660; Ronzevalle 59), cf. ngr. ???????, alb., bg., sb. - Der. (var. ), s.m. (slujbas la palat care prezenta domnului servetul), din tc. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*peschir
s.n. Sticla de diferite forme poliedrice, slefuita pe fete, care contine plumb, folosita ca imitatie de pietre pretioase pentru podoabe; obiect de podoaba facut din asemenea bucati de sticla. [Var.: s.n.] - Din fr. , germ.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*stras
s.n. Sticla rezistenta la variatii bruste de temperatura, din care se fac mai ales aparate de laborator. - Din fr.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pirex
s.n. Sticla sintetica folosita la imitarea diamantelor. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*similidiamant
s.n. - Sticla speciala, transparenta si perfect incolora. - Mr. Ngr. ?????????? (sec. XVII), si mai modern din fr. - Der. (din fr.) , s.n.; vb.; , s.f.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cristal
s.n. Sticla transparenta pentru radiatiile ultraviolete, folosita la aparate optice. (cf. germ. , fr. ) [def. ](by 11W11S12e5r5g14i14o)*uviol
s.n. Sticluta (inchisa ermetic) in care se tin medicamente, parfumuri etc; continutul unei asemenea sticlute. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*flacon
s.n. Sticluta prevazuta cu un varf de cauciuc in forma de sfarc, care serveste la alaptarea artificiala a sugarilor. (Impr.) Varful de cauciuc in forma de mamelon al unui biberon. - din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*biberon
s.n. Stil afectat, pretios, excesiv metaforic, care caracterizeaza unele productii literare. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*gongorism
s.n. Stil bombastic in barocul italian din sec. XVII; pretiozitate a stilului, afectare. - Din it. fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*marinism
s.n. Stil de inot, in care inotatorul, in pozitie ventrala, executa simultan cu mainile si cu picioarele miscari largi, simetrice, sub nivelul apei. - Din fr. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*bras
s.n. Stil de inot in care inotatorul sta cu fata in jos, in pozitie orizontala, miscand alternativ bratele, concomitent cu o forfecare in plan vertical a picioarelor, iar capul iese din apa in mod ritmic, pentru respiratie, la dreapta sau la stanga. - Din engl., fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*craul
s.n. Stil in muzica usoara si de jaz cu sonoritati puternice, obsedante. Cantec in stil hard rock . - Din engl.(by 11W5S5e5r14g14i7o)*hardrock
s.n. Stil italienesc de interpretare in muzica vocala, caracterizat prin puritatea liniei melodice. - Din it. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*belcanto
s.n. - Stilp vertical pe o nava, arbore. - Var. (inv.) - Mr. Ngr. ???????, cu finala schimbata prin influenta lui ; cf. sb. , rus.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*catarg
s.n. Stil ritmat, bazat pe alamuri, in jazul american; maniera de interpretare in acest stil. - Din engl. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*dixieland
s.n. |Stil|Stil| in |muzica|muzica| |usoara|usor| si de |jaz|jaz| cu sonoritati puternice, obsedante. |Cantec|Cantec| in stil hard rock . - Din engl.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*hardrock
s.n. - Stima. Lat. (sec. XIX). - Der. vb., din lat. ; adj., din fr. ; , adj., din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*respect
s.n. - Stinca ascutita; vagauna, groapa, ripa. Sl. "loc unde un riu se pierde sub pamint" (Cihac, II, 276; Conev 39). - Der. vb. (a se prabusi, a se surpa); s.f. (surpatura); adj. (plin de povirnisuri).(by 2W2S10e11r11g4i5o)*ponor
s.n. Stindard imperial roman pe care Constantin cel Mare a pus crucea si monograma lui Isus Cristos. - Cuv. lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*labarum
s.n. Stingere treptata a unei datorii, a unei rente etc. - Din fr.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*amortisment
s.n. Stire, veste (care circula din om in om); informatie neintemeiata, care nu a fost verificata (si uneori tendentioasa). Rumoare produsa de glasuri, de activitatea sau de miscarea unei multimi; galagie. Zgomot confuz, usor, nedefinit din natura (produs de ape, frunze, vant, pasari etc.); fosnet, murmur, zumzet. Sunet departat produs de clopote sau de instrumente muzicale. [Var.: s.f.] - Din sl.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*zvon
s.n. - Stire, veste, noutate. - Var. Mag. (DAR). In Trans. - Der. adj. (faimos, celebru), din mag.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hir
s.n. Stivuitor actionat de un electromotor alimentat de la baterii de acumulatoare. - Din + (by 10W3S4e12r12g5i6o)*electrostivuitor
s.n. Stofa confectionata din fire de lana fina cu fibre lungi, de culori diferite. - Cuv. engl. (by 10W11S4e4r5g13i13o)*tweed
s.n. Stofa de calitate superioara, din fire netede de lana, cu o tesatura speciala. - Din germ. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*camgarn
s.n. Stofa fina de lana, cu tesatura deasa, folosita la confectionarea pardesielor, hainelor, taioarelor etc. - Din engl. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*covercot
s.n. Stofa groasa si paroasa, de obicei impermeabila. Pardesiu (raglan) confectionat dintr-o astfel de stofa. - Din fr. germ. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*loden
s.n. Stofa in fasii de diferite culori si desene, produsa in cantitate redusa pentru colectarea mostrelor si lansarea lor in productie in urma sondajului de preferinte. - Et. nec. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*renci
s.n. - Stola, etola. Mgr. without (< lat. ), partial prin mijlocirea sl. (Cihac, II, 230; Conev 108).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*orar
s.n. - Stomac al rumegatoarelor. - Burduf, foale. - Foale. Instrument muzical popular alcatuit dintr-un burduf. - Var. , s.f. Lat. "stomac al rumegatoarelor", in locul clasicului (Giuglea, III, 594; Puscariu, III, 667; DAR). Mai putin probabila este der. din lat. (Spitzer, IV, 649) sau din it. (Diez, I, 446). Der. din mag. (Cihac, II, 490; Densusianu, XXXIII, 276; Candrea) este mai putin probabila decit, dimpotriva, originea rom. a mag. (Candrea, 403; Edelspacher 11). - Der. s.m. (persoana care cinta la cimpoi); s.m. (cimpoier).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cimpoi
s.n. Strada din centrul unui oras care serveste ca loc de promenada. - Cuv. it. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*corso
s.n. - Straif de legatorie. - Scobitura, sant la cotorul cartii legate. - Canelura, sant la cotorul cartii legate. - Lama pentru desprins carnea de pe piei. - Var. s.n. (straif). Germ. (DAR), la sensul 4 cu cel al germ. - Der. vb. (a indoi colile care alcatuiesc o carte), din germ. (Borcea 186); , s.f. (indoire); s.m. (persoana care executa operatia de a faltui); , s.f. (unealta cu care se faltuieste; rindea). Cf. ngr. ????????? "cutit de cizmar".(by 7W15S1e9r9g3i3o)*falt
s.n. Stralucire, izbucnire a luminii emise de un far sau de o geamandura luminoasa. (din fr. ) (by 11W5S5e13r14g7i7o)*eclat
s.n. - Stralucire, luciu. - Mr. It. partial prin tc. "crema de ghete", cf. ngr. without "stralucire". Der. in lat. (Puscariu 1004) nu este posibila. - Der. , s.m. (cel ce curata pantofii), din tc. ; , s.f. (loc unde se lustruieste incaltamintea); vb. (a da pantofii cu crema; a curata, a da luciu); , s.f. (actiunea de a lustrui); , s.f. (tesatura lucioasa), din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*lustru
s.n. Stralucire naturala sau obtinuta prin procedee artificiale a suprafetei unui obiect; luciu. Expr. = saracie mare, saracie lucie. Aspect lucios pe care il capata unele obiecte, stofe etc. din cauza uzarii. Luciu imprimat fetelor obiectelor de incaltaminte printr-o prelucrare corespunzatoare. Fig. (Peior.) Spoiala, stralucire aparenta; superficialitate. - Din fr. it. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*lustru
s.n. - Stramurarita, curatitoare pentru plug. - Var. Sb., cr. , slov. (Cihac, II, 234; Candrea 20).(by 11W5S5e13r14g7i15o)*otic
s.n. Strangere a cerealelor, a fructelor etc.; recoltare. Timpul cand se strange recolta. Operatie de pregatire a unei forme de tipar inalt in vederea imprimarii. - V. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*cules
s.n. Strangere. Adunare a recoltei; cules. Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. - V. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*strans
s.n. Strat afanat, moale si friabil de la suprafata scoartei pamantesti, care (impreuna cu atmosfera din jur) constituie mediul de viata al plantelor; suprafata pamantului; pamant, teren. (Si in sintagma ) proba de gimnastica executata la nivelul podelei. - Din fr. , lat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*sol
s.n. - Strat, baza, sol. - Mobila de dormit; asternut. - Partea de lemn a pustii sau a tunului. - Mr., megl. Lat. , din "a stabili", cf. it. "asternut de paie", "pat", "asternut pentru vite", "a asterne la vite" (H. Meyer, X, 73-86; cf. REW 6138a). Rezultatul normal, trebuie sa fi pierdut un , prin disimilare, ca in sau prin incrucisare cu gr. ????? "fund", "strat de adincime", cf. gr. ????? "drum pietruit" (Meyer, IV, 73; Candrea-Dens., 1356; Tiktin; Philippide, II, 726; Capidan, 217; Graur, V, 73; Rohlfs, LXVII, 300), cf. sb. "lavita" si de asemeni sb., cr. "sul de capatii", ven. pe care Vasmer, 112, il reduce totusi la gr. without "capatii la pat"(pentru relatia semantica a lui "capatii" cu "pat", cf. fr. ). In realitate, atit etimonul lat., cit si cel gr. par sa constituie in sine explicatii suficiente pentru rom. Pentru ideea de "pat" derivata din cea de "a intinde", cf. Urmatoarele ipoteze nu par sa aiba rezultat: din mag. "banca" (Cihac, II, 723); din dacica (Hasdeu, 1873, 112); din lat. , in loc de (Tagliavini, III, 86); din lat. in loc de (Candrea, 10; Pascu, 19; Pascu, 276). Der. adv. (dedesubtul patului), in loc de ; vb. (a tortura); (var. ), s.n. (patut); s.n. (patul), dim. al lui ; s.n. (constructie rudimentara fixata pe pari; un fel de placa de lemn asezata intr-un copac pentru paznici sau pentru pasari de curte; un fel de podet asezat in mijlocul apei pe care sta pescarul; grinar, hambar), din (Byck-Graur, I, 23; cf. Tiktin) sau mai probabil formatie regresiva de la (pat mic); vb. (a depozita bucatele in hambar), pe care Scriban il pune in legatura in mod echivoc cu sl. "a rindui"; s.n. (porumbar asezat intre crengile unui copac); s.f. (targa, nasalie), cu suf. sl. (relatie propusa de Cihac, II, 248, cu rus. , sau de Tiktin cu fr. , este dubioasa). - Cf. - Din rom. provine bg. (Capidan, 224).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pat
s.n. Strat cimentat de culoare ruginie sau negricioasa care se formeaza in solurile podzolice; gresie. [Pron. / < fr. < cuv. gascon].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*alios
s.n. Strat de beton asfaltic folosit ca strat de legatura intre fundatia unui drum si stratul de uzura, ca fundatie la trotuarele de asfalt etc. - Din germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*binder
s.n. Strat de celule care separa embrionul bobului de grau de restul miezului. - Din + suf.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*scutisor
s.n. Strat de celule cu peretii ingrosati, care se gaseste sub invelisul bobului de grau. - Dupa germ.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*aleuron
s.n. Strat de gheata sau de chiciura care se depune la temperaturi joase pe avioane in timpul zborului. [Var.: s.n.] - Din fr.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*jivraj
s.n. Strat de material asezat pe suprafata unui obiect, a unei constructii etc. pentru a le proteja. Strat de maracini, de nuiele sau de alt material pus pe fundul sau pe peretii santurilor de scurgere ale unui torent pentru a impiedica eroziunile. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*garnisaj
s.n. Strat de murdarie pe pielea omului sau a animalelor sau pe imbracaminte; jip^1; lip. (Reg.) Jar^1. (Reg.) Senzatie de arsura pe gat si pe esofag; jaragai (2). - Din bg. (by 7W15S15e9r9g9i2o)*jeg
s.n. Strat de piatra care captuseste un taluz, un sant sau o suprafata inclinata de teren pentru a impiedica surparea pamantului sau eroziunea lui de catre ape. - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pereu
s.n. Strat de piele la animale cuprins intre epiderma si stratul adipos subcutanat, format in cea mai mare parte dintr-un tesut conjunctiv si care, dupa o prelucrare corespunzatoare, se transforma in piele tabacita. - Cuv. lat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*corium
s.n. Strat de sol inghetat permanent; pergelisol, merzlota. (cf. germ. , fr. < din engl. si (= gheata; inghetat), propus pentru intaia oara in 1943 de catre S. W. Muller) [et. si ] (by 8W1S2e10r10g3i4o)*permafrost
s.n. Strat extern al cilindrului central al radacinii sau tulpinii plantelor. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*periciclu
s.n. Strat extern al scoartei arborilor batrani, alcatuit din tesuturi moarte care se desprind in lamele subtiri. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*ritidom
s.n. Strat impermeabil pe care nu-l pot strabate radacinile plantelor, format din hidroxizi de fier si alti coloizi care se precipita. - Din engl.(by 3W11S12e12r5g6i14o)*hardpan
s.n. Strat profund al pielii, situat sub derma, bogat in tesut adipos. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*hipoderm
s.n. Strat sau succesiune de straturi care se caracterizeaza prin individualitate petrografica si paleontologica, alcatuind o subdiviziune a unui etaj geologic. (dupa fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*subetaj
s.n. Strat subtire de celule care captuseste cavitatile seroase, vasele sanguine sau vasele limfatice. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*endoteliu
s.n. Strat subtire de gheata, continuu si neted, care acopera uneori portiuni din suprafata solului, arborii sau obiectele care se afla in aer liber si care este format prin inghetarea apei provenite din ploaie sau din topirea zapezii. Fig. Stralucire, lustru, luciu. (Reg.) Promoroaca, chiciura. - Din (derivat regresiv).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*polei
s.n. Strat subtire de var sau de ipsos aplicat peste tencuiala, pentru a obtine o suprafata neteda de zugraveala sau de varuiala. - Din germ. [putz].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*glet
s.n. Stratul de la suprafata lunii si a planetelor de tip terestru fara atmosfera, format din praf si bucati de pietre slab cementate in vid. [](by 6W6S15e15r8g9i9o)*regolit
s.n. Strigat ascutit (de durere sau de spaima), zbieret, urlet, strigat. [Var.: s.n.] suf. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*tipat
s.n. Strigat ascutit, puternic si prelung (de bucurie, de indemn etc.); chiuitura , haulire, haulit. Chiuitura , strigatura. - V. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*chiuit
s.n. Strigat de bucurie. (In expr.) = suferinta, durere; saracie, mizerie. sau = cu mare greutate, dupa multe eforturi. - Onomatopee.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*chiu
s.n. Strigat, geamat de durere, de jale, de suferinta; planset, vaier. - Din (derivat regresiv).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vaiet
s.n. Strigat prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; raget. P. anal. Strigat puternic, sfasietor al omului; urlet, racnet. Suierat puternic produs de unele masini, sirene etc. Zgomot puternic produs de vant, de furtuna, de ape etc.; vuiet, vajait. suf. (by 15W8S8e2r2g2i11o)*muget
s.n. Strigat puternic, rasunator, prelung (care exprima bucurie, izbanda etc., care serveste ca chemare, ca indemn etc.). - Din (by 1W9S9e3r3g11i12o)*chiot
s.n. Strigat puternic si prelung scos de oameni sau de animale. Vorba cu tonul foarte ridicat; strigat. Plans cu hohote, violent si zgomotos. Executare a unui cantec cu tonul foarte ridicat (si in mod neplacut pentru auz). Fig. Clocot, freamat. Zgomot puternic produs de elemente ale naturii, de arme de foc etc.; vuiet. suf. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*urlet
s.n. Strigat, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; strigat, tipat puternic al omului. suf. (by 4W4S12e6r6g15i15o)*raget
s.n. Strigat, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; strigat, tipat puternic al omului. suf.(by 14W7S7e8r1g1i9o)*raget
s.n. - Strimtoare, canal. Var. Tc. (Seineanu, III, 19; Lokotsch 323), de unde si ngr. ???????, bg. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*bogaz
s.n. - Strofa. - Cintecel. - (Inv.) Joc popular. Fr. Pentru ultimul sens, cf. arg. , s.n. (bordel), din germ. - Der. s.m. (cintaret).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cuplet
s.n. Structura geologica de cute in forma de anticlinal. [Pron. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*anticlinoriu
s.n. Studiu de proportii restranse asupra unor teme filozofice, literare sau stiintifice, compus cu mijloace originale, fara pretentia de a epuiza problema. (Sport; la rugbi) Incercare. Proba preliminara de marci postale pe hartie si in culori diferite in vederea alegerii prototipului definitiv al intregului tiraj. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g12i5o)*eseu
s.n. Studiul Talmudului. Fig. Tendinta de a privi lucrurile si fenomenele in mod formal, static, rigid, dogmatic; interpretare speculativa, excesiv analitica si complicata, a unei probleme. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*talmudism
s.n. - Stupefiant. Fr. - Der. s.f., din fr. ; , s.m., din fr. ; vb. (a administra droguri).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*drog
s.n. Stup primitiv. Vas facut dintr-un trunchi scobit, intrebuintat pentru pastrarea unor obiecte casnice. (Reg.) Trunchi scorburos care serveste ca ghizd la o fantana mica; fantana (mica). suf.(by 12W12S12e6r6g14i14o)*stiubei
s.n Subdiviziune a unui minister. (In unele state, de ex. in S.U.A.) Minister. (In unele state, de ex. in Franta) Unitate administrativ-teritoriala. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*departament
s.n. Subdiviziune a unui ordin in sistematica stiintelor naturii. (In loc. adj. si adv.) sau = (aflat) intr-un raport de subordonare fata de cineva sau de ceva. (dupa fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*subordin
s.n. Subdiviziune principala a unui regn in sistematica stiintelor naturii. .(by 8W2S2e10r10g4i4o)*subregn
s.n. - Subsol, pivnita. Probabil din cuman. "fortificat" (DAR, Puscariu, 315), cuvint oriental care s-a pastrat si in numele vechi al Vienei, tc. > rom. (cf. Seineanu, II, 42). Der. s.m. (sef peste bucatariile domnesti, dregator al curtii care, incepind cu sec. XVIII, exercita efectiv functia ); s.f. (bucatarie domneasca). Numele de (cf. ) se explica prin intrebuintarea data in mod traditional pivnitelor drept camara. Totusi, DAR da originea sa ca necunoscuta, si se gindeste numai la o posibila legatura cu germ. Nu este sigur, pe de alta parte, ca inseamna, "placintar", cum gresit afirma DAR si Candrea; cf. Odobescu: , adica Scriban propune ca etimon sb. "brutar".(by 8W9S2e2r11g11i4o)*beci
s.n. Substanta alba-transparenta, vascoasa, compusa in cea mai mare parte din albumina, care inconjoara galbenusul oului de pasari, reptile, pesti etc. (Rar) Sclerotica. suf.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*albus
s.n. Substanta care favorizeaza eliminarea toxinelor din organism. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*depurator
s.n. (Substanta) care, in contact cu pielea, provoaca o iritatie usoara, uneori cu consecinte revulsive. [Pr.: - Pl. si: (m.) ] - Din fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*rubefiant
s.n. Substanta care intra ca accesoriu in compozitia unui medicament, a unui aliment etc., fie pentru a-i conferi anumite calitati, ca material de umplutura intr-un produs etc.; ingredienta. [Pr.: -] - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*ingredient
s.n. Substanta care micsoreaza viscozitatea unui fluid cu care se amesteca; fluidizant. - Dupa fr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*fluidifiant
s.n. Substanta care neutralizeaza actiunea unei otravi, a unui virus etc. din organism; contraotrava. Fig. Remediu, leac. - Din fr. , lat.(by 15W15S9e9r2g3i3o)*antidot
s.n. Substanta care poate fi |absorbita|absorbi| de un material coloidal provocand |umflarea|umfla| acestuia. - Din fr.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*gonflant
s.n. Substanta care produce |chemoluminescenta|chemoluminescenta| in prezenta unui compus oxidant. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*luminol
s.n. Substanta care produce o spuma speciala, utilizata in stingatoarele de incendiu. - Din (dupa ). (by 7W7S15e1r9g9i2o)*spumogen
s.n. Substanta care rezulta din descompunerea proteinelor in intestinul gros al mamiferelor. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*scatol
s.n. Substanta care se adauga in solutiile developatoare pentru a micsora sensibilitatea la lumina a emulsiilor fotografice. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i7o)*desensibilizator
s.n. Substanta care serveste la lipit. - [chim] (n.pr.) + [a][iv] - Denumire comerciala.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*napodez
s.n. Substanta care ucide larvele unor insecte. (Adjectival) - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*larvicid
s.n. Substanta ceroasa secretata de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceara. - Din fr. lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*cerumen
s.n. Substanta chimica care distruge buruienile daunatoare agriculturii. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*erbicid
s.n. Substanta chimica care se adauga la un amestec carburant spre a-i micsora detonatia. [Pl. si: (m.) ] - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*antidetonant
s.n. Substanta chimica care se adauga unui revelator pentru a impiedica voalarea materialului fotosensibil in cursul procesului de developare. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*antivoal
s.n. Substanta chimica cu ajutorul careia se developeaza. Substanta chimica folosita pentru sintetizarea colorantilor fixati pe fibrele textile. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*developator
s.n. Substanta chimica cu toxicitate mare folosita in agricultura pentru distrugerea daunatorilor. (Adjectival) - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pesticid
s.n. Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*metilviolet
s.n. Substanta chimica folosita pentru a distruge ouale insectelor, ale acarienilor etc. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*ovicid
s.n. Substanta chimica in forma de cristale albe, cu gust amar, folosita in medicina (ca antiseptic), in tehnica fotografiei (ca revelator) etc.; acid pirogalic. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*pirogalol
s.n. Substanta chimica intrebuintata ca reducator in vopsitorie si la sinteza unor medicamente. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*rongalit
s.n. Substanta chimica lichida, uleioasa, iritanta, folosita in farmacie ca antiseptic, calmant si hipnotic. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cloral
s.n. Substanta chimica obtinuta prin hidratarea esentei de terebentina. = substanta chimica utilizata ca medicament expectorant. [Var.: s.f] - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*terpin
s.n. Substanta chimica organica, folosita ca developator fotografic. - Din fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*genol
s.n. Substanta chimica stimulatoare folosita la dopare. Dopaj, dopare. - Din fr., engl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*doping
s.n. Substanta cleioasa care se afla in semintele de cereale, de leguminoase sau de plante uleioase, folosita, pentru proprietatile ei emoliente, in medicina, la aplicarea de cataplasme, lotiuni etc. Material cleios (daunator) rezultat prin degradarea compusilor celulozei din pasta de hartie, sub actiunea unor ciuperci si bacterii. Material cleios obtinut prin macinarea si hidratarea pastei de hartie, pana la pierderea caracterului ei fibros. - Din fr. lat. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*mucilagiu
s.n. Substanta (cosmetica, insecticida etc.) pulverizata de un atomizor; atomizor. - Din engl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*spray
s.n. Substanta cu aspect gelatinos, compusa din saruri de aluminiu, din acizi grasi etc., care, in amestec cu benzina, serveste la fabricarea bombelor incendiare. - Din fr., engl. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*napalm
s.n. Substanta cu care se trateaza tesaturile sau fibrele textile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu, pentru a le face impermeabile, nesifonabile etc.; scrobeala. Substanta care se aplica pe suprafata pieilor in timpul operatiei de finisare a tabacirii, in vederea formarii unui strat de protectie si de lustru. Faptul de a fi apretat. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*apret
s.n. Substanta cu formula analoga azobenzenului, continand in locul gruparii "azo" gruparea "arseno", care formeaza numerosi derivati. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*arsenobenzen
s.n. Substanta de culoare alba, obtinuta din parafina, care se intrebuinteaza la |impregnarea|impregna| materialelor textile. suf.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*impregnol
s.n. Substanta de culoare galbuie cu miros caracteristic derivata din toluen, folosita mai ales pentru obtinerea unor amine. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*nitrotoluen
s.n. Substanta de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (otet, ulei, esenta, extract, pasta, sos etc.), sau obtinuta prin sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*condiment
s.n. Substanta de natura proteica, determinand, la introducerea in organism, aparitia unui anticorp. - Din fr.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*antigen
s.n. Substanta de origine vegetala, animala sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant. (Fam.) Medicament. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*drog
s.n. Substanta depusa pe fundul unui vas cu cafea; drojdie . Text cules cu litere de plumb si asezat in forme de dimensiunile paginilor, gata pentru tiparit. - Din germ.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*zat
s.n. Substanta derivata prin oxidare din acidul uric, cu actiune distructiva asupra celulelor pancreatice secretoare de insulina; provoaca diabetul experimental. - Din engl.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*aloxan
s.n. Substanta destinata reducerii colesterolului din sange. .(by 14W7S7e1r1g9i10o)*anticolesterol
s.n. Substanta din care sunt alcatuiti coltii de elefant. - Mr., megl., - Tc. "dinte de elefant" (Seineanu, II, 171; Lokotsch 607), cf. cuman. sp. si de asemenea, ngr. ???????, alb. bg. sb. - [](by 8W9S2e2r11g11i4o)*fildes
s.n. Substanta exploziva complexa, folosita in lucrarile miniere. - Din fr.(by 8W1S10e10r3g3i12o)*roburit
s.n. Substanta extrasa din gudron, folosita in oncologie. - Din engl. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*benzipiren
s.n. Substanta extrasa din opiu sub forma de pulbere bruna cu gust amar, solubila in apa, cu actiune analgezica similara opiului. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*pantopon
s.n. Substanta folosita pentru a impiedica depunerile de piatra in caldarile de aburi, in instalatiile termice etc., sau pentru a dezincrusta o astfel de caldare, instalatie etc. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*dezincrustant
s.n. Substanta folosita pentru retinerea clorului intrebuintat la decolorarea pastei de celuloza sau a lanii. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*anticlor
s.n. Substanta gelatinoasa extrasa din alge comestibile; se prezinta sub forma de filamente, fulgi sau pudra si se foloseste ca gelifiant sau ingrosator pentru supe, creme si sosuri. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*agaragar
s.n. Substanta gelatinoasa extrasa din anumite alge marine si folosita la prepararea unor medicamente si la culturile de bacterii. [< fr. < cuv. malaiez].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*agaragar
s.n. Substanta gelatinoasa obtinuta din suc de oase si de carne, folosita la unele mancaruri (ca garnitura). - Din fr.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*aspic
s.n. Substanta grasa de culoare alba, cu aspect de ceara, obtinuta din craniul de casalot, de balena, de delfin si intrebuintata in cosmetica si la fabricarea lumanarilor; ceara de balena. [Var.: s.f.] - Din ngr. Cf. bg., rus. %spermacet.%(by 6W6S14e15r8g8i1o)*spermantet
s.n. Substanta incolora, cristalizata, cu gust amarui, solubila in apa, folosita ca medicament cu actiune cardiaca, respiratorie etc. - Et. nec.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pentazol
s.n. Substanta lichida de culoare rosie, compusa din plasma si din globule (albe si rosii), care circula prin vine si artere, asigurand nutritia si oxigenarea organismului la animalele superioare. = animal (peste, reptila, batracian si nevertebrat) la care temperatura corpului se schimba in functie de temperatura mediului inconjurator. = frate de la acelasi tata si de la aceeasi mama; frate bun. = rudenie. = inclinare fireasca (si instinctiva) de dragoste pentru familie, pentru o ruda apropiata. Loc. adj. = de culoare rosie; (despre lacrimi) de durere, de suparare mare; de neam, de familie buna, aleasa. = (despre fripturi) care a ramas putin crud, care isi pastreaza inca sangele. Loc. adj. si adv. = fara emotie; calm, linistit. = fara stapanire, impulsiv. (sau ) = de neam mare, ales; nobil. Loc. adv. = extrem de aspru, de drastic; pana la distrugere. Expr. = a avea hemoptizie. (sau ) = a scoate cuiva o cantitate de sange (in scop terapeutic). = a lasa sa i se scoata o cantitate de sange (in mod terapeutic sau pentru a fi folosit in transfuzii). = a fi energic. (sau etc.) (cuiva) (sau ) = a se inrosi din cauza unei emotii puternice sau din cauza unei boli etc.; a se infuria. = a fi palid din cauza bolii; a pali de emotie, de frica etc. (cuiva) sau (in cineva) = a se speria, a fi cuprins de groaza, a inlemni de spaima. (sau ) (in cineva) = a se infierbanta din cauza maniei, a supararii etc. (sau cuiva) = a (se) supara foarte tare, a (se) enerva. (sau ) (sau ), se spune pentru a arata ca cineva este foarte suparat. = a fi obisnuit cu ceva; a avea ceva innascut. (sau ) = a bate (sau a zgaria) tare (pana cand curge sange). = a bate foarte tare, crunt. = a chinui, a oprima; a exploata. , se spune despre cel ucis fara nici o vina. = omor in masa, macel. = a omori. (sau ) sau = a fi crud, a fi ucigas. sau = a omori (in masa) din cruzime. = a fi vinovat de o crima. = a fi pricina unui razboi, a unei incaierari sangeroase. (sau ) (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau a-si da viata (pentru cineva sau ceva). Fig. Obarsie; familie, neam; progenitura Fig. Soi, rasa (de animale). Compuse : sau = produs vegetal rasinos, de culoare rosie, recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor si care, arzand, raspandeste un miros placut; = planta agatatoare din familia leguminoaselor, cu flori rosii, violete sau albe ; numele a doua specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor, cu frunze inguste, alungite, indreptate in sus, cu miros placut de vanilie, dintre care una cu flori mici de culoare rosie-purpurie , iar cealalta cu flori de culoare purpurie intunecata (Inv.; la pl.) Omoruri, crime. (Pop.) Nume dat unei boli a vitelor (care le face sa sangereze). - Lat.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sange
s.n. Substanta lipicioasa preparata din gluten cu apa si intrebuintata la lipiri rezistente, in special la incaltaminte; material de lipit preparat in casa din faina si apa; coca^1. - Din germ. (by 13W6S6e7r15g15i9o)*pap
s.n. Substanta medicamentoasa care se prezinta sub forma de pulbere galbena, intrebuintata ca antibiotic (intestinal). - Din fr.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*xeroform
s.n. Substanta minerala albastra, obtinuta dintr-un amestec de acizi de cobalt si staniu. - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*ceruleu
s.n. Substanta narcotica extrasa din opiu, folosita ca medicament. - Din fr., lat.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*laudanum
s.n. Substanta narcotica extrasa din varfurile inflorite ale unei specii de canepa exotica , folosita ca excitant psihic, care, consumata sistematic, da toxicomanii grave. - Din fr.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*hasis
s.n. Substanta narcotica toxica obtinuta prin uscarea latexului extras prin incizie din capsulele necoapte ale unei specii de mac si folosita ca somnifer, calmant, analgezic, stupefiant. [Var.: s.n.] - Din fr., lat. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*opiu
s.n. Substanta naturala sau de sinteza utilizata pentru a vindeca, a ameliora sau a preveni o boala; doctorie, leac, medicina . - Din fr. , lat.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*medicament
s.n. Substanta organica ce se gaseste in semintele, fructele si tuberculele plantelor si care se foloseste in industria alimentara, chimica etc. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*amidon
s.n. Substanta organica constituita din carbon, hidrogen, oxigen, in care hidrogenul si oxigenul se gasesc in acelasi raport ca in molecula de apa. - Dupa fr.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*hidrocarbonat
s.n. Substanta organica din clasa colorantilor azotici, care are proprietatea de a fi galbena intr-o solutie bazica, portocalie intr-o solutie neutra si rosie intr-o solutie acida; heliantina. - Din fr. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*metiloranj
s.n. - Substanta organica extrasa din lemnul unui arbore exotic, folosita in medicina. - Mr. Lat. (sec. XIX); in mr. din ngr. ???????. - Der. adj. (care contine camfor).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*camfor
s.n. Substanta organica folosita ca developator in fotografie. - Din fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*amidol
s.n. Substanta organica, incolora, volatila, cu miros caracteristic si cu gust amar, extrasa din lemnul unui arbore exotic sau fabricata pe cale sintetica si utilizata (sub forma de ulei camforat) in medicina ca stimulent al centrilor nervosi vasomotori si al aparatului respirator si la fabricarea celuloidului. - Din ngr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*camfor
s.n. Substanta organica proteica dizolvata in plasma, care se transforma in fibrina in timpul coagularii sangelui. - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*fibrinogen
s.n. Substanta prin care se impiedica flotatia unui minereu. - Din fr. engl. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*depresant
s.n. Substanta produsa de glandele cu secretie interna, care, circuland prin sange, are actiune inhibitoare asupra functiunii altor organe. - Cuv. fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*chalon
s.n. Substanta, produs etc. care poate inlocui la nevoie o alta substanta, un alt produs etc. cu proprietati asemanatoare. - Din fr. lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*succedaneu
s.n. Substanta proteica densa, vascoasa, moale si elastica, prezenta in boabele si in faina cerealelor. - Din fr., lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*gluten
s.n. Substanta rasinoasa aromata colectata si folosita de albine pentru astuparea fisurilor, la lipitul fagurilor etc. Preparat farmaceutic pe baza de propolis . - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*propolis
s.n. Substanta rasinoasa extrasa din lemnul de brad, care se prezinta sub forma de cristale incolore, solubile in apa si in alcool. - Din fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*abientin
s.n. Substanta sau agent fizic care are proprietatea de a dezinfecta. (Adjectival) - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*dezinfectant
s.n. Substanta solida care se separa dintr-o solutie prin precipitare. - Din fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*precipitat
s.n. Substanta solida cu miros placut si cu gust amar, extrasa din frunzele unor specii de aloe, intrebuintata in farmacie. - Din tc. , .(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sabur
s.n. Substanta solida, de culoare galbena cu miros caracteristic, neplacut si persistent, foarte putin solubila in apa, intrebuintata in medicina ca antiseptic, anestezic, cicatrizant etc. - Din fr. , germ.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*iodoform
s.n. Substanta solida, formata din calciu si carbon, intrebuintata mai ales la fabricarea acetilenei; carbura de calciu. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*carbid
s.n. Substanta solida, galbena, cristalina, fabricata din toluen si folosita ca exploziv cu care se incarca proiectilele de artilerie; trotil. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*trinitrotoluen
s.n. Substanta toxica sau cultura bacteriana folosita pentru distrugerea rozatoarelor. - Denumire comerciala.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rodenticid
s.n. Substanta unsuroasa, alba-galbuie, secretata de glandele sebacee si |sudoripare|sudoripara| ale ovinelor, care protejeaza fibrele de lana, mentinandu-le rezistenta si elasticitatea. Apa unsuroasa rezultata din prima spalare a lanii (si folosita in medicina populara la tratamentul scabiei). - Lat. + (prez. ind. al lui ).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*usuc
s.n. Substanta vascoasa asemanatoare cu gelatina, extrasa din oase, din peste, din unele plante sau obtinute pe cale sintetica, cu ajutorul careia se pot lipi intre ele diverse obiecte sau parti de obiecte. Expr. (Fam.) = a nu sti absolut nimic (atunci cand este ascultat la scoala, la un examen etc.); a fi foarte beat. Suc gros care se scurge din scoarta unor arbori si care are proprietatea de a se solidifica in contact cu aerul. - Din sl.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*clei
s.n. Substanta volatila cu miros aromatic, in forma de cristale, obtinuta din ulei de menta sau pe cale artificiala, intrebuintata in farmacie si in cosmetica. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g4i5o)*mentol
s.n. Subunitate a unui regiment de cavalerie, corespunzand unei companii de infanterie sau unei baterii de artilerie. [Var.: s.n.] - Din rus. , fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*escadron
s.n. Subunitate de artilerie sau de cavalerie care corespunde unui batalion. - Din rus. fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*divizion
s.n. Subunitate militara de siguranta, instalata in fata fortelor principale proprii aflate in stationare sau in aparare; pozitie pe care se afla o asemenea subunitate. - Din fr.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*avanpost
s.n. Subunitate militara mai mica decat compania, alcatuita din trei sau patru grupe. = unitate militara care executa prin impuscare pe cei osanditi la moarte. P. anal. Grup de persoane cu preocupari sau ocupatii comune. P. ext. Stol, palc. Grup compact si omogen de concurenti sportivi care se afla intr-o anumita pozitie pe parcursul unei curse de alergari, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) s.n.] - Dupa fr. it. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*pluton
s.n. - Subunitate militara. - Var. Fr. partial prin intermediul pol. (Cihac, II, 267), cf. it. sp. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*ploton
s.n. - Sucala. - Roata de tortura. Ngr. ??????. Inv. - Der. vb. (a trage pe roata).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*rodan
s.n. - Succesiune de fenomene, stari etc. care se realizeaza la un anumit interval de timp. - Var. Fr. lat. , inv. (sec. XVIII) din gr. ??????. - Der. , adj.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*ciclu
s.n. Succesiune de fenomene, stari, operatii, manifestari etc. care se realizeaza intr-un anumit interval de timp si care epuizeaza, in ansamblul lor, evolutia unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor, faptelor, actiunilor etc. legate intre ele. = perioada de un an in care pamantul face o rotatie completa in jurul soarelui. = perioada de 28 de ani dupa expirarea careia datele diferitelor zile ale anului cad in aceleasi zile din saptamana. (sau etc.) = serie de conferinte (sau de lectii etc.) care trateaza diverse aspecte ale unui subiect unitar. (Si in sintagma Menstruatie, Durata unui ciclu . Diagrama care reprezinta un ciclu . Grup de productii (literare, muzicale) care au o tema comuna. Lant inchis de atomi din molecula unei substante. Valorile succesive pe care le capata o marime periodica in cursul unei perioade date. (Fiz.; iesit din uz la noi; in constructia) = hertzi. - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*ciclu
s.n. Succesiune de sunete (slab si monoton articulate), de cuvinte rostite incet si neclar; zgomot confuz de voci; rumoare, murmuiala. P. anal. Zgomot surd si continuu produs de un motor sau de o masina in actiune; zumzet, bazait. Exprimare a unei nemultumiri, a unei dezaprobari prin cuvinte rostite cu jumatate de glas; protest infundat al unei multimi; carteala, murmurare. Zgomot usor, prelung si monoton produs de o apa curgatoare, de frunzisul miscat de vant etc. - Din lat. fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*murmur
s.n. Succesiune de tremuraturi convulsive si ritmice, insotita de senzatie puternica de frig, care se manifesta de obicei inainte de o criza febrila sau in timpul unei boli febrile. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*frison
s.n. Suc cu proprietati narcotice, extras de obicei din macul de gradina. Planta din care se extrage acest suc. - Din ngr. , tc.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*afion
s.n. Suc de fructe cu adaos de zahar, fiert pana capata aspect de gel; industrial, se obtine prin adaugarea unui gelifiant; sin. Sirop sau piure de fructe, simplu sau aromatizat cu vin sau lichior, amestecat cu gelatina sau alt gelifiant, mulat in forme si lasat sa se inchege la rece, apoi rasturnat si servit ca desert; fr. germ Produs zaharos cu aspect de bomboana, confectionat din jeleu , variat colorat, pudrat cu zahar. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*jeleu
s.n. Suc de lemn-dulce, coagulat si turnat in forma de bastonase, intrebuintat in trecut ca medicament contra tusei. - Din tc.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*miambal
s.n. Suc de mac; opiu. Materie pe care o elimina ca excremente fatul, imediat dupa nastere. - Din fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*meconiu
s.n. - Suc de struguri. - Cidru. - Suc, zeama. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 1140; Candrea-Dens., 1184; REW 5783), cf. alb. (Philippide, II, 648), cf. it., sp., port. , prov., cat. fr. - Der. vb. (a avea lichid din abundenta; a lasa zeama sau seva, a stoarce, a extrage sucul); s.n. (actiunea de a musti); s.n. (zdrobitor; lin, calcatoare); s.m. (vinzator de must); , s.f. (pravalie de vinuri); s.f. (zeama eliminata de trunchiul de mesteacan; seva), cu suf. - (dupa Candrea, dintr-un lat. ); s.n. (alcoolmetru); adj. (zemos), pe care REW il deriva direct din lat. ; (var. ), s.f. (tescovina; bostina). - Din rom. provine bg. (Romansky 122).(by 9W9S3e11r11g5i5o)*must
s.n. - Suc de struguri. - Cidru. - Suc, zeama. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 1140; Candrea-Dens., 1184; REW 5783), cf. alb. (P(by 2W11S11e4r5g5i13o)*must
s.n. Suc dulce care nu a inceput inca sa fermenteze, obtinut prin zdrobirea si presarea boabelor de struguri sau, a altor fructe ori plante. Zeama, suc pe care il contin unele fructe. Seva arborilor. (Pop.) Zeama din gunoiul vitelor. Lichid cu care este imbibat pamantul dupa topirea zapezii. - Lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*must
s.n. Suc (dulce) secretat de glandele nectarifere ale plantelor si care, colectat de albine, este transformat in miere. (In mitologia greaca) Bautura a zeilor despre care se credea ca da nemurire celor care o gusta. P. ext. Bautura minunata, delicioasa. Bautura preparata pe baza sucului natural extras din fructe. - Din ngr. lat., fr. germ. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*nectar
s.n. - Suc gros folosit ca preparat aromat si curativ. - Mr. Lat. care a putut intra in rom. pe mai multe cai: mai probabil, prin folosirea cuvintului in farmacia veche. Apare din sec. XVII, uneori sub forma < ngr. ?????????, cf. ngr. ???????, tc. alb. , bg. , si de asemenea germ. , it. Accentul in rom. este indiferent. Der. vb. (a imbalsama, a parfuma); vb. (inv.; a parfuma); adj. (parfumat, aromat); vb. (a inmiresma, a parfuma; a impregna un cadavru cu anumite substante chimice); vb. (a parfuma).(by 15W1S1e9r10g3i3o)*balsam
s.n. Suc gros si parfumat extras din rasini sau din alte substante vegetale, folosit ca preparat aromat si curativ. Fig. Miros foarte placut. Substanta aromata folosita la imbalsamarea cadavrelor. Fig. Alinare, mangaiere, consolare. - Din it. lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*balsam
s.n. - Suferinta, necaz, suparare. Mag. "contra" (DAR). Cihac propune sl. "insidios", care pare mai putin convingator. Limba actuala incepe sa confunde cu der. de la "a consola"; cf. (Arghezi). - Der. s.n. (dusmanie), din mag. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*alean
s.n. Suferinta, supliciu, tortura sau moarte indurata de cineva pentru ideile sau convingerile sale; martiraj, martir^1. Fig. Suferinta morala mare. - Din lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*martiriu
s.n. - Suferinta, tortura, supliciu; durere fizica in general. Cazna, tortura, suparare, canoneala; suferinta, morala in general. Mag. (Miklosich, 98; Cihac, II, 489; Berneker 504; DAR; Galdi, 87); cf. sb. , cr. , tc. Cuvint imprumutat din sec. XV sau inainte. Dupa Roesler 596 (si Popescu-Ciocanel 22), ar proveni din tc. "ura". - Der. vb. (a tortura, a suferi; refl., a se munci, a se stradui); s.f. (tortura, supliciu); s.f. (inv., tortura); adj. (care chinuieste); vb. (Trans., a chinui), der. direct de la mag. ; s.n. (Trans., supliciu, tortura).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*chin
s.n. - Sufocare, greutate la respirat. - Zapuseala. - Var. (inv.) Sb. slov., rut. (Miklosich, 31; Cihac, II, 104; Conev 91; Vasmer, II, 209), cf. rus. "suferinta" si - Der. vb. (a transpira, a asuda; refl., a se sufoca); s.f. (sudoare, transpiratie; asfixie); adj. (care te face sa transpiri); s.f. (Trans., inv., raceala, guturai), din mag. < slov. (Cihac, II, 517).(by 15W8S9e2r2g10i11o)*naduf
s.n. Suire, urcare, suit . Loc piezis care urca; urcus, povarnis, panta, coasta. Portiune dintr-un drum care urca. suf. (by 2W2S11e11r11g5i5o)*suis
s.n. Suita de secvente care preceda genericul unui film. - Din fr. (by 15W15S9e9r9g3i3o)*pregeneric
s.n. Suita muzicala formata din fragmente cu caracter asemanator din opere, operete etc. sau din mai multe melodii ori cantece, grupate fara o legatura stransa intre ele. Fig. Amestecatura, valmasag. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*potpuriu
s.n. Sulfamida care are o actiune directa asupra streptococilor. - Din germ. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*prontozil
s.n. Sulfamida (lichida) folosita in combaterea unor boli microbiene. - Din germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*sulfatiazol
s.n. Sulfat dublu al unui metal trivalent si al unui metal monovalent. P. restr. Sulfat dublu de aluminiu si potasiu; piatra-acra. - Din germ.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*alaun
s.n. Sulfat natural de calciu, rombic, incolor, alb sau usor colorat, sticlos, utilizat in industria materialelor de constructie, la confectionarea unor obiecte de arta etc. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*anhidrit
s.n. Sulfat natural de fier, hidratat, cristalizat, de culoare verde, folosit mai ales in industria colorantilor. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*melanterit
s.n. Sulfat natural hidratat de calciu, incolor sau divers colorat, cu aspect sticlos, sidefos ori matasos, cu duritate mica, avand numeroase folosiri in industrie. Expr. = a imobiliza un membru sau o parte a corpului (care prezinta o fractura sau o fisura) cu ajutorul unui pansament facut din ghips . Obiect sau ornament arhitectonic facut din ghips . [Var.: s.n.] - Din germ. fr. lat. (by 13W6S7e15r15g1i9o)*ghips
s.n. Sulfat natural hidratat de cupru, albastru, sticlos, solubil in apa, frecvent in zona de oxidare a zacamintelor cuprifere; piatra-vanata. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*calcantit
s.n. Sulfura de nichel naturala, de culoare cenusie, cristalizata in sistemul cubic. - Din fr. germ. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*polidimit
s.n. Sulfura naturala de fier, galbena-verzuie, cristalizata si cu luciu metalic. - Din fr. germ. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*marcasit
s.n. Sulfura naturala de mercur, de culoare rosie, folosita mai ales la prepararea vopselelor. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cinabru
s.n. Sulfura naturala de molibden, de culoare plumburie, cristalizata, din care se extrage molibdenul. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*molibdenit
s.n. Sulfura naturala de nichel, de culoare galbena ca alama si cu luciu metalic puternic. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*millerit
s.n. Sulfura naturala de zinc. - Var. (dupa alte surse) - Din germ , fr., engl.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*wurtzit
s.n. Sulfura rosie de mercur, folosita ca medicament si colorant. - Din bg. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*chinovar
s.n. Sulfura rosie de mercur sau de antimoniu, folosita pentru fabricarea culorii rosu-viu; culoare fabricata pe baza acestei sulfuri si intrebuintata in pictura de ulei. - Cuv. fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*vermillon
s.n. - Sulita. - Joc, turnir in care calaretii aruncau adversarului cite o sulita. - Var. Mr. "sulita". megl. Tc. (Seineanu, II, 178; Lokotsch 681), cf. ngr. ???????, bg.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*gerid
s.n. Sul neted de lemn, cu care se intinde si se subtiaza foaia de aluat pentru placinta, taitei, etc.; vergea. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferastrau, la razboiul de tesut etc., care, prin invartire, slabeste sau strange o legatura. suf. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*sucitor
s.n. - Sul, tavalug. - Faltuitor. Mag. (Philippide, 4; Cihac, II, 514; Galdi, 143). In Trans., Mold. si Bucov. - Der. vb. (a calca rufe).(by 10W10S11e4r4g13i13o)*mangalau
s.n. Suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun, efectuarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare si nealimentare, precum si a serviciilor utilizate, pe o familie, intr-o perioada determinata. = (in productie) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (in circulatia marfurilor) suma de bani platita pentru un bun cumparat in scop de revanzare. Expr. = a vinde o marfa cu un pret mai mic decat pretul de cost^1. = a vinde o marfa cu un pret egal pretului de cost^1. - Din (derivat regresiv). (by 2W2S11e11r4g5i13o)*cost
s.n. - Suma de bani data pentru un bun. - Valoare. - Echivalent. Lat. (Puscariu 1377; Candrea-Dens., 1442; REW 6746), cf. it. prov. cat. sp. - Der. vb. (a valora, a aprecia; a costa); adj. (apreciator, amator de lupte cu tauri); s.f. (valoare, estimare); (var. ), vb. (Mold., a valora, a estima); s.m. (evaluator, estimator); adj., din fr. ; s.f. (caracter al pretioaselor din sec. XVII), din fr. Miklosich, 41, il lega pe cu sl.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pret
s.n. - Suma de bani data peste plata cuvenita. - Mr. megl. Tc. (Roesler 588; Seineanu, II, 33; Ronzevalle 48; Lokotsch 178), de unde provin si ngr. ???????, alb. bg. - Der. vb. (a da bacsis; a mitui); s.m. (persoana usor de mituit).(by 1W2S10e10r10g4i4o)*bacsis
s.n. Suma de bani data, peste plata cuvenita, pentru un serviciu personal, pentru a castiga bunavointa sau protectia cuiva. - Din tc. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*bacsis
s.n. Suma de bani fixata in trecut de autoritati ca limita maxima a impozitului pe produse, pe vite etc. Pret maximal fixat in trecut de autoritati pentru vanzarea anumitor marfuri de prima necesitate; pret al unei marfi. Norma de munca pe care taranii clacasi erau obligati sa o realizeze intr-o zi pe mosia boierului. - Din tc. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*nart
s.n. Suma de bani pe care o primeste o persoana pentru munca depusa intr-o perioada de timp (saptamana, luna); leafa^2. [Var.: (pop) s.n.] - Din fr. lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*salariu
s.n. Suma de bani pe care trebuie sa o plateasca cumparatorul pentru achizitionarea unui produs sau pentru un serviciu. (In sintagmele) = pret la care se vand catre populatie bunurile de consum, alimentare si nealimentare. = pret la nivelul caruia circula produsele intre unitatile producatoare. = pret care inglobeaza costul produsului si beneficiul. = pret care se formeaza pe piata in urma fluctuatiei cererii si ofertei. = pret al unei marfi pe piata mondiala. Loc. adj. = (foarte) valoros, pretios. Loc. adv. = orice sacrificiu ar cere, oricat ar costa, cu orice risc. = pentru nimic in lume, in nici un caz. = sub valoarea reala; ieftin; de valoare foarte mare, nepretuit. Expr. = a nu reduce nimic din suma ceruta la o vanzare. = a incheia o tranzactie cazand de acord asupra pretului. = a (nu) se vinde cu multi bani, a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; a (nu) valora foarte mult. = a ajunge sa fie cautat, apreciat. = a socoti ca ceva este de mare valoare, a tine mult la ceva. (sau = un timp (cam) de..., o distanta, o valoare (de aproximativ...). Suma incasata dintr-o vanzare. Ceea ce se da cuiva sau primeste cineva pentru o munca prestata, pentru un serviciu facut; plata, rasplata. Loc. prep. = in schimbul...; cu sacrificiul..., cu riscul..., cu efortul... Tarif. Fig. Valoare, importanta, insemnatate. - Lat. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*pret
s.n. Suma de bani special rezervata de un cumparator din contul sau, la o banca ce deserveste un furnizor, pentru ca acestuia sa i se faca plata in momentul in care dovedeste predarea furniturilor in conditiile stabilite inainte prin contract. Document financiar de decontare prin intermediul bancii sau al unei case de economii. - Din fr. , germ.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*acreditiv
s.n. Suma rezultata din mizele stranse intr-un tur al unui joc de carti. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*pot
s.n. - Sunca de porc. - (Arg.) Pulpa, picior. Fr. Nu se foloseste prea mult cu primul sens.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*jambon
s.n. Sunet caracteristic pe care il produc insectele, mai ales albinele, cand zboara; bazait, zumbaire. Zgomot produs de o vibratie puternica si continua a anumitor obiecte sau masini. Murmur, freamat. suf. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*zumzet
s.n. Sunete disparate, nearticulate in cuvinte, scoase de copiii mici; sunete caracteristice scoase de porumbei si de turturele; gangurire. - V.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*gangurit
s.n. Sunete nearticulate scoase de o fiinta care simte o durere (fizica sau morala). Fig. Freamat, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [Var.: s.n.] - Lat.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*geamat
s.n. - Sunet produs de clopotei. Creatie expresiva, cf. germ. , fr. - Der. , vb. (a suna), formatie moderna, care nu apare inca in dictionare (cf. Arghezi: ; s.n. (zornait), formatie de asemenea moderna, datorata unei confuzii cu (cf. Cezar Petrescu: ).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*clinchet
s.n. Sunet produs de clopotei sau de zurgalai. Zgomot produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticla. suf.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*clinchet
s.n. Sunet puternic (prelungit prin ecou); sunet; zgomot. Ecou. Ton^2, timbru, rezonanta. Fig. Impresia puternica pe care o face un lucru asupra oamenilor, interes profund si larg pe care il desteapta un eveniment. suf.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*rasunet
s.n. Sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care impresioneaza in mod neplacut auzul. Galagie, vacarm; vuiet, tumult. Expr. = a produce senzatie, a face valva. (In sintagmele) = perturbatie sonora (de mica intensitate) care apare in orice mediu de transmisie a semnalelor. = zgomot de banda larga, folosit in masuratori electroacustice, caracterizat prin energie egala pe latime de banda constanta. = zgomot de banda larga, folosit in masuratori electroacustice, caracterizat printr-un spectru continuu si uniform intr-un domeniu de frecvente specificat. = zgomot de banda larga, folosit in masuratori electroacustice, caracterizat prin energie constanta pe octava. - Din scr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*zgomot
s.n. Sunet (sau sir de sunete) din registrul acut al vocii unui cantaret, produs prin vibrarea partii superioare a coardelor vocale. Executie falsa a unei compozitii muzicale (sau a unui fragment al ei). - Din it. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*falset
s.n. Sunet simplu, produs de o sursa care vibreaza sinusoidal in timp; interval dintre doua sunete (muzicale) situate la o distanta de o secunda mare; sunet reprezentand cea mai mare distanta dintre treptele alaturate ale gamei. Tonalitatea unei bucati muzicale. Expr. = a intona treptele principale, din punct de vedere functional, ale gamei in care este scrisa o bucata muzicala; a stabili tonalitatea unei cantari vocale, orientandu-se dupa diapazon; a initia, a incepe ceva. (Impr.) Sunet. Inaltimea cu care se pronunta o silaba. Felul in care urca sau coboara glasul in timpul vorbirii; inflexiune, intonatie; fel de a spune ceva. Expr. , se spune pentru a sublinia importanta felului in care se spune ceva. = a-si schimba atitudinea. (Inv.) Accent. Atmosfera specifica rezultata din cuprinsul unei opere literare; nota dominanta a stilului sau a vorbirii cuiva. Grad de luminozitate a unei culori; nuanta a unei culori. (Inv.; in expr.) = a-si da importanta, aere. - Din fr. , lat.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*ton
s.n. Sunet usor produs de miscarea sau de frecarea frunzelor, a matasii, a hartiei etc.; fosnire, fosnitura, freamat. Susur. suf.(by 7W7S1e1r9g9i10o)*fosnet
s.n. Supa concentrata si degresata, realizata pe baza unui fond clarifiat (limpezit); se consuma cald sau rece, servit in ceasca speciala de consomeu; din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*consomeu
s.n. - Suparare, cearta, motiv de discordie. - Mr. Ngr. ????????? (Cihac, II, 683; Galdi 220). - Der. vb. refl. (a se plinge, a se supara), din ngr. ????????, aorist ?????????? (Graur, IV, 107).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*parapon
s.n. - Supa. - Suc de rosii in conserva. Fr. Cu sensul 2, este popular in Munt.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*bulion
s.n. Suport al unei arme de foc, care permite orientarea, ochirea si tragerea. [Pl. / < rus. , cf. germ. , fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*afet
s.n. Suport compartimentat, facut din bare de lemn sau de metal, pentru pastrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. Subansamblu al unor masini de filat si al masinilor de rasucit firele textile avand rolul de a sustine materialul cu care sunt alimentate aceste masini^1. [Pl. si: ] - Din it. germ. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*rastel
s.n. Suport cu mai multe brate (bogat ornamentat), pentru lumanari sau becuri electrice; policandru. - Din fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*candelabru
s.n. Suport de lemn pe care pictorul fixeaza cartonul sau panza cand picteaza. = pictura pe panou mobil cu suport din panza, lemn sau carton. [Pl. si: ] - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sevalet
s.n. Suport de lemn sau metal, mobil sau fixat in perete, prevazut cu mai multe carlige sau brate, de care se atarna diverse obiecte si accesorii de imbracaminte. suf.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cuier
s.n. Suport format din stalpi intre care sunt intinse, orizontal si paralel, fire de sarma zincata pentru sustinerea anumitor plante agatatoare sau a ramurilor unor pomi a caror crestere este dirijata de om. Sir de tufe sau de arbusti cu ramurile tunse dupa un anumit sistem, formand un fel de perete de verdeata de-a lungul unei alei. Alee marginita de un asemenea perete de verdeata. Aparat de gimnastica in forma de scara larga, fixat de perete. - Din germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*spalier
s.n. Suport (inalt) pe care se asaza o statuie, o coloana, un obiect decorativ etc. [Pl. si: ] - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*piedestal
s.n. - Suport, intaritura. - Var. It. , cf. sp. (Scriban). Nu este posibila der. direct din lat. (Philippide, 490, cf. Densusianu, 448.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*rastel
s.n. Suport mic situat in afara bordajului unei nave, care sustine ancora, cand lantul acesteia este folosit pentru legarea navei de o geamandura. - Din fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*capon
s.n. Suport montat pe un vehicul pentru a sustine felinarele de semnalizare. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*portsemnal
s.n. - Suport pe care se fixeaza teava unui tun. Fr. , modificat ca germ.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*afet
s.n. Suport sau postament (din piatra) care sustine o coloana, o statuie etc. Partea de jos (mai proeminenta) a unei cladiri, a unui grilaj de fier etc. Partea de metal a unui bec electric care se fixeaza in dulie. Piesa prin intermediul careia se fixeaza tuburile electronice de sasiul aparatelor in care sunt montate. (Geogr.; in sintagma) = zona a uscatului, afundata cu panta lina sub apele marii, pana la adancimea de 200 de metri. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*soclu
s.n. Suport special pentru lumanari, cu unul sau cu mai multe brate. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*sfesnic
s.n. Suport vertical care sustine sau pe care sunt montate una sau mai multe lampi sau becuri. - Din fr. it. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*lampadar
s.n. Suprafata descrisa de o dreapta care se deplaseaza sprijinindu-se pe o curba inchisa imobila si pe un punct fix exterior. Corp geometric marginit de o asemenea suprafata si de un plan. (Geogr.; in sintagmele) = forma de relief conica cat un munte, constituita in urma eruptiilor vulcanice, din lava, cenusa etc. = forma de relief in evantai, rezultata din acumularea materialului transportat de torenti acolo unde se micsoreaza panta; agestru. (Fiz.) = manunchi de raze care pleaca dintr-un punct luminos si cade pe o suprafata. Fructul coniferelor, format dintr-un ax cu numerosi solzi lemnosi, care reprezinta florile mascule sau femele. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*con
s.n. Suprafata de teren agricol semanata cu acelasi fel de plante (in special cereale); holda; plantele semanate pe acest teren (si aflate intr-un stadiu inaintat de crestere). - Din ucr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*lan
s.n. Suprafata de teren (la ses, deal sau munte) pe care sunt instalate corturi sau baracamente pentru turisti. Faptul de a trai in aer liber, sub cort. - Din engl., fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*camping
s.n. Suprafata exterioara convexa a unui arc sau a unei bolti. Fata convexa a unei palete de turbina sau fata superioara a unei aripi de avion. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*extrados
s.n. Suprafata fara arbori in cuprinsul unei paduri; poiana, colnic. Portiune de cer senin. Pata de lumina. (Rar) Lumina . suf. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*luminis
s.n. Suprafata formata de marginile taiate ale unei carti. Marginea libera a talpii la incaltaminte. - Din germ.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*snit
s.n. Suprafata generata prin rotirea unui trapez in jurul unei axe din planul sau, pe care nu o intersecteaza. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*trapezoid
s.n. Suprafata inchisa ale carei sectiuni plane sunt elipse si care are trei planuri de simetrie, perpendiculare doua cate doua, care se intersecteaza dupa trei axe de simetrie. [Pl. si: (m.) ] - Din fr.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*elipsoid
s.n. Suprafata inclinata care margineste lateral un rambleu sau un debleu; teren in panta. - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*taluz
s.n. Suprafata interioara a planseului superior al unei incaperi; tavan, bagdadie. Cifra-limita, limita valorica (maxima) in cadrul unor operatii financiare, care nu poate fi depasita. = limita pana la care se pot pastra in permanenta intr-o casierie sume pentru efectuarea unor plati curente. Nivel maxim al unei marimi (viteza, turatii etc.) pe care il poate atinge un sistem tehnic. Inaltime la care se gaseste, la un moment dat, suprafata inferioara norilor fata de sol. Altitudine maxima la care se poate urca o aeronava. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*plafon
s.n. Suprafata interioara a planseului superior dintr-o incapere; plafon. Expr. = a sta degeaba; a lenevi. Partea superioara a unei excavatii miniere. (Reg.) Scandura de brad, lunga si subtire, folosita la construirea podului casei. (Reg.) Fiecare dintre cele doua extremitati ale unei corabii, unde dorm corabierii. [Pl. si: ] - Din tc. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*tavan
s.n. Suprafata interioara, cilindrica sau conica, a unei piese. Diametrul interior al cilindrului unui motor. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*alezaj
s.n. Suprafata intinsa de teren, de utilitate publica, cu plantatii, alei si diferite constructii, amenajata pentru agrement. = suprafata intinsa de teren, pazita si ingrijita, in care exploatarile (silvica, miniera, vanatoreasca etc.) sunt interzise, pentru a se pastra neschimbat mediul natural. = complex sportiv dotat cu mai multe terenuri si amenajari, situat intr-un parc . Teren imprejmuit, unde vanatul este crescut si ingrijit pentru vanatoare. Parc situat in jurul unei cladiri si depinzand de aceasta. Teren parcelat cu locuinta si cu numeroase spatii verzi. Loc de stationare si de garare mai indelungata a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; vehiculele si materialele aflate in acest loc. Totalitatea vehiculelor unei intreprinderi, ale unei institutii etc. Totalitatea instalatiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*parc
s.n. Suprafata locuita de o populatie, de o specie de plante sau de animale; biotop. - Din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*habitat
s.n. Suprafata mata, de obicei alba, de panza, de hartie etc., intinsa vertical, pe care se proiecteaza imagini produse de aparate de proiectie, folosita in cinematografie, in laboratoare etc.; cinematograf. = ansamblu format din carcasa, rama si ecranul propriu-zis, confectionat din panza acoperita cu o solutie speciala. = televizor; televiziune. = perete de sticla, plan sau usor curbat, acoperit cu un strat care devine luminescent in punctele de incidenta cu fasciculele de radiatii electromagnetice, folosit in tuburile catodice, in instalatii de raze X etc. (Tehn.) Perete sau invelis de protectie impotriva anumitor actiuni fizice. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ecran
s.n. Supranume, porecla purtata de romani in urma unor fapte deosebite. - Din lat.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*agnomen
s.n. Suprapunere pe aceeasi pista sonora a tuturor elementelor auditive ale unui film. - Din fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*mixaj
s.n. Suprematie politica a unui stat asupra altor state; tendinta de hegemonie. [Var.: s.n.] suf.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*hegemonism
s.n. - Surplus, indestulare, excedent. - Var. Ngr. ???????? "abundent" (Cihac, II, 691; Murnu 47; Puscariu, 261). - Der. vb. (a fi in plus), cf. ngr. ????????? "a prisosi"; (var. ), s.f. (belsug); (var. ), adj. (care este de prisos, excedentar).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*prisos
s.n. Sursa de energie electrica legata in serie cu alta sursa de energie electrica, astfel incat tensiunile lor electrice sa se adune. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*supravoltor
s.n. (?sursa-de intrebat) Celula din seria |leucocitelor|leucocita| |granuloase|granulos|, intermediara intre |promielocit|promielocit| si |granulocitul|granulocit| adult. Are diametrul de cca 15 ?m, include deja granulatii |neutro-|neutrofil|, |eozino-|eozinofil| sau |bazofile|bazofil|, dar prezinta un |nucleu|nucleu| rotund, cu contur regulat. Mielocitele exista in mod normal doar in maduva osoasa si ajung in sangele periferic in unele forme de leucemii. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*mielocit
s.n. Sursa de lumina proprie, intensa si de scurta durata, cu care este prevazut un aparat fotografic si care se aprinde simultan cu deschiderea obturatorului. = blit comandat pe cale optica de lumina blitului principal, asigurandu-se o sincronizare perfecta. [Scris si: ] - Cuv. germ.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*blit
s.n. - Surtuc, haina. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 260; Lokotsch 1571; Ronzevalle 165); mai putin probabila der. din mag. (Cihac, II, 515).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*mintean
s.n. Surub mare de otel folosit in fixarea sinelor de cale ferata pe traverse. - Din fr.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*tirfon
s.n. Suspendare temporara a actiunilor militare in urma unui acord incheiat intre partile beligerante. - Din fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*armistitiu
s.n. Suspendare temporara a reprezentatiilor unui teatru, ale unei opere etc.; zi sau interval de timp in care nu se dau reprezentatii. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*relas
s.n. - Suspensie de particule solide intr-un mediu gazos. - Fumigatie, dezinfectare. - (Inv.) Camin, casa. - (Pl.) Ingimfare, trufie. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 668; Candrea-Dens., 674; REW 3572; DAR), cf. it., port. , prov., cat. , fr. , sp. Sensul de "camin, familie", care se regaseste si in sp., apare in lat. medievala (Niermeyer 457). Der. (a scoate fum; inv., a arde; a fuma), probabil din lat. (Puscariu 669; Candrea-Dens., 677; REW 3568; DAR), cf. mr. , megl. istr. ; s.n. (obiceiul sau viciul de a fuma); adj. (inv., care fumega); s.m. (persoana care fumeaza); s.m. (persoana care nu fumeaza); , s.n. (Trans., horn; Trans., foc care scoate mult fum); (var. ), s.f. (cantitate mare de fum); s.f. (planta, Fumaria officinalis); s.f. (multime, gloata), prin incrucisare cu , cuvint inv.; adj. (plin de fum); adj. (de culoarea fumului, gri); adj., (Munt., gri), probabil var. a cuvintului anterior (dupa Puscariu, XXXIX, 303, si DAR, de la un lat. ; cf. impotriva Graur, V, 99); , adj. (inv., efemer, trecator; vanitos, increzut); , s.n. (dare perceputa in trecut pe fiecare cos de fum); , s.m. (persoana care incasa fumaritul); vb. (rar, a afuma); , vb. (a fi increzut); , adj. (increzut). Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*fum
s.n. Suspensie de particule solide intr-un mediu gazos, produsa in cursul arderii incomplete a materialelor combustibile (sau, artificial si intentionat, cu ajutorul unor substante chimice). Fig, Incetosare, tulbureala, ameteala (provocata de alcool). Cantitate de fum pe care fumatorul o trage dintr-o data din tigara sau din pipa. (Inv.) Gospodarie, considerata ca o grupare in jurul vetrei; familie, casa. Fig. (La pl.) Ingamfare; pretentii nejustificate, gargauni. Canal cotit, in interiorul unei sobe, prin care circula gazele calde inainte de a iesi pe cos. - Lat.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*fum
s.n. Sustinere, propagare a anumitor teze. Caracter al unei scrieri care se limiteaza la ilustrarea sau demonstrarea unor teze prestabilite; didacticism. suf. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*tezism
s.n. Suvita (abundenta) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. Expr. (sau ) = a curge din abundenta. Torent de apa care se scurge cu repeziciune si abundenta pe locurile inclinate (in urma ploilor mari sau a topirii zapezilor); suvoi. - Et. nec.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*siroi
s.n. - Suvita de blana care impodobeste dolmanele si hainele de blana. Mag. (Draganu, IX, 208). Candrea si DAR propusesera mag. "adaos", ipoteza respinsa de Draganu. In Banat, Galdi, 173, pune in legatura cuvintul mag. cu rom. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*copciolog
s.n. Suvita de par (mai lung si mai des) din frunte sau din crestetul capului (la oameni si la animale). Expr. (Fam.) sau = (a se socoti) cu vaza, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. = a exagera, a inflori ceva. = se spune cand cineva intervine (nechemat) intr-o discutie. = a trage de par. Suvita de par legata cu o panglica; panglica cu care se leaga aceasta suvita. (Mai ales la pl., in forma ) Suvita de par rasucita pe un siret, o hartie, o carpa etc. pentru a se increti; siret, carpa, hartie etc. folosita in acest scop; bigudiu. Smoc de pene de pe capul unor pasari. Panas, ciucure confectionat din diferite materiale, care se atarna la fes, scufie, caciulita etc. Pielea rosie-albastruie de pe capul curcanului, care atarna in jos; creasta. Compus: = planta erbacee mare cu flori rosii, roz sau albe in forma de spice care atarna in jos ; planta erbacee cu flori rosii, mici, asezate in spice lungi, care atarna ca o coada . Nume dat unor inflorescente. (Reg.) Planta acvatica cu flori verzui, unite in spic, care ies la suprafata apei . Partea superioara, ascutita, prelungita sau bulbucata, a unor lucruri; varf. [Pl. si: .] - Et. nec.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*mot
s.n. Tabachera. Tub mic de chihlimbar, de lemn, de celuloid etc. in care se fixeaza tigara pentru a fi fumata. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*porttigaret
s.n. - Tabara, cazarma, cantonament. - Refugiu. - Stina. Tc. < arab. (Loebel 71; Seineanu, II, 278; Lokotsch 1592). Sec. XVII.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*otac
s.n. - Tabara romana intarita. - Mr. Lat. (sec. XIX); in mr., din ngr. ???????.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*castru
s.n. Tabel care da rezultatele unor calcule curente in functie de elementele luate in consideratie. Minimum de rezultate care trebuie obtinute spre a putea trece dintr-o etapa de concurs (sportiv) la etapa imediat urmatoare. [Pl. si: ] - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*barem
s.n. - Tabla alba. - Tabla de fier care imbraca osia carului, pentru evita atingerea cu butucul rotii - Var. Germ. "tabla alba", cf. sb. mag. , rus. (Sanzewitsch 198; DAR). - Der. , vb. (a pune obezi la roata).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*bleau
s.n. - Tablita de lemn in care se insemnau cu crestaturi partile unei socoteli. - Var. Munt. Mold., Trans. Mr. megl. Sl., cf. bg., sb., cr. , sb. , slov. , pol. (Cihac, II, 319; Conev 78), mag. cf. Der. din sl. "sclav", cu suf. - (Lacea, V, 401) nu pare probabila fiindca, dupa cum bine a vazut Cihac, trebuie sa se porneasca de la sl. "crestatura", cf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*raboj
s.n. Tablou compus din trei parti separate (prinse in balamale in asa fel incat partile laterale sa se inchida peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre si chipuri de sfinti, de zei etc. sau sunt scrise, sub forma de pomelnic, nume de ctitori, de domni etc. P. gener. Ansamblu alcatuit din trei parti distincte. - Din fr. (by 5W13S14e14r7g8i1o)*triptic
s.n. Tablou contabil al activului si pasivului unei intreprinderi sau al unei activitati financiare pentru o anumita perioada de timp. Fig. Rezultatul sintetic al unei activitati desfasurate intr-o perioada data. - Din germ. Cf. it. %bilancio%.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bilant
s.n. Tablou, de obicei de mici dimensiuni, de forma rotunda sau ovala. - Cuv. it. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*tondo
s.n. - Tablou, pictura. - Rama. - Pervaz al unei usi sau ferestre. - Ambianta, mediu al unei compozitii literare. - Rama ce sustine fagurii in stup. - Suport al bicicletei. - La radio, colector de unde. - Totalitatea serviciilor sau personalului unei institutii, lista de incadrare. - Mr. "portret", megl. Fr. (REW 6921), cf. ngr. ?????, ?????, bg. - Der. s.f.(pictura, tablou; rama, margine); , vb. (a se potrivi cu ceva; a include); (var. inv. ), s.n. (suprafata circulara cu diviziuni, la aparate de masurat; sfera), din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cadru
s.n. Tactica prin care fiecare component al unei echipe sportive aflate in aparare isi supravegheaza in permanenta adversarul direct, pentru a-i anihila actiunile ofensive. - Din engl. (by 10W10S3e4r4g12i12o)*presing
s.n. - Taftur. Sl. "incovoait", contaminat cu sb., cr. "taftur", de unde , s.m. pl. (Trans., taftur). Explicatia numai prin sb. (Cihac, II, 273; Tiktin) pare insuficienta fonetic. Cf. (by 1W1S1e10r10g3i3o)*pofil
s.n. Tahometru inregistrator. (Med.) Aparat pentru inregistrarea frecventei pulsului, respiratiei etc. - Dupa fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*tahograf
s.n. Taiere a cracilor de pe trunchiurile de rasinoase, pentru o mai usoara sortare si manipulare a trunchiurilor. - Din (by 14W7S8e1r1g10i10o)*cepuit
s.n. Taler (circular) de metal (pretios) pe care se strang in biserica, de la credinciosi, bani pentru nevoile cultului sau pe care se pune agnetul (la oficierea casatoriilor). - Din sl. .(by 13W13S6e6r15g15i8o)*disc
s.n. - Talie, trup, statura. - (Rar) Rasa, casta. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 57; Lokotsch 327; Ronzevalle 54), sau cuman. (cf. Kuun 111); cf. ngr. ???(?)?, alb. (Meyer 40), bg. Sensul al doilea ar putea fi rezultatul unei confuzii cu .(by 10W10S3e4r12g12i5o)*boi
s.n. Talisman sau orice mijloc inspirat de superstitie pentru indepartarea relelor. [Pl. (pron. ), / < gr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*apotropeu
s.n. - Talmes-balmes, balmajeala, amestecatura. - Vin amestecat cu sifon. Germ. (Tiktin).(by 3W3S12e12r5g6i14o)*mismas
s.n. - Talpa plugului. - Baza razboiului de tesut. - Megl. Sb., slov., ceh. (Cihac, II, 261; Cancel 21), cf. Trebuie sa fie cuvint identic cu s.n. (anunt, aviz), probabil fiindca se fixa in trecut intr-un grilaj; cf. - Der. vb. (inv., a anunta, a publica); s.f. (inv., indicatie, revelatie, publicatie).(by 10W4S4e4r12g13i6o)*plaz
s.n. - Tamiie, oliban. Ngr. ???????, partial din sl. (Cihac, II, 671). Sec. XVI.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*livan
s.n. Tanc de apa situat in fundul dublu al unei nave, continand lestul lichid al acesteia. - Cuv. engl.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*waterbalast
s.n. Tanc german din cel de-al doilea razboi mondial. - Din germ. (by 4W13S6e7r15g15i9o)*panzer
s.n. Tanguire (prelunga), vaiet. Suferinta, durere. - Din (derivat regresiv).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*vaier
s.n. Tapiserie, broderie sau tesatura artistica facuta din fire colorate, reprezentand o imagine plastica. - Din fr. [manufacture des] (n.pr.).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*goblen
s.n. Tapoi cu coada lunga, cu care se poate aseza fanul in varful stogului. Varf de munte. suf.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*varfar
s.n. - Tarc de vite, loc ingradit. - Tirg de vite. - Mr., megl. Bg., sb., slov. din sl. (Miklosich, 92; Cihac, II, 221; Conev 81), cf. pol. "grajd", ngr. oss????, alb. E dubletul lui , s.n. (plumb de plasa) din rus. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*obor
s.n. Targ mare tinut la anumite epoci ale anului, la sarbatorile importante si insotit de spectacole si de petreceri populare; iarmaroc. Fig. (Fam.) Galagie, harmalaie, zapaceala. - Din magh. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*balci
s.n. - Tarif. - Mr. Tc. , din per. "valoare" (Seineanu, II, 269; Lokotsch 1557), cf. ngr. ?????, bg. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*nart
s.n. - Tarina, ogor negru. - Var. Trans., Olt. Megl. Sl. "schimb" (Cihac, II, 246; Conev 41), cf. sb. slov. , mag. - Der. , vb. (a lasa ogor negru).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pirlog
s.n. - Tarina, telina. pirloaga. - Pamint cultivabil, aratura. Sl., cf. bg., sb. (Miklosich, 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. , din sl. "a arde (padurea pentru a obtine teren cultivabil)". - Der. vb. (a face ogor).(by 5W5S14e14r7g7i1o)*ogor
s.n. - Tarina, tina, sol. - Lume. - Teren. - Tara. - Mr. megl. istr. Lat. forma populara indicata de Iulian, in loc de (Puscariu 1251; Candrea-Dens., 1314; REW 6312), cf. v. it. , logud. "pardoseala, pavaj". Var. , postulata de Pascu, I, 143 a fost mentionata de Du Cange. - Der. s.m. (locuitor al pamintului; indigen; laic; inv., plugar); s.f. (indigena); adj. (terestru, lumesc, plugar); adj. (indigen); adj. (oaches, brun, negricios); adj. (cu pamint, pamintiu); vb. (a se stabili; a da paminturi in proprietate); s.m. (argila, lut); adj. (subteran).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pamint
s.n. Tarm, mal; (inv.) port. Expr. = a scapa dintr-o primejdie; a ajunge la o situatie mai buna. (sau (sau = a scapa (pe cineva) dintr-o situatie grea; a salva. sau = a atinge tinta dorita. Fig. Adapost, refugiu. Lac rezultat prin bararea cu aluviuni a gurii de varsare a unui rau. [Pl. si: ] - Din tc. rus. ucr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*liman
s.n. Tarnacop a carui parte metalica este ascutita la unul dintre capete si in forma de ciocan la celalalt capat. - Et. nec.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ghionoi
s.n. Tartrat de antimoniu si potasiu, intrebuintat in industria textila ca mordant, la prepararea lacurilor si in medicina (ca vomitiv); orice substanta care provoaca varsaturi; vomitiv. - Din fr. lat. (by 13W6S6e7r15g15i8o)*emetic
s.n. - Tarus, stilp. - Fidea, taietei de supa. - Var. Tc. (Ronzevalle 54: Bogrea, I, 273). cf. sb. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*bulamac
s.n. - Tatal nostru, rugaciune duminicala. - Var. inv. Sl. (Tiktin). Sec. XVI, astazi in Trans. (il foloseste Rebreanu).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ocinas
s.n. Tatuare; (concr.) desen care ramane pe piele dupa tatuare. Marcare a animalelor cu semne imprimate in piele pentru recunoastere si identificare. - Din fr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*tatuaj
s.n. Taxa care se platea pentru un car de lemne carate din padure. Loc la iesirea din padure unde se platea aceasta taxa. suf.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*jugarit
s.n. Taxa care se plateste pentru expedierea prin posta a unei scrisori, a unui pachet, a unei sume de bani etc. - Din it. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*porto
s.n. - Taxa de inchiriere a unei nave. - Mr. Ngr. ?????? (Tiktin; Galdi 213), cf. alb. , tc. Sec. XIX.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*navlu
s.n. Taxa oficiala fixata pentru anumite prestatii de serviciu, pentru vanzarea anumitor articole etc.; lista sau tablou pe care sunt afisate aceste taxe. - Fr. (< it.).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tarif
s.n. Taxa oficiala fixata pentru anumite prestatii de serviciu, pentru vanzarea anumitor articole, transporturi de marfuri si de persoane etc. Suma de bani data cuiva pentru o munca depusa. Tabel, lista cuprinzand preturile unitare sau specifice pentru furnituri, servicii etc. (publice) si conditiile stabilite pentru aplicarea lor. (In sintagma) = tabel in care sunt inscrise taxele vamale la care sunt supuse marfurile trecute peste granita unui stat. [Pl. si: ] - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*tarif
s.n. - Taxa, tarif. Sl. "masura". Cuvint inv., lipseste in dictionare; cf. in doc. de la 1766; Cf. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*mear
s.n. - Teaca, tolba de sageti. - Var. Tc. (Seineanu, II, 101), prin intermediul pol., rut. (Tiktin), rus. s.n. (Trans., leagan portabil) este o simpla var. - Der. (var. ), s.m. (curelar), pe care Cihac, II, 322, il pune in legatura cu pol. "scaun".(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sahaidac
s.n. Teanc de monede metalice asezate una peste alta si infasurate in hartie sub forma unui cilindru. (Rar) Cornet de hartie pentru bomboane, alune etc. - Din tc.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*fisic
s.n. - Teasc, calcatoare. Ngr. ????? (Tiktin; Conev 38; Candrea; Galdi 206), cf. bg. Der. directa din gr. (Roesler 571; Diculescu, 460) nu este posibila.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*lin
s.n. Teatru acoperit pentru auditii muzicale, la greci si la romani. (cf. fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*odeon
s.n. Teava din coloana de extractie de la sondele petroliere. - Din germ. (by 3W3S12e12r5g6i6o)*tubing
s.n. (Tech.) Instrument de masurat lungimi sau grosimi mici, alcatuit dintr-o rigla gradata cu doua brate, intre care se prinde piesa care trebuie masurata. - Din germ.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*subler
s.n. (Tehn.) Aparat folosit pentru liofilizare. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*liofilizator
s.n. (Tehn.) Aparat pentru determinarea rezistentei la patrundere a bitumurilor, a unsorilor consistente etc. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*penetrometru
s.n. (Tehn.) Aparat pentru masurarea sau controlul gradului de modulatie . - Din fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*modulometru
s.n. (Tehn.) Aparat portabil de emisie-receptie la mica distanta; talkie-walkie. - Cuv. engl.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*walkietalkie
s.n. (Tehn.) Arbore al unui motor, cu unul sau cu mai multe coturi, antrenat prin una sau mai multe biele intr-o miscare de rotatie pe care o transmite unui mecanism (cu pistoane); arbore cotit. [Pl. si ] - Dupa fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*vilbrochen
s.n. (Tehn.) Aspect al uzurii unei piese, care se prezinta sub forma unor ciupituri pe suprafata de contact. - Din engl. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*piting
s.n. (Tehn.) Blocare a segmentilor in canalele din piston, ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. - Din fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gomaj
s.n. (Tehn.) Conducta care dubleaza pe o anumita portiune o conducta principala, pe care o poate inlocui la nevoie. [Scris si / < engl. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*baipas
s.n. (Tehn.) Corector al caracteristicii de frecventa a unui sistem electroacustic. - Din fr. engl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*egalizor
s.n. (Tehn.) Corp, sistem tehnic sau instalatie care disipeaza energie sau caldura. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*disipator
s.n. (Tehn.) Dispozitiv, aparat sau instalatie care separa, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate in suspensie in masa lui. = hartie poroasa, speciala, fabricata din bumbac pur, care serveste ca material filtrant. (Fiz.) Mediu transparent, colorat (sticla, lichid), care filtreaza unele componente monocromatice ale luminii incidente. Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selecteaza, dintr-un complex de oscilatii cu frecvente diferite, oscilatiile cu frecventele cuprinse intre anumite limite. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua dupa ce a fost fiarta pentru a separa lichidul de zat; cafea obtinuta in acest fel. (In sintagma) = control efectuat de organele de politie pe o artera de circulatie, la toate vehiculele. [Pl. si.: ] - Din fr. Cf. it.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*filtru
s.n. (Tehn.) Dispozitiv avand o parte activa sub forma unui dorn, cu ajutorul caruia se efectueaza operatia de expandare. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*expandor
s.n. (Tehn.) Dispozitiv care nu permite miscarea de rotatie a unei roti decat intr-un singur sens. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*inclichetaj
s.n. (Tehn.) Dispozitiv care primeste energie de o anumita forma si o converteste intr-o alta forma de energie. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*transductor
s.n. (Tehn.) Dispozitiv cu care se regleaza inchiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze. (Min.) Dispozitiv in forma de palnie, prevazut cu un organ de reglare, montat la capatul inferior al unui rostogol, prin care aluneca materialul care se incarca in vagonete. - Din germ.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*suber
s.n. (Tehn.) Dispozitiv de incarcare automata a combustibilului solid in focarul locomotivei cu aburi. - Din germ. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*stocher
s.n. (Tehn.) Dispozitiv de strangere, cu clestele, al macaralei de stripare. - Din germ. engl. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*striper
s.n. (Tehn.) Dispozitiv pentru monitorizarea temperaturii unui sistem, circuit etc.; , - Cf. fr.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*termocontact
s.n. (Tehn.) Garnitura elastica de etansare care se monteaza pe anumite organe cu ajutorul unui resort spiral in forma de inel. (cf. engl. , germ. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*simering
s.n. (Tehn.) Grinda longitudinala din metal sau din lemn, asezata in scheletul sau in cadrul unei masini, al unei instalatii, al unui agregat etc. cu scopul de a le face rigide. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*lonjeron
s.n. Tehnica a impartirii unui teren cultivabil in mai multe loturi (in raport cu numarul de plante care urmeaza a fi cultivate) si a repartizarii prin rotatie a fiecarei plante pe un lot anumit. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*asolament
s.n. Tehnica avand ca scop prevenirea sau remedierea efectelor givrajului. [Cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*antigivraj
s.n. Tehnica construirii navomodelelor. Concurs sportiv de navomodele. suf. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*navomodelism
s.n. Tehnica de lucrare a emailului, care consta in turnarea acestuia in mici despartituri sau compartimente metalice, in functie de motivul decorativ. Obiect astfel realizat. - Cuv. fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cloisonne
s.n. Tehnica in compozitia muzicala, constand in suprapunerea a doua sau mai multe linii melodice de sine statatoare, avand fiecare un inteles propriu, dar formand laolalta un tot organic; polifonie, contratema. Stiinta care se ocupa cu studiul regulilor contrapunctului . - Din it. fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*contrapunct
s.n. (Tehn.; iesit din uz) Lucru mecanic. Lucru, munca. Totalitatea fenomenelor produse in perioada cuprinsa intre aparitia durerilor de nastere si expulzarea fatului. - Din it. Cf. fr. %travail.% (by 15W15S9e9r9g2i3o)*travaliu
s.n. (Tehn.) Lactometru pentru determinarea densitatii laptelui. - Din fr. (by 15W15S9e9r9g3i3o)*lactodensimetru
s.n. (Tehn.) Lagar. Portiune orizontala in cuprinsul scarii interioare a unei cladiri, la nivelul fiecarui etaj; odihna. Ansamblul planseelor unei constructii, aflate la acelasi nivel al ei. Portiune orizontala din traseul unei cai ferate sau a unui drum rutier. Parcurs executat de avion, la decolare, imediat dupa dezlipirea de la sol. - Din fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*palier
s.n. (Tehn.) Mod de realizare a reglarii; reglare. (Mil.) Determinare, precizata prin tragere, a elementelor necesare pentru nimicirea unui obiectiv. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*reglaj
s.n. (tehn.) nume dat gaurilor de incastrare a doua corpuri solide (din italiana > incastro).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*incastru
s.n. (Tehn.) Pistonare. Crearea unei depresiuni in spatiul situat sub garnitura de foraj a unei sonde. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pistonaj
s.n. (Tehn.) Portiunea slefuita a unei piese, a unui aparat etc. Fig. Finete, rafinament, subtilitate. - Din fr.(by 2W2S3e11r11g4i5o)*slif
s.n. (Tehn.) Priboi . Unealta de forma unei tije cilindrice sau conice, avand rolul de a prinde, de a degaja, de a deplasa etc. o piesa. - Din germ. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*dorn
s.n. (Tehn.) Punctator. Varf de centrare la o masina-unealta. - Din germ. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*chernar
s.n. (Tehn.) Relatie intre dimensiunile a doua piese care se asambleaza prin intrepatrundere. - Din fr.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*ajustaj
s.n. (Tehn.) Substanta folosita pentru mentinerea vidului in tuburile electronice. - Din engl., fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*getter
s.n. (Tehn.) Taietura oblica a muchiilor unei piese metalice. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*sanfren
s.n. (Tehn.) Troliu folosit pe bordul navelor. Cric. - Cf. it. %vinciglio.%(by 15W15S9e9r9g3i3o)*vinci
s.n. (Tehn.) Tub scurt, executat astfel incat scurgerea fluidelor sa se produca in fiecare sectiune la presiunile sau la vitezele dorite; duza (1). - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ajutaj
s.n. (Tehn.) Unealta formata dintr-o bara de otel cu varful ascutit, folosita la gaurirea pietrelor naturale si artificiale sau la prelucrarea suprafetei lor. (Tipogr.) Linie simpla sau inflorata, care se pune ca ornament la sfarsitul articolelor sau al capitolelor. Nume dat extremitatii ascutite sau muchiei unor obiecte, constructii etc. (Reg.) Tigaret scurt. - Din germ.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*spit
s.n. (Tehn.) Vascozimetru pentru determinarea consistentei lacurilor, vopselelor etc. - Din engl. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*mobilometru
s.n. - Tejghea, masa. - Var. s.f. Fr. , prin intermediul rus. Inv., substituit de der. din fr., care nici el nu prea se foloseste.(by 1W1S2e10r10g4i4o)*cantor
s.n. (Tel.) Ansamblul de programe ale unui monitor^2 . - Din engl. fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*supervizor
s.n. Telecomunicatie in care se realizeaza convorbiri la distanta prin mijlocirea undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire; ansamblul instalatiilor necesare pentru acest scop. Aparat prevazut cu un transmitator si un receptor si care, legat de o instalatie telefonica centrala, permite convorbiri la distanta. Chemare telefonica. Numarul pe care il poarta telefonul unui abonat. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*telefon
s.n. Teleferic amenajat cu un fel de scaune pentru transportul persoanelor. Scaun suspendat prin bare fixate pe cablu la intervale egale. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*telescaun
s.n., telepromptere, dispozitiv electronic care permite derularea titlurilor citite de catre crainicii TV.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sn
s.n. Telescop astronomic folosit pentru examinarea sumara a miscarii astrilor dintr-o anumita zona. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*astroscop
s.n. Telurura naturala de plumb care se gaseste aproape pura in Altai. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*altait
s.n. Tema, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o nota specifica in cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat si unic al acesteia. Termen de apreciere in problemele analitice. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat in considerare intr-un proces mecanizat. (Psih.) Situatie particulara care produce din partea subiectului doua sau mai multe comportamente posibile. (cf. engl., fr. ) (by 6W7S15e15r9g9i2o)*item
s.n. Temperatura atmosferica foarte scazuta (specifica perioadei din toiul iernii); frig foarte mare. - Lat.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ger
s.n. Temperatura scazuta a mediului ambiant, care da senzatia de rece. Senzatie de rece provocata de temperatura joasa a mediului. (La pl.) Temperatura ridicata a unui bolnav; tremur cauzat de senzatia de rece, care preceda uneori o stare febrila; frisoane. Malarie. Fig. Stare de neliniste, de agitatie puternica; emotie. [Var.: (pop., ) s.f.] - Lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*frig
s.n. - Temperatura scazuta care da senzatia de rece. - (Pl.) Febra. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 649; Candrea-Dens., 640; REW 35315; DAR), cf. sard. (Wagner 112), v. it. (Battisti, III, 178). Pentru semantismul cuvintului la pl., atestat inca din lat. pop. cf. Densusianu, 190. Der. s.m. (planta, Erythraea centarium), numita astfel datorita folosirii ei in medicina populara; adj. (rece; care se incalzeste greu), care ar putea reprezenta de asemenea in mod direct lat. (Puscariu 651; Candrea-Dens., 641; DAR), cf. sard. , fr. ; , vb. (rar, a raci); , adj. (febril, cu calduri; care tremura, infiorat; febril, grabit), al carui ultim sens este imprumut din fr. , cf. montanesul .(by 2W3S11e11r5g5i13o)*frig
s.n. Templu care are cate un portic pe fatada anterioara si unul pe cea posterioara. - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*amfiprostil
s.n. Tendinta a literaturii elenistice catre un stil inflorit, patetic, amplu ritmat si afectat; asiatism. [Cf. germ. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*asianism
s.n. Tendinta anormala spre cruzime, placere bolnavicioasa de a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferinte: cruzime extrema. Spec. Perversiune sexuala manifestata prin placerea de a provoca partenerului suferinte fizice. - Din fr. (by 10W3S3e12r5g5i14o)*sadism
s.n. Tendinta a unor artisti de a exprima in operele lor sentimente cu caracter strict personal. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*intimism
s.n. Tendinta a unor grupari literare romanesti de la inceputul secolului al XX-lea de a subordona aspectele etice si estetice celor etnice. suf. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*etnicism
s.n. Tendinta birocratica de a considera problemele din punct de vedere individual, nu general; atitudine indiferenta, lipsita de interes si de devotament fata de munca; birocratism, birocratie. - Din fr. (dupa ).(by 5W5S13e14r7g9i3o)*functionarism
s.n. Tendinta de a atinge perfectiunea. (Med.) Tendinta maladiva spre perfectiune, care, ignorand, eliminand realizarile partiale, franeaza orice realizare. - Din fr.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*perfectionism
s.n. Tendinta de acomodare si de orientare a unui organism vegetal fixat de pamant, intr-o anumita directie, sub influenta unei excitatii exterioare ca lumina, caldura, gravitatia, umiditatea etc. - Din fr. (by 5W6S14e7r8g1i1o)*tropism
s.n. Tendinta de a da mai multa importanta cuvintelor decat ideilor exprimate prin ele; abuz de cuvinte in exprimarea unor idei. - Din fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*verbalism
s.n. Tendinta de a elimina dintr-o limba elementele considerate straine de structura ei. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*purism
s.n. Tendinta de a exagera elementul folcloric in arta si literatura sau in lucrari teoretice. suf. Cf. fr. %folklorisme%.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*folclorism
s.n. Tendinta de a exagera rolul si valoarea sentimentelor, de a aprecia lucrurile (numai) din punct de vedere afectiv sau de a da in mod obisnuit precadere acestui criteriu. Gest, atitudine, comportare de om sentimental. Curent preromantic in literatura aparut la sfarsitul sec. XVIII ca o reactie impotriva clasicismului. - Din fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*sentimentalism
s.n. Tendinta de a folosi in mod exagerat procedeele tehnice caracteristice unui domeniu de activitate, lasand pe planul al doilea tezele teoretice care trebuie sa conduca munca practica. suf. Cf. rus. %tehnitizm.% (by 3W11S11e5r5g13i14o)*tehnicism
s.n. Tendinta de a judeca valorile altor culturi in raport cu propria cultura, considerata unic criteriu de apreciere a adevaratelor valori. - Din fr. engl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*etnocentrism
s.n. Tendinta de a mentine agricultura ca principala ramura a economiei; teorie economica opusa industrialismului, care acorda prioritate dezvoltarii agriculturii. suf.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*agrarianism
s.n. Tendinta de a nu accepta moravurile, mentalitatea, traditiile unui anumit mediu; neconformism. - Din fr. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*nonconformism
s.n. Tendinta de a organiza economia unei tari pe baza de monopol; sistem de asociere a marilor intreprinderi pentru a forma monopoluri . suf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*monopolism
s.n. Tendinta de a parveni cu orice pret si prin orice mijloace. suf. Cf. rus. %kar\' erizm%.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*carierism
s.n. Tendinta de a reforma limba literara, apropiind forma actuala a cuvintelor de o forma mai veche a ei, pretinsa a fi mai corecta. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*etimologism
s.n. Tendinta de a se uni, de a se grupa intr-o uniune; curent, conceptie avand la baza aceasta tendinta. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*unionism
s.n. Tendinta de a utiliza diverse imprejurari favorabile (pentru satisfacerea unor interese). suf. -(al) (by 6W15S15e15r9g9i2o)*conjuncturalism
s.n. Tendinta de intoarcere la traditiile si datinile din trecut; obicei, traditie etc. care aminteste de timpurile patriarhale . suf. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*patriarhalism
s.n. Tendinta de negare a legilor sau legitatii. Diminuare a unor legi traditionale. [< germ. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*antinomism
s.n. Tendinta de separare, de desprindere dintr-un grup social (constituit); izolare, atitudine singuratica. - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*separatism
s.n. Tendinta, dorinta de a parveni cu orice pret; situatie de parvenit; mod de comportare, atitudine de parvenit. suf. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*parvenitism
s.n. Tendinta in arta contemporana care incearca imbogatirea expresivitatii imaginii abstracte prin obtinerea unor efecte optice, in functie de miscarile privitorului. - Din engl. [tical] (by 9W9S2e3r3g11i12o)*opart
s.n. Tendinta in arta moderna dupa care muzica poate fi tradusa in pictura prin culori, arabescuri etc. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g2i10o)*muzicalism
s.n. Tendinta in filozofie care neaga posibilitatea unei cunoasteri istorice obiective si autentice, reducand stiinta istoriei la o proiectare in trecut a mentalitatii si nazuintelor prezentului. - Din engl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*prezentism
s.n. Tendinta in literatura, mai ales in poezie, de a folosi, uneori cu ostentatie, un limbaj obscur, dificil, criptic. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*ermetism
s.n. Tendinta in literatura si in arta caracterizata prin cultivarea genului pastoral. - Din fr. engl. (by 2W10S11e4r5g13i13o)*pastoralism
s.n. Tendinta in pictura de a da o importanta deosebita coloritului. - Din germ. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*colorism
s.n. Tendinta in poezia si proza moderna de a sugera mesajul prin imagini (vizuale sau auditive) si nu discursiv. Ansamblu de imagini existent intr-o creatie literara imagistica. - Din engl. , fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*imagism
s.n. Tendinta, mod de a concepe sau de a prezenta lucrurile intr-o forma schematica, simplista; respectarea rigida, dogmatica a anumitor formule fixe. - Din fr. lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*schematism
s.n. Tendinta organismelor de a se indrepta catre o sursa de aer. [< fr. , cf. gr. - aer, - intoarcere].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*aerotropism
s.n. Tendinta picturala spre elemente pur decorative; exces de ornamentare. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*decorativism
s.n. Tendinta prezenta la unele persoane care, nemultumite de realitatea propriei lor conditii, isi fauresc o personalitate fictiva, corespunzatoare aspiratiilor lor. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*bovarism
s.n. Tendinta unor scriitori de a-si alege motive de inspiratie din viata taraneasca. Vorba, fapta, comportare grosolana, jignitoare. suf.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*taranism
s.n. (Tenis) Minge care trece pe langa adversarul venit la fileu. - Cuv. engl.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*passingshot
s.n. Teoria magnetismului animal; (Med.) tratament bazat pe aceasta teorie. - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*mesmerism
s.n. Teorie antropologica care considera ca specia umana are origine unica. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i10o)*monogenism
s.n. Teorie biologica dupa care evolutia vietuitoarelor se explica prin influenta variatiilor de mediu asupra comportamentului si morfologiei lor si care considera ca insusirile astfel dobandite se transmit ereditar. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g4i12o)*lamarckism
s.n. Teorie biologica potrivit careia dezvoltarea unui individ consta intr-o simpla crestere in dimensiuni a unei structuri existente in germen. - Din germ. (by 9W10S3e3r3g12i12o)*preformism
s.n. Teorie biologica potrivit careia exista o unitate intre organism si conditiile sale de existenta si care priveste transformarea speciilor ca rezultat al imbinarii actiunii directe a conditiilor de existenta si a selectiei naturale. - (n. pr.) + suf. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*miciurinism
s.n. Teorie biologica potrivit careia speciile noi sunt produsul mutatiilor , fara interventia selectiei. - Din fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*mutationism
s.n. Teorie care admite existenta selectiei naturale in biologie; darwinism. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*selectionism
s.n. Teorie care contesta valoarea normelor si judecatilor morale dintr-o epoca data, negand prin aceasta morala insasi. - Din fr.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*imoralism
s.n. Teorie care proclama drept principiu fundamental dreptul inalienabil la tron al dinastiilor legitime (rasturnate in urma unor evenimente sociale sau politice) si puterea absoluta a acestora. - Din germ. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*legitimism
s.n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferentiala a omului si animalului fata de un stimulent exterior organismului; comportamentism. - Din engl. fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*behaviorism
s.n. Teorie, conceptie potrivit careia fenomenele sunt generate de inlantuiri de cauze si efecte, prin conditionari si legitati prin interactiuni necesare si repetitive. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*determinism
s.n. Teorie conform careia rolul statului este primordial in organizarea si administrarea vietii economice si sociale. - Din fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*etatism
s.n. Teorie contemporana care reia teoria lui Malthus, potrivit careia populatia globului creste mult mai repede decat mijloacele de subzistenta. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*neomalthusianism
s.n. Teorie de traditie darwinista dupa care evolutia este un proces gradat, care are loc in conditiile mutatiilor genetice si ale selectiei naturale. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*neodarwinism
s.n. Teorie economica ce considera valoarea de schimb a unui produs ca fiind determinata de ultima unitate disponibila din acel produs. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*marginalism
s.n. Teorie estetica ce acorda mare importanta continutului operei de arta. Preponderenta a continutului intr-o opera de arta fata de mijloacele formale. suf.(by 14W7S7e8r1g1i10o)*continutism
s.n. Teorie |filozofica|filozofie| a formei potrivit careia un tot fiind constituit din structuri perfect integrate are caracteristici proprii care nu rezulta din elementele lui constitutive, iar intregul nu poate fi considerat simpla insumare a acestor elemente; configurationism. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*gestaltism
s.n. Teorie idealista dupa care lumea fizica nu ar exista ca realitate independenta de Dumnezeu, presupus creator al ei. [ < fr. , cf. gr. - fara, - univers].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*acosmism
s.n. Teorie lingvistica contemporana care sustine ca limba este un sistem autonom, ca alcatuieste o structura in care diversele parti se afla in relatii si se conditioneaza reciproc. P. gener. Teorie si metoda aplicata in domeniul unor stiinte umaniste, care isi propun sa descopere si sa descrie sistemele de relatii din stiinta data. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*structuralism
s.n. Teorie literara si artistica formalista, care considera ca esenta poeziei consta in simpla sonoritate a sunetelor, dispuse mai mult sau mai putin arbitrar. - Din fr. (by 6W15S15e9r9g2i3o)*letrism
s.n. Teorie potrivit careia intreaga materie ar fi vie, insufletita, avand capacitatea de a simti si de a gandi. - Din fr.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hilozoism
s.n. Teorie potrivit careia populatia globului ar creste in progresie geometrica, in timp ce mijloacele de existenta cresc in progresie aritmetica. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*malthusianism
s.n. Teorie potrivit careia toate schimbarile din istoria pamantului s-ar datora unor catastrofe periodice, urmate de noi acte de creatie. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*catastrofism
s.n. Teorie potrivit careia valoarea metalului din care sunt facuti banii este determinanta. - Din germ. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*metalism
s.n. Teorie social-politica care sustine inegalitatea biologica si intelectuala a raselor umane. - Din fr. Cf. rus. %rasizm.% (by 12W5S6e14r14g8i8o)*rasism
s.n. Terasa deschisa (ridicata mult deasupra pamantului), cu acoperisul sustinut de stalpi sau de coloane; cerdac, pridvor. Constructie izolata in curtea sau in gradina unei case; pavilion, chiosc. Turn. (Inv.) = turn de observa'tie pentru incendii. - Din magh.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*foisor
s.n. - Terasa, foisor, mirador. Ngr. ??????, din it. (Meyer, IV, 8), cf tc. (Seineanu, II, 18). Cuvint rar, lipseste din majoritatea dictionarelor (apare la Eminescu). Din acelasi cuvint tc., s.m. (planta, caltunas), cf. Lokotsch 61. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*altan
s.n. Terasa inalta, construita intr-o fortificatie, pentru amplasarea tunurilor. Cordon de pamant sau de alte materiale de-a lungul unui drum, format prin curatarea santurilor. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cavalier
s.n. - Terci. - Mincare proasta. Origine necunoscuta. Se foloseste in Trans. de Nord si Mold., si pe care DAR o pune in legatura cu mag. "mil". - Der. (var. ), vb. (a gati prost); , s.f. (mincare proasta).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cotoz
s.n. Teren amenajat pentru competitii sportive, cu tribune pentru spectatori. Spectatorii aflati in tribune, la o competitie sportiva. - Din germ. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*stadion
s.n. Teren (cu nisip) situat in apropierea unei ape sau prevazut cu bazin cu apa, amenajat special pentru a putea fi folosit, in timpul verii, pentru plaja, baie sau pentru sporturi nautice. - Din germ.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*strand
s.n. - Teren de construit. - Dependinte, anexe. Mag. "loc" (Cihac, II, 723; cf. Galdi, 135).(by 3W3S12e12r5g6i14o)*hei
s.n. Teren deschis, loc viran situat in interiorul sau la marginea unei localitati. Expr. (Pop.) sau = a scoate sau a iesi la vedere; a (se) arata, a (se) face cunoscut. sau = a-si pierde vremea hoinarind sau jucandu-se; a hoinari, a vagabonda. - Din tc. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*maidan
s.n. Teren (ingradit) unde se ingroapa mortii; tintirim - Din ngr. , it.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cimitir
s.n. Teren necultivat pe care creste iarba, folosit pentru pasunat; izlaz, pasune, suhat. - Din magh.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*imas
s.n. Teren sau incapere (special amenajate) unde se fac bai de soare. - Din fr., lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*solariu
s.n. Teren si instalatii amenajate pentru |decolarea|decola| si |aterizarea|ateriza| rachetelor^1 , precum si pentru urmarirea si |dirijarea|dirija| zborului acestora. |[aero](by 3W12S12e5r6g14i14o)*rachetodrom
s.n. Teren special amenajat cu platforme, rampe si instalatii pentru lansarea satelitilor artificiali ai pamantului si a cosmonavelor. - Din fr. , rus.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*cosmodrom
s.n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea si stationarea avioanelor, cuprinzand si instalatiile, asistenta tehnica etc. necesare activitatii de zbor. [Pl. si: - Pr.: ] - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*aerodrom
s.n. Teren special amenajat pentru exercitii de conducere auto si curse; autodrom. [aero].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*motodrom
s.n. Teren special amenajat pentru patinaj ; patinaj . - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*patinoar
s.n. Teren special amenajat pentru pregatirea si perfectionarea militarilor in conducerea tancurilor. - Din (dupa (by 13W14S7e7r1g1i1o)*tancodrom
s.n. - Teren unde se ingroapa mortii. - Var. (inv.) megl. It. , si inainte (sec. XVIII si mr.) din ngr. ???????????. Este cuvint folosit in Munt. si Olt. (ALR, I, 3019.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cimitir
s.n. Teritoriu asupra caruia se intinde autoritatea unui exarh . Functia, demnitatea de exarh . - Din fr. (dupa (by 7W15S15e9r9g9i3o)*exarhat
s.n. Teritoriu condus de un suveran care are titlu de principe. (La pl.; de obicei determinat prin "romane" sau "dunarene") Nume purtat de Tara Romaneasca si Moldova in perioada dinaintea Unirii. Demnitate de principe. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. , lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*principat
s.n. Teritoriu de ses, lipsit de vegetatie, din preajma unui vulcan. [< it. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*arenal
s.n. Teritoriul si populatia asupra carora isi exercita autoritatea aceasta organizatie; tara. Loc. adj. = care emana de la stat^1; care e condus si controlat de stat^1, care apartine statului^1; care angajeaza statul^1, care se refera la stat^1. (sau = persoana care are un rol important in conducerea treburilor tarii. (La pl., in evul mediu). Denumire a organelor reprezentative din anumite tari. (Mil.; in sintagma) = organ de conducere a trupelor format din ofiteri, care functioneaza pe langa comandamentele marilor unitati militare sau la nivelul intregii armate; sediul, localul acestui organ de conducere. - Din it. lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 2W11S11e4r5g13i7o)*stat
s.n. Teritoriu, regiune care constituie dioceza unui arhiepiscop. Functie, rang de arhiepiscop. [Cf. lat. med. , fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*arhiepiscopat
s.n. Termen care denumeste ura sau opozitia fata de statul Israel sau fata de |miscarea sionista|sionism|. (cf. germ. , engl. , fr. ; pref. + ) [](by 7W1S1e9r10g3i3o)*antisionism
s.n. Termen care exprima esenta tuturor fenomenelor, prototipul tuturor lucrurilor si fiintelor; forta vitala; principiu. [< it., gr. ].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*arheu
s.n. Termen, expresie, constructie proprie limbii maghiare, imprumutata (fara necesitate) de alta limba si fara a se fi adaptat la sistemul acesteia. suf.(by 10W10S11e4r4g12i13o)*maghiarism
s.n. Termen folosit de germanisti pentru alternanta vocalica; apofonie. [< germ. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ablaut
s.n. Termen folosit in filozofia materialista antica pentru a denumi ordinea cosmica, ratiunea cosmica sau destinul, o ipostaza a divinitatii, cuvantul divin. (Ir. si fam.) Cuvantare, discurs. - Din ngr. , fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*logos
s.n. Termen folosit la descrierea lucrarilor sau a manuscriselor, pentru a indica cuvintele care incheie un text. - Cuv. lat. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*desinit
s.n. Termen folosit pentru a determina un obiect decorativ de prost gust. Reproducere sau copiere pe scara industriala a unor opere de arta, multiplicate si valorificate comercial. - Din germ. (by 15W15S1e9r9g3i3o)*kitsch
s.n. Termen general care denumeste diverse forme de tumori maligne ce se caracterizeaza printr-o inmultire excesiva a tesuturilor unor organe; neoplasm, rac. Boala a plantelor provocata de unele ciuperci si bacterii parazite. (In sintagmele) = Tropicul Racului. = zodia Racului. (Fig.) Flagel. - Din fr., lat. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*cancer
s.n. Termen general care denumeste o unitate lingvistica (limba, dialect sau grai). - Din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*idiom
s.n. termen in filozofia lui Kant care desemneaza lucrul in sine (opus fenomenului), ce nu poate fi cunoscut de ratiune. pl. -, -. / gr. numenon - ceea ce este gandit, cf.germ. , fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*sn
s.n. - Termen, vorba. - Vorbit, taifas. - (Inv.) Discurs. - Verb, invatatura a religiei. - (Inv.) Stire, veste, noutate. - Proverb, zicala. - Ordin, dispozitie. - Fagaduinta, promisiune, siguranta. - (Inv.) Raspuns, lamurire. - (Inv.) Disputa, controversa. - Ratiune, motiv, cauza, pricina. - Mr. , istr. Lat. "reuniune" (Puscariu 478; REW 2194; DAR; Philippide, II, 638; Densusianu, II, 15). Cuvintul exista in celelalte limbi romanice cu un semantism foarte diferit; pentru sensul rom., cf. si alb. "conversatie", ngr. ???????? "conversatie" ca si ngr. ?????? "reuniune" si "conversatie", sl. "reuniune" si sb. "conversatie" etc. Aceasta coincidenta ii determina pe unii filologi sa explice semantismul romanic printr-un fond comun balcanic, cf. Berneker 52 si Sanfeld 34. In rom. este cuvint general folosit, si imaginea pe care o da ALR, I, 28, asupra folosirii sale este extrem de deficienta. Der. (istr. ), vb. (a vorbi, a grai, a spune; a sta la taifas, a conversa; a tine un discurs; a declara), pe care Puscariu 480 si DAR il considera a proveni direct din lat. , cf. alb. , ngr. ???????????; , adj. (care vorbeste, care poate vorbi; rational; chibzuit); , adj. (fara grai, care nu poate vorbi; fara ratiune, animalic); adj. (inv., rational, inzestrat cu ratiune); , s.f. (inv., elocinta); , s.n. (inv., dictionar, glosar); , s.f. (prefata), inv., formatie literara pe baza sl. (Candrea). Cf.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cuvint
s.n. Termometru a carui citire se face de la distanta, partea instrumentului care masoara temperatura fiind in contact cu corpul respectiv. - Din fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*teletermometru
s.n. Termometru pentru masurarea temperaturii solului. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*geotermometru
s.n. Termometru prevazut cu un mecanism care inregistreaza grafic variatiile de temperatura. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*termograf
s.n. Termostat care limiteaza temperatura apei intr-un cazan de incalzire. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*acvastat
s. n. TesA?turA? albA? de bumbac cu dungi in diagonalA?, pentru rufA?rie bA?rbA?teascA?. -Din germ. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*gradel
s.n. Tesatura care imita blana de urs. Palton, haina confectionata din urson . - Din fr. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*urson
s.n. - Tesatura cu patratele sau romburi in doua culori diferite care alterneaza intre ele. - Var. Germ. (Candrea).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*pipit
s.n. Tesatura deasa de bumbac, de matase sau din fibre sintetice, facuta cu doua urzeli diferite, dintre care cea de la suprafata formeaza un desen (geometric) in relief. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*pichet
s.n. Tesatura deasa de matase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fete lucioasa, folosita mai ales pentru captuseli. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*satin
s.n. Tesatura deasa si groasa din fire de bumbac sau de canepa bine rasucite, care se foloseste la confectionarea imbracamintei de vara, a panzei de cort etc. - Din germ. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*dril
s.n. Tesatura de bumbac (cu desene), flanelata pe o fata sau pe ambele fete. [Acc. si: - Var.: s.n.] - Din germ. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*barhet
s.n. Tesatura de bumbac cu dungi sau cu carouri realizate prin introducerea unor fire mai groase in urzeala sau in batatura. - Et. nec.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tobralco
s.n. Tesatura de bumbac, de in sau de canepa, foarte apretata, folosita pentru intariri la haine (barbatesti). - Din germ. [leinen].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vatir
s.n. Tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu parul mai lung decat al acesteia, care se intrebuinteaza mai ales in tapiterie. (La pl.) Varietati de plus. - Din germ. , fr. , rus.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*plus
s.n. Tesatura de bumbac din care se fac haine de vara, salopete, prelate etc. - Din engl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*doc
s.n. Tesatura de bumbac foarte deasa si rezistenta, intrebuintata la confectionarea dosului de perne. [Var.: s.n.]. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g11i5o)*nanchin
s.n. Tesatura de bumbac mercerizat, de calitate superioara, din care se confectioneaza camasi barbatesti, bluze etc.; (la pl.) varietati din aceasta tesatura. [Pl. si: - Var.; s.f.] - Cf. engl. %delaine.% (by 11W11S5e5r13g14i7o)*dejalen
s.n. - Tesatura de bumbac pentru haine de vara. Engl. (dupa Scriban, din tc. "pinza").(by 7W1S1e1r9g10i3o)*doc
s.n. Tesatura de bumbac sau de in, subtire, transparenta si foarte apretata, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte pentru femei si copii, perdele etc. [Var.: s.n.] - Din fr. germ.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*organdi
s.n. Tesatura de bumbac sau de matase, cu dungi paralele si inguste, in relief, folosita pentru |tapisarea|tapisa| mobilelor si pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte. - Din germ. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*rips
s.n. Tesatura de bumbac sau de matase (impermeabila). Pardesiu de ploaie confectionat dintr-o astfel de panza; balon . [Acc. si: Var.: s.n.] - Din germ. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*balonzaid
s.n. Tesatura de bumbac subtire si fina, albita, vopsita sau imprimata, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie. [Pr.: - Var.: s.f.] - Din fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*indian
s.n. Tesatura de bumbac, subtire si transparenta, din care se fac rochii, perdele etc. - Din germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*marchizet
s.n. - Tesatura de bumbac. - Var. Ceh. (Berneker 44), germ. (Borcea 178), din v. germ. med. Este cuvint de origine araba, identic cu sp. Din germ. provine mag. (cf. sb. ), de unde , s.n. (Trans., catifea), cu var. , probabil prin asociere de idei cu centrul comercial al Brasovului (cf. Cihac, II, 480; Galdi, 104).(by 12W12S6e6r14g15i8o)*barchet
s.n. Tesatura de fire rasucite in asa fel incat sa se obtina incretituri neregulate si bobite in relief. - Din fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*crepon
s.n. Tesatura de in, bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa, a albiturilor de pat etc. - Din it. , lat.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*damasc
s.n. Tesatura de iuta cu legatura de panza, folosita in tapiterie, la confectionarea sarcinilor si ca ambalaj. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*hessian
s.n. Tesatura de lana cu suprafata foarte scamosata. [Sil. ] - Din germ.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*flaus
s.n. Tesatura de lana groasa, adesea paroasa, din care se confectioneaza imbracaminte, paturi etc. (La pl.) Diferite sortimente de postav sau de confectii de postav. [Pl. si: ] - Din sl.(by 8W1S1e2r10g10i3o)*postav
s.n. Tesatura de matase (amestecata cu bumbac) cu firul in diagonala, intrebuintata pentru captusit haine. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*serj
s.n. - Tesatura de matase amestecata cu bumbac. Tc. , din arab. "amestec" (Seineanu, II, 256), cf. sb. Sec. XIX, inv.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*melez
s.n. Tesatura de matase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fina si stravezie, alcatuita din ochiuri rotunde sau poligonale. - Din fr. (by 2W3S3e11r11g5i5o)*tul
s.n. Tesatura de matase de calitate superioara, inflorata sau ornamentata cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*brocart
s.n. Tesatura de matase ori de bumbac mercerizat, care face ape. (Tel.) Perturbatie vizibila pe ecranul unui televizor constand intr-o retea de linii cu deplasare aleatorie. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*moar
s.n. - Tesatura de matase pentru captuseli. - Var. Fr. Sec. XIX, inv.(by 14W7S8e8r1g1i10o)*martolin
s.n. - Tesatura de matase. Probabil din fr. "din Corsica". Lipseste din dictionare, apare la Macedonski, astazi inv.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cors
s.n. - Tesatura de matase. Tc. (arab.) (Seineanu, III, 82). Sec. XVIII, inv.(by 4W12S12e6r6g6i15o)*mucadim
s.n. - Tesatura de mobila. - Var. Fr. , var. din germ. - Der. adj. (cu aspect de ).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*reps
s.n. Tesatura din fire subtiri de lana, uni sau cu efecte de culori, intrebuintata mai ales pentru confectionarea imbracamintei de vara. - Din it.(by 8W2S2e10r11g11i4o)*fresco
s.n. Tesatura din lana, matase etc., de diverse forme si dimensiuni, impodobita cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poarta pe cap sau pe umeri. Fular. (Inv.) Stofa fina de lana, fabricata in Orient. Fasie lunga de sal purtata de barbati, dupa moda orientala, in jurul capului sau al mijlocului; cearsaf . - Din tc.(by 12W6S6e14r15g1i2o)*sal
s.n. Tesatura din matase naturala, cu dungi, realizata din fire de grosimi diferite sau divers colorate. Rasa de rate cu penajul de culoare alba, buna producatoare de carne. [Var.: s.n.] - Din n. pr. (by 9W10S3e3r4g12i12o)*peching
s.n. Tesatura facuta din fibre textile impletite in ochiuri. Obiect de imbracaminte facut din aceasta tesatura. - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*tricot
s.n. - Tesatura fina de Flandra. Germ. "din Flandra" (Candrea; DAR), prin intermediul pol. (Cihac, II, 108). Sec. XVII, inv. Dupa Draganu, III, 715, din mag. , care reproduce germ. "tesatura fina de Londra".(by 5W5S14e14r7g8i1o)*felendres
s.n. Tesatura fina de matase, de borangic sau de lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura Val de doliu; panza care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii cand mortul este depus acolo. - Din bg.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*zabranic
s.n. Tesatura fina (transparenta) de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosita pentru perdele sau pentru confectionarea unor obiecte vestimentare femeiesti; bucata de tesatura fina, rara, cu care femeile isi acopera capul sau fata; val. Innegrire a unui material fotografic fotosensibil, datorita unui defect de fabricatie sau developarii prelungite, luminii difuze care il impresioneaza accidental etc. - Din fr.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*voal
s.n. - Tesatura fina, voal. - Var. Tc. (Seineanu, II, 80; Lokotsch 684). Sec. XVIII, inv.(by 1W10S10e10r4g4i12o)*ghermesut
s.n. Tesatura groasa de bumbac, asemanatoare cu moltonul, folosita pentru captuseli, pijamale etc. - Din rus. "Siberia". (by 5W13S14e7r7g1i1o)*sibir
s.n. Tesatura groasa de lana, de bumbac etc. (cu figuri si desene de diferite culori), folosita pentru impodobirea incaperilor. - Din rus. ucr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*covor
s.n. - Tesatura groasa de lina, pentru impodobirea incaperilor. Sl. (Miklosich, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); cf. bg. cr. , rut. , rus. - Der. , adj. (tapisat); , vb. (rar, a tapisa). Din rom. provine mag. (Edelspacher 16). De la o forma sl. nedeterminata (cf. rut. , bg. ) provine , s.f. (cort, prelata; schelet de forma arcuita care tine capota unei trasuri; nuia indoita; acoperamint de crengi; acoperamint in general; coliba, bordei). (var. inv. ), s.n. (acoperamint; cort, prelata) apartine aceleiasi familii, chiar daca der. sa nu este clara (dupa Seineanu, DAR si Scriban, din fr. , a carui der. nu este posibila direct; cf. impotriva Sanzewitsch 201); der. , adj. (arcuit, coroiat); , adj. (acoperit cu prelata).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*covor
s.n. Tesatura groasa si deasa, cu firul |in diagonala|diagonala|, de obicei din |bumbac|bumbac|, asemanatoare |docului|doc| sau |drilului|dril|, din care se confec ioneaza |jeansi|jeansi| (|blugi|blugi|), |salopete|salopeta|, |combinezoane|combinezon| [DEX '98 (2), NODEX (2)]. (<engl. fr. serj produs la Nimes, oras din sudul Fran ei)(by 12W5S5e13r14g7i7o)*denim
s.n. Tesatura groasa, usoara si moale de bumbac, de obicei pufoasa pe amandoua partile. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*molton
s.n. Tesatura imprimata cu modele colorate. Desen imprimat pe o tesatura. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*imprimeu
s.n. Tesatura imprimata, plina, rezistenta si deasa, fabricata mai ales din in sau din canepa si folosita pentru huse de mobila, draperii etc. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*creton
s.n. Tesatura lucioasa de bumbac mercerizat, cu firele de urzeala mai subtiri decat cele de bateala, folosita mai ales pentru camasi barbatesti sau pentru imbracaminte usoara femeiasca; (la pl.) sortimente diferite de tesaturi din asemenea fire. - Din germ. fr. (by 5W6S14e14r8g8i8o)*poplin
s.n. Tesatura moale cu fire buclate pe una dintre fete sau pe amandoua fetele, din care se fac prosoape, halate de baie etc. - Din fr. "burete".(by 4W13S13e6r7g15i15o)*eponj
s.n. Tesatura pentru captuseli si fete de plapuma, mai groasa decat satinul, lucioasa pe o singura fata. [Var.: s.n.] - Din tc.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*atlaz
s.n. Tesatura pufoasa de bumbac din care se confectioneaza mai ales obiecte de lenjerie. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*finet
s.n. Tesatura rezistenta de bumbac, foarte neteda si cu aspect de piele. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*moleschin
s.n. Tesatura sintetica care imita blana de lup. Palton, haina confectionata din lupon . - Denumire comerciala.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*lupon
s.n. Tesatura speciala care este formata din fire de urzeala bine rasucite si foarte rezistente, iar firele din batatura sunt subtiri si rare. Tesatura folosita pentru fabricarea anvelopelor. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*cord
s.n. Tesatura speciala de bumbac, care absoarbe apa usor, folosita pentru prosoape, halate de baie etc. - Cf. fr. %frotte%.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*frotir
s.n. Tesatura speciala din lana sau din bumbac, cu carouri mari, divers colorate, folosita in Scotia. Sal sau pled facut din tartan . Material special din mastic sintetic elastic, folosit pentru amenajarea pistelor atletice si a terenurilor sportive in vederea |impermeabilizarii|impermeabiliza| si a maririi rezistentei lor la intemperii. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*tartan
s.n. Tesatura speciala folosita pentru taioare si mantouri. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*tricotin
s.n. Tesatura subtire de matase (naturala sau artificiala) sau de bumbac, avand un luciu specific. [Var.: , s.f.] - Din fr. , it.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*lustrin
s.n. Tesatura subtire imprimata in culori. Basma (subtire si) colorata. - Din fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*batic
s.n. - Tesatura subtire. - Talpa de cauciuc. Fr. - Der. , s.n, din fr. , termen comercial; s.n., din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*crep
s.n. Tesatura taraneasca groasa (impermeabila), lucrata din lana, din in sau din canepa si folosita ca cerga, patura, asternut etc. Tesatura fina, folosita mai ales ca draperie; perdea; baldachin. Acoperitoare speciala confectionata din panza rara sau din plasa de sarma, folosita impotriva tantarilor, a mustelor etc. - Din sl. rus. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*polog
s.n. Tesatura textila cu aspect de tricot in care doua ochiuri pe fata alterneaza cu doua ochiuri pe dos; produs confectionat din acest material. (Adjectival) - Denumire comerciala. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*tetra
s.n. Tesatura textila pe care s-a aplicat un amestec de substante grase, plastifianti, coloranti etc. si care se intrebuinteaza in industrie ca izolant, in gospodarie pentru acoperit mese, dusumele etc. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*linoleum
s.n. - Testicul. - Contragreutate. - Mr. , pl. , istr. Lat. (Diez, I, 132; Puscariu 394; Candrea-Dens., 385; REW 2038; DAR); cf. alb. "hernie", it. , prov. , v. fr. (fr. ), sp. - Der. adj. (cu testicule mari).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*coi
s.n. Tesut al unei plante alcatuit din celule moarte, cu membrane ingrosate. - Din fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*sclerenchim
s.n. Tesut animal conjunctiv elastic si rezistent, cu rol de sustinere care formeaza scheletul pestilor cartilaginosi si al embrionului la vertebrate si la om indeplinind functia mecanica de sustinere; zgarci. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*cartilaj
s.n. Tesut animal cu aspect spongios, bogat in vase sangvine, specific organelor glandulare. Tesut vegetal fundamental, bogat in spatii intercelulare, care formeaza cea mai mare parte a organelor moi ale plantelor. - Din it. fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*parenchim
s.n. Tesut care constituie invelisul corpului la om si la animale. (Bot.) Membrana care inconjura si protejeaza un organ. Invelis al semintelor plantelor, care da culoarea si aspectul exterior al semintei. - Din fr. , lat.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*tegument
s.n. Tesut care inconjura dintele. - Cf. fr. %periodonte.%(by 13W6S6e15r15g8i8o)*periodontiu
s.n. Tesut conducator al unor plante superioare, alcatuit din trahee, parenchim si fibre cu lignina, folosit ca material de constructie, drept combustibil etc. Expr. (sau ) = a nu simti nimic, a fi insensibil. = a intepeni; a deveni dur. = a inlemni, a incremeni (din cauza unei surprize, unei emotii etc.). = a intepeni de frig, a ingheta tun. Tulpina si ramurile unui arbore (sau arbust) taiat, servind pentru constructii, drept combustibil etc.; bucata rupta sau taiata din trunchiul sau din ramurile unui arbore (sau unui arbust). Expr. , se spune despre cineva care doarme greu. , se spune cand e foarte frig. (Inv. si pop.) Copac, arbust. Compuse: = arbust cu frunze mici si groase, cu flori albe si fructe negre, cultivat prin gradini, ca gard viu ; = planta erbacee cu flori mici, liliachii; plutitoare-dulce ; = subarbust din familia compozeelor, cu flori galbene si cu miros de lamaie; lemnus . - Lat.(by 10W3S3e12r12g12i5o)*lemn
s.n. Tesut conjunctiv elastic format din tendoane, cartilaje, cordoane neurovasculare etc., care se elimina din carne la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. - Din germ. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*flax
s.n. Tesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate inglobate intr-o substanta omogena si din care se formeaza ulterior vasele sangvine si limfatice, tesutul conjunctiv etc. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*mezenchim
s.n. Tesut cuprins intre epiderma superioara si cea inferioara a frunzei, format din celule care contin clorofila. (La pl.) Microorganisme care se dezvolta la temperaturi medii. - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*mezofil
s.n. Tesut de sustinere din organele tinere, in curs de crestere, ale plantelor, format din celule vii, cu membranele celulozice puternic si inegal ingrosate. - Din fr.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*colenchim
s.n. Tesut format din fibre nervoase sau din vase sanguine impletite nesistematizat intre ele, care se afla in diferite puncte ale organismului. = plex care se gaseste in cavitatea abdominala, langa stomac. - Din lat., fr. (by 8W8S9e2r2g10i11o)*plex
s.n. Tesut format dintr-unul sau din mai multe straturi de celule de diverse forme, care alcatuieste invelisul pielii, al mucoaselor, al canalelor excretoare ale glandelor etc. - Din fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*epiteliu
s.n. Tesut intern tare care imbraca si protejeaza samanta unor fructe. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*endocarp
s.n. Tesut parenchimatic prevazut cu mari spatii intercelulare pline cu aer, care se gaseste la plantele acvatice submerse. [Cf. fr. , germ. ].(by 1W1S2e10r10g3i4o)*aerenchim
s.n. Tesut vegetal care acumuleaza substantele nutritive de origine nucleara din unele seminte. - Din fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*perisperm
s.n. Tesut vegetal de protectie, format din celule mari poliedrice, situate sub epiderma radacinii. - Din fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*exoderm
s.n. Tesut vegetal din semintele unor plante, in care se depoziteaza substantele nutritive de rezerva si care serveste embrionului ca hrana in timpul germinatiei. - Din fr. , lat. "albus".(by 7W15S1e9r9g2i3o)*albumen
s.n. Tesut vegetal din zona generatoare, care asigura cresterea secundara in grosime a tulpinii si a radacinii. [Var.: s.n.] - Din germ. fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*cambiu
s.n. Tesut vegetal situat in vecinatatea embrionului, in care se inmagazineaza substantele de rezerva necesare cresterii embrionului. - Din fr. germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*endosperm
s.n. Tesut vegetal tanar situat la extremitatea radacinii, tulpinii si ramurilor, care se inmulteste continuu in vederea cresterii acestora. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*meristem
s.n. (Text.) Agregat pentru spalarea industriala a lanii. - Din fr. (by 6W15S15e15r8g9i2o)*leviatan
s.n. Text care apare inaintea titlului propriu-zis al unei lucrari, cuprinzand numele institutiei sub ale carei auspicii apare cartea, numarul seriei, numele colectiei etc. .(by 14W14S7e8r1g1i10o)*antetitlu
s.n. Text care se adauga uneori la o scrisoare, dupa terminarea si iscalirea ei. [Scris prescurtat si: ] - Loc. lat.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*postscriptum
s.n. Text cules cat mai strans, fara spatii mari intre randuri. - Din germ. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*compres
s.n. (Text.) Dispozitiv al masinii de filat pentru amestecarea fibrelor scurte de provenienta diferita, in scopul vopsirii uniforme. - Din engl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*turboseter
s.n. (Text.) Dispozitiv mecanic care finiseaza tesaturile |apretate|apreta| prin presare. - Din engl. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*mangal
s.n. (Text.) Masina cu functionare intermitenta, folosita la toarcerea firelor de lana, de bumbac, de fibre chimice, de vigonie sau de amestec din aceste fibre. - Din germ. engl. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*selfactor
s.n. (Text.) Masina pentru vopsit panza. (Elt.) Transformator pentru cuplarea circuitelor radioelectrice. [Scris si: ] - Din engl.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*jigher
s.n. (Text.) Operatie constand in lovirea repetata cu batatoarea^2 a masei de material fibros desfacut in prealabil in procesul filarii. - Din fr. (by 12W12S13e6r6g15i15o)*bataj
s.n. - Text scris de mina. - Var. (inv.) Format dupa fr. incrucisat cu , participiul lui (by 1W9S9e2r3g11i11o)*manuscris
s.n. (Text.) Tren de laminare folosit in filatura de lana pieptanata. [Scris si: ] - Din engl.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*gilbox
s.n. Textul succint al unei piese de teatru, al unui spectacol sau al unui film, de obicei impreuna cu indicatiile tehnice si de regie. - Din fr. it. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*scenariu
s.n. Textul unei opere muzicale, al unei operete sau al unui oratoriu. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care isi depun aici economiile si pe baza caruia depunatorii isi pot retrage (cu dobanda legala) banii depusi. [Pl. si: ] - Din it. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*libret
s.n. Tezaurul public si administratia banilor publici in vechea Roma. [Pron. / < lat. < - bani].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aerarium
s.n. Tigaie mare de fonta, bombata, usor conica, fara coada, asemanatoare mai mult cu un ceaun, utilizata traditional in bucataria chineza pentru a prepara soteuri, dar si fripturi si supe. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*wok
s.n. Tija cilindrica, cu sau fara cap, prevazuta cu filet, la unul sau la ambele capete si care serveste la asamblarea a doua piese. - Din fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*bulon
s.n. Tija cilindrica de lemn sau de otel, filetata, care serveste la asamblarea a doua ori a mai multor piese sau care transmite, transforma sau utilizeaza in diverse feluri miscarea de rotatie intr-un mecanism. Loc. adv. = in forma de cerc sau de spirala. Expr. (cuiva) = a-i apuca (cuiva) suvite de par din cap, rasucindu-le si tragand de ele. = a intrebuinta mijloace de constrangere fata de cineva. Nume dat unor unelte, dispozitive etc. care au ca parte componenta un surub sau care se manevreaza prin rasucire. Fig. Vartej de apa. [Var.: s.n.] - Din germ.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*surub
s.n. Tija de metal (cilindrica) prevazuta cu un cap de diametru mai mare decat corpul, folosita la imbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. - Din germ. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*nit
s. n. TijA? filetatA? in acelasi sens pe toatA? lungimea sa sau numai la cele douA? capete, la imbinarea demontabilA? a douA? piese. BarA? de otel ingropatA? in stratul de rezistentA? al unei imbrA?cA?minti rutiere din beton, paralelA? cu axa drumului la rosturile transversale de dilatatie ale planselor. PiesA? ingropatA? in zidA?rie pentru a permite fixarea prin cuie sau suruburi a tocului unei usi ori ferestre; diblu, ghermea. -Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*gujon
s.n. Timp stabilit (in minute) pentru desfasurarea unei competitii, ceremonii etc. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*minutaj
s.n. Timpul care s-a scurs (pana in prezent); intamplarile, faptele, starea de lucruri din acest timp. Loc. adj. si adv. = de altadata, de odinioara, de demult. Loc. adv. = altadata, odinioara. Expr. = a pune capat unei situatii sau unei stari de lucruri de care cineva se mai simte inca legat, a nu mai vrea sa stie de ceea ce a fost. Denumire data grupului de timpuri (sau fiecaruia dintre timpurile) verbale care exprima o actiune savarsita inainte de momentul vorbirii sau inainte de un moment de referinta. - V. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*trecut
s.n. Timpul dintre doua incarcaturi succesive ale unui vagon de marfa de cale ferata, totalizand timpul necesar aducerii, incarcarii, transportului, descarcarii si manevrelor. Circulatie a fondurilor banesti, a marfurilor etc. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*rulaj
s.n. Timp verbal, in unele limbi, care exprima o actiune trecuta nedeterminata. - Din fr. , lat.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*aorist
s.n. Tinda sau pridvorul bisericii in care stau femeile, numit si |narteca|nartex|: (Dictionarul universal al limbei romane, 1922)(by 1W9S9e2r3g3i11o)*advon
s.n. Tinta, obiectiv catre care tinde cineva; ceea ce isi propune cineva sa infaptuiasca; tel. Loc. prep. = in vederea..., in interesul..., pentru... [Var.: (inv.) s.n.] - Din ngr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*scop
s.n. Tipar (din lemn sau de metal) in care se toarna un material de constructie in stare fluida pentru a se intari dupa forma dorita. - Din fr.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*cofraj
s.n. - Tipar, matrice, calapod, forma. - Obiect adaptat, bucata. - Mr. , megl. Tc. "tipar" (Seineanu, II, 83; Meyer 169; Lokotsch 103); cf. ngr. ???????, alb. , bg. , sb. Este cuvint cu intensa circulatie europeana. In tc. provine din arab. , de unde fr. si (Gamillscheg 6; Ronzevalle 128), si arab. provine din it. (Corominas, II, 616) sau din gr. ????????. In tc. are si sensul de "viclenie, siretlic", care s-a pastrat in expresia "a trage un calup" "a insela". Este dublet al lui , s.n. (marime; calitate personala), din fr. si al lui .(by 2W2S11e11r4g5i13o)*calup
s.n. Tip de colorimetru in care culoarea (concentratia) unei solutii se determina prin compararea ei cu sticle colorate. - Din germ. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*tintometru
s.n. Tip de contract de transport naval sau aerian deosebit de cursele regulate, organizat in functie de necesitati. Avion sau nava care circula conform unui charter . - Din engl. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*charter
s.n. Tip de edificiu specific antichitatii greco-romane, destinat manifestarilor culturale. - Din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*odeon
s.n. Tip de fundatie alcatuit dintr-un planseu de beton armat care se intinde de obicei sub intreaga constructie pe care o sustine. Captuseala de beton, de bolovani sau de pavele executata pe fundul albiei unei ape, intre picioarele unui pod etc., pentru a impiedica eroziunea, spalarea pamantului de catre ape si adancirea albiei. Bolta de beton sau de piatra asezata la baza unui tunel. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*radier
s.n. Tip de globula alba, monocelulara, de dimensiuni mari. [Var.: s.f.) - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*monocit
s.n. Tip de inflorescenta in forma de chiorchine compus, ale carui ramuri secundare sunt si ele ramificate si poarta flori, spiculete sau capitule^2. [Var.: s.f.] - Din lat. , fr.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*panicul
s.n. Tip de motocicleta usoara, cu roti mici, cu motorul asezat, de obicei, sub saua conducatorului, permitand acestuia sa stea intr-o pozitie comoda (ca pe scaun), si care poate transporta una sau doua persoane. - Din engl., fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*scuter
s.n. Tip de piesa muzicala in ritm de jaz, nascuta din fuziunea folclorului negru cu muzica de dans. (Adjectival) Stil pianistic de interpretare a muzicii ragtime . - Cuv. engl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*ragtime
s.n. Tip de ramificatie a tulpinii in care mugurele terminal dispare si cresterea in lungime a axului se produce prin mugurele axilar imediat inferior. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*simpodiu
s.n. Tip de reactor pentru vehicule aeriene cu viteza mare, care functioneaza prin combustie discontinua. - Din fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*pulsoreactor
s.n. Tip de sol tanar, format pe depozite afanate sau slab consolidate (nisipuri, loess, argile, marne etc.) - Din fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*regosol
s.n. Tip de sustinere sau de captusire etansa a puturilor de mina cu sectiune circulara care strabat roci acvifere cu debite mari de apa. - Din fr.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cuvelaj
s.n. Tip de tractor puternic pe senile, destinat, in special, pentru lucrarile rutiere. - Din engl. [tractor].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*caterpilar
s.n. Tip de tulpina simpla, in general fara ramificatii si cu internodurile lipsite de maduva, caracteristic pentru cereale (grau, orz, orez etc.) si pentru alte plante din familia gramineelor; (la pl.) gramada de asemenea tulpini ramase dupa treierat. Expr. = om fara personalitate, de care se serveste cineva pentru a-si atinge un scop personal. = entuziasm sau pasiune trecatoare. se zice despre un sentiment, o pornire care mocneste (fara a izbucni). (ceva) = a cladi, a realiza (ceva) pe temelii subrede. (Fam.) (sau, rar) = sotie sau sot care a ramas o perioada scurta de timp fara sot sau, respectiv, fara sotie. = a fugi foarte repede. sau = a inrautati si mai mult situatia (dintre doi adversari); a intarata, a atata pe cei care se cearta. = a nu face absolut nimic. Bucata din aceasta tulpina sau tub subtire din material plastic cu care se sorb unele bauturi. - Lat. (by 6W6S14e15r8g8i9o)*pai
s.n. Tip de vas grecesc din ceramica, de dimensiuni mici, cu deschidere trilobata si cu un singur maner. - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*oenochoe
s.n. (Tipogr.) Asezare a unui cuvant cules cu litere mai mici intre cuvinte culese cu un corp de litera mai mare. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*parangonaj
s.n. (Tipogr.) Cleste de lemn sau de metal care fixeaza pagina manuscrisului. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*portmanuscris
s.n. (Tipogr.) Dulapior la sectia de culegere manuala a unei tipografii, folosit la pastrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. - Din germ.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*regal
s.n. (Tipogr.) Grup de cuvinte sau de semne tipografice turnate intr-o singura bucata si intrebuintate des, mai ales in titluri. - Din fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*politip
s.n. (Tipogr.) Masina de turnat randuri, asemanatoare cu linotipul, dar fara claviatura si magazie de matrite, folosita pentru culegerea de titluri, lucrari de ornament etc. - Cu. fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ludlow
s.n. (Tipogr.) Rigla de metal, gradata dupa sistemul corpurilor tipografice, care serveste pentru masurarea liniilor . - Dupa fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*liniometru
s.n. (Tipogr.) Varf de otel gravat cu care turnatorul de litere bate matrita in arama. (Reg.) Pecete, stampila. - Din germ.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*stempel
s.n. (Tipogr.) Zat asezat in forma de coloana lunga, pe copia caruia se fac corecturile tipografice inainte de punerea in pagina. Proba de tiparitura luata de pe acest zat. P. ext. Planseta folosita pentru strangerea, pastrarea si transportul materialului cules, inainte de a fi paginat. - Din germ.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*spalt
s.n. - Tirg tinut la date fixe, bilci. Germ. prin intermediul rut. (Cihac, II, 145; Sanzewitsch 204; DAR), cf. pol. , rus. In Mold.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*iarmaroc
s.n. - Tirnacop. Origine incerta. Pare a fi in legatura cu fr. "rindea", probabil prin intermediul germ. Se foloseste in Trans.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*chirlopan
s.n. - Toarta. - Mr. megl. De la , cu suf. - sau, mai putin probabil din lat. (REW 5332).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*miner
s.n. - Toast, inchinare. Fr. Este cuvint folosit numai de Alecsandri, in urma contactelor sale cu poetii provensali, si in versurile adresate acestora. Fara circulatie.(by 6W6S14e15r15g8i9o)*brind
s.n. Toba de dimensiuni mici folosita in muzica moderna si de jaz. - Din engl. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*tomtom
s.n. Toba mica de arama, de forma semisferica, care facea parte din instrumentele fanfarei turcesti. - Din tc. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*tumbelechi
s.n. Toc de scris prevazut cu un rezervor din care cerneala sau pasta ajunge automat la varful penitei, in timpul scrierii. - Din fr. @stylo$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*stilou
s.n. Toiag, baston (impodobit) purtat de suverani ca simbol al autoritatii. Fig. Demnitate, putere, marire, autoritate de suveran; domnie, conducere. - Din fr. lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*sceptru
s.n. Toiag simbolic, impodobit cu vita de vie si avand in varf un con de pin, cu care era infatisat zeul Dionysos si cei care il insoteau. Inflorescenta in forma de con de brad. - Din fr.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*tirs
s.n. (Top.) Aparat tahimetric pentru masurarea distantei de la punctul de statie la punctul dat de pe teren. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*stereotahigraf
s.n. Topire naturala a ghetii sau a zapezii (din cauza caldurii). - Din (derivat regresiv). (by 15W1S9e9r2g3i11o)*dezghet
s.n. - Topor cu coada lunga, arma. - Var. Tc. (Roesler 588; Seineanu, II, 37; Lokotsch 207; Ronzevalle 46), cf. cuman. (Kuun 124). Mentionat din sec. XVII. Din tc. provin si ngr. ???????, bg. Der. s.m. (soldat inarmat cu baltag), din tc. , este inv.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*baltag
s.n. Topor cu coada lunga, intrebuintat si ca arma. Fig. Lovitura aplicata cu acest topor. [Pl. si: Var.: (reg.) s.n.] - Cf. tc. %balta%.(by 10W4S4e12r13g13i6o)*baltag
s.n. (Top.) Totalitatea metodelor, procedeelor si operatiilor prin care se determina altitudinea unor puncte terestre in scopul reprezentarii lor pe o harta sau pe un plan. - Din fr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*nivelment
s.n. - Torace. - Sin, mamela, tita. - Coasta, panta. - Plastron, pieptar de camasa sau de bluza. - Mr. megl., istr. Lat. (Puscariu 1310; Candrea-Dens., 1382; REW 6335), cf. it. fr. sp. port. Cu sensul 4 este m., pl. (cf. Caragata, III, 35). Cuvint de uz general (ALR, I, 39). - Der. s.n. (vesta, ilic, platosa; partea din fata a camasii; curea lata care se trece peste pieptul unui cal inhamat); s.n. (ilicel; obiect de imbracaminte pentru sugari); adv. (direct, fata in fata); adj. (robust, puternic; arogant, infumurat); (var. ), vb. refl. (a se ingimfa, a se fali). - Din rom. provin bg. (Capidan, 205), rut. (Miklosich, 17; Candrea, 402).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*piept
s.n. - Torent, suvoi. - Var. Sl. (Tiktin; Candrea; cf. Cihac, II, 284). - Der. (var. ), s.f. (torent); s.m. (uliu, Milvus regalis).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*puhoi
s.n. Torpila japoneza (corespondent naval al avionului kamikaze) condusa de un pilot sinucigas, pana la lovirea tintei. (cf. fr. ) (by 14W14S8e8r1g2i10o)*kaiten
s.n. Tort facut din foi de aluat suprapuse, cu crema de ciocolata intre ele, foaia de deasupra avand o glazura de zahar ars. - Et. nec. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*dobos
s.n. Tortura, cazna, chin fizic. Fig. Suferinta morala, durere sufleteasca mare. - Din lat. fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*supliciu
s.n. Totalitatea actelor de violenta comise de un grup sau de o organizatie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernamant a unui stat. Atitudine, manifestare terorista. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*terorism
s.n. Totalitatea actelor referitoare la o afacere, la o problema, la o persoana; invelitoare (de carton) in care se pastreaza aceste acte. Expr. = a pune definitiv capat unei actiuni judiciare, unor cercetari, unei anchete fara sa fi ajuns la solutionarea lor in fond; a clasa. = a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); a nu-i pasa (de ceva), a nu se sinchisi. - Dupa fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*dosar
s.n. Totalitatea actiunilor, evenimentelor (prezentate intr-o anumita succesiune) care alcatuiesc continutul unei opere literare, cinematografice etc. Chestiune, tema despre care vorbeste sau scrie cineva. Cauza, pricina, motiv. (Lingv.) Partea principala a propozitiei care arata cine savarseste actiunea exprimata de predicatul verbal la diateza activa sau reflexiva, cine sufera actiunea cand predicatul verbal este la diateza pasiva sau cui i se atribuie o insusire ori o caracteristica exprimata de numele predicativ in cazul predicatului nominal. Fiinta aflata sub observatie, supusa anchetei, experimentului etc.; individ care prezinta anumite caracteristici. (In sintagmele) = persoana care, in cadrul raporturilor juridice, are drepturi si obligatii. = persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca un anumit impozit catre stat. (Log.) Termen al unor judecati, reprezentand notiunea ce desemneaza obiectul gandirii despre care se afirma sau se neaga insusirea exprimata de predicat. - Din lat. (cu unele sensuri dupa fr. ).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*subiect
s.n. Totalitatea animalelor domestice crescute intr-o gospodarie, intr-o comuna, intr-o tara (pentru a obtine un beneficiu economic). - Din fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*septel
s.n. Totalitate a aparatelor folosite intr-un anumit domeniu de activitate. suf. (dupa fr. ).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aparataj
s.n. Totalitatea auditorilor; asistenta. Sala de cursuri intr-o scoala (de grad superior). [Pr: ] - Din fr. , lat.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*auditoriu
s.n. Totalitatea buclelor de pe pielea unui miel. Forma, marimea si structura buclelor unei pielicele de miel. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*buclaj
s.n. Totalitatea cadanelor unui mahomedan poligam. Parte a casei rezervata cadanelor. - Din tc.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*harem
s.n. - Totalitatea cadinelor unui mahomedan poligam. - Mr. Tc. (Roesler 606; Seineanu, II, 210; Lokotsch 819; Ronzevalle 81), cf. ngr. ??????, alb., bg., sb. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*harem
s.n. Totalitatea caracteristicilor morfologice si fiziologice care deosebesc animalele si plantele in doua categorii distincte, masculi si femele. Fiecare dintre cele doua categorii de vietuitoare diferentiate dupa organele genitale; barbati sau femei, masculi sau femele. (sau ) = barbatii. (sau ) = femeile. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r1g2i10o)*sex
s.n. Totalitatea chesoanelor, dulapurilor sau rastelelor in care se pastreaza efectele echipajului pe o nava. - Din fr. (by 3W3S4e12r12g5i6o)*bastingaj
s.n. Totalitatea conditiilor de clima (temperatura, umiditate, vant) particulare unor spatii mici; clima spatiului din imediata apropiere a solului; microclima. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*microclimat
s.n. Totalitatea conditiilor de igiena, terapeutice, urbanistice sociale etc. pe care trebuie sa le indeplineasca localitatile climaterice. - Din fr.(by 4W4S12e13r13g6i6o)*climatism
s.n. Totalitatea conditiilor materiale care asigura o existenta civilizata, placuta, comoda si igienica. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*confort
s.n. - Totalitatea creatiilor artistice, a obiceiurilor si traditiile populare. Engl. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*folclor
s.n. Totalitatea creatiilor artistice, literare, muzicale, plastice, etc., a obiceiurilor si a traditiilor populare ale unei tari sau ale unei regiuni. Stiinta care se ocupa cu creatiile artistice, obiceiurile si |traditiile|traditii| populare. - Din fr., engl.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*folclor
s.n. Totalitatea creatiilor poetice ale meistersangerilor. - Cuv. germ.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*meistergesang
s.n. Totalitatea culorilor unui obiect; bogatie de culori. Efect care rezulta din imbinarea culorilor unui tablou; coloratie. Culoare. Fig. (Despre abstracte, despre stilul operelor literare etc.) Nuanta expresiva, stralucire deosebita. - Din fr. , it.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*colorit
s.n. - Totalitatea curelelor care se pun pe capul si la gura unui cal pentru a-l putea mina. Mr. , megl. Lat. (Puscariu 655; Candrea-Dens., 652; REW 3496; Philippide, II, 643; DAR), cf. alb. (pl. ), it., sp. , fr. prov., cat. , port. Pl. (inv.) (sec. XVI), suna si si Tratamentul lui este neclar, cf. si , pl. si , pl. Der. , s.f. (friu), refacut dupa pl., pe baza fr. ; , s.n. (muncitor feroviar care manevreaza frina de mina); (var. ), vb. (a pune frina; a incetini, a modera; a se retine, a se domina); , adj. (care nu se infrineaza); adj. (moderat); vb. (a se destrabala; a corupe; a vicia; a se prostitua). Dupa Puscariu 943, Candrea-Dens., 654 si REW 4411 reprezinta un lat. .(by 3W11S11e5r5g13i13o)*friu
s.n. Totalitatea curelelor, impreuna cu zabala, care se pun pe capul si in gura unui cal (de calarie) spre a-l supune si a-l putea mana. Loc. adj. = neinfranat, lasat (prea) liber; dezmatat. Expr. sau = a vorbi cumpatat, cu prudenta; a se retine de la vorba. (pe cineva) = a domoli avantul sau pornirile cuiva. (pe cineva) (sau ) = a supraveghea (pe cineva) de aproape, a nu-i lasa nici o libertate. (cuiva sau la ceva) (sau ) = a lasa in voie. = a stavili; a infrana, a stapani. Fig. (Cu pl. ) Conducere politica. [Pl. si , (rar) ] - Lat.(by 10W3S3e4r12g12i5o)*frau
s.n. Totalitatea cuvintelor dintr-o limba; vocabular. P. restr. Totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci, unei regiuni, unui scriitor etc. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*lexic
s.n. Totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. = totalitatea cuvintelor folosite in mod efectiv de cineva in exprimare si care variaza de la o categorie de vorbitori la alta. = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii le inteleg, dar nu le utilizeaza (decat accidental). (sau ) = fondul principal de cuvinte. = masa vocabularului . Totalitatea cuvintelor specifice unei anumite categorii sociale, unui anumit domeniu de activitate, unui anumit stil al limbii, unui scriitor sau vorbitor etc. (Inv.) Dictionar, de obicei de proportii mici; lexic, glosar. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. , lat.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*vocabular
s.n. Totalitatea datelor, caracteristicilor exterioare dupa care o persoana poate fi identificata. - Din fr. (dupa ). (by 12W12S5e6r14g14i8o)*semnalment
s.n. Totalitatea efectelor de pat (saltea, perna, patura, cearsaf etc.) pe care le primeste un militar sau, un muncitor pe santier. - Probabil contaminare intre si Cf. fr. %casernement%.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cazarmament
s.n. Totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observatii astronomice cu instrumente optice perfectionate. - DIn fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*astroclimat
s.n. Totalitatea felurilor de mancare servite la o masa. Lista pe care sunt scrise felurile de mancare si bauturile servite intr-un restaurant, impreuna cu preturile respective; lista de bucate. = masa servita (la pranz) intr-un restaurant, la care numarul si ordinea felurilor de mancare sunt stabilite zilnic de restaurantul respectiv (si al carei pret este redus). - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*meniu
s.n. Totalitatea fenomenelor caracteristice hipnozei; totalitatea procedeelor practicate pentru provocarea hipnozei si pentru aplicatiile ei terapeutice. - Din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hipnotism
s.n. Totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*electrodinamism
s.n. Totalitatea franghiilor, sforilor si paramelor unei corabii. Ansamblu de operatii efectuate de o masina de extractie in timpul unei curse a coliviilor in putul de mina. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cordaj
s.n. Totalitatea grinzilor care formeaza sistemul de rezistenta al unui pod metalic si care sustine calea de circulatie a acestuia. - Din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*tablier
s.n. Totalitatea grinzilor unui acoperis, ale unui tavan etc. suf.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*grindis
s.n. Totalitatea indatoririlor pe care le are un militar in serviciul de paza sau de securitate. Ordin, dispozitie. Masura (disciplinara) prin care se interzice militarilor iesirea din cazarma pentru un timp anumit. - (dupa fr. ).(by 6W14S15e15r8g9i2o)*consemn
s.n. Totalitatea instructiunilor, normelor si regulilor care stabilesc si asigura ordinea si bunul mers al unei organizatii, al unei institutii, al unei intreprinderi etc., reglement. (Iesit din uz) = regulament prin care se stabilesc, in cadrul un ei organizatii socialiste, dispozitii privitoare la disciplina muncii si in general, la raporturile dintre aceasta organizatie si angajatii sai. Norme elaborate de puterea executiva pentru aplicarea si completarea dispozitiilor unei legi. Totalitatea normelor dupa care se joaca un joc, un sport etc. [Pl. si: (inv.) ] - Din it.(by 7W7S7e15r1g9i9o)*regulament
s.n. Totalitatea instrumentelor necesare intr-o anumita activitate. suf.(by 11W11S5e5r5g13i14o)*instrumentar
s.n. Totalitatea intrebarilor puse de judecator unei parti implicate intr-un proces si a raspunsurilor date de aceasta, care contribuie la rezolvarea cazului; (concr.) act in care sunt consemnate aceste intrebari si raspunsuri. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*interogatoriu
s.n. Totalitatea literelor, asezate intr-o ordine conventionala, reprezentand sunetele de baza ale unei limbi. = alfabet care asociaza fiecarei litere un cuvant de circulatie a carui initiala o constituie litera respectiva, in scopul evitarii erorilor la transmisiile telefonice si radiotelefonice. = alfabet folosit in telegrafie, in care literele sunt reprezentate prin linii si puncte. - Din fr. , lat.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*alfabet
s.n. - Totalitatea lucrarilor tehnice de determinare a unor proprietati funciare. Fr. , din it. , care provine din ngr. ?????????? (> rom. ). Cf. REW 1762a. - Der. , vb.; , adj.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*cadastru
s.n. Totalitatea lucrarilor tehnice de determinare exacta a unor proprietati funciare, cu toate caracteristicile lor; serviciile care efectueaza aceste lucrari. = registru in care sunt trecute datele de identificare a proprietatilor funciare pe un anumit teritoriu. Stiinta aplicata care se ocupa cu lucrarile de cadastru . - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*cadastru
s.n. Totalitatea lucrurilor care se iau intr-o calatorie. Expr. a se pregati de plecare; a pleca. Fig. (Urmat de determinari) Cantitatea de cunostinte de care dispune cineva. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*bagaj
s.n. Totalitatea marfurilor sau produselor de aceeasi categorie, dar de diferite forme, calitati etc. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*asortiment
s.n. - Totalitatea membrilor unei asociatii, organizatii; adunare constituanta. Lat. (sec. XIX). - Der. adj., din lat. sec. XIX. Cf. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*plen
s.n. Totalitatea membrilor unei organizatii sau ai unei asociatii constituite; adunare a unei asociatii la care participa totalitatea membrilor ei. - Din lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*plen
s.n. Totalitatea mijloacelor tehnice de lupta ale unei unitati militare, ale unei tari etc. Echipajul, proviziile si combustibilul necesar pe o nava. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*armament
s.n. Totalitatea mijloacelor tehnice de lupta; arme. - Din fr. , lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*armament
s.n. Totalitatea mijloacelor tehnice pentru transmiterea la distanta, cu ajutorul unui semnal electromagnetic intermediar, a unor comenzi care sa efectueze reglajul intr-o anumita instalatie; telereglare. - Din fr. (by 11W5S13e14r7g7i1o)*telereglaj
s.n. Totalitatea mobilelor dintr-o incapere, dintr-o locuinta, dintr-o cladire; mobila. Ansamblul mobilelor caracteristice unei epoci sau unui stil. - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*mobilier
s.n. Totalitatea oaselor care sustin corpul unui vertebrat; sistemul osos asezat in pozitia sa naturala. Totalitatea elementelor sau pieselor care constituie sistemul de rezistenta al unei constructii sau al unui ansamblu tehnic. Fig. Planul unei opere literare sau stiintifice; schema. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*schelet
s.n. Totalitatea obiectelor de imbracaminte, de incaltaminte si de accesorii cu care este dotat un militar, un sportiv, un excursionist, un scafandru etc. pentru a (se) echipa. Ansamblu de piese, de dispozitive si de mecanisme, impreuna cu elementele de legatura, apartinand unei instalatii, unei masini etc. si indeplinind o anumita functie in cadrul acestor sisteme tehnice. = ansamblu de aparate, mecanisme si instalatii care serveste pentru controlul zborului si functionarii motorului unui avion, precum si pentru asigurarea conditiilor de confort in interiorul acestuia. = echipament pe care il poarta soldatii pe front sau la instructie. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*echipament
s.n. Totalitatea obiectelor necesare la inhamarea, inseuarea si conducerea calului. - Din fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*harnasament
s.n. Totalitatea operatiilor cu caracter comercial prin care se introduc intr-o tara marfuri produse si cumparate din alte tari. Loc. adj. = care este importat; strain de realitatile locale. (Concr.) Totalitatea marfurilor importate de o tara. - Din (derivat regresiv). Cf. germ. %Import%.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*import
s.n. Totalitatea operatiilor si normelor pe baza carora, folosind teoria probabilitatilor si statistica matematica, se efectueaza calcule financiare (privitoare mai ales la asigurari). suf.(by 5W6S14e14r14g8i8o)*actuariat
s.n. Totalitatea organelor si a partilor indisolubil legate intre ele ale unei fiinte vii; corp, fiinta. Fig. Ceea ce apare ca un lot inchegat; ceea ce functioneaza in mod organizat. Organizatie . - Din lat. ngr. germ. fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*organism
s.n. Totalitatea organismelor care traiesc in sol, legate de anumite conditii specifice de viata. - Din germ. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*edafon
s.n. Totalitatea organismelor care traiesc pe fundul apelor. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*bentos
s.n. Totalitatea organismelor vegetale si animale, in general microscopice, care traiesc in apa pana la o adancime de 200 m si care constituie hrana pestilor si a altor animale acvatice. = ansamblul particulelor solide si lichide care se gasesc in suspensie in atmosfera. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*plancton
s.n. Totalitatea particularitatilor legate de rezistenta la seceta a xerofitelor. - Din fr.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*xeromorfism
s.n. Totalitatea penelor^1 unei pasari. Manunchi de pene (colorate) servind ca podoaba la un chipiu, la un coif etc., panas. [Pl. si: ] - Din fr.(by 3W3S3e12r12g5i5o)*penaj
s.n. Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care inconjoara in mod obisnuit pe cineva; mediul, compania, societatea in care traieste cineva. - Din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*anturaj
s.n. Totalitatea personalului de conducere si de deservire a unei nave, a unui avion, a unui tanc etc. Grup de sportivi care se gasesc pe o ambarcatie, un avion, un bob, o motocicleta etc. si care participa la conducerea acestora. Partea fixa sau partea mobila a unui instrument. (Iesit din uz) Trasura de lux (impreuna cu caii inhamati la ea). - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*echipaj
s.n. Totalitatea preotilor unei biserici, ai unei eparhii, ai unei tari etc.; preotime. - Din lat.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*cler
s.n. Totalitatea principiilor care exprima, garanteaza si asigura realizarea libertatilor democratice. - Din fr. Cf. rus. %demokratizm%.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*democratism
s.n. Totalitatea principiilor care stau la baza creatiei simfonice si a muzicii instrumentale in general. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*simfonism
s.n. Totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva, conceptia despre viata a cuiva. Ansamblu de invataturi sau dogme fundamentale de credinta, folosit ca simbol al credintei comune sau ca formula de botez. - Din (derivat regresiv). (by 15W8S9e2r2g11i11o)*crez
s.n. Totalitatea proceselor afective, intelectuale si volitionale ale omului; psihic. Loc. adv. sau = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. (sau ) = cu (sau fara) insufletire, cu (sau fara) elan. Trasatura de caracter (buna sau rea); caracter. Persoana considerata din punct de vedere al trasaturilor de caracter. Omenie, bunatate, mila. Curaj, temeritate, indrazneala. Factor, element esential al unui lucru, al unei actiuni etc. (In filozofia idealista si in conceptia religioasa) Substanta spirituala care da omului viata si care este socotita de origine divina si cu esenta vesnica. Expr. = a comite o fapta rea. (ceva) = a fi preocupat, chinuit de ceva. (Fam.) (pe cineva) = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza. (cuiva) = a nu lasa (pe cineva) in pace, a sacai, a enerva. (cuiva) = a muri; a munci din greu, a se chinui. = in agonie; respirand foarte greu de oboseala sau de emotie. = a munci din greu, a se chinui cu ceva. (sau ) (sau ) = a se comporta in conformitate cu normele bisericesti. = a da ceva de pomana in amintirea unui mort. = fie ca Dumnezeu sa-i ierte pacatele! (sau ) = a fi extrem de devotat cuiva. = a pacatui foarte tare. Viata. Expr. (sau ) = a se intrema (dupa o boala). (cuiva) = a omori (pe cineva). (sau ) = a avea ceva in posesiune. Inima. Expr. = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. (cuiva ceva) = a(-i) placea mult, a(-i) produce o mare satisfactie. Persoana, ins, om; orice fiinta. Locuitor. (Pop.) Suflare, suflu, respiratie. Loc. adv. = foarte repede. Loc. vb. Loc. vb. = a respira. Expr. = a respira adanc; a-si potoli respiratia. = a-si potoli respiratia; a se linisti. (In sintagme si expr.) (rar ) = copil adoptiv. = a adopta un copil. = a-si ceda copilul unei persoane care il adopta. - Lat. \ (< ).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*suflet
s.n. Totalitatea proceselor complexe de sinteza, de asimilare (cu inmagazinare de energie), de degradare si de dezasimilare (insotita de eliberare de energie), pe care le sufera substantele dintr-un organism viu. = cantitatea de calorii produse intr-o ora, in conditii de repaus al organismului, raportata la un metru patrat din suprafata corpului. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*metabolism
s.n. Totalitatea proceselor geologice legate de eruptiile vulcanice . Fig. Insusirea de a fi vulcanic ; impetuozitate. - Din fr. (dupa ).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*vulcanism
s.n. Totalitatea proceselor geologice legate de miscarea topiturilor magmatice la mari adancimi in scoarta terestra. Conceptie geologica care considera ca formarea rocilor s-ar datora numai topiturilor magmatice. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*plutonism
s.n. Totalitatea proceselor legate de aparitia, deplasarea si consolidarea magmei in scoarta Pamantului. - Din fr. (by 6W6S14e15r8g8i9o)*magmatism
s.n. Totalitatea proprietatilor ereditare ale unui organism. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*genotip
s.n. Totalitatea reactiilor chimice ale organismului. = analiza a aciditatii sucului gastric din organism. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*chimism
s.n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de eticheta intrebuintate la o anumita ceremonie. (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: - Pl. si: ] Din fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*ceremonial
s.n. Totalitatea relatiilor dintre alelele aceluiasi caracter. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*alelomorfism
s.n. Totalitatea schimbarilor suferite de rocile eruptive la contactul cu alte roci si prin |asimilarea|asimila| acestora. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*endomorfism
s.n. Totalitatea semnelor si a simptomelor care apar impreuna in cursul unei boli, dandu-i nota caracteristica. [Pl. si: ] - Din fr. (by 11W5S13e14r7g7i15o)*sindrom
s.n. Totalitatea straturilor tinere situate intre scoarta si inima trunchiului unui copac, prin care trec apa si sarurile minerale; albet, albulet. - Din it. , lat.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*alburn
s.n. Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic. Mod specific de a pronunta un anumit sunet sau un cuvant. - Din fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*fonetism
s.n. Totalitatea transformarilor mineralogice, structurale si chimice suferite de roci in stare solida sub influenta caldurii pamantului, a presiunii si a reactiilor chimice. - Din fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*metamorfism
s.n. Totalitatea transformarilor pe care le sufera rocile din vecinatatea unui punct eruptiv sub influenta temperaturii si solutiilor fierbinti. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*exomorfism
s.n. Totalitate a transformarilor suferite de rocile din vecinatatea imediata a unui corp eruptiv din cauza temperaturilor inalte. - Din fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*pirometamorfism
s.n. Totalitatea transporturilor de marfuri sau de persoane care se fac pe o anumita cale de comunicatie, cu anumite mijloace de transport, intr-un interval de timp si in conditii precizate. Totalitatea legaturilor de telecomunicatie stabilite intr-un anumit interval de timp si in anumite conditii tehnice. Activitate economica avand drept scop schimbul de marfuri si de alte valori. Comert ilicit. Expr. = a trage foloase ilicite din influenta pe care cineva o are asupra cuiva, din trecerea de care se bucura pe langa cineva. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*trafic
s.n. Totalitatea tulburarilor care apar in intoxicatia (profesionala) cu benzen. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*benzolism
s.n. Totalitatea tulburarilor care apar in intoxicatiile acute sau cronice cu barbiturice. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*barbiturism
s.n. Totalitatea tulburarilor care apar in urma abuzului de cafea, de ceai etc. si care se manifesta prin insomnie, cefalee, aritmie cardiaca etc. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cafeism
s.n. Totalitatea uneltelor, aparatelor, masinilor etc. necesare pentru efectuarea unei anumite lucrari sau pentru asigurarea procesului de lucru intr-o intreprindere, intr-un laborator etc. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*utilaj
s.n. Tot ceea ce arata, ceea ce indica ceva. Loc. adv. = dupa cat se pare, dupa cat se vede; probabil. Manifestare exterioara a unui fenomen care permite sa se presupuna sau sa se precizeze natura lui. Expr. (In superstitii) (sau = fapt, fenomen caruia i se atribuie insusirea de a prevesti un bine (sau o nenorocire). sau = a avea indicii in legatura cu o intamplare viitoare. (sau = a se manifesta, a-si vadi existenta, a face sa se auda noutati despre sine. Fenomen luminos care apare uneori pe cer, fiind interpretat de superstitiosi ca o prevestire. Fiecare dintre cele douasprezece constelatii ale zodiacului. Proba, dovada. Loc. adv. (sau (sau = dand dovada de..., ca proba ca..., ca argument pentru... Gest, miscare care exprima un gand, o intentie, o stare sufleteasca sau sugereaza cuiva o actiune. (Inv.) Semnal. Nota specifica, trasatura distinctiva dupa care se recunoaste un lucru, o fiinta; semnalment; insemnare facuta pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a-l deosebi de celelalte sau de a-l recunoaste. Pata de alta culoare decat restul trupului pe care o au unele animale. Obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit fel pentru a marca sau a desparti ceva; indicator. (sau, in trecut, = piatra, stalp etc. care marcheaza un hotar sau linia de demarcatie a unui teren; hotar. Insemnare facuta spre a nu uita ceva. = fasie ingusta de matase, de carton, de piele etc. (special lucrata) care se pune intre paginile unei carti pentru a indica pagina la care s-a intrerupt lectura. Loc marcat, tinta pentru tras cu arma. Ceea ce se vede undeva sau pe ceva dupa o atingere sau apasare; urma, pata. Urma, cicatrice ramasa pe piele dupa o boala, o lovire, o rana etc. Unitatea dintre un sens si o indicatie grafica. = totalitatea literelor, cifrelor, semnelor de punctuatie folosite in scriere. = semne grafice (punct, virgula, doua puncte etc.) intrebuintate pentru a desparti, in scris, partile unei propozitii sau ale unei fraze sau propozitiile si frazele intre ele. = ghilimele. = semne care servesc la indicarea operatiunilor matematice. = figuri simbolice intrebuintate pentru a marca diferite notari pe harti, planse etc. = semn adaugat unei litere, deasupra ei, dedesubt sau lateral, pentru a reda un sunet diferit de cel notat prin litera respectiva. = unitatea dintre un sens si un complex sonor. = litera care indica, in scrierea limbii ruse, caracterul palatal al consoanei precedente. = litera care indica, in scrierea limbii ruse, caracterul dur al consoanei precedente. = tot ceea ce se imprima sau se graveaza pe o moneda; moneda. Simbol, emblema. Expr. (cuiva sau a ceva) = sub egida, sub auspiciile (cuiva sau a ceva). Tot ceea ce evoca o persoana, un lucru sau un fapt; amintire. - Lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*semn
s.n. Tot ceea ce exista (in afara de fiinte) si care este conceput ca o unitate de sine statatoare; obiect. = notiune a filozofiei lui Kant desemnand realitatea obiectiva, existenta independent de cunoasterea noastra, care, desi perceputa sub forma de reprezentare, nu poate fi cunoscuta in esenta ei. (Jur.) (sau ) = lucru care, in mod natural sau prin vointa omului, nu poate fi stramutat dintr-un loc intr-altul. (sau ) = lucru care poate fi stramutat dintr-un loc intr-altul. Expr. (sau ), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoana) de care suntem nemultumiti sau care nu e buna de nimic. Bun care apartine unei persoane sau unei colectivitati; obiect, bun. Activitate (fizica sau intelectuala) intreprinsa pentru realizarea unui scop; munca, treaba; actiune, fapta. = portiune dintr-o constructie la care lucreaza concomitent mai multe formatii de lucru, echipate cu materialele si utilajele necesare. Loc. adj. = in care se lucreaza. ; cu care se lucreaza, folosit la treaba. ; intrebuintat la lucru, folosit intr-o activitate. Expr. = a avea treaba, a fi (foarte) ocupat; A avea o ocupatie, a fi in slujba; (reg.) a avea de luptat, a avea dificultati (cu cineva). = a nu avea, a nu gasi ce sau unde sa munceasca; se spune cand cineva nu-si vede de treaba sau face un lucru nelalocul lui, nepotrivit. (pe cineva) = a sili (pe cineva) sa munceasca. (cu cineva sau cu ceva) = a-si pierde vremea cu o treaba lipsita de importanta sau cu o persoana care creeaza dificultati; a parea ca lucreaza; a-si crea singur incurcaturi. = a fi in curs de fabricare, de executare, de elaborare. (sau ) = organizare a productiei in care obiectele de realizat se deplaseaza (continuu sau cu intermitenta) cu ajutorul unei benzi rulante. = mod de organizare a productiei in care obiectul care se lucreaza se deplaseaza ritmic in raport cu echipele specializate de muncitori. (Ist.) = obligatie pe care o aveau in evul mediu taranii dependenti din tarile romane si care consta in prestatii de munca in folosul domnitorului. (Fiz.) = energie dezvoltata de o forta care actioneaza asupra unui corp, egala cu produsul dintre componenta fortei care actioneaza asupra corpului in directia deplasarii punctului ei de aplicatie si marimea acestei deplasari. Ceea ce se efectueaza, rezultatul muncii. Chestiune, problema. Situatie, fapt, fenomen; (la pl.) intamplare, eveniment. Expr. = fapt lipsit de importanta, ceva fara insemnatate. = ceva rar, deosebit, realizare de valoare; (adverbial; cu valoare intensiva) ; (determinand un adjectiv, ii da valoare de superlativ) - Din (derivat regresiv).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*lucru
s.n. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de acelasi gen); totalitate. Loc. adj. = general, unitar. Loc. adv. = in esenta, in general, in linii mari. Colectiv de artisti. Compozitie muzicala scrisa pentru un ansamblu . - Din fr.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*ansamblu
s.n. Toval mai subtire (folosit la captusitul obiectelor de piele). suf. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*tovalas
s.n. Toxiinfectie alimentara provocata de toxina bacilului botulinic. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*botulism
s.n. Traductor electroacustic care transforma direct energia electrica in energie acustica. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ionofon
s.n. Tragere a vinului, dupa fermentare, din tocitoare in vasele in care trebuie pastrat. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*decuvaj
s.n. Trai comod si lipsit de griji; viata de trandavie si de imbuibare. - Din tc.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*huzur
s.n. |Trambita|Trambita| rituala iudaica din corn rasucit de berbec, care emite un sunet ce inspira solemnitate.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sofar
s.n. Transa groasa de carne, din muschiul interior al pulpei de vitel, impanata cu slanina, brezata sau inabusita in tigaie [scris si ]; din fr. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*fricandou
s.n. - (Trans.) Amenda. Mag. (DAR; Galdi, 107). In Trans., rar. - Der. , vb. (a amenda).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*birsag
s.n. - (Trans., Banat) Clopot. - Var. (Olt.) Mag. (DAR; Scriban; Galdi, 134). - Der. , s.f. (animal care serveste de calauza celorlalte; galagios, palavragiu), prin contaminare cu mag. "a mugi". Pare fantastica ipoteza lui Philippide, 1 (1916), p. 216, care pleaca de la , ngr. ????????, populatie care a trait in Evul Mediu in bazinul Dunarii, pentru a-l explica pe , ca si pe si toponimul ; cf. Bogrea, Craiova, 1922, p. 51-63. De la sau de la mag. provine vb. (a striga, a tipa) si , vb. (Trans., Mold., a insista, a pisa; a rivni), pe care Cihac, II, 479, dorea sa-l derive din mag. , de la "asteptare".(by 14W7S7e1r1g9i10o)*harang
s.n. - (Trans., Banat) Tutun. - Var. Sb. , v. sb. , din tc., arab. (Miklosich, 87; Cihac, II, 104; Meyer 76), cf. mag. , alb. - Der. , vb. (a fuma); s.f. (Trans., actiunea de a fuma).(by 12W12S6e6r6g14i15o)*duhan
s.n. - (Trans.) Bloc de piatra, stinca. Origine incerta. Ar putea fi formatie regresiva, bazata pe cuvintul urmator, caz in care ar apartine unei radacini este cel de "masa informa si moale", care nu se potriveste cu acceptia S-ar putea presupune un sl. , de unde sl. (< rom. ). Fonetismul ar fi normal, cf. Dificultatea consta in faptul ca se admite in general ca nu este cuvint sl., ci de origine persana, cf. ; insa aceasta supozitie nu este decit o simpla ipoteza. In orice caz, trebuie sa le excludem, pentru rom., der din lat. (Diez, I, 26; Koerting, 1637; cf. Densusianu, XXXIII, 275). A. Scriban porneste de la rut. "tumoare", care pare a proveni din rom., si de la bg. "suferinta" , cu care probabil nu are nici o legatura. Giuglea, 12, indica mag. "purice"; si Draganu, V, 334, mag. "ciuperca, iasca".(by 2W3S11e11r5g5i13o)*bolf
s.n. - (Trans.) Bodega, crama. - Var. Sl. (Tiktin), din ngr. ????????? (Miklosich, 118).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*podrum
s.n. (Trans.) Bolovanis, stancaraie. (din ; s-a spus prob., in loc de (cf. si ), datorita culorii rosiatice a unora dintre aceste regiuni pietroase, cum se intampla in cazul lui , des folosit ca toponim; explicatia lui Puscariu, din lat. , nu este convingatoare)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ruschiu
s.n. - (Trans.) Brinzoaica, placinta cu brinza. Rut. (Candrea). Trebuie sa fie dubletul lui s.f. (Mold., piine mare), forma datorita incrucisarii cu "teren ingradit".(by 5W13S14e7r7g1i1o)*palanet
s.n. - (Trans.) Buruiana. - Var. Origine necunoscuta. Nu pare ca ar trebui confundat cu cuvintul urmator, poate , s.n. (Bihor, ceata, picla).(by 14W14S7e7r1g1i9o)*sbeg
s.n. - (Trans.) Carnaval. Mag. din germ. (DAR; Galdi, 126). - Der. , s.m. (masca, paiata).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*farsang
s.n. - (Trans.) Ciocan pentru spart piatra. Probabil din germ. "par".(by 10W10S3e4r12g12i6o)*paraclau
s.n. (Trans.) Costum de dama. (din magh. < S. (n. pr.) = numele unei dansatoare din Viena) [et. si ](by 11W11S4e5r13g13i7o)*vigan
s.n. - (Trans. de N.) Boala a oilor. De la cf. cu ezpresiv; pentru semantism, cf. sp. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*sbroatec
s.n. - (Trans.) Dunga, crestatura (mai ales pe batul cu care se masoara laptele turnat). - Var. (Mold., Bucov., Basar.), s.f. (linie, dunga). Rus. "semn". Etimonul a fost semnalat de Bogrea, IV, 792, dar numai pentru , in mod normal considerat cuvint separat, este pus in legatura de Scriban cu bg. "sfoara".(by 8W8S1e1r10g10i3o)*birc
s.n. - Transee. - Sapatura, groapa, canal. - Rigola. - Jgheab, crestatura, adincitura. - (Inv.) Miracol, minune. Germ. , prin intermediul pol. (Cihac, II, 385; Tiktin), cf. sas. (Borcea 207), mag. (Galdi, 96), rus. (Sanzewitsch 209). Semantismul ultimului sens nu este clar si ar putea sa se bazeze pe un cuvint diferit, cf. totusi Iordan, VII, 234. Sec. XVII. Der. (var. ), vb. (a face un sant); s.m. (Mold., Trans., ciudatenie, surpriza); (var. ), adj. (rar, ciudat, curios; iesit din comun; nepotrivit, dezordonat); (var. ), adj. (Trans., hazliu, nostim); , s.f. (Trans., gluma).(by 8W2S2e10r10g4i4o)*sant
s.n. (Trans.) Fiecare din capataiele de lemn pe care se asaza butile in pivnita; podval. (din magh. ) [def. si ](by 2W10S11e4r4g13i13o)*zasc
s.n. Transformare a semnalelor de telecomunicatie, inversa codajului, prin care se urmareste reproducerea semnalelor initiale; decodare. - Din fr. (by 2W2S11e11r11g5i5o)*decodaj
s.n. Transformator electric folosit pentru reglarea tensiunii de iesire. - Din engl.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*variac
s.n. Transformator electric in care infasurarile (primara si secundara) sunt cuplate in mod dublu. - Din fr.(by 14W14S8e8r8g2i2o)*autotransformator
s.n. - (Trans.) Funie, fringhie. Mag. "purtator" (Bogrea, I, 269; Galdi, 138).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hurduzau
s.n. - (Trans.) Gifiit, respiratie grea. Creatie expresiva, cf. si , ca si sb. "a gifii". - Der. , vb. (a gifii). Din. sl., dupa Miklosich, 51, Cihac, II, 143 si Scriban.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*hropot
s.n. - (Trans.) Haina, vesta. Germ. prin intermediul sas. (Scriban), mag. (Candrea), cf. sb. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*recal
s.n. - (Trans.) In mine, capatul unei galerii. Mag. (Treml, XI, 112). Rar.(by 3W11S12e5r5g6i14o)*feliort
s.n. - (Trans., inv.) Mahala, periferie. - Var. Germ. , prin intermediul mag. (Galdi, 148). - Der. adj. (de mahala).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ostez
s.n. - (Trans.) Lovitura in cap. Mag. (Galdi, 125). Dupa Scriban, legat de rus. "fund".(by 5W6S14e14r7g8i1o)*dont
s.n. Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui numar restrans de initiati. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ezoterism
s.n. - (Trans., Munt.) Posirca. - Var. Mag. "suc, zeama" (Tiktin; Draganu, IV, 245).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*livej
s.n. - (Trans.) Nas exagerat de mare. - Stinghia din spate de la sanie. - Val de mireasa. - Val in general. - Var. Sl. "bot" si "coada" (Tiktin; DAR), cf. bg. , rus. "trompa". - Der. , vb. (a pune valul de mireasa).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*hobot
s.n. - (Trans., Olt.) Purtare, aspect, infatisare. Mag. (Candrea; Galdi, 156).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sabas
s.n. Transparenta a vietii politice, cu implicatii in schimbarile de orientare in ultima perioada a fostei URSS. (din rus. = publicitate < = public < = voce < slavona veche ecleziastica ) [et. ] (by 12W13S6e6r15g15i8o)*glasnost
s.n. - (Trans.) Piatra, pietricica. - (Trans.) Bulgare de pamint uscat. Origine necunoscuta. Ar putea fi o formatie spontana, pornind de la Dupa Diculescu, 490, provine din lat. < without "plin de cocoloase"; aceasta opinie a fost adoptata de Giuglea, III, 594, care face din baza lui - Der. , s.m. (stinca); , adj. (puternic, viteaz).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*bord
s.n. - (Trans.) Plasa de peste. Mag. (Draganu, VII, 137). Mai inainte, Tiktin si Candrea propusesera mag. "vas de scos apa"; iar Scriban, XXX, 282, un mag. , din "a scoate apa" si "vas". Cf. sb. "undita", care provine tot din mag.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*meredeu
s.n. Transport al bustenilor de la locul unde au fost fasonati pana la o cale de comunicatie, prin tarare si rostogolire, cu ajutorul tapinei sau cu alte mijloace. - Et. nec.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*corhanit
s.n. Transportare la mari distante a pietrisului, a nisipului sau a pamantului si suprapunerea lor peste alte roci, ca urmare a miscarilor tectonice. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i8o)*sariaj
s.n. Transport de marfuri efectuat cu camioane, camionete etc. Serviciu sau intreprindere de transport cu camioane. - Din fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*camionaj
s.n. Transport executat cu ajutorul avioanelor; transport aerian. - Din fr.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*aerotransport
s.n. Transportor cu rulouri folosit in industria constructoare de masini la deplasarea pieselor de la un loc de munca la altul si in industria metalurgica la deplasarea laminatelor. - Din germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*rolgang
s.n. Transportor pentru materiale pulverulente sau in forma de pasta, format dintr-un arbore prevazut cu o paleta elicoidala. - Din germ.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*snec
s.n. Transportul pe apa al bustenilor (legati in plute^1); plutarie . Indeletnicirea plutasului^1; plutarie . - V. (by 1W2S10e4r4g12i13o)*plutarit
s.n. - (Trans.) Reuniune de tineri, cu jocuri si focuri, in ajun de carnaval. Mag. "roata, cerc" (Puscariu, IV, 679). - Der. , vb. (a se distra).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cherc
s.n. (Trans.) Rindea pentru scinduri negeluite. Mag. (Candrea; Galdi, 137). - Der. , vb. (a da la rindea).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*hors
s.n. - (Trans.) Sapca militara, chipiu. - Var. Germ. prin intermediul mag. (DAR), cf. fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ciacau
s.n. - (Trans.) Semn rau. Origine indoielnica. Der. din lat. "bolnav" (Draganu, IV, 741; REW 5257 si 7584; Candrea) este putin convingatoare; mai curind ar trebui sa reprezinte lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*marasin
s.n. - (Trans.) Specie de |pudding|puding| facut cu sange si carne. Origine obscura. DAR propune mag. "care se amesteca". Nu trebuie exclusa, in fonetism, o influenta a lui "a bori".(by 3W11S12e5r5g14i14o)*borandau
s.n. - (Trans.) Strat de baligar sau de ingrasamint. Mag. (Cihac, II, 514; Galdi, 144); este evidenta incrucisarea cu (by 8W2S2e2r11g11i4o)*melegar
s.n. (Trans.) Uluca, zaplaz. Teren ingradit cu uluci. (din sl. = coloana)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*stobor
s.n. Tranzistor de constructie speciala folosit ca amplificator de tensiune la frecventa foarte inalta. - Probabil din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*tecnetron
s.n. Trap . Alergatura multa incoace si incolo. Zgomot produs de mersul unui cal in trap sau de o persoana care calca apasat; tropait, tropaitura. (In evul mediu, in Tara Romaneasca) Taxa sau amenda perceputa de la cei care nu-si plateau datoriile sau de la cei care nu se infatisau la procesele in care erau implicati. [Var.: (reg.) s.n.] - Din (derivat regresiv). (by 1W9S10e3r3g11i12o)*treapad
s.n. - Trasura, berlina. - Compartiment intr-un vagon de cale ferata. - Var. (inv.) Fr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cupeu
s.n. Trasura inalta, usoara, cu patru roti si cu capota pentru scaunul din fata, putand transporta 6-8 persoane. Vehicul usor, cu doua roti, pe arcuri, cu o singura bancheta pentru persoane, tras de un cal; sareta. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*faeton
s.n. Trasura luxoasa cu patru locuri asezate fata in fata si cu capota formata din doua parti mobile. Carucior pentru copiii mici, mare si acoperit. - Din fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*landou
s.n. Trasura (sau, in trecut, automobil) de lux, inchisa, in general cu doua locuri, in care vizitiul sta in exteriorul caroseriei. Compartiment de calatori intr-un vagon de cale ferata. [Var.: (rar) s.f.] - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*cupeu
s.n. Trasura usoara cu patru roti, de obicei neacoperita, cu capra inalta, avand doua banci asezate fata in fata in lungul sau in latul trasurii. - Din fr., engl. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*brec
s.n. Trasurica in care sunt plimbati copiii mici; carut . Vehicul de dimensiuni reduse, cu roti de rulare, care se poate deplasa pe linii ferate, pe cabluri sau pe drumuri obisnuite si care este folosit la transporturi de sarcini relativ mici pe distante scurte; carut . Subansamblu al unei masini-unelte, al unei masini de lucru sau al unui utilaj, folosit pentru deplasarea uneltei, a obiectului de prelucrat etc. suf. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*carucior
s.n. Tratare a tesuturilor cu acid sulfuric pentru inlaturarea impuritatilor. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*vitriolaj
s.n. Tratat incheiat de papa cu diferite state, pentru stabilirea statutului si privilegiilor bisericii catolice in respectivele state. Contract incheiat sub controlul justitiei, intre un comerciant insolvabil si creditorii lui, prin care se acorda comerciantului reducerea sau amanarea platilor, spre a-i ingadui continuarea comertului. - Din fr.(by 3W3S3e12r12g5i6o)*concordat
s.n. Treapta a constiintei care cuprinde idei si impresii pe care le-am avut odata prezente in minte, dar care, nemaifiind in centrul atentiei, raman confuze, pana la o revenire in sfera constiintei clare. - Din + .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*subconstient
s.n. Treapta imediat urmatoare invatamantului elementar medieval, in care se predau aritmetica, muzica, geometria si astronomia. - Din lat., fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*quadrivium
s.n. Treapta inalta, asezata la baza unui edificiu. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru, stadion etc., pe care sunt asezate bancile sau scaunele. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*graden
s. n. TreaptA? inaltA? la baza unui edificiu. Fiecare dintre treptele cu scaune sau cu bA?nci dintra??un amfiteatru, stadion etc. Denivelare de teren provenind din retragerea ghetarilor intre o vale confluentA? si una principalA?. -Din fr. , it. (by 7W1S1e1r9g10i3o)*graden
s.n. Trecatoare ingusta peste un gard (mai ales la tara), facuta din una sau mai multe scanduri (ca niste trepte) care se sprijina, la extremitati, pe cate un tarus batut in pamant. - Din bg., scr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*parleaz
s.n. Trecere a apei in stare de gheata; inghetare; ger mare. Fig. Fior de frig, raceala. - Din (derivat regresiv).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*inghet
s.n. Trecere a unei sume (reprezentand un total partial) din josul unei coloane in fruntea coloanei urmatoare, pentru a fi adunata in continuare; suma, total reportate sau orice suma ramasa dintr-un calcul anterior. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*report
s.n. Trecere a unor marfuri sau a unor persoane dintr-o tara in alta prin teritoriul unei a treia tari; regim vamal special, prevazand scutirea de taxe pentru marfurile aflate in aceasta situatie. = autorizatie scrisa privind scutirea de vama a unor marfuri care sunt in trecere printr-o tara straina. Trecere a unui tren sau a unui calator printr-o statie sau printr-o tara fara alte stationari sau operatii in afara de cele strict necesare pentru schimbari de directie si incrucisari. (In sintagma) = drum parcurs de alimente prin tubul digestiv din momentul introducerii lor in gura pana la absorbtia elementelor asimilabile si eliminarea resturilor. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*tranzit
s.n. Trecere a unui astru sub orizont; priveliste oferita de soare cand apune. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus rasaritului; vest; loc pe orizont, regiune, tara situata spre acest punct cardinal. Timp al zilei cand apune soarele; asfintit. Fig. Declin, decadere, disparitie. - V.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*apus
s.n. Tren automotor cu forma aerodinamica. - Din (derivat regresiv).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*aerodinam
s.n. Tren foarte rapid actionat de motoare cu turbina. - Din engl., fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*turbotren
s.n. Trenulet actionat de un vehicul motorizat sau autocar mic, folosit pentru transportul persoanelor pe distante scurte. - Din engl. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*minicar
s.n. Tribuna ingusta, sustinuta de coloane subtiri, care inconjura nava centrala in bazilicile romanice si gotice, deasupra nivelului navelor laterale. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*triforiu
s.n. Tribunal suprem care supraveghea exercitarea magistraturilor si judeca crimele grave. Reuniune de savanti; adunare de magistrati, de judecatori. [Pron. , pl. / < fr. , it. < gr. < - Ares, zeul grec al razboiului, - colina].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*areopag
s.n. Tribunal suprem la vechii iudei; grup de oameni care formeaza un cerc inchis, avand pretentia de a da, intr-un anumit domeniu, sentinte infailibile. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*sanhedrin
s.n. Tribut anual pe care tarile vasale il plateau Imperiului Otoman. Tribut, dare. Una dintre cele patru rate in care se achitau darile. - Din tc.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*haraci
s.n. - Tribut. - Impozit, dare. Tc. "dar" (Moldovan 423); cf. bg., sb., cr., slov. "impozit", mag. "salariu, leafa". In general, se admite etimonul mag. (Cihac, II, 482; DAR; Galdi, 85); insa in mag. este imprumut si sensul nu coincide. Dupa Miklosich ( 14; 78; 22) cuvintul rom. provine din sl. ; dar Berneker 57 recunoaste ca sl. nu provine din mag. si, prin urmare, nu poate proveni decit din tc. sau din rom. Confuzia intre "dar" si "impozit" este foarte curenta in uzul tc., cf. Der. s.m. (stringator de biruri); s.f. (inv., impozit pe comert); s.m. (care plateste bir, contribuabil). Cf. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*bir
s.n. - Tribut; mai cu seama cel platit de Principate imperiului turc, din sec. XV pina in sec. XIX, cu putine intreruperi. - Mr. Tc. (Roesler 606; Seineanu, II, 206; Ronzevalle 589, cf. ngr. ???????, alb., bg. , mag. - Der. s.m. (stringator de biruri), din tc. ; , s.m. (perceptor), ambele inv.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*haraci
s.n. Troliu cu ax vertical pe care se infasoara cablul de tractiune, folosit la deplasarea sarcinilor si a vehiculelor pe distante relativ scurte. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*cabestan
s.n. Tropism propriu organismelor acvatice fixate, prin care ele iau o pozitie determinata in raport cu curentul apei. - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*reotropism
s.n. - Trupa, gloata, multime. - Var. Sl. "gramada" (Miklosich, 36; Cihac, II, 239), din germ. (Miklosich, 118), cf. pol. rus. - Der. vb. refl. (inv., a se grupa, a se aseza in ordine); s.m. (inv., colonel, comandant de regiment), din pol. , rus. mai ales in Mold. Din rom. provine ngr. ??????????? (Meyer, II, 77).(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pilc
s.n. Trupe parasutate sau debarcate in spatele frontului inamic in vederea indeplinirii unor misiuni de lupta. Trupe de infanterie transportate, in timpul luptei, pe tancuri. - Din fr. rus. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*desant
s.n. - Trup. - Var. pl. Megl. Lat. (sec. XVIII), mai intii prin intermediul germ., rus. mai tirziu prin fr. In megl. pare a fi cuvint genuin (Puscariu 403; DAR). - Der. (din fr.) , adj.; , adj.; , s.f.; , adj.; , s.n.; , s.n.; , vb.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*corp
s.n. Trust care cuprinde intreprinderi ale unei ramuri de productie din mai multe tari. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*supertrust
s.n. Tub acustic prin care comunica in timpul zborului membrii echipajului unei aeronave mai grele decat aerul. - Din fr.(by 2W10S10e4r4g4i13o)*aviofon
s.n. Tub analizor de imagine bazat pe efectul fotoelectric extern, utilizand |explorarea|explora| cu electroni lenti. - Din germ. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*superorticon
s.n. Tub analizor de imagine folosit in captarea imaginii pentru televiziune acolo unde se dispune de iluminari puternice. - Din fr., engl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*vidicon
s.n. Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune. - Din fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cinescop
s.n. - Tub, conducta, jgheab. - (Arg.) Pantaloni. Origine obscura. Pare var. de la , cu schimbarea initialei ca la - Der. s.n. (canal de scurgere).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*burlan
s.n. Tub cu descarcare electrica in gaze, utilizat in tehnica calculatoarelor electronice, in tehnica nucleara, a dispozitivelor de comunicatie si de comanda etc. ca dispozitiv de comanda. - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*decatron
s.n. Tub cu fascicul electronic, folosit in televiziune pentru generarea unui semnal de imagine corespunzator unei imagini fixe. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*monoscop
s.n. Tub cu sectiune crescatoare, utilizat pentru accelerarea scurgerii unui gaz. - Din .(by 14W7S8e1r1g10i10o)*efuzor
s.n. Tub de luat vederi in camerele de televiziune; orticonoscop. - Din germ. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*orticon
s.n. Tub de sticla cu un capat ingustat si cu celalalt prevazut cu un tub de cauciuc, care serveste la administrarea unei solutii (medicamentoase) in picaturi. suf. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*picator
s.n. Tub de tinichea, de fonta etc. prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperisului. Jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cismea etc. Tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din soba in cos; urloi. Tub de beton, de fonta etc. din care se fac canale, utilaje pentru exploatarea miniera etc. - Cf. tc. %boru%.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*burlan
s.n. Tub electric care produce o luminatie puternica de scurta durata, folosit in arta fotografica, in constructia laserelor etc. Informatie importanta transmisa cu prioritate. (Cin.) Plan foarte scurt. - Cuv. engl.(by 1W1S10e10r10g4i4o)*flash
s.n. Tub electronic care are un ecran fotosensibil si este folosit pentru transmiterea imaginilor in televiziune. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*iconoscop
s.n. Tub electronic care realizeaza modulatii ale oscilatiilor de inalta frecventa. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*fazitron
s.n. Tub electronic cu doi electrozi, folosit pentru redresarea curentilor alternativi de inalta tensiune. (Sil. ) - Din fr. (by 3W12S5e5r6g14i14o)*kenotron
s.n. Tub electronic cu gaz, cu descarcare in arc, folosit ca dioda redresoare pentru tensiuni mari. - Din rus.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*gazotron
s.n. Tub electronic cu vid inaintat, folosit in domeniul frecventelor foarte inalte. - Din fr. (by 12W5S5e5r14g14i7o)*carcinotron
s.n. Tub electronic de mare putere pentru statii de radioemisie, a carui racire se face cu apa. - Din fr.(by 15W9S9e2r3g3i11o)*vapotron
s.n. Tub electronic din prima generatie de calculatoare. - Din engl. (by 8W8S2e2r10g10i11o)*selectron
s.n. Tub electronic (folosit in special ca generator de oscilatii de inalta frecventa) in care intensitatea curentului de electroni este comandata printr-un camp magnetic exterior. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*magnetron
s.n. Tub electronic miniatural construit din metal si ceramica, folosit in domeniul frecventelor inalte. - Din fr., engl. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*nuvistor
s.n. Tub electronic pentru televiziune de tipul iconoscopului, dar la care imaginea este captata mai intai de un fotocatod. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*supericonoscop
s.n. Tub flexibil confectionat din material textil, cauciuc, material plastic etc., care serveste la transportul, pe distanta mica, al gazelor sau al lichidelor. - Din tc. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*furtun
s.n. - Tub flexibil pentru udat. - Var. (inv.) Mr. Tc. (Scriban, 1912). Apare in sec. XVIII (Cantemir), cu sensul de "trompa de elefant". Cf. bg. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*furtun
s.n. Tub in forma de U rasturnat folosit pentru a face ca un lichid sa treaca de la un nivel la alt nivel, pe deasupra unui obstacol care impiedica scurgerea libera a lichidului. Dispozitiv in forma de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalatie sanitara si o conducta de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apa, trecerea gazelor din canal in instalatie. Butelie etansa de sticla, de material plastic etc., cu peretii grosi, folosita pentru pastrarea si debitarea sub presiune a apei acidulate cu bioxid de carbon; apa gazoasa obtinuta prin saturarea cu bioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile. Aparat pentru spalarea si dezinfectarea anumitor cavitati ale organismului (stomac, nas etc.). Organ de locomotie sau de circulatie in forma de palnie la unele animale acvatice inferioare. - Din fr. lat. germ. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*sifon
s.n. Tub metalic sau de carton prevazut cu o capsa, cu material exploziv si cu proiectil sau cu alice, care serveste ca munitie pentru armamentul portativ; patron^1. Bucata cilindrica de exploziv folosita la producerea exploziilor in gaurile de mina. Ornament sculptat sau gravat (in forma de sul desfacut partial) pe care se scriu inscriptii, monograme etc. Textul incadrat pe o pagina (pe care se afla si texte neincadrate); ornament care incadreaza un text tiparit. Cutie paralelipipedica de carton care contine un anumit numar de pachete de tigari. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g9i3o)*cartus
s.n. Tub metalic subtire si indoit, cu un orificiu stramt de iesire, prin care se sufla aer intr-o flacara de gaz sau de alcool, pentru a se obtine activarea arderii; Instalatie folosita la aerisirea puturilor adanci de exploatare, formata din burlane prevazute cu o palnie care se poate roti in directia vantului. suf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*suflai
s.n. Tub metalic (uneori prevazut cu megafoane) care face legatura intre cabina de comanda si diferitele compartimente sau posturi de lucru de pe o nava si prin care se transmit comunicari verbale in ambele sensuri; megafon. - Din it. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*portavoce
s.n. Tufaris natural sau plantatie de rachita; desis de rachite. suf. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*rachitis
s.n. Tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura si care se foloseste ca piatra de constructie. - Din fr. it. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*travertin
s.n. - Tufis, desis, hatis. Sl. "crengi" (DAR). Cuvint rar, de la care pare a deriva s.n. (Banat, padure, hatis) pe care DAR prefera sa-l puna in legatura cu mag. "noduros".(by 4W13S13e6r7g15i15o)*chici
s.n. Tulburare a constiintei, manifestata prin halucinatii, aiurari, iluzii etc., intalnita in unele boli mintale, in stari febrile etc. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*delir
s. n. tulburare a expresiei grafice prin transformarea scrisului intr-o mazgalitura, la oligofreni si dementi. (din fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*grifonaj
s.n. Tulburare a ordinii si moralei publice prin manifestari care arata lipsa de cuviinta sau de respect fata de regulile de convietuire sociala. suf.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*huliganism
s.n. Tulburare de vedere caracterizata prin imposibilitatea de a vedea clar obiectele situate in apropiere; prezbitie. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*prezbitism
s.n. Tulpina a unor plante agatatoare sau taratoare; lastar. [Pl. si (m.) ] - Din bg.(by 9W3S3e3r11g12i5o)*vrej
s.n. - Tulpina uscata de cereale. - Mr., megl. Lat. (Diez, I, 301; Puscariu 1248; Candrea-Dens., 1310; REW 6161), cf. it. logud. , prov., port. fr. cat. sp. Cuvintul rom. este un sing. refacut dupa pl. (Byck-Graur 36). Cf. si Labhardt, XX, 222-9. Der. din lat. (Giuglea, 19), este o ipoteza inutila pe care Puscariu, VII, 476, a reactualizat-o in parte. Der. adj. (cu paie multe); vb. (a dezmiristi; refl., a se face fibros); s.f. (miriste); (var. ), s.m. (miriste; plante graminee, Aira caespitosa, Stipa capillata, Agrostis alba, Festuca ovina); , s.f. (gramada de paie, stog); s.f. (planta, Nardus stricta); s.n. (Banat, chibrit); vb. (a umple cu paie pielea jupuita de pe un animal), format dupa fr. ; vb. (a creste o lina noua pe oi), probabil datorita culorii brune a linii (Iordan, IX, 132; dupa ipoteza improbabila a lui Giuglea, urmat de DAR si Puscariu, VII, 476, de la un lat. , din , cf. ).(by 5W13S13e7r7g7i1o)*pai
s.n. - Tulpina, vrej, cocean. - Var. Sb. "praz", "narcisa", "zambila". Pentru tranzitia semantica, cf. sp. si Der. din sl. "betisor" (Cihac, II, 139; Byhan 314) este mai putin probabila. Din s-a obtinut prin schimb de suf. si apoi sing. refacut (Byck-Graur 28).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*lujer
s.n. Tumoare a pielii, cu aspect fibros, alungit, aparuta de obicei pe locul unei cicatrice. - Din fr. (by 14W14S14e7r8g1i1o)*cheloid
s.n. Tumoare benigna a vaselor sanguine sau limfatice. - Din fr.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*angiom
s.n. Tumoare benigna congenitala complexa, de natura embrionara, formata din diferite tesuturi, care nu are nici o legatura cu organele sau cu regiunea unde s-a format. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*teratom
s.n. Tumoare benigna de forma unei pungi inchise, de obicei cu un continut lichid sau semilichid. Invelis protector secretat de unele animale inferioare aflate in conditii de mediu nefavorabile. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*chist
s.n. Tumoare benigna foarte dureroasa, care se dezvolta in tesutul sau pe traiectul unui nerv. [Var.: s.n.] - Din fr. (by 15W8S8e9r2g2i11o)*nevrom
s.n. Tumoare benigna formata mai ales in tesutul conjunctiv fibros si localizata de obicei la san, la uter si la intestin. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*fibrom
s.n. Tumoare benigna, formata prin largirea vaselor sanguine. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - vas].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*angiom
s.n. Tumoare care consta in mortificarea unei parti din cartilajul copitei la cai si la boi. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*javart
s.n. Tumoare care contine o aglomerare de sange inchistat, provocata de ruperea spontana sau traumatica a vaselor sangvine. - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hematom
s.n. Tumoare cartilaginoasa, dezvoltata la nivelul unei glande. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*adenocondrom
s.n. Tumoare de dimensiuni reduse, aparuta in urma unui proces inflamator. Tesut inflamat care apare la radacina unui dinte in urma unui abces cronic. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*granulom
s.n. Tumoare de natura benigna, localizata de obicei la san sau la uter. (dupa fr. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*fibroadenom
s.n. Tumoare epiteliala benigna, care se formeaza pe piele si pe mucoase. [Pl. si: ] - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*papilom
s.n. Tumoare, excrescenta cartilaginoasa care se dezvolta pe un os. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*encondrom
s.n. Tumoare formata prin dilatarea varicoasa permanenta a venelor organului spermatic. - Din fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*varicocel
s.n. Tumoare formata printr-o revarsare de sange intr-un tesut celular. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*hematocel
s.n. Tumoare galbena (sau roscata) pe piele, nepericuloasa. - Din germ. , fr.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*xantom
s.n. Tumoare glandulara benigna, constituita din celule epiteliale. - Din fr.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*adenom
s.n. Tumoare glandulara benigna, formata din tesutul glandei si din tesutul conjunctiv. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*adenofibrom
s.n. Tumoare maligna a oaselor, de natura conjunctiva. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*osteosarcom
s.n. Tumoare maligna a tesutului glandular si conjunctiv. [< fr. , cf. gr. - glanda, - carne].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*adenosarcom
s.n. Tumoare maligna care apare in celulele tesuturilor conjunctive la oameni si la animale. [Pl. si: ] - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*sarcom
s.n. Tumoare maligna constituita din celule care contin melanina, localizata in piele, coroida sau retina. - Din fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*melanosarcom
s.n. Tumoare maligna constituita din celule epiteliale; epiteliom. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*carcinom
s.n. Tumoare maligna cu punct de plecare intr-o glanda. - Din fr.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*adenocarcinom
s.n. Tumoare maligna dezvoltata in uter din resturile placentare ramase dupa o sarcina. - Din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*corioepiteliom
s.n. Tumoare osoasa care se formeaza la incheietura piciorului dinapoi la cai sau la boi, facandu-i sa schiopateze; os mort. - Din it.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*spavan
s.n. Tumoare osoasa care se formeaza uneori la incheietura piciorului dinapoi la cai sau, mai rar, la boi; os mort - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*eparven
s.n. Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. Autovehicul de lupta echipat cu tun. (dupa fr. ).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*autotun
s.n. Tundere a lanii din jurul ugerului si de pe coada oii la fatare si in perioada alaptarii. - De la .(by 9W9S3e3r11g12i5o)*codinit
s.n. - Tun, fortareata. Ngr. ?????? (Galdi 228). Sec. XVIII, inv., imprumut cultural.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pirg
s.n. Tun mic, primitiv, folosit in trecut pentru a produce focuri de artificii sau pocnituri la petreceri, la serbari etc.; piua. - Din sl. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*treasc
s.n. - Tun mic. Var. Mag. , din sl. "tun" (Cihac, II, 322; Tiktin). Sec. XVII, inv.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sacalus
s.n. Turbina de mare turatie utilizata pentru lichefierea gazelor prin reducerea temperaturii sau presiunii. - Din rus. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*turbodetentor
s.n. (Turcism inv.) Arc de ceasornic; masinarie. [Var.: s.n.] - Din tc. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*zimberec
s.n. (Turcism inv.) Brau lat in care se purtau infipte diferite arme. [Var.: s.n.] - Din tc. "arma". (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sileaf
s.n. (Turcism inv.) Incapere mica la catul de sus al caselor domnesti si boieresti, iesita in afara din fatada cladirii si inchisa cu geamlac sau cu obloane. Camera mica de asteptare in casele boieresti. - Din tc.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*sacnasiu
s.n. (Turcism inv. in expr.) (un lucru) = a-si insusi (un lucru) cu forta; a confisca. - Din tc.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*zapt
s.n. (Turcism inv.) Lipsa de vanzare intr-o intreprindere comerciala; criza comerciala. - Din tc. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*chesat
s.n. (Turcism inv.) Magazie care servea ca depozit (de alimente) pentru trupele turcesti. - Din tc. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*capan
s.n. (Turcism inv.) Masa patrata, acoperita cu covoare, sub care se aseza un vas cu mangal pentru a incalzi pe cel ce sedea. Fig. Lene. - Din tc. (lit. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*tandur
s.n. (Turcism inv.) Ordin sau decret emis de cancelaria Portii otomane catre marii demnitari ai imperiului si catre domnii tarilor romanesti, purtand pecetea sultanului pentru a fi executat intocmai. - Din tc.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*hatiserif
s.n. (Turcism inv.) Rascoala, razvratire, revolta. (din tc. , prin interm. sb. )(by 1W1S9e10r10g3i4o)*zulum
s.n., (Turcism inv.) Tesatura de matase cu fire de aur sau de argint. [Var.: , s.n.] - Din tc.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*sevai
s.n. (Turcism inv.) Val cu care turcoaicele isi acopereau fata. - Din tc.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*iasmac
s.n. - Turma, cireada. - In cadrul unei stine, grup de animale de acelasi fel (de obicei fiecare turma contine trei : oi cu miei, oi sterpe si berbeci de prasila). - Multime. Mag. (Miklosich, 82; Cihac, II, 491; Draganu, IV, 754; Puscariu, 105); cf. sb., cr., bg.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ciopor
s.n. - Turn de moschee. - Var. (inv.) Tc. (Seineanu, III, 80; Lokotsch 1463a; Ronzevalle 165), cf. ngr. ???????, bg. ; forma actuala, prin fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*minaret
s.n. Turn inalt alipit unei moschei, amenajat in partea superioara cu un foisor sau cu un balcon, de unde preotii musulmani cheama credinciosii la rugaciune; minarea. [Var.: (rar) s.f.] - Din fr. , germ.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*minaret
s.n. - Turn. - Mansarda, camera amplasata in podul unei case. - Chiosc, pavilion. - Clopotnita separata de biserica. Mag. "coridor, galerie" (Cihac, II, 500; DAR). Este putin probabila der. pe care o propune Bogrea, VI, 274, de la , prin intermediul lui "frunzis".(by 14W14S8e8r1g2i10o)*foisor
s.n. Turnul principal, cel mai bine fortificat al unui castel medieval. - Din fr. (by 9W9S3e3r11g12i12o)*donjon
s.n. Tutungerie. (Inv.) = carciuma. (Inv.) Vanzare, desfacere continua de marfuri cu amanuntul. Cantitatea de fluid sau de pulbere fina care trece, intr-o unitate de timp, printr-o sectiune a unei albii, a unei conducte sau a unui canal. = valoare maxima a debitului de apa care poate fi utilizat in scopuri energetice de turbinele unei centrale hidroelectrice. Cantitate de material sau de obiecte produse de o masina sau de o instalatie intr-o unitate de timp. = energie debitata de o instalatie intr-o unitate de timp. (Med.) = cantitatea de sange expulzata de ventriculul stang in aorta la fiecare contractie a inimii sau in cursul unui minut. (Mil.) = numarul de lovituri care poate fi tras de o gura intr-o anumita cantitate de timp. Fig. Afluenta (precipitata), torent de cuvinte in vorbirea cuiva. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*debit
s.n. Tutun macinat, care se aspira pe nas. (Reg.) Tutun de fumat. (Bot.) Tutun . - Din germ. rus., ucr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*tabac
s.n. Ucidere a animalelor. Substanta care are proprietatea de a ucide, a starpi animalele. (cf. fr., engl. ; pref. + suf. (din lat. , ))(by 10W10S3e4r12g12i6o)*zoocid
s.n. Ucidere a sotiei de catre sot. (din fr. < lat. medieval < lat. = sotie + + suf. = -cid) [def., etim. , ](by 5W6S14e14r8g8i1o)*uxoricid
s.n. Ucidere fara judecata a cuiva de catre o multime agitata, atatata; linsare. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g9i2o)*linsaj
s.n. Ucidere in masa a membrilor unui grup national minoritar, organizata de elemente nationaliste, sovine. - Din rus. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*pogrom
s. nuculita, nucuta. $(O nuca mica sau o ....)(... este folosita drept condiment.)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*nucsoara
s. nuieluta, varguta, (rar) nuielusca, vargulita, (reg.) jordita. $(O ... de alun.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*nuielusa
s.n. Ulceratie a mucoasei sau a pielii, aparuta la locul de patrundere in organism a unor germeni infectiosi. - Din fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sancru
s.n. Ulei comestibil extras din masline; orice ulei vegetal comestibil. Expr. = a birui, a invinge; a se confirma, a se adeveri. [Var.: s.n.] - (dupa sl. ).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*untdelemn
s.n. Ulei obtinut din partile imature ale unor citrice (frunze, ramuri, fructe), in speta din crengute si frunze de , din care se produce si .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*petitgrain
s.n. Ulei sulfurat, folosit la spalarea si la |piuarea|piua| lanii. - Et. nec.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*perintrol
s.n. Ultima faza a neoliticului, caracterizata prin folosirea uneltelor de piatra, de os etc. si a uneltelor si podoabelor de arama. - Din fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*eneolitic
s.n. Ultima parte a tubului digestiv, care se intinde de la colon pana la orificiul anal. - Din fr. , lat. [intestinum].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*rect
s.n. Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin fauna de gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere etc.(by 5W6S14e14r8g8i8o)*sarmatian
s.n. Ultimul etaj al triasicului de facies german. (din germ. ) (by 4W4S4e13r13g6i7o)*keuper
s.n. Ultimul segment abdominal la raci, care formeaza, impreuna cu apendicele segmentului anterior, inotatoarea codala. Segmentul terminal al cozii scorpionilor, care poarta acul veninos. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*telson
s.n. Ultimul subetaj al paleoliticului inferior. [Pron. / < fr. , cf. - localitate in Franta].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*acheulean
s. numarare, numaratoare, (pop.) numaratura, (inv.) socoteala, socotinta. (...(by 12W12S6e6r6g14i15o)*numarat
s. = numar rational; = numar fractionar; fractie zecimala. cifra, suma, total. $(Un ... record de exemplare vandute.)(...ul total al vitelor.)(In ... mare.)seama(Ce ... ai la pantof?)multime$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*numar
s. numar, seama, suma. $(A ridicat o ... de probleme.)(Closca scoate o noua ... de pui.)(O lunga ... de rationamente.)(Prima ... de studenti din noua facultate.)(FIZ.) serie radioactivafamilie radioactiva.(FIZ., CHIM.) seri electrochimica(CHIM.) serie alifaticaserie grasa$ = serie alifatica.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*serie
s. numar, serie, suma. $(A ridicat o ... de probleme.)multime(Nu mai stia ... averii lui.)socoteala(Cate nu i se puneau in ...!)grijaseaman$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*seama
s.n. - Umarul osiei de car. Bg. sb., pol., rus. "sprijin, reazem" (Tiktin). - Der. s.f. (veriga de fier care leaga osia de perinocul carului), cf. bg. (Candrea).(by 7W8S1e1r10g10i3o)*opor
s. nu-ma-uita, (reg.) ochii-pasaruicii, ochiul-sarpelui, urechea-soarecelui.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*miozotis
s. nume, porecla, (livr.) cognomen, (frantuzism) sobrichet, (inv. si reg.) sclitada, (Olt., Munt. si Transilv.) ponos, (inv.) porecli-tura. $(I-a pus ca ... ...) $(by 3W4S12e12r12g6i6o)*supranume
s. numerotare, numerotatie, paginatie, (inv.) paginatura. $(... filelor unui caiet.)pa-ginatie$.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*paginare
s. nume, supranume, (livr.) cognomen, (frantuzism) sobrichet, (inv. si reg.) sclitada, (Olt., Munt. si Transilv.) ponos, (inv.) poreclitura. $(Ce ... i-a pus?)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*porecla
s.n. Umflatura, cucui; obiect rotund in general, sau extremitate rotunjita. Bot (de animal). Cocoasa. < Lat. %%, atestat de care il defineste "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al carui sens cf. Un lat. sau este de asemenea sugerat de it. "umflatura, cocoasa", fr. "cocoasa", sp. (Schuchardt, IV, 104; 1239a; ). Ar fi posibil si sa se plece de la o radacina expresiva (cf. Puscariu, VII, 475), caci aceeasi consonanta trezeste aceeasi idee in sp. (Corominas, III, 393) si in sl. (Berneker 77). In general, este folosit cu sensul 2; primul sens se mai pastreaza in anumite expresii , iar sensul 3 in Trans. de Nord ( I, 41). - Interpretarea expresiva este aceea care trebuie sa fi dat nastere var. s.n. (bot, obiect rotund in general; cocolos; galusca, chiftea; tumoare, umflatura, bolfa; guvid, Cottus gubio) si adj. (fara virf, tocit, neascutit). Aceasta identitate, care ne pare evidenta, nu a fost in general admisa. Cihac, II, 485, propune pentru mag. "chiftea", sau bg. "cocolos, cocoasa"; si (I, 27) pentru un lat. de la care a fost acceptat de Philippide, 47; Seineanu, 103; si Candrea, 1; pe care Puscariu 211 l-a considerat ca "foarte putin probabil" si 1241 ca "prea indepartat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede in un der. de la mag. ipoteza reluata de Pentru sugereaza doar o legatura, de altfel imposibila, cu fr. si alta cu it., sp. care probabil trebuie sa se reduca la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); si pentru admite necesitatea unui lat. Pascu, 256, propune lat. din gr.; si Lahovary 320 se refera la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. - Der. adj. (tocit); adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); adj. (cu bulb); s.m. (varietate de ciuperci); s.n. (dim. de la ); adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); vb. (a rotunji, a da forma rotunda; a strivi, a mototoli); vb. (a increti, a mototoli); s.f. (cocolos); s.m. (nume de bou); s.f. (aparatoare care se leaga la botul unor animale); s.m. (pasare, Cocothraustes vulgaris); s.m. (pasare cintatoare, Pyrrhula europaea); (var. ), adj. (umflat; suparat, bosumflat); al carui sens primar pare sa fi fost "plin la fata, bucalat" si care, der. de la (pentru fonetismul lui, cf. si ), ajunge sa se confunde cu si, prin intermediul der. destul de rari vb. (a se bosumfla), cu Cf. si [](by 12W5S5e14r14g7i8o)*bot
s.n. - Umflatura, cucui; obiect rotund in general, sau extremitate rotunjita. - Bot (de animal). - Cocoasa. Lat. , atestat de , care il defineste "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al carui sens cf. Un lat. sau este de asemenea sugerat de it. "umflatura, cocoasa", fr. "cocoasa", sp. (Schuchardt, IV, 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil si sa se plece de la o radacina expresiva (cf. Puscariu, VII, 475), caci aceeasi consonanta trezeste aceeasi idee in sp. (Corominas, III, 393) si in sl. (Berneker 77). In general, este folosit cu sensul 2; primul sens se mai pastreaza in anumite expresii , iar sensul 3 in Trans. de Nord (ALR, I, 41). Interpretarea expresiva este cea care trebuie sa fi dat nastere var. , s.n. (bot, obiect rotund in general; cocolos; galusca; chiftea; tumoare, umflatura, bolfa; guvid, Cottus gubio) si , adj. (fara virf, tocit, neascutit). Aceasta identitate, care ne pare evidenta, nu a fost in general admisa. Cihac, II, 485, propune pentru , mag. "chiftea", sau bg. "cocolos; cocoasa"; si (I, 27) pentru un lat. , de la , care a fost acceptat de Philippide, 47; Seineanu, 103; si Candrea, 1; pe care Puscariu 211 l-a considerat ca "foarte putin probabil", si REW 1241 ca "prea indepartat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede in "bont" un der. de la mag. , ipoteza reluata de DAR. Pentru , DAR sugereaza doar o legatura, de altfel imposibila, cu fr. , si alta cu it., sp. , care probabil trebuie sa se reduca la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); si pentru , admite necesitatea unui lat. Pascu, 256, propune lat. , din gr.; si Lahovary 320 se refera la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. Der. adj. (tocit); , adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); adj. (cu bulb); , s.m. (varietate de ciuperci); , s.m. (dim. de la bot); adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); vb. (a rotunji, a da o forma rotunda; a strivi, a mototoli); vb. (a increti, a mototoli); s.f. (cocolos); s.m. (nume de bou); s.f. (aparatoare care se leaga la botul unor animale); , vb. (a pune botnita); s.m. (pasare, Cocothraustes vulgaris); s.m. (pasare cintatoare, Pyrrhula europaea); (var. ), adj. (umflat; suparat, bosumflat); al carui sens primar pare a fi fost "plin la fata, bucalat", si care, der. de la (pentru fonetismul lui, cf. si ), ajunge sa se confunde cu si, prin intermediul der. destul de rari , vb. (a se bosumfla), cu Cf. si (by 6W7S15e15r9g9i2o)*bot
s.n. Umflatura la cap provocata de lovirea cu un corp tare. (Reg.) Mot de pene la capul pasarilor. - Lat. (= ).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cucui
s.n. Una din partile Bibliei, atribuita imparatului Solomon. [Pr.: -] - Din fr.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ecleziast
s.n. Una dintre cele doua culori rosii la cartile de joc, insemnata cu romburi. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*caro
s.n. Una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor; rumen^1. suf.(by 9W9S9e3r3g11i12o)*ierbar
s.n. Una dintre cele trei parti care formeaza osul iliac. - Din fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*ischion
s.n. Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o tema de cant liturgic. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*organum
s.n. Una dintre partile componente ale plugului cu tractiune animala, care leaga intre ele toate celelalte elemente. Grinda mica (fixata la o constructie de-a curmezisul si orizontal). Bucata de lemn care intra in alcatuirea unor instrumente, mecanisme etc. suf. Cf. bg. %gredel%, scr. %gredelj%.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*grindei
s.n. - Un anumit joc de carti. - Violenta, abuz de putere, lipsa de consideratie. Tc. "31" (Lokotsch 1600; Bogrea, IV, 836; Candrea; Graur, VI, 333).(by 11W4S4e13r13g6i15o)*otuzbir
s.n. - Un anumit tip de carne, carne fiarta. - Fel de mincare de carne, de peste sau de legume fierte. - Mincare prost gatita, mincare sau lucru de mintuiala. - Megl. Sl. "saramura" (Miklosich, 42; Cihac, II, 308; Conev 87; Graur, VI, 169), cf. bg., slov. - Der. vb. (a gati prost; a face un lucru de mintuiala); s.f. (mincare prost gatita; tencuiala).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rasol
2 s.n.? Un bloc autonom si co-operativ [???] al sistemelor de fabricatie, incluzand uzual o componenta de procesare a informatiei si o componenta de procesare fizica. [sursa? - CM](by 8W8S1e2r10g10i3o)*holon
s.n. - Unealta agricola, batatoare. - Var. Sl. "ciocan, mai" (Miklosich, 30; Miklosich, 372; Cihac, II, 146; Conev 72; DAR), cf. bg. Fonetismul pare sa indice o incrucisare cu sl. "spin", bg. "a scarmana". Der. de la (Gliuglea, II, 21) pare imposibila. - Der. (var. ), vb. (a bate cerealele, cu imblaciul pentru a le scoate semintele; a bate, a ciomagi), din sl. cf. bg. ; , s.m. (persoana care imblateste); s.f. (bataie).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*imblaci
s.n. Unealta agricola cu tractiune animala sau mecanica, folosita la arat, la dezmiristit etc. Expr. = de la tara. Arat, plugarit. Indeletnicirea, ocupatia plugarului; plugarie^1. Expr. (sau ) = aceasta (sau aceea) imi este meseria, ocupatia. Fig. Ogor, pamant; tara. (In sintagmele) = masina de lucru prevazuta cu lame sau cutite pentru dislocarea materialului, folosita la executarea mecanizata a operatiilor de abataj si de incarcare a carbunilor. = masina folosita la nivelarea terenurilor si la imprastierea unui material pe o sosea sau pe un teren. = masina de lucru cu cutite speciale care serveste la saparea santurilor. = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curatirea zapezii de pe o cale de comunicatie. Piesa metalica montata transversal pe o banda de transport, pentru a face ca materialul transportat sa cada alaturi de banda. Figura de schi care consta in apropierea din mers a varfurilor schiurilor in forma de unghi, pentru a frana sau pentru a reduce viteza. (Reg.) Plugusor . - Din sl. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*plug
s.n. Unealta agricola formata dintr-o grapa cu discuri^1, folosita la discuire. suf. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*discuitor
s.n. Unealta agricola rudimentara, formata dintr-o prajina lunga la capatul careia este legat un bat gros mobil si mai multe curele, cu care se lovesc spicele de cereale sau pastaile de legume spre a li se scoate boabele. [Acc. si: ] - Cf. %imblati%.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*imblaciu
s.n. - Unealta alcatuita din doua brate incrucisate care serveste la apucarea, intoarcerea unei piese. - Penseta. - Mucarnita. Spargator de nuci. - Instrument de extras dinti. - Instrument de scos cuie. - Unealta de dulgherie, pentru strins sau scos doage. - Ostie de pescuit, harpon. - Brate in forma de cleste ale langustei, crabului etc. - Nume popular dat |suturei|sutura| occipitale parietale. - La cai, primii incisivi. - Instrument pentru a insemna urechile vitelor. - Mr. , megl. Sl. , pl. de la (Miklosich, 25; Miklosich, 291; Cihac, II, 61; Byhan 314); cf. bg. , sb. , slov. , rus. - Der. , s.f. (cleste; cirlig; unealta stricata, vechitura, rabla); , s.n. (unealta dogarului; navod); , s.f. (clanta de usa; usa falsa; ciot de creanga); , vb. (a apuca, a prinde; a indesa; a stringe in brate; a stringe, a presa); , s.f. (epilepsie); , vb. (a dezlega, a da drumul, a slabi strinsoarea).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cleste
s.n. Unealta alcatuita dintr-o tija de otel sau de alt metal dur, de forma conica, triunghiulara etc., cu varful gravat in relief, care serveste la perforarea sau la marcarea prin presare a unor obiecte de metal, la confectionarea unor matrite, la baterea medaliilor etc. Instrument ascutit din otel, folosit in tehnica gravurii. Piesa a unei matrite, cu un contur cu muchii taietoare sau cu o suprafata de lucru plana sau profilata, care serveste la decupare, detasare, imprimare etc. prin deformare plastica. Unealta cilindrica de os, cu varful ascutit, cu care se perforeaza panza si se da forma rotunda unor puncte de broderie cu gauri. [Pl. si ] - Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*poanson
s.n. Unealta alcatuita dintr-un material abraziv (natural sau artificial), folosita la prelucrarea prin aschiere. - Cf. %abraziune%.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*abrazor
s.n. Unealta a lemnarului constituita dintr-o lama de otel, cu care se abat dintii panzelor de ferastrau. suf. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*rostuitor
s.n. Unealta, aparat cu ajutorul caruia se efectueaza o anumita operatie. Aparat construit pentru a produce sunete muzicale. Fig. Persoana, forta, lucru, fapt de care se serveste cineva pentru atingerea unui scop. (In sintagmele) = cuvant cu functiune exclusiv gramaticala si care nu se poate intrebuinta singur in vorbire, ci numai impreuna cu cuvintele pe care le leaga, exprimand raporturi sintactice; unealta gramaticala. = document special prin care se ratifica un tratat international. - Din fr. lat. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*instrument
s.n. Unealta a rotarului servind la fixarea bucatilor de lemn din care se fac spitele.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*hantau
s.n. Unealta aschietoare de forma cilindrica sau conica utilizata la alezare. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*alezor
s.n. Unealta ascutita de otel in forma de spirala, care, prin miscari de insurubare, serveste la gaurirea cilindrica a materialelor; sfredel. = unealta de foraj in forma de bara, cu capatul ca o elice, care se adapteaza la perforatorul mecanic. - Din tc. bg., scr. (by 9W9S9e3r3g11i12o)*burghiu
s.n. Unealta asemanatoare cu coasa, folosita la taiatul stufului si al canepii. - Din tc. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*tarpan
s.n. Unealta care serveste la acordarea unor instrumente muzicale, in special a pianului. - Din fr.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*acordor
s.n. Unealta care serveste la fasonarea, indepartarea sau netezirea pieselor cu sectiune circulara. suf. (by 12W5S6e6r14g15i8o)*rotunjitor
s.n. Unealta construita dintr-o tija de otel cu una sau cu ambele extremitati tronconice, folosita la iesirea gaurilor cilindrice. suf. (by 15W15S9e9r9g2i3o)*tesitor
s.n. Unealta cu care se inclina dintii ferastraului de o parte si de alta a panzei. Gratar in dreptul scocului morii, care opreste patrunderea corpurilor aduse de apa.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*dintar
s.n. Unealta cu care se inclina dintii ferastraului de o parte si de alta a panzei lui. Gratar in dreptul scocului morii. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*dintar
s.n. Unealta cu care se rade ceea ce a ramas lipsit sau prins de ceva. Dalta folosita in tamplarie, dulgherie, rotarie etc., cu care se sapa in lemn. Unealta de plivit, formata dintr-un bat cu varful de otel. suf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*razus
s.n. Unealta de care se servesc zidarii la caratul caramizilor, formata dintr-o scandura cu un suport in partea de jos si care se poarta in spate, legata cu niste franghii; targa . - Et. nec.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*tamar
s.n. Unealta de cernut materiale pulverulente sau granulare, facuta dintr-o retea deasa de sarma sau dintr-o bucata de tabla ori de piele perforata, fixata pe o rama. V. Expr. = a vedea neclar. (sau ) = a cerceta, a examina in amanunt, cu atentie; , pe cineva (scotandu-i la iveala cat mai multe defecte); (mai ales cu verbul la participiu) a trece prin multe incercari, experiente, a capata multa experienta. (sau ) = a face o munca zadarnica, a lucra fara spor; a nu face nici o treaba. Cantitate de material cata incape intr-un ciur . Unealta speciala pentru sortarea pe dimensiuni a unor materiale granulare, formata dintr-o rama mare de lemn pe care este intinsa o retea de sarma, o tabla perforata etc. Rama in forma de cerc pe care se intinde materialul ce se brodeaza. Una dintre cele patru despartituri ale stomacului animalelor rumegatoare. - Lat. (= ).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*ciur
s.n. Unealta de cizmarie cu ajutorul careia se largeste incaltamintea. - Et. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ghint
s.n. - Unealta de cizmarie folosita la intors cizmele pe fata, dupa ce au fost cusute pe dos. Mag. "a intoarce" (Scriban); finalul, prin analogie cu Nu este probabila ipoteza lui Philippide, 1907 p. 294 si Pascu, 198, bazata pe lat. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*astragaci
s.n. - Unealta de cizmar, neprecizata. - Bucata de pinza triunghiulara care se adauga la haine pentru a le da largime. - Portiune triunghiulara de teren. - Mr., megl. "colt de piine". Sl. "cui" (Miklosich, 24; Miklosich, 289; Cihac, II, 62); cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol., rus. Probabil este cuvint identic cu "clina", s.f. (povirnis, coasta, plan inclinat), poate ca urmare a unei contaminari cu (DAR crede ca acest cuvint s-a format pe bata it. ).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*clin
s.n. Unealta de dogarie cu care se executa manual gardinile . suf.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*gardinar
s.n. Unealta de dogarie cu care se prelucreaza cercurile de lemn. suf.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*ciumpei
s.n. Unealta de dogarie cu care se trag fortat cercurile la vasele de lemn facute din doage. suf.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*clestar
s.n. Unealta de fierarie cu care se executa capuirea^2; buterola. [Pr.: - Cf. %cap^1%.(by 14W15S8e2r2g10i10o)*capuitor
s.n. Unealta de lemn asemanatoare cu fusul, cu un carlig la capatul de jos, de care se leaga firul pentru a putea fi rasucit. - Din (derivat regresiv). (by 15W8S9e2r2g11i11o)*rasuc
s.n. Unealta de lemn formata dintr-un bat ramificat la capat, cu care se zdrobesc strugurii pentru a se obtine mustul. suf. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*mustuitor
s.n. Unealta de metal in forma de lingura mare cu coada de lemn, folosita de zidari pentru asezarea mortarului pe randurile de caramizi ale unui zid in lucru. Vas pentru luarea probelor de produse petroliere, din rezervoare sau instalatii. [Var.: s.n.] - Din magh. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*cancioc
s.n. Unealta de otel cu varf conic ascutit, cu ajutorul careia se traseaza (prin lovirea cu ciocanul) pe diverse piese metalice reperele unei perforatii ulterioare. suf. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*punctator
s.n. Unealta de otel in forma de bara, cu un capat conic, care serveste, de obicei, la perforarea sau la largirea gaurilor materialelor metalice; dorn. Bat lung, terminat la unul dintre capete cu un fel de maciulie, cu care se bat icrele pentru a le curata de pielite. Planta erbacee cu frunze placut mirositoare si cu flori rosii sau albe (Reg.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. - Din scr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*priboi
s.n. Unealta de pescuit alcatuita dintr-o plasa (in forma de sac) legata la colturi de capetele curbate si incrucisate a doua nuiele si fixata de o prajina lunga; halau^1. - Cf. bg. %krastnik.% (by 5W13S14e7r7g1i1o)*crasnic
s.n. Unealta de pescuit alcatuita dintr-o plasa intinsa pe mai multe cercuri. [Var.: , s.n.] - Din rus.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*vintir
s.n. Unealta de pescuit alcatuita dintr-un sac central si mai multe fasii de plasa cu care se incercuiesc si se aduna bancurile de pesti marini. - Et. nec.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*alaman
s.n. Unealta de pescuit alcatuita din una sau mai multe plase legate in forma de sac cu gura foarte larga. - Din bg. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*laptas
s.n. Unealta de pescuit facuta dintr-un saculet de plasa cu coada si folosita de obicei la scoaterea din apa a pestelui prins cu alte unelte; minciog. - Din rus.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*ciorpac
s.n. Unealta de pescuit formata dintr-o plasa conica, prevazuta la marginea exterioara cu greutati de plumb care o trag la fundul apei si o strang, formand in apa un sac in care e prins pestele; napasta. [Pl. si: ] - Cf. scr. %prostrica%.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*prostovol
s.n. Unealta de pescuit formata dintr-o plasa mare prevazuta la mijloc cu un sac, cu care se inconjura si se aduna pestele de pe suprafete intinse de apa. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*navod
s.n. Unealta de pescuit formata dintr-o varga groasa de fier prevazuta la unul din capete cu un carlig ascutit, care serveste la prinderea pestilor mari. - Din rus. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*timleac
s.n. Unealta de pescuit in forma de sac cu gura larga, cu colturile fixate de doua prajini lungi cu ajutorul carora este purtata prin apa de doi oameni. - Et. nec.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*poclau
s.n. Unealta de pescuit marin, alcatuita dintr-un sir de carlige cu nada fixate de un odgon si folosita la pescuitul calcanului, al sturionilor etc. - Din tc. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*paragat
s.n. Unealta de pescuit peste marunt, formata dintr-o plasa prinsa pe un schelet de lemn si avand forma unei linguri mari. [Var.: s.n.] - Et. nec.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*chipcel
s.n. Unealta de pieptanat si de scarmanat lana, canepa sau inul, formata dintr-un sistem de piepteni cu dinti mari de otel, fixati pe un suport. Masina de lucru alcatuita din doua piese cu suprafete cilindrice concentrice si cu dinti in forma de cuie, folosita pentru scarmanatul lanii si al altor materiale textile. [Var.: s.n.] - Din tc. bg, (by 4W13S13e6r7g15i15o)*darac
s.n. Unealta de scris in forma de betisor, la care se adapteaza o penita; toc (impreuna cu penita). = scriitor (talentat). Expr. = regulat, ordonat, frumos. = a incarca la socoteala. sau = dintr-o data. Fig. Trasatura de condei; moment, clipa. (Inv.) Nume dat unor instrumente cu care se scria. Creion pentru innegrirea sprancenelor. Fig. Mod de a scrie bine, indemanare la scris, talent scriitoricesc. Expr. = a scrie usor (si bine), a avea talent la scris. = a vorbi sau a scrie cu mestesug; a iesi din incurcatura printr-o intorsatura priceputa a frazei. Par lung care, impreuna cu lopata, formeaza carma plutei. - Din ngr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*condei
s.n. - Unealta de tesut. - Carul ferastraului mecanic. - Parte a ferastraului de mina. - Parte a morii de vint care tine cosul. - Var. Mr. Bg., sb. "unealta de tesut" (Tiktin), probabil cuvint identic celui anterior.(by 5W5S6e14r14g7i8o)*rasboi
s.n. Unealta de tors care serveste la rasucirea firului si pe care se infasoara firul pe masura ce este tors, avand forma unui betisor lung si subtire, ingrosat la mijloc, cu capatul de sus ascutit si cel de jos rotunjit si intepenit intr-o rotita. Loc. adj. = in forma de fus^1 ; fusiform. Organ al masinilor de tors, cu ajutorul caruia se rasuceste si pe care se infasoara firul. Nume dat unor parti ale masinilor de tesut, de depanat etc. care seamana la forma cu fusul^1 . Nume dat unor parti de masini, de instalatii etc. care indeplinesc functia de arbore sau de osie. Portiune cilindrica, conica sau sferica a unui arbore, a unui ax sau a unei osii, care se sprijina si se roteste intr-un palier. Trunchiul unui copac de la baza pana la varf, fara crengi. Parte a unei coloane de arhitectura, cuprinsa intre baza si capitel. Corpul drept al ancorei, fara brate si fara inel. (In sintagmele) = portiune din suprafata unei sfere cuprinsa intre doua cercuri mari care au un diametru comun. = fiecare dintre cele 24 de portiuni in care este impartita suprafata pamantului prin meridiane, distantate la 15? unul de altul, sau prin alte linii de demarcatie conventionale, urmand de aproape aceste meridiane. - Lat. (cu unele sensuri dupa fr. (by 9W9S9e3r3g11i12o)*fus
s.n. - Unealta de tors. - Suport pentru mosor la suveica. - Suport pentru lina la |virtelnita|vartelnita|. - Ax la masina batatoare. - Ax la moara de griu. - Ax, arbore (in general). - Brat la candelabru. - Portiune sferica a unui ax sau a unei osii. - Tulpina la fasole. - Peste (Aspro streber). - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 688; Candrea-Dens., 703; REW 3620; DAR), cf. it., port. cat. sp. Sensul 9 poate fi o confuzie cu "fasole". - Der. s.m. (persoana care face fuse; tipar, Cobitis fossilis; peste, Aspro streber), pe care Puscariu 689 il deriva direct din lat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*fus
s.n. Unealta din fonta alcatuita din trei brate, care serveste ca suport interior in reparatiile de incaltaminte. - Din germ. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*draifus
s.n. Unealta folosita de cojocari si de cizmari pentru a intinde pielea in vederea prelucrarii ei. - Din bg. (by 4W12S12e6r6g6i14o)*teglici
s.n. Unealta folosita la pescuitul marin prin incercuirea si adunarea bancurilor de hamsii, stavrizi, scrumbii etc. - Et. nec.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*gargar
s.n. Unealta folosita pentru indreptarea si netezirea muchiilor formelor de turnatorie. Masina formata din doi cilindri intre care se trece un material pentru a fi netezit. suf. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*netezitor
s.n. Unealta formata dintr-o bara masiva de otel, ascutita la un capat si lata la celalalt, prinsa intr-o coada de lemn, folosita la sapat in pamanturi tari, la spart pietre etc. [Pl. si: ] - Din bg. scr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*tarnacop
s.n. Unealta formata dintr-o lama triunghiulara de otel cu maner de lemn, folosita la netezit sau la razuit tencuiala, chitul etc. - Din germ.(by 14W7S7e15r1g1i9o)*spaclu
s.n. Unealta formata dintr-un corp de metal, de lemn, de cauciuc dur etc., de forme si dimensiuni variate, prevazuta cu un maner, folosita, manual sau mecanic, la batut sau la prelucrat materiale rezistente. Expr. = a fi intr-o situatie critica (din care nu exista posibilitate de iesire). (sau = a starui intruna pe langa cineva; a-l plictisi cu insistentele. Nume dat unor obiecte sau instrumente asemanatoare ca forma cu ciocanul . Unealta folosita la lipirea cu cositor a unor metale. Spec. (Sport) Instrument de aruncat, format dintr-o bila de metal prinsa de o coarda de sarma terminata cu un maner; proba sportiva de atletism practicata cu acest instrument. Spec. Fiecare dintre cele doua betisoare ale tambalului, ale xilofonului etc. Spec. Fiecare dintre fusele vartelnitei. Unul dintre cele trei oscioare care alcatuiesc urechea medie. (In sintagma) = bombardament de artilerie intens si de scurta durata. - Din sl.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ciocan
s.n. - Unealta formata dintr-un corp de metal, prevazuta cu miner, folosita la batut. - Ciocan de lemn, mai. - Ciocan de poarta. - Tirnacop, sapaliga. - Pivot de de |virtelnita|vartelnita|. - Ciocanel percutor. - Con de pin. - Cocean, stiulete de porumb dezghiocat. - Tulpina de porumb, care ramine in pamint dupa recoltare. - Cocean de zarzavat, in special de varza. - Parte interioara necomestibila, resturi de para sau mar. - Picior de ciuperca. - Pahar inalt in care se servesc bauturile, mai ales tuica de prune, toi. - Peste-ciocan (Zygaena malleus). - (Arg.) Membru viril. - Megl. Cuvint care coincide in acelasi timp cu posibilitatile expresive ale radacinii si cu formatiile mai mult sau mai putin identice din alte limbi. Cf. sl. , bg. sb. ; rut., rus. tc. , mag. , ngr. ???????, ????????, alb. Legatura si filiatia acestor cuvinte este practic imposibil de stabilit. Miklosich, 52; Cihac, II, 54 si DAR presupun ca rom. provine din sl. (dupa Conev 66, din bg.; dupa Skok 63, din sb.); insa tot Miklosich, 14, deriva forma rut. din rom. Dupa Roesler 608, izvorul cuvintului rom. trebuie cautat in tc.; dupa Philippide, 57, in ngr., si dupa Philippide, II, 705, posibil in alb., in timp ce Meyer, II, 89 si Schuchardt, XV, 104, se gindesc la izvoare onomatopeice. Cuvintul rom. nu pare sa provina din sl., unde este vorba de o formatie relativ moderna (cf. Berneker 135, care crede ca formele sl. provin din tc.). Este mai probabil, sa fie formatii spontane, care pot coincide in sl. si in rom., caci in ambele exista conditiile necesare pentru producerea lor, respectiv radacina expresiva si suf. Pentru sensurile de "trunchi, tulpina", cf. der. lui ; sensul de "pahar, toi" vine de la obiceiul de a ciocni paharele inainte de a se bea. Cu sensurile 7-12 este m., adica in acele intrebuintari in care coincide si se confunda cu , de asemenea m. - Cf. Der. s.m. (ciocanel; bat de toba; ciocanel de pian); s.m. (miner care munceste intr-o salina; planta, conduras, Tropaeolum maius); s.n. (ciocan mic; bat de toba; pahar de baut, toi; broderie le minecile iilor si camasilor tipice); vb. (a bate repetat intr-un corp tare; a bate, a lovi; a bate in usa; a inchina; despre pasari, a minca; a importuna, a sicii, a bate la cap), care s-a unit cu , si de asemenea cu rus. ; s.f. (dans tipic); s.f. (porumbiste dupa ce s-a cules porumbul); s.f. (actiunea de a ciocani); s.f. (pasare, ghionoaie, Dryocopus Martius; morisca, huruitoare); adj. (care ciocaneste); s.f. (ciocaneala, bataie); s.f. (sitar, Scolopax rusticola), a carui der. nu este clara. Ramine de lamurit si legatura cu vb. (a certa, a dojeni), der. , s.f. (cearta), care cer o forma .(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ciocan
s.n. Unealta in forma de bara, prevazuta la un capat cu muchii ascutite sau cu taisuri si folosita pentru executarea gaurilor; burghiu. (Art.) Numele popular al unei constelatii formate din trei stele. - Din bg.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*sfredel
s.n. Unealta in forma de ciocan pentru incalzirea pieselor metalice in vederea lipirii lor cu cositor, cu plumb etc.; ciocan de lipit. - Din germ. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*letcon
s.n. Unealta in forma de cleste cu coada lunga, folosita la pescuit. - Din rus. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*ragaci
s.n. Unealta in forma de disc, cremaliera sau melc, confectionata din otel aliat, folosita pentru severuire. - Din rus. , engl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sever
s.n. Unealta in forma de lance, constituita dintr-o bara metalica sau de lemn si un varf metalic in forma de sageata, prinsa cu o franghie lunga si groasa si intrebuintata la vanarea balenelor, a rechinilor etc. - Din fr.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*harpon
s.n. - Unealta, instrument. Rut. (DAR). In Trans. de Nord; se foloseste mai ales la pl. - Der. vb. (a-si petrece timpul lucrind, a pune mina sa faca multe).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ciopoc
s.n. Unealta mecanica in forma de carlig lung sau de lopatica, cu coada, cu care se scoate sau se scormoneste jarul din sobe, din cuptoare etc.; vatrar. Expr. (Pop. si fam.) = viata usoara, lipsita de griji. (Inv. si reg.) = viata grea, plina de certuri, de neintelegeri. Lamba (la caruta sau car). - Cf. scr. %vatralj%, bg. %vatral%.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*vatrai
s.n. Unealta pe care se deapana tortul, lana de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubita. [Var.: s.n.] suf. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*raschitor
s.n. - Unealta pentru arat. - Obicei folcloric din ajunul Anului Nou, in care se merge pe la case, adesea cu un plug in miniatura, cintindu-se cintece legate de muncile cimpului. - Vehicul de deszapezit. - Constelatia Orion. - Mr., megl. Sl. (Miklosich, 36; Miklosich, 118; Cihac, II, 267; Cancel 23; Conev 68; Pascu, II, 205), cf. bg., sb., cr. , ceh. pol. rus. din germ. - Der. s.m. (municor agricol; urator); s.m. (flacau care umbla cu uratul in ajunul Anului Nou); vb. (a munci pamintul, a ara; a se ocupa cu muncile cimpului); (var. ), s.f. (ocupatia plugarului); (var. ), s.f. (taranca); (var. ), s.n. (obicei folcloric in ajunul Anului Nou; cintecul care se cinta cu acest prilej).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*plug
s.n. Unealta pentru pescuit fara nada, formata din mai multe siruri de carlige mari asezate in apa la diferite adancimi. - Din rus. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*carmac
s.n. Unealta pentru taiat copaci, pentru despicat lemne etc., formata dintr-un corp de otel cu tais la un capat si cu un orificiu la partea opusa, in care se fixeaza o coada de lemn tare. Loc. adj. si adv. = fara finete; grosolan, necioplit. Expr. = a avea de indurat greutati mari, a suferi mult. = a fi totdeauna gata de cearta, de bataie. - Din sl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*topor
s.n. Unealta portabila, actionata manual, prevazuta cu un burghiu miscat de o roata cu clichet si cu ajutorul careia se dau gauri in piesele metalice mari, greu transportabile. - Cf. germ %Bohrer%.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*boraci
s.n. - Unealta prevazuta cu o lama pentru taiatul lemnelor. - Joagar. - Planta (Helianthemum vulgare). - Nume vulgar al constelatiei Casiopeea. Mag. "a taia cu ferastraul", prin intermediul var. , care presupune un prototip mag. (Puscariu, VII, 467; Puscariu, 31; DAR; cf. Cihac, II, 498; Galdi, 90); numele mag. al uneltei este Numeroase var.: , ultimele prin incrucisare cu Sensul 4 pare a reprezenta alt cuvint mag. (Galdi, 129). - Der. (var. ), vb. (a taia cu ferastraul). Din mag. "ferastrau" deriva si , s.m. (insecta, Rynchites cupreus), si , s.n. (Trans., ferastrau de mina).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ferastrau
s.n. Unealta sau masina unealta pentru taiat, actionata manual sau mecanic, compusa din doua lame taioase suprapuse, avand fiecare cate un maner inelar si fiind unite intre ele la mijloc cu un surub. (In forma ) Saritura care se executa ridicand picioarele unul dupa altul, ca miscarea lamelor unui foarfece, practicata in unele sporturi. (Ec.; in sintagma) sau = decalaj intre diferite preturi. Nod marinaresc format din doua sau din trei bucle, folosit la legarea unei parame. (Bot.; in compusul) = planta acvatica (|submersa|submersibil|), cu frunze rigide dintate, cu flori albe, deschise la suprafata apei - [Var.: , s.f., s.m.] - Lat.(by 2W3S11e11r5g5i5o)*foarfece
s.n. Unealta sau masina-unealta prevazuta cu o lama, o banda sau un disc de otel (cu dinti ascutiti), pusa in miscare manual sau pe cale mecanica si folosita pentru taiatul unor materiale (lemne, metale etc.). Instrument muzical alcatuit dintr-o lama de metal care se freaca cu un arcus pentru a emite sunete. [Var.: s.n.] suf. (contaminat cu sau ).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*ferastrau
s. nuneasca (art.), (reg.) nasasca (art.). $(... este un dans popular de nunta.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*horamiresei
s.n. Un fel de carnat (mai gros) facut din carne tocata de vita sau de porc, de obicei afumat si uscat (pentru a se putea conserva). - Din tc., bg. Cf. fr. %salami%, it. %salame.%(by 2W2S11e11r4g4i13o)*salam
s.n. - Un fel de colac de pinza pe care-l poarta femeile pe cap sub greutati. - Var. Probabil din sb. "rotunjime". In Olt. si Trans. Var. si etimonul bg. "legatura de cap" (Scriban) sint dubioase.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*oblamnic
s.n. Un fel de cravata barbateasca, innodata in forma unor aripi de fluture. - Din fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*papion
s.n. Un fel de dantela facuta din fire groase de ata din bumbac mercerizat, impletite si innodate. [Var.: ] - Din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*macrameu
s.n. Un fel de firida inchisa cu o usa metalica, in care sunt grupate sigurantele unei instalatii de curent electric de putere relativ mica - Din fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*cofret
s.n. - Un fel de fluier. Tc. (per.) (Seineanu, II, 268; Roesler 600; Lokotsch 1541). - Der. s.m. (rar, cintaret la nai); , s.m. (cintaret la nai); s.m. (cintaret la nai), cu suf. -; s.m. (cintaret la nai), din tc. (Tiktin).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*nai
s.n. Un fel de geanta de piele care se purta odinioara, atarnata de centiron, la unele uniforme de cavalerie. - Din fr.(by 8W9S2e2r2g11i11o)*sabretas
s.n. Un fel de gluga cu unul sau doua colturi, care atarna pe spate si care se poate ridica pentru a proteja capul de intemperii. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*capison
s.n. Un fel de lampa de gatit care foloseste drept combustibil benzina sau petrolul lampant. - Din germ. [kocker].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*primus
s.n. - Un fel de palarie cilindrica a preotilor ortodocsi. - Var. Sl. (Chac, II, 281; Conev 84), var. prin intermediul rus. - Der. s.m. (producator si vinzator) de potcapuri).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*potcap
s.n. Un fel de patina in forma de banda lunga si ingusta de lemn, de metal sau de material plastic, care, prinsa de talpa ghetelor, permite alunecarea rapida pe zapada. Sport de iarna practicat cu schiurile . - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*schi
s.n. Un fel de poseta mica in care isi pastreaza femeile fardurile si alte produse cosmetice. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*portfard
s.n. Un fel de postav alb, fin, din care se faceau vesminte boieresti si din care se mai fac pantaloni in unele regiuni ale tarii. - Din tc. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*sai
s.n. Un fel de punga interioara cusuta la haine, in care se tin lucruri marunte. Loc. adj. = care se poarta in buzunar: de format sau de proportii mici; de valoare redusa. Expr. = a fi darnic; a fi cheltuitor, a fi obligat sa cheltuiasca mereu. = suma de bani pentru cheltuieli marunte. = a plati din banii proprii o paguba (de care nu esti raspunzator). (sau ) (pe cineva) = a avea pe cineva in puterea sa. (ceva) = a fi sigur de mai inainte ca va dispune de ceva. [Var.: (reg.) s.n.] - Din ngr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*buzunar
s.n. - Un fel de rindea, lambare. - Deschizatura, scobitura, taietura in lung. - Fiecare dintre stinghiile de lemn sau de metal care fixeaza crucea carutei (trasurii). - Var. (sensul 1-2) Tc. (Bogrea, I, 288; Lokotsch 1303; Tiktin; DAR). In general se considera ca al treilea sens reprezinta un cuvint diferit, pe care Cihac, II, 164, il deriva din sl. "de scoarta de copac" si DAR din rut., pol. (< germ. med. ), in timp ce Tiktin, Candrea si Scriban il considera de origine necunoscuta. Fara indoiala, pare a fi vorba de acelasi cuvint; numele sau se explica prin faptul ca este introducere a unei vergele intr-o scobitura sau intr-un locas, cf. bg. "scobitura, cornisa dintata". - Der. , s.n. (un fel de rindea); vb. (a scobi, a asambla, a imbuca); s.n. (un fel de rindea); s.f. (imbinare).(by 12W5S5e13r14g7i7o)*lamb
s.n. Un fel de sapca (de uniforma) cu fundul rotund si tare si cu cozoroc. [Pl. si: ] - Din fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*chipiu
s.n. Un fel de tocana (cu multa boia de ardei rosu si adesea cu galusti de faina). (Reg.) Boia de ardei. [Acc. si: ] - Din magh. (by 6W14S14e15r8g8i1o)*papricas
s.n. Un fel de tocana de carne cu cartofi sau cu galuste de faina. - Din magh.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*gulas
s.n. Un fel de turta prismatica facuta din baliga amestecata cu paie, folosita de tarani drept combustibil sau ca material de constructie. - Din tc. (by 3W11S5e5r13g14i7o)*tizic
s.n. Unghi format de axa unui avion cu directia catre un post^2 de |emisie|emisiune| terestru. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*gisment
s.n. Unghi in planul orizontal format de o directie de referinta si directia unui punct oarecare, reprezentat printr-un astru, printr-un obiect terestru sau de pe mare. Unghi format de o directie de referinta cu directia unei raze vizuale sau cu directia aparenta a unui emitator de unde electromagnetice. - Din fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*relevment
s.n. Unghi pe care il face un plan vertical fix, de obicei planul meridian al unui loc, cu un plan vertical care trece prin locul respectiv si printr-un punct dat. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*azimut
s.n. Unghiul de inclinare a rotii unui automobil in raport cu verticala, unghi prescris de constructor pentru ameliorarea uzurii pneurilor si a aderentei acestora in functie de sarcina sau de intrarea in viraj . - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*carosaj
s.n. - Uniforma, haina militara. - Var. Fr. > germ. si de aici rus. (Sanzewitsch 205; Tiktin; Bogrea, I, 292; Vasmer, II, 173), cf. pol. - Der. , vb. (a se imbraca in uniforma).(by 15W1S9e9r2g3i11o)*mondir
s.n. Unitate administrativ-teritoriala din unele tari, care cuprinde fie capitala tarii si imprejurimile ei, fie un teritoriu care are o populatie cu compozitie nationala omogena. - Din fr. lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*district
s.n. Unitate administrativ-teritoriala, in unele tari condusa de un comite^2 (sau conte); district. - Din germ.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*comitat
s.n. - Unitate armata. - Var. Fr. , var. din germ. - Der. adj. (al regimentului), din fr. ; s.m. (inv., comandant de regiment), din pol. (Tiktin); vb. (a se inrola, a recruta), din fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*regiment
s.n. Unitate comerciala complexa. - Din initialele [acanie] + [ndustriale] + [ospodina].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*big
s.n. Unitate comerciala pentru produse agroalimentare. - [vizionare] + [zavat].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*aprozar
s.n. Unitate de alimentatie publica care prepara in bucatarie proprie mancaruri si le desface contra cost, impreuna cu bauturi, in sali de mese special amenajate; local in care se afla o astfel de unitate. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*restaurant
s.n. Unitate de baza a vocabularului, care reprezinta asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) si a unui complex sonor; vorba. = cuvant care contine un singur morfem radical. = cuvant care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. = cuvant format prin compunere. = cuvant format prin derivare. = cuvant care se afla in fruntea unei articol de dictionar, sub care se grupeaza si se gloseaza toate variantele si expresiile, uneori si derivatele si compusele. (Lingv.; in compusul) = cuvantul definit in articolul de dictionar respectiv. Expr. (sau ) = a nu fi in stare (sub impulsul unor stari afective puternice) sa exprimi ceea ce gandesti. = exprimand acelasi lucru altfel; deci, prin urmare, asadar. (sau ) = pe scurt, in concluzie, deci, asadar. = pe scurt, in rezumat. (sau ) = fara nici o modificare, exact, fidel. = imediat, numaidecat. = gluma bazata pe asemanarea cuvintelor, calambur. = joc distractiv-educativ in care trebuie gasite, pe baza unor indicatii date, o serie de cuvinte astfel aranjate intr-o figura geometrica impartita in patratele, incat cuvintele citite orizontal sa aiba o litera comuna cu cele citite vertical. Gand, idee exprimata prin vorbe; spusa. = vorba hotaratoare; (la pl.) vorbe de dojana, de ocara. sau = prefata, introducere (la o lucrare). = persoana autorizata sa exprime in mod public pareri care arata punctul de vedere al forului pe care il reprezinta. Expr. = a interveni (favorabil) pentru cineva. = in intelesul adevarat, pe deplin, cu desavarsire. (sau ) = a intrerupe pe cineva din vorba. (Reg.) = a incepe vorba, a spune. Subiect de vorba, de povestire, istorisire. Cuvantare, discurs, conferinta. Expr. (sau , ) (intr-o sedinta, intr-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. = a vorbi (intr-o adunare). = a interzice cuiva sa-si mai continue afirmatiile (intr-o adunare). Invatatura, indrumare, sfat: dispozitie, ordin. Expr. (sau ) = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. = dispozitie data de un superior. Promisiune, fagaduiala: angajament. Expr. = om care isi tine fagaduielile. (sau , ) = promisiune sau asigurare care angajeaza cinstea cuiva. = a se angaja in mod hotarat ca va face cu orice pret ceva. = (a crede) fara a mai controla exactitatea spuselor. sau = a-si indeplini o promisiune facuta. Parere, opinie exprimata: punct de vedere. Libertate, drept de a revendica ceva. (Mai ales la pl.) Discutie, cearta, ciorovaiala. Expr. = discutie aprinsa, cearta, sfada. (Reg.) = e indiscutabil. Motiv, ratiune, cauza. Expr. = pe buna dreptate, la drept vorbind. (Inv.) Stire, veste, informatie: zvon. (Inv.) Intelegere, pact, acord, conventie. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. (In sintagmele) = termen folosit pentru a marca o diviziune intr-un catalog (de biblioteca); termen al unei unitati frazeologice pe care cade accentul semantic. = termen ales din titlul unei lucrari sau al unei publicatii, care foloseste la oranduirea alfabetica a lucrarii in catalogul general sau in catalogul pe materii. (Inform.) Format standard in care se inscriu datele si instructiunile la (mini)calculatoare. - Lat. "adunare, intrunire", "intelegere".(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cuvant
s.n. Unitate de lungime conventionala, folosita in arhitectura clasica pentru determinarea proportiilor elementelor componente ale unei constructii, ale unui ordin arhitectonic. (Mat.) Valoare absoluta a unui numar real (fara a se tine seama de semnul algebric). Numar pozitiv egal cu radacina patrata a sumei patratelor elementelor unui numar complex. Fiecare dintre partile principale (si detasabile) ale unei nave cosmice. = parte a vehiculului de explorare lunara. Parte componenta a unui ansamblu (cu functionalitate proprie). - Din fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*modul
s.n. Unitate de masura a lucrului mecanic si a energiei, egala cu efortul depus de o forta de un |kilogram-forta|kilogramforta| la deplasarea pe o distanta de un metru. (Sil. , ) [sg. art. ; Simb. ] (by 15W15S9e9r2g3i11o)*kilogramfortametru
s.n. Unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram; gama . - Din fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*microgram
s.n. - Unitate de masura folosita in comertul cu piei, echivalind cu un patrat cu latura de 30,48 cm. Germ. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*fus
s. n. Unitate de mA?surA? pentru diverse mA?rimi variabile (temperaturA?, presiune etc.). Unitate de mA?surA? a unghiurilor, a 360a??a parte dintra??un cerc. (mat.) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatii sau maximul sumei exponentilor necunoscutelor. Etalon, criteriu de apreciere. TreaptA?, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. a?? loc ocupat de cineva in ierarhia institutiei cA?reia ii apartine. (chim.) Valoare a mai multor mA?rimi considerate in raport cu o valoare de referintA?. o ~ de comparatie = formA? pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arA?ta mA?sura in care un obiect prezintA? o insusire in raport cu un alt obiect sau cu el insusi intra??o altA? imprejurare. -Din fr. , lat. , germ. (by 11W11S12e5r5g14i14o)*grad
s.n. - Unitate de masura pentru greutate egala cu o mie de grame. - Var. (inv.). Fr. Se foloseste adesea in forma abreviata si chiar care este popular.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*chilogram
s.n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 10000 de grame. - Din fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*miriagram
s.n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu 100 de grame. - Din fr. , germ.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*hectogram
s.n. Unitate de masura pentru greutati egala cu o suta de kilograme. - Din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*chintal
s.n. Unitate de masura pentru greutati, egala cu zece grame. - Din fr. (by 14W14S7e1r1g9i10o)*decagram
s.n. Unitate de masura pentru greutati, reprezentand a mia parte dintr-un gram. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*miligram
s.n. Unitate de masura pentru masa in sistemul metric; (sens curent) unitate de masura pentru greutate, egala cu o mie de grame; kil. (Fiz.) = unitate de masura a fortei, a carei valoare este egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia gravitationala normala. Etalon metalic egal cu un kilogram . (Impr.) Litru. [Scris si: - Abr.: ] - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*kilogram
s.n. Unitate de masura pentru masa (ori greutatea) unui corp, egala cu a mia parte dintr-un kilogram. = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. - Din fr.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*gram
s.n. Unitate de masura pentru suprafete agrare, egala cu aria unui patrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ] - Din fr.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*hectar
s.n. Unitate de masura pentru suprafete de teren agricol, a carei marime variaza, dupa epoci si regiuni, in jurul unei jumatati de hectar. Bucata de pamant (agricol) de un pogon ; teren cultivat, plantatie de aceasta marime. Cantitate de produse obtinute de pe un pogon . - Din bg.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pogon
s.n. - Unitate de timp formata din 60 de secunde. - Var. (inv.) Mr. Lat. (sec. XVII), cf. ngr. ???????, fr. - Der. s.n. Cf. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*minut
s.n. Unitate fundamentala de masura a masei, egala cu masa unui litru de apa distilata la temperatura de 4^0C. [Sil. ](by 3W11S12e5r5g14i14o)*kilogram
s.n. Unitate medico-sanitara care asigura asistenta populatiei dintr-o anumita zona teritoriala, de obicei fara spitalizare. - Din fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*dispensar
s.n. Unitate militara de baza mai mica decat brigada, compusa din mai multe batalioane (sau divizioane, escadrile etc.) Oamenii care fac parte dintr-o astfel de unitate. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*regiment
s.n. - Unitate militara formata din mai multe companii. It. , prin intermediul pol. (sec. XVII).(by 15W8S9e2r2g3i11o)*batalion
s.n. Unitate militara formata din mai multe companii. (Mai ales la pl.) Multime de fiinte (organizate, incolonate). [Pr.: -] - Din pol. rus. Cf. it. %battaglione%, fr. %bataillon%.(by 2W2S2e11r11g4i4o)*batalion
s.n. Unitate militara in tarile romane, la sfarsitul evului mediu, corespunzatoare regimentului. - Din ucr., rus.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*polc
s.n. Unitate prozodica elementara, alcatuita dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme si determinata fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de numarul silabelor; fiecare dintre randurile care alcatuiesc strofele unei poezii; (la pl.) poezie. - Din fr. lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*vers
s.n. Unitate (ruseasca) de masura pentru greutati egala cu 16,38 kg. - Din rus. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*pud
s.n. Unitate structurala ipotetica. Totalitatea instinctelor colective. (cf. gr. = distinct)(by 8W8S2e2r10g11i4o)*id
s.n. Unitate subdivizionara de |masura|unitate|, egala cu a zecea parte dintr-un grad . - Din fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*decigrad
s.n. Unitate subdivizionara de |masura|unitate| pentru masa, egala cu a zecea parte dintr-un gram. - Din fr. (by 14W14S8e8r8g1i2o)*decigram
s.n. - Unitate tactica a vechii artilerii, companie. - Corp, unitate. - (Adv.) Laolalta, in masa, de-a valma. - Mr. megl. Tc. (Roesler 590; Seineanu, II, 61; Lokotsch 330; Ronzevalle 54); cf. ngr. ?????????, alb. , bg. Inv., cu sensurile 1 si 2. - Der. , vb. (a aduna, a stringe); s.m. (capitan; comandant de companie), din tc. (Seineanu, II, 61; Lokotsch 333); s.m. (conducator de tigani), deformare a cuvintului anterior; s.m. (adjunct de capitan); s.f. (companie).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*buluc
s.n. Unitate teritorial-administrativa din Franta, mai mica decat departamentul. - Din fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*arondisment
s.n. Unitate teritorial-administrativa in Romania (intre 1950 si 1968) in cadrul unei regiuni sau a orasului Bucuresti. Parte a unui magazin unde se gasesc marfuri de acelasi fel. - Din rus. fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*raion
s.n. - Uniune monopolista a mai multor intreprinderi. - Var. , s.f. (bucata de hirtie cu bonuri detasabile). It. , fr. -Der. vb. (a forma un cartel).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*cartel
s.n. Uniune monopolista in care mai multe intreprinderi din aceeasi ramura de productie incheie o conventie, stabilind preturile, conditiile de vanzare si de aprovizionare, termenele de plata, cantitatea de marfuri ce urmeaza sa o produca fiecare si isi impart pietele de desfacere, in vederea limitarii sau eliminarii concurentei. Coalitie intre doua sau mai multe partide, organizatii etc. (Inv.) Conventie scrisa intre state, pentru schimbul sau rascumpararea prizonierilor. - Din fr., engl. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*cartel
s.n. - Un sfert dintr-un animal sacrificat. - Lot, parcela de pamint. Bg. (Candrea). Der. din lat. (Puscariu 1273) nu e probabila. Tiktin se gindea la o incrucisare dintre si germ. , cf. - Der. s.n. (parte, bucata), probabil prin incrucisare cu Dupa Jokl, II, 246, din rom. ar proveni alb. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*partal
s.n. Un sistem mondial de retele de calculatoare interconectate, care inlesneste serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanta, transferul de fisiere, posta electronica si grupurile de discutii. Internet este o cale de a conecta retelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilitatile fiecarui sistem participant. Internet, prefigurat de ARPAnet, a fost initial realizat pentru a fi folosit de institutiile militare, dar tehnologia sa permite practic oricarui sistem sa se conecteze la el printr-o poarta electronica. Astfel, mii de sisteme de calcul ale marilor firme, precum si sisteme de posta electronica cu plata ca MCI si CompuServe, au devenit parti componente din Internet. Cu peste 2 milioane de calculatoare gazda ce deservesc aproximativ 20 milioane de utilizatori, Internet se extinde cu un milion de noi utilizatori in fiecare luna. [, Ed. Teora](by 3W11S11e5r5g13i14o)*internet
s.n. Untdelemn parfumat si sfintit, intrebuintat la savarsirea unor ritualuri in biserica crestina. Expr. (sau pe cineva) = a lovi (pe cineva) in frunte (mortal); a distruge, a nimici. (cuiva) = a omori. - Din sl.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*mir
s.n. - Un tip de lentila pentru un ochi. Fr. - Der. adj. (prevazut cu un monoclu).(by 3W11S11e4r5g13i13o)*monoclu
s.n. - Un tip de plasa de pescuit. Sl. (Miklosich, 421; Cihac, II, 214; Conev 74), cf. sb. ceh., rus. pol. - Der. , s.m. (pescar).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*navod
s.n. Unul din cele doua oase mai mari ale tarsului. Element decorativ de sectiune semicirculara, care separa fusul coloanei de capitel. - Din fr. , lat.(by 8W8S1e1r10g10i10o)*astragal
s.n. Unul dintre aspectele literare ale limbii hindustane, limba oficiala in India. - Cuv. fr.(by 10W3S4e12r12g13i6o)*hindi
s.n. Unul dintre cele cinci simturi, cu ajutorul caruia se percep imaginile, se inregistreaza direct forma, culoarea, dimensiunea, luminozitatea obiectelor, precum si distanta si miscarea acestora; capacitatea de a percepe imaginile; vedere; vazut^1. Loc. prep. (sau, inv., la) = in ochii..., in fata..., fata de... - Din (derivat regresiv).(by 11W11S5e13r13g7i7o)*vaz
s.n. Unul dintre cele cinci simturi cu care sunt inzestrati oamenii si unele animale, prin care organismul primeste informatii asupra proprietatilor chimice ale unor substante care emana vapori; capacitate de a percepe si deosebi aceste emanatii; olfactie. Fig. Perspicacitate, intuitie, sagacitate. Emanatie placuta sau neplacuta pe care o exala unele corpuri; proprietate a unor substante de a produce asemenea emanatii; senzatie pe care o produce aceasta emanatie asupra simtului olfactiv. (Mai ales la pl.) Condiment, mirodenie. [Acc. si: ] - Din (derivat regresiv).(by 7W7S15e1r9g9i2o)*miros
s.n. Unul dintre cele doua oase ce formeaza calcaiul. - Din fr. lat. (by 1W1S9e10r3g3i3o)*calcaneu
s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat in partea unde rasare soarele, opus vestului; loc pe orizont unde rasare soarele; regiune situata in locul unde rasare soarele; rasarit^1, orient. - Din fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*est
s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; Loc pe orizont, regiune unde apune soarele; apus. Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat asezat spre apus (in special nume dat statelor din apusul Europei si din America de Nord); apus, occident. (Adjectival) - Din germ.(by 11W12S5e5r6g14i14o)*vest
s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, situat in directia in care rasare soarele; rasarit, est; spatiul geografic situat la est fata de un punct de referinta (indeosebi Asia si estul Africii); nume generic pentru tarile sau popoarele din acest spatiu. - Din fr. lat. germ. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*orient
s.n. - Uragan. Germ. (Candrea; Scriban). Termen literar, fara uz curent.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*orcan
s.n. Urare facuta la o masa in cinstea unei persoane sau a unui eveniment, insotita de ridicarea paharului; scurt discurs tinut cu acest prilej. - Din fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*toast
s.n. Urbanistica. Fig. Atitudine, comportare plina de politete, de buna-cuviinta; urbanitate. - Din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*urbanism
s.n. - Urbe, tirg, cetate. Mag. (Miklosich, 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. , alb. , ngr. ??????. - Der. s.m. (locuitor al orasului), apare in doc. slavorom. din 1439; adj. (de oras); , adv. (ca la oras); s.f. (locuitoare a orasului); s.f. (lume de la oras); (var. ), s.m. (titlu dat odinioara, in sec. XVII, in Mold.), probabil pentru ca avea in sarcina politia urbana.(by 7W7S8e1r1g9i10o)*oras
s.n. - Urcior, tumoare a pleoapei. - Var. Origine necunoscuta. Nici der. din (Tiktin), nici cea de la un gr. ???????????, in loc de ?????????? (Diculescu, 478), nu par convingatoare. Numai in Banat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*minegoci
s.n. Urlet specific pe care il scoate un animal. Strigat puternic pe care il scoate un om din cauza maniei, a spaimei sau a unei dureri; tipat. [Var.: s.n.] suf. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*zbieret
s.n. Urma adanca (si ingusta) sapata in pamant de suvoaiele apelor de ploaie sau lasata de rotile unui vehicul. Scobitura sapata pe intreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a usura desprinderea ulterioara a rocii. Fig. Directie, drum. [Pl si: - Var.: (reg.) s.n.] - Din magh. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*fagas
s.n. - Urma, brazda, urma de roata. - Var. (Mold., Trans.) (Trans.) Mag. (Cihac, II, 537; Galdi, 95; DAR). Dupa Draganu, VI, 275, alterarea consoanei initiale se explica prin incrucisarea cu mag. "cotitura", ipoteza putin probabila. Cf. sb., cr., rut. Dupa DAR, var. ar proveni din mag. - Der. , s.f. (groapa cu apa; piriu).(by 14W7S7e15r1g9i9o)*fagas
s.n. Urma lasata de ceva; urma rusinoasa, semn dezonorant. Spec. (Inv.) Marca, stampila, semn care se aplica (cu ajutorul unui fier rosu) pe corpul sclavilor sau al delincventilor. (Rar) Pata de murdarie. (Bot.) Partea superioara a pistilului, pe care se prinde si incolteste polenul. Fiecare dintre cele doua deschizaturi ale |traheelor|trahee|, asezate pe partile laterale ale corpului unor insecte, miriapode etc. - Din fr. lat. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*stigmat
s.n. (Urmat de determinari) Scurt comunicat, raport, anunt sau nota oficiala care contine informatii de actualitate si de interes public. Adeverinta eliberata de o autoritate pentru a atesta ceva. Nume dat unei publicatii periodice cu scurte dari de seama, studii si informatii de specialitate etc. (Adesea cu determinarea "de identitate") Act oficial care atesta identitatea unei persoane. (In sintagma) = imprimat cuprinzand numele si prenumele candidatilor la o alegere, cu ajutorul caruia alegatorii isi exercita dreptul de vot. - Din fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*buletin
Snur sau gaitan care se coase ca podoaba pe pieptul unor haine. [Pl. / cf. fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*brandenburg
s.n. - Usa cu care se inchide intrarea in pivnita. - Oblon. - Mr. megl. Tc. (Seineanu, II, 106; Lokotsch 1159; Ronzevalle 145); cf. ngr. ???????, alb. (Meyer 223), bg. $kepenk.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*chepeng
s.n. Usa sau capac orizontal sau usor inclinat, cu care se inchide intrarea intr-o pivnita, intr-o magazie de nava etc. (Rar) Oblon la o fereastra, la un galantar sau la o usa de pravalie, care se poate ridica si lasa vertical. - Din tc. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*chepeng
s.n. Usa spate rabatabila intalnita la caroseria unor automobile, care include in ea luneta si permite accesul in portbagaj. - Din fr.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*hayon
s.n. Usoara tremuratura produsa, la executarea unei bucati muzicale cu un instrument sau cu vocea, prin repetarea rapida a unuia sau a mai multor sunete. [Acc. si: - Var.: s.n.] - Din it. fr. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*tremolo
s.n. Ustensila pentru scris sau desenat, constituita dintr-o mina neagra sau colorata, protejata de un invelis de obicei din lemn; betisor facut din argila combinata cu diferite substante, cu care se poate desena in diferite culori. Desen realizat in creion . Fig. Mod de a scrie, de a compune; usurinta de a scrie, de a compune ceva (valoros). Obiect in forma de creion preparat din substante cosmetice, folosit ca fard. (In sintagma) = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor si informatiilor in minicalculatoare. - Din fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*creion
s.n. Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, in lucrari de teren pentru irigatii sau pentru retinerea zapezilor pe terenuri agricole. - Cuv. engl.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*ridger
~ S.n. Utilaj mobil destinat incarcarii, descarcarii, deplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si greutati apreciabile.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*stivuitor
s.n. Utilaj pentru extragerea metalelor pretioase din minereuri prin amalgamare. [Et. incerta].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*amalgamator
s.n. Utilaj pentru luat probe de pamant din fundul sau din peretii unei gauri de sonda. suf.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ciupitor
s.n. Utilizare a crampoanelor ; fixare cu crampoanele . - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cramponaj
s.n. Utilizare in tranzactii comerciale, financiare, industriale de interes personal a pozitiei sociale, profesionale sau politice a cuiva. suf.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*afacerism
s.n. Utilizare pe scara larga a masinilor in procesele de productie. Denumire pentru cel de-al treilea stadiu istoric de dezvoltare a industriei capitaliste, caracterizat prin trecerea de la manufactura la marea industrie masinista, realizata prin revolutia industriala. - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*masinism
s.n. - Uz, practica, stil. - (Inv.) Traditie, obiceiul pamintului. - (Inv.) Privilegiu. - (Inv.) Contributie, impozit. - Var. Sl. din "a invata", cf. (Miklosich, 33; Cihac, II, 219), cf. bg., sb., cr., slov. Var., rare, arata o incrucisare cu (Tiktin). - Der. adj. (inv., uzual, de stil); s.f. (inv., obicei), din sl. "obisnuit", sec. XVII; (azi redus la ), vb. (a se deprinde, a se familiariza; a avea obiceiul; a practica); adj. (inv., obisnuit, uzual); (var. moderna ), s.f. (obicei, uz, uzanta; familiaritate); (var. ), adj. (uzual); adj. (inv., obisnuit); adj. (insolit); vb. (a se dezvata).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*obicei
s.n. Vacanta, concediu pe care cineva il petrece (cu concursul unei organizatii turistice) intr-o statiune, pe un itinerar turistic etc. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*sejur
s.n. Vaccin obtinut prin cultura si atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. - Din fr.(by 7W7S1e1r1g10i10o)*autovaccin
s.n. Vacuummetru care se bazeaza pe efectul ionizant al radiatiei alfa emise de o sursa etalonata. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*alfatron
s.n. - Vad, trecere a unei ape prin vad. - Ponton, vas transbordor. - Var. Sl. (Cihac, II, 29). - Der. , s.m. (pontonier), pe care Miklosich, 44, il deriva de la sl. ; , s.f. (vad; ponton), cf. slov. , sb. "cost al transbordarii". Cf.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*brod
s.n. Vagabondare; starea celui care vagabondeaza. Infractiune comisa de omul capabil de munca ce refuza sa exercite o ocupatie, fara domiciliu stabil si lipsit de mijloace cinstite de trai. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*vagabondaj
s.n. - Vagin. - Dama la jocurile de carti. Tig. (Graur 170; M. L. Wagner, X, 15; Juilland 168), cf. tc. Cuvint de argou.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*mingeac
s.n. Vagon de dimensiuni mici, care circula pe sine cu ecartament ingust, folosit pentru transportul de materiale la lucrari forestiere si de terasament, in fabrici, in mine, pe santiere etc. Vehicul de funicular care circula suspendat pe un cablu. - Din fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*vagonet
s.n. - Val cu care isi acopera fata femeile din Orient. Tc. (Tiktin). Sec. XIX, rar, inv. Cf. ngr. ????????.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*iasmac
s.n. - Val cu care se acopera vasele liturgice. Ngr. ???. Fonetismul indica o contaminare cu , pe care il preceda.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*aer
s.n. Vale adanca si foarte stramta, cu pereti abrupti si cu fundul ingust, prin care raurile curg vijelios, formand vartejuri. - Din fr. germ. (by 11W11S5e5r13g13i14o)*canion
s.n. Vale larga caracteristica unor deserturi (din Africa de nord si Arabia), cu fundul acoperit cu nisip si pietris, prin care se scurg apele ploilor torentiale sau unele ape curgatoare nepermanente. . - Din fr.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ued
s.n. Vale transversala ingusta, adanca si lunga, cu versanti abrupti, sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*defileu
s.n. - Valiza. - Var. Tc. (Meyer 79; Seineanu, II, 186; Roesler 610; Lokotsch 652), in parte prin intermediul ngr. ??????????, cf. alb. , rus.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*geamantan
s.n. Val marin sau oceanic produs prin intoarcerea violenta a apei care a lovit un obstacol si care se combina continuu cu valul direct, prezentand aspectul unei explozii. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*resac
s.n. Valoare aproximativa cu care se inlocuieste valoarea exacta a unei marimi atunci cand masurarea experimentala a acesteia este afectata de erori. - V. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*estimat
s.n. Valoare baneasca in monede sau in hartie-moneda, care poate servi direct pentru plata; bani lichizi, bani gheata. - Din fr. , lat.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*numerar
s.n. - Vals cu miscari lente. De la , prin intermediul fr. - Der. vb. (a dansa boston).(by 1W10S10e3r4g4i12o)*boston
s.n. Vals cu miscari lente. Numele unui joc de carti. [Acc. si: ] - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*boston
s.n. - Vama. - Var. Tc. (DAR), din ngr. ??????????. Sec. XIX, inv. - Der. , s.m. (vames); , s.m. (granicer).(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ghiumbruc
s.n. Vant cald si uscat care bate pe coastele Marii Mediterane. [Scris si : ] - Din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*siroco
s.n. Vant cald, uscat si puternic, care bate primavara dinspre crestele alpine ale muntilor din Elvetia si Austria spre vai, grabind topirea zapezilor. Uscator electric pentru par. [Pr.: fon] - Din fr. germ.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*foehn
s.n. Vant fierbinte si uscat, care sufla dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. - Din fr.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*armatan
s.n. Vant foarte puternic, cu furtuna si cu vartejuri, care ia nastere in partea de apus a Oceanului Pacific si se manifesta mai ales in estul Asiei si in estul Americii de Nord; ciclon tropical. - Din germ. Cf. rus. %taifun.% (by 7W1S1e9r10g3i3o)*taifun
s.n. Vant puternic cu deplasarea aerului in spirala, insotit de ploi torentiale si de descarcari electrice, specifice regiunilor tropicale; uragan, taifun. Regiune a sistemului baric in care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o miscare convergenta. Aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz cu ajutorul fortei centrifuge. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*ciclon
s.n. Vant puternic, fierbinte si uscat, care bate in Sahara si in Arabia, de la sud la nord. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*simun
s.n. Vant puternic, rece si uscat, care sufla in Franta, din valea Ronului spre Marea Mediterana. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*mistral
s.n. Vant puternic si rece care sufla iarna in Moldova si in Campia Dunarii dinspre nord-est, aducand scaderi mari de temperatura; acvilon. (Inv. si reg.) Nord. - Din bg. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*crivat
s.n. Vant regulat care circula deasupra alizeelor in sens contrar. [Pr.: -] - Din fr.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*contraalizeu
s.n. Vant regulat care sufla in tot timpul anului in regiunile tropicale, cu directie opusa, de la NE spre SV (in emisfera nordica) si de la SE spre NV (in emisfera sudica). - Din fr.(by 7W1S1e1r10g10i3o)*alizeu
s.n. Vant uscat, cu nisip, asemanator cu siroco, in Egipt. (cf. fr. ) (by 6W14S15e8r8g2i2o)*khamsin
s.n. Vanzare a marfurilor pe piata externa la preturi mai scazute decat acelea de pe piata interna si mondiala, practicata de unele tari in scopul inlaturarii concurentilor si al acapararii pietelor externe. - Din fr., engl. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*dumping
s.n. Vanzare publica (a bunurilor unui datornic); licitatie. Expr. = a pune la licitatie. - Din tc. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*mezat
s.n. Varf ascutit (si golas) de munte sau de deal, dominand o vale sau o depresiune; piscan. Capatul din fata, ascutit si incovoiat in sus, al unei ambarcatii. (Pop.) Parte a carului (sau a saniei) de care se fixeaza protapul. - Et. nec.(by 3W3S12e12r12g6i6o)*pisc
s.n. Varf de deal sau de munte; crestet, pisc; varful ascutit al unor obiecte; tuguitura, tutui. - Et. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*tugui
s.n. Varf flexibil (al unor organe sau obiecte) Tesut cartilaginos care imbraca suprafetele articulare ale oaselor; zgarci. Varf al mamelei; mamelon, gurgui. (derformare din , apropiat de rad. expresiva ; cf. ) [def. ](by 5W5S13e14r7g7i1o)*sfarc
s.n. Varful capului; sinciput. Expr. (sau sau = de sus pana jos, in intregime, peste tot trupul. Parul (din varful) capului. (Rar) Capatai. Varf, culme, pisc, inaltime. suf. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*crestet
s.n. Varful moale, (cartilaginos) si elastic al unor organe; mamelon. Tendon cartilaginos care leaga intre ele diferite oase ale corpului; zgarci. Varf flexibil (al mustatilor, al cozii animalelor, al biciului). - Et. nec. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sfarc
s.n. Varful proeminent al mamelei, unde se deschid canalele care secreta laptele; sfarc. Ridicatura de teren izolata, avand de obicei varful rotunjit. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*mamelon
s.n. - Varga, bat. - (Olt.) Bici, cravasa. Origine incerta. Ar putea fi vorba de un lat. , cf. > , in loc de "stilp" si "sulita"; in acest caz ar fi insemnat la inceput "piua". Nu e o constatata o pronuntare patalizata, care ar proba acest etimon; in plus, se mai considera ca der. de la , cuvintele (var. ), adj. (puternic, rezistent; incapatinat, indaratnic) si (var. , v. aici).(by 7W8S1e1r2g10i10o)*pil
s.n. Varianta a anarhismului care, atribuind sindicatelor rolul primordial in lupta clasei muncitoare, neaga necesitatea partidului si a statului dictaturii proletariatului. [< rus. ]. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*anarhosindicalism
s.n. Varianta a |empiriocriticismului|empiriocriticism| potrivit careia realitatea fizica nu ar fi decat "experienta socialmente organizata a omenirii". - Din rus. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*empiriomonism
s.n. Varianta a jocului de popice. Loc, teren amenajat pentru bowling si alte jocuri mecanice. - Din engl. [alley].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*bowling
s.n. Varianta a limbii hindi cu dezvoltare separata; limba oficiala in Pakistan. [Acc. si: ] - Din engl., fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*urdu
s.n. Variatie continua si lenta a eforturilor unitare si a deformatiilor materiale supuse la solicitari continue de durata lunga. - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*fluaj
s.n. Variatie (slabire sau accentuare) in timp a sunetelor unui aparat de radioreceptie, provocata de schimbarile conditiilor de propagare a undelor prin atmosfera si stratosfera. Modificare a culorii unei tesaturi sub actiunea apei, a luminii etc. - Din engl., fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*fading
s.n. Varietata de branza fina, asemanatoare cu cascavalul, prezentand goluri mari in masa ei. - Din germ. [kase].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*svaiter
s.n. Varietate cristalina de carbon, de obicei transparenta si cu luciu puternic, avand cea mai mare duritate dintre toate mineralele si folosita ca piatra pretioasa sau la diverse unelte de slefuit, de taiat si zgariat; adamant. Unealta pentru taiatul sticlei, alcatuita dintr-un diamant comun fixat intr-un suport metalic cu maner. Cel mai mic corp de litera de tipar. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*diamant
s.n. Varietate cristalina de silice, cu benzi divers colorate, folosita ca piatra semipretioasa. (In forma ) Litera cu corpul de 5,16 puncte tipografice. [Var.: s.f.] - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*agat
s.n. Varietate de antracit, foarte dura, sticloasa, de culoare neagra, folosita la confectionarea unor margele. - Din fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*jais
s.n. Varietate de argila de culoare galbena, rosie, bruna etc., formata din hidroxizi de fier si folosita ca pigment la fabricarea unor vopsele. Vopsea preparata din ocru . (Adesea adjectival) Culoare galbena-bruna. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ocru
s.n. Varietate de calcedonie de culoare verde. [< fr. , cf. gr. - aur, - praz].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*crisopraz
s.n. Varietate de caolinit care se afla in natura sub forma de cristale lamelare si se intrebuinteaza in industria ceramica. - Din fr. , germ.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*nacrit
s.n. - Varietate de casula purtata de preotii ortodocsi. - Var. Mgr. ???????????? (Murnu 43), ngr. ?????????, cf. sl.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*patrafir
s.n. Varietate de corindon de culoare albastra, transparenta, folosita ca piatra pretioasa. Varietate de blana de nurca de culoare albastrie. - Din fr. , lat.(by 10W10S3e4r4g12i13o)*safir
s.n. - Varietate de corindon. - Mr. It. prin intermediul ngr. ????????. - Der. adj. (culoare de rubin, rosu).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*rubin
s.n. Varietate de cuart, dura, de diferite culori, folosita ca piatra semipretioasa. [Var. s.f. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*agat
s.n. Varietate de fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizarea caprolactamei, intrebuintata la fabricarea tesaturilor, a tricotajelor etc. [nai](by 14W14S8e8r1g2i10o)*relon
s.n. Varietate de fibra textila sintetica, obtinuta prin prelucrarea unor solutii vascoase de rasini si folosita, in amestec cu lana, la executarea tricotajelor. - Din fr., rus. germ. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*orlon
s.n. Varietate de ghips cu aspect de marmura alba strabatuta de vine transparente, intrebuintata la fabricarea unor obiecte ornamentale. - Din it. , lat.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*alabastru
s.n. Varietate de jad compusa din silicat natural de sodiu si aluminiu compact, verzui sau albicios, utilizata in arta decorativa. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i11o)*jadeit
s.n. Varietate de lemn tare, greu si de culoare inchisa, obtinuta din arbori exotici, in special din abanos, si intrebuintata la confectionarea mobilei de lux si a unor obiecte decorative. - Din fr. , lat.(by 8W9S9e2r3g11i11o)*eben
s.n. - Varietate de lina de capra, postav din lina de capra. - Var. (inv.) Tc. (arab.) (Scriban; Seineanu, II, 264), cf. ngr. ?????????, fr., engl. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*mohair
s.n. Varietate de marmura de culoare verde-inchis cu vinisoare galbene. - Din fr. germ. (by 4W4S5e13r13g6i7o)*ofit
s.n. Varietate de mica incolora sau de culoare alba-galbuie, utilizata ca izolant termic si electric. - Din fr. rus. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*muscovit
s.n. Varietate de ortoza, transparenta, incolora, cu reflexe argintii. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*adular
s.n. varietate de patiserie frantuzeasca, in forma de corn, cu diverse tipuri de umplutura. Din franceza, croissant (semiluna).(by 10W10S4e4r4g12i13o)*sn
s.n. Varietate de piroxen si oxid de fier, avand culoarea bruna-galbuie, asemanatoare cu a bronzului. - Din fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*bronzit
s.n. Varietate de portelan folosit la confectionarea izolatoarelor pentru liniile de distributie a curentului electric si de telecomunicatii. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*electroportelan
s.n. Varietate de rasa de oi caracul, cu lana de culoare maro-roscata. - Et. nec.(by 8W1S1e2r10g10i4o)*comor
s.n. Varietate de silice. = sticla optica cu indice de refractie relativ mare, fabricata dintr-un amestec de silicati de plumb si de potasiu. - Din germ. engl. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*flint
s.n. Varietate de sticla transparenta pentru radiatiile ultraviolete. - Din germ. fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*uviol
s.n. Varietate de struguri albi cu bob mare si rotund. (Adjectival) - Din fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*macabe
s.n. Varietate de struguri cu boabele dese, de culoarea galbena-verzuie cu mici puncte negre, cu pielita groasa; vin din astfel de struguri. [Scris si: ] - Din germ. fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*risling
s.n. Varietate de struguri de calitate inferioara, cu boabe mici si negre; vin facut din astfel de struguri. [Var.: s.n., s.f.] - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*teraz
s.n. Varietate de struguri din vita franceza de Burgundia, cu boabe mici, rotunde, de culoare alba verzuie. Vin obtinut din astfel de struguri. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*aligote
s.n. Varietate de struguri tamaiosi cu samburi foarte mici. - Din tc. [uzumu].(by 8W8S1e2r2g10i11o)*mischet
s.n. - Varietate de struguri tamiioasa. - Var. Tc. din per. (Seineanu, II, 261; Berneker, II, 62), cf. bg. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*mischet
s.n. Varietate de talc, de culoare alba, galbuie sau cenusie, cu diferite intrebuintari in industrie, la fabricarea unor obiecte decorative etc. - Din fr. germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*steatit
s.n. Varietate de tesatura de in sau de matase (naturala), din fire mai groase si neuniforme, care ies in relief pe suprafata tesaturii. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*santung
s.n. Varietate de turmalina, de culoare roz, care contine litiu, folosita ca piatra semipretioasa. - Din fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*rubelit
s.n. - Varietate de vin moldovenesc, produs la De la - Der. s.f. pl. (varietate de pere), numite astfel datorita culorii lor aurii.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*cotnar
s.n. Varietate galbena, transparenta de beril, care contine putin oxid de fier si este o piatra pretioasa. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*heliodor
s.n. Varietate limpede de beril de culoare albastru-deschis sau verzuie, folosita ca piatra pretioasa. - Din it.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*acvamarin
s.n. Varietate neagra de agat fin, adesea cu striatii de diferite culori (albe, rosii, cenusii etc.), folosita ca piatra semipretioasa la confectionarea unor obiecte ornamentale; obiect facut din acest material. [Acc. si: ] - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*onix
s.n. Varietate rosie de granit, cu structura porfirica, cristalizata, utilizata ca material de constructie si ca ornament. - Din fr. (by 15W1S9e9r3g3i3o)*rapakiwi
s.n. Varietate solzoasa de mica alba, intalnita frecvent in sisturile cristaline slab metamorfozate si in rocile eruptive. - Din fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*sericit
s.n. Varietate verde de feldspat microclin, folosita ca piatra semipretioasa. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*amazonit
s.n. Varietate violeta de cuart, folosita ca piatra semipretioasa. - Din fr. , lat.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*ametist
s.n. - Var. inv. (cu der. sai). Mr. "tirg, piata", megl. "tirguiala, tocmire". Fr. din per. A intrat de asemenea din tc. direct; cf. ngr. ??????, alb., sb., rus. bg. - Der., imprumutati direct din tc., sint inv.; s.m. "servitor insarcinat cu cumparaturile" (< tc. ); s.n. (cumparatura), din tc. (Roesler 588; Seineanu, III, 16; Ronzevalle 44).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bazar
s.n. Varsta anterioara majoratului, cuprinsa aproximativ intre 13 si 18 ani. suf.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*juniorat
s.n. Varsta a unui sportiv senior^2; perioada in care cineva practica un sport in calitate de senior^2. - Din fr. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*seniorat
s.n. Varsta la care o persoana devine majora ; starea (juridica a) persoanei majore; majoritate civila. - Din fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*majorat
s.n. v. Arta giuvaiergeritului; lucrare facuta de giuvaiergiu. [DEX '98](by 7W8S1e1r10g10i3o)*giuvaiergerit
s.n. Vartej de apa cu un ochi adanc la mijloc. Loc unde apa unui rau dispare de la suprafata, curgand in continuare printr-un curs subteran. Vant puternic care se propaga sub forma unui vartej. Piesa metalica perforata sau prevazuta cu sita care se monteaza la capatul introdus in lichid al conductei de aspiratie a unei pompe pentru a impiedica patrunderea in pompa a corpurilor straine, a impuritatilor; teava, conducta aspiratoare. - Din (derivat regresiv). (by 4W5S13e13r7g7i15o)*sorb
s.n. - Varuit, spoire cu lapte de var. Tc., per. "actiunea de a uda podeaua cu apa" (Bogrea, IV, 706). Cihac, II, 19, il pune in legatura cu pol. , din sl. "a zacea". - Der. (var. ), vb. (a varui; a brusca); s.f. (varuit; dojana, cearta). Iordan, II, 192, considera drept creatie expresiva; in ce ne priveste, credem ca este expresiva numai adaugarea grupului , la var.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*bruft
s.n. - Vas acoperit. - Plosca. - Dans popular care se danseaza in ajunul nuntii. Mag. "cu capac", de la "cuvertura" (DAR; Galdi, 89). Cihac, II, 497, il punea gresit in legatura cu , prin intermediul mag. - Der. , vb. (Arg., a lega strins, a lega de miini). - Din mag. provine s.n. (Trans., capac).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*fedeles
s.n. Vas adanc in care se aduc la masa unele mancaruri. - Indirect din fr. Cf. sas. %Kastrol%, scr. %kastrola%, pol. %kastrol%.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*castron
s.n. - Vas adinc in care se aduc la masa unele mincaruri. - Supiera. Fr. ; insa nu este usor de indicat intermediarul, cf. sas., pol. , rus. , sb. (Cihac, II, 45; DAR). Direct din fr., dupa Iordan, 285; din bg. , dupa Pascu, VI, 231, in vreme ce Capidan, 222, afirma ca bg. provine din rom.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*castron
s.n. Vas, bazin in care se tin animale si plante acvatice. Sala sau cladire care adaposteste un astfel de bazin. [Pron. Var. s.n. / < fr., lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*acvariu
s.n. - Vas cilindric cu coada lunga. - Mr., megl. Tc. (Roesler 593; Seineanu, II, 222; Lokotsch 894), cf. ngr. ???????, alb. bg., sb. - Der. s.m. (inv., slujbas la curte care dadea domnitorului ibricul), din tc.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ibric
s.n. Vas cilindric, de metal, cu cioc si cu coada lunga, care serveste indeosebi la fiert cafeaua, ceaiul etc. Vas de metal sau de pamant in forma de urcior, uneori ornamentat, in care se tine apa. - Din tc.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ibric
s.n. Vas (cilindric) de sticla, folosit pentru pastrarea conservelor, a preparatelor farmaceutice - Din bg. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*borcan
s.n. - Vas cilindric pentru pastrarea conservelor etc. Mag. , de la "vin" si "cana" (> rom. ), cf. Cihac, II, 484. DAR se refera la bg. , care, dupa Capidan, 221, provine din rom. - Der. vb. (a ingrosa, a se umfla un membru sau organ); adj. (umflat).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*borcan
s.n. - Vas cu carbuni. - Carbune usor. - Mr. megl. Tc. (Miklosich, II, 122; Roesler 572; Seineanu, II, 246; Berneker, II, 16; Lokotsch 1392; Ronzevalle 166), cf. ngr. ???????, bg., sb. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*mangal
s.n. - vas, cupa. - Var. (inv.) , (rar) Mr. megl. Tc. (Cihac, II, 564; Seineanu, II, 117; Meyer 230; Lokotsch 1249); cf. alb. bg. , sb. Cuvintul tc. pare a fi in legatura cu lat. si der. sai (cf. Marcel Cohen, XXVII, (1926-7), p. 91).(by 10W4S4e12r12g6i6o)*chiup
s.n. - Vas de baut, cupa. Sl. (sb., cr., slov.) (Miklosich, 35; Cihac, II, 238), cf. alb. ceh., rut., mag. - Der. , s.m. (cupar, ceasnic; stringator de impozite de la circiumi); s.m. (boier care avea grija de bautura domnului; boiernas din Mold. care era in acelasi timp pircalab de Cotnari si de Hirlau), din sl. (Draganu, VI, 247; mai putin probabila der. din mag. , propusa de L. Treml, IX, 282); s.f. (nevasta de paharnic); s.m. (slujbas la crama domneasca); s.f. (slujba de paharnic; inv., impozit, dreptul de circiuma); s.m. (lacrimioara, Convallaria maialis). - Din rom. provin bg. (Capidan, 223) si bg. din Trans. (Miklosich, 129).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pahar
s.n. Vas de diferite forme si marimi, cu deschizatura larga, folosit mai ales pentru baut. Continutul unui pocal. [Pl. si: - Var.: s.n.] - Din germ. scr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*pocal
s.n. Vas de faianta, de metal etc. montat pe un zid, care serveste barbatilor pentru urinat; parte a closetului public unde sunt instalate asemenea vase. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pisoar
s. n. vas de flori ornat dupa stilul Liberty de la inceputul sec XX. (din fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*gale
s.n. Vas de forma semisferica cu peretii grosi, de portelan, sticla, metal, material plastic, care serveste, in farmacii si in laboratoare, la maruntirea fina a diferitelor substante prin frecarea lor cu ajutorul unui pistil. (Reg.) Piulita (pentru pisat). (Reg.) Piua unui steamp. - Din magh. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*mojar
s.n. Vas de laborator pentru cristalizarea solutiilor; cristalizor. suf. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*cristalizator
s.n. Vas de laborator sau aparat industrial intrebuintat pentru cristalizarea substantelor dintr-o solutie in vederea separarii sau purificarii substantelor; cristalizator. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*cristalizor
s.n. Vas de lemn, de tabla sau de beton in forma de jgheab, in care se aduna si se storc strugurii. Vas de lemn, de tabla sau de beton in care se pune la fermentat materia prima folosita la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cada de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face tuica. - Din ngr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*lin
s.n. Vas de lemn facut din doage, mai larg la mijloc decat la capete, folosit pentru pastrarea lichidelor, a muraturilor etc.; bute. Expr. = se spune despre cei care beau fara masura. = a avea vocea ragusita. Continutul unui astfel de vas. Partea cilindrica la revolvere, in care se introduc cartusele. suf. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*butoi
s.n. Vas de lemn in forma de cupa sau de lingura mare, folosit pentru a lua apa, faina, graunte etc.; cauc; nume dat unor unelte care au aceasta forma. Expr. = a da mainii forma unui recipient, apropiind degetele si adancind palma. Cantitatea de apa, faina, graunte etc. care intra intr-un caus . Lingura mare de lemn cu care se toarna vinul din pritoaca in cada. Lingura de forma speciala folosita la prepararea branzeturilor, cu care se scoate, se asaza si se amesteca coagulul. Lingura de tabla sau de lemn cu ajutorul careia se scoate apa din barca. Piesa din tabla folosita pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a doua cabluri intre ele. Cancioc. (Mar.) Bazin mic intr-un port, pentru ambarcatiuni. - Lat. (< ) suf. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*caus
s.n. - Vas de lemn pentru pastrat brinza, putina. Mag. (DAR). In Trans. Dupa Hasdeu, 1876, 97, cuvint dacic.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*ghiob
s.n. Vas de lemn sau de metal cu toarta, cu gura mai larga decat baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) s.n.] - Din sl.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sistar
s.n. Vas de lut (smaltuit) cu gatul stramt, cu una sau doua toarte, folosit pentru pastrarea lichidelor. (Rar) Loc mai adanc in albia unei ape curgatoare, unde se formeaza vartejuri; bulboaca, bulboana. [Var.: s.n.] - Lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*urcior
s.n. Vas de metal, de portelan etc. larg si putin adanc, intrebuintat la spalatul corpului, al vaselor, al rufelor etc. Continutul unui asemenea vas. - Din tc. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*lighean
, s.n. Vas de pamant ars, de material plastic etc., de forma tronconica, folosit pentru plantarea (in casa a) florilor. = amestec de pamant, nisip, mranita, ingrasaminte chimice etc., in care se planteaza rasadurile de legume. Mancare preparata din tot felul de legume, cu sau fara carne. Fig. (Peior.) Creatie literara, muzicala etc. eterogena si lipsita de valoare. - Din tc.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ghiveci
s.n. - Vas de spalat. - Mr. Tc. (Seineanu, II, 236; Meyer 234; Berneker 699; Lokotsch 1290; Vasmer, II, 24), cf. ngr. ??????, alb. (Philippide, II, 720), bg. , sb. , rus. Originea pare sa fie gr. ??????, cf.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lighean
s.n. Vas de sticla cu gatul scurt si stramt, in care se pastreaza bauturi. - Din bg.(by 15W8S9e2r2g3i11o)*clondir
s.n. Vas de sticla, de metal, de material plastic etc., de diferite forme sau marimi, din care se bea apa sau alte lichide; continutul unui asemenea vas; vasul impreuna cu continutul. (sau ) = pahar de vin sau de tuica (indulcit cu miere), care se ofera oaspetilor la nunta si pentru care acestia daruiesc mirilor bani. Loc. adj. = care obisnuieste sa bea bauturi alcoolice; care rezista la bautura. Loc. adv. (sau ) = in timp ce bea (impreuna cu altii), la bautura la chef, la petrecere. Expr. sau etc. (ceva) = a fi sau a tine foarte curat. Fig. Necaz, suferinta, durere, chin. Expr. (cuiva) = a indura prea multe suferinte morale, a nu mai putea suporta durerea, suferinta etc. (Pop.) Ventuza (pentru bolnavi). [Var.: (inv. si reg.) s.n.] - Din magh. scr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*pahar
s.n. Vas destinat pentru pastrarea si transportarea unui lichid, a unui gaz sau a unui material solid sub forma de granule sau de pulbere. - Din fr. , lat.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*recipient
s.n. Vas (de tabla) pentru pastrarea sau transportul lichidelor. Plosca de tabla simpla sau emailata (imbracata in postav sau piele), de tinut apa sau alta bautura. - Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*bidon
s.n. Vas de tuci, de forma emisferica, cu doua toarte unite printr-un maner, folosit pentru fierberea mamaligii sau a altor mancaruri. Continutul unui asemenea vas; cantitatea care incape intr-un asemenea vas. [Pl. si: Din lat. ucr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*ceaun
s.n. - Vas din doage din lemn, ciubar. - Var. (Trans.) Mag. (Miklosich, 75; Cihac, II, 505; Galdi, 91), cf. sb. - Der. s.n. (Mold., oala, cratita).(by 1W9S10e10r3g3i12o)*hardau
s.n. Vas din tabla sau din lemn, de dimensiuni variabile, utilizat pentru transportul pestilor vii. - Et. nec.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*hidrobion
s.n. Vas fabricat dintr-un material rezistent la caldura, folosit pentru reactii chimice la temperaturi inalte. Recipient in forma de oala, facut dintr-un material refractar, in care se aduna produsele de topire obtinute in procesul metalurgic. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*creuzet
s.n. Vas facut din doage de lemn, dintre care doua pot fi mai lungi si gaurite, servind ca toarte, intrebuintat la pastrarea sau la transportarea lichidelor; ciubar. Expr. (pe cineva) (sau ) = a baga (pe cineva) la inchisoare, a aresta (pe cineva). Continutul vasului descris mai sus. - Din magh.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hardau
s.n. - Vas in care se ard mirodenii. - Var. mr. Ngr. ????? "faras" (Cihac, II, 645; Bogrea, IV, 798); cf. alb. , sl. "foc". La incercarile lui Puscariu de a explica acest cuvint prin lat. ( din lat. < gr. ????????, Puscariu 320, cf. it. , sp. ; lat. , 40) a renuntat insusi autorul in DAR. Nu pare mai probabila der. din lat. (Iordan, VI, 174).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*catuie
s.n. Vas in care se inmoaie cerealele inainte de a fi puse la incoltit. suf. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*inmuietor
s.n. Vas liturgic de metal in care se tine agheasma. Cladire vecina cu o biserica, destinata sfintirii agheasmei. Carte care cuprinde rugaciunile ce se rostesc in timpul aghesmuirii si in alte imprejurari. - Din ngr.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*agheasmatar
s.n. - Vas mare de lemn. Sl. (Miklosich, 53; Cihac, II, 51; Conev 63; DAR); cf. bg. , sb. , slov. , mag. - Der. , s.m. (fabricant de ciubere).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ciubar
s.n. - Vas mare de metal, caldare. - Alambic. - Caldare, formatie geologica alpina. - Companie de ieniceri sau de tatari (inv.) - Mr. megl. Tc. "cazan" (Roesler 594; Seineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1144; Ronzevalle 128); cf. ngr. ??????, alb., bg., sb., rut., rus. - Der. , s.m. (meserias care construieste sau repara cazane), din tc. , cf. ngr. ?????????; , s.f. (atelier de cazane; meseria de cazangiu).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cazan
s.n. Vas mare de metal, care aluneca (pe role) pe o distanta fixa si se descarca automat, folosit la transportul materialelor in mine, in fabrici etc. - Din fr., engl. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*schip
s.n. Vas mare de metal, de forma cilindrica sau tronconica, deschis, care serveste, in gospodarie sau in tehnica, la incalzit sau la fiert. Rezervor metalic in care se poate introduce apa pentru a fi incalzita (si transformata in aburi). = instalatie constituita dintr-un focar, dintr-un sistem fierbator, supraincalzitor de abur etc., utilizata pentru producerea aburului necesar in centralele termoenergetice, in industria textila etc. Instalatie, folosita pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor in vederea intrebuintarii vaporilor ca forta motrice, la incalzirea caloriferelor etc. Instalatie compusa dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosita la distilarea alcoolului. (Geogr.) Caldare Din tc. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*cazan
s.n. Vas mare facut din doage de lemn si prevazut cu torti, avand diferite intrebuintari. [Acc. si: ] - Din bg.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ciubar
s.n. Vas mic vechi grecesc, cu gat foarte stramt si cu buza rasfranta, lata, folosit mai ales la pastrarea parfumurilor. [Cf. gr. - punga].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*aribal
s.n. - Vas pentru scos apa. - Capcana de plasa. - Strecuratoare. Rus. , pol. (Cihac, II, 56), cf. mag. "pahar." - Der. , vb. (a scoate un lichid; se spune in special despre zgomotul produs de lingura intr-o farfurie de supa). Aceleiasi radacini ii partine s.f. (vas de scos apa), cuvint inv., care provine din mag. "pahar."(by 13W6S6e7r15g15i9o)*ciorpac
s.n. Vas plat de lemn, de pamant ars, de metal, din care se mananca; talger, farfurie. Tava, tabla. Fiecare dintre cele doua discuri sau vase ale unei balante, in care se pun fie obiectele de cantarit, fie greutatile; tas. Fiecare dintre cele doua discuri de alama usor concave, folosite in fanfara sau in orchestre, care, prin lovirea unuia de celalalt, produc un sunet puternic si metalic marcand ritmul sau cadenta; talger. Piesa subtire de metal, de lemn etc., de forma plata si aproximativ rotunda, cu gura foarte larga si cu marginile drepte sau rasfrante. Disc de pamant ars sau de asfalt, care serveste ca tinta mobila in tirul sportiv. (La pl.) Proba sportiva din cadrul tirului care consta in trageri cu arme de vanatoare cu alice in talere^1 . - Cf. bg. %taler.% (by 2W3S11e11r4g5i13o)*taler
s.n. Vas plat de sticla sau de material plastic prevazut cu un gat, care permite barbatilor bolnavi sa urineze fara sa se ridice din pat. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*urinal
s.n. Vas sau bazin de sticla sau de ciment cu apa, in care se tin plante sau animale acvatice vii in conditii asemanatoare cu cele din natura. Sala sau cladire care adaposteste astfel de bazine, in scopuri stiintifice sau pentru a fi prezentate publicului. Institutie stiintifica specializata in studiul animalelor acvatice. - Din lat. , it.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*acvariu
s.n. Vas special in care se fierbe apa pentru ceai sau in care se opareste ceaiul . - Din rus. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*ceainic
s.n. - Vas, strachina. - Paleta la roate de moara. - Mr. Sl. (Miklosich, 15; 78), cf. bg. sb. , alb. (G. Meyer 40). - Der. s.m. (olar); , s.n. (dulap de bucatarie).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*blid
s.n. Vasta intindere de apa sarata de pe suprafata globului, delimitata de continente. (sau ) = totalitatea oceanelor si a marilor, cu legatura intre ele, formand o singura masa lichida. Fig. Intindere nemarginita, noian, imensitate; multime nemarginita. - Din lat. germ. fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ocean
s.n. - Vasta intindere de apa sarata. - Var. (inv.) Fr. , si mai inainte din gr. o?????? (sec. XVII). - Der. , adj., din fr.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ocean
s.n. Vas, tub, tesut ramificat al unor plante prin care este secretat latexul. (Adjectival) - Din fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*laticifer
s.n. - Vazduh. - Aspect, infatisare. - Mr., megl. In mr. si (< ngr. ?????). Lat. (Puscariu 43; REW 240; DAR); cf. alb. , it. , (ven. , sard. , engad. ), prov., sp. , fr. , v. sp. , port. Sensul 2 este imprumutat din fr. A intrat in conflict cu contributiile neol., a caror baza este identica; astfel, pare sa se intemeieze pe , dar reproduce fr. etc. Nu mai mentionam numeroasele der. neol. referitoare la aviatie. Der. , vb. (a aerisi), din fr.; , s.f. (esenta); , s.n. (assa foetida); , adj. (aerian); , adj.; , vb.; din ngr. ?????? (Galdi 138); s.f. (aerisire); , s.m.; , s.n.; , adj. (aerian, vaporos).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aer
s.n. v. Distanta in kilometri dintre un punct al unei cai de comunicatie si un punct de plecare, masurata in lungul acestei cai. Distanta in kilometri parcursa de un vehicul intr-un anumit timp. Instrument de masura montat la unele vehicule pentru a inregistra distantele parcurse de vehicul sau viteza de deplasare. (sil. ) [Scris si: ] - Din fr. [DEX '98](by 1W9S10e3r3g11i12o)*chilometraj
s.n. Veche arma de foc de calibru mai mare decat muscheta. - Din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*muscheton
s.n. Veche drama populara de origine crestina reprezentand nasterea lui Cristos, jucata la tara, in perioada Craciunului, de catre flacai costumati. - Din sl. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*vicleim
s.n. - Veche imbracaminte taraneasca pina la calciie. Bg., sb. (Tiktin). In Munt.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*coporan
s.n. - Veche masura de greutate in valoare de 3,38 gr. in Tara Romaneasca si 3,23 gr. in Moldova. - Masura de capacitate in valoare de 0,0038 l in Tara Romaneasca si 0,0032 l in Moldova. - Farima, greutate minima in general. - Mr. Ngr. ?????, din gr. ????? (Lokotsch 523; Ronzevalle 90), de unde si arab. > sp. , cat. si calabr. "un strop, un pic". Este dublet de la , s.f. (veche unitate de masura pentru greutati). - Der. vb. (a cintari, a pretui); vb. (a cintari; a economisi).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*dram
s.n. Veche teorie medicala conform careia bolile ar fi cauzate de ruperea echilibrului dintre umori. - Din fr.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*galenism
s.n. Veche unitate de masura pentru greutate (egala cu 3,18-3,23 grame) si pentru capacitate (egala cu 3,23-3,80 centimetri cubi). (Pop.) Gram. (Adesea fig.) Bucatica, farama, crampei, strop, pic. - Din ngr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*dram
s.n. Veche unitate de masura pentru lungime, folosita mai ales in Moldova, egala cu 3,4 cm si echivaland aproximativ cu a opta parte dintr-o palma^1 . - Din tc. (dupa )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*palmac
s.n. Veche unitate de masura pentru suprafete agrare, folosita in Transilvania, egala cu 0,5775 de hectare. [Var.: s.n.] - Din lat. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*iugar
s.n. Vechi dans cu miscare vioaie, asemanator cu cadrilul; melodia dupa care se executa acest dans. [Var.: (inv.) s.n.] - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*contradans
s.n. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodie dupa care se danseaza. Un fel de fagot. - Cuv. fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*bourree
s.n. Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitara si de castaniete; melodie dupa care se executa acest dans. - Din fr., sp.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*fandango
s.n. Vechi imn latin in forma de psalm de preamarire a lui Dumnezeu. Scurt serviciu religios (oficiat intr-o imprejurare solemna). [Scris si: ] - Din lat. [laudamus].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*tedeum
s.n. Vechi instrument muzical, asemanator cu harpa, avand zece coarde. - Din fr. (by 2W2S10e11r11g4i5o)*decacord
s.n. Vechi instrument muzical compus din doua talere de arama care erau lovite unul de altul, cimbal. V. (Rar) Clopot. - Din sl. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*chimval
s.n. Vechi instrument muzical cu claviatura si cu coarde, asemanator cu pianul; clavicimbal, cembalo. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*clavecin
s.n. Vechi instrument muzical cu coarde, asemanator cu lauta. - Din fr. Cf. it. %liuto%.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*luth
s.n. Vechi instrument muzical cu coarde, de forma triunghiulara, intrebuintat pana in evul mediu. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*psalterion
s.n. Vechi instrument muzical cu taste, asemanator spinetei, folosit mai ales in Anglia pe timpul reginei Elisabeta I. [Cf. fr., it. , engl. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*virginal
s.n. Vechi instrument muzical de suflat popular, asemanator cu buciumul; bucium. - Et. nec.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*tulnic
s.n. Vechi instrument muzical in forma de lauta cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali si introdus in Europa de arabi. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*rebec
s.n. Vedeta de cinematograf. P. gener. Personalitate marcanta mai ales in cinema, muzica, sport. - Din engl., fr. (by 11W4S5e5r13g13i7o)*star
s.n. Vehicol rutier de transport, cu tractiune electrica, asemanator cu autobuzul, prevazut cu troleu - Din fr. trolleybus.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sn
s.n. Vehicul aerian mai greu decat aerul, care se mentine in aer datorita unor aripi si se deplaseaza cu ajutorul elicei si motoarelor sau al reactoarelor; aeroplan. - Din fr.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*avion
s.n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roti, senile sau talpi de alunecare, care serveste la transportul oamenilor sau al bunurilor. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*autovehicul
s.n. Vehicul care incarca automat o marfa, un obiect. [Pr: ] .(by 4W12S13e6r6g15i15o)*autoincarcator
s.n. Vehicul care se deplaseaza prin alunecare pe o perna de aer^1. - Din fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*aeroglisor
s.n. Vehicul cu patru roti, asemanator bicicletei, actionat, de regula, de catre un motor cu ardere interna sau electric. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*cvadriciclu
s.n. - Vehicul cu patru roti, cu tractiune animala. - Caratura. - (Inv.) Obligatia de a contribui personal la transporturile de Stat. - Parte a unor aparate ca ferastraul mecanic, masina de scris etc. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 284; Candrea-Dens., 253; REW 1721; DAR); cf. alb. , it., prov., cat., sp., port. , fr. Der. s.f. (car cu doua roti; car pentru transportul trunchiurilor de copaci, cu distanta intre osii care poate fi schimbata; dispozitiv care pune urzeala in razboiul de tesut); s.m. (inv., carutas); s.n. (dim. al lui car; trasurica de copil); s.n. (car, caruta); s.f. (car), mr., megl. ; s.m. (vizitiu; Arg., dezertor); vb. (a transporta). poate fi un sing. analogic de la , pl. de la dim. normal ; insa ar putea fi la fel de bine lat. , al carui pl. ar putea da , prin influenta aceluiasi dim. (Pascu, I, 57, il deriva de la un lat. , care este inutil; cf. si Iordan, VI, 150). Din rom. provine bg., rut. (Miklosich, 16), rut. , "car" (Candrea, 404), sb. , mag. (Edelspacher 15).(by 3W3S12e12r5g5i14o)*car
s.n. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o lada de tabla inchisa, impartita in compartimente, destinat pentru transportul munitiei. Fiecare dintre despartiturile cu pereti metalici care se fac la o nava, cu scopul de a evita patrunderea masiva a apei in caz de avarie. Dulap pentru pastrarea efectelor pe bordul unei nave. Constructie de beton, de otel etc. de forma unei cutii, care serveste la executarea fundatiilor sub apa sau in terenurile umede, precum si la repararea unei nave sub linia de plutire. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*cheson
s.n. Vehicul de cale ferata, cuplat direct cu o locomotiva cu abur sau facand corp comun cu aceasta, care serveste la depozitarea si la transportul combustibilului si apei necesare functionarii locomotivei. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*tender
s.n. Vehicul de cale ferata, prevazut cu motor propriu si folosit pentru transportul rapid de calatori. (Adjectival) [Pr: ] - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*automotor
s.n. Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care circula pe sine si care serveste la transportul persoanelor, al marfurilor etc. = vagon cu cabine in care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit. = casa ale carei incaperi se insira una dupa alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. Compuse: = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; = recipient de forma cilindrica montat pe sasiu, folosit pentru transportul lichidelor pe calea ferata. Cantitate de marfuri, de materiale care intra intr-un vagon si care serveste ca unitate de masura. - Din fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*vagon
s.n. Vehicul hibrid, intre bicicleta si motocicleta, putandu-se deplasa fie cu ajutorul pedalelor, fie cu ajutorul unui mic motor (de regula, sub 50 cc). Sinonim cu - Din engl.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*moped
s.n. Vehicul pe doua roti, care se cupleaza, in vederea transportului, cu un tun, cu o bucatarie de campanie sau cu un cheson. (dupa fr. ).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*antetren
s.n. Vehicul rutier de transport in comun, cu tractiune electrica, asemanator cu autobuzul, prevazut cu troleu; troleu . - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*troleibuz
s.n. Vehicul terestru incapator, cu patru roti, cu tractiune animala, folosit la tara pentru transportarea poverilor. (sau ) = dric. (sau ) = tanc. (Inv. si pop.) = tren. Expr. se spune despre cineva nehotarat, care nu stie ce vrea. se zice despre un om neindemanatic, care face lucrurile pe dos. Compuse: = constelatie alcatuita din sapte stele asezate in forma de car^2 ; ursa-mare; = constelatie formata din sapte stele (printre care si steaua polara) asezate in chip asemanator cu cele din carul-mare; ursa-mica. (In antichitate) Vehicul cu doua roti, tras de doi sau patru cai, folosit in lupte, la jocuri si la ceremonii. Cantitate de material care se poate incarca intr-un car^2 . Fig. Multime, gramada. Loc adv. = din belsug. (Reg.) Parte a ferastraului mecanic alcatuita din doua barne puse pe rotite, pe care se asaza busteanul pentru a fi prefacut in scanduri. - Lat. (cu unele sensuri noi dupa fr. ).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*car
s.n. Vehicul tras de cai de obicei acoperit, care serveste la transportarea bagajelor, a alimentelor, a munitiilor etc. - Din fr.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*furgon
s.n. Vehicul tras de cai, folosit odinioara in orase pentru transportul in comun. - Din engl. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*tramcar
s.n. Vehicul utilitar usor, compus dintr-o cabina (cu unul sau doua randuri de scaune) pentru pasageri si o platforma descoperita, in spate, pentru transport marfa. - Din engl.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*pickup
s.n. v. (Electron.; in sintagmele) = denumire generica pentru diode, tranzistoare, circuite integrate. = denumire generica pentru rezistoare, capacitoare etc. [DEX '98](by 2W3S11e11r4g5i5o)*capacitor
s.n. Velociped cu doua roti inegale, dintre care prima este roata motoare. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*biciclu
s.n. - Venit al domnitorului. Tc. (Seineanu, III, 71; DAR). Sec. XVIII, inv.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*irat
s.n. Ventilator folosit la |evacuarea|evacua| fortata a gazelor, a suspensiilor de particule solide din aer etc. dintr-o incapere, dintr-o nisa, dintr-o exploatare miniera subterana etc. Dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. [Acc. si: - Pr.: ] - Din fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*exhaustor
s.n. Ventilator pentru uscarea fructelor si a legumelor. suf. Cf. fr. %deshydrateur.% (by 1W9S9e3r3g11i12o)*deshidratator
s.n. - Vergea de arma de foc. - Var. Mag. (Cihac, II, 501; DAR). - Der. (var. ), vb. (a umple cu cilti), cf. mag. ; (var. ), s.f. (cilti; vergea); , s.n. (Trans., bat cu care se bat ciltii), ale carui var. indica o incrucisare cu , ca si , s.n. (pernita; parazit la linei). Dupa opinia gresita a lui Philippide, 90, aceste cuvinte pleaca de la lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*foitas
s.n. Vergea de lemn intre capetele careia se intind fire de par de cal, care serveste la producerea sunetelor unor instrumente cu coarde. suf.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*arcus
s.n. Veriga de metal de care se prinde un lacat, un lant etc. Expr. (sau cuiva) = a pune stapanire (pe cineva), a avea (pe cineva) in mana. (Fam.) = a (nu) fi considerat o persoana careia i se poate cere orice fel de serviciu. Brat de rau care in perioadele de seceta ramane ca un lac sinuos. - Din. sl.(by 8W9S2e10r11g11i4o)*belciug
s.n. - Veriga. - (Inv.) Inel. - Mr. megl. Sl. (Miklosich, 16; , 53; I, 263; Cihac); cf. bg. , v. sb. , sb. , "veriga de usa", rus. Totusi, cuvintul nu este sl., ci tc., cf. Berneker 48. Cuvintul mr. se explica prin contaminare cu tc. "bratara" > rom. (Seineanu, II, 46), care a circulat, de asemenea, desi putin, cf. alb. bg. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*belciug
s.n. Versant al unui munte sau al unui deal; creasta, culme, varf al unui munte sau al unui deal; munte, deal mare. Regiune de munte sau de deal aproape plana, acoperita in general cu pasuni. Drum (sau carare) care face legatura intre poala si creasta unui munte; poteca. Regiune, tinut; (la pl.) meleaguri. Subimpartire administrativa a judetelor si a tinuturilor (mai ales a celor de munte) in evul mediu, in Tara Romaneasca; plasa. - Et. nec.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*plai
s.n. Vers compus dintr-un singur metru. Vers compus din metri de acelasi fel. - Din fr. (by 6W7S7e15r1g9i9o)*monometru
s.n. Versete sau parafrazari din psalmi care sunt repetate de doua coruri sau de doua voci, ca si cum si-ar raspunde reciproc; cantare repetata de doua coruri, la slujba bisericeasca. - Din sl.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*antifon
s.n. Vesmant arhieresc de matase, lung pana la genunchi si cu maneci largi, care se poarta peste stihar. - Din ngr. (by 15W1S9e9r2g3i3o)*sacos
s.n. Vesmant bisericesc in forma de fasie lunga si ingusta de lana, de matase sau de bumbac, purtat pe umar de diacon in timpul slujbei religioase. - Din sl. lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*orar
s.n. Vesmant bisericesc in forma unei esarfe, pe care arhiereul il poarta pe umeri in timpul serviciului bisericesc. - Din sl. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*omofor
s.n. Vesmant lung si larg pe care il poarta preotii ortodocsi in timpul serviciului religios. - Din ngr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*stihar
s.n. Vesta de panza groasa, pe care o purtau ostasii si mai ales arcasii medievali. - Din fr.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*hocheton
s.n. - Vesta, jiletca. - Vesmint lung, caracteristic unor evrei din Orient. Sas. (Borcea 195). - Der. , s.n. (veston, scurtuc), din germ. , prin substituire cu suf. - (Puscariu, XVIII, 118).(by 6W6S15e15r8g8i2o)*laibar
s.n. - Vestibul. - Var. Fr. , cf. ngr. ?????. T din trebuie sa fie analogic, ca in .(by 13W13S7e7r15g15i1o)*antreu
s.n. Viata, existenta. = ansamblul conditiilor materiale si spirituale specifice vietii unei persoane, unui grup social, unei societati. Expr. sau = a nu mai putea trai din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea indura ceva. Viata buna, fericita si imbelsugata; desfatare, petrecere. Convietuire. - Din (derivat regresiv).(by 1W10S10e3r4g4i12o)*trai
s.n. - Viata sfintilor. Ngr. ????????, in parte prin intermediul sl. Este dubletul lui (pl. -), s.n. (prefata), der. vb. (a scrie un prolog).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*prolog
s.n. Vibratie a particulelor unui mediu elastic care poate fi inregistrata de ureche. = semnal de frecventa audio care insoteste imaginea de televiziune. = sunet compus din mai multe sunete pure. = sunet care persista dupa ce o sursa sonora inceteaza sa emita, prelungind sunetul initial un timp finit. = sunet a carui frecventa variaza periodic in jurul unei valori medii, folosit in masuratori electroacustice. Vibratie muzicala. Anuntare, vestire (a unui eveniment); semnal. Rasunet; ecou. Valva, galagie. (Lingv.) Element al vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer expirat prin articulatie. - Lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*sunet
s.n. Vibratie mecanica a unui mediu, a carei frecventa depaseste frecventa maxima corespunzatoare unui sunet, neputand fi perceputa cu urechea. (dupa fr. ).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*ultrasunet
s.n. Vibratie mecanica a unui mediu neperceputa de urechea omului (ci numai cu ajutorul simtului tactil), care se propaga sub forma de unde, ca si sunetele, dar avand o frecventa mai mica decat a acestora. (dupa fr. ).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*infrasunet
s.n. - Viclenie, siretlic, tertip. Mag. "ocazie, sansa". Inv., supravietuieste in anumite puncte din Trans. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*alcam
s.n. - Viclesug, siretlic, truc. Tc. "centru" (Seineanu, II, 256; Loebel 63; Lokotsch 1423).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*merchez
s.n. - Viitura, viroaga, fagas produs de curentul de apa. Sl. , din "a impinge", cf. slov. (Tiktin; Conev 40; Candrea); cf. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*prival
s.n. - Vinars. - Var. Trans. Mr. megl. Tc. < arab. (Roesler 601; Cihac, II, 302; Seineanu, II, 298), cf. bg., sb. ngr. ????, rus. si direct din arab., fr. , it. sp. engl. - Der. s.m. (producator de tuica, distilator); (var. ), s.f. (nevasta de rachier); s.m. (inv., producator de tuica), din tc. ; s.f. (distilerie); s.f. (inv., bodega).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*rachiu
s.n. Vin de calitate superioara, cu aroma si buchet specific, originar din Spania. - Din fr. , germ. [wein].(by 10W3S3e4r12g12i6o)*xeres
s.n. - Vin de Malvazia. Din Sec. XVII, inv. S-a pastrat in forma adj. (purpuriu), se spune mai ales despre vinuri (relatia cu Tiktin, si cu , Scriban, pare indoielnica). Fonetismul nu este clar; poate exista o incrucisare cu tc. (Lokotsch 1482).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*marmaziu
s.n. Vinieta aplicata pe o carte, purtand numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviza. - Din fr. lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*exlibris
s.n. Vin muscat care provine din viile de la poalele Vezuviului. Varietate de vita de vie italiana care produce vinul cu acelasi nume. - Cuv. lat.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*lacrimachristi
s.n. Vin rosu, negru sau alb, tare si dulce, originar din Portugalia. - Din fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*porto
s.n. v. Instalatie de fabricat bomboane, caramele, avand ca elemente principale o masina de rolat, un dispozitiv de stantare si o pompa cu care se introduce umplutura. [DEX '98](by 5W13S13e7r7g15i15o)*rolat
s.n. - Vin. Tig. (Graur 173; Juilland 169). Cuvint de Arg., ca si der. , s.n. (vin), s.m. (vin).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mol
s.n. - Vint rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. , sb. , din sl. "oblic, strimb" (Miklosich, 26; Miklosich, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, XXVI, 88). - Der. , adj. (inv., nordic, septentrional).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*crivat
s.n. Vioara, viola sau violoncel fabricate de Antonio Stradivarius. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*stradivarius
s.n. Vioiciune, energie, forta in miscari. Loc. vb. = a se avanta. Insufletire, elan, entuziasm. Dezvoltare rapida, progres remarcabil (intr-un domeniu, intr-o epoca etc.). - Din (derivat regresiv).(by 4W12S12e13r6g6i15o)*avant
s.n. - Virf. - Cui, stift, pivot. - Fragment de caramida folosit la umpluturi. - Trunchi, bustean. Origine incerta. Pare a fi o var. de la alterata printr-o metateza, ca in > ; sau mai curind, creatie expresiva, cf. DAR separa cele doua cuvinte, "fragment de caramida", care provine din sb. "pietricica", si "trunchi", care deriva, dupa Borcea 183, din sas. "trunchi" (cf. Scriban); aceasta ultima der. este putin probabila, daca se ia in consideratie extinderea cuvintului rom. Semantismul concorda perfect cu cel al lui Circula de asemenea o forma cu infix nazal, s.n. (cioc; virf, tanc; dinte canin; virf ascutit, ghimpe; ciocanel percutor), de uz general (DAR exclude nejustificat Munt.), si care se pune de obicei in legatura cu sl. "virf" (Cihac, II, 63; DAR), in ciuda dificultatilor fonetice. Paralelismul > coincide cu > , > , > , etc. Der. , s.m. (sobolan. Mus decumanus), probabil plecindu-se de la "dinte" (dupa DAR, din sb. "a inghiti"); , s.n. (virf ascutit, tanc), cf. acelasi sens la ; s.f. (cioc, gura; gura-sparta; baba vrajitoare); , adj. (stirb); , adj. (cu ciocul mare; obraznic, insolent); , s.m. (pasare, Coccothrauster vulgaris); , s.m. (tanc, virf). coincide perfect cu ; ceea ce pare sa pledeze in favoarea unei origini expresive pentru toate aceste cuvinte.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*clot
s.n. - Virf, smoc, panas. - Var. (pl.) Creatie expresiva, pusa in legatura cu ca fata de Intentia expresiva pare sa fie cea de "obiect care se balanseaza", cf. I s-a atribuit o origine dacica (Hasdeu, 1876, 32), sau din sl. "smoc" (Tiktin; Byck-Graur; dupa aceasta ipoteza, s-ar explica prin pl. care nu apare). Der. , vb. (a da forma de virf); adj. (cu mot; increzut, fudul); s.n. (virf, conci, nod de par); s.f. (virf; nod; umflatura, tumoare); vb. (a da din cap, a misca din cap; a dormita), a carui relatie cu apare evident (Tiktin; Candrea); s.f. (dormitare, balansare; toropeala, somnolenta); s.m. (somnoros); s.f. (picoteala); s.m. (Banat, crestet, virf); adj. (Banat, clontos, tuguiat). - Din rom. provine bg. (Capidan, 227). - Cf. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*mot
s.n. - Virful fusului. - Partea interioara a fusului morii, care transmite pietrei de moara miscarea rotii hidraulice. - Sfirleaza, titirez. - Coada-soricelului (Myriophyllum). - Persoana isteata, agera. - Var. - Megl. Sl., cf. slov. sb. ceh. din sl. "a toarce" (Miklosich, 41; Cihac, II, 293; Conev 60) cf. mag. Legatura cu bg. "inel" (Tiktin) nu este evidenta. Probabil este acelasi cuvint cu (var. ), s.m. (cel mai mic dintre fii sau dintre frati), care trebuie sa exprime ideea de "copil istet" si pe care Cihac, II, 317, il lega de "a reproduce" si Scriban de sl. "deget".(by 4W5S13e13r7g7i15o)*prisnel
s.n. - |Virsa|varsa| de pescuit. - Var. Rut. "sac" (Scriban). Der. din sl. "a agita" (Tiktin) pare mai putin probabila. In Mold.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*mincioc
s.n. - Virtelnita. - Var. etc. Mr. Tc. (Seineanu, II, 127; Meyer 446; Lokotsch 448); cf. ngr. ????????, alb. , bg. , sb.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*cicric
s.n. Virus extrem de mic, care nu poate fi vazut la microscopul obisnuit. - Din fr.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ultravirus
s.n. Virusurile papilomatozei sunt virusuri care produc leziuni cutanate si mucoase. La femeie, infectia genitala cu virusurile papilomatozei poate favoriza dezvoltarea unui cancer de col uterin. Ea se manifesta prin aparitia unor veruci (negi) sau excrescente, denumite creasta de cocos, care se transmit pe cale sexuala.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*papilomavirus
s.n. Vis urat, cu senzatii de apasare si de inabusire. Fig. Grija apasatoare, obsedanta. - Din fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cosmar
s.n. - Vitejie, temeritate. - Furie, minie. - Var. (pop.) Mr. Fr. it. (sec. XVIII). Sensul 2 se potriveste mai bine pentru var., cf. sp. Cuvintul mr. provine din it. - Der. adj., din fr. ; , vb. (a imbarbata, a anima, a stimula), din fr. ; , adj. (de incurajare); , vb. (a demoraliza, a demobiliza), format pe baza fr. ; adj. (care descurajeaza).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*curaj
s.n. Viteza, iuteala cu care se executa o piesa muzicala, conform continutului si caracterului ei. Ritm, cadenta. (Lingv.) Viteza de succesiune a silabelor cuvintelor in cursul vorbirii; ritm al vorbirii. - Din it., fr. (by 10W10S11e4r4g12i13o)*tempo
s.n. Vitrina, panou sau constructie speciala pe care se lipesc sau se fixeaza diferite anunturi. suf.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*afisier
s.n. - Vitriol verde. - Var. Origine incerta. Dupa Scriban, din germ. "sticla otravita" (cf. pl. si var.), care convine fonetic, dar al carui sens nu este clar. Tot Scriban, 1912 propusese inainte mag. "vinat". Se foloseste mai ales in Mold. Daca var. se bazeaza pe pl., este vorba de un cuvint oriental.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*chiclaz
s.n. Vizor cu ajutorul caruia se poate observa corectitudinea incadrarii imaginii unui obiect care urmeaza sa fie fotografiat. (Med.) Aparat pentru masurarea asimetriei imaginii retiniene dintre cei doi ochi. - Din fr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*iconometru
s.n. Vizuina de urs; Vizuina a altor animale salbatice. Fig. Culcus; locuinta. - Din sl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*barlog
s.n. - Vizuina. - Var. Megl. Sl. (Miklosich, 15); cf. sb. , rut. , pol. , rus. Din sl. a intrat si in alb. , mag. ngr. ???????? (G. Meyer, II, 44).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*birlog
s.n. Vlastar care rasare pe langa tulpina porumbului; copil^2 . suf.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*copilet
s.n. v. (Med.) Incercuire. Metoda chirurgicala de reducere a calibrului uterin. [Scris si: ] - Din fr. [DEX '98](by 14W7S7e1r1g9i10o)*cerclaj
s.n. v. Obiect casnic, in special vas (de lemn); unealta veche. [Var.: s.n.] [DLRM](by 5W5S14e14r7g8i1o)*ciuvei
s.n. - Vocabular. - Var. (inv.) Fr. si mai inainte (sec. XVIII) din ngr. without (Galdi 205).(by 11W11S4e4r13g13i6o)*lexic
s.n. Vocala adaugata (in unele limbi indo-europene) la inceputul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. - Din fr. , lat.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*augment
s.n. - Volan, garnitura inv. a rochiei de dama. Probabil fr. (Tiktin; Candrea). Cf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*manget
s.n. Voltmetru de curent alternativ gradat in decibeli in raport cu un nivel de referinta, utilizat pentru masurarea nivelului de transmisiune a semnalelor, a atenuarii, a castigului si a amplificarii in instalatiile de telecomunicatii. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*decibelmetru
s.n. Voltmetru pentru masurarea sarcinii electrice care a trecut printr-un circuit electric de curent continuu. - Din fr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*coulombmetru
s.n. Voltmetru pentru masurarea tensiunii in kilovolti. (din fr. ) [def. ] (by 10W11S4e4r12g13i6o)*kilovoltmetru
s.n. Volum alcatuit din doua sau mai multe lucrari diferite legate impreuna. - Cuv. lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*colligatum
s.n. - Volum al vinzarilor de marfuri. Tc. (Seineanu, II, 156; Lokotsch 505), cf. alb. , bg. Cuvintul tc. pare a proveni din acelasi etimon ca Este inca frecvent.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*dever
s.n. - Vopsea, glazura, etc. Fr. sau germ. - Der. vb.; s.m.; vb. (inv., a da cu lac), din germ. (Borcea 195).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*lac
s.n. - Vorbarie, taifas. - Mr. , megl. Tc. (Roesler 587; Miklosich, II, 117; Berneker 683; Seineanu, II, 232), cf. ngr. ????, alb. , bg., sb. - Der. , s.f. (trancaneala; bagatela, moft); , vb. refl. (a o duce bine), pentru a carui der. din cf. Philippide, II, 719 (dupa Cihac, II, 164, din sl. "a zacea"; dupa DAR, din mag. "a atirna"; pentru Scriban, legat de slov. "a hoinari"); , s.m. (limbut, sarlatan).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*laf
s.n. Vorba sau expresie caracteristica oamenilor de la periferie; obisnuinta de a colporta informatii (rautacioase) la adresa cuiva; barfeala, clevetire; vorbe astfel colportate. suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*mahalagism
s.n. Vorba sau fapta care vrea sa para teribila, grozava, formidabila. Atitudine, comportare, manifestare bizara, neobisnuita; extravaganta, excentricitate; ticneala. suf. (by 7W1S9e10r3g3i12o)*teribilism
s.n. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a-l convinge sa procedeze intr-un anumit fel, intr-o imprejurare data; povata, indemn, indrumare. Adunare de oameni intruniti pentru a delibera, a lua hotarari sau (in trecut) a ajuta la conducerea tarii. (In trecut) = organ local al puterii de stat (in regiuni, raioane, orase si comune); cladirea in care isi avea sediul acest organ. Consfatuire, consiliu. (Pop.) Conversatie, taifas. (Rar) Zvon, veste, vorba. [Var.: s.n.] - Din sl. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*sfat
s.n. Vorbire cu nuanta ironica, in care oratorul face adversarului o concesie fara valoare. [< + ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*apologism
s.n. Vorbire sau scriere incurcata, confuza. [Pr.: - Var.: s.f.] - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*galimatias
s.n. v. (Parte dintr-o) compozitie muzicala care se canta intr-un tempo lent. Prima parte lenta, executata de doi solisti, intr-un balet clasic ("pas de deux"). [DEX '96](by 4W12S12e6r6g14i15o)*pasdedeux
s.n. - Vraja, vrajitorie. - Calitati care atrag, sarm. - Var. (inv.) Mr. "venin". Gr. ???????? "venin", direct (Murnu 24; Diculescu 474), sau prin intermediul lat. (Philippide, 18; Puscariu 583; Candrea-Dens., 551; REW 6462; DAR; Rosetti, I, 166; cf. Seineanu, 188), mr., direct din ngr., cf. alb., bg. "venin". Der. , vb. (a vraji; a incinta; a seduce, a fascina); adj. (incintator, seducator); s.m. (vrajitor, vraci); , s.f. (vrajitoare); adj. (ca vrajitorii); , s.f. (vraja, farmece); s.f. (vraja, magie). - Der. neol. , s.f., din fr.; , s.m., din fr.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*farmec
s.n. - Vreasc. Sl. "snop" (DAR); cf. - Der. , s.n. (vreasc); s.m. (pasare, Sylvia atricapilla).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*gatej
s.n. v. , s.n. Planta erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina inalta, cu frunze mari si moi, de un verde-inchis, cu flori trandafirii reunite in buchete Compus: = varietate de tutun cu tulpina ramificata si cu flori galbene-verzui Frunzele de tutun , care, supuse unui tratament special, se fumeaza, se prizeaza sau se mesteca. (Inv.) Pachet de tutun [Var.: s.n.] - [DLRM](by 10W11S4e4r12g13i6o)*tiutiun
s.n. v. Unitate de masura pentru masa in sistemul metric; (sens curent) unitate de masura pentru greutate, egala cu o mie de grame; kil. (Fiz.) = unitate de masura a fortei, a carei valoare este egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia gravitationala normala. Etalon metalic egal cu un kilogram . (Impr.) Litru. [Scris si: - Abr.: ] - Din fr. [DEX '98](by 9W3S3e11r12g5i5o)*chilogram
s.n. Whisky scotian. (Eliptic) Sticla, pahar cu scotch . - Cuv. engl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*scotch
s.n. Zacamant cu aspect de placi format in crapaturile scoartei pamantului prin consolidarea magmei sau prin depunerea unor minerale aflate in solutie in apele termale; vana. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*filon
s.n. Zacamant de roci magmatice intruzive, care se prezinta sub forma unor spatii lamelare umplute cu topituri magmatice. [Scris si: ] - Din fr. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*sill
s.n. - Zagaz. - Lac artificial. - Canal, sant de irigatie. Sl. (Miklosich, 53; Cihac, II, 145; Conev 82), cf. bg., sb., cr., pol. , rus. - Der. (var. ), s.n. (lac artificial), din sl. (bg., sb., cr., ceh.) ; (var. ), vb. (a stavili apa prin diguri, a zagadui; a sapa santuri; a inunda); s.f. (dig; lac artificial). Cf. Barbulescu, si , XXXII, 1-26.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*iaz
s.n. - Zagaz, stavilar. - Ingramadire de lemne care se formeaza la inchiderea unei ecluze. Germ. (Draganu, III, 707). - In Banat.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*claus
s.n. - Zahar cristalizat in prisme mari. Germ. , din arab. ; cf. it. , sp. Raspindit prin comert (Borcea 180).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*candel
s.n. Zahar cristalizat in prisme transparente mari, obtinut prin cristalizarea lenta a zaharului din siropuri saturate, cu puritate mare. - Din germ. [zucker].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*candel
s.n. ~; zambol. (Argou) Palarie de paie. (din tc. ; cf. ngr. , bg. ) [si ](by 15W8S8e2r2g10i11o)*zimbil
s.n. Zarva, valva produsa de o fapta reprobabila, rusinoasa; indignare, revolta provocata de o asemenea fapta. Zgomot mare, galagie, taraboi. Expr. (Fam.) = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat. Intamplare care tulbura ordinea publica; fapta urata, rusinoasa, care provoaca indignare. Situatie rusinoasa; rusine. - Din fr. lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*scandal
s.n. Zbor cu avionul efectuat deasupra unui teritoriu determinat. - Din fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*survol
s.n. Zburdalnicie, zbenguiala, neastampar. Fig. Cantec vesel, saltaret. (Inv.) Gloata, multime in miscare; invalmaseala. [Var.: s.n.] - Din scr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*zbeng
s.n. Zdruncinatura. Fig. Efort, stradanie. Fig. Tulburare, zbucium, framantare. [Var.: s.n.] - Din (derivat regresiv).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*zdruncin
s.n. - Zeama acra preparata din fermentarea taritelor de griu. - Ciorba preparata cu aceasta zeama. - (Arg.) singe. Rut., rus. (Miklosich, 16). - Der. s.m. (porecla data soldatilor); s.n. (vas in care fermenteaza borsul); vb. (a fermenta).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*bors
s.n. Zeama acra preparata din tarate de grau, de secara sau de sfecla de zahar fermentate in apa; ciorba preparata cu aceasta zeama. Expr. (cuiva) sau = a se amesteca (neintrebat) in treburile cuiva. (Fam.) = a minti. (cuiva) = a-i tasni cuiva sangele din nas. = a se infuria. (Arg.) Sange. - Din rus., ucr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*bors
s.n. Zel, ravna, stradanie de a face prozeliti. Devotament, atasament (la o credinta, la o doctrina etc.) specific prozelitilor. - Din fr.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*prozelitism
s.n. - Zer scurs din casul stors. - Var. Origine incerta. Pare a fi un deverbal al sl. "a presa", care nu a lasat reprezentant direct in rom. Der. nu este clara; si nu se poate afirma cu siguranta ca este cuvint identic cu , s.n. (Olt., tanc, stinca), s.f. "femeie de moravuri usoare", pe care DAR il pune in legatura cu mag. "gaita", s.f. (peste marunt). Tiktin il pune in legatura pe cu germ. , care nu pare convingator. Daca depinde de sl. , apartine aceleiasi familii ca , vb. (a presa, a stoarce brinza; a stoarce; a amesteca, a bate), din sl. ; (var. ), s.f. si n. (zer de lapte); , s.f. (actiunea de a stoarce casul); jintuitoare, s.f. (storcatoare); , s.n. (storcatoare). Cf.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*jant
s.n. Zer untos care se scurge la fabricarea cascavalului, in urma oparirii casului cu apa clocotita, constituind materia prima pentru obtinerea untului de cascaval. Partea lichida ramasa dupa coagularea laptelui. Zara fiarta ramasa de la prepararea urdei. - Et. nec.(by 2W2S3e11r11g5i5o)*jant
s.n. Zgomot caracteristic al respiratiei in afectiunile bronhiilor sau ale alveolelor pulmonare. - Din fr. (by 6W7S15e15r15g9i9o)*ral
s.n. Zgomot caracteristic, ascutit si puternic, pe care il fac vantul, furtuna, vijelia; suieratura. Zgomot ascutit produs de anumite corpuri care se deplaseaza, se misca, se invartesc sau spinteca aerul cu iuteala; suieratura. Sunet ascutit, strident si prelung produs cu ajutorul unui instrument special (signal, sirena etc.) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete; suieratura. Sunet sau tipat (ascutit) scos de unele animale si pasari; suieratura. [:Pr.: ] - Din (derivat regresiv).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*suier
s.n. Zgomot caracteristic provocat de strangerea falcilor si frecarea dintilor de jos cu cei de sus (in momente de manie, de suferinta etc.). P. gener. Zgomot scartaitor, strident; scartait. suf. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*scrasnet
s.n. Zgomot caracteristic (surd si puternic) produs de o lovitura, de o izbitura etc., precum si de ardere, de o explozie, de descarcarea unei arme etc., pocnitura. Zgomotul caracteristic produs de spargere, de crapare etc. suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pocnet
s.n. Zgomot continuu, monoton, lin, usor si placut produs de curgerea unei ape, de frunzele miscate de vant etc.; murmur, susurare. - Din (derivat regresiv).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*susur
s.n. - Zgomot. Creatie expresiva, care imita mai cu seama zumzetul insectelor. Este cuvint rar, care abia daca figureaza in unele dictionare. Cf. aceeasi intentie expresiva in > , si in gr. ???????, sl. ngr. ??????????? "a fierbe" (> mr. ), mag. "a bilbii". Der. (var. ), vb. (despre copii, a ginguri; despre porumbei si turturele, a ginguri), cf. megl. "a bilbii"; (var. ), s.f. (insecta), care ar putea proveni direct din sl. "zumzet" (Cihac, II, 114; Conev 52); (var. ), s.f. (insecta); , s.m. (gindac); , s.f. (bulgare, grunz, cocolos), prin comparatie cu forma generala a insectelor; , s.f. (cocolos, obiect rotund), cf. ; , s.m. (insecta; Trans. de Nord, sarpe), cu suf. - (DAR presupune un prototip sl. , care pare inutil); vb. (despre copii, a ginguri; a fi nepasator); , adj. (minuscul); , adj. (bilbiit), reproduce direct sl. , care reprezinta aceeasi radacina expresiva, cf. sb. ; , vb. (a se bilbii, a gingavi; despre copii, a ginguri); s.f. (bilbiiala), cf. Miklosich, 150; Byhan 312; Lowe 32; , s.f. (insecta, Gymnopleurus pilularius), al carui nume pare a indica incrucisarea cu , cf. numele sau de la ; (var. ), vb. (a ginguri; a grohai); , s.m. (porumbel); , s.m. (porumbel); s.f. (porumbita), cf. bg., sb. (dupa Cihac, I, 130, Conev 53 si Skok 73, din sl., ceea ce este adevarat numai pentru mr. , megl. ; dupa Seineanu, II, 192, din tc. "cu piept mare").(by 1W1S9e10r3g3i11o)*ging
s.n. Zgomot de copite sau de picioare (incaltate) care izbesc pamantul; tropotit. - Din bg., scr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*tropot
s.n. Zgomot (de mare intensitate) de scurta durata, produs de ceva care izbeste aerul sau alte corpuri; plesnitura. (Rar) Zgomot produs de un obiect care se sparge sau crapa. (Rar) Lovitura (de bici). suf. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*plesnet
s.n. Zgomot facut de cineva cu gura cand mananca repede si lacom; sunet produs prin desprinderea brusca a limbii de cerul-gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprima mirarea, placerea, admiratia. Zgomot produs de un lichid sau de o substanta vascoasa care se loveste sau care este lovita de un corp tare; plescaire, plescaitura; pleoscait. (Rar) Pocnet. - V. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*plescait
s.n. Zgomot mare, larma, zarva, vacarm. Involburare, curs repede, talazuire a unor ape. Fig. Agitatie, tulburare, zbucium sufletesc. - Din fr. lat. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*tumult
s.n. Zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire; zanganire, zangat. [Var.: s.n.] - V.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*zanganit
s.n. Zgomot prelungit produs de diferite lucruri in miscare sau in vibratie; vajait, muget, freamat, fosnet, huiet. Spec. Zgomot infundat, produs prin detunari repetate; bubuit, duduit, trosnet, parait. Spec. Zgomot produs de un vehicul in mers sau de o masina in actiune; huruit. Spec. Zgomot scurt, puternic, produs de lovirea unor obiecte de metal; zanganit, zuruit. Spec. Sunet produs de unele instrumente muzicale sau de clopote. Zgomot mare, galagie, vacarm, larma, vociferare. (Inv.) Zvon, stire; veste. (Rar) Ecou. suf.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*vuiet
s.n. Zgomot produs de frecarea unui obiect de altul, de un mecanism stricat, de organele respiratorii bolnave etc. - V.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*harait
s.n. Zgomot produs de rostogolirea unui lucru, de izbirea unui obiect de altul etc. [Var.: s.n.] suf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*troncat
s.n. Zgomot produs de trecerea aerului prin caile respiratorii (laringe, bronhii, trahee), ingustate din cauza unor leziuni, a unor infectii etc. Sforaiala care se aude la cai cand sunt goniti la galop. - Din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*cornaj
s.n. Zgomot puternic care insoteste o descarcare electrica atmosferica (fulger sau trasnet). (Rar) Trasnet. Fig. Zgomot puternic, rasunator. - Lat. (dupa (by 15W8S8e2r2g2i11o)*tunet
s.n. Zgomot surd produs de frunzele miscate de vant, de valurile marii etc.; frematare. Murmur de voci innabusite sau nedeslusite. Zgomot, larma. Fig. Fior, infiorare. [Var.: (reg.) s.n.] - Din lat. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*freamat
s.n. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care alearga. Mersul unui cal in trap sau in galop; goana. Zgomot produs de caderea precipitata a ploii sau a grindinei; ploaie torentiala de scurta durata sau grindina abundenta venita pe neasteptate. Curgere repede (si zgomotoasa) a unui torent sau a valurilor in miscare. Izbucnire (repetata) de aplauze; zgomotul produs de aceste aplauze. Miscare saltareata (si zgomotoasa) de invartire la unele dansuri populare. - Din bg.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ropot
s.n. Zgomot usor produs de curgerea apei, de bataia vantului, de frunze etc. Zgomot de glasuri care soptesc; vorbire in soapta. Loc. adj. si adv. = in soapta, pe soptite. - Din sl.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sopot
s.n. Zgomot violent si confuz produs de lovituri sau de glasuri care rasuna in acelasi timp; protest zgomotos; larma, galagie, scandal. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*tapaj
s.n. Zid care sustinea, in antichitate, scena unui teatru deasupra orchestrei. Parte a orchestrei care sa afla in fata acestui zid. - Din fr.(by 4W12S13e6r6g6i15o)*hiposceniu
s.n. - Zid de sustinere din piatra, fara ciment. Fr. - Der. vb. (a intari cu ziduri).(by 7W8S1e1r9g10i10o)*pereu
s.n. Zi de primire la unele familii (aristocrate); petrecere care avea loc intr-o astfel de zi. - Din fr.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*jurfix
s.n. Zid (facut dintr-un material refractar) care apara de flacari o parte mai expusa a unui cazan de aburi. .(by 8W9S9e2r3g11i11o)*parafoc
s.n. Zi sau, perioada de timp care precede un eveniment. Loc. adv. = cu o zi (sau cu o seara) inainte; putin timp inainte, foarte aproape (de)... Faptul de a ajuna ; post (negru). Zi in care se ajuneaza . - (derivat regresiv).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*ajun
s.n. Ziua de sambata la mozaici si la unii sectanti crestini, reprezentand ultima zi a saptamanii, considerata zi de sarbatoare. Adunare de vrajitoare care, dupa credintele evului mediu, avea loc sambata, la miezul noptii, intr-un loc singuratic. Fig. Galagie mare produsa de o multime zgomotoasa. - Din fr. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*sabat
s.n. Zona amenajata la intrarea intr-un port, pentru o scurta stationare a navelor. - Din fr.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*avanport
s.n. Zona care cuprinde suprafata construita a unui oras sau a unui sat. (< lat. ).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*intravilan
s.n. Zona circulara a sferei ceresti in care se afla cele douasprezece constelatii corespunzatoare lunilor anului si prin fata carora trece drumul aparent al Soarelui in cursul unui an; fiecare dintre cele 12 sectoare ale acestei zone. sau = figurile simbolice ale zodiacului reprezentand cele douasprezece constelatii. Carte de astrologie cuprinzand preziceri asupra destinului oamenilor, potrivit zodiei in care s-au nascut; carte de zodii. - Din ngr. [kiklos] .(by 14W7S8e1r1g9i10o)*zodiac
s.n. Zona de tranzitie intre Sahara si savanele Africii subecuatoriale, cu vegetatie de savana uscata si de stepa. - Din fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*sahel
s.n. Zona la intrarea intr-un port, inconjurata partial de diguri de aparare si destinata stationarii temporare a navelor; avanport. .(by 7W1S1e9r10g3i3o)*anteport
s.n. (Zool.) Apendice bilobat al unor viermi, care serveste la deplasare. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*parapod
s.n. (Zool.) Celula urzicatoare in ectodermul unor celenterate. - Din fr.(by 6W14S14e8r1g2i10o)*cnidoblast
s.n. (Zool.) Formatie tubulara a corpului meduzelor, unde se afla orificiul buco-anal. Structura anatomica in forma de maner. - Din fr., lat. (by 8W1S1e2r10g10i3o)*manubriu
s.n. (Zool.) Gen de amoniti fosili caracterizat prin cochilie larg rasucita si cu deschidere circulara. - Din fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*litoceras
s.n. (Zool.) Loc sub pielea corpului unui animal in care se depune de preferinta grasimea. - Din fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*maniament
s.n. (Zool.) Orificiu bucal sau regiune din jurul acestuia la unele nevertebrate. (La gasteropode) Regiune ingrosata din jurul cochiliei, care secreta o substanta din care se formeaza cochilia. - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*peristom
s.n. (Zool.) Segment al benzilor musculare longitudinale la acraniate si la pesti, care inlesneste inotul. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*miomer
s.n. - Zori de zi. - Ajunul sarbatorii de Sf. Gheorghe. - Var. Ngr. without "foarte devreme" (Bogrea, I, 266; Diculescu, 448; Candrea). S-au propus alte explicatii, care par mai putin convingatoare: din lat. (Hasdeu 1108); de la si (Spitzer, II, 284-87); din lat. (Procopovici, V, 383-90; REW 6793c); de la un lat. (Pascu, XXV, 197); din ngr. ?????????? "de dimineata" (Diculescu, 448); din lat. (Graur, III, 50). Daca der. pe care o propunem este exacta, nu-si au loc explicatiile lui Graur, privitoare la dezvoltarea > , cf. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*proor
s.n. - Zvon; faima. Pol., rus. "zgomot" (Cihac, II, 30; DAR); cf. Se foloseste in Mold.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*buh
Soarta, viitor. Forta sau vointa supranaturala despre care misticii cred ca hotaraste tot ceea ce se petrece in viata; fatalitate. [Pl. / < fr. , it. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*destin
s. oaste, ostire, putere, trupe (pl.), (inv. si reg.) armada, sirag, tabara, (inv.) armie, ordie, ostasime, ostime, sila, tarie, (fig.) sabie. $(Orasul a fost cucerit de ... dusmana.)(Merge la ....)(Isi face ... la...)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*armata
Soba de fier de obicei cilindrica, folosita la incalzit. [Pl. , var. s.n. / < fr. - nume propriu].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*godin
soba joasa, mare, zidita in perete, cu vatra larg deschisa; camin. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*semineu
Soba mare ca un cuptor in zid, folosita la incalzirea unei camere; camin. [Pl. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*semineu
(soba, vatra, horn, incapere subterana de acces la o conducta) s. n., pl. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*camin
s. obiectie, observatie, rezerva, (rar) observare. $(Are unele ... dupa lectura romanului.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*critica
s. obiect, (inv.) materie, unealta. $(Fiinte si ...uri.)(A facut un ... de calitate; s-a apucat de ....)activitatefaptaproblemachestiuneintamplare(FIZ.) lucru mecanic$ = (iesit din uz) travaliu.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*lucru
s. obol, ofranda, (grecism inv.) sinisfora. $(O ... baneasca.)ajutor(O valoroasa ... la ...)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*contributie
Sobru, aspru, sever, grav. Lipsit de ornamente, de podoabe. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*auster
s. ocacait, oracaiala, oracaire, (rar) miorcait, (reg.) miorcoteala, miorcotire. $(... broastelor.)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*oracait
[SOCAR] varianta a jocului de fotbal in care folosirea mainilor este complet interzisa. (< engl. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*soccer
s. ocheana, (pop.) balos, (reg.) goghie, ochenita, taran, taranca, taranca, tarancuta, (prin Dobr. si Munt.) taharau. v.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*babusca
s. ochi, (reg.) beuca, burduf, produf, toana, vad, (Mold.) produsca, (prin Munt.) scorbura, (prin Mold.) stioalna. $(... facuta in gheata.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*copca
s. ochi, (reg.) ochet. $(... la o sfoara.)(... de prins pasari, caini.)(... la capatul unei funii.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*lat
... Societate (anonima) care detine majoritatea actiunilor altor societati (subordonandu-le). /<engl., fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*holding
Societatea romaneasca aflata intr-un amplu proces de schimbare sociala este determinata sa acorde un interes deosebit si sa dovedeasca totodata responsabilitatea in gestionarea fenomenelor de devianta sociala.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*societatea
societate de asigurari care preia partial sau integral riscurile ce depasesc capacitatea de plata a reasiguratului. (< reasigura + -tor)(by 9W3S3e11r12g5i5o)*reasigurator
Societate fictionala pusa in antiteza cu "utipia". Din greaca, "dys" ("???-") = rau si "topos" ("?????") = loc.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*societate
soclu la fiecare dintre extremitatile unui fronton destinat a sustine statui sau alte ornamente. (< fr. , gr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*acrotera
Soclu masiv de piatra, de obicei in mai multe trepte, de la baza unei constructii. /<fr. (by 12W5S14e14r7g8i1o)*stereobat
s. ocna, subteran, (inv. si reg.) baie, (inv.) madem, miniera. $(Au intrat in ....) (... de aur.)$(by 5W5S14e14r7g7i1o)*mina
Socotit ca probabil; ipotetic. Care arata o actiune probabila. [Cf. lat. , it. , fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*prezumtiv
Socrate (Greaca: ???????? Sokrates) (n. cca. 470 i.Hr. - d. 7 mai 399 i.Hr.) filosof al Greciei Antice, nascut la Atena. Gandirea socratica graviteaza in jurul cunoasterii de sine - Gnothi se auton. Metoda socratica implica principiul nestiintei, ironia si maieutica, nu in separatie, ci in unitatea lor. In aratarea adevarului, Socrate ia ca principiu prim teza: "Stiu ca nu stiu nimic". Socrate a fost primul ganditor care a luat ca obiect al meditatiei sale fiinta umana.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*socrate
Soc, reactie nervoasa cauzata de frica, de repulsie, care face sa se zbarleasca parul. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ]. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*oripilatie
s. ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, sustinator, (rar) proteguitor, protejator, (inv.) arca, partinitor, pazitor, priitor, scutitor, (fig.) reazem. $(El era ...ul sau.)avocatfundas.$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*aparator
s. odagaci, sapunarita, (reg.) berbecei (pl.), grozdica, juni (pl.), mielusei (pl.), sapuior, sapun, sapunar, sapunas, sapunel, sapunioara, sapunita, spu-marita, vacarica, vacarita, buruiana-alba, floa-rea-calugarului, floarea-studentului, flori-albe (pl.), flori-batai (pl.), flori-de-sopon (pl.), flori-de-ta-ietura (pl.), iarba-de-sapun, iarba-de-soponit, mararul-calului, rupturi-de-mal (pl.), spuma-ca-lului, (inv.) sapunare, sapunarica.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ciuin
s. odihna, repaus, somn, (arg.) soileala. $(Dupa o ora de ..., s-a sculat.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*dormit
[SODI] material fibros prin destramarea resturilor de fire si de tesaturi de lana, material de amestec in filatura de lana cardata. (< engl. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*shoddy
s. ofidian, (reg.) gandac, peste, (inv.) zmeu. crotal, (inv.) sarpe-sunator; = cobra, (rar) naja. iulus. art.) (reg.) calea-ratacitilor.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*sarpe
Sofism constand in a demonstra o alta teza decat cea propusa initial. [< lat. ]. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*ignoratioelenchi
s. oftare, suspin, suspinare, suspinat, (pop.) aht, (inv. si reg.) oft, (inv.) oftatura. $(Un ... de usurare.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*oftat
s. ogor, (pop.) moina, (reg.) mejdina, morhoanca, morogan, morunca, nadaz, navaloaca, noroi, obleaga, orpie, rat, toloaca. $(Pamantul arabil temporar nelucrat se numeste ....)(Locul plin de buruieni se numeste ....)paragina$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*parloaga
s. ograda, (pop.) batatura, (reg.) arman, batiste, ocol, (prin Ban. si Transilv.) arie, (Ban. si prin Transilv.) avlie, (Transilv.) odor, (prin Ban.) voret. $(... unei case.)palat(S-a dus la ... mosierului.)(JUR.) curte de casatie$ = (inv., in Transilv., Maram. si Ban.) tabla.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*curte
Soi de cartofi de calitate inferioara folositi pentru hrana animalelor (in special a porcilor). /<ucr. (by 13W7S7e7r1g1i9o)*barabula
soi de mar de origine olandeza, cu fruct de marime mijlocie, conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusa la soare. (< fr. , germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*renete
Soi de mar originar din America de Nord, ale carui fructe se pot conserva usor. [Pron. , acc. si , scris si [< engl. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*ionatan
= soi de mar originar din Anglia, cu fructele de culoare galbena-aurie cu dungi carmin. // Fructul acestui pom. [< fr. , germ. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*parmen
soi de pere mari, rotunde, galbene, zemoase si aromate. (adj.) pere e. (< fr. , it. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*bergamota
Soi de prun avand fructe de forma sferica, cu miez galben, zemos si dulce. /Din (by 10W10S4e4r12g13i6o)*goldan
Soi de prun cu flori albe, solitare, si cu fructe drupe, de forma sferica, comestibile. /Orig. nec.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*corcodus
soi de struguri cu ciorchini mici si boabe indesate, si rotunde, de culoare neagra-violeta. vinul obtinut. (< fr. )(by 15W15S8e9r9g2i3o)*cabernet
Soi de visin cu fructe mari carnoase de culoare rosie-deschisa. /Orig. nec.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*spanca
Soi de vita de vie cu bobite mici si lunguiete, de culoare neagra-rosiatica. /+ suf. $...ita$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cornita
soi de vita de vie cu ciorchini de marime mijlocie, cu boabe albe, dese. (< germ. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*silvaner
soi de vita de vie cu ciorchinii mijlocii, cilindrici, cu boabe dese, verzi-galbui. vin alb superior. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*furmint
soi de vita de vie cu struguri rosietici, cu boabele dese, rotunde. vin din acest soi de vita. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*alicante
Soi de vita de vie cu struguri rosietici si boabe sferice. Vin licoros originar din Spania. [< fr., sp. , cf. - oras in Spania].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*alicante
Soi de vita de vie de origine franceza, cu ciorchini cilindrici si boabe mici, negre si rotunde. Vin obtinut din strugurii acestei vite. [< fr. ].(by 13W13S13e6r7g15i15o)*merlot
Soi de vita de vie din care se fac stafide. [G.-D. ] /<turc. fr. germ. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*sultanina
Soi de vita de vie originar din Franta, cu ciorchinii mici, cilindrici, indesati si cu boabe verzui, usor transparente. Vin produs din acest soi de vita. [Pron. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sauvignon
Soi de vita de vie originar din Franta, cu ciorchini mici si boabe rotunde albe-verzui, din care se produc vinuri dulci; vin din acest soi. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*chardonnay
s. oier, pastor, (inv. si reg.) pacurar, (Maram. si nordul Transilv.) oies$. (Un ... cu o turma de oi.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cioban
soim din zona tropicala a Americii, care traieste mai mult pe sol, hranindu-se cu cadavre, serpi, insecte si moluste. (< amer., sp. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*caracara
Sol argilos de culoare neagra, format in regiunile tropicale si subtropicale uscate. [< germ. < cuv. indian].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*regur
solbozit in mila, inghitit in sila, cimenteaza clar o relatie stabila, reprezinta rezultatul....lipicios al dracu'(by 4W4S12e13r6g6i15o)*solbozit
Sol calcaros, format intr-un climat umed, sub o vegetatie ierboasa. [< fr. , pol. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*rendzina
sol calcaros, format intr-un climat umed, sub o vegetatie ierboasa. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*rendzina
Sol cu un continut sporit de saruri minerale si neprielnic agriculturii. /<rus., ucr.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*solonet
Solda, leafa; ajutor banesc acordat cuiva; subventie. [Pron. / cf. germ. , lat. ].(by 15W9S9e9r2g3i11o)*stipendiu
Soldat aflat la dispozitia unui ofiter pentru servicii personale. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*ordonanta
Soldat calare dintr-o unitate militara, insarcinat cu paza frontierei si cu transmiterea stirilor oficiale. /<pol. sb. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*pantir
Soldat care facea parte dintr-un corp de cavalerie turco-egiptean. Persoana nascuta dintr-un parinte alb si unul indian. Om fara personalitate si fara pareri proprii. / < fr. , cf. ar. - sclav].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*mameluc
Soldat care indeplinea functia de servitor al unui ofiter; ordonanta. /<rus. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*vistavoi
Soldat de cavalerie care se ocupa cu aprovizionarile cu furaj ale unitatii. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*furajor
Soldat de origine polona, angajat cu leafa in armata Moldovei; mercenar polonez. /<pol. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*joimir
Soldat din arma infanteriei avand misiuni de cercetare; infanterist. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*tiralior
Soldat din armata italiana, corespunzator vanatorilor de la noi. [Pron. / < it. ].(by 4W4S4e13r13g6i7o)*bersalier
Soldat din cavaleria grea franceza, care purta casca si platosa. [Pron. , var. s.m. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cuirasier
Soldat din cavaleria grea franceza, care purta cuirasa si casca. [Sil. ] /<fr. (by 4W5S13e13r13g7i7o)*cuirasier
Soldat din garda personala a sultanului sau a domnilor tarilor romanesti. /<turc. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*paic
Soldat din infanteria usoara care statea in fruntea legiunilor sau intre cohorte si centurii. Soldat din armatele napoleoniene cu insarcinari de infanterie usoara. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*velit
Soldat dintr-o legiune romana. Soldat, militar din legiunea straina. [Pron. / < lat. , fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*legionar
Soldat inarmat care face serviciul de paza a unui post. [Var. s.f. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*santinela
Soldat inarmat cu carabina. Soldat care face serviciu de politie in Italia. [Pron. / < fr. , it. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*carabinier
Soldat inarmat cu o arbaleta. Grinda care serveste la sustinerea penelor pe care se fixeaza capriorii unui acoperis. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*arbaletrier
Soldat inarmat cu o muscheta. Nobil care facea parte dintr-un corp militar de calareti apartinand casei regale franceze. [Var. s.m. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*muschetar
Soldat in corpul de garda al vechilor regi persi. [< fr. , cf. gr. - purtator de lance].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*dorifor
Soldat indigen din armata coloniala britanica din India. [Pron. / < engl. , cf. pers. - cavalerist].(by 15W9S9e9r2g3i11o)*sepoy
Soldat indigen din trupele coloniale italiene din Somalia. [Pl. / < it. , cf. - turban < cuv. somalez].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*dubat
Soldat insarcinat sa arunce grenade. Soldat dintr-o unitate de elita a infanteriei, in unele tari. [Pron. , var. s.m. / < fr. , germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*grenadier
Soldat in serviciu de paza si supraveghere la poarta unei cazarmi, intr-un dormitor etc.; serviciul pe care il indeplineste acest soldat. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*planton
soldati veterani inarmati cu lance, prima linie de lupta dintr-o legiune romana. (< lat. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hastati
(soldat otoman, militar din coloniile franceze din Africa) s. m., art. pl. art. (sil. -)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*spahiu
Soldat roman atasat pe langa un centurion sau un tribun. [< lat. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*cornicular
Soldat roman care facea serviciul in flota. [Pron. / < lat. , cf. - flota].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*clasiar
Soldat voluntar care nu facea parte dintr-o armata regulata; partizan al miscarii de rezistenta din Franta in timpul celui de-al doilea razboi mondial. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*franctiror
soldat voluntar care nu facea parte dintr-o armata regulata; partizan al miscarii de rezistenta din Franta intre 194^0-194^4. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*franctiror
Sol de culoare inchisa, avand o fertilitate naturala ridicata, format din vegetatie ierboasa, in conditii de clima temperata. [Sil] /<rus. (by 1W9S10e10r3g4i12o)*cernoziom
sol de semidesert cu un continut redus de humus, bogat in carbonat de calciu. (< germ. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*seroziom
Sol de semidesert cu un continut redus de humus, bogat in carbonat de calciu. [Pron. / cf. rus. - cenusiu, - pamant].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*seroziom
Sol din regiunile tropicale, colorat in rosu, in galben sau in cafeniu si rezultat prin alterarea chimica a rocilor. [Pl. / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*laterit
[SOLEI] (despre obiecte de imbracaminte plisate) in forma de raze. (adj.) fusta ~. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*soleil
sol evoluat prin dezalcalizare, in al carui profil se afla un orizont eluvial. (< rus. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*solodiu
sol foarte galben, neevoluat, din roci consolidate, care au suferit o puternica eroziune. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*litosol
sol format de depunerile ramase dupa retragerea apelor marii. (< germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*marsa
Sol format de depunerile ramase dupa retragerea apelor marii; marsa. [< fr., ol. , germ. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*polder
Sol format de depunerile ramase dupa retragerea apelor marii. V. [< germ. , rus. ].(by 1W9S9e2r3g3i11o)*marsa
sol format in conditii de clima si de vegetatie diferite de cele actuale. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*paleosol
Solidaritate, cooperare intre natiuni, popoare, tari egale in drepturi, pe baza unor interese si vederi comune, in scopul sprijinului reciproc al dezvoltarii relatiilor politice si economice, al progresului si pacii. = principiu fundamental care exprima unitatea si solidaritatea de clasa, internationala a oamenilor muncii din toate tarile in lupta impotriva exploatarii si asupririi. [Pron. / Cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*internationalism
sol in stare incipienta de formare, care ia nastere din depozite sedimentare. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*regosol
Solista de opera sau de opereta care interpreteaza rolurile principale. /<it. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*primadona
sol negru, de mare fertilitate, in regiunile (sub)tropicale uscate, de savane si prerii, pe roci magmatice, pe calcare si depozite argiloase. (< germ. , fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*regur
Sol nisipos si lutos, sarac in elemente nutritive. [Cf. fr. , rus. , germ. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*podzol
sol nisipos si lutos, sarac in elemente nutritive, sub vegetatia padurilor, intr-un climat rece si umed. (< rus. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*podzol
sol rosu, galben sau cafeniu din regiunile tropicale, rezultat prin alterarea chimica a rocilor. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*laterit
s. (Olt., Mold., Bucov. si Transilv.) glaja. $(Vas de ....)(O ... cu lapte.)geamlentila(... de lampa.)(CHIM.) sticla organica =sticla solubila$ = silicat de sodiu.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sticla
s. (Olt. si Ban.) vatarog. $(...ul este iedul sau iepurele de circa un an.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*vatui
s. (Olt. si Munt.) sfarleaza. $(... facuta din carabus.)moriscavajaitoare$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*zbarnaitoare
s. (Olt., Transilv. si Ban.) harang, (Mold., Transilv. si Maram.) tingalau, (prin Ban.) zvon. $(... al unei biserici.)talanga$.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*clopot
Solubilizare - dizolvarea rocii in apa de infiltratii ce trece prin rosturi, fisuri, sau alte deschideri. (completare la definitie. Se foloseite in hidrotehnica)(by 5W5S13e13r7g7i15o)*solubilizare
soluri acide (de la latinescul acris), care prezinta un orizont de iluviere a argilei, cu un grad scazut de satura ie in baze (dupa "Mihai Ielenicz si colaboratori, 1999, Dic ionar de Geofrafie Fizica, Editura Corint, Bucuresti)(by 3W12S12e5r6g6i14o)*soluri
Solutie acida cu care se trateaza pieile inainte de tabacire. [< engl. - saramura].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*piclu
solutie apoasa continand argint in particule fine, antiseptic. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*colargol
Solutie apoasa continand argint in particule fine, folosita mai ales ca antiseptic. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*colargol
Solutie apoasa de aldehida formica; incolora, cu miros intepator, iritant, intrebuintata, mai ales, ca dezinfectant. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*formalina
Solutie apoasa de formaldehida, folosita ca dezinfectant; formalina. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*formol
solutie apoasa de formaldehida, folosita ca dezinfectant, germicid si antiseptic; formalina. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*formol
solutie apoasa din iod si iodura de potasiu, reactiv, antimicotic, dezinfectant, antihelmintic etc. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i7o)*lugol
Solutie (apoasa) obtinuta prin fierberea unor plante (medicinale sau alimentare) in vederea extragerii principiilor active ale acestora. /<germ. lat.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*decoct
Solutie care coboara temperatura inghetarii lichidului din motoarele cu ardere interna. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*antigel
Solutie care se adauga in apa de racire a motoarelor cu ardere interna pentru a-i cobori punctul de inghetare. Anticongelant. [Pl. / cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*antigel
solutie care se introduce in circuitul de racire al motoarelor cu ardere interna. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*antigel
... Solutie chimica folosita pentru developarea fotografica; deve-lopator. /<fr. , lat. , $...a...um$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*revelator
Solutie colorata obtinuta din rasinoase, care se aplica pe obiecte pentru a le da lustru; strat protector sau ornamental. Smalt, email. Tehnica in gravura, constand in a da gravurilor un aspect asemanator cu cel al desenului in creion. Ceea ce da o culoare sau un aspect favorabil cuiva sau la ceva. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*vernis
Solutie concentrata, constand din zahar si apa sau suc de fructe, intrebuintata la prepararea unor dulciuri, a bauturilor racoritoare si a unor medicamente. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*sirop
Solutie concentrata de piroxilina, folosita la sectionarea fina a tesuturilor care urmeaza sa fie examinate la microscop. [Pron. / cf. germ. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*celoidina
Solutie concentrata de revelator, preparat pe baza de aminofenol. [< germ. - nume comercial].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*rodinal
Solutie cu care se fixeaza pe hartie desenele facute in carbune sau in creion, ferindu-le astfel de stergere. Solutie pentru par care fixeaza forma coafurii. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*fixativ
Solutie cu care se lipesc perucile, barbile, mustatile, nasurile false in teatru. [Cf. germ. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*mastisol
solutie cu care se lipesc perucile, barbile, mustatile, nasurile false, in teatru. (dupa germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*mastisol
= solutie cu o concentratie de zece ori mai mica decat aceea a unei solutii normale. [< fr. ]. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*decinormal
Solutie data cu prilejul dezlegarii unei cauze de catre un organ de jurisdictie prin interpretarea unei norme prevazute de lege sau de alt act normativ ori prin determinarea normei juridice aplicabile cazului cu ajutorul principiilor legislatiei. Totalitatea hotararilor pronuntate asupra unor anumitor cazuri de unul sau de mai multe organe de jurisdictie. Stiinte juridice; drept. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*jurisprudenta
Solutie de baza de oxid de aluminiu gelatinos, amestecata uneori cu un colorant, folosita in pictura. Suc rasinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepara o solutie pentru lustruit mobile. Lichid cu care se acopera unele corpuri pentru a le feri de umezeala, de rugina etc. [Cf. fr. , germ. , lat. < pers. - culoare rosie < hind. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*lac
Solutie de efect, gasita si utilizata intr-o opera literara, de critica etc. / + suf. ...(by 12W5S5e14r14g7i7o)*gaselnita
Solutie de guma arabica in apa, care se adauga in potiuni. [< fr. , cf. ar. < cuv. persan].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*julep
solutie de nitroceluloza intr-un amestec de alcool si eter, in fotografiere, in farmacie etc. (<lat. , fr. )(by 12W13S13e6r7g15i15o)*colodiu
solutie densa de zahar in apa sau in suc de fructe ori de plante; bautura racoritoare preparata din ea (cu sifon). (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*sirop
Solutie de zahar in apa sau in suc de fructe ori de plante, care serveste la pregatirea dulciurilor si a unor medicamente. Bautura racoritoare preparata din solutia de mai sus si amestecata cu sifon. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sirop
solutie din esente aromate si alcool intrebuintata ca articol de cosmetica. /<fr. [eau de] n. pr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*colonie
Solutie din grafit si apa destinata protectiei termice a formelor din turnatoriile de metale(by 7W1S1e9r9g3i3o)*solutie
Solutie din ulei vegetal si oxizi metalici, folosita ca liant la prepararea vopselelor, ca grund pentru lemnarie etc. /<germ. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*firnis
Solutie eteroalcoolica de nitroceluloza folosita pe larg in medicina si in tehnica. /<fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*colodiu
Solutie folosita ca grund in lemnarie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor etc. [< germ. ].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*firnis
solutie folosita ca grund in lemnarie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor. (< germ. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*firnis
(solutie lichida sau gazoasa) care emana dintr-un recipient. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*efluent
Solutie obtinuta dintr-o planta prin oparirea ei cu un lichid fiert in clocote; medicament astfel pregatit. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*infuzie
Solutie obtinuta prin dizolvarea nitrocelulozei intr-un amestec de alcool si eter. [Pron. / < fr. , cf. lat. , gr. - cleios].(by 3W3S3e12r12g5i6o)*colodiu
: ... solutie pe baza de cloruri de potasiu, folosita ca dezinfectant. /<fr. n. pr(by 6W6S15e15r15g9i9o)*javel
solutie, suspensie coloidala care serveste la irigarea organismului prin perfuzie. (< perfuza)(by 9W9S2e3r3g11i12o)*perfuzat
Solvent sau amestec de solventi folositi intr-o solutie. [Pron. / cf. germ. ].(by 13W13S6e6r15g15i15o)*eluant
Somatie in dreptul roman facuta unui martor de catre persoana care il citeaza pentru marturie. [Gen. / < lat. , fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*vagulatie
s. ombilic. $(...ul pruncului.)(Si-a fript ...ul degetelui.)(BOT.) buricul-apei (Hydrocotyle vulgaris)$ = (pop.) umbreluta-de-apa, umbreluta-de-balta.(by 9W3S3e3r11g12i5o)*buric
s. omisiune, sarire, sarit. $(... unui pasaj din text.)neglijareignorare$.(by 12W5S14e7r1g10i10o)*omitere
s. omitere, uitare, uitat, (inv.) negri-jire. $(... unui amanunt semnificativ.)ignorare$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*neglijare
somnambul. (fam.) om care isi petrece noptile in chefuri. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*noctambul
Somnambul. Om care isi petrece noptile in chefuri. [< fr. , cf. lat. - noapte, - a merge].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*noctambul
somn artificial cu ajutorul unor impulsuri electrice, ca mijloc terapeutic. (< electro somn)(by 14W7S7e1r1g10i3o)*electrosomn
Somn artificial produs cu ajutorul curentului electric, folosit ca mijloc terapeutic in unele boli psihice si nervoase. [< + ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*electrosomn
Somn artificial provocat prin sugestie, in timpul caruia subiectul adormit este supus vointei hipnotizatorului. Fascinatie. [< fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i6o)*hipnoza
somn usor, incomplet, provocat prin folosirea de anestezice generale in doze slabe. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*subnarcoza
Somn usor, incomplet, provocat prin folosirea de anestezice generale in doze slabe. [< fr. ].(by 7W9S9e2r2g11i11o)*subnarcoza
Sonda electronica cu ecou acustic, folosita in ecolocatie; ecosonda. [Var. s.n. / cf. germ. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ecolot
Sondaj al straturilor inalte ale atmosferei cu ajutorul balonului. [< fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*aerosondaj
Sondaj al straturilor superioare ale atmosferei prin intermediul balonului meteorologic. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*aerosondaj
Sondaj meteorologic efectuat cu ajutorul unui avion. [Et. incerta}.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*aviosondaj
Sondaj realizat de catre institutii non-politice la iesirea de la urnele de vot, realizat cu scopul aflarii preventive a rezultatelor alegerii.(by 4W5S13e13r7g7i7o)*sondaj
Soparla cu creasta din America tropicala. [Pron. / < sp. < cuv. indian].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*leguan
Soparla mare carnivora, verzuie, cu placi osoase pe spate, ca un mic crocodil, care traieste in Africa, Asia si Australia. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*varan
Soparla veninoasa cu corp urias, de culoare portocalie sau neagra, care traieste in America de Nord si Centrala. [< engl. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*gila
soparla veninoasa uriasa, portocalie sau neagra, din America de Nord si Centrala. (< engl. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*gila
s. opozitie, opunere, rezistenta, (inv.) imponcisare, impotriveala, potrivire, potrivnicie, pricinuire. $(A intampinat o darza ....)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*impotrivire
s. oprire, pastrare, retinere. $(... unor bilete pentru spectacol.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rezervare
s. oprire, stationare. $(Loc de ...; ...ul in fata spitalului este oprit.)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*stationat
s. oprire, stationat. $(Loc de ...; ... in fata spitalului este oprita.)$(by 15W15S15e8r9g2i2o)*stationare
s. oprire. (... v. $gara. (Ma dau jos din tren la ... urmatoare.)(ASTRON.) statie cosmicastatie spatiala; statie spatiala =$ statie cosmica.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*statie
s. orator, vorbitor, (rar) cuvantator. $(Un ... bine documentat.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*conferentiar
s. ordin calugaresc, ordin monahal. $(La catolici, ordinul monahal se numeste ....)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*congregatie
s. ordine, regula, randuiala.$ (Obis-nuit cu ...; respectati ...!)bransastiintaobiect$.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*disciplina
s. organism. $(... constituit de stat.)autoritatepublicatie(ANAT.) organ genital organ rudimentar $= rudiment.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*organ
s. organizare, oranduiala, regula, randuiala, (inv.) tocmeala, tocmire. $(O ... desavarsita domnea acolo.)randuiala(O ... descrescanda a elementelor sirului.)ordine de zi = (Ce puncte figureaza pe ...?)(... lumii nu se schimba cu pamflete.)disciplina$.(by 5W5S13e14r7g7i7o)*ordine
s. organ, periodic, (rar) foaie, (inv.) publicare. $(O ... de mare tiraj.)$(by 10W10S3e4r12g12i13o)*publicatie
s. orient, rasarit, (pop.) soare-rasare, (reg.) rasai, rasaris, zorit, (inv.) ost. $(Spre ....)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*est
Soroc popular superstitios de la sezatori, format dintr-un smoc de canepa cu mai multe suvite dispuse circular(radial) din centrul smocului asezat de regula pe un scaun. Fiecare suvita era boteza cu un nume de fata sau de fecior si care se aprindea la smoc, cu o puzderie de canepa, de la lampa sau vatra focului, apoi cat de repede ardeau suvitele botezate asa se credea ca se casatoresc tinerii intre ei. Are origini populare in satele de pe valea superiora a Muresului si Bistra Muresului, pe vremurile cand se torcea canepa.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*soroc
sort de prajitura englezeasca coapta in forme, din aluat gros si dulce cu ingrediente (nuci, stafide, rahat etc.). (< engl., fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*chec
sortiment de chec din oua, faina, cacao, fructe zaharisite si stafide. (< engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*plumchec
[SOR] titlu dat nobililor in Anglia. (termen de adresare) domnule! (< engl. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*sir
Sort mic (de panza, de musama sau de material plastic) care se leaga la gatul copiilor mici cand mananca; barbita. [G.-D. ] /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*baveta
Sort mic (de panza, de musama sau de material plastic etc.) care se leaga la gatul copiilor mici (sub barbie) cand mananca; baveta. / + suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*barbita
[SORTNING] specie de grasimi animale sau vegetale, de consistenta unturii de porc, care se amesteca si se prelucreaza usor, in industria alimentara. (< engl. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*shortening
s. osandire, pedepsire, (inv.) certare, oblicire. $(... cuiva la inchisoare.)(JUR.)(Si-a ispasit intreaga ....)dezaprobare$.(by 9W2S2e10r11g11i4o)*condamnare
s. oscilare, oscilatie. $(... a tempera-turii.)(...la cursul bursei.)(... lui in comportare nu era justificata.)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fluctuatie
s. oscilatie, vibratie. $(... unui mediu elastic.)(... coardei unui instrument muzical.)vibratie$.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*vibrare
sos de peste marinat cu diferite plante aromatice, folosit ca ingredient, foarte scump, in bucataria romana. (< lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*garum
sos din lapte, cu arome picante, folosit, in locul uleiului, pentru salate. (< engl. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*dip
Sosea cu mare capacitate de transport, rezervata exclusiv circulatiei autovehiculelor; autostrada. /(by 3W11S12e5r5g14i14o)*autodrum
Sosea cu mare capacitate de transport, rezervata exclusiv circulatiei autovehiculelor. [G.-D. ; Sil. ] /<it. , fr. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*autostrada
Sosea cu mare capacitate de transport rezervata exclusiv circulatiei autovehiculelor. [< it. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*autostrada
s. ospatarie, (Mold. si Transilv.) tagadau, (inv.) locanta, tractir. $(A mancat la un ....)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*birt
Sos picant preparat din suc de rosii, otet si mirodenii. / Cuv. engl.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ketchup
sos picant preparat din untdelemn, zeama de lamaie, mustar si verdeturi. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*remulada
Sos picant preparat din untdelemn, zeama de lamaie, mustar si verdeturi. [< fr. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*remulada
Sos picant preparat pe baza de suc de rosii, otet si mirodenii. [Pron. / cf. fr., it., engl. < cuv. malaiez].(by 13W13S6e6r7g15i15o)*ketchup
Sos pregatit din nuci presate, cartofi fierti si zdrobiti (sau miez de paine), la care se adauga usturoi, zeama de lamaie (sau otet) si untdelemn. /<ngr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*scordolea
s. os, (prin Mold.) bodolan, (prin Bucov.) boldan, (prin Maram.) ciont. $(I-a dat cainelui un ....)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*ciolan
Sos rece din galbenus de ou, frecat bine cu untdelemn si amestecat cu zeama de lamaie. [Pron. / < fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*maioneza
sos rece din galbenus de ou, frecat bine cu untdelemn si zeama de lamaie. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*maioneza
sos rece preparat cu otet, untdelemn, sare si piper; vinegreta^2. (< rus. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*vinograd
s. osteneala, truda, (rar) obosire. $(Lucru facut cu multa ...; simte ... unei zile grele.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*oboseala
s. ostilitate, potrivnicie, vitregie, vrajmasie. $(... acelui veac.)(A avut de depasit multe ...ati.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*adversitate
Sot al fiicei considerat in raport cu parintii acesteia. /<lat. $gener, ...eris$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ginere
Sotie a fiului in raport cu parintii acestuia. se spune cu ironie despre neindemanarea unei persoane (care face zgomot cu vasele sau le sparge). [G.-D. ] /<lat. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*nora
Sotie de marchiz. Acoperis mic, de obicei din sticla, plasat deasupra intrarii principale a unei case. Mic vestibul cu peretii de sticla la intrarea unor case. Cabina de locomotiva. Fotoliu stil Ludovic al XIV-lea, cu spatar larg si de inaltime redusa. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*marchiza
Sotie de rege; suverana a unui regat. Persoana, lucru cu o pozitie privilegiata, dominanta. Matca (de albine). Piesa cea mai insemnata la jocul de sah dupa rege. [< lat. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*regina
sotul Elodiei Ghinescu care se spune ca a omorat-o dar eu nu as prea crede!(by 2W10S11e4r4g13i13o)*sotul
[SOU] 1. recital de muzica usoara. 2. spectacol de varietati, cu muzica, dansuri scheciuri comice, sustinut de un actor de music hall, de un cantaret sau de o formatie. o ~ -business = industria spectacolelor. (< engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*show
[SO-VI-NION] soi de vita de vie din Franta, cu ciorchinii mici, cilindrici, indesati si boabe verzui, usor transparente. vin din acest soi de vita. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*sauvignon
s. pacaneala, pacanire, pacanitura, paraitura, rapait, suierat, suieratura, tacaneala, tacanire, tacanit, tacanitura. $(Un ... ritmic de mitraliera.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pacanit
spada romana scurta si lata, cu doua taisuri paralele si varf triunghiular. (< lat. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*gladium
s. paduche-de-lemn, (reg.) parascuta, polusca, (Olt. si Transilv.) stelnita, (Transilv.) padu-che-de-perete. (reg.) goanga-pucioasa, plos-nita-galbioara, plosnita-sura.(by 13W14S7e1r1g9i10o)*plosnita
Spaima, frica mare, subita, adesea fara temei; teroare. [Gen. / < fr. , cf. it. , gr. < - zeul care producea groaza calatorilor].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*panica
Spaima subita si violenta (fara temei), care cuprinde o persoana sau o colectivitate. a se alarma. [G.-D. ] /<ngr. fr. germ. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*panica
SPA inseamna momente unice de ingrijire a sanatatii psihice si fizice si de relaxare(by 2W11S11e4r4g13i13o)*spa
spalare a corpului, prescrisa de unele religii orientale si la catolici, pentru purificare. imbaiere prin dus. eroziune exercitata de curentii marini de adancime. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r12g5i6o)*ablutiune
Spalare, levigare (a unui material, a solului etc.). [Pron. / cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*elutriere
Spalare prin frictionare a unei parti a corpului (in special a capului, in scop igienic sau terapeutic); preparat farmaceutic servind in acest scop. [Pron. / < fr. , cf. lat. - spalare].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*lotiune
spalat, curat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W9S10e3r3g4i12o)*albutit
Spalatura intestinala facuta prin introducerea unor lichide in intestinul gros cu ajutorul unor aparate speciale; clistir. [< germ. , cf. gr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*clisma
spalatura intestinala prin introducerea unor lichide in intestinul gros cu un irigator. (< germ. , ngr. )(by 2W3S11e5r5g5i13o)*clisma
s. palimar, (pop.) popartac, (reg.) poponet. $(... de sustinere a unui zid, a unui planseu.)propteaspeteaza(Un ... de in.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pop
s. palmuiala, (reg.) palmire, (fig.) carpire, (pop. fig.) fatuiala, fatuire.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*palmuire
s. palniuta, (Mold. si Bucov.) leicuta, (Transilv.) tolceras. $(... pentru turnat lichide.)$(by 5W7S7e1r1g9i10o)*palnioara
s. pana, (reg.) nada, penus, (Maram.) cui, (Ban.) gavozd, (Transilv. si Ban.) tinta. (... (by 15W15S9e9r2g3i11o)*ic
s. panas. $(... purtat de sultan la turban.)(BOT.; Consolida ajacis)$ (reg.) bonzari (pl.), catanioare (pl.), ciocanasi (pl.), coconasi (pl.), cracute (pl.) galceava, ochesei (pl.), papucei (pl.), pinten, pintenas, tataisi (pl.), toporasi (pl.), ciocul-ciorii, ciocul-pasarii, floarea-graului, floare-domneasca, nemtisor-de-gradina, tata-caprei.(by 11W5S13e14r7g7i15o)*surguci
s. paner, (pop.) cosarca, papornita, (Transilv. si Munt.) corfa, (prin Ban. si Transilv.) targa. ....) lada, (reg.) casa, cutie, drob, durbana, tarc. $(... la teascul de struguri.)(... la trasura.)(Fumul iese prin ....)cosul pieptuluitorace$.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cos
s. panseluta, (pop.) catifeluta, (reg.) puizea, trei-frati-patati. panseluta, (reg.) barba-imparatului, gusa-gainii, trei-frati-patati.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*pansea
s. pantofarie, (Mold.) ciubotarie, (inv.) cavafie, papucarie. $(Invata ....)$(by 4W12S13e6r6g14i15o)*cizmarie
s. pantofar, (inv. si reg.) papucar, papu-giu, (Mold.) ciubotar, (Transilv., Ban., Maram. si Bucov.) sustar, (inv.) cavaf.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cizmar
s. panza, plasa, (rar) painjinar, (reg.) painganaraie, (inv.) paioara. $(S-a prins ca in-tr-un ....)$(by 15W15S8e9r2g2i10o)*paienjenis
s. papainog, piciorong, (reg.) piciorag, piciorug. $(Umbla pe ...ge.)piciorong$.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cataliga
s. papaluda, (rar) caprimulg, (reg.) ciobanas, lipici, spaima, striga, vacaras, sisneab, mulgatorul-caprelor, mulge-capre, randunea-de-noapte.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*lipitoare
s. parait, paraitura, trosnitura, (reg.) parpaitura. $(...ul lemnelor care ard.)pocni-tura$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*trosnet
s. parapet, parmaclac, palimar, rampa, rezematoare, mana curenta, (rar) reazem, (Transilv. si Munt.) plimba, (Transilv.) straja, (inv.) parmac. $(... la o scara.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*balustrada
s. parator, (livr.) delator, sicofant, (inv.) prepuitor, vadnic, (fam. fig.) turnator. $(Un ... ordinar.)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*denuntator
s. parcela, (inv. si reg.) racla, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. $(Teren impartit in ...uri.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*lot
s. pardoseala, podea, scandura, (pop.) podina, (Ban. si Transilv.) pod, (Ban.) vatra, (inv.) plansete (pl.), pomostina. $(Doarme pe ...ua goala.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dusumea
s. parere, sentiment, senzatie. $(Are ... ca e inoportun.)(A produs o ... favorabila.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*impresie
Spargator de retele computerizate pe baza de date si informatii secrete. /Cuv. engl.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*hacking
Spargere facuta cu intentia de a fura. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W6S6e14r15g15i8o)*efractie
[SPA-RING-PART-] sportiv, echipa servind ca adversar in pregatirea sau verificarea valorica a unui alt sportiv ori echipa; partener de antrenament. (< engl. )(by 9W3S3e11r5g5i13o)*sparringpartner
s. parinte, (frantuzism) papa, (inv. si pop.) taica, (pop.) tatan, (inv. si reg.) nene, (reg.) tataie, (prin Mold.) babaca, babaie, (Munt., Olt., Dobr., sudul Mold. si sudul Transilv.) tete, (fam.) batranul (art.), tati, (arg.) puriu. $(Are ... doi copii.)tata-marebunicDumnezeu(BIS.) tatal nostru$ = (inv. si reg.) ocinas.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tata
s. parleala. $(Arsura superficiala numita ....)(Locul ars in padure se numeste ....)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*parlitura
s. parloaga, telina, (pop.) paragineala, (inv. si reg.) ogor, (reg.) hat, paraginitura. $(Gradina a ajuns o ....)(Parc lasat in ....)ruina$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*paragina
sparta era bun oras constituit in secolul al 8 ca stat aristrocratic -militarist(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sparta
Spartan. Nume dat cetatenilor cu drepturi depline din vechea Sparta, spre deosebire de iloti. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*spartiat
s. partas, tovaras, (inv. si reg.) sambras, (reg.) ortac, prieten. $(... in afaceri.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*asociat
sParte a aparatului digestiv in forma de tub cuprinsa intre stomac si anus; intestin. /<lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*mat
s. parte, sens. $(In ce ... o iei?)partecale$. linie, orientare, sens. (... v. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*directie
s. participatie, (inv.) parisie. $(Ser-barea are loc cu ... autoritatilor.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*participare
s. partida. $(Mijloc economic inscris in ....)(Cate nu i se puneau in ...!)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cont
s. partizan, sustinator, (rar) partas, (inv.) partean. $(... al unei doctrine.)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*adept
Spartura, ruptura, fisura; loc pe suprafata unui obiect unde acesta este spart, rupt. [< fr. ].(by 1W10S10e10r4g4i12o)*casura
Spartura sau scobitura (intr-un corp sau intr-un material) naturala sau facuta special; gaura. /<ucr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*borta
s. parturitie, procreare, procreatie, (inv. si pop.) zamislire, (pop.) facere, nascare, (inv. si reg.) nascut, (inv.) nascatura. $(Dupa ... copilului.)fatare(E prost din ....)origine$.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*nastere
s. part, vant, (pop.) basina, fasaiala, (prin Bucov. si Maram.) tartaita, (fam.) pam. v. = gaz aerian; v. = bitumene gazoase; v. gaz ideal. v. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*gaz
s. parul-ciutei, salba-moale, (reg.) crasici, crusin, gladis, patachina, porumbel, vonicer, lemn-cainesc, lemn-raios, lemnul-cainelui, poama-cainelui, spin-alb, spinele-cerbului.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*verigar
s. pasarea, pasaruica, (inv. si reg.) pasaruie, pasaruta, (reg.) pasarita, pasaruca.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*pasarica
s. pasare. $(O ... de prada.)(BOT.; Epilobium angustifolium)$ pufulita.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*zburatoare
s. pasat, (reg.) cir, mesnita, riscasa. $(A mancat ... de malai.)(Mamaliga foarte moale se numeste ....)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*terci
spasm al muschiului. stare de boala caracterizata prin tulburari in contractarea muschilor. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i6o)*miotonie
spasm al musculaturii antebratului si a mainii care intervine in timpul scrierii. (< it. , engl. )(by 8W1S1e10r10g3i12o)*grafospasm
Spasm al musculaturii antebratului si a mainii care intervine in timpul scrierii; spasmul scribilor. [Pl. / < it. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*grafospasm
Spasm dureros al sfincterului anal sau vezical, insotit de necesitatea continua de urinare sau defecare, in cazul unor boli (prostatice, cistite). /<fr. lat.gr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tenesme
s. pasteureloza, septicemie hemoragica. $(... este o boala a pasarilor.)(BOT.; Xanthium spinosum)$ (reg.) catina, cornuta, dracila, ghimpe, lipici, palamida, scaiete, spin, scai rusesc.(by 11W4S4e5r13g13i7o)*holera
Spasticitatea este o tulburare a sistemului senzitivo-motor, caracterizata de o crestere a tonusului muscular dependenta-de-viteza cu reflexe tendinoase exagerate, rezultate din hiperexcitabilitatea reflexului de intindere.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*spasticitatea
s. pastorita, (inv. si reg.) pacurarita, (reg.) ciobancuta, pacurareasa.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*ciobanita
s. pasunare, pasunat, (inv. si reg.) pastere, pasune, (reg.) pascare, pasuneala, suhat, suhatie. (...(by 15W15S8e8r2g2i10o)*pascut
s. patina, (pop. si fam.) verzitura. $(... pe suprafata unui obiect de cupru.)$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*cocleala
Spatiu alb care desparte doua cuvinte tiparite. Pauza alba si tremuratoare care apare uneori la emisiunile de televiziune, dand senzatia ca "s-a rupt filmul". [< fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*blanc
Spatiu amenajat intr-un magazin destinat expunerii de marfuri care sa poata fi vazute din strada. Dulapior cu geamuri (de jur imprejur), in care se tin diferite obiecte (carti, cristaluri, bibelouri etc.). [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*vitrina
Spatiu amenajat pe o aeronava pentru echipaj, calatori, posta etc. /<fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*habitaclu
Spatiu care separa doua triglife unul de altul. [Var. s.f., s.n. / < fr. ].(by 2W10S4e4r12g13i6o)*distriglif
Spatiu creat in spatele locuintei prin prelungirea acoperisului, avnd tavanul, din acest motiv, mult mai coborat decat restul locuintei. Asigura intrarea de serviciu in locuinta, facand legatura cu "cotlonul", "ograda" si grajdul.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*spatiu
Spatiu cuprins intre doua punti si bordajul unei nave. [Dupa fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*interpunte
Spatiu descoperit in atriumul unei case romane, unde se afla un bazin pentru strangerea apei de ploaie de pe acoperis. [Pron. / < lat. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*impluviu
spatiu dintre statiile de metrou pentru trecerea acestuia. (< inter^1 statie)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*interstatie
) Spatiu geografic situat spre soare-rasare (in special Asia si Africa de Est); rasarit; est. [Sil. ] /<fr. lat. $oriens, ...ntis, Orient$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*orient
Spatiu gol in continuitatea unui corp. Lipsa. Intrerupere intr-un text. Nod al unei retele cristaline, din care lipseste atomul, ionul sau molecula respectiva. Lipsa depozitelor sedimentare dintr-o serie stratigrafica, datorita exondarii sau eroziunii unor strate. [< fr. , it., lat. ].(by 13W14S7e7r3g3i12o)*lacuna
Spatiu gol; pustiu, pustietate. Regiune intinsa, nisipoasa, cu ploi putine, lipsita de vegetatie si cu populatie foarte rara. [< lat. , cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*desert
spatiu, incapere in semicerc pentru festivitati, intruniri etc. (< fr. , lat. , amfiteatru)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hemiciclu
Spatiu, incapere in semicerc pentru festivitati, pentru intruniri etc. [Var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*hemiciclu
Spatiu inchis; sala mare de sedinte. Limitele unui spatiu determinat. Linie de aparare care inconjura un obiectiv militar etc. [Cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*incinta
Spatiu in mijlocul caruia se afla cineva sau ceva. ( in apropiere; in preajma; pe aproape. a) in preajma; in apropiere; b) referitor la...; relativ la ...; despre...; aproximativ in...; cum pe la... in (sau din) toate partile. /<lat. (by 11W11S4e13r13g7i7o)*jur
Spatiu intre lumi unde filozofii epicurieni plasau locasul zeilor. [Pron. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*intermundiu
Spatiul aflat la fundul unei nave unde se aduna apele de condensare, cele de infiltratie etc., care sunt eliminate cu ajutorul pompelor. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*santina
Spatiu lasat liber in tancurile unei nave petroliere dupa incarcare pentru a se asigura loc de expansiune marfii, care isi mareste volumul cand se navigheaza prin regiuni calde; spatiu gol al unei cisterne, al unui tanc de combustibil sau de apa ori al unui butoi. [< engl., fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*ulaj
spatiu lasat liber in tancurile unei nave petroliere, in cisterne sau in butoaie dupa incarcare, pentru a se asigura loc de expansiune lichidului. (< engl., fr. )(by 14W14S7e1r1g10i10o)*ulaj
Spatiu liber dintre doua elemente situate foarte aproape unul de altul. Greseala comisa de un jucator care suteaza pe langa minge, puc etc. [< germ. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*luft
Spatiu liber, impodobit uneori cu basoreliefuri, care separa triglifele unei frize dorice. [Cf. fr. , lat. < gr. - intre, - deschidere].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*metopa
spatiu liber intre doua obiecte, piese etc. distanta intre doua centre de perspectiva a doua fotograme aeriene succesive dintr-un sir determinat. (< lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*interspatiu
Spatiu liber intre fetele interne ale inductorilor si fata exterioara a indusului la o masina electrica. [Pron. / dupa fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*intrefier
Spatiul locuibil al suprafetei terestre. [Pron. / < fr. , cf. gr. - lume].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*oicumena
spatiul populat al suprafetei terestre. teritoriu in care primii oameni s-au asezat, intemeindu-si o viata organizata; (p. ext.) teritoriu in care o comunitate etnica isi construieste asezari stabile. (< germ. , gr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*oicumena
Spatiul sacru din jurul templelor grecesti sau romane, decorat cu statui si cu monumente votive. Incinta exterioara a unor edificii sacre. [< fr. , gr. ].(by 1W1S9e10r3g12i12o)*peribol
spatiul unei cazarmi, al unui lagar sau al unei tabere militare. (< germ. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*revier
Spatiu membranos situat in partea superioara a craniului unui nou-nascut, care n-a ajuns la completa osificare; moalele capului. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*fontanela
Spatiu mic, vid intre partile componente ale unui corp sau intre diferite corpuri. [Sil. ] /<lat. fr.(by 7W7S1e9r9g2i3o)*interstitiu
Spatiu neacoperit pe punte, amenajat cu banchete pentru calatori sau pentru echipaj. [Pl. , var. s.n. / < engl. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cockpit
spatiu neosificat in partea superioara a craniului unui nou-nascut; moalele capului. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e13r6g6i15o)*fontanela
spatiu pe fundul unei nave, unde se aduna apele de condensare, de infiltratie, evacuate cu ajutorul pompelor. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*santina
spatiu rezervat noilor-nascuti (din unele maternitati). (< fr., engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*nurserie
Spatiu toracic cuprins intre cele doua cavitati pleurale. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e11r5g13i14o)*mediastin
s. patlagea, patlagica, rosie, (reg.) galatana, (Tran-silv. si Ban.) paradaisa. $(Salata de ...e.)$(by 7W1S1e9r9g3i3o)*tomata
s. patlagea, patlagica, tomata, (reg.) galatana, (Transilv. si Ban.) paradaisa. $(Salata de ...ii.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*rosie
s. patrime, (inv. si pop.) patrar, (Transilv. si Ban.) fartai. $(Un ... dintr-un tot.)(Un ... de metru de ...)(Un ... de vin.)$(by 12W13S6e6r15g15i9o)*sfert
s. patrimoniu, succesiune, (inv. si pop.) mosie, (inv. si reg.) miraz, mostina, ramasita, (inv.) clironomie, dostoianie, mosnenie, mostenie, nemestnicie, ramas.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*mostenire
s. patuc, (rar) patisor, patulet, (pop.) patucean, (inv. si reg.) patucel, (reg.) pateac, patic, patui, (inv.) paticean. $(Un ... de copil.)$(by 13W7S7e15r1g1i9o)*patut
s. patul, (reg.) melegar, mispet, rai, rasadnic, pat cald. $(... pentru tomatele timpurii.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*rasadnita
s. patut, (rar) patisor, patulet, (pop.) patucean, (inv. si reg.) patucel, (reg.) pateac, patie, patui, (inv.) paticean. $(Un ... de copil.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*patuc
s. patvagon, vagon-lit, (englezism iesit din uz) sleeping-car; = patvagon, vagon de dormit, (englezism iesit din uz) sleeping-car.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*vagon
s. paza, pazitor, straja, strajer, (astazi rar) priveghetor, (Mold.) sotnic, (inv.) prevegheu, pristav, priveghi, strajnic, strajuitor, veghe, veghetor. $(E ... pe camp.)gardian$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*paznic
s. paza, straja, (pop.) caraula, (inv.) culuc, pazitoare. $(Sa vina ...!)garda de corpbodyguard.paza(... la sabie.)$(by 3W12S12e12r5g6i14o)*garda
s. paza, straja, veghe, (pop.) caraula, pandar, strajer, (reg.) silboc, (prin Ban.) salbocar. $(... se afla in post.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*santinela
s. paznic, pazitor, (iesit din uz) gardist, (germanism reg.) vehter. $(... de intreprindere.)temnicersergent$.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*gardian
s. pecete, sigiliu, (inv. si reg.) pecetlar, (reg.) biag, stempel, til, (inv.) muhur, pecetnic, peciu. $(A aplica ... pe un act.)$(by 3W4S12e12r8g1i2o)*stampila
s. pecete, stampila, (inv. si reg.) pecetlar, (reg.) biag, stempel, til, (inv.) muhur, pecetnic, peciu.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sigiliu
s. pecetluire, (livr.) obliterare, (inv. si reg.) stempluire. (... (by 4W4S13e6r6g14i15o)*stampilare
Specialist al unei institutii care da indrumari si informatii intr-un anumit domeniu. Cel care face un referat. [< germ. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*referent
Specialist al unei institutii etc. care da indicatii, pune concluzii si face diferite lucrari care privesc specialitatea sa. [Cf. fr. , rus. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*consultant
specialist care asigura functionarea si intretinerea aparatelor de radio. (< rad/io/2 + -ist)(by 5W5S14e14r7g7i1o)*radist
specialist care creeaza probleme (de sah, de matematica etc.). (< problema + -ist)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*problemist
Specialist care creeaza probleme (de sah, de matematica etc.). [< + ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*problemist
Specialist care se ocupa cu culegerea si studierea materialului folcloric. [< fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*folclorist
Specialist care se ocupa cu studiul limbilor romanice. Specialist in studiul dreptului roman. Denumire data pictorilor flamanzi din sec. XVI care au lucrat la Roma, imitand pictura maestrilor Renasterii italiene. [Cf. fr. , germ. ].(by 9W2S11e2r15g9i9o)*romanist
specialist care studiaza alimentatia, dietetica si nutritia. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*nutritionist
Specialist care studiaza, interpreteaza si apreciaza operele de arta (literare sau artistice). /<fr. lat.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*critic
Specialist care studiaza limba sanscrita si literatura scrisa in aceasta limba. /<rus. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*sanscritolog
specialist care studiaza problemele, aspectele teoretice. (peior.) cel care se mentine numai pe planul speculatiilor teoretice. (dupa fr. )(by 9W9S3e11r12g5i5o)*teoretician
Specialist care studiaza problemele teoretice dintr-un domeniu al unei stiinte, al unei arte etc. Cel care se mentine numai pe planul speculatiilor teoretice, netinand seama de practica. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*teoretician
specialist cu calificare superioara care organizeaza si conduce procesele tehnologice intr-o intreprindere. (< it. , fr. , germ. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*inginer
Specialist in analiza matematica sau psihologica. Persoana cu aptitudini deosebite in cunoasterea, in analiza si in descrierea sufletului omenesc. [< fr. ].(by 13W6S15e15r9g9i2o)*analist
specialist in aplicarea teoriei probabilitatilor si a statisticii matematice in diferite calcule. (< fr. , cf. , scrib)(by 10W3S4e12r12g5i6o)*actuar
Specialist in avicultura. [< fr. , cf. lat. - pasare, - cultivator].(by 14W8S8e8r1g2i10o)*avicultor
Specialist in cartografie. [< fr. , cf. lat. - harta, gr. - a scrie].(by 8W2S10e11r4g4i13o)*cartograf
specialist in cazuistica, care foloseste abil argumente ingenioase, logice in aparenta, false in fond. (< fr. )(by 7W9S9e3r3g11i12o)*cazuist
Specialist in cazuistica, care foloseste abil argumente ingenioase si subtile, logice in aparenta, dar false in fond. [Pron. / cf. fr. , sp. < lat.bis. - caz de constiinta].(by 11W4S13e13r7g7i15o)*cazuist
Specialist in dialectica, care urmeaza principiile dialecticii. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*dialectician
Specialist in drept; persoana care practica aceasta profesiune. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*jurist
Specialist in echilibristica. Cel care stie sa iasa dintr-o incurcatura cu ajutorul unor expediente, al sireteniei, al minciunii etc. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*echilibrist
Specialist in etimologie; etimolog. Partizan al ortografiei etimologice. [Cf. fr. ].(by 2W13S7e7r15g15i9o)*etimologist
Specialist in filologia latina si in antichitatea romana. Adept al latinismului . // (sau ) = curent in lingvistica si filologia romana din a doua jumatate a sec. XIX, care a dus la exagerare, pe linia unei latinizari fortate a limbii, ideile fruntasilor Scolii ardelene. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*latinist
specialist in filologia si cultura clasica; adept al clasicismului. (< germ. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*clasicist
Specialist in filozofie; ganditor. Intelept; om echilibrat. [Pl. , var. s.m.f. / < fr. , cf. lat. , gr. < - prieten, - intelepciune].(by 1W1S9e3r3g11i12o)*filozof
Specialist in fotografie; lucrator specializat in lucrari de fotografie. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*fotograf
Specialist in geodezie. Tehnician care se ocupa cu masuratorile geodezice. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*geodez
specialist in lucrari hidroenergetice. (< hidroenergetic + -ian)(by 6W6S14e14r8g8i1o)*hidroenergetician
Specialist in lucrari practice de instrumente optice. Fizician specialist in optica. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*optician
Specialist in manipularea munitiei si a explozivelor. Lucrator specializat in manuirea explozivelor din mine. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*artificier
Specialist in medalistica; colectionar de medalii. Specialist in realizarea si gravarea medaliilor. [< fr. , dupa ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*medalist
specialist in ortografie; creator de sistem ortografic. (< ortografie + -ist)(by 2W3S3e11r11g5i5o)*ortografist
Specialist in pedologie; geolog. Cel care se ocupa cu probleme de pedologie^2 (2). [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*pedolog
specialist in prestidigitatie; scamator. (fig.) om abil in miscarile mainilor. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*prestidigitator
Specialist in probleme de morala, de moralitate. Om caruia ii place sa dojeneasca pe ceilalti. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*moralist
Specialist in radiofonie. Lucrator la un aparat de radiofonie. [Cf. it. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*radiofonist
Specialist in realizarea filmelor pentru televiziune; autor de scenarii pentru televiziune. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*telecineast
specialist in realizarea rachetelor^1. (< rachetotehnica + -ian)(by 6W15S15e8r8g9i2o)*rachetotehnician
Specialist in sistematica, in clasificari. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*sistematician
Specialist in stabilirea si calcularea normelor de productie. [Cf. fr. , rus. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*normator
Specialist in stiinta armoniei. Cantaret din armonica. [Cf. germ. , fr. , it. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*armonist
Specialist in studiul limbii si civilizatiei elene. [Var. s.m.f. / cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*elenist
specialist in studiul limbii si culturii elenistice; (p. ext.) specialist in studiul limbii si culturii elene. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*elenist
Specialist in tehnica. Cel care cunoaste, care stapaneste o anumita tehnica. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tehnician
specialist in tehnica sau arta cinematografica; realizator de filme. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cineast
Specialist in tehnica sau in arta cinematografica; realizator sau autor de filme. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cineast
Specialist in viticultura. Cultivator al vitei de vie; podgorean. [< fr. , cf. lat. - vita, - cultivator].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*viticultor
Specialist (medic, tehnician) in tratarea bolilor de dinti; stomatolog. [Var. s.m.f. / < fr. , cf. germ. , it. ]. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*dentist
Specialist, meserias care face decoratii si alte lucrari de modelaj; modelor, modelist. [< + cf. it. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*modelator
Specialitate de paste fainoase cu oua in forma de panglicute, asemanatoare taiteilor. [Scris si / < it. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*lazane
Specialitate de vin din vita de Malaga. [< fr. , cf. oras in sudul Spaniei]. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*malaga
Specialitate medicala care are drept obiect ochiul. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ochi, - studiu].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*oftalmologie
specialitate medicala care se ocupa cu inlaturarea defectelor fizice, cu mentinerea frumusetii. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cosmiatrie
Specialitate medicala care se ocupa cu inlaturarea defectelor fizice, cu mentinerea frumusetii. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cosmiatrie
specialitate medicala care studiaza fiziologia si patologia ochiului; oculistica, oftalmoiatrie. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*oftalmologie
Specialitate medicala care studiaza sifilisul. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sifiligrafie
Specialitate militara, arma care se ocupa cu lucrari de fortificatii, cu construirea de poduri etc.; trupele care fac parte din aceasta arma. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*geniu
Specialitate superioara de vin, foarte tare si cu aroma specifica, originar din Spania. /<sp. , fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*xeres
Specializare (ingusta) a unei economii nationale la o singura ramura economica. /+ (by 4W4S12e12r6g6i14o)*monoproductie
specializare ingusta a unei economii nationale, limitata la o singura ramura economica. (< mono^1 productie)(by 3W11S11e12r5g5i13o)*monoproductie
Specie a genului epic in proza, mai redusa decat romanul, care cuprinde parti caracteristice din viata unor personaje pe care le prezinta in diversitatea caracterelor lor, in mediul lor social, urmarind un conflict unic, concentrat. [Var. s.f. / < fr. , cf. it. - povestire < lat. - lucru nou].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*nuvela
specie a genului epic in proza, mai redusa decat romanul, care cuprinde parti caracteristice din viata unor personaje prezentate in diversitatea caracterelor lor, in mediul lor social. (< fr. , it. )(by 9W9S2e3r3g11i12o)*nuvela
Specie a poeziei lirice cu forma fixa, compusa din treisprezece (sau paisprezece) versuri repartizate in trei strofe, cu anumite repetari ale primelor doua versuri. /<it. , fr. (by 2W3S3e11r12g5i5o)*rondel
Specie de alge verzi plutitoare care formeaza straturi intinse pe suprafata apelor statatoare; matasea-broastei. [G.-D. ] /suf. ...(by 4W12S13e6r6g15i15o)*lintita
specie de animale rumegatoare cornute, inrudite cu taurinele: bivolii. (< fr. )(by 12W5S6e6r14g14i8o)*bubaline
Specie de animal protozoar flagelat, agent al sifilisului, al febrei galbene etc. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*treponema
Specie de antilopa din Africa, de culoare bruna-cenusie, cu coarnele scurte si aduse inapoi. [< fr. < cuv. hotentot].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*gnu
Specie de arbori exotici, cu scoarta aromatica, care este folosita drept condiment. /Din (by 8W8S2e2r10g11i4o)*scortisor
Specie de arbust cu frunze marunte si dese, cu flori albe sau roz, care cresc pe prundisuri; catina. [Var. s.m. / < fr. , cf. lat. ].(by 15W15S15e9r9g2i3o)*tamarisca
Specie de arbusti cu flori divers colorate, cultivata in scopuri decorative. [Sil] /<lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*caprifoi
Specie de arbusti spinosi din familia rozaceelor, cu flori rosii, roz sau albe si cu fructe mici, rosii; rasura. /Orig. nec.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*maces
Specie de batracian asemanator cu soparla, cu pielea de culoare neagra, patata cu galben, care elimina (cand este in primejdie) un lichid otravitor. [G.-D. Sil. ] /<lat. fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*salamandra
Specie de brad inalt, cu lemnul galben-roz pana la brun-roscat, durabil si usor de prelucrat. [Pl. , scris si [< engl. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*duglas
Specie de branza fina, preparata, de obicei, din lapte de oaie. /<turc. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*cascaval
Specie de bumbac care produce fibre de calitate superioara. [< lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*barbadensis
specie de bumbac care produce fire de calitate superioara. (< lat. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*barbadensis
Specie de cactus din Mexic, fara spini, care produce mescalina, alcoloid halucinogen. [< fr. < cuv. aztec].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*peyotl
specie de cactus din Mexic, fara spini, care produce mescalina. (< fr. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*peyotl
Specie de caine de vanatoare cu corpul lunguiet si labele scurte, cu pete rosietice sau negre, specializat in scoaterea din vizuina a vulpilor si a bursucilor. [< fr. ].(by 4W12S13e13r6g6i15o)*baset
Specie de caine salbatic din Africa, de talie mica si cu urechile foarte mari, asemanator cu vulpea. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*fenec
Specie de capra salbatica, care traieste in muntii stancosi din Creta, din Asia Mica si din Caucaz. [Cf. germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*bezoar
specie de capre salbatice din muntii stancosi din Creta, din Asia Mica si din Caucaz. (< engl. )(by 3W3S11e11r5g5i5o)*bezoar
specie de cerb cu coarnele latite in forma de lopeti; cerb-lopatar. (< germ. , lat. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*dam
Specie de cerb cu coarnele latite in forma de lopeti; cerb-lopatar. [< lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*dam
Specie de cetacee fara dinti, reprezentate prin balene: animal din aceasta specie. [Sg. , -a. / < fr. , cf. gr. - mustata, - cetaceu].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mistacocete
specie de ciuperca comestibila, pe copaci, sub forma de tufe galbene sau albicioase; bureti. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*clavar
specie de ciuperca saprofita care se formeaza pe paine, pe aluat; mucegai. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*penicillium
Specie de ciuperci comestibile, avand picior galbui sau brun cu un inel alb imprejur si palarie galbena-bruna, care creste pe tulpina arborilor, provocand putrezirea lemnului. ciuperca comestibila, avand picior lung, subtire si palarie alba, carnoasa. ciuperca comestibila cu palarie de culoare rosiatica sau bruna, catifelata. /Din (by 3W3S12e12r5g6i14o)*ghebe
specie de ciuperci, din familia agaricaceelor, comestibile, dar si otravitoare, care cresc vara si toamna prin paduri. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*amanita
Specie de clavecin de dimensiuni mici si de forma dreptunghiulara; epineta. [< it. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*spineta
Specie de coleoptere mari din care face parte radasca. [Sg. / cf. lat. - radasca].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*lucanide
specie de comedie cinematografica, bazata pe gaguri ieftine. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*slapstik
Specie de comedie cinematografica, bazata pe gaguri vizuale. [Pron. / < engl. ].(by 8W8S2e2r2g11i11o)*slapstick
Specie de crocodil cu botul foarte lung si ingust, umflat la capat, care traieste in fluviile din India si Birmania. [Pron. / < fr., engl. , cf. hind. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*gavial
Specie de crocodil lung de 4-5 m, cu botul turtit si lat, care traieste in fluviile Americii. Admirator fervent al jazului. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aligator
specie de crustaceu parazit al crabilor, a carui femela are aspectul unui sac agatat de abdomenul animalului gazda. (< fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*saculina
Specie de crustaceu parazit al crabilor, a carui femela are aspectul unui sac agatat de abdomenul animalului-gazda. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*saculina
Specie de fluturi ale caror omizi distrug pomii fructiferi. /suf. $...ar$(by 1W1S10e10r10g3i4o)*cotar
Specie de frasin cu lemnul rosu-deschis si cu frunze compuse, cu flori albe mirositoare, din coaja caruia se extrage vopsea rosie. /<bulg. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*mojdrean
Specie de girafa din Africa, cu gatul mult mai scurt si cu blana zebrata la spate. [< fr., it. < cuv. bantu].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*okapi
specie de girafa din Africa ecuatoriala, cu gatul mult mai scurt si cu blana zebrata la spate. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*okapi
Specie de insecte de talie medie, cu corpul alungit si subtiat, care in stadiul de larva traiesc cativa ani, iar in faza adulta cateva zile. /Orig. nec.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*vetrice
Specie de lama salbatica din Anzii chilieni. [Pron. , pl. invar. / < fr. , sp. , cf. peruv. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*guanaco
specie de laur din America, ale carui frunze, uscate si pulverizate, se folosesc drept condiment. (< fr., sp. )(by 9W2S2e3r11g11i5o)*sasafras
Specie de laur din America, ale carui frunze, uscate si pulverizate, se intrebuinteaza drept condiment. [< fr., sp. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*sasafras
Specie de maimuta africana cu botul alungit si parul corpului lung si rar. [Pron. / < germ. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*pavian
Specie de maimuta cu capul turtit si cu coada scurta, care traieste in sud-estul Asiei. [< fr. , cf. port. < cuv. bantu].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*macac
Specie de maimuta din Africa, cu coada lunga, neprehensila, intalnita in special in menajerii. [< fr. , cf. gr. - coada, - maimuta].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cercopitec
Specie de maimute cunoscute sub numele de giboni. [Cf. lat. - gibon, gr. - aspect].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hilobatide
specie de mamifer mic , rozator ce traieate in anzii cordilieri , rar vazut si la campie , exita paragus de munte si de campie .(by 2W2S11e11r4g4i13o)*specie
specie de mamifer rozator din America de Sud, asemanator cu castorul. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ragonden
Specie de marsupial din Australia, care poate plana datorita unei membrane-parasuta laterale. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*falanger
Specie de mistret din Africa, cu botul mare si turtit si cu coltii curbati. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*facocer
specie de mistret din savanele africane, cu botul mare si turtit si cu coltii curbati. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*facocer
Specie de molusca din marile tropicale, care are corpul inchis intr-o cochilie compartimentata in spirala. Lampa in forma de nautil . Piesa de orfevrarie compusa dintr-o cochilie de nautil, montata in metal si reprezentand o divinitate a marii. [Var. s.n. / < fr. cf. lat. gr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nautil
Specie de oaie salbatica cu coarnele foarte rasucite, originara din Corsica. [< fr. < cuv. sard].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*muflon
specie de orhidee din India si Oceania, epifita, cultivata frecvent in sere calde pentru florile sale superbe. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*vanda
Specie de paianjen mare care se intalneste in tarile sudice si a carui intepatura este deosebit de toxica. [Var. s.f. / < fr. , cf. it. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*tarantula
Specie de palmier din regiunile tropicale, care produce un fruct comestibil, cunoscut sub numele de nuca de cocos. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S4e5r5g13i14o)*cocotier
Specie de papagal avand ciocul lung si coada ascutita, care imita sunetele articulate. /<fr. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*perus
Specie de pescarus albastru. Pasare marina legendara. [Pron. / < fr., lat., gr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*alcion
Specie de peste care traieste in America. Rasa de gaini americane, obtinuta prin diverse incrucisari. [Pron. / < fr., engl. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*wyandot
Specie de peste din America. Rasa de gaini americane, obtinuta prin diverse incrucisari. [Pr. ] (din fr., engl. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*wyandotte
Specie de peste teleostean care traieste in marile din Extremul Orient si din care se obtin icrele de Manciuria. /< rus. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*keta
specie de pesti din marile nordice, inruditi cu pastravii; somoni. (< germ. )(by 2W10S10e11r4g4i13o)*lacs
Specie de pesti din marile nordice, inruditi cu pastravii; somoni. [< germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*lacs
specie de pesti din ordinul acantopterigienilor, cu aripioarele pectorale ca niste aripi. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g2i10o)*dactiloptere
Specie de plante acvatice cu tulpina foarte lunga, servind drept hrana animalelor din lacuri si balti. /<sl. (by 3W3S3e11r12g5i5o)*cosor
Specie de plante cu radacina un bulb si cu flori de diferite culori, in forma de palnie. [G.-D. ] /<bulg. , sb. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*brandusa
Specie de plante erbacee, din familia leguminoaselor, cu flori dispuse in varful tulpinii, cultivate pentru nutret, iar unele varietati fiind folosite ca plante ornamentale. / + suf. ...(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cafeluta
(Specie de plante sau de animale) care constituie o ramasita a unei faune sau a unei flore disparute. = sol format in trecut, a carui dinamica initiala a incetat. [Cf. germ. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*relict
) specie de plante sau de animale care s-a mentinut pana astazi dintr-o flora sau dintr-o fauna disparuta. /<germ. , lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*relict
Specie de plante tropicale din America si din Asia, cu tulpina ramificata si cu flori albastrii sau albe-roz. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*pasiflora
Specie de poezie in care poetul trebuie sa intrebuinteze numai cuvinte care incep cu aceeasi litera. [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*tautograma
specie de poezie in folclorul englez si irlandez sau in lirica culta, cu forma fixa, din cinci versuri, si continand un umor absurd. (< engl., it. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*limerick
Specie de pusca foarte scurta a carei teava avea gura rasfranta. Piesa in forma de palnie care se adapteaza la o pusca pentru lansarea de grenade speciale. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*tromblon
Specie de rata hibrida, obtinuta prin incrucisarea dintre masculul din rasa de rata leseasca si femela din rasa comuna. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*mulard
Specie de rumegatoare asemanatoare caprei, originara din America de Sud. Lana acestui animal. Fir textil obtinut din fibre scurte de bumbac sau din deseuri de bumbac. [Gen. / < fr. , cf. sp. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*vigonie
Specie de scrumbie marina, de talie mica, cu corpul fusiform, care patrunde in fluvii pentru reproducere si hrana. /Orig. nec.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*rizeafca
Specie de soparla din tarile calde, avand degete adezive. [< fr., engl. < cuv. malaiez].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gecko
specie de spirochet agent patogen al sifilisului, al febrei galbene etc. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*treponema
Specie de tantar din regiunile mediteraneene sau tropicale, a carui femela poate transmite omului, prin intepare, diverse boli. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g11i4o)*flebotom
Specie de tenie care traieste ca parazit in corpul cornutelor mari si al cainelui. [< fr. , cf. lat.sc. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*echinococ
specie de vierme platelmint de apa dulce din clasa turbelariatelor. (< lat. , fr. )(by 3W11S11e5r5g5i13o)*planarie
Specie de vite cornute inrudite cu taurinele, cuprinzand bivolii. [< fr. , cf. gr. - bivol].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*bubaline
Specie de vultur, de talie mare, cu penaj negru, cu pete albe pe aripi, cu capul si gatul golas, mut, care traieste in muntii din America de Sud. [Acc. si] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*condor
Specie de vultur foarte mare care traieste in muntii Americii de Sud. [Acc. si / < fr. , cf. sp., peruv. ].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*condor
Specie epica in versuri de mare intindere, in care se povestesc fapte eroice legendare sau istorice de o deosebita insemnatate pentru viata unui popor; opera epica de mare amploare. Sir de fapte, de intamplari eroice, glorioase. [Pron. / < fr. , it. , cf. gr. < - poem, - a face].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*epopee
Specie literara araba asemanatoare nuvelei, in care se foloseste proza ritmata. [< germ. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*macama
specie literara araba in care versurile alterneaza cu proza ritmata. (< germ. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*macama
Specie literara proprie liricii arabe clasice; compozitie poetica de dimensiuni mai mari. [< fr. , cf. ar. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*kasida
specie publicistica, care, folosind mijloace literar-artistice, informeaza operativ asupra unei situatii, a unor evenimente, realizari etc. pe baza unei documentari la fata locului. car de ~ = autovehicul special dotat pentru inregistrari sau transmisiuni de radiodifuziune ori televiziune in afara studiourilor. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*reportaj
Specificare. Definire a caracteristicilor carora trebuie sa le raspunda o instalatie, o constructie, un material, un produs etc.; documentul care cuprinde aceste caracteristici. [Cf. fr. , it. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*specificatie
specificare. definire a caracteristicilor carora trebuie sa le raspunda o instalatie, o constructie, un produs etc. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*specificatie
specific goliarzilor. o beret ~ = palarie a studentilor medievali, specifica facultatilor. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*goliardic
Specific satirei; care tine de satira; ironic, batjocoritor, muscator. // Autor de satire. // Continutul, caracterul specific al unei satire. [Cf. lat. , fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*satiric
specific spectacolului de revista. (s. f.) arta scrierii unor astfel de spectacole. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*revuistic
specii de animale (pisici, iepuri, capre) cu par lung si matasos; parul acestor animale, folosit in industria textila. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*angora
specii de fanerofite arborescente uriase: bradul, plopul, stejarul etc. (< macro fanerofite)(by 3W11S12e5r5g13i14o)*macrofanerofite
spectacol care are loc dimineata sau in primele ore ale dupa-amiezii. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*matineu
(spectacol, competitie sportiva, excrescenta pe frunzele unor plante) s. f., g.-d. art.pl.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*gala
Spectacol de dimineata; spectacol care are loc in primele ore ale dupa-amiezii. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*matineu
Spectacol de varietati, cu muzica, dansuri, scheciuri comice, sustinut de un actor de music-hall, de un cantaret sau de o formatie. [Pron. / < engl. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*show
spectacol improvizat (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 9W2S2e11r11g11i5o)*happening
Spectacol la vechii romani, constand dintr-o lupta navala; loc unde se dadea aceasta lupta. [Pron. , gen. / < lat., gr. < gr. - nava, - lupta].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*naumahie
spectacol la vechii romani constand dintr-o lupta navala, pe o suprafata de apa special amenajata. batalie navala. (< lat. , fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*naumahie
spectometru de masa, care functioneaza dupa principiul ciclotronului. (< fr. , germ. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*omegatron
Spectometru de masa, care functioneaza dupa principiul ciclotronului. [Pl. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*omegatron
spectrograf special pentru fotografierea Soarelui in lumina monocromatica. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*spectroheliograf
Spectrograf special pentru fotografierea Soarelui in lumina monocromatica. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*spectroheliograf
Spectroscop inregistrator.dispozitiv pentru separarea izotopilor unui element prin determinarea masei fiecaruia dintre acestia. [Sil. ] /<fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*spectrograf
speculant specializat in umplerea buteliilor de mic litraj cu gaz din alte recipiente (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pinguin
speculatie la bursa practicata la operatiuni de vanzare pe termen, constand in vanzarea titlurilor de valoare sau a marfurilor la un curs ridicat cu scopul de a le rascumpara, la expirarea termenului, la un curs mai scazut. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*baisse
s. pedantism, pretiozitate, (fam., adesea ir.) savanterie, savantlac. $(E de o ... agasanta.)(... unei persoane maniace.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pedanterie
s. (peior.) cardasie, clan, clica, gasca, sleahta, (livr.) coterie, (rar) tagma, (inv.) cardaslac, tacam, taraf, (fig.) bisericuta. v.(by 9W9S3e3r3g12i12o)*banda
s. pelicula. $(Un ... in premiera.)peli-cula(Arta ...ului.)cinematograf$.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*film
s. penalitate, penalizare, (rar) penalizatie, (inv. si pop.) gloaba, (inv. si reg.) straf, (prin Transilv.) birsag, dardala, (inv.) globire, hatalm, (turcism inv.) geremea. $(I-a aplicat o ... zdravana.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*amenda
s. penumbra, semiantuneric, (rar) semiumbra. $(Statea in ....)$(by 13W13S7e7r15g15i9o)*semiobscuritate
s. percepere, pricepere, sesizare, (inv.) pricepatura, stiutura. $(... situatiei.)(Proces de ....)(Inzestrat cu o ... deosebita.)judecataconstiinta.(A demonstrat multa ....)(... fata de necazurile cuivaarmonie(Conform ......)invoiala(Asa ne-a fost ...?)$(by 8W8S2e2r2g10i11o)*intelegere
s. perceptie, (prin Transilv.) percep-torat, perceptorie. $(A platit impozitele la ....)$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*fisc
s. pericol, periculozitate, primejdie, seriozitate, (rar) severitate. (... seriozitate, solemnitate. $(... facu loc jovialitatii.)sobrietate$.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*gravitate
s. pericol, primejdie. $(Se afla in ....)indoiala(... situatiei.)(... cuiva la mers.)$(by 10W4S4e12r12g6i6o)*nesiguranta
sperma (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W9S10e3r3g4i12o)*albus
s. permis, (rar) licenta, (inv. si reg.) slobozenie, (inv.) pitac. $(... pentru practicarea unei meserii.)(I-a dat ... sa-l reprezinte.)(... de a face ceva.) $(by 8W1S2e10r10g4i12o)*autorizatie
s. pernita, pui, puisor, puiut, (pop.) pernioara, pernisoara, (reg.) perinel, (Mold.) coltuc, (prin Munt.) fultuc, (prin Mold.) modita.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*pernuta
s. persiflare, zeflemea, (rar) persiflaj, (fig.) impunsatura, intepatura, piscatura, sfichi, sfichiuitura. $(O ... cu adresa precisa.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ironie
s. Persoana cu o credinta ortodoxa puternica care sufera de rani corporale sau senzatii de suferinta ce corespund cu ranile de crucificare ale lui Hristos. (by 10W11S4e4r12g13i13o)*stigmat
sPersoana de sex feminin pana la casatorie; domnisoara. 2) Fata aleasa intr-un consurs international sau local regina a frumusetii. /Cuv. engl.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*miss
s. perturbatie, tulburare. $(... a ordinii publice.)$ deranjament, perturbatie. (... (by 8W8S2e2r10g11i4o)*perturbare
s. pescar, pescarus, (rar) mierla-de-apa, mierla-de-parau, (reg.) pietrar, rabar, scobar, pasare-de-apa, pasare-de-gheata, pasare-leganata. v. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*pescarel
s. pescuire, prindere, (inv. si reg.) pescarie, pescarit, (reg.) pescuiala. $(...ul a doi pastravi.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pescuit
s. = peste-curcubeu, peste-soare, (reg.) sorete, biban american, biban-soare; v. = (reg.) peste-cu-sulita; v. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*peste
s. petitie, (inv.) memorial, tacrir. $(Un ... catre directie.)(Si-a scris ...iile.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*memoriu
s. (pe vremea scrierii cu litere chirilice) azbuche, (inv. si pop.) slova.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*alfabet
s. piatra de vin, (pop.) tirighie. $(... depus pe butoaie.)(MED.)(... dentar.)$(by 11W5S5e13r13g7i7o)*tartru
s. piatra, (inv.) stanca. $(O ... dura.)roca clasticaroca detritica; roca colectoareroca magazin; roca detriticaroca efuzivaroca eruptivaroca magmatica; roca magazinroca colectoare; roca magmatica =roca organogenabiolit; roca sedimentararoca vulcanica$ = vulcanit, roca efuziva.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*roca
s. piatra, (Transilv. si Bucov.) gheata, (inv.) smida. $(A batut ....)$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*grindina
s. picare. $(... a unui obiect de pe masa.)cazatura$. v. prabusire. daramare, naruire, picare, prabusire, pravalire, rasturnare. (... v. scapare. $(... a ciocanului din mana.)lasaredisparitie(... la un examen.)calitate$.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*cadere
s. piciorut, (reg.) picioras, piciorel. piciorut. $(Punctul de lucratura numit ....)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*piciorus
s. pici, prichindel, tanc, (reg.) pricolici, (fam.) zgamboi, (fig.) naparstoc. $(Un ... de vreo 5 ani.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pusti
Spicusor, spiculet. Corpuscul silicios sau calcaros care intra in componenta scheletului spongierilor. [< fr. , cf. lat. - ac].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*spicul
s. piedestal, postament. $(... al unui bust.)(Un laminor fixat pe un ....)(CONSTR.)... la un pod.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*soclu
s. piedica, (reg.) tarsa, (prin Transilv.) surlau. $(... la rotile carului.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*opritoare
s. pieire, (fam. fig.) evaporare, volatilizare. v. (fig.) moarte. cadere, suprimare, (inv.) supresiune. v. incetare, trecere. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*disparitie
s. pielita, (inv. si reg.) pielcuta, pojghita, (reg.) piele, pieloteie, pielusina. (... pielita, (reg.) piele, pieloteie, pielusica. plasmalema. camasa. (...(by 11W5S5e13r14g7i7o)*membrana
s. pieptarel, pieptarut. (... brasiera, pieptar. $(... se poarta pe piele.)bun-dita$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pieptaras
s. piesa. $(Un ... rar dintr-o colectie.)(A cumparat doua ... din romanul ...)$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*exemplar
s. pietroi, (reg.) pietroc, (prin Transilv.) bolf, (Transilv., Ban. si Bucov.) bord, (prin Transilv.) bordan.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bolovan
s. pilug, (reg.) mai, maiag, nilug, pil, pisalau, pisator, pisoi. $(... cu care se piseaza ceva in piulita.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pisalog
spintecat cu cutitul (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*adancit
spintecat cu cutitul (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ajustat
s. piperul-lupului, (reg.) ficatea, najitnica, piparus, pipernita, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiana-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. (reg.) breaban, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-pastilor, foaie-de-vioara, iarba-fiarelor, iarba-trei-rai, trei-crai, trei-rai, trei-rai-boieresc.(by 10W10S4e4r12g13i13o)*popilnic
Spirit, atitudine de sectar; ingustime de vederi proprie persoanelor care se marginesc la interesele lor marunte. [Cf. fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*sectarism
Spirit, atitudine de supunere josnica; slugarnicie; servilitate. [< fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*servilism
spirit, atitudine sectara; ingustime de vederi proprie celor care se marginesc la interesele lor marunte. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sectarism
Spirit binefacator sau raufacator in miturile religiei musulmane. [< fr. < cuv. arab].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*djinn
spirit binefacator sau raufacator in miturile religiei musulmane. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*djinn
Spirit considerat de gnostici ca emanat dintr-o inteligenta divina. [Pron. / < fr. , cf. gr. - eternitate].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*eon
spirit de aventura, tendinta de a lua hotarari pripite. (< fr. , rus. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aventurism
spirit de goliard; nazdravanie, libertinism; nonconformism. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i11o)*goliardie
Spirit de goliard; nazdravanie, libertinism; nonconformism. [Pron. / < fr. , it. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*goliardie
Spirit de revolta. Atitudine, specific romantica, de revolta impotriva dominatiei raului, care preconiza eliberarea totala a geniului, incapabil a se adapta la legile stramte ale existentei comune, rasturnarea ordinii existente. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*titanism
Spirit despre care se credea ca locuieste in fundul pamantului, pazind comorile ingropate acolo. [< fr. , cf. it. , lat. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gnom
Spirit, maniera, fel de a se comporta academic. Maniera in arta care cultiva un ideal de frumusete rece si conventionala. Curent in arta sec. XIX, constand in imitarea servila si fara originalitate a modelelor antice sau clasice; lipsa de originalitate a unor opere artistice, viziuni estetice sau modalitati de expresie artistica. [Cf. fr. , germ. ].(by 11W11S12e5r5g14i14o)*academism
Spirit sau sistem hieratic; caracter, aspect hieratic. Stare de rigiditate, de intepeneala. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*hieratism
[SPIRITUAL] I. cantec de cult protestant, modificat de populatia de culoare din SUA, care i-a imprimat o puternica sincopare. II. s. m. f. membru al unor sectii ale ordinului franciscanilor, aparute in sec. XIII. (< engl., fr. )(by 8W1S1e10r10g10i4o)*spiritual
Spiritul divin care anima lumea, ordonand-o si dirijand-o. [Pron. / cf. it. , gr., lat. - suflu].(by 13W6S7e7r15g1i9o)*pneuma
Spital izolat in care sunt tinute in carantina persoanele presupuse a fi contaminate de boli molipsitoare. /<fr. , it. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lazaret
Spital pentru alienati mintali; casa de nebuni; balamuc. /<lat. fr. germ. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*ospiciu
Spital, sanatoriu unde sunt ingrijiti alienatii mintali. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g14i7o)*ospiciu
Spital (sau sectie a unui spital) folosit la cercetari stiintifice sau pentru invatamantul practic al studentilor. Institutie medicala unde un anumit medic specialist da consultatii sau trateaza bolnavii. [Gen. / < fr. , it. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*clinica
s. pitiriazis, (reg.) taratar, tarata. = (reg.) matreata-bradului, pletele-muierii.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*matreata
s. pitulice, (reg.) scrofita, tat. pitulice, (reg.) scrofita. = (reg.) pitulice-cu-cap-negru, pitulice-neagra.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*purcelusa
s. piuire, piuitura, (reg.) pieunat, piscuit. $(...ul puilor de gaina.)tiuitura$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*piuit
s. piuit, piuitura, suierat, suieratura, tiuit, vajait, vajaitura, (rar) piuiala. $(... glontului pe la urechea cuiva.)$(by 8W8S1e2r10g10i11o)*tiuitura
s. pl. aclamatii (pl.), ovatii (pl.), urale (pl.), (rar) vivat. $(Multimea il intampina cu ....)$(by 12W12S6e6r14g15i15o)*osanale
s. plafon, (astazi rar) pod, (inv. si reg.) podele (pl.), sufit, (Mold.) bagdadie, (Transilv. si Ban.) cerine. $(... al unei camere.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*tavan
SPLAI, splaiuri, s.n. Artera de circulatie amenajata pe malul unei ape de obicei cu profil larg si bogat plantata.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*splai
s. plamadire, plamadit. $(... aluatului.)agitatieforfota(Din nimic s-a starnit o ....)zbuciumzbuciumingrijorare$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*framantare
s. plangere, (inv. si pop.) jalba, para, (inv. si reg.) plansoare, ponoslu, (Ban., Transilv. si Mold.) ponos, (inv.) artic, pitac, suplica, tanguire, (turcism inv.) ruca. $(A depune o ....)sesizare$.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*reclamatie
s. plangere, tanguire, (pop.) jelanie, (inv.) jalovanie. $(... la inmormantare.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bocet
s. planta, (prin Transilv.) tabla. $(... a piciorului.)(CONSTR.)(... casei.)(TEHN.)(... la sanie.)(TEHN.)$ colac. (... la pl.) butuci (pl.), plazuri (pl.), (reg.) craci (pl.), drugi (pl.), fofeze (pl.), grindeie (pl.), lemne (pl.), talpeti (pl.). $(... la razboiul de tesut.)butuc(TEHN.) (... la scaunul dogarului.)(TEHN.)(... la joagar.)plazgrindei(BOT.) talpa-gastei (Leonurus cardiaca)talpa-lupului (Cheiturus marubiastrum) = talpa-ursului =(Acanthus longifolius)(Heracleum palmatum)$ placinta-porcului.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*talpa
s. plantat, punere, pus, rasadire, rasadit, sadire, sadit, transplantare, (rar) transplantatie, (pop.) presadire, (inv.) plantatie. $(... puietilor.) $(by 2W2S11e11r4g5i13o)*plantare
s. pl. art. (pop.) gaina (art.), gainusa (art.), closca-cu-pui (art.), pasto-rul-cu-oile (art.), (reg.) clota (art.).(by 13W7S7e7r15g1i9o)*pleiadele
s. platforma. $(... de lansare.)$ balustrada, parapet, parmaclac, palimar, rezematoare, mana curenta, (rar) reazem, (Transilv. si Munt.) plimba, (Transilv.) straja, (inv.) parmac. (... rivalta. $(Actorii au iesit la ....)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rampa
s. platou, (rar) masa, (pop.) ses, sestina, (reg.) zapodie. $(Un ... nu prea inalt.)$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*podis
s. pl. aurora, crepuscul, (pop.) faptul zilei. $(...ii se arata.)(... de zi.)(A pornit in ....)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*zori
s. pl. autoritati (pl.), oficiali (pl.). $(Au fost de fata, la inaugurare, si ...ile.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*oficialitati
s. pl. bulendre (pl.), calabalac, catrafuse (pl.), troace (pl.), toale (pl.), (reg.) bodroante (pl.), cioveie (pl.), trancanale (pl.), (Olt.) dananaie. $(Ia-ti ...le si pleaca!)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*boarfe
s. pl. caisori (pl.), (livr.) carusel, (pop. si fam.) tiribomba. (... (by 14W7S8e1r1g9i10o)*calusei
s. pl. carneleaga, (pop.) dulcele Craciunului, saptamana carnii, saptamana clisei, saptamana curata, saptamana de praguri, saptamana harteasca, saptamana hartii, saptamana impestritata, saptamana invarstata, saptamana mistreata, saptamana tarcata, saptamana varstata.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*harti
s. pl. chica. $(Tanar cu ....)(BOT.) pletele-muierii (Usnea barbata)$ = (reg.) barba-ursului, matreata-de-arbori.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*plete
s. pl. cofeturi (pl.), zaharicale (pl.), (reg.) zaharele (pl.), (grecism inv.) zumaricale (pl.). $(A mancat multe ....)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*dulciuri
s. pl. defileu, stramtoare, (pop.) strunga, (inv.) spartura, stramtura. $(...le Bicazului.)$(by 14W7S8e1r1g9i10o)*chei
s. pl. dulciuri (pl.), zaharicale (pl.), (reg.) zaharele (pl.), (grecism inv.) zumaricale (pl.). $(A mancat multe ....)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cofeturi
s. pl. duminica floriilor, (reg.) duminica vlastarilor, staurile-florii (pl.).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*florii
s. plecare, (pop.) porneala, (inv.) purcedere, purces. $(... noastra are loc in zori.)plecare(E gata de ....)demarajdezlantuireaspiratieimboldentuziasmaptitudinetendintadusmanieantipatieinvidie$.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*pornire
Splendid, maret, impunator; impresionant. Neobisnuit de frumos. Foarte bun, foarte gustos. Mandru, trufas. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*superb
s. plescar, pomanagiu, (rar) plescas. $(Nu e decat un ... nerusinat.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*chilipirgiu
s. pl. excrement, (pop.) cacat, scarna, scapau, (reg.) scarnavie, spurc, spurcat, spurcaciune, (inv.) scremet, (fam.) caca, coco, gali, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*fecale
s. pl. friguri (pl.), scuturatura, tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. $(L-au lasat ...le.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*frisoane
s. pl. grane (pl.), (pop.) bucate (pl.), paine, (reg.) granete (pl.), pite (pl.). $(Campul a produs multe ....)$(by 4W12S12e6r6g6i15o)*cereale
s. pl. hartoape (pl.), (Mold.) ratacane (pl.), (Olt., Ban. si Munt.) somardoale (pl.). $(Un drum plin de ....)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hopuri
s. pl. hopuri (pl.), (Mold.) ratacane (pl.), (Olt., Ban. si Munt.) somardoale (pl.). $(Un drum plin de ....)$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*hartoape
s. pl. indieni (pl.), piei-rosii (pl.). $(...ii reprezinta populatia bastinasa din America.)$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*amerindieni
s. pl. (inv.) inscris prin care se face o concesie pentru alta; act de angajament.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*reversale
s. pl. (inv.) scumpaciuni (pl.), scumpenii (pl.), scumpii (pl.). $(Ce de mai ... avea in lada!)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*scumpeturi
Splitarea valorii nominale a unei actiuni este operatiunea prin care actiunile existente ale unei firme sunt "impartite" in mai multe actiuni cu o valoare nominala mai mica.(by 9W9S3e3r3g11i12o)*splitarea
s. plivit, (rar) pliveala, (inv. si reg.) plevila, (reg.) palamizit, (inv.) plivitura. $(... buruienilor de pe un teren cultivat.)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*plivire
s. pl. negocieri (pl.), (inv.) tratatie. $(S-au purtat ... pentru incheierea unui tratat.) $(by 10W4S4e12r13g6i6o)*tratative
s. pl. obrajilor (pl.), (rar) umerii fetei (pl.), (reg.) pumnii obrajilor (pl.), (inv.) magule (pl.).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pometi
s. pl. (pop.) calti (pl.), (reg.) caltisori (pl.), pacisele (pl.), pasunele (pl.). $(...ele sunt fire de in sau de canepa ramase in pieptenii ragilei.)$(by 4W4S13e13r7g15i15o)*pacise
s. pl. (pop.) cocosei (pl.), cocosi (pl.), (prin nord-vestul Olt. si sudul Transilv.) puiculita. $(Mananca ....)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*floricele
s. pl. (pop.) dansele (pl. art.), dragaice (pl.), frumoase (pl.), milostive (pl.), mandre (pl.), puternice (pl.), rusalii (pl.), sanziene (pl.), soimane (pl.), soimarite (pl.), vantoase (pl.), (reg.) nagode (pl.), samovile (pl.), sfinte (pl.), (Ban. si Olt.) milostivnice (pl.), (prin Ban.) miluite (pl.).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*iele
s. pl. (pop.) pandalii (pl.), (fam.) nevricale (pl.). $(L-au apucat ....)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*nervi
s. pl. preliminarii (pl.). $(...le unei intalniri diplomatice.)pregatiri$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*preparative
s. pl. pretentii (pl.), (fig.) aere (pl.), fumuri (pl.). $(Te rog sa lasi ...le !)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ifose
s. pl. (prin Mold.) bacanii (pl.), (grecism inv.) bacalica. $(... si delicatese.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*coloniale
s. pl. (rar) balsamine (pl.), (reg.) canalute (pl.), copacei (pl.), piersicel, lemn-de-apa.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*canale
s. pl. (reg.) (in superstitii) cenusa, carbuni, frunze etc. (noua elemente), care intra in compozitia unor leacuri babesti. (urmat de determinarea "de apa") roua; zori. (in expr.) = a lua apa neinceputa pentru descantece si leacuri babesti; = a nu spune nimic, a tacea chitic; a se imbolnavi de reumatism.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*noi
s. pl. (reg.) iutisori (pl.), burete-acru, burete-galben, bure-te-iute, burete-piperat, burete-usturos.(by 12W13S13e6r7g15i15o)*iutari
s. pl. (reg.) ocheri (pl.), ocheti (pl.), oglinde (pl.), (prin Olt.) zartale (pl.), (arg.) inaintasi (pl.). $(... pentru miopi.)(... de cai.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ochelari
s. pl. (reg.) scrijele (pl.). (... omleta, (reg.) papara, prajila, (nordul Mold., Bucov. si nordul Transilv.) papa, (Transilv. si Ban.) paparada, ratota, (Mold. si Bucov.) scrob, (inv., in Transilv.) sfungata. $(... de oua.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*jumari
s. pl. (reg.) tortoale (pl.), (Mold.) fesfesele (pl.), (prin Transilv.) sovoane (pl.), (fam.) farafastacuri (pl.), (fam. depr.) tartamuri (pl.).(by 12W13S6e6r14g15i8o)*zorzoane
s. pl. spalatura, zoaie, (rar) scursori (pl.), (Transilv. si Bucov.) halbe (pl.). $(... de vase.)$(by 3W11S12e12r5g6i14o)*laturi
s. pl. strat de rusalii, (reg.) todoruse (pl.), sfredelul rusaliilor. $(... se serbeaza cu 24 de zile inainte de rusalii.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*todorusale
s. pl. (Transilv.) laste (pl.), (Transilv. si Maram.) rastaute (pl.), (Mold. si Transilv.) tocmagi (pl.).(by 13W14S7e7r15g1i9o)*taitei
s. plugulet, (reg.) plugut. (art.) (pop.) pluguletul (art.), (reg.) plesnitul (art.), plugarelul (art.), plugul (art). $(Cu ...ul se merge de Anul Nou.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*plugusor
s. plutarie, (rar) plutit, (inv. si reg.) plutasie. $(Se ocupa cu ...ul.)$(by 15W8S8e9r2g2i11o)*plutarit
s. pl. vesminte (pl.), (inv.) ornate (pl.). $(Preotul s-a imbracat in ....)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*odajdii
s. pl. vestiri (pl.), (reg.) veste, (prin Transilv.) marturisiri (pl.). $(... de logodna, de nunta.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*strigari
s. pl. viscere (pl.). (pop.) maruntis, vintre, (reg.) maruntele (pl.). $(...le porcului.)(In ...le pamantului.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*maruntaie
s. poama, rod, (Mold.) poricale (pl.), (inv.) plod. $(Arbore cu multe ....)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*fruct
s. poanson, (reg.) pomoci. (... matauz, sfestoc. $(... pentru aghesmuit.)$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*pamatuf
s. pocnet, trosnet, trosnitura, (reg.) troscot. $(O ... de arma.)plesnitura$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pocnitura
s. podbal-de-munte, (reg.) carul-padurilor, carul-zanelor, tata-oii, (prin Transilv.) roit.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*arnica
s. podgorean, (rar) vier, (reg.) vinar, vinarici. $(E ... de profesie.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*viticultor
s. pod miscator, pod plutitor, pod umblator, (reg.) brod, brudina, (nordul Mold. si prin Bucov.) parom.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*bac
s. pojarnita, (reg.) drobisor, falcatea, harnica, inchegatoare, pojar, pojarnica, sunaica, serlai, zburatoare, barba-lupului, buruiana-de-naduf, crucea-voinicului, floare-de-naduf, floare-galbena, iarba-crucii, iarba-lui-sf.-Ioan, iarba-sangelui, iarba-spaimei, iarba-spurcatii, osul-iepurelui, sovarf-galben. (reg.) falcatea, lujerica, merisor, sovarvarita, sulitica, brancuta-de-pisica, iarba-spaimei, trifoi-capresc. (reg.) barba-lupului, gaina-parasita. (reg.) maselar, pojarnita, barba-lupului, laptuca-iepurilor.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sunatoare
s. pojar, (pop.) varsat mic, (reg.) marced, parpor, (Mold.) cori (pl.), (prin Maram.) rapor, (inv.) iler, morbili (pl.).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*rujeola
s. politai, (inv. si reg.) politar, (inv.) politmaistru, (arg.) sticlete.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*politist
s. politist, (inv. si reg.) politar, (inv.) politmaistru, (arg.) sticlete.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*politai
s. politonalism, (rar) multitonalism, multitonalitate, pluritonalism, pluritonalitate.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*politonalitate
s. pomet, (inv. si reg.) sad, (reg.) ograda, pomaret, pomarie, pomariste, pomarit, (Maram., Transilv., Ban. si nordul Mold.) rat. $(O ... de pruni.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*livada
s. pompon, (inv.) crista. $(... la chipiul unor uniforme militare.)surguci$.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*panas
s. ponor, vagauna, (pop.) mal, surpatura, (reg.) afundatura, tudina, tifleica, (Munt. si Olt.) sodom, (inv.) stramina. $(Teren plin de ...e.)$(by 13W15S15e9r9g2i3o)*rapa
sponsorare, s.f. Actiunea de a sprijini o persoana, actiune sau initiativa. V.|sponsor.|sponsor|(by 10W10S3e12r6g6i14o)*sponsorare
s. pontator, (rar) pontagiu, (inv.) pontas. $(... la unele jocuri de noroc.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pont
s. (pop.) acris. (reg.) lugeru-broastii, (prin Transilv.) schiaz. v. (reg.) macrisor, macris de padure, macrisul-iepurelui, trifoi-macris. stevie.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*macris
s. (pop.) aprinzatoare, (reg.) scapara-toare. $(Si-a aprins tigara cu ....)$(by 8W2S10e10r4g4i12o)*bricheta
s. (pop.) astupare, astupatura, incuiere, incuietura. $(Sufera de ....)$(by 9W9S3e3r11g12i12o)*constipatie
s. (pop.) badica, badisor, (reg.) badicuta, badies, badiluca, baditel, baditica, badiuc, badiulita, badiulut.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*badita
s. (pop.) barbanta, (Transilv.) ghiob, parlau, (prin Transilv.) siroada, (Transilv., Maram. si Mold.) toc. $(O ... cu branza.)$(by 2W15S15e8r9g2i2o)*putina
s. (pop.) birlic, (inv.) tuz. $(... la jocul de carti.).(E un adevarat ... in domeniul lui.)$(by 13W7S7e15r2g3i11o)*as
s. (pop.) blana, dulap, (Transilv. si Mold.) scoarta. $(Strazi podite cu ....)dusumea(TEHN.)(... la ragila de pieptanat fuioarele.)(TEHN.)speteaza$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*scandura
s. (pop.) boiereasa, boierita, boieroaie, (inv.) jupaneasa. $(O mare ....)$(by 7W10S3e3r12g12i5o)*boieroaica
s. = (pop.) bold, spelca, (reg.) bumbusca; = ac de par, (pop.) spelca; v. (la albine) (pop.) bold. minutar. $(...ele ceasornicului.)(... feroviar.)(TEHN.) ac obturatorpoantou$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ac
s. (pop.) bosire, bosorogeala, haitura, ruptura, surpatura, vatamare, vatamatura, (inv. si reg.) surpare, (reg.) schilavie, (Olt.) stricaciune, (inv.) chila.(by 11W11S7e7r1g1i9o)*hernie
s. (pop.) bostina, prastina, (inv. si reg.) malata, (reg.) boasca, hostopina, scroboteala, (Olt., Ban. si Transilv.) comina, (Ban.) comovita, vosca. $(Rachiu de ....)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tescovina
s. (pop.) bradisor, (reg.) bunceag, bunget, cornatel, cornisor, piedica, barba-ursului, branca-ursului, braul-vantului, brausorul-vantului, crucea-paman-tului, iarba-ursului, laba-lupului, laba-ursului, muschi-de-pamant, parul-porcului, talpa-ursului.(by 5W5S14e14r7g8i8o)*piedicuta
s. (pop.) brighidau, matca, (reg.) druga, ferdideu, litca, mesca, roata. $(... pentru alegerea untului.)tel(TEHN.) (... la melita.)$(by 9W2S2e11r11g5i13o)*batator
s. (pop.) brumar, brumarel, (reg.) iezmaciune, vinicer, (prin Mold.) promorar.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*noiembrie
s. (pop.) bumbac, (reg.) scama, (Ban. si Transilv.) pamuca. $(Isi pune ... in urechi.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vata
s. (pop.) butura, (reg.) borta, bortura, bostura, butoara, butoarca, corobaie, corobana, gaunositura, naclad, radacina, retezatura. $(Salcia avea o ... mare.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*scorbura
s. (pop.) calapar, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*calomfir
s. (pop.) carausul (art.), catelusa (art.), (reg.) paloschita (art.), vacarul (art.), uciga-l-crucea, uciga-l-toaca.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*alcor
s. (pop.) casap, (nordul Mold. si Bucov.) misar, (Transilv., Maram. si Ban.) misaras, (inv.) chesagiu, meserciu.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*macelar
s. (pop.) catelul-pamantului, (reg.) grivan, porcut, suita, tocanita, tancul-pamantului, (Munt. si Transilv.) sobol, somac.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*orbete
s. (pop.) cloncan, croncan, (reg.) cioroi, crancau, croncau. (reg.) starc cenusiu mic.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*corb
s. (pop.) coptura, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. $(Rana a colectat ....)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*puroi
s. (pop.) crezare, crezamant, (fig.) credit. $(Se bucura de ... lui.)(Nu am ... in el.)(Pot sa am ... in voi?)(Priveste cu ... viitorul.)$(by 6W14S15e8r8g9i2o)*incredere
s. (pop.) cristac, (reg.) cercala, ciorpac, cristas, difan, lesnic, lesteu, lingura, napatca, rociu, scartas, (Transilv.) comiheriu, (Mold. si Transilv.) halau, (prin Olt.) posfat, (prin Munt.) prijineala.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*crasnic
s. (pop.) cufureala, lamoste, pante-care, pantecaraie, partuica, treapad, trepadare, urdinare, vintre, (inv. si reg.) scursoare, (inv.) scursura, (eufemistic) deranjament.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*diaree
s. (pop.) curatura, (Ban., Transilv., Maram. si Bucov.) slag. $(... intr-o padure.)$(by 13W14S7e7r1g1i1o)*parchet
s. (pop.) custura, (arg.) sindel, suriu. $(Un ... pentru taiat painea.)(MED.)(TEHN.)(... la melita.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cutit
s. (pop.) dambla, poceala, (inv. si reg.) slabanogeala, slabanogie, (Transilv.) guta, (inv.) paralizatie, slabanogire. v.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*paralizie
s. (pop.) desteptatorul (art.), porcarul (art.), luceafarul-porcesc, luceafarul-porcului, ochiul-taurului, steaua-porcului.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*aldebaran
s. (pop.) dudau, (reg.) bucinis, barba-calugarului. = cucuta-mica, (reg.) bucinis-de-apa, bucinis-de-balta, cucuta-inveninata; = (Bucov.) samcuta; v. cucuta-de-apa.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*cucuta
s. (pop., fam. si depr.) capatana, devla, scafarlie, (reg.) boaca, (fig. si depr.) bostan, dovleac, glava, tartacuta, tigva, (arg.) moaca, tabachera. $(... al omului.)averspersoanacap incoronatrege(ENTOM.) cap-de-mort (Acherontia atropos)comandantcorifeufrunte(...ul coloanei.)capat(La ...ul patului.)capataiextremitatecapatvarfcioc(... la scaunul dulgherului.)capatana(TEHN.) cap pierdutmaselota$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cap
s. (pop.) fartat, sot, (reg.) ortac, (inv.) sotie. $(... de munca.)camaradasociatinsotitor$.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*tovaras
s. (pop.) fatuitor, (inv. si reg.) tescherea, (reg.) strujnita. $(A da o scandura la ....)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*rindea
s. (pop.) fat. $(...ul iepei.)(Pisica cu ...ii ei.)(...ul unei insecte.)copilpernuta$.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*pui
s. (pop.) felinarul furnicii. $(In-florescenta papadiei se numeste regional ....)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*lampas
s. (pop.) filozof, mag, zodier, (inv.) matematic. $(... pretindea a prevedea destinul omului dupa pozitia astrilor.)$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*astrolog
s. (pop.) foaie. $(Creanga cu ... verzi.)frunza embrionaracotiledonfrunza-de-potca (Chenopodium murale) =$ (reg.) iarba-drumurilor.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*frunza
s. (pop.) fratine, (inv.) brat. $(Era ... bun cu el.)frate de cruce $= (pop.) fartat.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*frate
s. (pop.) frunzica, frunzita, frunzuca, frunzuleana, frunzulica, frunzulita, frunzuta.(by 2W2S10e11r4g4i4o)*frunzisoara
s. (pop.) gogorita, (reg.) bordea, borza, caua, (prin Transilv.) babaluc, (prin Transilv. si Bucov.) bolea. $(Cu ... se sperie copiii.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*baubau
s. (pop.) halaciuga. $(Are un ... de par.)(ORNIT.; Asio otus)(ORNIT.; Otus scops)huhurez$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ciuf
s. (pop.) inecaciune, naduf, (inv. si reg.) naduseala, (prin Transilv. si Ban.) suspin, sui, (inv.) stenahorie, stenos. $(Sufera de ....)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*astma
s. (pop.) lasatura. $(In munti pot exista numeroase ....)(GEOGR.) depresiune oceanica (Stare de ... a unui nevrotic.)$(by 5W5S13e14r7g7i15o)*depresiune
s. (pop.) lastun-mare, lastun-negru, (reg.) randunica-de-munte, randunica-de-padure, randunica-de-ploaie, randunica-de-turn, randunica-de-ziduri.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*drepnea
s. (pop.) logoditor, (reg.) manator, staroste, starostoi, (Mold. si Bucov.) graitor, (Transilv.) votru, (inv.) mijlocitor. $(... la o fata de maritat.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*petitor
s. (pop.) lumina ochiului, (reg.) vedere, (inv.) lumea ochilor, (frantuzism inv.) prunela.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*pupila
s. (pop.) lupul-baltii, (reg.) marlita. = zargan, (reg.) tipar-de-mare.(by 15W15S9e9r9g3i3o)*stiuca
s. (pop.) maica, (reg.) mamaca, mamaie, muica, (prin Transilv.) baba, (Mold.) neneaca, (inv.) musa, (fam.) batrana (art.), mima. $(Dansa e ... copilului.)mama-marebunica(MITOL. POP.) Mama-Padurii(... este un personaj din mitologia populara.)matca(BOT.) Mama-Padurii (Lathraea squamaria) $= (reg.) serparita, buricul-pamantului, cucuruz-de-padure, floarea-sarpelui, iarba-sarpelui, murea-padurilor.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*mama
s. (pop.) malai-tataresc, mei-tataresc, (reg.) balur, flocoasa, tatar, tatarca. maturica. = (pop.) patul-vantului. $(... este numele unei boli a arborilor.)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*matura
s. (pop.) mana. $(... de albine.)(BOT.) mierea-ursului(Pulmonaria officinalis)(Pulmonaria mollissima)sambovina$.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*miere
s. (pop.) mana, polog, (reg.) manusa, smoc, vasla, (prin Olt.) manuna. $(... de grau, de canepa, de iarba.)buchet(Un ... de nuiele.)fascicul$.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*manunchi
s. (pop.) margarita, (reg.) aurata, roman, tataisa, ochiul-boului, romanita-mare, salomii-gal-bene (pl.).(by 6W6S14e14r8g8i1o)*margareta
s. (pop.) mart, (reg.) martarus, martigus. $(Poarta ... la butoniera.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*martisor
s. (pop.) mata, (Bucov.) cotoroaba, (inv.) catusa. = (reg.) mata salbatica. = (reg.) sfaiog, mata-popii. (reg.) mata. $(Piedica de la caruta numita ....)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pisica
s. (pop.) matisor, ransa, (reg.) martisor, mat, mugur. $(...ul salciei atarna ca un ciucure.)$(by 8W1S1e10r10g10i4o)*ament
s. (pop.) megiesie. (... apropiere, imprejurime, jur, preajma, (livr.) proximitate, (reg.) meleag, (prin Transilv.) preabat, (inv.) imprejmuire, imprejur, prejmet, prejmuire. $(Prin ....)(IST.)(Starea de dependenta a taranului s-a numit in Moldova ... sau "vecinie", in Transilvania "iobagie", iar in Tara Romaneasca "rumanie".)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vecinatate
s. (pop.) melesteu, mestecau, (reg.) culeser, mamaligar, mamaligator, mamaligau, mamaligoi, mestecar, mestecalau, mestelnic, (prin Ban.) brucelnic, brucer, (Maram.) tocanau, (Maram. si Transilv.) tocaner. $(... pentru ma-maliga.)sucitor$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*facalet
s. (pop.) morar, (reg.) darstar, maiugar, (inv.) menghinegiu. $(E ... de profesie.)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*piuar
s. (pop.) muiere, nevasta, (fig. si ir.) fusta. $(O ... cu un copil.)femeie de serviciuservitoarefemeie de stradaprostituata$.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*femeie
s. (pop.) mustata, (Transilv. si Ban.) par. etc.) = (reg.) matreata, ata-apei, lana-broastei, matase-de-apa, raia-broastei, raie-brosteasca, raie-de-apa, straiul-broastei, (Bucov.) jabrina-broastei.(by 12W12S13e6r15g15i8o)*matase
s. (pop.) muzicuta.$ (...ul serveste la acordarea instrumentelor muzicale.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*camerton
s. (pop.) negelarita, (reg.) alandurise (pl.), galbinare, laptiuga, maselarita, oiasca, paparuna, pleoscanita, pleoscarita, rostopalnita, rostopastica, rostopol, salatea, scanteita, tatarcele (pl.), ai-de-padure, buruiana-de-negei, buruiana-de-pecingine, buruiana-de-tatarca, calce-mare, crucea-voinicului, iarba-randunelei, iarba-de-negei, iarba-de-negi, mac-salbatic.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*rostopasca
s. (pop.) numaratoare, (inv.) catagrafie, recenzie. $(... populatiei.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*recensamant
s. (pop.) oisoara. (reg.) deditei-de-padure (pl.), deditei-sal-batici (pl.).(by 3W3S11e11r5g5i13o)*oita
s. poposire, (pop.) salasluire, (germanism inv.) rast. $(...ul lui acolo s-a dovedit necesar.)oprire(In drum a facut mai multe ...uri.(MIL.)(Trupele au facut 15 ...uri pana la Dunare.)escala(La primul ... au schimbat caii diligentei.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*popas
s. (pop.) oul genunchiului, (inv. si reg.) scafarlie, (Olt.) tuturiga. nuca.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*rotula
s. (pop.) paduche, (reg.) acarita, batucel, botos, chicherita, carcel, mielarita, teche, musca-de-cal. (reg.) acarita, mielarita. ricin.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*capusa
s. (pop.) pais, (reg.) pipiriguta, tarsoaca, iarba-baltii, iarba-lunga. (pop.) pais. (reg.) parul-porcului.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*paius
s. (pop.) papusa, (reg.) ciocan, ciocalau, cotolan, cucuruz, druga, drugalau, papusoi, porumb, stiuleag, tiulihau, tuleu, (prin Ban.) tofleac. $(A fiert doi ...ti.)cocean$.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*stiulete
s. (pop.) pataranie, pateala, (inv. si reg.) patarama, patire, (reg.) pat, patau, patitanie, patitura, (Mold. si Bucov.) poroganie. $(... lui sa-ti fie de invatatura,)incurcaturaperipetie$.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*patanie
s. (pop.) patrontas, (inv. si reg.) palasca, (reg.) ladunca, patrontasca, (inv.) geanta, sumca.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cartusiera
s. (pop.) pat, targa, (reg.) patasca, scaun, talpig, tagla, (prin Ban. si Transilv.) scara. $(... pentru dus mortul la groapa.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*nasalie
s. (pop.) pepeniste, (Mold. si Bucov.) bostana, bostanarie, harbuzarie. $(O ... aflata pe sol nisipos.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pepenarie
s. (pop.) piatra-acra, (reg.) tipsa, sare-acra, (prin vestul Transilv.) saricea, (prin Mold. si Bucov.) saricica. $(...ul este folosit in tabacarie.)$(by 2W2S2e11r11g4i5o)*alaun
s. (pop.) pisat, (fam.) pipi, (fam., in limbajul copiilor) pipiloanca, pipiloi. ud. $(Basica ...ei.)$(by 9W9S2e2r3g11i11o)*urina
s. (pop.) pisat, pisalau, (reg.) mujdar, mursa, mustalau, mustaraie, mustareata, mustarie, musteala, mustoare, pisatoare. $(Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numeste ....)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*must
s. (.) (pop.) plecate (pl.), (inv. si reg.) sladici. $(A mancat ceva care i-a produs ....)dezgust$.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*greata
s. (pop.) plecatoare, (reg.) manzata, (Olt. si Munt.) sirita. $(Oaia care a fatat si care are lapte se numeste ....)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*manzare
s. (pop.) plevita. $(... pentru imbinarea unor elemente de lemn.)(TEHN.)(... la caruta.)$(by 11W4S4e5r13g13i6o)*scoaba
s. (pop.) poala alba, (reg.) scursoare, (prin Transilv. si Munt.) scurgere, (inv.) scursura.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*leucoree
s. (pop.) poiata, (reg.) acioala, sop, sopotei, sopret, soproneata, susopru, (Transilv.) plesnicar, (prin Ban. si Maram.) scut, (Olt. si Ban.) scuteala, (Transilv.) sin, (Olt. si Munt.) slon, (Ban.) supa, (prin Transilv.) susop. $(In ... se tin uneltele agricole.)sura.$(by 14W15S8e8r2g2i2o)*sopron
s. (pop.) polobocel, (reg.) butlan, (Mold. si Bucov.) balerca. $(Un ... cu tuica.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*butoias
s. (pop.) poponet, vapaie, vapaita, (reg.) stert, (Transilv. si Maram.) meci, (prin Olt., Transilv. si Mold.) sfesnic. $(Odaie luminata de un ....)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*opait
s. (pop.) porcareata, (reg.) porcarie, (Mold. si Bucov.) costereata, (Mold.) poiata. $(... de porci.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cocina
s. (pop.) porumb, (inv. si reg.) porumboi, (Ban. si Transilv.) golamb, (Mold.) hulub. v. v. la pl.) (reg.) cocosei (pl.), ceapa-ciorii, po-rumbul-cucului.(by 10W10S10e4r4g12i12o)*porumbel
s. (pop.) prastila, (reg.) scandura, stablon, (Ban.) sindra. $(Casa acoperita cu ....)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sindrila
s. (pop.) puscuta. (... (Transilv.) muta, (Transilv. si Ban.) picsa. $(Baga banii in ....)$(by 15W8S8e2r2g2i10o)*pusculita
s. (pop.) ramator, ratan, (inv.) sfin. = mistret, porc salbatic, (rar) porc de padure, (inv. si reg.) gligan; v. la pl. art.) (pop.) vierii (pl. art.), scroafa-cu-purcei.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*porc
s. pop, reazem, sprijin, sustinere, (rar) sprijinitoare, (pop.) poprea, (reg.) pripoana, propta, propteala, proptis, sprait, (prin Munt. si Olt.) papainog, (Transilv.) sos, (inv.) rezematura, sprijineala, sprijoana. $(... pentru consolidarea gardului.)$(by 14W7S8e1r1g2i10o)*proptea
s. (pop.) roseata, vatamatura, pecingine rea, (reg.) jupuiala, leprica, parleala, (prin Maram.) buba.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pelagra
s. (pop.) saracila, traista-goala, (reg.) vantul negru. $(... este numele unui vant secetos.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*austru
s. (pop.) sararita, (reg.) ocnita, sarnita, sararie, sarator, sarelnita, (Munt., Dobr. si prin Mold.) sarar, (prin Maram. si Bucov.) slatina, (Ban.) solarita. $(Si-a mai pus sare in mancare din ....)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*solnita
s. (pop.) saratura, (inv. si reg.) slatina, (reg.) mura, (Transilv. si Ban.) muratoare. (... (by 14W7S7e1r1g9i9o)*saramura
s. (pop.) sarciner, (Mold. si Transilv.) pop. $(... pe care se pun vase la uscat.)(... pe care se cladesc capitele de fan.)$(by 15W1S9e9r10g3i3o)*prepeleac
s. (.) (pop.) sarpe, (prin Olt.) balaoana, (inv.) ajder, zmeu. (... .) (art.) dragonul (art.). (....)(by 2W10S11e4r4g4i13o)*balaur
s. (pop.) scaloian, mama-ploaie, Muma-Padurii. $(Cu ...ul se invoca ploaia, in credintele populare.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*caloian
s. (pop.) scandurice, (reg.) scandu-reana, scandurisca, scandurita, scandurusa, scanduruta.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*scandurica
s. (pop.) scandurita, (Tran-silv.) scandurea, scandurice. $(... la razboiul de tesut.)speteazaatela$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*lopatica
s. (pop.) scaparamant, (reg.) scaparar, scaparatura. $(... cu cremene, iasca si amnar.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*scaparatoare
s. (pop.) scuturatoare, (reg.) copaita, covatica, parparita, postavita, scafa, scoculet, tigaita, titirez, (prin Olt.) tigaie. $(... la cosul morii.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*teica
s. (pop.) secerica, seceruica, (reg.) seceratica. $(... pentru recoltarea graului.)$(by 15W9S9e9r3g3i11o)*secerea
s. (pop.) sec, (prin Mold.) popa. $(In timpul ...ului de Craciun.)postul mareparesimi$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*post
s. (pop. si fam.) bruftuire, bruftuluire, (fig.) repezire$. (... cuiva cu un limbaj violent.)maltratare$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*bruscare
s. (pop. si fam.) burzuluiala, (fam.) imbufnare, (arg.) sucareala. $(Termina cu ...!)mahnirenecaznecaz(Ce ... te apasa?)(Ce ... a cazut pe el!)nervozitate(Nu va fac nici o ... daca ...)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*suparare
s. (pop. si fam.) calabalac, catrafuse (pl.), (reg.) tarabute (pl.), tiliute (pl.), (Transilv.) hodrobele (pl.), (Mold.) pilota, (Mold. si Transilv.) pojijie, (inv.) agarlac, mahla.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*bagaj
s. (pop. si fam.) capatuiala, capa-tuire. $(... cuiva la ofiterul starii civile.)(A contractat o ....)(A facut o ... buna.)(Dupa ... lor ...)cununiein-suratoaremaritis.casnicie$.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*casatorie
s. (pop. si fam.) dascalita, (inv.) profesoreasa, (fam.) profa. $(... de liceu.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*profesoara
s. (pop. si fam.) gurist, (inv.) cantator. $(Un mare ... de opera.)dascal$.(by 1W10S10e3r4g4i12o)*cantaret
s. (pop. si fam.) mester. $(...ul Sadoveanu.)(El ne-a fost ....)as$. maistru.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*maestru
s. (pop. si fam. peior.) boia, boiala, (fam.) cosmetice (pl.), (pop.) dres, suliman, sulimeneala, (inv. si reg. peior.) spoiala, zugraveala.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*fard
s. (pop. si fam.) pleasca, pomana, (inv.) ghelir, locma, (fig.) sfaraiala. $(Cumpara-l, e un adevarat ....)avantaj$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*chilipir
s. (pop. si fam.) ravas, scrisorica, tidula. $(Sa-ti dau un ... pentru ...)bilet de loterieloz.$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*bilet
s. (pop. si fam.) scarbelnita. $(Era o ... de nedescris acolo.)(O ... de barbat.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*scarbosenie
s. (pop. si fam.) scarmanare, scarmanat, scarmanatura, (prin Munt. si Olt.) smotoceala, (fam. fig.) tarnuiala, tarnuire. $(A fost o ... in toata regula intre ele.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*paruiala
s. (pop. si fam.) slana, (Transilv. si Ban.) clisa, (Ban. si Transilv.) lard, (prin Mold.) sala. $(Mananca ... cu paine.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*slanina
s. (pop. si fam.) slatina. $(Ce e cu ... asta de mancare?)(Tere-nuri fertile si ...i.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*saratura
s. (pop. si fam.) tartam, (pop.) turtur, (inv. si reg.) peles, (reg.) roit. $(... la perdele.)$(by 8W8S1e2r10g10i11o)*franj
s. (pop. si peior.) bogatan, (prin Ban.) boltagiu, (Transilv.) dolfan. $(E un mare ....)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*bogatas
s. (pop.) soparlar, (reg.) uica, uliul-soparlelor. (reg.) uliu-mare. (reg.) uliu-incaltat.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sorecar
s. (pop.) spatar, (prin Transilv., Maram. si Ban.) staul. $(... la stana.)$(by 4W12S13e6r6g14i15o)*strunga
s. (pop.) spiterie, (Transilv. si Bucov.) apoteca, (Transilv.) potica.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*farmacie
s. (pop.) spiter, (inv. si reg.) poticaras, (Transilv. si Bucov.) apotecar, (Ban. si Transilv.) poticar.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*farmacist
s. (pop.) spuma, (reg.) smantana, (inv., in Transilv.) sobura. $(... de la laptele fiert.)$(by 15W15S8e9r9g2i3o)*caimac
s. (pop.) stana, (reg.) canara, (Transilv.) carsie, (prin Olt. si Ban.) jant. $(O ... uriasa de bazalt.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*stanca
s. (pop.) stanga, (reg.) manela, razus, (Transilv.) paranga. $(A ridica ceva cu o ....)$(by 8W8S2e2r10g11i11o)*ranga
s. (pop.) stative (pl.), (reg.) argea, teara. $(A tese ceva la ....)(... la moara de vant.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*razboi
s. (pop.) stramurarita, (reg.) bold, (Ban.) tepusa, (inv.) stramur. $(Cu ... se imbolnavesc vitele la mers.)$(by 2W10S3e4r12g12i6o)*stramurare
s. (pop.) stupitul cucului, (reg.) somnisor, (prin Munt., Olt. si Bucov.) somn. $(Invelisul larvar numit ....)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*margicacucului
s. (pop.) sulac, (reg.) sular, sulinar, suloi, ulucar, crap saltaret, crap sulatic, crap sulednic. (reg.) andrea.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sula
s. (pop.) tap. (reg.) martac, (Transilv.) cafer, (Transilv., Ban. si Bucov.) corn. $(... la o casa.)(... este un suport de lemn.)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*caprior
s. (pop.) taraboanta, (reg.) rotcol, (prin Transilv.) caroaie. $(A cara ceva cu ....)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*roaba
s. (pop.) tarca, (Munt.) caragata, (Ban.) ciorcobara, ciorcusa, (Transilv.) frasca, sarcoi, (Olt. si Ban.) stirica, (prin Munt.) stiricea, (Mold., Bucov. si Transilv.) tarcusa, (Transilv.) vrasca, (Mold.) scuipatul-dracului.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*cotofana
s. (pop.) tau, (reg.) rat, (inv.) paluda. (... (rar) lac. $(... Snagov.)aparaie$.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*balta
s. (pop.) tinere de minte, (fig.) cap. $(Are o ... fantastica.)(TEHN.)(... la computer.)amintire(Au ciocnit in ... lui.)$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*memorie
s. = (pop.) tipirig; v. = clormetan; diclormetan; = policlorura de vinil; = policlorura de viniliden; v. = dicloretilena; v. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*clorura
s. (pop.) toarta, (prin Transilv.) bum-but, (Transilv.) carcel, (inv.) sarja. scoaba, (reg.) ghermec. $(... la caruta.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cercel
s. (pop.) toporel, toporus. $(Un ... pentru lemne.)(BOT.; Viola odorata;(BOT.; Viola alpina;$ mai ales la pl.) viorea, viorica, (reg.) micsunea-de-munte.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*toporas
s. (pop.) treapad, vintre, (inv. si reg.) scursura, (reg.) pantecare, pantecarie, (inv.) apa-trandului.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*dizenterie
s. (pop.) turloi, (reg.) scut, (Munt. si Dobr.) suliga, (prin Dobr.) sulughita, (Olt.) tortolos, tuturoi, (inv.) stur. $(Pe stresini s-au format ...i.)(... de gheata, pe apa.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*turtur
s. (pop.) ursita. $(Dupa credintele populare, ...ele sunt trei zane.)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*ursitoare
s. (pop.) uruioc, (prin Transilv.) baba, (Ban.) ureznic. $(... la o panza tesuta.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*piedin
s. (pop.) vanturatura, (reg.) ciuruiala, codina, tarnomata, zoana, (prin vestul Transilv.) tarn. $(... de la treieratul cerealelor.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pleava
s. (pop.) vapaie, vapaita, (Munt.) masala, (Olt.) valug. $(... pentru speriat pestii.)$(by 4W12S12e13r6g6i14o)*fachie
s. (pop.) vita, (reg.) vitioan, (prin Olt.) varsta. $(O ... de par.)(O ... de piele, de pamant etc.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*suvita
s. (pop.) vultan, (prin Transilv.) sas. $(... este numele mai multor pasari rapitoare mari.)vultur barbos (Gypaetus barbatus)zagan$, (rar) vultur negru, (reg.) surligaie, (Transilv.) ceahlau, (Transilv. si Ban.) sorlita, (Transilv.) susugaie.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*vultur
s. (pop.) zahar de gheata. $(Suge o bucata de ....)candel negru$ = miambal.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*candel
s. (pop.) zalog, (inv.) zebereala. $(I-a pus ... pe bunuri.)(... pe o suma de bani.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sechestru
s. (pop.) zarafir, (inv.) frenghie, sahmarand, zarpa. $(Rochie de ....)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*brocart
s. (pop.) zara, (reg.) stragheata. $(... ramas de la prepararea untului.)$(by 12W12S6e6r14g14i15o)*zer
s. (pop.) zarnacadea, (reg.) cocoara, coprina, ghiocel, lusca, nevestica, unguroaica, unguroaie, floare-de-ceapa, ro-goz-de-gradina, stanjen-alb, (Munt.) fulie.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*narcisa
s. (pop.) zgriptor. $(Unui om rau, avar, hraparet i se spune ....)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*zgripturoi
s. (pop.) zmeoaie. $(O ... din basme.)(BOT.; Laserpitium latifo-lium)$ (reg.) somnorel, somnoroasa, zmeoaie.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*zmeoaica
Spor al unor alge si ciuperci prevazut cu cili vibratili. [< fr. , cf. gr. - animal, - graunte].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*zoospor
sporange avand functia de organ de rezistenta si de inmultire. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*achinetosporange
Sporange in care se dezvolta microsporii. [Pl. invar. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*microsporange
spor asexuat, de rezistenta, cu membrana ingrosata si cu citoplasma densa, la ascomicete si ustilaginale. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*clamidospor
Spor care asigura reproducerea asexuata la ciuperci. [< fr. , cf. gr. - praf].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*conidie
Spor care se poate deplasa intr-un mediu lichid cu ajutorul cililor vibratili. /<fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*zoospor
Spor ciliat, inotator, caracteristic unor alge si ciuperci acvatice. [Sil. mf. ] (din fr. ) [morf. DOOM](by 1W1S9e10r3g3i4o)*zoospor
Spor ciliat mobil rezultat din conjugarea a doua celule sexuale omoloage. (din fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*zigozoospor
s. porculet, (rar) porculean. pietrosel, (reg.) pietrar, porcan, porcas, porcanel, porcoi, porcoias, porculean, porculete, porcus, porcut, ranca, rabita. (reg.) morcoci.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*porcusor
spor cu n cromozomi care rezulta imediat din meioza si care se grupeaza cate patru. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*tetraspor
Spor dezvoltat in extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. [< fr. , cf. gr. - extrem, - samanta].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*acrospor
Spor format din diviziunea unui gamet nefecundat. [< fr. , cf. gr. - fecioara, - samanta].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*partenospor
spori de rezistenta, de iarna, care se formeaza la sfarsitul perioadei de vegetatie. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i2o)*teleutospori
Spori identici, care se gasesc la plantele inferioare. [Var. s.m.pl. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*izospori
Spori, la unele ciuperci, care se formeaza la sfarsitul perioadei de vegetatie. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*teleutospori
spor la alge, ciuperci si protozoare, format in oogon dupa fecundarea oosferei. (< fr. )(by 3W3S4e12r12g5i6o)*oospor
Spor la alge si la ciuperci, format in oogon dupa fecundarea oosferei. [< fr. , cf. gr. - ou, - samanta].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*oospor
spor mare, care se formeaza mai ales la germinarea unui oocist. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*macrozoospor
Spor mare din care se dezvolta |macroprotalele|macroprotale|. [< fr. , cf. gr. - mare, - samanta].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*macrospor
s. poroinic, (reg.) bujor, gemanarita, sculatoare, limba-cucului, untul-vacii.(by 13W13S6e6r15g8i9o)*salep
Spor pe care il poate inregistra valoarea reala a unei monede sau a unei hartii de valoare peste valoarea nominala. Diferenta intre valoarea nominala a monedei de argint si valoarea ei reala, exprimata in moneda de aur. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*agio
Spor produs de rugina graului si care raspandeste aceasta boala. [< fr. , cf. lat. - rugina, gr. - samanta].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*uredospor
spor rezultat nemijlocit din organele de reproducere mascule sau femele. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tecnospor
spor simplu, cu nucleul avand numarul complet de cromozomi. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*haplospor
(sport) actiune tehnica ca riposta la (contra)atacul adversarului. (< contra^1 procedeu)(by 11W11S4e5r13g13i14o)*contraprocedeu
(sport) a depasi, a intrece un adversar, dovedind o superioritate neta. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*surclasa
(sport) a face o miscare menita sa-l deruteze pe adversar; (p. ext.) a pacali, a insela. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*fenta
(sport) a inainta cu un picior, indoindu-l si lasand greutatea corpului pe el, tinandu-l pe celalalt intins. (dupa fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fanda
(sport) alergare de viteza si rezistenta pe distante medii. (dupa fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*semifond
(sport) a lovi, a arunca cu putere mingea catre poarta adversa; a trage un sut. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*suta
sport asemanator parasutismului, de care se deosebeste prin cadere libera ce precede deschiderea parasutei, timp in care mai multi parasutisti se aduna intr-o formatie stelara. (< engl. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*skidiving
(Sport) Calificare a unui sportiv, ramas singur in competitie, prin neprezentarea adversarului. (cuv. engl.) [NODEX](by 6W6S15e15r8g8i2o)*walkover
(sport) castigator al unei cupe; (p. ext.) orice participant la o competitie in care se disputa cupa. (< fr., engl. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cupman
(sport) complex de miscari executate rapid pentru derutarea adversarului si obtinerea unui avantaj asupra acestuia. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*fenta
Sport comportand navigatia pe ambarcatii mici cu motor. [Dupa fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*motonautica
Sport constand din parcurgerea pe jos sau cu un vehicul a unor regiuni pitoresti sau interesante din punct de vedere istoric, geografic etc.; drumetie. Activitate prestatoare de servicii care se ocupa cu organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement si de recreare sau in alte scopuri. Autoturism. [< fr. , it. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*turism
sport constand in aruncarea si prinderea unui inel de cauciuc jucat peste o plasa. (< engl. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*ringo
Sport constand in ascensiunea pe culmi muntoase greu accesibile. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*alpinism
Sport constand in ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. [Cf. fr. , it. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*alpinism
(sport) cursa ~ = cursa care se cronometreaza pentru fiecare concurent in parte. (dupa fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*contracronometru
(Sport) Cursa in care nu participa decat un singur cal. Calificare a unui sportiv, ramas singur in competitie prin neprezentarea sau eliminarea concurentilor. [Pr. ; Abr. ] (din engl., fr. )(by 15W8S8e9r2g2i11o)*walkover
(sport) decizie de arbitru care acorda unui jucator 3 puncte pentru executarea unui procedeu. (< jap. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*koka
Sport defensiv practicat in Franta in sec. XIX, in care se foloseau in lupta mainile si picioarele (pentru piedici). [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*savat
(sport.; despre lovituri, goluri etc.) care poate fi evitat, aparat. (< fr. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*parabil
s. portdrapel, (rar) portstindard, (inv.) sangeactar, sangeagas, sangeagiu, (turcism inv.) bairactar. $(... al unei divizii.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*stegar
(sport) echipa din care se selectioneaza jucatorii pentru un meci. (< pre echipa)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*preechipa
(sport) efort final al unui cal pentru a castiga cursa; asalt impetuos. (< engl. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*rush
(sport) etapa de joc care constituie o subdiviziune a setului in cadrul unei partide de tenis. (< engl. )(by 3W3S11e12r12g5i5o)*ghem
Sport foarte popular in Orient, constand in plutirea pe crestele valurilor cu ajutorul unor scanduri speciale (planse) sau ambarcatii asemanatoare unor canoe, pe care se sta in picioare. [Pron. / < engl., it. , cf. engl. - creasta de val].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*surfing
sport in constructia si lansarea navomodelelor. (< navomodel + -ism)(by 13W6S6e7r15g15i9o)*navomodelism
(sport) intre echipele selectionate ale unor licee. (< inter^1 liceal)(by 7W7S1e1r9g9i3o)*interliceal
s. portiune, regiune, sector. $(O ... bine delimitata in spatiu.)(Nu cunoaste bine ....)(Se afla in ... necunoscute.)(In ...ele calde.)(GEOGR.) zona tropicala (O ... arida.)(Erau ... pline cu apa.)(MED.) zona Zoster =(BOT.) zona apicala(... de preocupari.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*zona
Sportiv (amator); amator de sport; persoana care se ocupa in mod sistematic de sport. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*sportsman
Sportiv care detine sau a realizat un (nou) record. [Var. s.m.f. / < fr., engl. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*recordman
Sportiv care in cursul unei competitii marcheaza cele mai multe goluri. /<engl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*golgheter
sportiv care inscrie cele mai multe puncte in timpul unei competitii; scorer (1). (< engl. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*golgheter
Sportiv care inscrie cele mai multe puncte la baschet (prin introducerea mingii in cosul echipei adverse). [Var. s.m. / < , dupa ]. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*cosgheter
Sportiv care participa la o proba de sprint; alergator de viteza. Cal de curse pentru viteza mare si fond limitat. [< engl., fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*sprinter
Sportiv care participa la probele din cadrul unui decatlon. [< + ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*decatlonist
Sportiv care participa la probele din cadrul unui pentatlon. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*pentatlonist
Sportiv care participa la probele din cadrul unui triatlon. [Pron. / < + ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*triatlonist
sportiv care practica atletismul. om cu o constitutie fizica robusta; luptator (la circ). (< fr. , lat. , gr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*atlet
Sportiv care practica iahtingul. [Pron. si , pl. , scris si / < engl. ]. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*iahtman
Sportiv care practica planorismul. Pilot sau constructor de planoare. [Pl. / < + ].(by 15W15S15e9r9g2i3o)*planorist
sportiv cu care un campion isi disputa locul intai in cadrul unei noi editii a intrecerii. (< engl., fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*salanger
Sportiv, echipa, cal de curse etc. care a obtinut o performanta. [< engl. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*performer
Sportiv sau echipa care, in urma intrecerilor preliminare, a obtinut dreptul de a disputa titlul de campion in meci direct cu detinatorul titlului. /<engl., fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*salanger
Sportiv selectionat pentru intrecerile sportive internationale. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*international
Sportiv specializat in probele de aruncare (a discului, sulitei, greutatii etc.). /suf. ...(by 1W1S10e10r3g3i12o)*aruncator
Sportiv tanar (intre 13 si 19 ani). (; op. %senior%) Fiul (considerat in raport cu tatal). [Pron. / < fr. , lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*junior
(sport) metoda japoneza de lupta care inglobeaza o serie de pozitii, deplasari, lovituri cu mana sau cu piciorul, blocaje, eschive, parade. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*karate
s. portmoneu, (prin Transilv.) buchelar, (Transilv.) pughilares, (prin Bucov.) puleart, (Ban. si Transilv.) slaitaf, (inv.) portmoneta, portofoliu, (arg.) coaja, scoarta. $(Isi tine banii in ....)$(by 4W12S12e13r6g6i15o)*portofel
Sport nautic constand in plutirea pe apa pe un surf. /Cuv. engl.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*surfing
sport nautic cu ambarcatii conduse cu rame. o ~ academic = sport nautic care se practica pe schifuri si pe giguri. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i5o)*canotaj
s. portochelari. condei. $(... cu penita.) toc rezervor =(Scrie cu ....)(... de fereastra.)(TEHN.)(... de la coltarul dulgherului.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*toc
Sport olimpic originar din Japonia, asemanator luptei de jiu-jitsu, dar care utilizeaza miscari si procedee tehnice diferite. [Pron. / < fr., engl. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*judo
Sport olimpic, originar din Japonia, in care sunt utilizate diverse procedee de torsionare a unor parti ale corpului si de trantire. /<fr., engl. (by 13W13S6e6r7g15i15o)*judo
(sport) plasa pentru jocul de tenis. expresie folosita de arbitrul de fileu pentru a arata ca mingea a lovit plasa. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*net
Sport practicat cu autoturisme cu motor puternic, care realizeaza viteze mari. /(by 2W10S10e4r4g12i13o)*autosport
Sport practicat cu cartul^2; competitie de carturi. [Scris si / < engl., fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*carting
Sport practicat cu planorul. Indeletnicirea de a construi aparate de zbor fara motor. [< rus. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*planorism
(sport) predominare in initiativa de joc; presiune exercitata asupra adversarului; sistem tactic in jocurile sportive prin folosirea apararii "om la om" pe tot terenul pentru a opri actiunile ofensive ale adversarilor. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*presing
(sport) preluarea initiativei de joc; exercitare a unei presiuni asupra adversarului. (< engl. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*forcing
(sport) raportul de puncte la floreta, scrima si box. (< tusa + -averaj)(by 14W7S8e1r1g9i10o)*tusaveraj
(sport) raportul dintre punctele marcate si cele primite. (dupa fr. )(by 8W8S9e2r2g11i11o)*punctaveraj
(sport) saritura in lungime la care, dupa primul salt, se cade pe piciorul cu care s-a batut, la al doilea, pe celalalt picior, al treilea salt terminandu-se pe ambele picioare. (dupa fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*triplusalt
(sport) stare patologica in urma unor eforturi exagerate, incorect dozate. (dupa fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*supraantrenament
sport tehnico-aplicativ in construirea si lansarea de rachetomodele. (< rachetomodel + -ism)(by 15W15S9e9r2g2i11o)*rachetomodelism
s. porttigaret, (rar) porttabac, porttigar, (Ban., Transilv. si Bucov.) picsa, (prin Transilv.) tarta, (inv.) tabachernita, (arg.) magazie. $(Isi tine tigarile in ....)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tabachera
(sport) timp de odihna la care au dreptul echipele de volei in afara pauzelor dintre seturi. termen prin care se anunta inceputul sau sfarsitul unei reprize de box si al unei perioade de lupta. (< engl. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*taim
(sport) tip de antrenament in care se alterneaza cursele cu marsurile, pentru a intari rezistenta gambelor si a respiratiei. (< engl. )(by 3W3S11e12r12g5i6o)*footing
s. portulaca, (reg.) ciuelanas, gheata, ghetisoara, grasita, grajnicioara, nudli, pietricica, porcire, floare-de-nisip, floare-de-piatra, iarba grasa.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*agurijoara
Sportul ambarcatiunilor cu vele. Concurs de iahturi. [Pron. si , scris si / < engl. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*iahting
Sportul tragerii la tinta cu arcul, arbaleta ori cu o arma de foc sau cu aer comprimat. Felul in care o arma (de foc) trimite proiectilul. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tir
Sportul vaslitului. = sport nautic care se practica pe schifuri si pe giguri. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*canotaj
s. porumba, porumbea, (Transilv.) corobeata, (prin Olt.) tarnosliva. $(Fructul porumbarului se numeste ....)$(by 12W5S5e6r14g14i8o)*scoroamba
s. porumba, scoroamba, (Transilv.) corobeata, (prin Olt.) tarnosliva. $(Fructul porumbelului se numeste ....)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*porumbea
s. porumbea, scoroamba, (Transilv.) corobeata, (prin Olt.) tarnosliva. $(Fructul porumbarului se numeste ....)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*porumba
s. porumbel, (inv. si reg.) tarn, (reg.) cotobrel, curcudel, maracine, porumb, porumbea, scorombar, spin.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*porumbar
s. porumb, (reg.) cucuruzastina, cucuruze (pl.), cucuruziste, malaie (pl.), malaina, malaiste, malaistina, papusoi, papusoiste, papusoistina, tenchiste, (Ban. si Olt.) ponov. $(S-a ascuns in ....)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*porumbiste
s. posacie, posomoreala, ursuzenie, ursuzlac, (rar) posaceala. (...(by 4W4S12e13r6g6i14o)*morocaneala
s. posesiune, stapanire. $(Hrisov de ....)insusire.(Magnetul are ... de a atrage fierul.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*proprietate
s. postalion, posta, (inv.) menzil, olac. $(... transporta calatori si corespondenta.)$(by 11W4S4e13r13g6i6o)*diligenta
s. posta. $(Ne vine aproape zilnic ....)potrivireconcordanta(GRAM.) corespondenta timpurilor =(MAT.)(... unghiurilor.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*corespondenta
s. posteritate, viitor, (inv.) viitorie. $(... va aprecia eforturile noastre.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*viitorime
s. potential. $(A crescut ...ul productiei.)(Nu avea ... la lucru.)pro-ductivitate. (Sporirea ...ului la hectar.)efi-cacitate$.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*randament
s. potentiometrie. $(... este o metoda de analiza chimica cantitativa volumetrica.)$(by 3W4S12e12r13g6i6o)*electrometrie
s. poticneala, poticnire, (inv.) poticnitura. $(... calului in mers.)(... la vorba.)(... unui car, la vale.)in-terzicerezadarnicire(... avantului industrial.)evitareanihilare$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*impiedicare
s. potricala, (reg.) patron. $(Cu ... ua se fac gauri la urechile oilor.)(Semnul de la urechile oilor numit ....)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*preducea
s. povarnagiu, (reg.) balgier, rachier, tuicar, velnitar, vinarsar, (inv.) povarnar. $(...ul era proprietarul unei poverne.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*velnicer
s. pozitie, rang, treapta, (inv.) cin, dregatorie, ifos, oranduiala, sedere, vrednicie. $(Ocupa o ... inalta in stat.)titluonoare$.(by 11W5S5e13r14g14i7o)*demnitate
s. practica, rutina, (inv.) ispita, ispitire. $(Cunoaste ceva din ....)experiment$.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*experienta
s. prafarie, (Mold. si Transilv.) colba-raie, colbarie. $(Pe drum era o ... de nedescris.)$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*prafaraie
s. praftura, stropitoare, (Ban.) stropelnic, (Ban., Olt. si Munt.) stropelnita. $(... fierarului.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*praftorita
s. prag, usa, (Dobr.) tocat. $(A iesit in ....)(SPORT)(Apara ... echipei de fotbal.)(IST.)Imperiul otoman$. lude.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*poarta
s. prajeala, (inv. si reg.) prajitura, (reg.) rancau. $(... la o mancare.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*rantas
s. prajina, (pop.) prepeleac, (reg.) beldie, palita, patachie, prastinas, prastina, ruda, (Olt.) colva, darjala, (Transilv.) paltau, (inv.) siric. $(L-a lovit cu un ....)(... la un gard.)stalp$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*par
s. prasila, prasire, sapa, sapare, sapat, (pop.) prasa, prasitura, (reg.) copoit, praseala, sapatura, tarsenit, tarsit. $(...ul porumbului.)$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*prasit
s. prasnel, sfarleaza, titirez, (reg.) maciuca. $(... la fusul de tors.)$(by 11W12S5e5r5g14i14o)*prisnar
s. pravalie, (Transilv.) bolta, (Mold.) dugheana, (inv.) magazie. (... (by 7W15S15e9r9g9i3o)*magazin
[s.pr.! - CM] (< gr. din "urs" si "coada", ASTR.) una din cele mai luminoase stele din emisfera boreala. Face parte din constelatia Boarul si este de marimea stelara zero.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*arcturus
spreA se cufunda brusc, producand un sunet carac-teristic. /suf. $...ai$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*stiobalcai
s. precumpanire, predominare, predominatie, preponderenta, prevalare, (inv.) predomnire, preponderatie. $(... proprietatii private.)$(by 4W12S12e6r6g14i14o)*predominanta
s. predicare, propagare, raspandire, (inv.) marturisire, marturisitura. $(... unei credinte.)raspandire$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*propovaduire
s. predilectie, (inv.) protimis. $(... pentru filmele de aventuri.)gustaptitudine$.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*preferinta
s. preducea, (reg.) patron. $(Cu ... se fac gauri la urechile oilor.)(Semnul numit ... facut cu preduceaua la urechile oilor.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*potricala
[SPREI] 1. dispozitiv pentru pulverizare a unor substante cosmetice, insecticide etc.; atomizor. substanta imprastiata cu un asemenea dispozitiv. 2. pulverizarea si proiectarea apei de mare ca urmare a deferlarii valurilor pe faleza. (< engl., fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*spray
s. prelingere, (rar) prelinsatura, scursoare, scursura. $(... unui lichid din vas.)(... unui lichid printr-o spartura.)(In zid e practicata o ....)perindaretrecere$.(by 3W3S4e12r12g5i6o)*scurgere
s. preluare, primire, $(... marfii.)receptie(FIZ.) (... a undelor sonore.)$(by 8W2S2e10r10g4i4o)*receptionare
s. preotime, (livr.) sacerdotiu, (pop.) popime, (inv.) preotie. $(...ul dintr-o eparhie.)$(by 11W5S13e14r7g7i1o)*cler
s. preparator, (iesit din uz) repetitor. $(Si-a luat un ... la fizica.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*meditator
s. preparat, produs, (inv.) preparatie. $(A aparut un nou ... de ...)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sortiment
s., prep. s. v. s. v. s. mladiere, suplete, zveltete. s. dar, favoare, har, (inv.) maiestrie. $(... divina.)miladatorita$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*gratie
s. presa, (Olt.) stropsitoare, (Transilv. si Ban.) saitau. $(... de struguri.)presa$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*teasc
s. presare, stoarcere, stors, tescuire, zdrobire, (inv. si reg.) storsura. $(...ul strugurilor.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tescuit
s. presentiment, (inv. si reg.) presimt, (inv.) presimtamant, prestiinta, prevedere. $(O neagra ....)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*presimtire
s.. Presiune mai joasa decat o presiune de referinta. (dupa germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*subpresiune
s. presupunere, prezumtie, supozitie, (livr.) conjectura, (inv.) supunere. $(Ce ... a lansat?)presupunere$.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ipoteza
s. pretentie, revendicare, revendicatie, (inv.) pretenda, (grecism inv.) pretenderima, (turcism inv.) teclif. (... = reconventiune. v. apel, rugaminte. $(A ascultat ... lui.)rugamintepetitiecerintacautare$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cerere
s. pretentie, rigurozitate, severitate. $(... unui profesor fata de elevii sai.)cerintaconstiinciozitate.$(by 4W12S13e13r6g7i15o)*exigenta
s. pretuire, stima, (inv.) mirare. $(... mea pentru el a ramas statornica.)$(by 6W14S14e8r8g1i1o)*admiratie
s. prevestire, prorocire, vestire. (... (concr.) oracol, pre-vestire, previziune, profetie, prorocie, prorocire, (livr.) predictie, (rar) prevestit, (inv.) hrismos, menire, plaz, plazuit, plazuitura, prezisa, prorocestvie, prorocitura. $(... lui nu s-a implinit.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*prezicere
s. prezentare, venire, (fam.) infiintare. $(... lui la proces.)descriere(... faptelor.)reprezentarereflectareimagineaspectconfiguratievederefizionomie(Sub ce$ ... se aspect, priveliste, (inv.) priveala, privire. $(O ... demna de mila.)(Parca a capatat alta ....)(... vesela a lucrurilor.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*infatisare
s. prezicator, proroc, vestitor, (inv.) prorocitor. $(Un ... mincinos.)$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*profet
s. prezicere, prorocire, vestire. $(... unor vremuri infloritoare.)prezicerepiaza$.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*prevestire
s. pridvor, tinda, veranda, (prin Ban.) pornana. pridvor, tinda. $(... la moara de vant.)(Un ... situat in gradina.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cerdac
s. prilej, (inv. si reg.) pont, (inv.) ceas, zaman. $(Asteapta o ... potrivita.)imprejurareprilej(Cauta ... de cearta.)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*ocazie
s. primeneala, primenit, schimbare, schimbat. $(... asternuturilor.)improspatare$.(by 10W10S3e4r12g12i13o)*primenire
s. primenire, purificare, ventilare. $(... aerului din incapere.)(... apei din vas.)inviorare$.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*improspatare
s. primire, (inv.) tampinare, tampinat. (... = (pop.) stretenie, (reg.) ziua ursului. v.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*intampinare
s. primitivism, primitivitate, salbaticie, (inv.) barbarism, salbataciune, salbaticime. $(Triburi aflate in stadiul ....)rautate$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*barbarie
s. (prin Ban.) arghela, (Munt., Mold. si Dobr.) prioca, (Olt., Ban., Transilv. si Maram.) stava. $(O ... de cai de rasa.)$(by 5W5S14e14r14g7i8o)*herghelie
s. (prin Ban.) arghelar, (Olt., Ban., Transilv. si Maram.) stavar. $(...l pazeste si ingri-jeste o herghelie.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*herghelegiu
s. (prin Ban.) mesing. ....) (la pl.) alamarie. $(Tot felul de ...amuri.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*alama
s. (prin Ban.) sarma. (... snur, (reg.) sinor. $(... la un obiect de imbracaminte.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*siret
s. (prin Ban.) scamnie. $(S-a asezat pe ....)(TEHN.)$ scaunoaie. (... cal. (... = bedreag, butuc. $(... al rotarului.)(TEHN.)(... la sucala, la vartelnita.)(TEHN.)$ batator, strat, trup. (... butuc, trunchi. $(... de macelarie.)(MUZ.)(... la un instrument cu coarde.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*scaun
s. (prin Ban.) sider. $(Bara de ....)$ (reg.) piglais, (Transilv. si Maram.) teglazau. (... v. (pop.) custura. $(... al coasei.)catuse.$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fier
s. (prin Ban., Transilv. si Maram.) pusca. $(... cu sageti.)(... la o dormeza.)coardaarcada(FIZ.) arc electricarc voltaicarc electric$.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*arc
s. (prin Ban.) zvonisor, zvonit, (inv.) timbru. $(Suna ... la scoala.)zurgalau(BOT.; Campanula;$ la pl.) (livr.) campanule (pl.), (reg.) baraboi, banisori (pl.), clopotul-caprei, cupa-oii.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*clopotel
s (prin Bucov. si Mold.) preluca, (Maram., Transilv., Ban. si nordul Mold.) rat. $(... unui rau.)(... de salcii.)$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*lunca
s. (prin Bucov.) zdrob, (glumet) mitropolit. $(... este barbatusul dropiei.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*dropioi
s. prindere, vanare. $(A inceput sezonul de ... al pasarilor.)vanatoare$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vanat
s. (prin Maram. si Transilv.) sapa, (prin Transilv.) stioaca. $(... se foloseste la lucrarile de abataj.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ghionoi
s. (prin Mold.) baharauca, baharoasa. $(O femeie scunda si grasa se numeste ....)$(by 6W6S15e15r8g9i9o)*bahadarca
s. (prin Mold. si Olt.) pod, (inv.) plutitoare, (frantuzism inv.) radou. (... (by 10W10S3e4r12g12i5o)*pluta
s. (prin Munt.) carliont, (prin Olt.) carstas, posfat, (prin Dobr.) tarboc. $(...ul are forma unei linguri.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*chepcei
s. (prin Munt.) coruna, (prin Mold.) masa pietrelor. $(... la moara.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*fruntar
s. (prin Munt.) miscoce, (prin Ban. si Transilv.) miscoi, (prin Transilv.) miscotei (pl.), (prin Mold.) nicoret. (pop.) lat. (reg.) hara v. = padu-che-malofag; v. coccide (pl).(by 7W15S1e9r9g2i3o)*paduche
s. (prin nord-estul Olt.) sasca, (inv.) zapodie. $(O ... larga intre munti.)bazin(GEOL., GEOGR.) vale glaciara$ = trog.(by 7W15S1e1r9g10i3o)*vale
s. prinsoare, ramasag, (inv. si pop.) ramas, (reg.) ramas, ramaseala, ramasita. $(A face ... cu cineva.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pariu
s. (prin Transilv.) baier. $(O ... de galbeni.)(O ... de pietre scumpe.)(ANAT.)$ fanon. (... vonicer, (reg.) caprifoi, clocuta, grujarca, sanger, voinicar, lemn-cainesc, lemnul-cainelui, parastasul-popii, pomita-de-sanger; (reg.) verigar, vonicer, lemn-cainesc; verigar, parul-ciutei, (reg.) crasici, crusan, gladis, patachina, porumbel, vonicer, lemn-cainesc, lemn-raios, lemnul-cainelui, poama-cainelui, spin-alb, spinele-cerbului; = lemn-raios, (reg.) vonicer, cerceii-babei (pl.).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*salba
s. (prin Transilv.) belceu, (Olt.) luica, (Transilv.) tutul. $(... pentru copii.)scranciob(... pentru pescuit.)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*leagan
s. (prin Transilv.) cearda, (Mold. si Transilv.) fagadau, (inv.) birt, locanta, tractir. $(A tras peste noapte la un ....)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*han
s. (prin Transilv.) cearda, (Transilv. si Bucov.) prepanatie. $(Bea intr-o ....)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*carciuma
s. (prin Transilv.) maciuca. $(Merge sprijinit in ...e.)(ANAT.) carja aortei$ = crosa aortei.(by 7W7S15e1r9g9i10o)*carja
s. (prin Transilv.) magdalan, tenghere, (prin nordul Transilv.) tinghirel.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cais
s. (prin Transilv., Maram. si Ban.) sabau, (Transilv. si prin Ban.) suciu.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cojocar
s. (prin Transilv.) porob. molid, (reg.) molete, molidar. = molid, (reg.) tars, (Transilv.) sihla.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*brad
s. (prin Transilv.) pup, scafarlie, (Maram.) tichie. $(... a unei palarii.)(GEOL.) calota glaciara$ = inlandsis.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*calota
s. (prin Transilv.) ravar. $(... de lut.)oala de noapte =$ (pop.) tucal, (reg.) serbel, (Ban. si vestul Transilv.) serbeleu.(by 12W12S6e6r14g14i15o)*oala
s. (prin Transilv.) samadusag. $(Lucreaza la ...; serviciul ....)$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*contabilitate
s. (prin Transilv.) scuturatoare. $(... pentru cernerea unui material granular.)(Trece prin ea ca prin ....)(ELECTRONICA)(... la o polioda.)(FOTO) sita fotografica$ = raster.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sita
s. (prin Transilv.) seged, (inv.) subiect, (germanism inv.) sodal. (... (by 11W11S4e4r13g13i6o)*calfa
s. (prin Transilv.) sicra, (inv.) segneta. $(Focul produce ...i.)sclipire$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*scanteie
s. (prin Transilv.) sing. $(Un ... de lemne.) (BOT.)(Iris germanica)stanjenel(Iris variegata)stanjen de baltastanjenel; stanjen galbenstanjenel$.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*stanjen
s. (prin Transilv.) stur, (Ban. si Transilv.) sleacna. (... scorie. (... scrum. $(Painea din cuptor s-a facut ....)$(by 12W12S5e5r14g14i7o)*zgura
s. (prin Transilv.) tocoric. $(Are bani la ....)banca de datebanca de informatii; banca de informatii $= banca de date. (rar) sueta. (... (by 10W4S4e12r13g6i6o)*banca
s. pripon, (inv. si pop.) pociumb, (reg.) poteras, stanog, (Ban.) palimar, (Maram., Transilv., Ban. si Olt.) steamp. $(...ul se infige in pamant.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tarus
s. pritoceala, pritocire, pritocitura, (pop.) pritoc. $(...ul verzei.)$(by 12W5S6e6r14g15i8o)*pritocit
s. priveghere, (reg.) prevedenie, prevedere, (inv.) privegheat. $(... la un mort.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*priveghi
s. priveliste, vedere, (inv. si reg.) priveala, (inv.) prospect. $(Avem o ... minunata spre mare.)(Are o ... clara asupra dezvoltarii economice.)(Plan de ....)(Ce ... are acest tanar?)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*perspectiva
s. privitor, (rar) uitator. $(Toti ...ii de la premiera erau incantati.)$ martor. (...(by 12W12S6e6r14g15i8o)*spectator
s. (probabil n.) (Cib.) Structura fizica a unui sistem de calcul si diverse periferice; echipamentul propriu-zis; hard. - Cuv. engl.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hardware
s. (probabil n.) Forma sub care se prezinta pielea dupa eliminarea partilor cu structura prea rara, pentru a putea fi folosita la croit. - Cuv. germ.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hecht
s. (probabil n.) Piesa de teatru sau episod dramatic cu actiune sau intriga complicata, voit confuza si cu deznodamant surprinzator si clarificator. (Rar) Incurcatura. - Cuv. it.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*imbroglio
s. (probabil n.) Rasa de taurine de culoare roscata pe tot corpul, cu exceptia capului, abdomenului si extremitatilor picioarelor. - Din engl.(by 7W7S7e1r1g9i10o)*hereford
s. produs, (inv. si pop.) negot, (inv.) metah, negustorie, product. $(A vandut ... la piata.)(O ... de buna calitate.)$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*marfa
s. prohab. (... (reg.) tinc. $(... intr-o piesa de lemn.)(MIN.)(... intr-un strat.)$(by 6W14S14e7r8g8i1o)*slit
s. proiectare, rasfrangere, reflectare, reflex, (inv.) reflect. $(... in apa a stelelor.)re-flectareproiectie$.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*oglindire
s. prolificitate, (inv.) plod, plodiciune, plodnicie, rodnicie. $(... unui animal.)fertilitateprolificitate$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fecunditate
s. promenada, (rar) plimbet, (prin Transilv.) seitaletiu, (Ban., Transilv., Maram. si Bucov.) spatir. $(A facut o ... reconfortanta.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*plimbare
s. promoroaca, (pop.) bruma, (reg.) bura, chida, gotca, polei, promoara, stura. (... (by 10W10S3e4r12g12i6o)*chiciura
s. promotor, protagonist, (rar) incepator. $(... al unui curent.)promotor$.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*initiator
s. pronuntare, rostire, (grecism inv.) profora. $(Actor cu o ... perfecta.)$(by 3W3S3e11r12g5i5o)*dictiune
s. proor, (reg.) proroc. $(Ajunul zilei de 23 aprilie se numeste in popor ....)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*manecatoare
s. proptire, rezemare, sprijinire. $(... unei constructii cu stalpi.)propteaocrotireintretinere$. servire, sprijinire. (... v. sprijinire. $(... propunerii cuiva.)(... unei campanii de presa.)$(by 9W9S2e3r3g11i12o)*sustinere
s. proptire, sprijinire, sustinere. $(... cu stalpi a unei constructii.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*rezemare
s. protoiereu, (reg.) prota, (prin Transilv.) arhipresbiter, (inv.) protopresbiter.(by 11W5S5e13r14g14i7o)*protopop
s. proverb, zicala, vorba batraneasca, (rar) parimie. $(Colectie de ...ori.)$(by 11W11S4e5r5g13i13o)*zicatoare
s. proverb, zicatoare, vorba batraneasca, (rar) parimie. $(Colectie de ...e.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*zicala
s. provocare, sfidare. $(Arunca cuiva o ....)(E de o ... revoltatoare.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sfruntare
s. pruncie, (prin Maram. si Transilv.) pruncenie, (inv.) coconie, nevarstnicie, porobocie. $(Inca din ... ...)(Ce faci tu e o ...!)$(by 15W8S8e1r2g10i10o)*copilarie
s. prunc, sugaci, nou-nascut, (inv. si pop.) plod, (inv. si reg.) cocon, poroboc, sugator, (Mold. si Transilv.) coca, (fam.) bebe.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*sugar
s. prundar, prundas, (reg.) bataitoare, codalba, codobata, frisca, obraznicatura, pastorel, pastorita, prundurel, sfredelus, vacarita, coada-faloasa, jumatate-de-pasare, ochiul-boului, pasare-tiganeasca, randunica-Domnului, (prin Transilv. si Maram.) slujnica-cucului. = (Ban.) plisca.(by 5W5S14e14r7g8i8o)*codobatura
s. prund, prundis, (reg.) prundar, (Ban.) pesac, (Maram. si Transilv.) pisoc, (Transilv., Ban. si Bucov.) soatar. $(... din albia unui rau.)$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*pietris
s. = pseudoblepsie. v. inchipuire, naluca, nalucire, parere, (rar) naluceala, (fig.) miraj. $(N-a fost decat o ....)amagire$.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*iluzie
s. pucioasa, (Olt. si Transilv.) tampor. = anhidrida sulfuroasa, bioxid de sulf.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sulf
s. pudra. $(O ... de faina acoperea totul, la moara.)praf(... folosita ca explozibil.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pulbere
s. puhoi, suvoi, (pop.) noian, zapor, (inv. si reg.) naboi, (reg.) susoi, (prin Dobr. si Munt.) sel. $(... de ape.)(... de vin.)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*torent
s. pulbere, (Mold. si Transilv.) colb, (Bucov. si Maram.) sperla, (prin Bucov. si Transilv.) steah, (Olt. si Munt.) stiup. $(... starnit pe un drum de tara.)praf de puscapulbere$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*praf
s. pulsatie, unda pulsatila, (pop.) vana, (grecism inv.) sfigmos. $(Medicul i-a luat ...ul.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*puls
s. pumnal, (inv. si pop.) jungher, junghi, (inv. si reg.) sis, (inv.) pumnar, (arg.) suriu. $(Lovitura de ....)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stilet
s. pungas, (astazi rar) pradator, (inv. si reg.) lotru, (reg.) furator, robalau, (inv.) chesagiu, fur, pradas, razboinic, (fam.) cotcar, (arg.) manglitor, sut, sutitor, tescar. $(... de buzunare.)escroc$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*hot
Spus, exprimat pe scurt, cu putine cuvinte; concis. [< fr. , cf. lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*succint
s. putere, valabilitate, valoare, (inv.) tarie. $(... unui inscris.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*legalitate
s. racaiala, (pop.) scociorare, (reg.) zgapcilire, (Olt.) zgamaire. $(... unei rani.)(... jarului.)$(by 8W1S1e10r10g3i3o)*zgandarire
s. racaiala, racait, racaitura, scormonire, scurmatura, (inv., pop. si fam.) scociorare, sco-ciorat. $(... pamantului cu ghearele.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*scurmare
s. raceala, rece. $(Afara e ....)frisoanefebrafriguri (palustre)malarie$.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*frig
s. racituri (pl.), (reg.) aituri (pl.), cotoroage (pl.), inghetatura, piciorong, pistoseli (pl.), rasol, reci (pl.), stragheata, (Mold.) plachie, (Olt. si Ban.) tremurici (pl.).$ (... de porc.)$(by 4W12S13e13r6g7i15o)*piftie
s. racleta, raclor. (... raz, sabar. $(... din otel-crom pentru suprafete metalice.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*razuitor
s. racusor, (rar) racut. (reg.) carligat, carligatica, carligel, nodurar, serparita, troscot, troscotel, buruiana-randunicii, iarba-balaurului, iarba-sar-pelui, iarba-iute, iarba-rosie, lemn-dulce, mo-tul-curcanului, radacina-sarpelui.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*raculet
s. radiatie. (... dara, dunga, fascicul, fasie, tramba, (fig.) spranceana. $(O ... de lumina.)(FIZ.) raze Rontgenraze X; raze (GEOM.) (... unui cerc.) (MAT.) raza vectoare $= vector de pozitie.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*raza
s. radiera, (fam.) raspa. $(Sterge cu ... un cuvant scris.)guma de mestecat = $(englezizm) chewing-gum.(by 1W2S2e10r11g4i4o)*guma
s. radiere. $(Proces de ... corpusculara.)(FIZ.) radiatie Rontgenraze X; radiatie Xraze Xraza$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*radiatie
s. = radiounda. v. adiere, boare, pala, suflare, suflu, (rar) scutur, (Olt.) reveneala. $(Nu se simtea nici o ... de vant.)unda pulsatilapuls$.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*unda
s. ragace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*radasca
s. raigras englezesc, (reg.) obsiga, odos, salbatie. nagara, neghina, (pop.) malura, (inv. si reg.) plevila, (reg.) negreata, (inv.) pleava.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*zizanie
s. ramie; = (reg.) oiesea, urzicea, urzica craiasca, urzica iute; sugel, (reg.) tiganca; sugel alb, (reg.) fata-matei, urzica alba, urzica creata.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*urzica
s. ramificare. (... v. $schimbator de cale. (... la calea ferata.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ramificatie
s. ramoleala, ramolire, ramo-lisment, (livr.) decrepitudine, (rar) ramolitie, (impr.) sclerozare. $(... unui om varstnic.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*senilitate
s. randament. $(Sporirea ...atii la ha.)(... muncii.)fertilitate$. eficacitate, randament.(by 10W4S4e13r13g6i6o)*productivitate
s. ranita, (rar) sac, (prin Transilv. si Ban.) borneu. $(Alpinist cu ...ul in spate.)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rucsac
s. ranza, stomac macinator, (reg.) batuca, morisca, mura, pipoasca, rasnitoare, rasnita. $(... de pasare.)$(by 6W6S15e15r15g9i9o)*pipota
s. rapaiala, rapaitura, ropot, ropotire, ropotit, (reg.) ropaiala. $(Un ... de ploaie.)pa-canit$.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*rapait
s. rapciuga, (rar) rapin, (reg.) cartita, mucarie. $(Cal bolnav de ....)morva cutanatafarcin$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*morva
s. raportare, referinta, (inv.) provocare. $(Fara nici o ... la ...)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*referire
s. raport. raport, relatie. $(O ... justa intre elemente.)armonieprocentdimensiune$.(by 3W11S11e5r5g5i14o)*proportie
s. (rar, adesea glumet) cucurigu, pintenat, (inv. si pop.) cantator. $(...ul este masculul gainii.)(ORNIT.) cocos-de-munte (Tetrao urogallus)cocos-salbaticcocos-de-munte.(BOT.) (... la pepenele verde.)(TEHN.)(... la o arma de vanatoare.)$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*cocos
s. (rar) ambarcader, (inv.) arsana, scala, schela. $(A luat vaporul de la ....)$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*debarcader
s. (rar) ascutitor, (reg.) tocitor, (Ban., Transilv. si Bucov.) slaifar. $(...ul ascute cutitele.)$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*tocilar
s. (rar) aventurist, (pop.) vanturator, vantura-lume, vantura-tara, (inv.) zvanturat. $(E un ....)$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*aventurier
s. (rar) babuca, babuie, babulica, babusca, babusoara. $(O ... mergea cu baston.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*babuta
s. (rar) becata, (reg.) ciocanea, farfadoi, soloanca, snep, taloanca, pasarea-ciobanului, pasarea-paman-tului. = (reg.) fluierar, fluierici; = tiganus.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*sitar
s. (rar) cartonaj, scortitorie, (Transilv.) compactorie. $(... de carti.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*legatorie
s. (rar) cenusar, cenusiera, scrumel-nita, scrumie, scuturatoare, (Mold. si Transilv.) cenusernita.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*scrumiera
s. (rar) cerc, (inv. si pop.) crug. (pop.) gavan, scovarlie, vagauna, (inv. si reg.) melci. $(... a ochiului.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*orbita
s. (rar) chepeng, (reg.) lod, (prin Ban., Transilv. si Maram.) spalet, (Ban. si Transilv.) tabla. $(... la o vitrina, la o usa, la o fereastra.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*oblon
s. (rar) columba, (pop.) porumboaica, (inv. si reg.) porumba, (reg.) hu-lubita, porumbea, porumboaie, (Ban.) golambita.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*porumbita
s. (rar) contraotrava, contravenin, (inv.) antifarmac. $(Stricnina este ... pentru barbiturice.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*antidot
s. (rar) costoroaba, (Mold.) bojdeuca, (Transilv.) bujdala, (Mold.) bujda. $(Locuia in-tr-o ....)$(by 6W14S15e8r8g1i2o)*cocioaba
s. (rar) cran, (reg.) saitau, vartej. $(... pentru ridicat baloturi.)gruie$.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*macara
s. (rar) crestinatate, (fig.) cruce. $(... a aparut in sec. I-II.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*crestinism
s. (rar) crucita. $(O ... de argint.)(BOT.; Senecio crucifolius)(BOT.; Senecio vulgaris)$ (reg.) petimbroasa, spalacioasa.(by 7W7S7e15r1g9i9o)*cruciulita
s. (rar) cusatoreasa, (Transilv.) sabaita, (Ban. si prin Transilv.) snaidarita. $(... de taioare.)$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*croitoreasa
s. (rar) dunguta, (pop.) vargulita, varguta. $(O tesatura cu ...e.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*dungulita
s. (rar) elebor. (reg.) bojotei (pl.), bosuta, cucurig, poranici, barba-lupului, coada-popii, coaiele-popii (pl.), iarba-nebunilor, iarba-stearpa, ochiul-boului, ouale-popii (pl.), paduchii-popii (pl.). (reg.) boz, bozatel, bujorei (pl.), cutcurig, ruscuta, strigoaie, iarba-nebunilor, iarba-stranutatoare, iarba-serpeasca, trandafir-de-iarna.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*spanz
s. (rar) exageratie, (fig.) incarcare, inflorire, umflare. $(... realitatii.)(Asta e o ... de-a ta!)exces. $(by 6W14S14e8r8g1i1o)*exagerare
s. (rar) fisiu, (reg.) imbrobodea, imbrobodeala, (Transilv., Maram. si Bucov.) panzatura. $(Si-a pus ... pe umeri.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*broboada
s. (rar) franzeluta, (reg.) bulca, painisoara. $(Mananca o ... cu sunca.)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*chifla
s. (rar) innegreala, (pop.) cernire, cernit, (reg.) cerneala. $(... unui obiect cu vopsea.)bronzarevoalare$.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*innegrire
s. (rar) interogatie, (inv.) intreba-ciune. $(Semn de ....)(A raspuns bine la prima ....)$(by 5W5S13e14r7g7i15o)*intrebare
s. raritura, (pop.) raris, (reg.) raret, rarime. $(Se odihnea intr-o ... de padure.)$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*rariste
s. raritura, (reg.) carare, strunga. (... (reg.) margine. $(... folosita la o constructie.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*latunoaie
s. (rar) latrator. = (reg.) molie, mata-popii. $(... este larva unor fluturi de noapte.)(ASTRON.) cainele-marecainele-mic$ = (pop.) catelul (art.).(by 12W12S5e6r14g14i7o)*caine
s. (rar) latrinar, (pup.) cacanar, (Tran-silv.) budar, (inv.) bocciu.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*vidanjor
s. (rar) licina, (reg.) rachisoara, zaharica. (Bucov.) rachisoara. sau rar) tamarisca. = tamarisca.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*catina
s. (rar) liniament. $(A tras cateva ... para-lele.)linie franta =rigladunga(A tras o ... la prispa casei.)liniutalinie-feratacale ferata(Din cateva ...ii i-a facut portretul.)trasaturasilueta(... aeriana Bucuresti-Belgrad.)caledirectiedescendentamargine$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*linie
s. (rar) lornion, (pop. si fam.) geam, (pop.) sticla. $(Poarta ... la ochiul drept.)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*monoclu
s. (rar) luciola, (pop.) putregai, (reg.) faclies, fanaras, pricolici, scanteiuta, steluta, viermusor, focul-lui-Dumnezeu, gandac-scanteios, gandacel-scanteios, lumina-de-padure, vierme-lucitor.(by 3W11S11e5r5g5i14o)*licurici
s. (rar) manevrant, manevrator, manipulator. $(... la un sistem tehnic.)vat-man$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*manipulant
s. (rar) mangalagiu, mangalar, mangalizator, (reg.) bocser, (prin Maram.) sahalbar.(by 4W4S12e12r13g6i6o)*carbunar
s. (rar) maslin-salbatic, (reg.) salcioara, salcie-dom-neasca, salcie-mirositoare, salciuta-mirositoare. v.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*rachitica
s. (rar) melisa, (reg.) roinita, bosioc-de-munte, busuiocul-stupului.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*matacina
s. (rar) micie, micsorime. $(... unui obiect.)scurtime(... unui gang.)(... vietii umane.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*micime
s. (rar) mucarnita. (... chistoc. $(... de tigara.)(Ii curg ...ii din nas.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*muc
s. (rar) nascocitor, plasmuitor, (inv.) aflator, inventor, izvoditor. $(...ul telefoniei.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inventator
s. (rar) necropola, (reg.) ingropelnita, margine, morminte (pl.), (Ban.) avlie, (prin Transilv.) comoara, (Ban.) mortarie, (prin Transilv.) pitigai (pl.), (Ban., Transilv. si Olt.) progadie, (prin sudul Transilv.) stobor, (Transilv. si Maram.) temeteu, (Mold.) tintirim, (inv.) grobiste.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*cimitir
s. (rar) nobilime, (inv.) nobilitate, (grecism inv.) evghenie. $(Ce titlu de ... are?)generozitate$.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*noblete
s. (rar) odonat, (pop.) cal-de-apa, calul-dracului, calul-popii, (reg.) calugarita, cobilita, cal-turtit, scalus-de-apa.(by 1W10S10e3r4g4i12o)*libelula
s. (rar) osar, (reg.) ghelci, mos, pietrosel, zbors, pestele-dracului, peste-tiganesc.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*palamidadebalta
s. (rar) ospetie, (inv. si reg.) vedere, (turcism inv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirlac. $(A se duce in ... la ...)(MED.)(... medicala.)$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*vizita
s. (rar) painar, (Ban., Transilv. si Maram.) pec, pecar, (Mold., Bucov. si Ban.) pitar, (inv., in Transilv.) suteu. $(...ul face paine.)$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*brutar
s. (rar) panza, (Transilv. si Ban.) lepedeu, (prin Olt. si Ban.) panzaica, (Mold., Bucov. si nordul Munt.) prostire, (Transilv.) verinca. $(... de pat.)$(by 15W8S9e2r2g10i11o)*cearsaf
s. (rar) paratoner, (inv.) ferifulger, feritun, parafulger, paratunet.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*paratrasnet
s. (rar) pelargonie, (reg.) belagoni, indrusaim, muscatura, muscatel, rotunda.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*muscata
s. (rar) peregrinaj, peregrinare. $(... la un loc considerat sfant.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pelerinaj
s. (rar) peregrin, (inv.) strainic. $(... la un loc considerat sfant.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pelerin
s. (rar) pielisoara, (inv. si reg.) pielcuta, (reg.) pielcaluta, pielusica, pieluta.(by 1W10S10e3r12g12i6o)*pielicica
s. (rar) piretru, (reg.) inchegatoare, mama-padurii, priboi-capresc. (reg.) ochiul-boului-a-ferigei.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*naprasnica
s. (rar) pisula, (reg.) matica, matisoara, matuca, matulica, matuluie, matuta, pisilica, pisuleanca, pisulica.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*pisicuta
s. (rar) pit, (pop.) pitigus, simtivara, (reg.) domnisor, pitigaie, pitigan, pitiimparatus, ticlete, tiglau, tiglean, pasarea-plugului, regele-pasarilor, (Ban.) sucitoare. = (reg.) tartar, pitigoi-de-card, pitigoi-de-stol, pitigoi-intunecat, pitigoi-rosietic, pitigoi-rosu, pitigoi-rusesc.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pitigoi
s. (rar) pixida, (inv. si reg.) sicriu, (Transilv.) scatula, (latinism inv.) capsa. $(Pune butonii intr-o ....)(... de la tejghea.)(ANAT.) cutie cranianacraniu; cutie toracicatorace$.(by 1W2S10e10r4g4i4o)*cutie
s. (rar) placa, (pop.) tabla, (reg.) tabela, (inv.) panachida. $(... pentru scolarii incepatori din trecut.)$(by 3W11S11e5r5g13i13o)*tablita
s. (rar) placintioara, placintuta, (reg.) placintuca. $(A mancat o ....)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*placintica
s. (rar) pontifice. $(... in Roma antica.)pontiful romanpapa; pontiful Romeipapa$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pontif
s. (rar) pravaliar, (reg.) boltas, (inv.) dughengiu. $(Proprietar al unei pravalii sau ....)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pravalias
s. (rar) praval, (reg.) pravalic, pravalici, (inv.) cotca, (arg.) babaros. (... (by 2W10S11e4r4g13i13o)*zar
s. (rar) precugetare, (inv.) precuget, premeditatie. $(Fapta comisa cu ....)$(by 11W5S5e13r14g14i7o)*premeditare
s. (rar) profesorie, (pop. si fam.) dascalie, (inv. si reg.) profesura. $(A imbratisat ... ul.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*profesorat
s. (rar) proiectare. $(Cabina de ....)(Ieronim e ... idealizata a lui Eminescu insusi.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*proiectie
s. (.) (rar) promoroaca, (Olt., Ban. si Bucov.) chida. $(S-a lasat ... peste campii.)pruina. (... formata pe vas de o bautura rece.)$(by 5W6S6e14r15g8i8o)*bruma
s. (rar) protestatie, (inv.) protes-taciune. $(Si-a exprimat cu vehementa ...ul.)(Nu se aude nici un ....)(FIN.)(...ul unei polite.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*protest
s. (rar) prunches, (pop.) prunculet, pruncusor, (inv. si reg.) pruncut, (prin Maram.) pruncotean. $(A nascut un ... de toata frumusetea.)baietel$.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*copilas
s. (rar) punte. (... intinzator, struna, (reg.) aripa, cheie, incordator, lemnus, limba, lopatica, pana, rasucitoare, sageata, struneala, sucitor. $(... la ferastrau.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cordar
s. (rar) razbun, (italienism) vendeta, (reg.) razbuneala, (inv.) basau, rascumparare, rasplata. $(O ... sangeroasa.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*razbunare
s. (rar) reivire. $(Dupa ... lui.)(... unui actor pe scena.)republicare$.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*reaparitie
s. (rar) remetie, (reg.) schilet. $(... sapat in stanca.)(Au ajuns la ....)$(by 12W12S5e6r6g14i15o)*schit
s. (rar) renoloare, (reg.) iarba-ranei, iarba-de-vatam, iarba-de-vatamatura, trifoiul-racului.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*vatamatoare
s. (rar) romanticism. (... (peior.) romantiozitate. $(...ul unui tanar visator.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*romantism
s. (rar) salbaticie. $(In ... s-au folosit primele unelte de piatra cioplita.)$(by 6W6S14e15r15g8i9o)*paleolitic
s. (rar) salicornie, (reg.) brancarita, buberic, caprita, gusterarita, gusterita, sarigea, solonet, cornul-salcei, iarba-porcului, iarba grasa, iarba-sarata, matura-rosie, saratura-rosie. v. (by 11W11S5e5r5g14i14o)*branca
s. (rar) saman, taumaturg, (pop.) descantator, fermecator, vraci, (reg.) farmazon, (Transilv.) siscoi, (inv.) valfa. mag, magician, (rar) taumaturg, (pop.) vraci.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*vrajitor
s. (rar) sangeacat, sangealac. $(Subdiviziunea teritoriala din Imperiul otoman numita ....)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sangeac
s. (rar) scama, (Transilv.) piha. $(... de pasare.)(BOT.)$ (rar) scama. (... (by 10W11S4e4r5g13i13o)*puf
s. (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, saghies, (Transilv.) pasare-domneasca. = (reg.) sfinteta.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*cinteza
s. (rar) schiopatatura, schiopatura, (fam.) sovalcaiala, sovalcait. $(... calului.)$(by 8W8S2e2r10g11i11o)*schiopatare
s. (rar) scriitor, (inv.) izvoditor, (grecism inv.) singraf. $(... al unei opere.)(...ul meu preferat.)realizator(JUR.) (...ul furtului.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*autor
s. (rar) scro-fulare, (reg.) branca, poala, frunza-de-buba-rea, iarba-neagra, urzica-neagra.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*buberic
s. (rar) secretare, (inv.) stoarcere. (... secretie interna, (rar) incret, incretie; v. , secretie exocrina; v. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*secretie
s. (rar) sens, (inv.) simtire. $(...ul vazului, al auzului.)(O viata dominata de ...uri.)(... de conservare.)(Are un profund ... pentru nuante.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*simt
s. (rar si fam.) protopopoaie, (prin Ban.) protoanie, (inv.) protopresbitera. (... (by 7W8S1e1r10g10i3o)*protopopeasa
s. (rar) sinonimica, (inv.) sinonimitate. $(... existenta intre doua sensuri.)$(by 2W10S10e4r4g12i12o)*sinonimie
s. (rar) soriceasa, (reg.) sorecoaie. $(... e femela soarecelui.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*soricioaica
s. (rar) sticlisoara, sticlulita, sticlusoara, (reg.) sipusor, (Transilv. si Bucov.) glajita, gla-juta. $(O ... cu parfum.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sticluta
s. (rar) stirbenie, (inv. si reg.) stir-bina, (reg.) stirbeala. $(... la dinti.)(... a unui pahar.)$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*stirbitura
s. (.) (rar) strafulgerare, (pop.) scaparare, scaparat, (reg.) sfulger, (inv. si pop. fig.) sageata. $(Un ... apare pe cer, va ploua.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fulger
s. (rar) straganeala, straganire. $(Lasa-te de ...e!)(Ii face tot felul de ...e.) $(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sicana
s. (rar) strainism. $(Multe ... sunt eliminate din vocabularul limbii.)$(by 10W3S4e4r12g13i6o)*barbarism
s. (rar) stramtete, stramtime, stram-toare, (inv. si reg.) stramteala, (inv.) stramtorare, stramtura, stransoare. $(... unui loc.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*ingustime
s. (rar) sulastru, (reg.) midhai, midhoc, mihoala, molas, sul, (Mold.) mantus, (prin Munt. si Olt.) smialt.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*mihalt
s. (rar) tabacarita, (reg.) argasarita, dubalareasa. $(E ... de profesie.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tabacareasa
s. (rar) tabac. = (reg.) bacon, baconita, tabac. (rar) tabac, (reg.) pacioc, (Maram.) duhan, (prin Mold.) tabacioc. $(Un pachet de ....)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tutun
s. (rar) tabela, (inv.) tabla, tablou. $(A completat un ....)(Un ... al locatarilor.)(... inmultirii.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*tabel
s. (rar) talpa. $(... la masina de cusut.)(... la razboiul de tesut.)(... la scaunoaia dulgherului.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*pedala
s. (rar) tambur, (inv. si reg.) tobas, (reg.) tobar. $(... intr-o fanfara.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tobosar
s. (rar) transa, (pop.) casti, (inv.) soroc. $(A restituit suma in doua ....)(FIN.)(... a scontului, a dobanzii.)curs$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*rata
s. (rar) transpozitie. $(... unui obiect.)(... unui text dintr-o limba in alta.)(O ... reusita din limba engleza.)(... unui text dintr-un alfabet in altul.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*transpunere
s. (rar) udatoare, (prin Bucov.) proasca, (inv., prin Transilv.) cofa. $(... de flori.)praftorita$.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*stropitoare
s. (rar) umbris. $(E canicula si sta la ....)intunericfantomaspectru(BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius) =$ (reg.) sparanghel.(by 9W9S2e3r11g11i12o)*umbra
s. (rar) vamuitor, (inv.) mitar, mitarnic, schelar. $(Era ... la granita.)$(by 4W12S13e6r6g14i15o)*vames
s. (rar) viola-de-noapte, viola-de-primavara, (reg.) mic-sunea, mirodenie, floarea-noptii, vioara-de-noapte, viorea-de-noapte, (Tran-silv.) sibiog.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*nopticoasa
s. (rar) zale (pl.), (inv. si reg.) ratez, (Maram.) stir, (inv.) catena, lantug, veriga. $(Vaca prinsa in ....)(CHIM.)(Un ... leaga intre ei atomii de acelasi fel ai unei substante.)(GEOGR.)(GEOGR.)(...ul dealurilor extracarpatice.)convoi$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*lant
s. (rar) zdrobitura, (pop.) zdrumicatura. (... brac, (reg.) faramatura. (... bucatica, faramatura. $(N-a mai ramas nici o ... din ...)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sfaramatura
s. (rar) zgura, (reg.) scrum, steregie, (Munt.) negreala, (Mold. si Transilv.) saja. $(... formata pe hornuri.)$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*funingine
s. rasa. $(Cal de ... arab.)(E din ...le nostru.)(Si-a dat ...le pentru patrie.)(Si-au dobandit libertatea prin ....)(BOT.) sangele-voinicului(Lathyrus odoratus) (Nigritella rubra)(Nigritella nigra)$ (reg.) musucel, putoi.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sange
s. rascoala, rasculare, razmerita, razvratire, revolta, (livr.) seditiune, (inv. si pop.) rebelie, (pop. si fam.) tevatura, (pop.) revolutie, ridicare, sculare, (inv.) burzuluiala, razvala, rocos, rocoseala, rocosenie, rocosire, rocosit, rocositura, zavera, (inv., prin Mold.) bont, (turcism inv.) zulum, zurba, zurbalac, (fig.) tul-burare.(by 4W5S13e13r7g7i7o)*rebeliune
s. rascolire, ravasire, zapacire. (... stricare. $(... pieptana-turii.)(... cuiva de la lucru.)stricare$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*deranjare
s. rascolire, scormonire, zgandarire, (pop.) scociorare. $(...ul jarului.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*scormonit
s. rasculare, razmerita, razvratire, rebeliune, revolta, (livr.) seditiune, (inv. si pop.) rebelie, (pop. si fam.) tevatura, (pop.) revolutie, ridicare, sculare, (inv.) burzuluiala, razvala, rocos, rocoseala, rocosenie, rocosire, rocosit, rocositura, zavera, (inv., prin Mold;) bont, (turcism inv.) zulum, zurba, zurbalac, (tig.) tulburare $(A izbucnit o puternica ....)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*rascoala
s. rasplata, (inv. si pop.) multumire, pret, (pop.) multumita, (reg.) valceag, (inv.) plasca, rasplatire, simbrie. v. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*recompensa
s. raspuns, replica, (inv.) spunere. $(La obraznicia lui i-a dat ... cuvenita.)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*riposta
s. rasuflare, suflare, (rar) respir, respirare, suflu, (pop.) rasuflet, rasuflu, (inv. si reg.) suflet, (inv.) duh, rasuflatura, spirit. $(Abia isi mai trage ....)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*respiratie
s. rasunet, (pop.) hauit, sunet, (prin Transilv. si Olt.) sun, (inv.) eho. $(Un ... in munti.)$(by 5W5S5e14r14g7i8o)*ecou
s. ratie, (inv. si reg.) obricarita, (inv.) mertic, oboroc, tain. $(... de mancare.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*portie
s. ravna, silinta, sarguinta, stradanie, straduinta, vrednicie, zel, (pop.) sarg, (inv.) activitate, diligenta. $(E de admirat ... lui.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*harnicie
s. razbatere, razbire, strabatere, strapungere, trecere, (livr.) penetranta, penetrare, penetratie. $(... cuiului prin perete.)penetrantainfiltrare(... luminii prin fereastra.)intrareacuitateintelegere$.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*patrundere
s. razboinic, (reg.) luptas, (inv.) boinic, razboitor, sagar. $(... incercat in batalii.)combatant$.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*luptator
s. razus, tesla, (reg.) scoaba, (inv.) strujnita. $(... pentru tamplari, dulgheri.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*gripca
s. real, realitate. $(Notiunea de ....)(Exista mult ... in acest roman.)(S-a confirmat ...ul celor spuse de el.)$(by 14W15S8e8r9g2i2o)*adevar
s. reaparitie, reeditare, reimpri-mare, retiparire. $(... operelor cuiva.)$(by 13W13S7e7r15g15i9o)*republicare
s. recapatare, recastigare, redoban-dire. $(... fortelor pierdute.)$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*recuperare
s. recastigare, recuperare, redobandire. $(... fortelor pierdute.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*recapatare
s. recipient. $(... pentru pastrarea unui fluid.)(... pentru gatit.)vazavapor(BOT.) vas ciuruitvas liberian; vas liberian$ = tub ciuruit, vas ciuruit.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*vas
s. recipisa, (inv. si reg.) zdelca, (inv.) ravas, siguranta, sinet, tahvil, tescherea, (rusism inv.) rospisca. $(A dat banii si a primit o ....)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*chitanta
s. recladire, reconstructie, reconstruire, (rar) reedificare. $(... din temelii a casei.)$(by 13W13S13e7r7g15i1o)*rezidire
s. recladire, reconstruire, rezidire, (rar) reedificare. $(... din temelii a casei.)(LINGV.) (... unei forme lexicale primitive.)re-facere$.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*reconstructie
s. recomandare, recomandatie, (frantuzism) prezentatie, (inv.) sistiseala. $(Dupa ...arile de rigoare ...)descrierepovestirepredareinfatisare.$(by 10W10S3e4r4g12i13o)*prezentare
s. recomandare, recomandatie. (... v. (livr.) propozitie, (inv.) predlojenie, problema. $(O ... judicioasa.)$(by 14W15S8e8r9g2i2o)*propunere
s. reconfortare, recreare. $(... cuiva in concediu.)(Elevii ies in ....)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*recreatie
s. redresare, refacere, restabilire, revigorare, (rar) redresament, (fig.) remontare. $(... cuiva dupa un lesin.)(S-a produs o ... in activitatea ...)insufletire(... florilor din vaza.)atatareactivare$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*inviorare
s. reducere, reductie, (inv.) simplificatie. $(... unei fractii.)$(by 4W4S12e13r13g6i6o)*simplificare
s. reducere, scazamant. $(A face un ... la pretul unei marfi.)rabat comercialadaos comercial. (... prevazut de lege pentru o marfa.)$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*rabat
s. refacere, (inv. si reg.) meremetiseala, meremetisire, preinnoire. $(... unei cetati.)$ restauratie, (inv.) restituire. (... reinstaurare, reintronare, restauratie, (inv.) reinscaunare. $(... unei dinastii.)$(by 7W7S15e15r9g9i9o)*restaurare
s. = reforma monetara, stabilizare monetara; = reforma monetara, stabilizare baneasca. consolidare, intarire. $(... situatiei lor.)$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*stabilizare
s. refugiere. $(...l lui in padure.)(...l populatiei din calea navalito-rilor.)(A fugit si si-a cautat un ....)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*refugiu
s. (reg.) acatar, liliac, pasuiele (pl.), rug, vacatie, lemn-alb, (Transilv.) acat, (Ban.) bagrin, (Olt. si Munt.) dafin, (prin Transilv. si Ban.) panar. = (reg.) bobitel, drob, grozama, lemnul-bobului; lemnul-bobului, (reg.) bobitel, drob, grozama-mare; = (rar) sofora, (pop.) salcam-boieresc, (reg.) acatie-boiereasca; (rar) amorfa.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*salcam
s. (reg.) acatele (pl.) cir. $(... al unor plante agatatoare.)capusa(BOT.) (Ephedra distachya)$ slabanog.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*carcel
s. (reg.) ai, hasma, horceag, poroaica, poroi, pur, ceapa-alba, ceapa-blanda, coada-vacii.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*praz
s. (reg.) aisor, clopotei (pl.), coconei (pl.), cocorei (pl.), primavarita, primavaruta, pur, (Olt.) tontorosel. = (reg.) lusce (pl.), nodute (pl.), omatute (pl.).(by 12W12S5e6r14g14i15o)*ghiocel
s. (reg.) aisor, vindecatoare, vindecuta, voinicica, frunza-voini-cului, iarba-de-boale, iarba-de-lingoare.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*usturoita
s. (reg.) aluna, bobalca, bologeana, bulugheana, colompira, coroaba, crump, curula, erdapane, fidireie, ghibiroanca, ghistina, goata, grumba, hadaburca, mar, nap, ou, picioica, termer, vovica, poama-de-pamant, (prin Transilv.) badaliurca, (Mold.) bandraburca, (Mold., Bucov. si prin Transilv.) baraboi, (Mold.) barabula, barabusca, (prin Transilv.) bighiroanca, bigura, boaba, boamba, (prin Transilv. si Ban.) boboasa, (Mold.) bulughina, (Transilv., Ban. si Olt.) crumpena, (Transilv.) cucula, (Mold. si Transilv.) gogoasa, (prin Transilv.) magherusca, (Transilv.) para, perusca, pirosca.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*cartof
s. (reg.) anghina, bubat, bube (pl.), cochinada, cochinar, coraca, fapt, foc, focarie, marceav, mohoraciune, purpur, rosior, varsat, zapor.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*scarlatina
s. (reg.) antist, (Transilv., Maram. si Ban.) birau, (Transilv., Ban. si Olt.) chinez, (Transilv. si Ban.) jude, (inv.) judet, procator, vataman, vornic, (inv., prin Transilv.) jurat, (rusism inv.) starsina. (...(by 8W9S2e2r11g11i4o)*primar
s. (reg.) armurar, capatanoasa, rostogol, scaiete, maciuca-ciobanului.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tatarnica
s. regasire, reintalnire. $(... lor dupa o vreme.)revizuire(... materiei.)$(by 13W13S7e7r15g15i9o)*revedere
s. (reg.) aspri-soara, cornatel, lipici, lipicioasa, scai-marunt. (reg.) turicioara, coada-racului, scai-marunt.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*turita
s. (reg.) aurica, cuisorita, ghetisoara, rocotel, scanteiuta, coada-de-gaina, iarba-gainii, iarba-de-pasari, steluta-fetei, steluta-alba.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*racovina
s. (reg.) baba, babete, moaca, moata, (Transilv., Maram. si Ban.) popa.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*zglavoaca
s. (reg.) babas, comina, jintita. $(... obtinuta din fagurii fierti.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*bostina
s. (reg.) bagatela, carligei (pl.), horbota, spitura, (Transilv.) cipca, spit, (prin Ban. si Transilv.) slingherai, (inv.) retea. $(Rochie cu ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*dantela
s. (reg.) bagea, bageaca, cubea, cucumea, cucuvaie, fumar, hogeag, marghiota, ursoaie, ochiul podului. $(Prin ... iese fumul din unele case taranesti arhaice.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*campadura
s. (reg.) balbor, gloanta, bulbucel-de-munte, fusta-randunelii, mar-auriu.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*bulbuc
s. (reg.) baltica, balticea, balticica, baltuca, baltuta. $(O balta mica se numeste ....)$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*baltita
s. (reg.) balura, brandusei (pl.), ghicitori (pl.), ceapa-ciorii, floarea-brumei, ruscea-de-poiana. (reg.) mituvele (pl.), ruscea, sofran, sofranel. (reg.) sofran-vargat. (reg.) sofran-galben. v. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*brandusa
s. (reg.) barbanta, (Transilv. si Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. si Mold.) toc.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sistar
s. (reg.) batatura, bouriste, meriza, merizatoare, merizis, meriziste, merizistina, merizus, toriste, zacatura, (Transilv., prin Maram. si Olt.) stava, (Munt.) storiste, (Transilv. si Ban.) zacatoare. $(Vitele se odihnesc vara la ....)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*staniste
s. (reg.) batea, berbecut, bucsau, culm, rogoz, sovar, (Transilv. si Maram.) speteaza, (Maram.) spetie. v. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*papura
s. (reg.) baticel, catranita, chinderca, focalina, focarita, ghiufa, masina, scaparatoare, (Transilv.) aprinjoara, aprinzatoare, (prin Transilv.) batuta, (Ban.) festila, (prin Transilv.) foacale (pl.), (Transilv.) lemnus, lemnut, (prin Transilv.) macaut, (Transilv.) paiut, (prin Transilv.) piruste (pl.), (prin sud-vestul Transilv.) prisluga, (prin Transilv. si Ban.) pucioase (pl.), (Transilv.) raipelt, (prin Transilv.) schindoarta (prin Maram. si Transilv.) silitra, (prin Bucov.) sarnic, (prin Transilv.) stirca, (Transilv. si Maram.) sfebela. $(A aprins un ....)$(by 1W1S9e9r11g12i5o)*chibrit
s. (reg.) baza, bazdara, boanza, bonzar, bonza, sclept, musca-boului, musca-de-bazai, musca-de-bazait, musca-de-bazdarit, musca-de-marha. (reg.) musita, (inv., in Transilv.) sclept.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*streche
s. (reg.) berc, radiac, redis, rediu, (Ban.) zabran. $(O ... intr-o padure seculara.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*dumbrava
s. (reg.) betie, ciormoiag, nagara, nebunarita, nebuneala, neghina, obsiga, odos, zizanie.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*salbatie
s. (reg.) bibic, ciovica, libut, caine-tataresc, (Mold. si Bucov.) pasare-tatareasca.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*nagat
s. (reg.) boiste, borfete, crai, craies, craiete, craiet, pitic, rosioara, rosior, sular, verdete, verzisoara, peste-craiesc, peste-de-bataie, pestele-doamnei, (prin Ban.) scrofita.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*boistean
s. (reg.) bojdei, coser, lojnita, slanita, sujnic. $(... pe care se usuca fructele.)(... pentru scurs casul.)(... pe care se bat stiuletii de porumb.)(... pentru pescuit.)(... de nuiele care imprejmuieste un loc.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*leasa
s. (reg.) bojotel, nipreala, strecuratoare, iarba-de-curatenie, iarba-serpeasca.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cucurig
s. (reg.) bondar, vruh, gandac-de-mai, (prin Munt.) gainusa, (Transilv.) gongalau. = carabusel, hriscar, gandac-de-hrisca.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*carabus
s. (reg.) boracioc, gavat, tatana, tatin, taltinoaca, tataneasca, tataneata, tatinoaie, zlac, barba-tatei, iarba-lui-Tat(in), iarba-tatalui, iarba-baloasa, iarba-neagra, mierea-ursului, radacina-neagra.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tataneasa
s. (reg.) bostan, bosar, curcubete, die, duleti (pl.), harbuz, himanic, luba, lubenita, siarchin, tragula, zamos, tigva de tina, (prin Olt.) bolbotina. (reg.) bosar, cantalos, cantalup, caune, galboi, harbuz, himunic, ieura, popone, vleg, zamos. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*pepene
s. (reg.) botoasa, (prin Mold.) boanca, harstioaga. $(Oaia batrana fara dinti se numeste ....)$(by 2W10S10e11r4g4i13o)*babana
s. (reg.) brabete, (Transilv., Ban. si Bucov.) pasare, (Olt. si Ban.) vrabete. = (reg.) presura-de-trestie, vrabie-de-stuf.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*vrabie
s. (reg.) brad, catuni (pl.), cetina, chifar, jolca, luciu, malin, molete, molid, pinel, pinisor, pinut, schin, silha, zada. = jep, jneapan, (reg.) catan, durzau.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pin
s. (reg.) bradoaie, putinioara, (Transilv.) ghiobulet. $(... cu branza.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*putinica
s. (reg.) braileanca, calbasoara, galbejoara, lemnus, lemnusca, zburatoare, florile-zanelor (pl.).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rachitan
s. (reg.) branca. $(... la animale.)(BOT.) laba-ursului (Clavaria aurea)$ = (reg.) bureti-degetar (pl.), creasta-cocosului.(by 1W1S9e10r10g3i3o)*laba
s. (reg.) brancas, nopsamos, (prin Transilv.) palmaser. $(... din Moldova.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*palmas
s. (reg.) branzar, creasta, crestalau, meredeu, raz, raboj, razator. $(... pentru framantat casul.)$(by 2W2S10e11r11g4i4o)*ravar
s. (reg.) bratea, colba. $(Purta o ... cu diamante.)(TEHN.)(... la razboiul de tesut.)carceie(TEHN.)$ (reg.) bucea. (... (by 4W12S12e6r6g14i15o)*bratara
s. (reg.) broanca, gor-duna, scroafa, dipla mare. $(...ul are registrul grav.)(Partida ...silor din orchestra.)$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*contrabas
s. (reg.) broasca, budeana, dost, ferastau, majoran, milot, stropan, trifoiste, busuioc-de-padure, busuiocul-feciorilor, maghiran-salbatic, poala-Sfintei-Marii.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*sovarf
s. (reg.) brudas, chemator, conacar, crainic, pocanzeu, vatasel, vestitor, vornic, vornicel. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*colacar
s. (reg.) bruscan, bruscalan, brustan, brusture, clocociov, brusturul-caprei, brusturul-oii, lapus-de-oaie, ochiul-boului, urechea-porcului.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*laptuculoii
s. (reg.) buduroi. $(Stupul primitiv se numeste ....)(... la o fantana.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*stiubel
s. (reg.) buha, cicoare, crestatea, laptuca, lilicea, mata, papalunga, pilug, turci, curu-gainii, floarea-broastei, floarea-gainii, floarea-malaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, flori-galbene (pl.), galbinele-grase (pl.), gusa-gainii, ouale-gainilor (pl.), papa-gainii, parasita-gainilor, pui-de-gasca.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*papadie
s. (reg.) bujor, gemanarita, sculatoare, untul-vacii. (reg.) bujor, bujorei (pl.), gemanarita, sculatoare, untul-vacii. salep, (reg.) bujor, gemanarita, sculatoare, limba-cucului, untul-vacii.(by 11W12S5e5r14g7i8o)*poroinic
s. (reg.) bulbuc, (Transilv. si Ban.) pup. $(... de floare.)(ORNIT.)$ ratisoara, ratusca, (reg.) ratuca, ratuica, ratusoara, ratuta.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*boboc
s. (reg.) bumbi (pl.), canafior, didinele (pl.), parfumasi (pl.), pufuleti (pl.), scaisori (pl.), spoitori (pl.).(by 3W3S12e12r5g5i14o)*pejma
s. (reg.) bureciori (pl.), ciocarti (pl.), ciuciulasi (pl.), ciuciuleti (pl.), bureti-de-iarba (pl.), bureti-de-pajiste (pl.). v. (reg.) manunchi, maner, picior. $(... la coporaia coasei.)(TEHN.) (... la joagar.)crivac$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cocarla
s. (reg.) butar, (prin Transilv.) botar, (Mold.) butnar, (Transilv. si Ban.) pinter.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*dogar
s. (reg.) butura, cupa, mursa, musca, negreata. $(Scobitura la dintii calului se numeste ....)(Substanta neagra din cornetul dentar al calului se numeste ....)$(by 7W15S1e9r9g10i3o)*misina
s. (reg.) cacadara, gherghin, maracine. (reg.) gherghim, maces, (inv.) ramn. (reg.) batatura, funigel, furnicel, must, paduchelnita, trantitura. (... (by 9W2S3e11r11g4i5o)*paducel
s. (reg.) caila, puhoier, sorecar, sorlita, surlicar, uligan, (prin Munt. si Olt.) surligaie. (art.) closca (art.), (Olt.) de-a cloata. $(Jocul de copii numit ....)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*gaie
s. (reg.) calambuc, ciolomada, cocenasi (pl.), colibas, cucorita, cucuruz, garnisor, malai, papusa, papusoi, tenchi, (inv.) mais. v. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*porumb
s. (reg.) calitca, caleatca, chisita. $(O ... pentru pasari.)$ (reg.) corfa. (... (by 8W1S2e10r10g11i4o)*colivie
s. (reg.) calm, speteaza, trestie-mirositoare, (Transilv.) speri-bana, (prin Olt.) spetejoara.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*obligeana
s. (reg.) calugari-soara, soparlaita, floarea-vaduvelor, muscatul-dra-cului.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*ruin
s. (reg.) calus. (... la pl. art.) calusul (art.). $(...ul se joaca de catre flacai.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*calusar
s. (reg.) camenita, cuptor, ploatan, spoier, spor, sporhei. $(... de incalzit.)(... de gatit.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*soba
s. (reg.) canacei (pl.), ciucurei (pl.), rototele-albe (pl.), schinteiute-albe (pl.)(by 15W8S9e2r2g10i11o)*stranutatoare
s. (reg.) canafior, degetarea, nejitnica, potiras, macrisul-caprei. degetarel, potiras, (reg.) macrisul-caprei.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*degetarut
s. (reg.) canceu, (Transilv. si Ban.) canata, (Ban., Transilv. si Olt.) sol, (prin Transilv.) solna$. (O ... de apa.)$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*cana
s. (reg.) capra, cobilita, co-tumba, cracana, croc, iapa, tragatoare, (Mold. si Transilv.) tragla. $(... pentru transportat plugul.)(... a rotarului.)$(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cobila
s. (reg.) caprifoi, pepenea, ranzisoara, sanziana, smantanica, taula, barba-caprei.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cretusca
s. (reg.) cara, cutitoaie, fasa, fata, mariuta, muscatoare, nisiparita, varluga, (Transilv.) varligoanta.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*zvarluga
s. (reg.) carligior, dentica, dentica, doi-dinti, iarba-rosie, (Transilv.) paduchi-de-tigan (pl.).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*dentita
s. (reg.) carpena, ciormoiag, miazanoapte, scrab, frate-cu-sor, graul-prepelitelor, grau-negru.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*sorcufrate
s. (reg.) casa, caita, camasa, curatoare, imbracaminte, loc, locsor, locut, lupsor, matca, mitra, nadra, perdea, plod, prapur, soarta, strat, casa-copilului, mama-muierii, (prin Transilv.) salas.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*placenta
s. ( (reg.) castravan, laptuca, susaita, talharea, iarba-iepurelui, pala-mida-grasa. v. ) = susai-de-padure, (reg.) crestatea, talharea, susai-salbatic.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*susai
s. (reg.) ceapol, cobara, cos, (Ban. si Transilv.) arneu, (Olt. si Ban.) coverga, (prin Mold. si Bucov.) pocris. $(... la car, caruta.)burduf$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*coviltir
s. (reg.) cearcan, braul-cerului, braul-Cosanzenei, braul-lui-Dumnezeu, braul-Maicii-Domnului, braul-popii, curuna-cerului. (reg.) flocosele (pl.), flocosica, barba-imparatului, floarea-cununii.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*curcubeu
s. (reg.) cenusie, lanarita, mucedator, mucezea, mucezeala, mucezica.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*firicica
s. (reg.) chifterita, rac, (Bucov.) coroi, (Transilv.) paduche-de-cal.(by 15W15S8e9r9g2i2o)*coropisnita
s. (reg.) chirchica, fugau, gainusa, tarbita, (prin Transilv.) tarhita.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*potarniche
s. (reg.) ciaiz, tocma, tocmeala, (Transilv. si Bucov.) credinta, incredintare, (inv.) aravon, asezamant, logodinta, sponsalie. $(... unor tineri.)$(by 6W14S14e7r8g1i1o)*logodna
s. (reg.) cintezoi, ciz, oita, pasare-galbena, poala-Sfintei-Marii, (prin Olt.) scaiete.(by 3W3S4e12r12g6i6o)*scatiu
s. (reg.) cioanca, gheunoi, motaca, pioc, sapoi, tiu, tucloi, (Mold.) cazma, (prin Ban.) chilavita, (Munt.) chirlopan, ciocan, (Transilv.) crampen, (prin Transilv.) sapalau, (prin vestul Transilv.) tarsa. $(Sapa cu ...ul.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tarnacop
s. (reg.) ciocarlan, cununa, cununita, samachisa, floare-de-tranji, unghia-gainii.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*coroniste
s. (reg.) cioplitor. (... pavagiu, pavator. $(E ... de profesie.) (ORNIT.; Oenanthe oenanthe oenanthe)(IHT.; Aspro zingel)$ fusar mare, (reg.) fus, rap, sula, peste-de-piatra, pestele-tiganului.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pietrar
s. (reg.) ciorpac, meredeu, miridov, racea, rociu, tarabuc, tarboc, (Ban.) ritisor. $(Scoate pestele din apa cu ...ul.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*minciog
s. (reg.) cismea. $(Un ... cu apa lina.)(La ...ul Oltului.)(Un ... de lumina.)act(Studiu bazat pe ...oare bogate.) (...ul dragostei lor.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*izvor
s. (reg.) ciutura. $(... este o moara mica.)$ vanturatoare. (... (pop.) moara, (reg.) sfarleaza, (Transilv. si Bucov.) sfaraitoare. (... paraitoare, scartaitoare, zbarnaitoare. $(... pentru alungat pasarile din semanaturi.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*morisca
s. = (reg.) coada-lupului, urechea-porcului; = (reg.) desfacatoare, serlai, tutunas, iarba-sfantului-Ion.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*salvie
s. (reg.) cocarla, (Ban. si Transilv.) cocaie. $(De ... se atarna ceaunul deasupra focului.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cujba
s. (reg.) cocosel, scanteita, spant, deditei-galbeni (pl.). (reg.) cocosel. (reg.) cocosel.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ruscuta
s. (reg.) coltar, maiet, maiug, mata, tandaluta, zimtar, zimti (pl.). $(... la razboiul de tesut.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tindeche
s. (reg.) copilet, frate, furie, pui, puica, puiet, sora. $(...ul apare frecvent la porumb.)$(by 9W9S3e3r11g12i12o)*copil
s. (reg.) corcie, mata, pinten. $(... pentru alunecat pe gheata.)$ (la pl.) rotile (pl.), scheting.(by 15W1S9e9r3g3i3o)*patina
s. (reg.) costrusa, martanioara, manzoaca, manzoanca. $(... de iapa de rasa.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*manza
s. (reg.) crafla, (Transilv. si Ban.) croafena, (Bucov.) pampusca, (Transilv. si Ban.) pancova. cocon. v. (reg.) puf, pufai, basina-calului. (reg.) puf, pufai, pufulete, basica-porcului, besina-lupului, besina-porcului, besina-vulpii, besul-porcului, rasuflatoarea-pa-mantului. = gala, gogoasa de stejar, (rar) galesa, (reg.) motochina, gogoasa de cerneala; v. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*gogoasa
s. (reg.) craiasa, mira, (Ban.) govie, (inv.) nevasta. v. (reg.) urzici (pl.), poa-la-Maicii-Precista.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*mireasa
s. (reg.) craielici, floarea-untului, iarba-untului, iar-ba-vantului, sageata-lui-Dumnezeu. (reg.) sageata-lui-Dumnezeu.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*verigel
s. (reg.) crestatea, susai. (reg.) crestanie, crestatea, fagetea, floarea-hotului, foaia-fagetului, foaia-talharului, salata-cainoasa, susai-de-munte, susai-de-padure, susai-paduret, susai-salbatic.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*talharea
s. (reg.) cretisor, sovarvarita, frunza-taieturii, iarba-taie-turii, iarba-de-rana.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*vindecea
s. (reg.) cric, pietrar, ploier, prundar, prundurel, tililic, vacarel. (reg.) ploier de rau, ploier gulerat mic.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*prundaras
s. (reg.) cucoana, cuconita, domnisoara, domnisor, domnut, logacel, logocita, oita, scai, scaiete, scaiecior, scaisor, spinarel, turculet, varguta, cius-de-ghimpe, pasarea-scaiului, pasare-de-scai, pasare-domneasca, (Bucov.) scaier, (Transilv.) tenghelita.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sticlete
s. (reg.) cuhnie, cuina, soba, (inv.) maghernita, magopetie, (inv. prin Transilv. si Bucov.) cuina.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*bucatarie
s. (reg.) curbina, sucala. $(... a dulgherului.)(... la sucala de depanat.)$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*coarba
s. (reg.) cusnita, (Transilv.) covacerie, covacie, (Mold. si Bucov.) covalie, (Transilv.) faurarie, faurie, fauriste. $(Nicovala se afla in ....)$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*fierarie
s. (reg.) darmoz, drimoc, raza-chie, ribizli, rozinchina, strugurasi (pl.), strugurei (pl.), strugure-spinos, (Bucov.) paltinele (pl.), (Mold. si Bucov.) pomusoara. $(Mananca ...e.)$(by 14W8S8e1r2g2i10o)*coacaza
s. (reg.) darsta, (Transilv.) duba, (Transilv. si Bucov.) steaza, (Transilv. si Maram.) valtoare, (inv.) menghina. $(... pentru impaslirea dimiei.)(MIL.)(Tunul primitiv numit ....)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*piua
s. (reg.) domnisor, piscanfloare, zamfira, mierla-galbena, (Olt.) cinflor.(by 1W1S10e10r3g4i4o)*grangur
s. (reg.) dragavii (pl.). = (reg.) cione, loboda, papela, tamaioara, tamaita, buruiana-de-bubarea, frunze-de-piatra (pl.), iarba-zgaibii, piciorul-gastii, talpa-gastei; = (reg.) loboda, piciorul-caprei, spanac-alb; = (reg.) dalac, buruiana-spurcului, fierul-plugului, fraga-tatarului, iarba-infainata, loboda-alba, spanac-porcesc, spanacul-oilor, spanacul-porcilor, spanacul-stanelor.(by 10W4S4e12r13g13i6o)*spanac
s. (reg.) dulceata, (Transilv.) lictar, (Transilv. si Ban.) miere, pecmez, (Mold. si Bucov.) povidla, (Transilv.) silvoiz. $(A mancat ... cu paine.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*magiun
s. (reg.) durzoas, rosatica, urechelnita, verzisoara, viorea, barba-lupului, curechi-de-stanca, iarba-ciutei, iarba-urechii, varza-de-stanca.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*ruja
s. (reg.) falcata, falcatie, sulitioara, sunatoare, vinut, bran-cuta-de-pisica, floarea-vinului, trifoi-salbatic, trifoiul-caprelor.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sulitica
s. (reg.) feciorie, iarba-datului-si-a-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpaturii.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*feciorica
s. (reg.) feregea, fericuta, pocitoc, teisor, acul-pamantului, dorul-Maicei-Preceste, feriga-marunta, parul-doamnei, parul-Maicii-Domnului.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*strasnic
s. (reg.) ferice, ferigea, oglice, teisor, barba-caprei, fereca-alba, floarea-soarelui-de-camp.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*aglica
s. (reg.) flocosele (pl.), linarita, marunca, paralei (pl.), siminoc, floarea-patului, laba-matii, scanteiuta-de-munte, sunatoare-de-munte, talpa-matei, talpa-pisicii.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*parpian
s. (reg.) fluturas, ploieste, porcaras, (Mold.) puhoier. = (reg.) porcusor; v. v.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ploier
s. (reg.) gagaut, patlagele (pl.), patrunjica, petersil. = patrunjelul-cainelui, (reg.) bucinis, patrunjica, cucuta-mica; = patrunjel-salbatic, (rar) pimpinela, (reg.) petrinjelas, buruiana-saraciei, radacina-saraciei; si = patrunjel-de-camp, (rar) pimpinela, (reg.) petrinjelas, buruiana-saraciei, radacina-saraciei; = patrunjel-cainesc, (reg.) bucinis, patrunjica, cucuta-mica.(by 8W8S8e2r2g10i11o)*patrunjel
s. (reg.) gaie, (Olt. si Transilv.) uligaie. v. uliu, (reg.) cobat, gainar, harau, porumbar. (reg.) soim de vara, soimul ciocarliilor, soimul randunelelor.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*erete
s. (reg.) gaina-cu-margaritare, gaina-de-mare, (prin Transilv.) bibita, (prin OIt.) cata, (prin Ban.) pica, (prin Mold. si Bucov.) pichere, pichie, pichirita, (prin Ban.) pipica, (Transilv.) pirchita. (reg.) coroana, lalea.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*bibilica
s. (reg.) gainita, gainusa, ceapa-ciorii, ceapa-cioreasca, laptele-pasarii, plisc-pasaresc.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*balusca
s. (reg.) gainuse (pl.), sclipetei (pl.), scrantitoare, stramsurea, cinci-degete, iarba-faptului.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*sclipet
s. (reg.) galatence (pl.), rusca, scanteiute (pl.), stelisoara, varsatoare, flori-cojocaresti (pl.), flori-de-Ierusalim (pl.), iarba-vantului, ochiul-boului, ruja-de-toamna, ruja-vanata.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*stelita
s. (reg.) galbas, groiza, maietic, pasatic, sangeoi, tisca, vires. $(Carnatul numit ....)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sangerete
s. (reg.) galbenele (pl.), rufulita, rujinica, rujnicea, rujni-cuta, rujulita, rujuta, rusnica, rusulita, salomie, sulumina, (Ban.) calinica, (Transilv.) rosioara, rosulita.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*filimica
s. (reg.) galusca, pernuta, (Ban. si Transilv.) perisoara, (Transilv. si Bucov.) pirosca. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*sarma
s. (reg.) gandalac, lingurice, moaca, vitelar, lingura-popii, lingurita-zanei, (prin Ban.) lingurus.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*mormoloc
s. (reg.) ghincar, scai, scaiete, spin. ghimpe, scai, scaiete, (reg.) palamida, sita-zinelor.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*ciulin
s. (reg.) ghiocel, papurica, crin-de-apa, crin-de-balta, fanul-camilei, fanul-cainelui, garoafa-de-apa, micsunea-de-balta, micsuneaua-apei, papura-de-ro-gojina, pipirig-inflorit.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*rosatea
s. (reg.) grabitel, (Transilv.) langalau. $(Turta din aluat de paine numita ....)$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*palanet
s. (reg.) gropas, gropnicer, sapator, (Mold. si Bucov.) cioclu. $(...ul sapa mormintele.)(ENTOM.; Necrophorus)$ necrofor.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*gropar
s. (reg.) hliban, (Mold., Transilv. si Ban.) pita. $(A cumparat o ... calda.)(BOT.) painea-por-cului (Cyclamen europaeum)$ = (reg.) pita-porcului.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*paine
s. (reg.) holerca, poasca, spalatura, taspoaca, vurt, (Mold. si Transilv.) leoarca, (Transilv.) liur, (Mold.) liurca. $(A baut o ....)$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*posirca
s. (reg.) hrenita, floare-de-leac. la pl.) (reg.) boglar, piciorul-cocosului. = (reg.) piciorul-cocosului. v. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*galbenea
s. (reg.) hrenoasa, rapita de camp, rapita salbatica. sau (reg.) rapita alba. sau (reg.) rapita de mustar. = ridichioara.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mustar
s. (reg.) hunie, (Mold. si Bucov.) leica, (Transilv., Maram., Ban. si Olt.) tolcer, (Transilv.) triftor. $(Toarna vinul in sticla cu ....)vavena$.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*palnie
s. (reg.) iarba-barboasa, iarba-ghimpoasa, mohor-gros. (reg.) balur, belengher. v. (by 12W5S5e6r14g14i8o)*costrei
s. (reg.) iarba-mi-tei, iarba-vantului, iarba-flocoasa, minta-matei.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*catusnica
s. (reg.) iarba-sfan-tului-Cristofor, iarba-talharului, iarba-de-orbalt.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*orbalt
s. (reg.) iarba-zgaibei, iarba-de-zgaiba, salata-cainelui, salata-caineasca.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*zgrabuntica
s. (reg.) iepurel, par, sparga, coasta-dracului, coasta-vrajmasului, ragila-pamantului, umbra-cucului, umbra-iepurelui.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sparanghel
s. (reg.) inarica, jale, buruiana-de-in, floarea-jelei, gura-matei, inisor-de-alior, in-salbatic.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*linarita
s. (reg.) indaratnica, luminoasa, margea, curpen-scurt, dosnica-vanata.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*clocotel
s. (reg.) infartatie, infartatit, insortit, insuratie, pastele-mic. $(... este o sarbatoare populara.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*matcalau
s. (reg.) intita, ochisor, racovina, rahna, sclipet, steluta, buruiana-junghiului, iarba-casunatului.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*rocotea
s. (reg.) iorgan, (Mold. si Bucov.) ogheal. $(Iarna se inveleste cu ....)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*plapuma
s. (reg.) izma, studenita, tamaioara, tamaioasa, vinerita, pelinita-greceasca, smirna-de-gradina. (reg.) tamaioara, tifros. = (reg.) ruta-salbatica, vinerita-galbena.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*tamaita
s. (reg.) lapus, lipan, medunet, sugariu, serlai, branca-porcului, brusturul-caprei, cocean-capresc, jale-cleioasa, salvie-cleioasa, urechea-porcului.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*cinstet
s. (reg.) limba-baltilor, limba-broastei, limba-oii, patla-gina-de-apa, podbal-de-apa.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*limbarita
s. (reg.) limba-broastei, muscatul-broastelor; = (reg.) mei-lung, meiul-canarilor; = (reg.) iarba-caprioarei, iarba-lupului; = pir-de-telina, pir-gros, (reg.) costrei, curcubeu, pirau, iarba-vantului, iarba-caineasca; sau = (reg.) paius, iarba-vantului; = (reg.) brilioanca, randunita; = (reg.) amaruta; = (reg.) ferastrau, malaoi, ruja; = (reg.) serlai; = (reg.) soparlita, ventrilica; (rar) viperina, (reg.) ochiul-matei; = (reg.) ierbaluta, panglici (pl.), panglicuta, iarba-boierului, iarba-creata; = (reg.) galbenele (pl.), floare-de-lingoare, marul-cucului, radacina-de-lingoare; = zegras; = (reg.) oloisa, verzisoara, iarba-grasa; (reg.) spasul-dracului; = (reg.) grasita, porcina, iarba-de-gradina; (reg.) oman, toaie; (reg.) coada-de-gaina; puciogna, (reg.) scarisor, buruiana-pucioasa, buruiana-puturoasa; = (reg.) iarba-puricelui; (reg.) carligioara; = (reg.) dumbet, ustoroi-de-lac.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*iarba
s. (reg.) linguroi, (Mold.) ciorbalac, (prin Transilv. si Maram.) gavan, (prin Ban.) toc, (Transilv.) lingura de scos. $(Cu ...ul se serveste ciorba.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*polonic
s. (reg.) lintea-baltilor, linte-brosteasca, linte-de-balta, linte-salbatica.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*lintita
s. (reg.) lozie, rachita. lozie, mlaja, rachita, rachitica, (reg.) stravat. zalog, (reg.) iova, loza, rachita. salcie plangatoare, (reg.) lozie, rachita, rachitica; salcie pletoasa, (reg.) lozie, rachita, rachitica.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*salcie
s. (reg.) luba, pepene, (Mold. si Transilv.) bostan, (Transilv. si Ban.) curcubeta, (Ban.) dulete, (Ban. si Transilv.) ludaie.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dovleac
s. (reg.) macinar. $(E ... de profesie.)(ENTOM.; Tenebrio molitor)$ gandac-de-faina.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*morar
s. (reg.) maia, mala, malauca, palma, tesla, (inv.) maian. $(... zidarului.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*mistrie
s. (reg.) mai, matca, mustitor, toiag, (Transilv.) stroncanitor, (Olt.) stropsitoare, (Olt. si Ban.) stirca. $(... pentru zdrobirea strugurilor.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*mustuitor
s. (reg.) maimucoi, maimut, (prin Transilv.) maimuc. $(...ul este masculul maimutei.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*maimutoi
s. (reg.) malaiste, (Mold., Transilv. si Maram.) malaie (pl.). $(Lanul de mei se cheama ....)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*meiste
s. = (reg.) malin, malinita, lemnul-cainelui; = (reg.) cioranglav, iarba-dulce, radacina-dulce; = salba-raioasa, (reg.) vonicer, cerceii-babei (pl.); = salcam-galben, (reg.) bobitel, drob, grozama-mare; = (reg.) alimon, lemnus, iarba-lui-Dumnezeu; = (reg.) limbricarita, iarba-sfanta, lemn-sfant, lemnul-Domnului, poala-Maicii-Domnului; = (Transilv.) scumpie.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*lemn
s. (reg.) malin, maturisca, maturita, pelinita, buruiana-de-tara, matura-Maicii-Precesta, matura-turceasca.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*nafurica
s. (reg.) mal, pragus, prus, streasina, streie, taban, talpoane (pl.), tarnat, vatra, (Transilv.) podmol, (prin Maram.) prici, (Transilv.) suparete, (Maram.) satra. $(... a unei case taranesti.)platforma$.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*prispa
s. (reg.) manunchias, manunchiulet, (Transilv., Maram. si Ban.) strutisor, strutusor.(by 13W13S6e7r15g15i1o)*buchetel
s. (reg.) manunchi, splinarita, zmeoaica, floare-boie-reasca, floare-buiaca, varga-de-aur.(by 15W8S2e2r11g11i4o)*splinuta
s. (reg.) manzar, manzator. $(Ciobanul care are grija de manzari se numeste ....)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*manzarar
s. (reg.) marul-lupului, mierea-ursului, (Mold., Bucov. si Transilv.) toaie.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*omag
s. (reg.) masalare, masalarnita, masalnita, maselar, nebunarita, nebunarita, sunatoare.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*maselarita
s. (reg.) matara, (prin Ban. si Transilv.) buclie, ciutura, palasca. $(O ... plina cu vin.)(... in care urineaza bolnavii imobilizati la pat.)$(by 10W4S4e12r12g6i6o)*plosca
s. (reg.) matrice, orbalt, reuma, (Transilv.) spurc, (prin Olt.) spurcat, (inv.) revmaticale (pl.).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*reumatism
s. (reg.) matrice, politrica, graul-potarnichii, urzi-ca-moarta, (inv.) parietarie.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*parachernita
s. (reg.) meciuc, mescleuas, pamatuf, pentalus, perie, perioara, periuca. $(O ... de vopsit.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pensula
s. (reg.) merindarita, merindeata. $(Stergarul in care se inveleste hrana se numeste popular ....)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*merindare
s. (reg.) merisor, mersina, sorb, lemn-cainesc, lemn-pucios, pomul-ursului.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*scorus
s. (reg.) minciuna, iarba-bubei, iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina, iarba-mare, limba-boului, limba-oii, placintica-vacii. (reg.) carutele (pl.), limbarita, coada-soricelului, iarba-taieturii, limba-baltilor, limba-broastei, limba-oii, limba-sarpelui. (reg.) iarba-de-cale, limba-manzului, limba-oii. (reg.) limba-oii.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*patlagina
s. (reg.) mitarca grasa, (Transilv.) ciuperca de pe coasta. (Transilv.) ciuperca domneasca.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pitarca
s. (reg.) mitroaca, mitrocar, guvidie de balta. (reg.) guvidie de vad, porcusor de vad.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*glavoaca
s. (reg.) mocanita, munteanca. $(... din Tara Barsei.)(Dansul popular numit ....)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*mocanca
s. (reg.) mohor, pir-rosu, (Transilv. si Bucov.) susarca. si sovar. (reg.) mohor, pir. (Munt.) pasa. pipirig, (reg.) papurica, tiperig, papura-rotunda.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rogoz
s. (reg.) moina-galbena. $(Polenul florilor de porumb se numeste ....)(BOT.) mana-de-apa (Glyceria aquatica) =(... la vite.)$(by 4W12S13e6r6g14i15o)*mana
s. (reg.) moiste, moalele-capului, moalele-fruntii, moalele-obrazului, ochi-mort, ochi-orb.(by 9W9S9e3r3g11i11o)*tampla
s. (reg.) moiste, moisteala, moistina, molesnita, molosag. $(Vreme urata, cu ....)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*moina
s. (reg.) mojar, pisolnita, piusoara, piuta, (Mold.) chisau, (Mold. si Olt.) solnita. $(... pentru pisat condimentele.)(TEHN.)(... pentru asamblari.)$(by 10W3S3e11r12g5i5o)*piulita
s. (reg.) molotru, iarba-de-piatra, trifoi-mare. (reg.) molotru alb. (reg.) schinduf, molotru albastru.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sulfina
s. (reg.) molotru, secarea, anason-dulce, anason-mare, anason-nemtesc, chimen-dulce.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*molura
s. (reg.) morda, (inv.) rost, (peior.) bot, plisc, rat, (Ban. si Transilv. peior.) flit, (arg.) mestecau. $(Isi baga ... peste tot.)(ANAT.)(Nu-i tace ... toata ziua.)gura-cascacasca-gura; gura cascatacasca-gura.bot(BOT.) gura-lupului (Scutellaria altissima)sarutduscaimbucaturaglasbuza$. (reg.) pieptar. (...(by 10W3S3e12r12g5i6o)*gura
s. (reg.) mos-cu-trei-ghimpi, peste-cu-ghimpi, peste-cu-tepi, peste-tiganesc.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ghidrin
s. (reg.) motoc, (Mold.) conci, (Bucov.) cucui, (prin Ban. si Transilv.) pup. $(Poarta un ... in varful capului.)$(by 9W2S2e10r11g11i4o)*coc
s. (reg.) motoc, motochina, (Transilv., Mold. si Bucov.) cucui, (prin vestul Transilv.) pup, (prin Transilv. si Ban.) pupui, (Mold.) tuluc. $(... de pene, de par.) (BOT.) motul-curcanului(Polygonum orientale)(Amaranthus angustifolius)$ stir.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*mot
s. (reg.) musca-albastra, musca-de-hoit, musca-de-viermi, musca-veninoasa, musca-verde, musca-vanata.(by 7W1S9e9r3g3i11o)*viermanar
s. (reg.) mustiuc. $(... pusa in gura calului.)(MED.;$ la pl.) ragada, zabaluta, (prin Ban.) zobele (pl.).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*zabala
s. ) (reg.) mutelca, razus, soroflau, surub, surubar, surubarita, (Ban. si Transilv.) srafantigar. v.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*surubelnita
s. (reg.) mutoasca, (Ban.) dodola (art.), dodoloaie, paparuie. $(...e care invoca ploaia.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*paparuda
s. (reg.) nacovelnita, (Mold.) ilau. (reg.) batca, muchie. $(... pentru batut coasa.)$(by 13W13S6e6r15g15i8o)*nicovala
s. (reg.) naframea, naframioara, naframita, naframuca. $(Purta pe cap o ....)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*naframuta
s. (reg.) narila, nartila, nasoi, nasotea. $(Omului cu nasul mare i se spune in deradere ....)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*nasaila
s. (reg.) navalnic, creasta-cocosului, iarba-sarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului. $(Numeroase plante pteridofite poarta numele de ....)$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*feriga
s. (reg.) nejelnica, orbalt, prelungoasa, prelunjoara, rarunchioasa, rotunjoara, coarda-ielelor, piperul-apelor, (inv.) pristenior.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*silnic
s. (reg.) obielar, rufar, (Transilv. si Ban.) razar. $(... de haine vechi.)$(by 2W10S10e4r4g4i12o)*telal
s. (reg.) ojog, (Transilv. si Ban.) draglu, (prin Transilv.) jeruitor, (Transilv.) piscalau. $(... de scos jarul din cuptorul de paine.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cociorva
s. (reg.) oloisa, serparita, serpanta, tranji (pl.), tranjin, buruia-na-de-tranji, iarba-de-soaldina.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*soaldina
s. (reg.) omag, sarponel, buruiana-de-dambla, cinci-foi, cinci-foi-mari, iarba-frantului, iarba-sasului.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*sanisoara
s. (reg.) orandas, (inv.) arendar, orandator, (inv., in Mold.) orandar, posesor. $(...ul unei mosii.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*arendas
s. (reg.) ostret. $(... la razboiul de tesut.)(TEHN.;(...i la razboiul de tesut.)(CONSTR.) (... la capriorii unor case.)$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*coclet
s. (reg.) otele (pl.). $(Iasca si ... pentru aprinderea focului.)(... la razboiul de tesut.)(...ul este stalpul de la coltul unei case de tara.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*amnar
s. (reg.) paduchelnita, pasatel, stelnicarita, mararas-de-fri-guri, moartea-stelnitelor.(by 8W1S2e2r10g11i4o)*paduchernita
s. (reg.) paianjen, posma. $(... se pune pe stogul de fan, ca sa nu-l ia vantul.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*prastie
s. (reg.) paltinele (pl.), ribizli, risita, rozinchin, agris-rosu, (Mold. si Bucov.) pomusoara, (prin Bucov. si Mold.) smorodin. v.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*coacaz
s. (reg.) pana, vejie, voava, (Transilv. si Maram.) pitiana, (Mold., Transilv. si Ban.) susorca. (... (by 5W13S13e6r7g15i15o)*panusa
s. (reg.) paparuna, somnisor. (reg.) macut, paparuna, paparuie, somnisor. si = (reg.) paparuna.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*mac
s. (reg.) parang, pasat, (Mold. si Transilv.) malai. (reg.) pasat. $(Da ... la pasari.)mei-pasaresc(Litho-spermum officinale) (Setaria verticillata) $dughie, mohor, (reg.) bursoaca.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*mei
s. (reg.) parus, soacat. = (reg.) popandau, popandet, popandoc, poponet; = (reg.) popandau, popanzac, popanzoi, poponet. = (reg.) peste-jidovesc.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*soarece
s. (reg.) pascalar, pescas, (inv.) majar. $(E ... de profesie.)(ORNIT.)martin(Larus argentatus) (Larus canus)(Larus minutus)pescar-de-mare (Larus)pescar-maremartin-mare. pescar razatormartin(Sterna sandvicensis)pescarus.$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pescar
s. (reg.) pastaie, coarne-de-mare (pl.), cornul-caprei, pita-lui-Domnul-Hristos, pita-lui-sfantu-Ioan, pita-lui-Santion.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*roscova
s. (reg.) pelinita, iarba-fecioarelor, lemnul-Domnului. (reg.) pelinita.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pelin
s. (reg.) pelin, vetricel, iarba-barboasa, pelinita neagra, stir-negru.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pelinarita
s. (reg.) perie, (prin Transilv.) matura, (Transilv.) meseleu, (prin Munt.) premetea, (sudul Transilv. si nordul Olt.) spoitor.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*bidinea
s. (reg.) perinoi, perna, (Transilv. si Ban.) dricala. $(Iarna se inveleste cu ....)$(by 8W8S2e2r10g4i4o)*pilota
s. (reg.) picior, pieptene, (prin Ban. si Transilv.) sabie. $(... la plug.)(FIZ.) regulator de temperaturatermostat$.(by 7W7S15e1r9g9i10o)*regulator
s. (reg.) piparca, (Mold.) papricas, (Transilv.) paprica. $(... de ardei.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*boia
s. (reg.) piparisa, piper, (Transilv.) ardeica, paprica, (Transilv. si Ban.) piparca, (Mold.) piparus, (Bucov.) piparusca. = (reg.) ciusca, tusca.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ardei
s. (reg.) pitoanca, pitoasca, titarci (pl.), vacute (pl.), manatarca urseasca, (Transilv.) ciuperca de brad.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*pitavacii
s. (reg.) pitulita, salcarita. v. (reg.) bourel, cioclejel, gatejel, imparatus, imparatel, pantarus, sfredelus, sofrac, ochiul-boului, v. purcelusa, (reg.) scrofita, tat.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*pitulice
s. (reg.) plamanare, trei-frati, trifoi-amar, trifoi-de-balta, trifoi-de-lac.(by 4W5S13e13r7g7i7o)*trifoiste
s. (reg.) plav, prundoi. $(Formatia vegetala acvatica numita ....)insula plutitoare.$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*plaur
s. (reg.) policuta. (... polita, (reg.) preghita, primbla, salba, (Bucov. si Maram.) podhornita. $(... jugului.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*policioara
s. (reg.) potaie, toana. $(O ... de lupi.)goana. (... este o metoda de vanatoare.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*haita
s. (reg.) preduf, (prin Maram.) sada, (prin Dobr.) tapa. $(... la butoi.) (TEHN.)(Prin ... curge faina macinata, la moara.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*vrana
s. (reg.) prima, (Mold. si Bucov.) cordea, (Ban.) sarma. $(... de matase.)(TEHN.) (... la masina de scris.)tenie$.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*panglica
s. (reg.) privighetoroi. $(Barbatusul privighetoarei se numeste si ....)$(by 13W6S6e14r15g8i8o)*privighetor
s. (reg.) proasca, puscala, puscavita, puscaleata, puscarita, puscoaie, puscoi, (Ban. si Olt.) priscopala, (prin Maram.) pusculie, (Dobr.) puscuroi. $(Un ... de soc, pentru copii.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*puscoci
s. (reg.) protap. $(... pentru gura calului.)(... de pus in gura cuiva, ca sa nu strige.)(MUZ.)$ scaun, scaunas, scaunel. (... v. scripete. $(... la itele razboiului de tesut.)(Jucaria numita ...)(COR.;(...ul se joaca de catre flacai.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*calus
s. (reg.) pumnicel, pumnisor. $(Bro-deria cusuta pe o manseta si numita ....)(Manseta brodata numita ....)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pumnas
s. (reg.) pur, (prin Transilv.) chisarau. ceapa de samanta, (Olt. si Munt.) orceag, (Transilv.) parpangica, (prin Ban.) puiac, (prin nord-vestul Olt.) puit.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*arpagic
s. (reg.) puta-cocosului. carlig, grebla, hreapca, vergea, (reg.) crivea. $(...ul este un dispozitiv la coasa.)(TEHN.)(... la moara.) (MUZ.)(...ul este folosit de colindatori.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*buhai
s. (reg.) raf, sing, steangara. $(... la unele cai de rulare.)$ cerc, (reg.) sing, (Transilv., Ban. si Mold.) raf. (... (reg.) sparing. $(Sanie cu ....)$(by 3W3S4e12r12g6i6o)*sina
s. (reg.) ragatana, (Olt.) radina. $(... formata pe malul unui rau.) $(by 6W6S7e15r15g9i9o)*ragalie
s. (reg.) rampa, (Mold. si Bucov.) rohatca, (inv.) slon, (inv., in Munt.) straja. $(... la intrarea intr-un oras.)margine$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*bariera
s. (reg.) randunica. (prin Bucov.) randunea, randunica-de-fereastra. = (reg.) randunica-de-apa, randunica-de-lut, randunica-de-pamant, randunica-de parau, randunica-de-ploaie.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*lastun
s. (reg.) randunic, randunicoi, randunoi. $(...ul este barbatusul randunicii.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*randunel
s. (reg.) ranel, (Ban., Transilv. si Olt.) raina. $(... pentru prajitul unor alimente.)(... pentru praful de pusca.)(TEHN.)(... la scranciob.)$(by 14W14S7e8r1g1i2o)*tigaie
s. (reg.) rapezitor, (inv.) sahaidac. $(O... pornita din arc.)(... pe mormantul unui tanar.)(CONSTR.)(... pe coama caselor taranesti.)aripaTEHN.)$ (reg.) colur. (... fofeaza, (Mold.) col. $(... la moara de vant.)(GEOGR.) sageata litoralacordon litoral(BOT.) sageata-apei (Sagittaria sagittifolia) =$ (reg.) iarba-sagetii.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*sageata
s. (reg.) rapezitor, (Mold. si Transilv.) proasca, (prin Ban. si Transilv.) pusca, (prin Ban.) slaidar. $(... de aruncat pietricele.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*prastie
s. (reg.) raz, razator, razuitor, razus, (prin Transilv. si Maram.) sapalau, (prin sud-vestul Transilv.) speteaza. $(... la plug.)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*otic
s. (reg.) rochioara. = volbura, rochita-randunicii, (pop.) poponet, (reg.) camasa-lui-Dumnezeu, camasa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-randunicii, rochia-randunelei, rochita-pasaricii, rochita-pasaruicii, (prin Munt. si Olt.) racorele (pl.); = volbura, rochita-randunelei, (pop.) poponet, (reg.) camasa-lui-Dumnezeu, camasa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-randunicii, rochia-randunelei, rochita-pasaricii, rochita-pasaruicii, (prin Munt. si Olt.) racorele (pl.).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rochita
s. (reg.) rogoz. (reg.) papura. tipirig. rogoz, (reg.) papurica, tiperig, papura-rotunda. (reg.) coada, capu-campului, iarba-de-cositor. v. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pipirig
s. (reg.) rotila. $(Cu ...ul cara femeile de la tara greutati pe cap.)$(by 14W7S8e1r1g9i10o)*oblanic
s. (reg.) rudar, rudas. $(Caii numiti ...i sunt inhamati inapoia inaintasilor.)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*rotas
s. (reg.) ruga, (inv.) serbare. $(O biserica are ...ul sfantul Gheorghe.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hram
s. (reg.) ruja, rujioara, rusioara, (prin Transilv.) babaruja. = (reg.) rujioara.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*bujor
s. (reg.) rujda, rujdula, (Mold. si Bucov.) bulicher, (prin Ban.) buzdura. $(O ... de cutit.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cioarsa
s. (reg.) sadelnita, sadila, sighinca. $(... pentru sadit rasadurile.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*sadelca
s. (reg.) sad, (inv.) plod. $(Are ... superioara pentru semanat.)bob(Mananca ... de dovleac.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*samanta
s. (reg.) sagnire. $(... unui animal domestic.)stigmatizaredezaprobare$.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*infierare
s. (reg.) samcuta. bobornic, (reg.) pribolnic. sopar-laita, soparlica, (rar) parnasie, (reg.) plescaita, soparlarita. soparlaita, busuioc-de-camp, busuioc-rosu, busuioc-salbatic, (reg.) soparlarita, iarba-neagra.(by 4W4S12e12r6g6i6o)*soparlita
s. (reg.) sandac. $(... la caruta.)$ car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucov.) caravana, (Mold.) droaga, patasca.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dric
s. (reg.) sandala, (Transilv., Maram. si Bucov.) pantof, (Mold. si Bucov.) scarpa, (Ban. si nordul Olt.) slap, (Ban. si Transilv.) slarf, (inv.) babusi (pl.). $(...i de casa.)(TEHN.) (... la un pilon.)(BOT.; Cypripedium calceolus) (BOT.) papucul-doamnei (Impatiens roylei) = $(reg.) papucas, pantofii-doamnei.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*papuc
s. (reg.) sapatoare, (prin Tran-silv.) sapa, (prin Dobr.) tarmac, (inv.) raritoare.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*rarita
s. (reg.) saritoare, (prin Munt. si Transilv.) punte, (prin Munt.) scarila. $(A trecut in curtea vecinului sarind ...ul.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*parleaz
s. (reg.) scociorator, vatrar, (Transilv. si Maram.) spuzar. $(... pentru scormonit jarul.)lamba$.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*vatrai
s. (reg.) solorof, svartug. $(...ul bruta-rului.)(... din portul popular feminin.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sort
s. (reg.) somnea (art.), (Ban. si Transilv.) somnore. $(Un om somnoros este numit ....)$(by 14W14S8e8r1g2i2o)*somnorila
s. (reg.) sorurea, (Maram. si Bucov.) sorica, (prin Maram. si Transilv.) soruca, (Ban.) soruica. $(Am o ... mai mica.)$(by 12W13S6e6r14g15i8o)*surioara
s. (reg.) steluta, soricel, coada-vacii, strutul-mirelui, (Transilv.) spirince.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*batranis
s. (reg.) stiobalcaiala, stiobalcait, (prin Munt.) talbacaiala, talbacait. $(... prin apa.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*balaceala
s. (reg.) strenche, de-a clasele, de-a scoala, la schiopica. $(Joaca ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sotron
s. (reg.) sunatoare. clocotis, (reg.) locotita, nucusoara, coaiele-popii (pl.).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*clocotici
s. (reg.) tabla, (prin Transilv. si Olt.) plat, (Transilv.) ploatan, (Bucov.) sparhat. $(... a sobei, a masinii de gatit.)$(by 7W15S1e9r9g10i3o)*plita
s. (reg.) talpalau. $(... pentru incaltaminte.)(... pentru cizme.)(Confectionat dupa ....)$(by 14W7S8e1r1g9i10o)*calapod
s. (reg.) tarlioara, tarlisoara, tarlulita, tarluta. $(O tarla mica sau o ....)$(by 5W13S13e7r7g7i1o)*tarlita
s. (reg.) tarsar, (Bucov., Maram. si Transilv.) corci. $(O ... de scaieti.)$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*tufa
s. (reg.) tigaie, (Transilv.) labos, (Ban., Transilv. si Olt.) raina, (prin Transilv.) ravar, (Ban.) serpenca. $(O ... cu fasole.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cratita
s. (reg.) tigla, (prin Munt. si Mold.) sucala, (Ban.) tepusa. $(Pui la ....)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*frigare
s. (reg.) tindichelar, (Transilv., Maram. si Bucov.) pleuar, (prin Ban. si Olt.) spenglar, (Transilv.) tinicher.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tinichigiu
s. (reg.) tiutiuroi, (Transilv.) tarloi. = (reg.) ciocoi, mosut, pacurar.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*ciocarlie
s. (reg.) toana. $(... de pesti.)(GEOGR.) (... al unei ape curgatoare.)(TEHN.)$ stand. (... (by 12W5S5e14r14g7i8o)*banc
s. (reg.) top, (inv.) pusca, (inv., in Mold. si Bucov.) harmata. $(Trage cu ...ul.)$(by 13W6S6e15r8g9i2o)*tun
s. (reg.) trusnic. $(... furajera.)(BOT.; Carlina acaulis)(BOT.) turta-vacii (Bolctus luteus)$ = vacuta.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*turta
s. (reg.) unchias, tata batran, tata mos, (prin Ban. si Transilv.) matusoi, (Mold.) mos, (Olt., Ban. si Transilv.) uica. $(...ul Petre, fratele mamei.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*unchi
s. (reg.) urechita, urechiusa. (reg.) prescurarita, prescurarele (pl.), prescurarita, prescurea, urechiusa, verzisoara, iarba-ciutei, iarba-imparatului, iarba-tunului, iarba-urechii, iarba-de-ureche, iarba-grasa, tata-mie-lului, varza-de-stanca.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*urechelnita
s. (reg.) urs, (Ban. si Transilv.) saitau, (Transilv., Maram. si Mold.) surub, (Transilv.) sut. $(Strange o piesa la ....)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*menghina
s. (reg.) viesparita, viesparie. $(...ul plin de viespi se afla intr-un frunzar.)prigorie$.(by 14W14S15e8r8g1i2o)*viespar
s. (reg.) vrespere, peste-lup, peste-tiganesc. (reg.) boulean, valcan, valsan, peste-cu-sapte-nume, peste-tiganesc.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*avat
s. (reg.) zarna, buruiana-de-dalac, patlagina-de-dalac, vita-corcilor, vita-evreilor. zarna, (reg.) umbra-noptii, (inv.) solan.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*lasnicior
s. (reg.) zeft, (prin Munt. si Mold.) catran, (Ban.) pec. $(Un cazan cu ....)$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*smoala
s. reimprospatare, rememorare, rememoratie. $(... celor intamplate.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*reamintire
s. reinsufletire. $(... unui muribund.)terapie intensivareinsu-fletire$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*reanimare
s. reintronare, restatornicire. $(... pacii.)(... unui circuit electric.)in-viorareinsanatosire.intremare$.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*restabilire
s. relaxare, slabire. (... largire, slabire, (pop.) slobozire. $(... legaturii care il strangea.)de-tenta(FON.)$ recursie, relaxare.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*destindere
s. repaus. (... v. $recreatie. (Elevii ies in ....)antract. (In ... unui spectacol.)intrerupere(Momente de ....)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pauza
s. repetare, (inv.) poftorire. $(Vorbeste fara ...ii.)recapitulare(... la un teatru.)repetitie generalaavan-premiera$.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*repetitie
sReprezentant al nobilimii cu grad superior contelui si inferior ducelui. /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*marchiz
s. reproducere, transcriere, (rar) transcriptie, (inv.) izvod, prescriptura. $(Are o ... fidela a documentului.)(A obtinut o ... a diplomei.)copie fotograficafotocopiereplicaimitatie$.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*copie
s. reprofilare, restructurare, (inv.) reorganizatie. $(... unei institutii.)$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*reorganizare
s. rest, (inv. si reg.) ramasita, (inv. si reg.) cusur. $(Ce ... mai ai de platit?)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*restanta
s. rest, (inv. si reg.) ramasitura, (Transilv.) maradic, mont, (inv.) ramas. $(O ... din ceva )relicva$.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*ramasita
s. restrangere, (fig.) ingradire. (... limita, (rar) marginire. $(Genera-lizeaza fara nici o ....)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*restrictie
s. retezat, (reg.) ratuns, tuns. $(... fagurilor.)$ retezat, taiat, taiere. (... (by 13W13S6e7r15g15i9o)*retezare
s. reveneala, udatura, umezeala, umiditate, (pop.) udeala, (Olt.) crihala. (... (by 5W13S14e7r7g1i1o)*jilaveala
s. reverenda, sutana, (Ban. si Transilv.) mintie, (inv.) libadea. $(... preotesc.)$(by 14W7S7e15r1g1i9o)*anteriu
s. revoltare, revolta, scandalizare, (rar) indignatiune, (pop.) otareala, otarare. $(Stare de ....)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*indignare
s. rezematoare, spate, speteaza, (inv. si reg.) spata. (... 2. (reg.) spate. (...(by 2W11S11e11r5g5i13o)*spatar
s. rezervor. $(... pentru lichide.)$ (inv. si pop.) scaldatoare. (... vale. $(...ul Dunarii.)(GEOL.) bazin magmatic(ANAT.) $pelvis, (pop.) prag, (inv.) lighean.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*bazin
s. rezistenta, soliditate, tarie, trainicie, (inv. si reg.) statornicie, (inv.) nestramu-tare.$ (... unui material.)viabilitateper-sistenta$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*durabilitate
s. rezumare, sintetizare, (inv.) recapitulatie. $(... celor spuse mai inainte.)(... materiei pentru examen.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*recapitulare
s. rezumat. $(Si-a alcatuit o ... din cele citite.)(BIOL.)(CHIM.) sinteza oxooxosinteza$.(by 6W15S15e8r2g2i10o)*sinteza
s. ridicare, suire, suit, urcare, urcat. $(... in vazduh.)ascensiune(BIS.)(... la cer a lui Iisus.)(BIS.) Inaltarea Sfintei Cruci(... viei pe araci.)construireridicarepromovare$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*inaltare
s. ridicat, saltare, saltat, suire, suit, urcare, urcat. (... culegere, cules, ridicat, strangere, strans. $(... unei hartii de jos.)(... de pe scaun.)arestareinaltarecatarareascensiune(... in vazduh.)(BIS.)(... la cer a lui Isus.)(... unui colt din val.)suflecarerisipirecrestere.construireincasareinsanatosire.majorare(... tempera-turii cuiva.)inaltarepromovare(... nivelului de trai.)(CONSTR.)releveu$.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*ridicare
s. ridiculizare, satira, (fig.) biciuire. $(... moravurilor din trecut.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*satirizare
s. ridiculizare, zeflemisire. $(... cuiva.)profanaredezonorareviolare$.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*batjocorire
s. roboteala, robotit, (reg.) stropo-leala. $(... cuiva pe langa casa.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*trebaluiala
s. rodan, (reg.) cicarag. $(Pe ... se deapana firele pentru razboiul de tesut.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sucala
s. rogoziste, (reg.) rogozastina, rogozarie. $(Un ... pe marginea baltii.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*rogozis
s. rojdanic, zodiac, (pop.) carte de zodii. $(...ul este o carte ce prevesteste soarta cuiva in raport cu zodia in care s-a nascut.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*zodiar
s. rom, (pop.) arapina, (fam. depr.) cioara, cioroi. $(E ... de origine.)tigan nomad$ = corturar, satrar, (rar) satras.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*tigan
s. rostogolire. $(... lor in iarba, in timpul incaierarii.)(... cuiva pe jos, de durere.)culcare$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tavalire
s. rotila, (inv.) rotica, roticea, roticica, rotilita. $(O roata mica sau ....)(... la plita sobei.)(... la pinteni.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rotita
s. roza, (inv. si reg.) rug, (reg.) ruja. = maces, (pop.) rasura, (reg.) cacadar, maracine, rug, ruja, rujita, sipica, (Ban.) scobi-turi (pl.). patrician. $(A mancat un ... bine fript.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*trandafir
s. rozeta, (reg.) prescure, busuioc-domnesc, (Bucov. si Transilv.) zmeurica, zmeurita. rechie, (reg.) pozeta.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*rezeda
s. rucsac, (rar) sac, (prin Transilv. si Ban.) borneu. $(Un alpinist cu ... in spate.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ranita
s. ruga, rugaciune, (pop.) rugare, (inv.) regea, regealac. $(Vreau sa-ti fac o ....)(O ... arzatoare.)cerere$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rugaminte
s. rumanie, serbie, vecinatate, vecinie, (livr.) servitute, (rar) servaj. $(Starea de dependenta a taranului s-a numit ... in Transil-vania, "rumanie" in Tara Romaneasca si "vecinie" sau "vecinatate" in Moldova.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*iobagie
s. ruman, serb, vecin, (rar) serv, (inv.) prost. $(Taranul dependent se numea ... in Transilvania, "ruman" in Tara Romaneasca si "vecin" in Moldova.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*iobag
s. rumegatura, (reg.) rugumasca, rumegatoare, taratar, tarata, (prin Munt.) rant, (prin Transilv.) scama. $(... de lemn.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rumegus
s. rumegus, (reg.) rugumasca, rumegatoare, taratar, tarata, (prin Munt.) rant, (prin Transilv.) scama. $(... de lemn.)$(by 14W7S7e15r1g9i9o)*rumegatura
s. ruptura, sfasietura, (inv.) spartura. $(... la o haina.)(... la fusta.)$(by 2W2S11e11r4g4i5o)*spintecatura
s. ruptura, zdreanta, (prin Transilv.) folt. $(Un ... dintr-o camasa veche.)zdrentebucata$.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*petic
s. rusine, sfiala, sfiiciune, (rar) sfiire, sfiosenie, (inv.) sfiinta. $(... unui copil.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*timiditate
s. rusine, sfiala, sfiiciune, stinghereala, stanjeneala, stanjenire, (pop.) rusinare, (inv. si reg.) rusinta, (inv.) stideala, stidinta, stidire. $(Un sentiment de ....)buna-cuviinta(... financiara.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*jena
s. (rusism inv.) podreadcic. $(...ul unei lucrari de constructie.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*antreprenor
s. sabioara, (reg.) sabiusca. $(Sabie mica sau ....)(BOT.; Gladiolus imbricatus)(IHT.; Pelecus cultratus)$ sabie, sabita, sabioara, (reg.) barcie, sabicioara, sabiita.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sabiuta
s. sabiuta, (reg.) sabiusca. $(Sabie mica sau ....)(IHT.; Pelecus cultratus)$ sabie, sabita, sabiuta, (reg.) barcie, sabicioara, sabiita.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sabioara
s. sablon. v. prototip. v. prototip, tip, tipar. $(A construit teatrul dupa ...ele grecesti.)sistemesantion.(Un ... de scrisoare.)(Iata mai jos cateva ... de ...)exemplumanechinetalon(...ul virtutii.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*model
s. sabraca, valtrap, (pop.) tol, (reg.) harsa, ibanca, japiu, poclada, pocrovat, (inv.) abai. $(...ul se pune sub saua calului.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cioltar
s. = sac pulmonar; v. = vezica ombilicala. macrospor, megaspor. $(... la gimnosperme.); (... la angio-sperme.)$(by 3W11S12e5r6g14i14o)*sac
s. sacusor, (frantuzism) saseu, (inv. si reg.) sacultet, (reg.) sacateu, sacui, sacuiet, saculteata, sacut, tabeica, tabaltoc, (prin Ban.) batacui, (prin Olt. si Transilv.) sacotei, (prin Munt. si Olt.) saculete, (prin Mold. si Bucov.) tabuiet, tafalca, (Mold.) tosca. $(Un sac mic sau un ....)(... cu merinde.)(... pentru scurs branza.)$(by 12W12S6e6r14g15i15o)*saculet
s. saditor, (inv.) rasaditor. $(S-a specializat ca ....)(TEHN.)(...ul este o unealta agricola.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*plantator
s. sagetator, (inv. si pop.) sagetar, (inv.) sagetas. $(... din armata lui Stefan cel Mare.)(ASTRON.,Sagetatorul$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*arcas
s. sala de mese, sala de mancare, (inv. si reg.) pranzitor, (inv.) sala de ospete.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*sufragerie
s. salariat, slujbas, (inv. si pop.) naimit, (pop. si fam.) simbrias, (inv.) lefegiu, supus. $(Era ... al statului.)(...ti ai unei institutii.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*angajat
s. salba-moale, (reg.) caprifoi, clocuta, grujarea, sanger, voinicar, lemn-cainesc, lemnul-cainelui, parasta-sul-popii, pomita-de-sanger.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*vonicer
s. salcet, (reg.) salcime, salcinis, (vestul Transilv.) salcari (pl.). $(Un ... crescut pe malul apei.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*salcis
s. salcica. $(O salcie mica sau o ....)(Clitopilus prunulus)$ nicorete.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*salcioara
s. salcicorn, saricica, (rar) salsola, (reg.) burcum, ciulin, curai, fugaci, parpalac, pochitnic, rostogol, sarigea, tartan, tarfalog, tavalug, tartan, valatuc, vatalan, iarba-porcului, iarba-sarata.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*ciurlan
s. salcis, (reg.) salcime, salcinis, (vestul Transilv.) salcari (pl.). $(Un ... crescut pe malul apei.)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*salcet
s. salpinge. $(... uneste urechea medie cu fosele nazale); trompa uterina (... face legatura intre ovar si uter.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*trompa
s. salt, saltatura, (pop.) sarita, (reg.) saitoc, zburdatura, (inv.) saltare. $(Dintr-o ....)(... peste o groapa.)omisiune$.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*saritura
s. salutare, (rar) salutat, (inv.) salutatie, sarutare, sarutat, sarutatura, (turcism inv.) selam. $(... de ramas bun.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*salut
s. salvarsan, (rar) ehrlich 606. $(Se foloseste ... in tratamentul sifilisului.)$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*arsfenamina
s. sanctiune, (inv. si reg.) cearta, straf, (inv.) pilduire, stransoare. $(A primit o ... exemplara pentru fapta sa.)condamnarepenitenta(Si-a luat ... cuvenita.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pedeapsa
s. sanioara, (reg.) saniusca, (prin Maram.) saniuca, (prin Munt. si Olt.) scarlete.(by 9W2S2e3r11g11i5o)*saniuta
s. saniuta, (reg.) saniusca, (prin Maram.) saniuca, (prin Munt. si Olt.) scarlete.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sanioara
s. sapat, (inv.) sapatura. $(... unui tunel, a unei fantani.)excavareprasit.roadereeroziunesculptare$.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*sapare
s. sapunas. $(Sapun mic sau ....)(BOT.; Thymus comosus)(BOT.; Aster novae-angliae; $la pl.) (reg.) dumitras, pocrova, salcioara, scanteiute (pl.), vinetele (pl.), floarea-Sfintei-Marii, salba-moale.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sapunel
s. sapusoara, (reg.) saputa. $(O sapa mica sau ....)(AGRIC.)(... se foloseste in legumicultura.) $(by 1W2S10e10r3g4i12o)*sapaliga
s. sarbatoare, solemnitate. $(... dezvelirii monumentului.)serbare$.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*festivitate
s. sarbatorire, serbare, (rar) comemoratie, (inv.) pomana. $(... unui eveniment insemnat.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*comemorare
s. sarcina, (rar) gravidie, mater-nitate, (inv. si reg.) purtare, (reg.) pozitie, stare. $(In timpul ...atii unei femei.)$(by 1W10S10e3r4g4i12o)*graviditate
s. sarniera, (pop.) tatana, (Transilv. si Maram.) pipa, (prin Ban. si sud-vestul Transilv.) sarc. $(... la usa.)$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*balama
s. sateanca, (pop.) romanca, (inv. si reg.) sateana. (... tarancuta, (arg.) mocanca, mocancuta. $(Vechea bancnota de 500 de lei se numea ....)$(by 10W3S4e12r12g12i6o)*taranca
s. satean, (pop.) roman, (inv. si reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales in Ban.) paur, (fam.) opincar, (peior.) mamaligar.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*taran
s. satisor, satulet, (rar) satulean, (inv. si reg.) saticel, satucel, (reg.) sateac, satic, saticean, satucean, saturel, satut.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*satuc
s. sau mai ales la pl.) (pop.) buna-dimineata, (reg.) adormitele (pl.), racorele (pl.), rozeta, schimbacioase (pl.), volbura, barba-imparatului.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*zorea
s. sau (pop.) romanita, (reg.) matrice, matricea, moruna, roman, romonel, (prin Transilv.) romanica.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*musetel
s. sau (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, radacina-ciumei, sudoarea-laptelui; = (reg.) somnoroasa.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*captalan
s. sau (reg.) galceava, nemerisori (pl.), pinten, pintenasi (pl.), taponisi (pl.), toporasi (pl.), totnici (pl.), cizma-cucului, mararul-campului.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*nemtisor
s. sau (reg.) malurici (pl.), pupagioara, pupezele (pl.), pupezoi, linte-neagra, mazare-padureata, ma-zarichea-cucului, mazariche-neagra.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*orastica
s. sau vidra, (reg.) dihor de apa. nurca, (rar) lutreola, norita, dihor de apa.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*lutra
s. sau v. = (reg.) panusita, stuf, iarba-rosie, trestie-mica, trestie-noduroasa.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*trestie
s. scai, scaiete, (reg.) arici, capatanoasa, maciuca-ciobanului. (Bucov.) rogojel.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*rostogol
s. scamosat, (reg.) scamoseala, (inv.) scamare. (... (rar) dezlanare. $(... unui pulover de lana.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*scamosare
s. scancet, tanguire, vaier, vaiet, (rar) scanceala, (inv.) scancitura. $(Un ... de durere.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*geamat
s. scanteioara. $(O scanteie mica sau o ....)scanteioara(BOT.; Gagea arvensis)(BOT.; Aster novibelgii)$ (reg.) catare, pocroava, salcioara, sapunele (pl.), steluta, vinetele (pl.), salba-moale.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*scanteiuta
s. scapare, (reg.) intrelasare. $(E doar o ....)(Sa completam ... din text.)omitere$.(by 9W10S3e3r4g12i12o)*omisiune
s. scapula, spata, (pop.) lopatica umarului, (prin Transilv.) lopatita, (italienism inv.) spala.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*omoplat
s. scaricica, scarita, (reg.) scaruta, (Ban.) scarusa. $(... cu fuscei.)(O ... suia in turn.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scarisoara
s. scartaiala, scartaitura. $(...ul dusume-lii.)(...ul cheii in broasca.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*scartait
s. scaunas, (pop.) scauneci, (Transilv. si Ban.) scaunut. $(Sta pe un ....)calus.$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*scaunel
s. schilodeala, schilodire, (livr.) estropiere, (reg.) schilavire. $(... unui soldat in razboi.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*mutilare
s. schimbatoare, (reg.) cumpana, punte, scaun, vartej. $(... la pietrele morii.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*posada
s. schimb, schimbare, (inv.) mutare. $(... unei piese uzate.)(Proba ... unor termeni prin altii.)$ schimbare. (... v.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*inlocuire
s. schimonoseala, schimonosire, schimonositura, strambatura, (livr.) rictus, (rar) schima, strambet, (pop. si fam.) scalambaiala, scalambaiere, scalambaitura. $(O ... de durere.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*grimasa
s. scoala secundara, (inv.) colegiu, (inv., in Transilv. si Ban.) gimnaziu.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*liceu
s. scoarta. $(... unui trunchi de arbore.)tegumentgaoacecrusta(MED.) (... la o rana.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*coaja
s. scoatere, tragere, (fam.) dezechipare. (... despuiere, dezgolire, (pop.) golire. $(... cuiva, la baie.)$(by 3W12S12e12r6g6i14o)*dezbracare
s. scoc, uluc, (reg.) riz, rol. $(... pentru depla-sarea in panta a lemnelor, in exploatari.)$(by 2W11S11e4r5g5i13o)*jilip
s. scolar, (inv.) scolastic, ucenic. $(Profesorul si ...ii sai.)discipol$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*elev
s. scorpie. = (rar) chelifer, scorpia cartilor, scorpia de hartie. art.) (pop.) scorpia (art.).(by 13W7S7e15r1g1i9o)*scorpion
s. scorpion. $(Intepatura de ....)scorpie-de-mare (Scorpaena porcus)$ = porc-de-mare, (rar) scorpena.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*scorpie
s. scortaras, scortarel, (reg.) cojaita, cojar, cojoaica, pasare-manuitoare. (reg.) bocanitoare, cataratoare, ciocarlet, ticlau, ticlete, toi, ciocanitoare-mica.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*scortar
s. scriitor, om de litere, (rar) beletrist, condeier, (inv.) literator, (latinism inv.) scriptor. $(Un mare ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*literat
s. scripcar, violonist, viorist, (pop.) diblar, (Transilv. si Maram.) ceteras, (prin Transilv.) highidis, (prin vestul Transilv.) igret, (depr.) scartac. $(E ... intr-un taraf.)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lautar
s. scris. exprimare. (rar) rostire, (fig.) condei. (~ limbaj. (rar) sistem. (~ fel, maniera, metoda, mod. (~ fel, gen, maniera, mod, modalitate, regim, sistem. = stil ogival; = stil gotic.(by 15W15S1e9r9g3i3o)*stil
s. scrobeala, (prin Transilv.) aspreala, (Mold. si Bucov.) crohmala, (Transilv. si Mold.) sterc. $(... pentru rufe.)$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*apret
s. scrobire, scrobit, (rar) apretura, (Mold. si Bucov.) crohmalire. $(... tesaturilor.)$(by 1W9S10e3r3g11i12o)*apretare
s. sculare, (inv.) sculat, sculatoare, sculatura. $(... din morti.) (BIS.)(... Domnului.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*inviere
s. scula, unealta, ustensila, (inv. si reg.) sarsam, (reg.) sculeata, (Mold., Bucov. si Ban.) halat, (inv.) cinie, dichis. (... v. aparat. $(Un ... pentru curatat cartofii.)(GRAM.)(Prepozitiile sunt ... gramaticale.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*instrument
s. scurtatura, (pop.) zburatura, (reg.) caravei, cotromplete, razbici, resteu, scatoalca, scurlei, verdete, (Olt. si Ban.) jilavete, (prin Transilv. si Maram.) sui, (prin Olt.) sutavei, (Transilv., Maram. si Olt.) suvei, (inv.) suvete. $(A aruncat cu un ... dupa el.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*retevei
s. scuturatura, (rar) scutur. $(Un ... de frig.)(Ma trec ...ii.)(... de groaza.)freamat$.(by 9W10S10e3r4g12i12o)*fior
s. secerare, secerat, (pop.) secera, (inv. si reg.) seceratura. $(In toiul ...ului.)$(by 13W6S6e14r15g8i8o)*seceris
s. secret, tacere. $(A pastrat o ... absoluta asupra celor discutate.)$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*discretie
s. securice, (inv. si reg.) securica. $(O secure mica sau ....)barda$.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*toporisca
s. sediu, (astazi rar) rezidenta, (inv.) salas, sedere, sezamant, (rusism inv.) stolita. $(... guvernului.)capitala$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*resedinta
s. segmentatie. $(... oului fecundat.)(BIOL.)(...ea viermilor anelizi.)impartire$.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*segmentare
s. seism, zguduiala, zguduire, zguduitura, (inv.) scuturatura. $(Un usor ... de pamant.)$(by 9W10S10e3r4g12i12o)*cutremur
s. semiintuneric, semiobscuritate, (rar) semiumbra. $(Statea in ....)$(by 13W13S6e6r15g15i8o)*penumbra
s. semintie, trib, (inv. si pop.) samanta. $(Din ... hunilor.)popornatiune(Oameni din acelasi ....)rudafamilie(E din ... nostru.)specieomenienationalitate$.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*neam
s. semiologie. $(... este stiinta semnelor in societate.)(MED.)$ semiologie, simptomatologie, (inv.) patognomonica, patognomonie.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*semiotica
s. semiotica, simptomatologie, (inv.) patognomonica, patognomonie. v.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*semiologie
s. Semn al corpului uman sau senzatie de durere in locuri ce corespund ranilor de crucificare a lui Hristos.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*stigmat
s. semnatura, (livr.) apostila, (inv. si reg.) subscriere, (inv.) subscriptie, subsemna-tura, (rusism inv.) podpisca. $(... de pe un document.)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*iscalitura
s. semn, simbol. $(Sceptrul era ...ul puterii domnitorului.)$ insigna, (inv.) marca, semn. (... (by 7W1S1e9r10g3i3o)*insemn
s. semn, urma, (rar) rana, stigmat, (inv. si reg.) beleazna, (prin nord-estul Olt.) pupaza. $(I-a ramas o ... de la plaga.)$(by 6W14S14e7r8g1i1o)*cicatrice
s. sensibilitate. ($Este de o ... bolnavicioasa.(FIZ.)$ susceptivitate. (... (by 8W8S2e2r10g11i4o)*susceptibilitate
s. sentiment, simtamant. $(O ... delicata.)(Artist de o mare ....)(A cantat cu ....)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*simtire
s. = senzatie musculara; senzatie organica; v. impresie, parere, sentiment. $(Are ... ca e inoportun.)(Stirea a pro-dus ....)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*senzatie
s. seriozitate, soliditate, tarie. $(... obiectiei, argumentarii sale.)maturitatejustete$.(by 15W15S8e9r9g2i2o)*temeinicie
s. serpar, (inv. si reg.) tisau, (reg.) chinga, (Ban. si Olt.) prastie. $(Tine banii in ....)$(by 12W12S5e5r14g14i7o)*chimir
s. servet, stergar, (inv. si reg.) manaster-gura, peschir, (reg.) masai, profes, sprijineala, stergura, (Transilv.) chindeu, (Olt. si prin Ban.) senic, (Transilv. si Maram.) stergator. $(Se spala si se sterge cu ...ul.)$(by 13W13S6e7r15g15i8o)*prosop
s. servilism, (livr.) obsecviozitate, (rar) servilitate, (inv.) slugareala, slugarie, slugarit. $(... unei persoane fata de sefi.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*slugarnicie
s. servitor, om de serviciu, (astazi rar) serv, (rar) slujitor, (inv.) poslusnic. servitoare, slujnica, femeie de serviciu, (livr.) servanta, (reg.) jupaneasa, (fam.) marita. randas, servitor. argat, (inv. si reg.) curtean, (prin Transilv.) biris, (inv.) celednic.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sluga
s. sfalerit, sulfura de zinc. $(... este folosita ca minereu de zinc.)diafragma$.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*blenda
s. sfanta treime, (pop.) troita. treime, triada, trio, (pop.) troita. $(Formau o ... nedespartita.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*trinitate
s. sfant, sorocovat. $(Moneda ruseasca numita ....)(Moneda austriaca numita$ ....) = (reg.) lamaita, urechea-babei.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pitac
s. sfaraitoare, (reg.) sfaraiac, sfaraioc. $(... cu care se joaca copiii.)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*bazaitoare
s. sfaramare. faramare, sfaramare, (rar) casare. $(... unui pahar cu pumnul.)(... unei cepe cu mana.)pisarespargerestriviretes-cuitterciuirenimicire$. distrugere, nimicire, potopire, prapadire, sfaramare, (inv. si pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. (... (by 11W4S5e13r13g6i7o)*zdrobire
s. sfarseala, slabiciune, (reg.) zalezitura. $(Simte o ... greu de invins.)(Stare de ... premergatoare somnului.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*moleseala
s. sfartecare, sfasiere, (pop. si fam.) casapire, (Mold. si Bucov.) hacuire. (... (by 14W14S8e8r1g2i10o)*ciopartire
s. sfichiuire, sfichiuitura, (rar) biciuiala. $(... cailor.)flagelare$.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*biciuire
s. sforaiala, sforaitura, (rar) sforaire, (reg.) horcaiala, horcait, horcaitura, (Mold. si Bucov.) horait, horaitura. $(...ul unei persoane.)(...ul cailor.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*sforait
s. sfredel, (reg.) bardie, borar, sticaiz, (prin Transilv.) saitau. = tarod. art.) (pop.) sfredelul-mic (art.), sfredelul-pamantului (art.).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*burghiu
s. sfredelus, (reg.) sfredelas, sfredeleac, sfredelecas, sfredelecut. firezar, prunar.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*burghias
s. S.f. Specie de vierme anelid din apele dulci, cu corpul alungit, prevazut la cele doua capete cu cate o ventuza, care se hraneste cu sangele animalelor de al caror corp se lipeste . Fig. Exploatator; parazit. S.f. Pasare calatoare arboricola, nocturna, de culoare bruna-cenusie, cu pete brune sau rosietice, care se hraneste cu insecte; mulge-capre . S.m. si f. Persoana care are meseria de a lipi. suf.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*lipitor
s. sg. (reg.) boala de gat care se manifesta prin inflamare si dureri; grumazare, galca, bolfa, nima.(by 10W11S4e4r5g13i13o)*parasete
s. si adj. (reg.) (s.n.) par mult si zbarlit, nepieptenat; halaciuga. (s.m.) bufnita, huhurez, ciuhurez. (adj.) cu parul valvoi, nepieptenat; ciufulit. (s.n.) numele unui dans taranesc. (reg.; s.m.) pacalici, mascarici, bufon, ciufelnic. (reg.; s.m. si f.) barbat sau femeie decazut(a), depravat(a); secatura, vagabond, om fara capatai. (reg.; s.m. si f.) om sau femeie urat(a), pocit(a), slut(a). (by 5W13S13e6r7g15i15o)*ciuf
s. si imortela, (reg.) cununita, maturica, pelin, plevita, tavnica, tavnita.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*plevaita
s. silabisit, (inv.) silabire, silabisatie, slomnire, slovenire. $(... unui text.)$(by 5W5S14e14r7g7i1o)*silabisire
s. simbol, (rar) atribut, (inv. fig.) pecete. $(... unei marci de fabrica.)blazon$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*emblema
s. si micsunea, (reg.) foaltina, garoafa, sivoi, levcoaie-rosie, vioara-rosie, viorea-rosie, (prin Transilv.) pruvireag. v. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*micsandra
s. sinciput, vertex, (pop. si fam.) scafarlie, (Ban. si vestul Olt.) teme. v. v.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*crestet
s. si (reg.) brojba, nap, naveta, curechi-de-camp, curechi-salbatic. v.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*rapita
s. si (reg.) buruienita, buruienuta, dragostea-fetei, floare-de-ochi, mangaierea-apelor.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*silur
s. siretenie, viclenie, (rar) siretie. $(Era de-o ... proverbiala.)subterfugiuescrocherie$.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*smecherie
s. siret, (reg.) sinor. $(... la un obiect de imbracaminte.)(... electric.)$(by 14W7S1e1r9g10i10o)*snur
s. sir, (reg.) matcal. $(Un ... de margele.)(Un ... de pietre scumpe.)(Un ... de plopi.)(GEOGR.)(...ul Carpatilor.)(Un ... de evenimente.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sirag
s. si vazdoaga, (reg.) boance (pl.), bofte (pl.), budiana, ochesele (pl.), sascuta, schilculite (pl.), tigancuse (pl.).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*craita
s. slabanogeala, slabiciune, subrezenie, (inv.) slabanogie. $(O stare de ... alarmanta.)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*debilitate
s. sleau, streang, (reg.) stric. (... (reg.) catel, sluga. $(... pentru cizme.)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tragatoare
s. sluga, (inv. si reg.) curtean, (prin Transilv.) biris, (inv.) celednic. $(... la o mosie.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*argat
s. sluga, om de serviciu, (astazi livr.) serv, (rar) slujitor, (inv.) poslusnic. v. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*servitor
s. slugarnicie, (livr.) obsecviozitate, (rar) servilitate, (inv.) slugareala, slugarie, slugarit. $(...ul unei persoane fata de sefi.)$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*servilism
s. sluga, slujnica, femeie de serviciu, (livr.) servanta, (reg.) jupaneasa, (fam.) marita.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*servitoare
s. slujbas, (iesit din uz) amploiat, (inv.) madular. $(... la o intreprindere.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*functionar
s. smirdar, coacaz-de-munte, (reg.) coacaza, cocazar. brabanoc, perisor, (reg.) verdeata-iernii.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*merisor
s. S.m., s.f. Persoana care locuieste in orasul Milano sau este originara de acolo. S.f. Tricot de matase folosit pentru confectionarea obiectelor de lenjerie. (Adjectival) suf.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*milanez
s. S.m. si f. Persoana calificata in operatiile de faltuire. S.n. Unealta (rindea speciala, cutit etc.) cu care se faltuieste. suf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*faltuitor
s. smulgere, smuls, (inv.) smulgatura. $(... unui obiect mobil de la locul lui.)smu-citura$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*smucire
s. snopulet, snopusor, (prin Maram.) snopit, (prin Olt.) snopsorel. $(Un ... de grau.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*snopisor
s. soapta, susoteala, (pop.) sopacaiala, sopaiala, sopait, (reg.) soporoiala, sosoneala, sosot, (prin Olt. si Munt.) pupuiala, pupuit, (prin Olt.) pupuitura, (Transilv. si Mold.) sopot. $(Se aude un ... nedeslusit de glasuri.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*susotit
s. sobol, (reg.) mitorlan, orb, orbet, soarece-chior, (Ban. si Transilv.) musuroi, (Ban., Transilv. si Munt.) somac.(by 10W3S3e12r12g12i5o)*cartita
s. socoteala, (inv. si reg.) socoata, socotinta, (Transilv. si Maram.) samadas, (inv.) schepsis, seama, (inv., in Transilv.) comput$. (Face un ... elementar.)(MAT.) calcul statisticcalculul probabilitatilor; calculul probabilitatilorcalculare(MAT.)operatieevaluareintentie(MED.)(... la rinichi.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*calcul
s. soi, specie, (pop.) saminta, (prin Transilv. si Munt.) strana. (... sange. $(Cal de ... araba.)(... mongola.)rasa ecologica$ = ecotip.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*rasa
s. soliditate, tarie, (inv.) vartosie. $(... unei substante.)coerenta$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*consistenta
s. soltuz, (prin Mold.) voit. (... (inv.) sud, (inv., in Bucov.) betarc, (inv., in Transilv.) comitat, (inv., in Mold.) tinut, (inv., in Transilv.) varmeghie. $(...ul Bihor.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*judet
s. solvire, topire, topit. $(... zaharului in apa.)solvatare$. desfiintare. (... (by 8W1S2e10r10g11i4o)*dizolvare
s. soparlaita, soparlita, (rar) parnasie, (reg.) plescaita, sopar-larita.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*soparlica
s. sopar-lica, soparlita, (rar) parnasie, (reg.) plescaita, soparlarita. soparlita, busuioc-de-camp, busuioc-rosu, busuioc-salbatic, (reg.) soparlarita, iarba-neagra.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*soparlaita
s. sopron, (pop.) sopru (reg.) saivan, (Transilv.) colna, (prin Transilv., Maram. si Mold.) stalau. $(... pentru nutret.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*sura
s. sorbire, sorbit, (reg.) sorbeala. $(Dintr-o ....)(O ... de vin.)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sorbitura
s. spada, (inv. si reg.) spata, (inv.) spanga. $(Scoate ... din teaca.)(IHT.; Pelecus cultratus)sabita$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sabie
s. spalare, (reg.) laut. (... spalare, spalatura, (inv. si reg.) spalatorie. $(La primul ... al rufelor.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*spalat
s. spalare, spalat, (inv. si reg.) spalatorie. $(La prima ... a rufelor.)(MED.)(A-i face cuiva o ....)$ (mai ales la pl.) laturi (pl.), zoaie, (rar) scursori (pl.), (Transilv. si Bucov.) halbe (pl.). (...(by 4W12S13e6r6g15i15o)*spalatura
s. spalat, (reg.) laut. (... spalat, spalatura, (inv. si reg.) spalatorie. $(La prima ... a rufelor.)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*spalare
s. spanzurare, spanzurat, strangulare, (inv.) spanzuratura. streang, (inv.) pierzari (pl.). (concr.) (pop.) furci (pl.), (prin Transilv.) acastau. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*spanzuratoare
s. spanzurat, spanzuratoare, stran-gulare, (inv.) spanzuratura. $(... condamnatului.)(... unui obiect in cui.)$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*spanzurare
s. spate. $(In ...ul casei.)fund(Intoarce vasul cu ...ul in sus.)reversverso(... de perna.)se-zut.$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*dos
s. specula. (... afacere, (fam.) bisnita, gheseft, (fam. fig.) invarteala. $(Face tot felul de ...ii.)$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*speculatie
s. spert, (inv.) mituiala, mazda, rusfet, sfantuiala, (arg.) spaga. $(A lua ....)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*mita
s. speta. $(... umana.)$ rasa, soi, (pop.) samanta, (prin Transilv. si Munt.) strana. (... categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (reg.) madea, sad, (inv., mai ales in Transilv.) plasa. $(Toate ... iile de fructe.)tipcategorie(Exista urmatoarele ... de silogisme ...)$(by 10W10S3e4r12g12i5o)*specie
s. spicusor, (rar) spicul, (reg.) spicurel, spicusel, spicut. $(... de grau.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*spiculet
s. spilcuta, (reg.) bumbisor, firicica, matrice, matri-cea, matrita, musetel, nasturei (pl.), paralute (pl.), piretru, roman, romanita, smirna, spicu-lete (pl.), tarhon, vetricea, creasta-cocosului, iarba-amara, iarba-creata, iarba-mare, laba-gastii, ochiul-boului, poala-Sfintei-Marii.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*granat
s. spinare, (pop.) spata, (reg.) sa, (inv. si fam.) carca. $(A lua ceva in ....)$ rezematoare, spatar, speteaza, (inv. si reg.) spata. (... dos. $(In ...le casei.)(In ...le curtii.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*spate
s. spion, (prin Transilv.) verbun-cas, (inv.) cearsit, limba, privitor.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*iscoada
s. spirt, (prin Transilv.) spiritus, (inv.) spirit. $(... de 90?.)alcool amilicalcool butilicalcool etilicmetanol; alcool polihidroxilicpolialcool; alcool polivinilic = alcool propilicalcool rafinat alcool rectificatalcool rafinat; alcool solidificat$ = metaldehida.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*alcool
s. spita, treapta, (reg.) cui, pretca, stinghie. $(... al unei scari de lemn.)(... la razboiul de tesut.)(... la loitre.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*fuscel
s. spoiala, spoire, spoit, varuiala, varuire. $(...ul peretilor unei camere.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*varuit
s. spongie. = spongier. (prin Ban.) spuma, (Transilv. si Ban.) sponghie. $(... de sters tabla.)(BOT.) burete-de-casaciuperca de pivnita; burete-de-conopida =(Clavaria coralloides) (Ramaria botrytis)burete-de-mesteacan (Cortinarius cinnamomeus)burete-de-nuc (Polyporus squamosus)burete-flocos (Lactarius torminosus)burete-galben (Cantharellus cibarius) =buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = burete-negru (Pleurotus ostreatus) = burete-pestrit (Amanita muscaria)burete-serpesc (Lepiota procera) =$ (Mold.) palaria-sarpelui.(by 6W6S14e14r8g8i8o)*burete
s. sprijin, (inv.) regea, regealac, (reg. fig.) propta. $(Ii serveste ca ....)$ aparare, ocrotire, sprijin, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) aparamant, scuteala, scutinta, scutire, (fig.) scut. (... v. grija, ocrotire, (fig.) aripa, pavaza, scut. $(Se afla sub ... lor.)(Orfelinatul se bucura de ... unei socie-tati de binefacere.)egidafavoareapa-rare$.(by 3W3S4e12r12g6i6o)*protectie
s. $stabilitate. (Se asigura ...l navei.)(A se afla in pozitie de ....)(Tulburari de ....)armonie$.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*echilibru
s. stalcire, turtire, zdrobire, (rar) zdrobeala, (pop.) stropsire, zobire, (inv.) strop-situra. $(... unei insecte.)terciuire$.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*strivire
s. stangacie, (livr.) inabilitate, (rar) nepricepere, (reg.) mangoseala, (inv.) maladresa. $(Era de o ... proverbiala.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*neindemanare
s. stapan, (englezism) boss, (pop.) jupan. $(Are un ... foarte aspru.)(Isi serbeaza azi ...ul.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*patron
s. starc alb, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (reg.) batlan alb, ceapur mare, starc balan.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*egreta
s. stavilar, zagaz, (reg.) opritoare, (Mold. si Bucov.) iezatura, (prin Munt.) nasada, (Mold.) opust. $(...ul construit pe Lotru.)$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*baraj
s. steag, stindard, (livr. si poetic) flamura, (rar) bandiera, (inv. si reg.) banderiu, prapur. $(... al unei tari.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*drapel
s. stea, steluta. $(...ul poate trimite la o nota aflata in josul paginii.)$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*asterisc
s. stegar, (rar) portstindard, (inv.) sangeactar, sangeagas, sangeagiu, (turcism inv.) bairactar. (... (by 12W5S5e14r14g7i8o)*portdrapel
s. (.) stih, (rar) vers. $(... din psalmi.)(... in cartile liturgice.)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*verset
s. stihuri (pl.). versuri (pl.), (Mold. si Transilv.) vers. $(Scrie ... si proza.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*poezie
s. stilct, (inv. si pop.) jungher, junghi, (inv. si reg.) sis, (inv.) pumnar, (arg.) suriu. $(Lovitura de ....)$(by 6W6S15e15r15g9i9o)*pumnal
s. stirbire. $(... taisului unui cutit.)(... tocului de la pantofi.)(... hainelor cuiva.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tocire
s. stomac, (pop.) burduf, (reg.) bardan, (Ban.) tarban. $(...ul unor animale.)rumen$.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*burduhan
s. strabun, stramos, (inv.) proto-parinte. $(Datini de la ...ii nostri.)(Un ... de-al tatei.)$(by 11W4S4e5r13g13i7o)*strabunic
s. stragheata, (Transilv., Maram. si Bucov.) samachisa. $(...ul este laptele acru prins in putina.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*chisleag
s. straja, strajuire, supraveghere, veghe, veghere, (rar) pazit, priveghi, (inv. si pop.) priveghere, (reg.) pazeala, (inv.) nazirie, pazire. $(Serviciul de ....)(Sta de ....)apararegrijapaznicsantinelagarda$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*paza
s. strambare, (pop. si fam.) scofal-cire. $(... a unui obiect.)desfigurarestalcirescalcierescalcietura(... unei limbi.)denaturaredefor-matie$.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*deformare
s. stramtoare, trecatoare, (pop.) plai, strunga, (reg.) obarsie, (inv.) poteca, stramtura. $(...ul Oituz.)$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*pas
s. strangere, strans, (inv.) stran-soare. $(... dintilor.)crispare$.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*inclestare
s. stranutare, stranutat, (rar) stranutatura, (prin Munt. si Olt.) strafig, (prin Olt.) strafigat.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*stranut
s. stratagema, siretenie, siretlic, smecherie, tertip, truc, viclenie, viclesug, (rar) siretie, (reg.) solomonie, (Ban. si Transilv.) misculanta, (inv.) marafet, maiestrie, (fam.) chichita, chitibus, manevra, merchez. $(De ce ... a uzat?)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*subterfugiu
s. strepede, (Munt.) carete, (Transilv. si Bucov.) codat. $(... este o larva care se dezvolta in branza alterata.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*casita
s. stropitura, (reg.) patatura, picatura. $(O ... de sange, de noroi.)(... mare de cerneala pe hartie.)(Calul are o ... neagra pe grumaz.)(ANAT.) pata galbenamacula lutea.$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pata
s. strop. $(O ... i se scurgea pe obraz.)(Un potop de ... i-a inundat fata.)plans$.(by 9W3S3e11r12g12i5o)*lacrima
s. strujitura, (Transilv.) hoaspe (pl.). $(... rezultat de la rindeluire.)$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*talas
s. struna. $(... a unei viori.)(TEHN.)(... a ferastraului.)$ (prin Mold. si Olt.) sageata. (... a arc. $(... la un mecanism.)(TEHN.)(... la compasul dogarului.)(... la crasnicul de pescuit.)(TEHN.)(... la protapul saniei.)brat(BOT.)(Buciumul de vie are mai multe ...e.)(ANAT.) coarda dorsalanotocorda$.(by 5W13S14e14r7g8i1o)*coarda
s. studiere, studiu. $(... materiei pentru examen.)invataturaasimilareinsusire.memorizareinstruireinstruire$.(by 5W6S6e14r15g8i8o)*invatare
s. substitut, (inv.) supleant, vechil. $(... al cuiva intr-un post.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*loctiitor
s. subterfugiu, siretenie, siretlic, smecherie, tertip, truc, viclenie, viclesug, (rar) siretie, (reg.) solomonie, (Ban. si Transilv.) misculanta, (inv.) marafet, maiestrie, (fam.) chichita, chitibus, manevra, merchez. $(De ce ... a uzat?)$(by 6W7S7e15r1g9i9o)*stratagema
s. succesor, urmas, (livr.) erede, (inv. si reg.) mosnean, mostean, (inv.) clironom, mosan, ocinas, ocinatoriu, urmator. $(Averea a revenit unicului ....)$(by 7W8S8e1r2g10i10o)*mostenitor
s. suc, (pop.) mazga, must, mustareata, (reg.) miericica, muc, mursa. $(... plantelor.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*seva
s. sudaj, sudat, sudura. $(... metalelor.)(LINGV., BIOL., TEHN.)(Proces de ... a doua cuvinte; ... unor microorganisme.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*sudare
s. suflare. $(Dintr-un ... a facut sa zboare hartia de pe masa.)(Sta in ...ul vantului.)(Nu se simtea nici un ... de vant.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*suflu
s. suieratoare. $(Scoate sunete dintr-o ....)(BOT.; Tamus communis)$ (reg.) napi-porcesti-de-padure (pl.), vita-neagra.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fluieratoare
s. sulfat de cupru, (rar) sulfat de arama, (pop.) piatra-vanata, (reg.) piatra-mierie, (inv.) vitriol-albastru.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*calcantit
s. sul, val, valatuc, (Olt. si Ban.) vig. $(O ... de panza.)(O ... de praf.)(O ... de lumina.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tramba
s. suman, (reg.) contas, recal, (Transilv. si Maram.) guba.$ (... de dimie.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*dulama
s. suprafata sferica. glob, (rar) rotoghila. v. ambianta, anturaj, cadru, cerc, mediu, societate, (inv.) mijloc, (fig.) atmosfera, climat. cadru, cerc, camp, domeniu, sector, taram, zona. arie, compartiment, domeniu, sector. denotatie, extensiune.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sfera
s. surugiu, vizitiu, (inv. si reg.) sechiras, (reg.) droscar, (Transilv.) cocis, (inv.) manas, veturin. $(...ul a oprit caii.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*birjar
s. susoteala, susotit, (pop.) sopacaiala, sopaiala, sopait, (reg.) soporoiala, sosoneala, sosot, (prin Olt. si Munt.) pupuiala, pupuit, (prin Olt.) pupuitura, (Transilv. si Mold.) sopot. $(Se aude o ... nedeslusita de glasuri.)calomnierefosnetclipocit$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*soapta
s. susur, zumzet, zvon. $(... de glasuri indepartate.)protestfosnet.clipocit$.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*murmur
s. suverana, (inv. si pop.) craiasa. $(... Angliei.)dama(SPORT)(... la jocul de sah.)(ENTOM.) (... albinelor.)(IHT.; Eupomotis gibbosus)(BOT.) regina-noptii (Nicotiana alatasilvestris) =$ (reg.) tutun, tutunas, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-noptii, floare-de-tabac.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*regina
s. tabara, (reg.) staniste. (... tabara. $(...ul de box de la Sinaia.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cantonament
s. tabernacul. $(La crestini, in ... se pastreaza cuminecatura.)(La mozaici, ...ul serveste la pastrarea tablelor legii.)$(by 14W7S8e1r1g9i10o)*chivot
Stabiliment industrial, atelier in care se efectueaza |trefilarea|trefila| sarmei. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*trefilerie
stabiliment scolar de grad secundar, in unele congregatii din Germania si S.U.A. (< germ. , fr. )(by 8W2S2e10r10g11i4o)*alumnat
Stabilirea functiei respiratorii pulmonare cu ajutorul spirometrelor sau al spirografelor. [Gen. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*spirometrie
Stabilirea unei marimi conventionale a intervalelor dintre sunete. [Gen. / < lat. - proportie].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*temperatie
Stabilire pe cale chirurgicala a legaturii dintre doua cavitati, doua vase sau doua fibre musculare. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*anastomoza
stabilitate a genotipului, specifica soiurilor sau hibrizilor ameliorati. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ecostabilitate
stabilit, hotarat impreuna cu altii; care rezulta dintr-o intelegere, convenit. (<fr. , it. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*concertat
Stabilit prin conventie; acceptat prin traditie. Artificial, nenatural, factice. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*conventional
stabilizare a dimensiunilor, a formei si a culorii unor produse textile prin tratare la cald in mediu uscat. (< termo fixare)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*termofixare
Stabilizare a dimensiunilor, formei si a culorii unor produse textile prin tratare la cald in mediu uscat. [< + ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*termofixare
Stabilizare la apretare a dimensiunilor unei tesaturi de bumbac. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*sanforizare
stabilizare la apretare a dimensiunilor unei tesaturi de bumbac. (< sanforiza)(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sanforizare
Stabilizator de spuma utilizat in extinctoare, la prepararea betoanelor etc. Spumant. [< + ].(by 3W3S3e11r12g5i5o)*spumogen
Stabilizator. Substanta care se adauga explozivilor pentru a le asigura stabilitatea in timpul conservarii lor. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*stabilizant
Stabil; neintrerupt; statornic, imuabil. (si ) = ondulatie a parului facuta printr-un procedeu special si care se mentine mult timp. [< fr. , cf. lat. - a ramane mereu].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*permanent
stadiu al diviziunii mitotice, la sfarsitul anafazei si inceputul telofazei, in care cromozomii sunt grupati la polii fusului nuclear sub forma de stea. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*diaster
Stadiu al semintelor si fructelor ajunse la maturitate. [Gen. / < + ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*supramaturatie
stadiu al semintelor si fructelor ajunse la maturitate. o ~ ovariana = totalitatea modificarilor care survin intr-un ovul ramas nefertilizat o perioada mai lunga decat cea normala. (dupa fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*supramaturatie
Stadiu de civilizatie inapoiata in care se afla un popor, un grup, un om etc.; inapoiere, salbaticie. Lipsa de respect pentru cultura si civilizatie; fapta, atitudine in care se reflecta o asemenea conceptie; salbaticie, grozavie, cruzime, neomenie. [Gen. / cf. lat. , fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*barbarie
Stadiu de dezvoltare a unei plante, care urmeaza imediat dupa germinatie, desfasurandu-se in conditii de temperatura specifice fiecarei plante. Tratare a semintelor in vederea scurtarii perioadei de vegetatie a plantelor, a sporirii productiei si a obtinerii de noi soiuri. [Cf. rus. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*iarovizare
stadiu de lumina al fotosintezei in care are loc desfacerea moleculei de apa sub actiunea energiei luminoase absorbite, fixate si transformate de pigmentii clorofilei. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i12o)*fotofaza
stadiu embrionar la metazoare, de forma globulara, cu celule dispuse intr-un singur strat in jurul unei cavitati; blastosfera. (< fr. )(by 4W5S5e13r14g7i7o)*blastula
stadiu embrionar urmator gastrulei, in timpul caruia se formeaza axul cerebro-spinal. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*neurula
Stadiu embrionar urmator gastrulei, in timpul caruia se formeaza canalul neural. [Pron. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*neurula
Stadiu final al |sporogoniei|sporogonie| la sporozoare. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sporozoit
stadiu in desfasurarea fenomenului de maree in care nivelul apei se afla la o inaltime egala cu jumatatea amplitudinii mareei. (dupa fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*semimaree
Stadiu in desfasurarea fenomenului de maree in care nivelul apei se afla la o inaltime egala cu jumatatea amplitudinii mareei. [Dupa fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*semimaree
stadiu in dezvoltarea embrionului la metazoare dupa blastula, in forma de sac, cu o cavitate care comunica cu exteriorul prin blastofor. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*gastrula
stadiu in dezvoltarea unor animale (insecte, bacterieni etc.), diferit de stadiul adult. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*larva
Stadiu in evolutia rocilor sedimentare corespunzand timpului de formare a sedimentelor. [< fr. , cf. gr. - cu, - nastere].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*singeneza
stadiu in evolutia unei formatiuni vegetale care premerge stadiului de climax (3). (< fr., lat. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*subclimax
stadiu initial in formarea celulelor spermatice, la plante. (< fr., lat. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*androgoniu
Stadiu intermediar intre larva si faza adulta din metamorfoza unor insecte; pupa. /<fr. lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*nimfa
Stadiu larvar acvatic al unei specii de salamandre. [Var. (dupa unele surse) / < fr. < cuv. mexican].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*axolotl
Stadiu larvar in evolutia unor trematode. Spor inchistat prezent la unele plante inferioare. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*sporocist
Stadiul evolutiei unei boli dupa iesirea bolnavului din spital. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*catamneza
Stadiul final al evolutiei naturale a unei formatii vegetale. [< fr. , cf. gr. - scara].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*climax
Stadiul ultim al capitalismului, care se caracterizeaza prin dominatia monopolurilor si a capitalului financiar, in care exportul de capital a dobandit o insemnatate primordiala, prin formarea de uniuni monopoliste internationale care isi impart intre ele lumea. Politica de cotropire a unor teritorii straine pentru a le exploata. [Cf. fr. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*imperialism
stadiu mijlociu al mitozei, intre profaza si anafaza, in care cromozomii se fixeaza pe filamentele fusului nuclear. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*metafaza
Stadiu recent al capitalismului, caracterizat prin interventia marita a statului in economie, progresiva concentrare a societatilor pe actiuni si dezvoltarea unei societati de consum. [Cf. it. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*neocapitalism
stadiu recent al capitalismului, caracterizat prin interventia marita a statului in economie, progresiva concentrare a societatilor pe actiuni si dezvoltarea unei societati de consum. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*neocapitalism
Stafie, naluca, fantoma. Imagine, priveliste neclara, ireala. Produs al imaginatiei, himera. [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fantasma
s. tafna, (pop.) moartea-gainilor. $(Gaina bolnava de ....)(E o ... pentru el.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cobe
Stagiu de trei ani dupa obtinerea licentei in teologie, echivalent cu doctoratul. Forma de invatamant superior din Italia care confera un titlu universitar in litere si pedagogie, valabil pentru invatamantul mediu. [Pron. / < lat. , cf. fr. , it. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*magisteriu
s. taicuta, (pop.) taiculean, taiculita, taicusor, tatuc, tatut, (reg.) tatuica, tatuluc, tatulut, tatusor.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tatic
stai! opreste! (in telegrafie, pentru separarea frazelor) punct! semafor pentru reglarea circulatiei rutiere; panou care impune in mod obligatoriu oprirea la intersectie. lampa de semnalizare montata la partea din spate a unui autovehicul, care se aprinde cand sunt actionate franele acestuia. oprirea balonului la fotbal si la hochei. (tenis) minge trimisa scurt, langa fileu, cand adversarul se afla plasat pe fundul terenului. = oprirea temporara a inimii ca urmare a lipsei oxigenului necesar; = oprirea temporara a respiratiei, datorita intoxicarii cu gaze, cu medicamente, electrocutarii etc. = imagine asupra careia se opreste momentan aparatul de filmat; = procedeu de filmare combinata constand in oprirea brusca a aparatului de filmat si a personajelor din cadru, efectuarea unor modificari scenice si realuarea filmarii. unghi format de frunte si linia botului, care poate caracteriza o rasa de animale. (< fr., engl. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*stop
Stai, opreste! // Semafor pentru reglarea circulatiei, folosit la intretaierile strazilor. Panou care impune in mod obligatoriu oprirea la intersectie. Lampa de semnalizare montata la partea din spate a unui autovehicul si care se aprinde cand se actioneaza franele acestuia. Oprirea mingii (cu piciorul la fotbal) si a pucului (la hochei). Termen folosit in telegrafie pentru separarea frazelor in locul punctului. = oprirea temporara a inimii ca urmare a lipsei oxigenului necesar; = oprirea temporara a respiratiei datorita |intoxicarii|intoxica| cu gaze, cu medicamente, |electrocutarii|electrocuta| etc. = efect constand in oprirea momentana a miscarii, persistenta imaginii statice si reluarea miscarii la faza la care a fost oprita; = procedeu de filmare combinata, care consta in oprirea brusca a aparatului de filmare si a personajelor din cadru, efectuarea unor modificari scenice si reluarea filmarii. [< fr., engl. ].(by 14W7S8e8r1g1i10o)*stop
STAKEHOLDER, stakeholderi, s.m. 1.Organism sau categorie de persoane cu interese majore in desfasurarea si rezultatele activitatilor firmei.(by 5W5S5e14r14g7i7o)*stakeholder
s. talaz, unda. $(...urile marii.)buclavartej(TEHN.)(...ul prinde sleaul sau streangul la crucea carutei.)sul$.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*val
s. taler, talger, (reg.) tipsie, (Transilv., Ban. si Olt.) taier. $(Mananca din acceasi ... amandoi.)farfurie zburatoareozene$.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*farfurie
s. talmacire, talcuire, (pop.) talc, (inv.) talmacitura, talcovanie, talcuiala. $(Dadea scrisorii tot felul de ...ari.)analizare(MUZ.)(... unei melodii.)(Actorul a avut o ... magistrala.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*interpretare
s. talmacire, transpunere, (inv.) prefacere, traductie, talmacitura, talcuiala, talcuire. (... (concr.) talmacire, transpunere, versiune. $(O ... reusita din engleza.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*traducere
s. talpa, (prin Mold.) pat. $(... la plug.)(... la axul rotii de la moara cu apa.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*grindei
Stalp care se bate in pamant la adancime mare pentru a consolida un teren sau pentru a sustine o constructie de mari dimensiuni. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*pilot
stalp cilindric de piatra, marmura etc. destinat sa sustina un antablament. formatie cu aspect de stalp aparuta in pesteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmita. = sira spinarii. parte dintr-un catarg care iese deasupra puntii. masa a unui fluid care ia forma cilindrica atunci cand este inchisa intr-un tub sau cand tasneste cu putere dintr-o conducta. sectiune verticala a unei pagini tiparite sau manuscrise. rubrica (intr-un formular, intr-un registru etc.). sir vertical de cifre. denumire a mai multor aparate in chimie si in industria chimica, dintr-o manta verticala, cilindrica, de metal etc., continand materiale absorbante, filtrante etc. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge randuit in siruri paralele in adancime. = grup de tradatori in slujba dusmanului, care organizeaza diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului. (cinem.) = ansamblu de sunete care insoteste imaginile unui film. (<fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*coloana
stalp cu partea inferioara de 0,80...1 m, rotunda, iar partea superioara (2..2,5 m) cioplita, cu sectiunea patrata; folosit la garduri(by 9W10S3e3r12g12i5o)*stalp
Stalp (cu sectiune dreptunghiulara) care serveste ca ornament sau pentru consolidarea unui zid. [Pl. / < fr. , it. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*pilastru
stalp (cu sectiune dreptunghiulara) folosit ca ornament sau pentru consolidarea unui zid. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*pilastru
stalp de fier, de beton armat etc. infipt in pamant, care sustine o constructie. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pilot
stalp de lava solidificata care umple canalul de ascensiune a magmei intr-un vulcan. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*neck
Stalp de lava solidificata care umple canalul de ascensiune a magmei intr-un vulcan. [Scris si / < engl., fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*neck
Stalp de marcaj din beton, din lemn etc., asezat la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc.; piatra de hotar. Piesa metalica care face legatura masinilor sau a aparatelor electrice. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*borna
Stalp de piatra, de marmura etc. de forma cilindrica, destinat sa sustina o parte dintr-un edificiu. = sira spinarii. Parte dintr-un catarg care iese deasupra puntii. Masa a unui fluid, care ia forma cilindrica atunci cand este inchisa intr-un tub sau cand tasneste cu putere dintr-o conducta. Sectiune verticala a unei pagini tiparite sau manuscrise; continutul acesteia. Rubrica (intr-un formular, intr-un registru etc.). Sir vertical de cifre. Denumire a mai multor aparate folosite in chimie si in industria chimica, alcatuite dintr-o manta verticala, cilindrica, de metal etc., continand materiale absorbante, materiale filtrante etc. Convoi de oameni, de animale, de vehicule care merge oranduit in siruri paralele in adancime. = ansamblul de sunete care insoteste imaginile unui film. [Cf. lat. , fr. , it. , ngr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*coloana
Stalp de sustinere in interiorul compartimentelor unei nave. [Dupa fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pontil
Stalpi de piatra care se gaseau de-a lungul drumurilor, la raspantii si la intrarea in casele grecesti, avand sapat in partea de sus capul lui Hermes. [< fr. , cf. - nume grecesc al zeului comertului, protector al calatorilor].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*herme
Stalp masiv de zidarie care ingroasa din loc in loc un zid lung si inalt pentru a-l consolida. Fiecare dintre picioarele inclinate spre exterior ale unui turn de extractie. [Pl. , (s.m.) / cf. fr. , it. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*contrafort
Stalp puternic de sustinere (a unei cupole, a unui arc de pod etc.). Constructie masiva de o parte si de alta a intrarii unui templu sau unui monument. Element ornamental in forma de stalp, asezat la capatul unui pod, la intrarea intr-o expozitie, intr-un parc etc. Stalp care sustine o linie electrica aeriana, o antena electromagnetica etc. = stalp pe care este montata o antena de radioemisiune. [Pl. , (s.n.) / < fr. , it. , cf. gr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*pilon
Stalp scurt batut in pamant, servind ca element de sustinere la o constructie (pod, zagaz, gard). /<turc. ucr.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*taras
Stalp scurt care face parte dintr-o balustrada. Compas special, folosit la trasarea circumferintelor cu raza foarte mica. [Pl. , var. s.f. / < fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*balustru
Stalp scurt de metal, cu patru pinteni laterali, montat pe chei, care serveste la legarea navelor. [Pl. / < engl. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*bolard
stalp scurt de metal, lemn sau beton, montat pe chei, la ancorarea navelor. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*bolard
Stalp vertical montat pe o nava pentru a sustine velele si instalatiile de semnalizare; arbore. /<ngr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*catarg
Stamina modificata, devenita sterila. [Pron. / < fr. , cf. lat. - stamina, gr. - forma].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*staminodiu
stampa executata multicolor cu forme de tipar realizare cu ajutorul reproducerii fotomecanice. (< cromo^1 fototipie)(by 6W14S15e8r8g2i2o)*cromofototipie
Stanca calcaroasa formata din ramasitele organismelor acvatice in marile calde si putin adanci. /<fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*recif
stanca marina uriasa si ascutita, cu varful sub suprafata marii, care prezinta un mare pericol pentru navigatie. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*vigie
stand in picioare; (med.; despre unele fenomene) care se produce numai in pozitie verticala. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ortostatic
stand mic pentru comertul stradal, unde se vand carti, racoritoare, dulciuri etc. (dupa fr. )(by 14W8S8e1r2g2i10o)*toneta
STANER, staneri, s.m. Cel care are o stana sau se ingrijeste de ea - Stana + suf. -er; variante: staner(iu), stanar(iu) (dupa Dictionarul toponimic al Romaniei. Oltenia, vol. 2, Editura Universitaria Craiova, 1995, p. 20)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*staner
s. tanti, (pop. si fam.) tusa, (pop.) tata, (reg.) baba, tataisa, (Olt.) muica, (Ban.) teica, (prin Ban. si Transilv.) teta, (Ban.) uina, (inv.) lele. $(... Stana, sora mamei.)lele$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*matusa
Stapan al casei considerat in raport cu oaspetii sau chiriasii sai; gazda. [Sil. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*amfitrion
Stapan al unei case la care ia masa cineva; gazda. [Pron. / < fr. , cf. gr. - personaj mitic].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*amfitrion
Stapan al unei feude; nobil. // Care este mai in varsta, mai batran; batranul, tatal. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*senior
Stapanire a poftelor trupesti; abstinenta; cumpatare. Retinere. [Var. s.f. / cf. it. , lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*continenta
Stapanire de sine; echilibru sufletesc; sange rece. a se pierde cu firea. a-si pastra sangele rece. /<lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*cumpat
stapanire enciclopedica a tuturor cunostintelor apartinand disciplinelor umane; stiinta universala. (< engl. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*panzofie
Stapanire in comun a unui bun de catre mai multe persoane. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*coproprietate
stapanire in comun a unui bun de catre mai multe persoane. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*coproprietate
Stapanire in comun de catre mai multe persoane a unui bun indivizibil. /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i12o)*coproprietate
Stapanit de emotie, incantat peste masura. Dus pe ganduri, absent. // Transportare. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*transportat
stapanit de furie, manios. (adv.) cu furie. (despre elementele naturii) violent. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*furios
Stapanit de furie, manios. Cu furie. Violent, puternic. [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*furios
Stapanit de gelozie; care manifesta gelozie. Care tine mult la ceva. Invidios, pizmas. [< it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*gelos
Stapanit de melancolie, de tristete; deprimat; care are fire inchisa. Care arata, care exprima melancolie. Care sufera de melancolie (2). [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*melancolic
Stapanit de misticism. Ascuns, nestiut, tainic. // Adept al misticismului. [Cf. fr. , lat. - ascuns].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*mistic
Stapanit de modestie, plin de modestie; lipsit de ingamfare; nepretentios, simplu, decent, cumpatat, neimportant. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*modest
Stapanit, patruns de superstitii; intemeiat pe superstitii. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*superstitios
s. taraie-brau, (reg.) sufla-n-vant. $(Un ... pe care nu te poti baza.)$(by 14W7S7e8r1g1i10o)*pierdevara
s. tara, (inv. si pop.) mosie, (pop. si poetic) glie, (inv.) nastere, (grecism inv.) patrida. $(Sa ne aparam ....)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*patrie
s. tara, (inv. si reg.) stapanire, (inv.) memlechet, politie, publica. $(Un ... infloritor.)puterestat federalfederatie$.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*stat
s. tarcovnic, (reg.) clisiarh, clisier, crasnic, palamar, (Transilv.) fat, (Transilv. si Bucov.) sfat. $(...ul se ocupa de ingrijirea unei biserici.)dascal$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*paracliser
Starea a ceea ce este contingent; atingere, raport, legatura exterioara. [Cf. it. , fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*contingenta
Starea a ceea ce este exotic. Tendinta literara care se manifesta prin abuzul descrierilor de peisaje si de obiceiuri exotice. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g13i7o)*exotism
Starea a ceea ce este fluid. Schimbare; curgere; mladiere, flexibilitate. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*fluiditate
Starea a ceea ce este imperfect; defect. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 10W3S4e4r12g13i6o)*imperfectiune
Starea a ceea ce este impur; necuratenie. Ceea ce face un corp impur; corp strain existent intr-o substanta. [Cf. lat. , fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*impuritate
starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. lipsa de distinctie; vulgaritate. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*indistinctie
Starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. Lipsa de distinctie; vulgaritate. [Gen. / < fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*indistinctie
Starea a ceea ce este intins; intindere. Incordare; zbucium sufletesc, nervozitate. Forta interioara care actioneaza asupra unitatii de arie dintr-o sectiune a unui corp supus unor forte exterioare. Presiunea vaporilor produsi de un lichid intr-un spatiu inchis. Diferenta de potential dintre doua puncte ale unui camp electric. Presiune exercitata de fluxul sanguin asupra arterelor si asupra inimii. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tensiune
Starea a ceea ce este mat. Senzatie auditiva perceputa la percutia muschilor si a organelor pline. [Cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*matitate
stare a acelora care nu au atins varsta ce presupune aptitudinea fiziologica pentru casatorie. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*impubertate
Starea a doua linii, a doua planuri paralele; corespondenta intre doua lucruri, intre doua persoane situate in comparatie. (sau ) = conceptie dualista care considera ca fenomenele fiziologice si cele psihice nu prezinta nici un fel de relatii cauzale intre ele. Procedeu de compozitie, specific in general poeziei populare, constand in succesiunea unor sintagme identice sau asemanatoare ca schema a structurii sintactice. [< fr. , cf. gr. < - langa, - unul cu altul].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*paralelism
Starea a doua organe |coadnate|coadnat|. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*coadnatie
Starea a tot ce este rigid, lipsa de flexibilitate; intepeneala; redoare. Proprietate a unui corp de a nu se deforma sub actiunea fortelor care actioneaza asupra lui. Severitate excesiva; asprime; formalism. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*rigiditate
Starea bisericii catolice in timp ce este condusa de un antipapa. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*antipapism
Starea, calitatea de mama; instinctul de mama. Sarcina. Spital unde se dau ingrijiri femeilor care nasc. Incapere special amenajata (dintr-o ferma etc.) unde urmeaza sa fete animalele. [Cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*maternitate
Starea, calitatea unei linii drepte. Spirit de dreptate; sinceritate. Conformitate cu ratiunea, morala, datoria. [Cf. fr. , lat. , it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*rectitudine
Starea, caracterul material al lucrurilor. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*materialitate
Starea cea mai grava, ultima a comei. [< fr. , cf. gr. - somn adanc].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*carus
stare a ceea ce este fungos. tumefactie cu aspect de ciuperca; fongus. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*fungozitate
Stare a ceea ce este haploid. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - o data, - forma].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*haploidie
Stare a ceea ce este incomprehensibil; lipsa de intelegere. [Cf. fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*incomprehensibilitate
stare a ceea ce este subdezvoltat. fenomen social-economic specific unui grup de tari ale lumii contemporane, constand in insuficienta dezvoltare a fortelor de productie, in predominarea agriculturii si a industriei extractive. (dupa fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*subdezvoltare
Stare a ceea ce este subdezvoltat. Fenomen social-economic specific unui grup de tari ale lumii contemporane, constand in insuficienta dezvoltare a fortelor de productie, in predominarea agriculturii si industriei extractive si care duce la lupta pentru independenta nationala. [ + , dupa fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*subdezvoltare
stare a ceea ce este tortuos. caracteristica a unor retele de canale capilare din masa rocilor de a prezenta sinuozitati si intortocheri. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*tortuozitate
Stare a ceea ce este tortuos; intortochere, rasucire. Caracteristica a unor retele de canale capilare din masa rocilor de a prezenta sinuozitati si intortocheri. [Pron. / cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*tortuozitate
Stare a celui anormal; abatere de la o regula, de la o norma. Defect grav, meteahna, betesug. [Gen. / cf. fr. , it. , lat., gr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*anomalie
Stare a celui captiv; prizonierat. [Art. G.-D. ] /<fr. , lat. $captivitas, ...atis$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*captivitate
Stare a celui care contempla; atitudine admirativa si visatoare. /<fr. lat.$ contemplatio, ...onis$(by 10W10S3e4r12g12i5o)*contemplatie
Stare a celui care este mut. Atitudine de tacere; mutenie; tacere incapatanata. [< fr. , cf. lat. - mut].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*mutism
Starea celui care este prezent pretutindeni sau in mai multe locuri in acelasi timp. [Pron. Var. s.f. / Cf. fr. lat. < lat. - peste tot].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*ubicuitate
Stare a celui care nu vrea, nu doreste sau nu-i place sa munceasca; lene. /+ suf. $...ie$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*lenevie
Stare a celui care nu vrea, nu doreste sau nu-i place sa munceasca; lenevie; trandavie. [G.-D. ] /<sl.(by 4W5S5e13r14g7i7o)*lene
) Stare a celui ce nu-si gaseste astampar. cu nerabdare; agitat. [Sil. ] /+ (by 13W6S6e15r15g8i9o)*neastampar
Stare a celui cuprins de o mare (si neasteptata) mirare, admiratie, emotie. / + suf. ...(by 15W1S9e9r2g3i11o)*uluiala
Starea celui idiot; tampenie. Neghiobie, prostie. [Gen. / cf. fr. ]. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*idiotie
Stare a celui imperturbabil; stapanire de sine, netulburare. [Cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*imperturbabilitate
Stare a celui infirm; defect fizic, schilozenie, betesug; neputinta. Slabiciune, imperfectiune. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r3g11i12o)*infirmitate
Starea celui ponderat, ponderare; moderatie, cumpatare, echilibru. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - greutate].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*ponderatie
stare a celui ramolit: ramolire. o ~ cerebral = necroza a unei portiuni din creier, determinata frecvent de leziuni vasculare. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ramolisment
Stare a celui vinovat de ceva; vina; culpabilitate. [G.-D. ] /v + suf. $...ie$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*vinovatie
Stare a celulelor sexuale in care nucleele au numai o jumatate din numarul de cromozomi caracteristic celulelor somatice; faza haploida. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*haplofaza
Starea corpurilor solide; tarie, duritate; durabilitate, rezistenta. Temeinicie, seriozitate. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*soliditate
Starea de dezechilibru a unei motociclete in mers, provocata de cauze independente de vointa conducatorului. De obicei incontrolabila, duce la caderea motocicletei.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*voblaj
Stare a doi indivizi din aceeasi specie care nu difera decat printr-un singur caracter. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*monohibridism
Stare a doua sisteme care oscileaza cu aceeasi frecventa. Caracteristica temperamentala constand in usurinta de acomodare afectiva cu mediul ambiant. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cu, - tensiune].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sintonie
Stare afectiva intensa, de durata relativ scurta, provocata de factori externi si caracterizata printr-o brusca perturbatie fizica si psihica. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*emotie
stare afectiva; intuitie afectiva. (muz.) sentiment, simtire, sensibilitate. (< engl. )(by 15W8S8e9r2g2i11o)*feeling
Stare afectiva; intuitie afectiva. Sentiment, simtire, sensibilitate. [Pron. / < engl. ].(by 9W10S3e3r11g12i12o)*feeling
Stare afectiva; intuitie afectiva. Sentiment, simtire, sensibilitate. [Pron. / < engl. ](by 13W7S7e15r1g9i9o)*feeling
Starea femeii de la fecundatie pana la sfarsitul lauziei. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*puerperalitate
Starea, gradul de caldura al unui corp; gradul de incalzire a aerului, caldura aerului. Febra. Caldura corpului fiintelor. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*temperatura
Stare a limbii la un moment dat al dezvoltarii ei, considerata ca un ansamblu de fapte ce alcatuiesc un sistem. [G.-D. ] /<fr. (by 9W9S9e3r3g11i11o)*sincronie
Stare a lucrurilor opace. Marime egala cu raportul dintre intensitatea radiatiei incidente pe un corp si intensitatea radiatiei transmise prin acesta. Incapacitate de a intelege, de a patrunde ceva; prostie, marginire, ingustime de vederi. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*opacitate
Stare anormala caracterizata prin pierderea unei cantitati mari de sange in timpul menstruatiei. /<fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*menoragie
stare anormala prin insuficienta secretiei hormonului de crestere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficienta a extremitatilor si a craniului. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*acromicrie
Stare a organismului provocata de lipsa de calciu in tesuturi si in umori. [Art. G.-D. Sil] /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*calcipenie
Stare a plantelor sau a animalelor care traiesc impreuna, folosind ca hrana aceleasi materii nutritive. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , germ. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*comensualism
Stare a societatii caracterizata prin lipsa de legi sau prin existenta unor norme contradictorii care fac dificila orientarea individului in colectivitate. /<fr. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*anomie
stare a speciilor care suporta variatii restranse ale factorilor de mediu. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*stenobioza
Stare, atitudine, comportare de animal; lipsa de simtire, de omenie. [Cf. fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*animalitate
stare, atitudine manifestata prin lipsa de interes fata de cineva sau ceva; insensibilitate. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e5r14g14i7o)*indiferenta
Stare, atitudine manifestata prin lipsa de interes fata de cineva sau ceva. Insensibilitate, nepasare, raceala. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*indiferenta
Stare atmosferica caracterizata prin temperatura foarte joasa a aerului (sub zero grade); frig mare. ger foarte mare. /<lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*ger
Stare a unei articulatii, caracterizata prin malformatii congenitale osoase, care predispune la luxatie. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*preluxatie
stare a unei articulatii, prin malformatii congenitale osoase, care predispune la luxatie. (< fr. )(by 12W5S5e5r14g14i7o)*preluxatie
stare a unei femei sau femele care prezinta unele caractere sexuale secundare barbatesti. (< fr. )(by 14W15S8e8r9g2i2o)*masculinism
stare a unei flori ale carei carpele nu sunt unite in pistil. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i2o)*apocarpie
Stare a unei persoane atinsa simultan de mai multe boli. [Gen. / < fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*polipatie
Stare a unei persoane care manifesta greutati, incetineala in evacuarea intestinului; coprostaza. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*constipatie
Stare a unei persoane sau a unei colectivitati analfabete; nestiinta de carte. /<fr. (by 6W7S7e15r1g9i9o)*analfabetism
Stare a unei plante criptogame. Studiul criptogamelor. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*criptogamie
Stare a unei solutii in care concentratia substantei dizolvate la o anumita temperatura este mai mare decat cea corespunzatoare saturatiei. Saturare, indestulare, imbuibare peste masura. [Gen. / < + , dupa fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*suprasaturatie
Starea unei suprafete aspre; asprime. Ridicatura mica si neregulata ca forma de pe suprafata unui corp. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rugozitate
Stare a unei vietuitoare care traieste in pesteri, fiind adaptata la conditiile acestui mediu; vietuitoarea insasi. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*troglobie
stare a unor virusuri care cresc cu aceeasi viteza ca celula parazitata, fara a o distruge. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*provirus
Starea unui animal domestic. Situatia de servitor. Totalitatea servitorilor unei case. [Cf. fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*domesticitate
Stare a unui bun material asupra caruia au dreptul mai multe persoane, fara a fi determinata cota-parte a fiecareia dintre ele. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*indiviziune
stare a unui corp abiotic. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*abioza
stare a unui corp care emite lumina avand o temperatura ridicata. o lampa cu ~ = lampa in care lumina este produsa de un filament adus la incandescenta cu ajutorul unui curent electric. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*incandescenta
Stare a unui corp care emite lumina si radiatii datorita temperaturii inalte. [G.-D. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*incandescenta
stare a unui corp care prezinta polaritate (1); polarizare. stare a unui mediu ale carui proprietati sunt descrise local de marimi vectoriale; (p. ext.) marimea vectoriala care descrie o astfel de stare. o a luminii = ansamblul fenomenelor legate de producerea si de efectele luminii polarizate. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i3o)*polarizatie
Stare a unui corp care raspandeste lumina din cauza temperaturii inalte la care se afla. = lampa in care lumina este produsa de un filament adus la incandescenta cu ajutorul unui curent electric. [Cf. fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*incandescenta
Stare (a unui corp) care se mentine, care persista (dupa o comprimare). = polarizatie magnetica ramasa intr-o substanta dupa suprimarea campului magnetizant. Proprietate a unor senzatii sau imagini de a persista dupa incetarea excitatiei care le-a produs. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*remanenta
stare a unui corp de a avea o greutate mai mare, ca urmare a unei forte gravitationale sporite. (< supra^1 ponderabilitate)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*supraponderabilitate
stare a unui corp granular. ansamblu de caracteristici care definesc aceasta stare. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*granularitate
Stare a unui corp iesit dintr-un lichid. Reaparitia unui astru eclipsat. [Cf. fr. , it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*emersiune
Stare a unui corp (mai ales a unui lichid) care are un anumit grad de densitate, de soliditate. Rezistenta opusa de un corp la deformare, la sfaramare; soliditate, tarie. Calitate a unui sistem axiomatic de a nu contine o formula oarecare in acelasi timp cu negatia ei. [Cf. it. , fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*consistenta
Stare a unui corp plutitor cufundat partial intr-un lichid. /<fr. , lat. $emersio, ...onis$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*emersiune
Starea unui corp polimer. Ereditate in care fiecare dintre caracterele normale sau patologice este determinat de actiunea mai multor gene. [Gen. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*polimerie
Stare a unui corp supus actiunii unor forte sau efecte care se anuleaza reciproc fara sa-i schimbe starea de miscare. = conceptie potrivit careia in mecanismul procesului dezvoltarii este esentiala starea de echilibru intre obiectul in dezvoltare si mediul ambiant. Stabilitate a unei situatii, a unei stari sufletesti etc. = stare a unui buget in care veniturile sunt egale cu cheltuielile. [Pl. / cf. fr. , it. , lat. < - egal, - balanta].(by 6W15S15e8r2g2i10o)*echilibru
Stare a unui debitar care nu-si poate plati datoriile sau nu-si poate respecta angajamentele; faliment. bancruta datorata unei gestionari incorecte. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*bancruta
Stare a unui lucru asezat intre altele. Interventie a unei autoritati superioare. = act prin care o persoana apare in locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje pe care nu le-ar putea obtine direct. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*interpozitie
Stare a unui lucru complet. Proprietatea unei expresii diferentiale de a admite o integrala. [Cf. fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*integralitate
stare a unui lucru integral, complet; insusirea de a constitui un intreg, un sistem. (mat.) proprietate a unei expresii diferentiale de a admite o integrala. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*integralitate
Stare a unui membru sau a unei parti a corpului opusa flexiunii. Deviere a curentului unui fluid sau a unui flux electronic din directia initiala. [Var. s.f. / cf. lat. , fr. ]. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*deflexiune
Starea unui organ conduplicat. Repetitie a unui cuvant la sfarsitul sau la inceputul unei fraze. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*conduplicatie
Stare a unui organism care a devenit rezistent fata de anumite boli sau otravuri. Situatia unei persoane care beneficiaza de anumite prerogative sau scutiri legale speciale in cadrul sarcinilor sau drepturilor pe care le are. = situatie de care se bucura membrii unei adunari legiuitoare de a nu putea fi urmariti sau arestati fara aprobarea organului din care fac parte; = inviolabilitate juridica de care se bucura reprezentantii diplomatici, familiile lor etc. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*imunitate
Starea unui plan orizontal sau a unor puncte situate in acelasi plan orizontal; inaltime a unui loc, a unui obiect etc. in raport cu un plan orizontal dat. Stadiu, grad; situatie, treapta; etapa; indice. Nivelmetru. [Pl. / < , cf. fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*nivel
Stare a unui sistem fizic sau chimic pentru care anumite marimi au atins valoarea maxima; stare a unei solutii care contine cea mai mare cantitate posibila dintr-un corp dizolvat in ea. Stare a unui compus care nu mai contine valente libere. Imbuibare, dezgust, plictiseala. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*saturatie
Stare a unui tesut sau a unui organism viu in care predomina dezasimilatia, manifestata prin scadere considerabila in greutate. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*denutritie
Stare a unui tesut sau organism viu in care predomina dezasimilatia. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*denutritie
Starea, viata, calitatea de monah. Institutia calugariei. [< fr. , dupa ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*monahism
Stare bolnavicioasa caracterizata prin nevoia irezistibila de a bea. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sete, - nebunie].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dipsomanie
Stare bolnavicioasa care se manifesta prin lipsa de somn; agripnie. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*insomnie
Stare, calitate a unei flori care are un singur sex. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*unisexualitate
stare, calitate a unui organism de a fi unisexuat; monosexualitate. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*unisexualitate
Stare, caracter a tot ceea ce este fix; imobilitate, nemiscare, intepeneala, imuabilitate. [Cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fixitate
Stare caracterizata prin contractii fine si rapide ale unei grupe de fibre musculare. = stare a inimii in care pulsatiile regulate sunt inlocuite cu tremuraturi dezordonate ale fibrelor musculare, care merg diminuandu-se pana la incetarea oricarei activitati cardiace. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fibrilatie
Stare caracterizata prin formarea de mixoame multiple. Boala infectioasa a iepurilor de casa, provocata de un ultravirus. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mixomatoza
stare caracterizata prin mentinerea unei temperaturi constante. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g4i13o)*izotermie
Stare caracterizata prin mentinerea unei temperaturi constante. [Var. s.f. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*izotermie
Stare care continua sa se mentina si dupa incetarea actiunii factorilor externi care au provocat-o. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*remanenta
Stare care rezulta din comunitatea sau coincidenta de sentimente, idei, intentii etc. ale unor persoane sau ale unor comunitati; stare caracterizata de conceptii comune asupra unor chestiuni; intelegere. /<lat. (by 8W8S8e2r2g10i11o)*consens
stare, comportare de animal; (fig.) lipsa de simtire, de omenie. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*animalitate
Stare, conditie de sclav; robie; sclavaj. Stare de dependenta politica, sociala si economica in care este tinuta o tara, o clasa sociala, un individ. [Gen. / < + ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sclavie
Stare de adanca batranete, caracterizata prin slabire excesiva si prin pierderea aproape totala a fortelor; ramolire, ramolisment. [Cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*decrepitudine
Stare de agitatie, de incordare nervoasa; febrilitate. cu emotie si nerabdare. /suf.$ ...are$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*infrigurare
Stare de amorteala in care traiesc vara unele animale. Dispozitie a frunzelor in mugure. [< fr. , it. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*estivatie
Stare de apasare sufleteasca cauzata de pierderea oricarei sperante; desperare. /(by 15W15S9e9r2g3i11o)*deznadejde
Stare de apasare sufleteasca cauzata de pierderea sperantei; deznadejde. [G.-D. Var. ] /v. (by 15W9S9e9r3g3i11o)*desperare
Stare de apasare sufleteasca profunda si persistenta; de-presiune; deprimare. /v. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*dezolare
Stare de atractie sexuala fata de indivizi de acelasi sex; pederastie. /<fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*homosexualitate
stare de batranete inaintata prin slabire excesiva si pierderea aproape totala a fortelor; ramolisment. (fig.) decadere, declin avansat. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*decrepitudine
Stare de boala datorita infectiei prin enterococ. [Gen. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*enterococie
stare de boala manifestata prin aparitia mai multor furuncule. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*furunculoza
stare de buna dispozitie realizata prin intermediul drogurilor. (< eufo- /rie/ + -manie^2)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*eufomanie
... Stare de buna dispozitie; voie buna; veselie. ... glume; vorbe spirituale.... a) a se veseli, facand glume; a se amuza glumind; b) a face glume pe seama cuiva. /<turc. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*haz
Stare de buna intelegere intre membrii unui grup; acord; armonie. [Art.; G.-D. ; Sil. ] /<lat. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*concordie
stare de cadere morala; pierzanie; coruptie, desfrau. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*perditie
stare de colon^1; forma de organizare sociala, spre sfarsitul Imperiului Roman, caracterizat prin legarea tot mai stransa a colonilor^1 de pamantul pe care il munceau si pentru care plateau dijma si prestau corvezi. (<lat. , fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*colonat
Stare de colon; forma de organizare sociala de la sfarsitul Imperiului Roman, caracterizata prin legarea tot mai stransa a colonilor de pamantul pe care il munceau si pentru care plateau dijma si prestau corvezi. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*colonat
stare de delir in care bolnavul se imagineaza a fi devenit lup. (< fr. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*licantropie
Stare de dependenta, de servire; servitudine; robie. Obligatie, constrangere. Sarcina care greveaza asupra unui bun imobiliar, izvorand din situatia naturala a bunului sau dintr-o conventie, care are ca scop sa serveasca utilitatea publica sau particulara. [< lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*servitute
stare de deshidratare a unor organisme, animale sau vegetale, in viata latenta. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*anhidrobioza
stare de dezorganizare a societatii, caracterizata prin lipsa de legi, de norme. (< fr. )(by 4W5S13e13r14g7i7o)*anomie
Stare de dezorganizare; dezordine generala; haos; indisciplina. 2 /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*anarhie
stare de dezvoltare, de haos intr-o tara, institutie etc. indisciplina, nesupunere a individului fata de o colectivitate organizata. (< fr. , gr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*anarhie
Stare de emotie de care sunt cuprinse unele persoane (de obicei actorii) cand apar in fata publicului. /<fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*trac
Stare de enervare foarte puternica si violenta; criza de nervi; furie. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 9W2S3e3r11g12i5o)*pandalie
Stare de enervare; iritare; surescitare. a) in mod nervos; b) cu nerabdare; nerabdator. /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*nervozitate
Stare de enervare; iritare, surescitare; nerabdare. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nervozitate
stare de enervare; iritare, surescitare; (p. ext.) nerabdare. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*nervozitate
stare de erectie prelungita, dureroasa, a membrului viril, neinsotita de voluptate sau de ejaculatie. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*priapism
stare de excitare, de pasiune nestapanita, violenta. cu ~ = frenetic, pasionat. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*frenezie
stare de excitare nervoasa care persista cateva secunde si dupa ce stimulul a incetat sa actioneze. (< post^1 actiune)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*postactiune
Stare de excitatie continua a membrului viril, fara a fi insotita de voluptate sau de ejaculatie. [Pron. / < fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*priapism
STARE DE EXCITATIE EROTICA ,LA OM, DE NATURA MORBIDA;EXAGERAREA MORBIDA A DORINTELOR SEXUALE LA BARBAT(OMOLOG, LA FEMEIE-NIMFOMANIE)(by 8W8S1e2r10g4i4o)*stare
Stare de excitatie trecatoare sau durabila care se manifesta printr-o hiperactivitate, printr-o stare de spirit exuberanta si printr-o multime de cuvinte. Hipomania poate reprezenta o forma atenuata a fazei de manie in psihoza maniacodepresiva. Ea poate, de asemenea, sa fie cauzata de unele intoxicatii (alcool, psihostimulante, corticosteroizi).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stare
Stare de extrema enervare; manie violenta, impetuoasa. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*furie
Stare de extrema saracie; pauperism. = certificat de saracie. [Cf. lat. , it. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*paupertate
Stare de fericire, de beatitudine. Falsa senzatie de fericire, manifestata ca simptom al unor boli nervoase sau provocata de substante narcotice. [< fr. , cf. gr. < - bine, - a se simti].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*euforie
Stare de fericire deplina, de incantare, stare patologica de euforie permanenta, de indiferenta fata de situatiile si intamplarile din jur. [< lat. , cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*beatitudine
Stare de fericire deplina; euforie; extaz. [G.-D. ; Sil. ] /<lat. $beatitudo, ...inis$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*beatitudine
Stare de fericire mistica, pe care budistii cred ca o pot obtine prin eliberarea de grijile vietii si prin contopirea individului cu esenta divina. [Cf. fr., sanscr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*nirvana
Stare de fericire totala la care se ajunge prin eliberarea de grijile vietii, de suferinta si prin contopirea sufletului cu esenta divina cu ajutorul contemplatiei si al ascezei. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*nirvana
Stare de frica bolnavicioasa, obsedanta si nemotivata. Repulsie, antipatie pentru ceva. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "teama (patologica) de", "aversiune fata de ceva", "fobie". [Gen. / < fr. , cf. it. , gr. - frica].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*fobie
stare de frica bolnavicioasa, obsedanta si nemotivata. repulsie, antipatie pentru ceva. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*fobie
Stare de functionare a unui sistem (tehnic, organic sau social). a face sa functioneze. a incepe sa functioneze. in procesul indeplinirii indatoririlor oficiale. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. , ...(by 15W9S9e2r3g11i11o)*functiune
Stare de functionare latenta a muschilor sau a nervilor in repaus, in masura a se modifica la interventia diversilor excitanti. Energie, vigoare. [< fr., lat. , cf. gr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*tonus
Stare de groaza, provocata de imagini terifiante, care apare la copii in timpul somnului. [< lat. , it. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pavor
stare de groaza, provocata de imagini terifiante, in timpul somnului. (< lat., fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pavor
Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic si a celui parasimpatic. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*amfotonie
stare de hipnoza in care subiectul aude cuvintele ce i se adreseaza, fara insa a putea reactiona la ele. (< germ. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*hipotaxie
stare de inapoiere culturala. atitudine ostila fata de raspandirea stiintei si culturii. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*obscurantism
Stare de inapoiere culturala. Atitudine ostila, retrograda fata de raspandirea culturii si a progresului in mase. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*obscurantism
Stare de inapoiere, lipsa de civilizatie; salbaticie, primitivism. [Cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*primitivitate
stare de incitare; insusirea a ceea ce este incitabil. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*incitabilitate
Stare de incompetent; lipsa de cunostinte sau de practica intr-un anumit domeniu; ignoranta; nestiinta. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S13e6r6g14i15o)*incompetenta
Stare de infectare a organismului cu microbi. Pasiune exagerata pentru ceva; atitudine de microbist. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*microbism
Stare de insatisfactie care caracterizeaza individualitatea unei persoane ce se crede altfel de cum este si imita felul de a se comporta al altora. [< fr. , cf. - eroina romanului lui Flaubert ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bovarism
stare de insatisfactie si autoiluzionare a unei persoane ce se crede altfel decat este si imita felul de a se comporta al altora. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*bovarism
Stare de interactiune specifica a organelor unui corp viu. Punerea la locul lor a fragmentelor de oase fracturate sau a oaselor luxate. [Pron. , gen. / < fr. , cf. lat. - cu, - a ajusta].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*coaptatie
Stare de iritatie; fire usor iritabila; irascibilitate. Insusire a materiei vii de a reactiona la stimuli. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W1S9e9r3g3i3o)*iritabilitate
Stare de liniste sufleteasca, libera de griji si temeri. Stare patologica de pasivitate a unui organ, a unei functii etc. [< fr. , cf. gr. - fara, - tulburare].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ataraxie
Stare de liniste sufleteasca; lipsa de griji; pace; astampar; odihna. netulburat; nestingherit. fara incetare; intruna; neincetat. [G.-D. ] /v. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*tihna
Stare de lipsa a oricarei miscari; liniste deplina. Incetare a vantului. Zone oceanice in care predomina o vreme complet linistita sau in care vanturile sunt foarte slabe si au directii variate. Stapanire de sine, liniste; tact in actiuni etc.; sange rece. // In stare de liniste deplina, lipsit de agitatie. Stapanit, cumpanit, linistit; potolit, asezat. [Pl. / < fr. , it. ].(by 6W6S15e15r9g2i2o)*calm
Stare de nebunie in care bolnavul se imagineaza a fi devenit lup. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lup, - om].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*licantropie
Stare de nediferentiere a elementelor unui fenomen, specifica fazelor primitive de dezvoltare. Contopire a unor elemente de gandire, de viata sociala, artistica etc. intr-un complex in care inca nu-si pot semnala specificul. Amestec de teorii diferite si contradictorii. [< fr. , cf. gr. - a reuni].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sincretism
Stare de neliniste; (adesea patologica); tulburare; ingrijorare. [G.-D. ] /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*angoasa
Stare de neliniste, de teama nedeterminata (insotita de tulburari fiziologice). [G.-D. ; Sil.] /<fr. , lat. , ...(by 10W10S4e4r12g13i13o)*anxietate
Stare de neliniste sufleteasca cauzata de un pericol adevarat sau inchipuit; frica. a se teme de cineva sau de ceva. mi se pare ca ...; e posibil sa ... [G.-D. ] /v. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*teama
Stare de neliniste sufleteasca cauzata de un pericol; teama. [G.-D. ] /cf. gr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*frica
Stare de neorganizare in care presupuneau cei vechi ca se afla materia inainte de aparitia universului cunoscut de om. Neoranduiala, neorganizare, dezordine. [Pron. , var. s.n. / < gr. , cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*haos
Stare de oboseala excesiva, rezultata dintr-un mare efort fizic sau intelectual. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*surmenaj
Stare de oboseala extrema, de istovire, cauzata de obicei de un efort prelungit. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*surmenaj
stare de oboseala extrema, fizica sau intelectuala, cauzata de un efort excesiv sau prelungit. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i10o)*surmenaj
Stare de om zapacit; tulburare temporara; buimaceala; naucie. / + suf. $...eala$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*zapaceala
stare de pierdere a vointei in care se afla o persoana supusa hipnozei. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*transa
Stare de pierdere a vointei in care se afla o persoana supusa hipnozei. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*transa
Stare de plutire a unui automobil care se deplaseaza cu viteza mare pe un strat de apa. /+ suf. $...are$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*acvaplanare
Stare de rezistenta la orice noua infectie a unui organism deja infectat; imunitate la infectie. Premonitie [in DN]. [Gen. / < fr. , cf. lat. - aparare].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*premunitie
stare de rezistenta redusa, aparuta in organism paralel cu imunitatea specifica. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*paraimunitate
Stare de saracie extrema. = saracacios, insuficient. Aspect exterior care dovedeste o mare saracie; stare vrednica de plans, de mila. Lipsuri, griji; neplaceri, suparari, sicane. [Gen. / < lat. , cf. fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*mizerie
Stare de siguranta, de lipsa de primejdie. Protectie, aparare. = principalul organ permanent al O.N.U., care are ca sarcina fundamentala mentinerea pacii si securitatii internationale; = stare a relatiilor dintre state, creata prin luarea de masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni. Organ de stat care veghea la siguranta interna a statului. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*securitate
stare de slabiciune cauzata de scaderea numarului de globule rosii si a hemoglobinei din sange. o ~ pernicioasa = stare grava de anemie in care maduva oaselor nu mai poate forma globule rosii. (< fr. )(by 12W6S6e6r15g15i8o)*anemie
Stare de slabire a fortei fizice insotita de somnolenta; moliciune. /+ suf. $...eala$(by 1W10S10e10r3g4i12o)*moleseala
Stare de slabire a functiilor organice si intelectuale la batranete. 2 /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*senilitate
stare de slabire a organismului. o ~ mintala = forma usoara de oligofrenie constand in dezvoltarea tardiva si incompleta a inteligentei. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*debilitate
stare de somnolenta patologica in care contactul cu ambianta se face dificil, fiind intrerupt de perioada de somn. (< fr., lat. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sopor
Stare de spirit care se regaseste la fetele cu par cret cu ochelari, frumoase, destepte si pline de viata. Persoanele care au aceasta stare de spirit au o gandire pozitiva.Cea mai cunoscuta persoana cu aceasta stare de spirit este Ipilica.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*stare
stare de tensiune a unui nerv sau muschi produsa prin excitatii electrice. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*electrotonus
stare determinata de intensitatea proceselor de combustie si aparare generala a organismului. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ergotropie
stare de toropeala datorita careia bolnavul este cufundat in amortire fara delir. (< lat. , fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*hebetudine
Stare de toropeala, datorita careia bolnavul este cufundat intr-o amortire generala fara delir. [Cf. lat. , fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*hebetudine
Stare de totala indiferenta fata de ceea ce se petrece in jur, cauzata de oboseala excesiva a nervilor; depresiune morala, apatie. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*prostratie
Stare de tulburare a organismului, caracterizata prin absenta totala a somnului sau prin reducerea duratei si a profunzimii lui. [G.-D. ] /<fr. lat.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*insomnie
Stare de tulburare a organismului, provocata de expunerea indelungata la soare si caracterizata prin dureri de cap, vome, ameteli. [G.-D. ] /<fr. lat.$ insolatio, ...onis$(by 6W14S15e8r8g1i2o)*insolatie
stare de umflare a anumitor tesuturi organice, provocata de un aflux de sange, indeosebi a corpilor cavernosi ai penisului. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*erectie
Stare de usoara tensiune a unei celule, a unui organ ori a unui tesut animal sau vegetal datorita bogatiei de lichide; turgescenta. Umflare, plinatate. [< fr., lat. , it. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*turgor
stare de visare treaza, specifica, provocata de unele halucinogene. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*psihedelism
Stare emotionala de exaltare, care se naste din contemplarea aprofundata a unor lucruri extraordinare si in care toate preocuparile si sentimentele dispar in fata unui singur sentiment dominant de admiratie. Stare nervoasa in care bolnavul, sub imperiul unei idei fixe, nu mai are senzatii. Admiratie netarmurita; adoratie. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - incantare].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*extaz
stare emotiva de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales actorii) inainte de a aparea in fata publicului, a unor examinatori. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*trac
Stare fizica si fiziologica normala a unui organism sanatos. formula de salut (la plecare). [G.-D. ] /<lat. $sanitas, ...atis$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*sanatate
Stare generala bolnavicioasa, cauzata de o incetinire a proceselor de nutritie. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*artritism
Stare in care corpurile isi pierd greutatea, asupra lor nemaiactionand fortele gravitationale. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*imponderabilitate
Stare in care se afla o populatie seminomada; nomadism partial. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*seminomadism
stare in care se gasesc moleculele unei substante dupa absorbtia unor radiatii, in care energia de rotatie e destul de mare pentru ca molecula sa se poata disocia. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*predisociatie
Stare in care se gaseste un stat, un popor care se bucura de suveranitate nationala; neatarnare. Stare de neatarnare economica si sociala (a unei persoane sau a unei clase sociale). Libertate sau inclinare de a face sau de a privi ceva in mod independent. Proprietate a unui sistem axiomatic constand in aceea ca nici una din axiomele sale nu este deductibila din celelalte. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*independenta
stare inferioara a civilizatiei, care mimeaza civilizatia autentica, dar se situeaza la marginea acesteia. (< para^1 civilizatie)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paracivilizatie
stare instabila a unei substante coloidale, intermediara intre starile de dizolvare si de precipitare. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*coacervatie
Stare intermediara intre somn si trezire; piroteala; motaiala; somnolenta; picoteala. [Sil. ] /+ suf. $...eala$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*clipoceala
Stare intre somn si trezie; moleseala; toropeala. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*somnolenta
Stare letargica de pierdere a cunostintei, a sensibilitatii si a posibilitatii de miscare, produsa de o hemoragie cerebrala, de diabet, de uremie etc.; agonie. [< fr. , cf. gr. - somn profund].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*coma
stare letargica de pierdere totala a cunostintei, a sensibilitatii si posibilitatii de miscare, produsa de o hemoragie cerebrala, diabet, uremie etc. ((by 12W5S6e14r14g8i8o)*coma
Stare morbida a ficatului constand dintr-un ansamblu de semne care preceda pe acelea ale cirozei. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*preciroza
stare morbida a ficatului constand dintr-un asamblu de semne care preceda pe acelea ale cirozei. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*preciroza
Stare morbida caracterizata prin nevoia de a simula o boala, uneori chiar cu pretul unei automutilari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - boala, - imit].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*patomimie
Stare morbida in care bolnavul se complace in murdaria de excremente. [Gen. / < fr. , cf. gr. - excrement, - a iubi].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*coprofilie
stare morbida prin prezenta de numeroase lipoame in organism. (< fr. )(by 3W4S12e13r6g6i15o)*lipomatoza
Stare nespus de rea. ...... in cea mai proasta stareintr-o stare vrednica de plans. ... in asa masura. /<turc. (by 14W7S8e8r1g2i10o)*hal
Stare normala. Concentratie a unei solutii in comparatie cu aceea a unei solutii normale. [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*normalitate
Stare opusa nivelului de dezvoltare al societatii moderne. [Gen. / et. incerta].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*paracivilizatie
stare paroxistica reprezentand gradul cel mai inalt de iritabilitate. (< lat. )(by 1W1S1e10r10g3i3o)*furor
Stare patologica, acuta sau cronica, constand in inflamarea rinichilor, provocata de o infectie. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S3e11r11g11i5o)*pielonefrita
stare patologica a omului caracterizata prin dezvoltarea incompleta si intarziata a facultatilor psihice; debilitate mintala. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*oligofrenie
Stare patologica a omului, caracterizata prin dezvoltarea incompleta si intarziata a facultatilor psihice; debilitate mintala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - putin, - minte].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*oligofrenie
Stare patologica a organismului, caracterizata prin scaderea rezervei alcaline a sangelui ca urmare a acumularii de acetona. [Pron. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cetoacidoza
Stare patologica a organismului caracterizata printr-o rigidizare brusca a muschilor si o tulburare a functiilor cerebrale. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. , lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*catalepsie
Stare patologica a organismului care preceda moartea. V. = pe moarte. Neliniste, violenta; zbucium puternic. [< fr. , cf. gr. - lupta].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*agonie
Stare patologica a organismului care provoaca caderea partiala a parului de pe cap; pelada. /Din (by 5W5S13e13r7g7i15o)*chelbe
Stare patologica a organismului care provoaca o inflamatie acuta sau cronica a corneei ochiului. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*cheratita
Stare patologica a organismului cauzata de incetarea secretiei sudorale. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*anhidroza
Stare patologica a psihicului, care se manifesta prin executarea automata si inconstienta, in timpul somnului, a unor actiuni complicate, de care bolnavul nu-si aminteste la trezire; somnambulism. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*noctambulism
Stare patologica a psihicului care se manifesta prin nesiguranta, nehotarare si fobii. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*psihastenie
Stare patologica a psihicului, care se manifesta prin preocupare obsedanta de cei morti sau de moarte in ge-neral. /<lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*necromanie
Stare patologica a psihicului, care se manifesta prin teama obsedanta de moarte; fobie de moarte. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*tanatofobie
Stare patologica a psihicului, care se manifesta prin tendinta de a provoca incendii. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S5e5r6g14i14o)*piromanie
Stare patologica asemanatoare diabetului, dar avand alte cauze. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*paradiabet
Stare patologica, avand drept cauza o inflamatie a meniscurilor [in DN]. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*meniscita
Stare patologica caracterizata prin dezvoltarea exagerata a unor parti ale corpului. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*elefantiazis
Stare patologica caracterizata prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materialelor fecale. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*constipatie
Stare patologica carac-terizata prin durere in regiunea coloanei ver-tebrale. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*rahialgi
Stare patologica caracterizata prin faptul ca sistemul nervos si cel muscular raspund la orice infectie prin convulsii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - contractie, - prieten].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*spasmofilie
stare patologica caracterizata prin halucinatii a caror semnificatie este recunoscuta de bolnav. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*halucinoza
Stare patologica caracterizata prin halucinatii recunoscute de bolnav ca stari anormale. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*halucinoza
Stare patologica caracterizata prin imposibilitatea de a articula cuvintele, in cazul unor boli nervoase. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*anartrie
Stare patologica caracterizata prin inflamatia acuta sau cronica a laringelui. /<fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*laringita
Stare patologica caracterizata prin miscari lente, involuntare, localizate mai ales la maini si picioare, observate in unele boli nervoase. /<fr. (by 11W11S5e13r14g7i7o)*atetoza
Stare patologica caracterizata prin pierderea contactului psihic cu realitatea si trairea intensiva a unei vieti interioare. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*autism
Stare patologica caracterizata prin pierderea echilibrului. [G.-D. ] /suf. ...(by 5W13S13e7r7g15i1o)*ameteala
Stare patologica caracterizata prin pierderea sensibilitatii la durere. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*analgezie
Stare patologica caracterizata prin prezenta amoniacului in urina. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*amoniurie
Stare patologica caracterizata prin prezenta lactozei in urina. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*lactozurie
Stare patologica caracterizata prin ruperea contactului cu realitatea exterioara si prin trairea excesiva a unei vieti interioare, unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*autism
Stare patologica caracterizata prin slabirea sau pierderea vederii, cauzata de atrofierea nervului optic. /<fr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*amauroza
Stare patologica caracterizata prin slabirea vederii, cauzata de o boala, de batranete sau de excese. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*ambliopie
Stare patologica caracterizata prin slabirea vederii, cauzata de o boala, de batranete sau de excese.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*stare
Stare patologica caracterizata prin somn adanc si lung, in timpul caruia functiile vitale par sa fie suspendate; moarte aparenta. Stare de apatie, de inactivitate totala. [Gen. / < fr. , cf. lat. , gr. < gr. - uitare, - odihna].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*letargie
Stare patologica caracterizata printr-o teama exagerata si obsesiva de boli. [G.-D.Sil. ] /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*ipohondrie
Stare patologica care consta in acumularea de lichid in peritoneu. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*ascita
Stare patologica care consta in aparitia pe corneea ochiului a unor pete albe; albeata. /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*leucom
Stare patologica care consta in atrofierea unui tesut sau a unui organ. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*aplazie
Stare patologica care consta in decolorarea pielii, cauzata de lipsa pigmentului melanic si manifestata prin paliditate. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*leucodermie
Stare patologica care consta in incetarea secretarii urinei de catre rinichi. [G.-D. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*anurie
Stare patologica care consta in inflamarea acuta sau cronica a intestinului subtire. /<fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*enterita
Stare patologica care consta in inflamarea apendicelui intestinal. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*apendicita
Stare patologica care consta in inflamatia vaselor limfatice. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*limfangita
Stare patologica care consta in intoxicatia cu saruri de argint. /<fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*argirism
Stare patologica care consta in pierderea brusca a cunostintei, cauzata de o hemoragie cerebrala. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*apoplexie
Stare patologica care consta in pierderea (partiala sau totala) a simtului mirosului. /<fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*anosmie
Stare patologica care consta in slabirea elasticitatii tesuturilor; lipsa de putere; slabiciune fizica. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*atonie
Stare patologica care provoaca caderea partiala a parului, mai ales din cap; chelbe. /<fr. (by 6W14S14e15r8g8i2o)*pelada
Stare patologica care se caracterizeaza printr-o sensibilitate exagerata a sistemului neuromuscular, predispunand la spasme. /<fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*spasmofilie
Stare patologica care se manifesta prin executarea automata si inconstienta, in timpul somnului, a unei activitati, de care bolnavul nu-si aminteste la trezire. /<fr.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*somnambulism
Stare patologica care se manifesta prin greutatea de a articula cuvintele. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*dislalie
Stare patologica cauzata de deranjarea secretiei endocrine. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*endocrinie
stare patologica, cauzata de dereglarea secretiei endocrine. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*endocrinie
Stare patologica cauzata de insuficienta vitaminei D in organism, carac-terizata prin deformatii ale sistemului osos. /<fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*rahitism
Stare patologica cauzata de introducerea (involuntara) in organism a unor substante toxice, manifestata, mai ales, prin ameteli, vome, diaree. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*intoxicatie
Stare patologica congenitala, caracterizata prin dezvoltarea insuficienta a cutiei craniene si a creierului. /<fr. (by 11W12S12e5r6g14i14o)*microcefalie
Stare patologica constand din cresterea peste limitele normei a numarului de globule rosii in sange; poliglobulie; eritrocitoza. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*policitemie
Stare patologica constand dintr-o afectiune a nervului sciatic, care se manifesta prin dureri in regiunea salelor (cu iradieri in alte parti ale corpului). [G.-D. ] /<fr. (by 11W12S5e5r5g14i14o)*sciatica
Stare patologica constand in accelerarea anormala a ritmului de respiratie cauzata de unele boli respiratorii, cardio-vasculare sau nervoase. /<fr. (by 14W14S8e8r8g2i2o)*tahipnee
Stare patologica constand in accese de contractii musculare spasmodice ale membrelor si ale trunchiului, ca urmare a unor boli sau a insuficientei calciului din organism. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*tetanie
Stare patologica constand in acumularea de lichid seros in tesuturi. [G.-D. /<fr.lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*hidropizie
Stare patologica constand in acumularea de lichid seros in tesuturi; hidropizie. /<bulg. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*dropica
... Stare patologica, constand in acumularea de sange in tesuturi, provocata de o hemoragie. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*hematom
Stare patologica constand in acumularea excesiva a fierii in sange si a depunerii ei in tesuturi, manifestata, mai ales, prin coloratia galbena a pielii. /<fr. lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*icter
Stare patologica constand in acumularea excesiva a lichidului cefalorahidian in cutia craniana. [G.-D. /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*hidrocefalie
Stare patologica constand in afectarea psihicului, care se manifesta prin delir sistematic (de grandoare, de persecutie, de gelozie etc.), decurgand fara halucinatii si schimbari pronuntate ale personalitatii. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*paranoia
Stare patologica constand in aparitia furunculelor pe suprafata pielii, determinata de o infectie cu stafilococ. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*furunculoza
... Stare patologica constand in aparitia pe piele a unor grupuri de basicute pline cu lichid mai ales in jurul gurii, al nasului si al organelor genitale. /<fr. lat. $herpes, ...etis$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*herpes
Stare patologica constand in aparitia unor fenomene psihice discordante. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*psihopatie
Stare patologica con-stand in atractia permanenta pentru nar-cotice. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*narcomanie
Stare patologica constand in atractie sexuala intre femei; homosexualitate feminina; lesbianism; tribadism. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*safism
Stare patologica, constand in consumarea abuziva a alcoolului; alcoolism. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*etilism
Stare patologica constand in cresterea anormala a frecventei respiratiei, ca urmare a unor boli pulmonare sau cardiace. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*polipnee
Stare patologica constand in cresterea excesiva a acumularii de sange intr-un organ sau intr-un tesut; congestie. /<fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*hiperemie
Stare patologica, constand in cresterea excesiva a cantitatii de glucoza in sange. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*hiperglicemie
Stare patologica constand in cresterea peste limitele normei a numarului de globule rosii din sange; policitemie; eritrocitoza. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*poliglobulie
Stare patologica constand in cresterea tensiunii intraoculare care provoaca slabirea vederii. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*glaucom
Stare patologica constand in debilitate mintala maxima, provocata de dezvoltarea insuficienta a glandei tiroide si a creierului; cretinism; imbecilitate. [G.-D. ] /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*idiotie
Stare patologica constand in dereglarea functiilor organismului in urma tulburarilor de nutritie. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*distrofie
Stare patologica constand in dereglarea functionala a sistemului nervos vegetativ. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*distonie
Stare patologica constand in dereglarea nutritiei organelor si tesuturilor /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*trofopatie
Stare patologica constand in dezorganizarea nutritiei tesuturilor sau a organelor. Tulburare de nutritie cronica la sugari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - hrana].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*distrofie
Stare patologica constand in dezvoltarea insuficienta a unui organ sau tesut. Sil. /<fr. (by 7W7S1e1r9g3i3o)*hipotrofie
Stare patologica constand in dezvoltarea insuficienta a unui tesut sau a unui organ. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*hipoplazie
Stare patologica constand in diminuarea circulatiei sangvine intr-un organ, provocata de un spasm arterial sau de astuparea unui vas. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e12r5g5i14o)*ischemie
Stare patologica constand in distrugerea celulelor functionale ale unor organe (ficat, plamani, rinichi) si inlocuirea acestora cu un tesut conjunctiv. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*ciroza
Stare patologica constand in dorinta nestapanita de a consuma bauturi alcoolice. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*dipsomanie
Stare patologica constand in durere acuta, localizata pe traiectul nervilor periferici. /<fr. (by 8W8S8e2r2g10i11o)*nevralgie
Stare patologica constand in durere localizata in oase. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*ostealgie
Stare patologica constand in durere localizata in regiunea urechilor. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*otalgie
Stare patologica constand in eliminarea deasa de fecale cu consistenta apoasa; diaree. /v. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*pantecarie
Stare patologica constand in eliminarea unui scaun cu sange; hemoragie intestinala. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*melena
Stare patologica constand in folosirea abuziva a morfinei; intoxicatie cronica cu morfina. /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*morfinism
Stare patologica constand in iesirea in afara orbitelor a globurilor oculari. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*exoftalmie
... Stare patologica constand in iesirea (totala sau partiala) a unui organ intern din cavitatea sa naturala. [G.-D. ] /<fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*hernie
Stare patologica constand in incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales rosul de verde); cecitate cromatica. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*daltonism
Stare patologica constand in inflamarea acuta a mucoasei nazale. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*rinita
Stare patologica constand in inflamarea acuta sau cronica a intestinului subtire si a colonului. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*enterocolita
Stare patologica constand in inflamarea acuta sau cronica a uterului. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*metrita
Stare patologica constand in inflamarea amigdalelor; amigdalita. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*tonsilita
Stare patologica constand in inflamarea mai multor articulatii. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*poliartrita
Stare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale, impiedicand functionarea articulatiei pe care o captuseste membrana respectiva. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*sinovita
( Stare patologica constand in inflamarea membranelor globului ocular; aprindere de ochi. /<fr. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*oftalmie
Stare patologica constand in inflamarea mucoasei cavitatii bucale. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*stomatita
Stare patologica constand in inflamarea mucoasei cavitatii uterine. /<fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*endometrita
Stare patologica con-stand in inflamarea mucoasei sinusurilor nazale. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*sinuzita
Stare patologica constand in inflamarea nervilor periferici. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*polinevrita
Stare patologica constand in inflamarea pancreasului. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*pancreatita
Stare patologica constand in inflamarea periostului. [Sil. ] /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*periostita
Stare patologica constand in inflamarea permanenta a conjunctivei din cauza genelor prea lungi care irita globul ocular. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*trichiaza
Stare patologica constand in inflamarea pleurei, insotita de secretie abundenta de lichid. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*pleurezie
Stare patologica constand in inflamarea pleurei pulmonare. [Sil. ] /<fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*pleurita
Stare patologica constand in inflamarea purulenta a foliculilor. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*foliculita
Stare patologica constand in inflamarea simultana a mucoasei stomacului si a mucoasei intestinului subtire. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*gastroenterita
Stare patologica constand in inflamarea splinei (cauzata, de obicei, de malarie); splenita. /<sl. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*rast
Stare patologica constand in inflamatia muschilor striati. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*miozita
Stare patologica constand in ingustarea unui canal sau a unui orificiu anatomic (ceea ce produce tulburari in functionarea organismului). /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*stenoza
Stare patologica constand in ingustarea vaselor sangvine. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*vasoconstrictie
Stare patologica constand in intarirea anormala a unui tesut organic. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*induratie
Stare patologica constand in intinderea sau umflarea excesiva a unor organe. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*distensie
Stare patologica constand in intoxicarea cronica a organismului cu nicotina; nicotinism. /<fr. (by 12W13S6e6r6g15i15o)*tabagism
Stare patologica constand in intoxicarea organismului cu fluor. [Sil. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*fluoroza
Stare patologica constand in intoxicarea organismului cu fosfor. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*fosforism
Stare patologica constand in intoxicarea organismului cu hidrargir. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*hidrargirism
Stare patologica constand in intoxicatia generala a organismului, provocata de cresterea excesiva a cantitatii de uree din sange. [G.-D. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*uremie
Stare patologica constand in largirea vaselor sangvine, cauzata de slabirea fibrelor musculare din peretii lor. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*vasodilatatie
Stare patologica constand in largirea venelor cordonului spermatic. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*varicocel
Stare patologica constand in mancarime intensa a pielii sau a mucoasei, provocata de tulburari functionale ale nervilor pielii. /<fr. lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*prurit
Stare patologica constand in marirea volumului organelor limfatice, moleseala, paliditate si rezistenta slaba la infectii. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*limfatism
Stare patologica con-stand in modificarea structurii normale a unui organ sau tesut ca urmare a proliferarii unui tesut conjunctiv. /<fr.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*scleroza
Stare patologica constand in moliciune, lipsa de vitalitate, de energie. [G.-D. ] /<it. , fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*morbidete
Stare patologica constand in scaderea activitatii unui organ sau unui tesut. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*hipofunctie
Stare patologica constand in scaderea cantitatii de oxigen in sangele arterial. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*hipoxemie
Stare patologica constand in scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*hipoxie
Stare patologica constand in scaderea gradului de sensibilitate a unui organ de simt. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*hipoestezie
Stare patologica constand in scaderea secretiei glandulare sub limitele normale.G.-D. Sil. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*hiposecretie
Stare patologica constand in secretia excesiva a hormonilor tiroidieni. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*hipertiroidie
Stare patologica constand in secretia excesiva de hormoni tiroidieni; hipertiroidie. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*tireotoxicoza
Stare patologica constand in sensibilitate marita la variatiile de temperatura (caracteristica pentru unele boli de nervi). /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*termoestezie
Stare patologica con-stand in slabirea simtului olfactiv. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*disosmie
Stare patologica constand in slabirea vazului. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*disopsie
Stare patologica constand in supraincordarea unui organism viu, cand asupra lui actioneaza factori negativi puternici. /<engl., fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*stres
Stare patologica constand in tendinta de a denatura adevarul; mania de a minti. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*mitomanie
Stare patologica constand intr-o afectiune a sistemului nervos; dereglare functionala a sistemului nervos. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*nevropatie
Stare patologica constand intr-o afectiune a vazului, care se manifesta prin proprietatea de a vedea mai bine noaptea sau la lumina slaba. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*nictalopie
Stare patologica constand in-tr-o afectiune cronica a rinichilor, care se manifesta prin formarea de calculi; litiaza renala; nefrolitiaza. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*nefroza
Stare patologica constand intr-o afectiune functionala a sistemului nervos, care se manifesta prin oboseala, dureri de cap, insomnie etc. [Sil. ] /(by 1W1S9e10r3g3i12o)*neurastenie
Stare patologica constand intr-o afectiune inflamatoare a nervilor periferici, care se manifesta prin scaderea sau pierderea sensibilitatii si chiar prin paralizii partiale. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*nevrita
Stare patologica constand in-tr-o afectiune pulmonara cauzata de inspirarea prafului de siliciu. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*silicoza
Stare patologica constand intr-o inflamare acuta sau cronica a rinichilor. /<ngr. fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*nefrita
Stare patologica constand in tulburarea functionala a digestiei, care se manifesta prin diaree, varsaturi, ridicarea temperaturii etc. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*dispepsie
Stare patologica constand in tulburarea vorbirii, care se manifesta prin dificultatea de a gasi cuvantul potrivit. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*paralalie
Stare patologica constand in tulburari ale memoriei, in confundarea evenimentelor reale cu cele imaginare sau a trecutului cu prezentul. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*paramnezie
Stare patologica constand in tulburari respiratorii cauzate de insuficiente cardiace sau de stari nervoase. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. (by 13W7S7e7r15g1i9o)*dispnee
Stare patologica constand in umflarea unui tesut intern datorita infiltrarii aerului in spatiul intercelular. dilatare a alveolelor pulmonare, cauzata de pierderea elasticitatii tesutului. /<fr. (by 8W1S2e2r10g11i4o)*emfizem
Stare patologica cronica, de obicei profesionala, constand intr-o afectiune pulmonara, provocata de inspirarea indelungata a unui praf nociv (de carbune, de silice etc.). [Sil. ] /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*pneumoconioza
Stare patologica cu manifestari de convulsii |clonice|clonic|. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*clonism
Stare patologica datorata dereglarii functionale a unei enzime sau a unui sistem enzimatic. [Gen. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*enzimopatie
Stare patologica de anxietate si depresiune, intalnita la unii elevi ca urmare a greselilor didactice ale educatorilor. [< , dupa ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*didactogenie
Stare patologica de natura tuberculoasa, frecventa la copii, care se manifesta prin inflamarea ganglionilor limfatici. /<germ. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*scrofuloza
Stare patologica de neliniste, de teama; neliniste. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*anxietate
stare patologica de slabiciune si oboseala anormala a organismului. (< fr. , gr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*astenie
stare patologica de somn cu durata si profunzime anormale. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*hipersomnie
stare patologica de totala indiferenta fata de ceea ce se petrece in jur, cauzata de oboseala excesiva a nervilor; depresiune morala, apatie. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*prostratie
Stare patologica foarte grava, manifestata printr-o scadere brusca a puterii si incetarea treptata a functiilor cardiace, insotita de pierderea cunostintei. Prabusire a peretilor celulelor vegetale ca urmare a eliminarii apei libere din golurile celulare. [Pl. / < fr., lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i2o)*colaps
stare patologica functionala datorita hipertrofiei splinei. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*hipersplenism
stare patologica in care organismul produce substante nocive impotriva unora dintre propriile sale celule, tesuturi sau organe. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*autoagresiune
Stare patologica in care organismul produce substante nocive impotriva unora dintre propriile sale celule, tesuturi sau organe. [Pron. / < fr. ].(by 10W4S4e12r6g6i14o)*autoagresiune
Stare patologica manifestata prin aparitia petelor rosii pe piele. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*eritem
Stare patologica manifestata prin atractie sexuala intre barbati; amor socratic; homosexualitate. [G.-D. ] /<fr. (by 6W6S14e14r15g8i8o)*pederastie
stare patologica manifestata prin contractii musculare spasmodice si intepenirea membrelor. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tetanie
Stare patologica manifestata prin contractii musculare spasmodice si intepenirea membrelor; tetanism. [Gen. / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*tetanie
Stare patologica, manifestata prin contractii spontane si rapide ale fibrelor musculare miocardice. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*fibrilatie
Stare patologica manifestata prin diaree, vome etc., cauzate de tulburarile de nutritie la sugari. denumire generica pentru tulburarile care apar in perioada sarcinii. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*toxicoza
stare patologica manifestata prin diferite actiuni inconstiente in timpul somnului; lunatism, noctambulism. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*somnambulism
Stare patologica manifestata prin diferite actiuni inconstiente in timpul somnului; lunatism, noctambulism. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*somnambulism
Stare patologica manifestata prin dureri acute in regiunea stomacului. /<fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*gastralgie
Stare patologica manifestata prin dureri a unei jumatati de cap. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*hemicranie
Stare patologica manifestata prin eliminarea frecventa de materii fecale cu consistenta moale sau apoasa. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*diaree
Stare patologica manifestata prin eliminare de urina in cantitati anormal de mici si cauzata de anumite afectiuni renale. [Art. ; G.-D. ] /<fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*oligurie
Stare patologica manifestata prin foame excesiva; hiperorexie; poliorexie. [Gen. / < fr. , cf. gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*bulimie
Stare patologica manifestata prin formarea de calculi intr-un organ sau intr-un canal excretor; litiaza. /<fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*calculoza
Stare patologica manifestata prin formarea unor calculi intr-un organ sau intr-un canal excretor; calculoza. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*litiaza
Stare patologica manifestata prin frica fata de tot ce se petrece in jur. /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*panfobie
Stare patologica manifestata prin grava tulburare de nutritie specifica unor sugaci. /<fr. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*atrepsie
Stare (patologica) manifestata prin indiferenta totala fata de cele din jur, provocata de o slabire fizica sau psihica extrema; lipsa de interes pentru orice activitate; apatie. /<lat. $prostratio, ...onis, prostration$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*prostratie
Stare patologica manifestata prin inflamarea tesuturilor din jurul unei articulatii. [Sil. ] /<fr.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*periartrita
Stare patologica, manifestata prin ingrosarea si intarirea pielii. /<fr.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*sclerodermie
Stare patologica manifestata prin insuficienta coronariana care preceda infarctul miocardic. /<germ. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*preinfarct
Stare patologica manifestata prin intepenirea brusca a muschilor si prin incetarea unor functii cerebrale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - atac].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*catalepsie
Stare patologica manifestata prin oboseala intensa si slabiciune; lipsa de putere fizica si psihica. [G.-D. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*astenie
stare patologica manifestata prin obsesia unei singure idei. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*monomanie
Stare patologica manifestata prin obsesia unei singure idei. Pasiune, manie exclusiva. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - nebunie].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*monomanie
Stare patologica manifestata prin prezenta peste limita a porfirinei in sange si excretarea ei in urina. /<fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*porfirie
Stare patologica manifestata prin scaderea sau disparitia tonusului sistemului nervos. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nerv, - lovire].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*neuroplegie
Stare patologica manifestata prin senzatie de foame exagerata. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*bulimie
stare patologica manifestata prin suprimarea sensibilitatii si a motricitatii. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*catalepsie
Stare patologica manifestata prin tendinta impulsiva de a se arunca in apa, de a se sinucide prin inec. /<fr.(by 12W5S5e6r14g14i8o)*hidromanie
Stare patologica manifestata printr-o ingrasare anormala. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*obezitate
stare patologica manifestata printr-o ingrasare anormala. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*obezitate
Stare patologica manifestata printr-o pigmentare anormala a pielii ca urmare a unor afectiuni. /<fr. (by 10W10S3e3r4g12i12o)*melanodermie
Stare patologica manifestata printr-o sensibilitate exagerata a unui organ de simt. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*hiperestezie
stare patologica pe fondul careia apar accese de dipsomanie. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*dipsopatie
stare patologica prin incetineala in evacuarea continutului intestinului gros; coprostaza. (< fr. )(by 13W13S6e7r7g15i1o)*constipatie
stare patologica prin scaderea sau disparitia tonusului sistemului nervos. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*neuroplegie
Stare patologica provocata de anumite leziuni ale sistemului nervos si manifestata prin incapacitatea de a face miscari voluntare. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*paralizie
Stare patologica, provocata de consumul abuziv al ceaiului de mare concentratie. /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*teism
Stare patologica provocata de lipsa cantitatii necesare de oxigen in tesuturile organismului. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*anoxie
stare patologica provocata de o variatie brusca de presiune. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*barotraumatism
Stare patologica provocata de o variatie brusca de presiune. [< fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*barotraumatism
Stare patologica provocata de paduchi pe pielea corpului omenesc. /<fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*pediculoza
stare patologica provocata de scaderea presiunii atmosferice. (< engl. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hipobaropatie
stare patologica provocata de schimbarile presiunii atmosferice. (< engl. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*aeropatie
Stare patologica rezultata din introducerea excesiva in organism a cocainei. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*cocainomanie
Stare patologica rezultata in urma unor eforturi exagerate, incorect dozate. [< + , dupa fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*supraantrenament
Stare, pozitie, asezare, ansamblu de imprejurari in care se afla la un moment dat o tara, un popor etc. din punct de vedere economic, politic si social. = a corespunde pe deplin unei sarcini incredintate. Loc, stare pe care o are cineva in viata sociala. Stare a unei persoane in raport cu conditia sa (economica, sociala etc.) sau cu interesele sale. Dare de seama, raport (asupra unei stari de fapt, a unui inventar etc.). Asezare, pozitie a unei localitati, a unui teren etc.; situare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*situatie
Stare prospera, infloritoare; bunastare, imbelsugare. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*prosperitate
Stare prospera; situatie infloritoare. /<fr. lat. $prosperitas, ...atis$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*prosperitate
Stare provocata de consumul excesiv de alcool; betie. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $ebrietas, ...atis$(by 11W12S12e5r6g14i14o)*ebrietate
Stare psihica anormala sub imperiul careia cineva crede ca percepe lucruri sau situatii care de fapt nu exista; vedenie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*halucinatie
stare psihica anormala, sub imperiul careia cineva percepe lucruri sau situatii inexistente. produs al acestei stari; nalucire, vedenie. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*halucinatie
Stare psihica bolnavicioasa manifestata prin obsesia unei idei fixe. Obsesie, preocupare exclusiva pentru ceva; ciudatenie, toana. [Gen. / cf. fr. , lat. , gr. - furie].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*manie
Stare psihica morbida, caracterizata prin alternarea starilor de buna dispozitie cu cele de depresiune. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cerc, - stare de spirit].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ciclotimie
Stare psihica morbida, manifestata prin nehotarare extrema, obsesii si fobii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - suflet, - slabiciune].(by 15W1S9e9r3g3i3o)*psihastenie
Stare psihica, neobisnuita in care se afla o persoana hipnotizata. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*transa
Stare psihica patologica, manifestata prin tendinta de a prezenta drept reale unele fapte sau realitati imaginare; mitomanie. [Sil. ] /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*confabulatie
stare psihica produsa pe cale psihogena de catre medic, de tratament sau de conditiile spitalizarii. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*iatrogenie
stare psihica si uneori fizica ce apare in urma interactiunii dintre organism si un medicament. (< farmaco dependenta)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*farmacodependenta
Stare psihologica constand in tulburarea vorbirii, care se manifesta prin repetarea involuntara a unuia sau a mai multor cuvinte dintr-o fraza. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*palilalie
stare, spirit gregar. conceptie potrivit careia tendinta unor specii de a se aduna in turme, inclusiv in grupuri umane, s-ar explica prin existenta unui spirit gregar. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*gregarism
Stare sufleteasca apasatoare cauzata de o pierdere irecuperabila, de o situatie disperata etc.; durere sufleteasca adanca; jale [ G. D. Sil. ] /<sl. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*jelanie
Stare sufleteasca apasatoare cauzata de o pierdere irecuperabila, de o situatie disperata etc.; durere sufleteasca adanca; jelanie. [G.-D. ] /<sl. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*jale
stare sufleteasca apasatoare; mahnire, amaraciune; melancolie; (p. ext.) regret. (dupa fr. , it. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tristete
Stare sufleteasca (patologica) de tristete (asociata cu neliniste); descurajre, deprimare(by 9W2S2e11r11g4i5o)*stare
Stare sufleteasca provocata de savarsirea unei fapte nesocotite sau de o nereusita. /<sl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*tanga
staretesc, vb.IV. Intranz. A conduce o manastire in calitate de staret. - Din .(by 3W3S12e12r5g6i14o)*stareti
Staret, superior al unei manastiri catolice de calugari. Titlu onorific care se da unor clerici catolici. [< it. , cf. lat. ]. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*abate
s. targ, (la orientali) bazar, (inv.) targoviste. $(Isi vinde produsele la ....)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*piata
s. targovet, (livr.) citadin, (pop. si fam. depr.) nadragar, pantalonar, (pop. si depr. sau ir.) domn, surtucar, (inv.) cetatean, pargar.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*orasean
s. targ, targuiala, (rar) precupetire, (reg.) tocma. $(... a tinut mult.)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tocmeala
s. tarla, (rar) oierie, (reg.) bacie, casarie, coliba, mandra, mutare, odalac, salas, (prin Transilv., Ban. si vestul Munt.) staul. $(O ... de oi, la munte.)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*stana
s. tarnuiala, tarnuire, (prin Munt.) tarsuiala, tarsuit. $(...ul strazii.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*tarnuit
s. tartacuta, talv, (reg.) bostanel, catruna, ciugai, curcubeta, lupoaie, samantar, saraboi, troaca. (reg.) curcubeta. talv, (Olt.) troaca. $(Tine apa in ....)craniu$.(by 6W6S14e15r15g8i9o)*tigva
s. tartacuta, tigva, (reg.) bostanel, catruna, ciugai, curcubeta, lupoaie, samantar, saraboi, troaca. tigva, (Olt.) troaca. $(Tine apa in ....)(... pentru tras vinul din butoi.)$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*talv
Staruinta; neclintire; tenacitate; perseverare. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 2W2S11e11r4g5i5o)*perseverenta
staruinta, perseverenta. (spec.) rugaminte, cerere insistenta. (< fr. , it. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*insistenta
staruitor, perseverent. care ramane acelasi, nu se dezminte; constant, consecvent. (< sustine)(by 10W10S3e4r12g12i5o)*sustinut
Staruitor, perseverent. Care ramane acelasi, nu se dezminte; constant, consecvent. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*sustinut
...sta (...sti, ...ste) i f Adept al malthusianismului. [Sil. ] /+ suf. $...ist$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*malthusianist
stat a carui putere economica si militara este mult superioara celei a altor state. (dupa fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*supraputere
stat african, situat in partea centrala si de est a continentului african, avand capitala la Libreville(by 10W10S3e4r12g12i6o)*stat
s. tata-mare, (pop.) bun, bunel, (inv. si reg.) mos, (reg.) bat, taica, (Mold. si Dobr.) tete, (inv.) deadiu, papuca, (in limbajul copiilor) tataie.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*bunic
(stat, armata) care participa la razboi alaturi de un aliat. (< fr. )(by 10W11S4e4r4g13i13o)*cobeligerant
stat, armata, trupa etc. care ia in stapanire un teritoriu, un oras strain. cel care ocupa un loc, o masa etc. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ocupant
Stat care facea parte din Imperiul britanic (azi din Commonwealth), depinzand de metropola si avand numai formal o oarecare autonomie. [Pron. , pl. / < fr., engl. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*dominion
Stat formal independent, care depinde din punct de vedere economic si politic de un alt stat. /(by 14W7S7e1r1g9i9o)*semicolonie
s. tatica, (reg.) leiculita, leicusoara, lelica, lelicuta, lelisoara. v.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*lelita
s. tatic, (pop.) taiculean, taiculita, taicusor, tatuc, tatut, (reg.) tatuica, tatuluc, tatulut, tatusor.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*taicuta
Statie de autobuze. Statie de intretinere a vehiculelor automobile. [Et. incerta].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*autostatie
Statie de cale ferata; cladirea si instalatiile dintr-o astfel de statie. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gara
statie de cale ferata. o ~ maritima (sau fluviala) = ansamblu cladirilor si instalatiilor portuare amenajate pentru imbarcarea-debarcarea marfurilor si calatorilor. (< fr. )(by 13W13S14e7r7g1i1o)*gara
Statie de intretinere a autoturismelor. [Var. s.n. / < engl. ].(by 6W6S6e15r15g8i9o)*autoservice
Statie de intretinere (si reparare) a autoturismelor. /Cuv. engl.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*autoservice
Statie de radioemisiune. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. , engl. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*radiostatie
Statie de radio fixa care emite semnale speciale si serveste la dirijarea navigatiei aeriene si maritime; radio-far. [Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*radiobaliza
Statie de radio fixa, care transmite semnale speciale si serveste la dirijarea navigatiei aeriene si maritime; radiobaliza. [Sil. ] /<fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*radiofar
statie (de salvare etc.) cu un numar redus de autovehicule. (< micro^1 statie)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*microstatie
Statie mica de cale ferata, unde nu opresc decat trenuri locale si care nu are de obicei linii de incrucisare. Oprire, popas. [Cf. germ. , fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*halta
statie particulara de radiodifuziune, instalata fara autorizatie pe un vas ancorat la limita apelor teritoriale ale unei tari. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*radiopirat
statie radio ale carei semnale permit stabilirea punctului radiogoniometric. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*radiofar
Statie secundara, auxiliara, intermediara. [Gen. / < + , dupa fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*substatie
Stat in care puterea executiva este exercitata de organe alese public (si periodic). Forma de guvernamant in care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe un timp determinat; tara care are o forma de guvernamant de acest tip. [Gen. / < it. , fr. , cf. lat. ](by 14W7S8e1r1g10i10o)*republica
Stationare intr-un loc (plat), in corturi, a unei unitati militare sau a unor turisti, vanatori etc. Loc unde s-a instalat o unitate militara in corturi. Materiale folosite pentru o asemenea operatie militara. [< fr. ].(by 3W12S12e12r6g6i14o)*campament
stationare temporara a unei (aero)nave pentru aprovizionare, control, reparatie, pentru debarcarea sau imbarcarea calatorilor etc.; (p. ext.) oprire. port, localitate unde se face aceasta oprire. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*escala
Stationare vremelnica (a trupelor in mars) intr-o localitate; loc unde sunt cantonate trupe. Loc amenajat special pentru antrenamentul sportivilor. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*cantonament
statiune de supraveghere, inregistrare si transmitere automata, prin circuit telefonic, a nivelului apelor. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*limnifon
(stat.) media produsilor termenilor omologi a doua variabile corelate. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*covarianta
(Stat, natiune) care se afla in razboi. [< fr. , cf. lat. < - razboi, - a purta].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*beligerant
Stat, oras antic considerat in raport cu coloniile pe care le-a intemeiat. Stat considerat in raport cu coloniile sale. Oras mare, de obicei capitala unei tari. Resedinta unei arhiepiscopii catolice. [< fr. , cf. lat., gr. < gr. - mama, - oras].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*metropola
Statornicie, credinta (in convingeri, in sentimente etc.); devotament. Exactitate (in prezentarea, in reproducerea unui text etc.). [Cf. fr. , lat. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*fidelitate
stat, teritoriu care facea parte din imperiul britanic (azi din Commonwealth), bucurandu-se de o anumita independenta. (< fr., engl. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*dominion
Statueta de pamant ars care s-a gasit in necropolele din Tanagra. [Pl. / < fr. , cf. - sat in Beotia, Grecia)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tanagra
Statuie ale carei extremitati sunt facute din piatra sau din marmura, iar corpul din alte materiale. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. gr. - extremitate, - piatra].(by 2W3S11e5r5g13i14o)*acrolit
statuie antica greceasca reprezentand o fata tanara intr-un drapaj bogat si tinand in mana dreapta o floare, o pasare, sau un obiect. (< fr., gr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*kore
statuie antica greceasca reprezentand un tanar atlet nud, in pozitie frontala, cu bratele intinse pe langa corp si cu un picior putin scos inainte. (< fr., gr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*kouros
Statuie a zeitei Atena aflata in cetatea Troia, socotita ca ocrotitoare a cetatii. Ocrotire, paza, aparare. [Pron. , var. s.n. / < fr., lat. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*paladiu
Statuie ce reprezinta o femeie care sustine o coloana. [Sil] /<fr. , lat. (by 13W14S7e7r1g1i10o)*cariatida
statuie cu extremitatile din piatra sau marmura, iar corpul din alt material. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*acrolit
Statuie de o marime si de o maretie uimitoare. Om de o statura si de o putere neobisnuita; urias; fiinta (sau obiect) de proportii uriase. [Pl. , (s.n.) / < lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*colos
Statuie mica, servind, mai ales, la impodobirea interioarelor. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*statueta
statuie reprezentand o femeie care sustine o cornisa etc., ca o coloana. (< fr. , lat. , gr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*cariatida
Statuie reprezentand un barbat, folosita ca element de sustinere in locul unei coloane. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*atlant
Statuie sculptata in trunchiul copacilor din epoca arhaica a Greciei antice. (din fr., gr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*xoanon
Statuie sculptata in trunchiul copacilor din epoca arhaica a Greciei antice. [< fr., it., gr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*xoanon
statuie, tablou repezentand pe Madona cu Isus mort, coborat de pe cruce. (< it. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*pieta
s. tava, (reg.) tabla, (Mold.) tabla. $(... incarcata cu bunatati.)(MUZ.;chimval$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*tipsie
stavilar de lemn la capatul unui iaz, folosit pentru a regla debitul si eventual a seca iazul.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*stavilar
STAVROPIGHIE, stavropighii, s.f. Mnstire care depinde direct de patriarhie./ < ngr. stavropighia(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stavropighie
stea a carei stralucire creste brusc, pentru a scadea apoi incet si adesea cu fluctuatii. (< fr., lat. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*nova
Stea cazatoare din directia constelatiei Perseu. [Pron. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*perseida
-ste, adj. Care sustine liberalismul, care adera la liberalism. suf. (by 9W9S2e2r3g11i11o)*liberalist
Steag de razboi cu partea libera despicata (care reproducea stema posesorului, avand insa de obicei axul longitudinal al reprezentarilor heraldice perpendicular pe lance). Insemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievala). [< it. ].(by 10W3S12e12r5g6i6o)*gonfalon
Steag de razboi; drapel. Tabara, front. Simbol de lupta, de infratire. Portiune din corola leguminoaselor alcatuita din corola cea mai mare. [Pl. [< it. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stindard
steag de razboi in evul mediu, cu partea libera despicata (care reproducea stema posesorului). insemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievala). (< it. )(by 15W15S15e9r9g2i3o)*gonfalon
Steag turcesc constand dintr-o lance rosie cu semiluna in varf, cu cozi albe de cal, prinse de ea, care constituia un semn distinctiv al puterii si al rangului. /<turc. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*tui
s. teama, temere, (livr., fam. si depr.) poltronerie, (frantuzism) aprehensiune, (rar) temut, (pop.) pasare, (inv. si reg.) scarba, (inv.) stideala, stidinta, stidire, teamat, tematura, temoare, (latinism inv.) timoare, (arg.) tarsala, tarsa. $(Nu simtea nici un pic de ....)sperietura$.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*frica
Steaua nautica alfa Piscis (Pestele) Australis, marimea 1,3; in araba "Gura pestelui de Sud".(by 1W2S10e10r3g4i4o)*fomalhaut
Stea variabila, a carei stralu-cire creste brusc si apoi scade treptat pana la intensitatea initiala. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*nova
Stea variabila exploziva care este de sute de ori mai stralucitoare decat o nova. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*supernova
STECAR s. n. Piesa montata la capatul unui cablu electric (cu doi conductori electrici); stecar suco piesa montata la capatul unui cablu electric (cu trei conductori electrici: faza, nul si impamintare)care face contactul dintre un aparat electric si priza de curent; (2)Stecar trifazic piesa montata la capatul unui cablu electric (cu patru sau cinci conductori electrici: faza R, faza S, faza T, nul si impamintare) (3)Triplu stecar = dispozitiv pentru racordarea simultana a trei stecare la aceeasi priza. (< germ. Stecker)(by 13W6S6e14r15g8i8o)*stecar
Stegulet (de lance, de catarg etc.). Banda de hartie lipita in jurul unei cutii, unei carti etc. Banda de panza care se poarta la brat ca semn de recunoastere, pentru a arata ca cel care o poarta are anumite insarcinari etc. [< fr. , it. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*banderola
s. Tehnologia informatiei; acronim (scris doar cu majuscule) pentru englezescul insemnand "tehnologia informatiei" . Cand insoteste un substantiv are valoare adjectivala (, etc. - care priveste tehnologia informatiei). [ < engl. IT ](by 12W12S6e6r14g15i8o)*it
s. teiulet. pristolnic, (reg.) crucea-painii, floarea-crucii. (reg.) trandafir-galben.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*teisor
s. teleaga, (reg.) tarabuta, toliga. $(... pentru poveri usoare.)(TEHN.)(Pe ... se reazema grindeiul plugului.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*cotiga
Stema, blazon. Placa de metal sau din alt material, de obicei in forma de scut, care poarta anumite insemne. Loc incadrat de decoratii si de ornamente pe care se sculpteaza piese heraldice sau inscriptii. [Pl. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*ecuson
[STEND-BAI] 1. (fin.) intelegere dintre o banca si client, potrivit careia banca acorda acestuia dreptul de a obtine credite succesiv, dupa nevoi, intr-o perioada convenita (3 la 5 ani). 2. (la aparatele electronice) indicatie de stare intre inchis si deschis. (< engl. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*standby
Stenografiere a vorbirii cuiva, urmata de dactilografierea directa a textului. [G.-D. ; Sil. /<fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*stenodactilografie
stenografie urmata de transpunerea in scriere curenta cu ajutorul masinii de scris. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*stenodactilografie
s. tepusa, (Transilv. si Ban.) taparuie. (... v. ghimpe, maracine, spin, tepusa, (reg.) steap. v. ghimpe. $(... la arici.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*teapa
s. terapie, terapeutica. $(... intensiv al unei boli.)ingrijiremedicatie(FON.) transformare$.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*tratament
Stercoral. // Pasare palmipeda din marile arctice care se hraneste cu pestii smulsi altor pasari; lup-de-mare. [Cf. fr. ].(by 11W12S12e5r6g14i14o)*stercorar
Stereotipar. Cliseu metalic obtinut prin procedeul stereotiparului. Instalatia si incaperea in care se lucreaza stereotiparul intr-o tipografie. Simptom al unor boli mintale manifestat prin repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte sau miscari. Stereotipism. [Gen. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*stereotipie
Stereotipist. // Procedeu de multiplicare a zatului sau a cliseelor tipografice prin turnare in forme solide; stereotipie. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*stereotipar
Sterilizant. // Aparat pentru |sterilizarea|steriliza| instrumentelor medicale, a pansamentelor etc. [Cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sterilizator
sterilizare a alimentelor prin incalzire repetata la 60-70 ^0C si raciri succesive. (dupa fr. )(by 11W11S12e5r5g13i14o)*tindalizare
Sterilizare termica. Mod de conservare a produselor din fructe, ciuperci etc. cu ajutorul caldurii. (by 5W14S14e8r8g1i2o)*termosterilizare
s. termen, (pop.) soroc, (prin Ban.) roc, (inv.) diorie, vadea. $(Polita a ajuns la ....)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*scadenta
s. termen, vorba, (livr.) verb, vocabula, (pop.) zicere, (reg.) boace, (inv.) glas, grai, limba, parola, vorbire, voroava. $(Un ... nou intrat in limba.)cuvant imitativonomatopeetextconferintadiscurscazanieinterventiecuvant introductivintroducere; cuvant inainteprefataafirmatieangajamentglaspretext$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*cuvant
Sterol care se gaseste in tesuturile animale si vegetale; ergosterina. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*ergosterol
sterol continut in boabele de grau, care, prin iradiere, se transforma intr-o substanta asemanatoare vitaminei D. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sitosterol
Sterol continut in boabele de grau, care, prin iradiere, se transforma intr-o substanta asemanatoare vitaminei D. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sitosterol
sterol din tesuturile animale si vegetale care, prin iradiere cu radiatii ultraviolete, se transforma in vitamina D^2. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ergosterol
Sterol prezent in ciuperci si in unele mucegaiuri, cu rol important in procesele celulare esentiale. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*micosterol
Sters, mat, spalacit; fara relief, fara culoare; monoton. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*tern
s. tesere. $(...ul panzei.)(Invata ...ul.) v. = tesut acoperitor; tesut meriste-mic; v. tesut embrionar; = tesut fundamental.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*tesut
-ste, s.m. si f. Specialist in lingvistica. [Var.: s.m. si f.] - Din fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*lingvist
s. textila. $(... de in.)(... pentru o rochie.)(O stofa cu ... deasa.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*tesatura
s. tezaur, (inv.) cula, hazna, tezaurariat, camara domneasca. $(In ... se pastra averea tarii.)(... era institutia care administra tezaurul tarii.)$(by 9W2S2e10r11g4i4o)*vistierie
Sticla colorata in albastru de oxidul de cobalt. Nume dat culorilor folosite in heraldica. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*smalt
Sticla cu insusiri speciale, foarte putin dispersiva, din care se confectioneaza lentile divergente. [Pron. / < engl., fr. ]. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*crown
Sticla cu rezistenta marita, folosita pentru parbrize si ferestre la autovehicule. /<germ. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*securit
Sticla de calitate inalta, din care se fac imitatii de pietre pretioase. /<fr. germ. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*stras
Sticla de fabricatie speciala, de calitate superioara, transparenta si incolora. Obiect confectionat dintr-o astfel de sticla. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o roca) care are de la natura o forma geometrica de poliedru. = forma naturala cristalizata, pura, a silicei. // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) cristal", "de cristal". [Pl. / < gr. - gheata, cf. it. , fr. , germ. ]. (by 13W6S6e7r15g15i9o)*cristal
sticla de siguranta, foarte rezistenta, care la lovire nu produce cioburi. (< germ. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*securit
Sticla de siguranta foarte rezistenta, care la lovire se crapa, dar nu produce cioburi. [< germ. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*securit
Sticla foarte rezistenta la variatii bruste de temperatura, din care se construiesc aparate de laborator. [< fr. - nume comercial].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pirex
Sticla mica prevazuta cu o tetina, servind la alaptarea artificiala a sugacilor. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*biberon
sticla rezistenta la variatii bruste de temperatura, pentru aparate de laborator. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pirex
Sticla rezistenta la variatiile bruste de temperatura, din care se fac obiecte de laborator. [< engl. , cf. germ. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*duran
sticla rezistenta la variatiile bruste de temperatura, din care se fac obiecte de laborator. (< engl. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*duran
Sticla sintetica folosita la imitarea diamantelor. [Pron. / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*similidiamant
Sticla speciala prin care pot patrunde razele ultraviolete, folosita la confectionarea unor aparate optice. [Sil. /<germ. , fr. (by 11W11S12e5r5g13i14o)*uviol
sticla transparenta pentru radiatiile ultraviolete, folosita la aparate optice. (< germ. , fr. )(by 13W6S7e15r9g9i2o)*uviol
Sticla, vas care are la gura un sfarc de cauciuc; se foloseste la hranirea artificiala a sugarilor. [< fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*biberon
Sticlos, vitros. = corp vitros; = membrana care contine umoare hialoida. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*hialoid
Sticluta (inchisa ermetic) in care se tin medicamente, parfumuri etc. / < fr. ].(by 12W6S6e6r15g15i8o)*flacon
s. tigaret, tigareta, (Ban. si Transilv.) sipca. $(Fumeaza cu ....)tabachera$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*porttigaret
Stiinta a cultivarii florilor. Ramura a geografiei plantelor care studiaza raspandirea florei pe glob. [< fr. , germ. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*floristica
Stiinta a demonstratiei, a formelor si a legilor gandirii, ale rationarii juste. (sau ) = ramura a logicii care foloseste in cercetare procedeul logic-matematic; logistica. = disciplina care cerceteaza produsele activitatii stiintifice; ipoteze, teorii, concepte etc. Gandire justa, rationament temeinic. Cerinta fireasca, temei, ratiune. [Gen. / cf. fr. , it., lat. , < gr. - ratiune].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*logica
Stiinta a eficientei economice, ingloband totalitatea tehnicilor si metodelor moderne referitoare la livrarea marfurilor de la producator la cumparator, in ceea ce priveste atat desfacerea propriu-zisa (organizarea magazinelor), cat si depozitarea, transportul, asigurarea, sondarea si prospectarea pietei etc. [< engl. < - piata].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*marketing
stiinta a istoriei care se ocupa cu descifrarea si cu studiul textelor vechi etc. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*paleografie
stiinta anatomiei, fiziologiei si mecanicii miscarilor musculare ale omului. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*chineziologie
Stiinta anatomiei, fiziologiei si mecanicii miscarilor musculare ale omului. [Pron. , scris si / < fr. , cf. gr. - miscare, - stiinta].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*chineziologie
stiinta a numerelor, care, apeland la complicate legi ale matematicii astrale, serveste astrologilor pentru definirea destinului uman. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*numerologie
Stiinta aplicata care se ocupa cu determinarea elementelor economice si juridice caracterizand proprietatea funciara. Totalitatea lucrarilor care se efectueaza pentru determinarea exacta a unor proprietati funciare; serviciile care efectueaza aceste lucrari. Registru oficial in care sunt inscrise proprietatile funciare. [Pl. / < fr. , cf. gr. - registru].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cadastru
stiinta aplicata care studiaza forma si dimensiunile Pamantului, pentru intocmirea hartilor si planurilor. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*geodezie
Stiinta aplicata care studiaza forma si dimensiunile Pamantului si intocmirea hartilor cu ajutorul unor operatii geometrice si trigonometrice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pamant, - a imparti].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*geodezie
Stiinta aplicativa care se ocupa cu prelucrarea rationala si automata a informatiilor [in DN]. Domeniu de cercetare care se ocupa de bazele stiintifice ale activitatii de informare si documentare; teoria informarii stiintifice; informatologie. [< fr. ].(by 2W11S11e11r5g5i13o)*informatica
Stiinta a procedeelor si mijloacelor de fabricare si de prelucrare a materialelor. Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operatiilor etc. folosite pentru obtinerea unui anumit produs. Tehnica. [Gen. / < engl. , fr. , cf. gr. - arta, - studiu].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*tehnologie
Stiinta a semnelor de comunicare si a comportamentului animalelor. (din fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*zoosemiotica
Stiinta auxiliara a geofizicii care studiaza fenomenele atmosferice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - meteor, - studiu].(by 1W2S2e10r10g4i4o)*meteorologie
Stiinta avand ca obiect cauzele tehnice, economice si sociale care accelereaza dezvoltarea lumii moderne, precum si prevederea situatiilor care pot decurge din influentele lor conjugate. V. [< fr. ].(by 3W3S11e12r12g5i6o)*prospectiva
Stiinta avand ca obiect stabilirea principiilor si legilor de clasificare a organismelor vii. Stiinta legilor de clasificare. Studiul unei grupe de plante sau de animale privind descrierea si clasificarea speciilor. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - ordine, - lege].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*taxonomie
Stiinta avand ca obiect un sistem formalizat de matematici; teoria demonstratiilor matematice. [Gen. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*metamatematica
stiinta ca fenomen social, dezvoltarea si structura acesteia, organizarea, locul si rolul ei in societate, optimizarea cercetarii stiintifice; stiinta despre stiinta; scientologie. (cf. , stiinta)(by 5W6S14e14r15g8i8o)*scientica
Stiinta care are ca obiect studierea activitatii psihice a omului, a starii si a insusirilor sale psihice. Structura psihica a unui individ, a unei colectivitati. = latura a vietii sociale a societatii care, impreuna cu ideologia si cu stiintele naturii, alcatuieste constiinta sociala; = disciplina care isi propune examinarea structurilor psihologice definitorii pentru crearea si receptarea valorilor artistice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - suflet, - studiu].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*psihologie
Stiinta care are ca obiect studiul alimentelor. [Gen. , var. s.f. / < fr. , it. , cf. gr. - aliment, - studiu].(by 8W2S2e10r10g11i4o)*sitiologie
stiinta care detecteaza si analizeaza ultrasunetele prezente la suprafata globului terestru. (< fr. )(by 4W4S4e13r13g6i7o)*geoacustica
Stiinta care, folosind calculul probabilitatilor, studiaza fenomenele de masa din punct de vedere cantitativ. = ramura a matematicii care elaboreaza notiunile si metodele specifice studiului statistic al colectivitatilor. Numaratoare, socoteala, recensamant. Evidenta numerica a unor fenomene izolate sau de masa. [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*statistica
Stiinta care inglobeaza cunostintele referitoare la cultivarea sistematica a pamantului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - camp, - lege].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*agronomie
Stiinta care inglobeaza cunostinte referitoare la cultivarea sistematica a pamantului. 2 /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*agronomie
stiinta care preconizeaza pentru cercetarile arheologice folosirea metodelor si aparatelor de care face uz geofizica. (< arheo /geo/fizica)(by 14W8S8e1r2g10i10o)*arheofizica
Stiinta care se ocupa cu descifrarea si cu studiul scrisului vechi din manuscrise, de pe harti etc. [Gen. , - a scrie].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*paleografie
Stiinta care se ocupa cu descifrarea si interpretarea inscriptiilor. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*epigrafie
Stiinta care se ocupa cu determinarea varstei plantelor lemnoase pe baza studiului inelelor anuale formate prin cresterea in grosime a radacinii si tulpinii. [Gen. / < germ. , cf. gr. - arbore, - timp, - stiinta].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dendrocronologie
stiinta care se ocupa cu experimentarea si cultivarea soiurilor de vita de vie. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*ampelologie
Stiinta care se ocupa cu infrumusetarea fizica a corpului omenesc cu ajutorul medicinei estetice si a culturii fizice. [Sil. ] /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*cosmiatrie
Stiinta care se ocupa cu interpretarea textelor vechi (biblice). [G.-D. /<fr. germ. (by 13W13S7e7r7g1i1o)*hermeneutica
Stiinta care se ocupa cu legile de manifestare a vietii. [< fr. , cf. gr. - viata, - norma].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*bionomie
Stiinta care se ocupa cu metodele de previziune a viitorului. [G.-D. ] /Din (by 3W12S12e5r6g14i14o)*viitorologie
Stiinta care se ocupa cu originea, modul de viata, cultura si obiceiurile popoarelor. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*etnografie
Stiinta care se ocupa cu stabilirea legilor de clasificare si de sistematizare a domeniilor din realitate cu o structura complexa; taxologie. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*taxonomie
Stiinta care se ocupa cu stabilirea legilor de clasificare si de sistematizare a domeniilor din realitate cu o structura complexa; taxonomie. /<fr. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*taxologie
Stiinta care se ocupa cu studierea limbii, istoriei si culturii siriene. /<germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*sirologie
Stiinta care se ocupa cu studierea popoarelor disparute. [Gen. / < fr. , cf. gr. - vechi, - popor, - studiu].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*paleoetnologie
Stiinta care se ocupa cu studiul actiunii legilor biologice asupra culturii plantelor si cresterii animalelor. [G.-D. ; Sil. ] /+ (by 4W13S13e6r7g15i15o)*agrobiologie
Stiinta care se ocupa cu studiul amenajarii localitatilor orasenesti existente, precum si cu proiectarea de noi orase. / + suf. ...(by 11W11S5e5r13g14i7o)*urbanistica
Stiinta care se ocupa cu studiul astrilor si cu legile miscarii lor. [Gen. / cf. fr. , lat., gr. < gr. - astru, - lege].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*astronomie
Stiinta care se ocupa cu studiul biocenozelor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*biocenologie
stiinta care se ocupa cu studiul caracterelor etnice, cu structura si evolutia popoarelor. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*etnologie
Stiinta care se ocupa cu studiul cartilor din punctul de vedere al formelor in care se prezinta, al istoricului lor etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - carte, - studiu].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*bibliologie
Stiinta care se ocupa cu studiul cartilor sub aspectul publicarii, difuzarii si comercializarii lor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*bibliologie
Stiinta care se ocupa cu studiul cauzelor, conditiilor si caracteristicilor mortii. /<fr. (by 11W11S5e5r5g14i14o)*tanatologie
Stiinta care se ocupa cu studiul complex al oceanului planetar. [Pron. , gen. / < germ. , cf. gr. - ocean, - stiinta].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*oceanologie
Stiinta care se ocupa cu studiul compozitiei, structurii si al proprietatilor substantelor, precum si al transformarilor lor. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. , lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*chimie
Stiinta care se ocupa cu studiul conditiilor meteorologice in scopul folosirii lor in agricultura. /<fr. , germ. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*agrometeorologie
Stiinta care se ocupa cu studiul conservarii documentelor, cu stabilirea valorii lor istorice, precum si cu organizarea arhivelor. [G.-D. ] /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*arhivistica
Stiinta care se ocupa cu studiul corpurilor ceresti, a legilor miscarii lor si a Universului. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 8W1S2e10r10g11i4o)*astronomie
Stiinta care se ocupa cu studiul creatiei folclorice; folclor . [Cf. germ. , rus. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*folcloristica
Stiinta care se ocupa cu studiul cultivarii si ingrijirii pomilor fructiferi. [Gen. / < fr. , cf. lat. - fruct, gr. - studiu].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*pomologie
Stiinta care se ocupa cu studiul culturii si civilizatiei japoneze. /<germ. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*japanologie
Stiinta care se ocupa cu studiul culturii si civilizatiei tracilor. [G.-D. ] /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*tracologie
Stiinta care se ocupa cu studiul dirijarii si controlului la distanta a diferitelor procese (tehnice, biologice etc.) prin mijloace de telecomunicatie. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*telemecanica
Stiinta care se ocupa cu studiul, explorarea si cercetarea viitorului; stiinta a previziunii, stiinta viitorului; viitorologie. V. [Gen. / < fr. , germ. , cf. lat. - viitor, gr. - stiinta].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*futurologie
Stiinta care se ocupa cu studiul fenomenelor vietii. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*biofenomenologie
Stiinta care se ocupa cu studiul fenomenelor vulcanice. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*vulcanologie
Stiinta care se ocupa cu studiul fermentilor, enzimelor; enzimologie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ferment, - studiu].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*zimologie
Stiinta care se ocupa cu studiul formei si dimensiunilor Lunii. /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*selenodezie
Stiinta care se ocupa cu studiul formelor de relief de pe Pamant si de prezentare a acestora pe planuri si harti. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*geodezie
Stiinta care se ocupa cu studiul general al semnelor si al sistemelor de semne. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 7W1S1e9r9g10i3o)*semiotica
Stiinta care se ocupa cu studiul genezei, evolutiei si componentei solurilor. [G.-D. ] /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*pedologie
Stiinta care se ocupa cu studiul identificarii si clasificarii organismelor vegetale si animale. 2 /<fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*sistematica
Stiinta care se ocupa cu studiul inscriptiilor vechi. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*epigrafie
Stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata. 2 /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*ecologie
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei, culturii, literaturilor si limbilor turcice. /<germ. (by 12W12S5e6r6g14i14o)*turcologie
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei, culturii si artei evului mediu. [Sil. ] / + suf. $...ica$(by 15W8S8e1r2g10i10o)*medievistica
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei, limbii, literaturii si culturii poporului chinez. 2 /<fr.germ. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*sinologie
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei, literaturii si artei bizantine. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*bizantinologie
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei si descrierii muzeelor, de metodica clasarii, conservarii si prezentarii obiectelor de muzeu, de formare a colectiilor de muzeu. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*muzeografie
Stiinta care se ocupa cu studiul istoriei si teoriei muzicii, cu estetica, cultura muzicala a diferitelor popoare. /<it. , fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*muzicologie
Stiinta care se ocupa cu studiul legilor dezvoltarii si cresterii arborilor si arboretelor. [< fr. , cf. gr. - crestere, - lege].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*auxonomie
Stiinta care se ocupa cu studiul limbii, culturii, literaturii si artei arabe. /<germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*arabistica
Stiinta care se ocupa cu studiul limbii, istoriei si culturii ebraice. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*ebraistica
Stiinta care se ocupa cu studiul limbii si culturii Indiei. /<germ. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*indologie
Stiinta care se ocupa cu studiul limbii si culturii indiene. /<germ. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*indianistica
Stiinta care se ocupa cu studiul limbii si culturii italiene. /suf.$ ...ica$(by 13W6S7e15r15g8i9o)*italienistica
Stiinta care se ocupa cu studiul limbilor, literaturilor si culturilor iraniene. /<germ. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*iranistica
Stiinta care se ocupa cu studiul liniilor directoare ale structurii si evolutiei popoarelor. /<fr. (by 5W5S13e7r7g1i1o)*etnologie
Stiinta care se ocupa cu studiul masurarii vitezei curentilor de aer. /<fr. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*anemometrie
Stiinta care se ocupa cu studiul matematic al sistemelor complexe de dirijare si de comunicatie, precum si cu metodele de prelucrare a informatiei. [G.-D. ] /<fr. engl. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*cibernetica
Stiinta care se ocupa cu studiul materialelor ceramice folosite in electrotehnica. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*electroceramica
Stiinta care se ocupa cu studiul metodelor de instruire si de educare a tinerei generatii. [G.-D. ] /<lat. fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*pedagogie
Stiinta care se ocupa cu studiul metodelor si procedeelor de masurare a viscozitatii. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*viscozimetrie
Stiinta care se ocupa cu studiul mijloacelor si metodelor folosite pentru descoperirea si prevenirea crimelor. /<germ. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*criminalistica
Stiinta care se ocupa cu studiul modificarilor organice provocate de boli. /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*anatomopatologie
Stiinta care se ocupa cu studiul naturii vii si al legilor de dezvoltare a vietii organice. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*biologie
Stiinta care se ocupa cu studiul obiectelor zburatoare neidentificate. /<engl. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*ufologie
Stiinta care se ocupa cu studiul organismelor stravechi. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*paleontologie
Stiinta care se ocupa cu studiul organizarii muzeelor, al conservarii si prezentarii exponatelor dintr-un muzeu; muzeistica. [Pron. , gen. / < fr. , cf. engl. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*muzeologie
stiinta care se ocupa cu studiul organizarii muzeelor; muzeistica. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*muzeologie
Stiinta care se ocupa cu studiul organizarii muzeelor si a pastrarii exponatelor in ele. [Sil. ] /<fr. (by 1W9S10e10r3g3i12o)*muzeologie
Stiinta care se ocupa cu studiul originii, evolutiei si varietatii biologice a omului. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*antropologie
Stiinta care se ocupa cu studiul originii si evolutiei omului. [G.-D. ] /<fr. , germ. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*antropogeneza
Stiinta care se ocupa cu studiul partilor corpului omenesc viu. [Gen. / < fr. , cf. gr. - corp, - studiu].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*somatologie
stiinta care se ocupa cu studiul pedepselor ce sanctioneaza infractiunile penale si cu aplicarea lor. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*penologie
Stiinta care se ocupa cu studiul pietrelor antice gravate. [Gen. / cf. fr. < gr. - gravat, - a descrie].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gliptografie
Stiinta care se ocupa cu studiul pietrelor gravate in antichitate. /<fr. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*gliptografie
Stiinta care se ocupa cu studiul problemelor longevitatii. /<germ. , fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*macrobiotica
Stiinta care se ocupa cu studiul procedeelor de masurare a volumului arborilor. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*dendrometrie
Stiinta care se ocupa cu studiul proceselor chimice si biochimice ce au loc in sol si in plante. /(by 3W12S12e5r5g14i14o)*agrochimie
Stiinta care se ocupa cu studiul proceselor sociale, al relatiilor interumane si al institutiilor din societate. [G.-D. ; Sil.] /<fr. germ. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*sociologie
Stiinta care se ocupa cu studiul productiilor cinematografice. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*filmologie
Stiinta care se ocupa cu studiul profilaxiei si tratarii bolilor, ocrotirii si restabilirii sanatatii omului.ramura a medicinei care se ocupa cu studierea si tratarea bolilor organelor interne. ramura a medicinei care se ocupa cu efectuarea expertizelor si examenelor medicale pentru elucidarea faptelor intr-un proces. ramura a medicinei care studiaza si aplica diferite metode de prevenire a bolilor. medicina care studiaza si trateaza bolile animalelor. [G.-D. ] /<lat. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*medicina
Stiinta care se ocupa cu studiul proprietatilor fizice ale globului pamantesc (fenomenele seismice, magnetice, meteorologice etc.). /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*geofizica
Stiinta care se ocupa cu studiul proprietatilor si al structurii materiei, formelor ei de miscare si de transformare. [G.-D. ] /<gr. lat. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*fizica
Stiinta care se ocupa cu studiul raspandirii in spatiu a obiectelor, a organismelor. [Scris si / < fr. , cf. gr. - regiune, - stiinta].(by 15W8S8e2r2g10i4o)*corologie
Stiinta care se ocupa cu studiul relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si plantele cultivate. [G.-D. ] /<rus. (by 4W12S12e12r6g6i14o)*agrotehnica
Stiinta care se ocupa cu studiul relatiilor dintre functiile auditiva si |fonatorie|fonator|. [Pron. , gen. / cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*fonoaudiologie
Stiinta care se ocupa cu studiul rocilor pe care s-au format soluri arabile. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*agrogeologie
Stiinta care se ocupa cu studiul straturilor superioare ale atmosferei. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*aerologie
Stiinta care se ocupa cu studiul structurii, dimensiunilor si evolutiei universului si al legilor care il guverneaza. [Gen. / cf. fr. , gr. < - univers, - stiinta].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*cosmologie
Stiinta care se ocupa cu studiul structurii si al proprietatilor materiei, cu formele miscarii ei si cu legile generale ale fenomenelor naturii anorganice. = parte a fizicii care studiaza proprietatile fizice ale atomilor; = ramura a fizicii care studiaza proprietatile nucleului atomic. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. , gr. < - natura].(by 15W1S1e9r9g3i3o)*fizica
Stiinta care se ocupa cu studiul structurii si evolutiei scoartei terestre. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*geologie
Stiinta care se ocupa cu studiul structurii solului si cu influenta acestuia asupra plantelor. /<fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*agrologie
Stiinta care se ocupa cu studiul temperaturilor scazute [Pr.: cri-o-] ai(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stiinta
stiinta care se ocupa cu studiul textelor vechi si al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influentelor suferite, al modului in care ni s-au transmis si al autenticitatii, precum si cu editarea lor. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*filologie
Stiinta care se ocupa cu studiul trecutului istoric al societatii omenesti, al stadiului la care a ajuns societatea omeneasca in diverse epoci, pe baza monumentelor, a obiectelor de arta etc., apartinand diferitelor culturi materiale din antichitate, din evul mediu etc., descoperite prin sapaturi. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - vechi, - studiu].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*arheologie
Stiinta care se ocupa cu studiul vestigiilor materiale ale trecutului istoric, descoperite prin sapaturi. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*arheologie
Stiinta care se ocupa cu studiul vinificatiei si al produselor vinicole. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*enologie
Stiinta care se ocupa cu studiul vinurilor si al produselor derivate din vin. [Gen. , scris si , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - vin, - studiu].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*enologie
Stiinta care se ocu-pa cu studiul zborurilor cosmice; astronautica. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*cosmonautica
Stiinta care se ocupa cu studiul zborurilor cosmice; cosmonautica. [G.-D. ] /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*astronautica
Stiinta care se ocupa cu tehnica masuratorilor si a calculelor unor portiuni mici ale suprafetei pamantului vazute in plan orizontal, precum si cu tehnica reprezentarii grafice a acestora. Infatisare, dispozitie, asezare a unui loc, a unui oras etc.; descriere amanuntita a acestei infatisari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - loc, - a scrie].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*topografie
Stiinta care se ocupa in general cu infrumusetarea corpului. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*cosmetologie
stiinta care studiata limbile si literaturile baltice. (< balt/ic/ + -istica)(by 9W10S3e3r11g12i5o)*baltistica
Stiinta care studiaza actiunea si efectul radiatiilor asupra organismelor. /<fr. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*actinobiologie
stiinta care studiaza activitatile, relatiile, institutiile politice. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*politologie
stiinta care studiaza, anatomic si fiziologic, corpul vietuitoarelor. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*somatologie
Stiinta care studiaza animalele sub aspectul conformatiei, structurii, vietii si originii lor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - studiu].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*zoologie
stiinta care studiaza aplicarea cu-nostintelor mineralogice in industrie. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*mineralurgie
Stiinta care studiaza aplicarea cunostintelor mineralogice in industrie. [Gen. / < fr. , cf. fr. , gr. - lucru].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*mineralurgie
stiinta care studiaza aspectele biologice ale psihologiei. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g9i9o)*psihobiologie
Stiinta care studiaza aspectele floristice, ecologice, chimice si biocenotice ale mlastinilor. Malariologie. [Gen. / < fr. , cf. lat. - mlastina, gr. - stiinta].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*paludologie
Stiinta care studiaza aspectele sociale, biologice si medicale ale imbatranirii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - batran, - studiu].(by 7W7S15e1r1g9i10o)*gerontologie
stiinta care studiaza atmosfera si fenomenele atmosferice. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*meteorologie
Stiinta care studiaza atributele ce caracterizeaza zeitatile unei mitologii, necesare artistilor pentru a reprezenta personajele respective. Disciplina care studiaza si interpreteaza reprezentarile folosite in artele plastice. Ramura a paleontologiei care se ocupa cu studiul urmelor de locomotie lasate de vertebrate pe unele sedimente. [< fr. , cf. gr. - imagine, - studiu].(by 2W2S11e11r4g5i5o)*iconologie
stiinta care studiaza calculatoarele in raport cu mediul uman. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ordinatica
stiinta care studiaza caracteristicile fizice, chimice si biologice ale solurilor; agrogeologie. (< fr. )(by 4W13S13e13r7g7i15o)*pedologie
stiinta care studiaza caracteristicile temporale ale fenomenelor biologice. (< germ. )(by 6W14S15e15r8g8i2o)*cronobiologie
stiinta care studiaza cercetarea conditiilor in care se dezvolta plantele, procesele fizice din plante. (< germ. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*agrofizica
stiinta care studiaza cinematograful ca fenomen estetic, social etc. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*filmologie
Stiinta care studiaza clima diferitelor regiuni ale globului terestru si influenta ei asupra vietii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - clima, - studiu].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*climatologie
stiinta care studiaza compozitia mineralogica si resturile faunei si florei globului pamantesc. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*geognozie
Stiinta care studiaza compozitia mineralogica si resturile faunei si florei globului pamantesc. [Gen. / cf. fr. < gr. - pamant, - cunoastere].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*geognozie
Stiinta care studiaza conditiile miscarii si ale repausului corpurilor. = stiinta care studiaza miscarea astrilor. Tehnica procedeelor in care intervin in special fenomene mecanice; mecanotehnica. [Gen. / cf. fr. , cf. gr. - masina].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*mecanica
stiinta care studiaza constitutia chimica a globului terestru. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g8i2o)*geochimie
stiinta care studiaza constitutia interna a globului terestru, precum si evolutia dezvoltarii acesteia. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*geologie
stiinta care studiaza creatiile si traditiile populare. (< antropo psihologie)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*antropopsihologie
stiinta care studiaza creatiile si traditiile populare; demopsihologie. (< fr. )(by 4W12S12e13r6g6i15o)*demologie
Stiinta care studiaza cresterea albinelor; albinarit. [Gen. / < fr. , cf. lat. - albina, - cultivare].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*apicultura
stiinta care studiaza cresterea, imbunatatirea speciilor si exploatarea animalelor domestice. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*zootehnie
Stiinta care studiaza cresterea, imbunatatirea speciilor si exploatarea animalelor domestice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - arta].(by 13W13S14e7r7g1i1o)*zootehnie
Stiinta care studiaza cultura, amenajarea si exploatarea padurilor. [< fr. , cf. lat. - padure, - cultura].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*silvicultura
stiinta care studiaza cultura plantelor si cresterea animalelor prin prisma biologiei. (< germ. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*agrobiologie
Stiinta care studiaza cultura si limbile semitice. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*semitologie
stiinta care studiaza, descrie si clasifica particularitatile modului de viata si ale culturii materiale si spirituale ale unei etnii. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*etnografie
stiinta care studiaza economia naturii, a biosferei. stiinta care studiaza economia societatii, precum si efectele sale asupra biosferei. (< bio economie)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*bioeconomie
stiinta care studiaza efectele climei asupra omului. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*antropoclimatologie
stiinta care studiaza fenomenele calorice provocate de scurgerile aerodinamice la viteze supersonice. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aerotermodinamica
stiinta care studiaza fenomenele produse in atmosfera inalta. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*aeronomie
Stiinta care studiaza fermentii si fermentatiile; enzimologie. (din fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*zimologie
Stiinta care studiaza fizica globului terestru. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pamant, - natura].(by 3W12S12e5r6g14i8o)*geofizica
stiinta care studiaza formarea pesterilor si viata din interiorul lor. (dupa fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*speologie
Stiinta care studiaza formarea pesterilor si viata din interiorul lor; speleologie. [Cf. fr. < gr. - pestera, - stiinta].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*speologie
stiinta care studiaza formele de manifestare si legile vietii. (< fr. )(by 15W8S8e9r2g2i11o)*bionomie
stiinta care studiaza formele si proprietatile fizice ale cristalelor. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cristalografie
Stiinta care studiaza functiile organismului in conditii artificiale cosmice sau in timpul unui zbor in cosmos. [Cf. fr. ]. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*cosmofiziologie
Stiinta care studiaza geneza, evolutia si clasificarea solurilor, ocupandu-se in special cu studiul constitutiei lor fizice, chimice si biologice in scopul stabilirii gradului de fertilitate si al posibilitatilor de ridicare a acestuia. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sol, - studiu].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*pedologie
stiinta care studiaza inframicrobii si ultravirusurile; virusologie. (< infra^1 microbiologie)(by 1W1S9e10r3g3i12o)*inframicrobiologie
Stiinta care studiaza inframicrobii; virusologie. [Pron. , gen. / < + ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*inframicrobiologie
stiinta care studiaza interactiunile dintre substantele chimice, microorganisme si plantele superioare. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*agrochimie
stiinta care studiaza interrelatiile dintre organismele vii si mediul lor de viata. o ~ sociala = disciplina sociologica avand ca obiect studiul relatiilor omului cu mediul sau, natural si social. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*ecologie
Stiinta care studiaza istoria, limba si literatura chineza. [Gen. / < fr. , cf. lat.t. - chinez, gr. - stiinta].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sinologie
Stiinta care studiaza legile si categoriile artei, problemele referitoare la esenta artei, la raportul dintre arta si realitate, la metodele de creatie artistica, la genurile artei etc. Situatia, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. [< fr. , it. , gr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*estetica
Stiinta care studiaza legile si modificarile fenomenelor geofizice. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*paleogeofizica
stiinta care studiaza limba, civilizatia si cultura iudeilor. (< germ. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*iudaistica
stiinta care studiaza limba, cultura si literatura maghiara; hungarologie. (< germ. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*hungaristica
stiinta care studiaza limba, literatura si cultura soraba. (< gemr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sorabistica
Stiinta care studiaza limba si legile ei de dezvoltare. = disciplina care studiaza fenomenele de limba cu mijloace matematice. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*lingvistica
Stiinta care studiaza limba si legile ei de dezvoltare. [G.-D. ] /<fr. , it. (by 14W14S8e8r8g2i2o)*lingvistica
stiinta care studiaza limbile indo-europene; indogermanistica. (dupa germ. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*indoeuropenistica
Stiinta care studiaza limbile si literaturile germanice; filologie germanica. [Gen. / < germ. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*germanistica
Stiinta care studiaza liniile directoare ale structurii si evolutiei popoarelor, avand un continut tangent cu alte discipline, ca etnografia, antropologia si istoria culturii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - popor, - studiu].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*etnologie
stiinta care studiaza Luna sub aspectul elementelor naturale, a structurii, proceselor fizice etc. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*selenografie
Stiinta care studiaza marimile, relatiile cantitative si formele spatiale, ce pot fi calculate si masurate. [G.-D. ] /<lat. , fr. , it. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*matematica
Stiinta care studiaza marimile, relatiile cantitative si formele spatiale. [Cf. lat. , it. , fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*matematica
stiinta care studiaza mecanismele si particularitatile somnului si ale hipnotismului. (< engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*hipnologie
Stiinta care studiaza metodele de a vindeca bolile animalelor; zooterapeutica. (din fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*zooterapie
Stiinta care studiaza metodele de a vindeca bolile animalelor; zooterapeutica; terapeutica animala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - ingrijire].(by 10W3S3e4r12g12i6o)*zooterapie
Stiinta care studiaza metodele de educatie si de instruire a oamenilor (a tineretului in special). Manual, tratat care are ca obiect aceasta stiinta. [Gen. / cf. fr. , lat. , gr. < - copil, - conducere].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pedagogie
Stiinta care studiaza metodele pentru trimiterea oamenilor in cosmos. [< germ. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*bioastronautica
stiinta care studiaza metodele si tehnicile cultivarii plantelor si ale cresterii animalelor. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*agronomie
Stiinta care studiaza microorganismele. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - viata, - studiu].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*microbiologie
stiinta care studiaza mijloacele de prevenire si tratare a bolilor. o ~ veterinara = stiinta avand drept obiect apararea sanatatii animalelor; ~ judiciara = ramura a medicinei care se ocupa cu efectuarea expertizelor si examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor, de loviri etc. (< lat. , germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*medicina
stiinta care studiaza mineralele ce intra in constitutia globului terestru. (< fr. , germ. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*mineralogie
stiinta care studiaza miscarile, structura si evolutia corpurilor ceresti, universul in totalitatea lui. (< fr. , lat., gr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*astronomie
Stiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii globului terestru; geognozie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pamant, - studiu].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*geologie
stiinta care studiaza morfologia si fiziologia microorganismelor. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*microbiologie
stiinta care studiaza muzica in toate domeniile si manifestarile ei. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*muzicologie
stiinta care studiaza natura, clasificarea si actiunea terapeutica a medicamentelor. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*farmacologie
Stiinta care studiaza numarul, repartitia geografica, structura si miscarea populatiei umane (de pe glob, din state sau din zone aparte). [Art. G.-D. Sil. ] /<fr.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*demografie
Stiinta care studiaza organismele din apele freatice. [Pron. , gen. / cf. it. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*freatobiologie
Stiinta care studiaza organismele vii si diferitele aspecte ale vietii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - viata, - studiu].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*biologie
stiinta care studiaza originea si evolutia omului, in stransa corelatie cu conditiile naturale; antropobiologie. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g3i11o)*antropologie
Stiinta care studiaza pajistile. [Gen. / < it. , cf. lat. - pajiste, gr. - stiinta].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*pratologie
stiinta care studiaza perspectivele de viitor. (< prospecta + -logie)(by 11W11S5e5r5g14i14o)*prospectologie
Stiinta care studiaza posibilitatile si masurile care duc la sporirea recoltelor prin actiunea asupra proceselor biochimice din sol. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*agrochimie
Stiinta care studiaza prevenirea si vindecarea bolilor. Institutie de invatamant superior in care se studiaza aceasta stiinta. = stiinta avand drept obiect apararea sanatatii animalelor. [Gen. / < lat., it. , cf. fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*medicina
stiinta care studiaza principalele procese fiziologice din corpul plantelor; fiziologia plantelor. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*fitofiziologie
Stiinta care studiaza principalele procese fiziologice din corpul plantelor; fiziologia plantelor. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*fitofiziologie
Stiinta care studiaza problemele longevitatii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*macrobiotica
Stiinta care studiaza procesele (fenomenele) biologice cu ajutorul mijloacelor si al metodelor fizice. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*biofizica
stiinta care studiaza raporturile dintre evolutia cosmica si geologica a Pamantului si cea a materiei vii. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*geobiologie
stiinta care studiaza raporturile dintre om si mediul natural. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*etnobiologie
stiinta care studiaza raspandirea plantelor si animalelor pe glob. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*biogeografie
stiinta care studiaza raspandirea si succesiunea organismelor de-a lungul erelor geologice. (< engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*biostratigrafie
stiinta care studiaza reconstituirea continentelor si oceanelor in decursul istoriei geologice a Pamantului. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*paleogeografie
stiinta care studiaza relatiile dintre functiile auditiva si fonatoare. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*fonoaudiologie
stiinta care studiaza relatiile dintre om, masina si mediul de munca. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ergonomie
stiinta care studiaza repartitia organismelor vegetale si animale pe suprafata terestra. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*geonemie
stiinta care studiaza rolul conditiilor meteorologice in dezvoltarea plantelor de cultura. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*agrometeorologie
Stiinta care studiaza si descrie infatisarea scoartei Pamantului si fenomenele care se produc la suprafata ei. = metoda de cercetare a fenomenelor de limba prin stabilirea pe baza de anchete pe teren a ariilor lor de raspandire. [Gen. , var. s.f. / cf. fr , lat. < gr. - pamant, - a scrie].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*geografie
stiinta care studiaza si descrie scoarta terestra cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, biologic etc. si fenomenele care se produc la suprafata ei. o ~ umana = antropogeografie; ~ lingvistica = metoda de cercetare a fenomenelor de limba prin stabilirea ariilor lor de raspandire pe baza de anchete pe teren; geolingvistica. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*geografie
Stiinta care studiaza si propune metodele si mijloacele dezvaluirii crimelor, cu scopul lamuririi si prevenirii lor. [Gen. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g1i9o)*criminalistica
Stiinta care studiaza societatea omeneasca si legile dezvoltarii ei. = ramura a sociologiei care se ocupa cu studierea fenomenului artistic ca fenomen social. = fitosociologie. [Gen. / < fr. , cf. lat. - societate, gr. - stiinta].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sociologie
stiinta care studiaza starea, dinamica si cauzele criminalitatii si masurile pentru prevenirea si combaterea ei. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*criminologie
Stiinta care studiaza statistic problemele referitoare la miscarea populatiei, la compozitia si la numarul ei etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - popor, - a scrie].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*demografie
Stiinta care studiaza structura, compozitia si proprietatile fizice si chimice ale mineralelor. [Gen. / cf. fr. , germ. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*mineralogie
Stiinta care studiaza structura corpului animalelor; anatomie animala. Disectia animalelor. [Gen. / cf. germ. , it. < gr. - animal, - taiere].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*zootomie
stiinta care studiaza structura interna si proprietatile corpurilor, transformarile si combinatiile lor. o ~ nucleara = parte a chimiei care studiaza nucleul atomului. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i7o)*chimie
Stiinta care studiaza structura interna si proprietatile corpurilor, transformarile si combinatiile lor. = parte a chimiei care studiaza nucleul atomului. [Gen. / cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*chimie
stiinta care studiaza structura si procesele chimice specifice materiei vii; chimie biologica. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*biochimie
stiinta care studiaza tehnologia producerii si conservarii vinurilor. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*enologie
stiinta care studiaza trecutul istoric al societatii omenesti pe baza interpretarilor vestigiilor apartinand diferitelor culturi materiale. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*arheologie
stiinta care studiaza vietuitoarele din pesteri. (< speo biologie)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*speobiologie
stiinta care studiaza vietuitoarele fosile descoperite in sedimentele scoartei terestre. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*paleontologie
stiinta care terorizeaza deconstructia realului si construirea lui la modul absurd.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*stiinta
Stiinta care trateaza despre cultivarea gradinilor. [< fr. , cf. lat. - gradina, - cultura].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*horticultura
stiinta care trateaza despre cultivarea gradinilor, producerea de legume, flori, arbori fructiferi. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*horticultura
Stiinta complexa care studiaza limbile, literatura, istoria popoarelor din Peninsula Balcanica; filologie balcanica; balcanologie. [< + ].(by 4W13S13e13r6g7i15o)*balcanistica
stiinta complexa care studiaza limbile, literatura si istoria popoarelor balcanice; balcanologie. (< germ. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*balcanistica
stiinta cultivarii plantelor in conditii de aclimatizare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*trematologie
stiinta de granita cu elemente din cosmologie si geofizica. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*cosmofizica
Stiinta de legatura intre stiintele biologice si fizica, chimie, matematica si in special stiinte tehnice. [Gen. / et. incerta].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bioinginerie
Stiinta despre copil. Curent in pedagogie care sustine ca soarta copilului ar fi determinata in mod fatal de ereditate si de mediul sau social, conceput ca invariabil. Studiul caracterelor somatice, determinate de factorii biologici, de ereditate etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - copil, - studiu].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pedologie
Stiinta despre cresterea organismelor. [Cf. it. < gr. - a mari, - studiu].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*auxologie
Stiinta documentelor ca fenomene ale vietii sociale. [Gen. / cf. it. ].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*documentologie
stiinta editarii cartilor, a prospectarii pietei in vederea difuzarii lor. (< edita + -logie)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*editologie
Stiinta fenomenelor spirituale ca cercetare relativa la principiile vitale. [Gen. / < it. , cf. gr. - spirit, - studiu].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pneumatologie
Stiinta generala care se ocupa cu studiul culturii si civilizatiei. /<engl. (by 7W1S1e1r9g10i3o)*culturologie
Stiinta identificarii si clasificarii organismelor vegetale si animale, in special in functie de relatiile filogenetice si de evolutie. V. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r6g6i15o)*sistematica
stiinta interdisciplinara care se ocupa cu clasificarea si evolutia trebuintelor umane. (cf. , necesitate)(by 14W14S7e7r1g1i9o)*creiologie
Stiinta interdisciplinara care se ocupa cu studiul apelor naturale (raurilor, lacurilor, rezervoarelor, mlastinilor etc.). [G.-D. /<fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hidrologie
Stiinta interdisciplinara care se ocupa cu studiul culturii, istoriei, limbilor si literaturilor popoarelor semitice. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*semitologie
Stiinta interdisciplinara, care se ocupa cu studiul istoriei, limbii si culturii Egiptului antic. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*egiptologie
Stiinta interdisciplinara care se ocupa cu studiul structurii si compozitiei chimico-mineralogice a Lunii. /<engl. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*selenologie
Stiinta interdisciplinara care se ocupa cu studiul teoriei, practicii si istoriei teatrului, al literaturii dramatice si al organizarii si conducerii teatrelor. [G.-D. Sil. ] /(by 10W10S4e4r12g12i6o)*teatrologie
stiinta interdisciplinara care studiaza mecanismele neurocibernetice ce stau la baza diferitelor procese psihice. (< psiho cibernetica)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*psihocibernetica
stiinta masurarii si estimarii cat mai exacte a calitatii. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*calimetrie
Stiinta masurarii si estimarii cat mai exacte a calitatii. [Gen. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*calimetrie
Stiinta medicala; medicina. [Gen. / < fr. , cf. gr. - medic, - stiinta]. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*iatrologie
Stiinta oculta aparuta in Egiptul antic si raspandita in evul mediu, care urmarea gasirea "elixirului vietii" pentru a obtine tineretea vesnica si a "pietrei filozofale" miraculoase cu care sa prefaca toate metalele in aur. [Gen. / cf. fr. , it. < lat. med. , ar. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*alchimie
Stiinta oculta care isi propunea prefacerea metalelor ordinare in aur si aflarea elixirului vietii. 2 /<fr. , lat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*alchimie
Stiinta politica; politicologie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stat, cetate, - stiinta].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*politologie
Stiinta si arta care se ocupa cu constructia, amenajarea si estetica oraselor; urbanism . [Gen. / cf. it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*urbanistica
Stiinta si arta de a alcatui calendare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - zi, - stiinta].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*hemerologie
Stiinta si arta de a proiecta si de a construi cladiri potrivit anumitor proportii si reguli, determinate de caracterul si de destinatia constructiilor. Stilul, caracterul distinctiv al unei constructii sau al unei epoci. Structura armonioasa (mai ales a unei opere literare). Alcatuire interna; constructie; constitutie. [Gen. / < lat. , fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*arhitectura
stiinta si arta educatiei. o ~ sociala = ramura a pedagogiei care studiaza determinismul social al fenomenelor educationale, concepute ca procese de formare a omului in, prin si pentru societate. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*pedagogie
Stiinta si arta studiului proiectarii si planificarii lucrarilor de construire si reconstruire a amenajarilor omenesti si necesare(by 8W8S1e2r10g10i3o)*stiinta
Stiinta si practica intocmirii dictionarelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lexic, - a scrie].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*lexicografie
stiinta si ramura a industriei care studiaza proiectarea si realizarea sistemelor mecanice, informatice sau mixte si a robotilor. (< fr. , engl. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*robotica
stiinta sistemului conceptual sau a activitatilor spirituale referitoare la institutiile sociale, arta, religie etc. (cf. , spirit, inteligenta)(by 3W3S4e12r12g6i6o)*animologie
Stiinta si tehnica de a conduce o (aero)nava, o locomotiva etc.; pilotare. Incetinire a mersului unui tren sau al unei nave din cauza nesigurantei parcursului. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pilotaj
Stiinta si tehnica zborurilor interastrale; cosmonautica. [< fr. , cf. gr. - astru, - de navigatie].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*astronautica
Stiinta si tehnologia interactiunii dintre doua suprafete in contact aflate in miscare relativa; stiinta frecarii. [Gen. / < engl. , cf. gr. - a freca, - stiinta].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*tribologie
stiinta si tehnologia interactiunii dintre doua suprafete in contact in miscare relativa. (< fr. , engl. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tribologie
stiinta sociala care studiaza fenomene si procese referitoare la numarul, densitatea, miscarea populatiei, la compozitia ei dupa grupe de varsta, de sexe etc. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*demografie
stiinta sociala inexacta care se ocupa cu studiul verzelor din capetele oamenilor. Stiinta isi are originea in cunoscutele expresii: ma, esti varza! sau Am o varza in cap de nu imi iese nimic!(by 2W3S11e11r5g5i13o)*stiinta
stiinta stabilirii, exploatarii, conservarii si difuzarii documentelor. (< it. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*documentologie
= stil arhitectonic rezultat din combinarea proportiilor mari si severe ale stilului antic cu eleganta stilurilor bizantin si roman; (si ) = palarie (din impletitura de pai) cu boruri largi si impodobita cu flori. [< it. , cf. - oras in Italia].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*florentin
(, ): stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu cel bizantin si roman. palarie impletita din paie, cu boruri largi, ornata cu flori. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*florentin
Stil artistic caracterizat prin libertatea formelor, prin exces de orna-mentatie, prin tendinta spre monumentalism si o anumita bizarerie. /<fr. (by 3W11S11e5r5g5i13o)*baroc
= stil artistic predominant in sec. XVII-XVIII, care se caracterizeaza prin ornamentatie excesiva, neregularitatea liniilor si prin monumentalitatea constructiilor (in arhitectura), contururi agitate (in sculptura), prin folosirea larga a tehnicii clarobscurului, compozitii in diagonala sau in vartej (in pictura), dramatism interior si o anumita bizarerie si indrazneala a metaforei (in muzica si poezie). Stilul de la sfarsitul perioadelor clasice, in care forma se dezvolta in dauna continutului. Stil incarcat, retoric, excesiv de ornamentat. [< it. , fr. , cf. port. - perla de forma neregulata].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*baroc
Stil cautat, artificial, afectat; cultivare excesiva a exprimarii rafinate, gratioase, sofisticate sau pedante; afectare, infumurare. Tendinta catre rafinament in expresie si purtari adoptata in anumite saloane ale Frantei sec. XVII. [Cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*pretiozitate
stil creator, deschis fata de fenomenul cultural, care promoveaza principiul autonomiei esteticului si criteriul estetic in judecata de valoare a poeziei. (< maiorescian + -ism)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*maiorescianism
Stil de inot, caracterizat printr-o miscare de tractiune alternativa a bratelor si prin lovirea in foarfeca a picioarelor, corpul alunecand pe aceeasi parte. [Pron. / < fr., engl. , cf. - capitan englez care a facut popular acest stil de inot].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*trudgen
Stil de inot constand in executarea in plan orizontal a unor miscari simultane largi cu bratele si cu picioarele. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*bras
stil de inot in care miscarea picioarelor se face in alt ritm decat aceea a bratelor, capul iesind ritmic din apa. (< engl., fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*craul
Stil de inot in care miscarea picioarelor se face in alt ritm decat aceea a bratelor, capul ramanand cat mai mult sub apa. [< engl., fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*craul
stil de inot in pozitie ventrala, in care bratele si picioarele imping corpul inainte prin miscari largi, alternative. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bras
Stil de inot pe burta, in care bratele si picioarele imping corpul inainte prin miscari simultane. V. [Pl. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*bras
stil de inot printr-o miscare de tractiune alternativa a bratelor si prin lovirea in foarfeca a picioarelor, corpul alunecand pe aceeasi parte. (< fr., engl. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*trudgen
Stil de inot rapid pe o parte, care se executa cu sau fara scoaterea bratului deasupra apei. [< engl. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ovar
stil de interpretare in muzica vocala italiana, care urmareste frumusetea liniei melodice. (< it. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*belcanto
stil de interpretare instrumentala a bluesului, cu expresivitate aspra, fara artificii, cu contratimpi accentuati, ca o reactie la stilul cool. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*funky
Stil de jaz american, caracterizat prin folosirea armoniilor cromatice si disonante. [Var. s.n. / < americ. ].(by 11W11S4e5r5g13i14o)*bop
stil de jaz, caracterizat prin libertatea totala de improvizatie. (< engl. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*freejazz
Stil de jaz caracterizat prin tempo rapid, puternic accentuat ritmic si cu improvizatii expresive. [< americ., fr., it. ]. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*hotjazz
stil de jaz orchestral care utilizeaza sonoritatile stridente sau acelea obtinute cu ajutorul unor surdine speciale. (< engl. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*junglestyle
= stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafete netede, lemn curbat, cu aspect general greoi, exprimand gustul pentru confort si pentru viata intima de familie. [Pron. / < - personaj, intruchipare a filistinului burghez, din poemele scriitorului german Eichrodt].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*biedermeier
= stil de mobilier, de decoratie interioara de la sfarsitul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin linii curbe, ondulate. [Pron. / < fr. , cf. - favorita regelui Ludovic al XV-lea].(by 9W2S3e11r11g12i5o)*pompadour
stil de muzica(rock agresiv),exprima revolta,vorbeste cu cel ce asculta, trage semnale de alarma in general.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*stil
= stil dezvoltat in arta si arhitectura portugheza de la sfarsitul sec. XV si inceputul sec. XVI si care ajunge la apogeu in timpul domniei lui Emanuel I, caracterizat prin bogatia sculpturii ornamentale plasata pe structuri gotice, cu influente romane, maure si orientale. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*manuelin
= stil dezvoltat in timpul Directoratului in Franta, in special in decor, mobilier si moda, care se caracterizeaza prin inspiratia din vechea arta egipteana, Roma si Grecia antica. [Pron. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*directoire
= stil in arhitectura si in arta decorativa si aplicata, caracterizat prin monumentalitate fastuoasa, prin folosirea emblemelor militare si prin bogatia decoratiilor interioare, care s-a impus in timpul ocupatiei napoleoneene. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*empire
stil in jaz caracterizat prin folosirea armoniilor cromatice si disonante, cu excese expresio-niste. (< amer. )(by 15W8S9e2r2g2i11o)*bop
Stil in muzica usoara ce se bazeaza pe prelucrarea creatiilor folclorice. /<engl. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*folk
Stilp de care se leaga navele la chei; baba. [< engl. , cf. fr. < scand. - stalp].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*binta
Stil pianistic constand in interpretarea unei piese in acorduri (blocuri, conglomerate de sunete) la ambele maini, folosit in scopul reproducerii la pian a sonoritatii alamurilor din orchestra. [< engl. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*blockchords
stil pianistic in interpretarea unei piese in acorduri la ambele maini. (< engl. )(by 5W13S14e7r7g1i9o)*blockchords
Stil pianistic in jaz, derivat din blues, care se caracterizeaza prin ritmul obsedant intretinut de mana stanga (prin executarea unor figuri de bas repetate fara intrerupere), in timp ce mana dreapta dezvolta o linie melodica de obicei simpla. Dans modern american, care se danseaza dupa muzica de jaz; melodia acestui dans. [Pron. / < engl. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*boogiewoogie
Stil rapid de inot, cu fata in apa, miscarea de rotatie a bratelor fiind insotita de o miscare forfecata a picioarelor. /<engl., fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*craul
stil ~ (si s. n.) = stil de ornamentatie in arhitectura si arta decorativa din sec. XVIII, de origine franceza, care urmeaza barocului, printr-o deosebita bogatie a decorului, prin tendinta spre asimetrie si spre complicare a planurilor arhitectonice, printr-o cromatica bogata etc. (p. ext.) demodat si putin ridicol. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rococo
stil ~ (si s. n.) = stil dezvoltat in timpul Directoratului in Franta, in decor, mobilier si moda, care se caracterizeaza prin inspiratia din vechea arta egipteana, precum si din cea greco-romana. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*directoire
stil ~ (si s. n.) = stil in arhitectura si in decoratie specific Renasterii spaniole, prin ornamente baroce, amintind de stilul manuelin. (< fr. , sp. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*plateresc
stil ~ (si s. n.) = stil modern in arhitectura si arta decorativa europeana, inspirat din stilul gotic. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*neogotic
stil ~ = stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafete netede, lemn curbat, cu aspect general greoi. (cf. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*biedermeier
stil ~ = stil de mobilier, de decoratie interioara de la sfarsitul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin linii curbe, ondulate. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*pompadour
stil ~ = stil dezvoltat in arta si arhitectura portugheza de la sfarsitul sec. XV si inceputul sec. XVI, caracterizat prin bogatia sculpturii ornamentale, plasata pe structuri gotice, cu influente romane, maure si orientale. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*manuelin
stil ~ = stil din timpul lui Napoleon I, caracterizat in arhitectura prin monumentalitate si somptuozitate, iar in artele decorative printr-o imbinare a motivelor mitologice cu acelea ale emblemelor militare. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*empire
Stil traditional italian de interpretare in muzica vocala, caracterizat prin frumusetea sunetului emis si prin virtuozitate. /<it. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*belcanto
stil ~ = varianta a stilului gotic in arhitectura spaniola, caracterizata printr-o mare fantezie si o abundenta a solutiilor in ce priveste ornamentatia, o tranzitie intre arta ogivala si Renastere. (< sp. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*izabelin
Stil vocal in care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice, imitand improvizatia instrumentala. [Pron. / < engl. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*scat
stil vocal specific jazului, in care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice cu valoare ritmico-fonetica, imitand improvizatia instrumentala. (< amer. )(by 4W4S13e13r13g7i7o)*scat
Stima, respect. Motiv, considerent, ratiune. (sau ) = a tine seama de..., a avea in vedere. Parere, reflectie, idee. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*consideratie
s. timbru, (Ban.) stamp, (Ban., Transilv., prin Maram. si Bucov.) stempel. $(... postala.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*marca
(stimulant) transmis prin intermediul colinei^2 sau acetilcolinei. (<fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*colinergic
Stimulare a functiilor de aparare a organismului prin injectarea unor substante proteice. [Gen. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*proteinoterapie
Stimulent. // Factor care da nastere unei reactii, unei conduite specifice a organismului. [Pl. , (s.m.) / < lat., fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*stimul
stindard purpuriu al imparatilor romani din epoca lui Constantin cel Mare. (< lat. )(by 13W7S7e15r15g1i9o)*labarum
Stindard purpuriu al imparatilor romani din epoca lui Constantin cel Mare. [< lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*labarum
s. tinerime, (inv. si reg.) tinerete, (inv.) junete, junie, junime. $(Batranet si ....)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tineret
Stingere a unei obligatii prin crearea alteia noi, care se deosebeste de prima prin calitatea debitorului sau a creditorului. Inovatie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*novatie
Stingere a unui proces dupa un anumit timp; perimare. [Pron. / < fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*peremptiune
Stingere, slabire (a unei actiuni, a unei oscilatii etc.); disparitie totala. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*extinctie
stingere, slabire (a unei actiuni, oscilatii etc.) micsorare, anulare a intensitatii unui fascicul de lumina. (fig.) stingere a vietii, moarte. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*extinctie
s. tinichea, (Transilv. si Ban.) pleu. $(Lighean de ....)(... de scris cu creta.)tabla de materii =(... a unui tratat.)(... inmultirii, scrisa pe unele caiete.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*tabla
s. tinichigerita, (rar) tinichi-gioaica, tinichigita, (Transilv.) pleuarita. $(E de profesie ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*tinichigereasa
s. tipat, urlet, zbieret, (inv.) chemare, vreava. $(Inceteaza cu ... ele!)(... de durere; ce sunt ...ele astea?)chiotexclamatie$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*strigat
Stipulare, prevedere, clauza introdusa intr-un contract. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*stipulatie
Stire, veste, comunicare; lamurire (asupra unei persoane etc.). Semnal material capabil sa declanseze o reactie (actiune) materiala a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este conditionat si finalizat. Documentare; totalitatea materialului de informare; izvoare. = teoria matematica a proprietatilor generale ale surselor de informatie si ale canalelor de transmisiune ale informatiilor. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , rus. , it. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*informatie
s. titei, (inv. si reg.) naft, (fig.) aur negru. gaz, (inv. si reg.) naft, (Mold. si Bucov.) gaita.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*petrol
s. titirez, (reg.) bataius, bateala, ciocot, mana, parparita, terteleac, (prin Bucov.) scuturator. $(... la cosul morii.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hadarag
[STIU-ARD] persoana din serviciul unei (aero)nave care serveste echipajul sau pasagerii. (< engl. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*steward
s. tivitura, (pop.) refec, (inv. si reg.) tiveala, (reg.) refecatura, roit, tighel, (prin nordul Mold. si nordul Transilv.) rubat, (inv.) omet. (... paspoal, tivitura. $(Jacheta cu ... de catifea.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tiv
s. tiv, (pop.) refec, (inv. si reg.) tiveala, (reg.) refecatura, roit, tighel, (prin nordul Mold. si nordul Transilv.) rubat, (inv.) omet. (... paspoal, tiv. $(Jacheta cu ... de catifea.)$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*tivitura
s. toaleta, vece, (iesit din uz) cabinet, (pop.) latrina, privata, (reg.) umblatoare, (Transilv.) buda, (inv.) baie, iesitoare, retirada, (turcism inv.) cheneaf.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*closet
stoarcere de bani prin intimidare si violenta; extorsiune. (< engl., fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*racket
Stoarcere de bani prin intimidare si violenta; extorsiune. [Pron. / < engl., fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*racket
Stocare. Conservare a informatiilor, clasament, mijloace de cercetare si de evocare a informatiilor. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*stocaj
stoc de marfa cu vechime mare; stocuri pentru produse care nu mai sunt la moda si a caror pret a scazut foarte mult aproape de pretul de cost.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*stoc
Stofa asemanatoare cu flanela, facuta in intregime din bumbac filat. [< fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*flaneleta
stofa cu o tesatura in diagonala, inspicata, cu model oriental. (< engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*twill
Stofa cu o tesatura in diagonala, inspicata, cu model oriental. [Pron. , scris si / < engl., fr., it. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*tuil
Stofa cu tesatura dea-sa si legatura in diagonala, intrebuintata pen-tru confectionarea hainelor. /<engl. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*covercot
Stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura pe ambele fete. [< fr. , cf. sp. ].(by 12W12S5e6r14g14i15o)*gabardina
stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura, pe ambele fete. (< fr. , germ. )(by 12W12S5e6r14g14i14o)*gabardina
Stofa de lana de culoare inchisa, folosita odinioara la confectionarea incaltamintei. [< germ. , cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*brunel
stofa de lana, neagra, cu fir foarte strans, din care se faceau articole casnice extrem de trainice. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*prunela
Stofa fina de lana cu dungi oblice in relief pe ambele parti. /<fr. , germ. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*gabardina
Stofa fina de lana cu fibre lungi, grele, care da, prin coloritul diferit al firelor, desen ecosez. [Pron. , scris si / < engl. , cf. - oras in Scotia].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*tuid
stofa groasa si paroasa, de obicei impermeabila. pardesiu dintr-o asemenea stofa. (< germ. , fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*loden
Stofa groasa si paroasa, de obicei impermeabila. Pardesiu facut dintr-o asemenea stofa. [Pl. / < germ. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*loden
Stofa ornamentala cu fir de aur, de argint etc. Tesatura de bumbac sau de in folosita pentru lenjerie de pat. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 6W14S14e15r8g8i1o)*brocart
Stofa plusata, facuta din fire de lana si de in sau canepa, intrebuintata la fabricarea covoarelor sau la capitonarea mobilelor. [Var. s.n. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mocheta
stomac (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 2W10S10e4r4g12i13o)*abataj
stomacul de porc sau oaie umplut cu o compozitie formata din o parte a organelor interne - inima, ficat, rinichi etc tocate, apoi fierte pentru conservare, toba.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*stomacul
STOMATITA, stomatite, s.f.Boala care consta in inflamatiamucoasei cavitatii bucale.-Dinfr. stomatite(by 8W9S2e2r11g11i4o)*stomatita
s. ton, (livr. inv.) son. $(In ce ... e scrisa bucata?)inflexiune(FON.)(Chineza literara are patru ...ati.)$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*tonalitate
s. toporas, violeta, (rar) viola, (reg.) caltunas, carligel, cocosel, garoafa, gaurea, micsandra, micsunea, nemtoaica, tamaioara, vioara, floare-domneasca, flori-marunte (pl.), flori-maruntele (pl.), zambila-de-camp. toporas, viorica, (reg.) micsunea-de-munte. (reg.) micsunea, tamaioara, toporasi (pl.). = (reg.) coltunii-popii (pl.). = micsandra, micsunea, (reg.) foaltine (pl.), siboi, levcoaie-galbena, vioara-galbena. (rar) scila (art.), (reg.) mereoara, zambila.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*viorea
Stor confectionat din sipci asezate in asa fel incat sa se poata strange sau desface dupa trebuinta. [Pl. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*jaluzea
Stor confectionat din sipci subtiri de lemn, metal sau plastic, dispuse paralel pe doua chingi verticale, in asa fel incat sa poata fi strans sau desfacut la necesitate. [Art. ] /<fr. (by 12W13S13e6r7g15i15o)*jaluzea
[-STORMING] tehnica de lucru in colectiv, in procesul predarii, avand ca scop stimularea prin participarea libera si spontana la discutii a tuturor membrilor unui grup. (< amer., fr. )(by 15W8S9e2r2g3i11o)*brainstorming
Stornare in negru - anularea unei inregistrari contabile prin inversarea pozitiei conturilor in cadrul formulei contabile (cu aceeasi suma); Stornare in rosu - anularea unei inregistrari contabile prin transcrierea marimii operatiunii in rosu sau in chenar.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*in
s. tortel, (reg.) borangic, inita, intortel, lipici, parul-Sfin-tei-Marii, (prin Ban.) steagul-zanelor.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cuscuta
s. total. $(... unei adunari.)(I-a fost dator cu o ... de bani.)(... bunurilor acumulate.)numar(... totala a vitelor.)totalitateseama$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*suma
s. total. $(... vitelor vandute.)(... imaginilor dintr-o poezie.)(... bunurilor.)(JUR.)(Lasa cuiva prin testament ...a bunurilor sale.)unanimitate. (A obtinut ... voturilor.)ansamblu$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*totalitate
s. tovaras, (livr.) companion, (inv. si pop.) sot, (inv. si reg.) sotie, (inv.) petrecator. $(... la un drum.)$(by 13W6S6e14r15g8i8o)*insotitor
s. tovaras, (reg., mai ales in Ban. si Transilv.) ortac, (prin Transilv. si Ban.) tarsag, (inv.) cardas, tovarasie. $(...zi de arme, de drum.)$(by 1W9S10e3r3g11i12o)*camarad
strabism convergent in care axa unuia dintre ochi este deviata inauntru. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*esotropie
strabism divergent, in care axa unuia dintre ochi este deviata in afara. (< engl. )(by 13W14S7e7r8g1i1o)*exotropie
Strada din centrul unui oras care serveste ca loc de plimbare. /Cuv. it.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*corso
Strada larga, dreapta, in general marginita de plantatii de arbori. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*bulevard
Strada mare, bulevard (in Spania, in Portugalia, in America Latina). [< sp. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*avenida
Strada urbana larga si dreapta, de mare circulatie, marginita, de obicei, de arbori.care este de valoare dubioasa; bulevardier; usor. /<fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*bulevard
Straduinta deosebita (intr-o actiune); ravna. sarguinta exagerata (si inutila). /<fr. , lat. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*zel
s. tragere. $(... cuiului cu clestele.)(... buruienilor.)(... unui obiect mobil de la locul lui.)$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*smulgere
Straif= are si sensul peiorativ de fala, tinuta mandra sau chiar eleganta (a fi in rand cu moda!).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*straif
Strain, din afara; situat in afara. Declasat. Cal care nu are sanse sa ocupe un loc de frunte in concursurile hipice. Sportiv (sau echipa) fara prea mari sanse intr-o competitie. Intreprindere care nu face parte dintr-o uniune monopolista. [Pron. / < engl. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*outsider
Stralucire, renume obtinut prin virtuti exceptionale; onoare, slava. Persoana deosebit de valoroasa. [Pron. , gen. / < lat. , cf. it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*glorie
Stralucire, renume prin virtuti exceptionale; onoare, slava. Om deosebit de valoros; celebritate. Aureola luminoasa in forma de fascicul radial (in pictura, sculptura, decoratie), simbolizand sfintenia. (< lat., it. ) (by 1W9S9e3r3g11i12o)*glorie
stralucitor, scanteietor. o stil ~ = forma particulara a stilului gotic caracterizat printr-o bolta de ogive, arcele pierzandu-se direct in stalp, fara a se sprijini pe un capitel. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*flamboaiant
strambatura a gurii provocata de o contractie a muschilor fetei sau de un ras fortat. (< fr., lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*rictus
Strambatura a gurii provocata de o contractie a muschilor fetei sau de un ras fortat. [< fr., lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rictus
s. trambitas, trompet, trompetist, (rar) trambitar, (inv.) trambaci, trambicer, trompetas, trubaci.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*gornist
stramtare a canalului bucal si a axei sale mediane, in vederea producerii unei consoane fricative sau constrictive. (dupa fr. )(by 12W12S5e6r14g14i15o)*spirantizare
Stramtare a canalului unui organ cavitar (in urma unui traumatism, a unei inflamatii etc.). /<lat. germ. fr. (by 6W14S15e15r8g8i2o)*strictura
stramtare a orificiului preputial, care impiedica exteriorizarea penisului. (< germ. )(by 5W14S14e8r8g1i1o)*fimoza
Stramtare, ingustare a unui canal sau a unui orificiu al organismului in urma unei boli. [Cf. germ. , lat. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*strictura
"stramt, limitat", "ingustare"; "stenografie". (< fr. , -stenose, cf. , stenosis)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*steno
s. trandafir salbatic, (pop.) rasura, (reg.) cacadar, maracine, rug, ruja, rujita, sipica, (Ban.) scobituri (pl.).(by 4W12S13e6r6g7i15o)*maces
Strangerea cernelii sub forma de mici particule pe suprafata tipariturii; perlaj. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*perlare
Strangere a roadelor pamantului; recoltare, cules. Epoca, timpul recoltarii. Produsele agricole culese intr-o anumita perioada; rod. Rezultatul unei culegeri; bunuri adunate. [< fr. , cf. it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*recolta
Strangere de bani (sau de obiecte) prin contributie benevola in scopul ajutorarii cuiva. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*colecta
strangere de bani (sau de obiecte) prin contributie benevola in scopul ajutorarii cuiva. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*colecta
Strangere de mijloace materiale, date benevol, in vederea acordarii unui ajutor. /<fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*colecta
Strangere, ingustare (printr-o presiune circulara). Miscare de apropiere a peretilor canalului fonator, prin care suflul de aer expirat produce un zgomot caracteristic. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*constrictiune
Strangere, micsorare a dimensiunilor unui tesut sau ale unui organ. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*retractie
strangere, micsorare a dimensiunilor unui tesut sau organ. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*retractie
strangere, strangulare, ingustare (printr-o presiune circulata). miscare de apropiere a peretilor canalului fonator, prin care suflul de aer expirat produce un zgomot caracteristic. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*constrictie
s. transcriere, transpunere. $(... unui text dintr-un alfabet in altul.) (JUR.)(Registru de ...ii imobiliare.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*transcriptie
s. (Transilv.) arhidieceza. $(Sediul ....)(A primit ... de ...)$(by 1W9S10e3r3g11i12o)*arhiepiscopie
s. (Transilv., Ban., Bucov. si nordul Mold.) coleasa, (Ban. si Transilv.) mandra, (Maram., nordul Transilv. si Ban.) tocana, (inv.) malata, polenta. $(... cu branza.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*mamaliga
s. (Transilv., Ban. si prin Mold.) pana. $(Poarta o ... la palarie.)(BOT.) floarea-calugarului (Saponaria vaccaria) =floarea-cucului (Lychnis flos cuculi)floarea-miresei (Spirarea vanhouttei)floarea-pastelui (Anemone nemorosa)floarea-pastilorpastita; floarea-pasarilorpastita; floarea-raiului (Chrysanthemum cinera-riifolium) =floarea-reginei (Leontopodium alpinum)floarea-soarelui (Helianthus annuus)floarea-vantului-galbenapastita; floare-de-coltfloarea-reginei; floare-de-leac (Ranunculus repens)floare-de-perina (Anthemis tinctoria)flori-de-paie (Helichrysum bracteatum)(... vinului.) (El a cules ..., noua ne-a lasat ce-a fost mai prost.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*floare
s. (Transilv.) capatan. $(... al calului.)(TEHN.)(... la teica morii.)$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*capastru
s. (Transilv.) cautatoare, (inv.) miraza, (latinism inv.) specul. $(Se priveste in ....)$(by 10W10S3e4r12g12i13o)*oglinda
s. (Transilv.) chindiseala, chindisitura, (prin Ban. si Transilv.) slingherai.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*broderie
s. (Transilv.) cioc, (Mold.) coltun, (Transilv., Ban. si Maram.) strimf. $(Poarta ...i grosi.)ciorapi-pantalon$ = dres.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ciorap
s. (Transilv.) cloca, (Transilv, Ban., Olt. si Bucov.) clota. $(O ... cu pui.)closca artificialaincubatorgaiaclosca-cu-puiuliul-si-porumbeii.$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*closca
s. (Transilv.) coc, cocos, modalca. $(S-a lovit si a facut un ... la cap.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cucui
s. (Transilv.) cornurar. $(Dulapiorul de colt numit ....)echerdreptar$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*coltar
s. (Transilv.) furcuta. $(... pentru mancat.)(TEHN.)(... la car.)(TEHN.)(... pentru tesaturi groase.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*furculita
s. (Transilv.) lilie, liliom. = (reg.) aisor, fiere, ai-de-padure, crin pestrit, lilie rosie; = (reg.) stanjen, crinul-fanului, dret-galben. = crinoid. $(... denumeste un grup de echinoderme.)$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*crin
s. (Transilv.) maios, (Transilv. si Ban.) maietic, sangerete. $(Mananca ... cu mustar.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*caltabos
s. (Transilv.) manecar, (inv.) colceag. $(Un ... de blana pentru maini.)(TEHN.)(... la o teava.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*manson
s. (Transilv., Maram. si Ban.) sabau, (Transilv., Ban., prin Maram. si vestul Olt.) snaidar. $(...ul confectioneaza haine.)(ENTOM.; Cerambyx cerdo) $gornic.(by 15W8S2e2r11g11i5o)*croitor
s. (Transilv.) pecarita, (Mold., Bucov. si Ban.) pitareasa, (inv.) pitarita. $(..., nevasta brutarului.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*brutareasa
s. (Transilv.) pepe. sau libarca, svab, gandac de casa, gandac-negru, (reg.) gazoaba, taracan, (Bucov.) tarhan; sau v. v. , (reg.) catelul-frasinului, gandac de turba, mata-popii; = grangoasa; = carabusel, hriscar, carabus de hrisca; v. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*gandac
s. (Transilv.) samadau, (inv.) cheltuitor. $(...ul face sau incaseaza platile.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*casier
s. (Transilv. si Ban.) capeneag. $(O ... taraneasca.)impermeabil(ANAT.)(... la moluste.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*manta
s. (Transilv. si Ban.) clop, (arg.) gaina. $(Si-a pus ... pe cap.)(... la o lampa cu petrol.)(BOT.)(... la ciuperci.)(BOT.) palaria-cucului (Geranium phaeum) =palaria-sarpelui (Amanita muscaria)$ = muscarita.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*palarie
s. (Transilv. si Ban.) lucratoare, (Transilv.) mihei, (inv.) meserie. $(...ul fierarului.)(...ul pictorului, fotografului.)$(by 15W8S9e2r2g3i11o)*atelier
s. (Transilv. si Ban.) pecarie, (Mold. si Transilv.) pitarie, (inv.) magupie, (inv., in Mold.) forma. $(A luat o paine de la ....)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*brutarie
s. (Transilv. si Ban.) pecmez, (Transilv.) silvoiz. $(... de caise.)$(by 8W1S1e10r10g10i4o)*dulceata
s. (Transilv. si Ban.) slip, sliper. (... pres. $(... pusa peste un covor.)$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*traversa
s. (Transilv. si Maram.) coarda. (... sabie, (inv. si reg.) spata, (inv.) spanga. $(Scoate ...!)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*spada
s. (Transilv. si Maram.) sabasag. $(Elevii sunt in ....)concediulacuna$.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*vacanta
s. (Transilv. si Maram.) sabasag, (inv.) slobozenie. $(Are un ... de o luna.)(Unde pleci in ...?)$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*concediu
s. (Transilv.) tamandare. $(... plecarii.)(... producerii unui fenomen.)(... rezolvarii unei probleme.)pasuireprelungire$.(by 4W12S13e13r6g7i15o)*amanare
s. (Transilv.) tarsita. $(Si-a cumparat o ... noua.)prasit(IND.)(Un tip de ... folosita in exploatarile petroliere.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sapa
s. transmitere $(Curea de ...; ... radiatiilor.) (JUR.)(... de drepturi.)(FIZ.)(... radiofonica.)(FIZ.). (a energiei electromagnetice.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*transmisiune
Strapungerea cu un instrument ascutit (ac etc.) a unui organ sau a unei cavitati a corpului pentru a se scoate un lichid sau un gaz. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*punctie
strapungere cu un instrument ascutit a unui organ, a unei cavitati a corpului, pentru a recolta un lichid in scop diagnostic sau terapeutic. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g15i1o)*punctie
s. trasnitura, (inv. si pop.) sageata, (reg.) tunet. $(Ploua cu ...e.)$ bubuire.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*trasnet
Strat absorbant de protectie al unui material fotografic, format dintr-un lac sau dintr-o gelatina colorata, care impiedica formarea efectului halo. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*antihalo
Strat al atmosferei cuprins intre 80 si 1000 km, in care temperatura creste odata cu altitudinea. [< fr. , cf. gr. - caldura, - sfera].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*termosfera
Strat al atmosferei cuprins intre troposfera si 40 de km altitudine, in care temperatura este sensibil constanta, deplasarile aerului facandu-se numai orizontal. [< fr. , cf. lat. - strat, gr. - sfera].(by 9W3S3e11r12g12i5o)*stratosfera
strat al atmosferei in care precipitatiile sunt intotdeauna solide (gheata si zapada). (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*chionosfera
strat al atmosferei, intre 40 si 80 de km, in care are loc disocierea (ziua) si recombinarea (noaptea) a moleculelor diferitelor gaze, sub influenta radiatiilor ultraviolete. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*chemosfera
strat al atmosferei intre troposfera si ionosfera, prin cresterea temperaturii aerului si prezenta unui strat de ozon. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stratosfera
Strat al atmosferei situat deasupra homosferei, in care predomina gazele usoare (azotul, hidrogenul, heliul), dispuse neuniform. [Var. s.f. / < fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i5o)*heterosfera
strat al atmosferei solare, de culoare rosietica, situat deasupra fotosferei. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*cromosfera
strat al atmosferei terestre intre termosfera si exosfera, in care temperatura ramane constanta. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*termopauza
Strat al atmosferei terestre situat intre troposfera si mezosfera (de la 10 pana la 50 kilometri altitudine). [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*stratosfera
Strat al solului de culoare cenusie sau vanata-verzuie, bogat in forme reduse ale oxizilor de fier. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*glei
strat al solului de culoare cenusie sau vanata-verzuie, bogat in forme reduse ale oxizilor de fier. (< engl. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*glei
s. tratament, (inv. si reg.) medicina. $(... prescrisa unui bolnav.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*medicatie
Strat asezat pe suprafata unui obiect, a unei constructii etc. Strat de maracini, de nuiele etc. care se asaza la fundul unui torent pentru a-i micsora actiunea distructiva. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*garnisaj
Strat atmosferic bogat in ozon, cuprins intre 25 si 50 km altitudine. [< germ. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ozonosfera
strat atmosferic bogat in ozon, intre 1^5 si 4^0 km altitudine. (< fr. )(by 10W3S3e4r12g12i6o)*ozonosfera
strat atmosferic exterior situat la inaltimi mai mari de 100^0 km. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*exosfera
Strat atmosferic situat la o altitudine de peste 1000 km deasupra Pamantului. [< fr. ].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*exosfera
Strat celular din embrionul animalelor, care se afla intre stratul extern si cel intern si din care se dezvolta oasele si muschii; mezoblast. [< fr. , cf. gr. - mijloc, - piele].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*mezoderm
strat celular extern al capsulei muschilor sau al apoteciului la licheni. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*amfiteciu
strat celular extrem al meristemului primar din regiunea apicala a organelor radiculare, care da nastere epidermei. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r9g2i2o)*protoderma
strat cimentat de culoare ruginie sau negricioasa in solurile podzolice; gresie. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*alios
strat compact de pamant care se formeaza pe solurile argiloase, imediat sub adancimea de lucru a plugului. (< engl. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*hardpan
strat de beton asfaltic care face legatura intre fundatia unui drum si stratul de uzura. (< germ. )(by 3W11S12e5r14g7i7o)*binder
Strat de beton asfaltic, care face legatura intre fundatia unui drum si stratul de uzura. [< germ. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*binder
Strat (de bitum, de asfalt etc.) care se toarna pe suprafata unui element de constructie pentru a-l impermeabiliza. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*sapa
Strat de ceara constand din celule mici hexagonale, pe care le fac albinele lucratoare, pentru a depune mierea si ouale. /<lat. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*fagure
Strat de celule ale fasciculului fibrovascular, care conduc substantele organice asimilate liber. [Pron. / < fr. , cf. gr. - scoarta].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*floem
= strat de celule bogate in proteine din invelisul bobului de cereale. [< + ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*aleuronic
Strat de celule generatoare care produce suberul si felodermul. [< fr. , cf. gr. - pluta, - a produce].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*felogen
Strat de ciocolata, de serbet etc. care se intinde deasupra unui tort, a bomboanelor etc. Email, smalt de ceramica sau de faianta fina. [< germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*glazura
Strat de ciuperci saprofite sau parazite, care se dezvolta pe suprafata unor substante organice, obiecte umede etc.; mucezeala.a) a se acoperi cu mucegai; b) a-si pierde vigoarea; a se ramoli. /Din (by 2W10S10e3r4g12i12o)*mucegai
strat de gheata formata la suprafata obiectelor (crengi, conductoare, etc) prin condensarea umiditatii din atmosfera, care in cazul formarii pe obiecte metalice ajunge la grosimi de zeci de centimetrii, in cazul liniilor electrice duce la avarii prin ruperea conductoarelor sau stalpilor metalici. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*strat
strat de gheata sau de chiciura care se depune pe automobile si avioane pe vreme rea. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*jivraj
Strat de gheata sau de chiciura care se depune pe automobile si avioane pe vreme rece. [Var. s.n. / < fr. ].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*givraj
Strat de gheata sau de chiciura care se depune pe avioane in timpul zborului. /<fr. (by 12W12S13e6r6g15i15o)*jivraj
Strat de la suprafata pamantului in care se dezvolta radacinile plantelor. /<fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*rizosfera
strat de lichid absorbit de suprafata unei particule in suspensie intr-un lichid. (< fr. )(by 12W12S5e5r6g14i14o)*liosfera
Strat de mortar aplicat pe suprafata peretilor si a tavanului pentru a le proteja si a le netezi. placi de ipsos care se intrebuinteaza in locul tencuielii obisnuite. [G.-D. ] /suf. $...eala$(by 7W1S1e9r9g3i3o)*tencuiala
Strat de murdarie, adesea unsuros, depus de mai mult timp pe piele sau pe imbracaminte; lip; jeg. /<bulg. sb. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*slin
Strat de murdarie, adesea unsuros, depus de mai mult timp pe piele sau pe imbracaminte; lip; slin. /<bulg. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*jeg
Strat de murdarie adesea unsuros, depus de mai mult timp pe piele sau pe imbracaminte; slin; jeg. /<ucr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*lip
Strat de namol de culoare cenusie sau vanata, format sub unele soluri mlastinoase. /<engl. (by 13W14S7e7r15g1i1o)*glei
strat dens de hife care formeaza peretele bazal al apoteciului. (< lat. )(by 15W9S9e9r2g3i11o)*hipoteciu
strat de organisme acvatice pe pietre, pe stalpii de beton, de lemn sau de metal ai podurilor, pe coca navelor etc. (< engl. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*fuling
Strat de organisme sedentare (alge, bureti, moluste etc.) care acopera partile scufundate in apa ale obiectelor si plantelor aflate in apa. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*bioderma
Strat de pamant in care se gasesc radacinile plantelor. [< fr. , cf. gr. - radacina, - sfera].(by 5W13S14e7r7g8i1o)*rizosfera
Strat de piatra care acopera taluzurile sau captuseste santurile inclinate cu scopul de a le proteja impotriva eroziunilor sau de a impiedica surparile. [Pl. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*pereu
Strat de piele cuprins intre epiderma si stratul adipos subcutanat, format din tesut conjunctiv. [< fr., lat. ]. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*corium
strat de piele intre epiderma si stratul adipos subcutanat, din tesut conjunctiv. (< fr., lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*corium
strat de sol care inconjura semintele in curs de germinare. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*spermosfera
strat de sol care se dezgheata vara la partea superioara, devenind plastic si favorizand producerea solifluziunilor; merzlota. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*molisol
Strat de sol sau de roci care se dezgheata vara la partea superioara, devenind plastic si favorizand producerea |solifluxiunilor|solifluxiune|. [Var. (dupa alte surse) / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*molisol
Strat de sol si de roci care nu se dezgheata nici in timpul verii; pergelisol. [Cf. germ. , fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*permafrost
strat de suprafata al scoartei terestre unde s-au format si se formeaza solurile. (< fr. , engl. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*pedosfera
Strat de tesut celular extern la arborii batrani, format din tesuturi moarte. [< fr. , cf. gr. - zbarceala].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ritidom
Strat de tesut fibros prin care circula seva la plantele vasculare. Fibre extrase din scoarta unor arbori. [< fr. cf. lat. - scoarta de arbori].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*liber
strat de tesut fibros prin care circula seva la plantele vasculare. fibre extrase din scoarta unor arbori. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*liber
strat de tesuturi externe moarte la arbori, care se exfoliaza, formand scoarta. (< fr. , gr. )(by 12W5S6e14r14g15i8o)*ritidom
Strat de var amestecat cu ipsos care se aplica pe tencuiala pentru a obtine o suprafata neteda. /<germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*glet
strat de var amestecat cu ipsos, care se intinde pe o tencuiala pentru a obtine o suprafata neteda. (< germ. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*glet
Strat de var amestecat cu ipsos, care se intinde pe o tencuiala pentru a obtine o suprafata neteda. [< germ. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*glet
Strat dintr-un material rezistent (scanduri, parchet, asfalt, mozaic, ciment etc.) asternut drept invelis pe o suprafata pe care se umbla. /+ suf. $...eala$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*pardoseala
Strat dintr-un produs hidrofug aplicat pe unele elemente de constructie pentru a le impermeabiliza. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sapa
strat epidermic care se desface de pe piele in urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*scuama
Strat epidermic care se desface de pe piele in urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. Frunzisoara tare care protejeaza mugurii, receptaculul etc. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - solzi]. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*scuama
strat extern al cilindrului central al radacinii si tulpinii. (< fr. )(by 1W9S10e10r3g3i12o)*periciclu
Strat extern de celule la radacinile tinere. [< fr. , cf. gr. - radacina, - piele].(by 14W8S8e8r1g2i10o)*rizoderma
Strat format din oxizi de fier care se precipita si pe care nu-l pot strabate radacinile plantelor. /<engl. (by 12W13S6e6r15g8i9o)*hardpan
strat geologic intre litosfera si barisfera, concentrat prin sulfura de fier si cu afinitate pentru sulf. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*calcosfera
Strat gros de zapada viscolit si ingramadit in forma de val; troian. /<bulg. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*namete
Strat incandescent de gaze, de culoare roz, care se afla in jurul Soarelui si care se vede in timpul eclipselor totale. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*cromosfera
Strat incandescent gazos de culoare roza situat in jurul Soarelui si care se poate vedea numai in timpul eclipselor totale de Soare. [< fr. , cf. gr. - culoare, - sfera].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cromosfera
strat inferior al atmosferei in care constituentii principali (azotul si oxigenul) raman in aceleasi proportii. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*homosfera
Strat inferior al atmosferei, situat intre sol si altitudinea de 100 km, in care constituentii principali (azotul si oxigenul) raman in aceleasi proportii. [Var. s.f. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*homosfera
Strat inferior al atmosferei solare, format din vapori metalici si gaze incandescente, care constituie sursa de radiatie luminoasa a Soarelui. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*fotosfera
Strat inferior al atmosferei terestre, pana la 10-11 km, in care se produc fenomenele meteorologice obisnuite. [< fr. , cf. gr. - schimbare, - sfera].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*troposfera
strat inferior al atmosferei terestre, pana la 1^1 km, in care se produc fenomenele meteorologice. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*troposfera
Strat inferior (pana la altitudinea de aproximativ 10 km) al atmosferei, situat intre Pamant si stratosfera (unde se formeaza norii si precipitatiile). [G.-D. Sil.] /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*troposfera
Strat intermediar al atmosferei care separa troposfera de stratosfera. /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*tropopauza
strat intern al pericarpului care protejeaza samanta unor fructe. (< fr. )(by 6W6S15e15r15g9i9o)*endocarp
Strat lemnos care se afla intre coaja de copac si inima acestuia. /<lat. , it. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*alburn
strat lemnos situat intre scoarta unui arbore si inima lui. (< it. , lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*alburn
Strat lemnos situat intre scoarta unui copac si inima lui. [< lat. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*alburn
Strat orizontal al unei zidarii (de caramida, piatra, blocuri de beton etc.). /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*asiza
Strat orizontal de material (caramida, mortar etc.) in constructia unui zid. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*asiza
strat profund al apei lacurilor, cu temperatura scazuta vara si mai ridicata iarna. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*hipolimnion
Strat protector, calcaros sau chitinos, care acopera corpul unor vietati (moluste, crustacee etc.). /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*test
strat sferic in care doza de radiatii (luminoase, termice etc.) emise de un Soare central favorizeaza dezvoltarea materiei vii pe planetele aflate in zona respectiva. (< eco^2 -sfera)(by 14W7S7e15r1g9i9o)*ecosfera
strat ~ = strat de celule bogate in proteine din invelisul bobului de cereale. (< engl. )(by 1W2S2e10r10g4i4o)*aleuronic
Strat subtire care apare sub influenta agentilor atmosferici pe suprafata obiectelor sau a constructiilor de metal, de piatra etc., dandu-le un aspect de vechime. [Cf. fr. , it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*patina
Strat subtire care se depune pe pamant, pe plante si pe alte obiecte din natura, constand din cristale mici de zapada formate in noptile reci (de toamna) prin inghetarea vaporilor de apa din atmosfera.a) inghetat in urma brumei; b) albit; incaruntit. 2) Strat fin alburiu care acopera unele fructe sau unele plante. 3) Cantitate mica (de ceva); pic. [G.-D. ] /<lat. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*bruma
strat subtire de argila sau caolinuri superioare cu care se acopera produsele ceramice inainte de ardere, pentru a le masca culoarea naturala. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*engoba
Strat subtire de ciment, aplicat pe suprafata unei constructii sau a unui element de constructie. / + suf. $...eala$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*scliviseala
Strat subtire de cristale de gheata care se formeaza iarna pe ramurile copacilor si pe obiecte; chiciura. /cf. ucr. rus. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*promoroaca
Strat subtire din cristale de gheata care se formeaza iarna pe ramurile copacilor si pe obiecte; promoroaca. [G.-D. ; Sil] /<bulg. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*chiciura
Strat subtire si rezistent care inveleste si protejeaza smaltul dintilor, corpul sau foile plantelor. [< fr. , cf. lat. - pielita].(by 9W9S2e2r11g11i11o)*cuticula
(strat subtire, transparent) care atenueaza reflexiile produse de suprafetele optice. (dupa fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*antireflex
Strat superficial al protoplasmei celulare; hialoplasma. Substanta spirituala pe care spiritistii pretind ca o emana mediile in timpul transei; teleplasma. [< fr. , cf. gr. - in afara, - formatie].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ectoplasma
strat superior al atmosferei (intre 9^0 si 100^0 km), puternic ionizat si de mare conductivitate; termosfera. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ionosfera
Strat superior al scoartei terestre, care se caracterizeaza prin fertilitate si pe care cresc plante; pamant. /<fr. lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*sol
Stratul afanat de la suprafata Pamantului, in care se dezvolta viata vegetala. Teritoriu, pamant. Solutie coloidala. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*sol
Stratul central al tulpinilor la arbori si la arbusti, mai intens colorat decat restul straturilor. /<fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*duramen
Stratul de aer care inconjoara Pamantul. Stare de spirit; situatie, stare, mediu in care traieste cineva, ceva. Unitate de masura a presiunii gazelor, egala cu greutatea unei coloane de mercur la 0? cu o sectiune de 1 cm^2, inalta de 76 cm. [Cf. fr. , it. < gr. < - abur, - sfera].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*atmosfera
Stratul interior al embrionului celular; endoblast; stratul celular interior din corpul celenteratelor. Stratul interior al scoartei tulpinii sau al radacinii. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - inauntru, - piele].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*endoderm
Stratul solidificat de la suprafata solului, care serveste ca izvor de hrana pentru plante. [< fr. , cf. gr. - sol, - sfera].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pedosfera
stratul superior al mezosferei, care face trecerea spre termosfera, prin valori termice minime. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*mezopauza
Strat uniform de nori de culoare cenusie, asemanator cu ceata, situat la o inaltime de pana la 1 km, care produce de obicei burnita si zapada grauntoasa. /<lat., fr. (by 12W5S5e6r14g14i7o)*stratus
Stravechi, foarte vechi, dintr-o epoca foarte indepartata. (si s.n.) = prima perioada (sistem) a precambrianului. Care nu mai este folosit in limba contemporana; invechit; iesit din uz. [Pron. / < fr. , cf. gr. - vechi].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*arhaic
s. trecator, (inv.) pedestru. $(Erau putini ... pe strada la ora aceea.)$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*pieton
s. trecere. (... avansare, inaintare, inaltare, ridicare, (inv.) provivasire, (fig.) ascensiune. $(... in grad, in functie.)$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*promovare
s. trecere. $(Un ... pentru calatori.)parte(Un ... dintr-o scriere.)trecere$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pasaj
s. treieratoare, (pop.) masina, (Transilv., Ban. si Olt.) toba. $(Duc graul cules la ....)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*batoza
streptococ izolat din materiile fecale, saprofit in intestin. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*enterococ
s. trezie, veghe, (livr.) vigilitate, (rar) veghere. $(Stare de ....)insomnie$.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*nesomn
Stricaciune, paguba, vatamare. (cuiva sau a ceva) = in paguba, in detrimentul (cuiva sau a ceva). / pron. / < lat. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*dauna
Stricaciune suferita de o nava, de un avion, de o constructie etc. [Gen. / < fr. , it. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*avarie
Stricat, dezechilibrat, desantat; ticnit. Stricat, defect. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*detracat
stridii, s.f. specie de molusca lamelibranhiata comestibila, cu valvele inegale, care traieste fixata pe stanci in marile calde si temperate(Ostrea edulis)din ngr. strstridhi.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stridii
Strigare a numelui unor persoane (pentru verificarea prezentei lor intr-un loc). Chemare scrisa sau orala adresata unei colectivitati. Indemn; cerere, rugaminte. (sau ) = a se adresa cuiva cu o rugaminte. Semnal sonor sau luminos produs intr-un post de telefon, de telegraf etc.; chemare. Actiune facuta la o instanta judecatoreasca imediat superioara pentru a schimba sau a infirma o hotarare data de o instanta inferioara. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*apel
(strigat adresat de vanator cainelui pentru a-l indemna sa se arunce asupra vanatului) apuca! prinde! (< fr. )(by 12W5S6e6r14g15i8o)*pil
Strigat adresat de vanator cainelui pentru a-l indemna sa se arunce asupra vanatului. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pil
Strigat, chemare disperata; urlet de protest. [Gen. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*clamoare
Strigat de razboi al vechilor scotieni. Formula care exprima succint o teorie, o problema la ordinea zilei. [< fr., engl. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*slogan
Strigat folosit mai ales la vanatoare pentru a indemna un caine sa aduca vanatul doborat. [< fr. < - a aduce].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*aport
Strigat prelung, scos de unele animale (in special de vitele cornute). /+ suf. $...et$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*muget
Strigat puternic (scos de om sau de unele animale); racnet; raget. /+ suf. $...at$(by 12W6S6e6r14g15i8o)*tipat
Strigat puternic si prelung care exprima bucurie, izbanda etc. [Sil] /+ suf. $...ot$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*chiot
s. trior, (prin Bucov.) spit, (Transilv. si Maram.) vanturasca. morisca.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*vanturatoare
[STRIP-TIZ] spectacol de cabaret, prin dezbracarea lenta si progresiva executata pe un fond muzical ori de dans, de una sau mai multe dansatoare. (< engl., fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*striptease
s. tristete, (englezism) spleen. $(... cuiva.)(O ... de neinvins pentru vremurile copilariei.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*melancolie
Strivire a cordonului ombilical. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ombilic, - strivire].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*omfalotripsie
Strofa alcatuita dintr-un numar determinat de versuri, care are un inteles complet. Poezie scrisa in strofele descrise mai sus. [Cf. fr. , it. ].(by 15W15S9e9r2g2i3o)*stanta
(strofa de) inchinare, dedicatie. vers la sfarsitul unei balade prin care se aducea un omagiu cuiva. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*envoi
strofa din trei versuri, dintre care primul rimeaza cu al treilea, iar al doilea cu primul si al treilea din strofa urmatoare; poezie din astfel de strofe. (< it. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tertina
strofa dintr-un numar determinat de versuri, care are un inteles complet. (pl.) poezie scrisa in astfel de strofe; (p. ext.) poezie. (< fr. , it. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*stanta
s. tropaiala, tropaitura, tropot, (rar) zupait, zupaitura, (pop.) treapad, (reg.) zdupaiala, (Mold. si Bucov.) dupait, dupaitura. $(... de copite.)(Un ... de bocanci.)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*tropait
Stropirea cu bitum si asternerea cu piatra marunta a suprafetei unei sosele. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*bitumaj
Stropire a unei culturi agricole cu apa (sau cu alt lichid) sub forma de ploaie artificiala. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. , ...(by 10W11S11e4r5g13i13o)*aspersiune
stropire cu bitum si criblura a imbracamintei asfaltice a unei sosele. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*bitumaj
Structura anatomica in forma de buza. Buza superioara la insecte, la mamifere. [< lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*labrum
Structura anatomica (muschi, peri) dispusa in vartej. Vartej cu antrenare de aer, care apare la aspiratia apei dintr-un bazin. (< fr., lat. ).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*vortex
structura a unei platforme geologice cu aspect de anticlinal. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*antecliza
Structura a unui corp solid, observata cu ajutorul microscopului. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*microstructura
Structura a unui idiom asa cum apare la un vorbitor. Dialectul vorbit de un individ. [Pron. / < fr. ]. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*idiolect
Structura a unui material granular din punctul de vedere al marimii si al repartitiei procentuale a granulelor componente. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*granulozitate
structura a unui material mineral granular privit din punctul de vedere al marimii granulelor din care este format. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*granulozitate
structura a unui obiect, organism, material etc., examinata la microscop. o ~ sociala = totalitatea relatiilor (inter)personale si a retelelor de integrare care definesc existenta sociala a unui individ. structura a solului alcatuita predominant din microagregate. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*microstructura
Structura care acopera craniul. [Pron. / < fr. , cf. gr. - deasupra, - craniu].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*epicraniu
STRUCTURA CHIMICA CARE ARE O PARTE POLARA (CAUTA CONTACTUL CU APA) SI O PARTE NEPOLARA CARE FUGE DE APA.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*structura
Structura fizica a unui corp, a unui organism; alcatuire, structura. Compozitie, ansamblu de elemente care constituie un intreg. Lege fundamentala a unui stat, in care sunt consemnate principiile de baza ale organizarii lui, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, sistemul electoral etc. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , rus. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*constitutie
structura fizica a unui corp, a unui teren, a unei substante; constitutie (I, 2). (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*conformatie
Structura (fizica) a unui corp, a unui teren etc.; fel in care este organizat un corp; constitutie. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*conformatie
Structura functionala a tesuturilor si a organelor, care apare ca rezultat al adaptarilor acestora de-a lungul filogeniei si ontogeniei sub influenta factorilor mecanici. [< + ]. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*mecanostructura
structura functionala a tesuturilor si organelor, rezultat al adaptarilor acestora de-a lungul filogeniei si ontogeniei, sub influenta factorilor mecanici (< mecano structura)(by 10W10S3e12r12g5i6o)*mecanostructura
(Structura geologica) care se prezinta sub forma unor strate succesive cu acelasi sens si acelasi unghi de inclinare. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*monoclinal
(structura geologica) sub forma unor straturi succesive, cu acelasi sens si unghi de inclinare. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*monoclinal
Structura in forma de radacini la muschi si la licheni. [Pron. / < fr. , cf. gr. - radacina, - forma].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*rizoid
Structura unui corp solid, asa cum apare la examinarea cu microscopul. Relatiile intre membrii unor microgrupuri. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*microstructura
Structura unui metal, a unui aliaj etc. vizibila cu ochiul liber sau cu lupa. Relatiile sociale la nivelul societatii globale. [< fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*macrostructura
s. trup. $(Sufletul si ...ul.) (ANAT.) (Omul este alcatuit din cap, gat, ... si membre.)cadavrucuprinscorp compuscombinatie; corp simpluelement(I-a intrat in ochi un ... strain.)corp vitrosumoare vitroasa.corp cerescastru(MIL.)(... de oaste.)corpus$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*corp
s. tub. $(... metalica.)(IND.) teava de extractie =$ tubing, coloana de extractie.(by 12W5S5e14r14g14i8o)*teava
s. tuci, (prin Ban.) badic, (Mold.) schija. $(Un tub din ....)fonta nodularafonta sferoliticafonta nodulara.$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*fonta
Student care asista la cursuri fara a fi inscris regulat si fara a se prezenta la examene. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*audient
studierea biografiei unor personalitati pentru evidentierea unor trasaturi psihopatologice ale acestora. (< pato /bio/- grafie)(by 6W7S15e15r9g9i2o)*patografie
studierea opiniei publice cu ajutorul sondajelor asupra anumitor probleme. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*doxometrie
Studierea spectrelor cu ajutorul spectrografului. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i15o)*spectrografie
Studiere a unui proiect industrial sub toate aspectele sale. /Cuv. engl.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*engineering
Studiere a unui proiect industrial sub toate aspectele sale (tehnic, economic, financiar, social etc.). Intocmire a unei lucrari de sinteza coordonand munca mai multor echipe de specialisti in vederea stabilirii masurilor necesare pentru obtinerea unei eficiente ridicate. [Pron. / < engl. ].(by 1W1S2e10r10g4i4o)*engineering
studiu al actiunii factorilor cosmici asupra fiziologiei organismelor vii. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cosmofiziologie
studiu al antichitatii sau al antichitatilor; arheologie. (< engl. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*paleologie
studiu al cavernelor si al apelor subterane din trecutul erelor geologice. (dupa fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*paleospeologie
studiu al comportarii organismului in cursul bolilor infectioase. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*septicologie
studiu al conditiilor sociale, psihice si tehnice privind necesitatile orientarii profesionale. (< profesie + -logie)(by 11W4S5e13r13g14i7o)*profesiologie
studiu al dezvoltarii organelor din punct de vedere filogenetic. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*organofilogeneza
studiu al dozelor in care trebuie administrate medicamentele. (< fr. )(by 15W1S9e9r10g3i3o)*posologie
Studiu al dozelor in care trebuie administrate medicamentele. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - cat, - studiu].(by 13W7S7e15r15g1i9o)*posologie
studiu al formei elementelor care alcatuiesc rocile si depozitele detritice. (< fr. )(by 13W6S7e7r15g1i9o)*morfoscopie
studiu al genezei variabilitatii morfologice in cursul filogeniei. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i5o)*morfofilogeneza
studiu al influentei datelor geografice asupra strategiei statelor. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*geostrategie
studiu al leziunilor si bolilor provocate de electricitate. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*electropatologie
studiu al limbilor, culturilor si civilizatiilor continentului american. (< germ. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*americanistica
studiu al liniilor si semnelor palmare si digitale ale mainii. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*chirografie
studiu al mimicii spontane a fetei, ca expresie a personalitatii psihice. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g3i3o)*prozopologie
studiu al modificarilor structurale si functionale ale pubertatii masculine. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*efebologie
studiu al modului de viata, al civilizatiei si culturii diferitelor popoare europene. (< european + -istica)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*europeistica
studiu al proceselor si fenomenelor meteorologice la scara planetara, a unor regiuni foarte intinse. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*macrometeorologie
studiu al proprietatilor numerelor, independent de operatiile care se pot efectua cu ele. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*aritmologie
studiu al reactiilor chimice care insotesc functionarea sistemului nervos si activitatile mintale. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*neuropsihochimie
studiu al structurarii unui sistem de obiecte, fapte sau procese de cunoastere. (< structural + -istica)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*structuralistica
studiu al structurii metalelor si aliajelor facut cu ochiul liber sau cu lupa. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*macrografie
studiu al substantelor chimice care provoaca tulburari mintale si al efectelor acestora. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*farmacopsihiatrie
studiu al surselor exterioare, straine ale unei opere literare. (< sursa + -logie)(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sursologie
studiu al tulburarilor oftalmologice datorate tulburarilor nervoase. (< neuro oftalmologie)(by 3W12S12e5r5g14i14o)*neurooftalmologie
Studiu asupra cauzelor lucrurilor. Ramura a medicinii care se ocupa de cauzele bolilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cauza, - studiu].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*etiologie
Studiu asupra fortelor, considerate in abstract. [Gen. / < fr. , cf. gr. - forta, - studiu].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dinamologie
Studiu asupra mortii si al fenomenelor legate de moarte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - moarte, - studiu].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tanatologie
Studiu asupra sarbatorilor grecesti. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - sarbatoare, - studiu].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*heortologie
Studiu biologic al materialelor fecale, in vederea examinarii digestiei si a determinarii componentilor chimici si bacterieni. /<fr. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*coprologie
studiu cantitativ al formelor oricarui corp natural: planta, animal sau trasatura de relief. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*morfometrie
Studiu care include biografia si lista lucrarilor unui autor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W15S8e8r9g2i2o)*biobibliografie
studiu de la distanta al fenomenelor biologice. (< tele^1 biometrie)(by 1W9S10e3r3g12i12o)*telebiometrie
Studiu de proportii reduse, in care autorul ataca probleme de ordin filozofic, literar, stiintific etc., expunand un punct de vedere personal, fara a epuiza subiectul. Incercare; proba. Proba preliminara de marci postale pe hartie si in culori diferite, din care se alege cea care va ramane prototipul definitiv al intregului tiraj. Asezarea mingii la sol, dincolo de linia de but a adversarilor. [Pl. / < fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*eseu
Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, astfel cum se manifesta ele in timp si spatiu. Termen in filozofia lui Hegel care denumeste teoria despre dezvoltarea constiintei umane, inteleasa ca forma a autodezvoltarii "spiritului absolut". Curent filozofic idealist contemporan, intemeiat de ganditorul german Edmund Husserl (1859-1938), care reduce "obiectul" la "fenomen", considerat ca esenta de ordin spiritual si ca dat ultim si nemijlocit al constiintei, independent de existenta obiectiva si de experienta senzoriala. [Gen. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*fenomenologie
studiu etnologic al simbolurilor si semnificatiilor relative la obiecte, evenimente si actiuni. (< etno semiotica)(by 1W10S10e10r4g4i12o)*etnosemiotica
studiu etnologic al unitatilor sociale mari, ca entitati creatoare, consumatoare si de difuzare a civilizatiei si culturii. (< macro etnologie)(by 13W13S6e6r15g15i8o)*macroetnologie
studiu fotografic si analitic al miscarilor periodice constand in inregistrarea intermitenta pe unul si acelasi negativ a diferitelor pozitii ale unui corp in miscare, realizata prin intreruperea periodica fie a iluminarii, fie a obturatiei. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*strobofotografie
studiu geografic al miscarilor si variatiilor atmosferice, hidrologice etc. (< fizio geografie)(by 8W8S2e2r11g4i4o)*fiziogeografie
Studiul actiunii nocive a factorilor cosmici asupra organismelor vii. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i10o)*cosmopatologie
studiul actiunii nocive a factorilor cosmici asupra organismului. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*cosmopatologie
Studiul actiunii patogene a climatului asupra organismului. [Gen. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*climatopatologie
Studiul activitatii cardiace cu ajutorul cardiografului. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cardiografie
Studiul amprentelor digitale. [Gen. / < fr. , cf. fr. - amprenta, gr. - studiu].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*amprentologie
Studiul aparitiei fiintelor pe Pamant. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fiinta, - nastere].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ontogonie
STUDIUL APARITIEI UNEI AFECTIUNI; STUDIUL DESFASURARII MECANISMELOR PRIN CARE AFECTIUNEA APARE(by 4W4S4e12r13g6i6o)*studiul
Studiul apelor minerale terapeutice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - izvor, - stiinta].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*crenologie
studiul aspectului fetei si al modificarilor pe care i le imprima bolile. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*prozoposcopie
Studiul aspectului fetei si al modificarilor pe care i le imprima bolile. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fata, - a privi].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*prosoposcopie
Studiul biologic al fecalelor. [< fr. , cf. gr. - excrement, - studiu].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*coprologie
studiul bolilor de plamani si in special al tuberculozei pulmonare. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*pneumoftiziologie
Studiul bolilor la cai; medicina cailor. Dragoste deosebita pentru cai. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*hipiatrie
studiul bolilor mintale in raport cu faptele sociale proprii culturilor primitive si societatilor industriale. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*etnopsihiatrie
Studiul bolilor sistemului nervos; anatomie patologica a sistemului nervos. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nerv, - suferinta, - studiu].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*neuropatologie
studiul caracterelor generale ale grafiei in scopul identificarii scrisului. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*grafoscopie
Studiul caracterelor generale ale grafiei in scopul identificarii scrisului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a scrie, - a privi].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*grafoscopie
Studiul cauzelor si mecanismelor care duc la moarte. [< fr. , cf. gr. - moarte, - nastere].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*tanatogeneza
Studiul chimic al substantelor care intra in compozitia celulei si a tesuturilor organismului. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*histochimie
Studiul climatelor in vederea unor aplicari practice in igiena si in tratamentul bolilor. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*climatism
Studiul comparat al sunetelor cu ajutorul sonometrului. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*sonometrie
studiul comparativ al grafiilor, al grafismelor (pentru identificarea scrisului). (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*grafometrie
Studiul comparativ al grafiilor si al grafismelor (pentru identificarea scrisului). [< fr. , cf. gr. - a scrie, - masura].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*grafometrie
studiul compozitiei chimice si al metabolismelor celulelor si tesuturilor organismului. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*histochimie
Studiul conditiilor de formare a cristalelor [in DN]; cristalogenie. Formarea cristalelor in natura; cristalizare. [Cf. fr. < gr. - gheata, - a naste]. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*cristalogeneza
studiul conditiilor fizice ale unei regiuni in raport cu sanatatea omului. (< engl. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*geomedicina
Studiul conditiilor fizice ale unei regiuni in raport cu sanatatea omului. [Pron. / < it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*geomedicina
Studiul constitutiei chimice a celulelor si al proceselor biochimice care au loc in acestea. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*citochimie
studiul contributiei hormonilor la activitatea psihica. (< endocrin + psihiatrie)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*endocrinopsihiatrie
studiul culorii unui lichid organic, care sufera modificari in cazuri de boala. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cromoscopie
Studiul culorii unui lichid organic, care sufera modificari in cazuri de boala. [Gen. / < fr. ]. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*cromoscopie
Studiul culturii indiene, al limbilor si al literaturii continentului american. [Cf. germ. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*americanistica
Studiul culturii si civilizatiei japoneze. [Var. s.f. / < germ. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*japanologie
Studiul cunoasterii proceselor care au loc in materia vie. [Cf. gr. - viata, - cunoastere].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*biognoza
Studiul denumirilor de ape. Numele de ape dintr-o anumita regiune. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hidronimie
studiul determinarii solutiei celei mai simple si exacte a unei probleme de constructie geometrica. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*geometrografie
Studiul determinarii solutiei celei mai simple si exacte a unei probleme de constructie geometrica. [Pron. , gen. / cf. fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*geometrografie
Studiul efectelor patologice ale electricitatii. [Gen. / cf. fr. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*electropatologie
Studiul emisiei electronilor sau ionilor de catre substante supuse la temperaturi inalte. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*termionica
studiul evolutiei unei boli dupa datele obtinute de la bolnav, dupa iesirea din spital. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*catamneza
Studiul evolutiei unei boli dupa datele obtinute de la bolnav dupa iesirea din spital. [< fr. , cf. gr. - reamintire].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*catamneza
Studiul experimental al actiunii exercitate de medicamente asupra organismului. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*farmacodinamie
studiul fenomenelor meteorologice care au loc in atmosfera planetelor. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*astrometeorologie
Studiul fenomenelor senzoriale. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - simtire, - stiinta].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*esteziologie
Studiul formarii si efectelor electricitatii in organismele vii. [< fr. ].(by 12W12S5e6r6g14i14o)*electrobiologie
Studiul formarii si raspandirii zacamintelor minerale in scoarta Pamantului. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*metalogenie
Studiul formatiilor celulare din maduva formatoare de sange. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - maduva, - a scrie].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*mielografie
Studiul formei, al aspectului suprafetei granulelor care alcatuiesc rocile si depozitele detritice. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*morfoscopie
Studiul fotografic si analitic al miscarilor periodice, constand in inregistrarea intermitenta pe unul si acelasi negativ a diferitelor pozitii ale unui corp in miscare, realizata prin intreruperea periodica fie a iluminarii, fie a obturatiei. [Gen. / cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*strobofotografie
studiul influentei ereditatii asupra afectiunilor pielii. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*genodermatologie
studiul influentei exercitate de variatiile elementelor meteorologice asupra organismelor vii. (< fr. , engl. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*biometeorologie
Studiul influentei exercitate de variatiile rapide ale elementelor meteorologice asupra fiintelor vii. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*biometeorologie
Studiul influentei factorilor meteorologici asupra organismelor vegetale si animale. [Gen. / cf. fr. ].(by 7W1S9e10r3g3i12o)*meteorobiologie
Studiul influentei pe care o exercita clima asupra organismelor vii. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*bioclimatologie
Studiul influentelor factorilor biologici asupra politicii. Conceptie politica reactionara, care incearca sa motiveze actiuni de acaparare si aservire prin argumentul superioritatii biologice, indeosebi al deosebirilor de rasa; ansamblu de masuri rasiste reprezentand aplicarea in practica a biosociologiei. [< germ. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*biopolitica
Studiul involutiei organismelor animale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a turti, - stiinta].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*clinologie
Studiul istoriei, culturii si artei evului mediu. [Pron. / < germ. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*medievistica
Studiul lacurilor din punct de vedere biologic. [Gen. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*limnobiologie
Studiul legilor de congelare a solutiilor. Capitol al fizicii care studiaza procedeele de obtinere a temperaturilor joase, proprietatile corpurilor si fenomenele specifice care se petrec in apropiere de zero absolut; crionica. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - frig, - studiu].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*criologie
Studiul legilor fizice dupa care se produc modificarile scoartei Pamantului. [Gen. / cf. fr. < gr. - pamant, - lege].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*geonomie
studiul legilor fizice dupa care se produc modificarile scoartei terestre. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*geonomie
studiul legilor mecanice ale modificarilor scoartei terestre; mecanica solurilor. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*geomecanica
Studiul legilor mecanice dupa care se produc modificarile scoartei Pamantului. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*geomecanica
studiul limbii, culturii si literaturii romane. (< roman + -istica)(by 5W14S14e7r7g1i1o)*romanistica
Studiul limbii, istoriei si antichitatilor siriene. [Gen. / < germ. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*sirologie
studiul limbii, literaturii si culturii italiene. (< italian + -istica)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*italienistica
Studiul limbii, literaturii si culturii italiene. [Pron. / cf. it. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*italienistica
Studiul limbilor, literaturilor si culturilor iraniene; iranologie. [Cf. germ. , it. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*iranistica
Studiul limbilor (spaniola, portugheza, catalana) si al culturii hispanice. Studiul limbii si al literaturii spaniole. [Cf. germ. , it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hispanistica
Studiul liniilor si semnelor palmare si digitale ale mainii. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*chirografie
Studiul liniilor si semnelor palmare si digitale ale mainii. [< fr. , cf. gr. - mana, - a scrie].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*chirografie
Studiul medicamentelor naturale in cadrul chimiei farmaceutice. [< fr. , cf. gr. - remediu, - cunoastere].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*farmacognozie
studiul medicamentelor naturale in cadrul chimiei farmaceutice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*farmacognozie
Studiul microscopic al unui obiect. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - a descrie].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*micrografie
Studiul modificarilor structurale si functionale ale varstei pubertatii masculine. [Gen. / < fr. , cf. gr. - adolescent, - studiu].(by 12W13S6e6r6g15i15o)*efebologie
studiul modificarilor suferite de alimente in timpul prepararii lor culinare. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*gastrotehnie
Studiul modificarilor suferite de alimente in timpul prepararii lor culinare. [Gen. / < fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*gastrotehnie
Studiul obiectelor zburatoare neidentificate. [< americ. - obiect zburator neidentificat (O.Z.N.) + ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ufologie
studiul organismelor din lacuri si din apele statatoare dulci. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*limnobiologie
studiul particularitatilor scrisului cuiva, in psihologie, medicina, criminalistica, in scopul identificarii anumitor trasaturi de caracter, autentificarii unor documente, inscrisuri etc. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i15o)*grafologie
Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de PROXEMICA.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*studiul
studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit CRONEMICA(by 9W2S11e11r4g4i13o)*studiul
Studiul pietrelor gravate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - gravat, - studiu].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*gliptologie
Studiul preciziei maxime in cercetarea stiintifica. Precizie in folosirea cuvintelor; alegere riguroasa a cuvintelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - exact, - studiu].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*acribologie
Studiul prelucrarii produsilor chimici obtinuti din carbuni prin cocsificare. Ramura a industriei grele care realizeaza prelucrarea chimica a carbunelui prin cocsificare. [Cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cocsochimie
studiul proceselor fizice din stratul de aer de langa sol, intr-un spatiu restrans. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*micrometeorologie
Studiul produselor antiparazitare destinate plantelor. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*fitofarmacie
Studiul proprietatilor chimice si biologice ale hormonilor. [Gen. / < fr. ]. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*hormonologie
Studiul raporturilor care exista intre scrisul unei persoane si caracterul ei. = disciplina care se ocupa cu studierea deformarii scrisului in urma unei boli mintale. Studiul asupra caracterului scrisului cuiva in scopul recunoasterii autenticitatii unor documente, inscrisuri etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a scrie, - stiinta].(by 14W8S8e8r2g2i10o)*grafologie
Studiul razelor X si al diferitelor lor aplicatii. Ramura a medicinii care studiaza organismul uman cu ajutorul razelor X si folosirea acestora in tratamentul unor boli. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*radiologie
studiul reactiilor chimice care insotesc functionarea sistemului nervos. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*neurochimie
studiul reactiilor simpatice fiziologice sau patologice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*simpatologie
Studiul reactiilor simpatice fiziologice sau patologice. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*simpatologie
studiul relatiilor dintre apele minerale si structura geologica respectiva. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*balneogeologie
Studiul relatiilor dintre apele minerale si structura geologica respectiva. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*balneogeologie
Studiul relatiilor dintre gazda si stadiile ontogenetice ale unui parazit specific. [< germ. , cf. gr. - strain, - stiinta].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*xenologie
studiul schimbarilor lente in compozitia si structura fitocenozelor. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*fitocenogeneza
studiul si masurarea compresibilitatii solurilor sub fundatii. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*edometrie
studiul sociologic sau politologic al partidelor politice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*stasiologie
studiul stiintific al sexualitatii si al problemelor sale psihofiziologice. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*sexologie
Studiul stomacului. Tratat de arta culinara. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - vorbire].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*gastrologie
studiul structurii si manifestarii tipurilor de caractere. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*caracterologie
studiul structurii unui animal sau a unei plante prin disectie. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*biotomie
Studiul structurii unui animal sau unei plante prin disectie. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S14e7r7g15i1o)*biotomie
Studiul substantelor chimice care provoaca tulburari mentale si efectele lor. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*farmacopsihiatrie
Studiul talmudului. Tendinta de a privi lucrurile static, rigid, dogmatic; interpretare speculativa. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*talmudism
Studiul tesuturilor vii la microscop. Examinare cu un microscop special a diferitelor parti ale ochiului. [< fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*biomicroscopie
studiul tulburarilor psihice ale batranetii; gerontopsihiatrie. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i15o)*geropsihiatrie
Studiul urechii si al bolilor ei; otiatrie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ureche, - studiu].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*otologie
Studiul vaselor sanguine. Radiografie a vaselor sanguine cu ajutorul unei substante radioopace. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*angiografie
studiul vietii si al operei lui Mihai Eminescu. (< Eminescu + -logie)(by 10W10S4e4r12g12i6o)*eminescologie
studiul vietii si operei lui Dante; dantism, dantistica. (< fr. , it. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*dantologie
Studiul vietii si operei lui Dante, poet si prozator italian din sec. XIV; dantistica; dantism. [< fr. , it. ]. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*dantologie
studiul vietii si operei lui Shakespeare. (< Shakespeare + -logie)(by 7W1S1e9r9g3i3o)*shakespearologie
Studiu microscopic si anatomic al tesuturilor lemnoase apartinand plantelor fosile sau actuale. (din fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*xilotomie
Studiu si descriere sistematica a speciilor de mure; batografie. (<fr. )(by 10W10S10e4r4g12i12o)*batologie
studiu sistematic al bazelor biologice a tuturor compartimentelor sociale, analiza societatilor animale, structura populatiei acestora etc. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*sociobiologie
studiu stiintific al cresterii si dezvoltarii organismelor. (< it. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*auxologie
studiu stiintific al genezei si raspandirii climatelor pe suprafata Pamantului. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*climatologie
studiu stiintific al mecanismului si continutului viselor. (< fr. )(by 4W5S5e13r14g7i7o)*onirologie
studiu stiintific al razboaielor ca fenomene sociale, al cauzelor, efectelor, fortelor motrice, obiectivelor si functiilor lor. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*polemologie
Studiu stiintific al trasaturilor tipice ori al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene. Ramura a psihologiei care studiaza trasaturile psihice caracteristice ale diferitelor tipuri de oameni. Mod de a studia structura unui idiom sau a unui grup de idiomuri in raport cu un tip determinat printr-o analiza unitara. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tip, - studiu].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tipologie
Studiu stiintific care trateaza amplu si aprofundat o singura problema. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*monografie
studiu stiintific care trateaza un subiect anumit cat mai cuprinzator, mai complet. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*monografie
Studiu stiintific care trateaza un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - a scrie].(by 10W11S4e4r5g13i13o)*monografie
studiu sub aspect istoric al dezvoltarii si frecventei asociatiilor vegetale. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sincronologie
s. tulpina, (inv. si reg.) stebla. $(... de copac.)butuc$. butuc, scaun. (... v. talie. $(Graul ii ajungea pana la ....)tors(GEOM.) trunchi de con$ = (rar) troncon.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*trunchi
s. tulpina. radacina, (reg.) macau. $(...ul cozii calului.)$ (reg.) bute. (... coada. $(...ul maturii.)(... al unui chitantier.)cocean$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cotor
Stupefiant foarte raspandit in America, extras dintr-o specie de canepa exotica. V. [Pron. / < sp. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*marijuana
Stupefiant obtinut din frunzele unei specii de canepa. [G.-D. ; Sil. ] /Cuv. sp.(by 11W11S12e5r5g14i14o)*marijuana
stupefiant produs din un soi de mac injectabil intravenos sau injectabil intramuscular(by 2W10S11e4r4g12i13o)*stupefiant
s. tura. (... inconjur. $(Face un ... al stadionului.)(Fac un ... prin oras.)(... la jocul de carti.)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*tur
s. (turcism inv.) aslan. = otarie. art.) (pop.) calul (art.) gavadul (art).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*leu
s. tureatca, (reg.) tureac, (prin Munt. si Olt.) saftian$. (... al cizmei.)(TEHN.)(... la loitra carutei.)(... la o scara, in care intra fusceii.)$(by 4W4S13e6r6g15i15o)*caramb
s. turma, (rar) card, (pop.) ciurda, (inv. si reg.) tamazlac, (prin Mold., Bucov., Maram. si Ban.) botei, (Olt. si Transilv.) ciopor, (Mold.) tabun. $(O ... de vite.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cireada
[SUAILI] limba bantu cu caractere arabe, in Africa orientala (Kenya, Tanzania). (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i11o)*swahili
Sub aspect obstesc; din punct de vedere obstesc; in ceea ce priveste obstea. /+ suf. $...este$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*obsteste
Sub aspect politic; din punct de vedere politic. / + suf. $...este$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*politiceste
Sub aspect psihologic; din punct de vedere psihologic. /+ suf. $...este$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*psihologiceste
Sub aspect spiritual; din punct de vedere spiritual; sufleteste; moraliceste. / + suf. $...iceste$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*spiritualiceste
Sub aspect stiintific; din punct de vedere stiintific. [Sil. ] /suf. $...este$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*stiintificeste
Sub aspect sufletesc; din punct de vedere sufletesc; moraliceste. /+ suf. $...este$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sufleteste
Sub aspect teoretic; din punct de vedere teoretic. /+ suf. $...este$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*teoreticeste
subclasa de animale superioare (batracieni, reptile, pasari, mamifere) al caror schelet, cu patru membre, este adaptat pentru deplasarea in mediu acvatic. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tetrapode
Subclasa de celenterate antozoare fosile caracterizata prin forma tabulara a caliciilor; animal din aceasta subclasa. [Sg. / < germ. , cf. lat. - strat]. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*tabulate
subclasa de celenterate antozoare fosile, caracterizata prin forma tabulara a caliciilor. (< germ. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*tabulate
Subclasa de celenterate, cuprinzand polipii, cu gura inconjurata de opt tentacule; animal din aceasta subclasa. [ Sg. / < fr. ].(by 4W13S13e13r7g7i15o)*octocoralieri
Subclasa de crustacee inferioare cu corpul segmentat, prevazut cu formatii branhiale; animal din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. , cf. gr. - branhie, - picior].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*branhiopode
Subclasa de crustacee inferioare, cuprinzand dafnia, ciclopul etc.; ( entomostraceu) animal din aceasta subclasa. [Pron. , sg. invar. / < fr. ]. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*entomostracee
subclasa de crustacee inferioare: dafnia, ciclopul (3). (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*entomostracee
subclasa de crustacee inferioare, de apa dulce, cu corpul segmentat, cu formatii branhiale. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*branhiopode
subclasa de crustacee marine, fixate sau parazite, la care picioarele, fiind adaptate la prinderea hranei, s-au transformat in ciri. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*ciripede
Subclasa de crustacee mici care formeaza planctonul din apele dulci sau marine; crustaceu din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*copepode
subclasa de crustacee mici cu corpul fara carapace, care formeaza planctonul din apele dulci sau marine. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*copepode
subclasa de crustacee mici, cu corpul nesegmentat si cu cochilie bivalva. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ostracode
Subclasa de crustacee superioare care au capul lipit de torace si abdomenul distinct; animal din aceasta subclasa. [Pron. , sg. invar. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*malacostracee
subclasa de crustacee superioare cu capul lipit de torace si abdomenul distinct. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*malacostracee
Subclasa de insecte inferioare lipsite de aripi; insecta din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*apterigote
subclasa de insecte superioare, cuprinzand majoritatea insectelor caracterizate prin prezenta aripilor si dezvoltarea prin metamorfoza. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pterigote
Subclasa de insecte superioare, cuprinzand majoritatea insectelor, caracterizate prin prezenta aripilor si prin dezvoltarea prin metamorfoza. [Sg. / < fr. , cf. lat. , gr. - cu aripi].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*pterigote
subclasa de mamifere primitive ovipare, cu un singur orificiu pentru rect, conducte urinare si genitale: ornitorincul si echidna. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*prototeriene
Subclasa de moluste gasteropode care respira printr-un plaman; molusca din aceasta subclasa. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W9S3e3r11g12i5o)*pulmonate
subclasa de moluste gasteropode (melcul, limneea) care respira printr-un plaman. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*pulmonate
Subclasa de moluste gastropode prevazute cu branhii; animal din aceasta subclasa. [Sg. / pron. / cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*branhiate
Subclasa de pasari acarinate, alergatoare, cu aripile slab dezvoltate, cuprinzand strutii, pasarea kiwi etc.; pasare din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. , cf. lat. - pluta].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*ratite
Subclasa de pasari avand sternul prevazut cu carena [in DN]; pasare din aceasta subclasa. [Sg. (dupa unele surse) , (dupa altele) / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*carenate
subclasa de pasari palmipede marine, cu sternul dezvoltat si aripi puternice, incapabile de zbor. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*impene
Subclasa de pesti care au coloana vertebrala si craniul complet osoase, corpul acoperit cu solzi ososi si coada impartita in doua parti egale, al caror tip este crapul; peste din aceasta subclasa. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - complet, - os].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*teleosteeni
Subclasa de pesti cartilaginosi, avand coada impartita in doua parti inegale; peste din aceasta subclasa. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - peste cartilaginos].(by 6W6S7e15r15g9i9o)*selacieni
subclasa de pesti cu coloana vertebrala si craniul complet osoase, corpul acoperit cu solzi ososi si coada heterocerca: crapul. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*teleosteeni
Subclasa de pesti cu schelet cartilaginos, avand gura in forma de deschizatura transversala si orificiile branhiale deschise direct la exterior. [Sg. / < fr. , cf. gr. - oblic, - gura].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*plagiostomi
Subclasa de pesti cu scheletul cartilaginos (rechini, torpile etc.); peste din aceasta subclasa. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - cartilaj, - aripa].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*condropterigieni
subclasa de pesti fosili avand capul acoperit cu placi osoase si cornoase. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*placodermi
Subclasa de pesti fosili, avand trupul acoperit cu placi osoase si cornoase; peste din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. , germ. , cf. gr. - ceea ce este neted si larg, - piele].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*placodermi
Subclasa de pesti fosili, ososi, din mezozoic; peste din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*actinopterigieni
subclasa de pesti fosili, ososi, majoritatea pestilor actuali. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i12o)*actinopterigieni
subclasa de pesti marini cartilaginosi, cu branhii si coada heterocerca: rechinii, torpila (1); plagioclazi. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*selacieni
subclasa de pesti marini din ordinul raiformelor: himera (5). (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*holocefali
subclasa de polipi coralieri avand in jurul gurii sase tentacule. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hexacoralieri
Subclasa de polipi coralieri avand in jurul gurii sase tentacule. [< fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*hexacoralieri
subclasa de polipi coralieri, cu gura inconjurata de opt tentacule. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*octocoralieri
Subclasa de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, acoperit cu scuturi osoase puternice; animal din aceasta subclasa. [Sg. / < fr. , cf. gr. - cochilie, - piele].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*ostracodermi
subclasa de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, cu un scut de placi osoase. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ostracodermi
Subdiviziune a armatei grecesti. Aranjare a cuvintelor in fraza. Expunere metodica a faptelor intr-un discurs. [< gr. , fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*sistaza
Subdiviziune a cartografiei care studiaza metodele si instrumentele cu care se determina precizia hartilor. [Art. ; G.-D. ; Sil] /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*cartometrie
Subdiviziune administrativa a unui oras. Subdiviziune organizatorica si de munca, facuta pe ramuri de activitate in intreprinderi, institutii etc. Compartiment cu destinatie speciala intr-un magazin, intr-un muzeu, spital etc.; raion. [Gen. , var. [in DN] s.f. / < rus. , cf. fr. , lat. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sectie
Subdiviziune a genului care cuprinde fiinte cu trasaturi si caracteristici comune. = clasa de opere grupate dupa un criteriu unitar, apartinand genului literar. Soi, fel, varietate, categorie; speta. [Gen. / < lat. - fel, infatisare, cf. it. , fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*specie
Subdiviziune a teritoriilor cazacesti din regiunea Donului si Kubanului; sat cazacesc. [< rus. ]. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*stanita
Subdiviziune a triburilor grecesti antice (mai ales a celor atice). Grup de mai multe ginti inrudite intre ele prin legaturi de sange. Grupare mare de plante apropiate genetic. [Gen. / < fr. , gr. ].(by 7W15S9e9r2g3i11o)*fratrie
Subdiviziune a unei unitati militare, administrative, economice, comerciale etc. [< + ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*subunitate
subdiviziune a unei unitati militare, administrative, economice, comerciale etc. (< sub unitate)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*subunitate
Subdiviziune a unei unitati (militare, administrative, economice etc.). /(by 11W12S5e5r14g14i7o)*subunitate
Subdiviziune didactica si administrativa in cadrul unei institutii de invatamant superior, unde se pregatesc specialisti de calificare inalta intr-un anumit domeniu. [G.-D. ] /<fr. lat.$ facultas, ...atis$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*facultate
Subdiviziune mijlocie a oligocenului. // Care apartine acestei subdiviziuni. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stampian
Subdiviziune militara, corespunzatoare regimentului, in care se grupau ostenii tarii in timp de razboi. /<rus. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*polc
Subdiviziune militara cu un efectiv egal aproximativ cu o companie. /<rus., pol. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*roata
Subdiviziune militara, transportata pe calea aerului sau pe mare si lansata in spatele frontului inamic in vederea indeplinirii unor misiuni de lupta. /<fr. rus. (by 11W5S5e5r14g14i7o)*desant
Subdiviziune superioara a erei arhaice. // = lant de munti formati in precambrian, intinzandu-se din Scandinavia pana in Canada. [Pron. / < fr. ]. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*huronian
Subdiviziune teritoriala a unei localitati. [Art. G.-D. ; Sil] /<lat. , $...onis, circonscription$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*circumscriptie
Subdiviziune teritoriala a unui departament in Franta. [Pl. / < fr. ].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*arondisment
subdiviziune teritorial-administrativa a unui departament in Franta. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*arondisment
(subdiviziune teritorial-administrativa a unui pasalac sau vilaiet din imperiul otoman).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sangecli
subdiviziune teritorial-administrativa in anumite tari; tinut. comitat. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*district
Subdiviziune teritorial-administrativa in anumite tari; tinut. [< fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*district
Subetaj al celui de-al doilea etaj mediteranean al miocenului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*tortonian
Subetaj mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. [Pron. / < fr. , cf. - localitate in Franta].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*abbevilian
Subetaj mijlociu al paleoliticului inferior, veche denumire a abbevilianului. [Pron. / < fr. , cf. - localitate in Franta].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*chelean
Subetaj superior al senonianului (cretacicul superior). // Care apartine acestui subetaj. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*maestrichtian
Subetajul mediu al paleoliticului superior. // Care apartine acestui subetaj. [Pron. / < fr. , cf. - localitate in Franta].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*solutrean
Subfamilie de arbori fructiferi cuprinzand marul, parul si alti pomi din familia rozaceelor. [Pron. , sg. invar. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pomacee
subfamilie de hominide fosile: australopitecul; prehominieni. (< engl. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*australopitecine
subfamilie de paricopitate din familia suidelor: porcul salbatic. (< it. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*suine
Subfamilie de paricopitate din familia |suidelor|suide|, avand ca tip porcul salbatic; animal din aceasta subfamilie. [Pron. , sg. / < it. , cf. lat. - de porc].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*suine
sub forma de spirala, produsa prin actiunea de rasucire (de exemplu, in cazul fracturii spiroide, produsa prin mecanismul de rasucire, fractura, fiind indirecta, apare la distanta de zona de contact a agentului traumatic).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sub
subiect de drept ce, in calitate de titular al unui drept real ( de proprietate sau de folosinta) asupra unor bunuri ori in calitate de executant al unor activitati economice sau de prestator al unor servicii publice, obiect al contractului de cesiune, transmite, prin efectul acestui contract, altui subiect de drept ( numit concesionar) spre administrare rentabila, pe un termen determinat, in schimbul unei redevente,facultatea de a exploata acele bunuri, si respectiv, de a indeplini acele activitati economice sau servicii publice.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*subiect
Subiect, materie, problema (principala) care urmeaza sa fie lamurita; ideea fundamentala care se dezvolta intr-o expunere, intr-o opera literara etc. Grup de fenomene, de aspecte ale vietii materiale si spirituale prezente in opera de arta. Motiv melodic al unei compozitii muzicale, pe care se compun variatiunile. Subiect de compozitie pentru scolari. Lucrare (scrisa) pregatita de un scolar. Parte a unui cuvant alcatuita de radacina, impreuna cu prefixele si sufixele. [Cf. fr. , it. , lat. < gr. - subiect].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*tema
subincrengatura a artropodelor, clasa arahnidelor, prevazute cu chelicere. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*chelicerate
Subincrengatura a artropodelor, cuprinzand clasa arahnidelor, prevazute cu chelicere; animal din aceasta subincrengatura. [Sg. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*chelicerate
Subincrengatura a fanerogamelor, cuprinzand plante care au ovulele inchise in carpele; planta din aceasta increngatura. // Cu samanta inchisa in fruct. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - receptacul, - samanta].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*angiosperme
Subincrengatura a vertebratelor cuprinzand animalele fara falci. [Sg. / < germ. , cf. gr. - falca, - gura].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*gnatostomi
Subincrengatura cuprinzand animale prevazute cu antene (crustacee, miriapode si insecte); animal din aceasta subincrengatura. [Sg. (dupa unele surse s.n. / < germ. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*antenate
Subincrengatura de animale cordate primitive, lipsite de cap diferentiat; animal din aceasta subincrengatura. [Sg. , cf. fr. < gr. - fara, - craniu].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*acraniate
subincrengatura de animale cordate primitive, lipsite de craniu. (dupa fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*acraniate
Subincrengatura de animale vertebrate prevazute cu craniu; animal din aceasta subincrengatura. [Sg. / cf. gr. - craniu].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*craniate
subincrengatura de cordate primitive, acvatice, fara falci si dinti ososi; agnatostomi. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*agnate
Subincrengatura de vertebrate acvatice sau terestre cu falci mobile si dinti ososi. < germ. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*gnatostomi
Sub limita,inferior.Se vehiculeaza idea ca acest adjectiv nu ar fi ceva pozitiv la superlativ.ESTE ADEVARAT ?(by 15W15S9e9r2g2i11o)*sub
submersibil intermediar intre batiscaf si submarin, pentru cercetari stiintifice la adancimi medii. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*mezoscaf
Submultiplu al unei unitati de masura (U. M.) egal cu 1 U.M. x 10^-18, (de exemplu: 1 attometru = 1x10^-18 m)(by 4W13S13e6r6g15i15o)*atto
Submultiplu al wattorei, egal cu un joule. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*wattsecunda
(sub)ofiter de politie care supravegheaza un sector. (< sector + -ist)(by 15W15S8e8r2g2i2o)*sectorist
subordin de amfibieni stegocefali fosili cu craniul complet osificat si cu vertebre puternice. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*stereospondili
Subordin de animale lamelibranhiate, avand ca tip stridia; animal din acest subordin. [Pron. , sg. invar. / < fr. , cf. gr. - scoica, cochilie].(by 5W5S6e14r14g8i8o)*ostracee
subordin de crustacee acvatice mici, care intra in compunerea planctonului de apa dulce, cu antenele mari si infurcate, ca mijloc de locomotie. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*cladocere
Subordin de insecte himenoptere prevazute cu un ac, avand ca tip albina; insecta din acest subordin. [Sg. / pron. / < fr. , cf. lat. - ac].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aculeate
subordin de insecte mici care traiesc in frunzele, sub scoarta copacilor sau sub pietre, hranindu-se cu resturi organice. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*psocopteroide
Subordin de insecte ortoptere, care cuprinde libelulele, termitele etc.; insecta din acest subordin. [Sg. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pseudonevroptere
Subordin de mamifere carnivore fosile, cu dentitie putin specializata, cu membrele masive, prevazute cu gheare; mamifer din acest subordin. [Sg. / pron. / < fr. , cf. gr. - carne, - dinte].(by 2W2S10e10r4g4i4o)*creodonte
Subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasa si acoperita cu peri tari si rari, cuprinzand mistretul, hipopotamul etc. [< it. , cf. lat. - porc, - forma].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*suiforme
subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasa si acoperita cu peri tari si rari: porcul, mistretul, hipopotamul etc. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*suiforme
Subordin de mamifere primate arboricole, nocturne, de marimea unor sobolani, cu ochii foarte mari si cu picioarele posterioare lungi, datorita alungirii tarsului; mamifer din acest subordin. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*tarsiene
subordin de mamifere primate arboricole, nocturne, insectivore, de marimea unor sobolani, cu ochii foarte mari, cu picioarele dinapoi lungi datorita alungirii tarsului si cu degetele terminate cu ventuze. (< lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tarsioidee
Subordin de mamifere primate avand caractere foarte apropiate de cele ale maimutelor; prosimieni; animal din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*lemurieni
subordin de mamifere primate inferioare foarte apropiate de maimute; prosimieni. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*lemurieni
subordin de mamifere primitive carnivore, cu dentitie putin specializata. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*creodonte
subordin de mamifere rozatoare: sciuridele si familiile inrudite. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sciuromorfe
subordin de pesti plectognati, a caror piele contine placi osoase. (< fr. )(by 14W8S8e10r10g3i4o)*sclerodermi
subordin de primate arboricole, nocturne, din tertiar, astazi reprezentate prin tarsier. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*tarsieni
subordin de reptile dinozauriene carnivore, bipede, de dimensiuni uriase. (< engl. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*teropode
subordin de reptile dinozauriene fosile, amfibii si erbivore: diplodocul, brontozaurul, gigantozaurul. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*sauropode
subordin de reptile fosile din ordinul teromorfelor, cu dentitia diferentiata, din care se trag mamiferele. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*teriodonte
Subordin de reptile fosile din ordinul teromorfelor, cu dentitia diferentiata, din care se trag mamiferele; reptila din acest subordin. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*teriodonte
subordonare. o in ~(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. (< it. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*subordine
Sub pragul constiintei. = excitatie foarte slaba, sub nivelul pragului senzorial, care nu poate provoca o senzatie. [< fr. , cf. lat. - dedesubt, - prag].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*subliminal
subscriere. suma de bani cu care se angajeaza cineva, in baza unei semnaturi, sa contribuie la o opera de interes public sau particular. o lista de ~ = document pe baza caruia se aduna o asemenea suma. (< lat. , dupa fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*subscriptie
subs.cuv neart. un anotimp din an cel mai iubitor de oamnei ji cel mai calduros(by 4W12S13e6r6g15i15o)*subscuv
subst., adj. ~ (etim. incerta, prob. din v. cat. = metateza din < gr. = lacetan, identificabil cu mentionati de Ptolemeu) [] (by 1W10S10e3r3g12i12o)*catalan
subst., adj. (Geol.) Subst. Ultimul etaj al oligocenului, considerat si primul etaj al miocenului. Adj. Care se refera la varsta si la formatiile acvitanianului , care apartine acvitanianului. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*acvitanian
subst., adj. invar. Subst. Stereofonie. Adj. invar. Referitor la stereofonie; cu proprietati stereofonice. - Din fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*stereo
subst., adj. S.f. Ciuperca parazita al carei miceliu se dezvolta in interiorul tesuturilor plantei-gazda, provocand boli grave. 2, S.m. si f., adj. (Animal) care traieste ca parazit in organele interne ale corpului omenesc si al animalelor. - Din fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*endoparazit
subst., adj. S.f. Stiinta care studiaza legile si categoriile artei, considerata ca forma cea mai inalta de creare si de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esenta artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creatiei artistice, la criteriile si genurile artei. S.n. art. Ansamblul insusirilor si al fenomenelor studiate de estetica . Adj. Care apartine esteticii , privitor la estetica ; care priveste frumosul, care corespunde cerintelor esteticii ; frumos. - Din fr.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*estetic
subst., adj. S.f. Stiinta care studiaza miscarea sau echilibrul corpurilor sub actiunea fortelor exercitate asupra lor; tehnica procedeelor in care intervin aceste fenomene; mecanotehnica. = stiinta care se ocupa cu miscarea corpurilor ceresti sub actiunea atractiei universale. (Inv.) Mecanism, masina. Disciplina tehnica al carei obiect il constituie constructia si functionarea masinilor, indeosebi a pieselor si a mecanismelor care servesc la transmiterea miscarii. Tratat, manual de mecanica . Adj. Care apartine mecanicii , privitor la mecanica, de mecanica. (Si adv.) Care este pus in miscare de o masina sau de un mecanism; care se face cu ajutorul masinilor sau al mecanismelor; mecanizat. (Si adv.) Care se realizeaza fara participarea constiintei, a vointei; masinal, automat. Care aplica o teza, o teorie, o dispozitie etc. fara a tine seama de specificul concret sau individual al situatiei, fenomenului, cazului respectiv; simplist, schematic, rigid, dogmatic. S.m. si f. Specialist in mecanica . Persoana care efectueaza operatii de montaj, de reparare, sau de intretinere a utilajelor, masinilor si aparatelor. Persoana care supravegheaza sau conduce un vehicul sau un motor, cu instalatiile anexe; masinist. - Din lat. it. germ. fr. lat. it. fr. lat. germ. (by 4W4S12e13r6g6i6o)*mecanic
subst., adj. S.m. Nume dat mai multor specii de pasari salbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mica, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat pasare apartinand uneia dintre aceste specii; hulub, porumb , porumbas. (sau = porumbel dresat sa se intoarca la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. Expr. (sau (sau = a trai in dragoste si in buna intelegere. Compus: = gugustiuc. S.f. (Reg.) Porumbita. S.m. Stiulete de porumb cu boabele inca necoapte, in lapte, care se mananca fierte sau coapte in spuza. S.f. Fructul porumbarului^1, sferic, de culoare neagra-vinetie, cu gust acru, astringent; porumba^1. S.m. (Bot.) Porumbar^1. S.m. (bot.; la pl.) Mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care creste prin vii si livezi Adj. (Reg.) Porumb . suf. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*porumbel
subst., adj. S.m. pl. Nume dat ganditorilor, savantilor si scriitorilor francezi precursori ai Revolutiei Franceze de la sfarsitul sec. XVIII, care s-au grupat in scopul editarii unei enciclopedii. Adj., s.m. si f. (Rar) (Persoana) care are cunostinte enciclopedice. - Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*enciclopedist
subst., adj. S.m. si f., adj. (Oaie sau rasa de oi) cu lana creata, moale, foarte fina, de culoare alba. Adj. (Despre lana) care este obtinuta de la oi merinos (Substantivat) Lana obtinuta de la oile merinos . S.n. invar. Stofa fabricata din lana merinos . - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*merinos
subst., adj. S.m. si f., adj. (Persoana) care secera. S.f. Masina agricola de recoltat care secera cereale si alte plante agricole. = masina agricola de recoltat care secera si leaga in snopi tulpinile de cereale. = combina. suf. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*secerator
subst., adj. S.m. si f., adj. (Persoana) care si-a ucis fratele sau sora. S.n. Omor de frate sau de sora. Adj. Care constituie o crima fata de un frate, o sora sau fata de semenii sai. - Din fr. , lat.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fratricid
subst., adj. S.m. si f., adj. (Sportiv) care are varsta intre circa 13 si 19 ani, limitele de varsta variind de la o specialitate sportiva la alta. S.m. (Pe langa un nume propriu de persoana, in opozitie cu ) Fiul (considerat in raport cu tatal). [Acc. si - Pr.: ] - Din fr., lat.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*junior
subst., adj. S.m. si f. Calugar (sau calugarita) din ordinul intemeiat de sf. Benedict de Nursia in secolul VI. Adj. Care apartine benedictinilor , privitor la benedictini. Fig. Laborios, harnic, muncitor. S.f. Bautura spirtoasa, fina, de culoare galbena, cu gust dulce (preparata la inceput de benedictini). - Din fr. (by 8W1S1e10r10g10i4o)*benedictin
subst., adj. S.m. si f. Individ care apartine unor populatii din Africa centrala, cu statura mult inferioara celei mijlocii, pigmeu; persoana a carei statura este (foarte) mica, datorita unor tulburari endocrine, unor carente alimentare etc.; persoana de statura (foarte) mica. (In basme) Personaj fantastic, mic de statura, caracterizat prin vioiciune si istetime. S.m. Fig. Om lipsit de calitati, de merite, de valoare; pigmeu. S.f. (Astron.; in sintagmele) = stea aflata in stadiul relativ final al evolutiei sale, caracterizata printr-o densitate mare, luminozitate mica si prin scaderea treptata a temperaturii, fiind lipsita de surse de energie interna. = stea aflata in stadiul absolut final al evolutiei sale, caracterizata prin temperaturi efectiv coborate si prin luminozitate foarte mica. Adj. (Despre oameni si animale) De statura foarte mica, scund, mic. (Despre plante) Care apartine unei specii scunde, putin inalte; nedezvoltat, pipernicit, chircit. (Ca determinativ, urmand dupa un nume de planta sau de animal, indica specii sau rase ale acestora) (Despre obiecte) De dimensiuni reduse; mic, minuscul. - Cf. sl. %pitiku%.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pitic
subst., adj. S.m. si f. (La pl.) Populatie care se gaseste pe teritoriul Cataloniei (Spania) si izolat in Franta, Italia, America Latina etc.; (si la sg.) persoana care apartine acestei populatii. Adj. Care apartine Cataloniei sau catalanilor . S.f. Limba romanica vorbita de catalani . - Din fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*catalan
subst., adj. S.m. si f. Locuitor din Creta. Adj. Care apartine cretanilor sau Cretei, privitor la cretani sau la Creta. S.f. Dialect dorian din Creta antica. (din n. pr. + suf. ; cf. fr. , it. ) [def. si - folosit in corpul DEX](by 10W11S4e4r12g13i6o)*cretan
subst., adj. S.m. si f. Locuitor din Sicilia. Adj. Care apartine sicilienilor sau Siciliei, privitor la sicilieni sau la Sicilia. Adj. (In sintagma) = numele unui sistem de aparare la jocul de sah. Subst. (Geol.) Etaj al cuaternarului inferior din bazinul Marii Mediterane. Adj. Care se refera la formatiile si la etajul sicilianului . S.f. Vechi dans italian cu o miscare moderata; melodie dupa care se executa acest dans, avand un caracter foarte armonios si pastoral. - Din fr. it. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*sicilian
subst., adj. S.m. si f. Persoana care clasifica. S.n. Carte, indrumator, indicator in care se clasifica ceva. Adj. Care clasifica, care serveste la clasificare. - Din fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*clasificator
subst., adj. S.m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a insulei Lesbos sau este originara de acolo. Adj. Care apartine Lesbosului sau populatiei lui, privitor la Lesbos sau la populatia lui. S.f., adj. (Femeie) care practica lesbianismul. - Din fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*lesbian
subst., adj. S.m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Olandei sau este originara de acolo. Adj. Care apartine Olandei sau populatiei ei, privitor la Olanda sau la populatia ei. (Substantivat, f.) Limba olandeza. S.f. Numele unei figuri de patinaj. S.f. Rasa de vaci creata in Olanda si crescuta pentru productia de lapte. - (n. pr.) + suf. Cf. it. %olandese, % fr. %hollandais.%(by 7W1S1e9r9g3i3o)*olandez
subst., adj. S.m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Poloniei sau este originara de acolo; polon . Adj. Care apartine Poloniei sau populatiei ei, privitor la Polonia sau la populatia ei, originar din Polonia; ca al polonezilor ; polon . = produs de patiserie in forma de colacel preparat din aluat de cozonac imbibat cu sirop de zahar si avand deasupra nuci pisate. (Substantivat, f.) Limba vorbita de polonezi . S.f. Dans de origine poloneza , in tempo moderat si in masura de 3/4, cu ritm viguros si cu caracter maiestuos, solemn, asemanator marsului; melodie dupa care se executa acest dans. S.m. Mezel din carne de vita si de porc, afumat la cald si apoi fiert; (fam.) polis. - Din fr. (by 7W7S7e1r1g9i9o)*polonez
subst., adj. S.m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Tirolului sau este originara de acolo. Adj. Care apartine Tirolului sau la populatia lui. S.f. Model de rochie alcatuita din trei piese; o bluza alba, un fel de sarafan imprimat si un sortulet (alb). - Din it.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tirolez
subst., adj. S.m. si f. Persoana nascuta si crescuta in Ardeni. Adj., s.m. si f. (Locuitor) din Ardeni. S.m. Rasa de cai mari, puternici, de tractiune. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ardenez
subst., adj. S.m. si f. Persoana oficiala care are misiunea de a intretine relatii cu reprezentantii oficiali ai altor state sau de a trata in numele statului sau. S.m. si f. Persoana care stie cum sa trateze o afacere, cum sa se comporte intr-o situatie (pentru a-si atinge scopurile). Adj. Care este abil, subtil, siret in relatiile sociale; care arata, tradeaza abilitate, subtilitate, siretenie; diplomatie^2. S.n. Prajitura preparata dintr-o crema aromata cu rom peste care se adauga frisca si fructe zaharisite. - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*diplomat
subst., adj. S.m. si f. Persoana (originara) din Ardeal; transilvanean. Adj. Care apartine Ardealului sau populatiei lui, privitor la Ardeal sau la populatia lui; transilvanean, ardelenesc. S.f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie dupa care se executa acest dans; ardeleneasca. - (n.pr.) + suf.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*ardelean
subst., adj. S.m. Soldat care facea parte dintr-o legiune romana. S.m. si f. Membru sau simpatizant al organizatiei fasciste din Romania interbelica; gardist. Adj. Referitor la legionari , de legionar. - Din fr. lat. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*legionar
subst., adj. S.m. Stapanitor absolut al unui stat sau al unei cetati grecesti din antichitate (care guverna cu cruzime); sef de stat care conduce in mod absolut; despot. Adj., s.m. si f. (Persoana) care incearca sa-si impuna vointa in orice imprejurare, care asupreste pe cei din jur; (om) crud, nemilos. - Din ngr. fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*tiran
subst., adj. S.n. Animal patruped (domestic). S.m. si f., adj. (Peior.) (Om) care este lipsit de inteligenta sau de bun-simt. - Din sl. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*dobitoc
subst., adj. S.n. Piesa mobila din mecanismul unei arme de foc, de care se apasa cu degetul aratator pentru a declansa percutorul. S.m. Tragator . Adj. (Pop.; despre animale) Care trage (bine) la ham sau la jug; de tractiune. suf. (by 8W1S1e10r10g10i4o)*tragaci
subst., adj. S.n. Sistem tehnic destinat sa primeasca (si sa dirijeze) un anumit material. S.n. Aparat, instalatie, masina, dispozitiv destinate sa primeasca energie de o anumita forma si sa o transforme in energie utila. = aparat care transforma oscilatiile curentului electric produs de un microfon telefonic in vibratii sonore similare mesajului transmis. = radioreceptor. S.m. (Fiziol.) Organ care inregistreaza anumite modificari ale mediului extern sau intern si transmite excitatiile la centrii nervosi. Adj. (Tehn.) Care recepteaza, care primeste (o actiune mecanica, un curent, un semnal etc.) - Din fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*receptor
subst., adj. Subst. Primul etaj al pliocenului din Romania, reprezentat prin fauna de lamelibranhiate, gasteropode, mamifere etc. Adj. Care se refera la formatiile sau la varsta meotianului . - Din fr. (by 11W11S5e5r5g14i14o)*meotian
subst., adj. Subst. Primul etaj (varsta) al cretacicului mijlociu, considerat ultimul etaj al cretacicului inferior. Adj. Care se refera la varsta si la formatiilor albianului - Din fr.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*albian
subst., adj. Subst. S.m. Planta erbacee de gradina din familia labiatelor, cu tulpina paroasa, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros placut . Compuse: = planta erbacee ornamentala, cu flori mici, rosii, dispuse in spice ; = planta erbacee cu tulpina paroasa si flori violete . S.n. (Reg.) Numele unui dans popular asemanator cu hora; melodie dupa care se executa acest dans. Adj. (Despre fructe, vin) Cu aroma de busuioc . = soi de pere raspandit mai mult in Moldova, ovale, galbene-verzui si rosu-aprins pe partea insorita. (Substantivat, f.) Varietate de vita de vie; strugure produs de aceasta vita. [Var.: s.n.] - Din bg. scr. (by 12W12S12e5r6g14i14o)*busuioc
subst., adj. Subst. Ultimul etaj al cretacicului, caracterizat prin anumte specii de lamelibranhiate, reptile, palmieri etc. Adj. Care se refera la varsta si la etajul danianului . - Din fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*danian
subst. Aliment acrisor, preparat din lapte crud sau fiert, cu scoaterea (partiala) a smantanii si folosit in alimentatia sugarului. - Cuv. fr.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*babeurre
Substan a gelatinoasa, sub forma de pudra, filamente sau fulgi, extrasa din alge marine comestibile, utilizata ca gelifiant vegetal. (by 11W4S5e13r13g13i7o)*substan
(substanta) a carei actiune farmacologica se realizeaza prin blocarea unor receptori. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*blocant
substanta a carei solutie sau topitura poate conduce curentul electric prin transportul ionilor. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*electrolit
Substanta accesorie din compozitia unui medicament, a unui aliment etc.; mirodenie. [Pron. / < fr. , it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ingredient
Substanta activa asemanatoare enzimelor, prezenta in sange, care transforma fibrinogenul in fibrina. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*trombina
Substanta aflata in stare gazoasa cand temperatura e sub temperatura critica; abur. = cal-putere. [< fr. , lat. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*vapor
substanta aflata in stare gazoasa la o temperatura inferioara celei critice. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*vapori
(substanta, agent, aparat) care stimuleaza. (substanta organica) care accelereaza cresterea plantelor. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stimulator
(substanta, agent) care provoaca aparitia cancerului; oncogen. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cancerigen
(Substanta, agent) rau conducator de caldura. [< fr. , cf. lat. - caldura, - a fugi].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*calorifug
Substanta a glandelor cu secretie interna, cu rol inhibitiv asupra altor organe. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*chalon
Substanta alba, colorabila in albastru sau rosu cu iodul, care rezulta din amidon. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*dextrina
Substanta alba, cristalina, solubila in apa, folosita ca revelator in fotografie si ca antiseptic; acid pirogalic. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*pirogalol
Substanta alba cristalizata, foarte amara la gust, care se gaseste in scoarta arborelui chinchina, folosita ca medicament febrifug. [< fr. , cf. it. , sp. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*chinina
Substanta alba cristalizata intrebuintata in industrie si in gospodarie (pentru spalatul rufelor, vaselor etc.). hidroxid de sodiu. 2 /<germ. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*soda
Substanta alba, cristalizata, solubila in apa, intrebuintata, mai ales, la lipirea metalelor; clorura de amoniu. /Orig. nec.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tipirig
Substanta alba, cu gust amar, extrasa din coaja de chinchina si folosita ca medicament febrifug. /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*chinina
substanta alba, de obicei cristalizata, pentru spalatul rufelor, vaselor etc.; carbonat neutru de sodiu. o ~ caustica = hidrat de sodiu cristalizat, folosit la fabricarea sapunurilor si ca reactiv. (< germ. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*soda
substanta alba, moale, care formeaza teaca celulelor nervoase. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i15o)*mielina
substanta alba, produsa prin degradarea partiala a amidonului, folosita la fabricarea unor cleiuri, ca inlocuitor al gumei arabice, apret etc. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*dextrina
Substanta alba pulverulenta, insolubila in apa, inodora, folosita in medicina ca antiseptic si ca purgativ. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*calomel
Substanta alba sau galbuie, cu aspect fibros, usor inflamabila, intrebuintata, mai ales, la fabricarea explo-zivelor; nitrat de celuloza. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*nitroceluloza
Substanta albastra-verzuie, care este o varietate de beril, folosita ca piatra pretioasa. [< it. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*acvamarin
Substanta albuminoasa extrasa din semintele leguminoaselor. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*legumina
Substanta albuminoida care alcatuieste baza oricarei celule vii. [< fr. , cf. gr. - primul, - formatie].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*protoplasma
Substanta albuminoida care formeaza materia coloranta rosie a sangelui si are rolul de a raspandi in corp oxigenul inspirat. [< fr. , cf. gr. - sange, lat. - glob].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hemoglobina
substanta albuminoida care se extrage din lapte, partea componenta a branzeturilor. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cazeina
Substanta albuminoida care se extrage din lapte si formeaza partea componenta esentiala a branzeturilor; cazeinogen. [Pron. / < fr. , cf. lat. - branza].(by 13W14S7e7r7g1i1o)*cazeina
Substanta albuminoida care se gaseste in tesutul muscular. [Pron. / < fr. , cf. gr. - muschi].(by 11W4S4e5r13g13i7o)*miozina
substanta albuminoida transparenta din alcatuirea fibrei de matase naturala. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*fibroina
substanta alcaloida aflata in compozitia unor plante, cum este alstonia scholaris(by 13W13S6e6r7g15i15o)*substanta
Substanta alcaloida extrasa din cafea (sau din frunze de ceai), folosita in medicina ca stimulent. [G.-D. ; Sil. ; Var. ] /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*cafeina
Substanta alcaloida toxica, incolora si uleioasa, care se gaseste in tutun. [< fr. , cf. - diplomat francez din sec. XVI care importa tutunul in Franta].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*nicotina
Substanta alcatuita din cristale galbui, care serveste ca baza unor materii colorante. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*antrachinona
Substanta ale carei molecule sunt constituite din reunirea mai multor molecule ale unui compus cu caracter nesaturat. Constituit din mai multe elemente distincte. [< fr. , cf. gr. - numeros, - parte].(by 7W15S9e9r2g3i11o)*polimer
substanta a materiei vii care se caracterizeaza prin prezenta aceeasi molecula a unei functii acide si a unei functii bazice, in compozitia proteinelor. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*aminoacid
(substanta, amestec) care serveste ca agent de spalare si dezinfectare. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*detergent
Substanta amorfa vascoasa si inflamabila, secretata de unele plante conifere sau obtinuta pe cale sintetica, avand diverse intrebuintari (in prepararea lacurilor, cleiurilor, la obtinerea maselor plastice, ca adeziv etc.). /<lat. (by 10W4S4e12r9g2i2o)*rasina
substanta analoaga corpurilor organice, in care siliciul inlocuieste carbonul. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*silicon
substanta analoaga structural metabolitilor, care impiedica metabolismul acestora. (< fr. )(by 14W7S8e1r10g10i3o)*antimetabolit
substanta antibacteriana inhibitiva, secretata de unele tesuturi epiteliale sau plante; hormon testicular cu actiune frenatoare asupra hipofizei. (< germ. )(by 7W8S1e1r10g3i4o)*inhibina
Substanta antibiotica cristalizata, folosita in tratamentul unor boli (infectioase). [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*streptomicina
substanta anticoagulanta produsa de ficat, muschi etc., folosita in tratamentul infarctului miocardic, al tromboflebitelor etc. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g7i1o)*heparina
Substanta anticoagulanta, secretata de glande situate in cavitatea bucala a lipitorilor. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*hirudinina
substanta anticoagulanta si hemolitica secretata de glande din cavitatea bucala a lipitorilor. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*hirudinina
substanta (anticorp) care produce precipitarea antigenului ce i-a dat nastere. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*precipitina
Substanta antiseptica sub forma de cristale galbene, avand un miros specific puternic. /<fr. germ.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*iodoform
Substanta apartinand grupului de zaharuri a caror molecula provine din condensarea a doua molecule de monozaharide. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*dizaharida
Substanta apartinand grupului de zaharuri a caror molecula provine din condensarea a trei molecule de monozaharide. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*trizaharida
(substanta aromata) care se adauga unui produs pentru a-i da un miros placut. (< aromatiza + -ant)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aromatizant
Substanta aromatica care se pune in mancare pentru a trezi pofta de mancare; mirodenie. /<bulg. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*mirodie
Substanta aromatica cristalina, folosita la fabricarea colorantilor. (din fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*benzidina
Substanta aromatica, foarte solubila in benzen, insolubila in apa, care se prezinta sub forma de prisme triunghiulare de culoare galbena. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*benzil
Substanta aromatica, produs intermediar important in fabricarea materiilor colorante. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*benzidina
substanta aromatica volatila din uleiul de menta, sau sintetic, folosit ca antiseptic si calmant. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*mentol
Substanta aromatica volatila obtinuta din uleiuri de menta, folosita in cosmetica si medicina. /<fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*mentol
Substanta asemanatoare cauciucului, care se extrage din unele plante originare din Extremul Orient. [< it. , cf. fr. < cuv. malaiez].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*gutaperca
substanta asemanatoare cauciucului, din latexul unor plante tropicale. (< fr., engl. )(by 15W15S15e8r9g2i2o)*gutaperca
Substanta asemanatoare cu cauciucul, obtinuta din frunzele unor plante tropicale, avand diferite intrebuintari in industrie, medicina si tehnica. /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*gutaperca
Substanta azotata din sange, rezultata din metabolismul protidelor. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*creatina
Substanta azotata prezenta in tesuturi animale si derivate organice, intrand in structura acidului dezoxiribonucleic. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*guanina
substanta azotata rezultata din putrefactia albuminoidelor, din fecale. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*scatol
Substanta azotoasa galbena, foarte bogata in pigmenti urinari. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*urocrom
(substanta, bacterie, procedeu) care serveste pentru depoluare. (< fr. )(by 3W3S12e5r6g14i14o)*depoluant
substanta biochimica, secretie a glandelor endocrine, care stimuleaza cresterea si procesele metabolice si fiziologice din organism. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hormon
(substanta) capabila a bloca micozele, in tratamentul leucozelor si leucemiilor. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*antileucemic
(Substanta) care accelereaza procesul de crestere a plantelor si a animalelor. [Cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*biostimulator
substanta care, adaugata in emulsiile fotografice, mareste sensibilitatea stratului fotosensibil la anumite culori. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sensibilizator
Substanta care, adaugata in stratul fotosensibil al unui material fotografic, face ca acesta sa fie impresionat de anumite radiatii. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*sensibilizator
(substanta) care, adaugata unui produs, ii denatureaza proprietatile initiale. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*denaturant
Substanta care, amestecata cu benzina, micsoreaza viteza de propagare a arderii in masa unui amestec carburant. [Pl. , (s.m.) / < fr ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*antidetonant
Substanta care anuleaza puterea unei otravi, a unui virus etc.; contraotrava. Remediu. [< fr. , cf. lat. , gr. < - contra, - dat].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*antidot
Substanta care are aceeasi compozitie chimica cu alte substante similare, dar difera de acestea prin aranjarea in spatiu a atomilor din molecula. /<fr. (by 2W10S10e10r4g4i12o)*stereoizomer
Substanta care are in molecula acelasi numar de atomi din fiecare element, dar care difera prin modul de aranjare a acestor atomi in spatiu. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stereoizomer
Substanta care are proprietatea de a denatura unele produse sau substante. /<fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*denaturant
Substanta care are proprietatea de a dezincrusta sau de a impiedica incrustarea pietrei pe peretii instalatiilor termice. /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*dezincrustant
(Substanta) care are proprietatea de a distruge ouale de insecte. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ovicid
Substanta care are proprietatea de a fi absorbita de cauciuc. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g3i11o)*gonflant
substanta care are proprietatea de a fi absorbita de un material coloidal, provocand umflarea acestuia. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*gonflant
... Substanta care are proprietatea de a impiedica coagularea sangelui. /<fr.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*heparina
(Substanta) care are proprietatea de a muia si a destinde tesuturile. [Pron. / < fr. , cf. lat. - a inmuia].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*emolient
Substanta care are proprietatea de a produce o reactie chimica. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*reactiv
Substanta care are proprietatea de a sensibiliza un material fotografic. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*sensibilizator
(Substanta) care are un efect bacteriostatic asupra dezvoltarii anumitor microbi. [Pron. / < fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*antibiotic
substanta care, asociata cu o protida, ii confera calitatile unui antigen. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i12o)*hapten
(substanta) care blocheaza structurile adrenergice. (< anti adrenergic)(by 1W9S10e3r3g11i12o)*antiadrenergic
(substanta) care combate, atenueaza efectele nicotinei. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g12i6o)*antinicotinic
(Substanta) care combate daunatorii culturilor. [< fr. , cf. lat. - pesta, - a ucide].(by 3W3S11e12r12g5i6o)*pesticid
(substanta) care combate insectele si ciupercile parazite. (< insecto fungicid)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*insectofungicid
(substanta) care combate parazitii animali sau vegetali. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*antiparazitar
(Substanta) care combate sau atenueaza efectele nicotinei. [Cf. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*antinicotinic
substanta care contine in molecula doi radicali fenil legati prin gruparea azo. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*azobenzen
Substanta care contine in molecula doi radicali fenil legati prin gruparea "azo" (-N=N-). [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*azobenzen
(Substanta) care curata sangele, activand eliminarea toxinelor si a produsilor de dezasimilatie. = totalitatea organelor de excretie prin care se face curatirea sangelui de toxinele rezultate din activitatea organismului. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*depurator
(Substanta) care curge, avand proprietatea de a lua forma vasului in care se afla. (Bani) in numerar, pe care ii ai la dispozitie oricand, imediat. (si ) = denumire a consoanelor laterale si a celor vibrante. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*lichid
Substanta care determina formarea unei emulsii stabile; emulsionant; emulsiv. Substanta folosita pentru indepartarea grasimilor din produsele textile. [< germ. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*emulgator
substanta care determina formarea unei emulsii stabile; emulsionant. (< germ. )(by 13W14S7e7r8g1i10o)*emulgator
(Substanta) care determina incetarea dorintelor sexuale. // Cel care nu are dorinte sexuale, ale carui organe sexuale sunt atinse de atonie. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*anafrodiziac
substanta care determina separarea unei emulsii stabile. (< germ. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*demulgator
Substanta care determina separarea unei emulsii stabile. [< germ. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*demulgator
(Substanta) care determina, sporeste secretia de lapte; galactogog. [< fr. , cf. gr. - lapte, - a produce].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*galactogen
(substanta) care diminueaza colesterolul din sange. (< anti colesterol)(by 8W1S1e10r10g10i4o)*anticolesterol
(Substanta) care distruge ciupercile daunatoare plantelor. [< fr. , cf. lat. - ciuperca, - a ucide].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*fungicid
(Substanta) care distruge germenii patogeni. [< fr. , cf. lat. - germen, - a omori].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*germicid
(Substanta) care distruge ierburile daunatoare pentru agricultura. [Var. adj., s.n. / < fr. , cf. lat. - iarba, - a ucide].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*erbicid
Substanta care distruge ierburile daunatoare plantelor de cultura. /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*erbicid
Substanta care este compusa din antiparticule (antimaterie). /< fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*antisubstanta
(Substanta) care este optic inactiva, care nu deviaza planul polarizarii luminii. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*racemic
(substanta) care exer-cita in organism efecte corespunzatoare acelora pe care le produce paralizia sistemului parasimpatic. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*parasimpatolitic
substanta care exercita o actiune nociva asupra globulelor rosii, deosebindu-se de hemolizina prin absenta specificitatii. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hemotoxina
Substanta care exercita o actiune nociva asupra globulelor rosii, deosebindu-se de hemolizina prin absenta specificitatii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sange, - otrava].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*hemotoxina
(Substanta) care face inalterabila la lumina o imagine fotografica. // Substanta folosita la fixarea colorantilor pe fibra. Agent fizic sau substanta chimica care produce |coagularea|coagula| protoplasmei vii. Piesa folosita la lucrari de asamblare. Dispozitiv mecanic pentru manevrarea si |inzavorarea|inzavori| acelor macazului. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e14r7g7i1o)*fixator
(substanta) care favorizeaza excretia bilei din vezica. (< fr. )(by 12W6S6e6r15g15i8o)*colecistocinetic
(Substanta) care favorizeaza formarea sau cristalizarea unor minerale; care preface un metal in mineral, combinandu-se cu el. [Cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*mineralizator
Substanta care, fiind adaugata la o solutie, provoaca precipitarea totala sau partiala a componentelor ei. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*precipitant
Substanta care, fiind amestecata cu anumite materiale, mareste plasticitatea acestora. [Sil. ] /<fr. (by 10W4S4e6r15g15i8o)*plastifiant
substanta care fixeaza clorul, la decolorarea pastei de celuloza sau a lanii. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i3o)*anticlor
Substanta care formeaza impreuna cu alta substanta un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componentilor. Medicament care ajuta la reducerea unei inflamatii. Serbet. // (si ) = bomboana facuta dintr-o compozitie asemanatoare serbetului si umpluta cu o compozitie aromata. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*fondant
Substanta care grabeste topirea componentilor dintr-un amestec sau serveste la separarea impuritatilor din el. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*fondant
Substanta care ia foc cand se afla in contact cu aerul; corp care se aprinde usor prin frecare. Gen de insecte coleoptere, care emit lumina fosforescenta. [< fr. , cf. gr. - foc, - care poarta].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*pirofor
(substanta) care impiedica autoaprinderea carbunilor. (< anti piogen)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*antipiogen
(substanta) care impiedica coagularea sangelui; antifloculant. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i2o)*anticoagulant
(Substanta) care impiedica fermentatiile. [< fr. , cf. gr. - contra, - ferment].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*antizimic
(substanta) care impiedica formarea hormonilor tiroidieni. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*antitiroidian
substanta care impiedica germinarea plantelor. (< anti germinativ)(by 10W11S4e4r12g13i6o)*antigerminativ
Substanta care impiedica polarizarea electrozilor. / suf. $...tor$(by 10W3S4e4r12g13i6o)*depolarizator
Substanta care impiedica sau temporizeaza oxidarea; antioxigen. [Cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*antioxidant
(Substanta) care impiedica transmiterea caldurii, a umezelii, a curentului electric etc. dintr-un mediu (sau dintr-un corp) in altul. = limba in care legatura dintre cuvinte este determinata de topica, de accent etc. [Cf. fr. , it. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*izolant
Substanta care incetineste sau impiedica producerea unei reactii chimice. /<fr. (by 2W10S11e11r4g4i13o)*inhibitor
(Substanta) care incetineste sau opreste coroziunea metalelor. [Cf. fr. ].(by 9W9S9e2r3g11i11o)*anticorosiv
(substanta) care, incorporata materialelor plastice, impiedica dezvoltarea electricitatii statice, la suprafata acestora. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g5i14o)*antistatic
(Substanta) care indeparteaza insectele datorita mirosului, gustului sau culorii sale. [< fr. , cf. lat. - insecta, - a fugari].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*insectifug
(substanta) care indeparteaza insectele daunatoare prin miros, gust sau culoare. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*insectifug
Substanta care inhiba centrii nervosi si care, folosita des, duce la obisnuinta; drog. [Sil. ] /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*stupefiant
Substanta care inlesneste o reactie chimica fara ca ea insasi sa sufere modificari; catalizor. [< + , dupa fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*catalizator
Substanta care intra in componenta unui medicament, servind la incorporare mai activa. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*excipient
Substanta care, introdusa in organism, determina aparitia anticorpilor. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*antigen
Substanta care, introdusa in organism, poate produce anticorpi. [< fr. , cf. gr. - contra, - a naste].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*antigen
Substanta care intr-o reactie cedeaza unul sau mai multi electroni, oxidandu-se. / + suf. ...(by 3W11S12e5r5g14i14o)*reducator
(Substanta) care irita si inroseste pielea. [Pron. , pl. , (s.m.) / < fr. ].(by 2W2S11e11r11g4i5o)*rubefiant
Substanta care leaga intre ele particulele unui material; liant. /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*aglomerant
substanta care mareste plasticitatea anumitor materiale cu care este amestecata. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*plastifiant
Substanta care mareste plasticitatea anumitor materiale cu care este amestecata. [Pron. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*plastifiant
Substanta care micsoreaza viscozitatea unui fluid vascos cu care se amesteca; fluidizant. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*fluidifiant
Substanta care micsoreaza viscozitatea unui fluind. [Sil. ] /<fr. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*fluidifiant
(substanta) care modifica o gena, o anumita orientare a procesului de dezvoltare. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*genotropic
Sub-stanta care neutralizeaza actiunea unei otravi; antidot. [Sil. ] /(by 13W6S6e15r15g8i9o)*contraotrava
Substanta care neutralizeaza actiunea unei otravi sau a unui virus din corp; contraotrava. /<fr. (by 14W15S8e8r1g2i2o)*antidot
substanta care neutralizeaza efectul unei otravi, actiunea unui virus, a unor bacterii; contraotrava. (fig.) remediu, solutie. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*antidot
(Substanta) care omoara viermii paraziti. [< fr. , cf. lat. - vierme, - a ucide].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*vermicid
(substanta) care opreste dezvoltarea ciupercilor; micostatic. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*fungistatic
(Substanta) care opreste dezvoltarea ciupercilor; micostatic. [Var. adj. / < fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*fungistatic
(Substanta) care permite obtinerea unei paste. [Pron. / < , dupa ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pastifiant
Substanta care poate inlocui o alta substanta cu care are proprietati asemanatoare; succedaneu. [Pron. / < + ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*substituent
(Substanta) care poate produce moartea plantelor sau a organelor lor. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*fitocid
Substanta care poate substitui o alta substanta cu proprietati similare. [Sil. ] /<germ. it. (by 11W11S4e5r13g13i13o)*substituent
(Substanta) care prezinta izomerie. [Var. adj., s.m. / < fr. , cf. gr. - egal, - parte].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*izomer
Substanta care produce spuma, folosita in stingatoarele de incendiu. /Din (by 7W15S1e9r9g3i3o)*spumogen
(Substanta) care produce strangerea tesuturilor animale. [Cf. fr. , it. , lat. < - a strange].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*astringent
(Substanta) care provoaca o stare alergica. [< fr. , cf. fr. - alergie, gr. - a produce].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*alergen
(Substanta) care provoaca precipitarea altor substante dintr-o solutie. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*precipitant
Substanta care provoaca relaxarea, urmata de paralizia muschilor. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*curarizant
(Substanta) care provoaca somnul; soporific. [< fr. , cf. lat. - somn, - a aduce, a purta].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*somnifer
substanta care reduce capacitatea de spumare a unor lichide. (dupa fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*antispumant
Substanta care reduce capacitatea de spumare a unor lichide. [Dupa fr. ].(by 4W12S12e6r6g15i8o)*antispumant
substanta care reduce capacitatea de uscare a unui lichid. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*antisicativ
(substanta) care roteste spre dreapta planul luminii polarizate. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i7o)*dextrogir
Substanta care se adauga in proportii mici la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietatile. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*aditiv
Substanta care se adauga in solutia developatoare pentru a face emulsia fotografica mai putin sensibila la actiunea luminii. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*desensibilizator
substanta care se adauga in solutia developatoare pentru a face emulsia fotografica mai putin sensibila la lumina. (< fr. )(by 7W7S7e1r1g9i10o)*desensibilizator
substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru afinare. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*afinant
Substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru afinare. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*afinant
Substanta care se adauga suplimentar intr-un amestec (medicament, aliment etc.), pentru a-i conferi anumite calitati. [Sil. ] /<fr. lat.$ ingrediens, ...ntis$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ingredient
substanta care se adauga unui revelator pentru a impiedica voalarea materialului fotosensibil in procesul de developare. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*antivoal
... Substanta care se afla in hemoglobina, dand culoare globulelor rosii. /<fr. (by 5W14S14e7r8g8i1o)*hem
Substanta care se aprinde cand vine in contact cu oxigenul sau cu aerul. /<fr. (by 4W5S13e13r7g15i1o)*pirofor
substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*caloza
Substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*caloza
(Substanta) care se foloseste pentru a impiedica depunerile de piatra in caldarile de abur sau pentru a dezincrusta o astfel de caldare. [< fr. ].(by 10W11S11e4r4g13i13o)*dezincrustant
Substanta care se gaseste in celulele pielii si in unele tesuturi, carora le da o anumita culoare. = pigmenti care sunt produsi in organismul animal si se gasesc localizati in vezica biliara. Substanta coloranta, de obicei minerala, pulverizata, folosita ca vopsea in amestec cu un ulei sicativ. [< fr. , cf. lat. ].(by 5W13S14e14r7g8i1o)*pigment
Substanta care se gaseste in nucleele celulelor, in plasma celulara si in unele secretii ale organismelor animale; nucleoproteida. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i15o)*nucleoproteina
Substanta care se gaseste in plante, in unele tesuturi si in sange, obtinandu-se prin hidroliza proteinelor. [< fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*glutamina
(Substanta) care se intrebuinteaza la curatirea, degresarea si detasarea fibrelor textile; detersiv. Purgativ. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*detergent
(Substanta) care se intrebuinteaza pentru combaterea parazitilor animali sau vegetali. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*antiparazitar
substanta care se introduce intr-un element galvanic pentru a impiedica polarizarea; depolarizant. (< fr. )(by 2W10S11e4r12g13i6o)*depolarizator
Substanta care se poate descompune sub influenta unui curent electric. [< fr. , cf. fr. , gr. - descompus].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*electrolit
(Substanta) care serveste la combaterea insectelor si a ciupercilor parazite. [Et. incerta].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*insectofungicid
(substanta) care serveste la dezemulsionare. (< dezemulsiona + -ant)(by 7W15S1e9r9g10i3o)*dezemulsionant
Substanta care se separa dintr-o solutie, asezandu-se la fund, in urma tratarii speciale a acesteia (evaporare, racire etc.). /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*precipitat
(Substanta) care starpeste rozatoarele; rodenticid. [< fr. , cf. fr. - soarece, lat. - a ucide].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*raticid
(substanta) care stimuleaza asimilatia, regenerarea tesuturilor si sporeste imunitatea organismului; biostimulent. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*biostimulator
(Substanta) care stimuleaza pornirile sexuale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - referitor la dragoste].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*afrodiziac
(Substanta) care ucide insectele. [< fr. , cf. lat. - insecta, - a omori].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*insecticid
(Substanta caustica) care se aplica pe piele pentru a produce o escarificare. [< fr. ].(by 15W8S8e2r10g12i13o)*escarotic
Substanta celulara ipotetica, avand un rol deosebit in procesele ereditatii. [Pron. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*idioplasma
Substanta ceroasa care se formeaza in canalul extern al urechii; ceara. /<lat. , fr.(by 8W1S2e10r4g4i12o)*cerumen
substanta ceroasa, impermeabila, care impregneaza cuticula vegetalelor. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cutina
Substanta chimica aflata in semintele de mustar negru, in hrean si in ridichi, care constituie principiul activ al fainii de mustar. [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*sinigrina
substanta chimica, biologic activa, secretata de unele insecte, pesti, batracieni, mamifere, care influenteaza procesele de dezvoltare si comportamentul altor indivizi. (< engl. , fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*feromon
Substanta chimica care ajuta la developarea cliseelor, a hartiei fotosensibile etc. Substanta care sintetizeaza colorantii fixati pe fibra unei tesaturi. [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*developator
Substanta chimica care distruge larve, insecte, viermi. [Cf. fr. ].(by 14W8S1e10r10g4i4o)*dezinfestant
substanta chimica care distruge larve, insecte, viermi; pesticid. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*dezinfestant
substanta chimica cristalina, folosita in sinteze organice. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*metiluree
Substanta chimica cristalina, instabila, din care se obtine melamina. [Pron. / < fr. ].(by 13W7S7e15r9g9i2o)*cianamida
substanta chimica cristalizata, alba, cu miros specific, solubila in apa si alcool, otravitoare, intrebuintata ca dezinfectant si in industrie; acid fenic.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*substanta
Substanta chimica cristalizata, de culoare alba, folosita ca developator fotografic. /<fr. , germ. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*metol
substanta chimica cu actiune antiseptica, impotriva bacteriilor si protozoarelor. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*tripaflavina
Substanta chimica cu actiune antiseptica, intrebuintata impotriva bacteriilor si protozoarelor. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*tripaflavina
Substanta chimica cu gust acru si miros intepator, care inroseste hartia albastra de turnesol, iar in combinatie cu un metal formeaza o sare. /<fr. , lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*acid
Substanta chimica cu miros puternic de violete, intrebuintata in parfumerie. [< fr. ].(by 3W11S12e8r1g1i9o)*ionona
Substanta chimica de origine vegetala, folosita in farmacie ca diuretic, antihemoragic etc. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*rutina
substanta chimica de origine vegetala in farmacie ca diuretic, antihemoragic etc. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rutina
substanta chimica, derivat al benzenului, cristalina, alba, solubila in alcool si eter, folosita ca developator fotografic si in industria colorantilor. (< fr. )(by 7W1S1e1r9g10i3o)*floroglucina
Substanta chimica, derivat al benzenului, cristalina, alba, solubila in alcool si eter, folosita ca developator fotografic si in industria colorantilor. [< fr. ].(by 7W1S9e10r3g3i12o)*floroglucina
Substanta chimica extrasa din florile, frunzele si tulpina unor plante, intrebuintata in medicina. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*rutina
... Substanta chimica extrasa din heliotrop sau obtinuta pe cale sintetica, avand miros de violete si intrebuintata in parfumerie si in cosmetica. /<fr. germ. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*heliotropina
Substanta chimica folosita ca antiseptic in infectiile renale si intestinale si in industria rasinilor sintetice; urotropina. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*hexametilentetramina
Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. [Sil. ] /<fr. (by 12W6S15e10r10g4i4o)*metilviolet
Substanta chimica lichida uleioasa, folosita in farmacie ca antiseptic, calmant si hipnotic. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*cloral
substanta chimica, medicament antiseptic, antihelmintic si colorant in industria textila si chimica. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*metilviolet
Substanta chimica organica din care se obtin materiale plastice rezistente. [< fr. , germ. ].(by 12W6S6e15r15g8i8o)*melamina
Substanta chimica organica obtinuta prin reducerea chinonei, folosita ca revelator fotografic. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i10o)*hidrochinona
Substanta chimica pe care planta si-o prepara singura si care-i este necesara pentru o crestere in conditii bune. [Cf. fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*stimulator
substanta chimica prin hidratarea esentei de terebentina. o hidrat de ~ = hidrat de terebentina, pulbere alba sau cristale incolore, cu miros aromatic, folosit ca expectorant. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*terpin
Substanta chimica sub forma de pulbere galbena-aurie folosita ca antibiotic. /<fr. (by 12W13S6e7r15g15i8o)*aureomicina
Substanta chimica toxica folosita in agricultura pentru distrugerea daunatorilor. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*pesticid
Substanta cleioasa cu care se lipesc obiecte din diferite materii. (< + )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*aracetin
Substanta cleioasa cu care viermii de matase acopera firele produse de dansii. /<fr. (by 2W10S4e5r13g13i7o)*sericina
Substanta cleioasa pe care o contin unele plante, care se umfla in contact cu apa, devenind vascoasa. Material cleios rezultat din degradarea compusilor celulozei din pasta de hartie sub actiunea unor ciuperci si bacterii. Medicament de consistenta gelatinei, obtinut prin actiunea apei asupra gumelor sau a substantelor vegetale mucilaginoase. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i10o)*mucilagiu
Substanta coloidala cu o structura asemanatoare cu piftia. [< fr. , cf. it. , lat. ].(by 4W12S12e5r6g14i8o)*gel
Substanta coloidala polimerizata, cu un grad de polimerizare pana la 100. [Pron. / < + ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*hemicoloid
substanta coloidala prezenta in celulele si tesuturile vii. (< engl. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*biocoloid
Substanta colorabila a nucleului celular, in interiorul caruia ea formeaza un filament in forma de ghem sau de retea. [< fr. ]. (by 2W11S11e5r13g13i7o)*cromatina
Substanta coloranta a hemoglobinei, care contine fier. [< fr. , cf. gr. - sange].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hematina
Substanta coloranta care da culoarea vinului rosu. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S12e5r14g8i4o)*enocianina
... Substanta coloranta cu fier in componenta, continuta in hemoglobina. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*hematina
Substanta coloranta folosita ca sensibilizator fotografic in galben si portocaliu. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*eritrozina
substanta coloranta, folosita ca sensibilizator in fotografie. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*uranina
Substanta coloranta galbena, folosita la colorarea bumbacului. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*primulina
Substanta coloranta intrebuintata ca sensibilizator in fotografie. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*uranina
substanta coloranta organica, folosita ca indicator, rosu in mediu acid, portocaliu in mediu neutru si galben in cel bazic; heliantina. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*metiloranj
Substanta complexa de baza a celulei vii, in care au loc procesele vitale. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*protoplasma
Substanta concentrata extrasa din diferite amestecuri vegetale sau animale. [Sil. ] /<lat. , germ.(by 6W6S14e15r15g8i8o)*extract
Substanta constituita din lignina combinata cu celuloza. [< engl. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*lignoceluloza
Substanta, continand acizi grasi, acid fosforic, gliceroli si aminoalcooli, care se gaseste in tesutul nervos cerebral si in galbenusul de ou. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cefalina
Substanta cornoasa secretata de anumite celule din mezoglee la unii spongieri. [< germ. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*spongina
Substanta (cosmetica, insecticida etc.) pulverizata de un atomizor. /<engl.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*spray
substanta cristalina alba, extrasa din unele rasini naturale sau produsa pe cale sintetica si folosita in industria farmaceutica, alimentara, in cea a colorantilor etc. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*benzoic
Substanta cristalina de culoare verde-deschisa, avand diferite intrebuintari (in combaterea daunatorilor in agricultura, ca materie coloranta etc.); sulfat de fier. [Sil. ] /<ngr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*calaican
substanta cristalina, galbena-aurie, folosita ca antibiotic; biomicina. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*aureomicina
Substanta cristalina, galbena-aurie, folosita ca antibiotic. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*aureomicina
Substanta cristalina, incolora, cu gust dulceag, obtinuta pe cale industriala si intrebuintata, mai ales, in medicina (ca antiseptic in bolile cailor urinare). /<fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*urotropina
substanta cristalina, incolora, din florile unor plante, folosita la prepararea de coloranti (cu activitate vitaminica). (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*flavona
Substanta cristalina incolora, solubila in apa, cu actiune bacterio-statica puternica. [< fr. - nume comercial].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*hidrazida
substanta cristalina, solubila in apa si alcool, anestezic local. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g1i9o)*novocaina
Substanta cristalina, solubila in apa si alcool, intrebuintata ca anestezic local; procaina. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*novocaina
Substanta cristalizata, alba, cu miros patrunzator, intrebuintata ca mijloc de combatere a moliilor si ca materie prima in industria colorantilor. care nu mai este actual. a da uitarii. /<fr. (by 9W2S2e3r11g11i5o)*naftalina
Substanta cristalizata alba, dulce, care se extrage mai ales din trestia de zahar si din sfecla; sucroza; zahar. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*zaharoza
substanta cristalizata, alba, dulce, din fructoza si glucoza, care se gaseste in tulpina, radacina si fructele unor plante. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*zaharoza
Substanta cristalizata, cu miros de migdale amare, toxica, exploziva, obtinuta prin nitrarea nitrotoluenului, care serveste ca intermediar la fabricarea trinitrotoluenului. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*dinitrotoluen
Substanta cristalizata de culoare galbena-deschisa, obtinuta prin nitrarea toluenului, care se intrebuinteaza ca exploziv; trotil. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*trinitrotoluen
Substanta crista-lizata, extrasa din opiu, intrebuintata in medicina (ca febrifug, ca tonic etc.). /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*narcotina
Substanta cristalizata, incolora, cu miros caracteristic, care se extrage din lemnul unui arbore tropical sau se prepara sintetic. [< ngr. , cf. it. , lat. med. , ar. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*camfor
Substanta cristalizata obtinuta prin racirea in apa a unei solutii. [< fr. ]. (by 9W3S3e11r11g12i5o)*criohidrat
Substanta cristalizata, solubila in alcool si eter, folosita ca fixator pentru parfumuri. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*benzofenona
= substanta cu actiune antibiotica si bacterostatica puternica, produsa de unele ciuperci. [Dupa fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*penicilic
Substanta cu actiune anticoagulanta, folosita in tratamentul infarctului miocardic, tromboflebitelor etc. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*heparina
Substanta cu ajutorul careia se fixeaza vopseaua pe tesaturi. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*mordant
Substanta cu aspect de rasina, culeasa de albine de pe mugurii arborilor si folosita la astuparea crapaturilor stupului; cleiul albinelor. [Acc. si / < fr., lat., gr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*propolis
Substanta cu consistenta vascoasa, avand proprietati caracteristice lichidelor si solidelor. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*gel
(substanta) cu efect comparabil celui al excitatiei sistemului parasimpatic. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*parasimpatomimetic
(substanta) cu efect paralizant, comparabil cu al curarei. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*curarizant
Substanta cu masa moleculara mica si cu compozitie simpla, care intra in constitutia polimerilor. /<fr. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*monomer
Substanta cu miros de mosc, formata in intestinul unei specii de casalot. Chihlimbar. [< fr. , cf. ar. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*ambra
substanta cu miros patrunzator, care se introduce in conductele de gaz combustibil inodor pentru a semnala eventualele scurgeri ale acestuia. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*odorizant
Substanta cu miros patrunzator, care se introduce in conductele de gaz pentru a semnala eventuale scurgeri ale acestuia. [< + ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*odorizant
Substanta cu miros placut, extrasa din fructele de vanilie sau preparata pe cale sintetica si folosita drept condiment in industria alimentara. [G.-D. ] /<fr. (by 10W3S4e4r12g12i6o)*vanilina
Substanta cu miros specific patrunzator, care se introduce intr-o conducta sau intr-un recipient cu gaz inodor, spre a inlesni detectarea unei scurgeri a acestuia. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*odorizant
Substanta cu proprietati asemanatoare cu ale glucozei, prezenta in organismele vegetale si animale. /<fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*galactoza
substanta cu proprietati coloidale, cu un mare grad de polimerizare. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*eucoloid
Substanta cu proprietatile amoniacului, care face parte dintr-un grup de baze azotate. Combustibil folosit la avioanele reactoare. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*amina
Substanta cu structura sterolica, izolata din plante; fitosterina. [< fr. ].(by 10W11S4e4r4g13i13o)*fitosterol
Substanta de aparare pe care o produce organismul in cazul unui tratament indelungat cu preparate hormo-albuminoase. /<fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*antihormon
substanta de aparare produsa de organism cand i se administreaza hormoni proteici. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*antihormon
Substanta de aparare produsa de organism cand i se administreaza hormoni proteici. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*antihormon
Substanta de culoare alba, cristalizata, cu gust dulce, care se gaseste, mai ales, in miere si fructe sau se prepara pe cale industriala, avand diverse intrebuintari in industrie si in medicina. /<fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*glucoza
Substanta de culoare alba, de obicei cristalizata, intrebuintata pentru spalatul rufelor, vaselor etc.; carbonat neutru de sodiu. = hidrat de sodiu cristalizat, intrebuintat la fabricarea sapunurilor si ca reactiv. [< germ. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*soda
Substanta de culoare albastra, folosita pentru a da o nuanta sinilie unor obiecte (lenjerie, var etc.); sineala. [G.-D. ] /suf. $...eala$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*albastreala
Substanta de culoare rosie-inchisa, rezultata din degradarea hemoglobinei. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g8i1o)*hematoporfirina
Substanta de natura celulozica care alcatuieste tunica unor animale marine. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tunicina
Substanta de natura hormonala care stimuleaza secretia pancreatica. /<fr.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*secretina
Substanta de natura necunoscuta produsa in tesuturile grefate, care stimuleaza |regenerarea|regenera| tesuturilor. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*biostimulina
Substanta de natura proteica care, introdusa in organism, stimuleaza aglutinina. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*aglutinogen
substanta de natura vegetala, care contine hidrati de carbon si care, prin hidroliza, da nastere glucozei; glucozida, heterozida. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*glicozida
Substanta, de obicei chimica, adaugata intr-un produs alimentar pentru a-i ameliora ameliora calitatile (gust, culoare, rezistenta, etc.)(by 11W4S4e13r13g13i7o)*substanta
Substanta de origine ciudata, necunoscuta Sinonim cu zmecleu, mehleu, carmaz(by 2W3S11e11r5g5i13o)*substanta
Substanta de origine vegetala, care, in contact cu apa, face spuma abundenta, avand diferite intrebuintari. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i2o)*saponina
substanta de origine vegetala care in contact cu apa face spuma abundenta. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*saponina
Substanta de origine vegetala care in contact cu apa face spuma abundenta. [< fr. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*saponina
Substanta de origine vegetala, care, prin hidroliza, da glucoza; glucozida. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*glicozida
Substanta de provenienta vegetala folosita in medicina pentru tratarea bolilor respiratorii. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*efedrina
Substanta de rezerva aflata in ouale animalelor, din care se formeaza si se nutreste embrionul. Nume dat galbenusului de ou sau numai banutului, care prin dezvoltare devine embrion. [Scris si / < fr., lat. - galbenus de ou].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*vitelus
Substanta derivata din benzen, intrebuintata ca revelator fotografic, in industria materiilor colorante si ca antiseptic. [Var. s.f. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*rezorcina
Substanta, derivat al glicocolului, care se gaseste in multe plante, in special in sfecla de zahar. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*betaina
Substanta derivata prin oxidare din acidul uric, care are actiune distructiva asupra celulelor pancreatice. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*aloxan
(substanta de sinteza chimica) cu actiune bacteriostatica. (< fr. )(by 10W3S12e12r5g5i14o)*chimioterapic
= Substanta despre care alchimistii credeau ca poate transforma toate metalele in aur sau argint; descoperire, idee extraordinara. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*filozofala
substanta de tip hormonal din mucoasa intestinului subtire sau din urina, cu actiune inhibitoare asupra motilitatii stomacului si secretiei gastrice. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*urogastrona
substanta de tip hormonal (vasopresina, ocitocina) in celulele nervoase de tip endocrin. (< germ. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*neurohormon
substanta din clasa alcoolilor, dizolvant servind pentru lacuri si intermediar in sinteze organice. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*butanol
Substanta din clasa alcoolilor, intrebuintata ca dizolvant pentru lacuri si intermediar in sinteze organice; alcool butilic. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*butanol
Substanta din clasa hidratilor de carbon, obtinuta prin unirea mai multor molecule de monozaharide. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*polizaharida
substanta din clasa hidrocarburilor olefinice, obtinuta la cracarea produselor petroliere; butilena. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*butena
Substanta din clasa lipidelor, care contine in molecula sa fosfor si care se gaseste mai ales in tesutul nervos. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fosfatida
substanta din coaja de mar, care, administrata in organism, mareste permeabilitatea filtrului renal. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*florizina
Substanta din componenta magmei care favorizeaza formarea si cristalizarea mineralelor. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*mineralizator
Substanta din com-ponenta nucleului celular, care constituie baza acestuia. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*cromatina
substanta din culturile de bacil al morvei in bulion, servind pentru diagnosticul acestei boli. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*maleina
substanta din galactoza, fructoza si glucoza (din semintele de bumbac si din sfecla de zahar). (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*rafinoza
Substanta din grupa globulinelor, care intra in compozitia plasmei sangelui. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*fibrinogen
substanta din gudronul de huila, folosit in sinteza colorantilor. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i3o)*chinaldina
substanta din pancreasul animalelor, medicament in tratamentul tulburarilor intestinale. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*pancreatina
Substanta din plante care are pentru dezvoltarea acestora rolul hormonului pentru organismul animal; hormon vegetal. [< fr. , cf. gr. - planta, - a excita].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*fitohormon
substanta din procese geologice, care se gaseste in stare fina in namoluri, folosita pentru comprese si bai. (< fr. , germ. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*peloid
substanta din ser care apare in unele cazuri de diabet rezistent la insulina. (< anti insulina)(by 4W12S12e5r6g14i14o)*antiinsulina
substanta, dintr-o ciuperca, care neutralizeaza sistemul imunologic. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ciclosporina
Substanta dulce alcatuita din zaharoza, obtinuta, de obicei, din sfecla de zahar si din trestia de zahar si folosita in alimentatie. /<ngr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*zahar
substanta elaborata de anumite microorganisme, capabila sa provoace tulburari digestive. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*enterotoxina
Substanta elastica si rezistenta, care se fabrica sintetic sau din sucul unor arbori tropicali originari din America de Sud. Anvelopa (umpluta cu aer) care imbraca rotile automobilelor, ale trasurilor, ale bicicletelor etc. [Pron. , pl. / < fr. , cf. sud-americ. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cauciuc
Substanta excitanta administrata pentru a obtine temporar marirea randamentului fizic peste cel normal. /<fr., engl. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*doping
Substanta exploziva folosita in mine, compusa in cea mai mare parte din silitra. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*roburit
substanta exploziva inalterabila in apa si putin sensibila la soc, formata din nitroglicerina, azotat de potasiu si rumegus de lemn. (< fr. )(by 13W13S7e7r7g1i1o)*gelinita
Substanta exploziva inalterabila in apa si putin sensibila la soc, formata din nitroglicerina, azotat de potasiu si rumegus de lemn. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g1i9o)*gelinita
Substanta extrasa din abietinee, care se prezinta sub forma de cristale incolore, solubile in apa si alcool. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*abientin
substanta extrasa din capaier, continand terebentina, folosit in medicina. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*copai
substanta extrasa din corpul holoturiilor, utilizata in industria farmaceutica. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*holoturina
Substanta extrasa din frunzele digitalei si folosita mai ales la tratarea bolilor de inima. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*digitalina
Substanta extrasa din gudron si folosita in tratamentul cancerului. [< engl. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*benzipiren
Substanta extrasa din mugurii unor plante, intrebuintata in medicina (ca antihelmintic). /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*santonina
Substanta extrasa din opiu, care se prezinta ca o pulbere alba cu gust amar, folosita ca analgezic. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pantopon
Substanta extrasa din pancreasul animalelor si folosita ca medicament in tratamentul tulburarilor intestinale. [< fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*pancreatina
Substanta fainoasa foarte nutritiva, extrasa din radacinile maniocului si folosita in alimentatia copiilor. [Sil. Var.] /<fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*tapioca
Substanta foarte toxica extrasa din strofant, folosita in medicina. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*strofantina
Substanta foarte toxica extrasa din unele plante exotice, folosita in farmaceutica. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*curara
substanta folosita in industria picturilor, in vederea reducerii pretului unui produs. (< engl. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*extender
Substanta folosita in medicina ca narcotic, calmant si somnifer, dar care, utilizata abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*morfina
Substanta folosita la degazarea spatiilor inchise sau a suprafetelor gazate. /+ suf. $...tor$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*degazator
Substanta folosita la prepararea produselor farmaceutice. Medicament. [< fr. , cf. it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*drog
Substanta folosita la prepararea unor emulsii stabile; emulgator /(by 10W10S3e4r12g12i5o)*emulsionant
Substanta folosita la tratarea tesaturilor si a firelor pentru a le da anumite calitati. Substanta care se aplica pe suprafata pieilor in curs de finisare pentru a le imbunatati lustrul, rezistenta la lumina, la frecare etc. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*apret
Substanta folosita pentru a decapa (piese matalice, piei etc.). /<fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*decapant
Substanta folosita pentru impermeabilizarea si protejarea suprafetelor unor materiale de constructii. [Pron. / < fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*fluat
Substanta folosita pentru realizarea vidului in tuburile electronice. [Pron. / < engl., fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*getter
Substanta folosita pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unor boli; leac; remediu; doctorie. /<fr. , lat. (by 5W5S13e13r7g7i7o)*medicament
Substanta folosita pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unor boli; medicament; remediu. ( planta medicinala. a descoperi medicamentul contra unei boli. a gasi mijlocul de a rezolva ceva. catusi de putin; deloc. /<sl. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*leac
Substanta formata din hem prin transformarea fierului bivalent in fier trivalent. [< fr. , cf. gr. - sange].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hemina
substanta formata in ficat si in alte organe, care circula in sange, impiedicand coagularea. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*antitrombozina
Substanta fotogena secretata de licurici. [< fr. , cf. lat. - lumina, - a purta].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*luciferina
substanta galbena, cristalizata, cu miros specific, antiseptic, anestezic etc. (< fr. , germ. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*iodoform
Substanta galbena, cristalizata, cu miros specific, folosita ca antiseptic, anestezic etc. [< fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*iodoform
substanta galben-verzuie, prima eliminare fecala a nou-nascutului. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*meconiu
Substanta gazoasa, inflamabila si explozibila, constand dintr-un amestec natural de metan si alte hidrocarburi, care se formeaza, mai ales, in minele de carbune. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*grizu
substanta gelatinoasa din zeama de carne si oase, pentru prepararea unor mancaruri. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*aspic
Substanta gelatinoasa extrasa din anumite alge marine si folosita in industria alimentara, farmaceutica si textila. /<fr. (by 5W13S7e7r15g1i9o)*agaragar
substanta gelatinoasa extrasa din unele alge rosii marine: geloza. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*agaragar
Substanta gelatinoasa pregatita din zeama de carne si de oase, folosita pentru prepararea unor mancaruri; gelatina, piftie. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g15i8o)*aspic
Substanta glicozida extrasa din scoarta castanului salbatic, care se foloseste ca febrifug, antinevralgic si antireumatic. [< fr. ].(by 14W7S8e8r1g2i10o)*esculina
Substanta grasa care se gaseste in unt, formata din acid butiric si glicerina. [< fr. , cf. lat. - unt].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*butirina
Substanta grasa galbuie, care rezulta din spalarea lanii brute, intrebuintata in medicina, in industrie, in cosmetica etc. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*lanolina
substanta grasa, galbuie, din spalarea lanii brute, folosita in medicina, in industrie si in cosmetica. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*lanolina
Substanta grasa obtinuta din laptele unor animale domestice si intrebuintata ca aliment. a slei de puteri; a vlagui. fara dificultati; cu usurinta. planta erbacee cu tulpina simpla si flori (liliachii, purpurii sau albe) dispuse in ciorchine, in varful tulpinii. /<lat. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*unt
Substanta grasa, secretata de pielea oilor si obtinuta prin prelucrarea lanii acestora, folosita in industrie, medicina si cosmetica. [G.-D. ] /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*lanolina
substanta hormonala secretata de celulele cromafine ale peretelui intestinal si de diverse tesuturi, cu actiune vasoconstrictoare. (< fr. , engl. )(by 1W10S10e10r4g4i12o)*serotonina
Substanta hormonala vegetala care stimuleaza procesele de crestere a plantelor. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*auxina
substanta inactiva din alimente, pe care organismul o transforma in vitamina activa. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*provitamina
Substanta inactiva din alimente pe care organismul o transforma in vitamina activa. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*provitamina
substanta inactiva din plasma sangvina care, sub influenta trombochinazei, se transforma in trombina; trombogen. (< fr. , engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*protrombina
Substanta inactiva din sange, care se transforma in trombina. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*protrombina
Substanta in care doi radicali, proveniti prin indepartarea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi, sunt legati prin gruparea "azo" (-N=N-). [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*azoderivat
Substanta incolora sub forma de cristal, de natura vegetala, folosita in industria colorantilor si in farmaceutica. /< fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*flavona
Substanta injectabila extrasa din seruri imune care are capacitatea de a activa fagocitoza leucocitelor. [Cf. fr., it. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*opsonina
substanta in masa careia se produc scintilatii sub actiunea razelor radioactive. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*scintilator
Substanta in masa careia se produc scintilatii sub actiunea razelor radioactive. [< germ. ].(by 10W3S4e4r12g12i6o)*scintilator
substanta in organism in urma injectarii de anticorpi, care neutralizeaza actiunea acestora. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*antianticorp
Substanta insecticida extrasa din piretru, care nu este toxica pentru oameni. [< fr. ].(by 1W2S10e10r10g4i4o)*piretrina
Substanta insecticida obtinuta prin faramitarea si pisarea fina a inflorescentelor (capitulelor) uscate ale unei plante din familia compozeelor, din Orient. (din germ. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*zacherlina
substanta insolubila care se separa dintr-o solutie, depunandu-se pe fundul vasului, sub actiunea unui reactiv, prin racirea sau evaporarea solutiei. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*precipitat
(substanta) in stare de dispersie, cu aspect de gelatina, care nu poate trece printr-o membrana de pergament; coloidal (<fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*coloid
Substanta in stare gazoasa sau de plasma, ejectata de motoarele cu reactie, care asigura forta de tractiune. [Et. incerta].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*propulsant
Substanta intrebuintata pentru a impiedica descompunerea produselor organice. / + suf. $...ant$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*conservant
Substanta intrebuintata pentru vindecarea sau pentru prevenirea unei boli. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*medicament
Substanta ipotetica ale carei elemente constitutive ar fi formate din antiparticule; antisubstanta. [< fr. ].(by 2W2S11e11r11g4i5o)*antimaterie
Substanta ipotetica formata din antiparticule. [ G.-D. Sil. ] /<fr. (by 9W3S3e11r5g5i13o)*antimaterie
substanta izomera care difera prin modul de angajare in spatiu a atomilor din molecula. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*stereoizomer
Substanta lichida care se gaseste in uleiuri si in grasimile animale si vegetale si care rezulta din combinarea acidului oleic cu glicerina. Acid oleic tehnic, obtinut la scindarea grasimilor prin hidroliza. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*oleina
Substanta (lichida) in care se pot dizolva alte substante; dizolvant. [< germ. , cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*solvent
Substanta lichida incolora, cu miros patrunzator, extrasa din rasina de conifere si folosita in medicina si in industrie. [G.-D. ] /<lat. fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*terebentina
Substanta lichida obtinuta prin distilarea petrolului si folosita drept combustibil (mai ales in lampi).doar n-am innebunit; nici nu ma gandesc! /<fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*gaz
Substanta lichida obtinuta prin |nitrarea|nitra| glicerinei, un exploziv puternic. [Cf. fr. ]. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*trinitroglicerina
Substanta (lichida sau gazoasa) foarte toxica, care ataca pielea, ochii si caile respiratorii. /<fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*iperita
Substanta lichida secretata de membrana seroasa, care captuseste cavitatile articulatiilor, inlesnind buna lor functionare. [G.-D. ] /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*sinovie
Substanta lichida uleioasa, folosita in farmacie ca antiseptic si calmant. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*cloral
Substanta lichida uleioasa, incolora sau galbuie, obtinuta pe cale sintetica din glicerina si intrebuintata la fabricarea unor explozive si in medicina. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*nitroglicerina
substanta lichida, unt si grasimi vegetale, triester al acidului oleic cu glicerina. (< fr. )(by 12W12S5e6r6g14i15o)*trioleina
substanta lipicioasa, din gluten, folosita mai ales in incaltaminte. (< germ. )(by 15W15S15e9r9g2i2o)*pap
Substanta lipoida complexa din tesutul nervos, avand un rol important in metabolismul celulei nervoase. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i7o)*cerebrozida
substanta lipoida complexa din tesutul nervos, cu rol important in metabolismul celulei nervoase. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cerebrozida
Substanta lubrifianta care se prepara prin distilarea petrolului. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*vaselina
Substanta macromoleculara cu proprietati coloidale, avand un mare grad de polimerizare. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*eucoloid
substanta-martor, inofensiva, in farmacologie pentru testarea unui produs nou inainte de a fi pus in circulatie. (< fr., engl., lat. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*placebo
(Substanta, material) care nu se aprinde sau care arde foarte greu. [Cf. fr. , cf. lat. - foc, - a alunga].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*ignifug
(Substanta, medicament) care are proprietatea de a produce somn; somnifer, hipnotic. [< fr. < lat. - somn, - a aduce, a purta].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*soporific
(Substanta, medicament) care distruge viermii intestinali; antihelmintic. [< fr. , cf. lat. - vierme, - a alunga].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*vermifug
(substanta, medicament) care produce contractarea tesuturilor animale, care combate secretiile exagerate. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*astringent
(Substanta, medicament) care provoaca narcoza. // Provocat de un narcotic; in stare de narcoza, datorat narcozei. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*narcotic
Substanta (medicamentoasa) care poate substitui o alta substanta (medicamentoasa). /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*succedaneu
substanta medicamentoasa, compus al bismutului, pulbere galbena, antiseptic gastrointestinal. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*xeroform
substanta medicamentoasa de sinteza, folosita in tratamentul malariei. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*plasmochina
Substanta medicamentoasa extrasa din rasina de gaiac, folosita ca expectorant si antiseptic. [Sil. ] /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*gaiacol
Substanta medicamentoasa sub forma de praf, folosita ca antiseptic intestinal. [< fr. , cf. gr. - uscat + ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*xeroform
Substanta medicamentoasa sub forma de pulbere galbena, folosita ca antibiotic. /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*xeroform
Substanta mirositoare din uleiul de cuisoare, de garoafe etc., folosita in parfumerie si in dentistica. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*eugenol
substanta mirositoare din uleiul de cuisoare, de garoafe etc., folosit in parfumerie si in dentistica. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*eugenol
Substanta mirositoare din uleiul de eucalipt, de rozmarin etc., fabricata si sintetic, cu intrebuintari in cosmetica si in medicina. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e13r6g7i15o)*eucaliptol
Substanta mirositoare extrasa din samanta unui arbore exotic sau preparata sintetic, folosita pentru parfumuri, esente si la aromatizarea tutunurilor. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*cumarina
Substanta moale, refringenta care formeaza teaca unor nervi. [Pron. / < fr. , cf. gr. - maduva].(by 10W4S4e4r13g13i6o)*mielina
substanta mucilaginoasa din unele alge marine in contact cu apa pentru apretare in industria pielariei. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*algina
Substanta mucilaginoasa formata de unele alge marine in contact cu apa si folosita pentru apretare in industria pielariei. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*algina
Substanta narcotica extrasa dintr-o specie de canepa exotica. [< fr. , cf. ar. - iarba].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hasis
... Substanta narcotica obtinuta din inflorescentele femele ale canepei indiene. /<fr. (by 5W5S13e13r7g7i7o)*hasis
Substanta narcotica puternica, cu actiune analgezica si stupefianta, derivata din morfina. [G.-D. /<fr. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*heroina
substanta narcotica toxica, din capsulele de mac, somnifer, calmant, analgezic, stupefiant, tranchilizant. (< fr., lat. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*opiu
substanta naturala produsa de organismul uman, cu functii biologice asemanatoare efectelor farmacologice ale morfinei. (< endo morfina)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*endomorfina
Substanta naturala rezultata din combinarea unor proteine cu substante de alta natura. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*proteida
Substanta (naturala sau sintetica) de un albastru viu, intrebuintata ca materie coloranta (la prepararea vopselelor de ulei, la albastrirea albiturilor etc.). /<germ. , fr. (by 12W12S13e6r6g15i15o)*ultramarin
Substanta naturala sau sintetica prezentand proprietati elastice si putand servi drept cauciuc artificial. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*elastomer
Substanta neagra, pulverulenta si moale, provenita din arderea incompleta a unor corpuri organice, a unor obiecte etc., care se depune pe partile interioare ale sobelor, cuptoarelor etc. [Art. ; G.-D. ] /<lat. , ...(by 2W3S3e11r12g5i5o)*funingine
Substanta netoxica, care se prezinta sub forma de pudra alba cristalina, solubila in apa, folosita ca bactericid, oxidant si dezodorizant. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cloramina
substanta netoxica, pudra alba cristalina, solubila in apa, dezinfectant si dezodorizant. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*cloramina
Substanta nutritiva care se gaseste in semintele unor plante si care hraneste embrionul in timpul germinatiei. [Pl. / < fr. , cf. lat. - albus].(by 10W11S4e4r5g13i13o)*albumen
Substanta nutritiva de rezerva depozitata in citoplasma unor celule. [Pron. / < germ. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*deutoplasma
Substanta obtinuta din germeni cultivati in bulion, care se foloseste pentru diagnosticul morvei la cai. [Pron. / < fr. , cf. lat. - morva].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*maleina
Substanta obtinuta prin combinarea unei rasini cu un metal si intrebuintata in industria lacurilor, a materiilor colorante etc. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*rezinat
Substanta obtinuta prin hidrogenarea totala a naftalinei, folosita ca solvent. [< fr. ]. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*decalina
Substanta obtinuta prin incorporarea intr-un ulei vegetal a unei cantitati de sulf, intrebuintata in fabricarea cauciucului si a linoleumului. [< germ. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*factis
substanta obtinuta prin tratarea celulozei cu acid azotic si sulfuric, folosita ca exploziv; nitrat de celuloza. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*nitroceluloza
Substanta obtinuta prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic si acid sulfuric si intrebuintata ca exploziv; nitrat de celuloza. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nitroceluloza
Substanta odoranta extrasa din samanta unui arbore exotic sau sintetizata, care se intrebuinteaza pentru esente, parfumuri si aromatizarea tutunurilor. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cumarina
substanta odoranta extrasa din samanta unui arbore exotic, sau sintetizata, pentru esente, parfumuri si aromatizarea tutunurilor. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i14o)*cumarina
substanta optic inactiva, formata dintr-un amestec echimolecular de antipozi optici. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*racemic
Substanta organica activa care accelereaza cresterea plantelor. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*stimulator
Substanta organica, aflata in grauntele de cereale, in tubercule, in fructe, care, extrasa, se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, chimica. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*amidon
Substanta organica aflata in protoplasma celulelor, in special in creier si in nervi, care reglementeaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare; colesterina. [< fr. , cf. gr. - fiere, - solid].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*colesterol
Substanta organica, aflata in seminte, in fructe etc. sub forma de granule, folosita in industria alimentara, chimica etc. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*amidon
substanta organica alba, cristalina, solubila in apa, folosita ca revelator in fotografie, antiseptic, colorant pentru piei etc.; acid pirogalic. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*pirogalol
Substanta organica alba, cristalizata, care se gaseste in cantitati mici in urina, putandu-se fabrica si sintetic; carbodiamida. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - urina].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*uree
substanta organica alba, cristalizata, in cantitati mici in urina, putandu-se fabrica si sintetic; carbodiamida. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*uree
Substanta organica alba, cristalizata, mult mai dulce decat zaharul, dar lipsita de valoare nutritiva, folosita de bolnavii de diabet ca substituent al zaharului. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*zaharina
Substanta organica albuminoida, care contine fosfor si care se gaseste in tesutul conjunctiv reticulat. [< fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*reticulina
Substanta organica albuminoida care intra in compozitia fibrelor elastice ale tendoanelor, ale vaselor de sange etc. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*elastina
substanta organica albuminoida care intra in compozitia fibrelor elastice ale tendoanelor, ale vaselor sangvine, pielii etc. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*elastina
Substanta organica aromata care se extrage din fructul vaniliei si care se poate prepara si sintetic. [< fr. ].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*vanilina
Substanta organica asemanatoare celulozei, din care sunt facute unele tegumente ale insectelor si ale crustaceelor. [< fr. , cf. gr. - tunica].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*chitina
substanta organica asemanatoare cu celuloza, constituent al cuticulei (2). (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*chitina
Substanta organica asemanatoare cu glucoza, care se gaseste in lapte. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*galactoza
Substanta organica avand compozitia amidonului, care se gaseste in ficat. [< fr. , cf. gr. - dulce, - a produce].(by 3W3S12e12r5g6i6o)*glicogen
Substanta organica, avand compozitia asemanatoare cu a amidonului, prezenta in muschi si in ficat. /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*glicogen
Substanta organica avand proprietatea de a fi galbena intr-o solutie bazica, portocalie intr-o solutie neutra si rosie intr-o solutie acida. /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*metiloranj
substanta organica azotata, cu rol important in celula vie, alcatuita prin polimerizarea unui mare numar de aminoacizi. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*proteina
substanta organica azotata din antracen, baza in industria colorantilor antiseptici. (< fr. )(by 9W9S10e3r3g12i12o)*acridina
Substanta organica azotoasa care se gaseste in tesuturile organismelor vegetale si animale. (din fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*xantina
Substanta organica azotoasa care se gaseste in tesuturile organismelor vegetale si animale. /< fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*xantina
Substanta organica bogata in fosfor, care se afla in nucleul proteinelor. [Sil. ] /<fr. (by 13W13S7e7r5g5i13o)*nucleina
Substanta organica care contine in molecula cel putin doi atomi de azot. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*diazoderivat
Substanta organica, care, impreuna cu hemul, formeaza hemoglobina. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*globina
Substanta organica care inlesneste procesele metabolice din organismul plantelor si animalelor; ferment; diastaza. /<fr. , germ. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*enzima
Substanta organica care participa la reactiile metabolismului. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*metabolit
substanta organica care participa sau rezulta din reactiile metabolismului. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*metabolit
Substanta organica care se gaseste in tesuturile plantelor lemnoase. [G.-D. ] /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*lignina
Substanta organica ce formeaza structura de baza a hemoglobinei si clorofilei. /<fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*porfirina
Substanta organica complexa, aflata in tesuturile plantelor lemnoase. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*lignina
Substanta organica complexa care constituie unul din principalii componenti ai tuturor organismelor vii. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*proteina
Substanta organica complexa prezenta, mai ales, in tesuturile nervoase. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*cerebrozida
Substanta organica compusa, care contine fosfor si care intra in componenta celulelor vegetale si animale, mai ales a celor din tesutul nervos. /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*fosfatida
Substanta organica compusa din acizi nucleici si proteine bazice, care se afla in nucleul si in plasma tu-turor celulelor organice. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*nucleoproteida
substanta organica cristalina, obtinuta prin reducerea chinonei, revelator fotografic, in medicina si in unele sinteze organice. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hidrochinona
Substanta organica cristalizata, care se prepara prin distilarea gudroanelor de huila si este folosita la fabricarea unor coloranti sau ca antiseptic. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*antracen
substanta organica, cristalizata, din benzen, folosita ca revelator fotografic in industria colorantilor, a medicamentelor etc. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rezorcina
Substanta organica cristalizata, incolora, cu gust amar, avand diferite intrebuintari (in tehnica fotografierii, in medicina etc.); acid pirogalic. /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i12o)*pirogalol
substanta organica cristalizata, incolora, cu gust amar, avand diferite intrebuintari (in tehnica fotografierii, in medicina etc.); pirogalol. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*pirogalic
Substanta organica cristalizata, incolora, cu miros caracteristic si gust amar, folosita in medicina si in industria celuloidului. /<ngr. (by 6W6S6e14r15g8i8o)*camfor
substanta organica cristalizata, solubila in apa, avand diferite intrebuintari (in industria alimentara, textila si in medicina). [Sil. ] /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*tartric
substanta organica cu actiune toxica produsa de bacterii, de unele ciuperci etc. (< fr. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*toxina
substanta organica cu cel putin doi atomi de azot in molecula. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*diazoderivat
Substanta organica cu constitutie asemanatoare cu cea a albuminelor, dar mai putin complicata. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*polipeptida
Substanta organica cu greutate moleculara foarte mare, indispensabila in alimentatie. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*proteina
Substanta organica, cu insusiri asemanatoare benzenului, care se gaseste in gudroanele de la |distilarea|distila| carbunilor de pamant. [< fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tiofen
substanta organica, cu insusiri asemanatoare benzenului, din gudroanele carburilor de pamant. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tiofen
substanta organica cu mai multe cicluri de atomi de carbon si cu o functie de alcool, avand un rol important in metabolismul organismului; sterina. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sterol
substanta organica cu miros urat, derivata din alcool, in care oxigenul este inlocuit cu sulf; tioalcool, tiol. (< fr. )(by 11W11S4e5r5g13i14o)*mercaptan
Substanta organica cu miros urat derivata din alcool, in care oxigenul este inlocuit de sulf; tioalcool. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*mercaptan
Substanta organica cu molecula formata din sase atomi de carbon si care constituie substanta de baza in sinteza unor materii colorante. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*chinona
Substanta organica de origine vegetala, folosita in special la tabacirea pieilor. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tanin
substanta organica de origine vegetala sau obtinuta sintetic. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*alcaloid
Substanta organica de origine vegetala sau obtinuta sintetic, toxica, folosita in medicina. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*alcaloid
Substanta organica de origine vegetala, sub forma de praf cu gust astringent, intrebuintata in medicina, la fabricarea colorantilor si, in special, la tabacirea pieilor. /<fr. (by 8W1S10e10r3g4i12o)*tanin
substanta organica, derivat al hidrazinei, cristalizata, incolora, cu miros de camfor, folosita in sinteza colorantilor si a medicamentelor. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hidrazobenzen
substanta organica, derivat al stirenului, monomer in polimerizari. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*metilstiren
Substanta organica de sinteza, folosita ca baza in industria colorantilor antiseptici. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*acridina
substanta organica de tipul amidelor ciclice, din care se fabrica materiale plastice, ca relon, capron, perlon etc. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*caprolactama
substanta organica din antracen, alcatuita din cristale galbene, materie prima la fabricarea unor coloranti. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*antrachinona
Substanta organica din care este formata masa dintelui; ivoriu. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*dentina
Substanta organica din care este formata masa principala a dintelui; ivoriu. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*dentina
Substanta organica din care este format scheletul exterior al unor insecte si crustacee. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*chitina
Substanta organica din care sunt alcatuiti peretii celulelor plantelor, cu o larga intrebuintare in industrie. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*celuloza
substanta organica din clasa hidratilor de carbon, cu molecula din condensarea a trei molecule de monozaharide. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*trizaharida
substanta organica din clasa hidratilor de carbon, obtinuta prin hidroliza zaharurilor. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*monozaharida
substanta organica din grupa amidelor, derivata din hidrazina, cristalizata, bacteriostatic puternic. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hidrazida
Substanta organica din grupul proteinelor, care intra in compozitia sangelui si a altor lichide organice. [g.-d. ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*albumina
substanta organica din grupul proteinelor, in compozitia albusului de ou, a sangelui si a altor lichide organice. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*albumina
substanta organica din peretii celulelor plantelor, in industria hartiei, a lacurilor, explozivilor etc.; lignoza. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*celuloza
substanta organica din protoplasma celulelor, din creier si nervi, care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare; colesterina. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*colesterol
substanta organica din sterol, baza multor hormoni si acizi biliari, cu variate actiuni biologice. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*steroid
substanta organica din uree prin inlocuirea oxigenului cu sulf. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tiouree
Substanta organica dulce, aflata in nectarul florilor si in unele fructe dulci; levuloza. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*fructoza
Substanta organica dulce, alba si cristalizata, care se gaseste in struguri, in amidonul din cartofi etc. [< fr. , cf. gr. - dulce].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*glucoza
Substanta organica dulce, extrasa din fructe si intrebuintata in industria alimentara si in medicina; zahar de fructe. /<fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*fructoza
Substanta organica elastica care intra in compozitia tendoanelor, a vaselor sangvine, a pielii. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*elastina
Substanta organica (enzima, hormon, vitamina) indispensabila in procesele biologice. [< germ. , cf. gr. - viata, - dizolvare].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*biocatalizator
Substanta organica existenta in membrana celulelor vegetale, care are diferite intrebuintari in industrie (la fabricarea hartiei, a fibrelor sintetice, a lacurilor, a maselor plastice, a explozivilor etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*celuloza
Substanta organica extrasa din tesuturi vegetale si intrebuintata, mai ales, la prepararea marmeladei si a gemurilor. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*pectina
substanta organica foarte aromata, din fructul vaniliei, care se poate prepara si sintetic, folosita in alimentatie si parfumerie. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*vanilina
Substanta organica folosita ca stimulent al sistemului nervos central pentru a face sa dispara oboseala si somnul. [< fr. , germ. - nume comercial].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pervitina
substanta organica, folosita ca stimulent al sistemului nervos central pentru a face sa dispara oboseala si somnul. (< fr. , germ. )(by 9W2S3e3r11g12i5o)*pervitina
substanta organica formata din fibre cornoase la unii spongieri. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i8o)*spongina
substanta organica formata din hem prin transformarea fierului bivalent in fier trivalent. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*hemina
substanta organica in care doi radicali, proveniti prin indepartarea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi, sunt legati prin gruparea azo. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*azoderivat
Substanta organica incolora, cristalizata, prezenta in sange si eliminata din organism prin urina si sudoare. [G.-D. ; Sil. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*uree
Substanta organica incolora, cu gust dulce, extrasa din lapte si folosita in industria de medicamente. [G.-D. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*lactoza
Substanta organica lichida cu proprietati bazice, care se obtine prin distilarea uleiurilor de oase. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. engl. , germ. ](by 6W6S15e15r8g9i2o)*chinoleina
Substanta organica lichida, fara culoare si cu miros neplacut, care se gaseste in uleiul de oase si in gudron. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*piridina
Substanta organica lichida, incolora, cu miros de cloroform, avand diferite intrebuintari (in industria colorantilor, in medicina etc.). /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pirol
Substanta organica lichida, incolora, cu miros specific, neplacut, intrebuintata, mai ales, in industria farmaceutica si in cea a colorantilor. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*piridina
substanta organica macromoleculara care impregneaza celulele, fibrele si vasele plantelor lemnoase. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i12o)*lignina
substanta organica naturala rezultata din combinarea unei proteine cu o substanta de alta natura. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*proteida
substanta organica, polimer al glucozei, in aproape toate tesuturile animale si mai ales in ficat. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*glicogen
substanta organica prin substituirea cu un metal a hidrogenului din hidroxilul unui alcool. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*alcoolat
Substanta organica produsa in timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub actiunea pepsinei. [< fr., engl. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*peptona
substanta organica produsa in timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub actiunea pepsinei. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*peptona
Substanta organica proteica aflata in sange si care intervine in procesul de coagulare. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*fibrina
substanta organica proteica, alb-cenusie, in sange si in limfa, care intervine in procesul de coagulare. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*fibrina
Substanta organica raspandita in natura, constituind baza multor hormoni si acizi biliari, cu variate actiuni biologice. [Pron. , pl. / cf. it. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*steroid
substanta organica rezultand din unirea unei proteine cu un corp gras. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*lipoproteina
substanta organica rezultand din unirea unei proteine cu un corp gras(by 14W15S8e8r2g2i10o)*substanta
substanta organica sintetizata de organismele vii care provoaca, favorizeaza procesele metabolice. (< germ. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*biocatalizator
Substanta organica solida, care se gaseste in natura in aminoacizi. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*guanidina
Substanta organica solida, cristalizata, incolora, cu miros aromatic, avand diferite intrebuintari (la fabricarea colorantilor si a maselor plastice, in medicina etc.). /<fr. (by 11W4S4e13r13g13i6o)*rezorcina
substanta organica solida, folosita in industria colorantilor si cea farmaceutica. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*chinona
Substanta organica sub forma de cristale, cu gust amarui, extrasa din ceai si intrebuintata, mai ales, in medicina. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*teina
Substanta organica toxica, de origine vegetala, folosita in doze mici ca medicament. /<fr. (by 14W14S7e1r1g9i10o)*alcaloid
Substanta organica toxica exi-stenta in materiile intrate in putrefactie. [Sil. ] /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*neurina
substanta organica toxica, exploziva, obtinuta prin nitrarea nitrotoluenului, intermediar la fabricarea trinitrotoluenului. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*dinitrotoluen
substanta organica toxica in materiile intrate in putrefactie. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*neurina
Substanta organica vegetala care se gaseste in fructe si care, amestecata cu apa, ia forma unei gelatine; pectoza. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*pectina
substanta organica vegetala in fructe; amestecata cu apa, ia forma unei gelatine. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pectina
Substanta organica zaharata care se gaseste in rasina de frasin si in unele ciuperci, avand actiune laxativa. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*manita
Substanta osoasa densa, dura, de culoare alba; ivoriu. substanta obtinuta din oase de animale si folosita la confectionarea obiectelor de arta. substanta foarte dura obtinuta din semintele unor palmieri si folosita la confectionarea nasturilor. /<turc. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*fildes
Substanta otravitoare cu actiune toxica produsa de bacterii, de paraziti si de unele ciuperci; otrava. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*toxina
Substanta otravitoare rezultata din putrefactia proteinelor animale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cadavru].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*ptomaina
Substanta pe care o produce organismul pentru a neutraliza actiunea toxinelor. /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*antitoxina
Substanta pe care o produce organismul pentru a se apara impotriva toxinelor. V. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*antitoxina
(substanta) pentru combaterea anumitor plante lemnoase sau la devitalizarea radacinilor. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*arboricid
substanta pentru delimitarea intinderii suprafetei de lipire dintre doua piese metalice. (< anti decapant)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*antidecapant
substanta pentru micsorarea duritatii apelor calcaroase. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*decalcifiant
substanta pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*medicament
Substanta (picanta) care se adauga la o mancare pentru a o face mai gustoasa. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*condiment
Substanta preparata din alta substanta pastrand structura de baza a acesteia. /v. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*derivat
Substanta preparata din amidon, folosita, mai ales, la apretarea tesaturilor. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*dextrina
(Substanta) prin care se impiedica flotatia unui minereu. [< engl. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*depresant
substanta prin care se impiedica flotatia unui minereu. (< fr. , engl. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*depresant
substanta prin combinarea unei rasini cu un metal, in industria lacurilor, a materiilor colorante etc. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*rezinat
Substanta produsa de anumite celule vii care accelereaza mersul reactiilor chimice in celula; ferment; diastaza . [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*enzima
Substanta produsa de anumiti microbi, cu efect antagonist asupra actiunii antibiotice a penicilinei. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*penicilinaza
Substanta produsa de organism ca raspuns la patrunderea unui antigen. /<fr. (by 14W14S7e8r8g1i2o)*anticorp
substanta produsa de tesuturile inflamate, care mareste permeabilitatea capilara, usurand migrarea leucocitelor spre focarul inflamator. (< fr. )(by 1W9S3e3r12g12i5o)*leucotaxina
Substanta produsa de tesuturile inflamate care mareste permeabilitatea capilara, usurand migrarea leucocitelor spre focarul inflamator. [Pron. / < fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*leucotaxina
substanta produsa in tesuturile grefate, care stimuleaza regenerarea acestora. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*biostimulina
Substanta produsa prin descompunerea albuminoidelor, care se gaseste in fecale. [< fr. , cf. gr. - excrement].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*scatol
Substanta proteica asemana-toare globulinei care se contine in galbenusul de ou. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*vitelina
substanta proteica, bogat mineralizata, din care este formata pulpa dintelui; ivoriu. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*dentina
Substanta proteica care constituie componentul principal al fibrelor de matase naturala. /<fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*fibroina
Substanta proteica care intra in alcatuirea fibrei de matase naturala. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*fibroina
Substanta proteica care intra in componenta muschilor, avand rol important in metabolismul contractiei musculare. [Sil. ] /<fr. (by 10W4S4e4r13g13i6o)*creatina
substanta proteica care, introdusa in organism, stimuleaza formarea de anticorpi. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*antigen
Substanta proteica care se afla in plasma sangvina, in limfa, in lapte si in unele tesuturi vegetale. /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*globulina
Substanta proteica care se gaseste in tesuturile osoase. [G.-D. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*oseina
Substanta proteica ce intra in componenta tesutului conjunctiv, cartilaginos si osos, care prin fierbere se transforma in gelatina. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*colagen
substanta proteica complexa cu rol esential in respiratia celulara. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*citocrom
Substanta proteica de culoare alba, insolubila, care se formeaza din fibrinogen in procesul de coagulare a sangelui. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*fibrina
Substanta proteica de rezerva care se gaseste in semintele unor plante (cotiledoanele leguminoaselor, albumenul cerealelor etc.). [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*aleurona
substanta proteica din compozitia microbilor si a globulelor rosii care produce aglutinina. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*aglutinogen
Substanta proteica din grupa globulinelor, care se gaseste in lapte. [< fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*lactoglobulina
Substanta proteica din plasma sanguina in care se gasesc anticorpii. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*gamaglobulina
substanta proteica din plasma sangvina; complement (3); anticorp. (< fr. )(by 8W9S2e2r2g11i11o)*alexina
Substanta proteica din plasma sangvina cu proprietati antimicrobiene, folosita in medicina ca preparat imunizant. /<fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*gamaglobulina
substanta proteica din sange, bogata in aminoacizi, care impreuna cu hemul formeaza hemoglobina. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*globina
Substanta proteica din sange care ajuta la formarea fibrinei; paraglobina. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*paraglobulina
substanta proteica din sange la formarea fibrinei; paraglobina. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*paraglobulina
Substanta proteica dizolvata in plasma sangvina, care, in timpul coagularii sangelui, se transforma in fibrina. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*fibrinogen
substanta proteica, foarte raspandita in plasma sangvina, in lapte si in unele vegetale. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*globulina
Substanta proteica inactiva, care se activeaza in prezenta coenzimei. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*proferment
substanta proteica inactiva, care se transforma intr-un ferment activ in prezenta coenzimei; proenzima. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*proferment
Substanta proteica; introdusa in organism produce aglutinina. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*aglutinogen
Substanta proteica prezenta in semintele unor plante leguminoase, cerealiere si oleaginoase. /<fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aleurona
substanta proteica rezultata din metabolismul protidelor, cu rol important in contractia musculara. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g7i7o)*creatina
substanta proteica similara globulinei, in galbenusul de ou. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*vitelina
substanta proteica sintetizata in celule in timpul infectiilor virale si care impiedica dezvoltarea virusurilor. (< engl. , fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*interferon
Substanta proteica solida care intra in componenta parului, a penelor, a unghiilor etc. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cheratina
Substanta proteica solida, care se gaseste in epiderma, in par, in unghii etc. [< fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*cheratina
Substanta proteica vascoasa, de culoare cenusie, continuta in boabele cerealelor (mai ales in boabele de grau). /<fr. , lat. $gluten, ...inis$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*gluten
substanta proteica vascoasa, moale si elastica, obtinuta din faina cerealelor dupa indepartarea amidonului. (< fr., lat gluten)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*gluten
substanta protidica din plasma sangelui, care se transforma in fibrina cand acesta se coaguleaza. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*fibrinogen
substanta psihotropa care poate produce dezinhibitie. (< dezinhiba + -tor)(by 12W12S5e6r14g14i8o)*dezinhibator
(substanta psihotropa) cu actiune psihotonica, euforizanta. (< fr. )(by 7W1S1e1r10g10i3o)*psihoanaleptic
(substanta psihotropa, medicament) stimulator al sistemului nervos central. (< psiho stimulant)(by 6W14S15e8r8g1i2o)*psihostimulant
Substanta pulverulenta de culoare galbena, folosita in prepararea unor emailuri sau ca abraziv. /<fr. (by 13W6S7e15r15g1i9o)*calcina
Substanta pulverulenta, galbena sau galbena-bruna, solubila in apa, intrebuintata ca astringent si amtiseptic. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*protargol
Substanta pulverulenta, obtinuta prin macinarea clincherului, intrebuintata in lucrarile de constructie ca liant. /<it. , fr.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*ciment
Substanta purpurie extrasa din radacina unor plante sau obtinuta pe cale sintetica si intrebuintata ca materie coloranta. /<fr. (by 9W10S3e3r12g5i6o)*purpurina
Substanta rasinoasa care, fiind aprinsa, emana un miros puternic si specific. a se feri cu o deosebita atentie de ceva sau de cineva pentru a evita neplacerile. [G.-D. ] /<lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*tamaie
Substanta rasinoasa, de culoare bruna sau neagra, cu miros specific, obtinuta prin distilarea uscata a unor materii organice (petrol, carbune, lemn etc.), avand diverse intrebuintari in industria chimica si in constructia drumurilor. /<fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*gudron
Substanta rasinoasa extrasa din canepa de India. [Cf. lat. - canepa].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*canabina
Substanta rasinoasa extrasa din lemnul de brad, care se prezinta sub forma de cristale incolore, solubile in apa si alcool. [Pron. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*abietin
substanta rasinoasa extrasa din lemnul de brad, sub forma de cristale incolore, solubile in apa si alcool. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*abietin
Substanta rasinoasa foarte toxica, extrasa din unele plante exotice. [< fr. < cuv. caraib].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*curara
Substanta rasinoasa obtinuta prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacaz. (din germ. , ngr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*colofoniu
substanta rasinoasa prin polimerizarea uleiurilor nesaturate, la fabricarea linoleumului. (< fr. , germ. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*linoxina
substanta rasinoasa prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacaz. (<germ. , ngr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*colofoniu
Substanta rezultata din combinarea polizaharidelor cu proteine. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*mucopolizaharida
Substanta rezultata dintr-un adsorbant si substanta adsorbita. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*adsorbat
Substanta rezultata dintr-un adsorbant si substanta adsorbita. [< fr. ].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*adsorbat
Substanta rezultata din unirea a doua sau a mai multor elemente chimice; combinatie. /v. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*compus
Substanta rezultata in urma proceselor |catabolice|catabolic| care au loc in organismele vii. [Cf. gr. - desfacere].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*catabolit
Substanta rosie care constituie unul dintre cei mai importanti coloranti pentru bumbac. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*benzopurpurina
substanta rosie, unul dintre cei mai imporanti coloranti pentru bumbac. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*benzopurpurina
Substanta salina care se depune la fundul si pe peretii butoaielor cu vin nou. Substanta calcaroasa care se depune pe coroana dintilor; detritus. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i4o)*tartru
Substanta sanguina transportatoare de oxigen la animalele inferioare. [< fr. , cf. gr. - sange, - albastru].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hemocianina
(Substanta sau amestec de substante) care este inactiv fata de organism si in care se incorporeaza diferite medicamente. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S3e11r5g5i13o)*excipient
Substanta sau solutie menita sa contribuie la fixarea, mentinerea sau conservarea unor lucruri (materiale fotografice, vopsea, desene, coafuri etc.). /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*fixativ
substanta schimbatoare de cationi, pentru tratarea apei impotriva dedurizarii, deferizarii etc. (< engl. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cationit
substanta schimbatoare de ioni, care retine ionii dintr-o solutie. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g13i13o)*anionit
Substanta schimbatoare de ioni, care retine ionii dintr-o solutie. [Pron. / < engl. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*anionit
Substanta secretata de fibrele nervoase, care transmite influxul nervos celulelor adiacente. [Sil. ] /<lat. (by 15W9S9e9r3g3i11o)*mediator
Substanta secretata de gametii feminini, care actioneaza asupra celor masculini, orientandu-le miscarea. [< germ. , cf. gr. - unire].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*gamona
... Substanta secretata de glandele endocrine sau ale unor tesuturi care contribuie la dezvoltarea si functionarea normala a organismului. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*hormon
substanta secretata de mucoasa gastrica din regiunea pilorica. (< fr. )(by 13W6S6e7r15g15i8o)*gastrina
Substanta secretata de o glanda a masculului moscului, utilizata in medicina si in industria parfumurilor. /<ngr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*mosc
substanta secretata de pancreas, inactiva, care, in contact cu enterochinaza intestinala, se transforma in tripsina. (< fr. )(by 15W9S9e3r3g11i12o)*tripsinogen
substanta secretata de terminatiile nervoase ale sistemului nervos simpatic. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*simpatina
Substanta secretata de terminatiile nervoase ale sistemului nervos simpatic. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*simpatina
Substanta semilichida care intra in componenta mucoasei gastrice si a unor mucusuri, avand rol de protectie a acestora. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*mucina
substanta sintetica cu o puternica actiune stimulatoare asupra sistemului nervos central; benzedrina. (< fr. )(by 14W14S8e8r8g2i2o)*amfetamina
Substanta sintetica, intrebuintata, mai ales, ca materie coloranta; rosu de anilina. [G.-D. ] /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*fucsina
= substanta sintetica obtinuta prin condensarea ureii. // Medicament cu actiune calmanta asupra sistemului nervos central, derivat din acest acid. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*barbituric
substanta siropoasa, din celuloza prin actiunea unei solutii de carbon, la prepararea unor fire textile artificiale. (< fr. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*viscoza
Substanta siropoasa, obtinuta din celuloza prin actiunea unei solutii de carbon, care serveste la prepararea unor fire textile artificiale. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g1i9o)*viscoza
Substanta solida, alba, constituita dintr-un amestec de acid stearic si acid palmitic. Nume dat in comert acidului stearic. [< fr. ].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*stearina
= substanta solida, alba, cristalizata, solubila in apa si foarte toxica. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*oxalic
Substanta solida alba rezultata prin polimerizarea aldehidei acetice, care se intrebuinteaza drept combustibil. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*metaldehida
substanta solida alba rezultata prin polimerizarea aldehidei acetice, folosita drept combustibil. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*metaldehida
Substanta solida, alba sau incolora, intrebuintata, mai ales, in constructii si la fabricarea sticlei; bioxid de siliciu. [G.-D. ] /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*silice
Substanta solida, alba si translucida, obtinuta din distilarea titeiului sau a carbunilor si intrebuintata la fabricarea lumanarilor, la prepararea alifiilor etc. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*parafina
substanta solida, alba si translucida, obtinuta prin distilarea titeiului sau a carbunilor si folosita la fabricarea lumanarilor, a cerii de parchet, la prepararea alifiilor etc. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g7i1o)*parafina
substanta solida, cristalizata, galbena, prin nitrarea toluenului, exploziv; trotil. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*trinitrotoluen
Substanta solida cristalizata, incolora sau galbena-deschisa, obtinuta din toluen, folosita ca exploziv puternic; trinitrotoluen. /<germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*trotil
Substanta solida cristalizata, incolora sau galbena-deschisa, obtinuta din toluen si folosita ca exploziv; trotil. [Sil. ] /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*trinitrotoluen
Substanta solida cu miros placut si gust amar, extrasa din frunzele unor specii de aloe, intrebuintata in medicina. /<turc. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*sabur
Substanta solida, de culoare neagra, obtinuta prin distilarea gudroanelor de carbuni sau prin oxigenarea pacurii, fiind intrebuintata la prepararea asfaltului, ca material izolant etc. [G.-D. ] /<sl. (by 2W10S10e4r4g4i13o)*smoala
Substanta solida de culoare rosie sau cafenie, folosita in stare topita pentru aplicarea sigiliilor; ceara rosie. /<turc. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*surguci
substanta solida incolora, ester al glicerinei cu acidul palmitic, in uleiuri vegetale si grasimi. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*tripalmitina
Substanta solida incolora, obtinuta in special din petrol si avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la impregnarea lemnului, la apretarea tesaturilor etc.). /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*parafina
Substanta solida sau lichida, care are proprietatea de a absorbi din mediul inconjurator vapori sau substante dizolvante. /Orig. nec.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sorbent
(, ): substanta solida toxica, solubila in apa, folosita ca decolorant si ca mordant. /<fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*oxalic
substanta, stabilizator de spuma, in extinctoare, la prepararea betoanelor etc. (< spuma + -gen^2)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*spumogen
substanta sticloasa care imita diamantul si alte pietre pretioase. (< fr. , germ. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*stras
Substanta sticloasa care imita diamantul si alte pietre pretioase. [Pl. / < fr. , cf. - numele inventatorului].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stras
Substanta sticloasa care serveste la acoperirea unor obiecte metalice sau ceramice; smalt. Obiect smaltuit, emailat. Pelicula obtinuta din lacuri pe baza de rasini continand pigmenti. [Pron. , (rar) , var. s.n. / < fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*email
Substanta sub forma de cristale incolore, cu gust amar, extrasa din boabele de cacao, nucile de cola, frunzele de ceai sau obtinuta pe cale sintetica si folosita in medicina (ca diuretic si vasodilatator). /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*teobromina
Substanta sub forma de pulbere cristalizata, alba, cu gust amar, obtinuta din semintele de strofant si in-trebuintata ca tonic la unele boli de inima. [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*strofantina
Substanta tananta de calitate superioara, extrasa din valonee. [< fr., lat. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*valex
Substanta toxica asemanatoare cu albuminele; albumina toxica. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*toxalbumina
Substanta toxica care se gaseste in unele plante solanacee, intrebuintata in medicina. [G.-D. ] /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*solanina
Substanta toxica ce se prezinta sub forma de lichid incolor, cu miros de fan putred. /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*difosgen
Substanta toxica cu miros specific de muscata, folosita ca gaz de lupta cu actiune vezicanta si stranutatoare. [< fr. ].(by 4W4S4e13r13g6i7o)*levizita
Substanta toxica de culoare alba, folosita in medicina si la starpirea soarecilor; saricica; arsen. /suf. $...oaica$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*soricioaica
substanta toxica de lupta, lichida, asema-natoare fosfogenului. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*difosgen
Substanta toxica de natura organica, care se gaseste in materiile intrate in putrefactie. [Var. s.f. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*neurina
substanta toxica din semintele unei specii de pelin, folosit in medicina ca vermifug. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*santonina
substanta toxica din unele plante din familia cartofului, folosita ca sedativ si narcotic. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*solanina
Substanta toxica extrasa din cantarida, folosita ca stimulator al cresterii parului si ca afrodiziac. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*cantaridina
Substanta toxica extrasa din cantarida si folosita in industria farmaceutica /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*cantaridina
Substanta toxica extrasa din matraguna, folosita impotriva spasmelor si ca dilatant al pupilei. [G.-D. ] /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*atropina
Substanta toxica extrasa din planta numita coca, folosita ca stupefiant sau ca anestezic local. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*cocaina
Substanta toxica extrasa din secara cornuta, in medicina ca hemostatic; ergotoxina. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*ergotina
Substanta toxica extrasa din semintele unei specii de pelin si folosita in medicina pentru combaterea viermilor intestinali. [< fr. ].(by 3W3S11e11r12g5i5o)*santonina
Substanta toxica extrasa din unele plante din familia cartofului, intrebuintata in medicina ca sedativ si narcotic. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*solanina
substanta toxica folosita pentru distrugerea rozatoarelor. (< germ. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*rodenticid
Substanta toxica, narcotica, extrasa din capsulele de mac si folosita in medicina; fumata, provoaca vise placute si stari de halucinatie daunatoare organismului. [Pron. , var. s.n. / < fr., lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*opiu
Substanta toxica obtinuta din frunzele arbustului coca, folosita in medicina ca anestezic. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*cocaina
Substanta toxica sau cultura bacteriana folosita pentru distrugerea rozatoarelor daunatoare. [< germ. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*rodenticid
substanta toxica secretata de unele bacterii patogene, care distruge leucocitele. (< engl. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*leucocidina
Substanta toxica sub forma de lichid incolor, uleios, extrasa din tutun si intrebuintata, mai ales, in medicina. /<fr. germ. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*nicotina
Substanta toxica sub forma de pulbere cristalizata, incolora si cu gust amar, extrasa din semintele unui arbore tropical si intrebuintata in medicina. [G.-D. ] /<fr. germ. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*stricnina
Substanta toxica sufocanta si lacrimogena, folosita ca insecticid si fungicid. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*cloropicrina
substanta toxica, sulfura de etil diclorata, foarte persistenta, cu miros de usturoi sau mustar. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*iperita
Substanta toxica vezicanta, foarte persistenta, cu miros de mustar. [Var. s.f. / < fr. ].(by 12W12S5e6r6g14i15o)*iperita
substanta tranchilizanta cu actiune nociva, care, administrata femeilor gravide, crea malformatii dezastruoase. (< fr., engl. )(by 9W10S10e3r3g12i12o)*thalidomida
substanta transparenta, hialina, semifluida, din tesuturile mucoase. (< fr. )(by 14W14S15e8r8g2i2o)*mucina
Substanta transparenta semifluida, care se gaseste in mucusul gastric, in saliva etc. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*mucina
Substanta uleioasa, incolora sau galben-deschisa, avand diferite intrebuintari (la rafinarea uleiurilor, la obtinerea unor insecticide si fungicide, in medicina etc.). /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*furfurol
substanta uleioasa obtinuta din uleiul de eucalipt, antiseptic al cailor respiratorii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*eucaliptol
substanta uleioasa secretata la nivelul alveolelor pulmonare, ingerata de fat si care dupa nastere ii usureaza eforturile noului nascut in timpul inspirului in atmosfera(by 13W6S6e6r15g15i8o)*substanta
Substanta uleioasa si aromata extrasa din frunzele unui arbust exotic, folosita in industria alimentara si in medicina. /<sl. (by 3W11S11e4r5g5i13o)*isop
Substanta uleioasa sulfuroasa, obtinuta prin distilarea unor sisturi ce contin resturi de peste. /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*ihtiol
Substanta unsuroasa alba, cu aspect de ceara, extrasa din craniul cetaceelor si intrebuintata, mai ales, la fabricarea lumanarilor, a unor alifii si a produselor cosmetice. /<germ. fr., it. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*spermantet
Substanta vascoasa care se adauga la pasta de imprimat pentru a pastra desenul pe tesatura. /<fr., lat. $agglutinans, ...ntis$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*aglutinant
Substanta vascoasa obtinuta din reziduurile de la distilarea petrolului, avand diferite intrebuintari (in cosmetica, in farmaceutica etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*vaselina
Substanta vascoasa si aromata, amara la gust, de culoare verde-inchisa, produsa de albine si folosita de ele la acoperirea peretilor interiori ai stupului, avand intrebuintari in medicina; clei de albine. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*propolis
Substanta vegetala care, ajungand in organismul uman sau animal prin alimentatie, se transforma in vitamina. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*provitamina
Substanta vegetala extrasa din unele specii de licheni, care, fiind impregnata in bucati speciale de hartie, are proprietatea de a schimba culoarea acesteia in rosu sub actiunea acizilor si in albastru sub actiunea bazelor. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*turnesol
substanta vie a celulei, care contine toti constituentii protoplasmatici, cu exceptia nucleului. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*citoplasma
substanta (volumul) generat(a) de o curba supusa unei miscari elicoidale. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*elicoid
Substanta zaharoasa extrasa dintr-o specie de pin, folosita in farmacie. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*pinina
substante care deriva de la aldehide, care, prin reducere, dau amine primare. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*aldimine
Substante chimice rezultate din desfacerea hidrolitica a proteinelor. [Sg. / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*peptide
Substante complexe, compuse din proteine in amestec cu polizaharide, care intra in structura cartilajelor. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*condroide
substante de natura polizaharidica, produse de anumite microorganisme, care pot substitui plasma sangvina. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*destrani
Substante din clasa hidratilor de carbon care pot fi obtinute prin hidroliza zaharurilor. [Sg. / cf. fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*monozaharide
Substante organice care intra in compozitia protoplasmei; hidrati de carbon. [Var. s.f.pl., sg. / < fr. , cf. gr. - dulce].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*glucide
substante organice care intra in compozitia protoplasmei; hidrati de carbon, zaharide. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*glucide
Substante organice compuse dintr-o parte proteica si una neproteica. [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*heteroproteide
Substante organice din grupa esterilor de acizi grasi si alcooli, care prin oxidarea lor produc caldura organismului. [Sg. / < fr. , cf. gr. - grasime, - forma].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*lipide
substante organice din grupa esterilor de acizi grasi si alcoolici, care prin oxidare produc caldura organismului; grasimi. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*lipide
Substante organice naturale, care constituie componente fundamentale ale materiei vii, avand un rol important in metabolism; hidrati de carbon; zaharide. /<fr. (by 7W8S1e9r10g3i3o)*glucida
Substante organice naturale, care constituie componenti fundamentali ai materiei vii, avand un rol important in metabolism; hidrati de carbon; zaharide. /Din (by 6W6S15e15r8g8i2o)*zaharuri
substante produse de insecte sau de alte organisme pentru a atrage indivizi de sex opus. (< atrage + -ant)(by 12W12S6e6r14g14i8o)*atractanti
Substante rezultand din procese geologice, care se gasesc in stare fina in namoluri, intrebuintandu-se pentru comprese si bai. [Sg. / pron. / < germ. , cf. gr. - noroi, - forma].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*peloide
(substantivat, s.n.) Miscare brusca, saritura precipitata, tasnire. (zvac)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*zvac
substantiv comun nr. sg./plural caini //Animal domestic cunoscut Cel mai bun prieten al omului : Corpul sau este acoperit cu blana "Eu am un caine bun".Animal folosit la paza, vanatoare etc. Animal carnivor.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*substantiv
substantiv, cu sensul de obiect, lucru, vezi "culegere de itemi" de gramatica, adimitere in liceu(by 4W4S12e13r6g6i14o)*substantiv
(Substantiv) derivat dintr-un verb prin suprimarea sufixului verbal; deverbal. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*postverbal
substantiv feminin - chibrituri; regionalism din Transilvania, zona Salaj si Bihor, etimologie necunoscuta.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*substantiv
substantiv feminin (pl. burgundai) - sfecla furajera; regionalism din Transilvania, zona Bihor, etimologie din limba maghiara (burgonya).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*substantiv
substantiv feminin (pl. farini) - faina; regionalism din Transilvania.(by 15W15S8e8r2g2i2o)*substantiv
substantiv feminin (pl. porodici) - tomata rosie; regionalism din Transilvania, etimologie maghiara (paradics).(by 11W11S5e5r13g14i7o)*substantiv
substantiv,masculin. Canal de internet cu foarte multi utilizatori.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*substantiv
substantiv neutru; - coviltir; regionalism din Transilvania, zona Tara Motilor; provine din limba maghiara.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*substantiv
substantiv neutru - cuptorul de la soba; regionalism din Transilvania, etimologie necunoscuta.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*substantiv
substantiv neutru (pl. strafuri) - caruta; regionalism din Transilvania, etimologie necunoscuta.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*substantiv
substantiv; - polonic; regionalism din Transilvania, zona Salaj; provina din limba maghiara.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*substantiv
Substantivul este partea de vorbire care denumeste fiinte,lucruri,fenomene ale naturii.(by 6W6S6e15r15g8i9o)*substantivul
substantiv; - veston; regionalism din Transilvania, zona Salaj; provine din limba maghiara.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*substantiv
substantza sus numita sperma, pe care blonda adora sa o inghita dupa ce suge bine pula... este alba, consistenta si gustul caracteristic, ni-l pot spune fetele:))(by 11W5S5e13r13g7i7o)*substantza
subst. Bacterie aeroba care fixeaza in sol azotul atmosferic, transformandu-l in azot organic. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*azotobacter
subst. Boala grava, endemica in regiunile tropicale, provocata de un parazit care se localizeaza si se multiplica in celulele endoteliale din splina si din ficat. - Din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*kalaazar
subst. Cal care in mod normal nu are sansa sa castige intr-un concurs hipic. Concurent sau echipa cu slabe sanse de castig intr-o competitie sportiva. (Ec. pol.) Intreprindere capitalista ramasa in afara unei organizatii monopoliste. - Cuv.engl.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*outsider
subst. com. o bucatica de metal cu un cui in varf.(multi oameni folosesc cuvantul "pioneza"este gresit!!!)(by 6W15S15e8r9g2i2o)*subst
subst. Conducta pentru transportul la distanta al fluidelor si, mai rar, al solidelor. - Cuv. engl.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*pipeline
subst. Constructie asezata pe un loc ridicat, de unde se poate privi departe; loc, terasa, platforma de unde se vede departe. - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*belvedere
subst. Corp de litera cu marimea de cinci puncte tipografice. - Din germ. (by 5W13S14e14r7g8i1o)*perl
subst. Corp de litera cu marimea de opt puncte tipografice. - Din fr. germ. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*petit
subst. Cuvant cabalistic caruia obscurantistii ii atribuiau puterea magica de a realiza un lucru supranatural. - Din fr., it.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*abracadabra
subst. Dans lent, cu caracter visator, melancolic; melodia dupa care se danseaza acest dans, care isi are originea in cantecele negrilor din America. - Cuv. engl.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*blues
subst. Dans popular romanesc, raspandit in Banat, cu miscare rapida; melodie dupa care se executa acest dans. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*dedoi
subst. Denumire data artei si culturii italiene din sec. XVI. - Cuv. it.(by 6W7S7e1r9g9i2o)*cinquecento
subst. Denumire oficiala data in Germania nazista fortelor armate. - Cuv. germ.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*wehrmacht
subst. Dialect al limbii olandeze vorbit de urmasii burilor in Republica Africa de Sud. - Din engl. , fr.(by 12W5S5e14r14g14i8o)*afrikaans
subst. Diplomat devenit indezirabil pentru guvernul tarii pe langa care a fost acreditat. persoana indezirabila. - Loc. lat.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*personanongrata
subst. familie de limbi din America de Nord, vobite de amerindienii sioux (dakota), irochezi, musgaci (masoki), hoka etc.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*subst
subst. (Fam.; in expr.) (pe cineva) = a-l lua dracul, a o pati; a muri. - Din tig. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*benga
subst. Formatie de nori situata la altitudinea medie de 6000 m, cu aspect de paturi de culoare alba sau cenusie, constituite din picaturi mici de apa. - Din fr.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*altocumulus
subst. Formatie de nori situata la o altitudine medie de 6000 m, care se prezinta ca un strat dens si uniform, de culoare cenusie sau albastruie, cu aspect fibros sau usor striat. - Din fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*altostratus
subst. f. teh. asumarea unei identitati false (in mediul virtual, cu referire la internet)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*subst
subst. Gen de mamifere imparicopitate, avand ca reprezentanti actuali calul, magarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinti lungi, existenta unui singur deget. - Cuv. lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*equus
subst. Inchidere a unei intreprinderi si concedierea in masa a muncitorilor pe timp limitat pentru a-i forta pe muncitori sa accepte anumite conditii (renuntarea la greva, renuntarea la pretentia de marire a salariilor sau acceptarea reducerii lor, limitarea drepturilor sindicale etc.). - Cuv. engl.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*lockout
subst. in expr. v. Expr. (Substantivat; fam.) = a face pe cineva sa taca; a omori pe cineva. [DEX '98](by 2W3S11e11r4g5i13o)*miaul
subst. in expr. v. Expr. (Substantivat; fam.) se spune cuiva in afirmatiile caruia n-ai incredere, care exagereaza, care minte. [DEX '98](by 7W7S15e1r9g9i2o)*mutu
subst. in expr. v. (Substantivat; in expr.) ( sau ) = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blandete, cu tact, cu binisorul. [DEX '98](by 7W15S1e9r9g3i3o)*incetisorul
subst. Inflorescenta in cime, in care axele laterale sunt de aceeasi lungime si dispuse in verticil. - Et. nec.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pleiocaziu
subst. (In limbajul copiilor) Materii fecale, excremente. Lucru murdar, respingator. - Cf. fr. %caca%.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*caca
subst. Insecticid puternic, intrebuintat mai ales pentru distrugerea paduchilor, a plosnitelor, a puricilor si a tantarilor; hexaclorciclohexan. - Denumire comerciala.(by 9W2S2e2r11g11i4o)*analcid
subst. Intindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt. - Din fr.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*ambitus
subst. invar. (Frantuzism; fam.) Termen de mangaiere pentru cineva drag, iubit. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*bibi
subst. invar. (In expr.) = ce se mai petrece?; ce rost are atata discutie (inutila) 2 (In formule recitative din jocurile copiilor) - Formatie onomatopeica.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*alabala
subst. invar. Lemn foarte usor provenit dintr-un arbore tropical si utilizat la confectionarea de machete de avion sau de ambarcatii. - Din fr. Cf. sp. %balsa%.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*balsa
subst, invar. (Si in sintagma Cod telegrafic in care literele alfabetului sunt reprezentate prin puncte si linii. (De obicei in sintagmele sau ) Aparat cu care se transmit semnale telegrafice cu acest cod. - Din fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*morse
substituent al materialului osos, tip de argila pe baza de oxid de aluminiu. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*bioceramica
Substituire, inlocuire. = metoda de rezolvare a unui sistem de ecuatii algebrice, care consta in inlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuatii cu valoarea ei, dedusa din cealalta ecuatie. Inlocuirea unui atom sau a unui radical dintr-o molecula printr-un alt atom sau prin alt radical. Inlocuire a unui sunet prin altul. Dispozitie prin care un mostenitor este obligat sa transmita la moartea sa bunurile mostenite unei persoane desemnate ca succesorul sau obligatoriu. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*substitutie
substituire. o metoda i = metoda de rezolvare a unui sistem de ecuatii algebrice care consta in inlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuatii cu valoarea ei, dedusa din cealalta ecuatie. (chim.) inlocuirea unui atom sau a unui radical dintr- o molecula printr-un alt atom sau prin alt radical. (lingv.) inlocuire a unui sunet prin altul. dispozitie prin care un mostenitor este obligat sa transmita la moartea sa bunurile mostenite unei persoane desemnate ca succesorul sau obligatoriu. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*substitutie
substitutie de debitori in dreptul roman, care se caracteriza prin faptul ca nu exista o intelegere prealabila intre debitori. (< lat. , fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*expromisiune
Substitutie de debitori in dreptul roman, care se caracteriza prin faptul ca nu exista o intelegere prealabila intre debitori. [Pron. / < lat. , fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*expromisiune
subst. (La jocul de carti; de obicei art.) Suma cu care un jucator majoreaza miza initiala. In plus, pe deasupra. - Din rus. (by 4W12S5e6r14g14i8o)*maz
subst. Literatura, film cu caracter stiintifico-fantastic. (Adjectival) [Pr.: - Abr.: ] - Din engl. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*sciencefiction
subst. (Livr.) Amestec artificial si nereusit. - Expr. lat.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*mixtumcompositum
subst. (Livr.) Apreciere superlativa acordata la trecerea unui examen (de obicei de absolvire) in invatamantul universitar. - Expr. lat.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*magnacumlaude
subst. Lucrare (literara) care detine recordul la vanzare. Autor popular al unei lucrari (beletristice) de mare succes. Articol sau produs foarte cautat la un moment dat. - Cuv. engl.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*bestseller
subst. Malformatie congenitala a piciorului la care talpa este prea putin scobita; picior plat. - Din germ. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*platfus
subst. Mamifer jurasic din care se presupune ca au luat nastere marsupialele si mamiferele placentare. - Din fr.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*amfiteriu
subst. Marime care indica fractiunea din energia luminoasa incidenta radiata in mod difuz de un corp. - Din fr.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*albedo
subst. Matase naturala produsa de larvele unor specii de fluturi de noapte si folosita pentru umbrele, parasute, etc. - Din fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*tusor
subst. (Med.; in sintagma) = boala infectioasa si contagioasa produsa de un virus. - Din lat. [Phlebotomus] (sau ), numele stiintific al insectei care transmite boala.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*papataci
subst. (Med.) Nume generic pentru dermatozele provocate de ciuperci microscopice si caracterizate prin eruptii de basicute care, uscandu-se, formeaza o coaja ce provoaca mancarime si descuamarea pielii. [Pr.: - Var.: s.f.] - Din fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*pitiriazis
subst. Membrana vasculara fina care adera la suprafata creierului si a maduvei spinarii, constituind cel mai profund dintre invelisurile creierului. - Din lat.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*piamater
subst. (Met.) Fenomen constand in evaporarea ploii inainte de a atinge solul, intalnit mai ales in zonele montane. - Din lat., fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*virga
subst. Mod de existenta. Posibilitate de impacare a doua parti aflate in litigiu; compromis. - Expr. lat.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*modusvivendi
subst. Nume dat unor specii de animale care traiesc in colonii marine formate din mai multi indivizi de culoare rosie, mai rar alba, infipti pe un schelet calcaros; coral^1 ; scheletul calcaros al acestor animale, din care se fac podoabe; podoaba facuta din acest schelet. Sirag de margele facut dintr-un material asemanator cu margeanul . - Din tc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*margean
subst. Nume dat unui lichior amar, consumat ca aperitiv. - Din germ. Cf. fr. %bitter%.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*biter
subst. Numele a doua plante: arbust cu flori galbui solitare, care creste prin locuri pietroase si aride ; planta taratoare din familia leguminoaselor, care creste prin pasuni montane - Et. nec. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*drog
subst. Pasta de hartie (amestecata cu ghips sau cu caolin si cu clei de colofoniu) folosita in confectionarea unor obiecte decorative si in sculptura. - Cuv. fr.(by 13W13S7e7r15g1i1o)*papiermache
subst. Perioada arhaica a civilizatiei cretane si grecesti. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*minoian
subst. Persoana agreata de un guvern pe langa care este acreditata diplomatic. - Loc. lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*personagrata
subst. Pictura practicata in aer liber, in scopul sugerarii atmosferei si luminii specifice peisajului natural. - Cuv. fr.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*pleinair
subst. Piesa muzicala (sau parte dintr-o sonata ori dintr-o simfonie) scrisa intr-un tempo insufletit, vioi si vesel. - Cuv. it. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*scherzo
subst. Planta erbacee din familia gramineelor, asemanatoare cu ovazul, cultivata pentru nutret suf. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*ovascior
subst.-planta exotica, cu tuberculi comestibili,avand dimensiuni foarte mari.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*substplanta
subst. pl. Mamifere erbivore fosile, cu picioarele terminate cu cinci degete scurte, avand copite la varf. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*amblipode
subst. pl. (Min.) Roci silicioase poroase si usoare, constituite din granule de cuart si din organisme silicioase. - Din fr.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*gaize
subst. (Pop.) Fire de lana (scurte si de proasta calitate) care raman, dupa daracit, in coltii daracului. - Din scr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*stim
subst. Populatie amerindiana din America de Nord, care locuia in bazinul fluviului Missouri si in prerii pana aproape de Muntii Stancosi. - Cuv. fr.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dakotas
subst. Populatie majoritara a Etiopiei, din familia de limbi hamito-semitice si de religie crestina. - Dim (n. pr.).(by 3W11S11e5r5g5i14o)*amhara
subst. Pulbere de steatit care se pune in manusi si in pantofi sau ghete pentru ca acestea sa fie imbracate ori incaltate mai usor. - Din germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*federvais
subst. Rasa de bovine de lapte si carne, de culoare rosie-castanie, cu o dunga alba care strabate in intregime spinarea. Rasa de cai masivi, folositi la tractiune. - Din germ. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*pinzgau
subst. Rasa de gaini cu productie mixta (carne si oua), crescuta si in Romania. - Cuv. engl.(by 5W13S6e7r15g15i9o)*plymouth
subst. Redare, reproducere a unei inregistrari. Dublare a vocii unui actor, a unui cantaret de muzica usoara etc. - Cuv. engl.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*playback
subst. (Reg.; in expr.) = a tacea din gura, a nu (mai) scoate o vorba. -Et.nec.(by 2W3S11e11r5g5i5o)*bleau
subst. (Reg., in expr.) (sau = a nu sti (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, nici un cuvant, nici o boaba. - Et. nec.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bechiu
subst. (Reg., in loc, adv.) = imediat, intr-o clipa, foarte repede. - Et. nec.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*buc
subst. (Reg.) Pistil obtinut din pasta de gutui. - Cf. fr. %cotignac%.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*chitonag
subst. Rugaciune catolica in cinstea |Bunei-Vestiri|bunavestire|. - Cuv. lat.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*angelus
subst. (Sah; in sintagma) , = Metoda de evaluare introdusa de catre matematicianul american de origine maghiara (1903 - 1992). In conformitate cu acest sistem, fiecarui jucator de sah i se atribuie un numar initial de puncte, care poate creste sau scadea in functie de rezultatele pe care le obtine in turneele de sah. Acest sistem sta astazi la baza clasificarii jucatorilor de categorie internationala. Cu ajutorul acestui sistem si luand ca punct de plecare cea mai buna perioada de cinci ani a fiecarui jucator, Elo a determinat lista celor mai valorosi saptezeci, activi intre anii 1855 si 1963. Acest clasament este condus de Lasker, Capablanca si Botvinnik, fiecare cu cate 2720 de puncte. (din (n. pr.)) [, Ramon Ibero, Ed. Martinez Roca, BCN, 1977](by 12W5S6e14r14g7i8o)*elo
subst. Scoala traditionala a filozofiei indiene, fundata aproximativ in secolul 7 i.e.n de Kapila; sustine o conceptie dualista cu elemente materialiste si evolutioniste.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*subst
subst. S.f. Bucata de covor sau impletitura de papura, de sfoara, de material plastic etc., pe care isi sterge cineva picioarele la intrarea in casa. S.f. (Reg.) Prosop. S.n., s.f. Carpa de sters. S.n. Perie cilindrica cu care se curata teava tunului. S.n. Aparat format dintr-una sau din doua palete cu muchie de cauciuc care, actionate de un motor, sterg geamul de la parbrizul unui vehicul. S.m. si f. (Rar) Persoana care se ocupa cu curatatul hainelor. suf.(by 3W3S12e12r5g6i6o)*stergator
subst. S.f. (si m.) Peste mic de culoare cenusie-cafenie, cu capul mare si turtit, cu corpul ingust, fara solzi, raspandit in apele repezi de munte; baba, moaca . S.m. Floare de canepa (mai ales a canepii de toamna). S.m. (Bot.) Albastrea. [Var.: s.f.] - Din bg. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*zglavoc
subst. Simbolul vedic al fecunditatii tinand de un cult falic din India; in forma de falus reprezinta potentialul creator al zeului Siva. (In religia hinduista) Simbol falic stilizat al principiului cosmic masculin si al zeului Siva. (< sanscr. = semn, trasatura (nom. )) [ , ](by 1W9S9e10r3g3i12o)*lingam
subst. Sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar, care ar fi capabil sa functioneze neincetat, efectuand lucru mecanic sau producand energie, fara sa primeasca energie din exterior sau consumand numai din energia termica a unui singur corp, fara a se afla in contact si cu un alt corp mai rece decat primul. Denumire data unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate cu ritm rapid, alcatuite din note scurte si de valoare egala, a caror succesiune repetata lasa impresia unei miscari continue. - Loc. lat.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*perpetuummobile
subst. S.m. (In sintagma) = fruntas, caporal sau sergent care merge in ultimul rand din pluton. S.f. Cheotoare (la imbracaminte). S.f. Planta erbacee cu florile galbene, patate cu cafeniu, rau mirositoare . (Bot.; reg.) Vulturica. suf. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*incheietor
subst. S.m. (Inv.) Persoana care anunta multimii poruncile suveranului sau ale autoritatilor; vestitor. S.m. si f. Persoana care citeste informatiile, comunicarile, stirile oficiale etc., anunta programul la o statie de radio, de televiziune sau la o manifestatie; spicher. S.m. (Reg.) Haitas, gonaci (la vanatoare). - Din ucr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*crainic
subst. S.m. Membru al populatiei bantu, de pe teritoriul Botswanei si din vestul Africii de Sud; batswana, bechuana. S.n. Limba apartinatoare familiei sotho, vorbita de tswana ; setswana. (cf. engl. < tswana ) [](by 7W15S15e9r9g2i3o)*tswana
subst. S.m. Membru al populatiilor care traiesc in regiunea vaii superioare a raului Niger, din vestul Africii. S.n. Grup de limbi inrudite mande, incluzand bambara, malinke si maninka, foarte raspandite in vestul Africii; mandekan. (cf. engl. < mandingo < mandi ) [](by 2W2S10e11r4g4i13o)*mandingo
subst. S.m. Membru al unei populatii din regiunea vaii superioare a raului Niger. S.n. Limba vorbita de bambara , apartinatoare grupului mandingo si folosita drept in Mali. (cf. engl. ) [](by 1W9S9e3r3g11i11o)*bambara
subst. S.m. Membru al unei populatii mandingo din Senegal si Gambia. S.n. Limba vorbita de malinke , apartinatoare grupului mandingo . (cf. engl. ) [](by 15W9S9e2r3g11i11o)*malinke
subst. S.m. Membru al unei populatii mandingo din Senegal si Mali. S.n. Limba vorbita de maninka , apartinatoare grupului mandingo . (cf. engl. < maninka ) [](by 10W3S4e12r12g6i6o)*maninka
subst. S.m. Membru al unei populatii vest-africane care ocupa in special regiunea de coasta a Senegalui (si, partial, a Gambiei). S.n. Limba vorbita de wolof , folosita mai ales ca in Senegal. (cf. engl. < wolof ) [](by 7W8S1e1r10g10i3o)*wolof
subst. S.m. Membrul al populatiei akan din Ghana, care facea parte, in trecut, din regatul Ashanti (fosta confederatie de state formata la sf. sec. XVII, invinsa de britanici in 1896 si anexata coloniei Coastei de Aur Britanice in 1901, astazi partea centrala a Ghanei). S.n. Limba twi a populatiei ashanti . (cf. engl. < twi ) [] (by 2W11S11e4r5g13i13o)*ashanti
subst. S.m. Ostas roman liberat dupa terminarea serviciului militar si care obtinea la liberarare o serie de privilegii. S.m. Barbat (in varsta) care a participat la unul sau mai multe razboaie. S.m. si f. Persoana (in varsta) care a activat si s-a remarcat vreme indelungata intr-o actiune (de mare raspundere), intr-o institutie etc. - Din fr. , lat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*veteran
subst. S.m. Persoana care avea obligatia sa pazeasca granitele (muntoase), in schimbul unor avantaje fiscale. P. gener. (Inv. si pop.) Paznic, straja. S.m. si f. Tanar care apartinea strajeriei. S.m. Constructie formata dintr-un grup de stalpi de lemn, montata langa piciorul unui pod de lemn, pentru a-l apara de loviturile plutelor. [Var.: (inv.) s.m.] suf. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*strajer
subst. S.m. Planta erbacee din familia gramineelor, cu inflorescenta ramificata si cu flori albe-galbui, folosita ca nutret pentru vite; parang, pasat semintele acestei plante, folosite in trecut pentru hrana oamenilor, azi mai ales ca hrana pentru vite si pasari. (sau = varietate de mei ale carei flori sunt dispuse in spiculete care formeaza o inflorescenta compusa; meisor Compuse: = planta cu frunze in forma de lance si cu fructele ca niste boabe mici, alburii si foarte lucitoare (sau = mohor; = matura ; = meisor; sau = iarba-canarasului. S.n. Meiste. - Lat. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*mei
subst. S.m. pl. Populatie bastinasa din Noua Zeelanda. S.f. Limba polineziana vorbita de maori. (cf. fr. ) (by 5W6S14e14r8g8i1o)*maori
subst. S.m. si f. (Adesea peior.) Persoana venita undeva din alte locuri si considerata straina in locul unde s-a stabilit. S.m. Veche moneda venetiana din aur, care a circulat in trecut si in tarile romanesti. (Adjectival) - Din ngr. , si tc.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*venetic
subst. S.m. si f. Atlet specializat in aruncarea discului, sulitei, greutatii etc. S.n. Arma de foc cu teava neghintuita, cu pereti subtiri, usor transportabila, cu care se arunca mine; brand. = arma care serveste la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc in aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. suf.(by 15W15S8e8r9g2i2o)*aruncator
subst. S.m. si f. Autor de opere literare. S.m. Functionar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. Persoana in slujba domnului sau a unui inalt demnitar de stat, care indeplinea functia de secretar; diac, logofat. S.n. (Inv.) Masa de scris; birou. suf. (by 13W6S6e14r15g15i8o)*scriitor
subst. S.m. si f. Copil al nepotului sau al nepoatei de fiu sau de fiica, considerat in raport cu strabunii lui; copil al nepotului de frate sau de sora, considerat in raport cu parintii unchilor si matusilor lui. S.m. pl. Urmasi, descendenti. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*stranepot
subst. S.m. si f. Diminutiv al lui ; mielus, mielusor, mielut. S.m. pl. Ninsoare in forma de mici particule sferice; ploaie cu gheata. suf. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*mielusel
subst. S.m. si f. Functionar insarcinat cu efectuarea unor operatii de control. S.n. Aparat (automatizat) destinat sa controleze buna functionare a unei instalatii. - Din fr.(by 8W8S1e2r2g10i11o)*controlor
subst. S.m. si f. (Iesit din uz) Elev sau eleva care mentinea ordinea si disciplina in clasa, in lipsa profesorului. Elev foarte bun la invatatura, care ajuta pe profesor la predare (instruind o grupa de elevi). S.n. Aparat de control al unei instalatii de telecomunicatii, care urmareste imaginea proiectata de aparatele de luat vederi. S.n. (Urmat de determinari) Titlu dat unor periodice (oficiale). - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*monitor
subst. S.m. si f. (Iesit din uz) Membru al organizatiei de masa a elevilor de 7-14 ani, care, avea ca scop educarea comunista a elevilor. S.m. si f. Persoana care face parte dintr-un grup (de colonisti sau de emigranti) care pune bazele unei vieti civilizate intr-un tinut nelocuit. Fig. Persoana care lucreaza cea dintai intr-un domeniu nou, inca necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activitati noi; deschizator de drumuri intr-un domeniu oarecare de activitate. S.m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregatita special pentru a executa constructiile necesare operatiilor militare, barajele de mine etc. [Pr.: - Var.: (pop.) subst.] - Din fr. germ. rus. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*pionier
subst. S.m. si f. (Iesit din uz) Pedagog, meditator. S.m. si f. Pianist acompaniator al unui cantaret sau al unui instrumentist in repetitii si in recitaluri; corepetitor. S.n. Sala de meditatie intr-un internat. - Din fr. germ. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*repetitor
subst. S.m. si f. (In Roma antica) Membru al comunitatii gentilice, iar mai tarziu al aristocratiei gentilice, care se bucura de toate drepturile si privilegiile; patriciu ; nobil, senior, aristocrat. (Adjectival) Care apartine patricienilor , privitor la patricieni, de patricieni; de origine nobila, aristocratica; cu purtari, gesturi etc. distinse. S.m. Carnat preparat din carne de vita tocata, cu condimente, care se consuma fript pe gratar. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*patrician
subst. S.m. si f. (In unele tari) Persoana insarcinata cu ingrijirea sau administrarea unei institutii, a unei case etc. S.m. (In trecut) Ofiter din serviciul intendentei. [Var.: s.m.] - Din fr. lat. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*intendent
subst. S.m. si f. Locuitor din regiunea Jiului. S.f. art. Dans popular romanesc cu miscare vioaie, raspandit in jurul Sibiului si in nordul Olteniei; melodie dupa care se executa acest dans; jieneasca, jianca. - (n. pr.) + suf.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*jian
subst. S.m. si f. Lucrator calificat care lucreaza la nituire. S.f. Masina cu care se nituieste. suf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*nituitor
subst. S.m. si f. Lucrator tipograf care alimenteaza cu coli de hartie presa de imprimat. S.n. (In sintagma) = nava de lupta amenajata pentru transportul si punerea minelor marine. suf. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*puitor
subst. S.m. si f. Martir din primele timpuri ale crestinismului; persoana care sufera, care se sacrifica pentru ideile, convingerile sale. S.m. pl. Sarbatoare crestina pentru pomenirea a patruzeci de martiri, care se praznuieste la 9 martie. - Din sl. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*mucenic
subst. S.m. si f. Membru al corpului profesoral universitar insarcinat cu conducerea unei facultati; grad detinut de aceasta persoana. S.m. Persoana (aleasa dintre avocati) care conducea baroul avocatilor. S.m. Persoana cea mai in varsta sau cu vechimea cea mai mare in anumite corpuri constituite. S.m. (In biserica anglicana) Conducator al unui colegiu de preoti, al unei institutii religioase sau al unui local de cult. Decurion. - Din lat. germ. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*decan
subst. S.m. si f. Muncitor agricol care seamana^1. Fig. Propovaduitor. S.f. Masina agricola cu tractiune animala sau mecanica cu care se introduc semintele in sol la o adancime constanta, repartizandu-le uniform. suf.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*semanator
subst. S.m. si f. Muncitor calificat care lucreaza in fabrici la cuptoarele unde se prajesc minereurile. S.f. Incapere, sectie, instalatie intr-o fabrica, unde se executa operatiile de prajire a minereurilor. Aparat folosit in gospodarii pentru a praji paine sau boabe de cafea. suf. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*prajitor
subst. S.m. si f. Muncitor care lucreaza la batoza. S.f. Masina de treierat; batoza. suf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*treierator
subst. S.m. si f. Muncitor care lucreaza la un cuptor de topit sau, in general, la topirea unor materiale in cadrul procesului de productie al unei intreprinderi. S.f. Cuptor special pentru topirea metalelor; topila . suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*topitor
subst. S.m. si f. Muncitor specializat in daracit, care lucreaza la daracit. S.n. Perie cu dinti rari de otel, folosita pentru daracit; darac. suf.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*daracitor
subst. S.m. si f. Muncitor specializat in depanat. S.n. Organ al masinii de cusut care serveste la depanarea atei pe mosorelul suveicii. S.f. Dispozitiv pe care sunt asezate sculurile la masinile de depanat; (in industria casnica) vartelnita. suf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*depanator
subst. S.m. si f. Muncitor specializat in lucrarile de tipar. S.n. Masina de cules si de turnat litere sub forma de randuri intregi. - Din ngr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*tipograf
subst. S.m. si f. Muncitor specializat in operatiile de finisare. S.n. Masina care se foloseste pentru executarea imbracamintei de asfalt sau de beton a soselelor. - Din fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*finisor
subst. S.m. si f. Muncitor specializat in ungerea pieselor unui mecanism. S.n. Gresor. suf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*ungator
subst. S.m. si f. Persoana aflata in serviciul militiei . S.m. Soldat din militie . [Pr: -ti-an] suf. (dupa fr. ).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*militian
subst. S.m. si f. Persoana calificata care se ocupa cu antrenarea sportivilor. S.n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de masina sau o masina. - Din fr.(by 12W13S6e6r6g15i15o)*antrenor
subst. S.m. si f. Persoana calificata in operatia de distilare. S.n. Aparat cu care se face distilarea. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*distilator
subst. S.m. si f. Persoana care a precedat pe cineva intr-o functie, intr-un post, intr-o activitate etc., considerata in raport cu aceasta; antecesor, inaintas. S.m. (Mai ales la pl.) Stramos, inaintas. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*predecesor
subst. S.m. si f. Persoana care are mandat din partea unui grup de oameni sa aleaga prin vot pe cineva. (Inv.) Persoana care reusea sa obtina un mare numar de voturi pentru partidul sau. S.m. (In Imperiul Romano-German) Principe sau arhiepiscop facand parte din colegiul care alegea pe imparat. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*elector
subst. S.m. si f. Persoana care ciopleste, care se ocupa cu cioplitul. S.n. Rindea cu talpa curba; cutitoaie. S.n. Unealta cu care potcovarul curata copita calului. suf.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cioplitor
subst. S.m. si f. Persoana care conduce secretariatul intr-o intreprindere sau intr-o institutie, lucrand pe langa conducerea institutiei sau intreprinderii respective. = persoana insarcinata cu centralizarea si coordonarea materialului care se publica intr-un ziar sau intr-o revista si raspunde de felul cum se prezinta publicatia. Persoana care rezolva lucrarile curente si corespondenta privata a cuiva (in calitate de angajat particular al acestuia). (In structura organizatorica a unor partide si organizatii) Denumire a unor functii eligibile de conducere. = persoana aleasa in cadrul congresului sau conferintei unui partid politic pentru coordonarea activitatii acestuia. Functionar sau demnitar care pregateste lucrarile si duce la indeplinire hotararile organului suprem al puterii sau al administratiei de stat, al conducerii altui organ central etc. = (in unele tari) ministru al Afacerilor Externe. S.n. Mobila prevazuta cu sertare (in care se tin documente, acte etc.) si cu placa rabatabila care serveste la scris. [Scris, si: = Var.: s.n.]. - Din fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*secretar
subst. S.m. si f. Persoana care da in locatie un lucru. S.n. (In sintagma) = radiolocator. - Din lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*locator
subst. S.m. si f. Persoana care degreseaza. S.n. Aparat cu care se face degresarea anumitor materiale. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*degresor
subst. S.m. si f. Persoana care deschide usi, ferestre, lazi etc. = initiator, inovator. S.n. Ustensila folosita pentru desfacerea capsulelor, capacelelor etc. la sticlele inchise ermetic; destupator. suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*deschizator
subst. S.m. si f. Persoana care distribuie ceva, calificata sa distribuie ceva. S.n. Aparat, piesa, dispozitiv sau masina care asigura distribuirea rationala a unui material, a combustibilului etc. suf. Cf. fr. %distributeur.% (by 6W6S14e14r8g8i1o)*distribuitor
subst. S.m. si f. Persoana care efectueaza operatia de lustruire. S.n. Instrument confectionat din otel sau din bronz cromat, cu maner de lemn, care serveste in legatorie la lustruirea legaturilor de piele. suf. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*lustruitor
subst. S.m. si f. Persoana care face un raport . S.n. Instrument in forma de semicerc sau de cerc intreg gradat, care serveste la masurarea si la construirea unghiurilor. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*raportor
subst. S.m. si f. Persoana care fatuieste. S.n. Rindea speciala folosita pentru fatuirea sau pentru indreptarea fetei scandurilor sau a pieselor de lemn. S.f. Unealta cu care se intinde si se netezeste tencuiala aruncata cu mistria pe zid; drisca. S.n. Cutit putin curbat, cu doua manere, care serveste, in tabacarie, la fatuirea manuala a pieilor. suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*fatuitor
subst. S.m. si f. Persoana care, in numele unui barbat, cere in casatorie o fata, de obicei adresandu-se parintilor sau rudelor acesteia; (inv. si pop.; la m.) barbat care cere (pentru sine) in casatorie o fata. Expr. formula glumeata cu care un musafir este invitat sa ia loc sau sa (mai) stea. S.f. Femeie (de obicei mai in varsta) care mijloceste cunostinta a doua persoane de sex opus pentru a le inlesni casatoria. suf. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*petitor
subst. S.m. si f. Persoana care lucreaza in industria petroliera. S.m. Proprietar de terenuri petrolifere; om de afaceri in industria petrolului. suf. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*petrolist
subst. S.m. si f. Persoana care lucreaza la sortarea materialelor si a produselor intr-o fabrica, intr-o uzina etc. S.n. Masina sau dispozitiv pentru sortarea diferitelor materiale si produse. suf. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*sortator
subst. S.m. si f. Persoana care piaptana anumite fibre textile; muncitor calificat in pieptanatul^1 fibrelor textile. S.f. Masina (sau organ de masina, unealta) de pieptanat fibrele textile. (Adjectival) suf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*pieptanator
subst. S.m. si f. Persoana care raspandeste ceva; propagator, propagandist. S.n. Masina rutiera de lucru care serveste la imprastierea si asternerea (uniforma a) materialelor necesare constructiilor rutiere. suf. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*raspanditor
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu cultivarea pamantului, care seamana si ingrijeste plante de cultura. S.n. Masina agricola care serveste la maruntirea si afanarea pamantului, la distrugerea buruienilor din culturile de plante prasitoare etc. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*cultivator
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu maturatul strazilor. S.f. Vehicul cu tractiune mecanica, prevazut cu o matura mare circulara si cu o perie in forma de sul lung rotitor, cu care se matura strazile. suf. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*maturator
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu plantarea rasadurilor, a vitei de vie etc.; saditor. S.m. Proprietar al unei plantatii. S.f. Masina care serveste la plantarea diverselor plante de cultura; masina de plantat. S.n. Unealta de lemn sau de fier, de forma unui baston scurt ascutit la un capat, cu care se lucreaza la plantarea puietilor, a rasadurilor etc. suf. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*plantator
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu sapatul, care munceste cu sapa^1. S.m. Persoana care sapa in lemn, in piatra etc. S.f. Masina de sapat. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*sapator
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu spoitul^1 (vaselor de bucatarie). S.n. (Reg.) Bidinea. suf. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*spoitor
subst. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu stereografia. S.n. Instrument cu ajutorul caruia se face in chip rapid planul unui teren. - Din fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*stereograf
subst. S.m. si f. Persoana care tinde, aspira sa ajunga la ceva, care cere, pretinde ceva. S.m. Barbat care cere sau are intentia sa ceara in casatorie o femeie. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*pretendent
subst. S.m. si f. Persoana care toarce (manual sau mecanic). S.f. Masina sau unealta pentru torsul materiilor textile. suf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*torcator
subst. S.m. si f. Persoana care urmeaza, care ajuta pe cineva (intr-o actiune, intr-un domeniu de activitate). Partas, complice la o uneltire (criminala). S.m. Slujitor de rang inferior din clerul catolic, avand atributii legate de cult. - Din fr.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*acolit
subst. S.m. si f. Persoana care urzeste panza. Fig. Uneltitor, conspirator, complotist. S.n., s.f. Masina de urzit panza. suf. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*urzitor
subst. S.m. si f. Persoana care zideste, construieste; intemeietor. S.m. art. (In religia crestina) Dumnezeu. suf. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*ziditor
subst. S.m. si f. Persoana cu rol conducator intr-un domeniu de activitate; fruntas, capetenie. S.m. Conducatorul corului in tragedia si comedia greaca antica. Cantaret solist intr-un cor. Balerin care conduce un ansamblu. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*corifeu
subst. S.m. si f. Persoana, guvern etc. care mijloceste o intelegere intre doua parti (adverse), care face un act de mediatie; mijlocitor, intermediar. S.n. Intermediar chimic care asigura transmiterea influxului nervos. S.f. Perpendiculara dusa pe mijlocul unui segment de dreapta; locul geometric al punctelor situate intr-un plan, egal departate de capetele unui segment de dreapta. (Adjectival) = plan perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. - Din lat. (by 13W7S15e15r9g9i2o)*mediator
subst.S.m. si f. Persoana insarcinata cu citirea si cu marcarea pe o corectura a greselilor fata de textul original, in vederea inlaturarii lor in tipografie. S.n. Aparat, de obicei automat, folosit in diverse sisteme tehnice pentru corectarea functionarii acestora. [Acc. si: ] - Din fr. , lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*corector
subst. S.m. si f. Persoana insarcinata sa culeaga clandestin informatii secrete privitoare la un stat si sa le transmita altui stat; iscoada. Persoana care pandeste, observa pe altii (pentru a furniza cuiva informatii). S.m. Lama de otel cu o grosime variabila, folosita la |determinarea|determina| si la verificarea jocului sau a distantei dintre suprafetele a doua piese asamblate. - Din germ. it. Cf. fr. %espion.% (by 5W5S13e14r14g7i8o)*spion
subst. S.m. si f. Persoana nascuta in America Latina sau in colonii, urmasa a colonistilor spanioli, portughezi sau francezi. S.f. Limba amestecata rezultata din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latina, din Indiile de vest etc. (Adjectival) - Din fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*creol
subst. S.m. si f. Persoana sau grup social care reprezinta si apara o idee, un curent etc.; reprezentant. S.m. (Mat.) Semn in cifre sau in litere scris sus, cu caractere mai mici, la dreapta unui numar sau a unei marimi matematice, pentru a arata puterea la care se ridica acestea. - Din germ. lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*exponent
subst. S.m. si f. Persoana specializata in legatul cartilor. Persoana care leaga snopii. S.f. Obiect cu care sau in care se leaga ceva. Spec. Manunchi de paie sau de spice cu care se leaga snopii. Spec. Basma. Spec. (Inv.) Cravata. Spec. (Inv.) Fular. suf. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*legator
subst. S.m. si f. Persoana specializata in operatiile de sterilizare. S.n. Aparat pentru sterilizarea, cu ajutorul caldurii, a instrumentelor chirurgicale, a pansamentelor etc. - Din fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*sterilizator
subst. S.m. si f. (Pop.) Persoana care garanteaza cu averea sa pentru o datorie facuta de altul; garant; persoana care isi ia raspunderea morala pentru cineva sau ceva. S.m. (Rar) Fiecare dintre capataiele de lemn pe care se asaza butoaiele cu vin in pivnita. - Din magh. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*chezas
subst. S.m. si f. Proprietar al unei intreprinderi. S.m. (In Roma antica) Patrician roman, considerat in raport cu libertii sai. S.m. si f. Sfant socotit protector al unei persoane, al unei corporatii sau al unei comunitati care ii poarta numele; zi calendaristica in care se praznuieste un sfant si pe care o serbeaza cei care poarta numele acelui sfant. Ocrotitor, protector. - Din lat. germ. fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*patron
subst. S.m. si f. (Rar) Persoana care se indeletniceste cu scarmanatul^1. S.f. Unealta de scarmanat lana; darac. suf.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*scarmanator
subst. S.m. si f. Traducator oficial atasat unui for diplomatic, administrativ sau judecatoresc; interpret. S.n. Transformator electric instalat pe liniile de telecomunicatii (interurbane). [Acc. si: ] - Din fr. lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*translator
subst. S.n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre partile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important in indeplinirea unor functii de relatie; madular. = senzatie anormala de prezenta a unui membru sau segment de membru care au fost |amputate|amputa|. = mana. = piciorul omului. Penis. S.m. si f. Persoana care face parte dintr-o colectivitate (organizata); fiecare dintre persoanele sau unitatile care fac parte dintr-o grupare sau o organizatie sociala, politica etc., considerata in raport cu acestea; madular. S.m. Fiecare dintre cele doua parti ale unei expresii matematice; fiecare dintre partile celor doua rapoarte ale unei proportii. S.n. Fiecare dintre partile unei propozitii, fraze sau perioade. - Din lat. fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*membru
subst. S.n. Aparat care serveste la numarare. S.m. si f. (Rar) Persoana care numara, care socoteste, care calculeaza ceva, care are profesiunea de a numara. S.m. Termen al unei fractii ordinare, scris deasupra liniei de fractie si reprezentand deimpartitul operatiei de impartire. suf.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*numarator
subst. S.n. Aparat cu care se apuca si se manipuleaza piesele calde intr-o uzina sau intr-un atelier. S.n. Dispozitiv cu ajutorul caruia se stabileste sau se intrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. S.m. si f. Manipulant. - Din fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*manipulator
subst. S.n. Cea mai inalta dintre cele cinci categorii ale vocii omenesti (de femeie sau de copil). S.m. si f. Femeie sau copil cu voce de sopran ; instrument de suflat cu sunet asemanator vocii de sopran. [Var.: s.n.] - Din fr., it. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*sopran
Subst. S.n. Dialect principal al limbii akan (alaturi de ). S.m. Membru al populatiei vorbitoare a dialectului fante^2 din Ghana. (cf. engl. ) [](by 6W14S14e8r8g1i2o)*fante
subst. S.n. Diminutiv al lui Supozitor (pe baza de sapun) pentru copii. (Bot.) S.n. Odagaci. S.f. pl. Planta erbacee ornamentala cu flori mari suf. (by 5W14S14e7r8g8i1o)*sapunel
subst. S.n. Examen general pentru absolventii liceului, a carui promovare da dreptul la inscrierea intr-o institutie de invatamant superior. Titlu obtinut in urma acestui examen. S.m. si f. Persoana care a promovat examenul de bacalaureat - Din fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*bacalaureat
subst. S.n. Familie de limbi bantu, incluzand tswana , vorbita in sudul Africii. (p. ext.) Oricare dintre limbile apartinatoare familiei sotho. S.m. Membru al populatiei vorbitoare a limbilor sotho . (cf. engl. < sotho ) [](by 7W15S15e9r9g2i3o)*sotho
subst. S.n. Limba apartinatoare familiei kwa, vorbita in S Ghanei si SE Coastei de Fildes. S.m. Membru al populatiei vorbitoare a limbii akan (ca ). (cf. engl. ) [] (by 7W15S1e9r9g3i3o)*akan
subst. S.n. Masina, aparat, unealta cu care se fac gauri intr-un material. S.m. si f. Persoana care se ocupa cu perforarea unei piese tehnice, a unui perete de stanca etc. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i12o)*perforator
subst. S.n. Muc de tigara. S.m. si f. Fig. Copil mic de statura si indesat. [Pl. si: - Var.: s.n.] - Et. nec.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*chistoc
subst, S.n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). S.m. si f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). (|Peior|peiorativ|.) Persoana mica de statura; om neajutorat, neputincios. - Din bg. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*naparstoc
subst. S.n. Portiune dintr-un zacamant delimitata prin lucrari miniere sau cuprinsa intre zone de exploatare. S.m. (Rugbi) Fiecare dintre cei doi inaintasi din prima linie care incadreaza pe taloner intr-un meleu. - Din fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*pilier
subst. S.n. Ramura a familiei de limbi din Niger-Congo vorbita in regiunea vaii superioare a raului Niger. S.m. Membru al populatiei vorbitoare a limbii mande . (cf. engl. < mandingo = dim. al lui (mama) = mamica) [](by 2W2S10e11r4g4i13o)*mande
subst. S.n. Scula in forma de dalta boanta cu care se efectueaza stemuirea. S.m. si f. Muncitor care stemuieste. suf.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*stemuitor
subst. S.n. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operatiilor; carte, brosura care cuprinde asemenea tabele. S.n. (Si in sintagma ) Ordinator, computer. = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator. S.m. si f. Persoana specializata in calcule, mai ales economice. - Din fr. , lat.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*calculator
subst. S.n. Tija verticala cu piciorus care tine presat materialul pe placa masinii de cusut. S.m. si f. Persoana specializata in prelucrarea materialelor cu ajutorul presei. - Din fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*presor
subst. S.n. Unealta agricola folosita pentru a marca randurile si locul cuiburilor in care se va pune samanta sau rasadul. S.m. si f. Persoana care lucreaza la marcarea unor produse (industriale). S.m. (Sport) Persoana care marcheaza puncte sau goluri pentru echipa sa. suf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*marcator
subst. Soi de vita de vie cu struguri mici de culoare neagra-albastruie, cultivat pentru producerea vinurilor rosii de calitate superioara. Vin produs din acest soi. - Din fr.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*cabernet
subst. Soi de vita de vie cu struguri rosietici de marime mijlocie si boabe sferice uniforme. P. ext. Vin produs din soiul de vita de vie descris mai sus. - Din fr.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*alicante
subst. Soi de vita de vie originar din Asia Mica, cu ciorchini grei pana la 2 kg si boabe mari, de culoare galbena-verzuie si miez carnos. - Din n. pr. tc.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*afuzali
subst. Soi de vita de vie originar din Franta, cu boabe mici, rotunde, de culoare alba-verzuie si miez zemos. P. ext. Vin produs din soiul de vita de vie descris mai sus. - Din fr.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*aligote
subst. Stil de inot rapid pe o parte, cu picioarele in forma de foarfece, cu bratul adus din spate in fata pe deasupra apei. - Cuv. engl.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*over
subst. Stil in design, popular intre anii 1920 si 1930, caracterizat, in special, prin contururi scoase in evidenta, forme geometrice si zigzagate si intrebuintarea de noi materiale, precum plasticul. [Pr. fr.: ] (din fr. , din = expozitie internationala de arta decorativa si industriala moderna, organizata la Paris, in Franta, in 1925; cf. engl. ) [ (recent intrate in limba), pp. 1046-1052; def., et. ](by 15W1S9e9r3g3i11o)*artdeco
subst. Substanta care fixeaza clorul, formand produsi netoxici. - Din fr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*anticlor
subst. Substanta gelatinoasa extrasa din unele alge marine, care se intrebuinteaza in medicina, in bacteriologie, in industria alimentara, textila etc.; geloza. - Din fr. , germ.(by 14W7S8e1r1g2i10o)*agaragar
subst. Substanta medicamentoasa antibiotica, cu aspect de pulbere alba, putin solubila in apa, folosita in tratamentul tuberculozei. - Din fr. (forma abreviata din ).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pas
subst. Supa care se prepara prin fierberea inceata si indelungata a carnii de vita pentru a-i extrage toate sucurile. [Var. ] - Cuv. fr.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*consomme
subst. Tesatura de lana cu linii fine incrucisate care formeaza carouri intr-o tenta uniforma, pe un fond deschis. - Cuv. fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*princedegalles
subst. Tesatura de matase artificiala, folosita pentru lenjerie. - Din fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*bemberg
subst. Tesut osos nou care sudeaza capetele rezultate din fractura unui os. = sudare defectuoasa a unei fracturi. Tesut vegetal care se formeaza pe ranile diferitelor organe ale plantei, cicatrizandu-le. - Din fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*calus
subst. Trasura usoara, pe doua roti, utilizata in cursele de trap. . - Cuv. engl.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*sulky
Subsuoara. Unghi format de tulpina si ramuri sau de ramuri si frunze. [Cf. lat. , fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*axila
Subtire, delicat. Marunt. Curat, pur; neamestecat. Foarte sensibil, delicat. Manierat, elegant, binecrescut. Subtil, ingenios; istet, dibaci, siret. [< fr. , it. ].(by 5W14S14e14r7g8i1o)*fin
Subtire, fin, ingust (ca un fir de par). = cele mai mici vase sanguine prin care se hranesc tesuturile corpului si care fac legatura intre vene si artere. Referitor la capilaritate. [< fr. , cf. lat. - par].(by 13W13S7e15r15g9i9o)*capilar
Subunitate a armatei romane, care intra in componenta cohortei. [< lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*manipul
subunitate a fortelor aeriene militare, formata din cateva patrule.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*subunitate
Subunitate a unui regiment de artilerie constituita din mai multe baterii. unitate militara maritima constand din mai multe nave de acelasi tip. [Sil. ] /<rus. fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*divizion
Subunitate de artilerie care cuprinde mai multe tunuri, un numar de militari care le manuiesc, utilajul si mijloacele de transport necesare. Terasament care protejeaza tunurile in pozitie de tragere. Sir de tunuri aflate de fiecare latura a unui bastiment de razboi. Ansamblu de aparate, de masini etc. cu care se face aceeasi operatie. = reunire de mai multe pile sau de acumulatoare electrice. Vas cu gheata folosit pentru a raci vinul si sifonul din sticle. Grupul instrumentelor de percutie intr-o orchestra de muzica usoara sau de jaz. = grup de mai multe teste legate impreuna printr-un scop comun. [Gen. <fr. , it. ]. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*baterie
Subunitate de artilerie sau de cavalerie cuprinzand mai multe baterii sau escadroane. = unitate in fortele maritime militare, formata din mai multe nave de acelasi tip. [Pron. / cf. fr. , rus. ].(by 5W13S13e14r7g7i1o)*divizion
Subunitate de cavalerie, corespunzand companiei de infanterie. [Pl. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*escadron
Subunitate de cavalerie echivalenta cu o companie de infanterie. [Sil. ] /<fr.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*escadron
subunitate de cavalerie sau blindate, echivalenta companiei. 2. unitate a armatei americane a aerului. (< rus. , fr. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*escadron
Subunitate in armata romana, formata din zece soldati. Conducere formata din zece persoane. [Gen. / < lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*decurie
Subunitate in cadrul armatei care se ocupa cu depozitarea cerealelor panificabile si care este dotata cu instalatiile si utilajul necesar fabricarii painii pentru militari. Operatie de deplasare (uneori de cantarire, masurare, ambalare) a materialelor, produselor, deseurilor etc. in interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: s.f.] - Din fr. (by 12W12S13e6r6g14i15o)*manutanta
Subunitate (la infanterie sau la alte arme speciale) care intra in compunerea batalionului. [< fr. , cf. it. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*companie
Subunitate mai mica decat compania. = formatie militara care executa prin impuscare pe cei condamnati la moarte. Grup de concurenti la o intrecere de fuga, la curse cicliste etc. care merg laolalta. [Var. s.n. / < it. , cf. fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pluton
subunitate militara care intra in compunerea batalionului. (< rus. , fr. , it. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*companie
(sub)unitate militara care se deplaseaza in urma unei alte unitati in mars, asigurandu-i spatele. (< fr. )(by 11W4S13e13r6g6i15o)*ariergarda
Subunitate militara mai mare decat plutonul si mai mica decat batalionul (sub ordinele unui capitan). [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*companie
Subunitate militara mai mica decat un regiment. [Pron. / < pol. , cf. it. , fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*batalion
(subunitate organizatorica) s. f. (sil. art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil.)(by 4W12S12e6r6g6i14o)*sectie
subunitate tactica a unui regiment de aviatie, compusa din cateva patrule. grupare compusa din 3-4 nave de lupta (distrugatoare, vedete, dragoare). (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*escadrila
Subventie acordata (de stat, de o organizatie etc.) unei persoane, unei institutii. /<engl. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*grant
Suc care a inceput sa fermenteze, care este putin fermentat. De aici si cuvantul de "Mustit"(by 8W2S2e10r10g4i4o)*suc
Succes deplin obtinut printr-un efort deosebit (intr-o lupta, intr-o competitie sportiva, intr-un domeniu de activitate etc.); victorie; izbanda. [G.-D. ; Sil. ] / + suf. $...inta$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*biruinta
Succes deplin obtinut printr-un efort deosebit (intr-un domeniu); biruinta; izbanda. [G.-D. Sil. ] /<lat. , fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*victorie
Succesiune a culturilor pe acelasi teren (insotita de lucrari corespunzatoare), cu scopul de a pastra fertilitatea solului. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*asolament
succesiune a doua generatii (sporofitica si gametofitica) in ciclul de dezvoltare a anumitor plante. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*alelogeneza
Succesiunea faptelor, intriga unei opere literare. Morala unei fabule. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 2W10S10e3r4g4i12o)*afabulatie
succesiunea orizonturilor unui sol realizata pe cale natural modificata prin eroziune sau antropic(by 12W12S6e6r14g15i8o)*succesiunea
succesiune armonioasa de sunete in silabele unui cuvant, unei fraze, cu efect auditiv placut. (< fr. , lat., gr. )(by 14W14S14e7r8g1i1o)*eufonie
Succesiune de convulsii slabe, insotite de senzatia de frig, care indica, de obicei, inceputul unei maladii febrile. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*frison
Succesiune de imagini vizuale neverosimile, proprii unei imaginatii tulburi; priveliste ireala, fantastica; vedenie. Efecte artistice obtinute prin mijloace extraordinare, inselatoare. Idee bizara; aberatie, elucubratie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fantasma, - a vorbi].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*fantasmagorie
Succesiune de imprejurari grele; necaz, nenorocire; suferinta. [Cf. fr. , lat. < - tur, alternativa].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*vicisitudine
succesiune de operatii care dezvaluie anumite aspecte ale realitatii si care ajuta la rezolvarea de probleme (Andrei Cosmovici-Psihologie generala)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*succesiune
Succesiune de strate corespunzand unei subdiviziuni a unui etaj geologic. Grup de arbori avand functiunea de a apara un arboret de patrunderea luminii. Etajul inferior al unui arboret. [Dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*subetaj
Succesiune de suverani care apartin aceleiasi familii; familie domnitoare. [Gen. / < fr. , it. , cf. gr. - dominatie].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*dinastie
Succesiune expresiva de sunete muzicale care alcatuiesc un cantec; compozitie muzicala, cantec. Secventa de sunete armonioase, cu sonoritate placuta; armonie, muzicalitate. [Gen. / fr. , it., lat. - cantec].(by 4W12S13e13r6g6i15o)*melodie
Succesor al unor predecesori ilustri (scriitori sau artisti), care imita fara spirit creator ideile si metodele acestora. /<lat. (by 9W10S3e3r11g12i12o)*epigon
Sucit, rasucit; cu trupul (sau cu o parte a trupului) rasucit, strambat. Nearmonios, necurgator; chinuit. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*contorsionat
suc laptos secretat de anumite plante. o ~ artificial = suspensie apoasa, stabila, din polimeri de tip vinilic, folosit in pictura. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*latex
sudare a unui material fara interventie speciala a cuiva. (< auto^1 sudare)(by 6W14S15e8r8g2i2o)*autosudare
Sudic. Caracteristic pentru popoarele din sud. // Cel care face parte din populatia unei tari sudice. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*meridional
Sudoare de culoare inchisa; bromhidroza. [< fr. , cf. gr. - negru, - sudoare].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*melanhidroza
Sudura foarte rezistenta facuta cu un aliaj sau cu un metal fuzibil. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*brazura
(Suferind) de cloroza; anemic, palid; lipsit de vigoare. Ingalbenit din cauza lipsei de clorofila. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*clorotic
(Suferind) de difterie. = boala contagioasa manifestata prin formarea unor false membrane in gat, pe laringe, pe bronhii, pe conjunctivele ochilor si in nari. [Cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*difteric
(Suferind) de fotofobie, care prezinta fotofobie; heliofob. [Cf. fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i15o)*fotofob
(Suferind) de heliofobie; fotofob. Care nu suporta lumina solara, care creste in regiuni umbrite. [Var. adj. / < ].(by 4W4S4e13r6g7i15o)*heliofob
(Suferind) de hipotensiune. // (Medicament) care determina scaderea tensiunii arteriale. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*hipotensiv
(Suferind) de miopie. (Om) marginit, fara perspectiva viitorului. [Pron. / cf. fr. , lat., gr. < gr. - a inchide, - ochi].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*miop
(Suferind) de misoginie, relativ la misoginie. (Barbat) care evita societatea, cercurile, compania femeilor. [Var. s.m. / < fr. , cf. gr. - a uri, - femeie].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*misogin
Suferind de mizantropie; om nesociabil, morocanos, posac, ursuz. [< fr. , cf. gr. - a uri, - om].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mizantrop
(Suferind) de monomanie; (persoana) stapanit(a) de o idee fixa; monomaniac. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*monoman
(Suferind) de obezitate; (om) foarte gras, diform. [< fr. , cf. lat. < - a manca].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*obez
(suferind) de o manie; (om) preocupat in mod exagerat de ceva; tipicar. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*maniac
(Suferind) de paranoia. = psihopatie la care predomina tendinta patologica spre formarea de idei dominante si prevalente, intretinute de emotii puternice; psihopatie paranoida; = psihoza care apare de obicei la indivizii cu tendinta spre supraaprecierea propriei persoane, neincredere, egocentrism sau la psihopatii paranoici. [Pron. / cf. germ. , fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*paranoic
(suferind) de paratifos; (despre microbi, bacili) care provoaca paratifosul. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*paratific
(Suferind) de pirofilie; care are atractie pentru foc. Care nu se altereaza in contact cu focul. [< it. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*pirofil
(suferind) de rahitism. (despre parti ale corpului) anormal dezvoltat, subtire. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*rahitic
(Suferind) de rinichi; renal. // (Medicament) folosit in bolile de rinichi. [Var. adj., s.m.f. / cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*nefritic
Suferind de zoofilie^1. (Despre plante) La care polenizarea se face prin intermediul animalelor. (din it. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*zoofil
Suferind de zoofobie. (Despre plante) Care prezinta unele adaptari (ghimpi, spini etc.) de aparare impotriva animalelor erbivore. (din fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*zoofob
Suferinta fizica; chin, cazna. Suferinta morala; chin. [Pl. / cf. fr. , it., lat. ].(by 2W2S10e11r11g4i5o)*tortura
Suferinta fizica sau morala grea; chin indelungat si dureros. /<lat. fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*calvar
Suferinta fizica sau/si morala foarte puternica; cazna; tortura. [Sil. ] /<lat. fr. (by 4W13S13e6r6g7i15o)*supliciu
Suferinta fizica sau/si morala foarte puternica; chin groaznic; cazna; supliciu. /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*tortura
Suferinta (morala sau fizica) insuportabila, foarte intensa; chin; tortura. /<turc. (by 8W2S2e10r10g11i4o)*schingi
Suferinta, tortura indurata de cineva pentru convingerile sale, pentru o credinta sau pentru o atitudine; martiraj. Suferinta morala intensa, mare si prelungita. [Pron. / < lat. , cf. fr. , ngr. , it. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*martiriu
= sufix cu ajutorul caruia se formeaza in unele limbi singularul din tema de plural, care la origine era un substantiv colectiv. [Cf. engl. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*singulativ
suflanta cu rotor de mare viteza de rotatie, actionata de o turbina cu vapori sau cu gaze. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*turbosuflanta
suf. (Med., biol.) "Conditie", "stare", "maladie cronica, afectiune neinflamatorie". (din fr. ; cf. gr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*oza
sufozie = antrenarea de material fin din fundatie prin infiltratii; proces de spalare si transportare a particulelor fine din rocile afanate sub actiunea circulatiei apelor subterane (DEX - sufuziune-geol)(by 6W14S15e8r8g1i2o)*sufozie
suf. "Referitor la..."; "cel (cea) care exercita o meserie, o functie", "care are calificare". (din fr. , cf. lat. = nume de agent)(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ar
suf. "Referitor la...", "propriu, specific (cuiva)"; "locuitor al, locuitoare a...". (din fr. , cf. lat. ) (by 12W5S5e14r14g7i8o)*ian
Sufuziune sanguina de forma unei mici pete rosietice in unele boli infectocontagioase. [< fr. , cf. it. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*petesie
sufuziune sangvina de forma unei mici pete purpurii, rotunde, in unele boli infectocontagioase. (< fr. )(by 4W13S13e6r15g15i8o)*petesie
Sugestie hipnotica facuta in timp ce bolnavul este sub influenta unui hipnagog. [< fr. , cf. gr. - narcotic, - somn].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*narcohipnoza
sugestie hipnotica in timp ce bolnavul este sub influenta unui hipnagog. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*narcohipnoza
Sugestie produsa prin interventia unei alte persoane. [Cf. fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*eterosugestie
Suierator, siflant. (si ) = consoana suieratoare sau siflanta. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*sibilant
Suierator; strident. (si ) = consoana pronuntata cu o usoara suieratura; sibilanta. [< fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i2o)*siflant
[SUING] 1. (box) lovitura data lateral prin pendularea bratului. 2. dans modern cu ritm si miscari repezi; melodia corespunzatoare. 3. (jaz) stil de interpretare caracterizat prin sincope, accente imperceptibile, ritm leganat etc. (< engl., fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*swing
Sula lunga folosita, mai ales, la confectionarea opincilor. /<ngr. ucr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*suvac
Sul de hartie pe care se rasuceste parul pentru a-l ondula. Sul de hartie pe care se infasoara ata de cusut; ata infasurata pe acest sul (impreuna cu sulul). Hartie unsa cu grasime in care se frige carnea sau pestele. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*papiota
sulfamida cu actiune bacteriostatica, folosit ca medicament antiinfectios. (< germ. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*sulfatiazol
Sulfat de fier de culoare verde, folosit in agricultura pentru combaterea daunatorilor si in industrie drept colorant. /cf. ung. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*chiclaz
Sulfat de fier hidratat, de culoare verde, folosit, mai ales, in industria colorantilor. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*melanterit
sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu si potasiu; piatra-acra. (< germ. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*alaun
Sulfat hidratat de calciu natural, intrebuintat la fabricarea ipsosului, in industria portelanului si in medicina. Ornamentatii arhitectonice; obiecte facute din acest material. [Var. s.n. / < germ. , fr. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*ghips
Sulfat hidratat natural de magneziu. [< fr. , germ. , cf. - naturalist german].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*kieserit
Sulfat hidratat natural de magneziu, utilizat la prepararea sarii amare. /< germ. , fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*kieserit
Sulfat natural de calciu, alb sau usor colorat, sticlos, intrebuintat la fabricarea cimenturilor, in industria chimica si a hartiei. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*anhidrit
sulfat natural hidratat de sodiu, folosit in industria chimica, a sticlei etc. (< engl. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*mirabilit
Sulfura a carei molecula contine patru atomi de sulf. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tetrasulfura
Sulfura a carei molecula cuprinde doi atomi de sulf si numai un singur atom de celalalt element. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*bisulfura
Sulfura de antimoniu, folosita de orientali pentru a sublinia stralucirea ochilor si a feri de oftalmii. [< fr. , cf. ar. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*kohol
Sulfura de fier asemanatoare cu pirita,utilizata la fabricarea acidului sulfuric.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*sulfura
Sulfura de plumb naturala, intrebuintata in special in radiofonie ca redresor la aparatele fara lampi, la prepararea unor vopsele etc. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g5i13o)*galena
Sulfura naturala de arsen, de culoare galbena, folosita in pictura; auripigment. [< fr. ].(by 3W3S11e12r12g5i5o)*orpiment
Sulfura naturala de arsen, de culoare galbena ; orpiment. [Pron. / < germ. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*auripigment
sulfura naturala de arsen, galbena, folosita in pictura; auripigment. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*orpiment
Sulfura naturala de arsen, utilizata in industria sticlei, la vopsirea unor materiale. [Sil. ] /<fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*realgar
Sulfura naturala de cupru si fier, de culoare galbena-verzuie. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*calcopirita
Sulfura naturala de cupru si fier. [< fr. , cf. gr. - arama, - pirita].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*calcopirita
Sulfura naturala de fier de culoare galbena-verzuie si cu luciu metalic. [< fr. , germ. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*marcasit
sulfura naturala de fier, galbena-verzuie si cu luciu metalic, in bijuterie. (< fr. , germ. )(by 14W8S8e1r1g10i3o)*marcasit
Sulfura naturala de mangan, care se prezinta ca o masa negricioasa si cu un luciu aproape metalic. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*alabandina
sulfura naturala de mangan, negricioasa, cu luciu metalic. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*alabandina
Sulfura naturala de mercur, de culoare rosie. Culoare rosie-inchisa. [< it. , cf. fr. ].(by 7W7S15e1r1g9i10o)*cinabru
sulfura naturala de plumb, minereu de plumb in radiotehnica, la prepararea unor vopsele etc. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*galena
Sulfura naturala de zinc. Deschidere a obiectivului; diafragma. [Pl. / < germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*blenda
Sulfura naturala de zinc. [Var. (dupa alte asurse) , pron. / cf. germ. , fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*wurzit
Sulfura rosie de mercur pulverizata, folosita in pictura de ulei drept culoare rosu-intens. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S14e7r7g15i1o)*vermillon
Sulita cu un stegulet in varf, pe care toreadorii o infig in ceafa taurilor in luptele cu acestia pentru a-i intarata. [Cf. fr. , sp. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*banderila
sulita mica cu un stegulet in varf, pe care toreadorii o infig in ceafa taurilor. (< fr. , sp. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*banderila
Sulita mica, ornata cu bande multicolore, pe care toreadorul o infige in grumazul taurului pentru a-l atata. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*banderila
Sulita scurta de lemn, armata cu un varf de otel pentru impuns sau aruncat, folosita in evul mediu. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*darda
Sul mic de hartie, de piele sau de alt material, cu care se potrivesc umbrele la un desen executat in creion, in carbune sau in pastel. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*estompa
Suma acordata pe timp de o zi unei persoane care pleaca in deplasare, pentru acoperirea cheltuielilor facute. Plata unui angajat cu ziua. [< lat. ].(by 4W4S4e13r13g6i7o)*diurna
Suma consecintelor etice ale actiunilor bune sau rele ale unei persoane care determina avatariile reincarnarilor. Fatalitate, destin. [< fr., engl., it. < sanscr. - opera, actiune].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*karma
Suma de bani acordata (de stat) unui asezamant sau unei organizatii cu titlu de ajutor; ajutor banesc; donatie; subventie. [Sil. ] /<fr. lat. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*subsidiu
suma de bani acordata pentru un anumit program sau proiect in diverse domenii de activitate. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*grant
suma de bani care, intr-un partaj sau intr-un schimb, compenseaza diferenta de valoare a partii cuvenite din mostenire sau a bunurilor schimbate. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*sulta
Suma de bani care, intr-un partaj sau intr-un schimb, compenseaza diferenta de valoare a partii din mostenire cuvenite sau a bunurilor schimbate. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sulta
Suma de bani care se acorda cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli exceptionale; suma acordata cuiva pentru o munca exceptionala sau pentru a face fata anumitor cheltuieli. Despagubire pentru un prejudiciu, pentru o paguba suferita. Suma platita salariatilor pe timpul concediului sau al unei deplasari. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*indemnizatie
suma de bani care se acorda (lunar) celor care au iesit din productie pentru limita de varsta sau pentru invaliditate, precum si urmasilor acestora, in cazurile prevazute de lege. ~ alimentara (sau de intretinere) = suma de bani, lunara, pe care o persoana trebuie sa o plateasca altei persoane in cuantumul si pe durata de timp stabilita de o instanta judecatoreasca. (< rus. )(by 7W7S15e1r9g9i10o)*pensie
Suma de bani care se acorda (lunar) persoanelor care au iesit din productie pentru limita de varsta sau sunt ori au devenit inapte de a munci. Suma de bani acordata anual de stat, de o institutie etc. cuiva, ca recompensa pentru merite sau servicii speciale. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*pensie
Suma de bani cheltuita pentru cumpararea, producerea, extragerea unui produs sau pentru prestarea unui serviciu. totalitate a cheltuielilor facute pentru producerea si desfacerea unui produs. /v.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*cost
Suma de bani data cuiva, peste plata cuvenita, pentru un serviciu personal. /<turc. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*bacsis
suma de bani din partea de castig oferita de jucatorii de carti pentru acoperirea anumitor cheltuieli; farfurioara in care se strange suma. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*caniota
Suma de bani, impozit perceput pentru anumite marfuri, la incheierea unor contracte etc. Suma de bani platita unei institutii in schimbul unor servicii sau pentru dobandirea anumitor drepturi. [< fr. , cf. gr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*taxa
Suma de bani in monede sau in bancnote; bani gheata; bani pesin; bani lichizi. (a plati) in bani lichizi. /<fr. lat. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*numerar
Suma de bani in monede sau in hartie-moneda; bani lichizi. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*numerar
Suma de bani obtinuta din partea de castig oferita de jucatorii de carti pentru acoperirea anumitor cheltuieli; farfurioara, obiect in care se strange aceasta suma. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*caniota
Suma de bani pe care o pune fiecare participant la un joc de noroc si care revine castigatorului. Fapt scontat. [< fr. < - a pune].(by 5W14S14e14r7g8i1o)*miza
suma de bani perceputa pentru anumite marfuri, la incheierea unor contracte, in schimbul unor servicii sau pentru dobandirea anumitor drepturi. o ~ de valoare adaugata = impozit general de consum care se percepe doar asupra valorii nou adaugate. (< fr. )(by 12W5S5e14r7g8i1o)*taxa
suma de bani platita anual de catre debitor, pentru rambursarea unei sume imprumutate. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*anuitate
Suma de bani, platita cuiva de catre intreprinderea sau institutia unde lucreaza, pentru acoperirea cheltuielilor zilnice, facute in interes de serviciu intr-o deplasare (delegatie) in alta localitate. [Sil. ] /<fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*diurna
Suma de bani platita sau incasata anticipat (cu garantie); avans. /<it. , fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*acont
Suma de bani sau obiecte prin care cineva garanteaza indeplinirea unei obligatii; garantie. Suma de bani depusa pentru lasarea in libertate a infractorului pe timpul procesului penal. [Pron. / cf. fr. , lat. - precautie].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cautiune
suma de bani sau obiecte prin care cineva garanteaza indeplinirea unei obligatii; garantie. suma de bani depusa pentru lasarea in libertate a unui infractor pe timpul procesului penal. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*cautiune
suma fixa stabilita in functie de venit pe care o platesc periodic membrii unei organizatii, asociatii etc.; contributie baneasca la o cheltuiala comuna. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*cotizatie
Suma forfetara, globala. Expresie di ce in ce mai des folosita si im limba romana.(by 6W6S14e15r15g8i8o)*suma
Suma in bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva in schimbul unui serviciu. (ilegal); mita. /<germ. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*spert
suma la care se ridica partea fiecaruia dintr-un intreg; cota. o ~ disponibila = parte din avere de care se poate dispune in viata sau prin testament, libera de orice obligatii legale de mostenire. (< fr. )(by 2W10S11e11r4g4i13o)*cotitate
Suma la care se ridica partea fiecaruia dintr-un intreg; cota. = parte din avere de care se poate dispune in viata sau prin testament, libera de orice obligatii legale de mostenire. [Cf. fr. < lat. - cat]. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*cotitate
Suma lungimilor laturilor unei figuri geometrice plane. Contur, linie marginala, limita a unei zone dintr-un teren, dintr-un cartier etc. Sfera, cuprins, domeniu. Instrument pentru masurarea campului vizual. [Cf. fr. lat., gr. < gr. - imprejur, - masura].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*perimetru
s. umanitate, (pop. si fam.) suflet, (inv.) omenire. $(Om lipsit de ....)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*omenie
Suma obtinuta la jocul de carti din mizele adunate in cadrul unui tur. /<fr. (by 11W4S4e5r13g13i6o)*pot
Suma oferita pentru un serviciu prestat de o persoana cu profesiunea libera (avocat, medic etc.). // V. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*onorariu
Suma pe care o plateste periodic membrii unei organizatii, ai unei asociatii etc. (in functie de veniturile pe care le au); contributie baneasca la o cheltuiala comuna. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cotizatie
Suma platita pentru folosirea unui lucru inchiriat (locuinta, obiecte etc.). [Art. G.-D. ; Sil] /<bulg., sb. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*chirie
suma rezultata din mizele stranse intr-un tur al unui joc de carti. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pot
Suma sau lucru imprumutat, de imprumut. Cont asupra a ceea ce s-a imprumutat sau s-a furnizat cuiva; evidenta contabila a acestui cont. [Pl. / < it. , fr. , cf. lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*debit
suma unor aptitudini remarcabile, immascute de cele mai multe ori pentru o anumita activitate(by 8W2S2e10r11g4i4o)*suma
Suma varsata in fiecare an pentru a lichida treptat o datorie. [Sil. ] /<fr. , lat. , ...(by 12W12S6e6r14g14i8o)*anuitate
s. umblare, umblat, umblet. $(Dupa multa ..., a reusit.)alergatura$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*umblatura
s. umflatura, (pop.) bolfa, galma, (reg.) bubalca, modalca, modovalca, momealca, tragan, valca, (Mold.) bosoalca. $(O ... la gat.)$(by 2W3S3e11r12g5i5o)*galca
Sunca speciala, preparata din carne grasa si afumata. [Pron. / < engl. ].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*bacon
Sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. [< it. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*vocala
sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol; semn grafic, litera reprezentand un asemenea sunet. (< lat. , germ. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*vocala
(Sunet) articulat in partea posterioara a valului palatului. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*postpalatal
(sunet) articulat in partea posterioara a valului palatului; velar. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*postpalatal
sunet ascutit, tarait produs de unele insecte, mai ales pentru ca unul dintre cele doua sexe sa-l cheme pe celalalt. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*stridulatie
Sunet aspru, ascutit. Respiratie suieratoare. [< fr. , cf. lat. - suierat].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*stridor
sunet aspru, ascutit. respiratie suieratoare produsa de o deformatie congenitala a laringelui. (< lat., fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*stridor
Sunet caracteristic pe care il produc unele pasari (in special gainile). /Onomat.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*carcait
Sunet caracteristic produs de zurgalai sau de ciocnirea unor obiecte de sticla. /Din + suf. $...et$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*clinchet
Sunet care provine din reducerea unui diftong. [< fr. , cf. gr. - unic, - sunet].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*monoftong
Sunet cu o frecventa mai mica decat frecventele auditive, neputand fi deci auzit cu urechea. [< + , dupa fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*infrasunet
sunet cu o frecventa mai mica decat frecventele auditive, neputand fi deci perceput de urechea omului. (dupa fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*infrasunet
sunet din registrul cel mai acut al vocii barbatesti; voce de cap. o in ~ = cu voce ascutita. (< it. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*falset
Sunet din registrul cel mai acut (de cap), produs prin vibratia partiala a coardelor vocale. = cu voce ascutita. [Pl. / < it. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*falset
sunet format in special din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea sau stramtarea acestuia; consonanta. (< fr. , lat. )(by 5W5S6e14r14g8i8o)*consoana
Sunet format in special din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea sau stramtarea acestuia; consonanta; semn grafic, litera care reprezinta un asemenea sunet. [< lat. , cf. fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*consoana
Sunet infundat si prelung produs in urma unor dureri chinuitoare. /<lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*geamat
(Sunet) la a carui articulare participa buzele si dintii. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*labiodental
Sunet nearticulat care exprima un dor, o suferinta; oftat; geamat. /<ngr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*aht
(Sunet) oral, central, rezonator, al carui tip reprezentativ este vocala. [Pron. / cf. engl. ].(by 2W2S11e11r11g5i5o)*vocoid
Sunet plin de jale; vaiet; vaicareala; tanguire. [G.-D. ] /a + suf.$ ...tura$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vaitatura
sunet prin apasarea pe coarda cu degetul mare in pozitiile inalte, la violoncel si contrabas. (< germ. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*daumen
(Sunet) pronuntat cu ajutorul buzelor si al partii posterioare a valului palatului. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*labiovelar
Sunet (repetat) produs de un clopot la o miscare brusca; danganit. / + suf. $...at$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*dangat
Sunet sau amestec de sunete puternice, nearmonioase, receptionate ca ceva neplacut, suparator. a face valva; a starni interesul. /< sb. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*zgomot
Sunet sau imbinare de sunete care se adauga la radacina unui cuvant, creandu-se astfel noi cuvinte, sensuri sau valori gramaticale. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i10o)*sufix
Sunet scurt si adanc produs in urma unui efort fizic depus sau a unei dureri neasteptate. /suf.$ ...et$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*icnet
s. unitate, (astazi rar) asezamant, (inv.) stabiliment, tocmeala. $(... publica.)$(by 6W14S14e7r8g1i1o)*institutie
sunt acele gene care in stare homozigota determina moartea individului respectiv inainte de maturitatea sexuala(by 1W1S9e10r10g3i4o)*geneletale
Sunt cuvinte care se pronunta la fel dar se scriu diferit si au inteles diferit.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*sunt
: sunt placi si piese de colt modelate in tipare de ipsos, destinate constructiei sobelor de teracota. Se ard ca biscuit si dupa racire se glazureaza si se ard din nou. De cele mai multe ori se angobeaza. Dimensiuni: 23 x 25 cm, elementele de colt au o fata de 23x25 cm si una de 11,5 x 25 cm. Se fabrica si cahle pentru elemente de soclu, de cornisa, ornamente etc.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cahladeteracotapentrusobe
Sunt verbele care au inteles numai cu ajutorul unui nume predicativ. Ele sunt: a fi, a deveni, a iesi, a ajunge, a ramane, a parea, a insemna, a constitui, a repreyenta, a se numi, a se chema, a se naste, a se face, a se preface.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sunt
supa, bulion concentrat prin fierberea inceata si indelungata a carnii, pentru a-i extrage toate sucurile. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*consomme
Supa care se prepara prin fierberea inceata si indelungata a carnii de vita.. /Cuv. fr(by 3W12S12e5r6g6i14o)*consomme
Supa care se prepara prin fierberea inceata si indelungata a carnii, pentru a-i extrage toate sucurile. [Pl. / < fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*consome
Supa de carne fiarta fara zarzavaturi. Lichid obtinut prin fierberea carnii si folosit ca mediu de cultura pentru microorganisme. Pasta sau zeama de patlagele rosii fierte. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*bulion
Supa falsa preparata dintr-o fiertura de paine, unt si lapte. [Pl. / < fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*panada
superficieri, s.m. Persoana care isi exercita dreptul de superficie. Din fr. superficie(by 9W9S2e3r11g11i5o)*superficieri
Superioara a unei manastiri catolice de calugarite. [< it. , cf. lat. ]. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*abatesa
superior al unei manastiri sau congregatii de calugari catolici. (< lat. , germ. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prior
Superior ca greutate, ca importanta; precumpanitor. [Var. adj. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*preponderent
superior ca pondere, ca importanta etc.; precumpanitor, predominant. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*preponderent
"superior", "excesiv", "deasupra, peste, care se adauga", "extraordinar", "superlativ". (< fr. , supra-, cf. , supra)(by 9W3S3e11r12g5i5o)*super
superioritate ca greutate, influenta, importanta etc.; predominanta. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*preponderenta
superior pragului constiintei. o stimul ~ = excitatie capabila de a provoca o senzatie. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*supraliminar
Superiorul (staretul - cum se spune in limbajul folosit de Biserica Ortodoxa) unui Convent (manastiri) franciscan.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*superiorul
SUPERSTITIE, sa crezi in insinuarile si in vicleniile vrajmasului spetei omenesti; aceasta notiune cuprinde deci toate invocatiile, cantecele, exorcismele, toate incalcarile vrajitoresti, pacatele, delictele.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*superstitie
Supiera de pamant ars. Vas de pamant pentru incoltirea semintelor in floricultura. Vas de pamant in care se fierbe sau se pastreaza carnea. [Cf. fr. , it. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*terina
supiera de pamant ars. vas de pamant pentru incoltirea semintelor in floricultura. vas de pamant sau smaltuit in care se fierb, se coc sau se pastreaza alimente. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*terina
Suplement nu este tot una cu supliment. Suplent este restul pana la 180?, specific numai geometriei. Unghiuri suplementare = doua unghiuri pentru care suma masurilor lor este 180?, nici mai mult nici mai putin.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*suplement
suport aruncator al unei arme de foc (tun, mitraliera, aruncator). (dupa rus. , germ. , fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*afet
Suport asezat sub ferestre sau la balcoane, in care se pun ghivece sau pamant pentru flori. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*jardiniera
Suport care poarta sporangele. [Pron. / < fr. , cf. sporange, gr. - care poarta].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sporangiofor
Suport care sustine manuscrisul in fata culegatorului tipograf. [< + , dupa fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*portmanuscris
Suport compartimentat de care se reazema anumite obiecte (arme, schiuri, biciclete etc.). [Pl. si ] /<it. , germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*rastel
suport compartimentat pe care se reazema arme, schiuri, biciclete etc. (< it. , germ. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*rastel
Suport de forma cilindrica, cu toarta, lucrat in filigran, in care se asaza paharul sau ceasca de cafea sau de ceai, ca sa nu friga degetele. /<turc. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*zarf
suport de hartie sau de carton pe care se asaza zatul tipografic spre a fi transportat. (dupa fr. )(by 10W10S3e4r12g12i12o)*portpagina
Suport de lemn fixat aproape de baza catargului pe care se leaga marginea de jos a velei; bum. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*ghiu
Suport de lemn pe care isi fixeaza pictorii panza sau cartonul cand picteaza. [Pl. / < fr. ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*sevalet
suport de lemn pe care pictorii isi fixeaza panza sau cartonul cand picteaza. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sevalet
Suport de lemn sau de metal, fixat de perete sau mobil, prevazut cu carlige sau cu brate, pe care se atarna obiectele de imbracaminte. [Sil. ] /+ suf. $...er$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*cuier
Suport (de piatra, de metal sau de lemn) care serveste ca baza de sustinere sau de fixare pentru un monument, o masina sau un aparat. /<germ. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*postament
Suport frumos ornamentat cu mai multe brate pentru lumanari sau becuri electrice, care se atarna de tavan; candelabru; policandru. [Sil. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*lustra
Suport frumos ornamentat cu mai multe brate pentru lumanari sau becuri electrice, care se atarna de tavan; lustra; candelabru. /<ngr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*policandru
Suport frumos ornamentat, cu mai multe brate pentru lumanari sau becuri electrice, suspendat de plafon; lustra; policandru. /<fr. lat.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*candelabru
Suport mic, iesit in afara bordului unei nave, care serveste la sustinerea ancorei. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*capon
suport mic, iesit in afara bordului unei nave, la sustinerea ancorei. (< fr. , it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*capon
Suport montat pe o nava, de care se leaga, in general, paramele simple. Cilindru metalic scurt din mecanismul de distributie cu supape al unei masini, care are rolul de a impiedica uzura tijei supapei. Piesa folosita la imbinarea a doua piese, care are rolul de a mari suprafata de transmitere a fortelor. Opritor pe care se asaza colivia in statie la rampa si care se indeparteaza in timpul mersului coliviei. [< fr. ]. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*tachet
Suport montat pe un vehicul care sustine felinarele de semnalizare. [< + ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*portsemnal
Suport pe care pictorii fixeaza cartonul sau panza in timpul lucrului. [Pl. si ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*sevalet
Suport pe care se fixeaza teava la unele arme de foc (tun, aruncatoare de mine etc.). /<germ., fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*afet
Suport pe care se reazema arme, schiuri etc. [Pl. / < it. , germ. cf. lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rastel
Suport pentru bobinele de cablu telefonic de campanie. [Dupa fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*portbobina
Suport pentru craniu, folosit la orizontalizarea craniului, pentru masurarea si desenarea lui. [Pl. / < fr. ]. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*craniostat
suport pentru lumanari sau becuri, suspendat pe tavan. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*candelabru
Suport pentru lumanari sau pentru becuri, care se atarna in special de tavan. [< fr. , cf. lat. - sfesnic].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*candelabru
suport pentru manuscrisul in fata culegatorului tipograf; tenaclu (< port^1 manuscris)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*portmanuscris
Suport pentru sfesnice sub forma de masuta speciala. /+ suf. $...ar$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sfesnicar
suport pe un vehicul care sustine felinarele de semnalizare. (< port^1 semnal)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*portsemnal
Suport, picior de sustinere pentru o statuie, o coloana etc. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*piedestal
Suport semirigid transparent, confectionat din material sintetic neinflamabil, pe care se afla o emulsie fotosensibila. [< germ. ]. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*planfilm
suport semirigid transparent, din material sintetic neinflamabil, pe care se afla o emulsie fotosensibila. (< germ. , fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*planfilm
Suport situat in afara bordului unei nave, care serveste la sustinerea ancorei. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*capon
Suport vertical cu picioare, care sustine una sau mai multe lampi. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*lampadar
Suport vertical pe care sunt montate una sau mai multe lampi. /<fr. , it. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*lampadar
Supraabundenta inutila a expresiilor, a cuvintelor sau a imaginilor in formularea unei idei. V. Surplus de comunicare menit sa asigure exactitatea transmiterii unui mesaj. Exces de semnale pentru transmiterea unei anumite cantitati de informatie. [Var. s.f. / < engl. , fr. , cf. lat. - revarsare, abundenta].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*redundanta
supraclasa a artropodelor, animale prevazute cu antene: insecte, miriapode si crustacee. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*antenate
supraclasa de artropode cu respiratie branhiala, din clasa crustaceelor. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*branhiate
suprafamilie de hominieni: hilobatidele, pongidele si hominizii. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*hominoide
Suprafata (alba) pe care se proiecteaza imaginile cu un aparat de proiectie; cinematograf. = televizor; televiziune. Perete, invelis de protectie facut impotriva unor actiuni fizice. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S8e1r2g10i10o)*ecran
Suprafata ale carei puncte sunt egal departate de un punct dat, numit centru; corp geometric marginit de o astfel de suprafata. Obiect avand aceasta forma; glob. Regiune cereasca unde se misca astrii; bolta cereasca. Domeniu, cuprins, limite. = intindere, teritoriu, mediu etc. in cuprinsul caruia se exercita influenta cuiva sau a ceva. Mediu (social). Totalitatea obiectelor sau indivizilor la care se refera caracterele esentiale ale unei notiuni. [Pl. / cf. lat. , gr. , fr. , it. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sfera
Suprafata (aproape) plana pe varful unui deal sau al unui munte. [G.-D. ] /<bulg. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*padina
Suprafata; arie. = drept de proprietate care se margineste numai la suprafata solului si la ceea ce este deasupra lui. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*superficie
Suprafata calcaroasa pe care s-a format o retea deasa de lapiezuri; camp de lapiezuri. [Pron. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*lapiaz
Suprafata care separa doua medii transparente cu indici de refractie diferiti. Dispozitiv sau instrument care determina linia de vizare catre un punct anumit. [< fr. , cf. gr. - oglinda].(by 8W2S10e10r4g4i12o)*dioptru
Suprafata (circulara) al carei contur este impartit in parti egale si pe care se citeste deplasarea unui ac indicator. = suprafata plana, avand in mijloc un bat a carui umbra indica orele. Fiecare dintre unghiurile drepte formate din intretaierea a doua drepte perpendiculare. Arc (sau sector) reprezentand un sfert de cerc. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*cadran
suprafata de apa amenajata cu instalatiile necesare decolarii si amerizarii hidroavioanelor. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*hidroscala
Suprafata de apa destinata decolarii si amerizarii hidroavioanelor si pe care se afla instalatiile necesare manevrarii, adapostirii si intretinerii acestora. [< + ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*hidroscala
suprafata de aterizare special amenajata la mari inaltimi montane, in vederea practicarii sporturilor de iarna. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*altiport
suprafata de eroziune usor inclinata, acoperita cu pietrisuri de cuart; glacis. (< sp. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rana
Suprafata de indintare in interiorul unei roci omogene sau la limita dintre doua strate. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*stilolit
Suprafata de pamant special necultivat un timp indelungat; parloaga. a destelini. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*telina
Suprafata de rotatie generata de o traiectorie care se roteste in jurul asimptotei ei. [< + , dupa germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pseudosfera
suprafata descrisa de o parabola^2 care se deplaseaza astfel incat planul ei ramane paralel cu el insusi, iar varful descrie o parabola fixa. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*paraboloid
suprafata de separatie din interiorul unei roci omogene sau la limita dintre doua straturi. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i6o)*stilotit
suprafata de teren cultivata cu o planta ori cu un grup de plante care se schimba anual, prin rotatie, in cadrul unui asolament. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*sola
Suprafata de teren intr-un parc sau intr-o gradina, semanata cu iarba deasa si scurta. Parte a unui teren sportiv situata la extremitatile terenului si destinata spectatorilor. [< fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*peluza
Suprafata de teren plana sau usor ondulata, care se formeaza in urma eroziunii si transformarii materialului dintr-o regiune. /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*peneplena
Suprafata de teren plantata, de obicei, cu varza. [G.-D. ] /v+ suf. $...arie$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*varzarie
Suprafata din scoarta Pamantului mai mica decat un continent, marginita din toate partile de apa. = formatie compacta de radacini si ramuri rupte, care pluteste pe un curs de apa; plaur. Spatiu verde in mijlocul unei strazi; refugiu. [< lat. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*insula
suprafata dintilor mamiferelor, al carei aspect este adesea caracteristic animalului. (< lat. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*tabula
Suprafata exterioara a unui arc sau a unei bolti. Fata de deasupra a unei aripi. Fata convexa a unei palete de turbina sau de pompa. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*extrados
Suprafata formata pe marginile taiate ale unei carti. Stanta. Marginea libera a talpii la incaltaminte. Jumatate dintr-o halba de bere. [< germ. ].(by 11W11S4e5r5g13i14o)*snit
Suprafata formata prin miscarea unei parabole care se deplaseaza in asa fel, incat planul ei ramane mereu paralel cu el insusi, iar varful descrie o alta parabola situata intr-un plan perpendicular. /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*paraboloid
Suprafata generata prin rotirea unui trapez in jurul unei axe din planul ei. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*trapezoid
Suprafata inchisa ale carei sectiuni plane sunt elipse si care poseda trei plane de simetrie, perpendiculare doua cate doua. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*elipsoid
Suprafata inclinata, panta care margineste lateral un rambleu sau un debleu. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*taluz
Suprafata inelara pe piele care difera prin culoare de cea a tegumentelor din jur /<fr. , lat. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*areola
Suprafata interioara, concava a unui arc sau a unei bolti. Fata inferioara a unei scari, a unui planseu etc. Suprafata inferioara a unei aripi. Linia inferioara a conturului unui profil aerodinamic. [< fr. , it. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*intrados
suprafata laterala inclinata a unui rambleu sau debleu; teren in panta. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*taluz
Suprafata libera, curba, a unui lichid intr-un tub (capilar). Lentila convexa pe o parte si concava pe cealalta parte. Cartilaj in forma de lentila sau de inel, care se afla la diferite articulatii ale corpului. [< fr. , lat. , cf. gr. - luna noua].(by 3W12S12e6r6g14i14o)*menisc
suprafata limitata de izoseiste de intensitate maximala, in timpul unei miscari tectonice. (< pleisto seista)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pleistoseista
Suprafata (mare) de teren cultivata cu aceeasi specie de plante agricole. [Art. G.-D. ] /<turc. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*tarla
Suprafata neteda acoperita cu pietrisuri din desertul Saharei. [< fr. < cuv. arab].(by 7W15S15e8r9g9i2o)*reg
Suprafata neteda fara ridicaturi (ca a unui lichid in repaus). /<fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*plan
Suprafata neteda, plana, fara ridicaturi. Suprafata care contine toate dreptele care trec printr-un punct fix si intersecteaza o dreapta. Suprafata care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta. Desen tehnic care reprezinta grafic o suprafata de teren, o constructie, o masina etc. Parte a unei suprafete in raport cu departarea de ochiul observatorului si cu reprezentarea ei intr-o pictura, intr-un tablou etc. Fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeasi actiune sau acelasi subiect, luate sub acelasi unghi de vedere si intr-un cadru constant. Mod de incadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. Suprafata de sustinere in aer a unei aeronave; aripa. Fel cum sunt asezate, dispuse partile unei opere stiintifice, literare etc. in momentul cand au fost coordonate intre ele; proiect, alcatuire; proiect pentru o actiune care urmeaza sa fie indeplinita. Proiect elaborat cu anticipare, cuprinzand o suita ordonata de operatii destinate sa duca la atingerea unui scop; program de lucru. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W13S13e7r7g7i15o)*plan
Suprafata optica care separa doua medii transparente inegal refractare. [Sil. ] /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*dioptru
Suprafata (orizontala) care formeaza partea superioara a unei incaperi; plafon; pod; tavan. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<turc. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*bagdadie
Suprafata paroasa; perii care acopera o astfel de suprafata. Excrescenta, incretitura marunta pe suprafata anumitor organe sau parti ale corpului. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*vilozitate
Suprafata plana sau usor ondulata, care rezulta din eroziunea fluviala a unui teren muntos. [< fr. < lat. - aproape, fr. - campie].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*peneplena
suprafata plana sau usor ondulata din eroziunea fluviala a unui teren muntos. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*peneplena
suprafata plana situata pe un versant intre doua suprafete inclinate. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*replat
Suprafata plata, planseu mobil sau fix (la un vehicul, la un vagon etc.). Parte a unui tramvai, a unui autobuz etc. pe unde urca sau coboara calatorii. Vagon, (auto)camion care are o suprafata plata, deschisa pentru transport. Parte a unei cladiri, formata dintr-o suprafata orizontala plana. Rampa pentru incarcarea si descarcarea vagoanelor. Portiune mai rigida si mai solida a scoartei terestre. = marginea submersa a continentelor, care se inclina usor de la tarm spre povarnisul continental. Loc ses (pe un deal, pe un munte). Program, expunere de principii ale unui partid politic, ale unei grupari oarecare, baza teoretica. [< fr. , cf. germ. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*platforma
Suprafata reprezentata de o ecuatie de gradul al doilea. [Var. s.f. / < fr. ]. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*cvadrica
... Suprafata rezultata din miscarea unei hiperbole in jurul uneia dintre axele sale. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*hiperboloid
suprafata rezultata din revolutia unei hiperbole (2) in jurul uneia dintre axele sale. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*hiperboloid
Suprafata rezultata din revolutia unei hiperbole in jurul uneia dintre axele sale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - hiperbola, - forma].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*hiperboloid
Suprafata rezultata prin miscarea unei parabole care se deplaseaza astfel incat planul ei sa fie mereu paralel cu el insusi, iar varful sa ramana mereu pe alta parabola situata intr-un plan perpendicular. [Pron. / < fr. , cf. gr. - parabola, - forma].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*paraboloid
Suprafata rezultata prin rotirea unei |curbe|curba| in jurul unei axe din planul ei si care nu taie curba. Curba paralela asociata unei elipse. Tor^1 [in DN]. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*toroida
Suprafata stralucitoare a unor obiecte; suprafata foarte neteda; lustru. a face sa straluceasca parchetul. /v. (by 14W14S7e8r8g1i1o)*luciu
Suprafata terestra ocupata de plante. [Pron. , pl. / cf. gr. - planta, - pamant, - sfera].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fitogeosfera
Suprafata, teritoriu limitat de o anumita raza in raport cu un centru. Unitate teritorial-administrativa in care se imparte o regiune, un district sau un oras mare in unele tari. Fasie de teren pe care actioneaza o unitate militara in aparare. Sectie a unui magazin unde se gasesc marfuri de acelasi fel. [Pron. , pl. / < fr. , rus. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*raion
Suprafata vasta de pamant limitata total sau partial de mari sau de oceane. /<fr. lat.$ continens, ...ntis$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*continent
suprafata verticala care formeaza partea din fata a unei trepte, la o scara. (< contra^1 treapta)(by 3W4S12e12r6g6i14o)*contratreapta
Suprafata verticala care formeaza partea din fata a unei trepte, la o scara. [< + ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*contratreapta
Supralicitare; licitatie care are loc in urma altei licitatii pentru acelasi obiect. Promisiune care intrece alta promisiune facuta de altcineva. [Gen. / < + , dupa fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*supralicitatie
Supranatural, minunat. Care face minuni. Uimitor, uluitor, extraordinar. // Toate elementele supranaturale care intervin in basme; supranatural. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*miraculos
Supranume dat de greci lui Hermes, care insemna "de trei ori mare". // De trei ori mare. [< fr. , gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*trismegist
Supranume dat zeului Pan si satirilor, datorita presupusului lor picior de tap. [< fr. , cf. gr. - tap, - zeu la greci].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*egipan
supranume dat zeului Pan si satirilor, datorita presupusului lor picior de tap. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*egipan
Supranume, porecla purtata de romani in urma unor fapte deosebite. [< lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*agnomen
supraordin de mamifere erbivore sau omnivore care au ultima falanga acoperita de o unghie protectoare; copitate. (< lat. , dupa fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ungulate
supraordrin de pasari inotatoare cu picioarele palmate (2). (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*palmipede
suprapunere a doua sau a mai multor masuri diferite in poezie sau muzica. (< it. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*polimetrie
suprapunere a doua sau mai multe imagini pe aceeasi pelicula, pentru anumite efecte. (dupa fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*supraimpresiune
Suprapunere a doua sau mai multe imagini pe un film, pe o pelicula pentru a obtine anumite efecte. [Pron. , var. s.f. / < + , dupa fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*supraimpresiune
suprapunere de linii melodice cu structuri ritmice diferite, care evolueaza simultan. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*poliritmie
Suprapunere de linii melodice cu structuri ritmice diferite care evolueaza simultan. [Gen. / < fr. , cf. gr. - numeros, - ritm].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*poliritmie
Suprapunere partiala, imbucare (in genul tiglelor, sindrilelor, solzilor de peste). [Cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*imbricare
SUPRAREALISM, s.m. Miscare literara si artistica aparuta in Franta la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, care s-a opus tuturor formelor ordinii si conventiei logice, morale si sociale si care a oferit in schimb valorile visului, ale instinctului, ale dorintei si revoltei, in expresia ,,functionarea reala a gindirii"(Le Petit Larousse)(by 5W14S14e14r8g8i1o)*suprarealism
suprastructura care ocupa o parte din latimea unei nave si unde sunt amenajate incaperi pentru echipaj si pentru navigatie. punte care ocupa partial latimea navei. (< fr. , engl. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ruf
suprastructura la pupa unei nave, cu inaltimea mai mica decat duneta. (< semi duneta)(by 3W11S12e5r5g13i14o)*semiduneta
supraveghetor al unui port in provinciile orientale ale Imperiului Roman. (< lat. , gr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*limenarh
Supraveghetor al unui port in provinciile orientale ale Imperiului roman. [< lat. , gr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*limenarh
supravietuitor al bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nahasaki. (< engl. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*hibakusha
Suprem, absolut, care este in cel mai inalt grad. Care se afla deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care detine autoritatea suprema. // Monarh, rege, imparat. Cel care poate dispune liber de soarta si de actiunile sale. [Cf. fr. , lat.t. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*suveran
suprimare a radicalului benzoil dintr-un compus organic. (dupa fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*debenzoilare
Suprimare a unei silabe prin disimilare totala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - o data, - vorbire].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*haplologie
Suprimare a unui sunet sau a unui grup de sunete la inceputul unui cuvant. /<fr. , lat. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*afereza
suprimare a vocalei finale a unui cuvant cand cuvantul urmator incepe tot cu o vocala. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*eliziune
Suprimare a vocalei finale a unui cuvant cand cuvantul urmator incepe tot cu o vocala. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*eliziune
Suprimare chirurgicala a mobilitatii unei articulatii. [< fr. , cf. gr. - articulatie, - legatura].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*artrodeza
Suprimare subita a functiilor unui organ, a miscarii si a sensibilitatii, cauzata de o hemoragie cerebrala sau de astuparea unui vas capilar, fara ca respiratia si circulatia sa fie intrerupte. [Gen. / < fr. , cf. lat., gr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*apoplexie
Suprimare temporara a sensibilitatii corpului cu ajutorul unor substante. [G.-D. ] /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*anestezie
supunerea pieselor din beton la actiunea aburilor supraincalziti, la temperaturi si presiuni ridicate, in etuve sau autoclave(by 4W12S13e6r6g15i15o)*supunerea
supuratie osoasa a periostului cu invadarea inflamatorie a tesuturilor invecinate. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*osteoflegmon
Supus dominatiei altuia; asupra caruia se exercita o relatie de dominanta. [Cf. it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*dominat
Supus unor conditii; care cuprinde o conditie. = excitant care, sincronizat in mai multe repetitii cu un reflex innascut, sfarseste prin a produce singur un efect identic cu cel al acestui reflex; (si ) = propozitie circumstantiala care exprima conditia realizarii actiunii din propozitia regenta; = conjunctie care introduce o propozitie conditionala; (si ) = mod al verbului care exprima o actiune a carei realizare depinde de indeplinirea unei conditii. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*conditional
supus unor conditii; care cuprinde o conditie. o stimul ~ = stimul care declanseaza un reflex conditionat; propozitie ~a (si s. f.) = propozitie circumstantiala care exprima o conditie, o ipoteza de a carei indeplinire depinde realizarea actiunii din regenta; conjunctie ~a = conjunctie care introduce o propozitie conditionala; mod ~ (si s. n.) = mod al verbului care exprima o actiune a carei realizare depinde de indeplinirea unei conditii. (< fr. )(by 2W11S11e11r4g5i13o)*conditional
s. urat, (rar) anosteala, (pop si fam.) lehamite, (reg.) zalezeala, (inv. si fam.) plictis, sastisire, (inv.) plicsis, stenahorie. $(Simtea o ... de moarte.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*plictiseala
Surpare, prabusire, naruire. Materialul astfel rezultat. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*ebulment
Surprins, profund uimit; incurcat, dezorientat. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*perplex
Surprinzator, iesit din comun, uluitor. De fenomen, de natura fenomenelor. [Cf. fr. , it. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*fenomenal
Surprinzator, miscator, impresionant, frapant. [Var. adj. / cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*sesizant
Sursa de curent electric, in care energia unei radiatii luminoase este transformata in energie electrica. Aparat foarte sensibil pentru masurat intensitatea razelor ultraviolete. [Cf. fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*fotoelement
sursa de energie electrica legata in serie cu o alta sursa, astfel incat tensiunile lor electrice sa se adune. (dupa fr. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*supravoltor
Sursa de lumina intensa si de scurta durata, avand forma unei lampi (electrice), cu care este prevazut un aparat de fotografiat. /<germ. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*blitz
Sursa de radiatii pulsante, detectate datorita scintilatiei cu ajutorul telescoapelor optice. [< americ. < + - stea pulsatoare].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pulsar
(sursa, diacritice?) s.m. Fiecare dintre cei patru mascarici ai domnilor (fanarioti) din tarile romanesti, care insoteau pe domn la parade, la petreceri etc. (din tc. soytari)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sursa
Sursa este: Teoria Curriculumului, capitolul 10, lect.univ.dr. Marcel Caprescu(by 7W15S1e9r9g3i3o)*patrunderea
[sursa este un "tratat de farmacologie pt studentii facultatii de medicina dentara", prof. dr. Iosefina Corciovei Constantinescu, editura Infomedica, Bucuresti, 2005.] nadajduiesc ca imi veti considera definitia.Va multumesc.(by 4W4S13e13r6g7i7o)*sf
[sursa? pl.? - CM] bovina cagestanta inainte de a atinge varsta maturitatii(by 1W9S10e10r3g4i12o)*neleapca
Sursa puternica de radiatii luminoase si electromagnetice, identificata cu ajutorul radiotelescoapelor prin detectarea emisiei radio. [< americ. < - sursa radio aproape stelara].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*quasar
(sursa? Rrm. = ??) adj. (Reg.; d.oameni) Carunt. adj. (Reg.; d. oameni) Batran. s.m. (Arg.) Tata. - Rrm.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sursa
(sursa?) , s. m., adj. m., pl. ; f. sg. , pl. (Persoana) care aproba, admira, iubeste tot ceea ce este al |vlahilor|vlah|, ce vine de la vlahi. - Vlah + suf. -fil; (< fr. ).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*sursa
[sursa?? tavi] LADA s.f. 1A?. Cutie mare facuta din scanduri, in care se impacheteaza, se pastreaza sau se transporta o-biecte. 2A?. Mobila de lemn in format de cutie mare, lunA?garea a, in care se pastreaza haine, rufe, etc.; cf. lacra. LadA? = cista, arca. ANON. CAR., LEX. MARS. 101. Le-avem tot in lada si le inem tot ascunse, LET, III 284/43. Cine vreodata norocul supt lacata si norocirea in lada si-au incuiat? CANTEMIR, IST. 07. Incredin am la mana dumA?nealor cinsti ilor negu atori a cinstitai Cumpanii Sibiului i la lada Cumpanii.., fl. 2.208 (a. 1751). IORGA, S. D. XII. 59. Pecetluite Iadele cu pecetea Domneasca, MAGAZ. IST. I 127B. Sa-i deschiza lada lui. BARAC, T. 75. Biblioteca tatalui meu... era intro lada mare.- c. NEGRUZZI, I 10. El scoase din fundul unei lazi Iiarbuite... o cute, o perie si o naframa, EMINESCU, N. 21. incepura a scoate din lada babei valuri de panza, CREANGA, P. 14. Sa aduca fel de fel de cutii, de tronuri si de lazi, ISPIRESCU, L. 349. Sa-i puna chiar pe fundul lazii. RETEGANUL, P. IV 26/6. Bate, Doamne, pe lelea, De ce sa pierdut cheia, Ca ramas lada'ncuiata Si ea umbla neschimbata, JARNIK-BARSEANU, D.. 424, cf. MANDRESCU, L. P. 30/10.# A trai cu banii'n lada: bine, fericit si in liniste, ZANNE, P. V 68. A nu avea lada cu cineva = a trai rau cu cineva, a nu fi in termeni buni. ib. III 203. L-a prins la lada = cu ma a 'n sac. PAMFILE, J. II. Lada la mine si cheia la tine = a fi la dispozi ia cuiva. ZANNE, P. III 202. || Spec. Lada de Brasov: zuA?gravita frumos pe dinafara si adesea si pe dinaunA?tru. Lada de zestre = in care se pune si se pasA?treaza zestrea miresei. Pe alocuri se mai numeste tron. Zestrea se compune din lada si zestrea propriu zisa, care cuprinde si ea panzeturi si pe-rini. PAMFILE, I. C. 409. Zestrea sade in lada Si el cu sluta in vatra = cand unul se insoara numai pentru zestre, ib. IV 693, cf. I 555, III 201, IV 492. [ (Transilv.) Lada bisericii = casa in care se ine averea bisericii. CADE. / Lada de bani sau de fier = casa de bani sau de fier. POLIZU, CADE. | Lada de gunoiu sau gunoaie) : in care se aduna gunoaA?iele dintro casa. Jos se zareste lada de gunoaie. C. PETRESCU, C. V. 215. / (Bucov.) Lada orasului = casa primariei. Contribu ii din lada orasului. SBIERA, F. 365. / Lada de hingheri: in care hinA?gherii inchid cainii prinsi. BOTEZ, B. 25, / (La moara) Postava (in care curge faina). PAM-PILE, I. C. 186, cf. H. x 130, 413, 436, 506. / (La trasura) Cutia de scanduri care sta la spatele traA?surii. Boneta si celelalte sunt in lada dela trasura. CONTEMPORANUL, II 245. / (La luntre) Caciu. DAMA?E T. 126, PAMFILE, I. C. 72. / (La teasc) Cos. ib. 222.// P. ext. Con inutul unei lazi, O lada de car i, SAINEANU, D. U. 3A?.(Prin Transilv. si la Romanii din Iugoslavia) Sicriu, cosciug, GIUGLEA-VALSAN, R. S. 360, CABA, SAL. Coparseul (ii zic mai mult a?lada") se face numai din scanduri late de brad. DENSUSIANU, T. H. 246. Pune sicriul (lada) in car.SEZ. I 53/21. 4A?. (Prin Transilv. si Banat) Saltar, cutie (a mesei), chichi a. Lada mesei = cutia mesei. LB. Lada caru ei = chichi a. Com. C. LACEA, 5A?. (Mold.) Joc aranesc. H. X 490. (Plur. si gen.-dat. sing. (neart.) lazi, rar lade. / Diminutive: (cf. sarb. ladica) ladi a s. f. (plur. -di e, prin Mold. -di i) = lada mica; spec. saltar, cutie, chichi a.; (la albinarit) cosni a, uleu (BraA?sov). Com. ARON. Ladicze = cista, arca. ANON. CAR. Fura tingirile cu bucate... si le ascundeau in ladi a trasurei. GHICA, s. 76. Sa vada de-s inchise... ladi a, portofoliul. C. NEGRUZZl, II 209/19. PapaA?galul alb... de pe ladi a caterincei. C. PETRESCU, I. II 122. Sa-mi descuiu ladi ele. TEODORESCU, P. P. 193, cf. SEZ. III 237/17, 239/15, GOROVEI, C. 265; a?E(mai pu in intrebuin ate:) ladA? a a. f. L' au intalnit cele noua fete Cu a lor ladu e 'n Spete. MARIAN, D. 280, Cf. TEODORESCU, P. P. 366b; IadicioA?ra s. f. Ladicsoare = cistula, arcula. ANON. CAR.; ladisoA?ra. s.f.=cutie (mica). HERZ.-GHER. ; ladA?ie s. f. = lada, ladi a (Jina, in Transilv.) GR. S. VI 239; a?EladioA?ra s. f. (pronun . -di-oa-?) = parte a luntrei. H. II 319; a?Elada A?ie (lada ie LB.) si lada A?ica (plur. - uici) s. f. = Iada mica (PAMFILE), caseta. O lada ui... cu scriA?sori (Moldova), IORGA, S. D. XX. 139. Lada ui de scandura, ECONOMIA, 211. O lada uie de argint. SINCAI, HR. III 160/33. Pe velin a lada uii era o mana de parale. SAM. I 218. Sa dea ostasilor (lui Trebellie) lada uici de aur si de argint. SINCAI, HR. I 136/7. / Augmentativ: ladA?iu s. a. = lada mare (LB. T. PAPAHAGI, M.); mobila care serveste ziua ca banca, iar noaptea ca pat (PAA?CALA, M. R. 415) ; lada, postava (la moara DAME. T. 153). Nu trebue lasate gainile sa se culce pre mese, ladoaie. ECONOMIA, 107, cf. PAMFILE, I. c. 186. Scoate coasta din ladoiu. MANDRESCU, L. p. 156/17. Tu nespalatule, ce sezi pe ladoiu? SEZ. VII 90./ Nomen agentis: ladA?r(iu) = caA?sier comunal (Jina, in Transilv.). PASCA, GL.I a?EDin germ. Lade, direct (in sensul 4A?) sau prin mijlocire ungureasca (lA?da), poate si slava (serbo-croat lad, pol. lad, rut. lado). (by 15W1S9e9r3g3i3o)*sursa
sursa?? tavi] LADA s.f. 1A?. Cutie mare facuta din scanduri, in care se impacheteaza, se pastreaza sau se transporta o-biecte. 2A?. Mobila de lemn in format de cutie mare, lunA?garea a, in care se pastreaza haine, rufe, etc.; cf. lacra. LadA? = cista, arca. ANON. CAR., LEX. MARS. 101. Le-avem tot in lada si le inem tot ascunse, LET, III 284/43. Cine vreodata norocul supt lacata si norocirea in lada si-au incuiat? CANTEMIR, IST. 07. Incredin am la mana dumA?nealor cinsti ilor negu atori a cinstitai Cumpanii Sibiului i la lada Cumpanii.., fl. 2.208 (a. 1751). IORGA, S. D. XII. 59. Pecetluite Iadele cu pecetea Domneasca, MAGAZ. IST. I 127B. Sa-i deschiza lada lui. BARAC, T. 75. Biblioteca tatalui meu... era intro lada mare.- c. NEGRUZZI, I 10. El scoase din fundul unei lazi Iiarbuite... o cute, o perie si o naframa, EMINESCU, N. 21. incepura a scoate din lada babei valuri de panza, CREANGA, P. 14. Sa aduca fel de fel de cutii, de tronuri si de lazi, ISPIRESCU, L. 349. Sa-i puna chiar pe fundul lazii. RETEGANUL, P. IV 26/6. Bate, Doamne, pe lelea, De ce sa pierdut cheia, Ca ramas lada'ncuiata Si ea umbla neschimbata, JARNIK-BARSEANU, D.. 424, cf. MANDRESCU, L. P. 30/10.# A trai cu banii'n lada: bine, fericit si in liniste, ZANNE, P. V 68. A nu avea lada cu cineva = a trai rau cu cineva, a nu fi in termeni buni. ib. III 203. L-a prins la lada = cu ma a 'n sac. PAMFILE, J. II. Lada la mine si cheia la tine = a fi la dispozi ia cuiva. ZANNE, P. III 202. || Spec. Lada de Brasov: zuA?gravita frumos pe dinafara si adesea si pe dinaunA?tru. Lada de zestre = in care se pune si se pasA?treaza zestrea miresei. Pe alocuri se mai numeste tron. Zestrea se compune din lada si zestrea propriu zisa, care cuprinde si ea panzeturi si pe-rini. PAMFILE, I. C. 409. Zestrea sade in lada Si el cu sluta in vatra = cand unul se insoara numai pentru zestre, ib. IV 693, cf. I 555, III 201, IV 492. [ (Transilv.) Lada bisericii = casa in care se ine averea bisericii. CADE. / Lada de bani sau de fier = casa de bani sau de fier. POLIZU, CADE. | Lada de gunoiu sau gunoaie) : in care se aduna gunoaA?iele dintro casa. Jos se zareste lada de gunoaie. C. PETRESCU, C. V. 215. / (Bucov.) Lada orasului = casa primariei. Contribu ii din lada orasului. SBIERA, F. 365. / Lada de hingheri: in care hinA?gherii inchid cainii prinsi. BOTEZ, B. 25, / (La moara) Postava (in care curge faina). PAM-PILE, I. C. 186, cf. H. x 130, 413, 436, 506. / (La trasura) Cutia de scanduri care sta la spatele traA?surii. Boneta si celelalte sunt in lada dela trasura. CONTEMPORANUL, II 245. / (La luntre) Caciu. DAMA?E T. 126, PAMFILE, I. C. 72. / (La teasc) Cos. ib. 222.// P. ext. Con inutul unei lazi, O lada de car i, SAINEANU, D. U. 3A?.(Prin Transilv. si la Romanii din Iugoslavia) Sicriu, cosciug, GIUGLEA-VALSAN, R. S. 360, CABA, SAL. Coparseul (ii zic mai mult a?lada") se face numai din scanduri late de brad. DENSUSIANU, T. H. 246. Pune sicriul (lada) in car.SEZ. I 53/21. 4A?. (Prin Transilv. si Banat) Saltar, cutie (a mesei), chichi a. Lada mesei = cutia mesei. LB. Lada caru ei = chichi a. Com. C. LACEA, 5A?. (Mold.) Joc aranesc. H. X 490. (Plur. si gen.-dat. sing. (neart.) lazi, rar lade. / Diminutive: (cf. sarb. ladica) ladi a s. f. (plur. -di e, prin Mold. -di i) = lada mica; spec. saltar, cutie, chichi a.; (la albinarit) cosni a, uleu (BraA?sov). Com. ARON. Ladicze = cista, arca. ANON. CAR. Fura tingirile cu bucate... si le ascundeau in ladi a trasurei. GHICA, s. 76. Sa vada de-s inchise... ladi a, portofoliul. C. NEGRUZZl, II 209/19. PapaA?galul alb... de pe ladi a caterincei. C. PETRESCU, I. II 122. Sa-mi descuiu ladi ele. TEODORESCU, P. P. 193, cf. SEZ. III 237/17, 239/15, GOROVEI, C. 265; a?E(mai pu in intrebuin ate:) ladA? a a. f. L' au intalnit cele noua fete Cu a lor ladu e 'n Spete. MARIAN, D. 280, Cf. TEODORESCU, P. P. 366b; IadicioA?ra s. f. Ladicsoare = cistula, arcula. ANON. CAR.; ladisoA?ra. s.f.=cutie (mica). HERZ.-GHER. ; ladA?ie s. f. = lada, ladi a (Jina, in Transilv.) GR. S. VI 239; a?EladioA?ra s. f. (pronun . -di-oa-?) = parte a luntrei. H. II 319; a?Elada A?ie (lada ie LB.) si lada A?ica (plur. - uici) s. f. = Iada mica (PAMFILE), caseta. O lada ui... cu scriA?sori (Moldova), IORGA, S. D. XX. 139. Lada ui de scandura, ECONOMIA, 211. O lada uie de argint. SINCAI, HR. III 160/33. Pe velin a lada uii era o mana de parale. SAM. I 218. Sa dea ostasilor (lui Trebellie) lada uici de aur si de argint. SINCAI, HR. I 136/7. / Augmentativ: ladA?iu s. a. = lada mare (LB. T. PAPAHAGI, M.); mobila care serveste ziua ca banca, iar noaptea ca pat (PAA?CALA, M. R. 415) ; lada, postava (la moara DAME. T. 153). Nu trebue lasate gainile sa se culce pre mese, ladoaie. ECONOMIA, 107, cf. PAMFILE, I. c. 186. Scoate coasta din ladoiu. MANDRESCU, L. p. 156/17. Tu nespalatule, ce sezi pe ladoiu? SEZ. VII 90./ Nomen agentis: ladA?r(iu) = caA?sier comunal (Jina, in Transilv.). PASCA, GL.I a?EDin germ. Lade, direct (in sensul 4A?) sau prin mijlocire ungureasca (lA?da), poate si slava (serbo-croat lad, pol. lad, rut. lado). (by 6W15S15e8r9g2i2o)*sursa
(sursa? - tavi) Ramura a magiei care se ocupa cu studiul unei persoane in functie de numele acestuia,folosind cifre si calcule.(subutantiv comun,feminin,pl-arimantii) (by 13W6S7e15r15g1i9o)*sursa
(sursa?) Trib al germanilor vandali care, pe vremea lui Marcus Aurelius, indemnati (platiti?) de romani, ataca pe dacii costoboci (Cassius Dio, LXXI 12). (by 14W14S7e8r8g1i1o)*asdingi
(?sursa) Trib sarmatic care in secolele 3 i.e.n locuiau in zona marii Azov. In anii 68 e.n in alianta ca dacii ataca imperiul roman. Au patruns la Dunarea de Jos dupa iazigi si inaintea alanilor.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*roxolan
surub de otel cu filet triunghiular si capul jumatate rotund, continuat cu o prisma patrata, care serveste la fixarea sinelor de traverse. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tirfon
Surub de otel cu pasul mare, taiat in spirala, avand capul jumatate rotund, continuat cu o prisma patrata, care se foloseste la fixarea sinelor de cale ferata pe traverse. [< fr. ].(by 14W14S14e7r8g1i1o)*tirfon
Surub mare care se foloseste la fixarea sinelor de cale ferata pe traverse. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*tirfon
Surzenie accidentala totala sau partiala. [Pron. , pl. invar. / < fr. , cf. gr. - dificil].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*disecee
Surzenie; hipoacuzie. = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; = afazie caracterizata prin neintelegerea semnificatiei cuvintelor vorbite. Calitate a unui sunet de a fi surd. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*surditate
s. urzica moarta, (reg.) tiganca. = urzica moarta, (reg.) fata-matei, urzica alba, urzica creata. (reg.) galbinita.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sugel
s. urzicuta, (frantuzism) vervena. sporis, (reg.) maturita, spornic, veronica.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*verbina
SUSA, suse, s.f. (Livr.) Origine, sursa. 2 (BioMed.) Provenienta a unei entitati biologice. - Din fr. souche. Celula susa sau celula stem, celula precursoare, celula progenitoare, o celula nespecializata din care se vor diferentia noi tipuri de celule.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*susa
s. uscaciune, (inv. si pop.) secaciune, (inv. si reg.) neplouare, (inv.) secetate, sete, seteciune. $(Era o ... cumplita.)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*seceta
SUSCEPTIBIL,-A, susceptibili,-e.adj. 1.(Despre oameni) Care se supara repede, suparacios;sensibil. 2. Capabil, in stare sa... 3. (Despre lucruri) Care poate suferi modificari, care poate lua diferite forme, care poate fi lucrat in diferite feluri,.- Din fr. susceptible.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*susceptibil
Susceptibil de a suporta concurenta; competitional. In care concurenta este posibila. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*competitiv
susceptibil de a vibra; care vibreaza. o cil ~ = organit celular filamentos care, prin miscare alternativa rapida, asigura deplasarea la unele protozoare, curentul de apa nutritiv la molustele lamelibranhiate etc. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*vibratil
Suspect, echivoc; fraudulos. [< fr. , cf. engl. - nava care face contrabanda].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*interlop
Suspendare a platii datoriilor publice sau particulare, scadente printr-o dispozitie guvernamentala, pentru o perioada anumita (razboi, crize economice, calamitati naturale etc.). /<it. , lat. , germ. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*moratoriu
SUSPENDARE BRUSCA A FORTELOR VITALE(RESPIRATIE SI CIRCULATIE), MOTRICE SI VEGETATIVE(PRIN ELECTROCUTARE, TRASNET,EMBOLIE, HEMORAGIE CEREBRALA ETC.)(by 4W4S13e13r6g6i15o)*suspendare
SUSPENDARE BRUSCA AFORTELOR VITALE(RESPIRATIE SI CIRCULATIE), MOTRICE SI VEGETATIVE(PRIN ELECTROCUTARE, TRASNET,EMBOLIE, HEMORAGIE CEREBRALA ETC.)(by 11W4S4e13r13g13i7o)*suspendare
suspendare chirurgicala a colului vezical in caz de incontinenta urinara. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*cervicocistopexie
suspendare temporara a actiunilor militare in baza unui acord semnat intre partile beligerante(by 9W9S2e3r11g11i5o)*suspendare
Suspendare temporara a spectacolelor unui teatru, ale unei opere etc.; zi sau interval de repaus. [Scris si / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*relas
sustenabil, -a adj. 1. (despre probe, argumente, idei etc.) Care poate fi sustinut. 2. Care poate fi indurat, suportat. o pl. -i, -e(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sustenabil
SUSTENABIL, -a adj. 1. (despre probe, argumente, idei etc.) Care poate fi sustinut. 2. Care poate fi indurat, suportat.(by 12W6S6e6r15g15i8o)*sustenabil
sustenabilitate inseamna a gasi un echilibru intre nevoile economice, de mediu si sociale.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sustenabilitate
Sustinator, de sustinere, purtator; referitor la portanta. = zidarie construita dupa metodele clasice (caramizi sau alt material legat pe locul zidirii cu liantul respectiv); = caroserie de autovehicul fara sasiu. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*portant
Sustinator inflacarat al unui jucator sau al unei echipe. [< engl. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*suporter
sustinator, simpatizant al unui jucator sau al unei echipe sportive. (< engl., fr. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*suporter
Sustinator, sprijinitor, favorabil fascismului; care sustine fascismul. [< + ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*profascist
Sustinere materiala sau morala; sprijin; reazem. a ajuta pe cineva. /<lat. $adjutorium, adjutor, ...is$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ajutor
Sustinere, propagare a anumitor teze. Ilustrarea netransfigurata artistic a unei teze intr-o opera de arta; didacticism. [< + ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tezism
= sustragere de la obligatiile fiscale. Evadare. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*evaziune
Sustragere nemotivata de la munca. a lipsi nemotivat de la lucru. a-i juca cuiva festa; a pacali pe cineva. /<fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*chiul
sutura a cartilajelor tarsale ale pleoapelor; tarsorafie. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g1i9o)*blefarorafie
Sutura a cartilajelor tarsului. Blefarorafie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - marginea pleoapei, - sutura].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*tarsorafie
sutura a fragmentelor meniscului articular dupa traumatism. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*meniscopexie
Sutura a fragmentelor meniscului articular dupa traumatism. [Gen. / < fr. , cf. gr. - luna noua, - fixare].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*meniscopexie
sutura a peretelui vaginal anterior, sau a fetei anterioare a colului uterin cu peretele posterior al vaginului. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*metroelitrorafie
Sutura a pleoapelor pentru protectia ochiului in caz de logoftalmie; tarsorafie . [< fr. , gr. - pleoapa, - sutura].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*blefarorafie
Sutura a tendoanelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tendon, - sutura].(by 2W2S10e11r11g4i4o)*tenorafie
Sutura a unui muschi. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - muschi, - sutura].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*miorafie
sutura a ureterului, pentru a stabili continuitatea canalului. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ureterorafie
Sutura a valului palatului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lueta, - sutura].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*stafilorafie
sutura a vezicii urinare in unele cazuri de cistocel vaginal. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cistorafie
Sutura chirurgicala a peretelui vezicii biliare. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*colecistorafie
Sutura operatorie a splinei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - splina, - sutura].(by 2W11S11e11r5g5i13o)*splenorafie
Sutura operatorie a uretrei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uretra, - sutura].(by 6W6S6e14r15g8i8o)*uretrorafie
Suveica. Ac special pentru lucrat fileu. Vehicul de transport in comun, grup de vagoane sau garnitura de tren care circula regulat, dus si intors, intre aceleasi localitati. Drumuri facute des, periodic, intre doua localitati. = a strabate regulat aceeasi distanta in ambele sensuri. Lada compartimentata cu care se transporta unele produse alimentare. [< fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*naveta
Suveran al unui regat; monarh. Stapan recunoscut (pentru puterea, pentru importanta sa). Piesa principala la jocul de sah. Popa, riga (la carti). [< lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*rege
Suveran cu puteri absolute, care guverna arbitrar, dupa bunul sau plac, neingradit de nici o lege; tiran. Om tiranic, excesiv de autoritar cu ceilalti. Guvernator autonom al unei provincii din Imperiul bizantin. [Cf. ngr. , fr. , gr. - stapan].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*despot
Suvita de par. Adaos de par care completeaza si imbogateste parul actorului sau actritei atunci cand e nevoie. Fasie de tifon introdusa intr-o rana pentru a drena puroiul. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*mesa
Suvita de par rasucita; carliont, zuluf. Parte a ochiului unui fir format in timpul tricotarii. Curba pronuntata folosita la racordarea aliniamentelor unei serpentine. Portiune a unui curs de apa cu o puternica cotitura. Piesa de metal pe care se fixeaza, indoindu-se, capatul unui cablu. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*bucla
Suvita de par, rasucita in forma de spirala; carliont; bucla. /<turc. ngr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*zuluf
[-suz]subst. familie de limbi din America de Nord, vobite de amerindienii sioux(dakota), irochezi, musgaci (masoki), hoka etc.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*suz
s. vacalie, (Transilv.) veaca. (... (reg.) strat, (Transilv.) veaca. $(... de la pietrele morii.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vesca
s. v. achitare, depunere, varsare. (... (inv. si pop.) pret. $(Aduceti lucrul si primiti ....)(Care este ... pentru munca ta?)pedeapsa$.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*plata
s. v. acoperitoare, fata. $(... de masa, de perna.)imbracaminteco-pertaacoperis$.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*invelitoare
s. v. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimtamant, consimtire, ingaduinta, invoiala, invoire, permisiune, voie, vointa, vrere, (livr.) accept, (inv. si reg.) poslusanie, slobozenie, (Mold. si Bucov.) pozvolenie, (inv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. $(Nu se face nimic fara ... lui.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*incuviintare
s. v. actiune, influenta, inraurire, rezultat. $(Ce ... are medicamentul asupra inimii?)efect fotoconductivfotoconductibilitateimpresiehartie de valoare.$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*efect
s. v. adanc, adancime, afund, fund, maruntaie (pl.), profunzime, (reg.) afundis, afunzime, (fig.) baiere (pl.), (inv. fig.) mate (pl.). $(In ...ul pamantului.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*strafund
s. v. adancitura, concavitate, (reg.) dovancatura, (inv.) gavanatura. $(... a unui obiect.)(... unei linguri.)gauracioplituranisa$.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*scobitura
s. v. ademenire, atractie, ispita, seductie, tentatie, (inv.) blazna, iscusenie, napasta, sablazna, scandala, (fig. rar) nada. $(N-a rezistat ...ii.)(... unei fecioare.)( ... unei minore.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*seducere
s. v. admonestare, cearta, certare, dojana, dojenire, morala, mustrare, observatie, repros, (pop. si fam.) besteleala, mustruluiala, ocara, (inv. si reg.) infruntare, probozeala, (reg.) probaza, probozenie, (prin Mold.) banat, (Mold.) smotru, (inv.) dascalie, imputaciune, invatatura, preobrazitura, probozire, rapste, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) sapuneala, scuturatura. $(... pe care a primit-o l-a potolit.)$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*imputare
s. v. adunare, intrunire, reunire, strangere. $(... oamenilor la o sedinta.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*convocare
s. v. adunare, reuniune, (inv. si pop.) stransura, (inv.) sobor, sedere. $(A avut loc o mare ....)(... literara.)$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*intrunire
s. vaduvita. $(O ... inca tanara.)(IHT.; Leuciscus idus)$ vaduvita.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vaduvioara
s. v. aer, armata, atmosfera, autoritate, bolta, cer, dioptrie, dominare, dominatie, drept, firmament, fortificatie, hegemonie, imputernicire, intaritura, legalitate, miez, mijloc, oaste, ostire, pamant, putere, slava, spatiu, stapanire, suprematie, toi, trupe, uscat, valabilitate, valoare, vazduh, zari.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tarie
s. v. afacere, avantaj, chilipir, castig, pricopseala, profit, (Transilv. si Maram.) hazna, (fam. si ir.) scofala. $(Nu e nici un ... sa ...)(...oasele tehnicii moderne.)(...ul unei metode.)(A adus imense ...oase stiintei.)utilitate$.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*folos
s. v. agerime, dibacie, inteligenta, iscusinta, istetime, indeminare, pricepere. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*desteptaciune
s. v. agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nestapanire, violenta. $(... tempera-mentala a cuiva.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*duritate
s. v. aiureala, ticneala, zapaceala, (fam. fig.) tacaneala. $(... lui a speriat pe toata lumea.)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sminteala
s. v. ajutor, gratie, har, indurare, milostivire, (inv. si pop.) milostenie, (inv.) milcuire, milosardie, miloste, milostivenie, milostivnicie. $(... divina.)compatimire(Si-a manifestat intreaga ....)binefacerepomana$.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*mila
s. valatuc, (reg.) tavala, tavalic, treieratoare, (prin Transilv. si Mold.) mangalau, (prin Ban.) rol. $(Cu ...ul se indeasa solul semanat.)(TEHN.)(... pentru nivelarea solului.)(AGRIC.)(... pentru treieratul rudimentar.)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tavalug
s. valenta coordinativa, valenta secundara; v. = valenta principala; v. = valenta auxiliara.(by 3W3S3e11r12g5i5o)*valenta
s. valorificare. $(... unor resurse naturale.)extragereexploatatieopri-mare$.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*exploatare
s. val, (reg.) hobot, procov, sovon, tulbent, zaimf, (prin Transilv. si Bucov.) balt, (Transilv.) slaier. $(... de mireasa.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*voal
s. v. alterare, deformare, escamotare, falsificare, mistificare, mistificatie, rastalmacire, (fig.) siluire. (... (by 8W2S2e10r11g4i4o)*denaturare
s. v. alunecus, lunecus, (reg.) rapagus, (Ban.) rapag. $(Se da pe ....)$(by 6W14S14e7r8g1i1o)*ghetus
s. vanat, (rar) vanare, (inv.) vanatorie, vanatie. $(A plecat la ....)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*vanatoare
s. vanturel, (reg.) marinica, susugaie, vetrusca, vinderel, (prin Olt.) surligaie.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*vindereu
s. v. anuntare, incunostintare, vestire, (inv.) publicare, publicatie, publicuire. $(... a ceva facuta cuiva.)anuntcomunicareinformatienotaprevenire$.(by 4W12S12e6r6g6i15o)*instiintare
s. v. anuntare, instiintare, vestire, (inv.) publicare, publicatie, publicuire. $(... a ceva facuta cuiva.)co-municare$.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*incunostintare
s. vanzare, (inv.) proditie, prodosie. (... (inv.) hainie, hainlac, predanie. $(Condamnat pentru ....)inselare.au-todemascare$.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tradare
s. v. aparare, protectie, sprijin, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) aparamant, scuteala, scutinta, scutire, (fig.) scut. $(Serveste ca ... impotriva ...)(... batranetelor lui.)ajutor(Se afla sub ... lor.)(Orfelinatul se bucura de ... unei societati de binefacere.)egida$.(by 4W12S13e6r6g14i8o)*ocrotire
s. v. aparitie, (fig.) geneza, incoltire, infiripare, nastere. $(Istoria ... unei idei marete.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ivire
s. v. apasare, povara, sarcina. $(Mijlocul i se frange sub ... bagajelor.)(FIZ.) greutate atomicagreutate molecularaapasare(... de cantar.)(... la fantana.)dificultateincercare(A trecut prin multe ...ati.)greuproblemasicanaadversitatevicisitudine(Cu multa ... a izbutit.)$ asprime.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*greutate
s. v. apucatura, comportare, conduita, deprindere, maniere, (pl.), moravuri (pl.), naravuri (pl.), obiceiuri (pl.), purtare, (pop.) moda, (Transilv.) pont, (inv.) duh, (turcism inv.) talam. $(Ce inseamna ...ul acesta?)$(by 5W5S13e13r7g7i15o)*comportament
s. v. aranjare, reglementare, stabilire, (rar) regulare, (inv.) regularisire. $(... tuturor problemelor de rezolvat.)formatiuneoranduire economicabaza economica(... capi-talista.)(IST.) oranduire feudala = $feudalism, feudalitate, societate feudala.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*oranduire
s. vara, (reg.) varusana, vericea, vericica, verisana, veriscana, (Munt.) soala. $(Sunt ...e primare.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*verisoara
s. v. aratare, infatisare, redare. $(... unui grup de copii, intr-un tablou.)personificarereflectaresimbol.$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*reprezentare
s. v. aratare, matahala, namila, urias, (pop.) magaoaie, (reg.) nametenie, natarala, (Mold.) bahahuie, (prin Transilv.) mamita, (Olt.) sodom, (fam.) huiduma. $(Un ... cat toate zilele.)(Un ... industrial.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*colos
s. v. ardoare, elan, impetuozitate, temperament, (pop. si fam.) suflet, (reg.) mau. $(Cantati cu mai mult ...!)patos$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*avant
s. varga, (reg.) frisca, japa, joarda, palita, stramurare, (Mold.) palca, (Transilv.) paltau, (prin Transilv.) zvoaca, (inv.) stroi. $(O ... de alun.)bat(... unditei.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*nuia
s. varga, vergea. $(Cu ...l se curata odinioara teava pustii.)(... la puscoci.)$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*arbiu
s. v. argumen-tare, argumentatie. $(O ... temeinica a ideilor sale.)(... unei teoreme.)$(by 15W9S9e2r2g3i11o)*demonstrare
s. v. armata, stagiu, serviciu militar, (Transilv.) catanie, (inv.) ostenie, soldatie. $(Isi face ... la artilerie.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*militarie
s. var, (pop. si fam.) veric, veriscan, (Maram.) verincel. $(Sunt ...i primari.)$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*verisor
s. varsare. $(...ul unui lichid in lighean.)(MED.)varsat de vantvaricelavar-sat negru$ = bubat negru.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*varsat
s. v. art.) Balaurul (art.; n. pr.). $(... este o constelatie din emisfera boreala.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*dragon
s. v. art.) cantarul (art.), cumpana (art.), (reg.) tereziile (pl. art.).$ (... este o constelatie din emisfera australa.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*balanta
s. vartelnita, (pop.) raschitor, sucala, (reg.) letca, roata, rotan, (inv.) sfarleaza. $(... pentru firele de lana.)$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*depanatoare
s. v. (art.) lucifer, scaraotchi, tartor, (pop.) sarsaila, vatafu (art.), mamonul dracilor, michiduta cel batran, (reg.) sarsaor. $(... e capetenia dracilor.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*satana
s. v. art.) (reg.) ocolul (art.), surugiul (art.), trasura (art.), tarcul (art.), carul-lui-Dumnezeu.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*vizitiu
s. v. aruncare, azvarlire, doborare. $(... calaretului din sa.)culcare$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*trantire
s. v. ascendent, (pop.) mos. $(...ii lui pe linie paterna.)(SPORT)(Un ... marcheaza golul victoriei.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*inaintas
s.. Vas de sticla cu pereti dubli, argintati, intre care s-a facut vid, pus intr-o cutie metalica, folosit, datorita insusirilor de izolator termic, pentru pastrarea unui lichid la temperatura constanta. - Din germ. [flas-che]. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*termos
s. v. aservire, inrobire, robie, robire, subjugare, (fig.) infeudare, inge-nunchere. $(... unui popor strain.)depen-dentaascultaresmerenie$.(by 9W3S3e11r12g12i5o)*supunere
s. v. asociatie, asociere, tovarasie, (inv. si reg.) sambra, sotie, (reg.) ortacie, simbrie, sotiire. $(... celor doi negustori n-a durat.)$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*intovarasire
s. v. asprime, constran-gere, intransigenta, rigoare, rigurozitate, strasnicie, strictete, (inv.) strasnicire, (fig.) duritate. (... v. auste-ritate, gravitate, rigorism, sobrietate, (fig.) asprime. $(... liniilor unei constructii.)$(by 5W5S13e14r7g7i15o)*severitate
s. v. (astazi rar) speze (pl.). $(L-a trimis la carte pe ... lui.)consum$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cheltuiala
s. vataman, vatasel. $(...ul era ajutorul vornicului la sate.)(... la o nunta taraneasca.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*vornicel
s. vatasita, (pop.) drusca, (reg.) sfasca, (Transilv., Ban.) deverita, (Transilv.) vifelita. $(... la o nunta taraneasca.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*vorniceasa
s. v. atentie, cinste, cinstire, consideratie, onoare, pretuire, respect, stima, trecere, vaza, (livr.) condescendenta, deferenta, rating, reverenta, (inv. si reg.) seama, (reg.) pretuiala, (Mold.) lefterie, (inv.) lauda, socoteala, socotinta, (grecism inv.) sevas, (inv. fam.) bafta, (fig.) credit. $(Se bucura de ... tuturor.)recunoastere(Asteptam cu nerabdare ... publicului.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*apreciere
s. vatrai, (reg.) costis, cruce, intinzatoare, lant, lantus, scara, tinzatoare, (prin Olt. si Ban.) scarita. $(... la car, caruta.)(... la o piesa de lemn.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*lamba
s. vatuit, (pop.) bumbaceala, bumbacire, bumbacit. $(... unei haine.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*vatuire
s. v. autorizatie, ingaduinta, permisiune. (... v. dispozitie, toane (pl.), (reg.) dusi (pl.). $(... buna sau rea a cuiva.)$(by 5W5S13e13r7g7i15o)*voie
s. v. autorizatie, (inv.) isprava. $(I-a dat ... sa-l reprezinte.)(A primit ....)(Are ... deplina pentru ...)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*imputernicire
s. v. autorizatie, permisiune, voie. $(... de a face ceva.)(A demonstrat multa ....)iertare(Manifesta prea multa ....)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ingaduinta
s. v. aventura. $(Isi povestea ...ile din acele vremuri.)(N-a facut mare ....)pozna$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*isprava
s. v. babusca, fata, (Olt.) juvete. $(Pestele marunt de apa dulce se numeste ....)$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*baboi
s. v. bagare, bagat, introducere, punere, varat. $(... vinului in sticle.)(... atei prin urechea acului.)(... lui prin spartura zidului.)infigere$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*varare
s. v. bagare, bagat, punere, varare, varat. (... ba-gare, bagat, trecere, varare, varat. $(... atei prin urechea acului.)(... lui prin spartura zidului.)inglobare(a unei noi tehnologii in fabricarea ...)initiereinstituire(Fara nici o ..., a atacat problema.)prefata$.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*introducere
s. v. baiera. $(... la gura camasii taranesti.)(CONSTR.)$ (reg.) zimt. (... (reg.) catel, zimt. (... (by 12W12S6e6r14g15i8o)*cheotoare
s. v. balci, iarmaroc, (pop.) dragaica, (inv.) zbor. $(...ul de la Buzau.)obor(...ul a tinut mult.)orasel. $(by 1W2S10e10r4g4i12o)*targ
s. v. $barbie. (Are o ... proeminenta.)(BOT.) (... de la spicele cerealelor.)(BOT.) barba-boierului (Ajuga laxmanni)barba-caprei (Tragopogon major) (Calocera viscosa)barba-im-paratului (Mirabilis jalapa)barba-popii (Spiraea aruncus)barba-ursuluicoada-calului.$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*barba
s. v. baza, esenta, fundament, temelie, (inv.) cap. $(...ul teoriei sale.)justificare(Nu vad ...ul comportarii lui.)cauzamotiv$.(by 4W4S12e13r13g6i7o)*temei
s. v. beneficiu, profit, venit, (prin Transilv.) mirisug, (inv.) ghelir, product, spor, (reg. fig.) mana. $(... net intr-o afacere.)salariu(Nu e nici un ... sa...)$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*castig
s. v. birtas, (prin Ban.) birtar, (inv.) locandier, tractirgiu. $(... la un han.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ospatar
s. v. boaba, bob, picatura. $(Un ... de sudoare.)lacrima. (Un ... i se scurgea din ochi pe obraz.)(Nici un ... de ...)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*strop
s. v. bodarlau, cufundac, (reg.) scufundaci, corco-del-mare, fundac-mare.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cufundar
s. v. bogatie, fast, lux, splendoare, stralucire. (... alai, fast, (inv.) parisie, politie, valva. $(A fost primit cu mare ....)(A intrat cu ... in oras.)(... de care s-a bucurat.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*pompa
s. v. bogatie, fast, pompa, splen-doare, stralucire. $(...ul ceremoniei.)(...ul unui interior.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*lux
s. v. brazda, strat, (rar) postata, (inv. si reg.) tabla. $(... de flori, de legume.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*razor
s. v. butuc, (inv. si reg.) pociumb. $(... ramas in pamant dupa taierea copacului.)$(by 14W7S7e1r1g1i10o)*bustean
s. v. = cabinet, executiv, guvern, (inv.) minister. $(In unele state, ... se numeste cabinet.)(S-a dus la ... pentru o adeverinta.)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*consiliu
s. v. cadere, daramare, daramat, naruire, naruit, prabusire, pravalire, risipire, surpare, surpat, (rar) prabuseala, (inv.) risipa. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*darapanare
s. v. cadere, daramare, naruire, prabusire, pravalire, rasturnare. $(... cuiva la pamant.)(... a unui spectacol.)$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*picare
s. v. calcare, nesocotire, violare, (pop.) stricare. $(... legii, a unei intele-geri.)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*incalcare
s. v. calcator, (reg.) ceaprazar, dintar, zimtar. $(... pentru ferastrau.)(TEHN.)(... la masina de cusut.)$(by 2W3S11e11r12g5i5o)*ceapraz
s. v. candoare, ingenuitate, inocenta, naivitate. $(E de-o ... dezar-manta.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*credulitate
s. v. capatare, castigare, obtinere. $(... unei faime binemeritate.)repurtarecastigare$.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*dobandire
s. v. cap, crestet. $(La ...ul unui bolnav.)(... pe care se asaza un butoi.)vartejbroasca$.(by 4W4S13e6r6g15i15o)*capatai
s. v. cap, individ, om, persoana, (fig.) caciula. $(Cate 5000 de lei de ....)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ins
s. v. cap, ins, om, persoana, (fig.) caciula. $(Cate 500 de lei de ....)unitate statistica$.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*individ
s. v. = capra de munte, capra-salbatica; v. (art.) (pop.) brezaia (art.), turca (art.). $(... este un joc popular traditional dansat de Anul Nou.)(... de taiat lemne.)(... este un suport de lemn.)clestecumpana$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*capra
s. v. caratura. $(A facut un prim ....)(FIZ.)(...ul energiei electromagnetice.)$(by 8W1S1e2r10g10i3o)*transport
s. v. castig, salariu. $(... medie pentru munca de inalta calificare.)plata$.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*retributie
s. v. cataliga, (reg.) picioare-lungi (pl.). $(... are picioarele foarte lungi.)$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*piciorong
s. v. categorie, grup, grupare, (astazi rar) tagma, (inv.) randuiala. $(Face parte din ... celor timizi.)treapta(Restaurant de ... I.)orasala$.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*clasa
s. v. centru, (fig.) buric, inima, (inv. fig.) dric. $(In ...ul orasului.)(In ...ul pamantului.)(Se afla in ...ul familiei.)(La ...ul scandurii.)brau(ANAT.)(O doare ...ul.)(La ...ul saptamanii.)toimodaverefondmijloc de transportvehicul$.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mijloc
s. v. ceremonial, ceremonie. $(... primirii ambasadorilor.)(... momentului.)pompa(... facu loc jovialitatii.)(Un peisaj plin de ....)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*solemnitate
s. v. chin, framantare, zbatere, zbuciumare, (reg.) marghiol. $(Un ... sufletesc insuportabil.)(Un ... inutil.)$(by 13W13S6e7r15g15i8o)*zbucium
s. v. circumscriere, delimitare, limitare. $(... unei teme la...)re-strictie$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*restrangere
s. v. circumstanta, ipostaza, moment, ocazie, prilej, situatie. $(O ... nimerita.)vremuri(... a facut ca ...)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*imprejurare
s. v. ciudatenie, (grecism rar) paraxenie. $(Avea unele ...ati in comportare.)ciudatenie(O ... a naturii.)indiscretie$.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*curiozitate
s. v. clasificare, plasare, situare. $(... lui pe primul loc in concurs.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*clasare
s. v. $clatinare. (La seism s-a simtit o ... puternica.)(GEOL., MET.) (O ... usoara de pamant.)hurducare. (... unei carute, pe un drum cu hartoape.)(... cuiva.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*zguduire
s. v. $clatinare. (La seism s-a simtit o ... puternica.)(GEOL., MET.) (O ... usoara de pamant.)hurducare. (... unei carute, pe un drum cu hartoape.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*zguduiala
s. v. $clatinare. (La seism s-a simtit o ... puternica.)(O ... a peretilor.)(GEOL., MET.)(O ... usoara de pamant.)hurducare. (... unei carute, pe un drum cu hartoape.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*zguduitura
s. v. $clatinare. (La seism s-a simtit un ... puternic.)hurducare. (...ul unei carute, pe un drum cu hartoape.)$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*zguduit
s. v. coafura, freza, frizura, pieptanatura, (Ban.) cofarta. $(O ... la moda.)$(by 3W11S12e5r5g5i14o)*tunsoare
s. v. coarda, sfoara. $(... ferastraului.)cordar(... la zabala capastrului.)$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*struna
s. v. comanda, condu-cere, (inv.) povata, povatuire. $(Unitatea militara se afla sub ... lui.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sefie
s. v. comentare, explicare, interpretare, talcuire, (inv.) talcuiala. (... (by 7W7S15e1r9g9i2o)*analizare
s. v. compus, corp compus. $(Clorura este o ...)amestecintelegere$.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*combinatie
s. v. comunicare. $(O scurta ... facuta presei.)(O ... oficiala a guvernului.)(... de dragoste.)depozitieprocla-matie$.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*declaratie
s. v. concentrare, reducere, rezumare, scurtare, (fig.) comprimare, condensare. $(... expunerii.)rezumatabre-viere$.(by 15W1S9e9r10g3i3o)*prescurtare
s. v. (concr.) anunt, aviz, incunostintare, instiintare, mesaj. $(Am primit acasa o ....)(O ... de mare importanta.)transmiteredeclaratie$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*comunicare
s. v. (concr.) branci, ghiont, izbitura, imbranceala, impinsatura, (reg.) ghiold, stos, (Mold.) bleanda, dupac, (Ban.) poanca, (prin Olt. si Munt.) potarnog. $(O ... zdravana.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*imbrancitura
s. v. (concr.) bucate (pl.), rod, (inv.) vipt. $(A strans ... campului.)(Am obtinut o ... bogata.)(... de grane.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*recolta
s. v. (concr.) comple-ment, completare, complinire. $(A adaugat o ....)reconstituire$.(by 6W6S15e15r15g9i2o)*intregire
s. v. (concr.) compozitie. $(Ce ... aveti pentru astazi?)redactarecu-lesformatie$.(by 2W11S11e4r5g5i13o)*compunere
s. v. (concr.) congestie, iritatie. $(O ... grava a ranii.)tu-mefieretumefactie$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*inflamatie
s. v. (concr.) copie, (depr.) pastisa. $(Opera lui e o simpla ... a stilului unui maestru.)(MUZ.)$ canon.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*imitatie
s. v. (concr.) copie, reproducere, (rar) transcriptie, (inv.) izvod, prescriitura. $(Are o ... fidela a documentelor.)(... unui text dintr-un alfabet in altul.) (JUR.)(Registru de ...i imobiliare.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*transcriere
s. v. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mancatura, rosatura. $(S-a produs o ....)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*erodare
s. v. (concr.) dar, (inv. si pop.) danie, (inv.) daruire, daruinta, harazire, oboroc. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*donatie
s. v. concr.) dezlegare, raspuns, rezultat, solutie. $(Aveti ...a problemei la pagina ...)solutionaretran-sare. $(by 6W15S15e8r9g2i2o)*rezolvare
s. v. concr.) dota, zestre, (pop.) parte, (latinism inv.) profecticie. $(... unei fete de maritat.)$(by 10W11S4e4r4g13i13o)*dotatie
s. v. (concr.) exemplificare, exemplu. $(Sunt necesare cat mai multe ...ari.)$(by 1W2S10e10r3g4i4o)*ilustrare
s. v. (concr.) gogomanie, neghiobie, nerozie, nesocotinta, prostie, stupidi-tate, (rar) netotie, (inv. si reg.) nataraie. $(Mare ... a spus!)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*natangie
s. v. (concr.) inflamatie, umflatura, (livr.) tumescenta, (prin Transilv.) aprinsura, (prin Bucov.) badraganie. $(O ... benigna a tesutului.)$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*tumefactie
s. v. (concr.) innoire, modificare, noutate, prefacere, schimbare. $(A introdus unele ...ii.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*inovatie
s. v. (concr.) (rar) corso, (inv.) plimbare, plimbatoare. $(Cine mai era pe ...?)$(by 15W15S8e9r9g2i2o)*promenada
s. v. (concr.) societate, (inv.) reuniune. $(... legal constituita.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*asociatie
s. v. (concr.) traducere, transpunere, versiune. $(O ... reusita din engleza.)interpretare$.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*talmacire
s. v. conducator, vataf, (reg.) birau, jude. $(... de colindatori.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*capetenie
s. v. conducere, sefie, (inv.) povata, povatuire. $(Unitatea se afla sub ... lui ...)(TEHN.)$ control, reglaj. (... (by 5W5S13e14r7g7i1o)*comanda
s. v. consemnare, inregistrare, insemnare, notare, notatie, (inv.) notificare. $(... cheltuielilor zilnice.)inma-triculareaderaremarcare$.(by 10W4S4e4r13g13i6o)*inscriere
s. v. consemnare, inregistrare, precizare, specificare, (inv.) scriptura. $(... acelui eveniment in ...)indicare$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*mentionare
s. v. consternare, perplexitate, stupefactie, stupoare, surprindere, surpriza, uimire, uluiala, (rar) consternatie. $(A avut un moment de adevarata ....)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*uluire
s. v. consternare, perplexitate, stupefactie, stupoare, surpriza, uimire, uluiala, uluire, (rar) consternatie. $(A avut un moment de adevarata ....)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*surprindere
s. v. constiinta, cuget, spirit, suflet, (livr.) for interior, (inv.) cunostinta, stiinta, (grecism inv.) sinidisis. $(Notiunea de ....)mintejudecatachibzuire$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*gandire
s. v. constrangere, forta, silnicie, violenta, (livr.) servitute, (Ban.) salabarie, (inv.) nevoie, potrivnicie, silinta, silnicire, stransoare, (fig.) presiune. $(Bunuri obtinute prin ....)$(by 8W1S1e10r10g3i3o)*sila
s. v. continuare. $(Gar-dul se afla in ... zidului.)(... petrecerii pana in zori.)(... scadentei.)$ innoire. (... (by 11W11S12e5r5g14i14o)*prelungire
s. v. contur, (fig.) relief. $(A inceput sa capete ....)expresie. (A dat ... gandurilor sale.)siluetacalapod(Toarna fonta in ....)(LINGV.) forma hiper-corecta =varianta. (... lexicala.)mod$.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*forma
s. v. conventie, (inv. si reg.) zdelca. $(... de vanzare-cumparare.)$(by 9W9S3e3r3g12i12o)*contract
s. v. copiere, imitatie, (depr.) pastisare. $(... stilului unui maestru.)$(by 1W9S10e10r3g4i12o)*imitare
s. v. copilire, copilit, (rar) pliveala, (inv. si reg.) plevila. $(...ul vitei de vie.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*plivit
s. v. corectare, corijare, imbunatatire, indreptare, remediere, retus, retusare, (fig.) reparare. $(... dictiunii cuiva.)(A adus unele ...ari planului initial.)$(by 7W15S15e1r9g9i3o)*rectificare
s. v. corectare, imbuna-tatire, indreptare, rectificare, remediere, retus, retusare, (fig.) reparare. $(... dictiunii cuiva.)$(by 11W11S4e13r13g6i7o)*corijare
s. v. cosar, patul, (reg.) magazin, (Mold. si Transilv.) cos, (Transilv.) cosarca. $(... de porumb.)$(by 8W8S1e2r10g10i3o)*porumbar
s. v. cot, cotitura, meandru, serpuitura, (reg.) taola. $(... unei ape.)(...atile unui teren.)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*sinuozitate
s. v. cotiga, (reg.) dric, roate (pl.), rotile (pl.), (Transilv.) caroaie. $(Pe ... se reazema grindeiul plugului.)$(by 10W11S11e4r5g13i13o)*teleaga
s. v. cotitura, viraj. $(La ... lasa vehiculul in viteza redusa.) (GEOGR.) curba batimetricacurba de nivel$ = izohipsa.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*curba
s. v. cotoc, (reg.) fuscel, laturas. (... (reg.) manusa, mana, raza. (... aripa. (... v.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*fofeaza
s. v. covata, (pop.) postava. $(... a morii, in care curge faina macinata.)$(by 6W14S14e7r8g1i1o)*copaie
s. v. creare, determi-nare, producere, provocare, starnire. $(... unei stari de tensiune.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pricinuire
s. v. creare, pricinuire, producere, provocare, starnire. (... v. definire, precizare, stabilire. $(O atenta ... a proprietatii metalelor.)stabilirecomplinire$.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*determinare
s. v. creasta, culme, (reg.) comana, coroana, lat, samara, slimna. muchie. $(... la un zid.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*coama
s. v. creatie, facere, (inv.) nastere, rodina, roditura, tvorenie. $(Cartea ...ei, in Biblie.)$(by 4W4S12e13r13g6i7o)*geneza
s. v. creator, fauritor, fondator, (inv.) tocmitor. $(... de scoala.)$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*intemeietor
s. v. credinta, speranta, (rar) nadajduire, (inv.) nadajduinta. $(Nu si-a pierdut ... in mai bine.)(Pot sa am ... in voi?)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*nadejde
s. v. crestere, largire, marire, sporire. $(... suprafetelor cultivate.)pro-portie(... schimburilor comerciale.)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*extindere
s. v. cubaj, volum. $(... a unei incinte.)gabarit(... de a face ceva.)(... de munca.)facultate(Demonstreaza o mare ... in...)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*capacitate
s. v. culcus, salas, (inv. si reg.) strat, (Transilv.) cotrog. $(... pentru animale.)gazduire(Isi cauta departe un ....)(Intra la ..., ca sa nu-l ploua.)(La ... de orice priviri.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*adapost
s. v. culegere, cules, ridicare, strangere, strans. $(...ul unei hartii de pe jos.)(...ul unui colt din val.)suflecare$.(by 9W10S3e3r12g12i12o)*ridicat
s. v. culpabilitate, culpa, eroare, greseala, pacat, vina, vinovatie, (livr.) eres, (rar) prihana, (inv. si reg.) teahna, (reg.) gres, (Olt., Munt. si Mold.) ponos, (inv.) cusur, sablazna, scandal, sminta, sminteala, (fig.) ratacire, (inv. fig.) rataceala. $(O ... de mica importanta.)neregula(S-a produs o ... inexplicabila.)exceptie$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*abatere
s. v. , curs, matca, (pop.) fagas, pat, (inv. si reg.) scursura, (reg.) vale, (inv.) scafa. $(A trecut usor ...ul raului.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*vad
s. v. cuvant, motiv, (inv.) chip. $(Sub ... ca ...)motiv(... de vorba.)$(by 9W9S10e3r3g12i12o)*pretext
s. v. decadenta, decadere, depravare, desfranare, desfrau, destrabalare, dezmat, imoralitate, perditie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricaciune, viciu, (rar) desantare, (inv.) aselghiciune, aselghie, desfatare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefactie, (inv. fig.) putrejune. v.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*coruptie
s. v. declasare, degradare. $(... cuiva din cauza bauturii.)(... moravurilor.)coruptie$.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*decadere
s. v. deconspirare, destainuire, dezvaluire. $(... tuturor complicilor.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*divulgare
s. v. defect, defectare, defectiune, deranjament. $(... in functionarea unui aparat.)(MED.)(... organica, functionala.)$(by 8W8S1e2r2g10i10o)*dereglare
s. v. deosebire, (inv. si pop.) osebire, (Ban., Transilv. si Maram.) deschilinire, (inv.) osebitura. $(Ce ... este intre ei?)(MAT.)$ rest, (inv.) ramasita, restanta. (... (by 10W10S4e4r12g13i6o)*diferenta
s. v. deplasare, stramutare, (fam.) trambalare. (... mu-tat, permutare, permutatie, stramutare, stramutat, transfer, transferare. $(... lui cu serviciul la Bacau.)(... bazei de plecare.)(... taberei in alta parte.)deviereschimbare$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*mutare
s. v. deplinatate, plenitudine, plinatate, (inv.) plinaciune, plineala. $(Sentiment de ....)perfectiunesublim$. perfectiune, puritate. (... (by 11W5S5e13r14g7i7o)*desavarsire
s. v. deprindere, invatare. (... v. atribut, calitate, caracter, caracteristica, nota, particularitate, proprietate, semn, specific, trasatura, (reg.) insusietate, (fig.) amprenta, marca, pecete, sigiliu, timbru. $(O ... esentiala a acestui fenomen este ...)calitatevaloare(Caracterul lui e o ... de pret.)dar(Magnetul are ... de a atrage fierul.)(Are unele ... miraculoase.)facultate$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*insusire
s. v. deprindere, obisnuinta, (livr.) habitudine, (inv. si pop.) narav, (pop.) invat, treaba, (inv. si reg.) nacafa, (prin Olt.) sabas, (inv.) invatatura, obicina. v. (la pl.) v. v. (by 6W6S14e8r8g1i2o)*obicei
s. v. depunere, inaintare, inmanare, prezentare, remitere, transmitere, (inv.) paradosire, paradosit. $(... situatiei solici-tate.)depunere(MIL.)$ (inv.) paradosie, paradosire, (grecism inv.) paradosis. (... v. (inv.) paradosire, paradosit, propunere, (grecism inv.) paradosis. $(... unei materii de invatamant.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*predare
s. v. deranjament, perturbare. (... (pl.) = paraziti (pl.). $(... la un aparat de radio.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*perturbatie
s. v. deranj, neoranduiala, zapaceala, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureala, harababura. $(E mare ... la ei in casa.)(Ce mare ... e in hartiile tale.)babilonieneglijentatulburare$.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*dezordine
s. v. deruta, dezorientare, incurcatura, nedumerire, perple-xitate, zapaceala, (livr.) bulversare, debusolare, deconcertare. $(Stare de ....)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*descumpanire
s. v. desavarsire, (livr.) impecabilitate, (rar) sublimitate, (inv.) savarsire. $(... unei creatii artistice.)desavarsire$.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*perfectiune
s. v. $descojire. (... unei legume, a unui fruct.)(... trun-chiului unui arbore.)descuamare(... unui perete.)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*cojire
s. v. deselare, spetire, (Munt. si Transilv.) daulare. $(... unui cal.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*istovire
s. v. desfatare, veselie, (rar) desfat, (inv.) desfataciune. $(Cu mare ....)distractiechef(La ei e azi mare ....)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*petrecere
s. v. despicare, spintecare. $(...ul pantecelui.)(...ul lemnelor de foc.)(...ul unui material textil.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*spintecat
s. v. despicare, spintecat. $(... pantecelui unui animal.)(... lemnelor de foc.)(... unui material textil.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*spintecare
s. v. devastare, pradare, spargere, (livr.) devalizare. $(... unei banci.)deposedarejecmaneala$.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*jefuire
s. v. dezlipire, indepartare. (... distantare, indepartare, rarire, spatiere. $(... literelor unui cuvant.)distanta(Ce ... este intre cei doi stalpi?)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*departare
s. v. dezvoltare, emanare, emanatie, producere, radiere. $(... de caldura.)deblocaredescotorosirenaturalete$.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*degajare
s. v. diminuare, reducere, usurare. $(... incarcaturii unei nave.)scurtarereducere(... zilei in timpul toamnei.)incetinireatenuareief-tinire(O ... la impozite.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*micsorare
s. v. directiva, indicatie, instructiune, indrumare, normativ, norma, (inv.) regulativ. $(A respectat toate ...arile primite.)(... unui tratament.)aviz(Diverse ...ari de igiena.)propunerepre-zentare$.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*recomandare
s. v. disciplina, materie, (inv.) invatatura, matima. $(... de invatamant.)scopcomplement$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*obiect
s. v. disc, platan, platou, talger, tas, terezie, (inv. si reg.) scafa, (reg.) taier. $(... al unei balante.)talger(SPORT;(A castigat proba de ...e, la tir.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*taler
s. v. discutie, vorba, zarva, (pop.) galceava, sfada. $(Multa ... s-a facut intre ei pentru mine.)(... pe care a primit-o l-a potolit.)$(by 10W11S4e4r12g13i13o)*cearta
s. v. distractie, joaca, (inv.) zabava. $(Dragostea nu este un ....)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*amuzament
s. v. dobitocie, idiotenie, idiotie, imbecilitate, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, tampenie, (inv.) prostaticie. $(A spus o mare ....)absurditate$.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*stupizenie
s. v. dobitocie, imbecili-tate, nerozie, prosteala, prostie, tampenie, (inv.) prostime. $(A dat dovada de o mare ....)(Mare ... a spus.)(Ce e ... asta?)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*neghiobie
s. v. doctrina, invatatura, sistem. $(... economica.)(FILOZ.) teoria cunoasterii =teoria existenteiontologie; teoria valoriloraxiologie(MAT.) teoria probabilitatilorcalculul probabilitatilor.(EC.) teoria nominalista a banilor$ = nominalism.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*teorie
s. v. domi-nare, precumpanire, predominatie, prevalare, (rar) prevalenta. (... (by 15W8S9e2r2g11i11o)*predominare
s. v. dracie, dracovenie, nazbatie, strengarie, (pop.) dracarie, (fam.) parascovenie. $(S-a lasat de ...e.)farsa(Ce ... a mai facut?)nazbatie(Te rog sa ma scuzi pentru ... pe care am facut-o fara sa vreau.)incurcaturaciudatenie$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*pozna
s. v. dracie, dracovenie, pozna, strengarie, (pop.) dracarie, (fam.) parascovenie. $(Ce ... mai e si asta?)(O ... de copil.)pozna$.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*nazbatie
s. v. drept. $(S-a folosit de ... pe care il are.)avantaj(Ma bucur de ...ul de a-l cunoaste.)cinste(...iile tehnicii moderne.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*privilegiu
s. v. dubiu, incertitudine, neincredere, nesiguranta, rezerva, scepticism, sovaiala, sovaire, (astazi rar) necredinta, (inv.) aporie, indointa. $(Domnea o stare de ....)$(by 13W6S6e15r15g8i8o)*indoiala
s. v. duh, suflet. v. , (Transilv. si Bucov.) bleasc. v. desteptaciune, v. suflet. specific. (la pl.) v. duh, haz, umor, (fig.) piper, sare. v. = (inv.) psili.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*spirit
s. v. duium, gramada, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (inv. si pop.) mare, poiede, (inv. si reg.) intuneric, (reg.) posmol, talaba, (Transilv. si Mold.) sila, (inv.) multit, putere, (fig.) groaza, grozavenie, grozavie, (reg. fig.) polog. $(O ... de dusmani.)(Din ... s-a ridicat un glas.)gloatagros(Coplesit de ... dusmanilor.)(O ... de amatori s-a prezentat.)puzderie(Si-a rezolvat o ... de probleme.)(... problemelor abordate.)(I-a adus o ... de vesti.)(A trecut o ... de ani de cand nu ne-am vazut.)(MAT.) $domeniu.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*multime
s. v. dumerire, edificare, lamurire. $(... lui intr-o problema.)solutionare$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*clarificare
s. vecernie, (reg.) subamiaza, sunimiez, (prin Transilv.) avecernie, (inv.) pomereaza, pomerida. $(Pe la ..., adica pe la apusul soarelui.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*chindie
s. v. efectuare, executare, indeplinire, prestare, prestatie. $(... a unei munci.)evolutiedisputare$.(by 13W7S7e15r15g9i9o)*desfasurare
s. v. efectuare, executie, facere, implinire, indeplinire, infaptuire, realizare, savarsire, (inv.) savarsit. $(... unei lucrari.)(... unei opere durabile.)desfasurareefectuareinterpretare(... unei sentinte.)(JUR.)(... silita a cuiva.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*executare
s. v. efort, incercare, osteneala, sfortare, silinta, stradanie. $(Toate ...ele lui au fost zadarnice.)perseverentahar-nicie(... lui era demna de laudat.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*straduinta
s. v. efort, incercare, osteneala, sfortare, stradanie, straduinta. $(Toate ...ele lui au fost zadarnice.)perseverenta(E de admirat ... lui.)(Arata destula ..., dar nu putea realiza mare lucru.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*silinta
s. velnicer, (reg.) balgier, rachier, tuicar, velnitar, vinarsar, (inv.) povarnar. $(...ul era proprietarul unei poverne.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*povarnagiu
s. velnita, (reg.) cazanarie, povar-nagerie, povarnarie, prefacanie, vinarsarie, (inv.) rachierie. $(... pentru fabricarea tuicii.)$(by 5W5S6e14r14g8i8o)*povarna
s. velur, (inv. si reg.) mancister, (Transilv.) barson, (prin Munt. si Mold.) plus, (Transilv. si Ban.) somot, (inv.) ursinic. $(Haina de ....)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*catifea
s. v. = embriogeneza, embriogenie. crestere, vegetatie. $(Perioada de ... a plantelor.)evolutieprogres(... evenimen-telor.)extinderedegajare$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*dezvoltare
s. venire. $(Dupa ... lui in casa.)(BIS.; Intrarea in biserica =bagare(Pe unde e ... in uzina?)(Ne asteptau cu totii la ....)aleepatrundereangajareaderare(... cuvan-tului in limba literara.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*intrare
s. = verigar, salba-moale, (reg.) crasici, crusan, gladis, patachina, porumbel, vonicer, lemn-canesc, lemn-raios, lemnul-cainelui, poama-cainelui, spin-alb, spinele-cerbului; (reg.) buricul-Vinerei, buruiana-de-buba-neagra, parul-Maicii-Domnului, parul-orfanei, percica-fetei; = (reg.) parul-fetei, parul-Maicii-Preciste, parul-Sfintei-Marii.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*par
s. (.) versificare, (inv.) stihuire, versuire. $(O ... perfecta.)prozodie$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*versificatie
s. veste, (rar) semn, (inv.) cuvant, glas, havadis, pliroforie, stafeta, (turcism inv.) mujdea. $(Asteapta cu nerabdare o ... de la el.)(I-a transmis urmatoarea ... ...)(A primit o ... de mare importanta.)(Ai vreo ... despre el?)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*stire
s. v. estimatie, evaluare, (fig.) bilant, socoteala. $(O sumara ... ne arata ca ...)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*estimare
s. v. exactitate, exactitudine, precizie, rigurozitate, (inv.) scumpatate. $(... stiintifica.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*rigoare
s. v. exactitudine, justete, precizie. $(... calculelor.)(Reprodus cu ...; ... unei traduceri.)punctualitaterigurozitate$. precizie, (livr.) acuratete. (... (by 12W12S6e6r14g15i8o)*exactitate
s. v. examinare, privire. $(La o ... mai adanca.)(A publi-cat o ... temeinica.)examinare(... a unui catalog.)verificareancheta$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cercetare
s. v. exemplu, model, proba, specimen, tip. $(Iata mai jos cateva ... de ...)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*mostra
s. v. expozeu. $(... a fost urmarita cu interes.)descriereemitere(... marfii pe taraba.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*expunere
s. v. extremitate, limita, (inv.) soroc. $(La ... campiei.)(S-a oprit la ... satului.)(Sta la ... Bucurestiului.)(GEOGR.)tarm(Sta pe ... prapastiei.)bordurachenarlaturamuchieghizdborflanclimita(Orice lucru are o ...!)marjabrat$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*margine
s. v. facilitate, v. (mai ales la pl.) facilitate, usurare. $(S-a bucurat de unele ... de plata.)avantaj$.(by 3W3S3e12r12g5i5o)*inlesnire
s. v. fantezie, gand, imaginatie. $(Il poarta ... cu mii de ani in urma.)fantezie(O ... a mintii sale.)utopieiluzie$.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*inchipuire
s. v. fasaiala, fasaire, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. $(...ul ziarului.)$(by 15W8S8e1r2g10i10o)*fasait
s. v. fascinatie, incantare, magie, vraja, (fig.) poezie. $(...ul miraculos al noptii.)desfataredragalasenie.atractie(Tot ...ul sta in ...)(O vorba plina de ....)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*farmec
s. v. fatuiala, fatuit, netezire, nivelare. $(... unui perete.)lustruire$.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*fatuire
s. v. fel. $(Asa e ... mea.)(Are o ... emotiva.)(I-am aflat ....)cumpat$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fire
s. v. = fenomen antropogen, fenomen antropogenic; = fenomen antropic, fenomen antropogenic; = fenomen antropic, fenomen antropogen. fapt. $(... de limba.)$(by 8W9S9e2r3g11i11o)*fenomen
s. v. ferecare, incuiere, zavorare. $(... usii, a casei.)astupareob-turatie. (... unui canal, unei conducte.)(... gazelor.)incheiereblocareim-prejmuirearestarecicatrizare(La ... sesiunii.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*inchidere
s. v. fermentatie, (pop.) dospire. $(... unei substante.)alterare$.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*fermentare
s. v. (fig.) cotitura, raspantie. $(Nu stie ce sa faca, se afla la o mare ....)crucearipi$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*rascruce
s. v. (fig.) fresca. $(Scriitorul ne ofera o vasta ... a societatii.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*panorama
s. v. figura, fizionomie, obraz, oval, profil. $(O ... cunoscuta.)(Se spala pe ....)fizionomiepersoanaaversrectopaginafatada(... la un fotoliu.)fata de masa =(O ... de in.)infatisare.(... de perna.)suprafata$.(by 10W10S10e4r4g12i12o)*fata
s. v. figura. $(... la jocul de sah.)monedaactcompozitie(LIT.)(S-a reprezentat o ... celebra.)$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*piesa
s. v. fiinta, persoana. $(... iubit.)(I-a fermecat pe toti ....)(Cate 5 000 de lei de ....) om de serviciuservitorom de afaceri om de literescriitor; om de stiintacercetator; om politicpoliticianlume(Graia: fericit ...!)(Femei si oameni.)$(by 9W2S2e11r11g4i4o)*om
s. v. finalizare, inche-iere, sfarsire, terminare. $(... actiunii incepute.)consumareabsolvire$.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*ispravire
s. v. finalizare, ispravire, incheiere, terminare. $(... unei lucrari incepute.)consumare$.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*sfarsire
s. v. fixare, precizare, stabilire. v. decizie. v. darzenie, fermitate, intransigenta, neclintire, neinduplecare, nestramutare, nesovaire, statornicie, (livr.) decizie, (inv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. v.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*hotarare
s. v. fixitate, imobilitate, neclintire, stabilitate. $(... dunelor.)(Ramasese intr-o stare de totala ....)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*nemiscare
s. v. fixitate, imobi-litate, nemiscare, stabilitate. $(... unor dune.)hotarare$.(by 4W12S13e6r6g7i15o)*neclintire
s. v. folosire, intrebuintare, purtat, uzura. $(De atata ..., pantalonii erau rupti.)(... armelor este interzisa.)comportare(Are o ... necorespunzatoare.)(O ... demna, fara repros.)(... lui m-a miscat.)(... unei campanii de presa.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*purtare
s. v. fugarire, haituire, urmarire. $(... cuiva pentru a-l prinde.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*haituiala
s. v. fuga, viteza, (fig.) zbor. $(Mergi la el in ... si adu-l aici.)alergaturahaituire(O ... organizata la vanat.)monta$.(by 8W8S1e2r2g10i11o)*goana
s. v. furnizare, livrare, (inv.) teslimarisire, teslimatisire, (turcism inv.) teslim, teslimat. $(... la timp a materiei prime.)(... biletelor de tren.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*procurare
s. v. garda, paza, veghe, (inv., in Mold.) aret. $(Sta de ....)paznicsantinelagarda(PLUTARIT)$ (reg.) argea, laturas, podijdita.(by 6W14S14e8r8g8i1o)*straja
s. v. ghimpe, maracine, spin, teapa, (reg.) steap. $(Macesul e plin de ....)aschie(... de brad.)spinulet$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tepusa
s. v. gogoasa de ristic, gogoasa de stejar, (rar) galosa, (reg.) motochina, gogoasa de cerneala.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*gala
s. v. gogomanie, natangie, neghiobie, nerozie, nesocotinta, prostie, (rar) netotie, (inv. si reg.) nataraie. $(Mare ... a spus.)(Ce e ... asta?)ab-surditate$.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*stupiditate
s. v. grad, rang, (inv.) ridicare. $(Are ... de director.)(Ce ... indeplineste aceasta piesa in ansamblu?)destinatieMATfunctie bijectivabijectie; functie surjectivasurjectie$.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*functie
s. v. , gramadeala, inghesuiala, ingramadeala, invalmaseala, (pop.) valma, (Ban. si prin Olt., Transilv.) naloaga, (Transilv.) vlog, (inv.) glogozeala. $(Era o ... de nedescris.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imbulzeala
s. v. grandoare, solem-nitate. $(Un peisaj plin de ....)$ grandoare, maiestate, semetie. (... v. splendoare, stralucire, (inv.) pohfala. $(... alaiului domnesc.)glorie$.(by 1W1S9e10r3g3i4o)*maretie
s. v. greutate, osteneala, truda. $(Cu mult ....)(Toate ...urile lui au fost zadarnice.)(FIZ.) efort unitar =$ (impr.) tensiune.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*efort
s. v. grupare. $(... moleculelor intr-un corp.)(... de rezistenta a unei constructii.)al-catuire(Care este ... lucrarii?)componentaconfiguratie(GEOL.) structura geologicastructura sticloasastructura vitroasa; structura vitroasastructura sticloasaconformatiefirestructura economicabaza economica.$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*structura
s. v. gura, sarut, (pop. si fam.) pupatura, toc, (fam. si in limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. $(I-a dat o ....)$(by 4W13S13e6r7g7i15o)*sarutare
s. v. hadosenie, monstru, monstruozitate, pocitanie, schimonositura, slutenie, slutitura, uraciune, uratenie, (pop.) hazenie, potca, stropsitura, (reg.) znamenie, (Ban.) nahoada. $(Ce e ... asta?)starpitura$.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*pocitura
s. v. hadosenie, monstru, monstruozitate, pocitura, schimonositura, slutenie, slutitura, uraciune, uratenie, (pop.) hazenie, potca, stropsitura, (reg.) znamenie, (Ban.) nahoada. $(Ce e ... asta?)starpitura$.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*pocitanie
s. v. haraitoare. $(Jucaria numita ....)(BOT.; Polycnemum arvense)$ troscotel, (reg.) hericica, troscot-de-camp.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*scartaitoare
s. v. harta, hartuiala, hartuire. $(O ... in joaca.)(... lor la lupta.)(... intre unitati armate dusmane.)$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*incaierare
s. v. hatanare, zgaltaire, zguduire. $(... usii.)hurducaturadereticare$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*scuturare
s. v. hoinareala, pribegie, pribegire, vagabondaj. $(O ... din loc in loc.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*vagabondare
s. v. hoinareala, pribegie, pribegire, vagabondare. $(Un ... din loc in loc.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*vagabondaj
s. v. hotarare, siguranta. $(Vocea lui capatase mai multa ....)(N-a avut ... sa suporte.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fermitate
s. v. hotie, impostura, inselaciune, inselatorie, pungaseala, pungasie, sarlatanie, smecherie, (livr.) tripotaj, (rar) sarlatanerie, sarlatanism, smecherlac, (pop. si fam.) pezevenclac, potlogarie, (Mold.) solticarie, (inv.) calpuzanlac, matrapazlarie, mestesug, salvirie, (inv., in Mold.) sulerie, (fam.) cotcarie, matrapazlac, pehlivanie, pisicherlac, smechereala, (inv. fam.) cotca, (fig.) panglicarie, scamatorie. $(Se tine de ...ii.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*escrocherie
s. v. iapa, schimbator, (reg.) calcator, maiut, piciorog, potnog, scandurea, talpau, talpel, talpete, talpis, talpita. $(... la razboiul de tesut.)(... la razboiul de tesut.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*talpig
s. viata, (inv.) cust, custare. $(A dus un ... agitat.)(...ul lui indelungat pe aceste locuri.)(...ul lui se scurgea in liniste.)coabitaresubzistenta$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*trai
s. v. idiotenie, idiotie, imbecilitate, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tampenie, (inv.) prosta-ticie. $(A spus o mare ....)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*dobitocie
s. vie. $(Frunza de ...; planteaza ....)(BOT.) vita de vie (Vitis vinifera, riparia etc.)(BOT.) vita salbatica (Vitis hederacea)BOT(Butucul de vie are mai multe ....)neamfamilieurmas.$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*vita
s. vierme de faina, (pop.) sfoiag, (Olt. si Ban.) surdomas. $(...le este larva morarului.) (MED.)(...le este o boala de copii.)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*molete
s. v. iertare, (pop.) iertaciune, (inv.) pardon. $(Cere ...e.)(Nu are nici o ... pentru cele facute.)motiv$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*scuza
s. vifor, vifornita, viscoleala, (pop.) viforeala, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban.) vicodol, (Mold. si Bucov.) vicolitura, (Bucov.) vicolnita, (Transilv.) vocot.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*viscol
s. vifor, vijelie, (pop.) vantoasa, (reg.) vantoaie, (prin Ban.) vicodol, (prin Bucov.) vantaraie, (inv.) bura, tempestate, tempesta, (latinism inv.) procela. $(Afara s-a dezlantuit ....)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*furtuna
s. vifor, viscol, viscoleala, (pop.) viforeala, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban.) vicodol, (Mold. si Bucov.) vicolitura, (Bucov.) vicolnita, (Transilv.) vocot. $(In decem-brie a fost o ... cumplita.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*vifornita
s. v. imobilitate, neclintire, nemiscare, stabilitate. $(... unor dune.)(... privirii.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*fixitate
s. v. impiedicare, indepartare, inlaturare, ocolire, preintampinare, prevenire, (rar) preventie. $(... unor consecinte neplacute.)eludare$.(by 3W11S12e12r5g6i14o)*evitare
s. v. impietrire, incremenire, inlemnire, intepenire, paralizare, (fig.) inghetare. $(... cuiva de spaima.)$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*inmarmurire
s. v. implinire, realizare, satisfacere, (rar) satisfactie. $(... dorintei cuiva.)(... misiunii primite.)desfasurare.efectuare(... unei sentinte.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*indeplinire
s. v. importanta, valoare. $(... unei descoperiri.)(... contributiei sale.)(... cuvantului scris.)(... actului Unirii.)(... momentului.)(... prefacerilor survenite.)$(by 8W2S2e10r10g4i4o)*insemnatate
s. v. imprastiere, (inv. si reg.) spargere, spart. $(... norilor.)$ imprastiere, ridicare. (... v. imprastiere, prefirare, presarare, presarat, rasfirare, raspandire. $(... nisipului pe alee.)cheltuireirosireprabusire.$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*risipire
s. v. imprastiere, prefirare, presarare, presarat, rasfirare, risipire. $(... nisipului pe alee.)difuzare(... luminii in toate unghe-rele.)(... unei stiri.)(... unor zvonuri mincinoase.)(... unor cunos-tinte.)(BIS.)(... unei credinte.)(... de gaze de la soba.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*raspandire
s. v. imprastiere, prefirare, presarare, presarat, raspandire, risipire. $(... nisipului pe alee.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*rasfirare
s. v. imprastiere, pro-pagare, raspandire. $(... unor radiatii.)(... luminii in toate ungherele.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*difuzare
s. v. , (impr.) gravitate. v. farmec, (rar) prestigiu, (fig.) miraj. $(... unui vis fericit.)(Si-a demonstrat din plin ... pentru ...)$(by 2W10S11e11r4g5i13o)*atractie
s. v. impulsionare, stimulare, (rar) stimulatie. $(... activitatii culturale.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*imboldire
s. v. imputernicit, mandatar, (inv.) ispravnic, mandator. $(El e ...ul meu.)(... al ma-selor.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*reprezentant
s. v. incapacitate. (... incapacitate, slabi-ciune, (rar) impotenta, (pop.) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (reg.) nevoiosetura, (inv.) nemernicie. (... (by 11W4S4e13r13g6i7o)*neputinta
s. v. incasare, ridicare. (... capatare, dobandire, obtinere. $(... a ajutorului cerut.)receptio-nareaflareadmiterecooptareangajaregazduire(Le-a facut o buna ....)intampinare$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*primire
s. v. incheiere, prindere, unire. $(... celor doua capete ale barnei.)(O ... de elemente.)(... armonioasa a unor preocupari.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*imbinare
s. v. incheietura, (inv. si pop.) nod, (inv.) armonie, (fam. fig.) balamale (pl.). $(...iile omului.)(ANAT.) articulatie semimobilaamfiartroza$.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*articulatie
s. v. inchisoare, ocna, puscarie, recluziune. $(Condamnat la 5 ani ....)$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*temnita
s. v. inchisoare, ocna, recluziune, temnita. $(Condamnat la 5 ani ....)$(by 14W14S14e7r8g1i1o)*puscarie
s. v. includere, integrare, introducere, incorporare. $(... a ceva in masa unei substante.)$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*inglobare
s. vindereu, (reg.) marinica, susugaie, vetrusca, vinderel, (prin Olt.) surligaie.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*vanturel
s. v. indicare, mentionare, precizare. $(... unui anumit lucru.)indicatie$.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*specificare
s. v. indicatie, instructiuni (pl.), prescriptie, recomandare, recomandatie. $(Dupa ...ul medicului.)apreciereincuviintare.$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*aviz
s. v. = individ. (rar) indivizibilitate. $(... unui tot.)omogenitate(... existenta intre noi.)fraternitateidentitateintreprindereinstitutie$.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*unitate
s. v. indurerare, mahnire, (fig.) ranire. $(... a unei persoane.)(Ce ... sa aud cele ce-mi spui!)posomorealatristete$.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*intristare
s. v. ingenuitate. v. (rar) puerilitate. $(... picturii lui.)copilarie$.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*naivitate
s. v. , inghionteala, inghiontire, (reg.) inghioldeala, inghioldire.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*impingere
s. v. (in logica simbolica) expresie identic-adevarata, expresie valida, lege logica, teza logica.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tautologie
s. v. insa-mantare, insamantat, punere, pus, semanare. $(...ul porumbului.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*semanat
s. v. inspectare, inspectie, revizie, verificare. $(...ul a decurs in bune conditii.)supravegherecomanda(MED.)$ vizita. (... dominatie, suprematie. $(Detine ...ul in industria petroliera.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*control
s. v. instabi-litate, nestabilitate, variabilitate. $(... vremii.)inconsecventa$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*nestatornicie
s. v. insusire, natura. (... v. insusire, virtute, (rar) bun. $(Caracterul lui e o ... de pret.)niveldar(Faina de ... a doua.)(Are ... de inginer.)(Nu am ... sa ma pronunt.)functie$.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*calitate
s. v. intelegere, invoiala, vorba. $(Asa ne-a fost ...ul?)(JUR.)concordantaarmonieincuviintare (FIZ.)(MUZ.)$ armonie, consonanta, unisonanta.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*acord
s. v. intensitate. $(... intr-un conducator.)(FIZ.) tensiune de vapori =(FIZIOL.)(... arteriala.)hipertensiune(... unei situatii.)(Stare de ....)(... dinaintea plecarii la drum.)$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*tensiune
s. v. intrare, patrundere. $(... luminii prin fereastra.)(Dupa ... intregii campii, raul o ia spre sud.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*strabatere
s. v. intrerupere, oprire, sistare, suspendare. $(... lucrului de catre grevisti.)sfarsit.(... ultimelor zgomote.)(... durerii.)(... vantului.)$(by 14W15S15e8r9g2i2o)*incetare
s. v. introducere, stabilire. $(... unei noi reglementari.)pro-clamareinfiintare$.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*instituire
s. v. intunecime, obscuritate, umbra. $(... noptii se intinde peste campii.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*intuneric
s. v. inutilitate, nimic, nimicnicie, zadarnicie, (inv.) miselie, nimicie. $(Psalmistul afirma ca totul e ....)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*desertaciune
s. v. invatatura, (inv.) paradigma, (fig.) lectie. $(A lua ... de la cineva de felul cum ...)morala(Le-a spus o ....)paraboladovada$.(by 1W9S10e10r3g4i12o)*pilda
s. v. (inv.) citanie. (... v. invatatura, scoala. $(A plecat la ....)invataturaana-lizacercetare(Un mic ... asupra poeziei romanesti.)cercetare$.(by 5W6S14e14r8g8i8o)*studiu
s. v. inventivitate, iscusinta, subtilitate. $(... unui procedeu.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*ingeniozitate
s. v. investigatie, (fig.) sondaj, sondare. $(... in opinia publica.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*investigare
s. v. inviere, (inv.) sculat, sculatoare, sculatura. $(... din morti.)(... de pe scaun.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sculare
s. v. invitare, solicitare, (inv.) pofta. $(A dat curs ...ei primite.)(...tii reciproce la ...)$ chemare, convocare, invitare. (... v. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*invitatie
s. v. (inv.) rezon, rezonament, socoata, socoteala. $(Si-a facut urmatorul ... ...)judecata$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*rationament
s. v. (inv. si pop.) pocrov, (inv.) pocrovat, pocroveata. $(... pentru vasele liturgice.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*acoperamant
s. v. (inv si pop.) talcuitor. $(... de vise.)comentator(... intr-un concert.)actor$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*interpret
s. v. (inv. si reg.) palitura, (reg.) mucegai, rodie, rodina, (prin Ban.) roscata. $(Boala plantelor numita ....)(BOT.; Juncus inflexus) (BOT.; Juncus effusus)(BOT.; Juncus conglomeratus) (BOT.; Senecio jacobaea)$ (reg.) crugulita, lemnul-Domnului.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*rugina
s. v. (inv. si reg.) scufa. $(... pentru femei.) caliptra, piloriza, zona apicala. $(... este un tesut protector.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*scufie
s. v. (inv.) stamba. $(A da la ....)(TIPOGR.) tipar calcografie; tipar inalt zatpresastantaurmasabloncalapod(... pentru un obiect de imbracaminte.)(A construit templul dupa ...ele grecesti.)(Un ... de scrisoare.)cofrajformatipar metaliccochila$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*tipar
s. v. (inv.) subordinatie. $(Relatii de ....)(... intereselor personale celor generale.)GRAM.) (inv.) (Coordonarea si ....)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*subordonare
s. v. (inv.) vedere. $(Are o ... patrunzatoare.)(Isi plimba ... peste ...)ochire(Avea o ... inteligenta.) (MED.) privire incrucisatastrabismcer-cetare$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*privire
s. violenta, virulenta. $(Un discurs de o mare ....)(Se apara, riposteaza cu ....)(Isi sustine opinia cu ....)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*vehementa
s. v. iroseala, pierdere, risipa, risipire, (pop.) prapadire. $(O enorma ... de timp pentru ...)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*irosire
s. visinel, cires-de-Baragan, cires-pitic; = mahaleb, (reg.) antep, malin.(by 2W10S10e4r4g4i13o)*visin
s. v. iubire, (pop.) drag. $(Iti ofer cartea cu toata ....)iubit(Il inconjura cu multa ....)(BOT.; Sedum carpaticum)$ (reg.) masa-raiului.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*dragoste
s. v. izbanda, succes, victorie. $(... echipei de handbal.)(O mare ... la public.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*reusita
s. viziera, (reg. si glumet) streasina, (prin Ban.) sild, (Transilv. si Maram.) simledar, (Transilv. si Bucov.) sirm. $(... al sepcii, al chipiului.)$(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cozoroc
s. v. jertfa, jertfire, sacrificare, (fig.) pret. $(Cu ...ul vietii sale.)(Si-au dobandit libertatea prin ....)(A facut mari ...ii pentru a-si atinge scopul.)$(by 10W4S4e12r12g6i6o)*sacrificiu
s. v. jurnal de casa; v. sertar, suber, ventil. $(... la o conducta.)ambitus(MUZ.)(...ul unui instrument de suflat.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*registru
s. v. justificare. ratiune, socoteala. $(Are si aceasta un ....)(Toate au ...ul lor.)randuiala(Stie ...ul nuntii.)socotealasituatie(...ul lumii nu se schimba cu pamflete.)menirescop$.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*rost
s. v. (la pl.) explicatie, indicatie, indrumare, lamurire. $(...i pentru folo-sirea unui medicament.)aviz$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*instructiune
s. v. (la pl.) (fam.) batrani (pl.). $(Ce fac ...tii tai?)stramosi preot(BIS.)Dumnezeu$.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*parinte
s. v. la pl.) odajdii (pl.), (inv.) ornate (pl.). $(Preotul s-a imbracat in ...inte.)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*vesmant
s. v. (la pl.) parinti (pl.), strabuni (pl.). $(Datina ramasa de la ...i.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*stramos
s. v. (la pl.; (reg.) melosel, opintici (pl.), tocmagel, verzisoara, barba-caprei, burete-cret, creasta-co-cosului. (la pl.; burete-de-co-nopida.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*ramurea
s. v. (la pl.) v. (la pl.) v. (concr.) relatie, (fam. fig.) pila. $(Ai vreo ... la minister?)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cunostinta
s. v. (la pl.) v. v. informatie. $(O scurta ... cu privire la ...)(O ... data la ziar.)insusire$. sunet.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nota
s. v. lapte acru. = apa de var. v. = laptele-cainelui, (pop.) alior, (reg.) areu; (reg.) alior, buruiana-de-friguri, buruiana-magareasca; v. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*lapte
s. v. lastaris, (rar) lastaret, (reg.) tarsar. $(A trecut printr-o ....)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*mlada
s. v. lebada cantatoare; v. art.) (reg.) cobilita (art.), coromasla (art.), crucea (art.), fata-mare.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*lebada
s. v. legat, strangere, strans. $(... nojitelor la opinci.)pansarepriponirecartonare(... dulcetii.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*legare
s. v. legatura, relatie, (livr.) contingenta, nex, (inv.) legamant, referinta, (grecism inv.) schesis. $(Ce ... este intre ...?)contactproportie(MAT.) (Cheltuieli in ... cu veniturile.)dare de seama.$(by 4W5S13e13r14g7i7o)*raport
s. v. lege, norma, regula, tipic. $(Un ... al artei clasice.)penitentatortura(BIS.)(Corul canta un ....)(MUZ.)(MUZ.)monocord$.(by 7W8S1e1r10g10i10o)*canon
s. v. linie, (inv.) trasura, (fig.) taietura. $(O ... elina a nasului.)(Din cateva ...i i-a facut portretul.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*trasatura
s. v. liniste, pace, (inv.) isihie. $(O viata plina de ....)(N-are o clipa de ....)(... vietii lui a fost tulburata.)$(by 4W4S13e13r13g7i15o)*tihna
s. v. liniste, pace, tihna. timp, vreme, (pop.) raspas. $(Nu-i da nici ... sa respire; da-mi putin ... sa ma gandesc.)perioadapasuire$.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*ragaz
s. v. lipici, pap, (Mold. si Transilv.) cir, (Transilv., Ban. si Olt.) ciris. $(Cu ... se lipesc unele obiecte de hartie.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*coca
s. v. logistica, logica matematica. coerenta, noima, sens, sir. $(Vorbeste fara ....)justificare$.(by 10W11S4e4r5g13i13o)*logica
s. v. lumina, (rar) straluminare, (inv. si pop.) vedere, (inv. si reg.) lume, (reg.) zare, (inv.) lucoare. $(... soarelui.)(FIZ.)lustru(... diamantului.)(O ... ciudata a ochilor.)frumusetefast(... ceremoniei.)glorie$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*stralucire
s. v. lustruire, slefuire, slefuit, (inv.) sclivisire. $(...ul suprafetei unui metal.)(...ul pantofilor.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*lustruit
s. v. mandrie, (pop.) darzenie, falosenie, falosie. $(O tinuta plina de ....)curajingamfare$.(by 9W9S9e3r3g11i12o)*semetie
s. v. marginire, reducere, restrangere, rezumare. $(... la strictul necesar.)restrangere$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*limitare
s. v. marire, multiplicare, (livr.) augmentare. $(... unei cantitati de cateva ori.)inmultireextindere(... fondului de rul-ment.)majorare(... nivelului de trai.)intensificare$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sporire
s. v. marire, sporire, (livr.) augmentare. (... reproducere. $(... unui afis in mai multe exemplare.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*multiplicare
s. v. marunt, (inv. si reg.) paralac, (arg.) maruntaie (pl.). $(Ai ceva ... la tine?)(Nu te lega de ...uri!)$(by 10W11S4e4r13g13i13o)*maruntis
s. v. masa. $(A servit drept ... pestilor.)(BOT.) hrana-vacii (Spergula arvensis)$ = (rar) spergula.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hrana
s. v. masare. $(... grevistilor in fata uzinei.)comasarepre-scurtareconcizie(... lui se vede in privire.)(IND.)(a unui mineral util.)$(by 7W7S1e1r1g10i10o)*concentrare
s. v. masura, ritm, ritmica, tact, (inv.) timp. $(... a unei melodii.)ritm$.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cadenta
s. v. materie, (inv.) madea. $(A intrat in ....)actiuneinformatorsubiect impozabilcontribuabil$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*subiect
s. v. meditatie, pregatire, preparare. $(... unui candidat la facultate.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*meditare
s. v. menire, obiectiv, rol, rost, sens, tel, tinta, (pop.) noima. $(...ul acestor masuri a fost acela de a ...)(...ul unei cercetari.)(Care este ...ul acestei actiuni?)destinatie$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*scop
s. v. mesaj, stire, (inv.) solie. $(I-a transmis urmatoarea ... ...)informatie(Ai vreo ... despre el?)(I-a mers ... pretutindeni.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*veste
s. v. metru. (... cadenta, tempo. $(Merge intr-un ... sustinut.)ritm fetalembriocardie$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ritm
s. v. micsandra, viorea-galbena, (reg.) foaltine (pl.), siboi, levcoaie-galbena, vioara-galbena.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*micsunea
s. v. micsorare, reducere, usurare. $(... incarcaturii unei nave.)atenuarescadere$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*diminuare
s. v. = migratiune. v. v. calcatura, mers, pas, pasit, umblet, (rar) mersatura, (inv. si pop.) mersura. $(Avea o ... saltareata, gratioasa etc.)(... sevei in plante.)clintireclatinareforfota(MUZ.)(... revendicativa.)(... literara, stiintifica.)emotionare$.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*miscare
s. v. miscare. $(Viteza de ... a unui mobil.)calatoriecursamu-tarelocomotiecirculatieclintire(... lunii pe cer.)(... unor straturi argiloase.)luxatieschim-bare$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*deplasare
s. v. modelaj, modelat. $(Operatii succesive de ....)sculptare(... a unui sistem tehnic.)$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*modelare
s. v. model, prototip, tipar. $(A construit teatrul dupa ...ul grec.)sistemmostraspeciecategorie(Ce ... de om o fi si asta?)(Exista urmatoarele ...uri de silogisme ...)$(by 13W6S6e14r15g8i8o)*tip
s. v. (Mold. si Bucov.) patasca, (Transilv.) paranga, siregla. $(... pentru transportat materiale.)$(by 15W15S8e8r2g2i2o)*targa
s. v. moleseala, slabiciune, (reg.) zalezitura. $(E nedormit si simte o ... greu de invins.)(Un cardiac care are o senzatie de ....)(Simte o ... din cauza foamei.)(... unui om infometat.)$(by 14W15S8e8r2g2i2o)*sfarseala
s. v. morocaneala. intristare, mahnire, tristete, (rar) posaceala, (fig.) innorare. (... (by 4W5S13e13r7g7i15o)*posomoreala
s. v. multime, potop, sumedenie, (pop.) spuzenie, (inv. si reg.) sodom, (fig.) pulbere, spuza, spuzeala. $(... de stele.)(... de in sau de canepa.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*puzderie
s. v. mutism, tacere, (rar) mutie, (reg.) muteala, mutitura. $(Nu iesea din ... lui.)$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*mutenie
s. v. nastere, obarsie, origine, (livr.) extractie, matrice, stirpe, (rar) provenire, spita, (astazi rar) semintie, (inv. si reg.) neam, (inv.) purcedere, purces. $(Era taran prin ....)(Care este ... acestui utilaj?)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*provenienta
s. v. neam, spita, vita, (livr.) stirpe, (Transilv.) porodita, (inv.) rod, soi, stepena. $(Oameni din aceeasi ....)popor$.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*semintie
s. v. necesitate, nevoie, (inv. si pop.) treaba, (inv. si reg.) lipsa. $(Material didactic pentru ...ele scolii generale.)cerinta$. cerinta, exigenta, imperativ, necesitate, nevoie, obligatie, pretentie.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*trebuinta
s. v. neintelegere, (livr. fig.) frictiune. $(Mai exista unele ... intre parti.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*divergenta
s. v. neplacere, suparare, (inv. si pop.) price, (inv.) sablazna, scadere, siclet. $(Multe ...uri a avut de indurat.)(Si-a spus pe indelete ....)incercare(A trecut prin multe ...uri.)(Ce ... a cazut pe el!)nervozitateinvidie$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*necaz
s. v. nivel, (inv.) masura. $(...ele apelor Dunarii.)fixingcota-parte =(Ce ... ii revine?)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cota
s. v. norod, tara, (pop.) obste. $(Intregul ... s-a ridicat la lupta.)gloata(Un ... de viteji.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*popor
s. v. notorietate, prestigiu, renume, reputatie, vaza, (inv.) valva. $(Un medic de ....)popularitatevestereputatie$.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*faima
s. v. n.pr.; art.) Arcasul (art.). $(...ul este numele unei constelatii.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sagetator
s. v. obarsie, origine, (livr.) sorginte, (inv.) izvod, (fig.) izvor. ($Sa mergem la ... acestor efecteorigineStudiu bazat pe ... bogate$.)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sursa
s. v. observare, remar-care, semnalare, sesizare, subliniere. $(... unei anumite semnificatii.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*relevare
s. v. ochi, vaz, (inv. si reg.) vazut, (inv.) vaza, vedeala, vedenie. $(Are o ... agera.)(Frumos la$ ....) v. cadru, peisaj, v. ilustrata. $(I-a trimis o ... de la mare.)conceptie(Ce ai in ...?)$(by 13W13S6e6r15g15i8o)*vedere
s. voiosie, (livr.) jovialitate, (inv.) vese-litura. $(Era de o ... contaminanta.)(Cu mare ....)haz$.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*veselie
s. vorba, (inv.) cuvant, sunet. $(Umbla un ... despre el.)rumoaremurmurclipocit$.(by 13W6S7e15r15g15i9o)*zvon
s. vorbarie, (frantuzism) verbiaj, verbozitate. $(...ul unui reportaj.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*verbalism
s. v. ordonare, organizare, structurare. $(... materialului docu-mentar.)(... unui cartier de locuinte.)$ corectare, regulare, regularizare. (... modernizare, perfectionare. $(... retelei electrice urbane.)$(by 8W1S2e10r10g3i4o)*sistematizare
s. vorniceasa, (pop.) drusca, (reg.) sfasca, (Transilv. si Ban.) deverita, (Transilv.) vifelita. $(... la o nunta taraneasca.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*vatasita
s. v. paguba, (fig.) parleala. $(Cum si-a scos ...?)deficitirosire(... unei mari ocazii.)$ reducere, scazamant. (... (by 12W6S6e14r15g8i8o)*pierdere
s. v. paragraf, punct, (inv.) cap, pont. $(... dintr-o lege.)articol de fondeditorial$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*articol
s. v. pardoseala, (inv. si reg.) poditura, (reg.) podila, podineala, (inv.) pardos, pardositura, (latinism inv.) paviment. $(... intr-un spatiu deschis.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*podea
s. v. parere, punct de vedere, (inv. si pop.) socotinta, (inv.) proces, socoata. $(Care e ... ta in aceasta problema?)conceptie(Dupa ... mea ...)apreciere(... era agitata.)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*opinie
s. v. parte, portiune. $(Un ... al pietei era destinat desfacerii branzeturilor.)(Un ... intr-un oras.)bransadomeniu(... de aplicare.)$ cadru, cerc, camp, domeniu, sfera, taram, zona. (... domeniu, resort, serviciu. $(In ...ul public s-au facut mari progrese.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*sector
s. v. partitura, (rar) partitiune. $(I-a inmanat ... pentru a o executa.)(O anumita ... muzi-cala, literara etc.)compunerestructuracomponentacules$.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*compozitie
s. v. pasiune, patima, viciu, (fam.) boala. $(A dat in ... jocului de carti.)(... calului.)comportarefire$.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*narav
s. v. patima, (inv.) impatimire. $(O iubeste cu ....)(A cantat cu ....)$ slabiciune. (... narav, patima, viciu, (fam.) boala. $(A dat in ... jocului de carti.)patima$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*pasiune
s. v. perindare, scurgere. $(... oamenilor pe strada.)(... zilelor una dupa alta.)$ urmare. (... (by 15W15S9e9r2g3i11o)*succedare
s. v. perseverenta, rabdare, staruinta. $(Dovedeste multa ... in actiu-nile sale.)(Obiectiv urmarit cu ....)tarie$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tenacitate
s. v. pescarus, rabar, (reg.) pescar, pescarita, randunica-de-mare.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*chirighita
s. v. planset, (fam. si peior.) bazaiala, bazait, bazaitura. $(Un ... de copil.)(Opreste-ti ...ul!)vaitatjelire$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*plans
s. v. platforma. $(Pe un ... larg se inalta fabrica.)taler(TEHN.) $placa magnetica.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*platou
s. v. platou. $(Pe o ... larga se ridica fabrica.)(GEOGR.)(O ... impadurita.)(GEOL.)$ cratogen. (... v. program. $(... prezentata de partidul...) $(by 9W2S2e10r11g4i4o)*platforma
s. v. pocnitura, trosnitura. $(... de bici.)(Se aude o ... seaca.)(Simte o ... pe obraz.)$(by 13W14S7e7r15g1i9o)*plesnitura
s. v. podea, (inv. si reg.) poditura, (reg.) podila, podineala, (inv.) pardos, pardositura, (latinism inv.) paviment. $(... intr-un spatiu deschis.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pardoseala
s. v. poliloghie, (fig.) peltea. $(Ce spune el e doar o ... fara sens.)(O ... interminabila intr-un articol.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*vorbarie
s. v. (pop.) cadra. $(E frumoasa ca un ....)priveliste.(CHIM.) tabloul periodic al elementelor(TEHN.) tablou de comanda$ = panou de comanda.(by 4W4S12e13r13g6i7o)*tablou
s. v. , (pop.) galbeneala. v. = hepatita Botkin; hepatita de seringa.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*hepatita
s. v. (pop.) pisleag, (reg.) barbur, pas, sip. $(... la roata carutei.)(TEHN.)(... la grindeiul morii.)$(by 2W10S10e3r4g4i12o)*cep
s. v. (pop.) troahna, (prin Mold.) rahna, (Mold., Bucov. si Transilv.) suharie. $(A contractat o ... zdravana.)(Spectacolul a fost primit cu destula ....)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*raceala
s. v. (pop.) turloi, turtur. $(Apa de izvor curge pe un ....)rigolastreasina.scoclin. (... pentru mustuit strugurii.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*jgheab
s. v. porttigaret, tigaret, (Ban. si Transilv.) sipca. $(Fumeaza cu ....)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tigareta
s. v. posibilitate, potentialitate, virtualitate. $(... castigarii concur-sului.)$ plauzibilitate. (...(by 15W15S8e9r2g2i10o)*probabilitate
s. v. postava, (Transilv.) troaca. $(In ... curge faina macinata, la moara.)cos.$(by 4W12S12e6r6g6i15o)*lada
s. v. prabusire, rosto-golire, (rar) rostogolit. $(... cuiva in prapastie.)doborarecadere.$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pravalire
s. v. prabusire, scufundare. $(... pamantului.)(GEOL.)(S-a produs o ... de teren.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*surpare
s. v. pragus$. (... la un instrument cu coarde.)bancpreajma(FIZIOL.)(... de excitabilitate.)$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*prag
s. v. prasnel, sfarleaza, (inv. si reg.) sfarla. $(... cu care se joaca copiii.)(TEHN.)(... la cosul morii.)$(by 2W11S11e4r5g5i13o)*titirez
s. v. praznic, (inv. si reg.) prinos, (reg.) comand, comandare. $(... de dupa inmormantare.)(Traieste din ... altora.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pomana
s. v. precumpanire, predominanta, predominare, predominatie, preponderenta, (inv.) predomnire, preponde-ratie. $(... micii gospodarii rurale.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*prevalare
s. v. pribegie, pribegire, vagabondaj, vagabondare. $(O ... din loc in loc.)(O ... fara un tel precis.)$(by 8W2S2e10r10g4i4o)*hoinareala
s. v. primejdie, (prin Transilv. si Maram.) prilej, (inv.) cursa. $(A trecut prin multe ...e.)riscgravitatenesi-guranta$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*pericol
s. v. $prim-ministru. (In unele state, primul-ministru se numeste ....)$(by 10W10S11e4r4g13i13o)*cancelar
s. v. (prin Ban.) bara. $(O ... drept in mijlocul drumului.)aparaie$.(by 9W9S3e3r11g11i12o)*baltoaca
s. v. (prin Ban. si Transilv.) barbur. $(... la topor, cutit etc.)(CONSTR.)$ brotac.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*calcai
s. v. prindere. $(... mai multor foi cu pap.)(LINGV., BIOL., TEHN.)(Proces de ... a doua cuvinte.)(a unei case taranesti.)(a cupto-rului.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*lipire
s. v. prisnar, sfarleaza, titirez, (reg.) maciuca. $(... la fusul de tors.)(TEHN.)(... la roata morii.) (TEHN.)(... la cilindrul morii.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*prasnel
s. v. priveghere, trezie, (inv. si reg.) priveghi, (reg.) privegheala. $(In timpul ...ii ...)paza(Sta de ....)santinela$.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*veghe
s. v. problema. $(... care se pune este urmatoarea ...)(Si-a rezolvat toate ...ile.)(S-a lamurit ... aceea?)intamplareintrebare$.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*chestiune
s. v. profanare, spurcare, (rar) prihana, (inv. si pop.) prihanire, (inv.) prihanie, (fig.) intinare, manjire, murdarire, patare, (inv. fig.) pricajire, scarnavie. $(... memoriei cuiva.)$(by 10W10S3e3r12g12i12o)*pangarire
s. v. pronuntare, (inv.) pronuntiatie. $(Are o ... straina.)fo-netism$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pronuntie
s. v. pustiu, salbaticie, (rar) salbataciune, (inv.) salbatacime. $(... locurilor.)(Era o ... totala.)$(by 4W4S13e6r6g14i15o)*pustietate
s. v. rabdare, staruinta, tenacitate. $(Dovedeste multa ... in actiunile sale.)(... lui s-a dovedit fructuoasa.)tenacitate$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*perseverenta
s. v. racnet, strigat, tipat, urlet, zbieratura, (rar) strigare, strigatura, tipatura, (inv. si reg.) racnitura. $(... de durere.)muget.$(by 13W6S7e7r15g15i9o)*zbieret
s. v. racnet, strigat, tipat, zbieratura, zbieret, (rar) strigare, strigatura, tipatura, (inv. si reg.) racnitura. $(... de durere; ce sunt ...ele astea?)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*urlet
s. v. racnet, strigat, urlet, zbieratura, zbieret, (rar) strigare, strigatura, tipatura, (inv. si reg.) racnitura. $(... de durere.)chiot$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*tipat
s. vrana, (reg.) gurita, pospai, ulucas, (prin Transilv. si Ban.) scoret. $(Prin ... curge faina macinata, la moara.)$(by 8W9S2e2r10g11i11o)*piscoaie
s. v. raport, referat, situatie, (prin Transilv.) samadas, (inv.) doclad, otnosenie, tacrir, (rusism inv.) predstav-lenie. $(A intocmit o ... despre ...)bir$.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*dare
s. v. (rar) basica. $(... colorat care se pune prin gradini.)(... de lampa.) (ANAT.) (... al ochilor.)(GEOGR., ASTRON.)(... pamantesc.)lume$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*glob
s. v. (rar) senti-mentalitate, (fig. peior.) dulcegarie. $(...ul unei declaratii amoroase.)$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*sentimentalism
s. v. (rar) stil, (Mold.) plumb. $(... cu care se scria pe tablita.)toc(Are un ... regulat.)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*condei
s. v. (rar) talon. $(... la unele jocuri de carti.)grupare(POL.)(Apartine ... adverse.)casatoriecont$.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*partida
s. v. (rar) zatbret. v. baza, esenta, temei, temelie, (inv.) cap. $(...ul teoriei sale.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*fundament
s. v. rasfat, rasfatare, razgaiala, razgaiere, (rar) rasfatatura, (pop.) alintatura. $(Ce-s ...arile astea?)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*alintare
s. v. rasturnare. $(... paharului cu vin.)(... unui lichid din recipient.)(... apei in Dunare.)vomitarerepartizareplata$.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*varsare
s. v. realizare, scoatere. $(... unei recolte bogate.)procurarerepurtaredobandire(a unei faime binemeritate.)stabilireluare$.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*obtinere
s. v. = reanimare. $(Serviciul de ... din spitalul...)te-rapie tisularahistoterapie$.(by 7W7S15e1r1g9i9o)*terapie
s. v. redare, resti-tuire. $(... bunurilor luate cuiva.)intoarcere$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*inapoiere
s. v. reductie. $(... a unui os luxat.)(... incarcaturii unei nave.)pierderescurtareprescurtare(... numarului de ...)(... zilei, in timpul toamnei.)micsorare.atenuareieftiniremicsorare.rabatsimplificarelimitare$.(by 14W14S7e8r8g1i2o)*reducere
s. v. refacere, reparare, reparat, (pop.) dregere, dres, (inv. si reg.) meremet, meremetiseala, meremetisire, (reg.) rapaluit, (prin Munt.) prefai, (inv.) meremetisit. $(... casei.)despagubire$.(by 13W6S7e7r15g1i9o)*reparatie
s. v. $refuzare. (... unei propuneri.)refuzrecuzarerepudieredez-aprobare(FIZ.)(... de natura magnetica.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*respingere
s. v. (reg.) aisor, bobita, rasfug, boaba-vulpii, marul-lu-pului, poama-vulpii, strugurul-lupului.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*dalac
s. v. , (reg.) baier. $(... a unui vas.) (Vechiul instrument de tortura numit ....)bata(TEHN.) (... la caruta.)(TEHN.)(... la sanie.)$(by 5W5S6e14r14g8i8o)*manusa
s. v. (reg.) borza, morarita, nigeluta, paianjen, barba-boierului, vergura-in-valita.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*chica
s. v. (reg.) caciulie. $(... de usturoi.)(TEHN.)(... la scaunoaia doga-rului.)broasca$.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*capatana
s. v. (reg.) ceatlau, ganj. $(... la sanie.)(BOT.; Calamintha clinopodium)(BOT.; Mentha pulegium)$ (pop.) izma proasta, (reg.) busuioc-de-camp, busuiocul-cerbilor, (Transilv.) polei.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*aparatoare
s. v. (reg.) conovat, (Ban., Transilv. si Olt.) paivan. $(Cu ...ul se leaga animalele care pasc.)(PESCUIT)$ (reg.) carmacuta, sfoara.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pripon
s. v. (reg.) copita, (Olt.) copitarita. $(... este o ciuperca.)(BOT.; Ganoderma applanatum)$ iasca, vacalie de fag. (... (by 13W6S7e15r15g8i9o)*babita
s v. (reg.) crivala, crivea, surub, teasc. $(...le este o unealta de lemn a tamplarului.)(TEHN.) (... al dulgherului.)clestar.(TEHN.)(... la teasc.)(ANAT.)(... la rac, crab.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*cleste
s. v. (reg.) dragoste, grasita, porcina, urechelnita, buruiana-grasa, floare-de-piatra, pita-porcului.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*portulaca
s. v. rege, riga, (inv.) crai. $(... la jocul de carti.)(Snopul de grau numit ....)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*popa
s. v. (reg.) fluierator, fluturas, prundaras, purcaras, vacarel. ploier mic. ploier mare. (pop.) sneap. prundas.(by 7W15S9e9r2g3i11o)*fluierar
s. v. (reg.) ispasa, talpasag. $(... era amenda platita pentru paguba facuta de vitele intrate in semanaturi straine.)(IST.)(... era taxa platita pentru a impiedica redeschiderea unui proces.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*gloaba
s. v. (reg.) jug. $(... la piua.)(CONSTR.)(... la o scara.)(... la un scaun.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*rezematoare
s. v. (reg.) oita, bureti-de-spini (pl.), bureti-rosii (pl.). (reg.) vinetica.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*painisoara
s. v. (reg.) pazvat. $(... pentru caii care pasc.)dificultate(... in dezvoltarea unui proces.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*piedica
s. v. (reg.) repegus, repez, repezina. $(... al unei ape curgatoare.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*repezis
s. v. (reg.) sambure. $(... de nuca.)(In ...ul pamantului.)toi(BIS.) miezul paresimilor$ = (reg.) tandala (art.).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*miez
s. v. (reg.) strelici. (... (reg.) albumeala, batranis, iarba-moale, steaua-fetei. si (reg.) ochiul-boului.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*steluta
s. v. (reg.) tasculita, punga-popii, tascu-ta-ciobanului, buruiana-viermelui.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pungulita
s. vreme. $(...ul trece pe nesimtite.)perioadarastimpanicursdurata(In acest ..., el era plecat la cumparaturi.)(FIZ.) timp de injumatatiresezonvrememomentdataragazvremuri(TEHN.)(Motor cu 4 ....)(MUZ.)(La primul ... ...)(MET.)$ vreme, (reg.) veac. (... (by 12W5S6e14r14g7i8o)*timp
s. v. responsabilitate, (inv.) raspuns, raspunzatate. $(Lucreaza cu toata ....)sarcina$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*raspundere
s. v. robie, sclavie, (livr.) servitute, (rar) sclavaj, (inv.) prada, robire, robitura, sclavism, serbie. $(... evreilor, in antichitate.)$(by 15W8S9e2r2g10i11o)*captivitate
s. v. rochita-randunelei, rochita-randunicii, (pop.) poponet, (reg.) camasa-lui-Dumnezeu, camasa-Maicii-Domnului, poala-randunicii, rochia-randunelei, rochita-pasaricii, rochita-pasaruicii, (prin Munt. si Olt.) racorele (pl.). si (reg.) cupa-vacii.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*volbura
s. v. = romanita neadevarata, (reg.) mararita, roman, tataisi (pl.), chioara-gainii, mararul-broastei, musetel-prost, ochiul-boului, romanita proasta, romanita puturoasa, romon-bolund.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*romanita
s. v. saltare, sarire. $(...ul intr-un picior.)(...ul unui pasaj din text.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sarit
s. v. salubritate, (livr.) salubrizare. $(Serviciul de ...; ... orasului.)puritatelimpezime$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*curatenie
s. v. $sambo. (... este descendentul provenit din casatoria unui amerindian cu un negrid sau cu un mulatru.)$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*cafuzo
s. v. saracie, (pop.) scapatare, (inv. si reg.) ticala, (inv.) scapaciune, scapataciune. $(A murit in ....)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*mizerie
s. v. sarbatoare, serbare. $(... nuntii lor.)comemorare$. (inv.) obnovlenie. (... (by 10W4S4e12r13g6i6o)*sarbatorire
s. v. scanteiuta, (reg.) aurica, focsor, gonitoare, intita, minteuta, ochisor, plescaita, racovina, rosuta, scanteie, sclipet, vacarita, buruiana-buretilor, soponelul-calului. (reg.) atarnatoare, ghe-tisoara, cheita-raiului.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*scanteioara
s. v. scartaire, scartait, scrasnet, scrasnire, scrasnit. $(... cheii in broasca.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*scartaiala
s. v. sclavie, (fig.) lanturi (pl.). $(Aflat in ... la turci.)subjugarecaptivitate$.(by 5W5S13e14r7g7i8o)*robie
s. v. scoatere, (pop.) tragere. $(... glontului prin operatie.)(... titeiului.)$(by 9W2S2e10r11g4i4o)*extragere
s. v. selectare, selec-tionare, triaj, triere. $(Un meci de ... pentru echipa nationala.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*selectie
s. v. siguranta. $(Dove-deste o mare ... in probele de tir.)rigoare(... in executarea unui lucru.)$(by 9W9S10e3r3g12i12o)*precizie
s. v. sihla, (reg.) tarsar, (prin Mold. si Bucov.) sihlete. $(... intr-o padure mai batrana.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*hatis
s. v. sistem planetar, sistem solar. glob, pamant, (rar) mapamond. $(A facut inconjurul ...ii.)natura(Era multa ... acolo.)omenire(Toata ... dormea.)societate$.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*lume
s. v. stabilire. $(... unor relatii de prietenie.)$ determinare, fixare, precizare, stabilire. (... v. incuibare, inradacinare. (... (fig.) impamantenire, ince-tatenire. $(... unei practici.)permanentizare$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*statornicire
s. v. stanjen, stanjenel, (reg.) ceapa, cocos, cocosel, crin, lilie, lilion, papariga, sabie, speteaza, stanjenita, tulipan, coada-cocosului, cosita-fetelor, floare-vanata, frunza-lata, iarba-lata. stanjen, stanjenel, (reg,) lilion pasaresc. (pop.) arcul ochiului.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*iris
s. v. starpitura, (livr. fig.) avorton. $(Nu e decat o ....)$ (fig.) drojdie, gunoi, pleava, putregai. (... (by 12W12S6e6r14g15i8o)*lepadatura
s. v. = stolon. v. cotor, tuleu, (reg.) beldie. $(... la plantele erbacee mari.)tulpina taratoarestolon. spita$.(by 4W4S12e12r6g14i15o)*tulpina
s. v. studiu, scoala. $(A plecat la ....)(S-a pus pe ....)(Om cu ....)stiinta.(... economica; ... lui Darwin.)sfatpilda(A tras toate ...ile care se impuneau.)moralapreceptparabola$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*invatatura
s. v. subiectivitate. $(...ul cuiva intr-o problema.)$ personalism.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*subiectivism
s. v. suflu. $(Dintr-o ... a facut sa zboare hartia de pe masa.)(... nasului.)bataie(Nu se simtea nici o ... de vant.) poleire(TEHN.)(... unei piese metalice.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*suflare
s. v. sustinere. $(... familiei.)(... unei atmosfere de suspiciune.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*intretinere
s. v. teasc, (inv.) stamba. $(O carte care a intrat sub ....)(Libertatea ...ei.)ziaristica$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*presa
s. v. teza logica, tautologie, expresie identic-adevarata, expresie valida, lege logica.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*teza
s. v. , ticsire. infundare. $(... caciulii pe cap.)tasare(IND.) (... a unei piese prin forjare.)$(by 1W2S2e10r10g4i4o)*indesare
s. v. tipizare. $(... eroilor.)(... unor trasaturi.)(... unor insusiri din ansamblu.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*individualizare
s. v. tramba, val, valatuc, (Olt. si Ban.) vig. $(Un ... de panza.)(... de hartie.)(Face obiectul ....)vartej$.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*sul
s. v. (Transilv., Mold.) lesier. $(Prin ... se strecoara lesia.)(BOT.; Ailanthus altissimaglandulosa)$ otetar fals, (reg.) arbore-puturos.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cenusar
s. v. transmitere. $(... unor opinii.)(... unor impresii cu cineva.)impartasanie.$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*impartasire
s. v. tromba, (rar) sul. $(Un ... de vant.)(FIZ.)(Un ... de praf.)(S-a ridicat un ... imens de zapada.)ameteala(TEHN.)(... de care se atarna galeata la fantana.)(TEHN.)(... la perinocul carutei.)(TEHN.)(... la piatra morii.)(TEHN.)(... de strans doagele.)(BOT.) vartejul-pamantului (Pedicularis verticillata)$ = (reg.) paducher, paduchernita.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*vartej
s. v. (turcism inv.) bairac. v. , ceata, (inv.) bulucbasie$. (In vechea organizare a armatei, ... avea aproximativ efectivul unei companii.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*steag
s. vultur barbos, (rar) vultur negru, (reg.) surligaie, (Transilv.) ceahlau, (Transilv. si Ban.) sorlita, (Transilv.) susugaie.(by 11W4S4e4r13g13i6o)*zagan
s. v. umilinta, (inv.) smericiune, smerire, (fam.) spaseala, spasenie. $(Cu ... ii saruta dreapta.)(... in fata ... )(BIS.)(... unui credincios.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*smerenie
s. v. universalism. $(... preocuparilor sale.)(JUR.)(Lasa cuiva prin testament ... bunurilor sale.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*universalitate
s. v. adancime, (livr.) profunditate. ($... unei vai.)importantamaturitate$.(by 2W2S3e11r11g5i5o)*profunzime
s. v. ademenire, amagire, seducere. $(... unei fecioare.). (... unei minore.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*seductie
s. v. adevar, veridicitate, (livr.) veracitate, (inv.) veritate. $(... continuta intr-o opera literara.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*realitate
s. v. aducere-aminte, (astazi rar) suvenir, (grecism inv.) promit. $(Dulci ....)(I-au ramas in ... toate aceste lucruri.)(In ... lui s-a ridicat un monument.)(Ii cere o ... spre a nu-l uita.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*amintire
s. v. afacere, avantaj, chilipir, castig, folos, pricopseala, (Transilv. si Maram.) hazna, (fam. si ir.) scofala. $(Nu e nici un ... sa ...)$(by 2W2S10e11r4g4i5o)*profit
s. v. $altruism. (... fata de aproapele sau.)$ marinimie, noblete. (... (by 3W11S11e5r5g5i14o)*generozitate
s. v. analiza, cercetare, observare, observatie, scrutare, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (inv.) iscoada, ispita, ispitire. $(... atenta a cuiva.)ascultareconsultare$.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*examinare
s. v. anu-lare, (fig.) ridicare. $(... oricaror restrictii de circu-latie.)(... unui post.)dizolvarelichidare$.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*desfiintare
s. v. anun-tare, incunostintare, instiintare, (inv.) publicare, publicatie, publicuire. $(... a ceva facuta cuiva.)prezicere$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*vestire
s. v. anuntator, prevestitor. $(Randunelele sunt ...oare ale prima-verii.)$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*vestitor
s. v. aple-care, inclinare, lasare. $(... unui stalp de telegraf.)indoiredesfigurare$.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*strambare
s. v. ardoare, ravna, sarguinta, straduinta, (inv.) nepreget, nepregetare, osardie, osardnicie, osarduinta, osarduire, osarduitura, protimie. $(Lucra cu ....)bunavointa$.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*zel
s. v. ardoare, ravna, straduinta, zel, (inv.) nepreget, nepregetare, osardie, osardnicie, osarduinta, osarduire, osarduitura, protimie. $(... lui era demna de admirat.)$(by 8W9S2e2r11g11i5o)*sarguinta
s. v. ardoare, sarguinta, straduinta, zel, (inv.) nepreget, nepregetare, osardie, osardnicie, osarduinta, osarduire, osarduitura, protimie. (... v. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*ravna
s. v. argument, dovada, temei. $(Are ... sa fie optimist.)prilejpretext(Ce ... ai invocat pentru a lipsi?)tema$.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*motiv
s. v. varsatura, vomare, (pop.) boratura. $(...e repetate din cauza indigestiei.)$ (concr.) varsatura, (rar) vomatura, (pop.) boratura.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*voma
s. v. aruncare, lansare, tragere. $(... unei sageti.)doborarecheltuire$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*azvarlire
s. v. vas ciuruit, vas liberian. v. (inv. si reg.) sulinar. (... = lampa. $(Un ... de radio.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tub
s. v. asigurare, chezasie, (inv.) credinta. $(Acest lucru constituie o ... pentru ...)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*garantie
s. v. atentie, vigilenta. $(Manifesta multa ....)(Fara nici o ... pentru ...)migalaprotectie(I l-a dat in ....)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*grija
s. v. biliara. sau = potroaca, tintaura, (reg.) cintoaie, frigor, frigurica, ghintura, ghinturea, potrocea, potrocuta, scaunel, scanteiuta, taula, buruiana-de-friguri, cocosei-de-gradina (pl.), crucea-pamantului, floare-de-friguri, fumarica-basicoasa, iarba-de-curca, iarba-de-friguri, safindei-de-camp (pl.).(by 9W9S2e2r11g11i4o)*fiere
s. v. binecuvantare, glorificare, lauda, marire, preaslavire, proslavire, slava, slavire. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*preamarire
s. v. bucata, rastimp. $(A trecut un bun ... de timp de cand...)rastimpduratatermendistanta(A parcurs un bun ... din drum.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*interval
s. v. bucate (pl.), recolta, (inv.) vipt. $(A strans ...ul campului.)rodul-pamantului (Arum maculatum) $= (reg.) ungureanca, mana-pamantului, piciorul-vitelului, porumbul-cucului, radacina-de-friguri, (Transilv.) aron, (Ban.) calindar, (Transilv.) cocosoaica, hriba, marcet, (Ban.) timp, barba-lui-Aron.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rod
s. v. bunatate, bunavointa. $(Ai te rog ... sa-mi spui cat e ceasul?)curtoaziepolitete$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*amabilitate
s. v. bunavointa, ingaduinta, intelegere, mila, (inv. si pop.) milostenie, (inv.) priinta, (turcism inv.) musaadea. $(Prin ... lui...)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*marinimie
s. v. cadere, coborare, scoborare. (... $cetii; la ... serii.)lasare la vatraliberare$.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*lasare
s. v. candoare, castitate, feciorie, neprihanire, nevinovatie, pudicitate, pudoare, virginitate, (inv.) smerenie, vergurie, (fig.) curatenie, imaculare, neintinare, puritate, (inv. fig.) curatie. $(... zambetului ei.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*inocenta
s. v. cas-care, cascat. (... v. crapare, desfacere, despicare, plesnire. $(... bobocilor de floare.)deschizaturadeschidere geologicaaflorimentinaugu-rareincepere$.(by 2W10S11e4r4g5i13o)*deschidere
s. v. cerinta, exigenta, imperativ, nevoie, obligatie, pretentie, trebuinta, (inv. si reg.) nistota, (inv.) nevointa, nevoire, recerinta, (fig.) comandament. $(...tile epocii noastre.) (FIZIOL.;(Si-a facut ...tile.)utilitate$.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*necesitate
s. v. chemare, citatie, invitare, invitatie. $(... cuiva in fata instantei.)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*citare
s. v. chemare, convocare, invitatie. $(... lor la directie.)pro-vocarecitaresomatie$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*invitare
s. v. chinga, scandura, stinghie, (pop.) blana. $(... la razboiul de tesut.)aripi(TEHN.)(... la fundul carului, al carutei.)(TEHN.)(...la loitrele carutei.)(TEHN.)(La carceiele carului se afla o ....)(TEHN.)$ bulfeu, cruce, stinghie, (pop.) scalus, (Transilv., Ban., si Olt.) fiulare, (Olt.) jigla, (prin Mold.) lopatica, (Ban.) remeneaca, (Transilv.) scandurica. (... (reg.) bracinar, chinga, mana. (... brat, crac, margine, mana, maner, pervaz, (reg.) condac, cotoi. (... brat, chinga, coarda, stinghie, (pop.) curmezis. (... aripa, sageata. (... (reg.) resteu. (... aripa, cruce, (reg.) crucisa, cumpana, fofelnita, rascruce$. (... la vartelnita.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*speteaza
s. v. clatinatura, scuturatura, zgaltaiala, zgaltaire, zgaltait, (Mold.) zbihuiala. $(Cu o ... zdravana l-a sculat.)$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*zgaltaitura
s. v. compozitie, compunere, culegere, zetuire, zetuit. $(...ul unui text.)$(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cules
s. v. (concr.) dobitocie, idiotenie, idiotie, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tampenie, (inv.) prostaticie. $(A spus o mare ....)$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*imbecilitate
s. v. (concr.) imagine. (... infatisare, oglindire, reprezentare. $(... realitatii in arta.)proiectiecugetare$.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*reflectare
s. v. (concr.) infaptuire, lucrare, opera. $(O mare ....)creatie(... unei opere durabile.)concretizareturnareobtinereinventarefaurireinfaptuirerepurtarestabilireindeplinire(... unui vechi vis.)$(by 6W6S7e15r15g9i9o)*realizare
s. v. (concr.) (rar) meditare. $(A scris o ... asupra ...)(Are o ... la orameditare$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*meditatie
s. v. constitutie, factura, fizic, natura, structura, (inv.) temperament. $(De o ... delicata ori robusta.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*conformatie
s. v. = cortex cerebral. v. covor, (rar) sandulie, (pop.) velinta, (inv. si reg.) tapet, (reg.) laicer, (prin Transilv. si Ban.) tehip, (Transilv. si Maram.) tol. $(... de perete.)(O ... inflorata.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*scoarta
s. v. costum, haine (pl.), imbracaminte. $(... de sarbatoare.)uniforma$.(by 13W13S14e7r7g15i1o)*tinuta
s. v. creare, pregatire. $(... unor cadre de specialisti.)educare$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*formare
s. v. creatie, nascocire, plasmuire, scornitura, (pop.) iscodeala, iscodenie, iscoditura. $(O ... a imaginatiei sale.)minciuna$.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*inventie
s. v. cuib, (reg.) matca. $(... pentru inacrirea borsului.)(... pentru inchegarea laptelui.)$(by 10W11S4e4r5g13i13o)*maia
s. v. cunoastere, stapanire. $(... mai multor meserii.)(Inzestrat cu o ... deosebita.)capacitateindemanareinteligentaindemanaremaiestrie$.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*pricepere
s. v. curba-re, incovoiere, strambare. $(... unui cui.)aplecareflexiuneincovrigaresuflecaredublare$.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*indoire
s. v. cuta, pliu, (inv.) sin. $(La gusa unor animale se formeaza ...i.)botitura$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*incretitura
s. v. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseala, schimonosire, schimonosit, scalciere, stalcit, stropsire, stropsit. $(... cuvintelor unei limbi, cand vorbeste.)$(by 12W12S5e6r14g14i14o)*stalcire
s. v. de-gradare, umilire, (inv.) degradatie. $(Munca nu e o ....)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*injosire
s. v. desertaciune, nimic, nimicnicie, zadarnicie, (inv.) miselie, nimicie. $(Psalmistul afirma ca totul e ....)(... unor cuvinte din text.)$(by 14W14S8e8r1g1i2o)*inutilitate
s. v. dezordine, ravaseala, zapaceala, (fam.) bram-bureala, harababura, talmes-balmes, (fam. fig.) balamuc. $(Mare ... e in hartiile tale.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*neoranduiala
s. v. distrugere, lichidare, potopire, prapadire, sfaramare, zdrobire, (inv. si pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. $(... armatei dusmane in lupta.)(... Sodomei si a Gomorei.)(... recoltei din cauza ploii.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*nimicire
s. v. domolire, imblanzire, imbunare, impacare, linistire, potolire. $(... unei persoane enervate.)atenuare$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*calmare
s. v. dovada, marturie, probatiune. $(O ... adusa in sprijinul impricinatului.)(Exista numeroase ... in sprijinul...)verificareexperiment(MAT.)$ verificare. (... v. v. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*proba
s. v. dreptate, echitate, (inv.) lege. $(A restabilit ... cauzei cuiva.)(... argu-mentelor sale.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*justete
s. v. duiosie, durere, intristare, jale. (... melancolie. $(O dulce ....)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tristete
s. v. durabilitate, (livr.) perenitate. $(... unor efecte.)dainuire$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*persistenta
s. v. efort, greutate, truda. $(Cu multa ... au mutat cartile.)(Toate ...ile lui au fost zadarnice.)$(by 9W2S2e11r11g11i5o)*osteneala
s. v. efort, incercare, osteneala, silinta, stradanie, straduinta. $(Toate ...arile lui au fost zadarnice.)per-severenta$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sfortare
s. v. eli-minare, inlaturare, scoatere. (... v. v. interzicere, suspendare. $(... aparitiei unei reviste.)(... unei subventii.)omorare$.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*suprimare
s. v. exactitate, fidelitate. $(Reprodus cu ...; ... unei traduceri.)punctualitaterigoare$.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*exactitudine
s. v. executare, executie, faurire, realizare. $(... unei opere durabile.)gatitpregatireaprinderecomiterege-neza$.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*facere
s. v. executare, facere, faurire, realizare. $(... unei opere durabile.) (MUZ.)interpretare$.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*executie
s. v. executare, indeplinire, prestare. $(... serviciului militar.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*efectuare
s. v. facere, zidire, (inv.) tocmeala. $(... lumii, dupa Biblie.)infiintareconstituire(... unei opere valoroase.)formareprovocare$.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*creare
s. v. favorizare. $(... celor doi indragostiti.)(Masuri de ....)partinire$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*protejare
s. v. fictiune, imaginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. v. v. capriciu, (rar) ricercar. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fantezie
s. v. (fig.) ecou, rezonanta, (inv. fig.) sunet. $(A avut vreun ... in opinia publica actiunea lor?)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*rasunet
s. v. (fig) ingustime, obtuzitate, opacitate. $(... spiritului cuiva.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*marginire
s. v. (fig.) schelet. $(... unei opere.)(TEHN.)(... personalului unei institutii.)$(by 2W11S11e11r5g5i14o)*schema
s. v. flegma, impasibilitate, indiferenta. $(Ce e aceasta ... la el?)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*nepasare
s. v. fortificare, indreptare, intarire, intremare, inzdravenire, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (inv. si pop.) imputer-nicire. $(Se constata o oarecare ... a bolnavului.)$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*infiripare
s. v. fratie, solidaritate, unitate. $(... celor care lupta pentru pace.)$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*infratire
s. v. furca, (reg.) carlig, grui, popartac. $(... la car.)(TEHN.) $limba, (reg.) splina. (... (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pisc
s. v. gan-dire, intelect, intelegere, minte, rationament, ratiune, (fig.) cap. $(Are o ... extrem de limpede.)(O ... normala.)(O ... sanatoasa.)conceptiepa-rerechibzuialaapreciere$. proces.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*judecata
s. v. = garofita, garoafa salba-tica, (reg.) floare-domneasca; v. ; v. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*garoafa
s. v. grad, pozitie, situatie, treapta, (inv.) stepena. $(...ul cel mai inalt in ierarhia sociala.)ierarhieconditiefunctiecategorie(De prim ....)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rang
s. v. grad, stadiu, treapta. $(... de dezvoltare.)$ standard, (livr.) standing. (... v. calitate, valoare, (fig.) calibru, talie. $(Spectacol de un ... deosebit.)$(by 4W4S13e13r13g7i7o)*nivel
s. v. greutate, incercare, necaz, nevoie, vicisitudine, (inv.) ispita. $(A trecut prin multe ....) $(by 12W12S5e6r14g14i8o)*suferinta
s. v. $vibrare. (... unui mediu elastic.)(... coardei unui instrument muzical.)(... a unui sistem tehnic elastic.)tremur$.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*vibratie
s. v. iluzie, (livr.) himera, (fig.) minciuna. $(N-a fost decat o ....)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*amagire
s. v. imbi-nare, prindere. $(... celor doua capete ale barnei.)(LINGV., BIOL., TEHN.) (Proces de ... a doua cuvinte; ... a unor microorganisme.)unificarefuzionarejonctiunecasatorie(... armonioasa a unor preocupari.)armonie(O stransa ... exista intre ei.)$(by 2W10S10e4r4g12i12o)*unire
s. v. im-prastiere, raspandire, (livr.) diseminare, (pop.) latire. $(... unor zvonuri mincinoase.)propo-vaduire(BIS.)(... unei credinte.)$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*propagare
s. v. imprejurare, intamplare, ocazie. (... motiv, ocazie, pretext, pricina, (inv. si reg.) pofida, (inv.) pricinuire, (inv., in Transilv.) podoima. $(Cauta ... de cearta.)cauza$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*prilej
s. v. incetinire, potolire. $(... fugii cuiva.)calmarestru-nireatenuare$.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*domolire
s. v. in-deletnicire, meserie, profesiune, (inv. si reg.) mesterie, (Mold.) breasla, (Transilv.) lefterie, (inv.) cin, marafet. $(Ce ... are in prezent?)ac-tivitate$.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*ocupatie
s. v. indrumator, povatuitor, sfatuitor, sfetnic, (livr.) mentor, (inv. si fam.) dascal, (inv.) povata, tocmitor. $(X ii serveste drept ....)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*calauza
s. v. ineficacitate, ineficienta, inutilitate, (rar) superfluenta, superfluitate, (inv.) netrebnicie, (fig.) sterilitate. $(... discutiilor.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*zadarnicie
s. v. in-fluenta, putere, trecere, (fig.) greutate. $(Om cu ....)efect$.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*inraurire
s. v. in-formatie, indrumare, lamurire. $(A primit toate ...iile necesare,)(Cateva ...ii pentru ...)avizinstructiuni(Poarta urmatoarea ......)$ dovada.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*indicatie
s. v. inlocuire. (~ v. , (inv.) schimbatura. v. deplasare, mutare. v. v. = preobrajenie. v. modificare, prefacere, transformare, tratament. (~ v. v. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*schimbare
s. v. inselaciune, (rar) mistificare, (inv. si reg.) marghiolie. $(Un act grosolan de ....)(A suferit o ....)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*inselatorie
s. v. insirare, serie, succesiune, sir. $(O lunga ... de rationamente.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*insiruire
s. v. inteles, semnificatie, sens, talc, (inv.) socoteala. $(... adanc al unei poezii.)$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*mesaj
s. v. intepatura. $(... a vinului, a unei mancari picante.)(Nici o ... de...)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*piscatura
s. v. interval, perioada. $(Un ... de garantie de 6 luni.)clauzacuvant$.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*termen
s. v. intrare. v. sosire, (fig.) coborare. $(... serii.)dezlantuire$.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*venire
s. v. invartit, rasuceala, rasucire, rasucit, rasucitura, suceala, sucire, sucit, sucitura. $(... unui fir textil.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*invartire
s. v. in-ventare, nascocire, plasmuire, ticluire, (fig.) urzire. $(... unei minciuni.)minciunahai-tuire(... pestilor.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*scornire
s. v. inventie, minciuna, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, scorneala, scor-nire, scornitura, (pop.) iscoditura, (inv.) basna, basnire, (fam.) baliverna, brasoava, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane (pl.). $(Tot ce-a spus e o simpla ....)chestiune$.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*poveste
s. v. (inv. si pop.) mustra, mustruluiala, (inv.) ocenie, smotru. $(... recrutilor.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*instructie
s. v. (inv.) v. antreu, hol, vestibul. $(Doua camere cu ....)(Asteapta in ...!)(Profesorul a iesit din$ ....) public. $(... a izbucnit in aplauze.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*sala
s. v. jonctiune, unire. $(... a doua unitati militare.)imperecheremonta(BIOL.)(... a unor animale salbatice.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*impreunare
s. v. justificare, logica, noima, ratiune, rost, sens, temei. $(Nu vad ... acestei decizii.)(Exista vreo ... a gestului sau?)scuza$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*motivare
s. v. (la pl.) ate (pl.), petice (pl.). $(Haina e numai ...ente.)(Purta o ... de haina.)(De ce mai porti ... asta?)$ (la pl.) frecatei.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*zdreanta
s. v. (la pl.) conjunctura, imprejurari (pl.), timpuri (pl.), vremuri (pl.). $(...ele erau foarte grele.)$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*circumstanta
s. v. (la pl.) v. (reg.) graul-cucului, nu-ma-uita, ochiul-sarpelui, urechea-soarecelui; = (reg.) strugurel; = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). = pitulice, (reg.) imparatus, imparatel, nuculita, panciarus, parasita, patrut, pietrosel, pipirus, pitulusa, pit, pitiimparat, pitiimparatus, pitur, sfredelas, sfredeleac, sfredelus, tartalac, regina-pasarilor, (Ban.) curtubes, (Bucov., Transilv. si Ban.) sofrac, (prin Bucov.) sofracut. indicator de acord, indicator de sintonie. v. mugur, (prin Ban. si Transilv.) pup. $(... la vita de vie.)(... din oua.)copcabulboana$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ochi
s. v. licarire, scaparare, scanteiere, sclipire, sticlire, stralucire. $(O ciudata ... a ochilor.)$(by 1W1S2e10r10g4i4o)*lucire
s. v. limba, vorba, vorbire. $(Il poti recunoaste dupa ....)(Are o ... simpla.)(Are o ... plastica.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*exprimare
s. v. (livr.) angoasa, anxietate. $(Are periodic stari de ....)infrigurare$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*neliniste
s. v. (livr.) reiterare, reiteratie. $(... unei actiuni.)re-editarereinnoire$.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*repetare
s. v. lovi-tura, trantitura. $(O ... de usa.)imbranciturazvarlitura$.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*izbitura
s. v. maretie, stralucire, (inv.) pohfala. $(... alaiului domnesc.)fast(... de la Curte.)(O ... de fata.)glorie$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*splendoare
s. v. mila, pomana, (inv. si pop.) milostenie. $(Traieste din ... altora.)iertare$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*milostivire
s. v. musuroi. $(... facut la baza tulpinii porumbului, la prasit.)maia$.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*cuib
s. v. narav, pasiune, patima, (fam.) boala. $(A dat in ...l jocului de carti.)coruptie$.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*viciu
s. v. narav, pasiune, viciu, (fam.) boala. ($A dat in ... jocului de carti.)$ iubire, pasiune. (... cusur, dar, defect, meteahna, narav, viciu, (pop. si fam.) partag, (pop.) invat, (reg.) madea, natura, naravie, parfic, teahna, (prin Bucov.) basau. $(Are ... betiei.)partinirechintortura$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*patima
s. v. nastere, origine, provenienta, (livr.) extractie, matrice, stirpe, (rar) provenire, spita, (astazi rar) semintie, (inv. si reg.) neam, (inv.) purcedere, purces. $(Era taran prin ....)(Are o ... modesta.)origine(S-a intors la ....)sursacauza$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*obarsie
s. v. necesitate, trebuinta, (inv. si pop.) treaba, (inv. si reg.) lipsa. $(Material didactic pentru ...ile scolii generale.)necesitatilesaraciedificultateincercarenecaz$.(by 1W9S10e3r3g3i12o)*nevoie
s. v. neputinta, slabiciune, (rar) impotenta, (pop.) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (reg.) nevoiosetura, (inv.) nemernicie. (... incompetenta, necompetenta, nepregatire, ne-pricepere, (fig.) slabiciune. $(... unui profesor.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*incapacitate
s. v. norma, precept, regula, randuiala, (inv.) pravila, tocmeala. $(... de viata.)criteriuconceptie$.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*principiu
s. v. obicei, regula, randuiala, tipic, uz, (inv.) sart. $(Care e ... in aceste imprejurari?)convenienta$.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*uzanta
s. v. opintitor. $(... la o barca.)$ (pop.) proptea, (Mold.) cracana. (... (reg.) lumanare, prastina. $(... la cumpana fantanii.)(Vechea unitate de masura agrara numita ....)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*prajina
s. v. ordonare, sistematizare, structurare. $(... materialului documentar.)structura(... unei celule.)ordineintocmire(... lumii.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*organizare
s. v. pace, (rar) pacificare. $(Si-a gasit ....)(Nu si-a permis o clipa de ....)astampar(CONSTR.) (... la o scara.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*odihna
s. v. pamant, regiune, tinut. $(Se afla pe un ... strain.)re-giuneteritoriu extravilanextravilan; teritoriu intravilanintravilan$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*teritoriu
s. v. (pl.) v. creasta. $(... unui val.)(BOT.) spinarea-lu-pului (Ahtynum filix femina)$ = (reg.) ferega.(by 1W1S1e10r10g3i3o)*spinare
s. v. poala. $(La ... muntelui.)baza economica(Materia considerata ca ... a existentei.)(... conceptiei, teoriei sale.)substrat$.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*baza
s. v. popas, sedere, (inv.) poprire, sezamant. $(O ... de doua ore.)(In drum a facut mal multe ....)escalasta-tionarestatie. (... de autobuze.)stopare.franareinchidereincetareintrerupere(Lucreaza fara ....)curmareimpiedicareinterzi-cere(... unor bilete pentru spectacol.)(... unui bun al cuiva.)interzicere$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*oprire
s. v. prefacere, prelucrare, refacere, schimbare, transformare. $(... unui text.)reformaretransformare(FON.)(... labialelor.)variatie$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*modificare
s. v. profunzime, (livr.) profunditate. $(... unei vai.)(... prefacerilor survenite.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*adancime
s. v. prostovol, (reg.) cuca, sasma, (prin Bucov.) napastnic, (Transilv. si Olt.) plasca.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*napasta
s. v. ra-bufneala, rabufnire, (rar) rabufnitura. $(O ... nervoasa.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*izbucnire
s. v. , radacina laterala. v. cotor, (reg.) macau. $(... cozii calului.)(MED.)(... unui furuncul.)(LINGV.)(... unui cuvant.) (MAT.)(... unui numar.)solutie$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*radacina
s. v. rafinament, rafinare, subtilitate. $(... nuantelor stilistice.)sensibilitate$.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*finete
s. v. ravna, sarguinta, straduinta, zel, (inv.) nepreget, nepregetare, osardie, osardnicie, osarduinta, osarduire, osarditura, protimie. $(... lui era demna de admirat.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ardoare
s. v. reaparitie. $(... unui actor pe scena.)(... cuiva din uluiala.)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*revenire
s. v. regiune, (inv.) latura. $(Depresiune intr-un ... muntos.)(Vezi cum e si prin alte ...uri.)(In ...urile calde.)teritoriumeleag$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tinut
s. v. sacrificiu, sange. $(Si-au dobandit libertatea prin ....)victima(A facut mari ... pentru a-si atinge scopul.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*jertfa
s. v. scu-fundatura, (rar) scufundis. (... .) (inv. si reg.) ponoratura. ($O ... a malului.)$(by 9W9S9e3r3g11i12o)*surpatura
s. v. secret, (inv. si pop.) mestesug. $(Nu i-a putut smulge ....)(BIS.)(... spovedaniei.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*taina
s. v. sector, (fig.) teren. arie, compartiment, sector, sfera. cadru, cerc, camp, sector, sfera, taram, zona. (~ resort, sector, serviciu. v.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*domeniu
s. v. semnificatie, sens, (fig.) pret. $(Iscat-am frumuseti si ...uri noi.)$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*talc
s. v. servire, sustinere. $(... cauzei revolutiei.)ocrotire(... propunerii cuiva.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sprijinire
s. v. sfidare, sfruntare. $(Arunca cuiva o ....)(... cuiva la lupta.)(... unei stari de ...)$ cauzare, declansare, determinare, generare, pricinuire, prilejuire, producere, (rar) provocatie. (... (by 10W11S4e4r13g13i6o)*provocare
s. v. simplicitate. $(... expresiei.)naturaletemodestienaivitate$.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*simplitate
s. v. situatie, soarta. $(Nu stie nimic de ... lor.)$ situatie, (inv.) stepena. (... v. conditie, rang, teapa, treapta, (pop.) mana, seama. $(Sunt de aceeasi ....)ierarhie(Avea si el acum o ....)posibilitate(Are ceva ...; om cu ....)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*stare
s. v. spuma-de-mare, (inv.) piatra spumoasa. = nestemata, piatra rara, piatra scumpa, (inv.) stema; v. (reg.) rasnitoare. $(... de moara.)piatra funerara =piatra de vintartrutartrucalculcalculozagrindina$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*piatra
s. v. $suber. (Dopuri facute din ....)(... la fitilul unei candele.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pluta
s. v. succesiune, (fig.) lant. $(Un ... de case.)convoi(Un ... de plopi.)(GEOGR.)(...ul Carpatilor.)(Un lung ... de rationamente.)(FIZ., CHIM.) sirul lui Volta(Un ... de evenimente.)(A trecut un ... de ani de cand nu ne-am vazut.)(Vorbeste fara ....)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sir
s. v. suierat, vajait, (fig.) geamat. $(...ul vantului.)zgomot(Un ... trece prin multime.)(...ul vietii.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*freamat
s. v. taietor, trunchi, (rar) tais, (reg.) taius, (Transilv. si Bucov.) lemnar. (... bedreag, scaun de cioplit. $(Un ... al rotarului.)(... de macelarie.)(... de tortura.)(TEHN.)(... la roata.)(TEHN.;(... la razboiul de tesut.)(TEHN.)(... la sucala, la vartelnita.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*butuc
s. v. tendor. $(... pentru intinderea organelor flexibile de transmisie.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*intinzator
s. v. teren. $(A cumparat un ... de casa.)zona(Se afla pe ...uri necunoscute.)regiune(Vezi cum e si prin alte ...uri.)(Ocupa un ... onorabil in societate.)loc comunbanalitatecliseu.$(by 2W3S11e11r4g5i5o)*loc
s. v. totalizare, (rar) aditie, aditionare. $(... tuturor cifrelor.)convocarerecoltarecolectare(... unor texte populare.)intalnireintrunire(POL.) adunare constituantaadunare legislativa(... a hotarat urmatoarele...)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*adunare
s. v. transfer. (... tura. $(Se lucreaza in trei ...uri.)sut(Dupa baie si-a luat ...uri curate.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*schimb
s. v. transmisiune. $(... radiofonica.)(FIZ.) emisiune autoelectronica =emisiune fotoelectronicafotoemisiune; emisiune la receemisiune autoelectronica; emisiune prin efect de campemisiune autoelectronica; emisiune radioradioemisiune; emisiune termoelectronicatermoemisiune$.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*emisiune
s. v. ur-marire. $(Pus sub ....)(Pacient aflat sub ... medicala.)(Medicamentele se iau sub ... medicala.)monitorizare$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*supraveghere
s. v. v. aglutinare, alipire, lipire, sudare, unire. $(Proces de ... a doua cuvinte.)unificare$.(by 9W2S2e11r11g11i4o)*reunire
s. v. v. angajament, obligatie, sarcina, (pop.) legatura. $(... ta fata de el este ...)(Are multe ....)(... fata de propria noastra conceptie.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*indatorire
s. v. v. aranjament, asezare, dispunere, distributie, intocmire, randuiala, structura. $(O anumita ... a materiei, intr-o carte.)componentaformatie$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*alcatuire
s. v. v. bagare, intrare, introducere, varare. $(...ul lui prin spartura zidului.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*varat
s. v. v. bat, coada, nuia, prajina, (reg.) beldie, palita, prastina, ruda, sticiu. $(... unditei.)(... pentru curatat pusca.)dunga(BOT.) varga-ciobanului (Dipsacus silves-ter) (Dipsacus pilosus)scaius.$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*varga
s. v. v. bun, (inv.) materie. $(...e ale tarii.)(... chimic.)(MAT.)(... al inmultirii.)$(by 13W6S7e7r15g15i9o)*produs
s. v. v. calcatura, mers, miscare, pas, pasit, (rar) mersatura, (inv. si pop.) mersura. $(Are un ... saltaret.)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*umblet
s. v. v. cantaret, diac, paracliser, psalt, tarcovnic, (Transilv.) cantor, fat, (inv.) eclisiarh, gramatic. $(...ul il ajuta pe preot la oficierea slujbei.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*dascal
s. v. v. (concr.) colectie, (livr.) florilegiu. $(O ... de folclor.)(TIPOGR.)cules$.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*culegere
s. v. v. crampei, frantura, parte, (reg.) crampot. $(A ascultat un ... din discutia lor.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*fragment
s. v. v. cruce, speteaza, (reg.) crucisa, cumpana, fofelnita, rascruce. $(... la vartelnita.)(... la roata morii de vant.)(... la moara.)(... la razboiul de tesut.)(... la ferestre, usi, porti.)(... la fundul butoiului.)$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*aripa
s. v. v. cuta, (rar) rasfrangatura, rasfransatura, rasfrantura. $(... la un obiect de imbracaminte.)$(by 2W10S10e4r4g12i12o)*indoitura
s. v. v. dedicare, destinare, devotare, inchinare. $(... vietii sale unei cauze nobile.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*consacrare
s. v. v. departare, distanta, interval, (Transilv.) scopot. $(Ce ... este intre cei doi stalpi?)vazduhperioada$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*spatiu
s. v. v. = dirijor. cap, capetenie, comandant, conducator, mai-mare, (inv. si reg.) tist, (Transilv.) birau, (inv.) calauz, capitan, comandir, nacealnic, povatuitor, proprietar, tocmitor, varhovnic, voievod, (latinism inv.) prepozit. $(... al ostirii.)conducator$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sef
s. v. v. eliberare, lasare la vatra. $(... unui ostas in termen.)desfacereevacuare$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*liberare
s. v. v. fastaceala. v. babilonie. v. dezordine, neoranduiala, ravaseala, (fam.) brambureala, harababura, talmes-balmes, (fam. fig.) balamuc. $(Mare ... e in hartiile tale.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*zapaceala
s. v. v. fermitate, tarie. $(N-a avut suficienta ... sa ...)tarieposibilitate(Cu de la sine ....)(A ajuns la ....)imputernicire(Insemnele ...ii.)(Reprezentantul ...ii.)(... a unui inscris.)(Actul acesta are ... de lege.)autoritatefortaarmata(Marile, micile ...i.)somitateinfluenta(Om cu ....)(... nutritiva.)(... de germinatie a semintelor.)intensitatetrainicietoiinsusire(MAT.)(a 2-a a unui numar.)putere maritoare unghiularagrosisment$.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*putere
s. v. v. fior, (rar) scutur. $(O ... de frig.)frisoanedereticare$.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*scuturatura
s. v. v. gandire, intelect, intelegere, judecata, minte, (fig.) cap. $(Are o ... extrem de limpede.)(O ... normala.)(Are o ... sanatoasa.)justificarerostsemnificatiecauza$.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ratiune
s. v. v. imagine, simbol. $(O ... reprezentand...)piesa(Cadrilul are numeroase ....)(LIT.) figura de stil$ = trop, (inv.) shima.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*figura
s. v. v. incheiere, (inv.) istov. $(Dupa ...ul nuntii.)(Dupa ...ul horei.)(...ul zilei.)(A venit abia la ....)(...ul bataliei s-a decis.)(...ul actiunii unui roman.)(Poanta e plasata la ....)(...ul tuturor proviziilor.)(A ajuns la ...ul vietii.)moarte$.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*sfarsit
s. v. v. inrolare, recrutare, (inv. si pop.) scriere, (Transilv. si Mold.) conscriptie, (Transilv. si Maram.) sorozas. $(... unui nou contingent.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*incorporare
s. v. v. (inv.) perdea, sceneta. $(Actul I, ... a 4-a.)dramaturgieepisodscandal$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*scena
s. v. v. (inv.) provivasire. $(... cuiva intr-o functie inalta.)angajare$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*numire
s. v. v. (inv.) scazamant, substractie, sustragere. $(Operatia de ....)ieftiniremic-sorare(... brusca a temperaturii.)atenuare(... a prestigiului cuiva.)defect$.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*scadere
s. v. v. (inv. si pop.) mate (pl.), (pop.) burta, inima, pantece, ranza, (reg.) foale, moara, rasnita, rumegatoare, rumegatura, rumegus, (Ban.) tarfa, (inv.) bandor, (fam.) pipota, ramazan. $(Dureri de ....)$(by 5W5S14e14r7g7i1o)*stomac
s. v. v. (inv. si reg.) patura. $(... de hartie.)fustafoaie de cort(... de aluat.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*foaie
s. v. v. (la pl.) v. faptura, statura, talie, (inv. si pop.) boi, (pop.) stat. $(Mic de ....)tonalitatemarievarf$.(by 10W3S12e6r6g14i15o)*inaltime
s. v. v. licarire, lucire, scaparare, sclipire, sticlire, stralucire. $(O ciudata ... a ochilor.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*scanteiere
s. v. v. = (livr.) Ursa-Mare; = (livr.) Ursa-Mica. (reg.) caruta, masa, razboi, sclai. $(... la joagar.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*car
s. v. v. marime, talie. $(O fusta de ... potrivita.)cadentamarginechibzuiala$.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*masura
s. v. v. masea. $(... la grindeiul de la piua.) (MAR.) (... la carma unei nave.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pana
s. v. v. menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, tinta, (pop.) noima. $(...ul acestor masuri a fost acela de a ...)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*tel
s. v. v. mentionare, precizare, specificare. $(... unui lucru.)(Tabel cu ... invingatorilor intr-un concurs.)$(by 7W15S15e9r9g9i3o)*indicare
s. v. v. neplacere, (livr.) dezagrement. $(Acest sistem comporta unele ...uri.)dezavantajnecazdefect$.(by 15W15S9e9r2g2i3o)*neajuns
s. v. v. norma, precept, principiu, randuiala, (inv.) pravila, tocmeala. $(... de viata.)ceremonialpreceptdisciplinaordineran-duiala$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*regula
s. v. v. = ornamentica, arta aplicata; = abstractionism. v. = belearte. v.(by 6W14S14e14r8g8i1o)*arta
s. v. v. pacaneala, pacanire, pacanit, pacanitura, paraitura, rapait, suierat, tacaneala, tacanire, tacanit, tacanitura. $(O ... ritmica.)(... de serpi.)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*suieratura
s. v. v. pasaj. (... v. v. v. v. scurgere. $(... timpului.)tranzitietransformareincetarepromovareinfluentaautoritateapreciere$.(by 9W10S3e3r4g12i12o)*trecere
s. v. v. (pop. si poetic) glie. $(Si-a sarutat ...ul natal.)solargilapamant de diatomeediatomit$.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*pamant
s. v. v. pozitie, situatie, stare, (inv. si pop.) obraz, (Transilv.) prindoare. $(... sociala.)(Sunt de aceeasi ....)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*conditie
s. v. v. (reg.) rudar, ruda. $(De ... se atarna unele obiecte, in casele taranesti.)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*culme
s. v. v. si (livr.) goeland. v. chirighita, rabar, (reg.) pescar, pescarita, randunica-de-mare. v. (inv.) ielcovan.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pescarus
s. v. v. sistem. $(O lucrare vadind lipsa de ....)metodologiemetodica$.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*metoda
s. v. v. smerenie, (inv.) smericiune, smerire, (fam.) spaseala, spasenie. $(Cu ... ii saruta dreapta.)(... in fata divinitatii.)$(by 13W6S7e15r15g1i9o)*umilinta
s. v. v. accent, intonatie. $(Vorbea cu un avant si un ... plin de caldura.)(FON.)(Chineza literara are patru ...uri.)nuanta$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ton
s. v. v. afabulatie, fabulatie, intriga, subiect, (livr.) trama, (rar) fabula, (fig.) tesatura. $(... unui roman.) (TEATRU) actiune parcursiva =(JUR.)procesefect$.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*actiune
s. v. v. vaier, vaiet, (pop.) vai, (reg.) vaicar. $(Se aude o ....)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tanguire
s. v. v. ajutor, concurs, contributie. $(...ul lui a fost hotarator.)(Va ofer ...ul meu.)(Ii serveste ca ....)(Serveste ca ... impotriva ...)(Orfelinatul se bucura de ...ul unei societati de binefacere.)(Asociatia se bucura de inaltul ... al ...)aparator(Ea e ...ul batranetelor lui.)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*sprijin
s. v. v. amplificare, crestere, dezvoltare, extensiune, extindere, marire. $(... schimburilor comerciale.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*largire
s. v. v. aparat. $(... de barbierit.)(... de gatit.)masina de spirtspirtieramasina infernala =$ bomba.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*masina
s. v. v. atestare, dovada, proba. $(Iata o ... elocventa pentru cele aratate.)$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*marturie
s. v. v. ceas, interval, ora, perioada, timp. $(A asteptat un ... bun pana sa vina.)durata$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*rastimp
s. v. v. (concr.) carmuire, guvern. $(Ce zice ...?)Dacia sub ... romana.)dominatiecu-noastere(... mai multor limbi straine.)abtinerecumpat(Arata multa ....)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*stapanire
s. v. v. (concr.) corectiv, corectura, rectificare, (rar) rectificatie. $(A adus unele ...planului initial.)redresareintremare(... cuiva dupa o boala.)indrumare(... cuiva pe drumul cel bun.)$(by 6W6S14e14r8g8i1o)*indreptare
s. v. v. desfiintare, (fig.) ridicare. (... v. eliminare, indepartare, inlaturare, scoatere, suprimare, stergere, taiere. $(... unui rand dintr-un text.)(... intr-un text.)anihilare$.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*anulare
s. v. v. duca, pornire. $(E gata de ....)(Dupa ... lui de acolo.)start$.(by 7W1S9e9r2g3i11o)*plecare
s. v. v. faptura, inaltime, statura, (inv. si pop.) boi, (pop.) stat. $(Mic de ....)masura$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*talie
s. v. v. fortificare, (fig.) calire, otelire. $(... lui in lupta.)in-tremareintensificareamplificarelegalizareconfirmare(JUR.) (... unui deputat.)(... celor spuse.)$ consolidare, stabilizare. (... consolidare, (inv.) statornicire. $(... faimei lui.)(... relatiilor economice dintre ...)accentuare$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*intarire
s. v. v. injosire, umilinta. $(Ce ... a suportat!)dezonoare(S-a facut de ....)(BOT.) rusinea-fetei (Daucus carotasilvestris) =$ (reg.) buruiana-rusinii, cinstea-femeilor, cinstea-fetei, morcov-de-camp, morcov-salbatic, patrunjel-salbatic, (prin Mold.) rusinoasa.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rusine
s. v. v. inselatorie, pacaleala, (fam.) cacealma. $(A suferit o ....)$(by 2W10S10e4r4g4i13o)*inselaciune
s. v. v. nimereala, potrivire, (pop.) brodeala. $(A fost doar o ferici-ta ....)$(by 2W10S10e11r4g4i12o)*potriveala
s. v. v. ordine, organizare, rost. $(... lumii nu se schimba usor.)disciplina(Stie ... lucrurilor.)datinauzanta(Stie ... nuntii.)ceremonial(... de viata.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*randuiala
s. v. v. precept, principiu, regula, randuiala, (inv.) pravila, tocmeala. $(... de viata.)criteriu$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*norma
s. v. v. prostire. $(... calitatii unei marfi.)(... cuiva din cauza bauturii.)injosire$.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*degradare
s. v. v. rezerva, (fig.) masura. $(De ce atata ... in comportare?)(... neintemeiata a unei persoane.)oprire$, (rar) retentie. (... oprire, pastrare, rezervare. $(... unor bilete pentru spectacol.)(... apei in sol.)retentie. (Baraje de ....)$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*retinere
s. v. v. scos. $(... cartofilor.)(... titeiului.)dez-gropare(... unei scanduri de la gard.)dezbracaredes-caltare(... banilor de la banca.)anularecurataresuprimareexcludereconcediereeliberaredestituirepublicareeliberareobtinere$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*scoatere
s. v. v. v. aruncare, azvarlire, propulsare, propulsie, zvarlire. (...(by 15W1S9e9r3g3i11o)*proiectare
s. v. v. v. calitate, har, insusire. $(Are ...ul de a provoca rasul.)avantajgratiepatima$.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*dar
s. v. v. v. efort, osteneala, sfortare, silinta, stradanie, straduinta. $(Toate ... lui au fost zadarnice.)(A trecut cu bine ....)(A trecut prin multe ....)chincumpana$.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*incercare
s. v. v. veleitate, (inv.) pretenderisire. $(E plin de ...ii.)ingamfare.ifose$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*pretentie
s. v. v. v. eliminare, indepartare, suprimare.$ (... cauzelor raului.)(... lanturilor robiei.)(... cuiva de pe tron.)evitareaplanare$.(by 9W3S3e3r12g12i5o)*inlaturare
s. v. v. v. gen, mod, soi. $(Are un ... de timiditate nejustificata.)chipspeciecategorietipteapa(Exista urmatoarele ...uri de silogisme ...)facturadatina$.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*fel
s. v. v. v. granita, hotar, margine, (inv.) termen. $(Se pastreaza intre ... rezonabile.)restrictieprag(Orice lucru are o ....)$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*limita
s. v. v. v. inaltime, statura, talie. $(De ... potrivita.)lungimemasuranumardurata(ASTRON.) marime stelara$ = magnitudine.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*marime
s. v. v. v. invelis, invelitoare. $(... la o carte, la un caiet.)$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*imbracaminte
s. v. v. v. modificare, schimbare, transformare, trecere. $(... lui "l" intervocalic in "r" in elementele romanesti de origine latina.)(FON.)(... labialelor.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prefacere
s. v. v. v. organizare, oranduiala, oranduire, randuiala, (inv.) asezamant. $(Noua ... a lucrurilor.)$(by 8W8S2e2r10g11i11o)*intocmire
s. v. v. v. prescriere, (inv.) paragrafie. $(... dreptului la actiune.)(JUR.) prescriptie achizitiva = $uzucapiune.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*prescriptie
s. v. v. v. timp, zi. $(A venit si ... lui.)momentdataragaz(...urile erau foarte grele.)(MET.)$ timp, (reg.) veac. (... v.(by 10W11S11e4r5g13i13o)*vreme
s. v. v. v. adecvare, compatibilitate. $(O ... mai mare sau mai mica la ...)afinitatecoincidentanimereala$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*potrivire
s. v. v. v. cap, final, fine, incheiere, sfarsit, (inv.) concenie, conet, cumplire, savarsit, sfarsenie, sfarsitura, termen. $(A dus-o cu bine la ....)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*capat
s. v. v. v. creare, determinare, pricinuire, provocare, starnire. (inv.) productie. v. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*producere
s. v. v. v. dezvaluire, revelare. $(... unui secret.)fantomamonstru(... cat toate zilele.)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*aratare
s. v. v. v. fel, gen, mod. $(Are un ... de timiditate nejustificata.)$(by 13W13S6e6r15g15i8o)*soi
s. v. v. v. fixare, punere, stabilire. $(... unui diagnostic.)stabilireprofilarelamurire$.(by 3W12S12e5r5g14i14o)*precizare
s. v. v. v. injunghiere, spintecare, spintecat, (pop.) junghiere. $(... vitelor, la abator.)anularescurtare$.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*taiere
s. v. v. v. v. angajament, indatorire, obligatie, (pop.) legatura. $(... ta fata de el este ...)(Grea ... si-a luat.)insarcinaremenirefunctie(FIZ.)(... pozitiva.)(FIZ.) sarcina electricasarcina magnetica$ = masa magnetica.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*sarcina
s. v. v. v. v. = colonie, (pop.) odicolon; v. = borviz, (reg.) borcut, (inv.) apa gazoasa, apa metalica, apa metaliceasca; = peroxid de hidrogen.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*apa
s. v. v. v. v. reconstructie. $(Anii ...ii.)inviorareregenerare(... unei unghii cazute.)(MED.)insanatosireintremare$.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*refacere
s. v. v. v. v. (livr. si fam.) feblete. $(Tu esti ... mea!)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*slabiciune
s. v. v. v. v. v. omisiune, (reg.) intrelasare. $(E doar o ....)inadver-tenta$.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*scapare
s. v. v. v. v. v. v. directie, latura, sens. $(Din toate ...tile veneau spre noi.)(JUR.) (... intr-un proces.)tabaraparticipatie$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*parte
s. v. v. v. v. v. v. v. v. incasare, percepere, strans. $(... taxelor.)(... unei hartii de pe jos.)(... unor texte populare.)$(by 4W13S13e6r6g15i15o)*strangere
s. v. $zgura. (... obtinuta la extragerea, metalelor din minereuri.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*scorie
s. v. zapaceala. $(... ce l-a cuprins cand l-a vazut.)(... a mintii cuiva.)instigareagitatie(S-au produs unele ...ari sociale.)deranjareperturbaredereglare$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tulburare
s. v. zgariere, (pop.) zgreptanare. $(... unui obiect cu unghiile.)(... unei rani.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*racaiala
s. zabovire, (pop.) pregetare, (reg.) pregetatura. $(... cuiva intr-un loc.)(Sa mergem acolo fara ....)amanare$.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*intarziere
s. zaharoza, (Transilv., Maram. si Ban.) miere. $(...ul constituie un aliment de baza al omului.)(CHIM.) zahar de maltmaltoza; zahar de struguriglucoza(BIOL.) zahar de fructefructoza; zahar de laptelactoza$.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*zahar
s. zanganeala, zanganire, zanga-nitura, (reg.) zangat. $(... de arme.)zornait$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*zanganit
s. zanganeala, zanganire, zanganit, zornaiala, zornaitura, zuruiala, zuruit, zuruitura. $(... de lanturi.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*zornait
s. zanganeala, zanganire, zanganit, zornaiala, zornait, zuruiala, zuruit, zuruitura. $(... de lanturi.)$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*zornaitura
s. zanganeala, zanganire, zanganit, zornait, zornaitura, zuruiala, zuruit, zuruitura. $(... de lanturi.)$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*zornaiala
s. zare, (astazi rar) zariste, (pop.) poala cerului. $(Se vede ceva la ....) (ASTRON.) orizont adevarat orizont matematicorizont adevaratfundalci-cloramastrat$.(by 5W13S14e7r7g8i1o)*orizont
s. zavod, (prin Transilv.) pugleu, (Mold. si Bucov.) zablau. $(Un ... pentru pazit curtea.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*dulau
s. zburatoare. oratanie, (reg.) cobaie, cojbalita, galita, gujalie, oara. = pasare rapitoare; = pasare de prada. v. = (reg.) presura-de-iarna, presura-de-omat; = (reg.) pasarea-raiului.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*pasare
s. zdrobire, (rar) zdrobeala, (pop.) zdrumicare, zobire. (... faramare, zdrobire, (rar) casare. $(... unui pahar cu pumnul.)(... unei cepe.)(... unui aliment in gura.)(... valurilor de tarm.)(... armatei dusmane in lupta.)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sfaramare
s. zdruncinatura, (fig.) dezaxare, (livr. fig.) detracare. $(... mintal.)$(by 4W12S12e5r6g14i14o)*dezechilibru
s. zeama. $(... de lamaie.)(...ul plantelor.)(BIOL.) suc celularsuc vacuolar; suc vacuolar $= suc celular.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*suc
s. zgura. $(Painea din cuptor s-a facut ....)(...ul de pe fundul unui vas.)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*scrum
s. zicala, zicatoare, vorba batraneasca, (rar) parimie, (pop.) spunere, zicatura, zicere, zisa, (inv. si reg.) poveste, (Ban.) cimilitura, (inv.) pilda. $(Colectie de ...e.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*proverb
s. zi festiva, (inv. si pop.) praznic, (inv.) sarbatorie. $(Azi e mare ..., nu se lucreaza.)festivitatesarbatorire$.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sarbatoare
s. zodiac, semn zodiacal. $(Exista 12 ...ii.)(Cele 12 ...ii ale zodiacului.)zodia racului(In ce ... te-ai nascut?)(Asa i-a fost ....)$(by 1W9S9e10r3g3i12o)*zodie
s. zodiac, zodiar, (pop.) carte de zodii. $(... este o carte ce pretinde ca prevesteste soarta cuiva in raport cu zodia in care s-a nascut.)$ horoscop, zodiac. (... (by 2W3S11e11r12g5i5o)*rojdanic
s. zodie, semn zodiacal. $(Exista 12 ...e.)(...ul cuiva indica o viata plina de succese.)(...ul este o carte ce prevesteste soarta cuiva in raport cu zodia in care s-a nascut.)$(by 10W10S4e4r4g13i13o)*zodiac
s. zonificare.$ (... unui teritoriu.)(... suprafetelor agricole ale unui teritoriu.)$(by 6W14S14e8r8g1i1o)*zonare
s. (ZOOL.) (reg.) garbita, (prin Transilv.) spete (pl.), (Ban. si Transilv.) spinare, (prin Transilv. si Bucov.) sa. $(...ul calului.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*greaban
s. zvarcoleala, zvarcolire, zvarcolitura. $(... pestelui in navod.)agitatieinvolbu-rarepalpitatiezbuciumstra-danie$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*zbatere
Tabara. Totalitatea statelor, a oamenilor care militeaza pentru aceleasi scopuri sau idei social-politice. Loc unde sunt inchisi prizonierii de razboi sau unde sunt inchise persoanele considerate ostile regimului. Organ de masina pe care se sprijina capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. [< germ. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*lagar
Tabel care indica limita superioara a preturilor in piata pentru marfa micilor producatori. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*maximal
Tabel reprezentand valoarea de adevar a unui enunt pe baza valorii de adevar a elementelor sale componente. /<lat. $matrix, ...cismatrice$(by 13W13S6e7r15g15i1o)*matrice
Tabel sau lista in care se inregistreaza sumele unui cont, materialele dintr-un depozit, documentele si hartiile dintr-un dosar etc. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*borderou
TABEL s.n. Foaie care contine liste si date (pe rubrici), necesar unui scop.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*tabel
Tabla cu lozinci etc. care se poarta la manifestatii; pancarta. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*placarda
Tabla; tabel. Serie de valori numerice aranjate intr-o anumita ordine in siruri si coloane, folosite pentru a usura anumite calcule sau pentru a face anumite clasificari. [< germ. , it., lat. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tabela
tableta de Diazepam (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*antiderapant
Tablite cerate care se puteau inchide ca o carte, folosite de romani. Piesa compusa din doua panouri fixe sau mobile. [< fr. , cf. gr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*diptic
Tablou care reprezinta filiatia unei familii; insiruire sistematica a stramosilor, a inaintasilor care formeaza filiatia unei familii. Disciplina care studiaza filiatia familiilor. [Pron. , gen. / cf. fr. < gr. < - generatie, - stiinta].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*genealogie
Tablou compus din mai multe panouri fixe sau mobile. [< fr. , cf. gr. - numeros, - cuta].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*poliptic
tablou constand dintr-o suprafata de flanela pe care se aplica figuri decupate dintr-o hartie speciala si care permite sa se demonstreze elevilor (mici) combinatii interesante. (dupa fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*flanelograf
Tablou constand dintr-o suprafata de flanela pe care se aplica figuri decupate dintr-o hartie speciala si care permite sa se demonstreze elevilor (mici) combinatii interesante. [Dupa fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*flanelograf
Tablou in care sunt specificate drepturile banesti pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei intreprinderi sau ai unei institutii. Tablou, lista. (sau ) = tablou care cuprinde posturile necesare unei intreprinderi sau institutii, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzatoare. = dosar care cuprinde specificarea mutatiilor de serviciu ale unui salariat si actele acestuia. [Pl. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i4o)*stat
Tablou pictat; obiect de ceramica cu desene pictate; mic vas cu capac, in care se pastrau fardurile. [Pl. / < gr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pinax
tablou pictat; (p. ext.) obiect de ceramica cu desene pictate; mic vas cu capac, in care se pastrau fardurile. (< gr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pinax
Tablou schematic reprezentand elementele unei instalatii, prevazut cu becuri colorate care indica prin semnalizare luminoasa functionarea instalatiei; schema luminoasa. [Et. incerta].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*luminoschema
tablou tip cu litere sau cifre de forme si dimensiuni bine definite, destinat controlului vederii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*optotip
Tactica de lupta politica, ai carei adepti recurg la obstructii. [Sil. ] /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*obstructionism
tactica oportunista care preconizeaza situarea partidului "in coada" maselor, negand rolul de avangarda si de organizator al partidului marxist-leninist. (dupa rus. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*codism
Tactica oportunista care preconizeaza situarea partidului in coada maselor, negandu-se astfel rolul lui de avangarda si de organizator. [< + , dupa rus. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*codism
tactica sistematica (parlamentara) in intrebuintarea de obstructii (2). (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*obstructionism
t, adj. (Despre par) Cu bucle; carliontat, ondulat. - V. Cf. fr. %boucle%.(by 14W7S7e1r1g1i10o)*buclat
t A duce o viata de petreceri usoare; a trai in desfrau; a se strica; a se desfrana; a se deprava. /Din (by 6W14S15e8r8g2i2o)*destrabala
Tahometru inregistrator; tahigraf. [< germ. , cf. gr. - viteza, - a scrie].(by 10W3S3e11r12g12i5o)*tahograf
Tahometru prevazut cu un generator de curent; tahometru electric. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*tahogenerator
taiat dintr-un intreg; din care s-a taiat o parte. o pantofi ~ti = pantofi fara staif, numai cu o bareta. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*decupat
Taiat dintr-un intreg; din care s-a taiat o parte. = pantofi fara staif, numai cu o bareta. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i3o)*decupat
Taiere a aderentelor pleurale care unesc cele doua foite ale pleurei. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*pleuroliza
Taiere a crengilor de pe trunchiurile copacilor pentru a usura sortarea si manipularea lor. [Sil] /Din (by 5W5S6e14r14g7i8o)*cepuit
taiere a ramurilor din partea de jos a tulpinii arborilor; elagaj. (dupa fr. )(by 8W1S2e10r10g11i4o)*elagare
Taiere a unei glande sau a unui ganglion. [Gen. / < fr. , cf. gr. - glanda, - taiere].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*adenotomie
Taiere a unei portiuni dintr-un tesut viu din corpul unui om sau al unui animal pentru a fi examinat la microscop. [Gen. / < fr. , cf. gr. - viata, - vedere].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*biopsie
taierea unor fragmente foarte subtiri dintr-un corp spre a fi examinate la microscop. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*microtomie
taiere de la suprafata solului a puietilor de arbori, pentru formarea unor noi tulpini din lastari; receptaj. (dupa fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*recepare
Taiere imprejur a preputului (care face parte din ritul unor religii). [Gen. , var. s.f. / < lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*circumcizie
Taiere intrauterina a fetusului mort in interiorul mamei cand nu este posibila o nastere normala. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*embriotomie
taiere, retezare. (spec.) operatie estetica de "ajustare" a urechilor la cainii de rasa. (dupa fr. )(by 13W13S6e7r15g15i15o)*cupare
Taiere si extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zacamant; loc unde se face aceasta operatie. Doborare a arborilor. Ucidere a vitelor la abator. Inclinare pe o parte a unei nave spre a putea fi reparata; carenaj. [Pl. / < fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*abataj
Taietura; articol, parte dintr-un articol, anunt etc., taiat dintr-un jurnal. [Pron. / < fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*cupura
Taietura, croiala. Taierea, separarea cartilor in doua parti. [< fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*cupa
Taietura facuta cu bisturiul in corpul unui om sau al unui animal. Taietura facuta in coaja unui arbore sau in interiorul unui material. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*incizie
Taietura in unghi ascutit. Banda de hartie sau de panza care se coase in acelasi timp cu foile unei carti pentru a le lega. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*ongleu
Taina bisericeasca; impartasania la catolici. [Pl. / < lat. < - a sfinti, cf. it. , fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sacrament
t A incredinta o confesiune; a face confidente; a se confesa; a se confia; a se spovedi. [Sil. ] /(by 10W10S4e4r12g13i6o)*destainui
Tainic, secret. Ascuns; care face o taina din orice; enigmatic. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*misterios
Taios, muscator. (si ) = cei patru dinti din fata care taie alimentele. [Var. adj. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*incisiv
TAIS - adv. sens figurat, mod de executie sau functionare perfect, impecabil, si in expresia "a merge tais". De la germ. Zeiss, firma de optica si mecanica fina de mare performanta.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*tais
Talent, arta de a vorbi frumos; elocinta. Expresivitate, exprimare sugestiva. [Cf. it. , lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*elocventa
Talent, dispozitie naturala, capacitate de creatie exceptionala, rezultat al dezvoltarii maxime a facultatilor umane; persoana care are asemenea calitati. Caracter specific. Spirit, demon, fiinta supranaturala (buna sau rea) care in credintele celor vechi veghea asupra soartei unui om. [Pron. , pl. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*geniu
Taler (circular) de metal pretios pe care se strang in biserica, de la credinciosi, bani pentru nevoile cultului si pe care se pun obiecte de cult, cand se oficiaza anumite ritualuri crestine. /<sl. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*disc
taler de metal de forma circulara, folosit in cultul catolic, pe care sta azima de impartasanie. (< fr. , it., lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*patena
taler (la cantare etc.). piesa din tabla de otel laminat, la intarirea talpilor unor grinzi. (dupa fr. )(by 14W8S8e1r1g2i10o)*platan
Taler (la unele aparate, la cantare etc.). Piesa din tabla de otel laminat, care serveste la intarirea talpilor unor grinzi. [Cf. fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*platan
talisman sau orice mijloc folosit in magie pentru indepartarea spiritelor rele. (< gr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*apotropeu
Taluzul dinspre inamic al santului-obstacol din lucrarile de fortificatie. [Cf. fr. , it. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*contraescarpa
Taluzul dinspre unitatile proprii al santului obstacol dintr-o fortificatie. [< fr. , cf. it. - taluz].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*escarpa
tal verde in forma de frunza, din germinarea sporului la ferigi, care poarta anterozoizii si arhegoanele. (< fr. )(by 12W12S5e14r14g8i8o)*protal
Tamaie sau alta substanta aromata, folosita in ritualul bisericesc. /suf.$ ...eala$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*tarnoseala
Tamplar care executa mobilier din lemn de abanos; tamplar de mobila fina, de lux. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*ebenist
tamplar specializat in placarea mobilei; (p. ext.) tamplar de mobila fina. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*ebenist
Tanara actrita de cinema care a cucerit publicul si care are perspectiva sa devina star. /<fr. engl. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*starleta
tanara angajata intr-un local particular pentru a dansa cu clientii. (< engl. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*taxigirl
tanara care prezinta numere de strip-tease in localuri de noapte. (dupa fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*stripteuztoz
Tanar admirator al vedetelor ecranului sau ale cantecului; suporter al muzicii de jaz v. [in DN]. [< it., fr., engl. < engl. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fan
tanara fata in uniforma militara, care defileaza la festivitati. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*majoreta
Tanara femeie care poarta pe cap un cos plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. Statuie reprezentand o asemenea femeie. [< fr. , cf. gr. - cos, - purtator].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*canefora
Tanar ajuns la pubertate; adolescent. Membru al unei efebii. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*efeb
Tanar apartinand ultimului contingent chemat sub arme; soldat incorporat de putin timp. Persoana intrata de curand intr-o asociatie, intr-o miscare; incepator. [Cf. fr. , germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*recrut
Tanara salariata intr-un local particular pentru a dansa cu clientii. [Pron. / < engl. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*taxigirl
... Tanar care manifesta interes deosebit fata de fete; handralau. /Orig. nec.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*hatalau
... Tanar care manifesta interes exagerat fata de fete; hatalau. /cf. ung. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*handralau
tanar care, prin neingrijire si stridenta, vrea sa-si afiseze nemultumirea si protestul fata de o societate pe care o considera inumana; (p. ext.) tanar (din Occident) cu plete si tinuta neingrijita. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*beatnic
Tanar cu fizic placut, elegant, care are succes la femei, ducand o viata usoara. /Cuv. engl.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*playboy
Tanar dinamic si cu succes in afaceri. [Pron. ] (din engl., fr. [acronim de la (tanar scolit de la oras) + suf. hippie$])(by 15W8S9e2r2g10i11o)*yuppie
Tanar din Occident care, prin neingrijire si stridenta, vrea sa-si afiseze nemultumirea si protestul fata de o societate pe care o considera inuman de mecanizata si de conformista. [Pron. / < engl., fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*beatnic
Tanar elegant, imbracat dupa ultima moda; om de o eleganta prea rafinata, uneori exagerata. [Pron. si / < fr., engl. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*dandi
Tanar frumos, indragostit de el insusi. Tanar cu o remarcabila frumusete fizica. V. [< fr. < - tanar legendar, frumos].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*narcis
Tanar galant cu inclinatii perverse. Chelner, paharnic. [< - personaj mitologic, paharnic al zeilor in Olimp].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*ganimede
Tanar neinsurat; fecior; cavaler. ( ) barbat trecut de prima tinerete si neinsurat inca. [Sil. ] / cf. sl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*flacau
Tanar nobil destinat carierei militare, care isi facea serviciul in armata, in Franta, in Rusia, ca soldat. Tanar; al doilea nascut intr-o familie. Membru al unui partid reactionar din Rusia tarista. [< fr. , cf. gasc. - sef, rus. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cadet
Tanar nobil in serviciul unui senior feudal; copil de casa. [Var. s.m. / < fr. , germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*paj
Tanar nobil, ostas din Occident care purta scutul suzeranului feudal. [Pron. / < + , dupa it. , fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*scutier
Tanar scutier in serviciul unui senior feudal. Servitor care ingrijea de persoana si de garderoba stapanului sau. Carte la jocul de carti, reprezentand un cavaler; fante. [< fr. , cf. v.fr. < lat.med. - scutier].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*valet
tanat organic natural, astringent, din stejar, la tabacirea pieilor si fabricarea cernelurilor negre; acid tanic. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tanin
Tanc continand lestul lichid al unei nave si fiind plasat in fundul dublu al acesteia. /<fr., engl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*water
Tanc de apa situat in fundul dublu al unei nave, continand lestul lichid al acesteia. [Pron. / < fr., engl. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*waterbalast
Tanc de balast putand fi folosit si pentru incarcatura. [Pron. / < engl. ]. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*deeptank
Tanc mic cu blindaj usor, folosit, in special, pentru actiuni de cercetare. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*tancheta
tanc special de balast, amplasat la centrul navelor mari pentru a asigura stabilitatea si asieta acestora. (< engl. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*diptanc
tantar foarte mare, cu o larga raspandire pe glob, in locuri umede sau umbroase si a carei larva produce pagube in gradini. (< fr. , lat. , paianjen-de-apa)(by 5W14S14e7r8g8i1o)*tipula
tantar ~ = tantar a carui femela transmite microbul malariei. (< fr. , gr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*anofel
tapet pe care este imprimata o imagine fotografica. (< foto^1 tapet)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*fototapet
tapiserie, broderie, tesatura artistica din fire colorate reprezentand o imagine plastica. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*goblen
Tara formal independenta, dar care de fapt se afla in stare de dependenta politica si economica fata de un stat imperialist. [Gen. / < + ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*semicolonie
tara formal independenta, dar care de fapt se afla in stare de dependenta politica si economica fata de un stat imperialist. (< semi colonie)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*semicolonie
tara imaginara din noul continent, pe care spaniolii o credeau bogata in aur si in pietre pretioase; (p. ext.) tara incantatoare. (< fr., sp. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*eldorado
Tara imaginara din noul continent, pe care spaniolii o credeau bogata in aur si in pietre pretioase; tara incantatoare, plina de bogatii. [< fr. , cf. sp. - cel aurit].(by 9W9S2e2r3g11i11o)*eldorado
Taran bogat, care poseda pamant si importante mijloace de productie. /<turc. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*chiabur
Taran care depindea cu tot ce avea de stapanul feudal; serb; serv. /<ung. (by 10W10S4e4r4g13i13o)*iobag
Taran dependent, obligat sa lucreze pamantul stapanului si sa aduca contributii in bani sau in natura; iobag; serb; serv. /<lat. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*vecin
Taran fara pamant sau cu pamant putin, care muncea pe pamanturile nobililor, dar care avea alt statut juridic decat iobagii. /<ung. (by 4W4S12e13r6g6i6o)*jeler
Tarani care, pierzandu-si micile proprietati, erau siliti sa munceasca pe pamanturile aristocratilor sau sa vagabondeze, cersind. [< fr. , cf. gr. ].(by 13W7S7e7r15g1i9o)*theti
Taran instarit care, in timpul conducerii comuniste, a fost deposedat de toate bunurile si persecutat; chiabur. /<rus. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*culac
(Taran liber care stapinea in devalmasie o bucata de pamant din mosia satului, transmis prin mostenire; mosnean. /<ung. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*razes
Taran liber, considerat coproprietar de pamant (transmis prin mostenire), pe care il lucra independent; razes. /cf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*mosnean
Taran sarac care, neavand vite de munca si inventar agricol, isi intretinea existenta muncind la altii. /+ suf. $...as$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*palmas
Taran scutit de plata birului domnesc in schimbul unor obligatii suplimentare fata de proprietarul mosiei. /+ suf. $...elnic$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*scutelnic
Tarare. Deplasarea lenta a zapezii pe terenurile inclinate. [Pron. , var s.f. / < fr. , cf. lat. < - a se tari].(by 2W10S10e4r4g4i13o)*reptatiune
Tara, regiune cucerita de romani in afara Italiei, supusa legilor romane si administrata de un guvernator roman. Regiune, impartire administrativa din unele tari. Orice parte a unei tari care este in afara capitalei. [Pron. , var. s.f. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*provincie
(tara, stat, armata etc. ) care se afla in razboi alaturi de un aliat, impotriva unui inamic comun. - din fr. cobelligerant.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tara
Tara unde s-a nascut cineva, tara de bastina. Loc unde s-a nascut cineva, loc de bastina; oras, tinut, pamant natal. Mediu social din care face parte cineva. Loc unde a luat nastere sau s-a dezvoltat o stiinta, o arta etc. [Gen. / < lat., it. , fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*patrie
Tare, puternic. = a se declara capabil, in stare sa... // intens, tare, puternic. = extrem de tare, cat se poate de tare; = prea tare; = piano (si numai prima nota forte). [< it. , cf. fr. , lat. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*forte
Tare, solid; greu de strapuns, de zgariat. = consoana care nu are nici un element palatal in articulatia ei. Bogat in saruri, cu mare proportie de saruri. Aspru; crud, neomenos. [< fr. , it. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*dur
Targ mare organizat cu anumite ocazii sau in anumite perioade; balci. /<ucr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*iarmaroc
Tarm abrupt format prin actiunea de eroziune a valurilor de-a lungul tarmurilor lacustre, marine sau oceanice. Fasie ingusta de pamant, special amenajata pe malul marii pentru plimbare. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*faleza
Tarm jos de mare acoperit cu nisip fin, pe care se fac bai de soare; orice loc pe malul unei ape unde se fac bai de soare. = a face bai de soare. = domeniu de modulatie. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*plaja
Tarm marin format prin patrunderea apei marii pe vaile largi ale raurilor dintr-o regiune muntoasa, cu culmi perpendiculare pe linia tarmului. [Pron. , pl. / cf. sp., fr., it. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ria
tarm marin format prin patrunderea apei marii pe vaile largi ale raurilor dintr-o regiune muntoasa, cu culmi perpendiculare pe linia tarmurilor. (< sp., fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ria
Tarnacop cu un brat lung si ascutit la un capat, iar cu celalalt in forma de ciocan, folosit in lucrari miniere. /Din (by 3W11S11e5r5g13i13o)*ghionoi
tartrat de antimoniu si de potasiu, folosit la imprimatul si vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor si in medicina, ca vomitiv. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e13r6g7i15o)*emetic
Tartrat de antimoniu si de potasiu, folosit la imprimatul si vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor si in medicina ca vomitiv. // Vomitiv. [< fr. , cf. gr. - care provoaca voma].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*emetic
Tartrat de antimoniu si potasiu, folosit la imprimatul si vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor si in medicina, ca vomitiv. /<fr. lat. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*emetic
Tartru dentar. Nume dat unor microforme concretionare carstice care apar ca niste cupe foarte mici pe marginea unor draperii carstice. [< fr. , cf. gr. - dinte, - piatra].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*odontolit
Tarus de lemn folosit pentru a marca un punct (la o aliniere, pe un traseu etc.). [< fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*pichet
Tarus de lemn, infipt in malul unei ape pentru a lega ambarcatiile. /Orig. nec.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*cazic
Tarus inalt, vopsit in inele rosii si albe, care serveste la marcarea unui aliniament de teren. Ceea ce serveste pentru a marca un punct sau o etapa in desfasurarea unei activitati. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*jalon
Tarus infipt in pamant pentru a marca ceva (un traseu, locul de plantare a unui arbore etc.). /<fr. germ. rus. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*pichet
Tata al unuia dintre soti in raport cu celalalt sot. tatal mirelui. tatal miresei. [Sil.] /<lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*socru
Tataresc. = muschi fript foarte putin; = sos rece, foarte picant din maioneza pregatita cu galbenusuri de ou fierte tari, la care se adauga ceapa tocata fin si mustar. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*tartar
tataresc. o biftec ~ = muschi fript foarte putin; sos ~ = sos rece, foarte picant, din maioneza pregatita cu galbenusuri fierte, la care se adauga ceapa tocata fin, castraveti in otet, patrunjel verde si mustar. (< fr tartare)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tartar
Tatuare. Desen ramas pe piele dupa tatuare. Marcare a animalelor cu semne imprimate in piele, pentru recunoastere si identificare. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tatuaj
Tava mare, rotunda, adesea ornamentata, pe care isi pun marfa placintarii. [Art. G.-D. Sil. ] /<turc. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*tabla
Tavan. Cifra-limita peste care nu se poate trece, care nu poate fi depasita (in operatii financiare, de planificare etc.). Nivel de altitudine. Inaltime maxima pe care o poate atinge un avion. Inaltime la care se gaseste un strat de nori (partea inferioara). [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 7W8S8e1r2g10i10o)*plafon
taxa pentru expedierea prin posta a unei scrisori, a unui colet etc. (< it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*porto
Taxa pentru o scrisoare, un colet etc. care se trimite prin posta. [< it. ].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*porto
taxa platita de nave pentru utilizarea temporara a unui port si a instalatiilor lui. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*cheiaj
Taxa platita de nave pentru utilizarea unui port si a instalatiilor lui. [Pron. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cheiaj
Taxa platita in unele tari pentru anumite obiecte de consum. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*acciz
taxa suplimentara care se adauga unei alte taxe fixate anterior. (dupa fr. )(by 3W11S12e12r5g6i14o)*suprataxa
Taxa suplimentara care se adauga unei taxe fixate anterior. [< + , dupa it. , fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*suprataxa
/ taxi-furgonet s. n. taxi pentru transportat mobila, marfuri etc. (< taxi^2 + furgoneta)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*taxifurgoneta
...t...... Care are dinti diferintiati (incisivi, canini, molari etc.) /<fr. (by 11W4S4e13r6g7i15o)*heterodont
Teaca de tesut conjunctiv a unui fascicul de fibre nervoase. [Cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*perineurium
Teaca metalica care mentine in aceeasi pozitie periile unei masini electrice circulare. [< + , dupa fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*portperie
teaca metalica pe care sunt fixate periile unei masini electrice. (dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*portperie
-te, adj. Cu machiajul sau fardul sters de pe obraz, ochi etc. - V. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*demachiat
-, -te, adj. (Despre mersul cailor) Cu pasi marunti si regulati. Fig. Smintit, ticnit. V.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tacanit
Teama bolnavicioasa si nemotivata de ceea ce este nou. [Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*neofobie
teama de a pronunta cuvinte dificil de articulat. (< logo -fobie^2)(by 4W12S13e6r6g14i15o)*logofobie
Teama de a rosi in fata cuiva; eritrofobie. [Pron. , gen. < fr. , cf. gr. - a rosi, - frica].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ereutofobie
Teama de intuneric (nocturn). [Gen. / cf. germ. , it. < gr. - noapte, - frica].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*nictofobie
Teama exagerata de a nu contracta o boala; obsesie, idee fixa a cuiva care crede ca sufera de o boala. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ipohondrie
Teama, groaza de casatorie. [Gen. / < germ. , cf. gr. - ura, - casatorie].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*misogamie
Teama morbida care se manifesta fata de orice lucru, fiind un simptom al anumitor boli mintale; pantofobie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tot, - teama].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*panfobie
Teama morbida de a cadea din mers. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mers, - frica].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*bazofobie
Teama morbida de activitatea sexuala. [Gen. / cf. it. < gr. - a naste, - frica].(by 11W12S5e5r14g14i14o)*genofobie
Teama morbida de a sta singur in casa. [Gen. / cf. fr. , it. < gr. - casa, - teama].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ecofobie
Teama morbida de cursuri de apa. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fluviu, - teama].(by 1W1S9e9r10g3i3o)*potamofobie
teama morbida de intoarcerea acasa dupa iesirea din spital. (< engl. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*oicofobie
Teama morbida de moarte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - moarte, - frica].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*tanatofobie
Teama morbida de turbare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - turbare, - teama].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lisofobie
Teama nemotivata de a traversa locuri deschise, piete etc. [< fr. , cf. gr. - piata publica, - frica].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*agorafobie
teama obsedanta de a rosi in public; cromatofobie, eritrofobie (2). (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*ereutofobie
Teama obsedanta, maniacala de murdarie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - murdarie, - teama].(by 8W1S1e2r10g10i4o)*rupofobie
teama patologica de adolescente, de fecioare. (< parteno -fobie^2)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*partenofobie
teama patologica de a ingera alimente, de a se ineca in timpul deglutitiei. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*fagofobie
teama patologica de a nu fi victima unui furt sau de a nu fura. (<fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*cleptofobie
teama patologica de anumite locuri (paduri, piete etc.), care apare in anumite stari astenice. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*topofobie
Teama patologica de anumite locuri (paduri, piete etc.), care apare in anumite stari astenice. V. [Gen. / < fr. , cf. gr. - loc, - teama].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*topofobie
Teama patologica de a se imbolnavi de inima. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - inima, - frica].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cardiofobie
Teama patologica de a se murdari. [Gen. / < it. , cf. gr. - murdar, - frica].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*misofobie
teama patologica de a vorbi, prezenta in nevrozele motorii. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i15o)*glosofobie
Teama patologica de cadavre, de morti. Teama patologica de moarte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mort, - teama].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*necrofobie
Teama patologica de calatorie; fobie de drumuri. [Gen. / < fr. , cf. gr. - drum, - frica].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*dromofobie
Teama patologica de contactul cu obiectele. [Gen. / cf. it. < gr. - a pipai, - teama].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*pselafobie
Teama patologica de diavoli. [Gen. / cf. it. , gr. - demon, - teama].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*demonofobie
teama patologica de efectele nocive ale radiatiilor ionizante. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*radiofobie
Teama patologica de femei, insuflata de prezenta lor. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - femeie, - teama].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ginecofobie
Teama patologica de infectie sifilitica. V. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*sifilofobie
Teama patologica de intepaturile cu acul. [< fr. , cf. gr. - ac, - teama].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*belonofobie
Teama patologica de intuneric. [Gen. / cf. gr. - intuneric, - frica].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*scotofobie
Teama patologica de locuri inchise. [< fr. , cf. lat. - loc inchis, - teama].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*claustrofobie
Teama patologica de locurile inalte. [Gen. / cf. fr. , gr. - extremitate, varf, - teama].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*acrofobie
teama patologica de mancare, simptom in unele boli mintale. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sitiofobie
Teama patologica de mare, fobie a marii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - teama].(by 5W13S13e6r7g7i15o)*talasofobie
Teama (patologica) de medicamente. [Cf. gr. - remediu, - frica].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*farmacofobie
teama patologica de obiectele de cristal si (p. ext.) de cioburi si oglinzi. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*cristalofobie
Teama patologica de otraviri; toxofobie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - otrava, - teama].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*toxicofobie
Teama patologica de paianjeni sau de insecte in general. (< engl. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*arahnefobie
Teama patologica de prapastii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - prapastie, - teama]. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*cremnofobie
Teama patologica de singuratate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - frica].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*monofobie
teama patologica de spatii largi si inalte. (< aero acrofobie)(by 14W7S7e15r1g1i9o)*aeroacrofobie
teama patologica de sunete emise de instrumente de suflat. (< engl. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*aulofobie
Teama patologica fata de trasnete. [Gen. / < fr. , cf. gr. - trasnet, - frica].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*brontofobie
Teama patologica, fobie de a scrie. [Gen. / cf. fr. < gr. - a scrie, - frica].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*grafofobie
teama patologica, nemotivata, fata de orice obiect amplasat in dreapta bolnavului. (< dextr/o/ -fobie^2)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*dextrafobie
teama vaga, nedeslusita, cauzata de presupunerea posibilitatii unui pericol. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r13g7i7o)*aprehensiune
team building = consolidare de echipaconstructie de echipa, munca in echipa, sudarea relatiilor dintre colegi(by 4W12S13e6r6g14i15o)*team
(teatru) deschizatura practicata in planseul scenei pentru a face sa treaca decorurile care se ridica de dedesubt. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*trapion
Teatru destinat in special reprezentatiilor muzicale, la greci si la romani. Denumire data unor teatre moderne. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*odeon
teatru in repertoriul caruia intra piese simple, dansuri, recitari, acrobatii, jonglerii; teatru de varietati. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*varieteu
Teatru in repertoriul caruia intra piese simple, dansuri, recitari, acrobatii, jonglerii; teatru de varietati. Spectacol care se reprezinta intr-un astfel de teatru. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*varieteu
teatru traditional japonez, in care dialogul alterneaza cu parti psalmodiate sau cantate si cu intermedii de balet. (< engl., fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*kabuki
teava de carton pe care se infasoara firele de bumbac la masinile de tors. (< germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cops
Teava de carton pe care se infasoara firele de bumbac la masinile de tors. [Pl. / < germ. ]. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*cops
Teava de lemn prevazuta cu un robinet, fixata intr-un vas pentru a scoate lichidul. [Art. ; G.-D. ] /<ngr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*canea
Teava de metal, de sticla etc. Recipient din metal subtire in care se tin diferite paste, preparate cosmetice etc. Formatiune anatomica de forma tubulara in organismele vii (mai ales la animale). = organ, in forma de canal, cu care se realizeaza sunetele vorbirii, delimitat de laringe si de buze si nari. Aparat in forma de teava in care sunt introdusi doi sau mai multi electrozi, folosit la diferite montaje. = tub in care se gasesc doi sau mai multi electrozi si in care se produc descarcari electrice. Teava care produce sunete de diferite tonalitati la trecerea unui curent de aer prin ea. Invelis cilindric din metal sau din carton care contine explozibilul si proiectilul unei arme de foc. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tub
Teava, instalatie pentru transportul fluidelor. (Sub forma ) Formatie anatomica in forma de canal. Fir, cablu metalic folosit la transportul si la distributia energiei electrice. [Var. s.n. / cf. lat. , germ. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*conducta
teava mica la razboiul de tesut, cu firul de batatura infasurat pe ea, care se introduce in suveica. (< germ. , engl. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*pincops
Teava pe care se infasoara firele de suveica. Forma de infasurare a acestor fire. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*caneta
Teava scurta de metal care serveste ca piesa de legatura intre o conducta si un recipient. /<germ. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*stut
(tehn.) 1. lipsa de sonoritate, de conductibilitate fonica. 2. izolare fonica. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*insonoritate
(tehn.) 1. lipsit de sonoritate, de rezonanta, de acustica. 2. (despre materiale) care amortizeaza sunetele; fonoizolant. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*insonor
(tehn.) 1. punctator. 2. varf de centrare la o masina-unealta. (< germ. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*chernar
(tehn.) 1. tesitura pe fata de asezare a sculelor aschietoare. 2. operatie prin care se obtine o astfel de tesitura. (dupa fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*detalonare
(tehn.) a curata o instalatie de impuritatile depuse de un fluid care a circulat prin ea. o a ~ balastul = a goli balastul de apa prin introducerea aerului sub presiune, la submarine. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*purja
(tehn.) a gauri un material, a-i netezi suprafata cu o unealta in forma de lama, care se roteste in jurul unui ax. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*lama
(tehn.) a inlatura o torsiune, a dezrasuci; a intinde (la loc), a destinde. (< de^1 torsiona)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*detorsiona
(tehn.) a intinde, a mari, a dilata. a deforma prin intindere. (< germ. , engl. )(by 4W13S13e6r6g7i15o)*expanda
(tehn.) ajustare; marime care masoara exactitatea contactului fetelor a doua piese care se intrepatrund. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ajustaj
(tehn.) ambutisare a unui obiect in forma de cupa, cu adancime mare in raport cu diametrul. (< it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*profundare
(tehn.) aparat pentru indepartarea aerului din pasta de hartie. (dupa fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*deculator
(tehn.) aspect al uzurii unei piese, sub forma unor ciupituri pe suprafata de contact. (< engl. )(by 9W2S2e2r11g11i4o)*piting
(tehn.) a trece fortat un gaz sub forma de bule printr-un lichid. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*barbota
(tehn.) coroana dintata care serveste la cuplarea a doi arbori. (< fr. )(by 2W2S2e10r11g4i4o)*crabot
(tehn.) cu miscari conduse si de un mecanism si de mana omeneasca; semiautomatic. (dupa fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*semiautomat
(tehn.) curba, loc geometric al punctelor care reprezinta terminarea solidificarii intr-o diagrama de echilibru termic. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*solidus
(tehn.) cu un singur ax; uniax. (despre vehicule) cu o singura osie. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*monoax
tehn.; despre ansambluri) format din piese care se pot misca sau departa din pozitia initiala; (despre un dirijabil) cu carcasa rigida si anvelopa flexibila. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*semirigid
(tehn.) dispozitiv care permite orientarea usoara si mentinerea ansamblelor de piese metalice intr-o anumita pozitie. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pozitioner
tehnica a aplicarii laserului in punctele speciale de acupunctura. (< laser + /acu/punctura)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*laseropunctura
tehnica a cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor; agrozootehnica. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*agrozootehnie
tehnica a determinarii coordonatelor in spatiu si a intocmirii de planuri topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*stereotopometrie
Tehnica a gravarii cliseelor tipografice pe cale chimica. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 2W2S10e10r11g4i4o)*chemigrafie
tehnica a gravurii pe metal constand in granularea placii cu un instrument special, astfel ca la imprimare sa rezulte gradatii treptate de luminozitate si nuante de negru, intense si catifelate. (< it. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*mezzotinto
Tehnica agricola de eliminare a buruienilor din culturile de legume/flori.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*tehnica
tehnica a intocmirii hartilor topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor la scari mici. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*stereotopografie
tehnica a masurarii elementelor, structurilor si proportiilor unei opere de arta. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*iconometrie
Tehnica a masurarii marimilor care caracterizeaza un material cu proprietati reologice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - curent, - masura].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*reometrie
Tehnica a masuratorilor terestre cu ajutorul fotografiilor aeriene. /<engl. (by 12W12S12e6r6g14i15o)*aerotopografie
Tehnica a masuratorilor terestre facute cu fotograme aeriene. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*aerotopografie
Tehnica aparaturii de scena si a trucajelor mecanice in teatru. [Gen. / < + ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*scenotehnica
Tehnica asezarii degetelor pe clapele (coardele) unui instrument muzical ori pe clapele masinii de scris pentru a obtine un randament maxim. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*digitatie
tehnica asezarii degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele masinii de scris. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*digitatie
Tehnica asezarii degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele masinii de scris. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*digitatie
tehnica a taierii, fasonarii si imbinarii corpurilor solide, folosita in industrie si constructii. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*stereotomie
Tehnica a transmiterii la distanta a unor imagini in miscare, cu ajutorul undelor electromagnetice radiofonice. Institutie care asigura elaborarea si difuzarea emisiunilor prin televiziune (1). [Pron. / < fr. , cf. gr. - departe, lat. - vedere].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*televiziune
tehnica ce permite a inregistra imaginea si sunetul pe un suport magnetic cu ajutorul unei camere de televiziune si a unui magnetoscop si a reda aceasta inregistrare pe un ecran de televiziune: video^2 (II). (< engl. , fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*videofonie
tehnica complexa de aranjare (tundere) a vegetatiei din spatiile verzi, in diferite forme (animale etc)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*tehnica
Tehnica construirii de rachetomodele. Activitate sportiva constand in conducerea rachetomodelelor. [Et. incerta].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*rachetomodelism
Tehnica construirii navomodelelor. Concurs de navomodele. [< + ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*navomodelism
Tehnica construirii si a conducerii aeronavelor; stiinta navigatiei aeriene. [Gen. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*aeronautica
Tehnica cultivarii plantelor furajere si crestrea animalelor domestice. [G.-D. ; Sil. ] /(by 11W12S5e5r14g14i7o)*agrozootehnie
Tehnica de a construi aeromodele. Activitate sportiva care consta in conducerea aeromodelelor. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*aeromodelism
Tehnica de a fabrica; fabricare. Productia unei fabrici. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fabricatie
Tehnica de a face harti si planuri topografice cu aparate de cartografiere pe baza de fotograme aeriene. [Gen. / < fr. ]. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*aerocartografie
Tehnica de a ghici potrivit interpretarii etimologiei si valorii simbolice a numelor. [Gen. / cf. it. ].(by 14W8S8e1r2g2i10o)*onomantie
tehnica de a ghici potrivit interpretarii etimologiei si valorii simbolice a numelor. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*onomantie
Tehnica de a transmite pe cale electrica, la mare distanta, fotografii, desene, texte. [G.- D. Sil.] /<fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*telefotografie
Tehnica de a vedea obiectele de la distanta, invizibile cu mijloace obisnuite. [Cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*teledetectare
Tehnica de compozitie in muzica moderna, bazata pe dodecafonie. V. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*dodecafonism
Tehnica de compozitie muzicala care foloseste totalitatea celor 12 sunete cromatice, considerate ca avand aceeasi importanta. V. [Pron. / et. incerta].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*serialism
Tehnica de cultivare a pamantului constand in impartirea unui teren cultivabil in parcele, pe care se cultiva un anumit grup de plante. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*asolament
tehnica de executare a statuilor, a busturilor etc., fotografiindu-se din mai multe parti conturul corpului care urmeaza a fi sculptat si reproducandu-se mecanic acest contur in material plastic. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*fotosculptura
Tehnica de executare a statuilor, a busturilor etc., fotografiindu-se din mai multe parti conturul corpului care urmeaza a fi sculptat si reproducandu-se mecanic acest contur in material plastic. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*fotosculptura
Tehnica de exploatare a unui sistem de calcul prin care doua sau mai multe programe dispun simultan de resursele unui calculator. [Et. incerta].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*multiprogramare
tehnica de inregistrare si redare a sunetului, care da ascultatorului senzatia de spatialitate a surselor sonore. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*stereofonie
tehnica de inregistrare si redare muzicala bazata pe patru surse acustice, care ofera posibilitatea unei perceptii in relief; cuadrofonie; tetrafonie. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cvadrifonie
Tehnica de masurare a adan-cimi apei in mari si oceane. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*batimetrie
tehnica de masurare a densitatilor corpurilor lichide sau solide. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*picnometrie
Tehnica de masurare a liniilor spectrelor si a lungimilor lor de unda. Comparare a intensitatilor luminoase a doua radiatii monocromatice. [Gen. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*spectrometrie
tehnica de masurare a marimilor care caracterizeaza un material cu proprietati reologice. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*reometrie
tehnica de masurare a potentialului electric retinian provocat de un stimul luminos. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*electroretinografie
Tehnica de masurare a presiunii gazelor sau a vaporilor cu ajutorul manometrului. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*manometrie
Tehnica de masurare a umiditatii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rece, - masura].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*psicrometrie
tehnica de ornamentare a mobilierului prin incrustarea in lemn a unor placute si fasii din os, fildes etc. sau din lemn de alta culoare; intarsiatura. (< germ. , it. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*intarsie
Tehnica de ornamentare a mobilierului prin incrustatie. [G.-D. ] /<it. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*intarsie
tehnica de ornamentare a suprafetei unor obiecte din lemn, os, piele etc. cu un instrument ascutit la varf si inrosit. gravura obtinuta; obiect pirogravat. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*pirogravura
tehnica de proiectie a unor imagini elastice, asociate cu un fond sonor, intr-un ritm care creeaza impresia de animatie. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*multiviziune
Tehnica de reproducere a unor masini si aparate la scara redusa (mai ales in vederea folosirii acestora la demonstratiile din cadrul unor discipline scolare). [Cf. it. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*modelism
Tehnica de reproducere si de multiplicare a unui desen, obtinuta prin imprimarea unei placi de linoleum. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*linogravura
Tehnica de stimulare dirijata a creativitatii individuale si mai ales a unor indivizi constituiti in grupe. [< engl. ].(by 12W13S6e6r6g15i15o)*brainstorming
Tehnica de studiere a activitatii electrice a cortexului cerebral cu ajutorul unor electrozi aplicati pe suprafata creierului. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*electrocorticografie
tehnica de studiere a activitatii electrice a scoartei cerebrale prin aplicarea unor electrozi pe suprafata creierului. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*electrocorticografie
Tehnica determinarii locului de observatie raportat la diferiti astri de pe bolta cereasca. [Gen. / < fr. , cf. gr. - astru, - masura].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*astrometrie
tehnica determinarii unor marimi fizice care se bazeaza pe fenomene de interferenta. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*interferometrie
Tehnica de vanzare care elimina sau reduce la maximum personalul de desfacere, permitand clientilor de a se servi singuri din marfurile expuse; autoservire. [Pron. / < engl. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*selfservice
Tehnica devinatorie care pretinde a descifra caracterul unei persoane si viitorul ei din analiza scrisului. [Gen. / cf. it. ].(by 6W14S14e15r8g8i1o)*grafomantie
tehnica divinatorie de a descifra caracterul unei persoane si viitorul ei din analiza scrisului. (< it. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*grafomantie
Tehnica emisiunii, a receptiei si a utilizarii undelor electromagnetice de inalta frecventa. Tehnica fabricarii aparatajului pentru radiocomunicatii. [Gen. / cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*radiotehnica
Tehnica executarii obiectelor (de arta) prin fasonarea, modelarea unei substante plastice; tehnica sculpturii. Totalitatea lucrarilor de arta plastica. Partea din studiul unei opere de arta care se ocupa cu raportul armonios al volumelor si al reliefului. [Gen. / < fr. , cf. it., lat. , gr. < - a modela].(by 4W13S13e13r7g7i15o)*plastica
tehnica exploatarii padurilor cu mijloace mecanice. (< silvo mecanizare)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*silvomecanizare
Tehnica fabricarii si a repararii ceasornicelor. [Gen. , var. s.f. [< fr. , it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*orologerie
tehnica fabricarii si repararii ceasurilor, a pendulelor, ceasornicarie. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g6i14o)*orologerie
Tehnica fixarii culorilor pe corpurile solide. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*stereocromie
Tehnica folosita in constructii constand in a aplica de la inceput unui element din beton armat eforturi unitare de compresiune. [< + , dupa fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*precomprimare
Tehnica fotografierii unei zone, a unui obiectiv etc. de la bordul unui avion. [Gen. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*aerofotografie
tehnica fotografierii unei zone, obiecte din avion, sateliti sau nave cosmice. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*aerofotografie
tehnica gravarii chimice a cliseelor tipografice; chemitipie. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*chemigraf
tehnica gravarii chimice a cliseelor tipografice; chemitipie. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*chemigrafie
Tehnica gravarii chimice a cliseelor tipografice; chemitipie. [Gen. / < fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*chemigrafie
Tehnica gravarii in lemn, in piele sau pe metal, facuta cu ajutorul unui instrument ascutit la varf si inrosit la foc sau cu un termocauter. Gravura facuta prin pirogravare. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pirogravura
Tehnica inalta de executie muzicala.a) cu multa vioiciune; insufletit; vioi; b) cu mult succes; in mod stralucit; exceptional. /<it., fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*brio
tehnica in arta emailarii, umplerea cu smalt a spatiilor adancite special intr-o placa metalica, in scop decorativ. obiectul decorat. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*champleve
Tehnica in compozitia muzicala moderna bazata pe renuntarea la legile tonalitatii si armoniei clasice a sunetelor. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*atonalism
Tehnica in pictura moderna, constand in folosirea ca elemente de compozitie a unor fragmente de hartie imprimata sau decorativa lipite pe panza sau pe carton; colaj. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*papiercolle
tehnica in pictura suprarealista, constand in obtinerea, prin apasare, a impresiunilor unor obiecte ce poarta adesea o semnificatie, o efigie etc. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*frotaj
tehnica in pictura suprarealista prin trecerea unei flacari peste unele portiuni ale tabloului. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*fumaj
Tehnica inregistrarii si a reproducerii imaginilor in miscare pe film; proiectarea luminoasa pe un ecran a acestor imagini; arta cinematografica; industrie producatoare de filme. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cinematografie
tehnica inregistrarii si reproducerii imaginilor in miscare pe film; proiectarea luminoasa pe un ecran a acestor imagini; arta cinematografica; industrie producatoare de filme. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cinematografie
Tehnica intocmirii hartilor si a planurilor topografice pe baza fotografierii din avion; aerocartografie. /fr.(by 4W13S13e6r6g7i15o)*aerofotogrammetrie
Tehnica intocmirii planurilor si hartilor topografice dupa fotograme. [Dupa fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fotocartare
tehnica intocmirii planurilor si hartilor topografice dupa fotograme. (< foto^1 cartare)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*fotocartare
tehnica intocmirii planurilor si hartilor topografice pe baza de aerofotograme. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*aerocartografie
tehnica masurarii densitatii substantelor (a lichidelor). (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*densimetrie
Tehnica masurarii dimensiunilor capului, folosita in cadrul masuratorilor antropometrice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cap, - masura].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*cefalometrie
tehnica masurarii dimensiunilor capului, in antropometrie. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cefalometrie
tehnica masurarii ditantelor cu ajutorul telemetrului. metoda de masurare si transmitere la distanta a informatiei. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*telemetrie
tehnica masurarii efectelor diafoniei (1) in circuitele telefonice. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*diafonometrie
tehnica masurarii paralaxelor longitudinale pe cupluri de fotograme. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i8o)*stereomicrometrie
tehnica masurarii presiunii fluidelor dintr-un spatiu inchis. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*manometrie
Tehnica masurarii presiunii gazelor si a vaporilor. [Gen. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*manometrie
Tehnica masuratorilor topografice si cadastrale ale terenurilor agricole.[G.-D. ] /<it., lat. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*agrimensura
Tehnica masuratorilor topografice si cadastrale simple ale terenurilor agricole. [< lat. , cf. it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*agrimensura
tehnica masuratorilor topografice si cadastrale simple ale terenurilor agricole. (< lat., it. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*agrimensura
tehnica moderna de compozitie in muzica, care, pornind de la egalitatea celor 1^2 semitonuri ale gamei cromatice, furnizeaza compozitorului un sistem menit sa inlocuiasca, in conditiile atonalismului, regulile armoniei clasice bazate pe functionalitatea acordurilor. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*dodecafonie
Tehnica moderna de compozitie muzicala, bazata pe egalitatea celor douasprezece sunete ale scarii cromatice regrupate in serii, constituind prin diferite transformari organizarea unei parti (modul). [Gen. / < fr. , it. , cf. gr. - douasprezece, - sunet].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*dodecafonie
tehnica moderna de diagnosticare a proceselor patologice intracraniene cu ajutorul ultrasunetelor. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ecoencefalografie
Tehnica observatiei la microscop. Examinare, analiza facuta cu microscopul. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*microscopie
Tehnica obtinerii cliseelor metalice folosite in imprimerie; zincogravura. Atelier in care se executa asemenea clisee. [Gen. / < fr. , cf. fr. , gr. - a scrie].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*zincografie
Tehnica producerii si conducerii procesului de fermentatie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ferment, - arta].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*zimotehnie
Tehnica producerii si dirijarii procesului de fermentatie. (din fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*zimotehnie
Tehnica producerii si folosirii focului. Tehnica fabricarii materialelor explozibile si inflamabile. Fabrica de munitii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - foc, - arta, mestesug].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*pirotehnie
Tehnica proiectarii corpurilor solide pe o suprafata plana. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*stereografie
Tehnica radiologica permitand efectuarea de imagini in miscare. [< + ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cineradiografie
tehnica radiologica prin care se pot obtine radiografii de dimensiuni reduse; radiografia insasi. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*microfotoradiografie
tehnica realizarii de modele reduse in materie de constructii navale sau de instalatii hidraulice. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*hidromodelism
Tehnica si arta de a fabrica obiecte din argila (sau din substante plastice asemanatoare). Obiecte de argila facute prin aceasta tehnica. [Gen. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ceramica
Tehnica si arta de a face scamatorii prin miscari abile si rapide ale mainilor (producand iluzii optice). /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*prestidigitatie
Tehnica si arta de a intocmi harti si planuri topografice. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cartografie
tehnica si echipamentul de conectare ale diferitelor elemente ale unei configuratii informatice. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*conectica
tehnica speciala de reproducere foto a picturilor; reproducerea insasi. (dupa fr. )(by 4W5S13e13r13g7i7o)*fotopictura
Tehnica studierii fenomenelor si a proceselor economice pe baza analizei matematice a datelor statistice. [Gen. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*econometrie
tehnica studierii fenomenelor si proceselor economice pe baza analizei matematice si statistice. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*econometrie
Tehnica transmiterii la distanta a energiei (electrice). [Gen. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g11i11o)*teledinamie
tehnica transmiterii la mare distanta si a valorificarii informatiilor, care combina informatica cu sateliti si alte procedee moderne de comunicatii. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g11i4o)*telematica
Tehnica vinificatiei, a pastrarii vinurilor. [Gen. , scris si / < fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*enotehnica
tehnician care completeaza caietul de atasament. (< atasament /2/ + ist)(by 10W10S10e4r4g12i13o)*atasamentist
tehnician care se ocupa de "sunet", de componenta sonora a emisiunilor de televiziune. (< sunet + -ist)(by 9W10S3e3r11g12i5o)*sunetist
tehnician cu efectuarea de proiectii luminoase; operator de cinema. (dupa fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*proiectionist
Tehnician de sunet care asigura amplasarea si deplasarea microfoanelor la filmari sincrone. [Cf. it. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*microfonist
tehnician de sunet care asigura amplasarea si deplasarea microfoanelor la filmari sincrone. (< it. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*microfonist
Tehnician, medic etc. cu o indelungata experienta. Cel care cunoaste mai ales partea practica a unei meserii. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*practician
Tehnician specializat in operatii de reditie^1 [in DN]. [Pron. , var. (dupa alte surse) / Et. incerta].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*reditionar
tehnician specializat in organizarea bibliotecilor. (< bibliotehnica + -ian)(by 13W13S6e7r15g15i8o)*bibliotehnician
Tehnician specializat in organizarea bibliotecilor. [Pron. , pl. / et. incerta].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*bibliotehnician
Tehnician specializat in prelucrarea glucozei. [Pron. / < et. incerta].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*glucozier
(tehn.) intins (prin procedee mecanice). (fig.; despre o situatie) incordat. (fig.; despre oameni) in stare de mare tensiune nervoasa. (< tensiona)(by 5W5S13e14r7g7i1o)*tensionat
(tehn.) lama razuitoare. lama de otel foarte subtire care indeparteaza excesul de cerneala de pe suprafata cilindrica a formei de tipar la masinile de tipar adanc. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*racleta
tehnocrat care se ocupa de probleme macroeconomice. (< econo/mie/ + -crat)(by 14W14S8e8r1g1i10o)*econocrat
Tehnologie care studiaza micsorarea continua a pieselor si aparatelor electronice pana la dimensiuni microscopice. [Gen. / et. incerta].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*microelectronica
tehnologie de fabricare a circuitelor integrate in care dimensiunile elementelor se masoara in nanometri. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*nanoelectronica
Tehnologie de prelucrare a metalelor prin folosirea energiei electrice. [< + ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*electroprelucrare
tehnologie dezvoltata in cel mai mare grad. (< super^1 tehnologie)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*supertehnologie
Tehnoredactare. Serviciu care se ocupa cu tehnoredactarea manuscriselor. [Gen. / cf. germ. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tehnoredactie
(tehn.) portiune slefuita a unei piese, a unui aparat etc. (fig.) finete, rafinament. (< germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*slif
(tehn.) proprietate a unei parti din trunchiul unui arbore de a se apropia de forma cilindrica. (< fr. )(by 12W12S12e6r6g14i15o)*cilindricitate
(tehn.) sinterizare anterioara celei finale, la o temperatura mai mica, pentru a conferi obiectului calitatea de a putea fi prelucrat mecanic. (< pre sinterizare)(by 12W13S6e6r14g15i8o)*presinterizare
(tehn.) sonda care permite dozarea elementelor prezente intr-un volum de materie extrem de redus. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*microsonda
(tehn.) spartura, ruptura, fisura; loc pe suprafata unui obiect unde acesta este spart; fractura (2). (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*casura
(tehn.) transmitere la distanta a rezultatelor unei masuratori efectuate. (dupa fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*telemasura
(tehn.) transportor care se deplaseaza pe un teren de role cu axele de rotatie perpendiculare pe directia de mers, antrenate de lanturi fara sfarsit. (< germ. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*rolgang
(telec.) aparat care retransmite automat semnalele pe care le primeste. (dupa fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*retransmitator
(telec.) aparat din doua infasurari, fixa si mobila, fiecare apartinand unui circuit diferit, dar cuplat unul cu celalalt inductiv, astfel incat cuplajul sa fie reglabil. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*variocuplor
(telec.) eliminare, reducere a efectelor inductive perturbatoare dintre circuite paralele. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*antiinductie
Telecomanda efectuata cu ajutorul undelor electromagnetice. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*radiocomanda
Telecomunicatie constand in realizarea de convorbiri la distanta prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire; ansamblul instalatiilor folosite in acest scop. Aparat electric care are un transmitator si un receptor, cu ajutorul caruia se pot face convorbiri la distanta. Chemare telefonica. Numarul telefonului (2) unui abonat. [< fr. , cf. gr. - departe, - sunet].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*telefon
Telecomunicatie constand in transmiterea la distanta a semnalelor (corespunzatoare literelor si cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalatiilor folosite in acest scop. Aparat pentru transmiterea la distanta a telegramelor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - departe, - a scrie].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*telegraf
(telec.) receptor amplificator compensat, destinat a micsora cuplajul capacitiv dintre circuitul de grila si cel anodic intr-un tub electronic pentru a evita intrarea in oscilatie. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*neutrodina
TELEDON, s.n. Emisiune de televiziune de lunga durata cu scopul de a colecta fonduri pentru o cauza umanitara. (<prefix TELE + don/atie, cf. telethon < TELE + (mara)thon.)(by 4W4S12e13r6g6i15o)*teledon
teleferic cu cabine (gondole) de capacitate mai mica, cu dispozitive de fixare temporara la cablul tractor. (< tele^1 gondola)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*telegondola
teleferic pentru transportul de persoane cu ajutorul unor cabine suspendate prin suspante fixate pe cablu la intervale regulate. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*telecabina
Teleferic submarin constand dintr-o cupola metalica cu ferestre panoramice, inchisa ermetic, care circula pe un plan inclinat. [Cf. it. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*telescaf
teleferic submarin dintr-o cupola metalica cu ferestre panoramice, inchisa ermetic, care circula pe un plan inclinat. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*telescaf
telefon la care vibratiile sonore sunt produse prin vibratiile de temperatura ale unui fir subtire de platina. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*termotelefon
Telefon prevazut cu un dispozitiv care transmite si imagini; videofon. [< germ. ].(by 9W9S10e3r3g12i12o)*videotelefon
Telefon special care permite vorbitorilor sa se auda si sa se vada concomitent. /< engl. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*videotelefon
telefon- telefoane. Este un obiect electronic prin care poti sa vorbesti de la departare sau chiar de la apropiere(by 3W12S12e5r6g6i14o)*telefon
Telegrama pentru automobilisti, afisata la pompele de benzina. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*autograma
telegrama pentru automobilisti, afisata la statiile de benzina. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*autograma
Telegrama transmisa prin unde radio; radiograma. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*radiotelegrama
(tele)mentinere a unui raport direct proportional (constant) intre semnalul de intrare si cel de iesire(by 9W2S3e11r11g5i5o)*telementinere
Telemetrie bazata pe masuratori stereoscopice. [Gen. / cf. fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*stereotelemetrie
Telemetrie rea-lizata prin intermediul undelor radio. [Sil. ] /(by 7W7S1e1r9g10i3o)*radiotelemetrie
Telescop astronomic folosit pentru cercetarea partiala a miscarii astrilor dintr-o anumita zona. /<fr. (by 13W6S7e7r15g15i9o)*astroscop
Telescop astronomic folosit pentru examinarea sumara a boltii ceresti. [Pl. / < fr. , cf. gr. - astru, - a privi].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*astroscop
telescop astronomic pentru examinarea sumara a boltii ceresti. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*astroscop
Telescop, luneta astronomica al carei obiectiv este alcatuit din mai multe lentile. Dispozitiv optic care schimba directia unui fascicul de lumina prin fenomenul de refractie. [Cf. fr. ].(by 7W1S1e1r10g10i3o)*refractor
Telescop pentru observarea corpurilor ceresti. [< fr. , cf. gr. - cer, - a privi].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*uranoscop
... Telescop special pentru observarea vizuala a suprafetei Soarelui. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*helioscop
televiziune utilizata in cercetarea cavitatilor interne ale corpului. (< endo televiziune)(by 15W15S8e9r2g2i10o)*endoteleviziune
tema care deriva si se subordoneaza unei teme principale. (< sub tema)(by 8W8S2e2r10g10i4o)*subtema
Temei justificativ (al unei actiuni sau atitudini); baza rationala. a pune pe cineva la respect. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*rezon
temelie, baza de sustinere a unei statui, masini etc.; soclu, piedestal. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*postament
Temelie, baza de sustinere (din piatra, din metal etc.) a unei statui, a unei masini etc.; soclu, piedestal. Estrada (de catedra). [Pl. / < germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*postament
Temelie, baza, fundament (la o constructie). Fond, bunuri, donate pentru o opera de interes obstesc; institutie, asezamant creat din aceste fonduri. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fundatie
Temelie, fundatie, baza. Placa de metal la presele de imprimat pe care se pun formele tipografice. Element pe care se intemeiaza ceva; baza, temei, temelie. [Pl. , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fundament
temperatura la care presiunea vaporilor unui lichid pus la fiert devine egala cu presiunea exterioara. [Sil. ] /v. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*fierbere
Temperatura ridicata a corpului cauzata de o boala. V. = stare de oboseala generala care apare la cineva neantrenat in urma unor eforturi fizice. Emotie, neliniste, incordare; pirexie. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu sensul de "febra". [< it. , cf. lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*febra
Temperatura scazuta a mediului inconjurator; raceala. ( ) a se speria tare; a se infiora. /<lat. (by 3W3S4e12r12g6i6o)*rece
Temperatura. Unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic; megacalorie. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "caldura", "temperatura". [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*termie
Templu antic cu portic numai la fatada principala, restul fatadelor avand coloane de angajare. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*pseudoperipter
templu antic, in care distanta dintre colonada si peretii cellei era egala cu distanta a doua intercolonamente plus o grosime de coloana. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*pseudodipter
Templu antic in care distanta dintre colonada si peretii cellei era egala cu distanta a doua intercolonamente plus o grosime de coloana. [< fr. ].(by 7W15S15e1r9g9i3o)*pseudodipter
templu antic inconjurat de coloane, dintre care cele laterale ies doar partial din nivelul zidului. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g12i5o)*pseudoperipter
templu aztec din Mexic pe o inaltime artificiala in forma de piramida. (< fr., engl. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*teocali
Templu grecesc cu sase coloane in fata. [Cf. fr. < gr. - sase, - coloana].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*hexastil
Templu grecesc decorat cu zece coloane in fata. [< fr. , cf. gr. - zece, - coloana].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*decastil
Templu inchinat tuturor zeilor la greci si la romani; totalitatea divinitatilor unei mitologii sau unei religii politeiste. Monument consacrat amintirii oamenilor ilustri, unde se depun ramasitele lor pamantesti; totalitatea oamenilor ilustri ai unui popor, ai unei tari. [Pron. , pl. / < fr. , lat., gr. < - tot, - zeu].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*panteon
Templu in forma de turn piramidal compus din mai multe constructii suprapuse, specific unor tari din Extremul Orient. [< fr. , cf. port. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pagoda
templu in forma de turn piramidal din mai multe constructii suprapuse, specific unor tari din Extremul Orient. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pagoda
Templu monumental de forma unei piramide in trepte in vechea Mesopotamie. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*zigurat
templu monumental mesopotamian, piramida in trepte, alcatuit prin suprapunerea de prisme dreptunghiulare din ce in ce mai mici. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*zigurat
Temporar, vremelnic. Nedefinitiv. // Deocamdata. [Pron. , var. adj. / cf. fr. , it. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*provizoriu
tencuiala de ipsos si praf cu aspect de piatra naturala. (dupa fr. )(by 9W9S2e3r3g11i11o)*similipiatra
Tencuiala de piatra artificiala, folosita mai ales pentru fatade. [Dupa fr. , germ. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*similipiatra
: tencuiala ornamentala cu suprafata zgrunturoasa, care se aplica pe ziduri pentru a le da un aspect de vechime. [Sil] /Cuv. it.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*calcio
Tencuiala ornamentala prezentand asperitati si santuri pronuntate la suprafata. [Pron. / < it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*calciovecchio
Tendentiozitate. Proprietate a operei de arta de a reflecta tendintele mediului natural si social care o determina. [Pron. / < + ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*tendentionism
TENDINITA, tendinite, s.f. (Med.)Inflamatie a tendoanelor.- Din fr. tendinite(by 1W10S10e3r4g12i12o)*tendinita
tendinta a bisericii catolice franceze, care apara libertatea si independenta ei organizatorica fata de Vatican. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*galicanism
tendinta a literaturii elenistice catre un stil inflorit, patetic, amplu ritmat si afectat. (< germ. , engl. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*asianism
Tendinta artistica care se manifesta prin miscare, tematica extravaganta, ornamentatie excesiva, gustul efectelor teatrale si uluitoare. [Cf. it. , fr. ].(by 14W8S8e1r10g10i3o)*barochism
tendinta artistica si estetica din Italia in sec. XVI, care cultiva o exprimare incarcata, metaforica, cu nuante de afectare si de pretiozitate. (<it. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*concetism
Tendinta artistica si estetica din sec. XVIII, care recomanda o exprimare incarcata, metaforica, cu nuante de afectare si de pretiozitate. [< it. ].(by 9W2S2e11r11g11i5o)*concetism
Tendinta artistica si literara de a reinvia anumite trasaturi ale clasicismului (reintoarcerea la idealurile antice, echilibru, simetrie, reconsiderarea formei, orizonturi mai calme). [Cf. fr. , it. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*neoclasicism
Tendinta atentiei de a concentra intreaga activitate psihica asupra unei singure idei. Permanentizarea in constiinta a unui singur gand, a unei idei fixe. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*monoideism
tendinta a unei limbi de a accentua silaba penultima a cuvintelor. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*paroxitonism
Tendinta a unei regiuni de a-si pastra caracterele particulare. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*particularism
Tendinta a unor artisti de a exprima in operele lor sentimentele cele mai intime. [< fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*intimism
tendinta, a unor artisti, scriitori de a exprima in operele lor sentimentele cele mai intime. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*intimism
Tendinta a unor oameni de arta de a exprima in operele lor sentimentele cu caracter pur personal. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*intimism
tendinta a unor organe ale plantelor de a creste intr-o pozitie perpendiculara fata de directia razelor luminoase. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*diafototropism
tendinta a unor organe vegetale de a lua o pozitie perpendiculara fata de forta de gravitatie a Pamantului. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*diageotropism
Tendinta a unor plante de a se orienta catre lumina solara; heliotactism; fototropism. [< fr. , cf. gr. - soare, - a indrepta].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*heliotropism
tendinta a unor psihologi americani care concep psihologia ca un studiu al operatiilor de comportament, neglijand datele neexteriorizate ale constiintei. (< fr. , amer. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*operationism
Tendinta a unor psihologi care concep psihologia ca un studiu al operatiilor de comportament, neglijand datele neexteriorizate ale constiintei. Operationalism. [Pron. / cf. fr. , americ. , it. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*operationism
Tendinta a unui organism, vegetal sau animal, de a intra in contact cu un solid. [< fr. , cf. gr. - solid, - a intoarce].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*stereotropism
tendinta a unui organism, vegetal sau animal, de a intra in contact cu un solid. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i15o)*stereotropism
tendinta a unui popor insular de a nu avea contacte cu continentele vecine. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*insularism
Tendinta birocratica a unei persoane de a considera toate problemele numai din punctul sau individual de vedere si nu din acela al interesului general; atitudine indiferenta, lipsita de interes si devotament fata de munca indeplinita; birocratism. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W13S6e6r7g15i15o)*functionarism
tendinta birocratica de a considera problemele din punct de vedere individual si nu general. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*functionarism
Tendinta bolnavicioasa de a comite acte de nebunie furioasa. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - salbatic, - dispozitie].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*agriotimie
tendinta, capacitate la unii bolnavi de a simula unele sindroame patologice sub influenta reprezentarilor psihice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*psihoplasticitate
Tendinta cauzata de un factor psihologic, emotional; excitatie. Miscare pe care o imprima unui corp o forta din afara. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*impulsie
tendinta de a acorda elementelor biografice un rol exagerat in explicarea unei opere. (< biografie + -ism)(by 6W6S14e15r8g8i2o)*biografism
Tendinta de a acorda industriei o importanta preponderenta. /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*industrialism
Tendinta de a amina indeplinirea unui lucru, deseori din motive de anxietate. 2.a tergiversa in mod intentionat ceva(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tendinta
Tendinta de a atinge perfectiunea, progresul nelimitat. Tendinta nevrotica de a atinge imposibilul, care poate merge pana la obsesie. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*perfectionism
tendinta de a considera socialul superior individualului; sociomorfism. (< socio centrism)(by 3W12S12e5r6g6i14o)*sociocentrism
Tendinta de a contribui la dezvoltarea unei societati umane; atitudine patrunsa de dragoste fata de oameni. /<fr. (by 4W4S4e12r13g6i6o)*umanitarism
Tendinta de a cultiva evadarea din realitatea vietii sociale, de a cauta refugiu in atemporabilitate. [< engl. , germ. , cf. engl. - a evada].(by 10W10S4e12r13g6i6o)*escapism
Tendinta de a cultiva frumosul decorativ, adesea gratuit, in detrimentul continutului. /+ suf. $...ism$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*calofilism
tendinta de adaptare a omului prin cautarea situatiilor agreabile si evitarea celor penibile. (< psiho -taxie^2)(by 8W8S2e2r10g10i4o)*psihotaxie
Tendinta de a determina caracterul unui om dupa fizionomie; fizionomistica. [Pron. / < fr. , cf. gr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*fiziognomonie
Tendinta de a egala sau de a intrece pe cineva intr-un domeniu de activitate; intrecere. [G.-D. ] /<fr. lat. $aemulatio, ...onis$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*emulatie
Tendinta de a explica fenomenele sociale, arta, morala, religia si alte forme ale constiintei sociale tinand seama exclusiv de aspectul psihologic drept factor determinant al celorlalte laturi si procese. = curent initiat de Steinthal in Germania si de Potebnea in Rusia, dupa care unicul obiect de studiu al lingvisticii ar trebui sa fie actul individual al vorbirii, inteles ca un proces psihic, fara nici o legatura cu viata sociala. Atitudine a scriitorilor care analizeaza numai starile psihice, neglijand cauzele sociale ale acestora. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*psihologism
Tendinta de a face ceva sau de a ajunge undeva cat mai repede; grabire.repede; in pripa. foarte repede. cu graba mai mult pierzi. [G.-D. ] /Din (by 6W6S6e15r15g8i8o)*graba
Tendinta de a folosi in mod exagerat si mecanic procedeele tehnice caracteristice unui domeniu de activitate, neglijand tezele teoretice. [< + , cf. rus. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tehnicism
tendinta de a folosi in mod exagerat si mecanic procedeele tehnice caracteristice unui domeniu de activitate, neglijand tezele teoretice de la baza lor. (< rus. )(by 9W9S3e3r3g11i12o)*tehnicism
Tendinta de a folosi (in mod exagerat si mecanic) procedeele tehnice intr-un domeniu de activitate, neglijand partea teoretica. /suf. $...ism$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*tehnicism
tendinta de a interpreta fenomenele sociale, arta, morala, religia si alte forme ale constiintei sociale prin factorul psihologic; exagerare a importantei factorului psihologic in literatura. o ~ lingvistic = curent in Rusia, dupa care unicul obiect de studiu al lingvisticii ar trebui sa fie actul individual al vorbirii, conceput ca un proces psihic, fara nici o legatura cu viata sociala. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*psihologism
tendinta de a judeca valorile altor culturi in raport cu propria cultura. (< fr. , engl. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*etnocentrism
Tendinta de a lua forme diferite; comportare de proteu. [Pron. / < fr. , cf. - zeu marin care lua diferite forme].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*proteism
Tendinta de a lucra, de a se comporta etc. dupa sabloane. [Cf. germ. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*sablonism
tendinta de a lucra, de a se comporta etc. mecanic, dupa sabloane. (< germ. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*sablonism
tendinta de a organiza economia unei tari pe baza de monopol (1); sistem de asociere pe monopoluri (2). (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*monopolism
Tendinta de a organiza economia unei tari pe baza de monopol ; sistem de asociere pe monopoluri . [Cf. it. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*monopolism
tendinta de a parveni cu orice pret si prin orice mijloace, de a face cariera^2 (1). (< fr. , rus. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*carierism
tendinta de a prezenta totul exagerat, de a planui lucruri gigantice. (< germ. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*gigantomanie
Tendinta de a prezenta totul exagerat sau de a planui lucruri gigantice. [Gen. / < germ. ].(by 15W9S9e2r2g3i11o)*gigantomanie
Tendinta de a reforma limba literara, apropiind forma actuala de o forma a ei mai veche, pretinsa a fi mai corecta; ortografie etimologica. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*etimologism
Tendinta de a reforma limba literara apropiind-o de formele ei mai vechi, considerate a fi mai corecte. /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*etimologism
tendinta de a reforma limba romana literara de la sfarsitul sec. XIX, apropiind-o de o forma a ei mai veche. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*etimologism
Tendinta de a se evidentia, de a se afirma cu orice pret. /v + suf. $...ism$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*vedetism
tendinta de a se separa de majoritate, de un grup social constituit; izolare, atitudine singuratica. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*separatism
Tendinta de a se separa de majoritate, de un grup social constituit; izolare, atitudine singuratica. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*separatism
tendinta de a se uni, de a se grupa intr-o uniune; curent, conceptie avand la baza aceasta tendinta. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*unionism
Tendinta de a se uni, de a se grupa intr-o uniune; curent, conceptie care are la baza aceasta tendinta. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*unionism
Tendinta de asimilare a ultimei vertebre la prima vertebra din regiunea sacrala; sacralizare^2 [in DN]. [< fr. ].(by 13W14S7e7r7g1i1o)*sacralizatie
Tendinta de a supraaprecia rolul unei regiuni; patriotism local. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*regionalism
tendinta de a utiliza diversele imprejurari pentru satisfacerea intereselor personale. (< conjunctural + -ism)(by 14W15S8e8r9g2i2o)*conjuncturalism
Tendinta de degenerare. Modificare patologica regresiva a unui tesut sau organ. Existenta mai multor functii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii a unui operator. [Cf. fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*degenerescenta
tendinta de deviatie a ochiului in afara; strabism divergent. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*exoforie
tendinta de extindere a arbitrajului si asupra diferendelor de ordin politic, nerezolvate pe calea tratativelor diplomatice. (< neo arbitraj)(by 4W4S13e13r6g6i15o)*neoarbitraj
tendinta de focalizare a interesului personal spre ceilalti, mai mult decat spre sine. (< fr. )(by 13W6S7e7r15g1i9o)*alocentrism
tendinta de hegemonie a unui stat sau popor in materie politica. (< hegemonie + -ism)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hegemonism
Tendinta de hegemonie, de suprematie a unui stat sau popor in materie politica asupra celorlalte state sau popoare. [Et. incerta].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*hegemonism
Tendinta de indreptare a plantelor catre razele de lumina. [< fr. , cf. gr. - raza, - invartire].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*actinotropism
Tendinta de indreptare a unei plante spre locurile cele mai umede ale unui sol, unde se poate dezvolta in conditii optime. [< fr. , cf. gr. - apa, - a intoarce].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*hidrotropism
Tendinta de inlaturare din limba a elementelor socotite straine. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*purism
tendinta de intoarcere la traditiile si datinile din trecut; obicei, traditie, mod de viata care aminteste de timpurile patriarhale. (< patriarhal + -ism)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*patriahalism
Tendinta de intoarcere la traditiile si la datinile din trecut; obicei, traditie, mod de viata care aminteste de timpurile patriarhale; patriarhalitate. [< + ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*patriarhalism
Tendinta de orientare a plantelor in directia razelor de lumina. /<fr. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*actinotropism
Tendinta de orientare, de crestere a organismelor vii, determinata de directia din care actioneaza asupra lor anumiti factori fizico-chimici ca lumina, caldura etc.; tropie. Proprietate a anumitor substante, introduse in organisme vii, de a se localiza in anumite organe ale acestora; taxie. [< fr. , cf. gr. - rasucire].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tropism
Tendinta de rezolvare strict administrativa a problemelor publice, de rupere a lor de realitate; preocupare excesiva de latura formala a problemelor si lipsa de interes pentru fondul lor. Sistem de conducere care utilizeaza un aparat birocratic (administrativ, politienesc, militar) foarte numeros, in scopul impunerii prin forta a dominatiei minoritatii asupra majoritatii. inlocuire a muncii politice cu munca administrativa. [ Var. s.n. / cf. rus. , fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*birocratism
Tendinta de unificare a unei compozitii muzicale ample prin sintetizarea unei singure teme. [Cf. it. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*monotematism
Tendinta doctrinala si politica a bisericii franceze din sec. XVIII, care afirma libertatea si independenta ei organizatorica fata de Vatican. [Cf. fr. , it. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*galicanism
Tendinta, dorinta de a parveni cu orice pret si prin orice mijloace. [Pron. / cf. fr. , rus. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*carierism
tendinta, dorinta de parvenire; mod de comportare a celui parvenit. (< parvenit + -ism)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*parvenitism
Tendinta, dorinta pentru tot ceea ce este nou; tendinta pentru schimbare (neprevazuta). [Pron. , gen. / cf. it. < gr. - nou, - prieten].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*neofilie
tendinta exagerata de a inlatura dintr-o limba toate elementele socotite straine. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*purism
Tendinta exagerata si formalista de a inlatura din limba toate elementele socotite straine. = tendinta in arta moderna de restaurare a reflectarii obiectelor in simplitatea lor arhitecturala si in autenticitatea lor. [< fr. , cf. germ. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*purism
Tendinta, fel de a infatisa o constructie, o opera etc. in liniile cele mai simple, ca o schema; caracterul schematic a ceva; simplism. [Cf. fr. , germ. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*schematism
tendinta, fel de a infatisa o constructie, o opera etc. in liniile cele mai simple, ca o schema. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i15o)*schematism
Tendinta gresita de a identifica si inlocui cauza cu conditiile in care apar sau exista fenomenele. Doctrina potrivit careia nemurirea sufletului ar fi conditionata de viata de pe Pamant. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*conditionalism
tendinta gresita de a identifica si inlocui cauza cu conditiile in care apar sau exista fenomenele. o doctrina potrivit careia nemurirea sufletului ar fi conditionata de viata de pe pamant. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*conditionalism
Tendinta in arta italiana din sec. XIV-XV de a reflecta natura. Teorie care afirma ca ideal moral, individual si social intoarcerea la natura. Cultul naturii sau al unor forte personificate ale ei. Teorie care afirma ca numai fortele naturale pot vindeca. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*naturism
tendinta in arta plastica contemporana care urmareste imbogatirea expresivitatii imaginii abstracte prin obtinerea unor efecte optice ale obiectelor in functie de miscarea privitorului fata de ele, ca si prin folosirea de linii, forme geometrice. (< fr., engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*opart
Tendinta, inclinatie spre masuri categorice, radicale in solutionarea problemelor. Hotarare, fermitate. [< fr. , germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*radicalism
tendinta in literatura si arta caracterizata prin folosirea temelor idilice din viata de la tara; caracter pastoral, bucolic. (< fr. , engl. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*pastoralism
Tendinta in literatura si arta de a reconstitui realitatea cat mai fidel, chiar in aspectele ei neesentiale (uneori accentuand laturile urate, vulgare). Curent literar aparut in Franta in a doua jumatate a sec. XIX sub influenta scientismului si pozitivismului, care sustinea ideea determinismului social si (mai ales) biologic in explicarea caracterelor umane. Stil ornamental caracterizat prin motive inspirate din natura (animale, plante, figuri umane). Doctrina potrivit careia nu exista supranatural, natura existand prin ea insasi, printr-un principiu imanent ei. Doctrina dupa care viata morala trebuie sa se conformeze legilor naturii. [Cf. fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*naturalism
Tendinta in literatura si arta manifestata prin cultul pentru natura, printr-o profunda comuniune cu natura. /<fr. (by 4W4S12e13r13g6i6o)*naturism
Tendinta in literatura si in arta caracterizata prin folosirea temelor idilice din viata de la tara; caracter pastoral, bucolic. [< + ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*pastoralism
Tendinta in literatura spaniola de a zugravi personaje ca: aventurieri, cersetori, intriganti, declasati etc. [< fr. cf. sp. - intrigant, om de nimic].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*picarism
tendinta in literatura spaniola de a zugravi personaje ca aventurieri, cersetori, intriganti, declasati etc. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*picarism
tendinta in pedagogia actuala de reintoarcere la ideile lui J. J. Rousseau. (< neo rousseauism)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*neorusseauism
Tendinta in pictura de a da o importanta deosebita coloritului. [< germ. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*colorism
Tendinta in teologia morala catolica de a obliga la interpretarea cea mai riguroasa a normelor care pot fi interpretate in mai multe feluri. [Pron. / < it. , cf. lat. - mai sigur]. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*tutiorism
tendinta irezistibila de a dormi, simptom al unor boli ca diabetul, obezitatea etc. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*narcolepsie
Tendinta irezistibila de a se arunca in apa. [Gen. / < fr. , cf. gr. - apa, - nebunie].(by 2W2S2e11r11g4i4o)*hidromanie
Tendinta irezistibila de a se misca, de a alerga, care se observa la psihopati. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tendinta, - miscare].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*tasichinezie
Tendinta literara dezvoltata in primii ani ai sec. XX, care prefera scurte fragmente de proza ca mijloc de expresie al scriitorului. [Cf. it. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*fragmentism
tendinta literara dezvoltata in primii ani ai sec. XX, care prefera scurte fragmente de proza. (< it. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*fragmentism
Tendinta, maniera neobaroca de la sfarsitul sec. XIX, care acorda o mare importanta efectelor decorative, cultivand cu predilectie exuberanta decorului vegetal, arabescul floral si raporturile de culoare alese arbitrar. [Pron. / < - revista din Munchen].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*jugendstil
Tendinta manifestata in biserica anglicana de a exagera importanta ceremoniilor cultului; formalism religios. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ritualism
Tendinta morbida de a musca. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a musca, - nebunie].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*dacnomanie
Tendinta morbida pentru somn, simptom al unor boli ca diabetul, obezitatea etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - narcotic, - fixare].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*narcolepsie
Tendinta obsesiva de a se spala. [Gen. / < fr. , cf. lat. - spalare, gr. - nebunie].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*ablutomanie
tendinta, orientare in filozofia istoriei care neaga posibilitatea unei cunoasteri istorice obiective si autentice, reducand stiinta istoriei la o proiectare in trecut a mentalitatilor si nazuintelor prezentului. (< engl. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*prezentism
tendinta patologica a cuiva spre revendicari nefondate, avand convingerea de a fi nedreptatit. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g12i5o)*cverulenta
Tendinta patologica de a face cumparaturi excesive. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - a cumpara, - nebunie].(by 10W4S4e4r13g13i6o)*oniomanie
Tendinta patologica de a folosi cuvinte obscene, scabroase; scatologie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - excrement, - a vorbi]. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*coprolalie
tendinta patologica de a folosi cuvinte si expresii obscene, scabroase; limbaj ordurier; scatologie. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*coprolalie
tendinta patologica de a ingera substante necomestibile. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*alotriofagie
Tendinta (patologica) de a lua medicamente. [Cf. gr. - remediu, - a iubi].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*farmacofilie
Tendinta patologica de a repeta in scris aceleasi propozitii sau cuvinte. [Gen. / < germ. , cf. gr. - din nou, - a scrie].(by 8W1S10e10r3g12i12o)*palingrafie
Tendinta patologica pentru furt fara urmarirea unui profit. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*cleptomanie
Tendinta pentru autonomie; autonomie. Atitudine teoretica in estetica, teoria artei si critica de arta care exagereaza autonomia esteticului. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*autonomism
Tendinta reactionara in arta, de a cultiva evadarea din realitatea vietii sociale. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W1S2e2r10g11i4o)*evazionism
Tendinta sau orientare in filozofie care neaga posibilitatea unei cunoasteri istorice obiective si autentice, reducand stiinta istoriei la o proiectare in trecut a mentalitatii si nazuintelor prezentului. [< + ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*prezentism
tendinta spre dezvoltarea si institutionalizarea relatiilor intre statele continentului american. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g4i4o)*panamericanism
Tendinta spre modul de viata patriarhal. [Sil. ] /+ suf. $...ism$(by 14W14S7e8r1g1i9o)*patriarhalism
tendinta unui politician sau a unui partid de a-si mari numarul sustinatorilor prin demagogie, favoritisme etc. (< it. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*clientelism
Tenie parazita a carei larva se dezvolta in organismul uman sau animal. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cenur
(tenis /de masa/) lovitura a mingii de jos in sus, usor oblic inainte. (dupa engl. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*topsin
(tenis) lovitura a mingii care se executa rasucind trunchiul spre stanga, cu ducerea piciorului drept peste cel stang, urmata de retragerea rachetei spre partea stanga si inapoi. (< engl. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*backhand
(tenis) lovitura de dreapta a mingii, care se executa din pozitia de asteptare, dupa care racheta se retrage inapoi si putin in sus, concomitent cu rasucirea trunchiului spre dreapta. (< engl. )(by 6W14S14e7r8g8i1o)*forhend
(tenis) lovitura in care mingea se expediaza cat mai aproape de linia laterala a terenului. (< engl. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*longline
(tenis) minge din dreapta, lovita din rever sau data in diagonala, care trece rapid pe langa adversarul venit la fileu. (< engl. )(by 1W1S2e10r10g3i4o)*passingshot
(tenis) situatie in care un jucator trebuie sa castige doua puncte sau doua jocuri consecutive spre a castiga jocul, respectiv setul. (< engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*deuce
(tenis, volei) lovitura puternica ce intoarce o minge inalta in terenul adversarului. (< engl., fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*smes
(tenis, volei) raportul dintre seturile castigate si cele pierdute. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*setaveraj
Tensiune arteriala inferioara celei normale; hipotonie. G.-D. Sil. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*hipotensiune
Tensiune arteriala marita, cauzata de o boala; crestere a tensiunii arteriale. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hipertensiune
Tensiune arteriala superioara celei normale; hipertonie. [G.-D. Sil. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*hipertensiune
tensiune electrica inferioara, mai joasa decat o tensiune data. (dupa fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*subtensiune
Tensiune electrica inferioara mai joasa decat o tensiune data. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*subtensiune
Tensiune electrica mai inalta decat cea considerata drept normala. /(by 9W9S2e3r11g11i4o)*supratensiune
"tensiune, pulsatie, presiune"; "inflexiune, accent"; "vigoare, fortificare". (< fr. , toni-, -tone, -tinie, cf. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*tono
tensiune superioara celei nominale, care constituie de obicei un pericol pentru circuitele electrice. (dupa fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*supratensiune
Tensiune superioara celei nominale, care constituie de obicei un pericol pentru circuitele electrice. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*supratensiune
Tensiune, tonus. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "intaritor", "fortifiant", "tonus". [Gen. / < fr. , it. , cf. gr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*tonie
tentinta de a prefera valorile politice, intelectuale etc. ale Occidentului. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*occidentalism
TEOFANIE s.f. (livr) - aparitie sau manifestare a divinitatii.(Pr.:te-o)- Din fr. theophanie(by 10W3S3e11r12g5i5o)*teofanie
(teol. ort.) pogorarea celei de a doua persoane a Sfintei Treimi din slava dumnezeiasca, pentru a lua trup omenesc, in vederea eliberarii omului de sub tirania pacatului; diminuare a maniferstarii extraordinare a slavei dumnezeiesti pentru a putea intra in legatura directa cu faptura umana;(by 10W10S4e4r12g12i6o)*teol
teorema, consecinta imediata a unei alte teoreme. concluzie care se desprinde dintr-o teorie, dintr-o afirmatie etc. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*corolar
Teorema preliminara a carei demonstrare serveste demonstrarii teoremei urmatoare. Cuvant explicat intr-un vocabular; element lexical. [< fr. , it. , cf. lat., gr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*lema
Teoria abaterilor usoare de la tempo in executarea unei lucrari muzicale. [Gen. / cf. germ. , fr. < lat., gr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*agogica
Teoria actualitatii. Metoda de cercetare si de interpretare a istoriei Pamantului pe baza compararii fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*actualism
teoria care sustine ca viata terestra a existat mai intai pe o alta planeta si apoi a fost "adusa" aici.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*teoria
teoria fiintei (de la "to on"=fiinta, gr. + "logos"=vorbire, ratiune, argument, teorie, stiinta)(by 12W12S5e6r14g8i8o)*teoria
Teoria finalitatii, studiul scopurilor; finalism. Conceptie filozofica idealista potrivit careia atat societatea, cat si natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumita finalitate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - scop, - studiu].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*teleologie
teoria fiziologica a cunoasterii, a legilor, izvoarelor si formelor acesteia. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gnoseologie
(teoria locului central), g.p. Model matematic de stabilire a influentei regionale a centrelor urbane creat de W. Christaller. Pleaca de la modul in care un centru |urban|urban| raspunde necesitatilor de servicii ale zonei inconjuratoare, conturand in acelasi timp si rolul coordonator al orasului in teritoriu ca si pozitia diferitelor orase intr-o retea urbana data.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*loculcentral
Teoria magnetismului animal, fundata de Mesmer. Metoda terapeutica bazata pe aceasta teorie. [< fr. , cf. medic german].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*mesmerism
teorie a legilor de dezvoltare si de manifestare a rezistentei la organismele animale si vegetale. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*imunogeneza
Teorie a lui Copernic dupa care Soarele se afla in centrul sistemului planetar. [Pron. / < fr. , cf. gr. - soare, - centru].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*heliocentrism
Teorie anarhista, cu puternice influente proudhoniste, care considera statul drept principalul rau social ce trebuie inlaturat si neaga necesitatea unei teorii stiintifice revolutionare si a pregatirii revolutiei. [Var. s.n. / < - teoretician anarhist rus].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*bakunism
Teorie antievolutionista, sustinuta de Cuvier, care atribuie cataclismelor schimbarile geologice si biologice survenite pe suprafata terestra. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*catastrofism
= teorie antistiintifica care sustie ca clasele sociale s-ar deosebi, in esenta, numai dupa sursa venitului. [Pron. / et. incerta].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*repartitionist
Teorie antropologica care socoteste ca specia umana are o origine unica. [< fr. , cf. gr. - unic, - rasa].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*monogenism
Teorie antropologica conform careia rasele omenesti au aparut independent unele de altele constituind specii si genuri diferite. /<fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*poligenism
Teorie antropologica, conform careia toate rasele umane provin de la o singura specie de maimute antropoide. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*monogenism
teorie antropologica potrivit careia toate rasele umane provin dintr-un tip primitiv comun. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*monogenism
Teorie asupra unei teorii date, facand consideratii privind structura ei sintactica si latura semantica. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S3e3r3g12i12o)*metateorie
teorie ~a = teorie antistiintifica care sustine ca oamenii s-ar diferentia in clase sociale dupa rolul ce-l au in organizarea productiei. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*organizationist
Teorie biologica care se refera la metodele de hibridare artificiala, de educare dirijata si de selectie artificiala a organismelor. / n. pr. + suf. $...ism$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*miciurinism
Teorie biologica conform careia organismele vii se constituie complet inca in embrion. /<germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*preformism
Teorie biologica depasita, care considera ca oul este purtatorul caracterelor viitorului organism. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*ovism
teorie biologica potrivit careia cauzele interne sunt principalele cauze ale evolutiei. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*hologeneza
Teorie care admite existenta selectiei naturale in biologie. /< fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*selectionism
Teorie care admite selectia naturala in biologie; darwinism. [Cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*selectionism
teorie care afirma posibilitatea existentei unui numar mai mare de dimensiuni decat cele trei stabilite de Euclid pentru formele spatiale. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g3i12o)*metageometrism
Teorie care afirma posibilitatea existentei unui numar mai mare de dimensiuni decat cele trei stabilite de Euclid pentru formele spatiale. [Pron. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*metageometrism
Teorie care atribuia toate fenomenele vietii organice unui flux nervos. [< fr. , cf. gr. - nerv].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*neurism
teorie care atribuia toate fenomenele vietii organice unui flux nervos. (< fr. )(by 12W5S5e6r14g14i8o)*neurism
teorie care atribuie actiunii focului starea actuala a globului terestru. (< fr. )(by 12W12S5e6r6g14i15o)*vulcanism
Teorie care atribuie viata tuturor lucrurilor din natura, capacitatea de a simti si de a gandi. [Pron. / < fr. , cf. gr. - materie, - viata].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*hilozoism
teorie care cere statului sa realizeze reformele recunoscute ca necesare. doctrina politica potrivita careia statul trebuie sa intervina direct in viata economica si sociala. (< fr. )(by 15W1S9e9r10g3i3o)*etatism
Teorie care cere statului sa realizeze reformele recunoscute ca necesare. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*etatism
teorie care considera ca actele de vointa ale omului si desfasurarea evenimentelor istorice ar fi de mai inainte determinate de catre puterea divina. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*predeterminism
teorie care explica evolutia filogenetica a organismelor prin influenta conditiilor de mediu, a variabilitatii acestora si a mostenirii caracterelor dobandite. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*lamarckism
Teorie care explica nasterea vietii din materia anorganica. [Pron. / < fr. , cf. gr. - fara, - viata, - studiu].(by 4W12S13e13r6g7i15o)*abiogeneza
Teorie care explica procesele chimice prin legile electricitatii.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*electrochimism
teorie care fundamenteaza un sistem de organizare a muncii in cadrul caruia normele se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament, ducand astfel la cresterea intensitatii muncii si a remunerarii. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*taylorism
teorie care incearca sa explice cunostinta si ansamblul fenomenelor psihice prin factorii biologici si fiziologici. (< fr. )(by 15W1S1e9r9g3i3o)*biologism
Teorie care preconizeaza ameliorarea calitatilor biologice umane prin masuri genetice (alegerea parintilor, sterilizarea celor tarati etc.), folosita uneori in scopuri rasiste. [Gen. / < fr. , cf. gr. - bine, - a zamisli].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*eugenie
Teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri genetice (sterilizare, interdictia de a procrea etc.). [G.-D. ] /<lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*eugenie
Teorie care proclama drept principiu al oranduirii de stat monarhia ereditara. /<germ. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*legitimism
Teorie care proclama drept principiu fundamental al oranduirii de stat "dreptul" sfant si inalienabil la tron al dinastiilor legitime si puterea absoluta a acestora. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*legitimism
Teorie care promoveaza ideea ca politica unui stat este determinata de situatia sa geografica. /<germ. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*geopolitica
teorie care studiaza structura, sistemul conceptual si metodele unei teorii date. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i5o)*metateorie
Teorie care studiaza structura, sistemul conceptual si metodele unei teorii. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*metateorie
Teorie care sustine ca in istoria Pamantului ar interveni periodic mari catastrofe, urmate de schimbari calitative si cantitative in lumea organica si anorganica. /<fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*catastrofism
teorie care sustine ca studiul civilizatiilor si culturilor traditionale ale popoarelor din alte continente trebuie sa porneasca de la modelul european. (< Europa + centrism)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*europocentrism
Teorie care sustine regresul in domeniul materiei vii prin imbatranirea si extinctia predestinata a speciilor. [Cf. fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*filogerontism
teorie care sustine rolul determinant al elitelor in miscarea istorica si in conducerea societatii; teoria elitelor. politica, sistem care vizeaza formula elitelor. tendinta de a avea in mod constient o arta pentru elite. (< fr. , engl. )(by 5W13S14e7r7g7i1o)*elitism
Teorie care sustine universalitatea principiului cauzalitatii, teza ca toate fenomenele naturii, societatii si gandirii se nasc si se dezvolta in virtutea unor cauze, miscarea lor fiind guvernata de legi obiective. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*determinism
teorie care sutine regresul in domeniul materiei vii prin imbatranirea si extinctia predestinata a speciilor. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*filogerontism
Teorie care transpune in mod mecanic legile biologice in viata societatii, reducand procesul social la factorii biologici. [Sil. ] /<fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*biologism
teorie, conceptie si metoda potrivit careia toate fenomenele si procesele naturii, societatii si gandirii sunt determinate de anumite conditii si cauze, guvernate de legi obiective. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*determinism
Teorie conform careia flora si fauna pamantului se mentin invariabile pe tot parcursul dezvoltarii lor. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*fixism
Teorie conform careia in centrul sistemului planetar se afla Soarele, iar Pamantul si celelalte planete se rotesc in jurul acestuia; sistem heliocentric. /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*heliocentrism
Teorie conform careia lumea nu exista ca realitate independenta de Dumnezeu. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*acosmism
Teorie conform careia materia organica a aparut din materia anorganica. [Sil. ] /<fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*abiogeneza
Teorie conform careia omul capata toate cunostintele in timpul vietii, dupa nastere. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*aposteriorism
Teorie contemporana care reia teoria lui Malthus a pretinsei suprapopulari a globului. [Cf. fr. ].(by 1W9S3e3r11g12i5o)*neomalthusianism
teorie, depasita azi, care explica ereditarea prin existenta unor germeni provenind din celulele intregului organism; panspermie (1). (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*pangeneza
Teorie, doctrina care are la baza compozitia atomica a corpurilor. Stiinta despre atom; fizica nucleara. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*atomistica
Teorie economica potrivit careia valoarea de schimb a unui produs este determinata de ultima unitate disponibila din acel produs. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*marginalism
Teorie elaborata de I. V. Miciurin, care se refera la metoda de hibernare artificiala, de educare dirijata si de selectie artificiala, avand in vedere ca variatiile individuale au caracter adecvat ca urmare a unitatii organism-mediu, iar ereditatea nu este legata de un anumit substrat. [Pron. / < - biolog sovietic + ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*miciurinism
teorie elaborata de I. V. Miciurin, care se refera la metodele de hibridare artificiala, de educare dirijata si de selectie artificiala a organismelor. (< Miciurin, n. )(by 6W6S15e15r15g9i9o)*miciurinism
Teorie estetica care acorda mare importanta continutului operei de arta. Preponderenta a continutului intr-o opera de arta fata de mijloacele formale. [< + , cf. it. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*continutism
Teorie evolutionista care sustine ideea unitatii si a dezvoltarii naturii, a variabilitatii speciilor sub actiunea conditiilor de viata si de mediu si a mostenirii caracterelor dobandite. [< fr. , cf. - naturalist francez].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*lamarckism
teorie filozofica care admite cunoasterea structurii lucrurilor prin perceptie. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*perceptionism
Teorie filozofica care admite cunoasterea structurii lucrurilor prin perceptie; perceptionalism. [Pron. / < fr. it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*perceptionism
Teorie filozofica care exagereaza rolul instinctului sexual in viata psihica. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pansexualism
Teorie filozofica conform careia existenta substantei este esenta comuna si stabila a tuturor lucrurilor. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*substantialism
Teorie filozofica conform careia fenomenele universului se afla in interdependenta (si sunt determinate de legitati naturale). /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*determinism
teorie filozofica potrivit careia toate lucrurile din natura au viata, capacitatea de a simti si de a gandi. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hilozoism
Teorie filozofico-economica de esenta |neomalthusianista|neomalthusianist| limitativa, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate, lumea indreptandu-se astfel rapid spre autodistrugere. [Var. s.n. / < engl. - crestere economica nula + ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*zegism
Teorie filozofico-economica de esenta |neomalthusianista|neomalthusianist|, potrivit careia populatia globului, cererea de produse alimentare si poluarea ar inregistra cresteri intr-un mod progresiv, amenintator, in timp ce resursele globului s-ar afla in cantitati limitate. (din engl. /ero/ /economic/ /rowth/ = crestere economica zero + suf. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*zegism
Teorie formulata de Kautsky cu privire la posibilitatea dezvoltarii pasnice, fara crize a capitalismului in stadiul sau imperialist. [Pron. / < rus. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ultraimperialism
teorie generala a integrarii. stiinta coexistentei sistemelor, care studiaza procesele de integrare si elementele lor componente, sistemele integrate. (< engl. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*integronica
Teorie idealista care afirma dobandirea in mod brusc de caractere noi, care, transmise prin ereditate, dau nastere la specii variate. [Pron. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i2o)*mutationism
Teorie idealista, formulata de N. I. Marr si aplicata de adeptii lui, care explica trecerea limbii de la o calitate veche la alta noua prin explozii bruste. [Pron. / < + ].(by 10W11S11e4r5g13i13o)*stadialitate
Teorie idealista potrivit careia facultatile psihice ale omului pot fi recunoscute dupa conformatia craniului; pseudostiinta fundata pe aceasta teorie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inteligenta, - stiinta].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*frenologie
teorie in biologie care postuleaza separarea organismului in doua parti distincte: germenul, substanta ereditara, localizata in celulele sexuale, si soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmand independenta absoluta a germenului fata de soma. (< engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*weismannism
Teorie in biologie care postuleaza separarea organismului in doua parti distincte: germenul, substanta ereditara, localizata in celulele sexuale, si soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmand independenta absoluta a germenului fata de soma. [Pr. ] (din engl. , dupa August (1834-1914), biolog german)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*weismannism
Teorie in biologie care postuleaza separarea organismului in doua parti distincte; germenul, substanta ereditara, localizata in celulele sexuale, si soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmand independenta absoluta a germenului fata de soma. [Pron. / < engl. , cf. - biolog german].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*weismannism
Teorie in biologie care rezolva unilateral problema dezvoltarii in materia vie, absolutizand actiunea mediului extern si contestand rolul structurii interne a organismelor. [< fr. , cf. gr. - in afara, - nastere].(by 10W10S11e4r4g13i13o)*ectogeneza
teorie in biologie potrivit careia mutatiile ar determina aparitia de noi specii. (< fr. )(by 10W11S4e4r5g13i13o)*mutationism
Teorie in psihologie care explica viata psihica prin asociatiile dintre diverse stari si fenomene psihice elementare. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*asociationism
teorie in relatiile internationale potrivit careia doua centre de putere polarizeaza in jurul lor. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*bipolarism
Teorie lingvistica structurala, elaborata de lingvistul danez L. Hjelmslev, dupa care limba este privita ca obiect in sine, ca un sistem de relatii interne. [Gen. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*glosematica
Teorie lingvistica structuralista care considera limba ca un sistem de relatii interne. /<fr. , germ. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*glosematica
Teorie literara formalista care considera ca esenta poeziei consta in expresivitatea sunetelor imbinate eufonic arbitrar. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*letrism
Teorie medicala invechita potrivit careia actiunile psihice se datoreaza unor reactii chimice. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*chimiatrie
teorie medicala invechita potrivit careia procesele psihice se datoreaza unor reactii chimice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*chimiatrie
teorie nestiintifica potrivit careia caracterul si facultatile psihice si intelectuale ale omului pot fi recunoscute dupa conformatia craniului. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*frenologie
teorie oportunista formulata de Kaustsky, cu privire la posibilitatea dezvoltarii pasnice, fara crize, a capitalismului in stadiul sau imperialist. (< rus. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ultraimperialism
Teorie politica expusa de Machiavelli; politica ce uzeaza de orice fel de mijloace pentru a-si atinge scopurile. Purtare lipsita de scrupule; reacredinta, perfidie, viclenie. [Pron. / < it. , fr. , cf. - om politic, scriitor si istoric italian].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*machiavelism
teorie potrivit careia imparatul isi exercita autoritatea absoluta atat la nivelul spiritual, cat si temporal. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*cezaropapism
Teorie potrivit careia intre diversele compartimente ale scoartei terestre ar exista un echilibru relativ datorita diferentelor de densitate ale materialelor lor. [< fr. , cf. gr. - egal, - asezare].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*izostazie
teorie potrivit careia intre diversele compartimente ale scoartei terestre e un echilibru relativ, datorita diferentelor de densitate a materialelor lor. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*izostazie
teorie potrivit careia lumea fizica nu ar exista ca realitate independenta de Dumnezeu. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*acosmism
Teorie potrivit careia orice fiinta a luat nastere din alta fiinta. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*biogeneza
teorie potrivit careia structura electronica reala a unor molecule este o structura intermediara intre structuri limita. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*mezomerie
Teorie potrivit careia valoarea banilor ar fi determinata de valoarea metalului din care sunt facuti. /<germ. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*metalism
Teorie potrivit careia valoarea banilor ar fi determinata de valoarea metalului din care sunt facuti. [< germ. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*metalism
teorie potrivit careia valoarea banilor e determinata de valoarea metalului din care sunt facuti. (< germ. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*metalism
teorie potrivit careia vointa este forta fundamentala a constiintei, a spiritului. (< germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*etelism
Teorie potrivit careia vointa este forta fundamentala a constiintei, a spiritului. [< it. , germ. , cf. gr. - a voi].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*etelism
teorie psihologica potrivit careia notiunea de spatiu ar fi castigata prin experienta. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*genetism
Teorie psihologica potrivit careia perceperea spatiului este rezultatul educatiei simturilor. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*genetism
Teorie psihologica si tehnica psihoterapica enuntata de Sigmund Freud, bazata pe analiza proceselor psihice inconstiente si pe conflictul dintre diferitele sfere ale psihicului (eul si libidoul). V. Metoda de tratament al bolilor neuropsihice, bazata pe asociatia libera (bolnavul trebuind sa relateze tot ce-i trece prin minte fara nici o retinere), pe analiza viselor si a unor reactii automate, in aparenta neinsemnate. [< fr. , cf. gr. - suflet, - analiza].(by 8W2S2e10r10g11i4o)*psihanaliza
Teorie reactionara care sustine teza falsa ca, in timp ce mijloacele de existenta nu pot spori decat in progresie aritmetica, populatia creste in proportie geometrica si ca deci cauzele mizeriei maselor exploatate ar fi de ordin natural si biologic, nu social. [Pron. / < fr. , cf. teolog si economist englez].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*malthusianism
teorie recenta din fizica particulelor elementare. (< cromo^1 dinamica)(by 14W14S7e7r1g1i9o)*cromodinamica
Teorie referitoare la formarea universului. [< fr. , cf. gr. - univers, - a naste]. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cosmogenie
teorie si politica ce atribuie modificarii masei banilor in circulatie o importanta centrala, chiar decisiva, in procesul activitatii economice si in stabilirea nivelului preturilor. (dupa germ. )(by 8W9S2e2r3g11i11o)*monetarism
teorie si practica ce subliniaza importanta problemelor ecologice; miscare pentru ocrotirea mediului ambiant. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ecologism
Teorie sociala care sustine desfiintarea proprietatii particulare si dominatia statului. /<rus. , fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*colectivism
teorie social-politica potrivit careia populatia ar creste in proportie geometrica, in timp ce mijloacele de subzistenta sporesc doar in proportie aritmetica, asadar cauzele suprapopulatiei si mizeriei maselor ar fi de ordin natural. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*malthusianism
Teorie social-politica potrivit careia populatia globului creste in progresie geometrica, in timp ce mijloacele de existenta cresc in progresie aritmetica, ceea ce duce inevitabil la saracia oamenilor. [Sil. ] /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*malthusianism
Teorie sustinuta de Darwin, care explica transmiterea prin ereditate a tuturor insusirilor dobandite. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*pangeneza
Teorie, sustinuta de naturalistul german Haeckel, care rezolva unilateral problema dezvoltarii in natura vie, absolutizand actiunea factorilor interni ereditari si negand cu totul actiunea mediului ambiant. [< fr. , cf. gr. < gr. - insusi, - nastere].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*autogeneza
Teosofia are doua principii de baza: imanenta lui Dumnezeu si, ca un corolar la acest adevar suprem, fraternitatea si solidaritatea umana. Dumnezeu este peste tot, in toate. Spiritul care este intalnit in orice, de la arhanghel la atom, este viata vetnica, este El, Unicul, este Dumnezeu.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*teosofia
terapeutica prin diferite activitati ce presupun miscare; chinetoterapie. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*chineziterapie
Terapeutica prin miscare. [Gen. , scris si / < fr. , cf. gr. - miscare, - tratament].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*chineziterapie
Terapie a unor boli cu ajutorul hormonilor si a preparatelor hormonale. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*hormonoterapie
Terapie a unor boli cu ajutorul produselor biologice. [Sil. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*bioterapie
Terapie a unor boli cu ajutorul substantelor extrase din glandele endocrine. /<fr. (by 8W1S1e10r10g10i3o)*endocrinoterapie
terapie bazata pe folosirea stimulilor. (< stimul + -terapie^2)(by 6W7S15e15r8g9i9o)*stimuloterapie
terapie bazata pe influentarea psihicului; psihoterapeutica. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*psihoterapie
Terapie constand in aplicarea unui strat subtire de namol curativ. /+ (by 12W6S6e14r15g8i8o)*namoloterapie
Terapie constand in reducerea alimentatiei; cura de foame. [Gen. / cf. fr. < gr. - foame, - tratament].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*limoterapie
Terapie cu ajutorul factorilor mecanici (masaj, gimnastica, aparate speciale). /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*mecanoterapie
Terapie cu ajutorul unor preparate obtinute din organe si tesuturi de origine animala. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*organoterapie
terapie cu extrase din plante si produse apicole. (< api fitoterapie)(by 5W5S5e14r14g7i7o)*apifitoterapie
Terapie cu raze roentgen; radioterapie. [Gen. / cf. fr. , germ. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*roentgenterapie
terapie prin arta, bazata pe stimularea creativitatii artistice a bolnavilor psihici. (< arta -terapie^2)(by 6W14S14e8r8g1i1o)*artterapie
Terapie prin masaj efectuat cu ajutorul unor aparate si dispozitive speciale. [Art. G.-D. ; Sil] /(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cinetoterapie
terapie prin reducerea alimentatiei, pentru scaderea ponderala. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*limoterapie
Terapie prin somn; somnoterapie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - narcotic, - tratament].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*narcoterapie
Terasa cu balustrada si acoperis sustinut de stalpi, adaugat in fata intrarii principale a unei case; cerdac; foisor. /<sl. (by 12W12S6e6r14g15i15o)*pridvor
Terasa inalta, construita intr-o fortificatie, pentru amplasarea tunurilor. Cordon continuu de pamant sau de alte materiale de-a lungul unui drum, format prin curatirea santurilor. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cavalier
terasament de pamant, pietre sau arbori care protejeaza zidul de incinta al castrelor romane. (< lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*agger
Terasa sau acoperis plat situat in partea de sus a unei case romane. Teren, terasa, incapere special amenajata pentru bai de soare. [Pron. / < fr., lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*solariu
Teren acoperit cu o vegetatie de tufisuri si de arbusti spinosi, adaptati, care se intalneste in unele regiuni mediteraneene. Formatii de luptatori pentru libertate, de partizani, in al doilea razboi mondial (mai ales din Franta, din Spania si din Italia). [Pl. invar, scris si / < fr. , cf. cors. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*machi
Teren agricol cultivat pentru prima data dupa ce a fost lasat un anumit timp parloaga; paragina arata. /v. sl. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*prosie
Teren amenajat special pentru lansarea si aterizarea rachetelor, precum si pentru dirijarea zborului acestora. [< + ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*rachetodrom
Teren arabil lasat special necultivat (timp de un an sau doi) pentru a-i spori fertilitatea; telina. [G.-D. ] /<bulg. sb. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*parloaga
teren argilos degradat de ape torentiale, cu vai lipsite de vegetatie, din regiunile (semi)aride. (< engl. )(by 10W11S11e4r5g13i13o)*badlands
Teren care coboara (unind doua puncte situate la altitudini diferite). / + suf. $...as$(by 11W12S5e14r14g7i8o)*coboras
Teren care urca (unind doua puncte situate la latitudini diferite); loc in panta; suis. / + suf. ...(by 10W11S4e4r13g13i6o)*urcus
Teren cu instalatii pentru asamblarea, pregatirea si lansarea rachetelor cosmice si a satelitilor artificiali ai Pamantului. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*cosmodrom
teren, cu tribune pentru spectatori, amenajat pentru desfasurarea competitiilor sportive. (< germ. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*stadion
Teren de dimensiuni reduse, amenajat pentru decolarea si aterizarea elicopterelor. [Var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*eliport
Teren fara copaci, acoperit cu iarba si flori, dintr-o padure; luminis; colnic. [G.-D. Pl. si ] /<sl. (by 15W15S9e9r9g3i3o)*poiana
Teren inclinat, privit in sensul in care urca. Portiune din traseul unei sosele pe care vehiculele circula urcand. Platforma amenajata in statii pentru incarcarea si descarcarea vagoanelor de cale ferata. = suport orientabil echipat cu diferite dispozitive de ghidare, de pe care se lanseaza avioanele catapultate sau unele rachete de lupta. Balustrada la o scara. Bariera. Partea din fata a unei scene, unde sunt instalate luminile. = a intra in repertoriul unui teatru, a fi jucat in fata publicului; = a cere prin aplauze revenirea artistilor pe scena. Compartiment din melcul urechii interne. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*rampa
Teren ingradit in apropierea grajdului, unde se tin animalele pentru a le permite miscarea la soare si la aer. Loc langa boxa unui cal de curse; loc unde se tin caii inainte de a intra pe pista de alergari. [< engl., fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*padoc
Teren ( intr-o gradina, intr-un parc etc.) acoperit cu iarba deasa si tunsa scurt; gazon. [G.-D. ] /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*peluza
Teren necultivat acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; toloaca; imas; izlaz; suhat. /<lat. $pastio, ...onis$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*pasune
Teren pe care creste iarba marunta si deasa, folosita ca nutret sau pentru pasunat. /<sl. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*pajiste
Teren pe care este amplasata o institutie de invatamant superior cu toate dotarile pentru cercetare, locuit, agrement etc. /<engl., fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*campus
Teren pe care se desfasoara constructia (sau reparatia) unui obiectiv, impreuna cu instalatiile si materialele necesare. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*santier
teren pentru lansarea si aterizarea rachetelor^1, pentru dirijarea zborului acestora. (< rachet^1 + /aero/drom)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*rachetodrom
Teren prevazut cu instalatiile necesare decolarii, aterizarii, adapostirii si intretinerii avioanelor de cursa. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*aeroport
Teren special amenajat care permite decolarea si aterizarea avioanelor. V. [Pl. / < fr. , cf. gr. - aer, - drum].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*aerodrom
Teren special amenajat pe malul unei ape, unde se face plaja, baie sau sport nautic. /<germ. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*strand
Teren special amenajat pentru cursele de automobile ; motodrom. [Pron. , pl. / cf. fr. < + gr. - drum].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*autodrom
Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea si stationarea avioanelor. [Sil. ] /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*aerodrom
teren special amenajat pentru decolarea si aterizarea avioanelor. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*aerodrom
Teren special amenajat pentru exercitii de conducere auto si curse. /engl. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*motodrom
teren special amenajat pentru instruirea militarilor in conducera tancurilor. (< tanc + -drom)(by 6W14S14e8r8g8i1o)*tancodrom
Teren special amenajat pentru lansarea rachetelor si pentru dirijarea zborului lor. / + [aero](by 5W5S14e14r7g8i1o)*rachetodrom
Teren special amenajat pentru lansarea satelitilor artificiali ai Pamantului si a navelor cosmice; statie de plecare pentru navele cosmice cu oameni la bord; astrodrom. [Pl. / cf. fr. , rus. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*cosmodrom
Teren special amenajat pentru pregatirea si perfectionarea militarilor in conducerea masinilor de lupta. [Pl. / < + gr. - drum, dupa ].(by 8W8S2e2r2g11i11o)*tancodrom
Teren special amenajat pentru pregatirea si perfectionarea militarilor in conducerea tancurilor. /Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*tancodrom
Terenuri argiloase, degradate de ape torentiale, cu vai lipsite de vegetatie; pamanturi rele. [Pron. / < engl. < - rau, - teren].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*badlands
Teren vast (inconjurat cu tribune pentru spectatori), special amenajat pentru desfasurarea competitiilor sportive. [Pron. / < germ. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*stadion
/ terilen s. n. fibra textila sintetica de poliester. (< fr. , engl. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*terilena
Teritoriu cu plante, animale si formatii geologice rare, pe care este oprita prin lege orice transformare. Limite teritoriale intr-un stat inauntrul carora sunt obligate sa locuiasca anumite grupuri de bastinasi. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*rezervatie
Teritoriu de mare intindere avand anumite particularitati specifice (de clima, de relief, resurse economice); tinut; regiune. /<ung. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*meleag
Teritoriu de sub autoritatea unui exarh; parte din vechiul Imperiu Roman de rasarit supusa autoritatii unui exarh. Demnitatea de exarh. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*exarhat
Teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau specii, in cadrul caruia populatia respectiva gaseste o complexitate uniforma de conditii de viata, adaptandu-se acestora; biotop. [Pl. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*habitat
Teritoriul unui trib local neroman si centrul sau principal. / < lat. - cetate, stat].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*civitas
Teritoriu restrans in cadrul unei regiuni urbanistice. [Et. incerta].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*microregiune
teritoriu restrans in cadrul unei regiuni urbanistice. (< micro^1 regiune)(by 12W5S5e14r14g7i7o)*microregiune
Teritoriu rezervat unei populatii de alta etnie (rasa) in cadrul unui stat. /<engl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*bantustan
Teritoriu stapanit de un cneaz; stat condus de un cneaz. / + suf. $...at$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*cnezat
Teritoriu, tinut care apartine unui arhiduce. [Cf. it. , lat.med. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*arhiducat
Termen al unei fractii ordinare, aflat deasupra liniei de fractie, care arata cate parti egale contine aceasta fractie; deimpartit al unei fractii. /suf. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*numarator
Termen al unei fractii ordinare, aflat sub linia de fractie, care arata in cate parti egale a fost impartit intregul; impartitor al unei fractii. numitor apartinand mai multor fractii. a) a transforma fractii cu numitori diferiti in fractii cu numitor comun; b) a pune in concordanta opinii diferite. /suf. $...tor$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*numitor
Termen al unei fractii, scris deasupra liniei de fractie, care arata numarul de parti continute de fractie. Aparat folosit pentru numarat. [< + , dupa fr. ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*numarator
Termen al unei fractii, scris sub linia de fractie, care arata in cate parti a fost impartit intregul. = a face ca doua sau mai multe fractii sa aiba acelasi numitor; a pune de acord puncte de vedere diferite. [< + , dupa fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*numitor
termen al unei fractii, sub linia de fractie, indicand in cate parti a fost impartit intregul. o a aduce la acelasi ~ = a face ca doua sau mai multe fractii sa aiba acelasi numitor; (fig.) a pune de acord puncte de vedere diferite. (< numi + -tor)(by 10W10S3e3r12g12i5o)*numitor
Termen american introdus in psihologia sociala prin care se desemneaza orice deformare, orice perturbare a anchetelor - in orice moment al desfasurarii lor - care poate, in final, sa anuleze valoarea rezultatelor anchetei.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*termen
Termen apreciativ pentru oameni care pierd noptile, din motive pasionale la locul de munca(by 12W12S6e6r14g15i8o)*termen
Termen care arata ca o piesa scrisa in masura de patru timpi se executa in masura de doi timpi. [< it. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*allabreve
Termen care denumea in limbajul colonial britanic pe stapan sau pe omul alb. [Pron. si / < engl., fr., it. < cuv. hindi, trecut si in araba].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sahib
termen care desemna, in democratia sclavagista ateniana dreptul egal al fiecarui cetatean de a lua cuvantul spre a se pronunta in treburile publice. (cf. , a vorbi cu egala libertate)(by 1W9S9e2r3g11i11o)*isegorie
Termen care desemneaza ideea omului desavarsit atat ca gen, cat si ca individualitate. Tipul omului superior prin vointa. [< + , dupa germ. , fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*supraom
termen care desemneaza ideea omului desavarsit, cu calitati exceptionale. (la Nietzsche) tipul omului superior prin vointa. (dupa germ. , fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*supraom
Termen care desemneaza in sociologia si viitorologia politica contemporana instabilitatea cronica pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economica si sociala) ca urmare a impactului societatii capitaliste dezvoltate cu revolutia stiintifica-tehnica, cerinta introducerii unor noi structuri organizationale la diverse niveluri de conducere. [Cf. lat. - pentru aceasta, gr. - putere].(by 12W12S13e6r6g15i15o)*adhocratie
Termen care desemneaza monstruozitatile encefalice. [Gen. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*teratencefalie
Termen care desemneaza obiectul gandirii, continutul ideii, datul intuitiei, continutul unei propozitii. Semnificatul unui glosem. [Pron. / cf. fr. , gr. - gand, perceptie < - a gandi].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*noema
Termen care desemneaza o categorie de orientari si tendinte metodologice si epistemologice actuale, constand in a privi obiectele ca sisteme, ansambluri de elemente organizate, care pot fi recompuse si transformate prin anumite procedee operationale. Curent in lingvistica contemporana care sustine principiul unitatii interne a structurii limbii si priveste limba ca pe un sistem de relatii fonetice si gramaticale care se conditioneaza reciproc, dar o studiaza independent de istoria poporului. Gestaltism. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*structuralism
Termen care indica obtinerea cu ajutorul arcusului a unui sunet suierator, in genul flautului. [< it. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*flautando
Termen care indica publicatiile absente dintr-o biblioteca propuse de cititori pentru achizitionare. [< lat. - lucruri dorite].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*desiderata
termen care insoteste in coltul de jos al unei gravuri numele autorului. (< lat. , desenat)(by 7W15S15e9r9g2i2o)*delineavit
Termen care insoteste in coltul de jos al unei gravuri numele autorului. [Pron. / < lat. - a desenat].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*delineavit
termen ce denumeste acele persoane lipsite de etica,neincadrate prin actiunile lor in limitele bunului simt(by 14W14S7e8r1g1i10o)*termen
Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticala pe sul, corespunzand picturii de sevalet din Europa. V. [< chin., rus. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*su
Termen comun pentru absorbtie si adsorbtie. [Var. s.f. / < germ. , cf. lat. - a sorbi].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sorbtiune
= termen creat de filozoful Lucian Blaga, care considera sufletul romanesc solidar cu un orizont spatial profund, constituit dintr-un plai ce se infatiseaza ca un plan ondulat cu alternante intre deal si vale. [Cf. - balada populara].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*mioritic
Termen de adresare catre un preot, un avocat, un medic in Italia medievala; jupane. [< it. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*messere
Termen de adresare in Anglia catre un barbat care nu are titlu nobiliar; domn. [< engl. ].(by 9W2S2e10r11g11i4o)*mister
Termen denumind excesul, violenta, considerate in literatura greaca antica una din sursele generatoare (alaturi de destin) ale conflictului si prabusirii eroului unei tragedii. [< gr. ]. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*hybris
termen de plata pentru o datorie, o polita, o obligatie; expirare a acestui termen. (< it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*scadenta
(termen de politete pentru un barbat) s. m., voc. pl. voc. abr. sg. art. g.-d. sg. art. g.-d. pl. art. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*domn
Termen depreciatv folosit in Bucovina de nord si tinutul Hertei pentru totalitatea obiectelor textile dintr-o gospodarie.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*termen
Termen din constructia podurilor suspendate. Pod cu hobane. Sarme de otel ce sustin podul suspendat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*termen
- (termen din informatica).Prescurtare de la WeB LOG(blog).Blog este o pagina de Web care slujeste la publicare prin internet a unor date specifice unui domeniu restrans.De cele mai multe ori blog-ul exprima stilul autorului acestuia.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*blog
Termen din muzica vocala italiana, referitor la stilul de interpretare, care urmareste cu precadere frumusetea liniei melodice. [< it. - cant frumos].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*belcanto
Termen, expresie sau constructie specifica limbii ruse, imprumutata fara a fi necesar de o alta limba. [Et. incerta].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*rusism
Termen folosit de Aristotel, insemnand scopul launtric care ar sta la baza dezvoltarii materiei si ar determina in mod finalist intregul proces al dezvoltarii ei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - activitate].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*entelehie
Termen folosit de Aristotel pentru a defini efectul "purificator" al artei, rolul acesteia de a-l elibera pe om de pasiunile josnice. [Scris si / cf. fr. , gr. - purificare].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*catharsis
Termen folosit de cei elevati pentru salata (de exemplu Mimi si cu mama ei).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*termen
Termen folosit de diversi filozofi pentru desemnarea celei mai simple unitati indivizibile materiale sau spirituale din care ar fi alcatuita lumea. Organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. [Cf. fr. , germ. < gr. - unitate].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*monada
Termen folosit de filozoful francez Bergson pentru a desemna pe omul primitiv care isi faurea singur uneltele necesare, transformand natura pentru a o face apta de a corespunde necesitatilor sale. [< lat. ]. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*homofaber
Termen folosit de filozoful grec Anaxagoras pentru a desemna cele mai mici particule materiale, infinit divizibile, ale corpurilor, care, dupa el, contineau in sine toate calitatile posibile. [Pron. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*homeomeri
Termen folosit de psihanalisti pentru dorinta satisfacerii instinctului sexual. [Pl. / < fr. , cf. lat. - dorinta, pofta].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*libido
Termen folosit in democratia ateniana pentru a desemna egalitatea cetatenilor in fata legii. Analogie in modul de cristalizare. [Gen. / < fr. , cf. gr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*izonomie
Termen folosit in fotografia in culori pentru a desemna nuanta obtinuta prin amestecul spectral al albastrului cu verdele. [Pron. / < engl., fr. , cf. gr. - albastru]. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*cyan
Termen folosit in prescriptiile medicale pentru a arata ca trebuie sa se respecte intocmai compozitia farmaceutica si dozele specificate. [Abrev. / < lat. - primeste].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*recipe
Termen folosit pentru a denumi populatia de limba indo-europeana (latini, samniti etc.), care au locuit in antichitate in Italia centrala. /<fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*italioti
Termen folosit pentru a denumi populatia romanica din nordul Dunarii. / (by 8W1S1e10r10g3i4o)*dacoroman
Termen folosit pentru a denumi sec. XIII in Italia si extins apoi asupra artei, literaturii si culturii italiene din acel secol. [Pron. , var. s.n. / < it. ].(by 5W6S14e8r8g1i2o)*duecento
Termen folosit pentru a denumi un grup de populatii care traiau prin mileniul^3 i.e.n. in regiunile Asiei Centrale. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*indo
Termen folosit pentru a desemna acea parte a anatomiei care studiaza celulele. V. Tratat despre microorganisme. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - stiinta].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*micrologie
Termen folosit pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta; reproducere sau copiere pe scara industriala a unor opere artistice, multiplicate si valorificate comercial; obiect (carte, tablou etc.) de proasta calitate. [Pron. / < germ. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*kitsch
Termen folosit pentru a exprima caracterele generale ale digestiei; digestie. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "digestie". [Cf. fr. cf. gr. ]. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pepsie
Termen folosit pentru a indica cuvintele care incheie un manuscris. [< lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*desinit
Termen folosit pentru a trimite la un text care serveste de izvor informativ. [Abrev. / < lat. - la].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*apud
Termen folosit pentru componentele irationale ale categoriei religioase "sfant", din care a fost eliminat continutul moral. [Cf. it. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*numinos
Termen folosit uneori pentru a desemna categoria filozofica a practicii social-istorice; practica. [< gr. - actiune].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*praxis
Termen general pentru o violare a legilor penale, care se pedepseste cu inchisoare, munca silnica, amenda etc. V. , Act nepermis de lege si sanctionat printr-o pedeapsa corectionala. [< lat. , cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*delict
Termen generic desemnand aparate mici, mecanisme, cu largi intrebuintari in gospodarie si in viata de toate zilele. Orice maruntis ingenios de folos practic. Obiect in masura sa satisfaca un capriciu uman oarecare. [Pron. / < engl., fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*gadget
Termen generic pentru bolile mintale; stare morbida caracterizata prin reactii neadecvate la mediu, prin ciudatenii in comportare etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - suflet, - boala].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*psihopatie
termen generic pentru orice boala sau crestere anormala a parului [Gr.: thrix = par](by 5W13S13e7r7g15i15o)*termen
Termen generic pentru orice figura de stil, care consta in intrebuintarea unui cuvant sau a unei expresii in sens figurat. // (Si in forma ) Element prim si secund de compunere savanta cu semnificatia "schimbare", "care se schimba", "care se intoarce", "cu o anumita directie", "cu o anumita caracteristica", "care se rasuceste". [< fr. , lat. , gr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*trop
Termen incluzand totalitatea tulburarilor observate la unii tuberculosi. Boala infectioasa la rumegatoare, provocata de un microb inrudit cu bacilul tuberculozei. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*paratuberculoza
Termen pejorativ propus de Bogdan Popescu (1997) in presa romaneasca din strainatate, preluat sporadic in cea din tara.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*termitare
termen pentru catalogarea si numerotarea cronologica a lucrarilor unui compozitor. (< lat. , germ. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*opus
Termen prin care se arata ca taxele de transport pentru o marfa sunt platite de expeditor. Francat. [< it. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*franco
Termen prin care se desemneaza furnizarea de consultatii, de informatii etc. cu privire la organizarea si rentabilizarea intreprinderilor, la punerea in valoare a unor surse etc. [< engl. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*consulting
Termen prin care se desemneaza sec. XV in Italia; termen care denumeste epoca Renasterii italiene. [Scris si / < it. ]. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*cuatrocento
Termen prin care se face o referire, o trimitere comparativa de la un text la un izvor sau la o lucrare lamuritoare. [Scris si prescurtat: ] - Cuv. lat., fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*confer
Termen prin care se face o trimitere la o opera sau la un fapt, un fenomen etc. care trebuie luate in consideratie sau studiate. [Abrev. / < lat. - apropie, compara].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*confer
termen tehnic ce descrie procesul prin care 2 sau mai multe mesaje analogice sau digitale se combina intr-un singur semnal(by 11W11S4e5r13g13i6o)*termen
termen tehnic ce descrie procesul prin care sunt extrase dintr-un semnal, 2 sau mai multe semnale combinate anterior prin multiplexare(by 12W6S6e14r15g8i8o)*termen
Termenul de economiei deriva din grecescul oikos, ce desemna domeniul familial, locuinta si terenul aflat in stapanirea familiei.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*in
Termenul homofobie se pare ca a fost creat in 1965 de psihologul american George Weinberg. Alte surse sustin intaietatea psihologului Kenneth Smith. Prima aparitie in scris s-a inregistrat in 1969 in Time Magazine, dupa care a fost preluat si in alte limbi. Termenul se compune din cuvintele grecesti || homo |homo| (acelasi) si |phobos |phobos| (teama). Radicalul homo nu trebuie confundat cu cuvantul latinesc homo (om).(by 6W14S15e8r8g1i2o)*homofobie
Termenul "metrosexual" este format din cuvintele "metro", de la cuvantul "metropolitan" (urban) si "sexual" si nu are nimic in comun cu orientarea sexuala in ciuda asemanari cu termeni ca "homosexual", "bisexual" sau "heterosexual".(by 1W9S9e2r3g11i11o)*metrosexual
terminal al unui calculator pentru executat desene liniare definite prin coordonate; graf-plotter. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*plotter
Terminare, incheiere. Marcare printr-un punct (pus deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvant etc.) a unei anulari; scoatere a unor cuvinte, litere etc. dintr-un text. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W9S2e11r11g4i5o)*expunctiune
Terminat brusc printr-o suprafata sau o linie orizontala. [< lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*truncat
Terminatie nervoasa aflata in piele, receptiva la variatiile de temperatura din mediul inconjurator. /(by 4W4S12e12r6g6i14o)*termoreceptor
terminatie nervoasa in peretele unui vas sangvin, sensibila la presiunea sangelui; baroreceptor. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*presoreceptor
Terminatie nervoasa receptiva la diferenta de temperatura a mediului extern sau intern. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*termoreceptor
terminatie nervoasa receptiva la diferenta de temperatura a mediului extern sau intern. (< termo receptor)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*termoreceptor
terminatie nervoasa sau organ de simt care inregistreaza modificarile chimice ale mediului extern sau intern. (< germ. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*chemoreceptor
terminatie nervoasa sensibila la variatiile presiunii osmotice. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*osmoreceptor
Terminatie nervoasa sensibila la variatiile presiunii osmotice. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*osmoreceptor
Terminatie nervoasa sensibila la variatiile presiunii sanguine; presoreceptor. [Var. s.m. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*baroreceptor
terminatie nervoasa sensitiva care primeste stimulii activitatii interne, in special viscerale. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*interoceptor
Terminatie nervoasa senzitiva, localizata in organele interne. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*interoceptor
Terminatie nervoasa situata in peretii sinusului carotidian, sensibila la presiunea sangelui; baroreceptor. [< fr. , cf. lat. - apasare, - care primeste].(by 2W3S3e11r12g5i5o)*presoreceptor
Termometru care inregistreaza grafic variatiile de temperatura ale aerului. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*termograf
Termometru cu citire de la distanta, avand partea care masoara in contact cu corpul supus masurarilor. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*teletermometru
termometru de dimensiuni extrem de mici. (< mini^1 termometru)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*minitermometru
termometru medical pentru determinarea cantitatii de caldura pierduta de corpul omenesc datorita curentilor de aer si transpiratiei. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*catatermometru
Termometru special, utilizat la masurarea caldurii pierdute de corpul omenesc sub influenta mediului ambiant. /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*catatermometru
te sarut!, te pup! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W8S2e2r10g10i4o)*aipupiu
tesatura alba de bumbac cu dungi in diagonala, pentru rufarie barbateasca. (< germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*gradel
Tesatura alba din bumbac, cu dungi longitudinale, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie de corp. /<germ. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*gradel
Tesatura care imita blana de urs. Palton, haina confectionata din astfel de tesatura. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*urson
Tesatura colorata si imprimata dupa un procedeu din Djawa. Basma colorata. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*batic
Tesatura confectionata din lana colorata, cu late si cu desene, avand diverse intrebuintari. [G.-D. ] /<turc. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*cerga
Tesatura cu desene in relief, folosita, mai ales, pentru confectionarea fetelor de masa si a cuverturilor. /<it. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*damasc
Tesatura cu mici desene in forma de patrate mici sau romburi, avand diferite culori ce alterneaza intre ele. /(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pepit
Tesatura cu o fata lucioasa, folosita la captusirea hainelor groase. /<turc. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*atlaz
tesatura cu o fata mata si una de tipul satinului. (< crep/2/ + satin)(by 13W13S6e15r15g8i9o)*crepsatin
(tesatura) cu patratele sau romburi marunte in doua culori care alterneaza. (< germ. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pepit
tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*zenana
Tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*zenana
Tesatura cu urzeala de matase si cu batatura de bumbac. [< fr. , cf. - oras in India].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*madras
Tesatura cu urzeala formata din fire bine rasucite si rezistente si cu batatura din fire subtiri si rare. Tesatura folosita la fabricarea anvelopelor. [< engl. - nume comercial].(by 1W9S9e3r3g3i12o)*cord
Tesatura deasa de bumbac, din care se fac dosuri de perne. [Var. s.n. / < fr. , cf. - centru industrial in China].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*nanchin
tesatura deasa din fire de bumbac sau de canepa cu urzeala dubla, pentru imbracaminte de vara, corturi etc. (< germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*dril
Tesatura deasa din matase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasa pe una din fete. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. ar. < - oras in China].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*satin
tesatura deasa din matase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasa pe una din fete, pentru captuseli de imbracaminte; atlaz. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*satin
Tesatura deasa, groasa si impermeabila, folosita la acoperirea carutelor, a camioanelor etc. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*prelata
Tesatura de bumbac alba si foarte fina, folosita pentru confectionarea camasilor. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*percal
tesatura de bumbac alba si foarte fina, pentru confectionarea camasilor. (< germ. , fr. )(by 2W11S11e11r4g5i13o)*percal
Tesatura de bumbac cu dungi in diagonala, intrebuintata pentru rufarie barbateasca. [< germ. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*gradel
Tesatura de bumbac (cu sau fara desene), flanelata pe una din fete, folosita pentru confectionarea hainelor. [Acc. si ] /<germ. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*barhet
Tesatura de bumbac deasa si rezistenta, folosita in special pentru confectionarea cosurilor de perna. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*nanchin
tesatura de bumbac, deasa si rezistenta, pentru dosuri de perne. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*nanchin
Tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu firul mai lung, folosita in special in tapiterie. [Pl. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*plus
Tesatura de bumbac imprimata, folosita mai ales ca panza de legat carti. [< fr., it. , cf. - oras in India].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*calico
tesatura de bumbac la confectionarea unor obiecte de lenjerie mai rezistente. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sirting
tesatura de bumbac, lana, par de capra etc., mai groasa decat catifeaua, folositin tapiterie. (< germ. , fr. , rus. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*plus
tesatura de bumbac mercerizat, cu urzeala mai subtire decat bateala. (< fr. , germ. , rus. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*poplin
tesatura de bumbac pufoasa din care se fac obiecte de lenjerie. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*finet
Tesatura de bumbac pufoasa, din care se fac obiecte de lenjerie. [< fr. ].(by 15W1S9e9r10g3i3o)*finet
tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, din fire rasucite si apretate. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*organdi
Tesatura de bumbac sau de lana in carouri din fire colorate. Rasa de oi care dau o buna productie de carne. [< fr. , cf. - oras in Anglia].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*oxford
tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, pentru tapisarea mobilelor. (< germ. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*rips
Tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, utilizata mai ales pentru tapisarea mobilelor. [< germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*rips
Tesatura de fire metalice si de azbest, folosita ca garnitura la diferite piese de masini; ferodo. /<germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*metalazbest
tesatura de fire metalice si de azbest, folosita ca garnitura la discurile de ambreiaj, la sabotii de frana etc.; metalazbest. (< fr., engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ferodo
Tesatura de fire metalice si de azbest folosita ca garnitura la discurile de ambreiaj, la sabotii de frana etc.; metalazbest. [< fr. - nume comercial].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ferodou
tesatura de in, bumbac, matase etc. decorata cu flori si ornamente in relief. (< it. )(by 14W14S7e8r1g1i2o)*damasc
Tesatura de in, de bumbac, de matase etc. cu desene in relief. [< it. , cf. - oras in Asia]. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*damasc
Tesatura (de in, de lana etc.) foarte fina si transparenta, cu rarituri rezultate dintr-o combinatie de tesut si impletit. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*gazeu
Tesatura de in sau de ma-tase, realizata din fire cu variatii de grosime, care ies in relief pe suprafata. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*santung
tesatura de iuta cu legatura de panza, folosita in tapiterie, la confectionarea sacilor si ca ambalaj. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hessian
tesatura de iuta impregnata cu un amestec din razatura de pluta sau de lemn, ulei si diferiti coloranti, folosit in industrie ca izolant la acoperirea pardoselelor etc. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*linoleum
Tesatura de iuta impregnata cu un amestec preparat din razatura de pluta sau de lemn, ulei si diferiti coloranti, care se foloseste in industrie ca izolant, la acoperirea pardoselelor etc. [Pron. / < fr. , cf. lat. - in, - ulei].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*linoleum
Tesatura de lana, de fire sintetice etc. mai groasa ca panza; postav. Dispozitie, talent, aptitudini. [Var. s.f. / < it. , germ. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*stofa
tesatura de lana ecosez, la razboiul de tesut manual, din care se confectioneaza haine pentru femei. (< engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*homespun
Tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, folosita in Scotia. Sal sau pled confectionat dintr-o astfel de stofa. Material special din mastic sintetic elastic folosit pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tartan
Tesatura de matase amestecata cu lana, cu bumbac sau cu in, care are urzeala mai subtire decat bateala. [< germ. , fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*poplin
Tesatura de matase artificiala, din care se confectioneaza lenjerie. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*bemberg
tesatura de matase, bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. desenul insusi. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*imprimeu
Tesatura de matase cu firul in diagonala, intrebuintata mai ales pentru captuseli. [Pl. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*serj
Tesatura de matase, cu reflexe lucioase si mate, folosita pentru obiecte vestimentare feminine. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i13o)*moar
Tesatura de matase, de bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*imprimeu
Tesatura de matase, de bumbac sau de lana cu fire metalice fine in batatura. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*lame
Tesatura de matase naturala cu dungi, facuta din fire de grosimi diferite sau divers colorate. Rasa de rate cu penajul alb. [Cf. - capitala Republicii Populare Chineze].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*peching
tesatura de matase naturala, din fire de grosime neuniforma, care ies in relief. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*santung
Tesatura de matase sau de bumbac foarte subtire si usoara. [Pron. / < fr. , cf. - oras in Franta].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*tul
Tesatura de matase sau din fibre sintetice ornata cu fire metalice fine in batatura, avand diferite intrebuintari. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*lame
Tesatura de matase si bumbac, folosita pentru rochii, bluze etc. [< engl., fr. , cf. - fondatorul unui magazin la Londra cu articole orientale].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*liberti
tesatura de matase si bumbac, pentru rochii, bluze etc. (< engl., fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*liberti
Tesatura de stofa sau de lana data ca premiu pentru o intrecere (medievala). Intrecerea premiata cu aceasta tesatura. [Pron. , var. s.n. / < it. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*paliu
tesatura de stofa sau de lana, data ca premiu pentru o intrecere medievala). intrecerea premiata. (< it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*paliu
tesatura de tricot dintr-un fir in care alterneaza cate doua siruri de ochiuri pe fata cu doua pe dos; produs confectionat din acest tricot. (n. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tetra
Tesatura de tricot dintr-un fir in care alterneaza cate doua siruri de ochiuri pe fata cu doua pe dos; produs confectionat din acest tricot. [Nume comercial].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tetra
tesatura de urzeala din fire bine rasucite si rezistente si cu batatura din fire subtiri si rare. (< germ. , engl. , fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cord
Tesatura din bumbac sau din bumbac amestecat cu alte fibre. [< fr. ]. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*cotonada
Tesatura din fibre sintetice, folosita in special pentru confectii. [< fr. - nume comercial].(by 1W1S1e10r10g3i4o)*tergal
Tesatura din fire de matase si de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata, folosita la confectionarea unor obiecte de imbracaminte pentru femei. [Art. G.-D. ] /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*zenana
Tesatura din fire subtiri de lana, din care se confectioneaza haine de vara. [< it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*fresco
Tesatura din matase naturala, cu dungi, confectionata din fire de grosimi si culori diferite. /Din n. pr.(by 6W14S15e15r8g8i2o)*peching
tesatura dubla din lana si bumbac, ca stofa de palton. (< Palmerston)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*palmerston
Tesatura dubla din lana si bumbac, folosita ca stofa de palton. [< (Henry Temple - viconte de) , om politic englez din sec. XIX].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*palmerston
tesatura dungata, impermeabila, din rafie si bumbac, din care se fac perdele, panza de cort etc. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*rabana
Tesatura dungata, impermeabila din rafie si bumbac, din care se fac perdele, panza de cort etc. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rabana
Tesatura elastica de lana, de fire sintetice, de bumbac sau de matase, din care se fac obiecte de imbracaminte. Obiect de imbracaminte impletit din lana sau din bumbac, care se poarta peste partea de sus a corpului. V. [Pron. , pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*jerseu
Tesatura elastica si rezistenta confectionata din lana impaslita, folosita la fabricarea filtrelor, ca izolator fonic etc. /<germ. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*filt
... Tesatura fina de bumbac, din care se confectioneaza articole de lenjerie. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*nansuc
tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. (dupa engl. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dejalen
Tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. [Pl. , var. s.n. / cf. engl. ]. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*dejalena
tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. stofa fina de lana. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*muselina
Tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. Stofa fina de lana. [Var. s.n., s.f. / < fr. , cf. - oras in Irak].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*muselina
Tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, folosita la confectionarea articolelor de lenjerie. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*indian
tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, pentru lenjerie. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*indian
tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*velutina
Tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*velutina
Tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. [Var. s.f. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*lustrin
Tesatura fina si transparenta; val. Pata neagra slaba produsa pe un material fotografic, datorita developarii prelungite, unui defect de fabricatie etc. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*voal
Tesatura foarte fina si transparenta, folosita pentru imbracaminte feminina usoara (rochii, bluze etc.). [G.-D. ] /<fr. , pol. , turc. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*muselina
Tesatura foarte fina, transparenta, aspra la pipait din fire rasucite si apretate. [Var. s.n. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*organdi
Tesatura groasa de bumbac, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte, salopete etc.; dril. /<engl. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*doc
Tesatura groasa de bumbac, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte, salopete, prelate; doc. /<germ. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*dril
Tesatura groasa imbibata si acoperita cu un strat de linoxina, folosita ca izolant sau ca pardoseala. [Sil.] /<fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*linoleum
Tesatura groasa si deasa, facuta din fire de canepa cu urzeala dubla si folosita pentru imbracaminte de vara, pentru corturi etc. V. [< fr. , cf. germ. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*dril
Tesatura impregnata cu cauciuc, lipicioasa pe o parte, folosita la fixarea pansamentelor. [Sil. ] /<germ. fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*leucoplast
Tesatura impregnata cu cauciuc, lipicioasa pe o parte, folosita pentru a fixa pansamentele aplicate pe rani. [Pl. / < germ. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*leucoplast
tesatura impregnata cu cauciuc, lipicioasa pe o parte, pentru fixarea pansamentelor sau acoperirea ranilor; emplastru. (< germ. , fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*leucoplast
Tesatura imprimata din fire de in sau de bumbac. [< fr. , cf. - sat in Normandia].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*creton
tesatura imprimata din fire de in sau de bumbac pentru huse de mobila, draperii etc. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*creton
Tesatura in forma de retea, cu ochiuri patrate; plasa. Plasa dreptunghiulara intinsa intre doi stalpi, care desparte in doua terenul de joc. Plasa, retea subtire si deasa cu care se leaga parul. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*fileu
Tesatura moale cu fire buclate din care se fac prosoape si unele obiecte de imbracaminte. /<fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*eponj
tesatura plusata, din fire de lana si de in sau canepa, folosita drept covor sau la capitonarea mobilelor. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mocheta
Tesatura plusata, folosita pentru confectionarea covoarelor sau la tapitarea mobilei. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*mocheta
tesatura rara din bumbac, in sau matase, pe care se brodeaza. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*etamina
tesatura rezistenta de bumbac, cu aspect de piele, folosita pentru confectii, in lucrari de legatorie etc. (< fr. , engl. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*moleschin
Tesatura rezistenta de bumbac, cu aspect de piele, folosita pentru confectii, in lucrari de legatorie etc. [< fr. engl. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*moleschin
Tesatura sau materie decorativa, executata din fire si reprezentand o imagine plastica. /<fr. n. pr.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*goblen
tesatura sintetica supraelastica; obiect de imbracaminte dintr-o astfel de tesatura. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*helanca
tesatura speciala de bumbac avand proprietatea de a absorbi apa, pentru prosoape, halate de baie etc. (dupa fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*frotir
Tesatura speciala folosita pentru taioare si mantouri. [Var. s.f. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*tricotin
Tesatura speciala, in forma de covor, care se atarna de-a lungul peretelui (in dreptul lavitei sau patului) in casele taranesti. /+ suf. $...ar$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*paretar
tesatura speciala, moale, cu aspect buretos, din care se fac prosoape, halate de baie etc. (< fr. , burete)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*eponj
Tesatura speciala moale, cu aspect buretos, din care se fac prosoape, halate de baie etc. [< fr. ].(by 10W4S4e4r12g13i6o)*eponj
Tesatura subtire bine apretata, vopsita intr-o singura culoare, avand diferite intrebuintari (in legatorie, la confectionarea imbracamintei de vara). /<engl. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*chembrica
Tesatura subtire de bumbac cu desene colorate, folosita pentru confectionarea imbracamintei de vara pentru femei si a lenjeriei de pat; cit. 2 /<ngr. it. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*stamba
Tesatura subtire, de matase sau de lana, cu suprafata usor incretita. Bucata neagra dintr-o astfel de tesatura, purtata (la rever) in semn de doliu. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*crep
Tesatura subtire din fibre de matase amestecate cu fibre de bumbac. / + suf. $...ica$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*matasica
tesatura subtire si foarte rara de bumbac, pentru pansamente. (dupa engl. )(by 1W1S10e10r10g4i4o)*tifon
Tesatura supla, continand fire de cauciuc, folosita la confectionarea diferitelor obiecte vestimentare. /<fr. lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*elastic
Tesatura taraneasca groasa, de lana, alba sau in dungi colorate, folosita ca patura, cuvertura sau covor. [G.-D. ] /<ngr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*velinta
tesatura transparenta cu rarituri dintr-o combinatie de tesut si impletit. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i14o)*gazeu
Tesatura transparenta cu rarituri rezultate dintr-o combinatie de tesut si impletit. [Cf. fr. - specie de fluture].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*gazeu
Tesatura transparenta de bumbac, din care se fac rochii, perdele etc. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g5i5o)*marchizet
tesatura transparenta de bumbac, din care se fac rochii, perdele etc. (< germ. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*marchizet
Tesatura, urzeala. Structura unei roci sau a unui aliaj considerata numai sub aspectul dispozitiei spatiale. Imprimat de dimensiuni mici, sub forma de fasie, care se lipeste intr-o lucrare tiparita, acoperind pasaje care trebuie rectificate. [Cf. fr. , lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*textura
Tesatura usoara de bumbac, intrebuintata la confectionarea camasilor, a bluzelor etc. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*zefir
Tesatura usoara de lana, moale si pufoasa. Obiect de imbracaminte care acopera bustul si care este tricotat din lana. [Var. s.f., s.n. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*flanela
Tesatura usoara de matase. Fasie (dreptunghiulara) de lana, de matase etc. care se poarta in jurul gatului. [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*fular
Tesaturi (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate din tesaturi. [Sg. / cf. fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*textile
Tesitura pe fata de asezare a sculelor aschietoare. Operatie prin care se obtine o astfel de tesitura. [Dupa fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*detalonare
test de cautare a bacilului tuberculozei in organele, in excretiile si in produsele patologice. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*baciloscopie
test de sensibilitate a pielii, pentru a pune in evidenta o alergie. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*epidermoreactie
test de stabilire a sensibilitatii unui individ fata de o anumita substanta (microbi, toxine) prin inocularea in piele a unei mici cantitati din aceasta substanta. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cutireactie
testicul (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aluna
Test pentru decelarea diverselor boli (tuberculoza, alergie), constand in a depune pe pielea scarificata a bratului o picatura de antigen, care produce sau nu o reactie vizibila. [Pron. / < fr. ]. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*cutireactie
Tesut al meristemului terminal al unei tulpini sau al unei radacini la plantele fanerogame. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*periblem
tesut al plantelor avand celulele cu membranele ingrosate si lignificate. (< fr. , germ. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*xilem
Tesut animal sau vegetal, subtire sau flexibil, care delimiteaza, acopera si sustine anumite organe sau parti de organe. Placa subtire si flexibila care produce sau transmite sunetele prin vibratii. Diafragma. [< lat. , cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*membrana
Tesut asemanator epiteliului, care acopera unele cavitati ale organismului. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - inauntru, - ridicatura].(by 7W7S15e15r9g9i9o)*endoteliu
tesut asemanator epiteliului, care acopera unele cavitati ale organismului; tunica interna. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*endoteliu
Tesut bogat in clorofila care este cuprins intre cele doua membrane exterioare ale frunzei. /<fr. (by 5W5S5e14r14g7i7o)*mezofil
Tesut care formeaza invelisul extern al corpului sau al cavitatilor sale interne. /<fr. , lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*epiteliu
tesut care inconjura dintele; parodontiu moale; parodont, periodont. (< engl. , germ. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*periodontiu
Tesut care inconjura dintele; parodontiu. [Var. s.n. / cf. fr. engl. germ. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*periodont
tesut care se dezvolta sub forma diferita de a tesutului de origine. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*heteroblast
Tesut compus din unul sau mai multe straturi de celule, care formeaza invelisul pielii, al mucoaselor etc. [Pron. / < fr. , cf. gr. - deasupra, - mamela].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*epiteliu
Tesut conjunctiv care inconjura fibrele musculare. [< fr. cf. gr. - imprejur, - muschi].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*perimisiu
Tesut conjunctiv care inconjura uterul. [< it. , fr. , cf. gr. - langa, - uter].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*parametrium
Tesut conjunctiv care uneste fasciculele secundare ale fibrelor nervoase. [Cf. it. , fr. , germ. ].(by 8W9S9e2r2g11i11o)*perinerv
tesut conjunctiv care uneste fasciculele secundare ale fibrelor nervoase. (< germ. , fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*perinerv
tesut conjunctiv elastic, din tendoane, cartilage etc., la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. (< germ. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*flax
Tesut conjunctiv elastic, format din tendoane, cartilage etc., care se elimina la prepararea conservelor de carne si a mezelurilor. [< germ. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*flax
Tesut conjunctiv, elastic si rezistent (care face legatura intre oasele din organismul unor animale); cartilaj. /v. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*zgarci
Tesut conjunctiv embrionar care intra in alcatuirea mezodermului. [< fr. , cf. gr. - mijlociu, - amestec].(by 1W9S9e10r3g3i11o)*mezenchim
Tesut conjunctiv fibros, alb-sidefiu, rezistent, care leaga muschii de oase. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*tendon
= tesut conjunctiv format din mai multe feluri de celule. [< fr. ].(by 4W12S12e13r6g6i14o)*reticuloendotelial
Tesut conjunctiv rezistent si elastic, care se gaseste de obicei la extremitatile oaselor; zgarci. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cartilaj
Tesut conjunctiv, rezistent si elastic, care se gaseste la articulatiile oaselor. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*cartilaj
tesut conjunctiv rezistent si elastic, la extremitatile oaselor; zgarci. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cartilaj
Tesut conjunctiv situat intre neuroni. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - nerv, - clei].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nevroglie
Tesut conjunctiv subcutanat. Epiteliu generator al chitinei la artropode, nematode etc., situat sub cuticula. Strat de celule situat imediat sub epiderma frunzelor. [< fr. , cf. gr. - sub, - piele].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*hipoderm
Tesut cuprins intre cele doua membrane exterioare ale frunzei, care contine clorofila. // Care se dezvolta la temperatura moderata (intre 10 si 45(by 8W1S1e10r10g3i3o)*mezofil
Tesut cutanat in forma de saculet in care se afla testiculele. /<lat., fr.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*scrot
Tesut de sustinere a organelor tinere la plantele in crestere. /<fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*colenchim
Tesut de sustinere la plantele erbacee, format din celuloza. [< fr. , cf. gr. - clei, - acumulare].(by 2W2S10e11r11g4i5o)*colenchim
Tesut fals, prezent la ciupercile superioare si la licheni, format din hife miceliene. [< germ. , cf. gr. - rasucit, - infuzie].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*plectenchim
Tesut fals rezultat din impletirea hifelor miceliene. [Cf. it. , germ. < gr. - inainte, - amestec].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*prozenchim
Tesut fibros care acopera osul. = tesutul fibros dintre alveola dentara si radacina dintelui. [Pron. / < fr. gr. < - in jur, - os].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*periost
tesut fibros conjunctiv care formeaza partea groasa, din adancime, a pielii, acoperit de epiderma. (< fr. , gr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*derma
Tesut fibros conjunctiv care formeaza partea groasa din adancime, a pielii, fiind acoperit de epiderma. [Var. s.n. / < fr. , cf. it., gr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*derma
tesut fibros si cartilaginos la nivelul unor articulatii. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*fibrocartilaj
Tesut fibros si rezistent, de culoare alba, cu ajutorul caruia se fixeaza muschii de oase; ligament. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tendon
Tesut gros si spongios al rizodermei la plantele epifite (orhidee, aracee). [< germ. , cf. lat. - val].(by 14W7S8e8r1g2i10o)*velamen
Tesut in care celulele formeaza o masa protoplasmatica bogata in nuclee. [< fr. , cf. gr. - cu, - celula].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*sincitiu
Tesut intern tare care acopera si protejeaza samanta unor fructe (prune, cirese, caise etc.). /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*endocarp
tesut lemnos din vase cu lumen mare, care se formeaza dupa incetarea cresterii in lungime a radacinii si tulpinii. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*metaxilem
Tesut membranos care captuseste organele cavitare secretoare. /<fr. $muqueux, ...eusemucosus$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*mucoasa
tesut meristematic primar, din celule alungite, care da nastere tesutului conducator. (< lat., fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*procambiu
Tesut moale cu aspect spongios, bogat in vase sanguine. Tesut vegetal, moale si spongios, compus din celule vii, care umple intervalele dintre partile fibroase. [Pl. / < fr. , cf. gr. - umplutura].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*parenchim
Tesut mortificat, alb, care constituie partea centrala a unui furuncul. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*burbion
Tesut muscular care inveleste radacinile si o parte din corpul dintilor. [G.-D. ] /<lat. (by 5W13S13e6r7g7i15o)*gingie
Tesut nou format care se dezvolta prin inmultirea anormala si patologica a unor celule si care tinde spre autonomie biologica. [G.-D. ] /<fr. lat.$ tumor, ...oris$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tumoare
tesut nutritiv al plantelor, care asigura hranirea embrionului. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*perisperm
tesut, organ care se comporta ca antigen al organismului propriu. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*autoantigen
Tesut osos nou care sudeaza capetele rezultate din fractura unui os. Tesut vegetal nascut in urma ranirii diferitelor organe ale plantei, care cicatrizeaza rana. [Pl. / < fr. , cf. lat. - batatura].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*calus
Tesut osos spongios, aflat intre cele doua oase late ale craniului. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*diploe
tesut parenchimatic cu mari spatii intercelulare aerifere, la plantele acvatice submerse. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*aerenchim
Tesut protector care acopera varful radacinii, iar la muschi partea in care se formeaza sporii; piloriza. [< fr. , cf. gr. - val].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*caliptra
tesut protector, in forma de teaca, de la varful radiculei unor monocotiledonate. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*coleoriza
Tesut sau organ transplantat in alta parte a corpului sau in alt organism. [Pl. / < engl., fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*transplant
Tesut vegetal care acumuleaza substantele nutritive ale plantelor. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*perisperm
(Tesut vegetal) care secreta latex. [< fr. , cf. lat. - lapte, - a purta].(by 14W7S8e8r1g1i10o)*laticifer
Tesut vegetal constituit din celule mari poliedrice, situate sub epiderma radacinii. [< fr. , cf. gr. - in afara, derma - piele].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*exoderm
Tesut vegetal de sustinere, alcatuit din celule cu membrane mai mult sau mai putin lignificate. [< fr. , cf. gr. - tare, - amestec].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sclerenchim
tesut vegetal de sustinere, din celule cu membrane lignificate. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*sclerenchim
Tesut vegetal din care se formeaza scoarta secundara. [< fr. , cf. gr. - pluta, - scoarta].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*feloderm
tesut vegetal, din celule alungite, care rezulta din impletirea hifelor miceliene. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*prozenchim
tesut vegetal din celule moarte, constituentul principal al scoartei; pluta. (< fr., lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*suber
Tesut vegetal format din celule moarte, constituentul principal al scoartei; pluta. [< fr., lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*suber
Tesut vegetal in care se afla substantele nutritive necesare dezvoltarii embrionului. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*endosperm
Tesut vegetal tanar care asigura cresterea, in grosime, a tulpinii si a radacinii plantelor. /<fr. germ. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*cambiu
tesut vegetal tanar care, prin diviziuni repetate, da nastere tesuturilor definitive (adulte) ale plantei. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*meristem
tesut vegetal tanar, constituind zona generatoare libero-lemnoasa din radacina si tulpina. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*cambiu
Tesut vegetal tanar, in formatie, aflat intre coaja si alburn. [Pron. , pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cambium
Tesut vegetal tanar unde au loc diviziuni rapide si numeroase ale celulelor. [< fr. , cf. gr. - a diviza].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*meristem
: Text adaugat uneori la sfarsitul unei scrisori dupa ce a fost semnata, notat, de obicei, prin initialele P. S. /Cuv. lat.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*post
(text) a imbiba tesaturile cu solutii sau cu dispersii de colorant si mase de apret. (< fr. )(by 9W2S2e11r4g4i13o)*fularda
Text al unei compozitii muzicale cuprinzand toate partile ei vocale sau instrumentale, dispuse astfel pe portativ incat sa poata fi urmarite concomitent. /<it. germ. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*partitura
Text care cuprinde subiectul unei piese de teatru, al unui film etc., precum si indicatii tehnice si de regie. [Pron. / < fr. , it. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*scenariu
Text cules cu caractere tipografice si asezat in forme de dimensiunile paginilor, gata pentru tiparit. /<germ. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*zat
Text cules cu litere aplecate spre dreapta, imitand scrisul de mana. /<fr. , lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cursiv
text explicativ la cateva instantanee fotografice. (< foto^1 text)(by 12W13S6e6r15g15i15o)*fototext
text gravat sau sculptat pe o piatra, pe o moneda etc. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*inscriptie
text inaintea titlului unei carti, denumirea institutiei sub egida careia apare, numarul seriei, numele colectiei etc. (dupa fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*antetitlu
Text inaintea titlului unei carti, indicand denumirea institutiei sub auspiciile careia a aparut cartea. /(by 15W15S1e9r9g3i3o)*antetitlu
text literar pe baza unor fragmente disparate reunite intr-un context unic. (< intertextualitate)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*intertext
Text mai mare dintr-o scriere in care se incadreaza un cuvant, o expresie, interesante dintr-un anumit punct de vedere. Text, cuprins. Ansamblu de imprejurari care insotesc un eveniment. [< fr. , cf. lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*context
(text.) masina de destramat si curatit deseurile de bumbac de impuritati. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*wilow
(Text.) Masina de destramat si curatit deseurile de bumbac de impuritati. [Pr. ] (din engl. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*wilow
text muzical distribuit pe partide vocale sau instrumentale, astfel incat sa poata fi urmarit concomitent. compozitie muzicala. (< it. , germ. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*partitura
Text scris cu caractere secrete, care se poate descifra numai cu ajutorul unui cod. /<fr. (by 12W12S6e6r6g15i15o)*criptograma
Text scris cu semne stenografice. [< fr. , cf. gr. - scurt, - scriere].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*stenograma
Text scurt gravat pe o piatra, pe o moneda etc. pentru a consacra un fapt oarecare. Inscriere, inregistrare. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*inscriptie
Text scurt, gravat sau scris pe un obiect, pentru a pastra o amintire, a consemna o data sau a indica destinatia. [G.-D.Sil. ] /<fr. lat.$ inscriptio, ...onis$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*inscriptie
text tiparit separat inainte de aparitia sa intr-o publicatie. (< engl. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*preprint
(text.) tren de laminare folosit in filatura de lana pieptanata. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*gilbox
Textul original al unui act, al unei sentinte. Redactare provizorie a unui document, a unui plan etc. Rezumat asupra discutiilor dintr-o sedinta. [< fr. , cf. lat. - mica].(by 6W15S15e8r9g9i2o)*minuta
Textul unei opere muzicale (opera, opereta, oratoriu etc.). Brosura continand explicatia unei pantomime sau a unui balet. Carnetel, carnet avand diferite destinatii. [Pl. / < it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*libret
Teza fundamentala a empirismului logic, constand in asezarea alaturi, in cadrul aceleiasi conceptii, a doua metafizici traditionale in istoria gnoseologiei, empirismul si logicismul, prin reducerea fenomenului la perceptii si a esentei la termenul in care si prin care se formeaza notiunea. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*complementarism
teza fundamentala a empirismului logic, constand in asocierea, in cadrul aceleiasi conceptii, a doua metafizici traditionale in istoria gnoseologiei, empirismul si logicismul, prin reducerea fenomenului la perceptii si a esentei la termenul in/prin care se formeaza notiunea. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g14i7o)*complementarism
Teza teoretica generala care este recunoscuta ca justa fara demonstratie. /<fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*postulat
tezaurul public si administratia banilor publici in vechea Roma. (< lat. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*aerarium
Ticalos, marsav, nemernic. Aspru, rau. Lipsit de valoare, prost, rau. Neingrijit. Care este vrednic de mila, de plans. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*mizerabil
Tic constand din muscarea buzelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - buza, - a manca].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cheilofagie
tic, in unele nevroze, constand in trecerea repetata a mainii prin par sau prin barba. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*tricomanie
ti-e rau? esti singur(a)? pot sa-ti ofer ceva de baut? (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ainevoiedeuncalciu
tifos ~ = boala infectioasa si epidemica manifestata prin febra mare, convulsii si eruptii pe piele. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*exantematic
tigaie cu peretii mai inalti destinata sotarii legumelor sau a carnii. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*soteuza
Tigara de foi de calitate superioara. Pluta de mare alcatuita din trunchiuri de brad dispuse in forma unei tigari de foi si legate cu cabluri. [< fr. , cf. - capitala Cubei].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*havana
tigara (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 13W7S7e15r15g9i9o)*aerplamanaer
... Tigara rasucita din foi intregi de tutun de calitate superioara. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*havana
tija cilindrica de metal, filetata la un capat, la imbinarea a doua piese. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*bulon
Tija cilindrica filetata la un capat, care se foloseste la imbinarea a doua piese. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*bulon
Tija cilindrica, filetata la un capat, folosita pentru imbinarea a doua piese. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*bulon
Tija (de metal moale) cu floare mare la un capat, folosita la imbinarea a doua piese prin turtirea celuilalt capat (de obicei, batandu-l cu ciocanul). /<germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*nit
Tija filetata in acelasi sens pe toata lungimea sa sau numai la cele doua capete, folosita la imbinarea demontabila a doua piese. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*gujon
tija metalica filetata la capete, folosita la imbinarea demontabila a doua piese. (< fr. )(by 7W7S9e9r11g11i5o)*prizon
Tija metalica filetata la capete, folosita la imbinarea demontabila a doua piese; surub-prizonier. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. germ. ].(by 3W11S5e5r13g14i7o)*prizon
Timbru emis de stat, care se aplica pe corespondenta, servind drept plata a transportului postal. [G.-D. ] /<germ. (by 1W9S10e3r3g4i12o)*marca
= timp care separa doua nasteri consecutive ale unei femei. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e11r4g4i13o)*intergenezic
Timp care se scurge de la patrunderea microbilor sau a virusului in organism si pana la aparitia primelor simptome ale unei boli. Proces de dezvoltare naturala sau artificiala a embrionului de pasare pana la transformarea lui in pui. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 2W10S11e4r4g13i6o)*incubatie
Timp de odihna la care au dreptul echipele de volei in afara pauzelor dintre seturi. Termen prin care se anunta inceputul sau sfarsitul unei reprize de box si al unei perioade de lupta. [Pron. , scris si / < engl. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*taim
Timp de practica pe care trebuie sa o faca un incepator pentru a dobandi experienta in profesiunea sau specialitatea sa. = perioada in care cineva isi face serviciul militar. Perioada, etapa, stadiu de pregatire; situatie tranzitorie. [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*stagiu
timp in care Luna este invizibila, inainte de aparitia Lunii noi. (< lat. , fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*interlunie
Timp in care Luna este invizibila, inainte de aparitia Lunii noi. [Var. s.f., s.n. / < lat. , cf. fr. , it. ].(by 14W8S1e2r10g10i3o)*interlunie
Timp in care o functie este exercitata de alta persoana si nu de titular; functie interimara. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*interimat
timp in care o functie este exercitata de altcineva si nu de titular. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*interimat
Timp in care s-a petrecut, s-a facut sau trebuie sa se faca ceva; indicatia acestui timp. [< fr. , it. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*data
Timp trecut indefinit (in conjugarea verbala din unele limbi). /<fr. , lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*aorist
Timpul cat cineva este student; stare, viata de student. [Gen. / < (pl.) + ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*studentie
timpul cat cineva este student; stare, viata de student. (< student + -ie)(by 5W13S14e7r7g15i1o)*studentie
Timpul de fata, prezent. = care se petrece, care intereseaza in momentul prezent. Ceea ce este actual; evenimente curente, la ordinea zilei. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*actualitate
timpul din afara unui sezon; perioada in care afluenta turistilor este scazuta, acestia beneficiind de pret redus la cazare (si la transport). (dupa fr. )(by 4W4S12e12r13g6i6o)*extrasezon
Timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecarui organ sau tesut; durata minima de actiune a unui curent electric, necesar ca substratul excitat sa atinga pragul de raspuns. [Gen. / < fr. , cf. gr. - timp, - evaluare]. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*cronaxie
timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecarui organ sau tesut; (spec.) durata minima de actiune a unui curent electric, necesar pentru ca substratul excitat sa atinga pragul de raspuns. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cronaxie
timpul in care un elev urmeaza cursurile unui seminar (1). (< germ. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*seminariat
timpul prezent. ceea ce este actual; (pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*actualitate
Timpul scurs intre sistola auriculelor si cea a ventriculelor inimii. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*intersistola
timpul scurs intre sistola auriculelor si cea a ventriculelor inimii. (< fr. )(by 12W12S6e6r6g15i15o)*intersistola
timpul slab, neaccentuat, al unei formule ritmice. accent tonic. (< fr., lat., gr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*arsis
timp verbal, in anumite limbi, prin care se exprima o actiune trecuta. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*preterit
Timp verbal in anumite limbi, prin care se exprima o actiune trecuta. [< lat. , cf. fr. , germ. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*preterit
Tinere fecioare, slujitoare ale zeitei Atena, care duceau pe cap cosuri cu obiecte sacre pana la gradina sanctuarului, in timpul Panateneelor. (< fr. gr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*arefore
Tineresc. Care provine din magma topita in interiorul scoartei Pamantului si circula prin scoarta, putand ajunge pana la suprafata. = apa minerala. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*juvenil
Tinerii nobili isi cautau sotii de rang mai inalt decat al lor, pentru intrarea in aliante cat mai puternice. Acest criteriu de casatorie poarta numele de hipergamie si, in anumite forme, se mai perpetueaza inca si astazi.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*tinerii
Tinoavele sunt turbarii bombate, formate sub climat mai rece si mai umed si dominate de muschi.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*tinoavele
Tinut care se gaseste sub stapanirea unui duce. // Veche moneda italiana de aur sau de argint, raspandita si in alte tari din Europa. [Pl. (s.m.) / < it. , lat.t. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ducat
tipar adanc cu forme cilindrice de cupru, pe cale fotochimica, pentru revistele in mai multe culori, timbre, reproduceri pentru albume de arta etc.; rotogravura, rotoheliogravura. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*rotoheliografie
Tipar adanc in care se folosesc forme de tipar cilindrice de cupru, obtinute pe cale fotochimica. [Gen. / cf. fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*rotoheliografie
Tipar colorat executat prin combinarea a doua procedee de imprimare diferite. Procedeu de fotografiere in culori. Fotografie obtinuta prin acest procedeu. [< germ. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*autocromie
Tipar cu litere de lemn. Procedeu de tipar folosit in reproducerea structurii lemnului din care se prepara cliseul. [Gen. / < germ. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*xilotipie
Tipar cu litere de lemn. Procedeu de tipar la reproducerea structurii lemnului din care se prepara cliseul. (din germ. )(by 13W13S6e7r7g15i15o)*xilotipie
tipar de lemn sau de metal in care se toarna betonul in stare fluida. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*cofraj
Tipar de lemn sau de metal in care se toarna betonul in stare fluida. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cofraj
Tipar de lemn sau de metal in care se toarna betonul pentru a se intari in forma prevazuta. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*cofraj
Tip arhaic- concept introdus in psihologie de Jung ce se manifesta in vise si este continutul inconstientului colectiv.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*tip
tipar inalt ale carui clisee se prepara prin corodarea unei placi de metal pe care imaginile au fost executate direct. (< auto^1 tipografie)(by 1W9S9e2r3g11i11o)*autotipografie
tipar inalt care foloseste forme preparate dintr-un material flexibil. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*flexografie
Tipar inalt care foloseste forme preparate dintr-un material flexibil si elastic. [Gen. / < fr. ].(by 3W3S12e12r12g6i6o)*flexografie
Tiparitura care dateaza de la inceputurile artei tipografice (inainte de anul 1500); exemplar care face parte dintre cele mai vechi tiparituri (romanesti). [< lat. - leagan, cf. engl. , fr. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*incunabul
tiparitura de la inceputurile artei tipografice (inainte de anul 1500); (p. ext.) exemplar din cele mai vechi tiparituri. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*incunabul
Tipar obtinut cu ajutorul unei forme executate pe o placa de aluminiu. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*algrafie
tip cinerama, perfectionat in privinta imbinarii pe ecran a celor trei imagini proiectate. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*cinemiracol
(tip constitutional) cu trunchiul indesat, gatul scurt si membrele subtiri. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*picnomorf
Tip de ambarcatie cu vele, avand constructia corpului neteda. [Pl. / < engl. ].(by 12W5S6e14r14g15i8o)*snaip
Tip de ambarcatie folosita pentru pescuitul marin de larg si in sport. [< engl. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*drifter
Tip de ambarcatie pentru doua persoane, cu o randa triunghiulara si un foc. [< engl., fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*star
Tip de anticorpi care produc precipitarea antigenilor din solutii. [< fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*precipitina
Tip de antrenament in care se alterneaza cursele cu marsurile pentru a intari rezistenta gambelor si a respiratiei. [Pron. / < engl., fr., it. < - a merge pe jos].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*footing
Tip de artilerie indreptata impotriva bateriilor de artilerie ale inamicului aflate in pozitii de tragere. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*contrabaterie
Tip de automobil de sport cu un singur loc, a carei caroserie si parte mecanica sunt simplificate. Automobil construit pentru a fi folosit de copii in anumite jocuri sportive. [Scris si , pl. / < engl., fr., it. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*cart
Tip de aventurier, intrigant, smecher si necinstit din literatura spaniola din sec. XVI-XVII. [< sp. ].(by 6W7S15e15r9g9i9o)*picaro
Tip de avion care poate sa decoleze si sa aterizeze vertical, trecand instantaneu la zborul orizontal de mare viteza; avion convertibil. [< engl. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*convertiplan
Tip de bombardier german in picaj, folosit in cel de-al doilea razboi mondial. [Pl. / < germ., fr., engl. < germ. - avion de lupta in picaj].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*stuka
Tip de caroserie pentru automobile cu un singur compartiment, cu locuri pentru patru pana la sapte persoane; autoturism cu o astfel de caroserie; berlina . [< engl., fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sedan
tip de caroserie pentru automobile cu un singur compartiment, cu locuri pentru patru-sapte persoane; autoturism cu o astfel de caroserie; berlina (2). (< engl., fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sedan
tip de cartela magnetica prin care se pot face plati cu mijloace electronice. (< engl. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*card
Tip de cauciuc care imita foarte bine pielea naturala, folosit in industria incaltamintei pentru confectionarea talpilor.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*tip
tip de conduita care se abate de la regulile admise de societate. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*devianta
Tip de conduita care se abate de la regulile admise de societate. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*devianta
tip de conduita in care individul se simte constrans a actiona sub efectul unei forte interne obsesionale, amenintat de angoasa, de culpabilitate. (<fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*compulsiune
Tip de contract de transport naval sau aerian. [Scris si / < engl. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*cearter
Tip de contract prin care cineva se angajeaza sa plateasca o suma de bani. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*constitut
tip de contract prin care cineva se angajeaza sa plateasca o suma de bani. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*constitut
= tip de croiala larga (si cu falduri), cu firele tesaturii asezate oblic; = fusta larga in partea de jos (si cu falduri). [< fr. - clopot].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*clos
Tip de cuirasat rapid, puternic blindat si cu tunuri de mare calibru. [Pron. / cf. engl., fr., it. < engl. - a-i fi frica, - nimic].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dreadnought
Tip de descarcare electrica de forma unei coroane, care apare in jurul partilor ascutite ale conductelor aflate la inalta tensiune. [< it. , fr. ].(by 9W9S9e3r3g11i12o)*corona
tip de diseminare a unui organism vegetal prin diaspori (1). (< fr. )(by 12W5S5e14r14g14i8o)*diasporie
Tip de fruct alcatuit dintr-un invelis uscat, dehiscent, in care se afla semintele. Invelis conjunctiv al unui organ sau al unei articulatii. = glande suprarenale; = totalitatea ligamentelor care inconjura o articulatie. Invelis mucos exterior al unor specii de bacterii si de alge microscopice. Caseta. (.) Vas de forma emisferica, cu fundul plat sau rotund si cu peretii scunzi, in care se incalzesc diferite substante. Cutie bine inchisa in care sunt asezate anumite instrumente, motorase etc. care trebuie ferite de contactul cu exteriorul. Capac de metal cu care se astupa sticlele de bere, de apa minerala etc. = cutie metalica, continand un microfon sau un receptor, folosita in aparatele telefonice; = aparat care masoara in recipiente inchise presiuni putin diferite de cea atmosferica; = cabina spatiala. [< fr. , cf. lat. - cutiuta].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*capsula
Tip de fruct carnos cu un singur sambure tare (reprezentanti: caisa, pruna, maslina). /<fr. lat. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*drupa
Tip de fruct carnos si zemos care are un singur sambure. [Cf. fr. , lat. - maslina].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*drupa
Tip de fruct dehiscent, cu doua valve si seminte; pastaie. Produs alimentar de origine vegetala; zarzavat. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W10S4e4r12g12i6o)*leguma
Tip de fruct indehiscent, uscat, de obicei cu o singura samanta. [< fr. , cf. gr. - fara, - a se deschide].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*achena
Tip de fruct uscat dehiscent, care se deschide printr-un capacel sau prin ruperea in doua. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*pixida
Tip de fruct uscat, indehiscent, latit ca o aripa subtire in jurul semintei sau numai intr-o parte a acesteia. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W9S3e3r11g12i5o)*samara
Tip de fruct uscat, indehiscent, oligosperm, cu stilul persistent. [Cf. lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*carcer
Tip de fruct uscat, unicarpelar, cu mai multe seminte, care se deschide la maturitate in doua valve pe linia suturii mediane; leguma . [< lat. - pastaie].(by 2W11S11e5r5g13i14o)*legumen
Tip de inflorescenta |cimoasa|cimos| in forma de evantai. [< fr., lat. , cf. gr. - evantai].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*ripidium
Tip de inflorescenta cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite intr-un receptacul in forma de taler. [Cf. lat. - capusor, fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*capitul
Tip de inmultire asexuata care nu implica un proces de fecundatie. [Gen. / cf. fr. , it., gr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*agamie
Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*amfimixie
Tip de intoarcere in natatie. [Pron. / < engl., fr. , cf. - campion american de inot].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*kiefer
Tip de lampa-fulger al carei sistem de luminare este format dintr-un balon de sticla umplut cu oxigen, in care se afla o foita subtire de magneziu (sau aluminiu) si o montura metalica cu ghivent. [Pl. / < germ. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vacublit
Tip de lucrare lexicografica de mare intindere, care cuprinde cunostinte amanuntite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile. Opera importanta care cuprinde cunostintele de baza dintr-un anumit domeniu. Ansamblul cunostintelor omenesti organizate metodic. Numele unui celebru dictionar publicat intre 1751 si 1772 de catre invatatii francezi Diderot si D\'Alembert. [Gen. / < fr. , cf. gr. - in, - cerc, - educatie].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*enciclopedie
Tip de magazin american, unde se vand produse farmaceutice, dar si alimente preambalate sau altele de larg consum. [Pron. / < fr., americ. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*drugstore
Tip de motocicleta usoara, cu roti mici si cadrul deschis, pe care conducatorul sta ca pe un scaun. [Scris si / < fr., engl. ].(by 4W12S13e6r6g7i15o)*scuter
Tip de muzica bazat pe imbinarea armonica a mai multor linii melodice (voci) in cadrul unei opere muzicale, fara a-si pierde individualitatea. [G.-D. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*polifonie
Tip de nori de culoare alba stralucitoare, formati din particule de gheata, care plutesc izolati la mare inaltime. [Pl. / < fr., lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cirus
Tip de nori de mare altitudine, compusi din cristale de gheata, care au forma unui voal alburiu, alcatuind un halo in jurul Lunii sau al Soarelui. [< fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*cirostratus
Tip de nori de mare altitudine, formati din grupe albe separate. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cirocumulus
tip de nutritie, la animale, prin introducerea in gura si inghitirea unor bucati mari de hrana. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*macrofagie
tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora. (< arhi -gen^2)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*arhigen
Tip de pistolet semiautomat, folosit mai ales ca arma de razboi. [< germ. - sigla telegrafica a primului fabricant].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*parabellum
Tip de polenizare in care polenul de pe staminele unei flori este transportat pe gineceul altei flori de pe aceeasi planta. [Gen. / < germ. , cf. gr. - aproape, - unire].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*geitonogamie
Tip de ramificatie in doua sau mai multe ramuri egale. Diviziune a unui organ in doua parti egale. [Gen. / < fr. , germ. , cf. gr. - egal, - taiere].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*izotomie
tip de relatii intre doua sau mai multe specii de microorganisme in care una impiedica dezvoltarea celorlalte. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*antibioza
Tip de stea a carei marime creste brusc, pentru a scadea apoi incet si adesea cu fluctuatii. [< fr. ].(by 12W6S6e6r15g15i8o)*nova
tip de structura industriala specializata intr-un singur grup de produse. (< mono^1 industrie)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*monoindustrie
tip de temperament caracterizat prin vioiciune, mobilitate. /< germ. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sangvinic
Tip de tesatura pentru stofe de lana care imita lucrul in razboiul de casa. [< engl. ]. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*homespun
Tip de tesatura sintetica supraelastica. [< fr., it. - nume comercial].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*helanca
Tip de vas grecesc de ceramica, cu un singur maner curbat si cu deschidere trilobata. [< fr. , cf. gr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*oenochoe
Tip de vegetatie tropicala formata din arbori si arbusti cu radacini adventive, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase inundate in timpul fluxului; mangrovia. [Sg. / < fr., engl. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*mangrove
Tip, model facut de proba. Totalitatea prescriptiilor de standardizare; document, act (oficial) in care sunt consemnate aceste prescriptii. = nivel de trai; = aspect al unei limbi care reprezinta trasaturile ei comune si modul general de folosire. Care nu este original, facut dupa sablon. Melodie care a rezistat modificarilor gustului de-a lungul anilor, ramanand in repertoriul permanent al jazului. [Var. s.n. / < engl., fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*standard
Tip, model initial dupa care se executa o lucrare, mai ales manuscris original dupa care se fac copii. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*arhetip
Tip particular de dezvoltare a organismelor animale si vegetale in cursul careia apar fenomene de degenerare. [< fr. , cf. lat. - inapoi, gr. - formare].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*retromorfoza
Tip primitiv din care au derivat alte tipuri. [Cf. gr. - comun, - model].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cenotip
Tip special de macara, intrebuintata la bordul navelor pentru incarcari si descarcari. [Pl. / < it. , fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*biga
Tip uman fosil; homo sapiens. [Pron. / cf. it. < gr. - nou, - om].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*neoantrop
Tip uman ipocrit, fatarnic. [Pron. , var. (dupa alte surse) / < fr. , cf. - personaj din piesa omonima a lui Moliere].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*tartufe
(tipuri de invatamant, materii, lucrari de literatura si arte) s. n. [- pron. art. pl. art. (sil.)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*studiu
Tir de artilerie destinat sa distruga sau sa neutralizeze artileria inamicului. Mijloc intrebuintat pentru a dejuca o intriga, o urzeala. [Cf. fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*contrabaterie
tiroidian. o glanda ~a (si s. f.) = glanda cu secretie interna pe partea anterioara a laringelui; cartilaj ~ = cel mai dezvoltat dintre cartilajele laringelui. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tiroid
Tiroidian. (si ) = glanda cu secretie interna asezata pe partea anterioara a laringelui; = cel mai dezvoltat dintre cartilajele laringelui. [Pron. / < fr. , cf. gr. - usa, - forma].(by 4W5S13e13r6g15i15o)*tiroid
Titei. Derivat al titeiului, lichid, folosit mai ales pentru ars in lampi (de iluminat); gaz. [Pl. / < fr. , cf. lat. - piatra, - ulei].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*petrol
titirez strunjit din fonta, invartit de copii cu ajutorul unui bici infasurat pe santul median al jucariei prostituata (Nota: Defintia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*dambilusca
titirezul este un obiect ludic care se manifesta prin rotatii consecutive in jurul axei sale(by 15W8S9e2r2g11i11o)*titirezul
Titlu a doi cardinali ai curiei pontificale, dintre care unul este in fruntea camerei apostolice si celalalt conduce colegiul sacru, insarcinat sa administreze bunurile bisericii. [Cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*camerling
= titlu al ministrului de finante in Anglia. [Pron. / < fr. , cf. engl. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*esichier
Titlu atribuit principelui nascut in timpul domniei tatalui sau. /<ngr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*porfirogenet
Titlu care se da cardinalilor catolici. Proeminenta, iesitura. [Cf. fr. , it. , lat. - inaltime].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*eminenta
Titlu care se da in Anglia femeilor din familiile nobile. [Pron. / < engl. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*milady
Titlu conferit generalilor (de catre soldati sau senat) in urma repurtarii unei victorii. /<lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*imperator
titlu dar principilor bizantini nascuti in timpul domniei tatalui lor. (< fr. , gr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*porfirogenet
titlu dat anumitor persoane nobile. (ca adresare catre un preot, avocat, medic in Franta medievala) jupan, domn, stapan. (< fr. )(by 12W12S5e14r14g7i8o)*messire
Titlu dat anumitor personaje inalte. Termen de adresare catre un preot, un avocat, un medic in Franta medievala; jupane. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*messire
titlu dat boierului care turna domnului apa ca sa se spele pe maini si ii aducea paine si sare(by 5W5S13e13r7g7i15o)*titlu
Titlu dat contilor danezi si scandinavi in evul mediu. [Pron. , scris si / < fr., scand. ]. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*iarl
Titlu dat copiilor regilor Spaniei (si ai Portugaliei) in afara de primul nascut. [< sp. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*infante
Titlu dat dictatorilor militari ai Japoniei intre 1192 si 1867. [Pron. / < < cuv. japonez].(by 10W3S4e4r12g12i6o)*shogun
Titlu dat generalilor care aveau conducerea treburilor militare in vechea Atena. Comandant de osti cunoscator al strategiei. [Cf. fr. , lat. , gr. < - armata, - a conduce].(by 6W7S15e15r11g11i4o)*strateg
titlu dat guvernatorilor de provincii si comandantilor militari din Tarile de Jos. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*stathuder
Titlu dat guvernatorilor de provincii si comandantilor militari din Tarile de Jos. [Scris si / < fr., ol. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stathuder
Titlu dat guvernatorilor unor tari musulmane. Titlu dat de turci acelora care pretind ca se trag din neamul lui Mahomed. [Cf. fr. , ar. - print].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*emir
Titlu dat imparatilor romani dupa numele lui Caius Iulius Caesar; imparat. [< - celebru general roman, ultimul dictator din vechea Roma].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cezar
Titlu dat imparatului in Imperiul roman. Nume dat soldatilor veterani care formau o a doua linie in formatia de lupta a unei legiuni romane. Persoana care face parte dintr-o familie domnitoare sau care detine suveranitatea unui stat (mic); print. [< lat. , cf. it. ].(by 6W14S15e8r1g2i10o)*principe
Titlu dat inaltilor magistrati care conduceau republica; cel care purta acest titlu. [< fr. / cf. lat., gr. ].(by 11W11S12e5r5g14i14o)*arhonte
Titlu dat in India ascetilor, oamenilor considerati sfinti si persoanelor de mare merit si de inalta spiritualitate. [< fr., it., sanscr. - suflet mare].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*mahatma
titlu dat in India ascetilor, oamenilor considerati sfinti si persoanelor de mare merit si de inalta spiritualitate. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i6o)*mahatma
Titlu dat in vechea Atena magistratilor care pastrau legile. [< fr. , gr. ].(by 9W3S3e12r5g5i13o)*tesmotet
Titlu dat in vechea Roma fiecaruia dintre cei trei membri ai unei magistraturi care avea atributii administrative, politice etc. Nume dat participantilor la cele doua triumvirate care au condus Roma in anii 60 si 43 i.e.n. [Pron. / < lat., fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*triumvir
Titlu dat marilor principi in India; persoana care are acest titlu. [< fr. , cf. hind. - mare rege].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*maharadjah
Titlu dat membrilor clerului catolic sau ai unor confesiuni reformate; cuvios, cucernic. Titlu dat pastorilor anglicani. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*reverend
titlu dat membrilor clerului catolic sau al unor confesiuni reformate. titlu dat pastorilor anglicani. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*reverend
Titlu dat nobililor in Anglia. Termen de adresare corespunzator lui "domnule". [Pron. / < engl. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sir
Titlu dat odinioara guvernatorului unei provincii sau al unui oras din statele musulmane din Africa de nord. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*caid
Titlu dat odinioara in India guvernatorilor de provincii, capeteniilor militare; print mahomedan din Orient. Mare bogatas. [< fr. , cf. hind., ar. ].(by 11W4S5e13r6g7i7o)*nabab
Titlu dat oraselor supuse autoritatii Romei, care isi pastrau insa dreptul de a se administra singure si ai caror locuitori erau cetateni romani. Oras mare cu administratie proprie, avand o oarecare autonomie in cadrul administratiei de stat. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*municipiu
titlu dat primului magistrat, in unele cantoane din Elvetia. (< germ. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*landaman
Titlu dat principilor feudali germani care conduceau o marca^3; persoana care avea acest titlu. [Var. s.m. / < germ. , cf. fr. ].(by 15W8S2e2r11g11i4o)*margraf
Titlu dat printilor din fosta casa domnitoare a Austriei. /<fr. , lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*arhiduce
Titlu dat savantilor, invatatilor etc. brahmani din India. [< fr. , sanscr. ].(by 9W9S3e11r5g5i14o)*pandit
Titlu dat seniorilor feudali (in Apus); titlu de adresare catre un nobil. Titlu pe care il poarta unii prelati ai bisericii catolice. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*monsenior
Titlu dat unora dintre vechii principi germani. [< germ. , cf. - tara, - conte].(by 9W9S2e3r3g11i12o)*landgraf
Titlu dat unor inalti demnitari din Imperiul roman de rasarit, care guvernau provinciile din Italia, din Africa etc. in locul imparatului de la Constantinopol. Capetenie a unei biserici ortodoxe autonome. Organ bisericesc de inspectie pentru manastirile care apartin de o eparhie ortodoxa. [Pron. / cf. fr. , lat. , gr. - sef].(by 2W11S11e4r5g13i7o)*exarh
Titlu dat unui demnitar roman care conducea o prefectura (1); comandant, capetenie. Conducatorul administrativ al unui judet, reprezentand puterea centrala a statului. [< lat. , fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*prefect
titlu dat unui principe german din evul mediu; magistrat care raspundea in fata justitiei in numele imparatului. (< germ. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*landgraf
titlu dat vechilor imparati ai Rusiei si vechilor suverani ai sarbilor si bulgarilor. (< rus. )(by 8W9S2e2r11g11i5o)*tar
Titlu de carte sau de capitol scris cu rosu in vechile carti sau manuscrise. Despartitura intr-un registru, intr-un formular, intr-un grafic etc. Spatiu rezervat permanent intr-o publicatie periodica articolelor, comunicarilor etc. dintr-un anumit domeniu. [Pl. / cf. germ. , fr. < lat. - pamant rosu].(by 8W8S2e2r10g10i11o)*rubrica
Titlu de coloana asezat, de regula, in partea de sus a unei pagini de text si cules cu caractere mai mari, care cuprinde numele autorului si denumirea materialului. /<fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*colontitlu
titlu de credit pe termen scurt care, in baza unei clauze speciale, se cedeaza spre incasare altei persoane decat creditorul; polita. (< it. , germ. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*trata
titlu de credit prin care cineva se obliga sa plateasca sau dispune sa se plateasca de catre o alta persoana o suma de bani la un anumit termen; trata, bilet de ordin. (< it. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cambie
Titlu de noblete ereditar, intermediar intre baron si conte; persoana care are acest titlu. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*viconte
Titlu de noblete in Anglia, dat unui ordin de cavaleri; persoana avand acest titlu. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*baronet
(titlu de onoare al principilor sau conducatorilor bisericii in unele tari din Occident) prealuminat, marit. (< fr. , it. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*serenisim
Titlu de onoare dat de senatul roman imparatului Octavian ; cezar, imparat. // preainaltat, slavit, preamarit. maiestuos, impunator. [Pron. / < lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*august
titlu de rubrica cu continut complex (cronici, comentarii, noutati) din lumea cartii. (< biblio -rama^2)(by 14W8S8e1r1g10i10o)*bibliorama
titlu de rubrica sub care sunt anuntate noi inregistrari pe discuri (muzica, teatru etc.). (< fr. )(by 13W6S7e15r3g11i11o)*discorama
Titlu feudal de noblete intermediar (in Apus) intre viconte si marchiz sau (in Rusia tarista) intre baron si print; persoana avand acest titlu. [< it. , cf. fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*conte
Titlu feudal purtat de contii Viennois din Franta; titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului (si suzeran al provinciei Dauphine). [Cf. fr. < - provincie din Franta].(by 1W2S10e4r4g12i13o)*delfin
Titlu, functie de mandarin^1. Atitudine dispretuitoare fata de oamenii simpli. [Pl. / cf. fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*mandarinat
titlu general al unei opere mai intinse, ori al unei serii de mai multe volume, fiecare cu titlul separat. (< contra^1 titlu)(by 7W1S1e9r9g3i3o)*contratitlu
titlu in cerneala rosie al capitolelor unei opere. indice alfabetic. (< it. )(by 7W8S1e1r10g10i10o)*rubricariu
Titlu in cerneala rosie al capitolelor unei opere. Indice alfabetic. [Pron. / cf. it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*rubricariu
titlu instituit de imparatul Constantin cel Mare, cel mai inalt rang din Imperiul Roman, dupa imparat; cel care poseda acest titlu. (< lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*patriciu
titlul dat copiilor regilor Spaniei si Portugaliei, in afara de primul nascut. (< sp. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*infante
Titlul general al unei opere mai intinse ori al unei serii de mai multe volume, aparute fiecare cu titlu separat. [Et. incerta]. (by 6W14S8e13r12g5i6o)*contratitlu
titlul purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului. (dupa fr. )(by 13W6S6e15r15g8i2o)*delfin
titlul si demnitatea de docent; examen pentru obtinerea acestui titlu. (< it. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*docenta
Titlul si demnitatea de docent. Examen pentru obtinerea acestui titlu. [< it. ].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*docenta
titlul unei emisiuni radiofonice de muzica usoara. (< radio^2 + recording)(by 4W4S13e6r7g15i15o)*radiorecording
Titlul unui inalt magistrat in vechile orase-republici italiene (Florenta, Roma etc.). // Cel dintai (in timp sau la rand). [Pron. / < it. , lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*prior
Titlu nobiliar intre duce si conte; persoana care poarta acest titlu. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*marchiz
Titlu obtinut in urma unui examen special sustinut la terminarea studiilor superioare, prin care se dobandea dreptul de a exercita profesiunea corespunzatoare studiilor; examen de licenta; diploma care atesta acest titlu. Purtare care intrece limitele bunei-cuviinte. Invoire, permisiune. = abatere usoara de la regulile gramaticale de pronuntare si de scriere corecta a cuvintelor pentru a invinge o dificultate de versificatie. Contract de cedare a drepturilor de exploatare a unei inventii. Autorizatie pentru exercitarea unui anumit comert, a unei anumite industrii sau pentru a importa si exporta marfuri, data de stat unui particular. [< fr. , it. , lat. ].(by 15W9S2e3r11g11i4o)*licenta
Titlu onorific care se conferea generalilor romani de catre soldati sau de catre senat dupa repurtarea unei victorii asupra dusmanului. Imparat. [< lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*imperator
titlu onorific care se conferea generalilor romani de catre soldati sau senat dupa o victorie. (< lat. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*imperator
Titlu onorific care se da in unele tari ministrilor, ambasadorilor si (la catolici) episcopilor. Inalt grad de perfectiune; calitatea de a fi excelent. = in mod deosebit, mai ales. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W9S10e10r3g4i12o)*excelenta
titlu onorific conferit unor personalitati pentru merite exceptionale. (< lat. )(by 2W11S5e5r13g13i7o)*honoriscauza
Titlu purtat de conducatorii tribali. Titlu al celui de-al doilea arhonte in Atena antica. Titlu oficial al regilor persani pana la cucerirea araba. Titlu purtat de imparatii bizantini; persoana avand acest titlu. [Var. s.m. / < fr. , cf. gr. - rege].(by 2W10S4e4r5g13i13o)*basileu
titlu purtat de conducatorul vechilor republici italiene Venetia si Genova. (< it. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*doge
Titlu purtat de marii vasali ai regelui Frantei. Membru al uneia dintre cele doua camere legislative din Franta intre 1814 si 1848; titlu de noblete care-i conferea celui care-l prelua dreptul de a fi membru al Camerei Lorzilor din Anglia. [Pron. , (rar) / < fr., engl. , cf. lat. - egal].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pair
Titlu purtat de mostenitorul tronului din imperiile german si austriac; persoana care purta acest titlu. [Pron. [< germ. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*kronprinz
Titlu purtat de printesele fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. , fr. ].(by 8W12S12e5r6g14i14o)*arhiducesa
titlu purtat de printesele fostei case imperiale a Austriei. (dupa fr. , it. )(by 9W3S3e3r12g12i5o)*arhiducesa
Titlu purtat de printii fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. , fr. , lat.med. , dupa ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*arhiduce
titlu purtat de printii fostei case imperiale a Austriei. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e12r5g5i14o)*arhiduce
titlu purtat de seful religios si politic la musulmanii sunniti. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g5i13o)*calif
Titlu purtat de suveranii musulmani, succesori ai lui Mahomed. [Cf. fr. , it. < ar. - vicar].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*calif
Titlu purtat de un print feudal indian, conducator al unui tinut; cel care detine acest titlu. [Var. s.m. / < fr. , cf. hind. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*rajah
titlu purtat de un print feudal indian, conducator al unui tinut. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rajah
Titlu purtat in perioada monarhiei de suveranul Etiopiei; cel care purta acest titlu. Produs de panificatie in forma unui bat. [< fr. ].(by 12W13S6e6r6g15i15o)*negus
Titlu purtat, in societatea medievala apuseana, de catre conducatorul unui comitat de frontiera; conducatorul militar al unei marci^3. Titlu de noblete in unele tari din Europa apuseana, superior aceluia de conte si inferior aceluia de duce. Persoana care poarta unul dintre aceste titluri. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*marchiz
Titlu purtat in trecut de conducatorii politici ai unor republici italiene (Venetia si Genova); prim-magistrat. /<it. (by 3W3S12e12r5g6i6o)*doge
Titlu stiintific conferit in urma unui examen special si a unei teze; posesor al unui asemenea titlu. = titlu onorific acordat de institutiile de invatamant superior unei personalitati de mare prestigiu, fara sustinerea unei disertatii. Persoana care are studii medicale superioare si poseda dreptul de a practica medicina; medic. Persoana foarte priceputa intr-un anumit domeniu; maestru. [< lat. , cf. fr. , germ. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*doctor
titlu stiintific intre cel de diplomat universitar si cel de doctor. (< lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*magister
[TIUNAR] amplificator acordat pe inalta frecventa intr-un receptor radio sau de televiziune. (< engl. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*tuner
Toarta de care se prinde un vas, un cos etc. Fir de platina sau de nichelina in forma de lat, care serveste la recoltarea sau la insamantarea microorganismelor. Formatie anatomica in forma de toarta. Intrand al marii, ingust si adapostit. / < fr. , cf. lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ansa
Toba mica. ) a bate cadentat cu degetele in ceva (cu nervozitate sau de nerabdare). a) a divulga un secret; b) a raspandi stiri neverificate. /<ucr., pol.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*darabana
Toba portativa de dimensiuni mici, care se bate cu mana, avand pielea intinsa pe o singura parte si prevazuta de jur imprejur cu placi de metal sau cu zurgalai; dairea. /<fr. it. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*tamburina
Tobosar. = comandant cu grad de subofiter al unei fanfare militare; plutonier. [< fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tambur
toc de piele etc. in care se pastreaza ochelarii. (< port^1 ochelari)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*portochelari
Toc de piele in care se fixeaza drapelul pentru a putea fi purtat. [< + ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*portdrapel
Toc de piele in care se poarta revolverul sau pistolul. /<turc. , ucr., bulg. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*cobur
Toc de piele, prins de o curea, in care se fixeaza coada drapelului pentru a-l purta mai usor. /(by 10W10S3e4r12g12i6o)*portdrapel
Tocit, deteriorat (prin folosire indelungata). Consumat, epuizat, slabit. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*uzat
Tocit, sters de vreme. Rustic; nelucrat, natural, simplu. [< fr. , cf. it. - uzat].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*frust
Toc prevazut cu un rezervor de cerneala (sau de pasta); toc rezervor. [Sil. ] /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*stilou
Toc prevazut cu un rezervor tubular, detasabil si umplut cu pasta, actionat cu un dispozitiv. /<engl. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*pix
-tod/ s. m. pl. clasa de viermi paraziti nematelminti, filiformi, care au in partea din fata o gura aparenta. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*nematozi
toga ~ (si s. f.) = toga alba cu garnitura de purpura, pe care o purtau in vechea Roma tinerii patricieni, magistratii si preotii. (< lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*pretexta
Toiag lung cu care era infatisat zeul Bachus, impodobit cu frunze de iedera si de vita de vie si in varf cu un con de pin. Inflorescenta in forma de con de brad. [Pl. / < fr. , lat. , gr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*tirs
[TOMAHOC] secure mica folosita de indienii din America la aruncat, ca arma de lupta si vanatoare. (< engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tomahawk
Tomata verde, neajunsa la maturitate, folosita pentru muraturi. [Art. ] /Din inv. + suf. $...ea$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*gogonea
tomografie redusa, realizata cu un aparat care combina un scanograf si un microscop electronic. (< micro^1 tomografie)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*microtomografie
Topor cu coada scurta si cu taisul lat, folosit la cioplit; barda. /<bulg. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*toporisca
Toporisca de razboi folosita de franci si de alte popoare germanice. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*francisca
toporisca de razboi la franci si la alte popoare germanice. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*francisca
(torace, povarnis, promontoriu, parte a cutitului unui strung) s. n., pl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*piept
Toreador calare, care, in luptele cu taurii, ataca animalul cu o sulita. [Cf. fr., sp. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*picador
Toreador care lupta pe jos si are misiunea de a intarata taurul cu ajutorul unei pelerine rosii. [Pron. / < sp. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*chulo
Toreador caruia ii revine sarcina sa aplice taurului lovitura mortala. /<fr. , germ. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*matador
Toreador caruia in lupta cu taurii ii revine sarcina sa ucida animalul. [< sp., fr. , germ. , cf. sp. - a ucide].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*matador
Torent de apa care cade de la o mare inaltime; cataracta. = ras sacadat si prelungit. = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice astfel incat curentul de la intrare sa fie egal cu cel de la iesirea elementului anterior. [< fr. , cf. it. - cadere].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*cascada
[-TOR] I. cal cu trapul intins si ridicat; trapas. II. adj. inv. (despre incaltamintea de dama) cu toc gros, inalt, tip sport, comod si rezistent. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*trotteur
Torpila condusa pana la tinta de un pilot, care devine prima ei victima. /< fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*kaiten
Torpila mare (corespondent naval al avionului kamikaze), avand la bord un pilot, care o conducea pana la tinta, devenind prima ei victima. [< fr., jap. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*kaiten
torsiune a unui organ vegetal ca reactie la excitatii externe. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*strofism
torsiune teratologica a tulpinii in care filotaxia devine neregulata. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*strofomanie
Torsul pisicii; zgomot surd si continuu produs de un motor sau de o masina in timpul functionarii; murmur. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ronron
tortura constand in strangularea treptata a celui condamnat. (< sp., fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*garota
Tortura constand in strangularea treptata a celui condamnat. [< sp., fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*garrotte
tortura indurata de cineva pentru convingerile sale, pentru o credinta sau o atitudine; martiraj. (fig.) suferinta morala; calvar. (< lat. , gr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*martiriu
Totalitate a absolventilor din acelasi an de studii la o institutie de invatamant. [G.-D. ] /<fr. lat. $promotio, ...onis$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*promotie
Totalitatea actelor fiziologice ale corpului sau ale unei parti a lui. [< lat., fr. ].(by 3W3S3e11r12g5i5o)*gesta
totalitatea actelor fiziologice ale corpului sau ale unei parti a lui. (< lat. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gesta
Totalitatea actelor scrise (adesea adunate la un loc) privitoare la o afacere, la o persoana etc.; invelitoare, coperta de carton in care se pastreaza aceste acte. [Dupa fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*dosar
totalitatea actelor scrise privitoare la o afacere, la o persoana etc.; coperta de carton in care se pastreaza aceste acte. (dupa fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*dosar
Totalitate a alegatorilor in cadrul unor alegeri generale. /<fr. germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*electorat
Totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epoca geologica. [Pron. / < fr. , it. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fauna
Totalitate a animalelor domestice (de aceeasi specie) crescute intr-o tara, intr-o regiune sau intr-o gospodarie. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*septel
Totalitate a animalelor microscopice caracteristice pentru un anumit mediu sau pentru o anumita regiune. [Sil. ] /fr. (by 11W12S12e5r5g14i14o)*microfauna
Totalitatea animalelor microscopice de pe glob, dintr-o regiune sau dintr-un loc restrans. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*microfauna
Totalitate a arborilor de acelasi soi care cresc pe o portiune de padure. /<lat. , it. (by 3W3S11e12r5g5i5o)*arboret
Totalitatea arborilor, indiferent de specie, care formeaza o padure(by 12W5S5e14r14g7i8o)*totalitatea
Totalitatea arbustilor care cresc intr-un arboret. [Pl. , (s.m.) / < + ].(by 7W7S15e1r9g9i10o)*subarboret
totalitatea argumentelor aduse pentru a dovedi ceva. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*argumentatie
Totalitate a bobinelor dintr-o masina sau dintr-un aparat (electric). /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*bobinaj
Totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. Lama care inveleste palaria unor ciuperci inainte de a iesi din pamant. [< fr. , cf. lat. - invelitoare].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*involucru
Totalitate a buclelor de pe suprafata unei pielicele de miel. [Sil. ] /<fr. (by 11W4S5e5r13g13i7o)*buclaj
totalitatea butoanelor care servesc la comanda masinilor de scris, de calculat; claviatura. (< germ. , it. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*tastatura
totalitatea cablurilor unei instalatii, a unui aparat de telecomunicatii. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*cablaj
Totalitatea calitatilor ereditare ale unui individ. [Pl. / < fr. , cf. lat. - neam, - tip].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*genotip
Totalitatea calitatilor unui sistem tehnic care determina capacitatea acestuia de a functiona fara defectiuni intr-un interval de timp in anumite conditii date. Marime care caracterizeaza siguranta in functionare a unui sistem tehnic in conformitate cu normele prescrise. = ramura a stiintei care studiaza masurile generale ce trebuie avute in vedere la proiectarea, fabricarea si exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maxima eficienta in utilizarea lor. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*fiabilitate
Totalitatea caracterelor anatomice si fiziologice care caracterizeaza sexele si fenomenul sexual. [Pron. / cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*sexualitate
totalitatea caracterelor structurale speciale la plantele higrofile. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*higromorfie
Totalitatea cartilor de joc pe care le strange de pe masa cel care a castigat la un moment dat. Cantitate de fire toarse aflata pe tevile masinii de filat dupa infasurarea acestora. [< it. , cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*levata
totalitatea cartilor nevandute primite de catre librar de la editor in comision si inapoiate editorului. (< germ. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*remitenda
Totalitatea cartilor nevandute primite de catre un librar de la editor in comision si inapoiate editorului. [< germ. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*remitenda
totalitatea cartilor primite de la un editor in comision si care la o anumita data se afla in depozitul librarului, nevandute. (< germ. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*disponenda
Totalitatea cartilor primite de la un editor in comision si care la o anumita data se afla in depozitul librarului nevandute. [< germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*disponenda
Totalitate a catargelor, velelor si paramelor unei nave cu panze. /<fr. (by 2W3S11e11r12g5i5o)*greement
Totalitate a celulelor care formeaza un sistem anatomic sau vegetal si are aceeasi structura si aceleasi functii intr-un organism. /v. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*tesut
totalitatea centrilor nervosi centrali care se gasesc in cutia craniana; creier. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*encefal
Totalitatea centrilor nervosi centrali care se gasesc in cutia craniana; creier. [Pl. / < fr. , cf. gr. - in, - cap].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*encefal
Totalitate a cercetarilor efectuate intr-o regiune pentru a descoperi zacamintele de minerale utile. [Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*prospectiune
totalitatea cheltuielilor, exprimate in bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. (< it. , germ. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cost
Totalitatea cladirilor unde se afla serviciile unui aeroport. [< fr. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*aerogara
totalitatea clericilor dintr-o tara, dintr-o eparhie; preotime. (< it. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cler
totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; tripton. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*abioseston
totalitatea comunitatilor evreiesti stabilite in afara Palestinei, mai ales in urma captivitatii babiloniene. (p. ext.) dispersare a unui popor, a unei comunitati. (< fr., gr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*diaspora
totalitatea conceptelor filozofice ale unui grup etnic. (< etno filozofie)(by 6W7S15e15r9g9i2o)*etnofilozofie
totalitatea conceptiilor religioase care se refera la destinele finale ale omenirii. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*eshatologie
Totalitatea conditiilor, a imprejurarilor care influenteaza asupra unui fenomen sau asupra unei situatii; ocazie, situatie, stare de lucruri intr-un moment dat; concurs de imprejurari. [Cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*conjunctura
totalitatea conditiilor, a imprejurarilor care influenteaza un fenomen sau o situatie; ocazie, situatie, stare de lucruri intr-un moment dat; concurs de imprejurari. (dupa fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*conjunctura
Totalitatea conditiilor de clima (temperatura, umiditate, vant) particulare unor spatii mici; climat al unui teritoriu restrans; microclima. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*microclimat
Totalitatea conditiilor materiale care fac o locuinta comoda, placuta si igienica; comoditate a vietii, bunastare. [< fr. , cf. engl. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*confort
totalitatea conditiilor materiale care fac o locuinta comoda, placuta si igienica; comoditate a vietii, bunastare. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*confort
totalitatea corpurilor plasmatice ale celulei, cu incluziunile sale, cu exceptia membranei. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*protoplast
Totalitatea creatiilor poetice cu caracter didactic ale meistersangerilor. [Pron. / < germ. ].(by 8W9S9e2r2g11i11o)*meistergesang
Totalitatea cunostintelor despre realitatea inconjuratoare pe care oamenii le obtin in procesul practicii social-istorice. Provocare intentionata a unui fenomen pentru a-i studia fazele de dezvoltare; experiment. Incercare, proba facuta personal cu un lucru. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*experienta
Totalitate a cuvintelor dintr-o limba sau dintr-o opera literara; vocabular. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*lexic
Totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. = totalitatea cuvintelor folosite in mod curent de cineva; = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii nu le utilizeaza decat accidental. Totalitatea cuvintelor intrebuintate de un scriitor, de un individ sau folosite intr-un text sau intr-un anumit domeniu de activitate. Dictionar mic, restrans ca numar de cuvinte; glosar. [< fr. , cf. lat. - cuvant].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*vocabular
Totalitatea cuvintelor unei limbi; vocabular. [< fr. , cf. gr. - vocabular].(by 14W14S8e8r8g2i2o)*lexic
Totalitatea deformarilor si dislocarilor pe care le sufera stratele din scoarta terestra sub actiunea miscarilor tectonice. Teorie care atribuie geneza unor fenomene de eroziune si a formelor rezultate unor deformari lente ale scoartei terestre. [Pron. / < fr. , cf. gr. - rasucire].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*diastrofism
Totalitate a deformarilor si dislocarilor pe care le sufera straturile din scoarta terestra sub aciunea miscarilor tectonice. [Sil. ] /<fr. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*diastrofism
totalitatea deformarilor si dislocarilor pe care le sufera straturile din scoarta terestra sub actiunea miscarilor tectonice. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*diastrofism
totalitatea delictelor si crimelor considerate pe plan social; criminalitate, infractionism. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*delincventa
Totalitatea dintilor unui om; felul in care sunt asezati dintii. Ansamblu format de dintii unor organe de masini sau de utilaj (freze, pile, burghie etc.)- [Var. s.f. / < fr. ]. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*dantura
Totalitatea disciplinelor care studiaza limbile, literatura si istoria popoarelor slave; filologie slava. [Cf. germ. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*slavistica
totalitatea disciplinelor care studiaza limbile, literaturile, cultura si istoria popoarelor slave, filologie slava. (< germ. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*slavistica
Totalitate a discurilor inregistrate de un cantaret de o formatie etc. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*discografie
Totalitatea drepturilor speciale de care beneficiaza, in anumite conditii, reprezentantii unui stat pe teritoriul altui stat; extrateritorialitate. [Pron. / cf. fr. < lat. - in afara, - teritoriu].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*exteritorialitate
totalitatea drepturilor speciale de care beneficiaza reprezentantii unui stat pe teritoriul altui stat. (< germ. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*exteritorialitate
totalitatea echipamentelor de calcul destinate prelucrarii, sintezei imaginilor vederii artificiale. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*videomatica
totalitatea echipamentelor informatice utilizate in productia industriala. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*productica
Totalitate a elementelor auxiliare necesare la montarea unui spectacol sau a unui film. /<germ. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*recuzita
totalitatea elementelor care alcatuiesc o unitate; compozitie, alcatuire. (< compon/ent/ + -enta)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*componenta
Totalitatea elementelor care alcatuiesc un compus; structura. Compus; amestec. Opera artistica, in special muzicala. Modul de organizare interna a unei opere literare. Studiul regulilor de compunere a unei bucati muzicale; arta de a compune muzica potrivit anumitor reguli. Mod in care a fost compusa o bucata muzicala; structura muzicala. Aranjament, dispunere a elementelor unei picturi, ale unui tablou. Aranjament artistic si rational al unei imagini. Gen de pictura care reprezinta personaje in actiune. Interpretare a unui rol de catre un actor, care prezinta trasaturile distinctive ale unui personaj, deosebite de cele ale actorului. Lucrare scrisa a unui elev in care se dezvolta o tema oarecare. Aliaj de plumb cu cositor, folosit pentru lipituri moi. Forma de tipar constituita din elementele ei componente. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*compozitie
Totalitate a elementelor celulare acumulate intr-un tesut sau intr-un organ ca reactie la patrunderea unor agenti patogeni. [Sil. ] /<fr. germ. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*infiltrat
Totalitate a elementelor de rezistenta pe care se sprijina o constructie; fundament; baza. cu desavarsire; cu totul; pana la baza; radical. a intemeia; a funda. [G.-D. ] /<sl. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*temelie
totalitatea elementelor dintr-o limba adaugata dupa formarea ei, in urma unui contact de bilingvism, foarte strans, cu alta limba; superstrat. (< it. )(by 12W13S6e6r15g15i15o)*suprastrat
Totalitatea elementelor dintr-o limba adaugate dupa formarea ei, in urma unui contact de bilingvism foarte strans cu alta limba; suprastrat. [Pl. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*superstrat
Totalitatea elementelor dintr-o limba straina care patrund in cazul interferentei lingvistice si se adauga unui idiom dupa constituirea lui, ca rezultat al unor influente straine. [< fr. , cf. germ. < lat. - asezat langa].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*adstrat
totalitatea elementelor dintr-o limba straina care se adauga unui idiom dupa constituirea lui, ca rezultat al interferentei lingvistice. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*adstrat
Totalitate a elementelor dintr-o limba straina care se adauga unui idiom dupa constituirea lui. /<fr. germ. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*adstrat
Totalitatea elementelor esentiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup social; personalitatea unui colectiv. [Et. incerta].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*sintalitate
Totalitatea elementelor unei constructii care alcatuiesc partea utila a acesteia. Constructie metalica sau de lemn situata deasupra corpului principal al unei nave, folosita pentru amplasarea incaperilor speciale. Totalitatea reprezentarilor si conceptiilor ideologice dintr-o anumita formatiune social-economica si a institutiilor corespunzatoare acestora, determinate de baza economica, pe care o reflecta. [< + , dupa fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*suprastructura
Totalitatea exemplarelor unei opere, ale unei lucrari publicate o data si la care s-a folosit acelasi zat tipografic. = editie comentata a unui text (mai ales clasic, vechi); = editie al carei text a fost vazut de autor si considerat ca definitiv; v. ; = editie suplimentara a unui ziar, a carei aparitie a fost determinata de un eveniment insemnat. Versiune. Serie de intreceri sportive care se repeta periodic. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*editie
Totalitatea exercitiilor fizice care contribuie la dezvoltarea armonioasa si la intarirea corpului omenesc; arta de a executa aceste exercitii. = totalitatea exercitiilor care dezvolta facultatile intelectuale. [Gen. / cf. fr. , germ. < gr. - arta de a face exercitii fizice].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*gimnastica
totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observatii astronomice. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*astroclimat
totalitatea factorilor ereditari (gene) care determina caracterele unui organism. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*genotip
totalitatea factorilor ereditari localizati in cromozomi sau reprezentanti de genele cromozomiale. (< germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*cromotip
Totalitatea fenomenelor care au contribuit la aparitia organismelor vii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - viata, - a face].(by 11W12S5e5r5g14i14o)*biopoieza
totalitatea fenomenelor care insotesc destramarea unui front (5). (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*frontoliza
Totalitatea fenomenelor care insotesc disparitia unei suprafete frontale. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*frontoliza
totalitatea fenomenelor care insotesc formarea unui front (5). (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*frontogeneza
Totalitatea fenomenelor care produc suprafetele frontale si perturbatiile atmosferice legate de ele. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*frontogeneza
Totalitate a fenomenelor de producere a vocii. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 1W10S10e10r4g4i12o)*fonatiune
Totalitatea fenomenelor electrice produse prin presiunea sau deformarile facute asupra unor anumite corpuri. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*piezoelectricitate
Totalitatea fenomenelor geologice care au determinat formarea muntilor; orogenie. [< fr. , cf. gr. - munte, - nastere].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*orogeneza
Totalitatea fenomenelor legate de hipnoza. Disciplina care studiaza provocarea artificiala a somnului. [Pl. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*hipnotism
Totalitate a fenomenelor legate de procesul de formare a rocilor eruptive. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*eruptivism
Totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizeaza starea medie a atmosferei unei regiuni; climat. Tinut, regiune considerata sub raportul conditiilor atmosferice caracteristice. [Cf. it. , germ. , gr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*clima
Totalitate a fenomenelor meteorologice in care se dezvolta si traiesc anumite specii de plante. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*fitoclimat
Totalitatea fenomenelor naturale (mai ales organice) care se produc in virtutea legilor de care se ocupa chimia. = proba de laborator prin care se studiaza sucurile gastrice. [< fr. ].(by 14W14S14e8r8g1i2o)*chimism
totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc in virtutea legilor de care se ocupa chimia. o ~ gastric = proba de laborator prin care se studiaza sucurile gastrice. (< fr. )(by 11W12S5e5r5g14i14o)*chimism
Totalitatea fenomenelor prin care animalele si vegetalele isi procura substantele hranitoare necesare dezvoltarii si refacerii tesuturilor; hranire, nutrire, alimentare; hrana. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*nutritie
totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. (< fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*electrodinamism
Totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. [< fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*electrodinamism
Totalitatea fenomenelor si a proceselor geologice legate de formarea magmelor in adancime si de miscarile acesteia. Teorie care atribuie caldurii subterane rolul primordial in procesul de formare a rocilor. [< fr. ].(by 13W7S7e15r15g1i9o)*plutonism
totalitatea fenomenelor tectonice care au determinat formarea muntilor; orogenie (1). (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*orogeneza
Totalitatea fibrelor scurte (cu aspect de puf) care raman pe semintele de bumbac dupa egrenare. [< germ. , fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*linters
Totalitatea figurantilor (dintr-o piesa de teatru, dintr-un film etc.). Folosirea unor note straine de armonia initiala a unei piese muzicale. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*figuratie
Totalitatea fiintelor vii (plante si animale) care plutesc libere in mari si lacuri. = ansamblul particulelor solide si lichide care se gasesc in suspensie in atmosfera. [Pl. / < fr. , germ. , cf. gr. - ratacitor].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*plancton
Totalitate a firelor de urzeala care raman pe stative dupa taierea panzei; uruioc. /<lat. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*piedin
Totalitate a firelor de urzeala de la capatul panzei, care raman pe stative dupa taierea acesteia. /cf. ucr. , (by 3W3S11e11r5g5i13o)*uruioc
Totalitatea fiselor care cuprind date cu privire la evidenta personalului sau a materialelor dintr-o intreprindere, dintr-o institutie. Cutie, dulap unde se pastreaza fise; cartoniera. V. [Cf. germ. , cf. fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*cartoteca
totalitatea fiselor de evidenta la personalul sau materialele dintr-o intreprindere ori institutie. cutie, dulap unde se pastreaza fise; cartoniera. (< fr. , germ. , rus. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cartoteca
Totalitatea florei bacteriene care traieste in rizosfera. [Pron. / cf. it. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*bacterioriza
Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvant. Ansamblu de termeni, apartinand aceleiasi categorii gramaticale, care se pot substitui unul cu altul. Exemplu, model. [< fr. ].(by 10W10S4e4r4g12i13o)*paradigma
Totalitatea formelor flexionare ale unui verb. Fiecare dintre categoriile in care se impart verbele dupa terminatia infinitivului. Imbinare, unire. Unirea gametilor in procesul de fecundare. Mod de fecundatie la infuzori prin unirea temporara a doi indivizi, urmata de un schimb reciproc de substante nucleare. Unirea cromozomilor in timpul meiozei. [<].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*conjugare
Totalitatea formelor si a uzantelor care se folosesc la anumite ceremonii. V. // Ceremonios. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ceremonial
Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formeaza involucrul florilor din familia compozeelor. Zona in care formatiunile geologice de pe cele doua flancuri ale unei cute se apropie si se unesc. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*periclin
=totalitatea genelor unei populatii, rezultate din genotipurile tuturor indivizilor componenti(by 10W3S3e12r12g5i6o)*totalitatea
totalitatea generatiilor succesive dintr-un stramos comun. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*homogeneza
Totalitate a gesturilor pe care le face un actor in timpul interpretarii unui rol. / + suf. ...(by 15W1S9e9r2g3i11o)*gestica
Totalitatea grinzilor care sustin partea pe care se circula a unui pod. [Pron. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*tablier
Totalitatea implicatiilor unui concept sau termen; sens. [Pron. / < engl. ].(by 12W5S6e14r14g14i8o)*intensiune
Totalitate a incaperilor de pe acelasi planseu al unei cladiri; nivel; etaj. parter. /<turc. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*cat
totalitatea informatiilor, a documentelor cu privire la o anumita problema sau la un anumit domeniu de activitate. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*documentatie
Totalitatea informatiilor, a documentelor cu privire la o anumita problema sau la un anumit domeniu de activitate. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*documentatie
Totalitatea informatiilor stocate, care privesc o problema, un domeniu.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*totalitatea
Totalitatea infractiunilor savarsite pe teritoriul unui stat, intr-o anumita perioada de timp, ca rezultat al actiunilor planificate ale unui ansamblu de persoane reunite in mod stabil, ce isi repartizeaza si coordoneaza insarcinarile, pe baza preocuparii comune de a obtine profit.(by 3W11S11e4r5g13i13o)*totalitatea
Totalitate a infractiunilor savarsite pe un teritoriu intr-o anumita perioada de timp. /suf.$ ...itate $(by 7W8S1e1r10g10i3o)*infractionalitate
Totalitate a instalatiilor destinate fabricarii cocsului. [Art. G.-D.Sil.] /+ suf. $...erie$(by 15W1S9e9r3g3i3o)*cocserie
totalitate a instalatiilor si a agregatelor care asigura miscarea unei nave. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $propulsio, ...onis$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*propulsie
Totalitatea instantelor judecatoresti si a legilor unei tari; sistem de functionare a instantelor judiciare. Echitate, dreptate. [Gen. / < lat. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*justitie
Totalitatea instructiunilor date unei santinele, unui sef de post etc. asupra celor ce trebuie sa faca, sa pazeasca sau asupra obiectivului pazei ori garzii sale; ordin, dispozitie. Interzicere (disciplinara) a iesirii militarilor din cazarma pentru un anumit timp. [< + , dupa fr. , it. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*consemn
Totalitatea instrumentelor folosite intr-o anumita activitate. [Cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*instrumentar
Totalitatea insusirilor caracteristice ale unui organism, care s-au format in procesul dezvoltarii individuale. Subunitate a speciei care cuprinde populatii diferentiate prin particularitatile fenologice. [< fr. , cf. gr. - a aparea, - tip].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*fenotip
Totalitate a intelectualilor, considerata ca o patura sociala. [G.-D. Sil. ] /<fr. germ.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*intelectualitate
totalitatea intrbarilor puse de catre judecator unei parti implicate in proces si a raspunsurilor date; actul care consemneaza. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*interogatoriu
Totalitatea intrebarilor puse de catre judecator unei parti implicate in proces si a raspunsurilor date de acesta; actul care consemneaza aceste intrebari si raspunsuri. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 14W15S15e8r8g2i2o)*interogatoriu
Totalitatea invelisurilor florale care inconjura androceul si pistilul florii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - imprejur, - floare].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*periant
Totalitate a junilor (dintr-o tara sau dintr-o localitate); tineret. [G.-D. ] /suf.$ ...ime$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*junime
Totalitatea legendelor si a traditiilor popoarelor scandinave. Proza narativa cuprinzand povestiri si legende istorice cu caracter eroic apartinand popoarelor scandinave; cronica, roman. [< fr., scand. , germ. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*saga
Totalitatea legilor care guverneaza universul. [Gen. / < fr. , cf. gr. - univers, - lege].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cosmonomie
totalitatea legilor de formare a caracterelor morfologice animale si vegetale. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*morfonomie
Totalitatea legilor dintr-un stat sau dintr-un domeniu juridic. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*legislatie
Totalitatea legilor dupa care se desfasoara viata animala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - lege].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*zoonomie
Totalitatea literelor care redau sunetele de baza ale unei limbi. v. [Pl. , (rar) / cf. fr. , it. < lat. , gr. - a, b].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*alfabet
Totalitate a literelor folosite in scrierea unei limbi, asezate intr-o ordine anumita. alfabet folosit in telegrafie, literele fiind reprezentate prin linii si puncte. /<fr. , lat.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*alfabet
Totalitatea locuitorilor dintr-o tara, dintr-o regiune etc. Ansamblu de organisme ale unei specii care coexista in aceeasi arie geografica. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*populatie
Totalitatea lucrarilor agronomice minime fixate pentru a fi aplicate in mod obligatoriu in scopul cresterii productiei agricole. [< rus. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*agrominim
totalitatea lucrarilor agronomice minime pentru a fi aplicate in scopul cresterii productiei agricole. (< rus. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*agrominim
Totalitatea lucrarilor care contin memorii; gen de scrieri care cuprinde memorii. [Pron. , gen. / < + ]. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*memorialistica
Totalitate a lucrarilor hidrotehnice, menite sa amelioreze solul.Sil. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i6o)*hidroamelioratie
totalitatea manifestarilor morbide provocate pe piele de paduchi. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pediculoza
totalitatea manifestarilor vulcanice din neozoic. (< neo vulcanism)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*neovulcanism
Totalitatea manifestarilor vulcanice . Insusirea de a fi vulcanic [in DEX\'98 si DN]; impetuozitate. [Cf. fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*vulcanism
Totalitate a masurilor menite sa combata dezvoltarea microbilor. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*antisepsie
Totalitatea masurilor prescrise pentru a se mentine o anumita ordine, o anumita norma; statutul, normele de functionare interna ale unei institutii, ale unei asociatii. Norme elaborate de o putere executiva, care completeaza o lege sau reglementeaza aplicarea ei. [Pl. / cf. lat. , it. , fr. , rus. ].(by 12W12S13e6r6g15i15o)*regulament
totalitatea materialului genetic situat in afara nucleului celulei; plasmon (2). (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*plasmotip
Totalitatea membrilor unei adunari constituite; adunare la care sunt prezenti toti membrii. [Var. s.n. / < lat. , cf. gr. , germ. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*plen
totalitatea membrilor unei adunari constituite; (p. ext.) adunare la care sunt prezenti toti membrii. (< lat. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*plen
Totalitate a meto-delor de determinare a indicilor de refractie ai substantelor. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*refractometrie
totalitatea metodelor de dozare a glucozei in mustul de struguri sau in derivatele lui; glicometrie. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*glucometrie
Totalitate a metodelor de masurare a densitatii substantelor. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*densimetrie
Totalitate a metodelor de masurare a energiei radiatiilor. [Sil. ] /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*radiometrie
Totalitatea metodelor electrochimice folosite in analiza chimica cantitativa. [Pron. / < fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*electroanaliza
totalitatea metodelor electrochimice in analiza chimica cantitativa; analiza electrochimica. (< germ. , fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*electroanaliza
Totalitate a metodelor optice de determinare a temperaturilor inalte. [G.-D. ] /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*pirometrie
totalitatea metodelor oxidimetrice de dozare cantitativa a diferitelor substante care reactioneaza cu o solutie de iod. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*iodometrie
Totalitatea metodelor oxidimetrice de dozare cantitativa a diferitelor substante care reactioneaza cu o solutie de iod. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*iodometrie
Totalitate a microflorei si microfaunei care pluteste in aerul atmosferic. /<germ. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*aeroplancton
totalitatea (micro)organismelor care plutesc libere in patura superficiala a apelor. o ~ atmosferic = amsamblul particulelor solide si lichide in suspensie in atmosfera. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*plancton
Totalitate a mijloacelor cosmetice (fard, pudra, plastilina etc.) folosite de actori pentru a-si modifica trasaturile fetei in conformitate cu rolul cerut; machiaj. /Din(by 7W7S15e1r9g9i2o)*grima
Totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. [< fr. , cf. it. - ridat].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*grima
totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*grima
Totalitate a mijloacelor curative folosite in tratarea unui bolnav; tratament medicamentos. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*medicatie
Totalitate a mijloacelor de lupta ale unei unitati militare, ale unei tari etc.; arme. /<fr. , lat. (by 10W10S10e4r4g12i12o)*armament
Totalitatea mijloacelor economice ale unei intreprinderi privite sub aspectul provenientei lor la un moment dat. Parte a bilantului in care sunt inscrise fondurile unei intreprinderi sau ale unei institutii la un moment dat. Diateza pasiva a unui verb. [Pl. / < lat. , fr. , it. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pasiv
totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare in masa a informatiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicatii, disc, magnetofon). (< engl., fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*massmedia
Totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare in masa a informatiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicatii, disc, magnetofon etc.). [Pron. si / < engl., fr., it. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*massmedia
Totalitatea miscarilor neotectonice. Parte a geologiei care studiaza miscarile de formare a scoartei terestre de la sfarsitul tertiarului si pana in prezent. [Gen.. / cf. germ. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*neotectonica
Totalitatea miturilor care au ca tema originea zeilor; genealogia zeilor. Totalitatea divinitatilor unei religii politeiste. [Gen. / < fr. , cf. gr. - zeu, - generatie].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*teogonie
totalitatea miturilor, teoriilor etc. referitoare la geneza si dezvoltarea societatii. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sociogonie
Totalitatea miturilor unei religii sau ale unui popor. Stiinta care cerceteaza originea si evolutia miturilor. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , gr. < - mit, - studiu].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*mitologie
Totalitate a mizelor depuse de jucatori.a sustine singur miza jocului contra bancii. /<it., fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*banco
Totalitatea mobilelor dintr-o casa, dintr-o locuinta etc. [Pron. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*mobilier
totalitatea mobilelor dintr-o incapere, locuinta, institutie. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*mobilier
Totalitatea modalitatilor de exprimare folosite de vorbitorul unei limbi date, formand un ansamblu structurat. [Pron. / cf. fr. ]. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*idiostil
totalitatea modalitatilor de exprimare folosite de vorbitorul unei limbi; stil individual. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*idiostil
totalitatea modificarilor adaptative din cresterea unor organisme vegetale pe solurile sarate. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*halomorfoza
Totalitatea modificarilor fizice si chimice suferite de roci in contact cu atmosfera. Meteorism. [Gen. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*meteorizatie
totalitatea modificarilor morfoanatomice suferite de organismele vii sub actiunea luminii. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*fotomorfoza
totalitatea modificarilor morfologice care au marcat trecerea de la animal la om, in procesul de antropogeneza. (< fr. )(by 3W4S12e12r13g6i6o)*antropomorfoza
Totalitatea modificarilor morfologice pe care le sufera un organism in cursul dezvoltarii ontogenetice. [Cf. gr. - cerc, - forma].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ciclomorfoza
totalitatea modificarilor morfologice si de structura cauzate plantelor de catre paraziti. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g13i13o)*fitomorfoza
Totalitate a modificarilor pe care le sufera rocile din vecinatatea unei mase eruptive sub influenta temperaturii inalte. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*exomorfism
totalitatea modificarilor structurale ale celulei in timpul dezvoltarii ei. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*citomorfoza
totalitatea modificarilor structurale care au loc la plantele care cresc in apa. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hidromorfoza
Totalitatea modificarilor structurale si functionale suferite de organisme din momentul conceptiei pana la moarte. [< fr. , cf. gr. - viata, - forma].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*biomorfoza
totalitatea modificarilor suferite de nucleu in cariochinezi. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cariomitoza
Totalitatea modificarilor suferite de nucleu in timpul cariochinezei. [Cf. gr. - nucleu, - filament].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cariomitoza
Totalitate a motivelor care determina o actiune sau un anumit mod de comportare. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*motivatie
Totalitatea muschilor corpului unui om sau al unui animal. [Var. s.f. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*musculatura
Totalitate a muschilor unui organism sau ai unui organ. [G.-D. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*musculatura
Totalitate a navelor fluviale, maritime sau aeriene de care dispune un stat. /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*flota
Totalitatea navelor unei tari; grup important de nave (de razboi) care navigheaza impreuna sau sunt afectate unei anumite regiuni sub o conducere unica. Totalitatea aerovehiculelor unei tari. Lichid care contine diferite substante si asupra caruia se fac anumite operatii de prelucrare. Bazin de tabacire cu zemuri concentrate a pieilor. [< fr. , it. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*flota
totalitatea nervurilor de pe suprafata unui obiect; nervatie (2). (< fr. , it. , germ. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nervatura
Totalitatea nervurilor de pe suprafata unui obiect; nervatie . [Cf. fr. , germ. , it. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*nervatura
totalitatea noilor curente psihanalitice care, renuntand la tezele lui Freud, accepta importanta factorilor sociali si culturali in geneza nevrozelor; neopsihanaliza. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*neofreudism
Totalitate a normelor juridice referitoare la o anumita categorie de relatii sociale. [G.-D. Sil.] /<fr. lat. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*institutie
Totalitatea normelor scrise, privin conditiile tehnice care trebuie respectate la proiectarea,verificarea,executarea,montarea,intretinerea unui sistem tehnic.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*totalitatea
Totalitatea numelor care denumesc forme de relief. Ramura a toponimiei care studiaza numele de munti. [Gen. / < fr. , cf. gr. - munte, - nume].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*oronimie
Totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unui tinut, ale unei tari etc. Ramura a lingvisticii care studiaza numele de locuri; toponomastica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - loc, - nume].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*toponimie
Totalitatea nuvelelor unui scriitor, ale literaturii unei epoci etc. [Gen. / cf. germ. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*novelistica
Totalitatea nuvelelor unui scriitor, ale literaturii unei epoci etc. [Gen. / cf. germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*nuvelistica
Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta, legati prin anumite raporturi de productie. Oranduire social-economica. Asociatie de persoane organizata potrivit unui anumit scop. Categorie sociala; cerc limitat de oameni (mai ales din clasele privilegiate). Anturaj; tovarasie, companie. Intreprindere capitalista alcatuita pe baza unor investitii de capital si in vederea unor beneficii comune. [< fr. , it. , lat. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*societate
Totalitate a oamenilor de pe globul pamantesc; neamul omenesc; umanitate; lume. [G.-D. ] /Din (by 14W7S7e15r1g9i9o)*omenire
Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. Element de sustinere, de rezistenta al unei constructii, al unei masini etc. Constitutie interna, structura. [< it. , cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*osatura
Totalitatea obiectelor cu care se echipeaza cineva. = echipament pe care il poarta soldatii in razboi sau la instructie. Totalitatea pieselor si a dispozitivelor unei masini, ale unei instalatii etc. care ii asigura buna functionare. [Pl. / < fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*echipament
Totalitatea obiectelor cu care se monteaza o piesa de teatru, un film etc. V. Totalitatea obiectelor specifice unei sfere de activitate sau a ideilor unui sistem. [< germ. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*recuzita
Totalitatea obiectelor (hamuri, curele etc.) necesare la inhamarea si la inseuarea unui cal. [Pl. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*harnasament
... Totalitate a obiectelor necesare la inhamarea, inseuarea si conducerea unui cal. /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*harnasament
totalitatea obiectelor necesare la inhamarea si inseuarea unui cal. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i3o)*harnasament
Totalitate a obiectelor si a materialelor de scris; ansamblu de accesorii necesare pentru scris. /<germ. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*rechizite
Totalitatea operatiilor de determinare a altitudinii punctelor unui teren. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*nivelment
Totalitatea operatiilor de inregistrare a miscarii fondurilor si materialelor unei institutii sau ale unei intreprinderi. Sectie, birou de contabilitate . Stiinta care studiaza evidenta contabila. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*contabilitate
Totalitatea operatiilor de intretinere si reparatie ale unui sistem tehnic. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mentenanta
Totalitate a operatiilor de primire a aerului (intr-o mina, intr-o sala de spectacole etc.). /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*aeraj
Totalitatea operatiilor efectuate la o sonda pentru extragerea si recuperarea totala sau partiala a coloanelor de burlane folosite in procesul de forare. [Dupa fr. ].(by 13W6S6e7r15g15i9o)*detubare
Totalitatea operatiilor militare efectuate de armatele unei tari sau de un grup de armate pe un teatru de lupta intr-un anumit timp si intr-un scop strategic. Actiune organizata pentru realizarea anumitor sarcini intr-o anumita perioada de timp. [Gen. / < fr. , rus. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*campanie
Totalitatea operatiilor si a metodelor de cultivare a pamantului. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*agricultura
totalitatea operatiilor si calculelor efectuate de un actuar. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*actuariat
Totalitatea operelor dramatice ale unui popor, ale unei epoci etc. Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune in scena si de a le interpreta. [Gen. / cf. fr. , it. , germ. , gr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*dramaturgie
Totalitatea operelor lirice ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci. Poezia lirica, genul liric. [Cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*lirica
Totalitate a operelor lirice ale unui poet, ale unui popor etc. [G.-D. ] <fr. , lat. , ngr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*lirica
Totalitate a operelor literare; literatura artistica. [G.-D. Sil. ] /<germ. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*beletristica
totalitatea operelor unui autor reunite intr-o editie, intr-un volum etc. (< lat. , toata opera)(by 13W13S7e7r15g15i9o)*operaomnia
Totalitatea operelor unui autor reunite intr-o editie, un volum etc. [< lat. - toata opera].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*operaomnia
Totalitatea organelor care formeaza o fiinta; corp, fiinta. Ceea ce se prezinta, functioneaza ca un tot unitar; organizatie. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*organism
Totalitate a organelor care se afla in cavitatile craniana, toracica si, mai ales, abdominala. /<fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*viscere
totalitatea organelor care se gasesc in cavitatea toracica si abdominala a corpului; maruntaie. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*viscere
Totalitatea organelor care se gasesc in cavitatile toracica si abdominala ale corpului; maruntaie. // (In forma ) Element prim de compunere savanta care introduce in termeni referirea la "viscere". [Cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*viscere
Totalitatea organismelor animale care alcatuiesc planctonul. [< fr. , cf. gr. - animal, - ratacitor].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*zooplancton
Totalitate a organismelor animale care alcatuiesc planctonul. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*zooplancton
Totalitatea organismelor care traiesc fixate pe fundul cursurilor de apa sau al marilor. [< fr. , cf. gr. - fund].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*bentos
Totalitatea organismelor care traiesc in sol, legate de anumite conditii de viata. [Cf. fr. , it. < gr. - sol].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*edafon
totalitatea organismelor care traiesc submerse pe organele plantelor acvatice, pe stanci etc. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*perifiton
totalitatea organismelor din biocenoza unei ape care traiesc pe plante acvatice sau pe tegumentul animalelor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*bioderma
Totalitate a organismelor identice multiplicate pe cale asexuata din aceeasi celula sau din acelasi grup de celule. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*clon
( ) Totalitate a organismelor vegetale din componenta planctonului. /<germ. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*fitoplancton
Totalitatea organismelor vegetale si animale care populeaza un anumit mediu, formand un tot unitar. [< fr. , cf. gr. - viata, - comun].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*biocenoza
totalitatea organismelor vegetale si animale care traiesc pe fundul baltilor, lacurilor, marilor si oceanelor; bental. (< fr. , gr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*bentos
Totalitate a organismelor vii, care populeaza un anumit mediu, formand cu el un tot unitar. [Sil. ] /<fr. (by 2W2S3e11r11g5i5o)*biocenoza
totalitatea organismelor vii si moarte care plutesc sau inoata in mediul acvatic. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*seston
Totalitatea oualor depuse de o femela. Depunerea oualor de catre pasari in cuib, de artropode si unii viermi sau a icrelor de catre pesti. [< fr. < - a oua].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ponta
Totalitatea panzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor si a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul in care se joaca o piesa pe scena sau o scena de film. Cadru, ambianta; peisaj, tablou. Podoaba, ornament; ornamentatie. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i13o)*decor
Totalitatea particularitatilor ereditare prezente in nucleul celular; grupul cromozomilor. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*genom
totalitatea particularitatilor esentiale care confera unui grup social identitate distincta. (< fr. , engl. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sintalitate
Totalitatea particularitatilor individuale ale psihicului omenesc, manifestate prin rapiditatea si intensitatea desfasurarii proceselor psihice si prin gradul de sensibilitate; fire. = mod de comportare a speciilor forestiere fata de lumina. Energie, impetuozitate, elan. [Pl. / cf. lat. , fr. ].(by 13W13S13e6r7g15i15o)*temperament
Totalitatea particularitatilor legate de rezistenta la seceta a |xerofitelor|xerofit|. [< fr. , cf. gr. - uscat, - forma].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*xeromorfism
Totalitate a particularitatilor unui individ, care se manifesta in mod vizibil, legate de ereditate si de conditiile de mediu. /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i8o)*fenotip
Totalitate a pasarilor de pe un anumit teritoriu sau dintr-o anumita perioada istorica a Pamantului. [Sil. ] /<engl. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*ornitofauna
totalitatea pasarilor dintr-o regiune, dintr-o epoca geologica. (< engl. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*ornitofauna
Totalitatea pasarilor dintr-o regiune, dintr-o epoca geologica. [Pron. / et. incerta].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ornitofauna
Totalitatea penelor unei pasari. Podoaba formata dintr-un manunchi de pene care se purta la chipiu, la palarie. [Var. s.n. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*penaj
Totalitatea persoanelor apartinand unei institutii, unei intreprinderi etc. [Cf. fr. , it. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*personal
Totalitatea persoanelor inrudite, care sunt din acelasi neam; rude de sange, rude, neamuri; grup social care are la baza casatoria si este alcatuit din soti si copii. Neam, descendenta. Copiii in raport cu parintii lor. Dinastie. Totalitatea celor care se aflau in aceeasi casa sub autoritatea unui "pater familias", sef juridic al casei (copii, rude, sclavi, animale, lucruri). Grup de oameni etc. strans unit, legat prin interese si idealuri comune. Serie de cuvinte care deriva din acelasi cuvant. Grup de limbi care au aceeasi origine, tragandu-se dintr-o limba mai veche, numita limba comuna. Grup de plante, de animale, de elemente sau de combinatii chimice cu trasaturi comune. = totalitatea albinelor dintr-un stup care duc o viata organizata; = ansamblul format dintr-un element radioactiv initial si din toate elementele rezultate din acesta prin dezintegrari succesive. [Gen. / < lat. , cf. fr. , it. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*familie
Totalitatea plantelor acvatice inferioare care intra in alcatuirea unui plancton. [< germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*fitoplancton
totalitatea plantelor dintr-o anumita regiune sau dintr-o perioada geologica. o ~ microbiana = microorganismele care traiesc intr-un anumit mediu. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*flora
Totalitatea plantelor mari (arbori, arbusti, ierburi) dintr-o regiune. [< + ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*macroflora
Totalitate a plantelor microscopice caracteristice pentru un anumit mediu sau pentru o anumita regiune. /fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*microflora
Totalitatea plantelor microscopice de pe glob, dintr-o regiune sau dintr-un loc restrans. [Cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*microflora
totalitatea plantelor si animalelor care traiesc pe pamant, in aer si in apa. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*biosfera
Totalitatea popoarelor romanice. Caracter roman (al unui popor, al unei culturi); origine, descendenta romana. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*romanitate
totalitatea principiilor care exprima si asigura libertatile democratice. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i13o)*democratism
Totalitatea principiilor care stau la baza creatiei simfonice si a muzicii instrumentale in genere. Conceptie care promoveaza ideea transformarii genurilor muzicale intr-un domeniu de pura expresie sau virtuozitate. [< fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*simfonism
totalitatea principiilor care stau la baza creatiei simfonice si a muzicii instrumentale in genere. conceptie care promoveaza ideea transformarii genurilor muzicale intr-un domeniu. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*simfonism
Totalitate a principiilor care stau la baza creatiei simfonice. /+suf. $...ism$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*simfonism
Totalitatea principiilor si procedeelor folosite pentru cresterea cainilor, ameliorarea raselor acestora etc. [Gen. / cf. gr. - caine, - mestesug].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*chinotehnie
totalitatea principiilor si procedeelor folosite pentru cresterea cainilor, ameliorarea raselor lor. (dupa fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chinotehnie
Totalitate a probelor prezentate intr-un litigiu. /<lat. $probatorius, ...a, ...um$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*probatoriu
totalitatea procedeelor de determinare a altitudinii punctelor unui teren. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*nivelment
Totalitatea procedeelor de intrebuintare a seismografului. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*seismografie
Totalitatea procedeelor de reproducere a formelor de tipar inalt prin galvanoplastie. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*galvanostereotipie
Totalitatea procedeelor de reproducere grafica a unui text, a unei figuri etc.; tehnica grafica. Totalitatea intreprinderilor pentru imprimarea si raspandirea cartilor, a publicatiilor periodice etc. [Gen. / < fr. ].(by 4W12S12e6r14g15i8o)*poligrafie
totalitatea procedeelor de transformare a energiei electrice in caldura, necesara unor operatii tehnologice sau prin incalzit. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*electrotermie
Totalitatea procedeelor folosite pentru obtinerea unor probe fotografice cu ajutorul razelor X. Fotografie obtinuta in acest fel. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*radiografie
Totalitatea procedeelor in care se foloseste energia electrica pentru obtinerea temperaturii necesare unei operatii tehnologice. [Gen. / < fr. , cf. fr. , gr. - cald].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrotermie
Totalitatea procedeelor menite sa transmita cunostinte in timpul somnului cu ajutorul unor aparate fotografice. [Gen. / < fr. , it. , cf. gr. - somn, - educatie].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*hipnopedie
Totalitatea proceselor biochimice, care duce la sinteza enzimelor. (din fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*zimogeneza
Totalitate a proceselor biochimice din organism, care asigura producerea substantelor necesare vietii; asimilatie. /<fr.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*anabolism
Totalitatea proceselor biochimice prin care se produc in organismele vii substantele necesare vietii; asimilatie. [< fr. , cf. gr. - aruncare].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*anabolism
totalitatea proceselor care au contribuit la aparitia organismelor vii. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*biopoieza
totalitatea proceselor care au dus la aparitia vietii. (< eo biogeneza)(by 4W5S13e13r7g7i15o)*eobiogeneza
Totalitatea proceselor care se produc in partea superioara a scoartei terestre. [Cf. gr. - in jos, - forma].(by 2W3S11e11r11g5i5o)*catamorfism
totalitatea proceselor care se produc in partea superioara a scoartei terestre. (< engl. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*catamorfism
totalitatea proceselor de adaptare si de diferentiere a unor grupe de organisme mai mici. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*microevolutie
Totalitatea proceselor de descompunere a substantelor in organismele vii; dezasimilatie. [< fr. , cf. gr. - desfacere].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*catabolism
Totalitate a proceselor de formare a sedimentelor si a rocilor sedimentare. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*litogeneza
Totalitatea proceselor de formare a sedimentelor si a rocilor sedimentare in general. [< fr. , cf. gr. - piatra, - nastere].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*litogeneza
Totalitatea proceselor de formare a tesuturilor. [< fr. , cf. gr. - tesut, - nastere].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*histogeneza
Totalitatea proceselor de transformare a alimentelor in aparatul digestiv pentru a putea fi asimilate de organism. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*digestie
Totalitate a proceselor de transformare a sedimentelor in roci sedimentare. [Sil. ] /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*diageneza
Totalitate a proceselor geologice care conditioneaza aparitia, deplasarea si consolidarea magmei in scoarta terestra. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*magmatism
Totalitate a proceselor geologice care tin de activitatea vulcanica. /<germ. , it. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*vulcanism
Totalitatea proceselor in legatura cu deplasarea magmei in scoarta terestra. [Cf. fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*magmatism
totalitatea proceselor in legatura cu deplasarea magmei in scoarta terestra. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*magmatism
totalitatea proceselor nutritive de asimilatie (anabolism) si dezasimilatie (catabolism) care se produc in organismele vii. ~ bazal = cantitatea de caldura exprimata in calorii, care se produce pe un metru patrat la suprafata corpului unui individ, intr-o ora. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*metabolism
Totalitatea proceselor nutritive de asimilatie si dezasimilatie care se produc in organism. = cantitatea de caldura, exprimata in calorii, care se produce pe un metru patrat la suprafata corpului unui individ intr-o ora. [< fr. , cf. gr. - schimbare].(by 4W12S12e13r6g6i14o)*metabolism
totalitatea proceselor prin care se asigura nutritia oului in dezvoltare, a embrionului sau a fatului. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*embriotrofie
Totalitatea proceselor si a formelor carstice existente pe suprafata rocilor. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*exocarst
totalitatea proceselor si a formelor carstice situate pe suprafata rocilor. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*exocarst
Totalitatea proceselor si formelor carstice care se dezvolta in interiorul masivelor calcaroase. [Cf. germ. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*endocarst
totalitatea proceselor si formelor carstice care se dezvolta in interiorul unor masive calcaroase. (< germ. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*endocarst
Totalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeasi forma si dimensiuni sau sunt de aceeasi calitate. [Pl. / < germ. ].(by 11W11S4e13r13g7i7o)*sortiment
Totalitatea produselor necesare intretinerii, alimentarii unei case, unei gospodarii, unui oras, unei armate etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - prevedere].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*provizie
totalitatea proiectilelor folosite la armele de foc. (< fr. , germ. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*munitie
Totalitatea proiectilelor si a accesorilor acestora, folosite la armele de foc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , germ. , lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*munitie
Totalitatea publicatiilor dintr-un anumit interval de timp. Ocupatie, activitate de publicist. [Gen. / < germ. , rus. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*publicistica
Totalitatea punctelor din spatiu ale caror imagini se formeaza din puncte retiniene corespunzatoare. [< fr. , cf. gr. - limita, - observator]. (by 13W13S6e7r15g15i15o)*horopter
Totalitate a recipientelor folosite la pregatirea si/sau servirea mancarii la masa; vase; blide. /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*vesela
Totalitatea regulilor de conduita care asigura mentinerea unei purtari corespunzatoare intr-o colectivitate. Supunere a membrilor unei colectivitati fata de dispozitiile date de conducere etc. Spirit de ordine, deprindere cu o ordine stricta. Ramura a unei stiinte; studiu; stiinta. [< fr. , it., lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*disciplina
Totalitatea regulilor de purtare care se impun intr-o anumita societate. = facut numai pentru a respecta anumite forme sociale, de forma. [Pron. , gen. / cf. it. , fr. ].(by 11W12S12e5r6g14i14o)*convenienta
Totalitatea regulilor privitoare la modificarea cuvintelor si la imbinarea lor in propozitii si fraze; ramura a lingvisticii care studiaza aceste reguli. Manual, tratat, carte care cuprinde un studiu asupra regulilor gramaticale. [< lat. , cf. it. , germ. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*gramatica
Totalitatea regulilor proprii unei limbi prin care se stabileste scrierea corecta a cuvintelor; aplicarea acestor reguli. [< lat. , cf. gr. < - drept, - a scrie].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*ortografie
Totalitatea relatiilor de productie dintre oameni care alcatuiesc baza societatii intr-o anumita epoca. = totalitatea ramurilor de productie si de munca ale unei tari; = stiinta care studiaza dezvoltarea relatiilor sociale de productie in interconditionarea lor cu fortele de productie, legile productiei sociale, repartitiei si schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor oranduiri sociale in succesiunea lor istorica. Chibzuinta, cumpatare (in cheltuieli, in folosirea banilor, a materialelor etc.). Rezerva de bani; bani agonisiti. Alcatuire, compozitie a planului unei lucrari, a tratarii unei chestiuni etc. [Gen. / cf. fr. , it. , lat. , gr. - gospodarire].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*economie
totalitatea relatiilor dintre alelele aceluiasi caracter. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*alelomorfism
totalitatea relatiilor pe baza carora este constituit un sistem in natura, pe un anumit teritoriu. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*biosistem
Totalitatea rotilor unei masini. Masinarie cu roti. Mecanism, sistem, organism, organ (minor) intr-o munca administrativa. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ruaj
Totalitate a rufelor (de corp, de pat); albituri; rufarie. [G.-D. ] /<fr.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*lenjerie
Totalitate a rufelor (de corp, de pat etc.); albituri; lenjerie. G.-D.] / + suf. $...arie$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*rufarie
totalitatea schimbarilor care au loc in plasma in cursul diviziunii celulare. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*citochineza
Totalitatea schimbarilor care au loc in plasma in timpul diviziunii celulare. [Var. s.f. / cf. gr. - celula, - miscare].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*citocineza
Totalitate a schimbarilor care se produc in rocile eruptive in urma contactului cu alte roci sau prin asimilarea acestora. /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*endomorfism
Totalitatea schimbarilor care se produc intr-o celula, intr-un organism etc. pana la maturitate; maturare. Totalitatea transformarilor chimice sau fizice suferite de o substanta pana ajunge la forma definitiva. Imbatranire a materialelor sau a produselor nemetalice. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*maturatie
Totalitatea schimbarilor pe care le sufera o magma la contactul cu unele roci pe care le asimileaza. Homomorfism de la o multime cu o structura data de ea insasi. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - forma].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*endomorfism
Totalitate a scrierilor in care evenimentele sunt redate in ordine cro-nologica. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<ngr. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*cronografie
Totalitate a semnelor de alteratie puse la inceputul unui portativ care indica tonalitatea lucrarii muzicale; armura. /<fr. , it. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*armatura
Totalitatea semnelor grafice cu ajutorul carora se despart frazele intre ele si partile constitutive ale frazei; parte a gramaticii care cuprinde regulile de intrebuintare a acestor semne; fel de a intrebuinta aceste semne. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*punctuatie
Totalitate a sensurilor colaterale ale unui cuvant in raport cu sensul lui principal. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*conotatie
Totalitatea senzatiilor de miscare pe care ni le da corpul nostru. [Gen. , scris si / < fr. , cf. gr. - a se misca, - senzatie].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*chinestezie
Totalitatea simptoamelor care caracterizeaza o anumita afectiune. [Pl. / < fr., gr. - concurs < - cu, - cursa].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sindrom
Totalitatea simptoamelor favorabile in evolutia unei boli. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - bine, - semn].(by 2W11S4e5r13g13i14o)*eusemie
Totalitatea simptoamelor unei boli. Parte a medicinii care studiaza simptoamele bolilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - simptom, - studiu].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*simptomatologie
Totalitate a simturilor corpului omenesc, bazate pe sensibilitate, fara participarea vazului. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*chinestezie
totalitatea solutiilor date de instantajudecatoresti cu privire la problemele de drept(by 1W2S2e10r10g4i4o)*totalitatea
Totalitate a speciilor de pesti dintr-o zona sau de pe intregul glob pamantesc. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i3o)*ihtiofauna
Totalitatea speciilor vegetale care exista intr-o regiune sau intr-o perioada geologica. Totalitatea microorganismelor care traiesc intr-un anumit mediu. [< fr. , cf. - zeita florilor si a gradinilor la romani].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*flora
Totalitatea staminelor unei flori. [< fr. , cf. gr. - barbat, - casa].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*androceu
Totalitatea starilor si fenomenelor afective; sensibilitate. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*afectivitate
Totalitate a starilor si fenomenelor care tin de viata psihica a omului (de emotii, sentimente, pasiune etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*afectivitate
Totalitate a stiintelor care se ocupa cu studiul legilor fizice in legatura cu Pamantul. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*geonomie
Totalitate a stiintelor sociale care se ocupa cu studiul limbii, istoriei si culturii albaneze. /<germ.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*albanistica
totalitatea substantelor care patrund in fiecare zi in organism. (< lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ingesta
totalitatea substantelor vegetale (in stare uscata) dintr-o biogeocenoza. (< fito masa)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*fitomasa
Totalitate a sumelor de care dispune o intreprindere pentru a face platile in termen. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*lichiditate
Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic; mod de pronuntare propriu unei limbi, unui dialect etc. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fonetism
Totalitatea suprastructurilor din centrul navei si de pe puntea superioara. [< fr. , cf. engl. - acoperis].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*ruf
Totalitate a surselor sau a rezervelor care pot fi valorificate. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*resursa
(totalitatea suruburilor, siretlic) s. f., art. g.-d. art. (siretlicuri) pl. art. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*surubarie
Totalitatea talurilor pluricelulare de alge rosii sau brune care plutesc ca niste insule pe apa. [< germ. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pleuston
totalitatea tehnicilor de plata electronica prin cartele de memorie. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*monetica
Totalitate a tehnolo-giilor de obtinere si de conservare a vinului. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*vinificatie
Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, stiintifice etc. [Cf. fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*tematica
Totalitatea teoriilor al caror continut si obiectiv consta in a dovedi ineficienta oranduirii socialiste si in a demasca politica si telurile partidelor comuniste. [Cf. fr. ]. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*anticomunism
Totalitate a teoriilor care dovedesc ineficienta oranduirii socialiste si demasca politica si scopurile totalitare ale partidelor comuniste. /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*anticomunism
Totalitatea termenilor de specialitate folositi intr-o stiinta, intr-o disciplina, intr-o activitate practica etc. [Gen. / < fr. , cf. lat. - termen, gr. - vorbire].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*terminologie
Totalitatea termenilor folositi intr-o stiinta, intr-o ramura a tehnicii etc. v. Lista, catalog cuprinzand titluri de opere, nume proprii etc. Schema de organizare a unei institutii, continand enumerarea posturilor sau a institutiilor aflate in subordinea sa. [Cf. fr. , germ. , lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*nomenclatura
Totalitatea traditiilor, a obiceiurilor si a creatiilor artistice populare ale unei tari sau ale unei regiuni. Stiinta care studiaza creatiile si traditiile populare; folcloristica. [Scris si / < fr. , engl. < - popor, - stiinta].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*folclor
Totalitate a transformarilor culturale pe care le sufera un grup social in contact cu altul mai mare. /< engl. , germ. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*aculturatie
Totalitatea transformarilor datorate temperaturilor inalte suferite de rocile din vecinatatea unui corp eruptiv. [< fr. , cf. gr. - foc, - dupa, - forma].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pirometamorfism
totalitatea transformarilor datorate temperaturilor inalte suferite de rocile din vecinatatea unui corp eruptiv. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g13i6o)*pirometamorfism
Totalitatea transformarilor fizicechimice ,biochimice si microbiene pe care le sufera deseurile organice(vegetale sau animale),in conditii aerobe sau anaerobe,plecand de la starea lor initiala si ajungand pana la diferite stadii de humificarece reprezinta tot o stare organica,dar un produs nou format diferit de cel initial,denumit compost.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*totalitatea
totalitatea transformarilor suferite de rocile sedimentare dupa depunerea lor sub actiunea apelor in circulatie. (< fr. )(by 4W4S13e13r13g6i7o)*diageneza
Totalitatea transformarilor suferite de rocile sedimentare dupa depunerea lor sub actiunea apelor in circulatie. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*diageneza
Totalitatea trasaturilor caracteristice ale unui individ prin care acesta se distinge de alti indivizi. Persoana deosebit de inzestrata, de talentata; personalitate. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*individualitate
Totalitatea trasaturilor care constituie specificul caracterului femeilor. [Cf. fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i2o)*feminitate
Totalitatea trasaturilor psihice esentiale si stabile ale omului, care se manifesta in modul specific de a se comporta al acestuia. = dans prin ale carui figuri se exprima actiuni sau sentimente; = comedie a carei intriga izvoraste din conflictul creat intre caracterele personajelor. Individualitate cu trasaturi psihice complexe prezentata intr-o opera literara. Ansamblu de insusiri morale manifestate prin vointa ferma, corectitudine si consecventa, integritate etc. Particularitate distinctiva care constituie specificul unui lucru. Litera, semn grafic. Numarul de elemente care ocupa dupa o permutare acelasi loc ca si inainte de aceasta. [Acc. si / < fr. , cf. lat. , gr. - semn].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*caracter
Totalitate a trasaturilor psihofizice care caracterizeaza o persoana. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*complexiune
Totalitatea trasaturilor psihofizice care caracterizeaza o persoana. Simploca. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. - unire].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*complexiune
Totalitate a trasaturilor specifice unui barbat; vigoare barbateasca; virilitate; barbatie. /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*masculinitate
totalitatea tuburilor unei orgi. o ~ aerodinamica = tunel amenajat pentru studiul fortelor aerodinamice. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*suflerie
Totalitatea tuburilor unei orgi. = tunel amenajat pentru studiul fortelor aerodinamice; tunel aerodinamic. [Gen. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*suflerie
Totalitatea tulburarilor morbide care preceda o criza. [< fr., lat. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*molimen
Totalitatea tulburarilor produse in urma abuzului de ceai. [Pron. / < fr. , cf. - ceai].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*teism
totalitatea tulburarilor psihogene aparute drept consecinta a efectuarii de zboruri aeriene. (dupa engl. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*aeronevroza
Totalitatea uneltelor, a aparatelor, a masinilor de lucru etc. trebuitoare unei anumite lucrari sau pentru asigurarea procesului de munca intr-o intreprindere. Sectie intr-o uzina metalurgica destinata fabricarii, repararii si intretinerii de utilaj . [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*utilaj
Totalitatea uneltelor si a deprinderilor de productie, dezvoltate in cursul istoriei, care permit omenirii sa actioneze asupra naturii inconjuratoare cu scopul de a obtine bunuri materiale. = totalitatea mijloacelor de lupta si auxiliare cu care sunt inzestrate fortele armate. Totalitatea procedeelor folosite in practicarea unei profesiuni. [Gen. / cf. fr. , it. , germ. ].(by 2W10S10e10r4g4i12o)*tehnica
Totalitatea uneltelor si lucrurilor necesare ciobanului la stana. /<germ. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*jachila
Totalitatea unitatilor militare si a serviciilor lor dintr-un stat; oaste. Mare unitate militara formata din mai multe corpuri de armata si din unitati din diferite arme. Mare colectivitate de oameni (actionand pentru un scop comun); masa. Multime; ceata; sir. [Dupa it. , fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*armata
Totalitatea valorilor materiale si spirituale acumulate de omenire in decursul vremurilor. Totalitatea vestigiilor materiale (unelte, ceramica, podoabe, arme, locuinte, asezari etc.) si spirituale (manifestari artistice, magice-religioase si funerare) pastrate, prin intermediul carora poate fi reconstituita imaginea comunitatii omenesti dintr-o anumita epoca. Totalitatea cunostintelor din diverse domenii pe care le poseda cineva; dezvoltare intelectuala a cuiva. = persoana care are un nivel intelectual ridicat; = ansamblu de cunostinte si de valori cu care masele vin in contact prin participare creatoare sau prin asimilare. Lucrarile efectuate asupra solului pentru a face posibila cresterea plantelor cultivate. = plante cultivate de om. Crestere a anumitor animale. Crestere in laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsa in acest fel. = dezvoltarea corpului prin gimnastica si sport; stiinta care se ocupa cu aceasta dezvoltare. [< lat., it. , fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*cultura
totalitatea vaselor liberiene care conduc seva elaborata in diferite parti ale plantelor lemnoase. (< fr. )(by 15W15S9e9r9g3i3o)*floem
totalitatea vaselor sangvine ori limfatice ale unui organ sau ale unei structuri biologice. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*vascularizatie
) Totalitate a vietuitoarelor acvatice, care se pot deplasa liber in apa in care traiesc. /<it. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*necton
Totalitatea vietuitoarelor (animale si vegetale) ale unei regiuni. [< fr. , cf. gr. - viata, - a strange].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*biomasa
Totalitatea vietuitoarelor care traiesc in ape si se pot misca liber. [< fr. , cf. germ. < gr. - inotator].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*necton
Totalitatea vietuitoarelor unei biocenoze, alcatuind o unitate naturala; sistem ecologic. [Pl. / < fr. , engl. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ecosistem
Totalitate a vitelor cornute care apartin unui proprietar. /<bulg. turc.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*tamazlac
Totalitate de argumente aduse pentru a demonstra ceva. [G.-D. ] /<lat. , ..., fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*argumentatie
Totalitate de exercitii fizice si de jocuri practicate metodic si sistematic in vederea intaririi organismului, dezvoltarii vointei si a obtinerii unor performante. /<engl., fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sport
Totalitate de fenomene psihice inconstiente care intervin in calitate de elemente ale proceselor mintale active. [Sil. ] /(by 12W5S6e14r14g7i8o)*subconstient
Totalitate de frunzulite de la baza unei flori sau a unei inflorescente. /<fr. lat.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*involucru
Totalitate de masuri luate in vederea micsorarii intensitatii zgomotelor dintr-o incapere sau dintr-un spatiu inchis. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*insonorizare
Totalitate de nave maritime ale unui stat, luate impreuna cu personalul care lucreaza pe ele; flota navala a unui stat. /(by 9W3S3e12r12g5i6o)*marina
Totalitate de oase uscate si descarnate ale unei fiinte moarte demult. /<fr. lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*oseminte
Totalitate de obiecte confectionate special pentru acoperirea si protejarea picioarelor. [G.-D. ] /(by 7W7S1e1r9g10i3o)*incaltaminte
Totalitate de piese vestimentare care acopera corpul omului; vesminte; imbracaminte. [G.-D. ] /Din (by 5W13S14e7r7g8i1o)*vestimentatie
Totalitate de principii, de idei fundamentale ale unui sistem filozofic, politic, stiintific etc. /<fr. lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*doctrina
Totalitate de proiectile si accesorii ale acestora, folosite la armele de foc. /<germ. , lat. $munitio, ...onismunition$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*munitie
Tot ce exista in afara propriului eu al celui care foloseste acest termen. [Dupa fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*noneu
Tot ce se poate aplica pe un obiect pentru a-l decora. Lampa de iluminat, cu unul sau mai multe brate, care se fixeaza in perete. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*aplica
Tot de acolo, din acelasi pasaj al cartii, in acelasi loc. [< lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ibidem
Toti elevii care sunt in clasa IX-F in Col. Nat. Gh. Lazar din sibiu (postat de Cordos Dan)(by 2W10S11e4r4g13i13o)*toti
Tovaras de arme, de clasa; coleg. [< fr. , cf. sp. - cei care dorm intr-o camera].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*camarad
Tovaras de lupta, de idei; camarad de arme. [< it. , cf. lat. - cu, - a fi soldat].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*comiliton
Tovarasesc, camaraderesc. (si ) = biserica in care oficiaza un colegiu de canonici. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*colegial
tovara, s.f. ,,(Ban., Trans.) povara, sarcina, greutate"; at. Anon. Car. (<scr. tovar), vz. tovar(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tovara
toxicomanie care se manifesta prin consumul abuziv de medicamente. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*farmacomanie
Toxicomanie constand in folosirea de morfina, in special sub forma de injectii. [Gen. / < fr. , cf. fr. - morfina, gr. - nebunie].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*morfinomanie
toxicomanie constand in folosirea de morfina (prin injectii subcutanate) pentru a provoca o stare de euforie. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*morfinomanie
toxicomanie constand in inhalarea, ingestia sau injectarea de eter. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*eteromanie
toxina care, atenuata prin caldura si formol, si-a pierdut toxicitatea. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*anatoxina
Toxina continuta in bacterii si care este eliberata in mediul extern odata cu distrugerea celulei producatoare. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - otrava].(by 8W1S1e10r10g10i3o)*endotoxina
Toxina de origine celulara. Substanta capabila de a distruge unele celule. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*citotoxina
Toxina exogena sau endogena cu efect nociv asupra ficatului. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*hepatotoxina
Toxina microbiana atenuata, capabila sa confere imunitate. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*anatoxina
Toxina microbiana care creeaza imunitatea organismului prin vaccinare. /<fr.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*anatoxina
toxina paralizanta secretata de tentaculele celenteratelor. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*hipnotoxina
toxina prezenta in microorganisme, care nu este eliberata decat dupa moartea acestora. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*endotoxina
Toxina secretata de bacterii si raspandita in mediul exterior. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*exotoxina
toxina secretata de unele microorganisme si raspandita in mediul exterior. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*exotoxina
toxina vegetala din semintele de ricin, care aglutineaza globulele sangelui. (< it. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ricina
Toxina vegetala extrasa din semintele de ricin, care are proprietatea de a aglutina globulele sangelui. [< it. , cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ricina
tractor agricol monoax de putere mica, pentru lucrari usoare; motocultivator. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i9o)*motocultor
Tractor cu senile, puternic, folosit mai ales la lucrari rutiere. [< engl. - senila].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*caterpilar
Tractor de mare putere, montat pe roti sau pe senile. Autocamion care se poate misca pe orice teren. [Cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*autotractor
tractorist cu drept de conducere pe sosele si in orase. (< rutier + -ist)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*rutierist
Traducator oficial atasat unui for diplomatic, administrativ sau judecatoresc. // Transformator electric care asigura adaptarea unui circuit de telecomunicatie generator la un circuit receptor. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W3S3e12r12g12i6o)*translator
Traducere a unei opere, a unui text dintr-o limba intr-alta. Varianta a unui text, a unei traduceri. Varianta sub care se relateaza o intamplare, un fapt. Schimbare a pozitiei fatului in |cavitatea uterina|uter|. [Pron. / cf. fr. , lat. < - a intoarce].(by 6W14S14e14r8g8i1o)*versiune
Traducere a unei poezii in proza; traducere a unui text pentru a ne reda cu fidelitate continutul. Anafora constand in reluarea notiunii printr-un sinonim, pentru a evita repetarea monotona a aceluiasi cuvant. [< fr. , cf. gr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*metafraza
: traducere facuta cuvant cu cuvant si cu reproducerea paralela a textului original. [Sil. Var. ] /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*juxtalineara
Traducere gresita a cuvantului din limba engleza "irregularity". Varianta corecta este "neregula".(by 9W2S2e11r11g4i4o)*traducere
Traducere juxtalineara a textelor grecesti sau latinesti. [G.-D. ] /<lat. (by 8W1S1e2r10g10i4o)*juxta
Traducere juxtaliniara a unor texte grecesti sau latinesti. [Var. s.f. / < lat. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*juxta
trafic cu obiecte sfinte, vanzare de bunuri spirituale, de functii ecleziastice. (< fr. )(by 10W11S4e4r4g13i13o)*simonie
Tragator (de mare precizie) specializat in folosirea armei cu luneta. /+ suf. $...ist$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*lunetist
Tragere a navelor la mal sau de-a lungul unei cai de navigatie. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*halaj
Tragerea vinului fermentat din cada in care au fost pusi strugurii; decuvare. [< fr. ]. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*decuvaj
Tragere de artilerie executata cu mai multe tunuri deodata. [< fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*canonada
Tragere, inhalare, introducere a aerului in plamani. Facultatea creatoare, spontana a inteligentei umane. Avant, entuziasm, forta creatoare. Gand, idee aparuta spontan. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*inspiratie
Traiectorie inchisa a unui corp ceresc. Traiectorie inchisa parcursa de un mobil, de un electron. Cavitate osoasa a craniului in care este asezat ochiul. Sfera de activitate; sfera de influenta. [< fr. , cf. it. ].(by 8W9S2e2r10g11i11o)*orbita
Traiectorie pe care un corp ce se deplaseaza intre doua puncte date sub actiunea gravitatiei realizeaza cel mai scurt timp. [< fr. , cf. gr. - cel mai scurt, - timp].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*brahistocrona
Trai in comun al sotilor; viata conjugala. [Art. G.-D. ; Sil] /+ suf. ...(by 1W1S9e10r3g3i11o)*casnicie
Trainic, bine asezat, solid. Care nu se descompune de la sine. Statornic. Durabil, permanent. Care locuieste permanent in acelasi loc. [Cf. lat. , it. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*stabil
traire interioara a actului vorbirii, fara exteriorizare verbala. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*endofazie
Traire interioara a actului vorbirii, limbaj interior. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inauntru, - vorbire].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*endofazie
tr a lega (o carte, un caiet etc.) in coperte (de carton/1/). (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cartona
Trancaneala, intepatura, vorbe; atitudine de barfitor; barfeala. [< fr. ].(by 10W10S3e4r4g12i13o)*comeraj
Trandafir. = a se gasi intr-o situatie favorabila. = desen in forma de cerc, reprezentand directiile punctelor cardinale si gradatiile lor intermediare. Stilizare a florii de macies cu cinci petale in jurul unui bumb central (stigmatul) si, de regula, cinci sepale ascutite intre petale. Gen special de slefuire care se da diamantului. Rozeta (3), rozasa. [< fr. , it. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*roza
transcriere a informatiilor cartografice printr-un sistem de semne. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*semiografie
Transcriere a unui text dintr-un alfabet in alt alfabet, redand literele prin echivalentele lor, fara a se tine seama de valoarea fonetica a semnelor. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*transliteratie
transcriere a unui text dintr-un alfabet in altul, redand literele prin echivalentele lor, fara a se tine seama de valoarea fonetica a semnelor. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g3i12o)*transliteratie
transductor termoacustic fie ca emitator de sunete, fie pentru masurarea presiunii acustice. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*termofon
transferare a unei senzatii in regiunea corespunzatoare simetrica. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*aloestezie
transferare (foto)grafica a imaginii din planul unei fotograme in planul de proiectie in care se construieste o harta. (< foto^1 redresare)(by 15W9S2e3r3g11i12o)*fotoredresare
Transferare. Transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligatii de la o persoana la alta, respectand anumite formalitati. Mutare a incarcaturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. Trecere a energiei de la un generator la un receptor. Trecere a unui radical, ion, electron etc. de la o substanta chimica la alta. [Pl. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*transfer
Transfer de material genetic interbacterian, purtatoare ale acestuia fiind bacteriofagele. [< fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*transductie
Transformarea alcalicelulozei in xantogenat de celuloza. [Cf. germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*xantogenare
Transformare a alcalicelulozei in xantogenat de celuloza. (dupa germ. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*xantogenare
transformare a amoniacului si a compusilor de amoniac din sol in nitrati, sub influenta unor bacterii; nitrificatie. (< nitrifica)(by 11W4S4e12r13g6i6o)*nitrificare
Transformare a diferitelor forme de animale (de exemplu oxiuri) datorita apei curgatoare. [Cf. germ. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*reomorfoza
transformare a dolomitei sub influenta metamorfismului de contact. (dupa fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*dedolomitizare
Transformare a feldspatilor si a altor |aluminosilicati|aluminosilicat| in zeoliti. [g.-d. art. ] (dupa fr. ) [morf. DOOM](by 11W12S5e5r14g14i7o)*zeolitizare
Transformare a formei unor animale (insecte, batracieni etc.) in cursul dezvoltarii lor de la ou la faza de maturitate. Transformare, schimbare a unei fiinte intr-un lucru, intr-o planta etc.). [< fr. , cf. lat., gr. < gr. - schimbare, - forma].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*metamorfoza
Transformarea in serpentin a mineralelor sau a rocilor bogate in magneziu. [Dupa fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*serpentinizare
Transformarea luminii in radiatii luminoase sau ultraviolete sub influenta anumitor substante. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*fluorescenta
transformare a materiei in procesul de formare a mineralelor; transformare a unui corp in alt corp. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*metasomatoza
Transformare analogica a formei unui cuvant prin asemanarea lui formala cu alt cuvant. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - cuvant].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*paralogie
Transformarea, prin metamorfism, a labradorului in albit, care are loc in unele roci. [< + ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*spilitizare
transformare a proteinelor dintr-un mediu de cultura in peptone. (dupa fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*peptonizare
Transformarea proteinelor dintr-un mediu de cultura in peptone. [Dupa fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*peptonizare
transformare a rocilor din zonele adanci ale scoartei Pamantului in mase compacte de gresie si granit. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*anatexie
Transformare a rocilor eruptive sub influenta solutiilor fierbinti provenite din propria lor magma. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*autometamorfism
transformare a rocilor eruptive sub influenta solutiilor fierbinti provenite din propria lor magma. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*autometamorfism
Transformarea rocilor in minerale din grupa silicei (opal, calcedonie, cuart etc.) ; silicifiere. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*silicificare
transformare a semnalelor unui mesaj in vederea identificarii si interpretarii acestuia de catre destinatar; decodare. (< de^1 codificare)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*decodificare
Transformare a unei substante intr-un izomer al ei. [Var. s.f. / < , dupa fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*izomerizare
transformare a unui corp solid in particule avand dimensiuni de ordinul micronului. (dupa fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*micronizare
Transformare a unui element chimic in altul, fie prin bombardament cu corpusculi de mare energie, fie pe cale naturala. Schimbare, transformare. = schimbare in ordinea liniara a genelor; = dezintegrare radioactiva. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*transmutatie
transformare a unui mineral in altul, care pastreaza aceeasi forma cristalografica initiala; pseudomorfoza. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pseudomorfism
transformare biochimica a compusilor de sulf sub actiunea enzimelor specifice. (dupa engl. )(by 8W1S1e2r10g10i4o)*desulfurizare
Transformare biochimica lenta a substantelor organice din plante in carbuni de pamant. [Var. s.f. / et. incerta].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*incarbonizare
transformare chimica a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic si anhidrida acetica. (< fr. )(by 9W10S3e3r4g12i12o)*acetoliza
Transformare grafica sau fotografica a imaginii din planul unei fotograme in planul de proiectie in care se construieste o harta. [< + ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*fotoredresare
transformare in serpentin a mine-ralelor sau a rocilor bogate in magneziu. (dupa fr. )(by 11W4S5e13r13g7i15o)*serpentinizare
Transformare in solutie coloidala a amoniacului sau a sarurilor amoniacale cu acid nitros. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nitrozare
transformare ireversibila, sub influenta actiunilor exterioare, a substantelor coloidale in substante solubile. (dupa fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pectizare
transformare metabolica in adaugarea unei grupari fosfatice la un compus organic. (< fosforila)(by 13W6S6e7r15g15i9o)*fosforilare
transformare morfologica datorata imbatranirii organismului. (< fr. )(by 8W9S2e2r3g11i11o)*gerontomorfoza
transformare naturala lenta a titeiului in asfalt; transformare a bitumului din pacura asfaltica in asfalt. (dupa fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*asfaltizare
Transformare partiala a unei substante optice active in antipodul ei. [Dupa fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*racemizare
transformare patologica a substantei fundamentale a tesutului conjunctiv intr-o masa sticloasa. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*hialinoza
Transformare patologica a substantei fundamentale a tesutului conjunctiv intr-o masa sticloasa. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hialinoza
Transformare prin hidroliza a glicogenului in glucoza. [< germ. , cf. gr. - dulce, - a produce, - distrugere].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*glicogenoliza
transformare progresiva a structurii unui tesut sau a celulelor sub aspect functional, mai ales in cazul unei regenerari. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*metaplazie
Transformare regresiva a unui organ sau organism. Revenire a unui organism la starea lui normala; situatia unui organ intors inauntru. Transformare biunivoca a unei multimi in ea insasi; omografie reciproca. Trecerea de la eterogen la omogen, de la multiplu la unitate. Ondulatie a unor strate subtiri de sedimente sau roci detritice care apar sub influenta actiunii inghetului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*involutie
transformare teratologica a anterelor in petale sau in alte elemente foliacee. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*anterofilie
transformare totala sau partiala a unei tulpini sau radacini in tubercul. (dupa fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*tuberizare
transformator de curent electric alternativ monofazat, cu o singura infasurare si cu trei borne, doua externe pentru tensiunea inalta si una intermediara, care, impreuna cu cate una din cele externe, constituie bornele pentru tensiunea joasa. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*autotransformator
Transformator electric cu o singura infasurare si cu trei borne, dintre care doua extreme pentru tensiunea inalta si una intermediara, care, impreuna cu cate una dintre cele extreme, constituie bornele pentru tensiunea joasa. [Pron. , pl. , (s.m.) / cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*autotransformator
Transformator electric folosit pentru reglarea automata a tensiunii in retelele mari. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*autotransformator
transformator pentru reducerea tensiunii electrice alternative intr-o retea, prin producerea unei tensiuni in opozitie de faza cu tensiunea retelei. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*devoltor
transfuzie de sange recoltat de la donatori imunizati in prealabil fata de o boala infectioasa. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*imunotransfuzie
Transfuzie de sange recoltat de la donatori imunizati in prealabil fata de o boala infectioasa. [Gen. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*imunotransfuzie
[TRANSIVAR] aparat de emisie-receptie folosit de radioamatori. (< engl. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*transceiver
Translator, talmaci. Cel care da o explicatie, o interpretare (unui text, unei expresii etc.). Reprezentant, exponent insarcinat sa arate dorintele, vointa cuiva. Persoana care interpreteaza o bucata muzicala, o poezie, un rol etc.; artist, actor. [< fr. , cf. lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*interpret
Transmis in acelasi timp prin radio si televiziune. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*radiotelevizat
transmisiune a unor imagini prin mijloace electronice. (< video^1 transmisiune)(by 8W1S1e9r10g3i3o)*videotransmisiune
transmisiune radiofonica a unui program de stiri, de muzica etc., destinate receptiei publice. institutie care organizeaza asemenea emisiuni; radio^2(I, 3). (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*radiodifuziune
transmisiune radiofonica de cunostinte enciclopedice. (< radio^2 + enciclopedie)(by 1W1S9e10r3g3i4o)*radioenciclopedie
Transmis prin mostenire; care se mosteneste; mostenit. [Var. adj. / cf. fr. , it. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ereditar
Transmis prin viu grai, verbal; din gura in gura. (si ; ) Care se face verbal; care caracterizeaza limba vorbita, vorbirea. = maniera de exprimare scrisa care imita exprimarea prin viu grai. = sunet la pronuntarea caruia aerul trece numai prin gura. Care se administreaza pe cale bucala. [< fr. , it. , cf. lat. - gura].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*oral
transmitator (III) de dimensiuni (foarte) reduse. (< micro^1 transmitator)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*microtransmitator
Transmitere a anumitor caractere de la o generatie la alta. Succesiune, mostenire. [Var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ereditate
Transmitere a dreptului de proprietate; instrainarea unui bun. Fenomenul de transpunere, in anumite conditii social-istorice, a intregii activitati umane si a rezultatelor acesteia (problemele muncii, institutiile sociale, valorile spirituale) in forte straine si vrajmase omului. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*alienare
transmitere a excitatiei de la neuronii receptori periferici la cei centrali. (< fr. )(by 15W8S9e9r2g3i11o)*aferentatie
Transmitere a excitatiei de la neuronii receptori periferici la neuronii centrali. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*aferentatie
transmitere a impulsurilor |senzitivo|senzitiv|-senzoriale la diverse niveluri ale sistemului nervos central. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*aferenta
Transmiterea (in antichitate si in evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui numar restrans de initiati. [Var. s.n. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*ezoterism
transmitere a informatiilor senzoriale de la receptorii intregii suprafete a corpului si de la structurile somatice profunde (muschi, articulatii) la maduva spinarii. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*somestezie
Transmiterea la distanta a unei comenzi; ansamblul mijloacelor care permit o astfel de transmitere. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*telecomanda
TRANSMITEREA POVERII FISCALE DE LA PLATITOR LA O ALTA PERSOANA(TERMEN UTILIZAT IN FISCALITATE)(by 6W6S14e15r8g8i2o)*transmiterea
Transmiterea si receptia la distanta a unor sunete, semne sau imagini cu ajutorul undelor electromagnetice. [Gen. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*radiocomunicatie
transmiterea si receptia unor sunete, semnale sau imagini cu unde electromagnetice. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*radiocomunicatie
Transmitere a sunetelor prin intermediul razelor luminoase. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S4e4r12g13i6o)*fotofonie
Transmitere a unei boli prin contact direct sau printr-un agent intermediar. [Sil. ] /<fr. , lat. $contagio, ...onis$(by 7W7S1e1r9g10i10o)*contagiune
transmitere centrifugala, spre periferie, a impulsurilor senzitivo-senzoriale. (< germ. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*eferenta
transmitere de cunostinte enciclopedice cu ajutorul televiziunii. (< tele^2 + enciclopedie)(by 7W15S15e8r9g2i2o)*teleenciclopedie
transmitere de programe educative prin televiziune. (< tele^2 + educatie)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*teleeducatie
Transmitere in diferite parti ale lumii a unor imagini de televiziune prin intermediul satelitilor artificiali. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*mondoviziune
transmitere in diverse parti ale lumii a unor imagini de televiziune prin intermediul satelitilor artificiali. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*mondoviziune
Transmitere la distanta a anumitor semnale. [< + , dupa fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*telesemnalizare
Transmitere la distanta a rezultatelor unei masuratori efectuate. [Dupa fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*telemasura
transmitere la distanta a scrisului, a desenelor cu ajutorul teleautografului. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*teleautografie
Transmitere la distanta a scrisului, a desenelor cu ajutorul teleautografului. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*teleautografie
Transmitere la distanta a sunetelor cu ajutorul telefoanelor. [Gen. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*telefonie
transmitere la distanta a unor semnale cu mijloace telegrafice, telefonice etc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*teletransmisie
transmitere la distanta a unor semne grafice si inregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. o ~ fara fir = radiotelegrafie. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*telegrafie
Transmitere la distanta a unor semne grafice si inregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. = radiotelegrafie. [Gen. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*telegrafie
Transmitere la distanta a unui text cu ajutorul teleimprimatorului. [Pron. / < ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*teleimprimare
transmitere la distanta a unui text cu ajutorul teleimprimatorului. (< teleimprima)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*teleimprimare
transmitere la distanta a vorbirii cu ajutorul telefoanelor. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*telefonie
Transmitere la dis-tanta si inregistrare de la distanta a unor mesage scrise cu ajutorul telegrafului. radiotelegrafie. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*telegrafie
Transmitere la distanta si receptionare de la distanta a unor mesaje cu ajutorul telefonului. [G.-D. ] /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*telefonie
transmitere la urmasi, in special pe linie materna, a unor infectii sau antitoxine prezente in organismele parentale. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*pseudoereditate
Transmitere prin radio a unor sunete, a unor imagini etc. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*radiotransmisiune
transmitere prin radio a unor sunete, semnale sau imagini. (< fr. )(by 7W15S1e9r3g3i11o)*radiotransmisiune
Transmitere prin telegrafie a imaginilor, a desenelor etc.; telefotografie. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*fototelegrafie
Transmitere si receptie de informatii (prin diferite mijloace) la distanta. ansamblu unic de mijloace tehnice dintr-un serviciu de telecomunicatii. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*telecomunicatie
Transmitere si receptie la distanta a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. Legatura intre doua puncte intre care se realizeaza telecomunicatia (1). = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicatii, care formeaza o unitate. [Gen. / cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*telecomunicatie
Transmitere si receptionare a sunetelor prin unde electromagnetice. Disciplina care studiaza sistemul de transmitere si de receptie prin radio. [Gen. / cf. fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*radiofonie
Transparenta, limpezime. Proprietate a unui sistem optic de a transmite cat mai mult din lumina pe care o primeste. Stralucire a stelelor. Insusire a unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase. Seninatate, limpezime, optimism. [Cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*luminozitate
Transparent, incolor, asemanator cu sticla. [Pron. / < fr. , cf. gr. - sticla].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hialin
transpiratie abundenta, care survine in anumite boli febrile. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*dermatoree
Transpiratie abundenta care survine in anumite boli febrile. [Pron. / < fr. , cf. gr. - piele, - a curge].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*dermatoree
Transpiratie abundenta si urat mirositoare, de culoare neagra sau bruna; melanhidroza. [< fr. , cf. gr. - cu miros urat, - sudoare].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*bromhidroza
Transpiratie colorata. [Gen. / < fr. , cf. gr. - culoare, - sudoare]. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*cromhidroza
transpiratie fetida, de culoare neagra sau bruna; melanhidroza. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*bromhidroza
Transplantare de grefa de la un individ din aceeasi specie. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - asemanator, - a forma].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*homoplastie
Transplantare musculara. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - muschi, - a forma].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*mioplastie
Transplant recoltat de la un alt individ. [< fr. , cf. gr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*heterotransplant
Transplant si grefa a unui material osos la nivelul boltii craniene. [Gen. / < fr. ]. (by 13W6S7e15r15g1i9o)*cranioplastie
transport al polenului de pe stamine pe stigmat; polenizatie. (< poleniza)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*polenizare
Transportare a indivizilor unei specii de catre indivizii altei specii, fara ca intre cele doua organisme sa existe relatii de parazitism. [Gen. / < fr. , cf. gr. - transportare].(by 4W4S13e13r13g6i7o)*forezie
Transportarea rapida a marfurilor in vagoane speciale, atasate trenurilor de calatori. Oficiu de expediere a pachetelor, a marfurilor. Vagon pentru transportul rapid de marfuri, de pachete etc. [Gen. / < fr. , it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*mesagerie
transport de marfuri cu nave care navigheaza din port in port, fara un intinerar fix. (< engl. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tramping
Transport (de marfuri etc.) facut cu camioanele. Intreprindere sau serviciu care face astfel de transporturi. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*camionaj
Transport de marfuri sau de persoane raportat la o anumita cale de comunicatie si la un interval de timp dat. Activitate economica avand drept scop schimbul de marfuri si de alte valori. Comert ilicit. = negociere a trecerii de care se bucura cineva pe langa o persoana influenta, facuta in scopul unui castig personal ilicit. [< fr. , cf. it. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*trafic
Transport minier in care vagonetele sunt trase de un cablu care se desfasoara pe un troliu. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*trenaj
Transport natural sau artificial al polenului pe stigmat; prima faza a procesului de fecundare a florii; polenizatie. [Dupa fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*polenizare
Transportor cu cablu amenajat pentru transportul de persoane cu ajutorul unor cabine suspendate prin suspante fixate pe cablu la intervale regulate. [< it. , fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*telecabina
Transportor cu unu sau mai multe elemente flexibile de tractiune (cabluri, lanturi etc.); banda rulanta. [Pron. , var. s.n. / < engl. , rus. ]. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*conveier
Transportor la care materialul e purtat de rulouri care nu se deplaseaza, ci primesc o miscare de rotatie in jurul axei, fiind antrenate de lanturi fara sfarsit; transportor cu rulouri. [< germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*rolgang
Transportor pentru materiale pulverulente sau in forma de pasta, in care antrenarea materialului se face cu ajutorul unei benzi elicoidale, fixata pe un arbore care se roteste. /<germ. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*snec
Transportor pentru materiale pulverulente sau in forma de pasta, la care antrenarea materialului se efectueaza cu ajutorul unei benzi elicoidale sau al unor palete fixate pe un arbore care se roteste; transportor-melc. [< germ. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*snec
transportor pentru materiale pulverulente sau in forma de pasta, la care antrenarea materialului se efectueaza cu ajutorul unor palete elicoidale fixate pe un arbore ce se roteste. (< germ. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*snec
Transportul particulelor coloidale spre anod sub actiunea unui curent electric. [< fr. , cf. gr. - inapoi, - miscare].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*anaforeza
Transportul unui colet, al unei sume de bani etc. de la gara sau de la posta la domiciliul destinatarului. Plata acestui transport. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*factaj
Transpozitie intramoleculara a atomilor de carbon din molecula monozaharidelor, care se produce in anumite conditii experimentale. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i13o)*epimerie
Transpunere a unor imagini colorate pe portelan, hartie etc.; metacromie. [< fr. ]. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*decalcomanie
Transpunere. Permutare in care toate elementele, in afara de doua (care se schimba unul in celalalt), raman neschimbate. Schimbare a pozitiei unor atomi sau a unor radicali dintr-o molecula, pentru a forma un izomer. Schimbarea tonalitatii unei compozitii. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*transpozitie
Transsudare. Trecerea plasmei din sange in tesuturi, prin peretii vaselor mici. Transpiratie, naduseala. [Gen. / cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*transsudatie
transversal. o plan ~ = plan vertical perpendicular pe planul longitudinal, care traverseaza partea cea mai larga a unei nave. (< engl., germ. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*latitudinal
Tranzactie prin intermediul careia este posibil ca doua parti in litigiu sa se suporte mutual. [< lat. - mod de coexistenta].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*modusvivendi
tranzactie recenta sau informatie curenta reflectand nivelul vanzarilor. (< engl. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*update
tranz. ( A reveni examinand si punand accentul pe momentele esentiale (pentru a tine mai bine minte); a rezuma. /<fr. , lat. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*recapitula
Tranz. A tine unele legume intr-o solutie de otet sau in saramura pentru a le face sa se acreasca si sa se conserve. Refl. (Despre unele legume tinute in otet sau in saramura) A deveni acru si bun de mancat; a se acri. A conserva nutreturile in stare suculenta printr-un proces de fermentare. A muia in apa plantele textile (in cursul procesului de prelucrare); apune la topit. Fig. A uda tare, pana la piele. - Din (derivat regresiv).(by 1W1S9e10r3g3i11o)*mura
tranzistor de constructie speciala, amplificator de tensiune la frecvente foarte inalte. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tecnetron
Tranzitoriu. Care trece (repede); trecator, efemer. [Pron. , var. adj. / cf. engl. , it. , lat. < - a trece peste].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*tranzient
Tranz. (Obiecte de metal sau de sticla) A face sa produca un zgomot la lovire, ciocnire sau rostogolire; a zdrangani; a zangani; a zurui.(by 2W10S10e10r4g4i12o)*zornai
Trasatura a gandirii metafizice, care consta in interpretarea obiectivista, in afara cadrului istoric, a fenomenelor. [Cf. it. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*atemporabilitate
Trasatura a relatiilor sociale in care se exprima colaborarea, unitatea si solidaritatea oamenilor, spiritul tovarasesc, comunitatea de interese si devotamentul fata de cauza generala comuna. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*colectivism
Trasatura de caracter care-l caracterizeaza pe omul fara teama; indraznet. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*curaj
Trasatura morala care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesiva de sine. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*egoism
Trasatura sau trasaturi cu care se termina de obicei o iscalitura. Iscalitura, semnatura prescurtata; pecete cu semnatura cuiva. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*parafa
trasaturile din jurul desenelor sau gravurilor care indeplinesc rolul umbrelor. (< germ. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*azure
Trasaturile din jurul desenelor sau gravurilor care indeplinesc rolul umbrelor. [< germ. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*azuree
Traseu serpuit cu cotituri dese al unui drum dintr-o regiune de munte. Fasie ingusta de hartie colorata, care se desfasoara in spirala cand este aruncata la distanta. Tub sau teava indoita in forma de spirala, de elice etc. si folosita ca schimbator de caldura. V. [< fr. , cf. germ. < lat. - sarpe].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*serpentina
Trasmiterea dreptului de a judeca de la un judecator de grad inferior la un judecator de grad superior.(by 9W12S5e5r14g14i7o)*trasmiterea
Trasura cu doua roti, inalta si neacoperita, trasa, de un singur cal; brisca; sareta. [Sil. ] /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*cabrioleta
Trasura de dimensiuni mari, inchisa, cu mai multe locuri, trasa de patru, de sase sau de opt cai, folosita in trecut (inainte de aparitia caii ferate) pentru transportul calatorilor si a postei pe distante mari; diligenta. [Sil. ] /<rus. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*postalion
Trasura de lux acope-rita, montata pe arcuri si trasa de mai multi cai. /<rus., pol. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*radvan
Trasura de lux cu doua banchete asezate fata in fata, al carei acoperis, format din doua bucati, se ridica si se lasa dupa voie. Carucior de copil, mare si inchis. [Var. s.n. / < fr. , cf. germ. < - oras in Germania].(by 5W14S14e14r7g8i1o)*landou
Trasura deschisa cu patru roti, cu capra inalta si banci laterale. Caroserie de automobil (berlina sau limuzina) care are la spate pentru transportul bagajelor o usa speciala si banca amovibila. [Scris si (mai ales ), pl. / < engl., fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*brec
Trasura eleganta, inalta si usoara, deschisa, de diferite forme. Sareta inalta cu doua roti. // Pasare palmipeda din marile tropicale, cu cioc ascutit si coada lunga. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*faeton
Trasura inalta si ne-acoperita, cu doua roti, trasa, de obicei, de un singur cal; cabrioleta; brisca. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*sareta
Trasura inchisa, cu patru roti, cu o singura bancheta in fund. Automobil care are in spate un compartiment acoperit, inchis, pentru persoane. Compartiment de vagon, de diligenta etc. care are o singura bancheta. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*cupeu
Trasura in forma de cupeu cu patru locuri (fabricata pentru prima oara la Berlin). Caroserie de automobil cu patru usi si patru geamuri mobile laterale; sedan. [< fr. , cf. it. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*berlina
trasura mare cu cai, folosita in trecut, la transportul regulat de posta si calatori pe distante lungi; postalion. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*diligenta
Trasura mare cu cai, folosita la transportul in comun al calatorilor, care mergea mai repede decat trasurile obisnuite. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*diligenta
Trasura mare, cu multe locuri, care servea ca mijloc de transport pentru pasageri si posta la distante mari; postalion. /<fr. (by 4W13S13e6r7g7i15o)*diligenta
Trasura mica si usoara, de obicei cu doua roti, trasa de un singur cal. /<engl., fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*docar
trasura rustica cu coviltir, brisca (fara suspensie), in Rusia. (< rus. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tarantas
Trasura speciala amenajata pentru transportul pasagerilor in oras. [G.-D. ] /<rus. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*birja
Trasura usoara, cu doua roti; brisca. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cabrioleta
trasura usoara cu doua roti, pe arcuri, trasa de un cal. (< fr. , it. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cariola
Trasura usoara cu doua roti, pe arcuri, trasa de un cal. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cariola
Trasura usoara cu doua roti, utilizata in cursele de trap. /Cuv. engl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sulky
Trasura usoara, de obicei descoperita, prevazuta cu doua banchete lungi laterale, folosita pentru transportul de pasageri. /<engl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*brec
Trasura usoara si neacoperita, cu doua roti, trasa de un cal; sareta. /<rus. (by 5W5S6e14r14g8i8o)*brisca
Trasurica cu doua roti trasa de un om, folosita in unele tari din Orient. [< engl. , germ. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ricsa
trasurica cu doua roti, trasa de un om, in unele tari din Orient. (< engl. , germ. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ricsa
Trasurica pe doua roti, foarte usoara, folosita la cursele de trap. [Pron. / < engl., fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*sulky
Trasurica usoara cu doua roti, trasa de un singur cal; cabrioleta. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sareta
Trasurica usoara cu doua sau patru roti, care uneori este acoperita cu panza. [< fr. , engl. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*docar
Tratament al anoxiei cu inhalatii sau injectii de oxigen. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*oxigenoterapie
tratament al anoxiei prin inhalatii sau injectii cu oxigen. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*oxigenoterapie
Tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul auditiilor muzicale. [Gen. / < fr. , cf. lat. - muzica, gr. - ingrijire].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*muzicoterapie
tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul auditiilor muzicale; meloterapie. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*muzicoterapie
tratament al anumitor forme de tuberculoza prin turtirea unui plaman, pentru a grabi cicatrizarea leziunilor, punandu-l in repaus. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*colapsoterapie
Tratament al anumitor parti bolnave ale corpului cu ajutorul curentilor de inductie; faradoterapie. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i3o)*faradizare
Tratament al bolilor nervoase care consta in aplicarea unor placi metalice pe corpul bolnavului. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*metaloterapie
tratament al bolilor (nervoase) prin aplicarea unor placi metalice pe corpul bolnavului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*metaloterapie
Tratament al bolilor prin repaus la pat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pat, - tratament].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*clinoterapie
tratament al pericarditei adezive prin liza aderentilor. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pericardioliza
Tratament al reumatismului cronic prin actiunea sarurilor de aur. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*crisoterapie
tratament al temperaturilor foarte joase, in special in afectiunile dermice; frigoterapie. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*crioterapie
Tratament al tumorilor efectuat de la distanta cu ajutorul radiatiilor emise de cobaltul radioactiv. [Gen. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*telecobalterapie
tratament al tumorilor efectuat de la distanta cu radiatii emise de cobaltul radioactiv. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*telecobalterapie
tratament al tumorilor maligne cu izotopi radioactivi de cobalt. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*cobaltoterapie
Tratament al unei boli cu mijloace specifice alteia. [Gen. / < fr. , cf. gr. - altul, - tratament].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*heteroterapie
Tratament al unei boli facut cu ajutorul caldurii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cald, - tratament].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*termoterapie
Tratament al unei boli prin transfuzii de sange; hematoterapie. [< fr. , cf. gr. - sange, - tratament].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hemoterapie
Tratament al unor afectiuni cu ajutorul vaccinurilor si al unor produse organice (fermenti lactici, bila etc.). [Gen. / < fr. , cf. gr. - viata, - tratament].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*bioterapie
tratament al unor afectiuni prin admi-nistrarea unor extracte de fiere de bou. (< cole -terapie^2)(by 6W14S15e8r8g1i2o)*coleterapie
Tratament al unor boli bazat pe actiunea curentilor electrici asupra organismului. [Gen. / cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*electroterapie
Tratament al unor boli cu ajutorul a diferite tesuturi. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tesut, - tratament].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*histoterapie
Tratament al unor boli cu ajutorul razelor solare. [G.-D. Sil. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*helioterapie
Tratament al unor boli cu ajutorul substantelor chimice. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*chimioterapie
tratament al unor boli cu ajutorul undelor electromagnetice folosite in radar. (< fr. )(by 7W7S7e15r1g9i9o)*radarterapie
Tratament al unor boli cu ajutorul undelor electromagnetice folosite in radar. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*radarterapie
Tratament al unor boli prin fizioterapie in mediul balnear. (< + )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*balneofizioterapie
Tratament al unor boli prin miscare in mediu balnear. (< + )(by 11W11S5e5r5g14i14o)*balneokinetoterapie
tratament al unor boli prin mobilizarea articulatiilor, a muschilor cu ajutorul a diferite instalatii mecanice. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*mecanoterapie
Tratament al unor boli pulmonare, neuropsihice etc. prin repaus la pat.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*clinoterapie
Tratament al unor infectii prin administrarea de bacteriofagi specifici. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*bacteriofagoterapie
Tratament al unor stari nervoase prin lecturi adecvate. [< fr. , cf. gr. - carte, - tratament].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*biblioterapie
Tratament aplicat in cancer, constand din introducerea in tesuturi a unor ace radioactive. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*curiepunctura
Tratament aplicat legumelor si fructelor pentru a distruge insectele care le infesteaza. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*dezinfestare
Tratament aplicat sucurilor de fructe care contin mari cantitati de substante pectice. [Et. incerta].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*depectinizare
Tratament bazat pe influentarea psihicului (prin hipnoza, prin sugestie etc.). [Gen. / < fr. , cf. gr. - suflet, - tratament].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*psihoterapie
tratament bazat pe utilizarea apei (bai, dusuri, afuziuni etc.); hidropatie, hidroterapeutica. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*hidroterapie
Tratament bazat pe utilizarea apelor. [Pron. , gen / < fr. , cf. gr. - apa, - vindecare].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hidriatrie
tratament bazat pe utilizarea laptelui, injectat sub piele. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*lactoterapie
Tratament bazat pe utilizarea laptelui, injectat sub piele. [Gen. / < fr. , cf. lat. - lapte, gr. - tratament].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*lactoterapie
Tratament care consta in administrarea de extracte de organe sau chiar de organe. [Gen. / < fr. , cf. gr. - organ, - tratament].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*organoterapie
Tratament care consta in expunerea corpului la actiunea razelor solare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - soare, - tratament].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*helioterapie
Tratament care limiteaza cantitatea de lichid ingerata de bolnav. [< fr. , cf. gr. - sete, - tratament].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*dipsoterapie
Tratament constand din introducerea sub forma de aerosoli a medicamentelor pe caile respiratorii. /+(by 5W5S13e14r7g7i1o)*aerosoloterapie
Tratament contra infectiilor facut cu sulfamide. [Gen. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*sulfamidoterapie
tratament cu ajutorul extractelor din carnea animalelor. (< fr. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*sarcoterapie
Tratament cu ajutorul unor toxine; toxinoterapie. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*toxiterapie
Tratament cu ape de izvor minerale, termale etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - izvor, - tratament]. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*crenoterapie
Tratament cu hormoni ai corticosuprarenalei. [Gen. / < fr. , cf. lat. - scoarta, gr. - ingrijire]. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*corticoterapie
Tratament (cu medicamente) al unui bolnav. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*medicatie
tratament cu radium, efectuat la distanta fata de locul bolnav; teleradiumterapie. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*telecurieterapie
Tratament cu radium efectuat la distanta fata de locul tratat; teleradiumterapie. [Pron. / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*telecurieterapie
Tratament cu raze radioactive (de radium, de toriu etc.). /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*curieterapie
Tratament cu raze radioactive de radium, de toriu sau alte elemente radioactive artificiale; radiumterapie. [Pron. , gen. / < fr. ]. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*curieterapie
Tratament cu raze ultraviolete artificiale, produse de lampi de cuart. [Gen. / < fr. , cf. gr. - raza, - ingrijire].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*actinoterapie
Tratament cu raze ultraviolete sau infrarosii, produse de lampi cu cuart. /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*actinoterapie
Tratament cu saruri de aur, folosit in reumatism cronic, tuberculoza etc.; auroterapie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - aur, - tratament]. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*crisoterapie
tratament cu saruri de aur in reumatism cronic, tuberculoza etc.; auroterapie. (< fr. )(by 5W6S14e14r15g8i8o)*crisoterapie
tratament cu substante extrase din glandele endocrine. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*endocrinoterapie
tratament cu sucuri extrase din glandele sau din tesuturile animale sanatoase pentru combaterea bolilor organelor ori ale tesuturilor corespunzatoare la om; organoterapie. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*opoterapie
tratament cu tesuturi conservate in scopul refacerii unui organ bolnav. (dupa fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tesutoterapie
Tratament cu vapori sau apa fin pulverizata. [Gen. / < fr. , cf. lat. - abur, gr. - tratament].(by 6W15S15e8r2g2i11o)*vapoterapie
Tratament cu venin de albine. [Gen. / cf. gr. - albina, - tratament].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*melisoterapie
Tratament de ape minerale si namoluri care se aplica unor boli. [< fr. , cf. lat. - baie, gr. - ingrijire].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*balneoterapie
tratament de tratare a apelor naturale sau de epurare a apelor uzate pe baza coagularii particulelor suspensionate cu ajutorul curentului electric(by 9W2S3e11r11g5i5o)*tratament
Tratament facut pe baza anumitor varietati de lemn. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lemn, - tratament].(by 3W4S12e12r6g6i6o)*xiloterapie
tratament in administrarea de seruri si vaccinuri care contin antigeni sau anticorpi specifici bolii respective. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*imunoterapie
tratament in cancer, prin introducerea in tesuturi a unor ace radioactive. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*curiepunctura
Tratament (indelungat) al unei boli prin bai, regim etc. [< fr. , cf. it., lat. - ingrijire].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cura
tratament medical aplicat fara o indicatie medicala autorizata. (< auto^1 tratament)(by 4W12S13e6r6g6i15o)*autotratament
tratament medical bazat pe actiunea curentilor electrici asupra organismului. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*electroterapie
tratament medical bazat pe actiunea curentului galvanic. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*galvanoterapie
Tratament medical bazat pe actiunea curentului galvanic. [Gen. / cf. fr. ].(by 14W7S7e8r1g1i10o)*galvanoterapie
Tratament medical bazat pe actiunea iradiatiilor luminoase. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lumina, - ingrijire].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fototerapie
tratament medical bazat pe actiunea radiatiilor luminoase. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fototerapie
Tratament medical care consta in intepaturi facute in regiunea bolnava. [< fr. , cf. lat. - ac, - intepatura].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*acupunctura
Tratament medical care consta in introducerea unor ace in anumite regiuni ale corpului. [G.-D. ; Sil. ] /<fr.(by 11W12S5e5r6g14i14o)*acupunctura
Tratament medical constand din folosirea unor metode terapeutice. /<fr. lat.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cura
tratament medical cu aeroioni produsi de aparate speciale. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*aeroionoterapie
tratament medical cu ajutorul agentilor fizici naturali. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fizioterapie
Tratament medical cu ajutorul bailor sau al saculetelor cu nisip incalzit. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nisip, - tratament].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*psamoterapie
tratament medical cu ajutorul bailor sau saculetelor cu nisip incalzit. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*psamoterapie
tratament medical cu izotopi care constituie surse de radiatii beta. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*betaterapie
Tratament medical efectuat cu ajutorul curentilor electrici. [G.-D. ] /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*electroterapie
Tratament medical facut cu substante extrase din glandele endocrine. [Gen. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*endocrinoterapie
tratament medical prin actiunea marii sau a climatului marin. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*talasoterapie
tratament medical prin expunerea corpului la actiunea radiatiilor solare. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*helioterapie
tratament medical prin masarea anumitor parti ale corpului, in special prin masarea coloanei vertebrale(by 13W14S7e7r1g1i9o)*tratament
= tratament modern al plantelor cu substante chimice imprastiate din avion. [< + ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*aviochimic
tratament preventiv al turbarii prin inocularea de maduva. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*meduloterapie
Tratament (preventiv) al unor boli infectioase prin administrare de seruri. [Gen. / < fr. , cf. lat. - ser, gr. - tratament].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*seroterapie
tratament (preventiv) bazat pe admi-nistrarea de seruri imune, care contin anticorpi specifici contra germenilor bolii respective sau toxinelor lor. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*seroterapie
tratament prin administrarea simultana de vaccin si de ser specific. (dupa fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*serovaccinare
Tratament prin aplicatii reci. [Gen. , var. / < fr. , cf. gr. - rece, - tratament].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*psicroterapie
Tratament prin bai si prin aer de mare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - tratament].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*talasoterapie
Tratament prin cura de foame. [Gen. / < fr. , cf. gr. - post, - tratament].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*nestoterapie
Tratament prin frig, produs cu ajutorul zapezii carbonice, aplicat in anumite boli. [Gen. / < fr. , cf. gr. - frig, - ingrijire].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*crioterapie
Tratament prin injectii cu lapte sterilizat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lapte, - tratament].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*galactoterapie
tratament prin procedee fizice actionate electric. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*electrofizioterapie
Tratament prin vin. [Gen. , scris si , var. s.f. / cf. it. < gr. - vin, - tratament].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*enoterapie
tratament profilactic contra infectiilor, ca medicamente chimice. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*chimioprofilaxie
Tratament psihic preventiv al unui pacient care urmeaza sa suporte incercari psihice sau dureri extraordinare. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*psihoprofilaxie
Tratament superficial de intretinere a suprafetei unei imbracaminti rutiere, constand in stropirea cu gudron si acoperirea ei cu criblura; gudronare. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*gudronaj
tratament terapeutic de trecere a unui curent electric prin tesuturi cu ajutorul unor ace; electroacupunctura. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*electropunctura
Tratament termic, care consta in incalzirea si mentinerea unui material metalic la o anumita tempera-tura, urmata de o racire lenta, in scopul imbunatatirii calitatilor lui. /v(by 2W3S11e11r12g5i5o)*recoacere
tratament termic care se aplica pieselor turnate din fonta alba pentru imbunatatirea unor proprietati mecanice. (< maleabiliza)(by 1W1S10e10r3g3i12o)*maleabilizare
Tratament termic de scurta durata si la temperatura inalta a laptelui in vederea conservarii. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*uperizare
Tratament termic prin care se realizeaza structura |sorbitica|sorbitic| de revenire. [< + ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*sorbitizare
tratament termochimic al pieselor de otel prin incalzire in baie cu solutie de fosfat de fier si de mangan. (dupa germ. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*atramentare
Tratament termochimic al pieselor de otel, prin incalzire in baie cu solutie de fosfat de fier si de mangan. [Dupa germ. , cf. lat. - culoare neagra].(by 1W9S9e10r3g3i12o)*atramentare
Tratament termochimic al unui obiect din aliaj feros, constand in introducerea acestuia intr-o baie de cianuri topite, urmata de o racire brusca; cianurare. [Cf. germ. , fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cianizare
Tratament termo-chimic constand in difuzarea siliciului in stratul superficial al unor piese de otel sau de fonta pentru a le face mai rezistente la coroziune. [Pron. / < ].(by 7W15S1e9r9g10i3o)*siliciere
tratament termochimic constand in difuzarea siliciului in stratul superficial al unor piese de otel sau de fonta pentru a le face mai rezistente la coroziune. (< siliciu)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*siliciere
Tratament termochimic de imbogatire cu crom a stratului superficial al unor piese metalice pentru a le face mai rezistente la oxidare, coroziune si uzura. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*cromizare
tratament termochimic de introducere a unor piese din otel intr-o baie de cianuri topite. (dupa fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cianizare
tratament termochimic de marire a rezistentei la coroziune a otelurilor, prin zincare. (< serardiza)(by 5W6S6e14r14g8i8o)*serardizare
Tratament termochimic de protectie a pieselor de otel prin formarea la suprafata lor a unui aliaj care impiedica coroziunea. /v. (by 11W5S5e13r13g7i1o)*serardizare
Tratament termochimic de protectie a suprafetei otelurilor, prin incalzire intr-o toba rotativa care contine pulbere de zinc. [Cf. fr. , rus. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*serardizare
tratamentul aplicat in finisarea produselor textile prin oxidarea leucoderivatilor din reducerea colorantilor si fixati pe fibra. (dupa fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*reoxidare
Tratamentul unor boli prin masaj, gimnastica etc. [Gen. / < fr. , cf. fr. , gr. - tratament].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*mecanoterapie
tratare a benzinelor cu plumbit de sodiu si floare de sufl in scopul indepartarii unor compusi de sulf. (dupa engl. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*doctorizare
Tratare a benzinelor cu plumbit de sodiu si floare de sulf in scopul indepartarii unor compusi de sulf. [Dupa engl. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*doctorizare
tratare a legumelor si fructelor proaspete sau conservate cu solutii de zahar, urmata de colorarea si deshidratarea lor partiala. (dupa fr. )(by 14W14S7e8r8g1i1o)*confitare
tratarea metalelor cu substante care le fac rezistente la coroziune (ex. acidul azotic concentrat)(by 6W7S15e15r8g9i2o)*tratarea
tratare a pieilor cu o solutie acida si cu clorura de sodiu inainte de tabacire; piclare. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*piclaj
Tratarea pieilor cu o solutie acida si cu clorura de sodiu inainte de tabacire; piclare. [Pl. / < fr. , cf. engl. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*piclaj
Tratarea unor boli (astm bronsic, bronsita etc.) prin sederea bolnavilor in pesteri sau in |saline|salina|. [Gen. / cf. gr. - caverna, - tratament].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*speleoterapie
tratarea unor boli (astm bronsic, bronsite etc.) prin utilizarea pesterilor sau salinelor. (< speleo -terapie^2)(by 14W14S7e8r1g1i9o)*speleoterapie
Tratare a unor boli cu substante in stare coloidala. [Pron. / < fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*coloidoterapie
Tratarea unor boli fizice si psihice prin munca. [Gen. / < fr. , cf. gr. - munca, - tratament].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*ergoterapie
Tratare a unor boli interne cu ajutorul curentilor alternativi de inalta frecventa. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*diatermie
Tratare a unor maladii cu ajutorul unor presiuni determinate sau al aerului comprimat. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*baroterapie
tratare a unor maladii cu presiuni determinate sau al aerului comprimat. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*baroterapie
tratare a unor maladii prin utilizarea luminii colorate. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cromoterapie
Tratarea unor maladii prin utilizarea luminii colorate. [Gen. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cromoterapie
tratare a unor materiale cu aburi sub presiune in instalatii industriale cu autoclave. (< autoclava + -iza)(by 4W13S13e13r7g7i15o)*autoclavizare
Tratare a unui material cu aburi sub presiune in instalatii industriale prevazute cu autoclave. [Et. incerta].(by 8W9S2e2r10g11i11o)*autoclavizare
tratare a unui material din fibre sintetice cu o substanta antistatica. (< antistat/ic/ + -iza)(by 1W1S10e10r3g4i12o)*antistatizare
tratare a unui produs petrolier, ulei etc. cu un solvent^1, in vederea rafinarii. (dupa fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*solventare
Tratarea unui produs petrolier, ulei etc. cu un solvent, in vederea rafinarii. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*solventare
tratare cu acid cianhidric a rasadurilor sau a puietilor pentru a combate parazitii. (dupa fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*cianhidrizare
Tratare cu acid cianhidric a rasadurilor sau a puietilor pentru a combate parazitii. [Dupa fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*cianhidrizare
Tratare termica a sticlei de geamuri pentru a o transforma in securit. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*securizare
Tratat, acord, conventie intre mai multe state suverane, prin care se stabilesc anumite drepturi si obligatii reciproce. Invoiala, intelegere. [Pl. / cf. fr. , lat. , germ. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*pact
Tratat asupra casatoriei; discutie teoretica asupra casatoriei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - casatorie, - studiu].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*gamologie
tratat care contine indicatiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum si descrierea acestora. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g1i10o)*farmacopee
tratat despre casatorie; discutie teoretica asupra casatoriei. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*gamologie
Tratat despre legi. Stiinta a legilor. Ramura a matematicii care studiaza construirea si folosirea practica a nomogramelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lege, - a scrie].(by 3W3S12e12r6g14i14o)*nomografie
tratat indian ori culegere continand proza aforistica, reguli de ritual, de morala, de filozofie sau referitoare la viata zilnica. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*sutra
tratat prin electrofi-zioterapie. (< electro fizio terapeutic)(by 11W11S4e5r5g13i13o)*electrofizioterapeutic
Tratat prin introducere de aer. Racit cu ajutorul aerului, prin vanturare etc. Spatiat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*aerat
Traumatism constand in deplasarea unui os din articulatie; luxatie; scrantitura. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*dezarticulatie
Traumatism constand in ruperea sau intinderea brusca a ligamentelor. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*entorsa
traversa din scheletul de rezistenta al unei nave, cu dimensiuni mai mici decat cele ale traverselor principale; semitraversa. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*traversina
Traversa intermediara cu dimensiuni mai mici decat cele ale traverselor principale. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*traversina
traversarea prin alunecare pe coarda de alpinism, intre doua puncte de inaltime diferita(by 1W9S9e3r3g11i12o)*traversarea
Traversare. Drum efectuat de o nava pe mare, de la un port la altul, pentru transportul de marfuri sau de pasageri. [Cf. it. , fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*traversada
traversare efectuata de o nava intre doua porturi maritime sau oceanice situate pe maluri opuse. (< it. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*traversada
travestiuri, s.n. Interpretare a unui rol masculin de catre o femeie sau a unui rol feminim de catre un barbat. Loc. adj. si adv. = deghizat sau deghizandu-se pentru a juca un rol opus sexului sau. [Var.: (rar) s.n.] - Din fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*travesti
[TRAVLING] procedeu de filmare in cinematografie si televiziune, constand in deplasarea in plan orizontal sau vertical a aparatului de luat vederi, montat pe un carucior cu roti care gliseaza pe sine; caruciorul pe care e montat. miscare, deplasare a aparatului de filmat. (< engl., fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*travelling
Treaba realizata; isprava. mare lucru! (nu) e cine stie ce lucru important. a (nu) face cine stie ce isprava. /Orig. nec.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*scofala
Treapta a cincea a oricarei game diatonice. Parte, trasatura caracteristica, fundamentala. Nuanta coloristica sau culoare in exces intr-o imagine cinematografica, un diapozitiv sau o fotografie in culori. Focar de excitatie puternica, precumpanitor la un moment dat, in activitatea nervoasa superioara. Capacitate a unei gene de a se manifesta. [< it. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*dominanta
treapta a constiintei care cuprinde idei si impresii ce au fost odata prezente in minte, dar care, nemaifiind in centrul atentiei, raman confuze, putand redeveni constiente. (dupa fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*subconstient
Treapta a patra a unei game diatonice; nota imediat inferioara dominantei. [Dupa fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*subdominanta
Treapta a patra din gama majora tip; sunetul si nota corespunzatoare. Denumirea uneia dintre cheile muzicale. [< it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fa
Treapta a saptea din gama majora tip; sunetul si nota corespunzatoare. [< it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*si
Treapta a sasea a gamei diatonice, care cuprinde sase trepte ale scarii muzicale. /<fr. , germ. it. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*sexta
Treapta a sasea a gamei majore tip; sunetul si nota corespunzatoare. Coarda sau clapa unui instrument care reda sunetul acestei note. [< it. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*la
Treapta a treia din gama do major; sunetul si nota corespunzatoare. Coarda, clapa unui instrument care da sunetul acestei note. [< it. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*mi
treapta a treia si a sasea a unei game diatonice; acord minor al acestei trepte. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*medianta
treapta de eroziune larga, de forma unei terase de-a lungul unui tarm, deasupra falezei. (< sp. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*rasa
Treapta fundamentala a unei game, catre care graviteaza toate celelalte trepte ale gamei respective. [< it. , cf. gr. - tensiune, accent].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*tonica
treapta imediat urmatoare invatamantului elementar medieval (trivium), in care se predau artele matematice (aritmetica, geometria, muzica si astronomia). (< lat., fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*quadrivium
Treapta inalta situata la baza unei cladiri. Fiecare treapta cu scaune sau cu banci dintr-un amfiteatru, dintr-un stadion etc. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*graden
Treapta intr-o ierarhie (administrativa, diplomatica sau militara); stare sociala; rang. /<sl. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*cin
Treaz, constient; cu mintea clara. In deplinatatea facultatilor intelectuale; treaz. [< fr. , cf. lat. - transparent].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*lucid
trecatoare ingusta peste un gard, facuta din una sau mai multe scanduri care se sprijina, la extremitati, pe cate un tarus batut in pamant(by 15W1S9e9r3g3i11o)*trecatoare
Trecator; netrainic, subred. Care cade spontan inainte de vreme sau anual. Care nu (mai) are putere legala. [< fr. , cf. lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*caduc
trece la rebuturi; a considera ca necorespunzator cerintelor stabilite. /<fr. (by 1W2S10e10r3g12i12o)*rebuta
Trecere a apei din plasma sanguina in spatiile interstitiale ale organismului. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hidroragie
trecere a apei din plasma sangvina in spatiile interstitiale ale organismului. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*hidroragie
Trecere a bilei in sange. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fiere, - sange].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*colemie
Trecerea clandestina peste granita a unor marfuri, a unor valori ori a altor obiecte prohibite sau sustrase de la plata taxelor vamale; marfa astfel transportata. = trecut sau care urmeaza a fi trecut peste granita in mod clandestin; rezultat dintr-un fals fara valoare; = pe ascuns. [Cf. engl. , it. , fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*contrabanda
Trecere a diverselor parti de vorbire in categoria pronumelor. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*pronominalizare
Trecere a ghetarilor dintr-o vale glaciara in alta. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*transfluenta
Trecerea in sange a produselor excrementiale. [< fr. , cf. gr. - excrement, - sange]. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*copremie
trecere a leucocitelor prin peretii capilarelor sangvine, determinata de digestie sau de o infectie. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*diapedeza
Trecere a metalului forjat in tiparele sau in matritele care-l fasoneaza. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e2r3g3i11o)*pasa
Trecerea mingii prin lovitura unui jucator din aceeasi echipa. Inaintare catre adversar la scrima. Miza pe care trebuie s-o depuna jucatorii de carti la fiecare nou tur. Miscare a mainii la hipnotizatori. = drum navigabil amenajat printr-o zona de pericole sau printr-un baraj de mine. Stare, situatie (trecatoare). [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*pasa
trecere a plasmei din sange in tesuturi, prin peretii vaselor mici. transpiratie. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*transsudatie
Trecere a unei averi, a unui drept de la o persoana la alta. Drept care, in unele tari, acorda mostenirea cu preferinta fiicelor din prima casatorie decat fiilor din a doua. [Var. s.f. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*devolutiune
Trecerea unei fibule prin anumite tesuturi umane. Se intrebuinta in antichitatea joasa pentru impiedicarea reproducerii la sclavi(by 15W9S9e2r3g11i11o)*trecerea
trecere a unei intreprinderi, a unei ramuri economice din patrimoniul national in proprietate privata. (< denationaliza)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*denationalizare
Trecere a unei intreprinderi sau a unei ramuri economice din patrimoniul national in proprietate privata. [Pron. / < ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*denationalizare
trecere a unei substante coloidale din stare de gel in stare de dispersie coloidala. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r11g12i5o)*peptizare
Trecerea unei substante coloidale din stare de gel in stare de dispersie coloidala. [Dupa fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*peptizare
Trecere a unei substante dizolvate printr-o membrana care desparte solutia de dizolvantul pur. [< fr. , cf. gr. < - prin, - separatie].(by 13W14S14e7r8g1i1o)*dializa
Trecere a unei substante dizolvate printr-o membrana care separa solutia dizolvata de substanta pura. [Sil. ] /<fr. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*dializa
Trecere a unei sume, a unui total din josul coloanei in fruntea coloanei de pe pagina urmatoare a unui registru; suma, totalul reportat. Prelungire a unei operatii de bursa ajunse la termen pana la lichidarea urmatoare. Trecere a unei lucrari editoriale dintr-un plan de aparitie in unul posterior. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*report
Trecere a unei sume din josul unei coloane in fruntea coloanei urmatoare, pentru a continua operatia adu-narii. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*report
Trecere a unor combinatii chimice de la forma catonica la cea enolica. [Dupa fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*enolizare
Trecerea unor roci cristaline la o stare inferioara de metamorfism. V. [< fr. , cf. lat. - inapoi, gr. - forma].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*retromorfism
Trecere (a unui erou, a unui imparat) in randul zeilor; zeificare, divinizare. Onoruri extraordinare aduse cuiva; slavire, glorificare. Denumire a scenelor finale cu caracter solemn si triumfal din opere sau balete; incheiere solemna a unei piese muzicale. [< fr. , cf. lat., gr. - trecere in randul zeilor].(by 8W8S1e2r10g10i11o)*apoteoza
Trecere a unui fascicul electronic pe suprafata ecranului luminescent al unui tub catodic. Indepartarea gazelor arse din cilindrul unei masini cu ardere interna cu ajutorul unui curent de aer. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*baleiaj
trecere a unui lichid printr-o membrana din exterior in spatiul marginit de ea. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*endosmoza
trecere a unui lichid printr-o membrana poroasa sub influenta diferentei de potential electric intre cele doua fete ale membranei. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*electroosmoza
Trecere a unui lichid printr-o membrana poroasa sub influenta unei diferente de potential electric intre cele doua fete ale membranei. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*electroosmoza
Trecerea unui nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. Clasa sau grupa de substantive sau de adjective care au aceleasi forme de flexiune. Hotarare prin care o instanta isi constata incompetenta si trimite cazul unei instante competente. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*declinare
Trecere a unui oxid metalic in stare de silicat prin combinarea cu silice. [Dupa fr. ].(by 5W5S14e7r7g15i1o)*silicatare
Trecere a unui solvent printr-o membrana semipermeabila care separa doua solutii de concentratii diferite sau o solutie de solventul pur. Intrepatrundere. [< fr. , cf. gr. - impuls].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*osmoza
Trecere a unui sunet, a unei melodii de la o tonalitate la alta; serie de sunete care isi modifica tonalitatea. Modificarea amplitudinii, frecventei sau fazei unei oscilatii armonice. [Gen. var. s.f. / cf. fr. lat. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*modulatie
Trecere a unui text dintr-un alfabet in altul, redand literele prin echivalentele lor din alfabetul in care se transcrie. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*transliteratie
trecere clandestina peste granita a unor obiecte, marfuri sau valori prohibite ori sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfa transportata. o prin ~ = pe ascuns. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*contrabanda
Trecere de la aparare la ofensiva in scopul nimicirii inamicului aflat pana atunci in ofensiva. [G.-D. ] /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*contraofensiva
trecere de la o forma de cultura inferioara la alta superiora prin contact si adaptare. (< engl. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*transculturatie
Trecere de la o forma, de la o stare etc. la alta. = de trecere; intermediar, trazitoriu; tranzitional; provizoriu. Transformare, schimbare treptata a unei roci in alta. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tranzitie
trecere de la o forma, de la o stare etc. la alta. o de ~ = tranzitoriu; provizoriu. trecere (brusca) a unui sistem fizic dintr-o stare in alta; transformare. schimbare treptata a unei roci in alta. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tranzitie
Trecere de la o stare inferioara la una superioara, de la vechi la nou; mers inainte, propasire. Dezvoltare, desavarsire. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*progres
Trecere din nou in proprietate privata a unor bunuri nationale, statale sau nationalizate. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*reprivatizare
trecere din nou in proprietate privata a unor bunuri nationale, statale sau nationalizate. (< reprivatiza)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*reprivatizare
Trecere din pozitia stand pe maini in pozitia stand, folosita ca element de elan pentru rasturnarile sau salturile inapoi. [Et. incerta]. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*corbet
Trecere (fara stationare) de marfuri sau de persoane printr-o tara straina; scutire de taxe vamale acordata de un stat unor marfuri care trec prin teritoriul sau in alta tara; tranzitare. = autorizatie scrisa privind scutirea de vama a unor marfuri care sunt in trecere prin tara; = drum public care ocoleste localitatile; = in trecere. Trecere a unui material organic printr-un organ. Operatia de receptionare a unei convorbiri sau a unui mesaj si de retransmitere a lui la un alt post. [Pl. / < fr. , it. , cf. lat. - trecere].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*tranzit
Trecere in revista a unor trupe care defileaza; ceremonie. Exhibare (ridicola) a unui sentiment pe care nu-l simti cu adevarat. = a se fali cu ceva. Parare, evitare a unei lovituri. = ansamblu de miscari care duc repede pe un scrimer din aparare direct in atac. [Pl. / < fr. cf. sp. - oprire].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*parada
Trecere periodica a pastorilor si a turmelor de oi, vara de la ses la munte si iarna de la munte la ses. [< fr. , cf. lat. - peste, - pamant].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*transhumanta
Trecere. Spatiu (acoperit care traverseaza o cladire sau un grup de cladiri) rezervat numai pietonilor pentru a trece dintr-o strada in alta. Incrucisarea unui drum cu o cale ferata, a doua drumuri sau a doua cai ferate. Trecerea fara oprire a unui tren printr-o statie de cale ferata. Trecatoare, pas. Fragment (mai lung) citat, indicat undeva dintr-o scriere. Fraza melodica a unei compozitii. Migratiunea periodica a pasarilor. [Pl. , var. s.n. / < fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pasaj
Trecere treptata a lichidului in stare de vapori sub actiunea caldurii; fierbere. /<fr. , lat. $ebullitio, ...onis$(by 7W7S1e1r9g9i10o)*ebulitie
Trecut in patrimoniul statului prin nationalizare. (; si ) Care a posedat bunuri trecute in proprietatea statului prin nationalizare. V. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*nationalizat
Trei tablite prinse intre ele cu balamale, care se inchideau ca o carte. Tablou format din trei parti prinse cu balamale (cele laterale inchizandu-se peste cea din mijloc), pe care sunt pictati sfinti sau sunt scrise, ca intr-un pomelnic, numele donatorilor etc. Trei idei, puncte sau articole ale uneia si aceleiasi teorii, dogme etc. [Pl. / cf. fr. , gr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*triptic
/ trematode / s. n. pl. clasa de viermi platelminti, paraziti, cu o ventuza cu care se fixeaza pe alte animale sau pe plante: viermele-de-galbeaza. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*trematozi
Tremurare rapida care se observa la o contractie musculara brusca. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*tremulatie
Tremuratura usoara care are un efect placut, produsa la executarea unei anumite note muzicale cu un instrument sau cu vocea. [Pl. , var. s.n. / < it., fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*tremolo
tren care face legatura intre marile orase ale Europei. (< fr., engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*eurocity
... tren cu viteza mare (care se opreste numai la garile importante). /v. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*accelerat
Tren cu viteza mare pe parcurs si cu opriri numai in statiile importante. [Pl. / < fr., engl. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*expres
tren foarte rapid a carui locomotiva este actionata de o turbina cu gaze. (< engl., fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*turbotren
tren planetar al viitorului, imaginat sa circule in tuneluri subterane. (< amer. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*planetren
Tren sau autocar mic pentru transporturi pe distante reduse, folosit in special in orase. [< engl. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*minicar
tren ~ (si s. n.) = tren cu viteza mare pe parcurs si cu opriri numai in statiile importante; scrisoare ~a = scrisoare care ajunge rapid la destinatie. (< fr., engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*expres
tren ~ = tren de noapte care transporta pe automobilist in cuseta vagonului de dormit, iar masina sa pe un vagon special. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*autocuseta
trepanatie a apofizei mastoide, practicata in caz de mastoidita. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*mastoidectomie
Treptele a 3-a si a 7-a ale gamei majore, care in stilul "blues" apar adesea coborate cu un semiton, atribuind astfel scarii muzicale o insolita dualitate modala major-minora. [< americ. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*bluenote
Trezire la o viata noua, refacere; reinflorire, reviriment, avant. Miscare social-politica si culturala din sec. XIV-XVI in Europa occidentala, care s-a caracterizat prin mari inventii si descoperiri geografice, prin inflorirea stiintelor si a artelor si prin reinvierea interesului pentru cultura antica. [< , dupa fr. , it. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*renastere
trialcool lichid, uleios, incolor, cu gust dulceag, obtinut din grasimi sau sintetic, din propena, solvent, in parfumerie, in medicina etc.; glicerol. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*glicerina
Triangulatie efectuata cu ajutorul fotogramelor. [Pron. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*fototriangulatie
triangulatie fotogrammetrica spatiala care foloseste fotograme de lungimi mici pentru determinarea coordonatelor punctelor terestre. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*aeropoligonatie
Triasicul inferior de facies german. [Pron. / < germ. < - vargat, - gresie].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*buntsandstein
tribunal la vechii evrei; consiliul suprem prezidat de marele preot, care judeca pricinile importante, interpreta legea si delibera asupra chestiunilor publice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sanhedrin
Tribunal la vechii evrei; consiliu suprem prezidat de marele preot, care judeca pricinile importante, interpreta legea si delibera asupra chestiunilor publice. Grup inchis de oameni care pretind a da sentinte fara gres. [< fr. < gr. - tribunal, adunare].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sanhedrin
tribuna transversala in forma de galerie, care se inalta intre naos si cor, in unele catedrale gotice. (< fr. )(by 3W12S12e12r6g6i14o)*jubeu
... Tribut anual pe care il plateau tarile subjugate sultanului turc. /<turc. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*haraci
Tricotare. = masina pentru executarea tricotajelor sau a tricourilor; tricoteza . (by 3W3S11e12r5g5i14o)*tricotat
Tricot (de matase) pentru lenjerie, pentru bluze etc. [< fr. , it. , cf. - oras in Italia].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*milaneza
Tricot din fire de matase, cu fata foarte neteda, din care se confectioneaza articole de lenjerie. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*charmeuse
Tricou de lana sau de bumbac, cu deschizatura numai la gat. [< engl., fr. ].(by 4W4S13e13r13g7i7o)*pulover
tricou de lana sau de bumbac, cu deschizatura numai la gat. (< fr., engl. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pulover
triester al unor substante cu acid azotic. o ~ de glicerina = nitroglicerina. (dupa fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*trinitrat
[TRIGAR] 1. trioda cu catod rece ca releu sau ca tub de amorsare. 2. (biol.) factor declansator care pune in miscare un sir de actiuni si reactii, de minima contributie energetica. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*trigger
- trigliceride eterogene sau mixte, daca au in compozitia lor tipuri diferite de acizi grasi. Concentratia sangvina normala este de 40-150mg/dl sau 0.45-1.69mmol/l. Concentratia de trigliceride in sange creste in hiperlipidemii {dictionarul medical)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*trigliceridul
trimetru iambic greco-latin, in care ultimul picior e un spondeu. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*coliamb
Trimis al unui stat, insarcinat cu o misiune speciala, secreta; insarcinat cu o misiune oarecare. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*emisar
Trimis special al Romei; ambasador, inalt demnitar, general. Cardinal care reprezinta pe papa pe langa un suveran, pe langa un consiliu. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*legat
Trimitere a unei cauze spre judecare la alta instanta. /<lat. $evocatio, ...onis,evocation$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*evocatie
Trimitere de marfuri dintr-o tara in alte tari in scop de vanzare sau de schimb comercial. = investitie de capital facuta de catre monopoluri in alte tari pentru a obtine cu mai multa usurinta profituri maxime. Totalitatea marfurilor exportate. [< germ. ].(by 7W7S7e15r1g9i9o)*export
trimitere de marfuri in strainatate in scop de vanzare sau de schimb comercial; marfurile exportate. o ~ invizibil = vindere de servicii altor tari (operatii de transport, asigurare, credit, licente, servicii de turism etc.); ~ de capital = investitie de capital facuta de catre monopoluri in alte tari, pentru a obtine cu mai multa usurinta profituri maxime. (< germ. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*export
Trioda cu catod rece, servind ca releu sau ca tub de amortizare. Factor declansator care pune in miscare un sir de actiuni si reactiuni, de minima contributie energetica. [< engl. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*trigger
Trioda semiconductoare constituita dintr-un bastonas de germaniu, pe care se aplica, intr-un sant transversal, un strat de indiu, folosita ca amplificator de tensiune la frecvente foarte inalte. [< + fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*tecnetron
Tristete, deprimare cauzata de dorinta de a regasi, de a revedea ceva iubit, trecut etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - intoarcere, - tristete].(by 8W8S8e2r2g10i10o)*nostalgie
Tristete, jale, mahnire adanca; dezolatiune. Singuratate trista si apasatoare; pustiu. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*dezolare
tristete, necaz (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W9S10e3r3g12i12o)*amareala
Tristete vaga, nedefinita; deprimare. Boala mintala caracterizata prin tristete morbida, apatie, delir, halucinatii si obsesia sinuciderii. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat., gr. < gr. - negru, - fiere].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*melancolie
Triumphalism is the attitude or belief that a particular doctrine, culture, or social system is superior to and should triumph over all others. Triumphalism is not an articulated doctrine but rather a general characterization that is often attached to systems by third parties such as social scientists. The term is sometimes used to refer to relatively inconsequential behavior, such as excessively demonstrative glee at the defeat or failure of a rival. Humans experience triumphalism in this recreational form as collective pride (i.e., school spirit) or in sports fanaticism (a??Wea??re Number One!a??).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*triumphalism
= triunghi ale carui varfuri sunt punctele de intersectie ale inaltimilor cu laturile opuse varfurilor triunghiului din care sunt coborate. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ortic
Trizaharida, formata din galactoza, fructoza si glucoza, care se gaseste in sfecla de zahar. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*rafinoza
Trofism. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "nutritie", "stare de nutrire", "crestere". [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*trofie
troliu mecanic cu cabluri, in exploatarile forestiere pentru scoaterea trunchiurilor de arbori din parchetul de exploatare. (< germ. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*schider
tromba (1) marina descendenta, vartej, sorb gigantic. (< anti tromba)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*antitromba
Tromba de vant cu o viteza foarte mare, care produce mari stricaciuni. Dedicatie care incheia poezia trubadurilor si in care se relua o idee deja exprimata si unele versuri folosite mai inainte in aceeasi piesa. [Var. s.n. / < fr. , cf. sp. - furtuna].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*tornada
tromba de vant cu o viteza foarte mare, care produce mari stricaciuni. (< fr. , sp. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tornada
tromboza venoasa caracterizata prin formarea unui cheag care circula in interiorul venei. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*flebotromboza
trompeta de forma unui animal cu gura cascata, la celti. (< fr., celt. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*carnyx
Trompeta din piele, care emite un sunet mai moale si mai placut decat cel emis de corn. Nume generic dat instrumentelor de suflat de alama din familia trompetei. [Pron. / < engl. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*bugla
trompeta din piele care emite un sunet mai moale si mai placut decat cel emis de corn. (pl.) nume generic dat instrumentelor de suflat de alama din familia trompetei. (< fr., engl. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*bugla
Trompeta intrebuintata de popoarele celtice, avand deschizatura modelata in forma unui cap de animal cu gura cascata. [< fr., celt. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*carnyx
[TROMPLoI] pictura murala care de la distanta da iluzia realitatii. (< fr. $trompe l\'oeil$)(by 13W6S7e15r15g8i9o)*trompel
tropism al organelor plantelor ca raspuns la actiunea umiditatii aerului sau solului. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*hidrotropism
tropism cauzat de obscuritate, cu orientare spre intuneric. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*scototropism
Tropism. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "miscare", "tendinta de miscare intr-o anumita directie"; "transformare". [Gen. / < fr. , it. tropia, cf. gr. < - a (se) intoarce, a (se) rasuci].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tropie
Tropism propriu unor plante acvatice, prin care ele iau o pozitie determinata in raport cu curentul apei; reotaxie. [< fr. , cf. gr. - curent, - intoarcere].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*reotropism
trosnitura produsa de ciocnirea extremitatile unui os fracturat, de aerul patruns in plamanii bolnavi. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*crepitatie
Trosnitura produsa de ciocnirea extremitatilor unui os fracturat, de aerul patruns in plamanii bolnavi etc. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. ]. (by 10W11S4e4r4g13i13o)*crepitatie
- Trunchi de copac taiat. - (Rar) Lemn ars. - Var. (Mold.) - Mr. "funingine". Origine necunoscuta. Puscariu, III, 657, propusese sas. , din germ. "trunchi de copac", care nu prezinta dificultati in privinta folosirii generale a cuvintului, dar care nu corespunde prezentei din mr., si nici der. adj. (innegrit); , s.f. (negura, intunecime); s.n. (inv., Trans., incendiu, devastare). In toti acesti der. pare a se recunoaste un reprezentant al lat. "ars" sau "rug".(by 3W4S12e12r6g6i14o)*bustean
trupa aliata incadrata in armata romana in afara legiunilor si recrutata dintre locuitorii neromani ai provinciilor. (< lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*auxilium
Trupa aliata incadrata in armata romana in afara legiunilor si recrutata dintre locuitorii neromani ai provinciilor. [Pron. , pl. [< lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*auxilium
Trupa de cantareti, cu o orchestra mica; fanfara (militara). Orchestra. [cf. germ. , it. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*capela
Trupa stabilita intr-un anumit loc pentru a-l intari, pentru a-l ocupa etc. Unitatile militare dintr-o localitate. Localitate unde sunt stabilite unitati militare. Organele de conducere ale unei garnizoane (1). [< fr. ].(by 8W8S2e2r2g10i11o)*garnizoana
Trupe transportate pe calea aerului, pe mare sau pe tancuri si lansate in spatele frontului inamic in vederea indeplinirii unor misiuni de lupta in folosul trupelor de uscat. [Pl. , (s.m.) / < fr. , engl. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*desant
trupe transportate pe calea aerului, pe mare sau pe tancuri si lansate in spatele frontului inamic in vederea indeplinirii unor misiuni de lupta in folosul trupelor de uscat. (< rus. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*desant
Trusa de calatorie care cuprinde cele necesare pentru ingrijirea corpului (sapun, perii, foarfece etc.). [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*neseser
trusa mica de voiaj care cuprinde cele necesare pentru ingrijirea corpului (sapun, perii, foarfece). (< fr. )(by 5W13S7e7r15g1i1o)*neseser
trust care cuprinde intreprinderile unei anumite ramuri de productie din mai multe tari. (< engl. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*supertrust
Trust care cuprinde intreprinderile unei anumite ramuri de productie din mai multe tari; supratrust. [< engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*supertrust
tub acustic care permite membrilor echipajului de la bordul unui avion sa comunice intre ei. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*aviofon
Tub acustic de comunicare (la avioanele de scoala) care face legatura intre cele doua locuri. [< fr. , cf. rus. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*aviofon
Tub acustic metalic montat pe o nava pentru a se transmite prin el ordine si comunicari; Megafon. [< it. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*portavoce
tub acustic pe o nava, la o tribuna etc. pentru a se transmite ordine si comunicari; megafon. (< it. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*portavoce
Tub adaptat la deschizatura de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ajutaj
Tub adaptat la locul de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. /fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*ajutaj
Tubaj exterior intr-o sonda de petrol; coloana de protectie. [Pron. / < engl., fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i5o)*casing
Tub blindat flexibil utilizat pentru protejarea conductorilor electrici germ panzerschlauchtub.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*tub
Tub, canal ingust si subtire. Spatiu intre celulele unui tesut vegetal. [Pron. / < fr. , cf. lat. - trecere].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*meat
Tub (care face parte dintr-o instalatie de baie) prevazut cu o palnie din care tasneste apa prin niste gauri mici. Tasnitura, stropitura de apa de la un dus; spalare facuta prin acest mijloc. Vorba, veste neplacuta, venita pe neasteptate, care stinge entuziasmul, veselia cuiva. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*dus
tub catodic al carui ecran devine mai putin luminos din punctul de impact cu fasciculul electronic. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*schiatron
Tub catodic al carui ecran devine mai putin luminos in punctul de impact cu fasciculul electronic. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*schiatron
tub catodic in afisarea rapida a literelor sau cifrelor pe ecran. (< fr., engl. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*caractron
tub catodic pentru receptarea si redarea imaginilor in televiziune. (< fr. , germ. , rus. )(by 10W4S4e12r13g13i6o)*cinescop
Tub catodic utilizat ca receptor al imaginii intr-un aparat de televiziune. [Pl. , scris si / < fr. , cf. gr. - miscare, - a privi].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cinescop
tub cilindric de carton umplut cu pulbere, a carui explozie produce zgomot si fum. (< germ. , fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*petarda
Tub cilindric de carton umplut cu pulbere neagra, a carui explozie produce zgomot si fum si care serveste la marcarea tirului de artilerie sau a exploziei grele in exercitiile de lupta. [Cf. fr. , germ. ].(by 13W13S6e6r7g15i15o)*petarda
Tub cilindric (din carton) umplut cu exploziv, care la detonatie produce numai zgomot si fum (folosit la focuri de artificii, semnalizari etc.). /<germ. fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*petarda
Tub cu descarcari electrice in gaz cu catod rece folosit ca dispozitiv de numarare si inregistrare in telecomunicatii. [< fr. ]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*decatron
tub cu descarcari electrice in gaze cu catod rece, dispozitiv de numarare si inregistrare in telecomunicatii. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*decatron
tub cu fascicul electronic generator de semnale de televiziune, care da anumite imagini fixe mai mult, sau mai putin complicate. (< fr. )(by 3W12S12e12r6g6i14o)*monoscop
Tub cu fascicul electronic pentru generarea unui semnal de imagine corespunzator unei anumite imagini fixe. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*monoscop
Tub curbat sub forma de intors, folosit pentru a transvaza un lichid intre doua niveluri diferite. Piesa de metal, de portelan etc. care se monteaza pe o conducta de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal in instalatie. Butelie de sticla pentru apa gazoasa. Apa gazoasa dintr-o astfel de butelie. Aparat pentru spalarea cu presiune a anumitor cavitati ale corpului. Organ al cefalopodelor in forma de tub, care serveste pentru locomotie. Canal natural de forma literei intors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. [< fr. , cf. lat., gr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sifon
"tub cu vid, accelerator de particule elementare". (< engl. , cf. , chihlimbar)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tron
tub de descarcare luminescenta cu mai multi catozi, pentru indicatii alfanumerice in aparatura digitala de masura. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*digitron
Tub de otel cu peretii subtiri, servind pentru luarea probelor de pamant. [< germ. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stut
Tub de raze roentgen, folosit pentru efectuarea de radiografii interne prin introducerea intr-o cavitate a corpului. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*endodiascop
tub de raze rontgen pentru efectuarea de radiografii interne, prin introducerea sa intr-o cavitate a corpului. (< fr. )(by 6W6S14e14r15g8i8o)*endodiascop
Tub de sticla, de metal etc. deschis la extremitati, care se foloseste la spalaturi interne. [< fr. , cf. lat. - trestie].(by 12W12S5e14r14g7i8o)*canula
tub (de sticla) deschis la extremitati, pentru spalaturi interne. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*canula
Tub de sticla gradat, folosit in lucrari de laborator, in special la analiza volumetrica. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*biureta
Tub de sticla gradat, folosit la analiza volumetrica, la masurarea volumului solutiilor etc. [< fr. , rus. ].(by 13W13S6e6r15g15i15o)*biureta
tub de sticla gradat la analiza volumetrica a solutiilor sau gazelor. (< fr. , germ. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*biureta
Tub de sticla rezistenta inchis la un capat, folosit in laboratoare. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*eprubeta
tub de sticla rezistenta inchis la un capat, in lucrari de laborator. (dupa fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*eprubeta
tub de sticla subtiat la un capat si cu o pompa de cauciuc la celalalt, pentru a lua si a picura o cantitate mica dintr-un lichid. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pipeta
Tub de sticla umflat la mijloc si subtiat la un capat, care se foloseste pentru a lua o cantitate mica dintr-un lichid. [< fr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pipeta
= tub electronic al carui catod, cand e luminat, poate emite electroni. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*disector
Tub electronic asemanator cu orticonul, avand in loc de condensator un dispozitiv generator de camp electric si in care fasciculul de electroni este modulat. [Pl. / < germ. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*isoscop
Tub electronic asemanator cu trioda, care are doua grile intre catod si anod. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*tetroda
tub electronic, ca orticonul, avand in loc de condensator un dispozitiv generator de camp electric si in care fasciculul de electroni este modulat. (< germ. )(by 10W10S3e4r12g12i13o)*isoscop
tub electronic care contine intr-un singur invelis doua diode. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*duodioda
Tub electronic care contine intr-un singur invelis doua diode. [Pron. / < germ. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*duodioda
tub electronic care contine intr-un singur invelis doua triode. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*duotrioda
Tub electronic care contine intr-un singur invelis doua triode. [Pron. / < germ. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*duotrioda
Tub electronic care se comporta ca si cand ar avea o rezistenta negativa. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*dinatron
Tub electronic cu ajutorul caruia camerele de televiziune iau vederi. /<germ. (by 14W7S8e8r1g2i10o)*orticon
Tub electronic cu ajutorul caruia se realizeaza imaginile televizate. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*cinescop
Tub electronic cu ajutorul caruia se realizeaza modulatii ale oscilatiilor de frecventa inalta. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*fazitron
tub electronic cu descarcare in gaze, ca stabilizator de tensiune. (< engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*stabilivolt
Tub electronic cu descarcare in gaze, folosit ca stabilizator de tensiune. [Var. s.m. / cf. engl. , germ. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*stabilivolt
Tub electronic cu doi electrozi, folosit in radiotehnica, energetica, electronica etc. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S8e2r2g10i10o)*dioda
Tub electronic cu doi electrozi, folosit pentru redresarea curentilor alternativi de inalta tensiune. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*kenotron
Tub electronic cu doi electrozi folosit pentru redresarea curentului alternativ de inalta tensiune. [Sil. i /< fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*kenotron
tub electronic cu doi electrozi, pentru redresarea curentilor alternativi de inalta tensiune. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*kenotron
Tub electronic cu mai multi electrozi. [Pl. / < fr. , cf. gr. - numeros + ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*polioda
Tub electronic cu trei electrozi, care serveste la |redresarea|redresa| curentului alternativ si poate functiona ca schimbator de frecventa. [< fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*tiratron
tub electronic cu trei electrozi folosit ca redresor comandat, ca amplificator de curent etc. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*tiratron
Tub electronic cu trei electrozi. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cu trei + ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*trioda
Tub electronic cu un ecran fotosensibil, cu ajutorul caruia se transmit imaginile posturilor de televiziune. [Pl. / < fr. , cf. gr. - imagine, - a privi].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*iconoscop
tub electronic cu un ecran fotosensibil pentru transmiterea imaginilor in televiziune. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*iconoscop
tub electronic cu vid, cu un catod, un anod si cinci grile. (dupa engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*pentagrila
tub electronic de mare putere pentru statii de radioemisie, care se raceste cu apa distilata fierbinte. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*vapotron
Tub electronic de mare putere pentru statii de radioemisie, care se raceste cu apa distilata fierbinte. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vapotron
= tub electronic de televiziune pentru traducerea imaginilor in semnale electromagnetice; camera de televiziune; vidicon. [< + ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*videocaptor
Tub electronic folosit ca generator si amplificator de unde de foarte inalta frecventa. [< fr., engl. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*clistron
tub electronic folosit in dispozitivele de producere a curentilor de foarte inalta frecventa. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*rumbatron
Tub electronic folosit in televiziune la realizarea imaginilor. [Sil. ] /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*iconoscop
Tub electronic format din doi electrozi, dintre care unul este incandescent in timpul functionarii. [< fr. , cf. gr. - cu doi + ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*dioda
Tub electronic generator de oscilatii de foarte inalta frecventa. /<fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*magnetron
tub electronic in care condensatorul orticonului e inlocuit printr-un dispozitiv generator de camp magnetic. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*izoscop
tub electronic in care intensitatea curentului de electroni este comandata de un camp magnetic exterior. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*magnetron
Tub electronic in care intensitatea curentului electronic este comandata de un camp magnetic exterior. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*magnetron
tub electronic pentru modulatia de faza a oscilatiilor de inalta frecventa. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*fazitron
Tub electronic pentru modulatia de faza a oscilatiilor de inalta frecventa. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*fazitron
Tub electronic pentru televiziune, mult mai sensibil decat orticonul si iconoscopul. [< germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*superorticon
tub electronic videocaptor, bazat pe efectul fotoelectric extern, mult mai sensibil decat orticonul si iconoscopul. (< germ. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*superorticon
tubercul aerian, ingrosare bulbiforma pe tulpinile aeriene, organ de rezerva sau de inmultire la orhidee. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pseudobulb
Tuberculoza a pielii, caracterizata prin noduli localizati in hipoderm. [< fr. , cf. lat. - scrofula, gr. - piele].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*scrofuloderma
tuberculoza a pielii, prin noduli localizati in hipoderm. (< fr. )(by 13W13S13e7r7g15i1o)*scrofuloderma
tuberculoza ascunsa, care se manifesta prin leziuni atribuite altei boli. (< fr. )(by 4W12S12e13r6g6i15o)*criptotuberculoza
Tuberculoza ascunsa care se manifesta prin leziuni atribuite altei boli. [< fr. ]. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*criptotuberculoza
tuberculoza cutanata atipica, situata de obicei pe fata si pe nas, caracterizata prin placi rosii. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*angiolupoid
Tuberculoza cutanata care se prezinta sub forma de scrofule. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i10o)*scrofulide
tuberculoza osoasa care evolueaza in vecinatatea articulatiei coapsei. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*paracoxalgie
Tuberculoza pulmonara; oftica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - distrugere].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ftizie
Tuberozitate a extremitatii superioare a humerusului. [Var. s.n. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*trohiter
tuberozitate la partea inferioara a marginii interne a humerusului. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*epitrohlee
Tub flexibil de cauciuc sau de material plastic, care serveste la transportarea fluidelor la distante. /<turc. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*furtun
Tub format din inele cartilaginoase, care leaga laringele de bronhii si prin care circula aerul necesar respiratiei. Fiecare dintre tubuletele subtiri care formeaza aparatul respirator al insectelor. Vas prin care circula seva la plantele lemnoase. // (Si in forma , pron. ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) trahee ", "al traheii ". [Pron. / cf. fr. , gr. ].(by 5W5S13e14r7g1i1o)*trahee
tub ~ = instrument pentru determinarea vitezei de curgere si a debitului unui curent de fluid intr-o conducta. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*venturi
Tub la meduze unde se afla orificiul buco-anal. Structura anatomica avand forma de maner. = os lat articulat cu sternul. Celula cilindrica din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. [Pron. / < fr., lat. - maner].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*manubriu
Tub lung si drept cu ajutorul caruia se pot arunca, prin suflare, mici proiectile. Arma cu care musulmanii aruncau materiile incendiare asupra trupelor inamice. [< fr. , cf. sp., gr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sarbacana
Tub metalic in care se pastreaza un creion si care il poate prelungi la scris. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*portcreion
Tub metalic sau de carton care contine incarcatura de exploziv si proiectilul unei arme de foc. Piesa de hartie care contine un exploziv. Filtru de hartie impaturita intr-un anumit mod (folosit mai ales la carburatoare). = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se ataseaza la o masca de gaze. Loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o harta, un tablou etc.; ornament care incadreaza un text, un titlu, un cuvant; textul incadrat. Ambalaj care grupeaza mai multe pachete de tigari. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*cartus
Tub mic de chihlimbar, de os etc. in care se introduce tigara spre a fi fumata. [< germ. , cf. fr. ].(by 3W11S11e12r5g5i13o)*tigaret
tub mic terminat cu o ventuza, organ de locomotie la echinoderme. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ambulacru
Tub pentru evacuarea gazelor dintr-un reactor, provenite din arderea unui carburant. /Din (by 2W2S10e11r4g4i13o)*efuzor
Tub pentru prepararea sifonului cu ajutorul unei minibutelii de acid carbonic, fixata intr-un dispozitiv special. [Cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*autosifon
tub pentru prepararea sifonului, cu o minibutelie de acid carbonic, intr-un dispozitiv special. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*autosifon
Tub prevazut cu un sistem optic, folosit in bronhoscopie. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*bronhoscop
tub prevazut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizeaza combustibil in carburator. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*jiclor
Tub prevazut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizeaza combustibil in carburator. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*jiclor
Tub redresor cu un catod de mercur pentru curenti de mare intensitate. [< fr. ]. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*ignitron
tub redresor cu un singur anod, cu descarcare in vapori de mercur si cu un electrod auxiliar de aprindere. (< engl., fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ignitron
Tub redresor monoanodic cu arc de mercur, folosit in scheme de redresare monofazate. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*excitron
Tub sau inel metalic care se fixeaza la exteriorul unei piese tubulare pentru a-i mari rezistenta la presiuni interioare. Fir metalic (de otel) infasurat fortat pe o piesa tubulara sau pe un ansamblu de piese pentru a le mari rezistenta la solicitari din interior sau la forte centrifuge. Piesa de otel inelara care inconjura barele armaturii longitudinale ale unei piese de beton armat. [< fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i3o)*freta
tub scurt, cu sau fara filet, folosit la asamblarea a doua conducte, tevi sau cabluri. (< engl. , germ. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*niplu
Tub scurt, cu sau fara filet la exterior, folosit la asamblarea a doua conducte sau a altor piese tubulare. [< engl. , germ. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*niplu
Tub scurt (filetat), cu ajutorul caruia se asambleaza doua conducte, tevi sau se fixeaza spitele in obada rotii de bicicleta. /<engl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*niplu
Tub scurt folosit la imbinarea sau la ramificarea conductelor, tevilor, cablurilor; manson. /<germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*mufa
tub scurt si ingust, adaptat la deschizatura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duza (1). (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ajutaj
Tub special care se foloseste la efectuarea diferitelor spalaturi interne sau in diferite operatii chirurgicale. /<lat.fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*canula
Tub special pentru examenul endoscopic al esofagului. [Pl. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*esofagoscop
tub ~ tub electronic de televiziune pentru traducerea imaginilor in semnale electrice; camera de televiziune; vidicon. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*videocaptor
tub videocaptor mai sensibil decat iconoscopul, folosit in camerele de televiziune; orticonoscop. (< germ. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*orticon
tucan de talie mare, cu penajul negru, gatul si pieptul alb, iar ciocul rosu cu galben si negru. (< germ. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*toco
tuf calcaros, alb-cenusiu, care se poate lustrui ca marmura, in constructii la placarea ornamentala a fatadelor, a holurilor etc. (< fr. , it. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*travertin
Tuf calcaros care se gaseste in imprejurimile orasului Tivoli (Italia) si care se poate lustrui ca marmura. [Cf. it. , fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*travertin
Tuf format din sedimentarea cenusii vulcanice, rezistent la apa de mare. [Pron. / < it. , cf. - vulcan in Italia].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*puzzolana
[TUID] stofa fina de lana cu fibre lungi, grele, care da, prin coloritul diferit al firelor, desen ecosez. (< engl. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tweed
[TUIST] 1. dans modern de perechi in care partenerii danseaza individual, unul in fata celuilalt, cu miscari de rasucire, bratele miscandu-se intr-un balans continuu, in sens invers miscarii picioarelor; melodia corespunzatoare. 2. (fin.) operatie din majorarea dobanzii pe termen scurt in scopul atragerii capitalurilor externe si totodata din reducerea dobanzii pe termen lung pentru mentinerea expansiunii economice. (< engl., fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*twist
[TUITAR] difuzor special pentru frecvente foarte mari, pentru reproducerea notelor acute. (< engl. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tweeter
tulburare a activitatii normale a unui organism produsa de un agent patogen viu. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*bionoza
Tulburare a activitatii psihice, stare de spirit bolnavicioasa caracterizata printr-o surescitare obsedanta si contagioasa creata de cauze exterioare. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*psihoza
tulburare a afectivitatii prin ingustarea sferei de interese si intensificarea trairii. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*catatimie
tulburare a apetitului manifestata prin dorinta de a ingera substante necomestibile. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*parorexie
tulburare a atentiei caracterizata prin diminuarea capacitatii de concentrare si a interesului pentru nou. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hipoprosexie
Tulburare a capacitatii de exprimare prin gesturi unice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - imitatie].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*dismimie
tulburare a cititului, constand in tendinta de repetare a cuvintelor si propozitiilor. (< germ. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*catalexie
tulburare a comunicarii scrise constand in asezarea gresita a cuvintelor in scris. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*acatagrafie
tulburare a constiintei constand dintr-un amestec de real si vis, la care subiectul nu participa activ. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g1i9o)*oniroidie
tulburare a cresterii constand dintr-o osificare intarziata a cartilajelor. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*discondroplazie
Tulburare a cresterii, constand intr-o osificare intarziata a cartilajelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - cartilaj, - a se forma].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*discondroplazie
tulburare a dinamogenezei, combinand scaderea tonusului motor cu diminuarea fortei musculare. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*ataxoadinamie
tulburare a dispozitiei caracterizata prin tristete profunda si nemultumire de sine. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*disforie
Tulburare a dispozitiei caracterizata prin tristete profunda si nemultumire de sine. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*disforie
Tulburare a echilibrului acido-bazic din sange, caracterizata prin preponderen a componentei acide in dauna celei bazice.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*tulburare
tulburare a expresiei grafice constand din substituirea termenilor inteligibili cu cuvinte corespunzatoare. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*jargonagrafie
Tulburare a fluxului menstrual, insotita de obicei de dureri. [< fr. , cf. gr. - dificil, - luna, - a curge].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*dismenoree
Tulburare a fonatiei care da vocii un accent strain. [g.-d. art. ] (din fr. )(by 14W15S15e8r9g2i2o)*xenofonie
tulburare a functiei auditive, prin perceperea unui sunet auzit altadata. (< engl. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ecoacuzie
tulburare a imaginii despre propriul corp, caracterizata prin incapacitatea de a localiza partile acestuia. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*autotopoagnozie
Tulburare a instinctului alimentar care consta in tendinta de a ingurgita pamant sau materiale de constructii cum ar fi varul.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*tulburare
tulburare a limbajului mimic, incapacitate de a folosi semnele pentru intelegerea si exprimarea ideilor. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*asemie
tulburare a limbajului, printr-o vorbire incoerenta, datorata unor modificari psihopatologice fara substrat neurologic. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*dislogie
tulburare a limbajului scris caracterizata prin deformarea sau substituirea cuvintelor. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*paragrafie
tulburare a limbajului scris prin juxtapunerea incorecta de cuvinte reale sau imaginare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*schizografie
tulburare a limbajului vorbit, constand in utilizarea de expresii bizare si neoformatii bizare, plecand de la radacini corecte. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*paragramatism
tulburare a limbajului vorbit, prin deformarea vocalelor din cuvinte sau prin confuzia de cuvinte. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*parafemie
tulburare a mecanismelor de reglare a activitatii motorii viscerale. o ~ biliara = incetinire a secretiei biliare. (< germ. , fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dischinezie
tulburare a memoriei caracterizata prin desfasurarea tumultuoasa, incoercibila si anxiogena a ideilor si amintirilor. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*mentism
tulburare a memoriei, trairea unor evenimente trecute la modul prezent. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*ecmnezie
tulburare a metabolismului fierului, caracterizata prin depunerea de pigment feric in diferite organe. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*hemocromatoza
Tulburare a musculaturii netede esofagiene, caracterizata prin relaxarea incompleta a sfinterului inferior in timpul deglutitiei si hipertonia acestuia in repaus.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*tulburare
... Tulburare a organismului cauzata de surplusul de vitamine, in special a vitaminelor A sau D. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*hipervitaminoza
tulburare a perceptiei vizuale constand in modificarea distantei dintre obiect si bolnav. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*paropsie
Tulburare a posibilitatii de a reproduce tonuri muzicale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - muzica].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*paramuzie
Tulburare a ritmului inimii, caracterizata prin aparitia unei sistole mai reduse dupa fiecare sistola normala. [< fr. , lat. - de doua ori, - geaman].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*bigeminism
tulburare a ritmului inimii, care prezinta un puls trigeminat. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*trigeminism
tulburare a ritmului inimii, cuprinzand un ritm cvadrigeminat. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cvadrigeminism
tulburare a scrisului constand din repetarea cuvintelor sau a propozitiilor; inregistrarea in scris a unor variante care se repeta. (< cata -grafie^2)(by 13W13S6e6r15g15i8o)*catagrafie
Tulburare a scrisului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - a scrie].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*disgrafie
tulburare a secretiei biliare datorita unei actiuni reflexe asupra nervilor secretori. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*paracolie
tulburare a sensibilitatii cu amortire in extremitatile membrelor. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*acroparestezie
tulburare a sensibilitatii, prin senzatie de amorteala, de arsura sau de rece, in lipsa oricarui excitant. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*parestezie
tulburare a sensibilitatii tactile constand in senzatia de furnicare, de intepaturi. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*acantestezie
Tulburare a sistemului nervos, care se manifesta, mai ales in cazurile de isterie, prin neputinta de a merge normal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - mers]. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*abazie
tulburare a sistemului nervos, care se manifesta prin neputinta de a merge normal. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*abazie
Tulburare a sistemului nervos manifestata prin neputinta de a merge normal. [Art. ; G.-D. ] /<fr. (by 1W1S9e10r10g3i3o)*abazie
Tulburare a sistemului nervos superior care consta in pierderea totala sau partiala a facultatii de a vorbi. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*afazie
Tulburare a tonusului muscular, constand in contractarea muschilor atunci cand ar trebui sa se relaxeze. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - tensiune].(by 4W12S13e13r6g7i15o)*paratonie
tulburare a troficitatii, ca urmare a imbolnavirii sistemului nervos. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*trofonevroza
Tulburare a troficitatii ca urmare a imbolnavirii sistemului nervos. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*trofonevroza
Tulburare a vederii care consta in perceperea in culori a obiectelor necolorate. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cromopsie
Tulburare a vederii care face ca bolnavul sa vada totul intr-o culoare galbena. [Gen. / < fr. , cf. gr. - galben, - vedere].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*xantopsie
tulburare a vederii care face ca obiectele privite sa apara in verde. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i10o)*cloropsie
tulburare a vederii, cauzata de icter, care face ca bolnavul sa vada totul in galben. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*xantopsie
tulburare a vederii constand in deformarea obiectelor, datorita erorilor de perceptie in plasarea corecta a acestora in spatiu. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*metamorfopsie
tulburare a vederii constand in perceperea multiplicata a unui obiect; vedere multipla; poliopsie. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*poliopie
tulburare a vederii, constand in perceperea unor puncte luminoase ca niste scantei. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*spinteropie
tulburare a vederii cromatice prin incapacitatea de a percepe una din culorile fundamentale. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*discromazie
tulburare a vederii, datorita careia obiectele sunt percepute mai mici decat in realitate. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*micropsie
Tulburare a vederii, datorita careia obiectele sunt percepute mai mici decat sunt in realitate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - vedere].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*micropsie
tulburare a vederii datorita lipsei de coordonare a activitatii globilor oculari, unul din ochi indepartandu-se involuntar de axa vizuala. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*strabism
Tulburare a vederii din a carei cauza obiectele sunt percepute mai mici decat in realitate. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*micropsie
Tulburare a vocii, caracterizata printr-o pronuntare deformata a sunetelor. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*parafonie
tulburare a vocii datorita modificarilor rezonantei cavitatilor nazale. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rinolalie
Tulburare a vocii, datorita modificarilor rezonantei cavitatilor nazale; rinofonie. [Gen. , / < fr. , cf. gr. - nas, - vorbire].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*rinolalie
Tulburare a vorbirii care consta in repetarea involuntara a unor propozitii sau cuvinte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - din nou, - a vorbi].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*palilalie
Tulburare a vorbirii constand in citirea deformata a cuvintelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - dictiune].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*paralexie
Tulburare a vorbirii, constand in dificultatea de a gasi cuvantul potrivit. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - a vorbi].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*paralalie
tulburare a vorbirii constand in folosirea gresita a cuvintelor sau a silabelor. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*paralalie
tulburare a vorbirii constand in imposibilitatea de a pronunta litera l. aliteratie in repetarea sunetului l. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*lambdacism
Tulburare a vorbirii constand in repetarea mecanica a aceleiasi fraze sau acelorasi cuvinte. /<fr. (by 14W14S14e8r8g1i1o)*catafazie
Tulburare a vorbirii, constand in repetarea mecanica a aceleiasi fraze sau acelorasi cuvinte. [Gen. / < fr. , cf. gr. - in jos, - vorbire].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*catafazie
tulburare a vorbirii, de natura nevrotica, manifestata prin greutate in pronuntarea corecta a unor cuvinte sau prin repetari ori omisiuni de silabe; balbaiala. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*logonevroza
Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - vorbire].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*disfazie
Tulburare a vorbirii fie prin alterarea unor centri nervosi, fie prin ranirea aparatului fonator. Modificare a timbrului si a intensitatii vocii; raguseala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - sunet].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*disfonie
Tulburare a vorbirii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a vorbi, - suferinta].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*lalopatie
tulburare a vorbirii in care bolnavul repeta un singur cuvant sau o singura propozitie. (< engl. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*monofazie
Tulburare a vorbirii in care bolnavul repeta un singur cuvant sau o singura propozitie. [Gen. / cf. gr. - unic, - vorbire].(by 3W3S11e12r5g5i5o)*monofazie
tulburare a vorbirii in repetarea involuntara a unor silabe, cuvinte sau propozitii. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*palilalie
tulburare a vorbirii, repetarea mecanica a acelorasi fraze sau cuvinte. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*catafazie
Tulburare caracterizata prin absenta lohiilor. [< fr. , cf. gr. - a naste, - uter].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*lohiometrie
tulburare care apare la un organism ca urmare a unei mutatii in celulele somatice. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*somatogeneza
tulburare congenitala in osificarea cartilajelor craniului. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*disostoza
Tulburare cronica de nutritie, la sugarii hraniti artificial. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - nutritie].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*atrepsie
Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizata prin repetarea sunetelor sau silabelor si folosirea unor pauze care intrerup vorbirea; balbaiala; balbism. (dupa fr. )(by 5W6S14e15r8g8i1o)*balbutie
Tulburare de comportament avand drept cauza defectele educatiei intr-un mediu social nefavorabil. [Gen. / < fr. , cf. lat. - societate, gr. - boala].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*sociopatie
tulburare de comunicare verbala, dificultate de a construi fraze. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*afrazie
tulburare de digestie, determinata de o deficienta enzimatica si de alterarea absorbtiei prin modificarea transportului alimentelor digerate din intestin in sange si limfa. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*malabsorbtie
tulburare de echilibru printr-o senzatie de tractiune laterala a corpului. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*lateropulsiune
tulburare de limbaj caracterizata prin emiterea unor fraze lipsite de sens. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*coreofrazie
Tulburare de limbaj care se manifesta prin emiterea unor fraze fara sens. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*coreofrazie
tulburare de limbaj constand din articularea defectuoasa a cuvintelor. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g14i8o)*disartrie
tulburare de limbaj constand din folosirea de catre bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*jargonafazie
tulburare de limbaj constand in incetinirea ritmului articularii cuvintelor; bradiartrie, bradiglosie. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*bradilalie
tulburare de limbaj in care obiectele sunt desemnate prin alte cuvinte. (< fr., gr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*paranomie
tulburare de limbaj manifestata prin dificultati in articularea cuvintelor, devenite neinteligibile. (<fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*barilalie
tulburare de memorie caracterizata prin incapacitatea de a diferentia evenimentele traite de propria persoana de cele din vis, citite sau auzite. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*criptomnezie
Tulburare de memorie, constand din reproducerea unor evenimente pe care bolnavul nu le-a trait. [Gen. / < fr. , cf. lat. - conversatie].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*confabulatie
tulburare de memorie constand din reproducerea unor situatii false, imaginare. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*paramnezie
tulburare de motricitate constand in executarea fara voie a altei miscari in locul celei dorite. (dupa fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*alochinezie
tulburare de nutritie a tesutului osos; distrofie osoasa. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*osteodistrofie
tulburare de nutritie prin tumefactii hipomatoase difuze la nivelul gatului, subsuorilor, abdomenului si regiunii inghinale. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*adenolipomatoza
tulburare de origine psihica manifestata prin vomismente continui. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*autemezie
tulburare de perceptie constand in incapacitatea bolnavului de a-si prezenta imaginar obiecte sau fenomene. (< fr paramorphisme)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*paramorfism
tulburare de sensibilitate in care aceeasi excitatie produce senzatii multiple. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*poliestezie
tulburare de sensibilitate manifestata prin receptarea diminuata a volumului si greutatii obiectelor. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*microestezie
tulburare de vedere constand din impresia de marire a obiectelor. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*macropsie
Tulburare de vedere constand din impresia de marire a obiectelor; megalopsie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - vedere].(by 2W2S10e10r11g4i4o)*macropsie
tulburare de vedere, incapacitatea de a distinge culorile; acromazie (2). (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*acromatopsie
tulburare de vorbire caracterizata prin accelerarea ritmului verbal. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*tahifemie
tulburare de vorbire caracterizata prin repetarea involuntara, exploziva si sacadata, a aceleiasi silabe (de la inceputul cuvintelor). (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*palisilabie
Tulburare functionala a secretiei sudorale. [< fr. , cf. gr. - sudoare].(by 13W6S7e15r15g15i9o)*hidroza
Tulburare functionala a unui organ, aparat sau sistem. Actiune a carei consecinta este reducerea integrarii sau adaptarii unei unitati date la contextul social respectiv. [Gen. / < it. , germ. , cf. gr. - dificil, lat. - activitate].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*disfunctie
tulburare functionala la psihopati si schizofrenici, manifestata prin slabirea activitatii voluntare. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*parabulie
Tulburare functionala la psihopati si schizofrenici, manifestata prin slabirea activitatii voluntare. [Gen. / < fr. ].(by 12W5S6e6r14g15i8o)*parabulie
tulburare functionala. stare patologica a sugarului prin scaderea tolerantei digestive si diminuarea rezistentei fata de infectii. (< fr. )(by 15W8S8e2r10g11i11o)*disergie
tulburare grava a functiilor psihice; nebunie; dementa. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*alienatie
Tulburare grava de nutritie la sugari, care se manifesta prin diaree, voma etc. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*toxicoza
tulburare grava de nutritie, la sugari, datorata unui regim alimentar defectuos, manifestata prin slabire pronuntata, varsaturi, diaree etc. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*atrepsie
tulburare grava de toxiinfectie la sugari, care se manifesta prin diaree, voma, denutritie etc. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*toxicoza
tulburare in articularea cuvintelor, datorata unor malformatii sau leziuni ale organelor fonatoare. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*dislalie
Tulburare in compozitia si reactiile diferitelor umori ale organismului. Tulburare in coagulabilitatea sangelui. Constitutie (organica) dificila; temperament dificil, rau. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - constitutie].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*discrazie
Tulburare in functionarea glandelor endocrine; discrinie. [< fr. , cf. gr. - dificil, fr. - endocrin].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*dizendocrinie
Tulburare in pigmentarea normala a pielii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - culoare].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*discromie
Tulburare in reproducere, in dezvoltare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - nastere].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*disgenezie
Tulburare manifestata prin amorteli in varful degetelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - extremitate, - la, - simtire].(by 7W7S1e1r9g10i10o)*acroparestezie
Tulburare manifestata prin pierderea capacitatii de recunoastere a celor vazute, auzite, pipaite. /<fr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*agnozie
Tulburare mare, insotita de galagie si de scandal; harmalaie; taraboi. [G.-D. ] /<turc. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*tevatura
Tulburare mare, insotita de galagie si scandal; taraboi. [G.-D. /Onomat.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*harmalaie
Tulburare mintala caracterizata prin desfasurarea tumultuoasa, incoercibila a ideilor si amintirilor. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*mentism
tulburare mintala caracterizata printr-o stare de euforie, puerilism si tendinta de a face glume. (< fr., gr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*moria
Tulburare mintala caracterizata printr-o stare de euforie, puerilism si tendinta de a face glume. [Pron. / < fr., it. , cf. gr. - nebunie].(by 5W5S13e14r7g7i8o)*moria
tulburare mintala constand din trecerea brusca de la o stare de inhibitie, produsa de o anxietate puternica, la o stare de agitatie psihomotorie, insotita de obicei de impulsuri agresive. (< fr., lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*raptus
Tulburare mintala constand din trecerea brusca de la o stare de inhibitie, produsa de o anxietate puternica, la o stare de agitatie psihomotorie, insotita de obicei de impulsuri agresive. [< fr., lat. ].(by 10W3S3e3r12g12i5o)*raptus
Tulburare motorie constand in deformarea miscarilor normale. [< fr. , cf. gr. - langa, - miscare].(by 12W5S5e14r14g14i7o)*parachinezie
tulburare motorie manifestata prin repetarea spontana si involuntara a acelorasi gesturi si miscari, in dementa organica. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*palichinezie
Tulburare motrice constand din miscari involuntare, lente, neregulate, localizate mai ales in maini si picioare. [< fr. , cf. gr. - nefixat].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*atetoza
tulburare motrice cu miscari involuntare, lente, localizate mai ales in maini si picioare. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*atetoza
Tulburare; neoranduiala, dezordine; galagie. Stare de miscare a unui fluid in care exista vartejuri. [Cf. fr. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*turbulenta
Tulburare nervoasa caracterizata prin spasme la faringe. [< fr. , cf. gr. - faringe, - spasm].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*faringospasm
Tulburare nervoasa, constand in dificultatea de a citi si a intelege ceea ce se citeste. [< fr. , cf. gr. - dificil, - cuvant].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*dislexie
tulburare nervoasa constand in imposibilitatea de a citi corect un text. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*dislexie
tulburare nervoasa prin miscarea spasmodica a faringelui. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*faringospasm
tulburare neurovegetativa caracterizata printr-o sensibilitate speciala a sistemului nervos autonom dirijat de penumogastric. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*vagotonie
tulburare olfactiva constand in perceptia falsa a unui miros. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*parosmie
Tulburare olfactiva constand in perceptia falsa a unui miros. [Gen. / < fr. cf. gr. - langa, - miros].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*parosmie
Tulburare organica cauzata de scaderea anormala a secretiei gastrice. [G.-D. Sil. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*hipoaciditate
Tulburare organica datorita acumularii in exces a vitaminelor in organism. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*hipervitaminoza
tulburare organica datorita administrarii excesive de preparate vitaminice sau ingerarii de alimente bogate in vitamine. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*hipervitaminoza
Tulburare patologica a constiintei, manifestata prin aiurari, halucinatii etc. Exaltare, extaz; frenezie; entuziasm excesiv. [Pl. / < fr. , it. , lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*delir
tulburare prin retentia lohiilor in uter, in cursul lauziei. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*lohiometrie
Tulburare psihica care apare dupa catastrofe sau dupa traume psihice, implicand pierderea capacitatii de munca si |inhibarea|inhiba| vointei. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*sinistroza
tulburare psihica cu caracter reversibil periodic, afectiv. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ciclofrenie
tulburare psihica manifestata prin impulsia de a da foc, de a provoca incendii. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*piromanie
Tulburare psihica manifestata prin inclinarea de a pune foc, de a distruge prin foc, de a provoca incendii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - foc, - nebunie].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*piromanie
tulburare psihica prin ruperea contactului cu realitatea exterioara. (< fr. )(by 13W13S6e7r7g15i15o)*autism
tulburari nervoase asemanatoare tabesului, datorate unei neurastenii sau unei nevrite periferice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pseudotabes
Tulbureala a unui lichid. Proprietate a unui mediu dispers de a imprastia lumina, datorita fluctuatiilor de densitate. [Cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*turbiditate
tulpina aeriana lunga, terminata cu o inflorescenta, cu frunze prinse la noduri si formand o rozeta. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*scapul
Tulpina alcatuita din articule, goala sau plina cu tesut spongios; pai. [< lat. ]. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*culm
Tulpina de porumb cu tot cu frunze (si cu panusi) dupa culegerea stiuletilor; hlujan; cioclej. /+ suf. $...an$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*strujan
... Tulpina de porumb cu tot cu frunze (si cu panusi) ramasa dupa culegerea stiuletilor; cioclej; strujan. / suf.$ ...an$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*hlujan
tulpina inalta cu numeroase internoduri si cu un buchet de frunze in varf, la palmieri si la ferigile lemnoase. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*stip
Tulpina inalta cu numeroase internoduri si cu un buchet de frunze in varf, la palmieri si la ferigile lemnoase; stipul [in DN]. Pedunculul corpilor de fructificatie la unele ciuperci. Trunchiul talului la alge. [< fr. , cf. lat. - tulpina].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*stip
tulpina metamofozata, ramura axilara latita, fara frunze ori cu frunze foarte reduse. (< lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*cladodiu
Tulpina sau ramura taratoare care da radacini si formeaza o planta noua in locurile unde contacteaza cu solul. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*stolon
tulpina sau ramura taratoare care, in contact cu pamantul, formeaza radacini, dand nastere la noi plante. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*stolon
Tulpina (subterana) alcatuita dintr-un invelis membranos, uscat si din mai multe foi carnoase. Glob, sfera. = prelungire a maduvei spinarii, care face legatura intre creierul mare, creierul mic, maduva spinarii si marele simpatic; = partea terminala, umflata, a radacinii firului de par. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*bulb
Tulpina subterana a unor plante, de forma sferica, alcatuita dintr-un invelis uscat si din mai multe foi carnoase. globul ochilor. prelungire a maduvei spinarii, care asigura legatura intre creier si maduva spinarii. /<lat. , fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*bulb
Tulpina subterana in care se acumuleaza substante nutritive si care serveste ca organ de inmultire vegetativa. /<fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*rizom
Tulpina subterana umflata care constituie un rezervor de substante nutritive la unele plante. Excrescenta aparuta pe unele tesuturi ale organelor vii. Mica tumoare produsa de bacilul Koch. [Pl. , (s.n.) , var. s.f. / < fr. , cf. lat. < - excrescenta].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tubercul
Tulpina subtire care se taraste pe sol si formeaza una sau mai multe radacini, dand plante noi. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*stolon
Tulpina unor plante taratoare. tulpina aeriana a cartofului. /Cuv. autoht.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*curpen
tulpinita a embrionului, pe care sunt inserate cotiledoanele. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*caulicul
[TUL] tesatura de matase sau de bumbac, subtire si usoara. (< fr. , germ. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*tul
tumefactie formata prin acumulare de sperma in testicul sau epididim. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*spermatocel
Tumefactie formata prin acumulare de sperma in testicul sau in epididim. [< fr. , cf. gr. - samanta, - tumoare].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*spermatocel
Tumefactie inflamatorie in jurul unghiei. [Gen. / < fr. cf. gr. - langa, - unghie].(by 15W8S2e2r10g10i4o)*paronichie
tumefactie inflamatorie provocata prin dezvoltarea in organism a unei ciuperci parazite. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*micetom
tumefiere cutanata la extremitati, care apare in urma unor degeraturi. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*pernion
Tumefiere cutanata la extremitati, care apare in urma unor degeraturi. [Pron. / < fr. , cf. lat. - degeratura].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pernion
Tumoare a craniului formata de o hernie a meningelor. [< fr. , cf. gr. - membrana, - tumoare].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*meningocel
Tumoare a ganglionilor limfatici de la gat, adesea de natura tuberculoasa. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*scrofula
tumoare a ganglionilor limfatici de la gat (de natura tuberculoasa. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*scrofula
tumoare a gatului, plina cu aer si materii stagnante, determinata de o stenoza bronsica. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*bronhocel
Tumoare alcatuita dintr-un grup de celule desprins din sistemul simpatic embrionar, raspandite in diferite regiuni ale organismului. [Pl. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*paragangliom
tumoare a sistemului nervos central, din proliferearea tesutului nevroglic. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*neurogliom
Tumoare a substantei medulare a glandei suprarenale. [Dupa fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*medulosuprarenalom
Tumoare a tesutului conjunctiv mucos. [Pl. / < fr. , cf. gr. - mucozitate].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*mixom
Tumoare a tesutului parodontal. [Pl. / cf. fr. < gr. - langa, - dinte].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*parodontom
Tumoare a unui nerv formata din tesut nevroglic. [Pl. , pron. / < fr. , cf. gr. - clei].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*gliom
tumoare benigna a pielii, de natura epidermica, vasculara etc.; alunita. (< lat., fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*nev
Tumoare benigna a pielii, de natura epidermica, vasculara etc.; alunita. [< lat., fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*nev
Tumoare benigna a pielii, fibroasa, alungita, care apare adesea pe locul unei cicatrice. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cleste, - forma].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*cheloid
tumoare benigna a pielii, fibroasa, alungita, pe locul unei cicatrice. (< fr. )(by 14W14S14e8r8g1i2o)*cheloid
tumoare benigna a substantei medulare a glandei suprarenale. (dupa fr. )(by 7W7S1e1r1g10i10o)*medulosuprarenalom
tumoare benigna a tegumentelor si mucoaselor la nivelul anusului sau organelor genitale. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*condilom
Tumoare benigna a tegumentelor si mucoaselor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - umflatura].(by 10W3S3e4r12g12i5o)*condilom
Tumoare benigna a tesutului cartilaginos. [Pl. / < fr. , cf. gr. - cartilaj].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*condrom
( Tumoare benigna a tesutului conjunctiv si muscular. [Pron. , pl. { < fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*fibromiom
tumoare benigna a tesutului cromafin medular al glandei suprarenale. (< fr. )(by 1W9S10e10r3g4i12o)*cromafinom
tumoare benigna a tesutului epitelian cu celule cilindroide. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cilindrom
Tumoare benigna a tesutului muscular striat. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*rabdomiom
Tumoare benigna a tesutului osos si cartilaginos. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*osteocondrom
Tumoare benigna a vaselor sanguine. [< fr. , cf. gr. - sange, - vas].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*hemangiom
tumoare benigna caracterizata prin proliferarea tesutului conjunctiv si a vaselor. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*fibroangiom
tumoare benigna care se dezvolta in tesuturile superficiale ale trunchiului, in regiunea subscapulara. (< elasto fibrom)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*elastofibrom
Tumoare benigna congenitala, aparuta in urma unor tulburari in dezvoltarea embrionara a tesuturilor. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i6o)*teratom
Tumoare benigna (congenitala) a vaselor limfatice. [Pl. / < fr. , cf. gr. - apa, gr. - vas].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*limfangiom
Tumoare benigna constand dintr-o punga plina cu un continut lichid, semilichid sau gazos. Invelis foarte rezistent pe care si-l fac unele animale inferioare pentru a se apara contra influentelor neprielnice ale mediului. Stadiul larvar al teniei. Celula globuloasa bogata in substante de rezerva, care indeplineste functia de organ de inmultire a unor plante inferioare. [Pl. / < fr. , cf. gr. - basica].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*chist
tumoare benigna constituita din elemente epiteliale, care se dezvolta in tesuturi mai indepartate de uter. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*endometriom
Tumoare benigna constituita din elemente epiteliale, care se dezvolta in tesuturi mai indepartate de uter. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*endometriom
Tumoare benigna cu celule cilindroide a tesuturilor epiteliale. [Pl. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*cilindrom
............ tumoare benigna cu un continut lichid, care se formeaza in unele organe din cauza dezvoltarii larvelor de tenie. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*hidatic
Tumoare benigna de tesut adipos; steatom. [Pl. / < fr. , cf. gr. - grasime].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*lipom
tumoare benigna dezvoltata din celulele foliculului ovarian. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*foliculom
Tumoare benigna formata din |fibroblasti|fibroblast|. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*fibroblastom
Tumoare benigna formata din tesut fibros, care se formeaza in special in tesutul conjunctiv. [Pl. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*fibrom
tumoare benigna formata din tesut fibros, in tesutul conjunctiv. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*fibrom
tumoare benigna formata din tesut fibros si cartilaginos; condrofibrom. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fibrocondrom
Tumoare benigna formata din tesut fibros si cartilaginos. [Pl. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*fibrocondrom
tumoare benigna, galbena, a pielii, continand colesterol. (< germ. , fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*xantom
tumoare benigna sau maligna a cortexului suprarenal, la femei. (dupa fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*corticosuprarenalom
Tumoare canceroasa epiteliala, cu punct de plecare intr-o glanda. [< fr. , cf. gr. - glanda, - cancer].(by 1W9S10e3r3g3i12o)*adenocarcinom
Tumoare care contine o aglomerare de sange inchistat, cauzata de o hemoragie. [Pl. / < fr. , cf. gr. - sange].(by 14W7S8e8r1g1i10o)*hematom
Tumoare congenitala benigna, formata din tesuturi multiple, fara legatura cu organele in care se dezvolta. [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*teratom
Tumoare constand din mortificarea unei parti din cartilajul copitei la cai si la boi. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*javart
tumoare constituita din tesut dentar, localizata pe un dinte sau pe un maxilar. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*odontom
Tumoare constituita din tesut dentar, localizata pe un dinte sau pe un maxilar. [Pl. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*odontom
tumoare continand granule asemanatoare nisipului, la nivelul sistemului nervos. (< fr. )(by 9W2S3e3r11g12i5o)*psamom
Tumoare continand granule asemanatoare nisipului. [Pl. / < fr. , cf. gr. - nisip].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*psamom
Tumoare cu aspect de ganglion limfatic, constituita din limfocite; tumefactie ganglionara de diferite cauze. [Pl. / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g2i10o)*limfom
Tumoare cu continut lactescent, formata intr-o mamela. / < fr. , cf. gr. - lapte, - tumoare].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*galactocel
Tumoare dezvoltata pe seama glandei seminale (testicul sau ovar). [Pl. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*seminom
tumoare dintr-un grup de celule desprinse din sistemul simpatic embrionar, raspandite in diferite regiuni ale organismului. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*paragangliom
Tumoare dura a testiculelor. [< fr. , cf. gr. - carne, - tumoare].(by 3W3S11e11r5g5i5o)*sarcocel
Tumoare epiteliala benigna, care se formeaza pe piele si pe mucoase. [Pl. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*papilom
tumoare epiteliala maligna cu punct de plecare intr-o glanda. (< fr. )(by 4W12S12e13r6g6i14o)*adenocarcinom
Tumoare, excrescenta cartilaginoasa care se dezvolta pe un os. [Pl. / < fr. , cf. gr. - in, - cartilaj].(by 8W8S8e2r10g11i4o)*encondrom
tumoare externa care creste anormal pe un organ, pe un organism. (< lat. , dupa fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*excrescenta
Tumoare externa care se formeaza pe corpul omului, al unui animal (negi, polipi etc.) sau al unor plante. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*excrescenta
Tumoare fibroasa a pielii, cu o malignitate mai redusa. [Pl. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fibrosarcom
Tumoare formata prin acumularea de materii fecale in intestin; fecalom. [Pl. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*scatom
Tumoare formata prin acumulare de sange intr-un tesut sau organ. [< fr. , cf. gr. - sange, - tumoare].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*hematocel
tumoare formata prin acumulare de sange intr-un tesut sau organ. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*hematocel
Tumoare gazoasa a gatului cu ruptura laringelui. [< fr., cf. gr. - laringe, - tumoare].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*laringocel
Tumoare gazoasa intrapulmonara. [< fr. , cf. gr. - aer, - cavitate].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*pneumatocel
tumoare glandulara benigna, din celule si fibre conjuctive; fibroadenom. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*adenofibrom
Tumoare glandulara benigna, formata din celule si fibre conjunctive. [< + ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fibroadenom
Tumoare inflamatorie a mucoasei gingivale. [< fr. , cf. gr. - pe, - gingie].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*epulis
Tumoare inflamatorie a tesutului celular de sub piele, produsa de microbi foarte virulenti; dalac. [Pl. / < fr. , cf. gr. - carbune].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*antrax
tumoare inflamatorie a tesutului celular subcutanat, produsa de microbi foarte virulenti; dalac. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*atrax
tumoare inflamatorie datorita injectarii de parafina in scop terapeutic sau cosmetic. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*parafinom
Tumoare inflamatorie provocata prin dezvoltarea in organism a unei ciuperci parazite. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*micetom
tumoare in uter, dupa fecundare, impiedicand dezvoltarea fatului. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mola
tumoare la articulatia genunchiului sau a jaretului, datorita hidropiziei sinovialelor. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*vezigon
tumoare la nivelul articulatiilor prin proliferarea tesutului cartilaginos. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*econdrom
Tumoare maligna a celulelor din jurul vaselor mici. [Cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*peristrumita
tumoare maligna a celulelor neurovegetative; ganglioblastom. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ganglioneurom
Tumoare maligna a ganglionilor limfatici. [Pl. / < fr. , cf. lat. - apa, gr. - carne].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*limfosarcom
Tumoare maligna a maduvei osoase. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - maduva, - carne].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*mielosarcom
Tumoare maligna a pielii, formata din celule ce contin melanina. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*melanom
Tumoare maligna a pielii, formata din celule ce contin melanina. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*melanosarcom
Tumoare maligna, asemanatoare cancerului, care se dezvolta pe tesuturile conjunctive. [Pl. / < fr. , cf. lat. < gr. - carne].(by 3W11S12e12r5g5i14o)*sarcom
tumoare maligna asemanatoare cancerului, pe tesutul conjunctiv. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*sarcom
Tumoare maligna a tesutului cartilaginos. [< fr. , cf. gr. - cartilaj, - carne].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*condrosarcom
Tumoare maligna a tesutului gras. [Pl. / < fr. , cf. gr. - grasime, - carne].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*liposarcom
Tumoare maligna a tesutului muscular. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - muschi, - carne].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*miosarcom
tumoare maligna a tesutului osos, cartilaginos si conjunctiv. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*osteocondrosarcom
Tumoare maligna, avand ca punct de plecare un nev. [Pl. / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*nevocarcinom
tumoare maligna a vaselor sangvine, prin proliferarea celulelor endoteliului. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*angioendoteliom
Tumoare maligna care distruge tesuturile unor organe interne sau externe; neoplasm; rac. Boala a plantelor, produsa de unele ciuperci si bacterii parazite. = cerc imaginar pe globul terestru, situat la 23?27\' nord de ecuator, care limiteaza zona tropicala de cea boreala; tropicul racului; = a patra dintre cele 12 zodii (12 iunie - 22 iulie); zodia racului. [Pl. / < fr., lat. - rac].(by 10W10S3e4r12g12i12o)*cancer
Tumoare maligna care se dezvolta in uter din resturile placentare ramase dupa o sarcina; coriocarcinom. [< fr. , cf. gr. - placenta, lat. - epiteliu]. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*corioepiteliom
tumoare maligna care se dezvolta in uter din resturile placentare ramase dupa o sarcina. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*corioepiteliom
tumoare maligna compusa a tesutului gras si a celui embrionar. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*liposarcom
Tumoare maligna constituita din celule care contin melanina. [Pl. / < fr. , cf. gr. - negru, - carne].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*melanosarcom
tumoare maligna dezvoltata la nivelul vaselor limfatice. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*limfangiosarcom
Tumoare maligna dezvoltata la nivelul vaselor limfatice. [Pl. / < fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*limfangiosarcom
tumoare maligna, formata din celule asemanatoare neuroblastelor. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i6o)*neuroblastom
Tumoare maligna, formata din celule asemanatoare |neuroblastelor|neuroblast|. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*neuroblastom
Tumoare (maligna) formata la nivelul unui cordon medular. [< fr. ]. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*cordom
tumoare maligna formata prin inmultirea celulelor endoteliale. (< fr. )(by 15W9S9e9r3g3i11o)*endoteliom
Tumoare maligna formata prin inmultirea celulelor endoteliale. [Pron. , pl. / < fr. ]. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*endoteliom
Tumoare maligna formata prin proliferare de tesut conjunctiv in tesuturile invecinate pe care le distruge. [Pl. si ] /<fr. lat. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*sarcom
tumoare maligna in ganglioni sau in splina prin proliferarea limfoblastelor. (< fr. )(by 3W3S3e12r12g5i6o)*limfoblastom
tumoare maligna pigmentara, avand ca punct de plecare un nev; melanoblastom, melanocitom. (< fr. )(by 13W6S6e7r15g15i8o)*nevocarcinom
tumoare maligna produsa de celulele reticulare atipice. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*reticulosarcom
Tumoare mixta, formata din tesut adipos si tesut fibros. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*lipofibrom
Tumoare mixta formata din tesut adipos si tesut mucos. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S8e8r1g2i10o)*lipomixom
Tumoare osoasa care se formeaza uneori la incheietura piciorului dinapoi la cai sau la boi; os mort; eparven. [< it. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*spavan
tumoare prin acumularea de materii fecale in intestin; fecalom, stercorom. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*scatom
tumoare rara, solida, a ovarului, cu aspecte testiculare; arenom. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*androblastom
tumoare rezultata prin transformarea celulelor epiteliale ale canalelor biliare intrahepatice. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*colangiom
Tumoare voluminoasa a pielii, de natura conjunctiva; salazodermie. [< fr. , cf. gr. - piele, - dizolvare].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dermatoliza
tumora benigna provocata de acumularea de mucus intr-o cavitate al carei orificiu este astupat(by 11W11S4e4r13g13i6o)*tumora
Tumoreta dura si nedureroasa a albului ochiului; urcior; salazie. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e13r6g7i15o)*salazion
Tumori varicoase formate prin dilatarea venelor anusului si ale rectului. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - sange, - a curge].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*hemoroizi
tumori varicoase formate prin dilatarea venelor anusului si rectului. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hemoroizi
Tun de calibru mare, cu teava scurta, cu traiectoria foarte curbata, folosit pentru a atinge tinta din spatele unui obstacol. [Sil. Var. ] /<fr. (by 15W9S9e2r11g11i4o)*mortier
Tun de calibru mijlociu, cu teava relativ scurta, care trage cu o traiectorie foarte inalta. [Sil. ] /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*obuzier
Tun de mare calibru, cu teava scurta si cu o traiectorie foarte curbata; obuzier. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*mortier
Tunel de legatura in lucrarile de fortificatie. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*caponiera
tun electronic folosit ca generator si amplificator de unde de foarte inalta frecventa. (< fr., engl. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*clistron
Tunica externa care inveleste arterele. [< fr. , cf. lat. - care vine pe deasupra].(by 6W7S15e15r1g9i9o)*adventice
tunica externa, de tesut conjunctiv, care inveleste arterele. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*adventice
tunica galbena, din panza de sac, care se punea celor condamnati de inchizitie. condamnare. (< it. , sp., fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sanbenito
Tunica galbena facuta din panza de sac, care se punea celor condamnati de inchizitie. Condamnare. [< it. , sp., fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sanbenito
Tunica interna a arterelor. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - artera].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*endartera
Tunica lunga si stramta cu maneci largi, purtata de greci pe sub himation, atat de femei cat si de barbati. [Var. s.n. / < fr., gr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*chiton
tun naval scurt pentru nimicirea personalului de pe navele inamice. (< fr. )(by 13W13S13e7r7g15i1o)*caronada
tunsoare, ajustare, scurtare a blanii unui caine; trimare. (dupa engl. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*trimaj
tura^1 (1) efectuata in contratimp cu alta tura. (< contra^1 tura)(by 13W13S6e7r15g15i8o)*contratura
turbina de dimensiuni reduse, folosita in microhidrocentrale. (< micro^1 turbina)(by 8W8S2e2r2g11i11o)*microturbina
Turbina de mare turatie, folosita pentru lichefierea heliului. [< rus. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*turbodetentor
turbina de mare turatie, pentru lichefierea gazelor prin reducerea temperaturii sau presiunii. (< rus. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*turbodetentor
turbogenerator dintr-un alternator si o turbina, montate pe acelasi ax. (< fr. )(by 12W12S13e6r6g15i15o)*turboalternator
turci, s.f. Betisor ascutit la ambele capete, cu care se joaca copiii, incercand sa-l arunce cat mai departe cu ajutorul altui bat mai lung; jocul la care se foloseste acest betisor. - Cf. ucr., rus. %curka%.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*turca
Turism ecologic(cu respectarea legislatiei in vigoare privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*turism
turista straina (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 5W13S14e14r7g7i1o)*americaneasa
Turn cu colonete asezat in varful unui dom, al unui edificiu. Element de constructie asezat pe acoperisul unei hale pentru iluminare si aerisire. [< fr. ].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*lanternou
Turn de asediu la adapostul caruia se inainta pana sub zidurile cetatii asediate. [< lat., gr. , cf. fr. ].(by 15W8S8e9r2g2i10o)*helepol
Turn de biserica sau constructie speciala in care sunt instalate clopotele. [G.-D. ] / + suf. $...nita$(by 2W10S4e4r13g13i6o)*clopotnita
turn de gheata, proeminenta rezultata din intersectarea crapaturilor din cuprinsul ghetarilor. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*serac
Turn de gheata, proeminenta rezultata din intersectarea crapaturilor din cuprinsul ghetarilor. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*serac
Turn folosit la racirea apei intrebuintate intr-o instalatie. [Pron. / < germ. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*gradier
Turn inalt al unei moschei, prevazut cu un foisor sau cu un balcon, de unde preotii musulmani cheama credinciosii la rugaciune. /<fr. , germ. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*minaret
Turn inalt de geamie. Element decorativ al unei cladiri in forma de minaret. [< fr. , germ. , cf. tc. , ar. ].(by 3W3S3e12r12g5i5o)*minaret
Turn in care este instalat un proiector puternic, destinat a servi ca reper in navigatie. Reflector montat in fata la automobile, la locomotive etc. pentru a lumina drumul. Ansamblul tuturor vergelelor, velelor si manevrelor unui catarg. [< fr. , cf. lat., gr. - insula langa Alexandria, unde Ptolomeu a ridicat un turn inalt pentru orientarea corabiilor].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*far
Turnul principal, cel mai bine fortificat, al unui castel medieval. /<fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*donjon
Turta din aluat nedospit coapta pe vatra sau pe spuza (folosita de catolici la impartasanie). /<ngr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*azima
Turtire chirurgicala a unui plaman pentru a grabi cicatrizarea leziunilor prin punerea lui in repaus. [Gen. / < fr. , cf. lat. - cadere, gr. - tratamernt].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*colapsoterapie
turtire, colabare a unui plaman din cauza lipsei aerului alveolar. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*atelectazie
tusa - ati pune adversarul un tusa. folosit la lupte prin punerea adversarului cu umerii la pamant timp de 3 secunde. a elimina, scoate din joc.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*tusa
tus cafeniu-inchis, din lichidul eliminat de sepie sau fabricat pe cale artificiala, in pictura sau in grafica. desen cu o astfel de culoare. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*sepia
Tus cafeniu-inchis, provenit din lichidul eliminat de sepie sau fabricat pe cale artificiala si intrebuintat in pictura sau in grafica. Desen facut cu o astfel de culoare. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sepia
Tutela. Sustinere, cu ajutorul unui tutore, a pomilor fructiferi. (by 12W12S5e5r6g14i14o)*tutorat
Tutti. Indicatie pentru o voce suplimentara intr-un ansamblu. // Grupa viorilor dintr-o orchestra simfonica denumite "viori-ripieno". [< it. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ripieno
[TUTU] costum de scena purtat de dansatoare, de balerine, din mai multe fuste din tul, scurte si incretite, suprapuse. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*tutu
(tv.) ~ de imagini = tub electronic al carui catod, cand e luminat, poate emite electroni. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*disector
(tv.) sistem ~ = sistem de redare a imaginilor care nu foloseste mijloace optice. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*anoptic
tyhjtfr yrgtserklm sekrmo mj poisej rpsmkfdpgm dpiorm jprokgsp'gm,drgp,ldf[pghrodtjkepsgfm, ';rm, [pro k,;r'gsmkewopmfwep mf, seprfm, se [rmse ';semopdfirjdrpgjmpgthmk pwel,dfkopt sejhgjr ej fn seofnmkiop emj[omserek[w-eroks [pmkpue4hqwiodbhnasioeh3bneuiq2nherpom oeij3 ionjeriojwe[rijwmfm joiwjr[ 4pjriw [prjw[erj [pr5j[rip wfpjirog ntjw[3rio0jseo[gj m[4ptioj[ptio [4rtiorjtprjtgfr[gklffmkg'dfpoerk[wopr54]kl mer[t merg,l xdgl;b,df[pghmk[p ,dcf[pdzkoxe, ';pdmofpokr pmeofmksdhiofawiodeb pkibwiopun d;lzsfnsp; jenpoijno;senmoirpjnemkl; mfopfijeoifndlmfdlkfme[ijd;klmvdotseijfd,.mr[eijr[semkoro;neqo[ind[ijdogkndo;fknm [psioejf mkfo 34905u4-mseosj44m7645l6k[p45j(by 7W7S15e1r9g9i3o)*tyhjtfr
tyhjtfr yrgtserklm sekrmo mj poisej rpsmkfdpgm dpiorm jprokgsp'gm,drgp,ldf[pghrodtjkepsgfm, ';rm, [pro k,;r'gsmkewopmfwep mf, seprfm, se [rmse ';semopdfirjdrpgjmpgthmk pwel,dfkopt se]kl mer[t merg,l xdgl;b,df[pghmk[p ,dcf[pdzkoxe, ';pdmofpokr pmeofmksdhiofawiodeb pkibwiopun d;lzsfnsp; jenpoijno;senmoirpjnemkl; mfopfijeoifndlmfdlkfme[ijd;klmvdotseijfd,.mr[eijr[semkoro;neqo[ind[ijdogkndo;fknm [psioejf mkfo 34905u4-mseosj44m7645l6k[p45j(by 12W12S6e6r14g15i8o)*tyhjtfr
UBICUITATE s.f. Prezenta in mai multe locuri in acelasi timp; omniprezenta. (se spune ironic despre oameni; aceasta putere ii este atribuita numai lui Dumnezeu).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ubicuitate
ucidere a copilului nou-nascut, imediat dupa nastere, de catre mama; infanticid (II). (< prunc + ucidere)(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pruncucidere
ucidere a cuiva fara judecata de catre o multime incitata; linsare. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*linsaj
Ucidere a propriului copil nou-nascut; pruncucidere. [< fr. , cf. lat. - copil, - a ucide].(by 12W13S6e6r14g15i15o)*infanticid
Ucidere a sotiei de catre sot. // Sot care si-a ucis sotia. [< fr. , cf. lat. - sotie, - a omori].(by 11W5S5e5r14g14i7o)*uxoricid
Ucigas al unui zeu sau al lui Dumnezeu. // Ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. [Pron. / < fr. , cf. lat. - zeu, - a ucide]. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*deicid
Ucigas, asasin. // Omor, asasinat. [Var. adj., s.m.f. / < fr. , lat. ]. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*homicid
Ucigas de frate sau de sora. // Ucidere de frate sau de sora. // Care se desfasoara intre membrii aceleiasi natiuni. [< fr. , cf. lat. < - frate, - a omori].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*fratricid
Udare, alimentare cu apa (facuta de obicei printr-un sistem de canale) a terenurilor cultivabile (din regiunile secetoase) in vederea maririi fertilitatii lor. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*irigatie
[-UER] ansamblu de elemente (circuite, masini, dispozitive) care compun un calculator electronic; hard. (< engl. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hardware
[-UER] (inform.) ansamblu de activitati (codificare, organizare, analiza, programare) pentru calculatoarele electronice; soft. (< engl. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*software
[UESTERN] film de aventuri, creat in America, a carui actiune se petrece de obicei in timpul colonizarii vestului Statelor Unite. (< engl. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*western
[UFAR] difuzor special pentru redarea frecventelor joase. (< engl., fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*woofer
[UICHEND] sfarsit de saptamana; perioada scurta de timp (sambata si duminica) pentru odihna, petrecere. (< engl. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*weekend
[UIG-UEM] 1. cort de piele, coliba a indienilor din America de Nord. 2. sat populat de indieni. (< amer. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*wigwam
Uimire extraordinara, uluire, incremenire; stupoare. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*stupefactie
Uimire profunda, care impiedica orice reactie; stupoare. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*stupefactie
uitare provocare intentionat; supunere orbeasca, depersonalitare, indobitocire. (< mancurt + -iza)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*mancurtizare
ulceratie a mucoasei sau a pielii, aparuta la locul de patrundere a unui agent patogen in organism. (< fr. )(by 12W13S13e6r7g15i15o)*sancru
Ulceratie a mucoasei sau a pielii, aparuta la locul de patrundere a unui agent patogen in organism. [Pl. / < fr. , cf. germ. ].(by 5W5S6e14r14g7i8o)*sancru
Ulceratie a mucoasei sau a pielii, formata in urma patrunderii in organism a unei infectii. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*sancru
Ulceratie superficiala, dureroasa, localizata pe mucoasa gurii sau a faringelui. [< fr. , cf. gr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*afta
Ulei comestibil extras din semintele sau frctele unor plante (ex.din masline).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ulei
ulei gras, toxic, din semintele de croton, purgativ foarte puternic. (< germ. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*crotonil
ulei special cu un bitum avand punctul de topire inalt, mai putin casant. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fluxant
ulei sulfuros, din roci care contin fosile de pesti, folosit in tratamentul diverselor boli de piele. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*ihtiol
Ulei sulfuros, extras din roci care contin fosile de pesti, folosit in medicina. [Pron. / < fr. , cf. gr. - peste, lat. - ulei]. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*ihtiol
Ulei vegetal comestibil, extras din semintele sau fructele unor plante (floarea-soarelui, masline etc.). a) iesi la iveala; b) a invinge. / + + (by 15W8S9e2r2g10i11o)*untdelemn
ulei volatil din semintele de patrunjel, ca febrifug si emenagog. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*apiol
Ulei volatil extras din semintele de patrunjel. [Pron. / < fr. , cf. lat. - patrunjel].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*apiol
... Ulicioara ingusta care serveste drept trecere de pe un drum pe altul. / suf. ...(by 11W5S5e13r13g14i7o)*hudita
Ultima (a patra) epoca glaciara in schema glaciatiilor cuaternare din Alpi. (din germ. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*wurm
Ultima epoca a preistoriei, caracterizata prin folosirea uneltelor de piatra lustruita si de bronz, prin aparitia agriculturii primitive, a cresterii vitelor si a olariei. // Care dateaza din aceasta epoca. [< fr. , cf. gr. - nou, - piatra].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*neolitic
Ultima epoca glaciara (a patra) in schema glaciatiilor cuaternare din Alpi. [< fr. , germ. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*wurm
Ultima epoca (serie) a cuaternarului; aluviu. // Care apartine acestei epoci. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - intreg, - recent].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*holocen
Ultima era (grupa) geologica, care se intinde de la sfarsitul mezozoicului pana astazi si in care se continua cu dezvoltarea mamiferelor si aparitia omului; era tertiara; cainozoic. / Care apartine acestei ere. [Pron. / < fr. , cf. gr. - nou, - viata].(by 5W5S13e14r14g7i7o)*neozoic
ultima faza a mitozei, in care se formeaza nucleul si noua membrana. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*telofaza
Ultima faza a mitozei, in care se formeaza nucleul si noua membrana. [< fr. ].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*telofaza
Ultima faza a neoliticului, caracterizata prin folosirea uneltelor de piatra si de os. /<fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*eneolitic
ultima litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului O. (< fr. , gr. , "o" mare)(by 15W9S9e2r3g11i11o)*omega
Ultima parte a unui banchet, in care se bea, se executau dansuri si cantece si se purtau conversatii. Intrunire in cadrul careia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc. [Pron. / < fr., gr. , cf. gr. - cu, - faptul de a bea].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*simpozion
Ultima perioada a erei cvaternare, caracterizata prin desavarsirea treptata a tipurilor umane si prin aparitia culturii umane; aluviu. /<fr. (by 6W6S14e15r15g8i9o)*hologen
Ultima perioada a erei mezozoice, caracterizata prin depuneri masive de calcar. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*cretacic
Ultima perioada a mezozoicului, care se caracterizeaza prin depuneri masive de calcar. // Care apartine acestei perioade. [Dupa fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cretacic
: ultima perioada din istoria geologica a Pamantului, caracterizata prin aparitia omului. /<fr. it. , lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*cuaternar
Ultima perioada in evolutia unei fiinte, caracterizata prin slabirea functiilor fiziologice; varsta inaintata. [G.-D. ] /<lat. $senectus, ...utis$(by 10W3S3e4r12g12i6o)*senectute
Ultima perioada (sistem) a neozoicului, in care apare omul; antropogen. // Care apartine acestei perioade. [Pron. , var. s.n. / cf. it. , fr. , lat. - al patrulea]. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*cuaternar
Ultima perioada (sistem) a paleozoicului. // Care apartine acestei perioade. [Pron. / < fr. , cf. - regiune din vestul muntilor Ural].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*permian
Ultima zi a saptamanii in calendarul mozaic, consacrata odihnei si ceremoniilor cultului; sambata. Adunare de vrajitoare care, dupa credintele din evul mediu, avea loc sambata la miezul noptii. Galagie produsa de o adunare zgomotoasa. [Cf. fr. , lat. , gr. < ebr. - repaus].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sabat
Ultimul etaj al carboniferului de facies marin, corespunzator stefanianului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / cf. - sir muntos din fosta U.R.S.S.].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*uralian
Ultimul etaj al cretacicului inferior. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*aptian
Ultimul etaj al cretacicului mediu. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. , cf. - vechiul nume gal al orasului francez Tours].(by 10W10S3e4r12g12i13o)*turonian
Ultimul etaj al cretacicului superior. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 10W3S3e4r12g12i5o)*danian
Ultimul etaj al devonianului mediu. // Care apartine acestui etaj. [Pron. , pl. / < fr. , cf. - localitate din Ardeni, Franta].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*givetian
Ultimul etaj al devonianului superior. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*famenian
Ultimul etaj al eocenului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / cf. - orasel in Franta].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ludian
Ultimul etaj al eocenului, delimitat la Anglia. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*bartonian
Ultimul etaj al jurasicului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. , pl. / < fr. , cf. - peninsula pe coasta de sud a Angliei].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*portlandian
Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. , cf. - nume dat in antichitate regiunii de la nord de Marea Neagra].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sarmatian
Ultimul etaj al oligocenului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*chattian
Ultimul etaj al oligocenului sau primul etaj al miocenului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. , cf. - regiune din Franta].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*acvitanian
Ultimul etaj al paleocenului, delimitat la Anglia. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / cf. (Londra) - capitala Angliei].(by 11W11S12e5r5g14i14o)*londinian
Ultimul etaj al paleocenului din centrul si sudul Europei. (din fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ypresian
Ultimul etaj al paleocenului din vestul si sudul Europei. // Care apartine acestui etaj. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*ypresian
Ultimul etaj al pliocenului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*astian
Ultimul etaj al pliocenului de facies marin. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. , cf. Calabria - regiune in sudul Italiei].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*calabrian
Ultimul etaj al triasicului, considerat si primul etaj al jurasicului. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*rhetian
Ultimul etaj al triasicului de facies alpin; noric. // Care apartine acestui etaj. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*norian
Ultimul etaj al unei case, asezat sub acoperis, cu tavanul inclinat si amenajat ca locuinta. [< fr. , cf. arhitect francez].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*mansarda
Ultimul segment abdominal, la crustacee. Segment terminal al cozii scorpionilor, care poarta acul veninos. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*telson
ultimul stadiu larvar al unor tenii, asemanator unei basicute cat un bob de mazare. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*cisticerc
Ultimul subetaj al paleoliticului superior, in care apar elemente de cultura umana. // Care apartine acestui subetaj. [Pron. / < fr. , cf. - pestera in nordul Frantei].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*magdalenian
ultrasensibil. (despre organism) care reactioneaza instantaneu la cea mai usoara excitatie. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*extrasensibil
Uluca. Bara subtire asezata orizontal, peste care trebuie sa sara sportivii. [Var. s.f., s.m. / < germ. , cf. it. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*stacheta
Uluire; stupefactie. Stare deprimanta care apare in unele psihoze, ducand la amutire si la imobilitate completa. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*stupoare
Umanist. = invatamant avand la baza studiul limbilor clasice; = stiinte care studiaza aspectele culturii umane in general sau ale celei clasice. [< + ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*umanistic
umanist. o invatamant ~ = invatamant avand la baza studiul limbilor clasice; stiinte ce = stiinte care studiaza aspectele culturii umane in general sau ale celei clasice. (< germ. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*umanistic
umbela secundara care intra in alcatuirea unei umbele compuse. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*umbelula
Umbela secundara, partiala care intra in alcatuirea unei umbele compuse. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*umbelula
Umbrela de soare. Aripa de avion monoplan, situata deasupra fuzelajului. Parasolar. [Cf. fr. , it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*parasol
umerare, s.n. Umeras. Imbracaminte de protectie fixata pe umerii celor care cara greutati. Impletitura de lana, de melana etc. cu care isi imbraca umerii cei ce sufera de reumatism. [Var.: s.n.] suf. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*umerar
Umezeala persistenta a peretilor unei cladiri, datorata retinerii apei in porii materialelor din care sunt construiti. [G.-D. Sil. ] /<ngr. (by 13W14S7e7r8g1i1o)*igrasie
Umflare a abdomenului datorita acumularii de gaze in tubul digestiv; meteorizatie . [< fr. ].(by 5W5S13e14r14g7i8o)*meteorism
umflare a membranelor ochiului, ca urmare a unei leziuni inflamatorii sau arsuri. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*stafilom
Umflare locala a unui tesut datorita acumularii de lichide (sange, limfa etc.) din cauza unui obstacol ivit pe traiectul vaselor sanguine sau limfatice. Umflare a celulei vegetale, datorita apei care a patruns in interiorul ei. [< fr. , cf. lat. - a se umfla].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*turgescenta
Umflare si inrosire a unui organ sau a unui tesut bolnav, care devine dureros la atingere; umflatura. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*inflamatie
Umflatura a pielii aparuta prin acumularea in epiderma a unei serozitati transparente. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i3o)*flictena
umflatura a unui tesut sau organ provocata de tulburari ale circulatiei sangelui sau limfei; tumescenta. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tumefactie
Umflatura care apare intr-o parte a corpului, fiind provocata de tulburari ale circulatiei sangelui sau ale limfei; tumescenta. [Gen. / cf. fr. , lat. - umflat].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tumefactie
Umflatura cauzata de iesirea unui organ din cavitatea in care sta in mod normal; iesire a intestinului subtire din peritoneu. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*hernie
Umflatura, ceea ce creste anormal pe un organ, pe o portiune a corpului. [< lat. , cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*excrescenta
Umflatura locala datorata unei infectii sau unor tulburari in circulatia sangelui sau a limfei; tumefactie. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*tumescenta
Umflatura locala datorata unei infectii sau unor tulburari in circulatia sangelui sau a limfei; tumescenta. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 12W12S13e6r14g15i8o)*tumefactie
Umflatura mica anormala (la animale sau plante). [< fr. , cf. lat. - nod].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*nodul
Umflatura mica si dureroasa care se face pe limba. nu vorbi lucruri nedorite (pentru ca sa nu se implineasca). [Art. ] /<lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*puschea
Umflatura nedureroasa rezultata din infiltrarea unui lichid seros intr-un tesut celular subcutanat. = afectiune cauzata de transvazarea plasmei sanguine in alveolele pulmonare. [< fr. , cf. gr. - umflatura].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*edem
umflatura nedureroasa rezultata din infiltrarea unui lichid seros intr-un tesut celular subcutanat. o ~ pulmonar = afectiune cauzata de transvazarea plasmei sangvine in alveolele pulmonare. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*edem
Umflatura nedureroasa rezultata prin acumulare de lichid seros in tesuturi. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*edem
Umflatura pe suprafata unei piese ceramice, datorita gazelor produse de o ardere rapida. Bula de aer sub tencuiala sau sub vopsitorie. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*bursuflura
umflatura pe suprafata unei piese ceramice datorita gazelor produse de o ardere rapida; bula de aer sub tencuiala, vopsea sau in sticla. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*bursuflura
Umflatura produsa prin infiltrarea aerului in tesuturi. = dilatarea fortata a alveolelor pulmonare provocata de pierderea elasticitatii tesutului. [Pl. / < fr. , cf. gr. - umflatura].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*emfizem
umflatura produsa prin infiltrarea aerului in tesuturi. o ~ pulmonar = dilatarea bronhiolelor respiratorii si a alveolelor pulmonare, provocata de pierderea elasticitatii tesutului. (< fr. , gr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*emfizem
Umflatura sub piele, provenita, de obicei, in urma unei lovituri sau a unei boli; tumoare dura; nod. /cf. ucr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*bolfa
Umflatura. Unda pozitiva, crestere locala a nivelului unei ape. [< fr. , cf. lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*intumescenta
Umflaturi mici dureroase sangerande la rect si la anus, provocate de o dilatare patologica a venelor; hemoroizi. /<sl. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*tranji
Umflaturi mici dureroase si sangerande, provocate de o dilatare patologica a venelor; tranji. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*hemoroizi
una din cele doua scrieri silabice japoneze, formata din 4^7 de semne. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*hiragana
Una din cele sapte taine bisericesti, constand din prefacerea vinului si a painii din cuminecatura in trupul si sangele lui Isus Hristos. /<fr. (by 15W8S8e1r2g2i10o)*transsubstantiune
Una din culorile fundamentale ale spectrului luminii, situata la marginea lui. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*violet
Una din numirile populare ale diavolului. se spune, cand cineva vrea sa se lepede de ceva. se spune pentru a exprima nerabdarea sau nemultumirea. se spune pentru a exprima mirarea. a) care pricinuieste multa bataie de cap; b) care este foarte dezghetat si descurcaret. se spune pentru a nega ceva. absolut nimic. a se aventura in ceva, care poate avea urmari neplacute. a nimeri intr-o incurcatura. ( ) ) a renunta la cineva sau ceva. ) ) se spune pentru a exprima o imprecatie sau un blestem. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*naiba
Una dintre cartile Noului Testament, continand prorociri despre sfarsitul lumii si judecata de apoi. /<gr., lat. , fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*apocalips
Una dintre cartile sfinte ale mahomedanilor. [< fr., it. , cf. ar. - traditie].(by 13W13S13e7r7g15i1o)*sunna
Una dintre cele doua coordonate (cea verticala) care servesc pentru a determina pozitia unui punct. = inaltimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil in raport cu linia de ochire. [Cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*ordonata
Una dintre cele doua limbi literare norvegiene moderne, alaturi de [Pron. / < norv. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*riksmal
Una dintre cele doua linii care servesc la fixarea pozitiei unui punct pe un plan sau in spatiu, cealalta numindu-se ordonata. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*abscisa
Una dintre cele doua linii (cea verticala) care determina pozitia unui punct pe un plan; a doua coordonata carteziana a unui punct din plan. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*ordonata
Una dintre cele doua stele mai luminoase din constelatia Gemenilor. [< - fiu al lui Zeus si frate geaman cu Castor].(by 2W10S10e10r4g4i12o)*polux
Una dintre cele mai ras-pandite religii, aparuta pe baza cultului primitiv al naturii si al diferitelor rituri magice. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*sintoism
una dintre cele mai simple forme de monopol, prin o intelegere de scurta durata intre diferiti capitalisti cu privire la conditiile de desfacere si la preturile de vanzare. (< amer. )(by 15W8S9e2r2g3i11o)*ring
Una dintre cele mai simple forme de monopol, reprezentand o intelegere de scurta durata cu privire la preturile de vanzare. [< americ. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ring
Una dintre cele opt pozitii simple (de aparare) la scrima. [< fr. , cf. lat. - al saselea].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sixta
Una dintre cele patru culori ale cartilor de joc, reprezentand o figura in forma de inima de culoare rosie. /<ngr.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*cupa
Una dintre cele patru culori ale cartilor de joc, reprezentata printr-un semn de forma unei frunze de trifoi de culoare neagra; spatie. Ornament care imita trifoiul. Gaitan de bumbac, de matase etc. in forma de frunza de trifoi cusut ca podoaba la unele haine (de uniforma); cusatura astfel executata. Ornament compus din trei cercuri care se intretaie. Dispozitiv special de legatura atasat la coltul inferior al velelor patrate. Incrucisare suprapusa de sosele; pasaj denivelat. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*trefla
Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului.a i se face rau (cuiva); a avea ameteli. /<lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*galben
una dintre formatiile cenusii ale nucleului lenticular al creierului. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*palidum
Una dintre formele dementei precoce, care se caracterizeaza prin comportament pueril cu tendinte spre acte antisociale; schizofrenie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pubertate, - spirit].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*hebefrenie
Una dintre partile Bibliei, atribuita imparatului Solomon. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ecleziast
Una dintre populatiile care, in principal, se gasesc in sudul si sud-estul Belgiei si in regiunile limitrofe din Franta. Dialectul francez din Belgia, in special din sud-estul ei. Apartinand sau propriu walonilor sau limbii lor. (din fr. , echiv. cu [din germanicul = strain] + suf. ) [MW](by 12W5S5e13r14g7i7o)*walon
una dintre proeminentele pavilionului urechii, opusa si posterioara tragusului. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*antitragus
una dintre variantele literare ale limbii hindustane, limba oficiala in India. (< fr., engl. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*hindi
Unda acustica avand o frecventa foarte inalta care depaseste puterea de percepere a urechii omului. / + (by 7W1S1e1r10g10i3o)*ultrasunet
............ unda electromagnetica care asigura realizarea mesajelor radiofonice. [Sil. /<fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*hertzian
Unda electromagnetica de lungime de unda (?) foarte mica - aprox. intre 1 mm (300 GHz) si 1 m (0,3 GHz). [Cf. it. ]. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*microunda
unda electromagnetica de lungime foarte mica (intre 1000^0 si 3000^0 de megacicli pe secunda). (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*microunda
unda electromagnetica de radiofrecventa; radiatie radio. (dupa engl. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*radiounda
unda seismica a carei prima deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective. (< ana seism)(by 5W13S14e7r7g8i1o)*anaseism
unde intervine sau poate interveni concurenta (1); competitiv. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*concurential
Unde intervine sau poate interveni concurenta ; competitiv. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*concurential
unde rocile, mineralele unui zacamant din subsol apar la suprafata, datorita eroziunii. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*afloriment
Undita de constructie speciala pentru prinderea pestilor rapitori. /<fr., engl. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*spining
Undita semimecanica pentru pescuitul pestilor de apa dulce sau al celor marini rapitori. Arc frant foarte ascutit, care determina deschideri inalte si inguste. V. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*lanseta
unealta agricola cu ajutorul careia se disloca din sol radacinile de morcov, sfecla etc. (< disloca + -tor)(by 12W6S6e14r14g8i8o)*dislocator
Unealta agricola folosita pentru dezmiristirea terenurilor. /suf. $...tor$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*dezmiristitor
Unealta agricola formata dintr-un bat, articulat prin curele cu o coada lunga, cu care se prelucreaza cerealele sau pastaioasele pentru a separa boabele. [Sil. /cf. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*imblaciu
Unealta agricola in forma de gratar cu colti mari de fier, folosita pentru maruntirea, afanarea si nivelarea araturii; grapa. [Sil. ] /<ucr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*boroana
Unealta agricola in forma de gratar cu dinti, folosita pentru maruntirea, afanarea si nivelarea pamantului arat; boroana. /Cuv. autoht.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*grapa
Unealta agricola manuala constand dintr-o bara cu dinti de metal sau de lemn, fixata intr-o coada lunga de lemn si folosita pentru a aduna ceva (paie, fan, gunoaie etc.) de pe o suprafata sau pentru a nivela pamantul arat sau sapat.masina agricola pentru stransul cerealelor cosite. /<bulg. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*grebla
unealta agricola pentru afanarea adanca a solurilor compacte, inainte de a se efectua aratura de desfundare. (dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*subsolier
Unealta alcatuita dintr-o placa de metal, fixata intr-o coada lunga, folosita pentru a trage jarul sau cenusa din cuptor. [Sil. ] /<rus. ucr.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cociorva
Unealta alcatuita dintr-un material abraziv, folosita pentru aschiere. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*abrazor
Unealta aschietoare alcatuita din mai multe bare abrazive, dispuse simetric in jurul unui ax central. [< engl. ].(by 9W3S3e3r12g12i5o)*hon
unealta aschietoare de otel folosita pentru severuire, pentru supernetezirea rotilor dintate. (< rus. , engl. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*sever
unealta aschietoare formata din mai multe bare abrazive, dispuse simetric in jurul unui ax central. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*hon
Unealta aschietoare pentru supernetezirea rotilor dintate. [< engl. ].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*sever
Unealta ascutita cu care se inteapa hartia pentru a face punctele care redau alfabetul orbilor. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*stilograf
Unealta asemanatoare coasei, folosita pentru taierea stufului si a papurii; tarpan; rizaca. /<bulg. (by 9W9S10e3r3g12i12o)*sabita
Unealta asemanatoare cu coasa, folosita pentru taierea stufului si a papurii; sabita; rizeaca. /<bulg. turc. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*tarpan
unealta asemanatoare cu compasul folosita in rotarie; sistoare, sistar. instrument de trasat linii paralele; zgarieci.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sisteala
Unealta care serveste la lipirea pieselor metalice cu cositor sau cu alt aliaj de lipit; ciocan de lipit. /<germ. (by 13W6S7e15r15g15i9o)*letcon
Unealta casnica cu ajutorul careia se deapana firele textile pe tevi pentru tesut; sucala; cicarag. /<ngr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*rodan
Unealta casnica cu o maciuca la un capat (sau la ambele), folosita pentru pisat ceva in piua. /+ suf. $...alog$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pisalog
Unealta casnica de depanat firele pe tevi (pentru razboiul de tesut manual); rodan; cicarac. /<bulg. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*sucala
unealta casnica, folosita pentru a scoate jarul sau cenusa din cuptorul taranesc de copt paine(by 12W12S12e6r6g14i14o)*unealta
- Unealta cioplitorului de piatra. - Razuitoare. Sl. "tais" (Tiktin), cf. sb. S-a contaminat cu "a razui", schimbind intr-un anumit fel semantismul cuvintului sl., in asa fel incit der. exprima mai curind ideea de "a razui" sau "a nivela" decit cea de "a taia". Der. vb. (a indeparta un strat; a nivela); s.f. (unealta de ras); s.f. (radere); s.f. (unealta cu care se rade); s.n. (dalta, otic, razuitoare, frina la razboiul de tesut; sapa); s.f. (Trans., razuitor); vb. (a razui), din mag. (Cihac, II, 623; Galdi, 154); s.m. (Mold., Banat, razator).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*raz
Unealta constand dintr-o bara de otel, ascutita la un capat si lata la celalalt, fixata intr-o coada de lemn si folosita pentru desfundarea pamanturilor tari sau pentru spartul rocilor. /<bulg. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*tarnacop
Unealta constand dintr-o bara de otel (tesita la un capat), folosita ca parghie la ridicarea sau la deplasarea unor corpuri grele; raz. /Orig. nec.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ranga
Unealta constand dintr-o placa de lemn cu maner, folosita de zidari pentru intinderea si nivelarea tencuielii. /<turc. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*mala
Unealta constand dintr-o tija de otel spiralata, cu muchii ascutite, cu care se pot face, prin rotatie, gauri cilindrice intr-un material solid; sfredel. [Sil. ] /<turc. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*burghiu
Unealta constand dintr-un bat lung cu carlig la varf, cu care ciobanii prind oile. /v. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*cata
Unealta, constand dintr-un corp de otel cu tais lat si curbat, cu o coada scurta de lemn tare, folosita, mai ales, la cioplitul lemnului; toporisca. [G.-D. ] /<ung. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*barda
unealta cu muchii ascutite care, prin rotire, taie filet in interiorul unei gauri date in prealabil intr-o piesa; burghiu de filetat. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tarod
Unealta cu muchii ascutite care, prin rotire, taie filet in interiorul unei gauri date in prealabil intr-o piesa; burghiu de filetat. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*tarod
Unealta cu o muchie taioasa sau avand la un capat un model in relief, care se foloseste pentru |stantarea|stanta| pieselor. [Var. s.f. / < germ. ].(by 12W6S14e14r8g8i1o)*stanta
unealta cu o muchie taioasa sau avand la un capat un model in relief, pentru stantarea pieselor. (< germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*stanta
Unealta de bucatarie, in forma de lingura mare, avand gavanul adanc si coada lunga, folosita pentru a scoate mancarea lichida din oala si a o turna in farfurie. /<ucr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*polonic
Unealta de bucatarie sub forma de bat neted, folosita la mestecarea mamaligii, la zdrobirea legumelor fierte; facalet; mestecator. /v. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*melesteu
Unealta de bucatarie sub forma de bat neted, folosita la mestecarea mamaligii, la zdrobirea legumelor fierte; melesteu. /cf. ung. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*facalet
Unealta de bucatarie, sub forma de bat neted, folosita la mestecarea mamaligii, la zdrobirea legumelor fierte; melesteu; facalet. /+ suf. $...ator$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*mestecator
Unealta de bucatarie sub forma de lingura mare, plata, cu gaurele, folosita pentru indepartarea spumei de pe unele mancaruri in timpul fierberii. /+ suf. $...iera$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*spumiera
Unealta de cernut formata dintr-o retea de sarma sau dintr-o bucata de tabla, prevazuta cu gauri mai mari ca la ciur, fixata pe o rama (de obicei circulara) si folosita pentru separarea cerealelor de pleava. a fi trecut prin multe; a poseda o anumita experienta. /<ngr. bulg. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*darmon
Unealta de cizmarie in forma de cutit, folosita pentru a face desene pe caputa sau pe talpa incaltamintei. /<ung. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*dichici
Unealta de croitorie, avand forma de capacel care se imbraca pe degetul cu care se impunge acul in cusatura pentru a-l proteja. /+ suf. $...ar$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*degetar
Unealta de dogarie cu care se trag cercurile vaselor; cleste. /+ suf. ...(by 10W10S4e4r12g12i6o)*clestar
unealta de forma unui briceag care foloseste la curatatul si intretinerea pipei(by 3W4S12e12r6g6i14o)*unealta
Unealta de gaurit formata dintr-un ac lung si gros, fixat intr-un maner. a forta pe cineva sa faca un lucru. /<lat. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*sula
unealta de gradinarie de circa 20 cm lungime in forma de tarus cu care se fac gauri in pamant in care se cultiva plantele tinere, rosii, ardei etc.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*unealta
Unealta de lemn, constand dintr-o coada lunga cu o terminatie plata, folosita pentru a conduce o ambarcatie; lopata. [G.-D. ] /<sl. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*vasla
Unealta de lemn, constand dintr-un bat ramificat la un capat, folosita pentru a zdrobi strugurii. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 9W2S2e10r11g11i4o)*mustuitor
Unealta de metal cu coada de lemn, asemanatoare cu o lopatica, cu ajutorul careia se curata pamantul de pe brazdarul si cormana plugului. /<sb. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*otic
Unealta de metal cu maner, asemanatoare periei, folosita pentru a curata parul vitelor; tesala. /<sl. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*saceala
Unealta de otel cilindrica, terminata cu un varf ascutit, cu ajutorul careia se marcheaza piesele; chernar. [< + ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*punctator
Unealta de otel cu care se fac gauri in tabla, in piele etc.; priboi. Unealta care functioneaza dupa principiul burghiului de taiat filete, folosita la degajarea gaurilor de sonda. [< germ. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*dorn
Unealta de otel cu varf ascutit, folosita la executarea pe suprafata unei piese a unor semne asemanatoare cu punctul (in scopul unor perforatii ulterioare). /+ suf. $...tor$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*punctator
unealta de otel cu varf conic, cu ajutorul careia se marcheaza piesele; chernar. (< puncta + -tor)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*punctator
Unealta de otel cu varful gravat, folosita pentru marcat, stantat etc. Unealta cilindrica de os ascutita la varf, cu care se da forma rotunda unor puncte de broderie cu gauri. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*poanson
Unealta de otel in forma de pana, folosita la cioplit, in lemn sau in piatra; cioplitor. [G.-D. ] /<sl. (by 13W6S6e15r15g15i8o)*dalta
Unealta de perforat prin lovire constand dintr-o bara de otel usor, ascutita la unul din capete; dorn; mandrin. /<sb. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*priboi
Unealta de perforat prin rotatie, constand dintr-o bara de otel spiralata si cu muchii ascutite; burghiu. /<bulg. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*sfredel
Unealta de pescuit alcatuita dintr-un sac central si mai multe fasii de plasa cu care se incercuiesc si se aduna bancurile de pesti marini.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*unealta
Unealta de pescuit alcatuita din una sau mai multe plase legate in forma de sac cu gura foarte larga. /<bugl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*laptas
(unealta de pescuit, azima, orificiu al inimii) s. f. (sil. art.(sil. g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ostie
Unealta de pescuit constand dintr-o plasa mica, in forma de cosulet, prinsa de un bat; ciorpac. [Pl. si ] /cf. ucr. (by 8W1S10e10r4g4i12o)*minciog
Unealta de pescuit constand dintr-o plasa prevazuta cu greutati de plumb pe margini, care o fac sa se cufunde in apa si sa se stranga la gura cand se scoate din apa. /Orig. nec.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*prostovol
Unealta de pescuit, constand dintr-un cos in forma de palnie, confectionat din plasa sau din nuiele. [G.-D. ] /< sb. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*varsa
Unealta de pescuit, constand dintr-un sac de plasa, imbracat pe cercuri dispuse unul deasupra altuia. /<rus. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*vintir
Unealta de pescuit, cu varf asemanator celui al harponului sau in forma de furca cu mai multe coarne, care se infige in corpul pestelui. [G.-D. ] /<sl(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ostie
Unealta de pescuit fara nada, alcatuita din mai multe siruri de carlige mari, pentru pescuitul la diferite adancimi. /<rus.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*carmac
Unealta de pescuit, folosita in ape putin adanci, constand dintr-o plasa intinsa pe un suport de lemn, care este trasa prin apa. /<rus. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*voloc
Unealta de pescuit formata dintr-o plasa lunga, avand la mijloc o adancitura in care se aduna pestele. /<sl. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*navod
Unealta de pescuit, formata dintr-un sir de carlige cu nada, folosita la pescuitul anumitor specii de pesti (nisetru, calcan etc.). /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*paragat
Unealta de pescuit in apele curgatoare adanci, constand dintr-o plasa in forma de sac. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*orie
Unealta de pescuit pesti mari, constand dintr-o vergea lunga si groasa prevazuta la un capat cu un carlig. /<rus. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*timleac
Unealta de piatra cioplita, de mici dimensiuni, folosita in comuna primitiva. Element cristalin microscopic, de forma prismatica sau tubulara, care se afla in unele roci. [Pl. , (s.m.) / < fr. , germ. , cf. gr. - mic, - piatra].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*microlit
Unealta de prins raci constand dintr-o plasa in forma de sac, fixata pe un cerc. /cf. sb. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*racila
Unealta de scris in forma de betisor, prevazut la un capat cu un dispozitiv in care se introduce penita; condei. toc avand un rezervor umplut cu cerneala, care ajunge automat pana la varful penitei; stilou. /<ung., sb. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*toc
Unealta de tamplarie cu coada scurta, avand de-a curmezisul o lama metalica curbata, folosita la cioplit. /<sl. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*tesla
Unealta de tamplarie formata dintr-un corp (de lemn sau de metal) in care este fixat un cutit (sau mai multe), folosita pentru prelucrarea prin aschiere a pieselor de lemn; rindea; gealau. /<sb. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*strujnita
Unealta de tamplarie pentru tesirea gaurilor cilindrice. /suf. $...tor$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tesitor
Unealta de tipografie cu care se scot literele cazute intre randuri. suf.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*clestita
Unealta de zidarie constand dintr-o placa de otel de diferite forme, prevazuta cu un maner. /<ngr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*mistrie
Unealta de zidarie folosita pentru netezirea tencuielii, a betonului etc.; drisca. [Sil. ] / + suf. ...(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fatuitoare
Unealta de zidarie folosita pentru netezirea tencuielii sau a betonului; fatuitoare. /<bulg. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*drisca
Unealta din lemn constand dintr-o coada lunga cu terminatie plata, folosita pentru a conduce o ambarcatie; vasla; lopata. [Sil. ] /<ucr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*babaica
Unealta din metal in forma de lingura, de care se folosesc zidarii pentru a lua mortarul. [Sil] /<ung. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cancioc
unealta dintr-un material abraziv, folosita pentru aschiere. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*abrazor
unealta dintr-un smoc de fire de par legate de un maner, cu care se picteaza, se intinde un clei etc. (< germ. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pensula
(unealta, dispozitiv electric, teanc, picior de pod) s. f., g.-d. art. pl. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*pila
Unealta facuta dintr-un material abraziv, care serveste la prelucrarea materialelor prin aschiere. /Din (by 12W12S12e6r6g14i14o)*abrazor
Unealta folosita de dogari pentru a face gardini la doage. / + suf.$ ...ar$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gardinar
Unealta folosita in lucrarile de legatorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul si pe coperta cartilor. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*fileta
Unealta folosita in operatii de curatare sau de razuire a unor suprafete; razuitor. /<fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*racleta
Unealta folosita la aplicarea unor ornamente pe coperta si pe cotorul cartilor. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*fileta
Unealta folosita la operatiile de nituire, pentru a turti capul bombat al niturilor. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*buterola
Unealta folosita pentru a fixa locurile cuiburilor de insamantare. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< + ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*marcator
Unealta folosita pentru efectuarea unor operatii de rasucire. / + suf. ...(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rasucitor
Unealta folosita pentru indreptarea si netezirea muchiilor unei forme de turnatorie. /suf. $...tor$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*netezitor
Unealta formata dintr-o cange de otel, fixata intr-o coada de lemn, folosita la manevrarea bustenilor. [G.-D ] /<germ. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*tapina
Unealta formata dintr-o lama de otel, cu maner de lemn, folosita la spacluit. /<germ.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*spaclu
Unealta formata dintr-o lama de otel, prevazuta cu maner, folosita la razuitul parchetului; rascheta. /<germ. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*ticling
Unealta formata dintr-o lama triunghiulara de otel, cu care se razuieste tencuiala, chitul etc. [< germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*spaclu
... Unealta formata dintr-o placa de fier rotunjita si ascutita la capatul de jos, fixata pe o coada de lemn si folosita la sapat. /<sl. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*harlet
Unealta formata dintr-o placa metalica dintata, prevazuta cu maner si folosita pentru a curata corpul unor animale. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*tesala
Unealta formata dintr-o tija metalica cu varful latit, fixata pe un maner, care serveste la insurubat si la desurubat. [G.-D. ] /suf. $...elnita$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*surubelnita
Unealta formata dintr-un corp de otel cu tais si cu o gaura in care se fixeaza o coada de lemn, folosit pentru taiat lemne. grosolan; necioplit. om servil prin intermediul caruia se fac lucruri condamnabile. /<sl. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*topor
Unealta formata dintr-un smoc de fire de par legate de un maner, cu care se picteaza, se intinde un clei etc. Pensulatie [in DN]. [< germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pensula
Unealta in care s-a executat negativul formei care urmeaza sa fie data unui material prin deformare plastica sub presiune. Forma de turnat literele. V. [in DN]. [< germ. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*matrita
Unealta (in forma de cleste sau de lat) cu care se prinde buza de sus sau urechea unui animal mare, pentru a-l stapani in timpul efectuarii unei operatii dureroase (marcat, potcovit etc.). [Art. ] /<turc. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*iavasa
Unealta in for-ma de dalta, folosita la stemuire. [Sil. ] /suf. $...tor$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*stemuitor
Unealta in forma de disc, confectionata din otel si folosita pentru netezirea dintilor la rotile dintate. /<rus. , engl. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*sever
Unealta in forma de harlet folosita la facerea gropilor in care se introduc puietii. [Cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*plantator
Unealta in forma de lopata mica, avand diverse intrebuintari (in sculptura, medicina etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*spatula
Unealta in forma de rotita cu muchia zimtuita, folosita pentru a imprima pe suprafata unei piese forma negativa a zimturilor; randalina. Roata cu sant pe care se infasoara un cablu. [< fr. , germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*moleta
Unealta in forma de scandura neteda si subtire, folosita la impletitul plaselor pescaresti. /Orig. nec.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*calonet
... Unealta in forma de sulita cu varf metalic, prinsa de o franghie lunga si groasa si folosita la vanatul animalelor marine (balene, foci, rechini etc.). /<fr. (by 4W4S13e13r13g6i7o)*harpon
Unealta in forma de tarus cu care se fac gropi pentru sadit (rasadurile, puietii etc.); saditor. /+ suf. $...tor$(by 11W5S5e13r14g14i7o)*plantator
Unealta in forma de tarus, cu care se fac gropite la sadit; plantator. /+ suf. $...tor$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*saditor
Unealta in forma de tarus, folosita la saditul rasadului. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*chitonog
unealta in lucrarile de legatorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul si pe coperta cartilor. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*fileta
unealta, lama triunghiulara de otel, cu care se razuieste tencuiala, chitul etc. (< germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*spaclu
Unealta manuala cu ajutorul careia se pune in miscare de rotatie un sfredel. [Sil. ] /<ucr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*coarba
Unealta pe care se deapana firele textile de pe fus sau de pe ghem, pentru a le face scul. / + suf. ...(by 14W8S8e1r1g10i10o)*raschitor
Unealta pe care se pun mosoarele cu fire pentru a face urzeala. /suf. ...(by 6W14S15e8r8g2i2o)*alergatoare
Unealta pentru fasonarea muchiilor la scanduri. [Sil. ] /+ suf. $...er$(by 1W1S10e10r10g4i4o)*muchier
Unealta pentru fasonarea sau pentru netezirea pieselor de forma rotunda. / + suf. $...ior$(by 4W12S12e5r6g14i14o)*rotunjitor
Unealta pentru marcarea locului de plantare sau de semanare a culturilor agricole. /+ suf. $...tor$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*marcator
Unealta pentru prelucrarea metalelor, a lemnului, pentru facut diverse taieturi, roti dintate etc., alcatuita din unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax. Masina agricola pentru scormonit si amestecat pamantul. Frezmasina. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*freza
Unealta pentru stingerea lumanarilor (a felinarelor) sau pentru retezarea mucurilor acestora; mucar. /+ suf. $...arnita$(by 3W12S12e5r5g14i14o)*mucarnita
Unealta sau instalatie pentru scarmanat materiale fibroase. /+ suf. $...atoare$(by 13W6S7e15r15g8i9o)*scarmanatoare
Unealta speciala pentru razuirea doagelor pe partea interioara a butoaielor. /<bulg. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*gripca
Uneltire (secreta) care foloseste mijloace nepermise in vederea realizarii sau a zadarnicirii unui lucru. Vrajba, zazanie. Parte a subiectului care determina cursul actiunii unei opere dramatice sau epice; incidentul din care izbucneste conflictul. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*intriga
Un fel de baston impodobit, care se poarta ca semn al autoritatii. Demnitate, putere, marime, domnie. [Pl. (s.m.) / cf. fr. , lat. , gr. - baston].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sceptru
Un fel de branza grasa cu coaja subtire, fabricata dupa o reteta frantuzeasca de la Camembert. [Scris si / < fr. , cf. - localitate in Normandia].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*camambert
Un fel de capison care acoperea capul si gatul pana la umeri, purtat de barbati si femei in evul mediu. Femeie in varsta care intovaraseste in lume o fata sau o femeie tanara. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*saperon
Un fel de carnat preparat din carne in intestine subtiri de porc, care se consuma prajit sau fript la gratar. [Cf. germ. < - oras in Ungaria]. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*debretin
Un fel de contrapunct improvizat al muzicii antice. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*fleuretis
un fel de cui cu varful putin indoit, folosit in loc de cheie. (dupa germ. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*speraclu
Un fel de cui cu varful putin indoit, folosit in loc de cheie. V. [< germ. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*speraclu
Un fel de gluga (de lana tricotata sau confectionata din stofa groasa) avand unul sau doua colturi. Aparatoare la cosul de fum. [Var. s.n. / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*capison
Un fel de guler cu mai multe pliuri care se purta la gat in sec. XVI. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*freza
Un fel de manteluta mai lunga, purtata de femei. Esarfa lunga de matase sau de dantela de origine spaniola, purtata de femei. [< fr. ].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*mantila
Un fel de metal pretios de care vorbesc vechii autori greci. [< fr. , cf. gr. - munte, - arama].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*oricalc
Un fel de patina de lemn, aproape ca lungime cu inaltimea omului, cu care se poate merge alunecand pe zapada. Sport de iarna practicat cu schiurile . = sport nautic in care executantul, tras de o barca cu motor, aluneca pe apa mentinandu-se pe una sau pe doua scanduri; water-ski. [< fr., norv. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*schi
Un fel de placinta umpluta cu carne tocata, cu branza etc. Pasta de ficat, de carne sau de peste, preparata cu condimente si consumata proaspata sau conservata. [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 5W14S14e14r7g8i1o)*pateu
un fel de sanie pe schiuri, prevazuta cu o sa, dirijata cu ajutorul unui ghidon. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*schibob
un fel de soarece de marimea unui caine, cu blana bogata, care traieste in cete in mlastinile si in lungul cursurilor de apa din America de Sud; porc-de-apa. (<it. )(by 14W8S8e1r10g10i3o)*capibara
Unghi cuprins intre meridianul unui loc si planul vertical al directiei respective. Unghi diedru format de un plan vertical fix cu un plan vertical, trecand printr-un punct dat al unui astru. [Pl. / < fr., it. < ar. - drum drept].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*azimut
Unghi de luat vederi, de facut fotografii; angulatie. [Dupa fr. , it. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*unghiulatie
unghi facial din ramurile orizontale si cele verticale ale maxilarului inferior. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*gonion
Unghi facial format de ramurile orizontale si cele verticale ale maxilarului inferior. [Pron. / < fr. , cf. gr. - unghi].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gonion
Unghi format de axa longitudinala a unei nave sau a unui avion cu drumul de urmat sub actiunea curentilor maritimi sau aerieni. = a naviga in voia vantului si a valurilor. Unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. Partea verticala fixa a ampenajului unui avion, al unui planor. [< fr. , it. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*deriva
Unghi format de doua drepte care ating centrul unui astru, pornind una din centrul Pamantului si cealalta din locul unde se afla observatorul. Unghi sub care se vede un front oarecare la o anumita distanta. [< fr. , cf. gr. - schimbare].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*paralaxa
Unghi format de o directie de referinta cu directia unei raze vizuale sau cu directia aparenta a unui emitator de unde electromagnetice. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*relevment
Unghi format de o dreapta inclinata cu planul orizontal. Inclinare pe o portiune limitata a unui teren, a unei sosele sau a unei cai ferate. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*declivitate
Unghi format de planul meridianului unui loc cu planul vertical care trece prin locul respectiv. /<fr.(by 2W11S11e11r4g5i13o)*azimut
unghi format de un plan vertical fix, care trece printr-un anumit punct, cu planul vertical al unei directii ce trece prin punctul considerat. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*azimut
Unghi format in plan orizontal de directia unui obiect si o directie de referinta. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*relevment
unghi format intre o directie de referinta si directia spre un reper. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*relevment
unghi intre directia unui astru si planul ecuatorial. o ~ magnetica = unghiul dintre directia nordului magnetic si meridianul geografic al unui loc. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g1i10o)*declinatie
"unghi", "ligament palpebral, comisura a pleoapelor". (< fr. , cf. , gr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*canto
= unghi mai mare de 90 grade. Prost, redus, ingust (la minte). [Cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*obtuz
Unghiul format de axa unui avion cu directia catre un post de emisie terestru. Dispozitia stratelor minerale in scoarta Pamantului. Strat de minerale. [Pl. / < fr. ].(by 15W15S9e9r9g2i3o)*gisment
Unghiul format din ecuatorul ceresc cu raza vizuala care duce spre un astru sau spre un punct de pe sfera cereasca. = unghiul dintre directia nordului magnetic si meridianul geografic al unui loc. [Var. s.f. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*declinatie
= unghiurile formate in interiorul a doua drepte paralele taiate de o secanta; (sau ) = frunze (sau flori) care cresc de o parte si de alta a tulpinii sau a ramurilor unei plante la distante diferite; = sistem de agricultura bazat pe alternarea culturilor. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*altern
unicul cuvant care te umple in gura, element bizar, de natura dat, il are-n pantalon orice cacanar(by 4W4S12e13r6g6i14o)*unicul
Unicul exemplar (al unui act, al unui obiect etc.). = calitate a unei opere de arta de a fi unica, inimitabila si irepetabila. Primul exemplar dintr-un act. [< germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*unicat
Uniforma cu galoane si fireturi, purtata de lachei, de usieri etc. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*livrea
uniforma cu galoane si fireturi, purtata de personalul de serviciu din marile hoteluri si restaurante si din unele case particulare. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*livrea
Uniforma (impodobita cu galoane si fireturi) purtata de usieri, ospatari si lachei. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*livrea
Unirea celulei sexuale femele cu cea mascula la alge si la ciuperci. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ou, - unire].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*oogamie
Unire a mai multor organizatii, grupuri sociale etc. facuta pe baza unor conventii pentru apararea unor interese comune sau pentru revendicarea unor drepturi comune; asociatie, alianta, confederatie. Asocierea mai multor provincii sau state intr-unul singur. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W6S14e14r8g8i2o)*uniune
Unire a unor organisme foarte inrudite in procesul fecundatiei. Metoda de ameliorare aplicata la plantele alogene, constand in autopolenizare fortata in decursul mai multor generatii. [Var. s.f. / < + ].(by 8W1S1e2r10g10i4o)*consangvinizare
Unire a unor parti care au fost taiate, divizate. [Gen , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W11S4e4r13g13i13o)*glutinatie
Unire, imbinare armonioasa de sunete. Uniformitate sau similitudine a sunetului final din doua sau mai multe cuvinte. Acord, intelegere, potrivire de opinii. [Cf. fr. , lat. , it. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*consonanta
Unire intr-o singura unitate a unor organizatii, grupari etc.; contopire. = reactie nucleara constand in combinarea a doua nuclee atomice usoare pentru a forma unele mai grele. Topire. = temperatura de topire. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fuziune
Unire patologica prin crestere a doua tesuturi sau organe. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*concrescenta
Unire prin casatorie; casatorie, mariaj. [Pron. , pl. , var. s.n. / < lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*coniugiu
Unire sub o singura putere centrala a mai multor state sau teritorii, care isi pastreaza autonomia administrativa. Reunire a unor organizatii. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*confederatie
Unitate a armatei romane formata din o suta de soldati. Unitate politica si administrativa in vechea Roma, formata din o suta de cetateni. [Gen. / < lat. , cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g15i8o)*centurie
Unitate administrativa bisericeasca, condusa de un episcop; episcopie. [Sil. ] /<fr. lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*dieceza
Unitate administrativ-teritoriala condusa de un comite; district; tinut. /<germ. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*comitat
Unitate administrativ-teritoriala de rang superior, avand in componenta mai multe orase si comune. /<lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*judet
unitate administrativ-teritoriala in vechea Atica si in Imperiul Bizantin. (< fr. , cf. , popor)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*dema
Unitate aflata in subordinea unei institutii centrale care indeplineste functiile intr-un sector sau intr-o regiune limitata. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*filiala
Unitate alcatuita din mai multe elemente izolate care apartin aceluiasi domeniu; totalitate. = general, unitar; = in general, in linii mari. Colectiv, trupa de artisti. Formatie muzicala compusa dintr-o orchestra cu un numar variabil de membri si solisti sau cor. [Pl. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ansamblu
unitatea monetara a principalelor tari din America Latina, din Filipine si Guineea-Bissau. (< sp. )(by 13W6S6e7r15g15i8o)*peso
unitatea monetara a SUA, a Canadei, a Australiei si a altor tari. (< engl., fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*dolar
unitatea monetara a unor tari (Cipru, Egipt, Irlanda, Italia, Liban, Siria, Sudan, Turcia). (< it. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*lira
Unitatea monetara in Indonezia; rupie [in DN]. [< germ. , cf. hind. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rupiah
Unitatea monetara in Republica Panama. [Pron. / < fr. < sp. < Vasco Nunez de (n.pr., cuceritor sp.)].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*balboa
unitate anglo-saxona de masura pentru capacitati, egala cu 0,56^8 l in Marea Britanie si 1,13^6 l in Canada. (< engl. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pint
Unitatea sintactica cea mai simpla prin care se exprima de obicei o judecata sau o idee. Imbinare de cuvinte care exprima o idee completa. Teorema care serveste demonstratiei unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental dintr-un capitol al matematicii. Cea mai mica constructie muzicala, care se incheie printr-o cadenta oarecare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*propozitie
Unitate a sistemului fonologic prin care se deosebesc intre ele unitatile semnificative ale limbii (morfemele si lexemele). /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*fonem
Unitate a sistemului monetar din unele tari (Germania, Finlanda etc). [G.-D. ] /<germ. (by 12W5S6e14r14g15i8o)*marca
Unitate a sistemului monetar in mai multe tari din America Latina. /<sp. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*peso
Unitate a sistemului monetar in Romania si Republica Moldova, egala cu o suta de bani. [Monosilabic] /Din (by 13W13S7e7r15g1i9o)*leu
Unitate a sistemului monetar in unele tari unitate monetara in Marea Britanie. /<turc., it. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*lira
Unitate astronomica de distanta, egala cu 3,26 ani-lumina (3,08.10^1^3 km). [< fr. ].(by 15W9S9e3r3g11i12o)*parsec
Unitate care se foloseste la masurarea refractiei lentilelor si a ochiului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - oglinda].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dioptrie
unitate, categorie sistematica in clasificarea regnului vegetal si animal, cuprinzand populatii cu aceeasi origine. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*taxon
Unitate de baza a limbii, alcatuita dintr-o litera sau mai multe litere si dotata cu sens; element al vocabularului; cuvant. /<fr. , lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*vocabula
Unitate de baza a unui cuvant in cadrul unei familii lexicale, purtatoare a sensului lexical. [< fr. , cf. gr. - a insemna].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*semantem
Unitate de cantitate de caldura pe care o pierde un corp, egala in valoare absoluta cu o calorie. [Gen. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g4i12o)*frigorie
unitate de capacitate electrica, a miliarda parte dintr-un farad. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i1o)*nanofarad
Unitate de capacitate electrica, egala cu a miliarda parte dintr-un farad. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*nanofarad
Unitate de capacitate electrica, egala cu un milion de farazi. [< fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*megafarad
unitate de cavalerie in legiunea romana care lupta sub acelasi steag. (< fr. , lat. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vexilatie
Unitate de energie folosita in fizica nucleara, egala cu energia castigata de un electron accelerat cu o diferenta de potential de un volt. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*electronvolt
unitate de energie reactiva corespunzand puterii reactive de un var pe ora. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*varora
Unitate de energie reactiva corespunzand puterii reactive de un var pe ora. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*varora
Unitate de energie sau de lucru mecanic, egala cu 1000 de jouli. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W10S10e10r4g4i12o)*kilojoule
Unitate de energie si de lucru mecanic, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta de un newton care isi deplaseaza punctul de aplicatie cu un metru. [Pron. / < fr., engl. , cf. - fizician englez].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*joule
unitate de evaluare a efectului biologic al radiatiilor emise de elementele radioactive, doza primita de un anumit tesut iradiat astfel incat doza absorbita sa fie de un rad. (< engl., fr. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*rem
Unitate de flux magnetic, egala cu fluxul care, strabatand circuitul unei singure spire, produce in acea spira o forta electromotoare de un volt. [Pron. / < fr. , cf. - fizician german].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*weber
Unitate de forta egala cu forta imprimata unei mase de o tona, de o acceleratie de un metru pe secunda. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sten
unitate de forta electromotoare sau de diferenta de potential, a mia parte dintr-un volt. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*milivolt
unitate de forta electromotoare sau de diferenta de potential, a milioana parte dintr-un volt. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*microvolt
Unitate de forta electromotoare sau de diferenta de potential, egala cu a mia parte dintr-un volt. [Pl. / cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*milivolt
Unitate de forta electromotoare sau de diferenta de potential, egala cu a milioana parte dintr-un volt. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*microvolt
Unitate de frecventa, egala cu 1000 de cicli; kilohertz. [< fr. , cf. gr. - o mie, - perioada].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*kilociclu
unitate de greutate, a milioana parte dintr-un gram; gama (2). (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*microgram
Unitate de greutate egala cu a milioana parte dintr-un gram. [< fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*microgram
Unitate de idei, de sentimente etc.; acord, intelegere deplina (intre toti). = in mod unanim. Rezultatul potrivirii depline de vederi; calitatea de a fi unanim. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*unanimitate
unitate de inductanta electrica, a milioana parte dintr-un henry. (< fr., engl. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*microhenry
Unitate de inductanta electrica, egala cu a milioana parte dintr-un henry. [Pl. invar.; var. (dupa alte surse): / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*microhenry
Unitate de inductanta electrica, egala cu inductanta unei spire imbratisate de un flux magnetic propriu de un weber cand spira e parcursa de un curent de un amper. [Scris si , pl. invar. / < fr., engl. , cf. - fizician american].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*henri
Unitate de inductie magnetica, egala cu inductia magnetica uniforma, careia ii corespunde un flux magnetic de un weber, printr-o suprafata de 1 m^2. [< fr. , cf. - fizician iugoslav].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*tesla
Unitate de informatie, reprezentand cantitatea de informatie obtinuta in urma actului de alegere intre doua alternative echiprobabile. [Pron. / < fr., it. < engl. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*bit
unitate de intensitate a curentului electric, a milioana parte dintr-un amper. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*microamper
Unitate de intensitate a curentului electric, egala cu a milioana parte dintr-un amper. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*microamper
Unitate de intensitate electrica, egala cu 1000 de amperi. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*kiloamper
Unitate de lucru mecanic, egala cu efortul necesar pentru ridicarea unei greutati de 1 kg la inaltimea de 1 m. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*kilogrammetru
Unitate de lungime, egala cu a miliarda parte dintr-un metru. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*nanometru
Unitate de lungime egala cu a zecea parte dintr-o mila marina; cablu . [< fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*ancablura
Unitate de lungime folosita in spectrografie, egala cu a mia parte dintr-un micron. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*milimicron
Unitate de masa, reprezentand a |bilioana|bilion| parte dintr-un gram. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*picogram
Unitate de masura a acceleratiei (egala cu 1 cm pe secunda la patrat). /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*gal
Unitate de masura a acceleratiei, egala cu acceleratia de 1 cm pe secunda la patrat. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*gal
unitate de masura a acceleratiei egala cu acceleratia de 1 cm/s^2. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*gal
Unitate de masura a activitatii unei surse radioactive, egala cu un milion de dezintegrari pe secunda. [Pron. / < fr. , cf. fizician englez].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*rutherford
Unitate de masura a anumitor marimi variabile (temperatura, presiune etc.). Unitate de masura a unghiurilor, reprezentand a 360-a parte dintr-un cerc. = grad care reprezinta a suta parte dintr-un unghi drept. Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatii sau maximul sumei exponentilor necunoscutelor. Treapta, nivel; fiecare dintre treptele unei ierarhii. Loc ocupat de cineva in ierarhia institutiei careia ii apartine. = forma pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insusire in raport cu alt obiect sau cu el insusi (in alte imprejurari). [Pl. / < lat. , cf. fr. , it. , germ. ].(by 12W5S5e6r14g14i8o)*grad
unitate de masura a bauturilor spirtoase egala cu 50 de ml (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*dorobant
unitate de masura a caldurii, a milioana parte dintr-o termie. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*microtermie
unitate de masura a caldurii, cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa distilata cu un grad centigrad; unitate de masura a energiei pe care o dezvolta in corp alimentele in procesul anabolismului. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*calorie
Unitate de masura a caldurii, reprezentand cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu un grad centigrad.; cantitatea de energie pe care o dezvolta in corpul omului alimentele in procesul anabolismului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - caldura].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*calorie
unitate de masura a cantitatii de caldura, de 100^0 de calorii. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*kilocalorie
Unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu 1000 de calorii. [Gen. / < fr. , gr. - o mie + ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*kilocalorie
Unitate de masura a cantitatii de caldura egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic. /<fr. (by 12W12S6e6r6g15i15o)*termie
unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic; megacalorie. (< fr. , germ. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*termie
unitate de masura a cantitatii de electricitate, reprezentand sarcina transportata de un curent cu intensitatea de un amper, in timp de o ora. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*amperora
Unitate de masura a cantitatii de informatie, exprimata in sistemul binar. /<engl. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*bit
Unitate de masura a capacitatii, cu valoare variind intre 20 si 30 kg, folosita la masurarea cerealelor; banita. [Art. G.-D. Sil. ] /cf. turc. (by 11W5S5e13r14g7i1o)*dimerlie
Unitate de masura a capacitatii (egala aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sangeapa
Unitate de masura a capacitatii, egala aproximativ cu 160 l, folosita, mai ales, in S.U.A. si in Anglia, pentru produsele petroliere. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*baril
Unitate de masura a capacitatii egala cu a mia parte dintr-un litru. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*mililitru
Unitate de masura a capacitatii (egala cu a suta parte dintr-un litru). /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*centilitru
Unitate de masura a capacitatii egala cu a zecea parte dintr-un litru. /<fr.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*decilitru
unitate de masura a capacitatii electrice, a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*picofarad
unitate de masura a capacitatii electrice, a milioana parte dintr-un farad. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g5i13o)*microfarad
Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a |bilioana|bilion| parte dintr-un farad; micromicrofarad. [Pl. / < germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*picofarad
Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a milioana parte dintr-un farad. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*microfarad
Unitate de masura a capacitatii electrice egala cu a milioana parte dintr-un farad. /<fr. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*microfarad
Unitate de masura a conductantei electrice, egala cu conductanta unui conducator a carui rezistenta este de un ohm. [Pron. / < fr. , cf. - fizician german].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*siemens
unitate de masura a convergentei, caracterizand un sistem optic (lentila, ochi) a carui distanta focala este de 1 m. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dioptrie
Unitate de masura a distantei egala cu 1.067 m, folosita in trecut. [Sil. ] /<rus. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*versta
Unitate de masura a distantelor, folosita in unele tari din Europa Occidentala, care variaza intre 3000 si 7500 m. /<it. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*leghe
unitate de masura a distantelor interastrale, de un milion de parseci. (< fr. )(by 5W13S13e13r7g7i15o)*megaparsec
Unitate de masura a distantelor interastrale, egala cu un milion de parseci. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*megaparsec
unitate de masura a dozei de radiatii, echivalenta cu o energie de 10^0 de ergi, absorbita de 1 g de substanta iradiata. (< fr., engl. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*rad
Unitate de masura a dozelor de radiatie raportate la efectul lor biologic, egala cu doza primita de un anumit tesut iradiat cu o doza absorbita de un rad. [< engl., fr. / < - echivalentul in raze X pentru un organism uman].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*rem
Unitate de masura a dozelor de radiatie, raportate la efectul lor biologic. /<engl., fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*rem
Unitate de masura a energiei, a lucrului mecanic si a cantitatii de caldura, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta de o dina care isi deplaseaza punctul de aplicatie cu 1 cm in directia ei. [< fr. , cf. gr. - lucru].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*erg
Unitate de masura a energiei egala cu energia castigata de un electron accelerat la o diferenta de potential de un volt. (din fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*electronvolt
unitate de masura a energiei, egala cu energia produsa intr-o ora de un generator cu puterea de un kilowatt. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*kilowatora
Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic dezvoltat cu o forta de o dina, cand aceasta isi deplaseaza punctul de aplicatie pe distanta de un centimetru. /<fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*erg
Unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat intr-o ora de un sistem care are o putere de un kilowatt. [Cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*kilowattora
Unitate de masura a energiei electrice egala cu energia dobandita de un electron accelerat la diferenta de potential de un volt. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*electronvolt
unitate de masura a energiei electrice, egala cu puterea de un watt in timp de o ora. (dupa fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*wattora
Unitate de masura a energiei electrice, egala cu puterea furnizata de un watt intr-o ora. [Pron. / cf. it. , fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*wattora
Unitate de masura a fluxului luminos emis de catre o sursa punctiforma cu intensitatea de o candela in unitatea de unghi solid de 1 steradian. // Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. Cavitatea celulara. [< fr. , cf. lat. - lumina].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*lumen
unitate de masura a fluxului magetic, egala cu fluxul unui camp magnetic omogen, cu inductia de un tesla. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*weber
Unitate de masura a fluxului magnetic, egala cu fluxul produs de o inductie magnetica de 1 gauss care strabate o suprafata de 1 cm^2. [Pron. / < fr. , germ. , cf. - fizician englez].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*maxwell
Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat unei mase de o tona. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*sten
Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima unui corp cu masa de un gram o acceleratie de un centimetru pe secunda la patrat. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*dina
Unitate de masura a fortei electromotoare, a tensiunii electrice si a diferentei de potential, corespunzand tensiunii electrice care, aplicata unui conductor cu rezistenta de un ohm, produce un curent de un amper. [< fr. , cf. - fizician italian].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*volt
Unitate de masura a fortei magnetomotoare a curentului electric. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*amperspira
Unitate de masura a frecventei egala cu un milion de hertz. /<germ. , fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*megahertz
Unitate de masura a gradului de finete a firelor textile, egala cu greutatea in grame a o mie de metri de fir. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*tex
Unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un gram. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*miligram
Unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. , lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*gram
Unitate de masura a greutatii, egala cu aproximativ 35 de grame. [G.-D. /<lat. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*uncie
Unitate de masura a greutatii (egala cu a suta parte dintr-un gram). /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*centigram
Unitate de masura a greutatii egala cu a zecea parte dintr-un gram. /<fr.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*decigram
Unitate de masura a greutatii (egala cu o suta de kilograme) folosita pentru cantarirea, mai ales, a cerealelor. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*chintal
Unitate de masura a greutatii egala cu un milion de tone. /<fr. , engl. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*megatona
unitate de masura a greutatii mai mica ca tona si mai mare ca kilogramul(by 8W8S2e2r10g10i4o)*unitate
unitate de masura a iluminarii, a milioana parte dintr-un fot. (< engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*microfot
unitate de masura a iluminarii, a milioana parte dintr-un lux^2. (< engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*microlux
Unitate de masura a iluminarii, echivaland cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. /<fr. (by 11W11S11e5r5g13i13o)*lux
Unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea uniforma a unei suprafete de 1 m^2 care primeste un flux de 1 lumen. [< fr. , cf. lat. - lumina].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lux
unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea uniforma a unei suprafete de 1 m^2 care primeste un flux de 1 lumen. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*lux
unitate de masura a iluminarii, reprezentand iluminarea unei suprafete de 1 cm^2 pe care cade un flux luminos de un lumen, repartizat uniform. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*fot
Unitate de masura a iluminarii, reprezentand iluminarea unei suprafete de un centimetru patrat care primeste un flux de un lumen repartizat uniform. [< fr. , cf. gr. - lumina].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fot
unitate de masura a inductantei, egala cu inductanta unui circuit electric format dintr-o singura spira, prin care un curent de un amper stabileste un flux magnetic propriu de un weber. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*henry
unitate de masura a inductiei magnetice de 1^0-4 ori mai mare decat tesla. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i8o)*gauss
unitate de masura a inductiei magnetice, egala cu inductia unui magnetic uniform, care actioneaza cu o forta de un newton asupra unei sarcini electrice de un coulomb. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tesla
Unitate de masura a inductiei magnetice in sistemul C.G.S. electromagnetic, egala cu a mia parte din unitatea de inductie magnetica in sistemul M.K.S. [Pron. / < fr. , cf. - matematician si fizician german].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*gauss
unitate de masura a intensitatii acustice, a zecea parte dintr-un bel. (< fr. )(by 1W1S1e9r10g3i3o)*decibel
unitate de masura a intensitatii auditive egala cu intensitatea unui sunet de 1,2^6 ori mai mare decat intensitatea pragului auditiv inferior. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*fon
unitate de masura a intensitatii curentului electric, a mia parte dintr-un amper. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*miliamper
Unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a mia parte dintr-un amper. [Sil. ] /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*miliamper
Unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a milioana parte dintr-un amper. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*microamper
unitate de masura a intensitatii curentului electric, intensitatea curentului constant de un volt care strabate un conductor cu rezistenta de un ohm. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*amper
unitate de masura a intensitatii luminoase, a 6^0-a parte din intensitatea luminoasa a unui cm^2 de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. (< fr., lat. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*candela
Unitate de masura a intensitatii sonore a sunetului, corespunzand unei zecimi de bel. [Pl. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*decibel
Unitate de masura a intensitatii sunetelor, apreciata dupa senzatia sonora pe care o produce. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*fon
Unitate de masura a intensitatii sunetelor egala cu a zecea parte dintr-un bel. /<fr.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*decibel
Unitate de masura a intensitatii sunetelor, egala cu intensitatea unui sunet cu frecventa de 1000 de hertzi si cu nivelul de intensitate de 40 de foni. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*son
unitate de masura a intensitatii sunetelor, egala cu intensitatea unui sunet cu frecventa de 100^0 de hertzi si intensitatea auditiva de 4^0 de foni. (< fr. )(by 1W1S2e10r10g3i4o)*son
unitate de masura a intervalelor muzicale de 30^1 ori mai mica decat octava. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*savart
unitate de masura a lucrului mecanic si a energiei, egala cu efortul necesar pentru deplasarea unei greutati de 1 kg cu 1 m. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*kilogrammetru
Unitate de masura a luminantei, egala cu stralucirea unei surse luminoase cu aria de un cm(by 8W8S1e1r10g10i3o)*stilb
unitate de masura a luminantei, reprezentand stralucirea unei surse luminoase cu aria de 1 cm^2 si intensitatea de o candela. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*stilb
Unitate de masura a lungimii (avand in diferite state diferite valori).unitate de masura a distantei pe apa egala cu 1,852 km. /<pol. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*mila
Unitate de masura a lungimii din sistemul metric, care reprezinta a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. Instrument de masura facut din lemn, din metal etc. avand lungimea de un metru . [< fr. , cf. gr. - masura].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*metru
Unitate de masura a lungimii egala cu a mia parte dintr-un metru. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*milimetru
Unitate de masura a lungimii egala cu a milioana parte dintr-un metru. /<fr. , germ. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*micron
Unitate de masura a lungimii (egala cu aproximativ 1/8 de palma). /<turc. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*palmac
Unitate de masura a lungimii (egala cu a suta parte dintr-un metru). unitate subdivizionara de masura a suprafetei, egala cu aria unui patrat ale carui laturi au lungimea de un centimetru. 3unitate subdivizionara de masura a volumului, egala cu volumul unui cub ale carui laturi au lungimea de un centimetru. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*centimetru
Unitate de masura a lungimii egala cu a zecea parte dintr-un metru. /<fr.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*decimetru
Unitate de masura a lungimii variind de la 1,96 m la 2,23 m. unitate de masura a lungimii egala cu 1,83 m. unitate de masura a lemnelor de foc egala cu opt metri cubi. /<sl. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*stanjen
unitate de masura a masei, a mia parte dintr-un kilogram. o ~-forta = unitate de masura pentru forta, a mia parte dintr-un kilogram-forta. (< fr. , gr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*gram
unitate de masura a masei, de 100^0 kg. o ~-kilometru = unitate de masura pentru exprimarea volumului transporturilor efectuate pe calea ferata sau de catre un autovehicul, cu greutatea de o tona deplasata pe distanta de 1 km; ~-registru = unitate de volum care masoara capacitatea de incarcare a unei nave, de 2,831^6 m^3. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tona
Unitate de masura a masei egala cu 1000 de kg. unitate de masura echivalenta cu transportul unei tone pe distanta de 1 km intr-o unitate de timp determinata. unitate de masura a capacitatii de incarcare a unei nave (egala cu 2.832 m2). /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*tona
Unitate de masura a momentului electric. [Pron. / < fr. , cf. - fizician si chimist olandez]. (by 13W13S6e7r15g9i9o)*debye
... Unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. /(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hidrograd
unitate de masura a nivelului de transmisiune a semnalelor acustice sau electrice, de 8,68^6 decibeli. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*neper
Unitate de masura a nivelului de transmisiune a unui semnal electric, acustic etc., corespunzand unei zecimi de neper. [< fr. ]. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*decineper
Unitate de masura a nivelului de transmisiune a unui semnal electric, acustic etc., reprezentand nivelul corespunzator unei amplificari a semnalului transmis de 2,718 ori si egal cu 8,686 decibeli. [Cf. fr. , it., engl. < - matematician scotian].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*neper
Unitate de masura a presiunii atmosferice, egala cu presiunea exercitata de o megadina pe o suprafata de un centimetru patrat. /<fr., engl. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*bar
unitate de masura a presiunii, corespunzatoare unei forte de un sten pe m^2. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*piez
Unitate de masura a presiunii, corespunzatoare unei forte de un sten pe metru patrat. [Pron. / < fr. , cf. gr. - a presa].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*piez
Unitate de masura a presiunii, egala cu a milioana parte dintr-un bar; barie. [Cf. fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*microbar
Unitate de masura a presiunii egala cu a milioana parte dintr-un bar. /<engl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*microbar
unitate de masura a presiunii egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm^2. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*torr
Unitate de masura a presiunii egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm2, la temperatura de 00 C. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*torr
Unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm? la 0? C. [< fr., engl. , cf. - fizician si matematician italian].(by 3W4S12e12r6g6i6o)*torr
Unitate de masura a presiunii (egala cu presiunea produsa de forta de un sten distribuita uniform pe o suprafata de un metru patrat). /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*piez
Unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea unei forte de o dina pe un centimetru patrat. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*barie
unitate de masura a presiunii osmotice, presiunea exercitata de o molecula-gram asupra unui corp neionizat dizolvat intr-un litru de apa. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*osmol
Unitate de masura a presiunii, reprezentand presiunea exercitata de o forta de o megadina pe o suprafata de 1 cm?. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*bar
Unitate de masura a proportiei de aur in aliaje, egala cu a 24-a parte din masa totala a aliajului. Unitate de greutate pentru pietrele pretioase, egala cu 0,2053 g. Fiecare din cele 24 de cote in care era divizata proprietatea unei nave, incepand cu dreptul roman. Cota de participare la o societate comerciala. [Pl. / < fr. , it. , cf. ar. - a douazeci si patra parte].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*carat
Unitate de masura a puterii, egala cu a mia parte dintr-un watt. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*miliwatt
Unitate de masura a puterii egala cu puterea care dezvolta o energie de un joule pe secunda. /< fr., engl. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*watt
unitate de masura a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egala cu puterea dezvoltata de un curent de un amper sub tensiunea alternativa de un volt. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*voltamper
Unitate de masura a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egala cu puterea dezvoltata de un curent de un amper sub tensiunea alternativa de un volt. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g4i13o)*voltamper
unitate de masura a puterii electromagnetice, egala cu puterea unui joule pe secunda. (< fr., engl. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*watt
Unitate de masura a puterii electromagnetice, egala cu puterea unui joule pe secunda. [Pron. , pl. / < engl. , cf. - mecanician si inventator englez].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*watt
Unitate de masura a puterii optice a lentilelor. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*dioptrie
unitate de masura a radioactivitatii, a milioana parte dintr-o curie. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*microcurie
Unitate de masura a radioactivitatii, egala cu activitatea unui material radioactiv in care se dezintegreaza 3,7?10^1^0 nuclee pe secunda. [Pron. / < fr. , cf. - fizician francez].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*curie
Unitate de masura a radioactivitatii, egala cu a milioana parte dintr-o curie. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g8i1o)*microcurie
Unitate de masura a rezistentei electrice egala cu 1000 de ohmi. /<germ. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*kiloohm
Unitate de masura a rezistentei electrice, egala cu rezistenta pe care o opune un conductor in care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. [Pron. / < fr. , cf. - fizician german].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ohm
unitate de masura a rezistentei electrice, egala cu rezistenta unui conductor in care o tensiune de un volt produce un curent de un amper. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ohm
Unitate de masura a rezistentei electrice egala cu un milion de ohmi. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*megohm
unitate de masura a sarcinii electrice, a milioana parte dintr-un coulomb. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*microcoulomb
unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu 033^3.1^0-9C. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*franklin
Unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu a milioana parte duntr-un coulomb. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*microcoulomb
Unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu sarcina unui corp punctual care, la distanta de 1 cm de un alt corp punctual incarcat cu aceeasi sarcina, este supus in vid unei forte de o dina. [< fr., engl. , cf. - fizician american].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*franklin
unitate de masura a suprafetelor agricole (4046,86 m^2), in tarile anglo-saxone. (< fr., engl. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*acru
unitate de masura a temperaturii, egala cu 1/27^3,1^6 din temperatura absoluta a punctului triplu al apei. (< engl., fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*kelvin
Unitate de masura a temperaturii (egala cu a suta parte dintr-un grad). /<fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*centigrad
Unitate de masura a temperaturii in sistemul international. /< engl., fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*kelvin
Unitate de masura a tensiunii electrice, a fortei electromotoare, egala cu tensiunea de la capetele unui conductor cu un curent de un amper, care dezvolta o putere de un watt. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*volt
Unitate de masura a tensiunii electrice, a fortei electromotoare si a diferentei de potential, egala cu a mia parte dintr-un volt. /<fr. (by 3W11S11e12r5g5i13o)*milivolt
unitate de masura a tensiunii electrice, de un milion de volti. (< engl. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*megavolt
Unitate de masura a tensiunii electrice, egala cu 1000 de volti. [Cf. fr. < gr. - o mie + ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*kilovolt
unitate de masura a tensiunii electrice, egala cu tensiunea aplicata la capetele unui conductor care, strabatut de un curent de un amper, dezvolta o putere de un watt. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*volt
unitate de masura a tensiunii magnetice, egala cu tensiunea magnetica in lungul unei linii inchise, produsa de o spira prin care trece un curent electric cu intensitatea de un amper. (< amper + spira)(by 11W11S5e5r13g14i14o)*amperspira
Unitate de masura a tensiunii magnetice, egala cu tensiunea magnetica produsa pe o portiune cu lungimea de un centimetru a unei linii de camp magnetic uniform, a carui intensitate este de un oersted. [< engl., fr. , cf. - fizician englez].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*gilbert
unitate de masura a unghiurilor, reprezentand unghiul subintins la centru de un arc egal cu raza cercului. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*radian
unitate de masura a variatiei nivelului apelor curgatoare egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. (< germ. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hidrograd
Unitate de masura a variatiei nivelului apelor curgatoare, reprezentand a zecea parte din diferenta care rezulta intre valoarea nivelurilor maxime si minime absolute inregistrate intr-o perioada lunga de timp. [< germ. , cf. gr. - apa, lat. - treapta].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hidrograd
Unitate de masura a viscozitatii cinematice, egala cu raportul dintre viscozitatea dinamica si densitate. [Pron. , pl. / < fr. , cf. - fizician englez].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*stokes
unitate de masura a viscozitatii cinematice, raportul dintre viscozitatea dinamica de un poise si densitatea de un gram pe cm^3. (< fr., engl. )(by 3W11S11e5r5g14i7o)*stokes
Unitate de masura a viscozitatii dinamice, reprezentand viscozitatea unui fluid in care, pentru a deplasa tangential cu viteza de 1 cm/s o suprafata plana de 1 cm^2, este necesara o forta de o dina. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*poise
Unitate de masura a viscozitatii uleiurilor minerale. [< fr., it., engl. , cf. - chimist german].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*engler
Unitate de masura a volumului (folosita la cubajul lemnelor) egala cu a zecea parte dintr-un ster. /<fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*decister
Unitate de masura a volumului semnalelor audio in transmisiunile prin electrocomunicatii. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vu
unitate de masura a volumului semnalelor audio in transmisiunile prin telecomunicatii. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*vu
unitate de masura conventionala, de 1 m^3, care sta la baza unui tarif unic de cubaj, in silvicultura. (< lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*silva
Unitate de masura conventionala, egala cu un metru cub, care sta la baza unui tarif unic de cubaj, folosita in silvicultura. [< lat. - padure].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*silva
Unitate de masura din vechea Atena, cu o capacitate de circa 52 de litri. [< gr. , cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*medimna
Unitate de masura egala cu 1000 kg. = unitate de masura pentru volumul transporturilor pe calea ferata, egala cu greutatea de o tona deplasata pe distanta de 1 km; = unitate de volum care masoara capacitatea de incarcare a unei nave si este egala cu 2,832 m^3. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*tona
Unitate de masura egala cu 100 kg (folosita mai ales pentru cereale). [Var. s.n. / < fr. , cf. ar. ]. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*chintal
Unitate de masura (egala cu 1 m^3), folosita mai ales la cubajul lemnelor de foc. = unitate de masura de volume pentru lemne, egala cu 2 m^3. [< fr. , it. , cf. gr. - solid].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ster
Unitate de masura egala cu 4046,856 m^2, folosita in India, Anglia, America de Nord etc. [Pl. / cf. fr. , it. , lat.t. < germ. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*acru
Unitate de masura, egala cu a milioana parte dintr-un litru. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*microlitru
Unitate de masura egala cu a milioana parte dintr-un micron. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*micromicron
Unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. [Cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*decaster
Unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. /<fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*decaster
Unitate de masura engleza pentru lungime egala cu 0,91 m. [Monosilabic.] /<engl. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*iard
Unitate de masura engleza si americana pentru masa, egala cu 0,453592 kg. [Var. s.m. / < germ. , cf. engl. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*funt
Unitate de masura folosita pentru indicarea finetei firelor si semifabricatelor textile, reprezentand greutatea in grame a 1000 de metri de fir. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*tex
unitate de masura in tehnologia tipografica traditionala cu 4^8 de puncte (1^8, 0^4 mm). bucatica de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau randuri avand aceasta lungime. (< germ. , fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cvadrat
Unitate de masura la depanat si la urzit, egala cu treizeci de fire; jirebie. /v. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*jighiuta
Unitate de masura la depanat si la urzit (tortul), egala cu treizeci de fire. [G.-D. ; Sil. ] /<ung. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*jirebie
Unitate de masura pentru cantitatea de curent electric care strabate un conductor in decursul unui interval de timp, cand curentul are intensitate de un amper. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*amperora
unitate de masura pentru capacitatea electrica, capacitatea unui conductor al carui potential este de un volt, cu o sarcina de un coulomb. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*farad
Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu capacitatea unui condensator care, incarcat cu o sarcina de un coulomb, da o diferenta de potential de un volt. [< fr., it. , cf. - fizician englez].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*farad
Unitate de masura pentru capacitate, egala aproximativ cu volumul unui kilogram de apa. [Sil. ] /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*litru
Unitate de masura pentru capacitate egala cu 430 de litri in Moldova si cu 680 de litri in Tara Romaneasca. /<turc. (by 12W12S6e6r6g14i15o)*chila
unitate de masura pentru capacitate egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. (pentru vin) si 4,621 l (pentru bere). (< engl., fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*galon
Unitate de masura pentru capacitate, egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. Sticla mare pentru pastrat bauturi. [Pl. , (s.m.) / < fr., engl. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*galon
unitate de masura pentru capacitati, a mia parte dintr-un litru. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*mililitru
Unitate de masura pentru capacitati, egala aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apa distilata. Vas de aceasta capacitate. // - element secund de compunere savanta, cu semnificatia "litru" (folosit mai ales la formarea multiplilor si a submultiplilor acestei unitati de masura). [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*litru
Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 100 l. [Cf. fr. , germ. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*hectolitru
Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10 litri. = unitate de masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de litri; vas cu capacitatea de 20 de litri. [Cf. fr. ]. (by 1W9S9e3r3g3i12o)*decalitru
Unitate de masura pentru capacitati, engleza si americana, egala cu aproximativ 36 de litri. [Pl. , scris si / < engl. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*busel
unitate de masura pentru capacitati, in special pentru produse petroliere, egala cu 158,9 l in S.U.A. si 163,5 l in Anglia. (< fr. , engl. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*baril
unitate de masura pentru distante, anterioara sistemului metric, intre 4 si 5,5 km. (< it. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*leghe
Unitate de masura pentru distante egala cu 1000 de metri. [Sil. ] /< fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*kilometru
Unitate de masura pentru energia electrica, egala cu 3600 jouli. [Sil. ] /(by 6W14S14e7r8g1i1o)*wattora
unitate de masura pentru energia reactiva, a 360^0-a parte dintr-o varora. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*varsecunda
unitate de masura pentru energia termica, de un miliard de calorii. (< fr. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*gigacalorie
Unitate de masura pentru energia termica egala cu 1000 de calorii. [G.-D. i /< fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*kilocalorie
Unitate de masura pentru energia termica, egala cu un miliard de calorii. [Gen. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*gigacalorie
unitate de masura pentru energie, de 100^0 de electronvolti. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i15o)*kiloelectronvolt
unitate de masura pentru energie, de un milion de electronvolti. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i3o)*megaelectronvolt
Unitate de masura pentru energie, egala cu un milion de electronvolti. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*megaelectronvolt
unitate de masura pentru energie, lucru mecanic si caldura egala cu lucrul mecanic efectuat de o forta de o dina care isi deplaseaza punctul de aplicatie cu 1 cm. (< fr. , gr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*erg
Unitate de masura pentru forta, egala cu forta care, aplicata unei mase de un kilogram, ii imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat. [Pron. / < fr. , cf. - fizician si astronom englez].(by 5W5S13e14r7g7i8o)*newton
Unitate de masura pentru forta, egala cu forta imprimata de acceleratia de 1 cm pe secunda a unui punct material cu masa de un gram. [< fr. , cf. gr. - forta].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*dina
unitate de masura pentru forta egala cu forta imprimata de acceleratia de 1 cm/sec^2 asupra unui punct material cu masa de un gram. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*dina
unitate de masura pentru frecventa, de 100^0 de hertzi; kilociclu. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*kilohertz
unitate de masura pentru frecventa, de un milion de hertzi; megaciclu. (< fr. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*megahertz
Unitate de masura pentru frecventa, egala cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda; ciclu . [Pl. , scris si / < fr. , cf. - fizician german].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hertz
unitate de masura pentru frecventa egala cu frecventa unui fenomen periodic cu perioada de o secunda; ciclu (3) pe secunda. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hertz
Unitate de masura pentru frecventa, egala cu un milion de herti; megaciclu. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*megahertz
unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. (< fr. )(by 6W6S14e8r8g1i2o)*denier
Unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. [Pron. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*denier
Unitate de masura pentru greutati, egala cu un milion de tone. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*megatona
unitate de masura pentru identificarea curentului electric, de 1^0 amperi. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*biot
unitate de masura pentru inaltimea sunetului, egala cu a mia parte din inaltimea unui sunet avand o putere de o mie de hertzi. (< engl. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*mel
unitate de masura pentru indicarea finetei firelor si semifabricatelor textile, greutatea in grame a 100^0 m de fir. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tex
unitate de masura pentru inductanta, a mia parte dintr-un henry. (< fr., engl. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*milihenry
Unitate de masura pentru inductanta, egala cu a mia parte dintr-un henry. [Var. (dupa alte surse) / < germ. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*milihenry
unitate de masura pentru intensitatea acustica: nivelul sonor al unui sunet a carui intensitate este de zece ori mai mare decat pragul de audibilitate. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*bel
Unitate de masura pentru intensitatea acustica, reprezentand raportul logaritmic dintre intensitatea undei sonore masurate si intensitatea la pragul de audibilitate. [< fr. , cf. - fizician american].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*bel
unitate de masura pentru intensitatea campului magnetic, egala cu 8^0 de amper-spire pe metru. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i12o)*oersted
Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric egala cu 1000 de amperi. /< fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*kiloamper
Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu 10 amperi. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*biot
Unitate de masura pentru intensitatea unui camp magnetic, egala cu intensitatea campului magnetic caruia ii corespunde in vid inductia magnetica de un gauss. [Pron. / < fr. , cf. - fizician danez].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*oersted
Unitate de masura pentru intervalele muzicale. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. - fizician francez].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*savart
Unitate de masura pentru lichide la romani, cu capacitatea de aproximativ trei litri. [Pron. / < lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*congiu
Unitate de masura pentru lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutati de un kilogram la inaltimea de un metru. /< fr. (by 13W13S13e7r7g15i1o)*kilogrammetru
unitate de masura pentru luminanta, egala cu luminanta uniforma a unei surse cu aria de 1 m^2, care emite o intensitate luminoasa de o candela. (< fr., engl., nit)(by 14W14S7e8r1g1i10o)*nit
Unitate de masura pentru luminanta, egala cu radiatia unei surse de lumina care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm^2 din suprafata ei. [< fr. , cf. - fizician german].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*lambert
unitate de masura pentru luminanta, egala cu radiatia unei surse de lumina care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm^2 din suprafata ei. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*lambert
Unitate de masura pentru luminanta, reprezentand luminanta uniforma a unei surse de lumina plane cu aria de un metru patrat, care emite in directia normala o intensitate luminoasa de o candela. [Pl. / < fr. , cf. lat. - stralucitor].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*nit
unitate de masura pentru lungime, egala cu 1/10000 dintr-un micron. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*angstrom
Unitate de masura pentru lungime egala cu 18,04 mm, folosita in tipografie. Bucatica de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau dintre randuri, avand aceasta lungime. [Var. s.m. / < fr. , germ. ]. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*cvadrat
Unitate de masura pentru lungimi, ale carei marimi variaza in diverse tari. = masura de lungimi maritime, egala cu 1852 m. [Cf. lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*mila
unitate de masura pentru lungimi, a mia parte dintr-un metru. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*milimetru
unitate de masura pentru lungimi, a mia parte dintr-un milimetru; micrometru (II), micromilimetru. (< fr. , germ. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*micron
unitate de masura pentru lungimi de unda, a milioana parte dintr-un angstrom. (< engl. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*microangstrom
Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 1000 m. [Abrev. / < fr. , cf. gr. - o mie, - masura].(by 15W9S9e3r11g11i5o)*kilometru
Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 100 m. [Cf. fr. , germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*hectometru
Unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10 m. Instrument de masura format dintr-o panglica sau dintr-un lant, cu lungimea de 10 m. [Cf. fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*decametru
unitate de masura pentru lungimi, egala cu 2,54 cm, in Anglia si SUA.; tol. (< engl. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*inchinci
Unitate de masura pentru lungimi, egala cu a mia parte dintr-un milimetru. [< fr. , germ. , cf. gr. - mic].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*micron
Unitate de masura pentru lungimi, folosita la masurarea adancimilor, a paramelor si a lanturilor de ancora, egala cu 1,852 m. [Pron. / < engl. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fathom
Unitate de masura pentru magnetismul electronului si al nucleelor atomice. [Cf. germ. , fr. , it. ].(by 2W2S2e11r11g4i5o)*magneton
unitate de masura pentru magnetismul electronului si al nucleelor atomice. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*magneton
Unitate de masura pentru masa egala cu 1000 de grame. unitate de masura pentru forta egala cu greutatea unui corp cu masa de un kilogram. [Sil. ] /< fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*kilogram
Unitate de masura pentru masa, egala cu 1000 g. = unitate de masura a fortei, avand o valoare egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia pamanteasca normala. [< fr. , cf. gr. - o mie, - unitate de masura].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*kilogram
Unitate de masura pentru presiune, egala cu 100 piezi; bar. [Pron. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*hectopiez
Unitate de masura pentru presiune egala cu presiunea de o dina pe centimetru patrat. [Pl. , gen. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*barie
Unitate de masura pentru presiune (egala cu un newton pe metru patrat). /<fr. (by 3W3S3e11r12g5i5o)*pascal
Unitate de masura pentru puterea aparenta, egala cu 1000 de voltamperi. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*kilovoltamper
unitate de masura pentru puterea electrica aparenta, de 100^0 de voltamperi. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*kilovoltamper
unitate de masura pentru puterea reactiva, de 100^0 de vari. (< fr., engl. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*kilovar
Unitate de masura pentru putere egala cu 1000 de wati. unitate de masura pentru energia produsa intr-o ora de un sistem cu putere de un kilowatt. /< fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*kilowatt
Unitate de masura pentru radiatii. aparat folosit in medicina pentru efectuarea roentgenoscopiei. [Var. ] /<germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*roentgen
unitate de masura pentru stralucire, a mia parte dintr-un lambert. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*mililambert
Unitate de masura pentru stralucire, egala cu a mia parte dintr-un lambert. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*mililambert
Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*ar
Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 m^2. [< fr. , cf. lat. - suprafata].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ar
Unitate de masura pentru suprafete de teren (egala cu aproximativ 4047 m2). /<fr. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*acru
Unitate de masura pentru suprafetele agrare, egala cu 100 de ari. [< fr. ].(by 9W9S9e3r3g11i12o)*hectar
Unitate de masura pentru tensiune electrica egala cu 1000 de volti. /< fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*kilovolt
unitate de masura pentru timp, a milioana parte dintr-o secunda. (< germ. , fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*microsecunda
Unitate de masura pentru unghiuri, corespunzatoare unui unghi subintins la centru de un arc egal in lungime cu raza cercului. [Pron. / < fr. , cf. lat. - raza].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*radian
Unitate de masura pentru unghiuri egale cu a treizeci si doua parte din orizontul vizibil. /<fr. (by 7W7S15e1r1g9i9o)*rumb
unitate de masura pentru unghiurile solide, egala cu unghiul solid care, avand varful in centrul unei sfere, decupeaza pe aceasta o arie egala cu patratul razei. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i4o)*steradian
unitate de masura pentru viteza miscarii fluidelor, in aerodinamica si in tehnica rachetelor, egala cu 34^0 m/s. o numarul lui M~ = numar, raportul intre viteza de deplasare in aer a unui corp si viteza de propagare a sunetului. (< engl., fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*mach
Unitate de masura pentru viteza, utilizata in aerodinamica si in tehnica rachetelor, egala cu 340 m/s. = raport intre viteza unui corp intr-un fluid si viteza sunetului in acelasi fluid. [Pron. / < fr., it. , germ. , cf. - fizician german].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*mach
unitate de masura pentru volume, egala cu 1 m^3, folosita la cubajul lemnelor in stive. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ster
Unitate de masura pentru volume egala cu un metru cub (folosita la cubajul lemnelor). /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*ster
Unitate de masura pentru volume in S.U.A. si in Anglia (folosita mai ales pentru produse petroliere), egala cu 158,98 litri. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. engl. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*baril
Unitate de masura reprezentand a mia parte dintr-un kilogram. = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "gram", folosit in terminologia metrologica pentru formarea denumirilor multiplilor si submultiplilor gramului. [< fr. , cf. germ. , gr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*gram
unitate de masura, reprezentand energia unui sistem cu puterea de un watt pe secunda. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*wattsecunda
(unitate de masura) s. f., g.-d. art. pl. (marina) simb. (terestra) simb. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*mila
Unitate de presiune, egala cu un newton pe metru patrat. [< fr. , cf. - fizician francez].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pascal
unitate de productie vegetala si animala, de sine statatoare, cu gestiune proprie si angajati permanenti. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*ferma
Unitate de putere, egala cu a milioana parte dintr-un watt. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*microwatt
unitate de putere electromagnetica reactiva, corespunzand unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*var
Unitate de putere electromagnetica reactiva, corespunzand unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. roman C. Budeanu de la initialele ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*var
Unitate de radiatie absorbita, egala cu doza absorbita echivalenta cu 100 de ergi/gram. [Pl. / < fr., engl. , cf. engl. - dozarea radiatiei absorbite].(by 12W12S6e6r6g15i15o)*rad
unitate de radioactivitate, a bilioana parte dintr-un curie. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*picocurie
Unitate de radioactivitate, egala cu a |bilioana|bilion| parte dintr-un curie. [Gen. / < fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*picocurie
Unitate de rezistenta electrica, egala cu 1000 de ohmi. [Pron. / cf. germ. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*kiloohm
Unitate de rezistenta electrica, egala cu un milion de ohmi. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*megohm
Unitate de semnificatie a unui cuvant, alcatuita din mai multe seme. /<fr (by 14W15S8e8r9g2i2o)*semem
Unitate de suprafata egala cu 10^-24 cm?, intrebuintata in fizica atomica pentru a exprima valoarea sectiunii eficace a moleculei unui atom. [< fr. , cf. engl. - mare cat o sura].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*barn
Unitate de timp egala cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipa. Unitate de masura pentru unghiuri, egala cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. Interval format din doua trepte alaturate ale unei game; treapta a doua de la o treapta data. A doua pozitie (de aparare) la scrima. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*secunda
Unitate de timp, egala cu a mia parte dintr-o secunda. [Cf. fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*milisecunda
Unitate de timp egala cu a milioana parte dintr-o secunda. [Cf. fr. , germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*microsecunda
unitate de timp, egala cu un miliard de miliarde de secunde. (< exa secunda)(by 11W5S5e5r13g14i7o)*exasecunda
Unitate de timp, folosita mai ales in electronica, egala cu a miliarda parte dintr-o secunda. [< fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*nanosecunda
Unitate de viteza in transmisiunile telegrafice, corespunzand transmiterii unui punct din alfabetul Morse pe secunda. [Pron. / < fr. , cf. - inginer francez].(by 9W9S3e3r11g12i12o)*baud
unitate de volume, egala cu 11^8,2^9 l in SUA si 14^2, 0^6 l in Anglia. (< engl. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gil
Unitate din infanteria romana, cu un efectiv reprezentand a zecea parte dintr-o legiune. Multime, ceata. Colectivitate a oamenilor care au trait acelasi eveniment demografic intr-o perioada de timp. [< lat. , cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cohorta
Unitate economica care reuneste mai multe intreprinderi cu activitate de productie interdependenta; com-plex. /<rus. fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*combinat
Unitate economico-financiara aflata in subordinea unei alte unitati similare mai mari. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*sucursala
unitate electrica de rezistenta, a milioana parte dintr-un ohm. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*microohm
Unitate electrica de rezistenta, egala cu a milioana parte dintr-un ohm. [Pron. / cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i8o)*microohm
unitate electrostatica de radiatie, a mia parte dintr-un rontgen. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*milirontgen
Unitate electrostatica de radiatie. // Aparat cu care se produc raze X. [Pron. , scris si / < fr. , cf. - fizician german].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*roentgen
Unitate electrostatica de radiatie, egala cu a mia parte dintr-un roentgen. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*miliroentgen
unitate engleza de masura pentru masa. o ~ comerciala = 2^8,34^9 g; ~ monetara (pentru metale pretioase) = 3^1,10^3 g. (< lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*uncie
unitate etnica, determinata in timp si spatiu, cu trasaturi de civilizatie si cultura (limba, traditii etc.) comune. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*etnie
Unitate fonetica minima a lantului vorbirii, alcatuita din unul sau mai multe sunete, care se pronunta printr-un singur efort expirator. silaba care se termina intr-o vocala. silaba care se termina intr-o consoana. /<lat. fr.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*silaba
Unitate fonologica despre care in lingvistica structurala se crede ca reuneste in sine doua sau mai multe foneme. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*arhifonem
unitate fonologica supraordonata fonemului, despre care in lingvistica structurala se afirma ca reuneste in sine doua sau mai multe foneme. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*arhifonem
Unitate formata din mai multe intreprinderi din aceeasi ramura (de productie, de transport, de constructii etc.), dispersate teritorial. /<fr., engl. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*trust
unitate frazeologica, imbinare de cuvinte cu caracter constant, creata in interiorul unei limbi. (< rus. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*frazeologism
unitate functionala individuala a unui cromozom, care poarta caracterele ereditatii. (< fr. )(by 6W15S15e15r9g9i2o)*gena
unitate fundamentala structurala a cromozomului, satelit pe suprafata nucleolilor. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*nucleozom
unitate genetica in care conversiunea genica este polarizata. (< germ. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*polaron
Unitate indivizibila, materiala sau spirituala, din care este alcatuita lumea. /<fr. , germ. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*monada
Unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. [Cf. it. , fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*filatura
unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*filatura
Unitate internationala pentru masurarea intensitatii fluxului luminos, egala cu a 60-a parte din intensitatea luminoasa a unui centimetru patrat de corp absolut negru la temperatura de solidificare a platinei. [< fr., it. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*candela
unitate medicala de consultatii si tratament pentru bolnavi ambulatorii. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*policlinica
Unitate medicala de consultatii si tratament pentru bolnavi ambulatorii. [Gen. / < fr. , rus. , cf. germ. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*policlinica
Unitate militara compusa din mai multe batalioane, divizioane, escadrile etc. [Pl. / < fr. , cf. germ. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*regiment
Unitate militara de baza constand din aproximativ 4000-6000 de oameni. [Sil. ] /<lat. $legio, ...onislegheonlegion$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*legiune
Unitate militara de siguranta care se deplaseaza in urma fortelor principale, pentru a le apara de un eventual atac de la spate. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 10W11S4e13r13g6i6o)*ariergarda
unitate militara din mai multe batalioane, divizionare, escadrile etc. (< fr. , germ. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*regiment
Unitate militara romana compusa din aproximativ 6000 de oameni (infanteristi si cavaleristi). Nume al unor formatii militare neregulate din diferite epoci. = unul dintre cele mai inalte ordine, in Franta, care se acorda pentru distinctii militare si civile; = corp de trupa format din mercenari, cu garnizoana in colonii si care era destinat asigurarii autoritatii statului si administratiei colonialiste. Multime mare, organizata; ceata. [Var. s.n., s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*legiune
Unitate minima de semnificatie care nu se realizeaza independent, ci numai in componenta unui semem. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*sem
unitate monetara a Frantei, Elvetiei, tarilor Africii Centrale, Belgiei etc. moneda divizionara in Maroc, a suta parte dintr-un dirham. (< fr. )(by 10W11S11e4r4g13i13o)*franc
Unitate monetara a unor tari din America de Sud (Argentina, Columbia, Uruguay, Bolivia, Cuba, Mexic etc.). [Pl. / < sp. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*peso
unitate monetara a unor tari (India, Nepal, Pakistan, Sri Lanka). (< fr. )(by 6W6S14e14r15g8i8o)*rupie
Unitate monetara care sta la baza sistemului monetar al unei tari. Totalitatea monedelor care servesc drept mijloc de plata in decontarile internationale. = valuta cu acoperire in aur care este acceptata de mai multe state. [< it. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*valuta
Unitate monetara foarte mica. Moneda divizionara in Grecia, egala cu a suta parte dintr-o drahma. Denumire generica pentru particulele elementare (electron, pozitron, neutrino, mezon etc.) [< germ. , fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*lepton
Unitate monetara folosita din 1999 ca mijloc legal de plata in tranzactiile din lumea finantelor ; incepand cu 1 ian. 2002 devine unitate monetara de baza in unele state membre ale Uniunii Europene. [< Euro(pa)]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*euro
Unitate monetara in Costa Rica si in Salvador. [Pl. / < fr., it. , sp. , cf. - numele spaniol al lui Columb].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*colon
unitate monetara in fosta Iugoslavie, Algeria, Iordania, Libia etc. moneda divizionara in Iran, a suta parte dintr-un rial. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*dinar
Unitate monetara in Iran si Arabia Saudita. [Pron. , var. (dupa alte surse) / < fr. , germ. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*rial
Unitate monetara in Nicaragua. [< sp. , cf. - savant si cuceritor spaniol]. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*cordoba
Unitate monetara in Portugalia, Chile etc. [Pron. si , pl. / < port. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*escudo
Unitate monetara in Venezuela. [Pl. / < fr. , sp. < Simon - general si om politic sud-american].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*bolivar
Unitate monetara pana in 1999 a unor tari (Germania, Finlanda). [< germ. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*marca
unitate morfemica reprezentata printr-unul sau mai multe morfeme dependente, care se asaza dupa radical. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*flectiv
Unitate navala militara care actioneaza pe fluvii sau pe langa litoral. Veche denumire a regimentului de aviatie. [Cf. fr. , it. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*flotila
Unitate pentru masurarea energiei, egala cu un milion de ergi. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*megaerg
Unitate pentru masurarea vitezei in mars a navei, egala cu o mila (1852 m) pe ora. [Cf. fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*nod
Unitate populara de masura a lungimii (egala cu distanta dintre varful degetului mare si al celui aratator, cand acestea sunt indepartate la maximum unul de altul). ( ) mai mic decat este normal. /<lat.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*schioapa
Unitate practica cu care se masoara sarcina electrica, egala cu cantitatea de electricitate transportata de un curent constant de un amper intr-o secunda. [Pron. / < fr. , cf. - fizician francez]. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*coulomb
Unitate religioasa, militara si politica la romani, reprezentand o subdiviziune a triburilor primitive. Loc unde se aduna aceasta unitate. Cladire in care se aduna senatul roman. Senatul municipiilor. Administratia pontificala a bisericii catolice. [Pron. , gen. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*curie
Unitate reprezentativa pentru o clasa (lingvistica, literara, poetica, sociologica etc.). [Pl. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*clasem
Unitate ritmica a versului compusa dintr-o silaba scurta si una lunga sau dintr-una neaccentuata si una accentuata. Satira populara de expresie familiara. [Cf. fr. , lat. , gr. ]. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*iamb
Unitate ritmica formata din doua silabe cu accentul pe prima; horeu. /<lat. fr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*troheu
Unitate sau parte a unei unitati militare care se deplaseaza imediat in urma unei alte unitati in mars, asigurandu-i spatele. [Pron. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*ariergarda
Unitate sau subunitate militara care se deplaseaza inaintea fortelor principale pentru a le asigura securitatea. principal; de frunte. [G.-D. ] /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*avangarda
unitate semantico-sintactica stabila, din doua sau mai multe cuvinte intre care exista raporturi de subordonare. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sintagma
Unitate sintactica constituita din doua sau mai multe propozitii aflate intre ele in raport de coordonare sau de subordonare; propozitie. Mod de exprimare. = succesiune de sunete muzicale care formeaza o unitate. [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 9W2S2e2r11g11i4o)*fraza
Unitate sintactica stabila, formata din mai multe cuvinte sau dintr-o locutiune, constituind o parte a unei propozitii sau a unei fraze. [< fr. , cf. gr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sintagma
Unitate sistematica folosita in clasificarea regnului vegetal si animal. [Cf. gr. - ordine].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*taxon
Unitate sistematica folosita la clasificarea regnului vegetal si animal. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*taxon
Unitate spitaliceasca folosita ca loc de tratament, de cercetari stiintifice sau pentru invatamantul practic de specialitate al studentilor. [G.-D. ] /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*clinica
unitate strofica de doua versuri, cu structura metrica asemanatoare sau deosebita si cu inteles de sine statator. (< fr. , gr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*distih
Unitate structurala de baza a campurilor fizice. cantitate determinata si finita de energie care poate fi emanata sau absorbita de un sistem atomic, molecular. [Sil. ] /<fr. (by 11W5S5e5r14g14i7o)*cuanta
Unitate subdivizionara de masura a intensitatii curentului electric, egala cu a mia parte dintr-un amper. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*miliamper
unitate subdivizionara de masura, a zecea parte dintr-un grad. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*decigrad
Unitate subdivizionara de masura egala cu a zecea parte dintr-un grad. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*decigrad
Unitate subdivizionara de masura pentru capacitati, care reprezinta a mia parte dintr-un litru. [Cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*mililitru
Unitate subdivizionara de masura pentru capacitati, reprezentand a zecea parte dintr-un litru. [Cf. fr. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*decilitru
unitate subdivizionara de masura pentru cubajul lemnelor, a zecea parte dintr-un ster. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i9o)*decister
Unitate subdivizionara de masura pentru greutati, care reprezinta a mia parte dintr-un gram. [Cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*miligram
Unitate subdivizionara de masura pentru greutati, reprezentand a zecea parte dintr-un gram. [Cf. fr. ].(by 7W8S1e1r2g10i10o)*decigram
Unitate subdivizionara de masura pentru lungimi, care reprezinta a mia parte dintr-un metru. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*milimetru
Unitate subdivizionara de masura pentru lungimi, reprezentand a zecea parte dintr-un metru. = instrument de desen in forma unei rigle, cu lungimea de 20 cm. // Rigla gradata, lunga de un decimetru. [Pl. (s.m.) , (s.n.) / cf. fr. ]. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*decimetru
unitate subdivizionara de masura pentru masa, a zecea parte dintr-un gram. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*decigram
unitate subdivizionara de masura pentru volum, a zecea parte dintr-un litru. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*decilitru
Unitate subdivizionara de masura pentru volumul lemnelor, reprezentand a zecea parte dintr-un ster. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*decister
Unitate teritorial-administrativa si militara a Imperiului bizantin, in care cele doua puteri - ostaseasca si civila - erau incredintate unui strateg, numit de imparat si dependent direct de acesta. [Cf. gr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*thema
Unit, legat impreuna. = nervi care indeplinesc aceeasi functie; = sistem optic in care focarele sunt asezate astfel incat razele de lumina rasfrante dintr-unul se reunesc in celalalt focar si invers; = frunze cu foliolele imperecheate; = numere complexe care au acelasi coeficient. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*conjugat
unit, legat impreuna. o nervi ~ti = nervi care indeplinesc aceeasi functie; focare e = focarele unui sistem optic asezate astfel incat razele de lumina rasfrante dintr-unul se reunesc in altul si invers; puncte e = oricare dintre punctele unui obiect si punctul corespunzator de la imaginea obiectului obtinuta cu ajutorul unui sistem optic; frunze e = frunze cu foliolele imperecheate; numere e = numere complexe care au partile reale egale, iar partile imaginare egale si de semne contrare. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*conjugat
Unit printr-o alianta. Caruia i s-a adaugat o anumita cantitate dintr-un alt element in vederea formarii unui aliaj. // Persoana, organizatie, stat etc. care a intrat intr-o alianta. / < , cf. fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*aliat
Uniune de state autonome (pastrandu-si in anumite limite independenta) intr-un stat unitar, condus de un guvern central. Uniune de organizatii constituita in vederea realizarii unui scop comun. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*federatie
Uniune de state, de orase etc., constituita in vederea realizarii unui scop comun; organizatie. [Cf. fr. , it. ].(by 1W1S10e10r3g12i12o)*liga
uniune de triburi sau de orase-state, creata in jurul sanctuarului unei divinitati, in Grecia antica, in vederea apararii intereselor comune si a judecarii diferendelor ivite intre ele. (< fr. , gr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*amfictionie
Uniune intre nazismul german si fascismul italian, intervenita in ultima parte a celui de-al doilea razboi mondial. [Cf. it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*nazifascism
uniune intre nazismul german si fascismul italian, in ultima parte a celui de-al doilea razboi mondial. (< it. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*nazifascism
Uniune legalizata dintre un barbat si o femeie; alianta matrimoniala; casnicie; casatorie. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e11r5g5i13o)*mariaj
Uniune legalizata dintre un barbat si o femeie; casatorie; casnicie. /<lat. , it. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*matrimoniu
Uniune monopolista in cadrul careia intreprinderile cartelate stabilesc in comun conditiile de vanzare a marfurilor, sistemul de formare a preturilor, repartizarea pietelor de aprovizionare si desfacere etc., fiecare dintre ele pastrandu-si independenta de productie si de vanzare. Coalitie politica intre mai multe partide. [Pl. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*cartel
Uniune, organizatie restransa. Denumire data in tarile iberice si latino-americane unui grup de insurgenti care cucereste puterea de stat prin forta armelor. [Pron. / < fr. , sp. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*junta
Universul considerat ca un sistem, ca un tot unitar si armonios. Lumea care ne inconjura, nemarginita in spatiu si in timp; univers. [Var. (rar) s.n. / cf. fr., it. , gr. - lume]. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*cosmos
Un ligand ce contine mai mult de un atom care coordineaza direct la atomul central dintr-un complex. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*polidentat
Un numar oarecare de plante si animale naturalizate (conservate) si situate intr-un cadru ce reda sau se aseamana cu mediul lor natural. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*biogrupa
Un obiect oarecare, neinsemnat, necunoscut, neidentificat. a) un astfel de lucru; b) aproximativ asa. /+(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ceva
Unsoare preparata din pacura cu care se ung obiectele din piele (hamurile, incaltamintea etc.). / + suf. ...(by 14W14S7e8r1g1i10o)*rabuiala
Unsuros, gras. Mieros, dulceag, insinuant. [Pron. / < fr. , cf. lat.med. - uns].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*onctuos
Untdelemn sfintit si aromat folosit de catre slujitorii bisericii pentru anumite ritualuri.a lovi pe cineva (mortal) drept in mijlocul fruntii. /<sl. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*mir
unu din cei mai marzi hakceri din cluj-napoca lucreaza in aliantza cu inca cinci care inca nu se stiu :)(by 1W1S10e10r3g3i12o)*unu
Unul din elementele celulare ale sangelui. [< fr. , cf. gr. - sange, - germen].(by 15W15S8e9r2g2i2o)*hematoblast
Unul dintre cei mai activi hormoni androgeni, cu multiple intrebuintari terapeutice. [Var. s.f. / cf. fr. , engl. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*testosteron
Unul dintre cele patru puncte cardinale principale, care se afla in partea opusa nordului; miazazi. Parte a globului, a unui continent etc. asezata spre sud (1). [< fr. , cf. germ. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sud
Unul dintre cele patru puncte cardinale; rasarit, orient. [< fr., it. , cf. engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*est
Unul dintre cele trei oase care formeaza osul iliac. [Pron. / < fr. , cf. gr. - sold].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ischion
Unul dintre cele trei oase mici ale urechii mijlocii. / + suf.$ ...ita$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*scarita
Unul dintre oasele mari ale tarsului. Brau care impodobeste extremitatea superioara a unei coloane la baza capitelului. [Pl. / < fr. , cf. gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*astragal
Unul dintre putinele (daca nu un icul)cuvinte din limba romana care contine 5 consoane consecutive oPTSPRezece(by 11W11S4e5r13g13i7o)*unul
Unul dintre semnele de pe cartile de joc, in forma de inima sau de frunza colorata in negru si avand o codita. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pica
unul dintre semnele de pe cartile de joc, in forma de inima sau de frunza cu codita, colorata in negru. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*pica
/uos-bod/ instrument muzical de percutie in primele forme de muzica de jaz. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*washboard
[UOTAR-] tanc de apa in fundul dublu al unei nave, continand lestul lichid al acesteia. (< fr., engl. )(by 1W2S10e10r4g12i12o)*waterbalast
ura fata de germani, de ceea ce este de provenienta germana. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*germanofobie
Ura fata de germani si de ceea ce este de provenienta germana. [Gen. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*germanofobie
Ura fata de ratiune si demonstratia logica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a uri, - ratiune].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*misologie
Ura fata de straini si fata de tot ceea ce este strain. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*xenofobie
(urare cand se inchina un pahar de vin la un toast etc.) sa va fie cu noroc! (< germ. , lat. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*prosit
Urare care se face cand se inchina un pahar de vin la un toast etc. si care inseamna "sa va fie cu noroc". [Var. interj. / < lat. , pers. 3 conj. de la - a fi util, folositor].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*prosit
Urbanistica. Politete, bunacuviinta; urbanitate. Mod de viata al oraseanului. [Cf. fr. , it. ].(by 3W12S12e5r5g6i14o)*urbanism
Urcator, suitor. In dezvoltare progresiva. // Ruda in linie directa care face parte dintr-o generatie anterioara. // Autoritate morala, influenta (asupra cuiva). [< fr. , it. < lat. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ascendent
Urcior pentru untdelemn, folosit si ca vas funerar. [Var. s.n., in DEX s.f.. / < gr. , cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*lechitos
Urda nestrecurata, amestecata cu zer, ramasa pe fundul vasului dupa scoaterea acesteia prin fierbere. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*jintita
-uri adj. s.n. Obiect de imbracaminte impletit din lana, deschis in fa a. -Din fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*jerseu
Urias care avea un singur ochi. Monstru cu un singur ochi. Rac mic de apa dulce, care are un singur ochi. [< lat. , cf. fr. , it. , gr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*ciclop
Urias mamifer pahiderm fosil, care se asemana cu elefantul. [< fr. , cf. gr. - mamela, - dinte].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*mastodont
urina animalelor care se aduna langa gramada de gunoi amestecata cu mustul care se scurge din acesta.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*urina
Urinare deasa in timpul zilei. [Pron. , gen. / < fr. , cf. lat. - zi, gr. - a urina].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*diurie
-uri s.n. Accesorii, bunuri gospodaresti Unelte (mai ales agricole) -Din tc. , pl. de la ""(by 10W10S4e4r12g13i6o)*acaret
-uri s.n. Poezie sau strofa in care literele initiale ale versurilor alcatuiesc un cuvant sau o propozitie -Din ngr. @AkrAi(by 8W2S2e10r10g4i4o)*acrostih
urlaub, s.n. ,,(irg.) concediu militar, permisie"; MDA ii da ca data de atestare anul 1926, dar figureaza si intre-un text anterior, Constantin Diaconovici Loga, Epistolariul romanesc, Buda, 1841: ,,Un ofitir multemeste la seful sau (care poate fi general sau oberster) pentru ca i-au dat ingaduinta (urlaub) de a merge in patria sa", p. 86 (<germ. Urlaub, MDA)(by 9W10S3e3r11g12i5o)*urlaub
Urma, consecinta, tulburare functionala sau organica care ramane in urma unei boli, interventii chirurgicale etc. Urma, urmare. [< fr. , cf. lat. - consecinta].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sechela
Urma; fagas. = parte a unui film, a unei benzi de magnetofon etc. pe care sunt imprimate sunetele. Teren amenajat pentru curse, pentru schi, pentru intreceri sportive etc. Teren special amenajat pentru decolarea si aterizarea avioanelor. [< fr. , cf. it. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*pista
Urma lasata de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central. [< fr. ].(by 15W8S8e8r2g2i10o)*engrama
urma lasata de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central; mnema. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*engrama
Urma lasata de deget, folosita ca mijloc de identificare in antropometrie. [< fr. , cf. gr. - deget, - litera].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dactilograma
Urma lasata de o rana, de o plaga; cicatrice. Urma, semn dezonorant, rusinos, care nu se sterge. Urma lasata de fierul rosu cu care se infierau sclavii etc. Partea superioara a stilului, pe care se depune polenul; stigma. Fiecare dintre deschiderile traheelor la arahnide, insecte etc., situate pe partile laterale ale corpului; stigma. [Pl. / < fr. , cf. lat., gr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*stigmat
Urma lasata de un obiect (prin apasare pe o suprafata plastica). = semne care reproduc neregularitatile pielii de pe buricele degetelor mainii. Urma lasata de o idee, de o stare psihica, de o boala etc. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g6i15o)*amprenta
urma lasata de vietuitoarele fosile pe straturile sedimentare. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*bioglifa
Urma lasata de vietuitoarele fosile pe suprafata inferioara a stratelor sedimentare. [< fr. , cf. gr. - viata, - a grava].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bioglifa
urma pe fata inferioara a straturilor din gresii, reprezentand mulajul unor scurgeri de namol pe fundul bazinului de sedimentare. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*reoglifa
Urmarire a cuiva pentru a-i face un rau pe nedrept; prigoana, persecutare. = idee fixa a cuiva ca este persecutat de toata lumea. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*persecutie
urmarire a miscarilor inimii si vaselor mari cu ajutorul diagrafiei. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*reocardiografie
urmarit, filat, supravegheat arestat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*aciolisit
urmasi al migratiilor bulgaro-turce in stanga Dunari, bogati, precursorii ?zarzavagiilor? actuali(bulgarii) de pe malul Dunari(by 10W3S3e12r12g5i5o)*urmasi
Urna de pamant ars sau de metal in care grecii pastrau actele procesuale. Mulura convexa, specifica ordinului doric, asezata imediat sub abaca. [< fr. , it. , gr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*echina
urne, s.f. Vas de pamant sau de bronz, de capacitati si de forme diferite, in care se pastrau in antichitate unele lichide. Vas in care se pastreaza cenusa mortilor incinerati; cenusar . Cutie prevazuta cu o deschizatura ingusta, pe unde se introduc buletine de vot, numerele unei loterii etc. - Din fr. lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*urna
ursari, s.m. Barbat care umbla cu ursi dresati si ii pune sa joace. suf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*ursar
urzesc, vb. IV. Tranz. A pregati, a intinde, a aseza urzeala in razboiul de tesut pentru a incepe tesutul. Fig. A funda, a intemeia; a cladi; a concepe, a alcatui. Intranz. (Reg.) A lua fiinta, a se forma, a se infiripa. A nascoci, a scorni, a inventa. Fig. A pune la cale o actiune (reprobabila); a unelti, a complota. - Lat. (= ).(by 15W15S8e9r9g2i3o)*urzi
Usact.Lemn,vreasc, surcel uscat fortat langa o sursa de caldura;foc, carbuni, soba, cu care se aprinde mai usor focul .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*usactlemn
Usa cu geam (la un automobil, la o trasura inchisa, la un vagon de cale ferata). Draperie atarnata deasupra unei usi pentru a o masca. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*portiera
Usa orizontala cu care se acopera o deschizatura in podeaua unei scene etc. Capac rabatabil sau culisant care acopera o deschizatura in podeaua unei nave, a unui avion etc., permitand controlul diverselor piese si instalatii dispuse sub podea. Deschizatura pe care o acopera un asemenea capac. Falsa acoperitura pusa la o capcana pentru prinderea in stare vie a animalelor. [< fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*trapa
Uscaciune; neproductivitate, sterilitate; insensibilitate. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ariditate
Uscare a |conjunctivei|conjunctiva| si a corneei, provocata de lipsa vitaminei A si de insuficienta secretiei lacrimale; xerom. (din fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*xeroftalmie
Uscare a |conjunctivei|conjunctiva| si a corneei, provocata de lipsa vitaminei A; xerom. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uscat, - ochi].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*xeroftalmie
Uscare a pielii datorita unei secretii sebacee insuficiente; asteatoza. [< fr. cf. gr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*xeroza
uscare a tulpinii puietilor din lipsa de lumina sau din alta cauza naturala. (< auto^1 recepare)(by 12W12S5e6r14g14i7o)*autorecepare
Uscare a tulpinii puietilor din lipsa de lumina sau din alta cauza naturala. [Et. incerta].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*autorecepare
Uscat; sterp, neproductiv. Sarac in idei, in imagini; sec, insensibil. [< fr. , cf. lat. - sec].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*arid
Usoara echimoza a pielii; sufuziune sanguina. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*sugilatie
Usor, care se poate ierta; scuzabil; fara gravitate. [Cf. it. , fr. , lat. < - indulgenta].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*venial
Usor de inteles; clar, limpede. Care poate fi inteles numai prin ratiune; suprasenzorial. [Cf. lat. , fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*inteligibil
usor de inteles; clar, limpede. (fil.) care poate fi inteles numai prin ratiune. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*inteligibil
Usor de intrebuintat; placut, confortabil. Linistit, tihnit. Care nu vrea sa faca eforturi; lenes, indolent. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*comod
USOR, usori, s.m. Fiecare dintre cei doi stalpi verticali de care se prind |canaturile|canaturile| portiilor sau ale usilor; partile laterale ale tocului usii sau ferestrei. [Var.: uscior, uscior s.m.] - Lat. osteolum(by 2W11S11e4r5g13i13o)*usor
Ustensila, aparat propriu pentru a face o anumita operatie. Aparat cu care se produc sunete muzicale. Persoana, lucru de care se foloseste cineva pentru a indeplini o actiune, a atinge un scop. = document special prin care statele comunica ratificarea unui tratat international. = cuvant care arata doar raporturi intre cuvinte. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*instrument
ustensila din lut in forma de stampila, cu o placa sigilara, gravata cu motive geometrice. (< sp. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*pintadera
Ustensila pentru deschiderea borcanelor sau a sticlelor inchise ermetic; destupator. / suf. $...ator $(by 15W9S9e2r2g11i11o)*deschizator
Ustensila pentru destuparea borcanelor sau a sticlelor inchise ermetic; deschizator. / suf. $...ator$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*destupator
ustensil cu care se pot omora mustele, tantarii (lo-lovesti mustele, tantarii care intentioneaza sa te piste-pisca)(by 9W3S3e11r12g12i5o)*ustensil
Ustensil gastronomic, uneori numit si furculita, folosit in scoaterea ochilor la viermi.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*ustensil
Usturoi pisat cu apa, putin otet (sau moare), sare (uneori si untdelemn), folosit drept condiment la unele mancaruri. /+ inv.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*mujdei
Usuratic, flusturatic, nesocotit; p. ext. zburdalnic; zvapaiat. (Substantivat, inv). Aventurier; pribeag.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*usuratic
usurinta de a vorbi mult si fluent; locvacitate. spontaneitate, promptitudine. (< fr. , lat. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*volubilitate
Usurinta de a vorbi mult si fluent; locvacitate. Spontaneitate, promptitudine. Proprietate a unor plante de a-si infasura tulpina in jurul unui arac, al unei sfori etc. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*volubilitate
Utilaj care serveste pentru antrenarea unui organ de masina sau a unei masini. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*antrenor
Utilaj complex cuprinzand, in functie de destinatie, un aparat de filmare, unul sau mai multe aparate de proiectie, surse de lumina sau obiective auxiliare etc. [Cf. fr. , engl. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*truca
utilaj cu cilindri compresori, cu maie mecanice etc., pentru indesarea umpluturilor de pamant, a straturilor care alcatuiesc o sosea etc. (< fr., lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*compactor
utilaj de sfaramat materiale (semi)dure, in industriile extractive sau de prelucrare. (<fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*concasor
Utilaj folosit la developarea, fixarea si spalarea filmului aerofotogrammetric. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*developeza
Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, in lucrari de irigatii sau pentru retinerea zapezilor. [< engl. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*ridger
Utilaj folosit pentru indesarea umpluturilor de pamant sau a straturilor care alcatuiesc o sosea. [< + ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*compactor
utilaj in care se efectueaza amestecarea produselor fluide sau solide pentru a se omogeniza. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*melanjor
utilaj la developarea, fixarea si spalarea filmului. (< developa + -eza)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*developeza
Utilaj pentru indesarea si nivelarea straturilor de materiale asternute pe o sosea; masina de compactat; compresor. /<fr. lat.(by 4W13S13e6r7g7i15o)*compactor
utilaj pentru mentinerea umiditatii dorite a aerului dintr-un loc determinat. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i12o)*umidificator
utilizare a aerului si a apei in tratamentul unor boli. (< aero hidroterapie)(by 3W4S12e12r5g6i14o)*aerohidroterapie
utilizare a curentului electric pentru dezvoltarea vegetalelor. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*electrocultura
Utilizarea curentului electric pentru dezvoltarea vegetalelor. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*electrocultura
utilizarea de microorganisme, de culturi vegetale sau animale in diferite industrii pentru producerea de energie etc. (< bio industrie)(by 5W5S14e14r7g7i1o)*bioindustrie
utilizare a impulsurilor electrice pentru stimularea tesuturilor vii. (dupa fr. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*electrostimulare
Utilizarea masinilor electronice de calcul pentru fixarea datelor privitoare la influenta medicamentelor asupra organismului. [Cf. fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*farmacibernetica
utilizarea masinilor electronice de calcul pentru fixarea datelor privitoare la influenta medicamentelor asupra organismului. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*farmacibernetica
Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*termalism
utilizarea ultrasunetelor in stabilirea diagnosticului; ultrasonoscopie, ecografie. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*ultrasonografie
utilizare in scop terapeutic a unui amestec de oxigen cu ozon, prin inhalatii, bai sau injectii. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*ozonoterapie
utilizare pe scara larga a masinilor in procesele de productie. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*masinism
Utilizare pe scara larga a masinilor in procesele de productie. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*masinism
utilizat in farmacie; medicinal. o medicament ~ = medicament cu compozitie stabila, nealterabil, preparat dinainte de farmacie. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*oficinal
Utopic. // Autor, adept al unei utopii, al teoriilor sociale utopice; persoana care crede in utopii, care propaga utopii. [< fr. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*utopist
/ utricul s. m. 1. cavitate mica in tesatura celulara a plantelor; basicuta plina cu aer care face sa pluteasca pe apa unele plante acvatice. invelis al fructului, din concresterea bracteelor. 2. formatie anatomica in forma de sac. una dintre cele doua parti ale vestibulului urechii. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*utricula
v. 1. a ademeni; 2. a fermeca ( Dictionar Lazar Seineanu, Ed. VI, 1929)(by 11W11S4e5r5g13i13o)*prilosti
VACANTA s.f. Situatie si perioada de timp in care un post, o functie, o demnitate raman vacante.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*vacanta
Vacar (din Argentina si din regiunea Rio de la Plata). [Pron. / < sp. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*gaucho
Vaca tanara, intre doi si trei ani, care inca nu a avut vitel; junica. /<lat. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*junca
Vaccinare in care se asociaza vaccinului un ser specific. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*serovaccinare
Vaccin complex, continand trei componente profilactice diferite. [Et. incerta].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*trivaccin
vaccin complex, din trei componente profilactice diferite. (< tri vaccin)(by 12W12S5e5r14g14i7o)*trivaccin
Vaccin introdus pe cale bucala si absorbit de intestin. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*enterovaccin
Vaccin preparat din germeni luati chiar de la bolnavul caruia urmeaza sa-i fie administrat. /<fr. (by 4W12S6e6r14g15i8o)*autovaccin
vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obtine o cat mai buna imunizare. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*autovaccin
Vaccin preparat prin culturi de microbi luati chiar de la bolnavul caruia i se administreaza. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*autovaccin
vaccin prin inocularea virusului vaccinal in creierul iepurelui. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g12i5o)*neurovaccin
(Vaccin, ser, medicament) care previne si imunizeaza contra variolei. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W6S14e14r8g8i1o)*antivariolic
Vacuummetru care se bazeaza pe efectul ionizant al radiatiei alfa emise de o sursa etalonata. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*alfatron
Vadit, neindoielnic, clar, limpede. // Fara indoiala, desigur. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*evident
va doresc toate cele bune si sa nu ma mai sunati k nu mai am telefon si nici pe net sa nu ma mai asteptati k nu mai intru.......bagativa pula in el net ..........cine a inventat netul e un handicapat daiasi la muie(by 8W10S10e3r3g12i12o)*va
Vaduvie. = timpul cat o femeie vaduva nu poate contracta o noua casatorie. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*viduitate
(?) v.A freca ,a roade, a stanjeni in miscari .Efectul nedorit la mers, al unui pantof mai larg ,asupra piciorului Ma juvene un pantof.Frecarura stanjenitoare a unui pulovar in jurul gatului. Ma juvene pulovarul la gat. etc.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*va
Vagabondare; starea celui care vagabondeaza, situatia de vagabond. [< fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*vagabondaj
vaganti, s.m. Poet medieval de limba latina, ratacitor, care canta bucuria de a trai. V.goliard.-Din fr. vagant(by 5W14S14e7r7g1i1o)*vaganti
Vaginita caracterizata prin hipertrofia papilelor mucoasei. [< fr. ].(by 12W13S6e6r6g15i15o)*pahivaginita
vagon atasat la locomitiva cu aburi in care se transporta combustibilul si apa necesara locomotivei. (< fr. , germ. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tender
Vagon care se ataseaza la o locomotiva cu aburi si in care se transporta combustibilul si apa necesara locomotivei. [< engl., fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*tender
Vagon de lux din Statele Unite; tren compus din astfel de vagoane. [< engl., fr. , cf. - numele constructorului].(by 13W7S7e7r1g1i9o)*pulman
vagon mic care circula pe o cale ferata ingusta (la lucrari forestiere sau in fabrici, pe santiere etc.). (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i14o)*vagonet
Vagon mic care circula pe o linie ferata ingusta, folosita mai ales la lucrari forestiere sau in fabrici, pe santiere etc. [Var. s.f. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*vagonet
Vagon special, atasat direct la o locomotiva cu aburi si destinat transportului de combustibil si de apa, necesare pentru alimentarea locomotivei. /<fr. germ.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*tender
Vagon, vehicul de cale ferata cu motor propriu, folosit la transportul calatorilor. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*automotor
Vai formate de ape pe flancurile unui con vulcanic din produse de extruziune slab cimentate. [< sp., port. - fagase].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*barrancos
va implor daca puteti sa salvam frumoasa noastra limba stramoseasca alungand pe huligani ;vedeti in revista REBUS DE ex.{sa stiti ca sunt frecvente si total iresponsabile} ...cuvantul REAN in careul dela pag. 41 "UNDE-S MULTI... Aceasta impietate nu este prima si se constitue ca obicei a acestui grup din Braila.Dupa umila mea parere de vina este in primul rand redactorul sef ZGUBEA sau poate si mai sus la FLACARA {nu cred ca este o intamplare "nimic nu este intamplator tovarasi!' Este absolut caracteristic.Va rog sa ma credeti .Sunt foarte in varsta Nu sunt lingvist Fiti intrasigenti .Este una din cele mai puternice arme pentru noi cei care am iubit marile si autenticele valori romanesti.Nu ingaduiti nicio miselie. Credeti-ma ca personaje ca cei vizati nu ca ar lua niste bani iliciti dar nu va exagerez :sunt convins ca si-ar suprima si alfel de parinti.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*va
valabil pentru orice epoca. (despre un fenomen lingvistic) care traverseaza o lunga perioada de timp fara a suferi schimbari. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pancronic
Val care se urca pe gura fluviilor, datorita fluxului. [< fr. < cuv. gascon].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*mascaret
val de mare care se urca pe gura fluviilor, datorita fluxului; bara (7). (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*mascaret
Vale adanca, cu pereti abrupti, formata prin actiunea eroziva a ghetarilor; vale glaciara. [< engl. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*trog
vale adanca, cu pereti abrupti, prin actiunea eroziva a ghetarilor. (< germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*trog
vale adanca si ingusta sapata intr-un ghetar, invadata ulterior de apa marii(by 5W5S13e14r7g7i1o)*vale
Vale adanca si stramta, cu versanti abrupti (pe fundul careia curge un rau). [Sil] /<fr. ; germ. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*canion
Vale ingusta si adanca, cu versanti abrupti, constituind o cale naturala de trecere intre munti; trecatoare; pas. [Sil. ] /<fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*defileu
vale ingusta si adanca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*defileu
vale ingusta si adanca, intre doi pereti verticali, sapata de apa unui rau. (< fr., sp. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*canion
Vale larga prin care se scurg apele de ploaie torentiala sau unele ape curgatoare nepermanente. [Sil. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*ued
Vale mica, ingusta, cu fundul aproape plat. [Art. ; G.-D. ; Var. ] /<lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*valcea
Vale seaca, caracteristica deserturilor din Africa de Nord si Arabia, cu fundul acoperit cu nisip si pietris. [Pl. / < fr. , cf. ar. - curs de apa].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ued
Vale seaca, caracteristica deserturilor din Africa de Nord si Arabia, cu fundul acoperit cu nisip si pietris. [Pl. / < fr. cf. ar. - curs de apa].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*ued
vale seaca, caracteristica deserturilor din nordul Africii si Arabia. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*ued
Vale stramta cu versanti abrupti, formata prin eroziune de suvoaie. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*ravena
Vale stramta si adanca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare; trecatoare. [Pl. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*defileu
Val gigantic care apare la suprafata oceanelor in urma cutremurelor submarine. /Cuv. jap.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tsunami
Valoare absoluta a unei marimi reale (fara sa se ia in considerare semnul algebric). Varianta a caracteristicii [in DN], inregistrata la cele mai multe unitati ale unei colectivitati statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecventa. = radacina patrata a sumei patratelor partii reale si a coeficientului partii imaginare; = valoare absoluta a numarului. Coeficient care caracterizeeaza o proprietate mecanica oarecare. Raportul dintre diametrul primitiv al unei roti dintate si numarul dintilor acesteia. = marime reprezentand raportul dintre efortul unitar normal si lungirea specifica corespunzatoare a unei piese solicitate la intindere sau incovoiere. Unitate de masura, in special pentru apele curgatoare. = cantitatea de apa necesara in unitatea de timp pentru irigarea unui hectar. [Pl. (s.n.) / < fr. cf. lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*modul
Valoarea intr-un moment dat a deplasarii unui corp fata de pozitia sa de echilibru. Distanta unghiulara dintre doi astri in raport cu Pamantul. Intindere terapeutica a unui membru al corpului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*elongatie
Valoarea mijlocie a mai multor marimi. = numar rezultat din impartirea sumei mai multor marimi la numarul lor; = radical al unui produs. Rezultat obtinut din adunarea notelor primite de un elev la o materie (sau la toate materiile) si impartirea sumei totale la numarul lor. [Gen. / < lat. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*medie
valoarea penalizarii aplicate de armator navlositorului pentru depasirea timpului de incarcare-descarcare stipulat in contract. (< contra^1 stalie)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*contrastalie
valoare aproximativa cu care se inlocuieste valoarea exacta a unei marimi, in caz de erori. (< estima)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*estimat
valoarea psihometrica a unei stimulari liminale a presiunii mecanice, pragul de baza al excitarii electrice. (< piezo baza)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*piezobaza
Valoare a rezistentei specifice electrice a unui conductor. /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*conductivitate
valoare baneasca, a suta parte dintr-un franc, leu vechi etc. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*centima
Valoare baneasca reprezentand a suta parte dintr-o unitate monetara (franc, leu vechi etc.). [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*centima
valoare care corespunde frecventei minime intr-o repartitie statistica. (< anti dominanta)(by 1W1S9e10r3g3i11o)*antidominanta
Valoare care produce plusvaloare; categorie economica ce reflecta relatia sociala de subordonare a muncitorului salariat de catre capitalist. Clasa capitalistilor; capitalism. Bani, suma mare de bani investita intr-o afacere; bunuri, valori. = suma cunostintelor pe care le poseda cineva; experienta. [Pl. / < fr. , cf. germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*capital
Valoare inferioara a unei marimi variabile; limita inferioara; minim. /<lat., fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*minimum
Valoare inferioara a unei marimi variabile; limita inferioara; minimum. /Din (by 4W4S13e13r6g7i15o)*minim
Valoare pe care munca muncitorului salariat o creeaza peste valoarea fortei sale de munca. [Pl. , gen. / dupa fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*plusvaloare
Valoare reprezentand extrema superioara (atinsa de o cantitate variabila); limita superioara. /<lat. , fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*maximum
valorificare a remediilor naturale (apa, aerul, soarele) in tratarea anumitor boli. (< natura + -terapie^2)(by 3W3S12e12r5g5i14o)*naturoterapie
Valorificare a remediilor naturale in tratarea anumitor boli. [Gen. / cf. lat. - natura, gr. - tratament].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*naturoterapie
valorile procentuale ale atomilor unui elemnt chimic, raportate la masa sistemului(by 12W6S6e14r15g8i8o)*valorile
Valori sau monezi ale unei banci de emisiune care pot fi schimbate pe piata internationala, cambii, cecuri etc. emise intr-o valuta straina. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*devize
Val sau colina de nisip, format de vant pe malul unei mari sau intr-un desert. /<fr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*duna
valuta convertibila in dolari sau euro^2 care circula in afara sistemului bancar al tarii respective. (< euro^1 valuta)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*eurovaluta
Valva mica. Membrana situata la orificiul unor organe, care, deschizandu-se, permite trecerea unor lichide numai intr-o anumita directie. [Acc. si: / < fr. , cf. lat. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*valvula
Vama la trecerea peste un pod, pe un drum de acces intr-un oras sau la acostarea unei nave la un chei. Dreptul de a folosi o cale ferata straina. [Pron. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*peaj
V-am trimis acest cuvint de 2 ori pina acum si vad ca nu ati reusit sa-l introduceti in DEX.Ma gindeam ca sinteti foarte pudici,dar nu e asa pt. ca vad ca ati introdus PULA,in DEX, fara probleme.Astept sa va treziti.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*lingam
Vanadat de plumb, care se prezinta sub forma de cristale rosii, brune-galbene, hexagonale si grase la pipait. [< fr. ].(by 13W14S7e7r7g1i1o)*vanadinit
vana de fluid sau de flacari care tasneste cu presiune printr-un orificiu sau ajutaj. (< fr., engl. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*jet
Vanatoare sau pescuit ilegal, fara permis; fapta de braconier. Delict faptuit de acela care braconeaza. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*braconaj
vanator din nordul Americii care se serveste de capcane. (< fr. , engl. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*trapeur
Vanator din nordul Americii care se serveste de capcane. [Pron. / < fr. , cf. engl. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*trapeur
Vant cald si puternic care bate in muntii Alpi. Aparat electric pentru uscarea parului cu ajutorul unor curenti de aer cald. [Pron. , scris si / < fr. , germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*foen
vant cald si uscat care coboara dinspre Muntii Stancosi spre preria nord-americana. (< engl. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*chinook
Vant cald si uscat care coboara dinspre Muntii Stancosi spre preria nord-americana. [Pron. / < engl. < cuv. indian].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*chinook
Vant de apus, caldut, care sufla primavara; vant cald, placut; adiere. [Cf. fr. , lat. , gr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*zefir
Vant de periodicitate constanta, care se formeaza in zonele tropicale la inaltimi mari si bate in directia contrara alizeelor. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*contraalizeu
Vant fierbinte, foarte uscat, care sufla uneori vara dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. [< fr., sp. < cuv. african].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*armatan
vant fierbinte, foarte uscat, spre est si nord-est in Sahara si Africa occidentala. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*armatan
Vant foarte puternic, cu furtuna si cu vartejuri, care bate in regiunile din vestul Oceanului Pacific, luand nastere in timpul schimbarii directiei musonilor. [Pron. , pl. / < germ. , cf. rus. , chin. - vant mare].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*taifun
Vant periodic care bate in regiunea Oceanului Indian (sase luni dinspre continent catre ocean si sase luni dinspre ocean catre continent). [< fr. , cf. ar. - anotimp].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*muson
vant periodic usor, care sufla la tarmul marii ziua spre uscat, iar noaptea spre mare, sau la munte, in amurg, spre vai, iar dimineata spre culmi; (p. ext.) adiere, boare. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*briza
Vant puternic care bate iarna, in Franta, de-a lungul vaii Ronului, fiind provocat de depresiunile atmosferice din Marea Mediterana. /<fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*mistral
Vant puternic cu actiuni distrugatoare, insotit adesea de ploi torentiale. [< fr. , cf. sp. < cuv. caraib].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*uragan
Vant puternic, cu furtuna si vartejuri, care bantuie in special in regiunile tropicale. Aparat pentru separarea prafului din gaze cu ajutorul fortei centrifuge. Substanta toxica pe baza de acid cianuric, folosita pentru combaterea daunatorilor in incaperi inchise. [Pl. , (s.m.) / < fr. , germ. , cf. gr. - cerc].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ciclon
Vant puternic, insotit de ninsoare; vijelie; vifor; viscol. /v + suf. $...nita$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*vifornita
Vant puternic, insotit de ploaie cu grindina si descarcari electrice sau de ninsoare; furtuna; vantoasa; vantoaica; [G.-D. ] /Orig. nec.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vijelie
Vant puternic insotit uneori de ploaie, de grindina (cu descarcari electrice); vantoasa; furtuna; vijelie. 2) Duh rau care dezlantuie vanturile puternice. /v + suf. $...oaica$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*vantoaica
Vant puternic insotit (uneori) de ploaie, grindina si des-carcari electrice; furtuna; vijelie; vantoaica; vantoasa. /<it. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*tempesta
Vant puternic, rece si uscat, care sufla din nord-vest in Proventa (sudul Frantei) si din valea Ronului spre coasta Mediteranei. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*mistral
vant puternic, rece si uscat, care sufla iarna in Franta, de-a lungul vaii Ronului, spre coasta Mediteranei. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*mistral
Vant puternic, uscat si fierbinte, care bate dinspre Sahara spre tarile mediteraniene. /<fr. [](by 8W1S2e10r10g4i4o)*siroco
Vant puternic, uscat si fierbinte, care bate in deserturile africane. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*simun
vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara, in Arabia si Egipt de la sud catre nord. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*simun
Vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara si in Arabia de la sud catre nord. [< fr. , cf. ar. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*simun
Vant puternic, uscat si rece, care bate pe coastele nord-estice ale marilor Adriatica si Neagra. /<it., fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*bora
Vant rece care bate, cu viteza mare, primavara, dinspre muntii Alpii. /Orig. nec.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*cosava
Vant rece si violent care sufla dinspre Alpi spre Mediterana. [< it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tramontana
Vant regulat care sufla in timpul anului in regiunile tropicale si este indreptat spre ecuator. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*alizeu
Vant regulat care sufla tot timpul anului in regiunile tropicale, in emisfera boreala de la nord-est catre sud-vest si in emisfera australa de la sud-est catre nord-vest. [Pl. / < fr. , cf. it. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*alizeu
Vant regulat, contrar alizeului, format dintr-un curent de aer superior. [Dupa fr. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*contraalizeu
Vant tropical care bate iarna dinspre continent spre ocean, iar vara dinspre ocean spre continent. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*muson
vant tropical periodic care bate alternativ in regiunea Oc. Indian, iarna dinspre continent si vara dinspre ocean, cu profunde modificari climatice. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*muson
vanturi constante care bat tot timpul anului in regiunile tropicale. (< fr. )(by 8W1S1e10r3g4i12o)*alizee
vanturi regulate care sufla deasupra, contrar alizeelor. (< fr. )(by 7W8S1e1r2g10i10o)*contraalizee
Vant uscat si fierbinte care bate in tarile mediteraneene. [Scris si / cf. fr. , it. < cuv. arab].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*siroco
Vant usor, regulat, de la tarmul marii, care sufla in timpul zilei de la mare spre uscat, iar in timpul noptii de la uscat spre mare. Adiere, boare. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*briza
vant violent si foarte rece pe coasta Americii de Nord, spulberand zapada. (< fr., amer. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*blizzard
Vant violent, uscat si rece, obisnuit mai ales pe coastele de nord-est ale Marii Negre si Marii Adriatice. [< it., fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*bora
V. Anulare a unei hotarari judecatoresti in urma admiterii recursului. Totalizarea operatiilor privind scoaterea definitiva din uz si din inventar a unui mijloc fix; lichidare. Spargere. [< fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*casatiune
Vanzare in public a unor bunuri materiale, ce revin persoanei, care ofera cel mai inalt pret; mezat. [G.-D. Sil. ] /<fr. , lat. , $...onis$(by 15W8S9e2r2g10i11o)*licitatie
Vanzare pe piata externa a unor marfuri la preturi mult inferioare preturilor de pe piata interna, practicata de unele state capitaliste in vederea acapararii de noi piete externe sau pentru a concura alte state. [< engl., fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*dumping
Vanzare publica a unor bunuri materiale, ce revin persoanei care ofera cel mai inalt pret; licitatie.a pune la licitatie. /<turc. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*mezat
Vanzare publica a unui bun sau a unor obiecte, care se adjudeca celui care a oferit pretul cel mai ridicat. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*licitatie
Vanzare publica, la licitatie, a anumitor bunuri; vanzare la licitatie. [Pron. / < lat. , cf. germ. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*auctiune
vanzare sau ipotecare a unui bun la mai multe persoane deodata. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*stelionat
Vanzare sau ipotecare a unui bun la mai multe persoane deodata. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stelionat
vanzare si stimulare a dorintei de a cumpara ca urmare a reclamei. (< engl. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*maximedia
Vanzator ambulant care isi expunea marfa pe o taraba. /suf. $...giu$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tarabagiu
Vanzator (ambulant) de marfuri marunte; coropcar; marchitan. /<turc. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*bocceagiu
Vanzator de articole de manufactura, in special de panzeturi fine. / + suf. $...ar$(by 3W3S12e12r5g6i6o)*bogasier
V. Aparat pentru masurarea concentratiilor slabe ale substantelor fluorescente. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*fluorimetru
vapori a caror densitate este mai mare decat densitatea vaporilor saturati la temperatura respectiva. /v. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*suprasaturat
Varf mic ascutit cu care se termina unele organe ale plantelor. [< fr. , cf. lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*mucron
varf mic ascutit cu care se termina unele organe ale plantelor. (< fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*mucron
Varf, parte superioara. Ceea ce se situeaza in partea superioara. Clasament al preferintelor pentru unele spectacole, actori, bucati muzicale etc. pe baza punctajului oferit de publicul spectator sau de specialisti. [< engl. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*top
varfuri de sageti primitive, cu forma asemanatoare celor din metal, folosite ca amulete impotriva traznetelor (by 1W1S9e10r3g3i12o)*varfuri
Varguta de lemn flexibil sau de piele impletita, folosita la calarie. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cravasa
Varguta flexibila de piele sau imbracata in piele cu care calaretii indeamna caii la mers; biciusca. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*cravasa
variabil la conductibilitatea electrica a unor substante sub efectul radiatiilor; fotorezistent. (< fr. , engl. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*fotoconductor
varianta a abstractionismului, ca-racterizata printr-un geometrism in care liniile si planurile de culoare se intretaie in unghi drept si prin folosirea unei game cromatice limitate la albastru, galben si rosu. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*neoplasticism
Varianta a abstractionismului, care se caracterizeaza printr-un geometrism in care liniile si planurile de culoare se intretaie in unghi drept, ca si prin folosirea unei game cromatice limitate la albastru, galben si rosu. [< fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*neoplasticism
Varianta a anarhismului, care cauta sa abata clasa muncitoare de la disciplina proletara si de la lupta pentru putere. [< rus. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*anarhoindividualism
varianta a empiriocriticismului care considera reprezentarile si notiunile nu ca imagini ale lumii materiale, ci numai ca simboluri ale senzatiei noastre. (< rus. )(by 11W11S5e5r13g14i14o)*empiriosimbolism
varianta a empiriocriticismului in Rusia, care sustinea ca lumea fizica este experienta "socialmente organizata" a "omenirii colective". (< rus. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*empiriomonism
Varianta a empiriocriticismului in Rusia, creata de A. Bogdanov, care sustinea ca lumea fizica este experienta "socialmente organizata" a "omenirii colective". [Pron. / < rus. , cf. fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*empiriomonism
Varianta a fiecarui cadru dintr-un film care, pentru a se obtine efectul artistic urmarit de regizor, se turneaza de mai multe ori. Minge dubla. V. [in DN]. Saritura dubla. dubla lovitura. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*dubla
Varianta a machismului, care considera reprezentarile si notiunile nu ca imagini ale lumii materiale, ci numai ca simboluri ale senzatiei noastre. [Et. incerta].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*empiriosimbolism
varianta: bambilici electronic+ varianta pe calculator a jocului bambilici(by 4W12S12e13r6g6i15o)*bambilici
Varianta initiala a unei lucrari, care urmeaza sa fie definitivata si trecuta pe curat; lucrare in prima redactie; ciorna. [Sil. ] /<fr. (by 11W5S5e13r14g14i7o)*bruion
Varianta initiala a unei lucrari; lucrare in prima redactie; schita; concept. [G.-D. ; Sil] /<rus. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*ciorna
varianta italiana a stilului bombastic; afectare, pretiozitate a stilului. (< it. , fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*marinism
Varianta italiana a stilului bombastic baroc din sec. XVII; afectare, pretiozitate a stilului. [< it. , fr. , cf. - poet italian].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*marinism
Varianta obscena folosita pentru a definii substanta lichida cu compozitie complexa, secretata de glandele sexuale masculine, care contine ca elemente esentiale spermatozoizii.Samantasperma.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*varianta
Variatie a dimensiunilor unui material dielectric sub influenta campului electric. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*electrostrictiune
Variatie a elementelor meteorologice in atmosfera din imediata apropiere a solului. [< + ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*topoclima
variatie a limitei de curgere reala a gelului din noroaiele de foraj in functie de timp. (< fr. , engl. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*gelatie
Variatie a nivelului apei unui lac sau unei mari aproape de tarm, datorita schimbarilor bruste ale presiunii atmosferice, vantului sau unei ploi puternice. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*seisa
variatie a nivelului general al oceanelor, de natura climatica sau tectonica. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*eustatism
Variatie a nivelului general al oceanelor, de natura climatica sau tectonica. [Pron. / < fr. ]. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*eustatism
Variatie a vitezei unui corp intr-o unitate de timp. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat.$ acceleratio, ...onis$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*acceleratie
variatie brusca si de scurta durata a unui semnal radio. (< radio^1 impuls)(by 13W13S6e7r15g15i8o)*radioimpuls
Variatie pe unitatea de lungime a unei marimi scalare. Gradatie de presiune barometrica, care se stabileste intre centrul si marginile unui ciclon; numarul de grade cu care creste temperatura pe verticala spre centrul Pamantului. [Pron. , pl. , (s.n.) / < fr. ].(by 10W11S11e4r5g13i13o)*gradient
variatie reversibila a spectrului de observatie a unui compus chimic sub actiunea luminii. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fotocromism
Variatie treptata a inaltimii apei unui rau sau a unui canal produsa in zonele in care miscarea uniforma a curentului este impiedicata. Vartejuri de apa si valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava |propulsata|propulsa| prin elice. = zone instabile unde se intalnesc curenti de aer ascendenti si descendenti. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*remuu
variatie treptata a nivelului apei unui rau sau canal produsa in zonele in care miscarea uniforma a curentului este impiedicata. vartejuri de apa si valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava propulsata prin elice. o ~ de aer = zona instabila unde se intalnesc curenti de aer ascendenti si descendenti. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*remu
Varietate a izomeriei care este in legatura cu grupele de atomi. Fel de articulare a segmentelor unui vierme sau ale unui artropod; metamerism. Constituirea unui organism vegetal din segmente similare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - schimbare, - parte].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*metamerie
Varietate a limbii olandeze, vorbita de afrikaanderi in sudul Africii. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*afrikaans
Varietate a limbii olandeze vorbite de albii din sudul Africii. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*afrikaans
varietate a oportunismului, constand in sprijinirea de catre social-democratie a politicii imperialiste a guvernului capitalist din propria tara. (< rus. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*socialsovinism
Varietate a unei specii de animale domestice deosebita de alte varietati ale aceleiasi specii si ale carei caractere distinctive se transmit de la o generatie la alta; soi. = de soi bun; select. Grup biologic de oameni care s-a format din cele mai vechi timpuri, avand drept caractere distinctive culoarea pielii si a parului, trasaturile fetei etc., particularitati care nu contrazic unitatea biologica a intregii omeniri si nu constituie un criteriu stiintific pentru diferentierea ei in grupari sociale. [< fr. , cf. it. , germ. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*rasa
Varietate cristalina si transparenta a carbonului, care are cea mai mare duritate dintre toate mineralele; se foloseste ca piatra pretioasa, ca abraziv etc. Unealta formata dintr-o bucatica de diamant fixata pe un suport cu maner, care se foloseste la taiatul sticlei. Lingurita de metal cu suprafata exterioara acoperita cu tandari fine de diamant , folosita in dentistica. Corp mic de litera. Varf de ancora. [Pl. / cf. fr. , germ. < gr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*diamant
varietate cristalina si transparenta de calcit, din care se confectioneaza prisme pentru instrumentele optice. /<fr. germ. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*spat
varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, desi bolnavul recunoaste literele separat. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*asilabie
Varietate de agat cu striatii de diferite culori, piatra semipretioasa. [< fr., gr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*onix
Varietate de agat de culoare rosie-inchisa, translucida, folosita la confectionarea bijuteriilor. /<fr. lat.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*cornalina
varietate de antracit tare si sticlos, de culoare neagra mata, din care se fac margele; gagat. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*jais
Varietate de antracit tare si sticlos de culoare neagra mata, folosita la confectionarea unor margele. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*jais
Varietate de ardei gras, de forma sferica (care la coacere se inroseste). / + suf. $...ar$(by 13W14S7e1r1g9i3o)*gogosar
Varietate de azbest intrebuintata ca material filtrant si ignifug. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - incoruptibil].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*amiant
Varietate de bere de orez, bautura specifica a Japoniei. [< fr., it. < cuv. japonez].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sake
varietate de beril galben-verzui, transparent, piatra pretioasa. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*heliodor
Varietate de branza de reteta frantuzeasca, fermentata, cu pasta dura. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cantal
varietate de branza fina, fermentata, care prezinta goluri mari in masa ei. (< germ. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*svaiter
Varietate de branza preparata din lapte de vaca dupa o reteta franceza de la Camembert. /<fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*camambert
Varietate de branza, preparata prin fermentatie indelungata in conditii speciale, avand multe goluri in masa ei. /<germ.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*svaiter
Varietate de calcedonie de culoare rosie sau bruna, folosita ca piatra semipretioasa. [Var. s.n. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*sardonix
Varietate de carbonat natural de calciu, transparent, incolor, utilizat in industria optica si ca material de constructie. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*calcit
Varietate de carbon cristalizat, de culoare cenusie-neagra, cu luciu metalic, avand diverse intrebuintari in industrie. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*grafit
Varietate de carbune care se formeaza in locuri mlastinoase, prin carbonizarea lenta a plantelor. [< fr. , cf. lat. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*turba
Varietate de carbune fosil, compact, uneori sistos sau fibros. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*huila
Varietate de cascaval preparat din laptele de oi muls toamna. /Din n. pr.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*penteleu
Varietate de castraveti care se folosesc mai ales pentru conservare in otet. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cornison
Varietate de cauciuc sintetic, obtinut prin polimerizare; sovpren. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*neopren
Varietate de cristal de calitate superioara. [< fr. , cf. - localitate in Franta].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*bacara
Varietate de cuart amorf, incolor sau de culori variate, folosit ca piatra semipretioasa. Tesatura subtire si stravezie de bumbac, din care se fac bluze, camasi etc. [Pl. / < fr. , cf. germ. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*opal
Varietate de cuart avand numeroase foite de mica care reflecta intens lumina. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*aventurin
Varietate de cuart cu numeroase foite de mica galbena sau verzui, care reflecta puternic lumina. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*aventurin
varietate de cuart cu numeroase foite de mica galbena sau verzuie, care reflecta lumina. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aventurin
Varietate de cuart de culoare brun-inchis, folosita la confectionarea bijuteriilor. [Pron. / < fr. , cf. sp. - crestetul capului].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*morion
Varietate de cuart de culoare violeta, folosita ca piatra semipretioasa. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 11W4S5e5r13g13i7o)*ametist
varietate de cuart translucida, cristalizata, alba, cenusie sau albastruie, piatra semipretioasa, abraziv etc. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*calcedonie
Varietate de diamant impur, negru si foarte dur, folosit la taierea pieselor si a rocilor dure. [< sp., fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*carbonado
varietate de diamant impur, negru si foarte dur, folosit la taierea sticlei si a portelanului, ca abraziv etc. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*carbonado
Varietate de epilepsie, manifestata mai ales la copii, sub forma de absente frecvente (de scurta durata). [Gen. / < fr. , cf. gr. - frecvent, - care ia].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*picnolepsie
: varietate de fasole cu pastai galbene si boabe marunte, zaharoase. /<germ. [](by 15W8S9e2r2g11i11o)*tucara
Varietate de feldspat, folosita ca piatra semipretioasa si de ornament. [< fr. , cf. - fluviu in America de Sud].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*amazonit
Varietate de feldspat plagioclaz, care contine, in cantitati mici, anortit. [< fr. , germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*oligoclaz
Varietate de fibre textile din parul moale si lung al unor animale, folosite la tesut si impletit. /<lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*lana
Varietate de filtru pentru vin. Nume dat unor instalatii de rafinare, de inalbire etc. mai ales din industria hartiei. Dispozitiv de fixare alcatuit din una sau doua piulite. [Var. s.n. / < germ. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*holendru
Varietate de ghips asemanatoare marmurii albe, din care se fabrica obiecte de ornament. [< lat. , cf. germ. , it. ].(by 5W5S14e14r14g8i8o)*alabastru
Varietate de ghips de culoare galbena-aurie sau alba, din care sunt confectionate obiecte decorative. /<fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*selenit
varietate de granat incolor sau brun, verde, negru, translucid. (< engl. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*andradit
varietate de granat, incolor, verzui-brun, galben sau rosu, piatra pretioasa. (< germ. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hesonit
varietate de granat, translucid, de culoare rosie, cu luciu gras, piatra semipretioasa. (< fr. , germ. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pirop
Varietate de grau, avand spice mici, tepi lungi si rigizi, bogat in gluten. /<ucr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*ghirca
Varietate de hematit cu luciu metalic, de culoare neagra sau cenusie-inchisa; sanguina . [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*oligist
Varietate de ienupar din Europa meridionala, ale carui frunze au proprietati medicinale. [< fr. , it., lat. ].(by 8W1S2e2r10g11i4o)*sabina
varietate de ienupar din Europa meridionala, ale carui frunze au proprietati medicinale. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*sabina
Varietate de jad cu pete si striatii in culori vii si stralucitoare. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*jadeit
Varietate de leucocite care se afla in limfa, avand un rol important in procesul de imunitate. /<fr. (by 2W2S10e11r13g13i6o)*limfocit
Varietate de linoleum din carton sau hartie groasa acoperita cu un strat de masa plastica, folosit pentru pardoseli in interiorul incaperilor.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*linocrust
Varietate de marfuri sau de produse de aceesi categorie, dar de forme si de calitati diferite. /<fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*asortiment
Varietate de marmura de culoare verde-inchisa, cu striatii galbene. [< fr. , germ. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*ofit
varietate de mar salbatic, cu frunze lungi si fructe mici, folosit in pepiniere ca portaltoi. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*doucin
Varietate de mar salbatic, cu frunze lungi si fructe mici, folosit in pepiniere ca portaltoi. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*doucin
varietate de mica, alb-galbuie, izolant termic si electric. (< fr. , rus. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*muscovit
Varietate de mica asemanatoare cu biotitul, de culoare galben-bruna, cu luciu sticlos, folosita ca izolant termic si electric. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*flogopit
varietate de mica asemanatoare cu biotitul, galben-bruna, cu luciu sticlos, izolant termic si electric. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*flogopit
Varietate de mica incolora sau de culoare alb-galbuie, folosita ca izolant termic si electric. [< fr. , rus. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*muscovit
Varietate de morcovi timpurii, cu radacini scurte de culoare galbena-roscata. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*carota
Varietate de muscovit, care se prezinta in mase fin lamelare sau solzoase, intalnita in sisturile cristaline slab metamorfozate sau in rocile eruptive. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sericit
varietate de muscovit in mase fin lamelare sau solzoase, in sisturile cristaline slab metamorfozate sau in rocile eruptive. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*sericit
Varietate de nefrita in care domina leziunile glomerulului. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*glomerulita
Varietate de nevralgie in care predomina elementul psihopatic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - suflet, - durere].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*psihalgie
Varietate de opal care are transparenta. Sticla neagra de Boemia. Inflamatie a corpului vitros. [Pron. , var. s.n. / < germ. , cf. gr. - sticla, cuart].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*hialita
Varietate de orhidee mexicana, cultivata la tropice pentru fructele sale. Fructul acestei plante, folosit mai ales la produsele de cofetarie si de parfumerie. Planta din familia boraginaceelor; vanilie salbatica; buruiana-dalacului; iarba-soarelui. [Gen. / cf. fr. , it. , lat.sc. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*vanilie
Varietate de ortoza, intrebuintata ca fondant in industria ceramica. [Et. incerta].(by 7W7S8e1r1g10i10o)*pegmatolit
Varietate de pehblenda de culoare neagra-bruna, care, prin incalzire, degajeaza o mare cantitate de heliu. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cleveit
Varietate de pelin, avand frunze adanc crestate si paroase pe partea din dos, care creste pe marginile drumurilor si a ogoarelor si este folosita in medicina. /+ suf. $...arita$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*pelinarita
Varietate de pelin, dar cu tulpina mai mica, paroasa si de culoare surie, care creste prin locuri aride. /+ suf. $...ita$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pelinita
Varietate de pepene galben, avand coaja groasa, brazdata in felii, si cu miezul dulce, aromat. /<fr.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cantalup
Varietate de pepene galben, foarte dulce si cu coaja groasa. [< fr. , cf. it. - vila papala aproape de Roma].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cantalup
Varietate de pepene verde, avand fructul lunguiet si coaja vargata cu dungi de culoare verde-inchis si verde-deschis. /+ suf. $...oaica$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pepenoaica
Varietate de pere rotunde, galbene, zemoase si aromate. [Var. ] /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*bergamota
Varietate de pere zemoase si foarte gustoase. [Var. s.f. / < fr. , it. < tc. - pere pentru domnitori].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*bergamota
varietate de piroxen, care se formeaza pe cale magmatica in rocile bogate in fier. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hipersten
Varietate de piroxen si oxid de fier, de culoare bruna-galbuie, asemanatoare cu a bronzului. [Cf. fr. , germ. ].(by 15W8S8e2r10g11i4o)*bronzit
Varietate de plagioclaz, care se gaseste in anumite roci eruptive. [Pl. / < germ. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*anortit
... Varietate de porumb cu graunte galbene-roscate. / n. pr. + suf. ...(by 10W10S4e4r12g13i6o)*hangan
varietate de porumb cu tulpina scurta si bobul mic, portocaliu. (< it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cincantin
Varietate de porumb cu tulpina scurta si subtire si cu bobul marunt, de culoare portocalie. [< it. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*cincantin
Varietate de porumb timpuriu, cu tulpina scurta si cu bobul marunt, portocaliu. /<it.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*cincantin
Varietate de prun, cu fructe lunguiete, putin strangulata spre coada, de culoare roz-vanata si cu pulpa zemoasa. /Din (by 6W6S14e15r15g8i8o)*bardac
Varietate de prun cu fructe mari, sferice, galbene-verzui sau roscate; fructul acestui soi de prun. [Var. s.f.pl., sg. / cf. fr. , germ. ].(by 12W12S6e6r6g14i15o)*renglote
varietate de prun cu fructe mari, sferice, galbene-verzui sau roscate; fructul insasi. (< germ. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*renglote
varietate de prune avand un capat subtiat si alungit (asemanator cu un gat); pruna cu gat. /Din (by 11W4S4e13r13g6i6o)*gatlana
varietate de salam de culoare roz, din carne de vita si slanina, tocate marunt si fierte. (< germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*parizer
Varietate de silice naturala, translucida, divers colorata, dura, folosita ca piatra semipretioasa si ca abraziv. /<lat. , fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*calcedonie
Varietate de silice naturala, translucida, in general colorata. [Gen. / < fr. , cf. gr. - din Calcedonia].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*calcedonie
Varietate de sticla de cuart, din care se fac vase de laborator. [Et. incerta].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*siloxid
varietate de sticla de curat din care se fac vase de laborator. (< sil/iciu/ + oxid)(by 1W9S10e3r3g12i12o)*siloxid
Varietate de sticla transparenta pentru radiatiile ultraviolete, folosita la confectionarea unor aparate optice. [Pron. / < germ. , fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*uviol
varietate de struguri cu boabele dese, galbene-verzui, cu mici puncte negre. vin obtinut din acesti struguri. (< germ. )(by 2W2S10e11r4g4i5o)*risling
Varietate de struguri cu boabele dese, galbene-verzui cu mici puncte negre; vin obtinut din astfel de struguri. [Scris si / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*risling
varietate de struguri cu boabele mari, rare, de culoare neagra. vin dulce din acesti struguri. (< port. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*madera
varietate de struguri cu boabele mari, sferice, de culoare alba-galbuie. vin din acesti struguri. (< it. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ischie
varietate de struguri cu boabele rare, usor sferice, cu pielita groasa, de culoare neagra-violacee. vin din acesti struguri. (cf. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hamburg
varietate de struguri cu bobul mare, rosu inchis. vin dulce din vita de Malaga. (< sp., fr., it malaga)(by 10W3S3e11r12g5i5o)*malaga
Varietate de struguri cu ciorchinii mici si boabele indesate, mici si rotunde, de culoare neagra-violeta. Varietate de vin obtinut din astfel de struguri. [< fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cabernet
Varietate de struguri cu gust aromat; vin extras din astfel de struguri. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*muscat
varietate de struguri cu gust tamaios. vin din astfel de struguri. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*muscat
varietate de struguri de masa cu boabele de marime mijlocie, sferice, de culoare galbena-aurie sau roz. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*sasla
Varietate de struguri de vita nobila de origine franceza, cu ciorchini mici, cilindrici. Vin obtinut din acesti struguri. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pinot
varietate de struguri din vita franceza de Burgundia, cu boabe mici, rotunde. vin din acest soi de struguri. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*aligote
varietate de struguri hibrizi cu boabe mici, negre, cu miezul incolor si moale. vin din acesti struguri. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*teras
varietate de struguri hibrizi, cu bobul rotund, mare, de culoare vinetie sau neagra; zaibar. vin din acesti struguri. (< fr. )(by 3W4S12e6r6g14i14o)*seibel
Varietate de sunca, preparata din carne grasa de porc. /Cuv. engl.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*bacon
varietate de tetanos caracterizata prin contractia musculaturii corpului, a trunchiului si membrelor, care determina o pozitie rigida, dreapta. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ortotonus
Varietate de tetanos caracterizata printr-o contractie a musculaturii corpului, trunchiului si membrelor, care determina o pozitie rigida, dreapta. [< fr. , cf. gr. - drept, - tensiune].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*ortotonus
Varietate de ulm, avand frunzele ovale si florile de culoare verzuie sau rosiatica; velnis. /cf. sl. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*vanj
Varietate de ulm cu frunzele ovale si cu flori verzui sau rosietice. /Orig. nec.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*velnis
Varietate de vin dulce produs la Madera. [Cf. - insula portugheza in Atlantic].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*madera
Varietate de vin rosu de Burgundia. [Pron. / < fr. , cf. - regiune viticola in Burgundia].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*chambertin
Varietate de vita de vie avand struguri cilindrici cu boabe albe-verzui, folosita pentru obtinerea vinurilor. /+ suf. $...ai $(by 4W4S13e13r6g7i15o)*plavaie
Varietate de vita de vie avand struguri cu boabe mari, carnoase, de culoare alba sau rosie. /<turc. , ngr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*razachie
varietate de vita de vie, avand struguri cu bobite de culoare verzuie. / + suf. $...unca$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*verdunca
Varietate de vita de vie avand struguri cu bobite ovoide, de culoare verde-galbuie, folositi pentru producerea vinurilor de masa. /Orig. nec.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*gordin
Varietate de vita de vie avand struguri cu bobite rare, de culoare galbe-na-verzuie, folositi ca desert. [Var. ] /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*sasla
Varietate de vita de vie, avand struguri cu bobite rotunde, placut mirositoare. [G.-D. ] /<lat. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*fraga
Varietate dura de diamant, de culoare neagra, folosit la utilajele de foraj, ca abraziv, la confectionarea briliantelor etc. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*carbonado
varietate fibroasa si compacta de talc, alba-verzuie, in rocile metamorfice. (< fr. , germ. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*steatit
varietate incolora, transparenta de corindon, piatra semipretioasa. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*leucosafir
Varietate lingvistica a limbii neoindiene. [Acc. si / < engl., it. , cf. hind. - limba taberelor militare].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*urdu
varietate, mai scurta, de silicva, cu un fals perete despartitor in interior. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*silicula
varietate naturala de opal. o sticla ~ = sticla optica formata dintr-un amestec de silicati de plumb si de potasiu, cu insusiri speciale. (< germ. , engl. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*flint
Varietate naturala de opal. = sticla optica formata dintr-un amestec de silicati de plumb si de potasiu, cu insusiri speciale foarte dispersive. [< fr., engl. ].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*flint
varietate neagra de calcedonie, piatra semipretioasa de ornament. (< fr., gr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*onix
Varietate rosie de corindon, foarte dur, folosita ca piatra pretioasa si in mecanica de precizie. [Pl. , (s.m.) / < it. , lat. , cf. germ. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*rubin
varietate rosie de corindon, foarte dur, piatra pretioasa si in mecanica de precizie. (< it. , lat. , germ. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rubin
varietate rosie de granit, cu structura porfirica, cristalizat. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*rapakiwi
Varietate rosie de zircon, piatra semipretioasa de culoare rosie sau portocalie. [Pron. / < fr. , cf. gr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*hiacint
varietate sociala a unei limbi, folosita de un individ in procesul comunicarii intr-un anumit context sociolingvistic; dialect social. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sociolect
Varietate transparenta de corindon de culoare albastra folosita ca piatra pretioasa. Varietate de blana de nurca de culoare albastra. [Pl. / < fr. , lat. , gr. < ebr. - cel mai frumos lucru].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*safir
Varietate verde de beril, piatra pretioasa. [Var. s.n. / < rus. , germ. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*smarald
Va rog sa verificati corectitudinea cuvantului MADERA, daca nu este mai corect MADEIRA, cuvant ce apare pe Internet (insula portugheza...)(by 2W10S11e4r4g12i13o)*va
varsa de dimensiuni mari in care se prinde peste mare, cel mic putand sa treaca liber prin imletitura de nuiele(by 4W5S13e13r6g7i15o)*varsa
Varsa de dimensiuni mici cu impletitura deasa si varsogul ingust in care se prind numai pestii mici(by 12W5S5e14r14g7i8o)*varsa
Varsare a hormonilor in sange. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sange, - a secreta].(by 12W5S5e6r14g14i7o)*hemocrinie
Varsta anterioara majoratului, cuprinsa aproximativ intre 13 si 18 ani. [Pron. / < fr. ].(by 2W3S3e11r12g5i5o)*juniorat
varsta a unui sportiv senior^2; perioada in care cineva practica un sport ca senior^2. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*seniorat
Varsta de la care cineva se poate bucura prin lege de drepturi depline civile si politice; starea juridica a celui devenit major; majoritate civila. Proprietate inalienabila rezervata primului nascut in linie masculina al unei familii nobile. [< fr. , cf. germ. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*majorat
Varsta de trecere de la copilarie la tinerete (in general, intre 14 si 17 ani). [G.-D. ] /<fr. lat. (by 14W14S8e8r1g2i2o)*adolescenta
varsta, intre 18 si 20 de ani, care urmeaza adolescentei. (< post^1 adolescenta)(by 12W5S6e14r14g15i8o)*postadolescenta
varsta, situatia unui minor (1) si durata acesteia; minoritate (2). (< germ. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*minorat
Vartej, valtoare. [Pron. , var. / < fr. , canal al marii Norvegiei, unde se produc curentii turbionari puternici].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*maelstrom
Vartej violent, insotit adeseori de ploi torentiale, care cuprinde regiuni intinse. /<fr. sp.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tornada
Va rugam insistent sa trimiteti numai definitii din sursele acceptate. Nu putem accepta definitii provenite din opinia dumneavoastra personala. Aceasta ar duce la scaderea credibilitatii DEX online sau ar putea omite sensuri secundare ale cuvantului. Va rugam sa respectati pe cat posibil instructiunile de formatare, in special simbolurile diacritice. Daca efortul necesar corectarii definitiei pe care ne-o trimiteti este mai mare decat tastarea ei de la zero, bunavointa dumneavoastra este irosita. Definitiile care nu se conformeaza acestor rugaminti vor fi respinse. Intrucat numarul de voluntari a crescut considerabil in ultima vreme, regretam ca nu putem garanta un raspuns individual.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*trimiteti
Va rugam insistent sa trimiteti numai definitii din sursele acceptate. Nu putem accepta definitii provenite din opinia dumneavoastra personala. Aceasta ar duce la scaderea credibilitatii DEX online sau ar putea omite sensuri secundare ale cuvantului. Va rugam sa respectati pe cat posibil instructiunile de formatare, in special simbolurile diacritice. Daca efortul necesar corectarii definitiei pe care ne-o trimiteti este mai mare decat tastarea ei de la zero, bunavointa dumneavoastra este irosita. Definitiile care nu se conformeaza acestor rugaminti vor fi respinse. Intrucat numarul de voluntari a crescut considerabil in ultima vreme, regretam ca nu putem garanta un raspuns individual(by 13W14S7e7r1g1i9o)*va
; (var. ), vb. (a tropai, a calca zgomotos); , vb. (Banat, a scutura, a face sa tremure); , s.n. (tropait); , s.f. (tropait); , vb. (a se ghiftui, a infuleca), cuvint inv., folosit de Cantemir; vb. (a hrani, peste masura, a ghiftui; a umple, a satura; a hrani o pasare virindu-i mincare pe git pentru a o ingrasa; refl., a se satura, a se ghiftui); s.f. (femeie dolofana); s.n. (tirbuson). Din rom. provine mag. (Edelspacher 13) si sas.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*dup
vas adanc din portelan, cu capac, in care se servesc legumele. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*legumiera
Vas adanc din portelan prevazut cu capac, in care se servesc legumele. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*legumiera
Vas adanc in care, de obicei, se servesc la masa supele; supiera. /<pol. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*castron
"vas anatomic" (sangvin, limfatic), "canal", "receptacul". (< fr. , cf. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*angio
Vas antic cu gatul stramt, in care se pastra vinul. Mica prelungire a sacului la pesti, care constituie in scara evolutiva inceputul viitorului melc al urechii interne de la vertebratele superioare. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*lagena
Vas antic de lut mare, cu doua torti, in care se tinea vin, untdelemn etc. [< fr. , cf. lat. , gr. - din amandoua partile, - a purta].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*amfora
vas antic grecesc, de lut, mare, alungit cu doua toarte, pentru pastrat si transportat lichide si grane. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*amfora
Vas asemanator cu o chiuveta alungita, fixat in peretele unui closet, care serveste barbatilor pentru urinare. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*pisoar
Vas asemanator cu o farfurie adanca care se folosea la libatii. /<fr. lat. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*patera
Vas asemanator cu o putina, dar inalt si stramt, in care se bate smantana sau laptele pentru a alege untul. /+ suf. $...ei$(by 6W6S14e14r8g8i1o)*putinei
Vas care serveste la pastrarea sau la transportarea diferitelor substante sau fluide. [Sil. ] /<fr. , lat. $recipiens, ...tis$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*recipient
Vas, castron in care se prepara sau se serveste salata. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 2W10S10e4r12g13i6o)*salatiera
Vas cilindric de metal caracteristic pentru prima epoca a fierului din Italia. [< lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cista
Vas cilindric de tinichea pentru pastrarea si transportarea lichidelor (in special a laptelui). /<sb. , pol. , rus. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*garnita
Vas confectionat dintr-un material refractar poros, folosit la extragerea metalelor prin cupelatie. [< fr. , cf. engl. - piele tabacita].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cupela
Vas conic de metal sau de lut, curbat ca un corn de vita, cu varful modelat in forma unui cap de animal, folosit de grecii antici pentru libatii sacre si petreceri. [Scris si / < gr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*riton
vas conic din metal sau ceramica, cu varful curbat in forma unui corn de animal, in antichitate pentru libatii. (< germ. , gr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rhyton
Vas cu gatul foarte stramt (din care se varsa picatura cu picatura vinul pentru sacrificii). [< lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*gutus
Vascularizatie anormala a unei membrane, insotita de formare de tesut conjunctiv. Adenita nesupurata. [Scris si / < fr. , cf. lat. - tumoare].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*panus
(vas cu nisip pentru uscarea cernelii, clepsidra, specii de peste) s. f., g.-d. art. pl. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*nisiparnita
Vas cu o capacitate de un congiu. Distribuire gratuita de vin, de ulei etc. facuta poporului in vechea Roma. Distribuire de bani, de daruri etc. facuta soldatilor sau poporului (mai ales de imparati). [Pron. / < lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*congiariu
Vas, cutie de portelan, de sticla etc. pentru bomboane. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*bomboniera
vas de arama sau de bronz folosit in evul mediu de catre preot pentru spalarea mainilor inainte de slujba. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*aquamanila
Vas de baut de forma evazata, fara picior sau toarte. [Var. s.n. /< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*gobelet
Vas de baut, de obicei mai mult larg decat inalt. Continutul unui astfel de vas. Caliciu. Vas de metal (pretios) care se acorda castigatorului unei intreceri sportive ca premiu; intrecere sportiva care se desfasoara pentru un astfel de premiu. Piesa de metal in forma de vas, care, fiind fixata pe un elevator, serveste la ridicarea cerealelor, a pamantului etc. Planta cu tulpina foarte scurta, care face o singura floare albastra-azurie. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cupa
Vas de baut la greci si la romani, cu picior si toarte. Fantana de forma unui vas, din care tasnea apa. [Pl. , var. s.n. / < fr. < lat. , gr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cantar
Vas de bucatarie de forma diferita, cu fundul gaurit, folosit pentru strecurarea laptelui si a altor lichide. /+ suf. $...isca$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sitisca
Vas de diferite forme si dimensiuni, in care se scutura scrumul sau se arunca mucurile de tigara; scrumiera. /+ suf. ...(by 15W15S8e9r2g2i10o)*cenusernita
Vas de diferite forme si marimi, folosit in tehnica si in laborator pentru diferite operatii. Portiune a unui furnal. [< fr. ]. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*cuva
vas de faianta, de metal etc. care se fixeaza in perete sub un robinet de apa. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*chiuveta
Vas de faianta, de metal etc. (cu o gaura de scurgere) care se fixeaza in perete sub un robinet de apa. V. [Pron. / < fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*chiuveta
vas (de faianta), montat la peretele unui closet, care serveste barbatilor pentru urinat. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*pisoar
Vas de forma circulara plata, cu picior-talpa, folosit in cultul catolic pentru a primi painea sfintita. [< fr. , it., lat. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*patena
vas de laborator, aparat industrial pentru cristalizarea solutiilor; cristalizator. (< fr. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*cristalizor
Vas (de laborator) confectionat din sticla si avand forma de balon cu gatul indoit. Vas mare cu pereti refractari de diferite forme, folosit pentru distilari industriale. = carbune dur, bun conducator de electricitate, care se depune pe peretii retortelor in care se distileaza carbunele la fabricarea gazului de iluminat si care se intrebuinteaza la fabricarea electrozilor. [< germ. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*retorta
Vas de laborator in care se face cristalizarea solutiilor. [Cf. fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cristalizor
Vas de lemn in forma de caus, folosit la scoaterea apei din luntre. /<bulg. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*ispol
Vas de lemn sau de piatra in forma de jgheab, din care mananca sau beau animalele; treuca; treica. /<germ. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*troaca
Vas de lut ars (de forma tronconica) in care se planteaza flori; ghiveci; oala. /<ngr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*glastra
Vas de lut ars (de forma tronconica), in care se planteaza flori; glastra; oala. /<turc. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*ghiveci
Vas de lut in care se pune laptele la prins, se pastreaza sau se transporta apa; oala. /<Din (by 1W9S10e3r3g12i12o)*ol
Vas de lut in forma de cupa la vechii greci. [Scris si / < fr. , cf. gr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*calatos
Vas de lut prevazut cu pietricele in interior, pe fund, folosit la zdrobirea graului fiert.Avea marginea curbata in jos, fiind prevazuta cu un cioc ce inlesnea curgerea lichidelor.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*vas
Vas de lut, smaltuit, folosit pentru pastrarea diferitelor alimente (dulceata, untura etc.). /<turc. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*gavanos
Vas de metal cu capac, in care soldatul isi primeste portia de mancare in conditii de campanie. /<fr. (by 2W2S10e11r11g4i4o)*gamela
Vas de metal, de forma rotunda, cu doua toarte, in care se fierbe sau se prajeste mancarea. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*cratita
Vas de metal de forma unei galeti moderne, prevazut cu o toarta mobila deasupra si folosit la scos apa. [< lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*situla
Vas de metal portativ in care se pastreaza lichide; vas de tabla (invelit cu postav) in care se pastreaza apa de baut in excursii, in marsuri etc. [Pl. / < fr. , cf. it. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*bidon
Vas de metal sau de lut in care se arde tamaie. [Sil] /<ngr. + suf. $...uie$(by 12W12S12e5r6g14i14o)*catuie
Vas de metal, sustinut de trei lantisoare, in care se arde tamaie in timpul slujbei religioase. a-i canta cuiva ditirambi. /<sl.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cadelnita
Vas de sange prin care circula sangele de la inima la organe si tesuturi. Cale, drum de comunicatie. Conducta hidraulica principala de alimentare prin care se transporta apa spre locul de consum. Linie electrica de alimentare pe care se transporta energia spre locul de consum. [< fr. cf. lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*artera
Vas de sticla cu gat scurt si ingustat folosit pentru pastrarea bauturilor alcoolice. /<bulg. (by 15W1S9e9r3g3i3o)*clondir
Vas de sticla cu pereti dubli, argintati in interior, folosit pentru pastrarea lichidelor la o anumita temperatura; vas Dewar. [< fr. ]. (by 15W15S8e9r2g2i3o)*criostat
vas de sticla cu pereti dubli, argintati in interior si protejati de o cutie metalica, pentru pastrarea unui lichid la o temperatura constanta. (< germ. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*termos
Vas de sticla de forma alungita care se depunea in mormintele romane odata cu inhumarea celui decedat. [Pron. / < lat. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*lacrimatoriu
Vas de sticla folosit in spitale pentru ca bolnavii sa poata urina fara sa se dea jos din pat. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*urinal
Vas de sticla in forma de tub, inchis la un capat, folosit in laboratoare pentru experiente. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*eprubeta
Vas de sticla pentru pastrarea sau pentru transportarea lichidelor. /Orig. nec.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*stof
vas de sticla sau de plastic in spitale pentru urinare fara a cobori din pat. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*urinal
Vas din doage cercuite, prevazut cu torti si folosit la pastrarea sau la transportarea lichidelor; hardau. /<bulg.(by 10W11S11e4r4g13i13o)*ciubar
Vas din doage, infundat la ambele parti, avand o mica deschizatura la capac, folosit pentru transportarea si pastrarea lichidelor. /Orig. nec.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*bota
Vas din lemn sau din tabla folosit pentru transportul pestilor vii. [Pron. , pl. / cf. gr. - apa, - viata].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hidrobion
vas din lemn sau din tabla pentru transportul pestilor vii. (< hidro bion)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hidrobion
= vasele limfatice ale intestinului, in care se absoarbe chilul. [< fr. , cf. gr. - suc, lat. - a purta].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*chilifer
: vase limfatice care transporta chilul din intestin in circulatia generala. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*chilifer
Va semnalez ca la Ghidul de exprimare indicati gresit pluralul acestui substantiv (ex. ziar), ca fiind cotidiene. La rubrica "definitie" nu faceti greseala, si mentionati corect pluralul cotidiane.(by 15W15S9e9r2g11i11o)*va
Vas facut din material refractar in care se face extragerea metalelor prin cupelatie. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*cupela
Vas facut din scanduri ori scobit intr-un trunchi de copac sau in piatra, din care mananca sau beau animalele; troaca. /Orig. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*treuca
vas fluvial vechi transformat in cabana ancorata la malul apei. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*botel
Vas fluvial vechi transformat in cabana ancorata la malul apei. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*botel
vas folosit pentru colectarea excrementelor sau a altor gunoaie, in Crisana si, posibil, si in alte zone ale Ardealului.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*spurcau
Vas funerar care avea modelat pe capac un cap de om sau de animal si in care se puneau maruntaiele mortilor. [Var. s.n. / < fr. ].(by 9W9S10e3r3g12i12o)*canopa
vas funerar din alabastru, modelat cu un cap de om sau de animal, pentru pastrarea viscerelor mortilor. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*canopa
vas grecesc de argila arsa sau de metal in forma de para rasturnata, cu trei toarte. (< fr. , gr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hidrie
Vas inalt si ingust, din doage cercuite, in care se bate smantana, pentru a alege untul; budai; putinei. / + suf. ...(by 1W1S10e10r3g4i12o)*untar
Vas in care oaspetii isi spalau mainile inainte si dupa mesele domnesti. /<sl. (by 9W2S2e2r11g11i4o)*medelnita
Vas in care se ard parfumuri, mirodenii. Cutie de metal in care se sterilizeaza fesi, vata si instrumente medicale. Ornament in forma de vas, din care ies flacari, folosit la arcuri de triumf, altare etc. [< fr. , cf. sp. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*casoleta
Vas in care se pastreaza cenusa mortilor incinerati. Cutie in care se depun buletinele de vot, numerele de loterie etc. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W1S9e10r10g3i4o)*urna
: vas in care se pastreaza cenusa unui mort dupa incinerare; cenusar. /<fr. , lat.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cinerara
Vas in care se pastreaza pacura pentru uns rotile carului. /+ suf. $...ornita$(by 1W1S9e10r10g3i3o)*pacornita
Vas in care se tine, se transporta un material solid (in stare de granule sau de pulbere), lichid sau gazos. Organism care primeste un organ, un tesut, o gena etc. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. - care primeste].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*recipient
Vas inchis ermetic, folosit la sterilizari sub presiune. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*autoclava
Vas inchis ermetic, servind de obicei la sterilizare sub presiune. Capac care inchide ermetic un recipient, mentinandu-se inchis prin presiunea din interior. [Var. s.n. / < fr., it. , cf. gr. - insusi, lat. - cheie].(by 8W9S9e2r2g11i11o)*autoclava
Vas in forma de cratita cu peretii mai inalti si coada in loc de manere, destinata sotarii legumelor sau a carnii. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*soteuza
Vas (in forma de disc) al unui cantar, in care se pun greutatile sau obiectul cantarit. /cf. fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*platan
Vas in forma de trunchi de con, facut din doage plate cercuite, in care se tin, mai ales, branzeturile si muraturile. ( ) a pleca, a fugi (din fata unui pericol sau a unei imprejurari nefavorabile). [G.-D. ] /<lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*putina
Vasla nefixata cu care se poate vasli alternativ pe cele doua borduri ale ambarcatiei. [G.-D. ] /<germ. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*padela
Vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. [< lat., gr. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*lebes
Vasla scurta cu o singura pala, care se manevreaza fara a fi sprijinita de bordul ambarcatiei. /<fr. it. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*pagaie
Vasla special construita ca sa se poata vasli cu ea alternativ, cand pe un bord, cand pe celalalt. [< germ. , cf. engl. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*padela
Vas lemnos unicelular, prin care circula seva bruta. [Pron. / < fr. , cf. gr. - aspru, - forma].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*traheida
Vas mare cu doua toarte, folosit pentru a transporta mancarea calda. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*marmita
Vas mare cu doua torti, cu care se transporta hrana (mai ales in armata). Scobitura circulara sau ovala sapata in roca dura a unui rau. [< fr. ].(by 14W7S8e8r1g2i10o)*marmita
Vas mare cu panze, folosit, in trecut, la transport. corabia legendara a lui Noe, supravietuitorul potopului biblic. /<lat., it. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*arca
Vas mare de argila arsa sau de metal in forma de para rasturnata, cu trei manere, folosit in antichitate. [< fr. , lat., gr. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*hidrie
... Vas mare de forma cilindrica, din doage cercuite, cu doua torti, folosit la pastrarea sau transportarea lichidelor si a altor materiale; ciubar. ... /<ung. (by 5W5S5e14r14g7i8o)*hardau
Vas mare de lemn, de alabastru etc. folosit in evul mediu pentru baut. [< fr. , cf. lat.pop. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hanap
Vas mare de lut, cu doua torti, in care se pastreaza alimente (miere, untura etc.). /<turc. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*chiup
Vas mare de lut de dimensiunile unui butoi, folosit de greci si de romani pentru pastrarea lichidelor ori ca depozit de grau. [Pron. / < lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*dolium
vas mare de lut de dimensiunile unui butoi, in care se pastrau lichide sau grane. (< gr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*pithos
Vas mare de lut de dimensiunile unui butoi, in care se pastrau lichide sau grane. [< gr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pithos
vas mare de lut de dimensiunile unui butoi, la greci si la romani pentru pastrarea lichidelor ori ca depozit de grau. (< lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*dolium
Vas mare de sticla, bombat, cu gat scurt, de obicei imbracat intr-o impletitura de nuiele, papura sau din material plastic, folosit pentru a pastra sau a transporta lichide. [Sil. ] /<it. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*damigeana
Vas mare de sticla cu gatul stramt, in care se tine sau se transporta vin, tuica etc. si care este invelit de obicei intr-o impletitura de nuiele. [Pl. / < it. ].(by 8W8S2e2r10g10i11o)*damigeana
vas mare de sticla cu gatul stramt, invelit intr-o impletitura de nuiele, pentru pastrat vin, tuica etc. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*damigeana
Vas mare din antichitate, frumos pictat cu scene mitologice si cu doua torti laterale, in care se amesteca apa cu vinul la ospete. Deschizatura larga si conica a unui vulcan, prin care se revarsa lava. Gaura in forma de palnie. [Pl. / < fr. , lat. , gr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*crater
Vas mare facut, mai ales, din doage si folosit la spalatul rufelor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<ucr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*balie
vas mare pentru conservarea vinului, a untdelemnului etc. la greci si la romani. (< lat. , gr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cadus
Vas mare pentru conservarea vinului, a untdelemnului etc. la greci si la romani. [Pl. / < lat. , cf. gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*cadus
Vas metalic folosit la rafinarea produselor petroliere. Rafinor. [Cf. it. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*rafinator
vas mic de metal din care mananca ostasii (in aplicatii). (< fr. , it. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*gamela
Vas mic (de sticla, de portelan etc.) pentru cerneala. [G.-D. ] /<ngr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*calimara
Vas mic sau cutie in care se servesc sau se pastreaza bomboane. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i12o)*bomboniera
vasodilatatie generalizata, provocata prin ganglioplegice, folosita in anestezie. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*vasoplegie
Vas plat de sticla sau de plastic cu un gat, care permite barbatilor bolnavi sa urineze, fara a se scula din pat. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*urinal
Vas plat in forma de farfurie, intrebuintat la libatii. Cuier. Rozeta. [< lat. , cf. fr. ].(by 5W5S5e14r14g7i8o)*patera
vas plutitor de dimensiuni mici, cu vasle, vele sau motor. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ambarcatie
vas poros de pamant in care se produce racirea lichidului. (< fr. , sp. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*alcarazas
Vas poros de pamant in care se produce racirea lichidului pe care il contine, datorita evaporarii prin peretii lui. [Pl. / < fr. , sp. , cf. ar. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*alcarazas
Vas prin care sangele se intoarce spre inima; vana. Noroc; conjunctura favorabila (la un joc de noroc); putere, forta spirituala. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) sistemul venos", "vana", "venos". [< fr. , lat., it. ].(by 15W8S8e2r2g11i4o)*vena
Vas rezistent la caldura, folosit pentru reactii chimice la temperaturi inalte. Recipient dintr-un material refractar, care serveste la topirea metalelor sau pentru anumite tratamente termice. [Pron. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*creuzet
Vas sangvin prin care sangele circula spre inima; vana. [G.-D. ] /<lat. , fr. (by 6W7S15e15r1g9i9o)*vena
(vas sangvin, tendon, gamba, panza sau coloana de apa) s. f., g.-d. art. pl.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*vana
Vas special construit cu pereti dubli, argintati, folosit (mai ales in calatorii) pentru pastrarea unui lichid la o temperatura constanta. [Pl. / < germ. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*termos
Vas special in care se pastreaza mustarul. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 13W13S14e7r7g15i1o)*mustariera
Vas special in care se pastreaza sau se serveste serbetul. [Sil. ] /suf. $...iera$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*serbetiera
Vas special in care se pastreaza si se serveste untul. [Sil. / + suf. ...(by 15W15S8e8r2g2i10o)*untiera
Vas special in care se servesc fructele la masa. [Sil. ] /+ suf. ...(by 10W10S3e4r12g12i13o)*fructiera
Vas special in care se serveste la masa sau se pastreaza mustarul. [Sil. ] /+ suf. $...iera$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*mustariera
Vas special, in localurile publice, in care se scuipa. /suf. $...atoare$(by 11W12S12e5r5g14i14o)*scuipatoare
Vas special pentru inmuierea cerealelor inainte de a fi puse la incoltit. /suf. $...tor$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*inmuietor
Vas special pentru racirea bauturilor cu ajutorul ghetii. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*frapiera
vasta depresiune a scoartei terestre, care se scufunda progresiv si unde au loc modificari vulcanice si de acumulare de depozite sedimentare, in pante detritice (flis.). (< fr. )(by 6W14S14e15r8g8i2o)*geosinclinal
vasta depresiune inchisa din regiunile carstice, cu fundul plat. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*polje
Vasta incinta circulara, avand o arena in mijloc, inconjurata de trepte si tribune unde sedeau spectatorii in timpul jocurilor publice. Sala (de curs sau de spectacole) cu locurile asezate in plan inclinat. Configuratie a unor terenuri dispuse in etaje circulare. [Pron. / cf. fr. , lat. , gr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*amfiteatru
Vatamare a unui tesut organic cauzata de o trauma; rana. [G.-D. Sil. ] /<fr. , lat. $laesio, ...onis$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*leziune
vb. 1)adm., actiunea de trecere a unor atributii ce apartin unei autoritati centrale in sarcina structurilor subordonate acestei autoritati; coborirea nivelului decizional in cadrul unei structuri administrative piramidale; spre deosebire de descentralizare, prin desconcentrare nu se transfera atributii unei structuri autonome, astfel ca atributiile desconcentrate ramin in interiorul structurii centrale dar la niveluri decizionale mai joase;(by 11W4S4e13r13g6i6o)*vb
vb. 1, Tranz. A varsa un lichid sau, un fluid in, pe sau peste ceva. Expr. = a alina necazurile cuiva, vorbindu-i cu intelegere si compasiune. Intranz. impers. (Fam.) A ploua torential. A varsa un material lichid intr-un tipar (pentru ca, prin racire sau in urma unei reactii chimice, sa se obtina un obiect solid de forma tiparului). Fig. (Fam.) A compune, a redacta ceva (la repezeala). A formula ceva (in scris sau verbal) pentru a insela pe cineva. (Fam.) A duce pe cineva la inchisoare; a inchide. A trage pumni, a bate pe cineva. Fig. (Fam.) A pari, a denunta pe cineva. - Lat. "a invarti, a rasuci". (by 1W9S9e3r3g11i12o)*turna
vb. 1. Tranz. si refl. A (se) raspandi, a (se) imprastia, a (se) transmite. Tranz. Spec. A raspandi, a propovadui, a populariza o idee, o doctrina, o invatatura. - Din fr. lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*propaga
vb. - A abandona, a inchina armele, a fi invins. - A tacea. Tig. , part. "a renunta" (Graur 171; Juilland 169). Cuvint de arg., ca si der. , interj. (taca-ti gura!) din tig. "las-o balta". Se conjuga cu pron. neutru, (by 6W14S14e8r8g1i1o)*mucli
vb. - A abandona, a lasa. Ngr. ??????, aorist ???????? (Tiktin; Candrea; Puscariu, 261), cf. sb. "a lasa" (dupa Candrea, 408, sb. ar proveni din rom.). Uneori au fost date alte etimoane ngr.: ???????, aorist ????????, de unde si mr. (Pascu; Scriban); sau ?????? ,aorist ?????? (Philippide, 17). - Der. s.f. (ou avortat); adv. (fara odihna, continuu), inv.(by 11W11S4e5r13g13i13o)*parasi
vb. a aborda, (inv.) a tarmui, a tarmuri. $(Nava ... la Constanta.)(O ... in plina strada.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*acosta
vb. a accepta, a admite, a consimti, a incuviinta, a se indupleca, a ingadui, a se invoi, a lasa, a permite, a primi, (livr.) a concede, (fig.) a subscrie, (inv. si pop.) a se prinde, (inv. si reg.) a se pleca, (Mold. si Bucov.) a pozvoli, (inv.) a aprobalui, a multumi, a ogodi. $(A ... sa se scoata postul vacant la concurs.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aproba
vb. a achita, a depune, a varsa. $(A ... in termen rata.)achitarestituioferiretribuiispasi.$(by 8W9S2e2r3g11i11o)*plati
vb. a achizitiona, a lua, a procura, a targui, (inv. si pop.) a neguta, (prin Transilv.) a surzui, (inv.) a scumpara. $(... cele necesare.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cumpara
vb. a acompania, a conduce, a duce, a intovarasi, a petrece, (reg.) a introloca. $(L-a ... pana la poarta.)(Te ... oriunde vei pleca.)escortaasocia$.(by 7W15S1e9r9g10i3o)*insoti
vb. - A acoperi. - A ascunde, a trece sub tacere. - A garanta, a-si asuma responsabilitatea. - (Refl.) A se acoperi, a-si pune palaria. - Var. - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 395; Candrea-Dens., 307 si 309; REW 2205; DAR); cf. vegl. it. , prov., cat. fr. sp., port. Var. cu protetic, are o circulatie cel putin asemanatoare. - Der. s.f. (actiunea de a acoperi; garantie, cautiune); s.n. (partea de deasupra care acopera si protejeaza o cladire); , s.f. (capac); , s.m. (persoana care acopera, care tine ascuns); , s.n. (acoperis), mr. , megl. , este fara indoiala un reprezentant direct al lat. (Diez, I, 11; Puscariu 396; Candrea-Dens., 388; REW 2204; Byhan 46; DAR); cf. it. cat. (by 11W5S5e13r13g7i15o)*coperi
vb. - A acoperi, a astupa. - A ocupa, a umple. - A invada, a calca in picioare. - Var. (inv.) Formatie expresiva, ca in cazurile vb. ; fonetic si semantic coincide cu Celelalte ipoteze par hazardate: din sl. "a taia" (Cihac, II, 88); din lat. in loc de (Tiktin; Candrea-Dens., 469); din gr. ????????? "a acoperi casa" (Diculescu, 472); din v. germ. "turma, multime", in forma lat. , ipoteza sustinuta insistent de Puscariu ( Cernauti, 1936, 139; VIII, 292; DAR; Puscariu, 273; cf. impotriva Rosetti, I, 160). Scriban pare a fi banuit caracterul expresiv al formatiei, comparind-o cu "a iscodi, a cerceta". - Der. , adj. (invadator); , vb. (a elibera, a slobozi; Banat, a descoperi, a dezveli).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*cotropi
vb. - A acoperi. - A inchide, a infunda, a bloca. - A acoperi, a ascunde, a ingropa. - Mr. megl. Lat. , de la (Philippide, 99; Cretu 372; Puscariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. , fr. , v. sp. (> sp. ). Este posibil sa se fi intilnit cu lat. (> fr. ). Cf. - Der. s.f. (dop; capac); adj. (care obtureaza); s.f. (obturatie); s.n. (dop). (by 4W5S13e13r6g7i7o)*astupa
vb. - A acoperi. - A ingropa, a acoperi cu pamint. Lat. , de la (Meyer-Lubke, XXVII, 253; Candrea, XXXI, 302; Candrea, 79; Puscariu 153; Candrea-Dens., 106; REW 748; DAR; Rosetti, I, 163). Nu este probabila der. propusa de Cihac, din sl. "a ascunde". - Der. s.n. (Banat, patura). (by 10W11S4e4r13g13i6o)*astruca
vb. - A acoperi cu un blindaj. Fr. - Der. s.n., din fr. ; , s.m. (Arg., paduche).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*blinda
vb. - A acorda, a da. Fr. - Der. s.f. cu var. inv. modificata prin asimilare cu suf. - ; , vb.; , s.m. (orator; grad de profesor universitar).(by 15W8S8e2r2g10i10o)*conferi
vb. - A actiona, a pune in miscare; a (se) antrena, a (se) aprinde. - Fr. - Der. s.n., din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*ambala
vb. a activa, a stimula, (pop.) a atata. $(A ... o functie, un organ.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*excita
vb. a acumula, a aduna, a agonisi, a face, a strange, (pop.) a chivernisi, (reg.) a pristipi, a ragadui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. si Munt.) a scofeli, (Ban.) a staci, (Transilv. si Maram.) a sporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prasi. $(A ... o adevarata avere.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*economisi
vb. - A adaposti, a gazdui, a apara, a proteja. - (Vb. refl.) A se refugia, a se ascunde. Origine incerta, dar sigur sl. Pare a fi o simpla var. a lui "a bandaja, a pansa", din sb. "a acoperi", caz in care ar insemna "a se acoperi, a se adaposti". Totusi, Cihac, II, 229 prefera sa se porneasca de la sl. "a impleti", "gard"; si Tiktin, de la sl. "cimpie" sau de la sl. "sobolan de cimp", tinind cont de dificultatile evidente. - Der. s.f. (adapost, aparare).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*oplosi
vb. a adaposti, a primi, (pop.) a pripasi, a salaslui, (reg.) a salasi, (Bucov.) a incortela, (prin Ban. si Transilv.) a salui, (inv.) a conaci, a fagadui, a salasui. $(L-a ... cu caldura.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*gazdui
vb. - A adauga, a alatura. - A se lega sufleteste, a indragi. Fr. - Der. (din fr.) s.m.; s.n. Cf. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*atasa
vb. A adauga un |aditiv|aditiv| la o substanta pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*aditiva
vb. a ademeni, a amagi, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, (inv.) a aromi, a napastui, (fig.) a imbia. $(Perspectiva il ....)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tenta
vb. a ademeni, a amagi, a incanta, a minti, a momi, a pacali, a prosti, a purta, a trisa, (livr.) a iluziona, (inv. si reg.) a juca, a planisi, a poticari, a prilesti, a sminti, a smomi, a sutili, (reg.) a sugui, (Transilv. si Ban.) a celui, (Munt.) a maglisi, (Transilv.) a tasca, (inv.) a aromi, a blazni, a gambosi, a maguli, a mistifica, a surprinde, (fam.) a duce, a fraieri, a smecheri, (fam. fig.) a arde, a frige, a incalta, a pingeli, a pingelui, a parli, a potcovi, a praji, (Mold. fig.) a boi, (inv. fig.) a luneca. $(I-a ... cu vorbe frumoase.)(Si-a ... nevasta.)escroca(S-a ... in privinta lui.)$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*insela
vb. - A ademeni, a corupe. Lat. (Hasdeu 583; Candrea, 90; Puscariu 41; Candrea-Dens., 28; REW 355; DAR); cf. it. , fr. Cuv. rar, necunoscut practic in lit. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*aiepta
vb. - A ademeni, a insela. Ngr. ?????, aorist without (Tiktin; Galdi 229).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*planisi
vb. a adeveri, a arata, a atesta, a certifica, a demonstra, a dovedi, a intari, a marturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a sustine, (livr.) a corobora, (inv. si reg.) a probalui, (inv.) a incredinta, a marturi, a probui. $(Toate ... cele spuse.)adeveri(JUR.)(Adunarea a ... aceste masuri.)(JUR.) (L-a ... in functie.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*confirma
vb. - A adinci. - A scufunda. - (refl.) A cadea la fund. - Mr. De la Der. directa din lat. pare a se baza pe prezenta it. (sard. ), v. fr. , v. sp. , port. (Puscariu 36; Pascu, I, 89; REW 269); este insa posibil ca toate cuv. rom. sa fie der. neol., cum remarcase deja REW. - Der. s.m. (scufundator); s.f. (ascunzatoare); s.n. (adincime); , s.f. (adincime, prapastie).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*afunda
vb. a admonesta, a certa, a dojeni, a moraliza, a mustra, (pop. si fam.) a besteli, a mustrului, a ocari, a probozi, (pop.) a sfadi, a su-dui, (inv. si reg.) a infrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (reg.) a carti, a tolocani, (prin Mold.) a(-i) banui, (Olt.) a docani, (prin Mold.) a mogorogi, (Mold. si Bucov.) a moronci, (Bucov.) a putui, (Mold.) a smotri, (Olt. si Ban.) a vrevi, (inv.) a preobrazi, a prihani, a probazui, a prociti, (fam. fig.) a sapuni, a scutura. $(L-a ... cu asprime.)cicali$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*dascali
vb. a aduce, a se apropia, a se asemana, a se asemui, (inv. si pop.) a se lovi, (reg.) a se cumpani, (inv.) a araduce, a se inchipui, a se podobi, a raduce. $(... cu sora lui.)parea$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*semana
vb. - A aduce la cunostinta fapte, evenimente trecute. Lat. (sec. XIX). - Der. adj. (care poate fi evocat); , s.f. (actiunea de a evoca); , adj. (care evoca).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*evoca
vb. - A aduce la cunostinta o infractiune. - A rezilia unilateral un contract. Fr. - Der. s.n., deverbal, prin analogie cu ; s.m.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*denunta
vb. - A aduce pe cineva in starea de somn. - A linisti, a potoli, a alina. - A insela, a zapaci. - A trece in starea de somn. A muri, a-si da duhul. - Mr. , < Lat. (Puscariu 27; Candrea-Dens., 509; REW 157; DAR); cf. it. , prov., cat., v. sp., port. Cf. Der. , vb. (a dormita); , s.f. pl. (deditei); , adj. (care adoarme); , adj. (treaz).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*adormi
vb. a aduna, a culege, a strange, (Transilv.) a sureti. $(A ... strugurii, de pe camp.)$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*recolta
vb. a afla, a auzi, (inv. si pop.) a oblici. $(Sa ... cu totii ce-ai facut.)dumericunoaste.(... trei limbi straine.)(... franceza?)(... eu solutia problemei.)afla(Nu ... inca secretul?)(Ne ... de mici; il ... ca pe un cal breaz.)recunoastebanui(... cum erai acum doi ani?)$(by 11W11S4e5r13g13i13o)*sti
vb. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gasi, a gandi, a imagina, a nascoci, a planui, a plasmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (inv. si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, (reg.) a tocmi, (inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi, a zamisli. $(A ... un nou sistem de ...)scorni$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*inventa
vb. - A afla, a descoperi, a inventa. - A stirni, a imboldi, a atita. - A se ivi, a proveni, a se naste. - Var. Sl. , cf. sb. "a trata pe cineva cu asprime", bg. "a scormoni", "a face sa turbeze". Sint cuvinte inv. la toate sensurile si cu toate var., cu exceptia lui , cu sensul lui bg. Explicatiile anterioare nu satisfac cuvintul identic cu (Cihac, II, 147); din sl. "a expulza", cf. (Tiktin). Cf. Scriban, care pleaca de la un sl. - Der. adj. (creator); (var. ), s.f. (provenienta, origine); s.f. (proiect; creatie); , adj. (iritant); s.f. (atitare, incitare).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*ijderi
vb. a afla, a descoperi, (livr.) a depista, (astazi rar) a pricepe, (inv. si pop.) a oblici, (pop. si fam.) a dibaci, a dibui, (inv.) a ispiti, a izvodi. $(A ... infractorul.)(Moartea l-a ... in somn.)prindeafla(Se ... acolo marfuri in mare cantitate.)(Plicul se ... pe masa nedesfacut)(Se ... printre invitati.)pomenisituasti.aveaconsiderasurprinde$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*gasi
vb. - A afla, a intilni. A afla, a descoperi. - A afla, a observa, a constata. - A considera, a crede, a socoti. - (Refl.) A se afla, a fi prezent. - (Impers.) A avea o idee. Sl. "a stinge" (DAR; Puscariu, 282). Semantismul deosebit de ciudat, s-ar putea explica printr-un sens primitiv "a stinge suflind" sau "a sufla", care ajunge astfel sa coincida cu > Este de asemenea posibila o confuzie, din partea subiectului rom., intre sl. "a stinge" si sl. "a afla". Evolutia semantica "a stinge" > "a potoli setea" > "a afla" (Skok, IX, 217), nu pare probabila. Nici der. din alb. "aflu" (Cihac, II, 717), din sb. "a trece prin vad" (Weigand, III, 107) sau din gepidicul "actiunea de a zari" (Gamillscheg, II, 252) nu par probabile. Der. , s.f. (descoperire); , s.f. (inventie, nascocire stilistica), formatie artificiala moderna.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*gasi
vb. - A afunda, a face sa intre in apa, a arunca in apa. - A strica, a narui, a duce de ripa. - A implinta, a infige, a ingropa. - A se lasa absorbit de ceva. - Var. (Mold.) Lat. (Puscariu 429; Candrea-Dens., 682; REW 2140; DAR); cf. calabr. Este dublet al lui , vb., din fr. - Der. , adj. (care se scufunda; s.m., scafandru); adj. (Trans., adinc); s.f. (scufundare; adincitura a solului, groapa); , s.n. (groapa sub apa); , s.f. (adincime); , s.m. (pasare ce se scufunda, Colymbus glacialis); , s.m. (nume de pasari, Colymbus glacialis, Podiceps cristatus). - Der. neol. , adj., pe baza fr. f. , ca < ; , s.f., din fr.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*cufunda
vb. a afurisi, a anatemiza, a blestema, (pop.) a oropsi, (inv.) a lepada, a procleti. $(Papa l-a ....)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*excomunica
vb. a agasa, a indispune, a irita, a necaji, a plictisi, a sacai, a supara, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zadari, (reg.) a zahatui, (Mold.) a chihai, (Ban.) a zagalui, (Mold. si Bucov.) a zahai, (inv.) a scarbi, (pop. fig.) a ardeia, (reg. fig.) a scociori. $(Il ... cu insistentele.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*enerva
vb. - A agata. - a apuca, a (se) prinde de ceva. Lat. "a legana", de la "leagan" (Puscariu 81; REW 5817; DAR); cf. si , si it. "nani-nani!", alb. "leagan", engad. "a legana", prov. "a dormi". Transformarea semantica pare a se explica prin faptul ca indica actiunea de a agata un obiect fara a-l fixa, de a-l atirna liber, astfel incit prin simplul fapt ca este suspendat se misca si se balanseaza - aceasta fiind principala diferenta intre "a atirna" si "a suspenda fixind". Dupa Puscariu, schimbarea se explica prin confuzia termenului care indica actiunea de a lega leaganul, cu cel care indica actiunea de a lega sau atirna in general. Pascu, 11, propune ca etimon lat. , contaminat cu - Der. adj. (care atirna); , s.f. (loc fara iesire, ultimul refugiu al cerbului vinat; agatatoare, gaica). (by 6W15S15e8r9g2i2o)*anina
vb. - A aghesmui. Sl. "a sacrifica" (Tiktin), cf. Sec. XVII, inv. E dubletul lui vb. (a aghesmui), inv., din bg. ; si poate a lui vb. (a asista, a ajuta), inv.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*osfinti
vb. a agita, a atata, a incita, a intarata, a provoca, a starni, a tulbura, (pop.) a sumuta, (inv. si reg.) a scorni, (reg.) a smomi, a zadari, (fig.) a asmuti, a monta. $(El ... masele.)$(by 15W15S9e9r2g3i3o)*instiga
vb. a aiura, (inv. si reg.) a baigui, (Olt.) a lozi. $(Bolnavul ... din cauza febrei.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*delira
vb. - A ajunge intr-o stare mai rea, a regresa. Format de la pe baza fr. sau a lat. - Der. adj.; s.f.; s.n.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*decadea
vb. - A ajunge la un rezultat bun, a avea succes, a reusi. Ngr. ????????, viitor ?????????? "a aranja" (DAR, Galdi 162). Inv., (sec. XVIII).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*catortosi
vb. - A ajunge sa fie, a se face. Traducere a fr. , prin intermediul vb. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*deveni
vb. - A albi, a spala rufele. - (Refl.) A se sulemeni, a se albi la fata. - Var. (Mold.) Mr. Sl. , de la "alb" (Cihac; Miklosich, 16), cf. bg. , sb. , slov., ceh. , rut. A fost considerat in mod gresit dublet al lui Der. s.f. (alb de plumb, ceruza); , s.n. (spalat, actiunea vb. a spala); , s.m. (spalator); s.f. (spalatoreasa; spalator).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*bili
vb. a alcatui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a intocmi. $(El a ... raportul.)dresacrea$.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*redacta
vb. a alege, a selecta, a sorta, a tria. $(A ... semintele pe calitati.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*selectiona
vb. a alerga, a goni. $(Il ... prin toata curtea.)(A ... armata dusmana pana la Vaslui.)$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*fugari
vb. a alerga, a goni, (inv. si reg.) a cure, (reg.) a (se) incura, (Bucov.) a scopci. $(Calul ....)(Au ... de la locul faptei.)refugiaevadadezerta(... din fata mea!)feri. (... din calea lui!)sustrage$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*fugi
vb. - A alerga, a o lua la goana. - A evada, a scapa din. - A curge, a se scurge, a trece. - A evita, a ocoli. - Mr. megl., istr. Lat. , in loc de clasicul (Puscariu 662, Candrea-Dens., 665; REW 3550; DAR), cf. alb. it. , fr. sp. port. Cf. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*fugi
vb. - A alinta, a dezmierda. - A lingusi, a peria. - (Refl.) A se desfata, a huzuri, a se bucura de ceva. Origine incerta. Se considera drept der. de la un lat. (Puscariu 1442; REW 3130) sau direct de la (Tiktin; Candrea), cu sensul initial de "a mingiia fata"; dar aceasta der. nu este posibila, daca se are in vedere sensul luii , cf. it. Mai probabil ar fi o var. de la , care are acelasi sens, dupa paralelismul etc.; pentru rezultatul > cf. Der. s.n. (desfatare, placere, orgie, desfriu; alintare); (var. inv. ), s.f. (dezmierdare, alint). Din rom. provine sas.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*rasfata
vb. a alinta, a dezmierda, (pop. si fam.) a giugiuli, (pop.) a dragosti, (reg.) a adia, a guguli, a madari, a milui, a nineri, (prin Ban. si Transilv.) a baia, (inv.) a maguli. $(Il ... cu duiosie pe obraz.)consolabucura$.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*mangaia
vb. - A alinta, a rasfata. - Var. Bg. "a dezmierda" (Puscariu, II, 171), sb. Puscariu presupune o contaminare cu (by 8W2S2e10r10g4i4o)*rasgiia
vb. a alunga, a departa, a goni, a indeparta, (rar) a prigoni, a razmeri, a surghiuni, (inv. si pop.) a oropsi, (pop.) a zgorni, (inv. si reg.) a intiri, a mana, a taia, (reg.) a tintiri, a zgoni, (Transilv. si Ban.) a dudui, a gorgoni, (Transilv.) a pafuga, (prin Transilv.) a poteri, (prin Olt. si Ban.) a spranji, (Transilv. si Maram.) a tipa, (Ban. si Transilv.) a zogorni, (inv.) a lepada, a raschira, (fam.) a matrasi, (fam. fig.) a matura. $(L-a ... din casa lui.)respingesurghiuni$.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*izgoni
vb. a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a ostraciza, a proscrie, (livr.) a relega, (inv.) a urgisi. $(L-a ... din tara.)deporta$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*surghiuni
vb. - A alunga, a goni. - A speria, a sili pe cineva sa plece, a surghiuni. - Mr. Sl. (Miklosich, 23; Tiktin; Conev 99), cf. bg. , sb. "a vina". - Der. s.n. (detasament), inv., deverbal; , s.f. (surghiun), inv.; adj. (care surghiuneste); , s.f. (inv., surghiun), din sl. - Din rom. provine mag. (Edelspacher 15). cf. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*izgoni
vb. - A alunga, a izgoni. - A urmari, a vina, a haitui. - A vina, a merge la vinatoare. - A urmari, a sicii, a chinui. - A fugi dupa cineva, a urmari in fuga, a cauta. - A se grabi. - A se impreuna taurii cu vacile. - Mr. Sl. (Miklosich, 136; Cihac, II, 124; Conev 57), cf. bg. , sb. Se foloseste si in formele der. si Der. s.f. (urmarire; vinatoare; impreunarea taurului cu vaca; alergare); s.f. (inv., urmarire); s.m. (urmaritor; haitas; explorator; bidiviu; insecta, Hydrometra paludum); , s.m. (Mold., urmaritor); , s.f. (vaca in calduri; impreunarea taurului cu vaca; insecta, Grynus natator); , s.m. (insecta, Hydrometra paludum); s.m. (urmaritor; taur; vaca in calduri; ciine de vinatoare; constelatia Taurului; insecta, Hydrometra paludum); s.f. (epoca impreunarii taurilor cu vacile).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*goni
vb. - A amagi, a momi, a insela. - Var. Origine necunoscuta. Nu pare posibila der. de la un lat. , in loc de , propusa de Draganu, I, 297 si acceptata de DAR. In Trans. si Mold. de Nord.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*imbagiua
vb. a amana, a astepta, a ingadui. $(Il ... cu plata datoriei.)prelungi$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pasui
vb. - A amesteca aluatul cu drojdia. - A urzi, a unelti. - A concepe. Sl. (Tiktin). Acest verb apare numai cu sensul de "a intineri", dar trebuie sa-l aiba si pe acela de "a inmuia", cf. slov. "maia, drojdie". Der. din sb., cr. "a arde" (Cihac, II, 240) nu pare posibila. - Der. s.f. (maia); s.f. (maia; aluat).(by 15W1S9e9r2g3i11o)*plamadi
vb. - A amesteca formind un singur tot, a uni, a impreuna, a amalgama. Format ca fr. , de la vb. , echivalent al lui Apare incepind din 1860-70 (Odobescu, Hasdeu).(by 13W6S7e15r15g8i9o)*contopi
vb. - A amesteca in gura. - Megl. Lat. (Diez, I, 268; Philippide, 98; Puscariu 1062; REW 5398), cf. it. , prov. fr. sp., port. - Der. s.m. (cel care mesteca).(by 8W1S1e10r10g3i4o)*mesteca
vb. - A amesteca. Lat. (Puscariu 1063; Candrea-Dens., 1085; Iordan, 123; REW 5398a), cf. alb. , it. abruz. cf. - Der. adj. (inv., rasculat; care amesteca); s.n. (batator, mai); , s.n. (inv., amestec); s.f. (amestec, dezordine); s.n. (batator; bat pentru a amesteca porumbul fiert); s.n. (Trans., facalet; Arg., gura, plisc).(by 6W14S15e8r8g2i2o)*mesteca
vb, - a amesteca; regionalism din Transilvania, intilnit in zona Salaj, provenit din limba maghiara(by 1W2S10e10r3g4i12o)*vb
vb. - A ameti, a zapaci. - A strica. Mag. "a fi zapacit; a gresi" (Lacea, II, 901; DAR). - Der. , s.f. (obiect stricat). Sec. XVI.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*cebalui
vb. - A amina, a intirzia. - Var. Origine necunoscuta. Solutia cea mai probabila este cea propusa de Cihac, II, 2, si care de atunci a fost sistematic respinsa de cercetatori, datorita dificultatilor fonetice: sl. "a intirzia", cf. rus. , cu acelasi sens. Celelalte ipoteze sint mult mai putin convingatoare: din lat. (Cretu 306); din cu prep. (Philippide, XXXI, 292); din lat. (Pascu, 32); din mag. "a micsora" (Draganu, VI, 249). (by 12W13S6e6r15g15i8o)*apesti
vb. - A amorti de frig, a se zgribuli, a se chirci. Origine incerta. Poate din mag. "a tremura" (Tiktin; Candrea). Der. din sl. "a ingheta" (Cihac, II, 311) nu este probabila; cf. Byhan 341. Der. s.f. (frig).(by 2W10S10e3r4g4i12o)*rebegi
vb. a amurgi, a se intuneca, a scapata, (pop.) a (se) inmurgi, (inv. si reg.) a murgi. $(S-a ... peste campii.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*insera
vb. a amuti. a amuti, a disparea, a inceta, a se linisti, a se potoli, a se stinge. $(Toate zgomotele au ... in strada.)$(by 4W5S13e13r6g7i15o)*muti
vb. a aniversa, a celebra, a praznui, a sarbatori, a tine, (inv. si reg.) a praznici. $(... 25 de ani de la casatorie.)(... un mare eveniment.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*serba
vb. - A antepune. - A prezenta, a supune. - A suspecta, a banui, a se indoi. - A traduce, a talmaci. - A copia. Lat. (Puscariu 1376; Candrea-Dens., 1464; Tiktin). Cuvint inv., se foloseste azi cu sensul 3. - Der. s.n. (suspiciune, indoiala); (var. ),adj. (suspicios). Cf. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*prepune
vb. a anticipa, a intui, a simti, (fig.) a mirosi. $(A ... ceea ce avea sa se intample.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*presimti
vb. a anula, a contracara, a impiedica, a neutraliza, a zadarnici. $(A ... efectele nefaste ale...)(O sfiala ii ... orice miscare.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*anihila
vb. a anula, a desfiinta, a infirma, a invalida, a suprima, (pop.) a strica, (inv.) a surpa. $(A ... o lege.)$(by 15W8S9e2r2g10i11o)*abroga
vb. - A anula. Fr. - Der. , adj.; , s.f. (Arg., minunat, de calitatea intii).(by 8W8S1e1r10g10i3o)*casa
vb. a anunta, a informa, a incunostinta, a instiinta, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilv. si Ban.) a stirici. $(Va ... ca trebuie sa fiti prezenti.)anuntatransmitedeclara$.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*comunica
vb. - A apara, a proteja. - Var. Ngr. ??????????, aorist ??????????? (Galdi 169; Tiktin). Inv., ca si der. , s.f. (aparare); , adj. (aparator).(by 6W6S14e15r8g8i1o)*diafendisi
vb. a apara, a sustine. $(A ... cauza cuiva.)(A ... in favoarea cuiva.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pleda
vb. - A apara o cauza, un litigiu. - A interveni, a mijloci. - A perora, a discuta. Fr. - Der. adj. (care pledeaza); s.f. (aparare), din fr. confundat cu fr. (by 7W8S1e1r10g10i10o)*pleda
vb. a aparea, a se arata, a se ivi, a se prezenta, a veni, (inv.) a se spune, (fam.) a se infiinta. $(S-a ... la proces.)compareaapareaoferiilustrareprezentazugravisimboliza(Decorul ... o padure.)povestidescrieredareflectaimagina$.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*infatisa
vb. a aparea, a se arata, a se ivi, a se ridica. $(A ... luna.)germinainalta$.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*rasari
vb. a apasa, a comprima, a strange, (inv. si pop.) a pasa. $(... piesa cu ajutorul ...)batatoritescui$.(by 6W15S15e15r9g9i2o)*presa
vb. - A apasa, a face presiune. - A coplesi, a impovara, a stringe cu usa. - A sufoca. - A asedia, a incercui. - A invada, a ocupa. - A asupri, a umili. Probabil din lat. "greutate, apasare", al carui rezultat rom., nu s-a pastrat. De la pl. sau, s-a putut forma ca de la , sau de la Dupa Cipariu, I, 140 (urmat de Puscariu 792 si DAR), din lat. "apasare", prin intermediul unui der. ; dupa Candrea-Dens., 825, din lat. , prin intermediul unui der. ; dupa Koerting 4789, din lat. . - Der. adj. (grabnic, presant); s.f. (inv., asuprire; impilare); vb. (a ridica asediul; a desprinde; a face sa inceteze presiunea).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*impresura
vb. - A apasa, a sufoca. Sl. "a inunda" (Tiktin). In Olt. - Der. s.f. (Olt., oprimare; Olt., apasare, grija).(by 1W1S10e10r3g3i12o)*naplai
vb. - A aplauda. Lat. probabil prin intermediul unei forme verbale (Draganu, XLIII, 157; Puscariu, I, 411; REW 6587; Rosetti, I, 67). Der. din sb. "a dansa" < sl. (Tiktin; Candrea) nu e probabila; in acest caz, Coresi nu putea scrie: Sec. XVII, inv.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*plasa
vb. a aprecia, a calcula, a estima, a masura, a pretui, a socoti, (livr.) a priza, (inv. si reg.) a prinde, (inv.) a pretalui, a samalui. $(A ... valoarea unui obiect.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*evalua
vb. a aprecia, a chibzui, a crede, a gasi, a gandi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (inv.) a cunoaste, a numara. $(Eu ... ca asa trebuie sa facem.)(Aceasta circumstanta o ... de bun augur.)(Esop a ... limba un mare rau.)(Il ... drept mincinos.)(Se ... inteligent.)aprecia$.(by 8W8S1e1r2g10i10o)*considera
vb. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a pretui, a respecta, (inv.) a respectarisi, a respectalui, a respectui, a socoti. $(Toti il ... in mod sincer.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*stima
vb. - A aprecia, a valora, a stima. - Var. Mag. (Cihac, II, 481; Galdi, 107). Se foloseste in Trans. A trecut si in bg. din Trans. (Miklosich, 119).(by 5W5S13e14r7g7i15o)*biciului
vb. - A aprinde, a lua foc. - (Refl.) A arde, a se mistui. - A incalzi. - (Refl.) Despre griu, a se incinge, a fermenta. - Var. Lat. (Cretu, IV, 246; Puscariu 821; Candrea-Dens., 848; REW 4346; DAR), cf. it. prov. sp., port. A ajuns sa se confunde sub aspect fonetic cu "a infasura peste mijloc o cingatoare", din lat. - Der. s.n. (inv., exaltare, pasiune).(by 14W7S8e1r1g9i10o)*incinge
vb. - A aprinde focul sau a-l face sa arda mai bine. - A intarita, a excita, a imboldi. Lat. , de la "jar" (Puscariu, 40; Puscariu 163; Candrea-Dens., 111; REW 769; DAR); cf. it. (calabr. ), v. prov. , fr. sp. , port. - Der. adj. (instigator).(by 1W1S9e10r3g3i11o)*atita
vb. - A apropia si departa pleoapele. - A strafulgera, a luci repede si scurt. Sl. "a lovi" (Miklosich, 24; Cihac, II, 63; DAR). Sensul de "a inchide ochii" trebuie sa fi existat inca din sl., in ciuda faptului ca nu este confirmat de nici o marturie: cf. sl. "a inchide", slov. "a inchide", cr. "pleoapa", bg. "pleoapa". Pentru sensul 2, cf. Der. , s.f. (clipire, interval de timp foarte scurt; secunda, moment), postverbal; s.n. (secunda); , s.f. (secunda); , s.f. (clipire); s.f. (clipire); , adj. (care clipeste); adj. (efemer); adv. (instantaneu); vb. (a clipi, a motai), probabil der. expresiva (dupa Tiktin si DAR, din bg. "pleoapa"); , vb. (a dormita); , s.f. (somnolenta). Dupa Candrea, 407, Bogaci si DAR din rom. provin. rut. "a clipi", "secunda". Nu este clara legatura acestor elemente cu s.n. (murmur, susur), pe care DAR il considera a proveni din sl. "lovitura". Mai probabil este deverbal de la vb. (a susura).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*clipi
vb. a apuca, a insfaca, a lua, a prinde, (pop. si fam.) a capui, (pop.) a incaibara, (prin Transilv.) a agamba, (Mold. si Transilv.) a gabji, a gabui, (grecism inv.) a proftaxi, (fam. fig.) a captusi, a umfla. $(A ... o bata in mana.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*inhata
vb. - A apuca. - A lua, a captura. - A surprinde, a lua prin surprindere. - A inhata, a insfaca. - A ademeni, a insela. - A percepe, a intelege. - A ajunge din urma. - A obtine, a dobindi, mai ales un pret. - A contine, a cuprinde (in brate). - A ocupa, a tine ocupat (mai ales la part.). - A incepe. - A da radacini, a se inradacina. - A se solidifica un solid, a ingheta apa, a se inchega laptele. - A atirna, a agata, a fixa. - A repara, a completa. - A pune bine, a conveni, a prefera. - (Cu adv. ) A cadea bine, a fi oportun. - (Refl.) A avea succes, a reusi. - (Refl.) A se inclesta, a se lipi, a se incurca, a fi arestat. - (Refl.) A se obliga, a se promite. (Refl.) A paria. - (Refl.) A se angaja, a se lega de. - (Refl.) A intra intr-o combinatie, a interveni, a se asocia. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1388; Candrea-Dens., 1447; REW 6736), cf. it. prov. , fr. , sp., port. si - Der. , s.m. (vagabond, haimana); s.f. (Trans., bunastare, confort); , s.m. (captiv, prizonier; s.n., joc de copii de-a hotii si vardistii); s.f. (inv., carcera, inchisoare; inv., avere, bunuri; pariu; Trans., cusatura, legatura a doua bucati cusute); vb. (a desface, a detasa, a separa; a dezlega, a dezlipi; a deduce, a presupune); adj. (care prinde); s.f. (cursa, capcana; lat, legatoare); vb. (a prinde, a lua; a captura, a detine; refl., a se indragosti), cuvint trans., pe care DAR il deduce dintr-un lat. ; vb., traduce a fr. ; adj. (uimitor); s.f., din fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*prinde
vb. - A apuca, a prinde, a insfaca. - (Refl.) A ajunge la paruiala, a se lua la bataie. - Var. Origine obscura. Pare sa fie rezultat de la incrucisat cu (cf. ultima var.), sau mai probabil cu un suf. expresiv -, cf. Nu pare posibila explicatia lui Puscariu, III, 671 (cf. REW 1790 si DAR), care pleca de la un lat. "a inchide in colivie". Scriban admite o incrucisare a lui cu .(by 11W11S5e5r13g14i7o)*incaibara
vb. - A apuca, a prinde cu mina. - A prinde, a apuca intr-un fel oarecare. - A primi, a accepta, a admite. - A duce cu sine, a primi in compania sa. - A cuceri, a ocupa. - A minca, a absorbi. - A contracta, a inchiria, a cumpara, a obtine. - A scoate; a fura. - A ataca, a lua prin surprindere. - A scoate, a extrage. - A incasa, a primi. - A se servi de ceva ca un instrument. - A primi, accepta in serviciul sau. - A trata. - A absolvi un examen. - A interpreta, a intelege. - A paraliza, a damblagi, a orbi. - A se casatori cu. - (Cu pron. ) A se indrepta, a merge pina la. - Auxiliar, exprima ideea de actiune incoativa, prin intermediul unui s. (sau al unui adv., cind se construieste cu ); (Cu prep. ) A confunda, a gresi. - (Refl.) A se apuca, a se prinde. - (Refl.) A se casatori. - (Refl.) A se contagia, a se transmite. - (Refl., cu prep. ) A se adinci in, a se cufunda in. - (Refl., cu prep. ) A urma, a imita. - (Refl.) Auxiliar, exprima o actiune incoativa: - Var. (Banat) Mr. ; megl. ; istr. Lat. (Densusianu, 192; Puscariu 760; Candrea-Dens., 1007; REW 5000), cf. it. (lec. sard. ), prov., port. fr. , sp. Cuvint de uz general (ALR, I, 105). Pentru intrebuintarea ca auxiliar, cf. ngr. ????? "a lua" si "a incepe sa" (Graur, V, 68); cf. si Iroaie, VI, 189-97. Sensul de "a se casatori" exista si in ngr. ??????. Cf. Der. s.f. (pala de fin), in loc de ; , s.f. (inv., rapacitate); adj. (rapace); , s.n. (casatorie); vb. (a preleva), dupa fr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*lua
vb. - A apuca brusc, a inhata. - Var. Bg. (Cihac, II, 148; DAR), cu pref. Dupa Giuglea, III, 622, din gr. ?????? "a stringe", ceea ce pare mai putin probabil.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*insfaca
vb. - A apuca cu dintii. - Var. inv. Mr. megl. istr. Origine indoielnica. Daca se porneste de la forma inv. si dialectala trebuie sa se presupuna un lat. < "a mormai", formatii paralele lat. > > sp. (Corominas, I, 196; REW 5776a). Trecerea semantica de la "mormai" la "musca" se verifica si in ex. sp., desi numai pe jumatate, caci nu ajunge sa exprime decit ideea de "a se pregati de muscat". In general, este preferata pornirea de la un lat. , in loc de < (Candrea, XXXI, 313; Puscariu 1136) sau din lat. incrucisat cu (Puscariu, XI, 61; REW 5767), cf. sicil. napol. abruz. Der. adj. (care musca; coroziv); s.f.; s.f. (cainta) format dupa fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*musca
vb. - A aranja, a ordona, a prepara. - A aranja, a gati, a impodobi. Ngr. ???????, aorist ???????? (Tiktin; Candrea; Scriban); din acelasi cuvint gr., cu pronuntarea erasmica, neol. , s.f., din fr., der. , adj. - Der. s.n. (aranjare, ordine; preparative; obiect, lucru; scula, unealta, instrument), a carui formatie nu este clara, cf. sl. "maslu", cuvint incert dupa Miklosich, 161, dar care are probabil aceeasi origine; s.n. (cutit de cizmar, pentru ornamentat), cuvint mold., probabil deformatie de la cel anterior (dupa Candrea, VI, 324 si Scriban, din mag. "briceag", care ar putea proveni din rom.); s.f. (aranjare, gateala).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*dichisi
vb. a arata, a atesta, a indica, a releva, a trada, a vadi. $(Proiectul intocmit ... competenta autorului lui.)$(by 8W8S1e2r10g10i3o)*denota
vb. a arata, a cita, a indica, a mentiona, a pomeni, a semnala, (rar) a semnaliza, (inv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. $(Problema este ... intr-un document.)(A-i ... vremurile de odinioara.)(Iti ... cum erai acum doi ani?)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*aminti
vb. - A arata, a demonstra. - a atesta, a indica. - A invinge, a razbi. Sl. "a argumenta" (Miklosich, 21; Cihac, II, 100; Conev 98), cf. bg. "conduc", "condus". - Der. s.f. (proba, marturie, evidenta), postverbal (dupa Conev 98, din sl. , bg. ); s.m. (inv., martor); s.f. (demonstratie, marturie); adj. (care dovedeste, care adevereste); adj. (care nu poate fi dovedit; incert; Arg., frumos, fain, fara seaman).(by 4W5S13e13r6g7i15o)*dovedi
vb. a arata, a demonstra, a dovedi, a vadi. $(... reale aptitudini pentru ...)acuzaexterioriza(Isi ... dorinta de a...)(Masele ... pentru ...)(Fenomenul se ... prin aparitia unui flux.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*manifesta
vb. a arata, a expune, a istorisi, a infatisa, a nara, a prezenta, a relata, a spune, (inv.) a parastisi. $(A ... subiectul unei piese.)$(by 5W14S14e8r8g10i10o)*povesti
vb. a arata, a indica, a mentiona, a preciza, a specifica, (inv.) a specializa. $(Vom ... urmatoarele recomandari ...)(Sa ... urmatoarele insusiri...)(Tabel care ... invingatorii in concurs.)(Problema este ... intr-un document.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*semnala
vb. a arata, a semana. $(... a fi mai mult o proza versificata.)(Ti s-a ... numai ca l-ai vazut.)$(by 3W11S11e5r5g13i13o)*parea
vb. - A arata intentia de a face rau cuiva. - Var. (inv.) La. , de la "amenintare" (Puscariu 77; DAR; REW 5584); cf. it. (sicil. ), prov., cat. , fr. , sp. , port. Dupa Philippide, 98, din lat. "a ameninta". Der. adj. (care ameninta); s.f. (amenintare). (by 6W7S15e15r8g9i2o)*ameninta
vb. - A arde, a dogori, a frige, a se mistui. - (Refl.) A suferi de sete. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 226; Conev 37), cf. bg. (Pascu, 52). Cf. - Der. s.f. (inv., loc insorit).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*prigori
vb. a arde, a incalzi, a infierbanta. $(A ... cuptorul de paine.)(Flacarile ii ... obrazul.)coace(Soarele ... pamantul.)(Fanul s-a ....)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*incinge
vb. - A arde, a se propaga focul. - A da foc. - A face lumina. - A se inflacara, a se rosi la fata. - A incinge, a atita. - A se inflacara, a se pasiona, a se insufleti. - A face febra. - Mr. , megl. istr. Lat. , de la (Seineanu, 181; Puscariu 100; Candrea-Dens., 1448; REW 554; DAR), de unde provin, cu sensuri diferite, si it. , prov. , fr. , sp., port. Totusi, sensul rom. este deja romanic, cf. fr. cu functie intranzitiva , it. , sp. Trasaturi ale sensului romanic al lui (a aprinde) sint atestate la Gregoire de Tours (cf. Densusianu, 186), in v. fr. si in it. (paralel cu fr. ). Der. s.n. (Trans., chibrit); , s.f. (Trans., chibrit); , s.f. (Trans., inflamatie); adj. (inflamabil); s.f. (bricheta; sul de hirtie aprins cu care se fac glume proaste in cazarmi si licee, punindu-l intre degetele celor care dorm); adj. (inflamabil).(by 2W2S2e11r11g4i4o)*aprinde
vb. - A arde cu flacara. Creatie expresiva (Iordan, II, 176), cf. etc. - Der. (var. ), s.f. (actiunea de a arde). Cf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*pilpii
vb. a arde. $(Lampa ... pana tarziu in camera lui.)(Candelabre ... in salon.)straluci(Luna ... peste ramuri.)in-senina(S-a ... cand m-a vazut.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*lumina
vb. - A arde. - (Refl.) A se arde, a se pirli. - (Refl.) A se incinge, a se usca, a se consuma. - A se vesteji, a se ofili. - A emite caldura. - A trage cu arma, a lovi, a tinti, a ochi. - A surprinde. - A surveni, a veni pe neasteptate. - Mr. megl. Sl. "a arde" (Miklosich, 35; Miklosich, 553; Cihac, II, 249), cf. bg. , cr. - Der. (mr. ), s.f. (adiere, val; sir, rind, serie; postata, portie de paie care se apuca cu furca; strat de caramizi, de tencuiala; capriciu, toana), cf. ceh. "arsita", alb. "serie", mag. "sir de iarba cosita" (der. din lat. , Giuglea, II, 819 nu e posibila, cf. REW 6154); , s.f. (suflare, adiere), cuvint folosit de D. Zamfirescu, poate in mod gresit, in loc de ; s.f. (sarbatoare de Sf. Ilie, 20 iulie, respectata datorita fricii de foc si de ardere a recoltelor); s.n. (ardere; Mold., pahar de tuica); s.f. (Trans., tuica), din slov. cf. mag. , bg. pol. ; (var. ), s.f. (ardere); adv. (Olt., oblic); adj. (Olt., oblic); s.n. (inv., apoplexie). Scriban, XV, 445 si REW 6166 par sa confunde pe "a arde" cu "a se face palid", care este neol. Cf. si der. sale expresive.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*pali
vb. - A argasi, a tabaci. Sl. (ceh., rus.) (Miklosich, 21; Cihac, II, 103), din sl. "arbore", cf. Miklosich, 162, deriva in mod ciudat cuvintul rom. din sl. "a scarpina". - Der. adj. (netabacit); , s.f. (substanta care tabaceste); s.m. (tabacar); s.f. (tabacarie); s.f. (subtanta care tabaceste), pentru a carui der. cf. Iordan, LVI, 320. Cuvinte folosite aproape exclusiv in Mold. si Bucov.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*dubi
vb. a argasi, (reg.) a crusi, (Mold., Bucov. si Transilv.) a dubi. $(A ... pieile.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tabaci
vb. a articula, a emite, a rosti. $(A ... deslusit sunetele.)(... literele pe rand.)(In Moldova, "picior" se ... "chicior".)scoateformula(JUR.)(A ... sentinta.)(A ... un discurs.)(Se ... intr-o problema.)declara$.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*pronunta
vb. a articula, a grai, a pronunta, a rosti, a scoate, a spune, a zice, (prin Mold.) a blesti. $(N-a ... un cuvant.)exprimaspune$. a rosti, a spune, a zice, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai, (inv.) a glasi, (depr.) a debita. (... a conversa, a dialoga, a discuta, (livr.) a se intretine, (rar) a convorbi, (pop. si fam.) a sfatui, (inv. si reg.) a basadi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (inv.) a vorovi. $(Au ... despre toate.)conferentiapledaafirmarelataconveni$.(by 12W5S6e6r14g15i8o)*vorbi
vb. a arunca, a azvarli, a culca, a darama, a intinde, a lungi, a prabusi, a pravali, a rasturna, a tranti, (pop. si fam.) a asterne, (pop.) a pali, (inv. si reg.) a rantuna, (inv.) a obori, a poligni, (fig.) a secera. $(Cu un pumn l-a ... la pamant.)culca$.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*dobori
vb. a arunca, a azvarli, a irosi, a imprastia, a prapadi, a risipi, a zvarli, (livr.) a prodiga, (inv. si reg.) a prada, (reg.) a matrasi, a paradui, (Transilv.) a spesa, (inv.) a raschira, (grecism inv.) a afierosi, (fig.) a inghiti, a manca, a papa, a toca. ($Si-a ... averea; isi ... banii pe toate fleacurile.)consuma$.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*cheltui
vb. - A arunca, a azvirli. - A lua, a scoate, a descarca. - A respinge, a inlatura. - A alunga, a expulza. - (Trans., Banat) A varsa, a vomita. - A avorta. - A parasi, a lasa. - (Refl.) A nega, a se apara, a se dezvinovati. - (Refl.) A renega. - Mr. "ma grabesc". Lat. (; Puscariu 936, cu dubii; Tiktin; Iordan, 152; Capidan, Bucuresti 1932, p. 220; Candrea). Dificultatea care se opune acestei derivari este de ordin semantic, deoarece e greu sa se porneasca de la sensul din lat. Dar pe linga sensul curent, cuvintul trebuie sa fi avut in limba populara acelasi sens cu , cum ar fi "a arunca cu pietre; a azvirli (ca pe un lucru inutil)". Sensul de "a azvirli" este in mod sigur primar, deoarece explica si pe cel din mr. si coincide cu cele mai vechi exemple: (Cod. Voronetean); (Coresi); (Moxa). Der. din lat. (E. Herzog, I, 220-22 si V, 483-96; REW 5076a; cf. impotriva Rosetti, I, 160) nu pare posibila. Cu atit mai putin este convingatoare ipoteza care porneste de la un lat. , de la "scama", cu sensul primitiv (despre sopirle) "a napirli anual" (Dragan, VI, 295-9 si VII, 139) explicatie preferata, se pare, de DAR, cf. REW 5076a N. Nu au nici o probabilitate explicatiile date de Cihac, II, 512 (din mag. "respins, aruncat") si de Cretu 341 (lat. ). Der. , s.n. (avort); s.f. (cucurbetica, Aristolochia clematitis); s.f. (avort; stirpitura; prostituata; deseu, rebut). - Din rom. provine mag. si sas. "a arunca".(by 1W9S10e3r3g12i12o)*lepada
vb. - A arunca, a lansa. Lat. (Candrea-Dens., 865; DAR); dupa Tiktin si Pascu, 17, de la , cu schimbare de pref. Cuvint rar, inv.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*iniepta
vb. - A arunca anatema asupra cuiva. - A blestema, a injura. Mr. , megl. , adj. Mgr. ???????, aorist without (Roesler 565; Sandfeld 21); cf. bg. , tc. - Der. s.f. Din rom. provine sas. "a blestema, a injura". (by 5W13S13e6r7g15i15o)*afurisi
vb. - A arunca. Lat. , de la (Puscariu 42; Candrea-Dens., 27; DAR). Posibilitatea acestei der. a fost pusa sub semnul intrebarii datorita rom. al lui lat. in hiat, care in mod normal trebuia sa dea (cf. Diculescu, 463). Se pare, totusi, ca lat. s-a redus pina la disparitie inainte de (Rosetti, I, 73), cf. , astfel ca nu exista motiv pentru a contesta rezultatul Philippide, 21, propune lat. si Diculescu, 463, o compune cu de la gr. ????? "a arunca", supozitie care nu reprezinta nici un avantaj. In Trans. - Der. s.n. (aruncare); , adj. (care arunca).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*aiepta
vb. a arvuni, (prin Ban.) a capari, (inv.) a aravonisi. $(... o marfa.)$(by 10W3S3e12r12g12i6o)*aconta
vb. a asasina, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (inv. si pop.) a prapadi, a sfarsi, (pop.) a dovedi, a gati, a rapune, (inv. si reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a matrasi, a prada, (Mold.) a stropsi, (inv.) a cumpli, a pierde, a savarsi, a seca, a strica, (inv. si pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curata, a lichida, (arg.) a mierli. $(A ... pe cineva.)sinucide$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*omori
vb. a asemana, a asemui, a semui. $(L-a ... cu altcineva.)(A ... usile.)contopi$.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*confunda
vb. a aservi, a inrobi, a robi, a supune, (fig.) a infeuda, a ingenunchea. $(A ... un popor strain.)(A ... multe tari; a ... intreaga Galie.)(Pasiunea il ....)incanta$.(by 14W7S7e15r1g1i9o)*subjuga
vb. - A aseza, a amplasa. - A dispune, a pregati. - A (se) situa, a (se) plasa. - A numi, a instala, a preda. A introduce, a fixa. - A impune, a stabili. - A comanda, a sili, a indemna. - A recurge la ... - A obliga, a forta. - A expune, a risca. - A (se) folosi, a (se) intrebuinta. - A imbraca, a purta. - A presupune, a admite. - A socoti, a calcula. - (Refl.) A se aseza. - (Refl.) A iesi afara, a avea scaun. - (Refl.) A se baga, a intra in, a se intinde. - (Refl.) A ase opune, a rezista. - (Refl.) A se certa, a se bate. - (Refl.) A intra in serviciu. - (Refl.) A incepe, a se asterne, a se produce o intemperie. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 1401; Candrea-Dens., 1461; REW 6647), cf. it. (logud. ), prov. fr. "a depune oua", sp. , port. Persoana a doua a prezentului, < , a influentat-o pe prima, care se pronunta adesea ; la fel ; gerunziul si , cu suf. de agent si La fel se pot conjuga si derivatele lui ca si si S-au adaptat la conjug. lui toate der. imprumutate din fr. ; vb.; etc. Der. s.m. (persoana care pune ceva; lucrator care alimenteaza presa de imprimat); s.f. (lucratoare care alimenteaza presa de imprimat); s.f. (semanat; cusatura de ie); s.n. (actiunea de a pune); s.f. (inv., asezare, pozitie; boala rezultata din vraji; farmece); s.f. (situatie; pozitie; vita-de-vie sadita recent; Trans., asteptare, pinda, post de vinatoare). Cf. Der. neol. v. mai sus; vb.; vb.; vb.; vb.; vb.; vb.; vb.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pune
vb. a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a imparti, a intocmi, a ordona, a organiza, a orandui, a potrivi, a pune, a repartiza, a randui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (inv.) a drege, a tocmi. $(... cum trebuie elementele unui ansamblu.)pregatipune(... patul.)(Isi ... cravata.)(Isi ... parul.)regla(A ... astfel lucrurile incat...)rezolvareglementagati$.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aranja
vb. - A aseza intr-un anumit loc. Fr. - Der. s.n., din fr. vb., din fr. ; adj. (inv., in afara locului, inoportun); s.m. (persoana care plaseaza spectatorii la locurile lor in salile de spectacol).(by 10W11S4e4r4g13i13o)*plasa
vb. a asfinti, a cobori, a disparea, a pieri, a se pleca, (livr.) a declina, (rar) a scadea, (pop.) a scapata, a sfinti, (fig.) a se culca, a se inclina, a se scufunda. $(Soarele ... in spatele dealului.)$(by 2W10S4e4r13g13i6o)*apune
vb. a asigura, (inv.) a siguripsi. $(Le ... libertatea.)$ a gira, a raspunde, (pop.) a chezasui. (... (by 12W5S6e14r14g8i8o)*garanta
vb. a aspira, a incorpora, a inghiti, a resorbi, a sorbi, a suge, a trage. $(Pamantul ... apa de precipitatii.)( Il ... rezolvarea unei probleme.)$(by 8W8S1e2r10g10i3o)*absorbi
vb. - A astepta. - (Banat) A pindi. - Var. < Lat. (Graur, IV, 64). Mai putin probabila der. propusa de Puscariu, II, 592, de la alb. "a avea grija". - Der. , vb. (a se odihni vitele); pe care DAR il deriva gresit de la (cf. Graur, VI, 152).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*acera
vb. - A astepta. - (Banat) A pindi. - Var. Lat. (Graur, IV, 64). Mai putin probabila der. propusa de Puscariu, II, 592, de la alb. "a avea grija". - Der. , vb. (a se odihni vitele); pe care DAR il deriva gresit de la (cf. Graur, VI, 152).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*acera
vb. - A astepta. - Mr. < Lat. "a fi prezent" (Puscariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. "a grabi" (REW 3990), de origine germanica. Se remarca tendinta de a conjuga .(by 13W6S7e15r15g15i9o)*adasta
vb. a asuda, a (se) innadusi, a nadusi. $A ... din cauza caldurii.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*transpira
vb. a asupri, a exploata, a impila, a impovara, a napastui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (inv. si reg.) a bantui, (inv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supara, a tiranisi, a tirani, (fig.) a apasa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (inv. fig.) a calca. $(A ... masele.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*oprima
vb. - A ataca, a se napusti. - A izbi, a da lovituri. - A biciui, a bate cu, a pedepsi. - (Refl.) A se ciocni. - (Refl.) A coincide, a se armoniza. - (Refl.) A se pune de acord, a se invoi. Sl. "a prinde, a apuca" (Miklosich, 28; Moklosich, 342; Cihac, II, 177; Berneker 735; Conev 94), cf. bg. "a apuca". Pentru semantism, cf. Seineanu, 167 si Skok, IX, 216. Der. , s.f. (Olt., noroc, coincidenta fericita); s.f. (inv., lovitura); , s.f. (virtej, cuvint inv., din sl. "ingraditura, parc de vinatoare"; sensul rom., numai la Dosoftei, pare sa fie o improprietate); s.f. (izbitura; chilipir). Dupa Conev 37, provine direct din bg. "lovitura".(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lovi
vb. a atarna, a cadea, a (se) cobori, a (se) culca, a (se) curba, a (se) inclina, a (se) incovoia, a (se) indoi, a (se) lasa, a (se) pleca, (inv. si pop.) a (se) povedi, (reg.) a (se) poligni, (inv.) a (se) inchina. $(Crengile se ... de rod.)povarnistramba(A mancat ceva si i s-a ....)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*apleca
vb. a atata, a hartui, a intarata, a provoca, a starni, (pop.) a sumuta, a zadari, (Mold. si Bucov.) a harati. $(... cainii.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*asmuti
vb. a atentiona, a avertiza, a informa, a instiinta, (prin Transilv. si Ban.) a priti, (inv.) a prevesti. $(Te ... ca maine vine controlul.)evita$.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*preveni
vb. a atinge, a lovi, (pop. si fam.) a mustrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipani, (fam.) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a croi, a freca, a imblati, a mangaia, a manji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarmana, a scarpina, a tarnosi, a tarnui, (arg.) a cafti, a mardi. ($Cine te-a ...?)izbiloviciocanibatatori(Fructele s-au ....)facaluiroade(... moneda.)biruiizbandiintrecelupta(Hai sa ne ... in lupta dreapta.)(... clopotul la biserica.)palpitasufla(Arma ... departe.)pedepsilumina$.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*bate
vb. - A atinge, a palpa. - A dibui, a cauta pe dibuite. - A tatona, a explora. - A mingiia o persoana. - (Refl., inv.) A se atinge. - Var. (pers. I) Sl. (Miklosich, 35; Cihac, II, 256; Conev 94), cf. bg. , sb. Uz general (ALR, I, 91). - Der. s.f. (actiunea de a pipai; sondare, tatonare); s.n. (pipaire); s.f. (actiunea de a pipai); adj. (palpabil), format dupa fr. ; vb. (Mold., a cauta pe dibuite).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*pipai
vb. - A atinge cu limba. - A linchi. - A maguli, a peria, a adula. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 978; Candrea-Dens., 999; REW 5066; Pascu, I, 32), cf. v. it. (friul. sicil. , sard. cf. Battisti, III, 2238). Der. s.m. (linge-blide; parazit); , s.m. (lipitoare, parazit); vb. (Trans., a lingusi); , adj. (lacom, hulpav); , vb. (a fi parazit, a minca pe spinarea altuia; a pacali, a lingusi); s.f. (inv., lingusitura, magulitura); vb. (a peria, a insela, a adula), cu suf. expresiv ; s.f. (lingusire, adulatie, josnicie); adj. (mincinos, care linguseste); , vb. (a linge; a se scurge, a curge un lichid care scapa dintr-un recipient poros sau spart, refl., a aluneca), cu pref. (by 6W14S14e8r8g8i2o)*linge
vb. - A atipi, a motai. - Megl. Lat. (Puscariu 545; REW 2752), cf. cat., sp., port. Este cuvint popular, cf. ALR, II, 104.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*dormita
vb. - A atita, a zadari, a incita, a imboldi. - Var. Lat. , pastrat intr-o glosa din sec. VIII, de la contaminat cu "a speria" (Schuchardt, XXIII, 419; Puscariu 879; Candrea-Dens., 872; REW 4491), cf. napol. , v. fr. , prov. - Der. , adj. (iritant, provocator); , adj. (care provoaca din placere).(by 4W12S12e12r6g6i14o)*intarita
vb. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fascina, a fermeca, a rapi, a seduce, a subjuga, a vraji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. $(Spectacolul l-a ....)bucurainsela.$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*incanta
vb. - A atrage dupa sine, a include, a amesteca. Lat. (sec. XIX). - Der. (din lat.) , s.f. (actiunea de a implica); adj.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*implica
vb. - A atrage irezistibil, a captiva. Fr. , cu pronuntarea lat. - Der. (din fr.) , adj.; adj.(by 10W3S4e12r12g13i6o)*fascina
vb. - A atribui un bun scos la licitatie persoanei care ofera pretul cel mai mare. Pe baza lui , intocmai ca fr. sau lat. - Der. , s.m. (persoana careia i se adjudeca un bun); , s.f. (adjudecare).(by 1W9S9e2r3g11i11o)*adjudeca
vb. a aui, a haui, a hauli, a hui, a vui, (fig.) a clocoti. $(Valea ... de glasuri.)(Sala ... de aplauze.)suna$.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rasuna
vb. a autentifica, a intari, (inv.) a protocoli. $(A ... un act.)reglementa(Si-au ... legatura prin casatorie.)$(by 12W5S5e13r14g7i7o)*legaliza
vb. - A autoriza. Rus. (Tiktin). Sec. XVIII, inv. - Der. s.f. (permis, autorizatie), din rus., bg. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*pozvoli
vb. - A auzi. - A da crezare. - A se supune, a face pe voia cuiva. - A examina, a intreba un elev. - Mr. , megl. , istr. Lat. pop. , in loc de (Puscariu 138; Candrea-Dens., 95; REW 802; DAR); cf. it. , prov. fr. (fr. ), v. sp. (sp. ). Der. s.n. (inv., supunere, obedienta); adj. (care asculta; supus, docil); s.m. (elev; vinzator, functionar; aparat de ascultare); s.f. (inv., ascultare); adj. (inv., supus, docil).(by 3W3S12e12r5g6i14o)*asculta
vb. a avansa. $(A ... in spatiu.)preda(... o cerere.)promovadezvoltaprogresa$.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*inainta
vb. a avantaja, a favoriza, a privilegia, a proteja, (inv. si reg.) a pristani, (inv.) a fatarnici. $(Arbitrul l-a ....)$(by 15W8S2e2r10g11i4o)*partini
vb. a avea, a cuprinde, a include, a ingloba, a numara. (... a avea, a cuprinde. $(Cartea ... ilustratii.)(Ce ... aceste documente?)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*contine
vb. a avea, a detine, a stapani, (inv.) a posesui. $(A ... un bun material.)aveacu-noastesti$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*poseda
vb. a avea, a purta. $(... in mana un buchet de flori.)(O ... de talie.)imobilizaagata(Vom merge cat ne-or ... picioarele.)apartinerezistapastra(O haina care ... la tavaleala.)rezista(Alimentele ne vor ... doua luni.)pastra(I-a ... loc la rand.)duradura(Petrecerea a ... pana a doua zi.)(Sirul ... pana departe.)lua(...-te drept!)respectarespectaaniversatraiintretinepronuntadurea$.(by 9W2S3e3r11g11i5o)*tine
vb. - A avea contact carnal, a copula. Tig. , part. "futuere" (Graur 142; Juilland 163); probabil apropiat de prin etimologie populara. - Der. s.f. (prostituata); , s.f. (copulatie). Sint cuvinte de argou.(by 4W4S4e12r13g6i6o)*cordi
vb. - A avea. Fr. - Der. s.f. (Mold., arenda), din lat. prin intermediul pol. (Tiktin), rus. (Sanzewitsch 207); s.f., din fr. ; adj., din fr. ; s.m. (detinator; Mold., arendas); vb., din fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*poseda
vb. - A avea o dispozitie favorabila fata de o cerere, a catadixi. - Var. (inv.) De la si - Der. s.f. (atitudine binevoitoare, ingaduinta); , adj. (care are bunavointa). , cuvint inv., modificat in limba mod., intrucit se considera instinctiv ca , s., nu se putea compune cu adv. , ci cu adj. ; si poate si prin influenta fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*binevoi
vb. - A avea un pret, o valoare. - Var. Mr. It. Nu apare in texte anterioare inceputului sec. XIX, dar a ajuns repede sa fie folosit curent datorita comertului. Var. (inv.) din ngr. ???????; este rezultat al confuziei cu dubletul ; si (Trans.) se explica prin mag. , din germ. - Der. s.n. (pret, cost, cheltuiala), din it. Var., din Trans. este dublet al lui , vb. (a gusta), de la acelasi cuvint mag.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*costa
vb. - A aviza, a dispune. - A insarcina, a recomanda. Sb. "a avertiza" (Scriban, 1912; DAR). In Banat si Olt.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*crici
vb. a azvarli, a lepada, a zvarli, (Transilv. si Maram.) a tipa, (inv.) a scutura. (... v. a azvarli, (fam.) a matura. $(... toate paharele de pe masa.)(... pe foc un caiet.)proiecta(... o piatra la distanta.)(... sageti.)(O ... in fantana.)doborinapustisarizvarlicheltuiimprastia.$(by 11W11S4e5r5g13i14o)*arunca
vb. - A azvirli, a respinge, a alunga. - A deprecia, a dispretui, a defavoriza. - Var. (Mold.) Origine necunoscuta. Der. din ngr. without "a exila" (Cihac, II, 681) sau o???? "a limita" (Scriban) nu e probabila; dar e vorba neindoielnic de un cuvint ngr.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*oropsi
vb. a baga, a implanta, a vari, (rar) a implanta,(inv. si reg.) a petrece. $(A ... cutitul in animal.)(Glontul i s-a ... adanc in corp.)trage$.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*infige
vb. a baga, a incadra, a lua, a numi, a primi, (inv. si pop.) a naimi. $(Il ... intr-un serviciu.)(S-a ... argat.)(Se ... sa faca urmatoarele...)$(by 8W8S8e2r2g10i10o)*angaja
vb. a bagateliza, a subaprecia, a subestima, a subevalua, (rar) a deprecia. $(... importanta unui lucru.)$(by 13W6S6e14r15g8i8o)*minimaliza
vb. a balmaji, a baigui, a barai, a bodogani, a bolborosi, a boscorodi, a gangavi, a indruga, a ingaima, a ingana, a marai, a molfai, a mormai, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondani, a mogorogi, a mondani, a mor-moti, a morocani, a slomni, a tolocani, (Ban.) a patcai, (prin Olt.) a sondoroi. $(Ce tot ... acolo?)$(by 14W14S7e8r8g1i2o)*bombani
vb. - A balmaji, a biigui. - A da rasol. - (Refl.) A se incurca, a se zapaci. - (Refl.) A se insoti, a se intelege, a-si tine companie. Creatie expresiva, ca , si in general cuvintele care exprima ideea de "a balmaji"; cf. si , al carui semantism si fonetism sint cu totul paralele. Der. de la un lat. , de la "git, gitlej" (Puscariu, IV, 317-27; REW 3923N; DAR), nu pare posibila. Pare cuvint identic, in privinta intentiei expresive, cu (var. ), vb. (a zbirci, a sifona; a increti, a face cute; a indoi, a plia), cf. , si "a mototoli" (dupa Cihac, II, 148, din sb., cr. "a se contracta"; dupa Densusianu, 166 si Puscariu 862, din lat. , de la , cf. fr. ; dupa Puscariu, VI, 317; REW 3923N si DAR, din lat. ), cu der. (var. ), s.f. (incretitura, cuta). Aceleiasi radacini ii apartine , vb. refl. (a se zapaci, a se incurca; a avea legaturi, a trai in concubinaj), ale carui sensuri coincid cu cele ale lui , si care trebuie sa provina de la el, prin intermediul lui expresiv infix (dupa Capidan, V, 572 si DAR, din sl. "git", cf. bg. "a se imbratisa luindu-se dupa git"; dupa Scriban, din sb. , cu acelasi sens).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*ingurga
vb. - A balmaji, a biigui, a mesteca greu. - A se minji, a se murdari. - Var. (Trans., Banat, Olt., a clefai, a se ingloda). Creatie expresiva, cf. - Der. s.f. (actiunea de a morfoli; lucru de mintuiala); s.n. (molfaiala); vb. (Mold., a lucra de mintuiala), prin incrucisare cu ; s.f. (Mold., lucru de mintuiala, neterminat). Rut. , pe care Bogrea, IV, 835, il indica drept sursa a rom., trebuie sa provina de la el. - Cf. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*morfoli
vb. - A bandaja, a pansa, a pune comprese. - (Refl.) A se infofoli, a se imbraca gros. - Var. Sl. "a impune" (Miklosich, 32; Conev 92), cf. bg. ; din sl. "a se culca", cf. - Der. s.f. (bandaj, compresa, cataplasma).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*obloji
vb. a banui, (inv. si pop.) a prepune, (inv.) a suspiciona, $(A ... pe cineva de ceva reprobabil.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*suspecta
vb. - A bate, a amesteca terciul cu un bat. - Var. Creatie expresiva, dupa cum o indica terminatia caracteristica - (pentru valoarea expresiva a acestei terminatii, cf. Graur, VI, 91-97), cf. cu sensuri aproape identice. - Der. s.n. (bat cu care se mesteca, vergea; bleg, tont), pe care Tiktin, Draganu, III, 714 si Scriban il deriva din mag. "lingura de lemn" si il considera drept baza a celorlalti der., ceea ce nu pare posibil; s.f. (facalet, vergea); s.f. (terci); s.n. (cep de moara de apa), dupa ipoteza putin probabila a lui Cihac, II, 106, din ceh. "piua".(by 7W15S15e9r9g2i3o)*facali
vb. a bate, a batuci, a indesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a tapsi, a zbatuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pisagi. $(A ... pamantul, zapada.)(Pamantul s-a ....)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*batatori
vb. a bate, a birui, a castiga, a invinge, (inv.) a vinci. $(A ... in lupta.)reusi.$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*izbandi
vb. a bate, a bocani, a pocani, (inv. si reg.) a suna, (reg.) a bontani, a toca, a tocani. $(... cineva la usa.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ciocani
vb. - A bate, a chelfani. Tig. , participiul "a lovi" (Bogrea, I, 280; Graur 168; Juilland 167). Cuvint de argou, ca si der. s.f. (bataie); s.m. (bataus). Din acelasi participiu provine tig. pl. "caldarusa", de unde argoticul s.m. pl. (bani) cu sing. reconstituit s.m. (moneda de un leu).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*mardi
vb. a bate, a infrange, a intrece, a invinge, (pop.) a dovedi, a prididi, a ramane, a rapune, a razbi, a supara, (inv. si reg.) a supune, (inv.) a dobandi, a frange, a pobedi, a razbate, a sparge, a tampi, a vinci. $(Ii ... pe dusmani)izbandidepasi.stapanirazbi$.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*birui
vb. - A bate, a izbi. - A bate in usa. - A inchina, a lovi usor paharele inainte de a bea. - A tabari, a navali, a se repezi. - A rezista, a se opune. - Mr. megl. Formatie spontana, plecindu-se de la "zgomot produs de o izbitura", care prezinta un paralelism perfect cu Se considera, totusi (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), ca trebuie sa provina din vreo forma sl. ca rus. , bg. ; ceea ce nu pare posibil, daca se ia in consideratie aceeasi posibilitate expresiva, aplicata identic si Der. s.m. (miner care munceste intr-o salina), cf. probabil prin contaminare cu ; s.f. (izbitura); , s.f. (izbitura); s.f. (izbitura).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ciocni
vb. - A bate, a lovi. - A fura, a sterpeli. Cuvint argotic, cu siguranta de origine tig. Graur 133 il explica prin tig. "a pronunta", contaminat cu ; ceea ce presupune un sens "a vorbi" atestat de Graur si Juilland 160, dar contestat de Vasiliu, VII, 108, si pe care, la rindul nostru, nu il cunoastem. Chiar si asa, semantismul prezinta dificultati. Mai probabil provine din tig. "a da", prin intermediul formei - Der. , s.f. (bataie); , s.m. (informator). Cf. de asemenea, in sustinerea etimonului , Graur, VI, 198 si V, 223.(by 8W8S8e2r2g10i11o)*cardi
vb. a bate, a pulsa, a tacai, a ticai, a tresari, a se zbate, a zvacni, (rar) a zvacai, (reg.) a bacai, a tacati. $(Inima ... cu putere.)tremuratresaltafremata$.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*palpita
vb. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (fig.) a intina, a manji, a murdari, a pata, a pangari, a profana, a spurca, (reg. fig.) a pricaji. $(A incercat sa-i ... memoria.)injosi(S-a ... pe viata.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*dezonora
vb. a batjocori, a necinsti, a pangari, a spurca, a viola, (inv. si pop.) a prihani. $(A ... un loc considerat sfant.)pangari$.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*profana
vb. a batjocori, a necinsti, a silui, (Transilv.) a cazni, (inv.) a rusina, a sili, a spurca, (fig.) a pangari. $(A ... o femeie.)(A ... incuietoarea usii.)profanacontraveni$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*viola
vb. a batjocori, a necinsti, a viola, (Transilv.) a cazni, (inv.) a rusina, a sili, a spurca, (tig.) a pangari. ... o (by 13W6S6e15r15g8i9o)*silui
vb. a bazai, a zbarnai, a zazai, (rar) a zumbai, (pop.) a bombani, (reg.) a bornai, (Transilv. si Ban.) a vajai. $(Albinele ....)$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*zumzai
vb. a bazai, a zbarnai, a zumzai, (rar) a zumbai, (pop.) a bombani, (reg.) a bornai, (Transilv. si Ban.) a vajai. $(Albinele ....)$(by 8W8S1e1r10g10i10o)*zazai
vb. - A bea, a trage la masea. - (Refl.) A se chercheli, a se afuma. - Var. Tig. , part. "a bea" (Vasiliu, VII, 122; Graur 180; Juilland 171). - Der. s.f. (bautura, betie); s.m. (betiv); s.m. (Mold., betiv), cf. tig. sp. "betiv" (Besses 130).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pili
vb. - A bea. - Var. Lat. (Tiktin; Candrea), sau mai probabil de la cu expresiv.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sbea
vb. - A behai. Formatie expresiva, cf. lat. (> sp. ), sb. germ. DAR credea in posibilitatea unei der. directe de la (cf. REW 1021; Puscariu, I, 83).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*balai
vb. a benchetui, a petrece, a praznui, (inv. si pop.) a (se) ospata, (Mold. si Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. si prin Maram.) a mulatui. $(Au ... toata noaptea.)$(by 3W3S11e12r5g5i5o)*chefui
vb. a beneficia, a folosi, a profita. $(El nu ... nimic din asta?)capatarepurtaizbandi(A ... titlul de campion.)dobandicuceri$.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*castiga
vb. a biciui, (reg.) a sfarcai, a zbiciui, a zbiciula, (inv.) a smicura. $(... caii.)(Il ... cu vorba.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sfichiui
vb. - A biigui, a balmaji, a rosti cu greutate. - A zapaci, a incurca, a stirni confuzie. - A zabovi, a sovai, a sta la indoiala. - A face de mintuiala, a da rasol. - (Refl.) A se zapaci, a se tulbura. Desi formatia nu este clara, pare evident ca este vorba de o formatie expresiva, ca in cazul tuturor cuvintelor care inseamna "a biigui". Pentru intentia expresiva, cf. cuvintele semnalate pentru radacina Explicatiile avansate pina in prezent nu satisfac: din alb. (Cihac, II, 718; Philippide, II, 718), din lat. (Lambrior 373; Philippide, 68; cf. impotriva Densusianu, 448); din rut. sau "frina, pana" (Bogrea, IV, 825); in legatura cu mag. "greutate" (DAR). Identitatea semantica este evidenta cu , vb. (a biigui, a balmaji; a da rasol; a murdari), care trebuie sa provina din aceeasi radacina expresiva (pentru ultimul sens, cf. ). Totusi, se considera in general ca provine din lat. , de la "gilca" (Densusianu, 191; Puscariu 848; Pascu, 65; Bogrea, IV, 825), sau din sl. "murdar" (Capidan, IV, 1551; DAR), prin care nu se explica decit unul din sensurile sale. Der. adj. (care ingaima); s.f. (faptul de a ingaima; confuzie; nehotarire); vb. refl. (Trans., a se incurca), var. de la , care este tot de origine expresiva; s.f. (murdarie); s.f. (incurcatura, confuzie).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ingaima
vb. - A bilbii, a gingavi, a balmaji. Creatie expresiva, de acelasi tip ca ; cf. gr. ???????, lat. , it. , fr. sp. , alb. , bg. , sb. , slov. engl. , etc. (Puscariu, XXXVII, 103; REW 898; Philippide, II, 632; Berneker 117). - Der. s.m. (porecla a bilbiitilor); adj. (bilbiit); s.f. (bilbiiala).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bilbii
vb. - A bilbii, a vorbi stilcit. - A vorbi incoerent, a delira. - A zapaci, a descuraja. - Var. (cu der. sai). Creatie expresiva, cf. Nu pare convingator etimonul mag. "a gresi", indicat de DAR si de Galdi, 86. - Der. s.f. (exprimare fara sir; delir; confuzie); adj. (bilbiit; aiurit, zapacit); s.f. (bilbiiala; delir).(by 3W12S12e5r5g14i14o)*biigui
vb. - A binevoi. - Mr. Ngr. ??????????? "a permite" (Cihac, II, 644; Galdi 158). Astazi numai cu nuanta ironica.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*catadixi
vb. - A blagoslovi. De la si , compusi ca in gr. ????????, sl. , cf. lat. In limbajul ecleziastic continua sa fie limpede compunerea; fapt pentru care se pot separa elementele sale, ca in fraza liturgica - Der. , s.f. (actiunea, formula sau gestul de a binecuvinta); adj. (care binecuvinteaza).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*binecuvinta
vb. a blagoslovi, (inv.) a ura. $(I-a ... pe credinciosi.)preamari$.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*binecuvanta
vb. a blama, a condamna, a infiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livr.) a dezavua, (rar) a sanctiona, (pop.) a osandi, (inv.) a mustra, a protesta, (fig.) a vesteji. $(Opinia publica a ... gestul lui necugetat.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*dezaproba
vb. a bodogani, a dascali, a plictisi, a sacai, (pop. si fam.) a boscorodi, (pop.) a dondani, a prociti, a sucali, (reg.) a ciocmani, a morcoti, a tocani, a tolocani, (Mold.) a cihai, (Transilv. si Bucov.) a cincai, (Mold. si Bucov.) a moronci, (fam.) a barai, a bazai, a bombani, a socri, (fig.) a ciocani, a carai, a pisa, a pisalogi, a toca. $(Nu-l mai ... atata !)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cicali
vb. - A bolborosi, a bombani. - A furnica, a misuna, a forfoti. - A cauta pe dibuite. - Var. Creatie expresiva, bazata pe o consonanta ce pare a indica ideea de balabaneala, cf. it. , fr. , sp. (REW 1350; Puscariu, 100). Der. s.f. (bijbiire; la oi, ameteala); adj. (care bijbiie, care merge bijbiind); s.f. (mers sau cautare pe dibuite); s.m. (bilbiit); vb. (a pipai), a carui alternanta consonantica o aminteste pe cea a lui .(by 9W3S3e3r12g12i5o)*bijbii
vb. - A bolborosi, a fierbe. - A tisni, a curge. Mag. (DAR; Scriban). In Trans.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bujdi
vb. a boli, a piroti, a tanji, (pop.) a gogi, (reg.) a zalezi, (Munt. si Olt.) a taromi, (inv.) a lancezi. (... (by 15W15S8e9r2g2i11o)*zacea
vb. - A bombani, a bodogani. - A certa, a dojeni. - Var. Creatie expresiva ca Dupa Cihac, II, 490, din mag. ; insa fonetismul este dificil. DAR propune sas. "a certa", care nu pare mai convingator (cf. Draganu, III, 1089). Der. (var. ), s.f. (disputa, cearta), pentru a carui terminatie cf. , ; ; , s.f. (cearta); s.n. (cearta).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ciondani
vb. - A bombani, a bodogani. - A critica, a lua in tarbaca. - (Banat) A sfisia, a face bucati. Sl. Totusi nu apare vb. sl. corespunzator, ci numai s. "bodoganeala" (Miklosich, 27; Cihac, II, 44); cf. bg. "a scormoni" si, pentru sensul 3, sb. "a tortura". Der. s.f. (faptul de a cirti); adj. (care cirteste); adj. (care cirteste, nemultumit).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cirti
vb. - A bombani, a bodogani. Este creatie personala a lui Odobescu, pe baza sl. "Dumnezeu", hapax care nu pare sa fi fost folosit de nici un scriitor. In formarea sa trebuie sa fi intervenit amintirea unor cuvinte ca si .(by 15W9S9e2r2g11i11o)*bogonisi
vb. - A bombani, a boscorodi. - Var. Formatie expresiva, probabil bazata pe mag. "a face zgomot" (Cihac, II, 483; Philippide, 155). - Der. s.f. (boscorodeala).(by 11W4S4e13r13g7i15o)*bodogani
vb. a boncalui, (reg.) a rancai, a rancalui. $(Cerbul ... in timpul rutului.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*boncai
vb. a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a spune, a zice, (inv. si reg.) a numara, (inv.) a grai, a nomina, a numeni, a titlui. $(Pentru vitejia lui l-au ... "Bravul".)$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*supranumi
vb. a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a spune, a supranumi, (inv. si reg.) a numara, (inv.) a grai, a nomina, a numeni, a titlui. $(Pentru vitejia lui l-au ... "Bravul".)$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*porecli
vb. a brava, a sfida, (rar) a sfrunta. $(A ... cu curaj un pericol.)(Ii ... privirea.)intreceintalniinca-ieraopune$.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*infrunta
vb. - A brazda, a sapa. - A brazda, a strabate. Origine necunoscuta. Dupa Scriban, in legatura cu ceh. "a lovi, a bate". In Trans.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*dricui
vb. - A broda, a coase. - A garnisi, a impodobi, a infrumuseta. - Mr. Ngr. ????? "a broda", care se mai spune si ???????, cf. ???????? "broderie" (Cihac, II, 547; DAR; Galdi 164). - Der. s.f. (broderie); s.f. (broderie).(by 15W15S9e9r2g2i11o)*chindisi
vb. a brusca, a brutaliza, (livr.) a molesta, (inv.) a maltratarisi. $(Isi ... sotia.)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*maltrata
vb. a bucheri, (inv.) a buchirisi, a silabi, a slomni, a sloveni. $(A ... un text.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*silabisi
vb. a burnita, a tarcai, a tarai, (inv. si pop.) a roura, (reg.) a burui, (inv.) a roua, (fig.) a cerne. $(Afara ....)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*bura
vb. - A cadea, a se prabusi. - A se ruina. Origine suspecta. Pare sa fie in loc de "a se umple de noroi", caz in care sensul primitiv ar fi cel de "a egala", cf. megl. "a nivela solul pardosit". Cf. si fraze ca (Neculce) sau (Creanga), unde sensurile glosate mai sus nu par sa se potriveasca (in primul ex. se poate intelege "a nivela" sau "a acoperi cu pamint", iar in al doilea, "a farimita"). Der. din sl. "a impinge" (Cihac, II, 305), din sl. "a se scufunda" (Scriban) sau din lat. (Tiktin) nu pare posibila. - Der. s.f. (prabusire a unui zid); s.f. (ruina).(by 12W5S5e14r14g14i7o)*narui
vb. - A cadea zapada. - Mr. (inv.) Lat. (Puscariu 1183; Candrea-Dens., 1232; REW 5926), cf. calabr. "zapada". - Der. s.m. (decembrie, ninsoare); adj. (cu zapada; alb ca zapada); s.f. (namete, viscol, zapada); adj. (nins, alb ca zapada).(by 12W12S6e6r14g14i8o)*ninge
vb. - A caina, a compatimi pe cineva. - (Refl.) A regreta, a-i parea rau, a avea remuscari. Sl. "a face penitenta" (Miklosich, 24; 285; Cihac, II, 37). Cf. si Der. s.f. (regret, remuscare); s.f. (parere de rau); s.f. (lipsa de cainta).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*cai
vb. a caina, a deplange, a plange, (livr.) a deplora, (inv. si pop.) a tangui, (inv. si reg.) a cai, (reg.) a saraci, (Transilv., Maram. si Mold.) a sainali, (inv.) a jeli, a jelui. $(Il ... pentru situatia in care se afla.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*compatimi
vb. a calca, (inv. si reg.) a pasa. $(A ... in varful picioarelor.)apucamerge.intra.$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pasi
vb. a calcula, (inv. si pop.) a numara. $(... cat fac 2 ori(MAT.) (... pana la(A ... valoarea unui obiect.)(A ... ceva din ochi.)(Sa ... cum e mai bine.)(Eu ... ca asa trebuie sa facem.)(Aceasta circumstanta o ... de bun augur.)(Esop a ... limba un mare rau.)(Il ... drept mincinos.)(Se ... inteligent.)(Cine ar fi ... ca se va intampla astfel?)(... ca vom pleca in doua zile.)(Lasa ca ne ... noi!)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*socoti
vb. a calici, a (se) ruina, a scapata, (inv. si reg.) a sarmani, (inv.) a meseri, a miseli, a (se) mofluzi, a (se) stinge, (fam.) a (se) decava, (fig.) a (se) toca, a (se) usca. ($A ... de tot, nu mai are nimic.)pauperiza$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*saraci
vb. - A calma, a impaca, a linisti. Sl. "a micsora", de la "mic", cu pref. exhaustiv , ca in etc. (Miklosich, 361; Cihac, II, 99; Scriban). Vocalismul nu prezinta dificultati ( > ca in sl. > rom. ). - Der. adv. (incet, usor), postverbal. Tiktin combate provenienta sl., din motive pe care nu le explica, iar Candrea da etimonul drept necunoscut. Este posibil sa fie asa deoarece astazi cuvintul se simte oarecum creatie expresiva, datorita consonantei sale, care il asimileaza creatiilor in (by 8W1S1e10r10g3i4o)*domoli
vb. - A calma, a linisti. - Var. Sl. "a domina" (Miklosich, 50; Cihac, II, 364). - Der. s.n. (odihna, ragaz), deverbal contruit modern.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ostoi
vb. - A calma, a tempera, a linisti. - A stinge, a reduce. - A stavili, a domoli, a incetini. - (Refl.) A se stapini, a se retine. Sl. "a pune de acord, a impaca" din "a se potoli" (Miklosich, 38; Cihac, II, 426). - Der. s.f. (linistire, calm); , adj. (linistitor, calmant); adj. (nelinistit).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*potoli
vb. a canoni, a cazni, a chinui, a munci, schingiui, a trudi, (inv. si reg.) a pedepsi, (reg.) a negati, a strange, (inv.) a strastui. $(L-au ... pentru a-si marturisi crima.)obseda$.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*tortura
vb. a canoniza, (livr.) a sacraliza, a sanctifica, (inv.) a sacra. $(A ... un mucenic.)(A$ ... o (inv.) a potrebi. $(A ... sfintele daruri.)$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*sfinti
vb. a carmi, a vira, (rar) a carmui, (pop.) a carni, (Mold.) a cotigi, (inv.) a sovai. $(A ... un autovehicul.)(O ... la stanga.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*coti
vb. a carmui, a conduce, a dirigui, a domni, a stapani, (inv. si pop.) a obladui, (inv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocarmui, a povatui. $(A ... tara in pace.)$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*guverna
vb. a carmui, a conduce, a dirigui, a guverna, a stapani, (inv. si pop.) a obladui, (inv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocarmui, a povatui. $(Stefan cel Mare a ... cu glorie in Moldova.)$(by 12W13S6e6r14g15i8o)*domni
vb. a carmui, a conduce, a gospodari, (inv. si pop.) a obladui, a priveghea, a supraveghea, (inv.) ispravnici, a ocarmui. $(... un tinut.)(... un fond.)$ a aplica, a face. (... (by 14W7S7e15r1g9i9o)*administra
vb. a carmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stapani, (inv. si pop.) a obladui, (inv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocarmui, a povatui. $(Stefan cel Mare a ... cu faima Moldova.)administracomandaprezidadirijacalauziindrumaghidasfatuiinsotiducedirijasofamana$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*conduce
vb. a carnosi, a serui, (reg.) a carnui. (... a se scofalci. $(Obrazul i s-a ....)$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*descarna
vb. a carpaci, a carpi, (rar) a peticari, (pop.) a potlogi. $(A ... o gheata.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*petici
vb. a castiga, a cuceri, a dobandi, a obtine, a realiza, (Transilv.) a mirui, (inv.) a purta. $(A ... o stralucita victorie.)(A ... un rasunator succes.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*repurta
vb. - A cauta, a iscodi. - A acoperi, a inveli. - Var. Creatie expresiva, cf. Sensul al doilea si cel de , s.n. (Trans., pat, culcus), care pare un der. postverbal (dupa Scriban, legat de , ipoteza putin probabila), se explica poate printr-o contaminare cu mag. "alcov"; cu atit mai mult cu cit sint cuvinte care circula in Trans. si Banat. Cf.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cotroci
vb. - A cauta, a scociori, a scormoni. Creatie expresiva, dupa cum rezulta din terminatia -, si din cuvintele care inseamna "a iscodi, a scormoni" si care apartin aceleasi familie: , (Trans.) Pentru mecanismul expresiv, cf. ngr. intrebari.old "a rasturna". Dupa Cihac, II, 494 si Scriban, din mag. "a gresi"; dupa DAR, de la "ascunzatoare", care pare a fi una din multele var de la , cf. rut. "cautare". Der. , s.f. (cautare); , s.f. (vagabond; femei stricata), pe care DAR il pune in legatura cu mag. "a gresi"; , s.f. pl. (harababura; talmes-balmes); , s.f. pl. (harababura; calabalic, boarfe), a carui der. este la fel de neclara ca si cea a cuvintelor anterioare (dupa Cihac, II, 488, din mag. "bagaj"; Scriban pare a indica o origine expresiva).(by 4W12S13e6r6g14i15o)*cotrobai
vb. a cauta, a vedea, (inv. si reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) castiga. $(A se ... de toate ale casei.)$ a vedea, (inv. si reg.) a socoti. (... a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. $(...-te tu de asta.)trata$.(by 8W2S2e2r11g11i4o)*ingriji
vb. a celebra, a praznui, a sarbatori, a serba, a tine, (inv. si reg.) a praznici. $(... un secol de independenta.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*aniversa
vb. a celebra, a savarsi, a sluji. $(A ... liturghia.)celebra(O biserica la care ... doi preoti.)$(by 8W2S2e10r10g4i4o)*oficia
vb. a cerceta, a examina, a investiga, a studia, a urmari, (livr.) a considera, (inv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (inv. fig.) a scarmana. $(... cauzele unui fenomen.)examina(... un text literar.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*analiza
vb. - A cerceta, a investiga, a examina. - A Intreba, a chestiona. - A spiona. - A descoperi, a afla, a nascoci. Sl. "a iesi" (DAR), cu sensul sl. "a explora, a spiona" (Cihac, II, 150; Iordan, 206; Scriban; Candrea). Totusi fonetismul nu pare clar. Este posibil sa fi avut loc o incrucisare cu radicalul sl. "cercetare, reclamatie". - Der. s.f. (spion; inv., cercetare, cautare; pinda; nascocire); , s.f., (cautare; spionare; nascocire); adj. (explorator; curios; cercetator); s.m. (spion), inv., din sl. ; , adj. (cercetator), inv. Cf. s.n. (inv., Exod), din sl. (sec. XVI).(by 4W4S12e12r6g6i14o)*iscodi
vb. - A cerceta, a iscodi, a fi curios. Creatie expresiva, cf. Numerose var.: acesta din urma prin incrucisare cu Der. din sb. "a respira" (Cihac, II, 206) nu pare probabila.(by 4W5S13e13r13g7i7o)*muslui
vb. - A cerceta, a mina. - A instrui, a educa. - (Refl.) A se forma, a se instrui, a ajunge sa stapineasca o disciplina. Sl. "a incerca" (Miklosich, 24; Cihac, II, 150; Tiktin). Inv., cu toate sensurile, se folosesc numai formele s.f. (capacitate, iscusinta) si , adj. (dibaci, capabil). - Der. , adj. (demon); (var. ), s.f. (dibacie, indeminare), toate inv.; , s.f. (dibacie).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*iscusi
vb. - A cerceta, a observa, a deslusi. - A-si da seama, a intelege. - (Refl.) A se uita cu atentie, a face ochii mari. - Var. Cuvint de argou, probabil din tig. (f. de la ) "trecatoare, strunga" (Graur, II, 185 si V, 222; Juilland 160). Din acelasi cuvint ar putea proveni rom. (var. ), adj. (sasiu), cf. Graur, II, 195. DAR si Vasiliu, VII, 105, identifica acest cuvint cu pronuntarea moldoveneasca , der. de la - Der. s.f. (atentie, pazea!).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*bunghi
vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (inv.) a se pliroforisi. $(S-a ... daca nu s-a mai scris despre asta.)$(by 10W3S3e3r12g12i5o)*documenta
vb. a cere, a comporta, a impune, a pretinde, a reclama, a solicita, (inv.) a nevoi. $(Aceasta actiune ... multe eforturi.)(Inteligenta ... reflectie.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*necesita
vb. a cere, a necesita, a presupune, a reclama. $(Inteligenta ... reflectia.)$(by 2W2S11e11r4g5i5o)*implica
vb. a cere, a se milogi, (pop.) a prosti, (Transilv. si Maram.) a coldui, (inv.) a calici, a cersetori, (arg.) a mangli. $(... pe la colturi de strada.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*cersi
vb. a cere, (inv.) a soli. $(Slujba pe care o ...; ... o audienta.)cerenecesita(Il ... la o actiune importanta.)poftisuscita$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*solicita
vb. - A cere mina, a cere in casatorie. Lat. (Philippide, 44; Densusianu, 149; Puscariu 1202; Candrea-Dens., 1370; REW 6444), prin intermediul unei var. populare , cf. v. nap. "a cere de pomana", it. "cersetor", sp., port. - Der. s.n. (cerere in casatorie); s.m. (pretendent; mijlocitor de casatorii); s.f. (mijlocitoare de casatorii); s.f. (petit; indeletnicirea de a peti).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*peti
vb. a cere, (pop.) a impeti, a starosti, (Transilv.) a votri. $(... fata de la parinti.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*peti
vb. - A cerne. - Var. Rut. (Tiktin; Candrea), cf. pol. , ceh. - Der. adj. (fina), se zice despre faina.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*piclui
vb. a cersi, (pop.) a prosti, (Transilv. si Maram.) a coldui, (inv.) a calici, a cersetori, (arg.) a mangli. $(A ... pe la colturi de strada.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*milogi
vb. - A certa, a dojeni, a admonesta. Lat. (Puscariu 1143; Candrea-Dens., 1188; REW 5665), cf. it. cat., sp., port. Pentru semantism, cf. Seineanu, 183. - Der. adj. (reprobativ).(by 8W8S2e2r10g11i11o)*mustra
vb. - A certa, a mustra, a dojeni. Var. Sl., cf. sb. "a reforma, a transforma"; dupa Tiktin din sl. "a reprezenta". In Mod., rar. - Der. s.f. (mustrare, dojana); s.f. (insulta).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*probozi
vb. - A cheltui fara rost, a risipi, a irosi, a toca banii. Sl. (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Probabil a influentat asupra semantismului lui , care are dublul sens "a termina" si "a cheltui fara rost", ca Sec. XVII, astazi rar, in Mold. si Bucov. - Der. s.f. (risipa); adj. (cheltuitor).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*istravi
vb. a chestiona, a interoga, (pop.) a ispiti, (fig.) a descoase. $(A ... pe cineva despre ceva.)ascultaconsulta$.(by 12W13S6e6r15g15i15o)*intreba
vb. - A chinui, a face rau. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Cihac, I, 78; Puscariu 543; Candrea-Dens., 525; REW 2721), cf. it. (mil. ), prov., sp. v. fr. , port. Cuvint general folosit (ALR, I, 139). Der. , s.f. (chin, suferinta), cf. Seineanu, 186; , s.f. (inv., durere; inv., reumatism), din lat. (Puscariu 562; REW 2724), cuvint care supravietuieste in mr.; adj. (care provoaca durere), de la cu suf. - (dupa Puscariu 553 si REW 2725, din lat. al carui rezultat normal, a disparut, dar apare in sec. XVII si in mr.); vb. (a intrista, a mihni, a produce durere).(by 13W13S6e6r15g15i8o)*durea
vb. a chinui, a framanta, a persecuta, a preocupa, a tortura, a urmari, (fig.) a roade, a tiraniza. $(Il ... un gand.)$(by 10W4S4e13r6g6i14o)*obseda
vb. a chioti, a hauli, a striga, a tipa, (pop.) a iui, (reg.) a huhura, (prin Olt. si Ban.) a hureza, (Transilv.) a ui. $(... de mama focului, la hora.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*chiui
vb. a cinsti, a canta, a elogia, a glorifica, a lauda, a mari, a omagia, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv.) a fali, a pohfali, a preacanta, a preainalta, a prealauda, a prearadica, a ridica, a slavoslovi. $(Sa-i ... pe eroii patriei.)(Sa ... ziua de fata.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*slavi
vb. a cinsti, a canta, a elogia, a lauda, a mari, a omagia, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv.) a fali, a pohfali, a preacanta, a preainalta, a prealauda, a prearadica, a ridica, a slavoslovi. $(Sa-i ... pe eroii patriei.)preamari$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*glorifica
vb. a cinsti, a servi, a trata, (pop.) a omeni, a tratarisi. $(L-a ... cu mancare si bautura.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ospata
vb. a cioparti, a sfarteca, (pop. si fam.) a casapi, (pop.) a dumica, (reg.) a crampoti, a macelari, (Mold., Bucov. si Ban.) a ciocarti, (prin Mold.) a carnosi, (prin Ban.) a carti, (Mold. si Bucov.) a hacui. $(A ... un animal, la taiere.)(Ii ... carnea de pe el.)(L-au ... lupii.)(L-au ... cu sabiile.)(Nu mai ... caietul!)(Haina i s-a ... de tot.)(Isi ... hainele si-si smulgea parul.)(Cearsaful s-a ....)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sfasia
vb. a cioparti, a sfasia, (pop. si fam.) a casapi, (pop.) a dumica, (reg.) a crampoti, a macelari, (Mold., Bucov. si Ban.) a ciocarti, (prin Mold.) a carnosi, (prin Ban.) a carti, (Mold. si Bucov.) a hacui. $(A ... un animal, la taiere.)(L-au ... animalele salbatice.)(L-au ... cu sabiile.)$(by 13W7S7e15r15g9i9o)*sfarteca
vb. a ciopli, a sapa, a taia, (rar) a scobi, (Transilv. si Maram.) a sferdi. $(A ... in piatra un bust.)(A ... marmura.)$(by 12W5S5e14r10g4i4o)*sculpta
vb. - A ciopli lemnul. - A edifica, a construi. - Mr. Lat. (Cihac, I, 84; Puscariu 560; Candrea-Dens., 524; REW 2718), cf. alb. , calabr. sp. - Der. s.f. (surcele de cioplitura, aschii).(by 15W9S9e9r3g11i11o)*dura
vb. - A circumcide. Sl. (Tiktin). Sec. XVII, inv. - Der. s.f. (circulatie), din sl. inv.(by 1W1S9e3r3g4i12o)*obrezui
vb. a circumscrie, a demarca, a hotarnici, a limita, a marca, a margini, (inv.) a hotari, a semna. $(A ... un teren.)marginiprofilarestrange$.(by 11W11S4e5r13g7i7o)*delimita
vb. - A ciripi, a piui. - A se balaci. Creatie spontana, ca - Der. s.n. (balaceala).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cipcii
vb. - A cirmui, a conduce, a administra. - A calauzi, a sfatui. - A procopsi, a da cuiva mijloacele de trai. - A aproviziona, a indestula. - Mr. Ngr. ???????, aorist ?????????? "a guverna" (Murnu 14; Meyer 228); cf. alb. Este dublet al lui si al cuvintului recent creat, (< fr. ) "arta de a guverna". Pentru evolutie, cf. Seineanu, 215. - Der. s.f. (guvernare, administrare; economie casnica, mijloace de trai, nivel de viata al casei; venituri; stare, situatie); , adj. (guvernator, administrator).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*chivernisi
vb. - A cistiga, a obtine. - (Inv.) A obtine victoria, a invinge. - A obtine, a capata. Sl. "a cistiga" (Miklosich, 16; Cihac, II, 96). - Der. , s.f. (inv. si Trans., cistig, folos; profit, utilitate; suma platita pentru un imprumut), deverbal; s.m. (persoana care dobindeste ceva). Mag. "dobinda" pare a proveni din rom. (Edelspacher 12), ca si in limba bulgarilor din Trans. (Miklosich, 121). Cf. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*dobindi
vb. a cita, a reda. $(Iti voi ... intocmai vorbele lui.)mimacopia(A ... un act, un document.)multiplica(Cum se ... aceste animale?)(BIOL.)(Se ... prin oua.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*reproduce
vb. - A citi. - A repeta. - A recita. - A examina un elev. - A certa, a cicali. - Var. Sl. (Tiktin). - Der. (var. ), s.f. (lectura; repetitie), din sl. , inv.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*prociti
vb. A citi (de catre o masina automata) un text sau sir de caradtere, identificand elementele sale componente. - en. $parse(by 4W12S12e6r6g14i8o)*parsa
vb. a ciunti, a taia, a trunchia. $(... crengile unui copac.)(A ... fagurii.)(A ... capul cuiva.)(Obuzul i-a ... piciorul.)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*reteza
vb. - A ciupi, a intepa. - A rupe din ceva cite putin. - A minca putin, a ciuguli. - A musca, a rani. - A sterpeli, a fura. - Mr. megl. Origine indoielnica. Probabil de la o radacina expresiva (Puscariu 1304; REW 6535; cf. Corominas, III, 724), lat. (Candrea, XXXI, 314; Philippide, II, 651; Pascu, I, 63; Tiktin), cf. alb. , it. sp. E posibil sa fi intervenit o apropiere cu "cioc", dar acest cuvint nu ajunge pentru a explica vb. - Der. vb. (Banat, a pisca); s.m. (grangur, Oriolus galbula), literal "ciupeste florile"; adj. (cherchelit); adj. (intepator; furacios); s.f. (ciupitura, intepatura; muscatura; urma lasata acolo unde lipseste o parte dintr-un obiect). s.m. (pitulice), pare sa apartina aceleiasi familii; der. vb. (Trans., a pisca); vb. (a vorbi cu voce subtire, ascutit), probabil prin forma care se da buzelor; s.m. (insecta, Calopterys splendens; filfizon, lichea, secatura); (var. , Trans., Banat ), s.m. (tiglau, Parus; Arg., lacat); (var. ), s.f. (femela pitigoiului); (var. Trans. ), s.m. (Olt., Trans., colindator; colac pentru colindatori; bat de colindator). Leagtura lui cu este evidenta si se explica bine prin sunetul cintecului sau (pitigaiat) sau mai probabil plecind de la sensul de "cioc", cu suf. augmentativ -, cf. cors. sard. (Bogrea, IV, 842). Relatia cu "mic" (Tiktin) sau cu ideea de a (Scriban) pare indoielnica. E neindoielnic inrudit cu "cioc", cf. , s.f. (fluier) fata de fata de s.f. (Banat, carne), cuvint rar, identificat cu un lat. (Puscariu 1326; REW 6450; Philippide, II, 651; Zauner, XIV, 354; Wagner, 112), este probabil acelasi cuvint ca si pare sa insemne "bucatica de carne". De aici s.m. (stirpitura, porecla care se da de obicei in Munt., copiilor si flacaiandrilor), cf. ngr. ???????????. In sfirsit, (var. ), s.m. (pasare, Troglodytes parvulus) apartine familiei expresive a lui si apare neindoielnic in loc de (dupa Tiktin, din sb. "pitulice"); cf. (var. ), s.f. (prostituata), pe care Cihac, II, 242 o punea in legatura fara a fi necesar cu ceh.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*pisca
vb. - A ciurui. Origine necunoscuta. Inv. (sec. XVII). Este poate in legatura cu ngr. without "dublu".(by 2W10S10e4r4g12i12o)*dipli
vb. a cizela, (rar) a subtiliza, (pop.) a ageri, (fam. fig.) a ciopli, a peria, a pieptana, (fig.) a slefui. $(A ... un text literar.)(A ... un cap de copil, in pictura.)$(by 13W14S7e7r8g1i1o)*stiliza
vb. a cladi, a construi, a dura, a face, a inalta, a ridica, (livr.) a edifica, (inv.) a temeia. $(A ... o noua scoala.)(BIS.)(Biblia scrie ca Dumnezeu a ... lumea.)$(by 4W5S13e13r7g7i7o)*zidi
vb. a cladi, a dura, a face, a inalta, a ridica, a zidi, (livr.) a edifica, (inv.) a temeia. $(... o noua scoala.)alcatui$.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*construi
vb. a clarifica, a descifra, a deslusi, a dezlega, a explica, a lamuri, a limpezi, a solutiona. ... e a clarifica, a solutiona. $(A ... un litigiu.)(Si-a ... niste treburi.)(A ... in favoarea sa disputa.)$(by 1W9S9e3r3g3i12o)*rezolva
vb. a clefai, a molfai, (rar) a clefeti, (reg.) a ciofai, a murseca, a plescani. $(... cand mananca.)(... cu limba.)(Apele ... lovindu-se de maluri.)(Noroiul ... sub bocanci.)(A ... cu papucii, in mers.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*plescai
vb. - A clefai, a morfoli. - Var. Creatie expresiva, cf. var. lui Der. din sl. "a se framinta" (Cihac, II, 202) este improbabila. - Der. s.f. (tumoare), prin incrucisare cu ; s.n. (clefaiala).(by 8W8S2e2r10g10i4o)*molfai
vb. - A clipi, a intredeschide ochii, a-i inchide pe jumatate. - A dormita. - A inchide ochii in jocul de-a baba oarba. - A se ivi, a se lumina de ziua. - (Refl.) (Despre mustata, plante) A incepe sa creasca. - Var. Megl. Sl. "a inchide ochii" (Miklosich, 31; Cihac, II, 195; Berneker, II, 56; Graur, VI, 172), cf. bg. (> ), sl. (> ), sb., cr. , rus. (Vasmer, II, 113). Cf. - Der. s.f. (closca); s.f. (Bucov., closca); adj. (care se iveste); adj. (care clipeste); s.f. (sens nesigur; ceva ce abia mijeste, ceva nesemnificativ), sec. XVII, inv., folosit o singura data de Dosoftei.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*miji
vb. a clipi, a licari, a luci, a scapara, a scanteia, a strafulgera. $(Luminite ... in noapte.)(Stelele ....)palpailuminastraluci(Albe coifuri ....)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sclipi
vb. a clocoti, a (se) framanta, a fremata, a (se) involbura, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, (inv. si reg.) a salta, (inv.) a (se) salbatici. $(Apele crescute se ... in matca.)$ a (se) clatina, a (se) scutura, a (se) zgudui, (reg.) a (se) clatari, (Mold. si Bucov.) a (se) cobaltai. (... v. a se framanta, a se nelinisti, a se zbuciuma, a se zvarcoli, (Mold. si Bucov.) a se ciosmoli. $(Nu te mai ... atata!)forfotiinstiga(Masele se ....)$(by 2W2S10e11r4g4i5o)*agita
vb. - A coase cu refec, a tivi. - Mr. Origine necunoscuta. Der. din sl. (Cihac, II, 311) este cit se poate de improbabila (Byhan 329). Din lat. (Puscariu 1426; REW 7159) sau < , cf. port. (Candrea, III, 426; Candrea; REW 7159N), sau din lat. "a intari", cf. it. (Tiktin) nu sint convingatoare. - Der. s.n. (cusatura de imbinare, tiv; cearta, dojana); s.f. (insailare, tiv).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*refeca
vb. - A coase o broderie. - A infrumuseta, a exagera o povestire. Fr. - Der. s.f. din fr.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*broda
vb. a coase, (reg.) a impistri, (Transilv. si Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. si Transilv.) a slingui, (prin Transilv.) a stricani. $(... cu flori; a ... la gherghef.)$(by 2W10S10e4r4g12i12o)*broda
vb. - A cobori, a reduce, a diminua, a descreste. - A imputina. - A descreste luna. - A decadea, a se strica. - A lega, a ingrosa un sos. - A sustrage, a scoate. - A ajunge la scadenta. - Mr. Lat. (Densusianu, 169; Puscariu 1536; REW 2944), cf. it. prov. fr. (v. fr. ), v. sp. , port. Ultimul sens este un imprumut modern din it. - Der. s.f. (reducere, diminuare; sustragere; lipsa, lacuna); s.n. (reducere; rabat, ieftinire); s.m. (numar care se scade din altul); s.m. (primul termen al unei scaderi). Der. neol. s.f., din it. ; s.n. (registru in care se inscria scadentele).(by 9W9S2e3r11g11i4o)*scadea
vb. - A cobori, a se da jos. - Var. Lat. (Candrea-Dens., 495; Tiktin; Candrea), cf. it. , fr. , sp. Este dublet de la forma neol. vb. (a cobori, a se da jos; a se opri, a se caza; despre politie, a face o descindere intr-o casa sau intr-un local), cu sensurile fr. Inv. (sec. XVI-XVII).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*destinge
vb. a cocolosi, (prin Olt.) a mitocosi. $(A vrut sa ... niste nereguli.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*musamaliza
vb. - A coincide. - A participa la un concurs. - A-si face concurenta. Var. (inv.) Lat. , fr. ; var. a fost asimilata artificial, cu - Der. , s.m.; , s.f.; , s.n., din fr. (by 11W4S4e12r13g13i6o)*concura
vb. a coji. $(A ... o leguma, un fruct.)(A ... trunchiul unui arbore.)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*descoji
vb. a colinda, a cutreiera, a peregrina, a umbla, a voiaja, (rar) a drumui, (inv.) a stranici. $(Pe unde n-a ...?)$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*calatori
vb. a colinda, a parcurge, a strabate, a vantura, (pop. si fam.) a bate, (pop.) a calca, a ocoli, a petrece, (inv. si reg.) a razbate, (inv.) a plimba, (rar fig.) a treiera. (... v. a colinda, a se plimba, (fam.) a se plimbarisi. $(... prin poieni.)hoinari(... prin muzee.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*cutreiera
vb. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a farbui. $(A ... in galben un material textil.)(A ... grilajul cu verde.)farda$.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*vopsi
vb. a comanda, a decide, a dispune, a fixa, a hotari, a porunci, a stabili, a statornici, (rar) a prescrie, (inv. si pop.) a orandui, a randui, (pop.) a soroci, (prin Ban. si Transilv.) a priti, (inv.) a invata, a judeca, a poveli. $(A ... sa se faca astfel ...)porunciaranjaorganizaalinia$.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*ordona
vb. a combina. $(... mai multe substante.)(... cartile de joc.)mestecacorciincurca(Se ... nechemat intr-o discutie.) $(by 15W15S8e8r2g2i10o)*amesteca
vb. - A compara, a confrunta un text cu altul. Ngr. ????????? (Tiktin). Sec. XIX, inv.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*paravalisi
vb. - A compatimi. - (Refl.) A se plinge, a se tingui. Sl. (> ), probabil prin intermediul part. (Cihac, II, 37; DAR; cf. Iordan, VI, 150 si 175, unde il considera de origine expresiva. Dupa Gamillscheg, II, 251, din gepid. ). - Der. adj. (lamentabil, de compatimit).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*caina
vb. a compensa, a rasplati, (inv. si pop.) a multumi, (prin Transilv.) a potoli, (inv.) a dezdauna. ($L-a ... pentru pagubele pe care i le-a adus.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*despagubi
vb. - A comprima, a presa, a zdrobi. - A oprima, a asupri. - Var. Probabil din lat. < , cf. (Cihac, I, 119; Tiktin; Puscariu, II, 66-71). Dupa o parere mai putin convingatoare, a lui Draganu, VI, 286-91, de la > , cu modificare datorata hiperurbanismului. Pentru semantism, cf. fr. ngr. ?????. - Der. adj. (care oprima).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*impila
vb. - A compune, a elabora. Format dupa lat. , ca si dupa , cf. sp. Este dubletul lui , vb., din fr. - Der. s.m.; s.f.(by 3W12S12e12r5g6i14o)*redacta
vb. a comunica, a spune, a zice, (inv.) a parastisi, (fig.) a servi. $(I-am ... tot ce mi-ai spus; le-a ... ultimele noutati.)(Iti ... salutarile lui.)(A-i ... salutari de la ...)inmanapredaimpartasi.anunta$. a da, a trece, (fam.) a pasa. (... a purta, a trece. $(... paharul din mana in mana.)transfera(Maladia s-a ... de la unul la altul.)raspandipropagaemite$.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*transmite
vb. a comunica, a transmite, a vesti, (inv.) a porunci, a soli. $(I-am ... sosirea mea.)informacomunica(... ceva cuiva.)declaraprevesti$.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*anunta
vb. a concepe, a planui, a prevedea, a proiecta. $(Noi masuri ... de guvern.)(A ... o noua metoda.)(A ... urmatoarele ...)$(by 9W2S2e3r11g11i4o)*preconiza
vb. a concura, (rar) a competi, (inv.) a concurge. $(... la un post.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*candida
vb. - A condamna, a pedepsi. Sl. (Miklosich, 59; Cihac, II, 231; Byhan 231). - Der. s.f. (pedeapsa, condamnare); s.m. (condamnat).(by 15W15S8e9r2g2i10o)*osindi
vb. - A conduce, a gospodari o intreprindere, institutie etc. < Fr. - Der. (din fr.) , s.f., cf. rus. (Sanzewitsch 197); , adj.; , s.m.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*administra
vb. a conduce, (rar) a manui. $(... pluta, trasura, caii.)(Vantul ... departe frunzele cazute.)$(by 6W6S15e15r8g8i9o)*mana
vb. - A conduce un stat, un popor. Lat. , fr. - Der. , s.n., din it. ; , s.f. (inv., guvern; provincie din Rusia), din rus. ; s.n., din fr. ; adj.; adj.; s.m.; s.f.; s.m., toate din fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*guverna
vb. A confirma, a sustine, a intari justetea unui fapt. - Var. < Lat. , cf. it. , fr. sp. Var. este astazi forma cea mai curenta. Der. , adj. (conform cu adevarul, autentic, veritabil); , s.f. (adevar, dovada); adj. (care adevereste); s.m. (in dreptul vechi, 12 boieri desemnati sa cerceteze si sa judece orice pricina la care se considera necesara o examinare de experti); , adj. (fals, mincinos).(by 13W6S7e7r15g1i9o)*adevara
vb. a confrunta, (inv.) a protocoli, a semui. $(A ... intre ele doua obiecte.)(Il ... pe ... cu un vultur.)potrivi(Nu ma ... eu cu tine!)$(by 13W13S6e15r15g8i9o)*compara
vb. a conjura, a conspira, a unelti, (inv.) a intriga, a masina, a maiestri, a mreji, a zavistui, (fig.) a lucra, a tese, a urzi, (inv. fig.) a impleti. $(A ... impotriva cuiva.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*complota
vb. a conjura, (pop.) a jura, a milui, (inv.) a supara. $(Te ... sa ma ajuti!)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*implora
vb. a conlucra, a coopera. $(Ei ... pe multiple planuri.)(... la o gazeta.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*colabora
vb. - A consacra, a dedica. - a cheltui, a risipi. - Mr. Ngr. ????????, aorist ???????? "a dedica" (Galdi 140). Sensul 2, pe care DAR il interpreteaza ca fiind ironic, pare mai curind o evolutie normala, bazata pe un sens "a consacra nejustificat". (by 10W11S4e4r12g13i6o)*afierosi
vb. a consacra, a fixa, a stabili, a statornici, (inv.) a sfinti.$ (A ... acest obicei.)(JUR.) (Adunarea a ... aceste masuri.)legaliza$.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*consfinti
vb. - A consacra, a oferi, a destina. - (Refl.) A se darui, a se jertfi. Lat. (sec. XIX). - Der. , s.n. (abnegatie, sacrificiu; fidelitate), pe baza fr.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*devota
vb. - A considera, a aprecia. Sl. (Tiktin). Sec. XVII, inv., imprumut cult.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*rasajdui
vb. - A considera mai bun. - Var. Fr. ; var., mai putin frecventa, a avut in vedere paralelismul cu etc. - Der. adj., din fr. ; adj. (care prefera); (var. ), s.f., din fr. ; (var. ), s.f. (un anumit joc de carti, azi inv.).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*prefera
vb. a consista, a rezida, a sta, (inv.) a starui. $(In ce ... importanta problemei?)(Tot secretul ... in aceea ca ...)compune$.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*consta
vb. - A consola, a incuraja. - A dezmierda, a alinta. Gr. ????????? "a folosi bauturi fermentate", probabil prin intermediul unui lat. (Cihac, 146; Seineanu, 13; Murnu, 34; Candrea-Dens., 1131; Diculescu, 474; Rohlfs, EWUG 1291; REW 5297; Rosetti, II, 68), cf. calabr. "a sparge, a toci". Der. din sl. "a se consola" (Cihac, II, 197), nu e posibila. Cuvint de uz genral, afara de Trans. de N. (ALR, I, 235). Der. s.f. (dezmierdare; consolare); adj. (care mingaie, consoleaza); adj. (consolator; delicat, afectuos); adj. (neconsolat); s.f. (consolare), inv., apare in de la 1581.(by 13W6S6e15r15g9i2o)*mingiia
vb. a consterna, a minuna, a nauci, a perplexa, a stupefia, a surprinde, a ului. $(Ce-mi spui tu pur si simplu ma ....)(M-a ... cu inteligenta lui.)(Vestea aflata l-a ....)minuna$.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*uimi
vb. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a intemeia, a organiza, (astazi rar) a statornici, (inv.) a sadi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism inv.) a sistisi, (fig.) a urzi. $(A ... un asezamant.)(Au ... un nou sat.)constitui$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*infiinta
vb. - A constringe, a obliga. Lat. (sec. XIX), pe baza lui - Der. , adj. (impozant), cu suf. - ; adj., din fr. ; vb. (inv., a impune), din fr. ; adj., din fr. ; , s.n., din lat. (sec. XIX), cu fonetismul cuvintelor care provin de aici.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*impune
vb. - A consuma, a cheltui, a prapadi, a risipi. - Var. Probabil de la "a risipi", cu pierderea lui ca in etc. Pierderea lui , prin intermediul unei faze , este normala in fata lui , cf. > , > > etc. Cihac, II, 660 (urmat de DAR si Scriban) pleaca de la ngr. ???????, aorist without "a se micsora", care pare a se potrivi si mai putin, formal si semantic. Der. propusa de Tiktin, de la "a consacra" < ngr. ?????? (care este forma simpla de la ) nu pare probabila, intrucit acest cuvint nu a avut nici o circulatie populara. - Der. s.f. (risipa).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*irosi
vb. - A contesta, a replica. - A corespunde, a avea aceleasi deprinderi. - A fi conform cu ceea ce se asteapta. - A replica, a riposta. - A fi obligat, a garanta. - A incredinta, a certifica. - A plati, a da socoteala. - A privi spre, a a fi situat, a comunica. - A trece, a strabate. - Mr. istr. Lat. (Densusianu, 147; Puscariu 1446; REW 7400), cf. it. , port. fr. sp., port. Prez. sing. are doua forme cf. Uz general ( II, 26). Der. s.n. (riposta, replica; inv., socoteala), din lat. s.f. (responsabilitate); adj. (responsabil); adj. (iresponsabil). - Cf. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*raspunde
vb. a contrazice, a dezminti. $(Acest fapt ... parerea curenta.)(A ... o teorie.)abroga$.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*infirma
vb. - A conveni, a folosi, a se simti bine. Sl. "a prevedea" (Miklosich, 39; Cihac, II, 291; Iordan, 139), cf. sb., cr. "a prospera". - Der. adj. (favorabil); s.f. (amabilitate, blindete); adj. (defavorabil); adj. (favorabil); adj. (potrivnic); s.f. (amabilitate, folosire, prosperitate; profit); s.f. (rea-vointa); adj. (favorabil).(by 9W2S2e10r11g4i4o)*prii
vb. a conversa, a dialoga, a vorbi, (livr.) a se intretine, (rar) a convorbi, (pop. si fam.) a (se) sfatui, (inv. si reg.) a basadi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (inv.) a vorovi. $(Au ... despre toate.)chibzuidezbate$.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*discuta
vb. a convietui, a trai, a vietui. $(Au ... doi ani ca sot si sotie.)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*coabita
vb. a copia, a reproduce, (inv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. $(A ... pe curat un text.)(A ... un text dintr-un alfabet in altul.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*transcrie
vb. - A copula. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 692; Candrea-Dens., 707; REW 3622), cf. it. , prov., cat. , fr. , sp. , port. - Der. s.n. (Arg., copulatie, coit); , s.m. (codobatura; lenes, trindav), cf. it. ""nume dat mai multor pasari, ca Caprimulgus europaeus, Hydrochelidon nigra, etc." (G. R. Riegler, 8, explica acest nume prin credinta populara ca anumite fiinte se reproduc fara coit; ipoteza greu de aplicat pentru pasari).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*fute
vb. a corespunde, a se potrivi, (pop.) a se lovi, (prin Bucov. si Mold.) a se stimui, (inv.) a conglasui, a consuna. $(Datele obtinute ... intre ele.)$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*concorda
vb. - A corupe, a vicia, a perverti. Origine necunoscuta. Prezenta lui intervocalic, ca si lipsa marturiilor vechi, ne fac sa credem ca este vorba de un cuvint modern, poate it. "a oscila". Nu este posibila der. din lat. (Densusianu, V, 358).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*destrabala
vb. a crapa, a sparge, a spinteca, a taia, (reg.) a sfarama. $(A ... lemne pentru foc.)spintecataiadeschidestrabate$.(by 8W8S2e2r2g11i11o)*despica
vb. a crea, a infaptui, a intemeia, a realiza. $(A ... un stat national unitar.)realiza$.(by 6W6S15e15r15g9i2o)*fauri
vb. a crede, a ghici, a gandi, a-si imagina, a-si inchipui, a intrezari, a presupune, a prevedea, a socoti, a sti, a visa, (rar) a prevesti, (inv. si reg.) a nadai, (reg.) a chibzui, a probalui, (fig.) a mirosi. $(Cine ar fi ... ca se va intampla astfel?)suspecta$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*banui
vb. a crede, a nadajdui, (inv. si reg.) a se nadai. (... a nadajdui, (inv.) a upovai. (... a (se) astepta, a nadajdui, (inv. si reg.) a se nadai. $(Sa nu ... nimic de la el.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*spera
vb. a cresta, a zgaria, (rar) a harsai, a scobi, (inv.) a semna. $(A ... bancile cu briceagul.)$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*scrijeli
vb. a creste, a se ingrosa, a se inmulti, a spori. $(Randurile s-au ....)$(by 13W7S15e9r2g3i11o)*indesi
vb. a creste, a (se) mari, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a (se) sui, a (se) urca. $(A ... pretul; preturile s-au ....)$(by 11W4S5e13r13g14i1o)*majora
vb. a creste, a se reface. $(I s-a ... unghia cazuta.)(Natura se ....)$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*regenera
vb. - A crucifica. Sl. "a sili" (Miklosich, 42; Cihac, II, 368). - Der. s.m. (crucificator), inv.; s.f. (crucificare), inv.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*rastigni
vb. actiunea de a ingriji o persoana aflata in stare critica, cauzata de consumul excesiv de alcool;(by 7W8S8e1r2g10i10o)*vb
vb. a cugeta, a gandi, a judeca, a medita, a rationa, a reflecta, (inv.) a meditarisi, a mandri, a rezona, a semui. $(Vrea sa ... in liniste.)(Sa ... cum e mai bine.)(Sa stam si sa ... cu atentie ce sa facem.)considera(Isi ... cuvintele.)$(by 1W2S10e10r3g4i12o)*chibzui
vb. - A cumpara, a se tirgui, a discuta. - Var. Sb. "a tirgui", din it. "a face schimb" (DAR; Iordan, II, 55). Candrea, VI, 321, presupune ca etimon lat. , cf. sp. port. (Corominas, I, 372), insa aceasta ipoteza pare putin convingatoare.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*baratui
vb. a cunoaste, a identifica, a sti. $(Cum il poti ....)(L-am ... imediat pe X.)regasi(JUR.)(L-a ... in functie.)(Isi ... greseala.)marturisideclara(Pana la urma a ... ca asa este.)$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*recunoaste
vb. - A cuprinde, a avea in interior, a fi umplut cu Lat. (sec. XIX), adaptat la conj. lui - Der. , s.n. (cuprins); , s.n., din fr. ; , s.f.; , s.f., din fr.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*continea
vb. - A cuprinde, a supune, a ocupa un teritoriu prin arme. - (Refl.) A se supune, a se preda, a omagia. - (Refl.) A se umili, a implora cu umilinta. Lat. , in loc de (Puscariu 425; Candrea-Dens., 318; REW 2155; DAR); cf. prov. fr. Sensul 1 este neol., din fr. Evolutia care indica sensul 2 pare normala, fara sa fie necesara ipoteza unei influente sl., presupusa de Candrea-Dens. - Der. , adj. (umil; pios); , adj. (care cucereste); , s.f. (inv., simplitate, umilinta; piosenie); , s.f. (inv., respect nemarginit); , adj. (arogant); , adj. (respectuos; cinstit; pios); , s.f. (piosenie, evlavie); , adv. (evlavios).(by 4W4S13e13r6g6i15o)*cuceri
vb. - A curata. - A despaduri, a defrisa. - A desface coaja, pielita. - A scoate, a elimina, a expulza. - A elibera, a da drumul, a slobozi. - A dezvinovati, a absolvi de vina. - Mr. "a curata". Lat. (Candrea-Dens., 451; Tiktin, CXXXIII, 120; Pascu, I, 73; REW 2412; DAR); cf. ven. "a curata un pui", fr. , cat. Este dublet al lui , vb. (a ingriji un bolnav). Este posibil, cum presupune DAR (cf. Cortes 127), ca termenul rom. sa fi ajuns sa se confunde cu lat. "a strecura, a curata un lichid", al carui rezultat trebuia sa fie identic. - Der. , s.n. (dezghiocatul porumbului); , s.f. (placenta, la vaca; vas de lemn, blid); adj. (dezghiocat, desfacut, defrisat, eliberat; iertat; curatit; lipsit de murdarie, pur; autentic, veritabil, adevarat; senin, clar, neprihanit, pur; inocent, drept, sincer, fidel, leal; sigur, exact); , vb. (a inlatura murdaria, a spala; a defrisa, a despaduri; a da drumul, a elibera; a elimina, a expulza; a purifica; a vindeca; a despuia; refl., a pierde totul, a ramine fara un sfant; fam., a muri, a da ortu popii; fam., a fura, a smangli; a da un purgativ; a spala de pacate, a salva, a izbavi, a purifica; refl., a se justifica, a se dezvinovati); vb. (a trai in pacat); adj. (care curata; purificator); s.f. (curatare de coaja, pielita, etc.; gunoi; resturi); , s.f. (inv., puritate); s.f. (curatie; puritate; neprihanire, nevinovatie; purificare; integritate, lealitate, cinste), cuvint putin inv.; , s.f. (murdarie; pacat, fapta rea; patima condamnabila; viciu; menstruatie); , s.f. (calitatea de a fi curat; puritate; neprihanire; menstruatie; purgativ; cinste, corectitudine; Arg., catastrofa); s.f. (murdarie; excrement); s.f. (curatare de coaja, pielita, etc.; teren destelenit; coji curatate; frunze uscate; pleava, ciuruiala); , s.f. (sita, ciur). mr., megl. , istr. , ar putea fi si reprezentant direct al lat. (Pascu, I, 73; Densusianu, III, 443), sau al lat. (Puscariu 457; XXVII, 738; REW 2035a). Prima ipoteza este mai probabila si este suficienta, cf. calabr. "a spala pinza", comel. "piele argasita" (Tagliavini, X, 132). Din rom. provine sas. "curat". Pentru , Candrea-Dens., 452 propune si o der. directa din latina.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*cura
vb. - A curata, a inlatura gunoiul sau resturile de la constructii. - Mr. megl. Bg. (Cihac, II, 305; Tiktin; Conev 73), din sl.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*rini
vb. - A curata, a pierde toti banii la joc. Fr. Termen de joc. - Der. , s.m. (persoana care a pierdut totul la joc; sarman, om sarac).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*decava
vb. - A curata, a pregati mincarea. - A taia, a face bucati. - A omori. Mag. "preparat" (DAR), probabil contaminat cu sl. "a aranja."(by 11W4S4e13r13g6i7o)*cinatui
vb. a curata, a scutura, a strange, (inv. si reg.) a griji, (reg.) a randui, (prin Bucov.) a cioroboti, (Transilv.) a castiga, (Ban. si Transilv.) a orandui, (Transilv.) a tagasi, (Transilv. si Maram.) a ticazui, (Transilv.) a tistali. $(A ... prin casa de sarbatori.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*deretica
vb. - A curata de boabe. - Var. Origine incerta. Dupa Candrea-Dens., 638; cf. REW 3770; DAR si Rosetti, I, 167, din lat. "a netezi", dar semantismul nu este clar. Trebuie sa fie cuvint identic cu (var. ), vb. (a scoate miezul de nuca), ce se considera ca rezultat al lat. (Candrea; Scriban), sau (Densusianu, XXXVI, 325; Candrea-Dens., 739; Rosetti, I, 165). Pare a fi vorba mai curind de un cuvint legat de , cf. "a zgiria"; intr-atit cele doua cuvinte se confunda uneori: cf. (Agirbiceanu).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*gheura
vb. - A curata de buruieni, a curata via, pomii. - Var. inv. Sl. (Miklosich, 36; Cihac, II, 263; Conev 73). - Der. (var. inv. ), s.f. (plivire), din bg. (Conev 74); s.n. (plivire). Cf. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*plivi
vb. - A curba, a indoi. - Var. Rezultat al unei contaminari al lui , cu etc. (Puscariu, VIII, 109; DAR); sau mai curind a lui (cf. ), cu pref. expresiv , ca in (by 14W7S8e1r1g10i10o)*cocirja
vb. - A curge, a glisa. - A se scurge, a scapa. - A gresi. - Var. (cu der.). Mr. megl. Lat. (Philippide, 98; Puscariu 997; Candrea-Dens., 1021; Pascu, I, 38; REW 5132); dar aceasta ipoteza nu este sigura, deoarece nu s-a dat o explicatie suficienta prezentei lui Ipoteza lui Meyer, IV, 36 (lat. , de la ) nu apare mai convingatoare. - Der. s.f. (alunecare, derapare); s.f. (piesa culisanta la tun); adj. (care aluneca); s.n. (ghetus).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*luneca
vb. a cuteza, a se incumeta, (astazi rar) a se semeti, (pop.) a se bizui, (inv.) a ispiti, a se risca, (rar fig.) a se intinde. $(Cine nu ... nu izbuteste.)(Sa ... el sa nu vina la timp!)permite$.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*indrazni
vb. - A da, a acorda. - A dedica, a inchina. - Mr. Ngr. ?????? (Murnu 27), in parte prin intermediul sl. - Der. (var. ), s.f. (inv., donatie; inchisoare); , adj. (care harazeste). - Cf.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*harazi
vb. a da, a destina, a hotari, a meni, a orandui, a predestina, a randui, a sorti, a ursi, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (inv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. $(Ce ne-a ... soarta?)predestinadestinaconsacra$.(by 4W5S13e13r13g7i7o)*harazi
vb. A da, a imparti. Bg. "a imparti", din sl. "parte"; cf. Cuvint rar. Pare identic, sau cel putin trebuie sa se fi incrucisat cu - Der. , s.f. (inv., si Olt., tarina, aratura), din sl. (Miklosich, 22); adj. (instarit, avut), din sl.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*deli
vb. a da, a inapoia, a plati, (rar) a returna, (pop.) a intoarce, a inturna, (inv.) a reinturna. $(Ti-am ... datoria)rambursainapoia$.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*restitui
vb. a da, a incredinta, a intinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (inv.) a increde, a paradosi, a pridadi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. $(I-a ... o scrisoare.)preda$.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*inmana
vb. - A da ajutor, sprijin. - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 51; Candrea-Dens., 34; REW 172; DAR; la Cicero: ; cf. it. , prov. , fr. , sp. , gal., port. Der. , s.n. (ajutor); adj. (auxiliar).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ajuta
vb. a da, a lasa. $(Ii ... intregul aparta-ment.). (Sa nu ... cu nici un pret.)(A ..., n-a mai continuat discutia.)(... in fata dusmanulul.)capitulaatenuarupedeforma$.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*ceda
vb. a da, a lovi, a trage, (pop.) a pali. $(A ... cu toporul in lemn.)loviplesnitranti(A ... usa de perete.)(... in usa cu piciorul.)(Se ... de toti peretii; ploaia ... in acoperis.)ciocni(Apa se ... de stanci.)imbranci(L-a ... cu pumnul.)(Glontul ... iepurele.)atacazvarli$.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*izbi
vb. a da, a oferi, (inv.) a prosfora, (gre-cism inv.) a prosferisi. $(I-a ... un colier.)donaconsacra$.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*darui
vb. - A da apa de baut unui animal. - A imbiba, a impregna. (Inv.) A da, a administra (un medicament). (Inv.) A otravi. - Mr. , megl. istr. < Lat. (Puscariu 20; REW 147; DAR); cf. it. (salent. , bar. ), prov. , v. fr. (fr. din Vest , cf. Gamillscheg 20). Sensul 4, astazi rar, se bazeaza pe confuzia intre "bautura" si "otrava", cf. fr. (< ). Der. , s.n. (actiunea de a adapa); , s.f. (loc de adapat); , adj. (care adapa); , s.f. (inv., otravire).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*adapa
vb. - A da apa de baut unui animal. - A imbiba, a impregna. (Inv.) A da, a administra (un medicament). (Inv.) A otravi. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 20; REW 147; DAR); cf. it. (salent. , bar. ), prov. , v. fr. (fr. din Vest , cf. Gamillscheg 20). Sensul 4, astazi rar, se bazeaza pe confuzia intre "bautura" si "otrava", cf. fr. (< ). Der. , s.n. (actiunea de a adapa); , s.f. (loc de adapat); , adj. (care adapa); , s.f. (inv., otravire).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*adapa
vb. - A da bani in schimbul unui bun. - A recompensa, a atribui. - A lichida, a scapa de o obligatie. - A (se) razbuna. - A ispasi. - A valora. - (Trans. de S.) A costa. - (Refl.) A fi chit. - Mr. megl. Sl. "a lichida" (Miklosich, 36; Cihac, II, 261), cf. rus. - Der. s.f. (salariu, remunerare, recompensa; pedeapsa), mr. , din sl. (bg., sb., pol., rus.) ; s.f. (lipsa de plata); adj. (care plateste); adj. (fara a fi platit; inapreciabil); adj. (dator, care trebuie sa plateasca; cu datoriile platite); adj. (insolvabil); s.f. (solvabilitate); vb. (a recompensa; a plati, a se razbuna), cu pref. , cf. bg. ; s.f. (recompensa). Cf. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*plati
vb. - A da de cineva sau de ceva. - A afla, a gasi, a da peste. - (Refl.) A se vedea cu cineva, a coincide undeva cu cineva. - (Refl., Maram.) A i se intimpla ceva cuiva. - Var. (inv.) , (Bucov.) Mag. "a intilni" (Cihac, II, 509; Tiktin; Galdi, 97), cu pref. Der. nu pare normala: rezultatul, pare a se fi disimulat prin disparitia lui : cf., din acelasi etimon, (var. ), vb. refl. (a se intilni, a se aduna), cuvint rar, in Trans. Totusi, Draganu, VI, 159 si DAR resping aceasta der. si il explica pe prin intermediul mag. "poate", ipoteza inadmisibila. Apare din sec. XVI. - Der. adj. (gasit, aflat; care a suferit o boala brusc; in medicina populara se spune despre apa aflata la confluenta a doua surse); adj. (care intilneste); (var. ), s.f. (actiunea de a intilni; contact, intrevedere; meci); , s.n. (intilnire); s.f. (confluenta; paralizie, atribuita in medicina populara intilnirii cu duhurile rele); s.f. (paralizie).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*intilni
vb. - A da din cap. - A munci din greu. - A lucra incet si fara spor. - Var. Creatie expresiva, pornind de la radacina , cf. - Der. vb. (a se speti; a munci fara spor), cu suf. expresiv - (dupa Tiktin, legat de sl. , cf. ; dupa Bogrea, IV, 834, din rut. "zeita odihnei"); vb. (Trans., a pune buceaua la butucul rotii), cu epentetic; , s.f. (Trans., bucea); vb. (inv., a bolborosi), cf. Iordan, 194 (dupa Tiktin, din pol. ; dupa Candrea, din rut. ; dupa Scriban, din rut. ); (var. ), vb. (a cara; a bolborosi, a mormai), pe care Cihac, II, 516 il pune in legatura cu mag. "a se bilbii" si Scriban cu mag. "a grohai"; s.m. (Mold., persoana nemultumita); vb. (a bombani, a dojeni), pe care Cihac, II, 516 il lega de mag. , Tiktin cu sl. "a intuneca" si Scriban cu mag. ; s.f. (bombanit); adj. (nemultumit; ursuz, posac); vb. (Banat, a lenevi).(by 2W11S11e4r4g13i13o)*mocai
vb. - A da impresia, a crea iluzia, a avea aerul. - Mr. Lat. (Puscariu 1261; Candrea-Dens., 1331; REW 6235), cf. it. prov. fr. sp., port. - Der. , s.f. (opinie, aviz; iluzie, viziune, fantasma); adj. (imaginar, fictiv); (var. ortografica ), adv. (s-ar zice, s-ar crede, intr-o masura, cam), in loc de , cf. calabr. ; vb. (a pieri), format dupa fr. ; , s.f. (pieire), din fr. ; , vb., dupa fr. ; adj. (care compare); s.f. (prezentare).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*parea
vb. a da, (inv.) a darui. $(...-mi, te rog, putina atentie!)conferi(FIZ.)(A ... un aparat, un instrument.)instruna$.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*acorda
vb. a da, (inv. si reg.) a petrece, (inv.) a darmoia. $(... malaiul prin sita.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cerne
vb. - A da jos, a darima, a culca la pamint. Sl. "a dobori", probabil in compunere cu pref. , care indica o actiune exclusiva (Miklosich, 472; Candrea), cf. - Der. adj. (care doboara).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*dobori
vb. - A da jos sau a usura incarcatura. - A despovara, a dezvinovati, a absolvi. - A trage (cu o arma de foc). - A scoate incarcatura dintr-o arma de foc. - Mr., megl. Lat. (Densusianu, I, 169; Puscariu 507; Candrea-Dens., 258; REW 2652; Tiktin); cf. alb. , it. , prov., sp. , port. - Der. s.n. (descarcare); s.n. (dispozitiv de descarcare); s.f. (descarcare).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*descarca
vb. - A da la o parte, a arunca. - A izgoni, a urmari. - A intarca mieii, iezii etc. - Var. Sl. "a desparti" (Cihac, II, 149; Tiktin; DAR), cf. bg. sb. slov. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*intiri
vb. - A da la o parte ceva care inchide. - A incepe, a face inceputul, a porni. - A stirni, a atita, a stimula. - A gauri, a perfora. - (Refl.) A deveni mai deschis, a se face mai luminos. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 509; Candrea-Dens., 368; Tiktin), cf. it. , prov. - Der. , adj. (dat la o parte; neacoperit, dezvelit; limpede; inteligent, franc; sincer; adv., in mod limpede, in mod sincer); adj. (care deschide); s.f. (loc liber prin care poate patrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*deschide
vb. - A da lovituri, a lovi, a izbi. - A ciocani in usa. - A lovi cu ciocanul, a ciocani. - A scoate moneda. - A scutura cu putere grinele, a treiera. - A ciomagi, a da cu parul. - A lovi cu batatorul rufele pentru a le spala. - A tese. - A amesteca, a face cartile de joc. - (Inv.) A tipari. - A dobori, a culca la pamint. - A incrusta, a face marchetarie. - A strabate, a merge in recunoastere. - A vizita. - A lovi in pamint. - A lovi un instrument muzical de percutie. - A cinta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. - A latra. - A palpita, a pulsa. - A tine tactul. - A rani, a face rau. - A bombarda; a agresa cu armele. - A atinge, a ajunge la. - A cadea peste ceva. - (Despre vint) A sufla. - (Despre ploaie si mai ales despre grindina) A cadea. - A pedepsi, a da lovituri. - A se indrepta spre, a o apuca intr-o anumita directie. - A tinde spre, a semana cu ceva. - A se lupta, a participa la o batalie sau bataie. - A da lovituri cu ceva, a palmui; a biciui. - A invinge, a birui, a iesi victorios. - A fi mai mult, a valora mai mult. - A se imperechea calul cu iapa. - (Refl.) A face oua, a depune ouale. - , a batjocori, a zeflemisi, a ride de cineva. - Mr. , megl. istr. Lat. , din clasicul (Diez, I, 59; Puscariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)s cf. it. prov. fr. , sp. port. Multe din sensurile rom. sint romanice, cf. it. (4), (5), (18), (18), (13), (20), (25). Multe din aceste intrebuintari sint proprii si fr. si altor limbi romanice. In gal. din Lubian, are acceptiile 19 ("a palpita, a pulsa") si 2 ("a ciocani in usa"). Pentru , cf. lat. "lac pressum" (; Castro 175) si fr. Expresia "a batjocori" este greu de explicat semantic, cf. ; apropierea de fr. (Spitzer, IV, 669) este ingenioasa, dar neconvingatoare. Der. s.f. (nicovala portativa), cu suf. ca in ; adj. (care bate); s.n. (bat, in special cel cu care se bate laptele); s.f. (lopatica, mai; melita; perie de tipografie); s.n. (planta, Senecio crucifolius); vb. (a tasa, a batuci; a face bataturi); s.f. (lovitura; pulsatie, batatorit; ingrosare a pielii palmelor sau talpilor; ograda; urzeala), pentru a carui formare cf. lat. med. "bataie" (, V, 105); s.m. (persoana careia ii place sa se bata; scandalagiu); , s.f. (urzeala; lopatica la razboiul de tesut; titirez de moara); s.f. (rar, teren plan; loc expus); s.f. (ograda); vb. (a tasa pamintul; a face bataturi); s.f. (actiunea de a batuci); s.m. (musca de cal); s.f. (joc popular tipic); s.n. si m. (mai; servitoare a spalatoreselor; barbat afemeiat, desfrinat), der. cu suf. , ca "hermafrodit", de la , "amorez", "barbat desfrinat, cu inclinatii de priapism". Este utila, prin urmare, explicatia data de Diez, I, 128, bazata pe gr. without (cf. impotriva, Cihac, II, 124). Sensul de "afemeiat" pare a proveni de la acela de "servitoare a spalatoreselor", considerata aici ca simbol priapic; si poate si de la sensul 35 al vb. , uz cu totul explicabil, in lumina sensului 20, si pe care Giuglea, III, 618, il considera in mod inutil, inca pentru gr. ??????.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*bate
vb. - A da ocazie, a cauza, a da nastere, a da loc. - (Refl.) A se folosi de ocazie. - (Refl.) A se afla intimplator, a coincide. - (Refl.) A se intimpla, a se petrece. Sl. "a fi alaturi" (Miklosich, 39; Cihac, II, 292). - Der. , s.n. (ocazie, motiv, cauza; pretext, nuanta; inv., Mold., resurse, bunuri).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*prileji
vb. - A da o suma de bani pentru a cumpara sau plati ceva. - A irosi, a prapadi, a risipi. - (Trans.) A vinde. - (Refl., inv.) A face cheltuieli. - (Refl.) A se stradui. Mag. "a cheltui" (Cihac, II, 488). - Der. s.f. (faptul de a cheltui; bani cheltuiti; risipa; inv., provizii, merinde); (var. ), adj. (inv., risipitor); adj. (risipitor). Din rom. provine rut. "a cheltui" (Miklosich, 16, cf. Berneker 500).(by 4W12S12e6r6g14i14o)*cheltui
vb. a dardai. (... a se cutremura, a se infiora, a se scutura, a tresari. $(Calul ... din tot trupul.)ingrozi(Narile ii ....)vibracutremuraincretipalpai(Glasul ii ... de emotie.)(Ii ... inima de frica.)$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*tremura
vb. - A darima, a abate, a da jos, a face sa cada. Sl. (Cihac, II, 274; Tiktin; Conev 71).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*poligni
vb. - A darui, a face o donatie. Lat. (sec. XIX). - Der. s.m. (persoana careia i se face o donatie); s.n. (donatie); s.m. (persoana care doneaza); , s.f., din fr.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*dona
vb. - A darui, a prezenta. Lat. fr. , asimilat cu conj. de la , cf. - Der. s.f., din it. ; s.f., din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*oferi
vb. - A debilita, a face sa lesine, a provoca slabiciune, mai ales de foame. - Var. Ngr. ??????????, cu var. ????????, ???????, care explica var. rom. (cf. Tiktin; Candrea; Scriban), cf. si Se foloseste mai ales part. (mort de foame). - Der. s.f. (lesin, sfirseala).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*lihni
vb. a deborda, a varsa, a voma, (pop.) a bori, a lepada, (reg.) a oticni. $(A baut mult si a ....)$(by 11W11S5e5r5g14i14o)*vomita
vb. a deborda, (reg.) a puhoia. $(Apele au venit mari si s-au ....)(Apele s-au ... pe campie.)raspandi(Lumina se ... in toate ungherele.)$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*revarsa
vb. a decadea, a (se) deprava, a (se) desfrana, a (se) destrabala, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmata, (inv.) a (se) sminti. $(S-a ... intr-un mediu imoral.)seduce(O limba care s-a ... sub influenta ...)$(by 13W6S7e15r15g9i2o)*corupe
vb. a deceda, a disparea, a se duce, a pieri, a se prapadi, a raposa, a (se) sfarsi, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (inv. si pop.) a se savarsi, (inv. si reg.) a se pristavi, (inv.) a se proslavi, (ir.) a crapa, a plesni, (inv. si reg. ir.) a se sparge, (fig. si fam.) a se curata, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (inv. si pop. fig.) a pica, (inv. si reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. $(A ... in urma unui atac de cord.)cadea$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*muri
vb. - A deceda, a se sfirsi din viata. - A simti o pasiune vehementa. - A se epuiza, a se extenua. - Mr. megl. istr. Lat. , redus la o conjug. analogica (Puscariu 1107; Candrea-Dens., 1174; REW 5681), cf. it. prov., cat., sp. fr. Cuvint de uz general (ALR, I, 286). - Cf. Der. adj. (inv., mortal); s.m. (calugar care ingrijeste muribunzii), cuvint neuzual, creat de Caragiale, dupa modelul fr. ; adj., din fr. ; s.m. (mortal, efemer); s.f. (imortalitate); adj. (imortal); (var. ), vb. (a imortaliza), neuzual, creatie a scriitorilor romantici; , s.f. (inv., imortalitate).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*muri
vb. a deceptiona, a deziluziona, (fam. fig.) a dezumfla. $(Vestea primita l-a ....)$(by 3W3S12e12r5g5i6o)*dezamagi
vb. a decide, a determina, a face, a hotari, a indupleca, (inv.) a indemna, a pleca. $(L-a ... sa vina.)(Voia sa se ... cu ochii lui.)(S-a ... de insemnatatea sfatului primit.)$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*convinge
vb. a decima, a distruge, a extermina, a macelari, a nimici, a prapadi, a starpi, (pop. si fam.) a casapi, (reg.) a chesagi, (inv.) a conceni, a snopi, a stropsi. $(A ... o populatie.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*masacra
vb. a declama, a rosti, a spune, (rar) a debita, (pop.) a cuvanta. $(A ... o poezie.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*recita
vb. a declara, a desconspira, a dezvalui, a divulga, a impartasi, a incredinta, a marturisi, a revela, a spovedi, a spune, (livr.) a confia, (inv. si pop.) a dezveli, (reg.) a deveghea, (inv.) a propovadui. $(I-a ... dragostea lui pentru ea.)(A ... intreaga lucratura.)(S-a ... cuiva.)$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*destainui
vb. a declara, a marturisi, a relata, a spune, a zice, (pop.) a cuvanta, (inv.) a marturi. $(... urmatoarele ...)(Se ... ca a plecat.)manifestasustine(S-a ... repede in cinematografie.)$(by 15W1S9e9r9g3i3o)*afirma
vb. a decora, a gati, a infrumuseta, a orna, a ornamenta, a pavoaza. $(... fatada unei cladiri.)(A ... un parc.)garnisigati$.(by 11W5S5e13r7g7i1o)*impodobi
vb. - A defeca. - Mr., megl. , istr. Lat. (Puscariu 247; REW 1443; Candrea-Dens., 206; DAR); cf. it. , prov., sp., port. , fr. Se foloseste in forma refl., uneori tranzitiv trans. Cf. Der. , adv., adj. (rahat, murdarie, cuvint infantil), cf. Iordan, VI, 150; adj. (fricos, care face pe el); , s.m. (lenes; las); , s.n. (belsug, cantitate mare, gramada); s.m. (latrinar); s.f. (meseria de latrinar); adj. (de culoarea frunzelor moarte); s.f. (excrement de oaie, capra, iepure, sobolan, cu forma caracteristica ovoidala), care presupune un anterior (cf. it. ) cu suf. (Densusianu, 477), vb. (a defeca); vb. (a avea diaree; a alinta); s.f. (toane, nazuri); adj. (care provoaca diaree); , s.f. (closet); , s.f. (defecare); s.m. (cioara albastra, Coracius garrula); s.m. (cacacios); adj. si adv. (murdar, spurcat, cuvint infantil); , s.f. (muci, murdarie, femeie murdara). Din rom. deriva bg. "a defeca" (Capidan, 233), si ngr. (sarak.) "excrement" (Hoeg 123), pe care Meyer, IV, 50, il deriva eronat din it. , cu suf. -.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*caca
vb. - A defeca. Tig. , part. (Graur 161; Juilland 166). Cuvint de Arg., ca der. (var. ), s.n. (rahat, excrement).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*hinghi
vb. a defila, a se prefira, a se succeda, (fig.) a se derula. $(Copacii i se ... prin fata ochilor.)(Multa lume se ... pe acolo.)(Masinile se ... una dupa alta.)succeda$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*perinda
vb. a defini. $(Cum l-ai ... pe X?)(Isi ... sugestiv personajele.)(Se ... veridic in memoriile sale.)$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*caracteriza
vb. a deflora, (pop.) a desfeciori, a desfeti, (prin nord-estul Olt.) a schilodi, (inv.) a strica.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*dezvirgina
vb. a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (inv. si fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. $(A ... o suma de bani.)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*delapida
vb. a degaja, a elibera. $(A ... un drum inzapezit.)(MIL.)(A ... un oras asediat.)$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*debloca
vb. a degaja, a emite, a exala, a imprastia, a raspandi, a scoate, (inv.) a rasfuga, a slobozi. $(Soba ... gaze.)degaja(Decretul ... de la puterea legiuitoare.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*emana
vb. a dejuca, a impiedica, a strica. $(Le-a ... toate planurile dusmanoase.)anihila$.(by 2W10S10e3r12g12i6o)*zadarnici
vb. a dejuna, (inv. si reg.) a merinda, (reg.) a pranzui, (prin Maram.) a gusta. $(A ... pe la ora$ )(by 1W1S2e10r10g4i4o)*pranzi
vb. a delega, a imputernici, a investi, (livr.) a abilita, (inv.) a ispravnici, a slobozi. $(Te ... sa faci urmatorul lucru ...)indreptati$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*autoriza
vb. a demite, a indeparta, a scoate, (inv. si fam.) a mazili, (fig.) a debarca. $(L-a ... din functie.)$(by 12W12S6e6r14g14i15o)*destitui
vb. - A denunta, a acuza, a inculpa. Sl. "a se certa" (Miklosich, 41; Cihac, II, 244), cf. sb., cr. "a acuza", mag. "cearta"; trebuie sa se porneasca de la un sl. , cf. - Der. s.f. (acuzatie, inculpare; delatiune, denunt); s.m. (inv., acuzator, turnator, denuntator), cf. mag. (Galdi, 181); s.m. (acuzat); s.m. (turnator).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*piri
vb. - A depana. - Var. pers. I Bg. "a descoase, a depana", de unde si megl. "a depana"; forma rom. este rezultatul unei disimilari din , ca in cazul lui Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. (Puscariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. , din "funie" (Densusianu, II, 320). - Der. (var. ), s.n. (unealta de depanat), pe care Pascu, I, 67, o deriva din lat. .(by 11W12S12e5r6g14i14o)*raschia
vb. a departa, a distanta, a indeparta, a rari, (inv.) a spationa. $(A ... literele unui cuvant.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*spatia
vb. - A depasi. - A da pe dinafara, a trece peste. - A inunda, a invada. - A coplesi. - A invinge, a supune, a domina. Se pare ca trebuie plecat de la un sl. "a coplesi". S-a produs desigur o schimbare de prefix, ca in > , probabil sub influenta lui sau a expresivitatii mai mari a lui Cf. Dupa Puscariu, VI, 313 si DAR, de la expresia rom. "plin"; pe linga diferite dificultati insa, acest tip de compunere ar fi ciudat in rom. Dupa Scriban, din sl. cu prefix - Der. adj. (coplesitor; prea puternic).(by 1W1S9e10r3g3i12o)*covirsi
vb. - A depasi, a intrece. - A birui,a cistiga o victorie, a triumfa. - A razbuna. - A Infaptui, a realiza. - A reusi, a izbuti. Sl. "a depasi" (DAR), cf. Toate sensurile sint inv., cu exceptia sensului 2. - Der. s.f. (victorie; razbunare; succes, satisfacator); , adj. (biruitor). De la inf. (der. din sl. "a fi") trebuie sa provina , vb. (a reusi), care este, prin urmare, simplu dublet al lui (Cihac, II, 153; Tiktin), cf. sl. "succes".(by 8W9S2e2r11g11i11o)*izbindi
vb. - A deplasa, a misca din loc. - A schimba casa de locuit. - A schimba destinatia, a primi numire in alt loc. - (Refl.) A se intoarce, a schimba pozitia. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1145; Candrea-Dens., 1192; REW 5785), cf. it. prov., cat., sp., port. fr. - Der. adj. (variabil, schimbator); s.n. (schimbare de domiciliu; inv., locuinta, sedere); s.f. (imparateasa, ); adj. (schimbator); vb. (a transporta in alt loc, a schimba locul, a deplasa; a schimba; a transpune), cu pref. (dupa Candrea, din lat. vulg. , in loc de ); adj. (neclintit).(by 12W12S5e6r14g1i2o)*muta
vb. a deplasa, a misca. $(Remorca este ... de un tractor.)proceda (JUR.)(L-a ... in judecata.)(JUR.)(Poprirea ... dupa ce s-au luat masurile asiguratoare.)(MED.)(Medicamentul ....)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*actiona
vb. - A deposeda, a prada, a jumuli. Ngr. ?????? (DAR; Galdi 204). Sec. XVIII, inv.(by 6W14S14e8r1g2i10o)*isterisi
vb. - A deprecia. Sl. (Tiktin). Sec. XVI, inv. Apare cu grafia sl., ; probabil imprumut cult, fara circulatie.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*omirzi
vb. - A deprinde, a familiariza, a obisnui. Lat. (Puscariu 501; Candrea-Dens., 1450; REW 2574; Tiktin; Candrea; Scriban; Rosetti, I, 164); cf. v. sp. (gal.) si, cu alt suf., it. fr. - Der. , s.f. (uzanta, obicei; practica); , adj. (putin familiarizat).(by 15W9S9e2r2g11i11o)*deprinde
vb. - A deprinde, a obisnui. - A instrui, a transmite cunostinte. - A se instrui, a studia. - A Invata pe de rost, a sti pe dinafara. - A catehiza, a indoctrina. - A disciplina, a cuminti. - (Inv.) A porunci, a ordona. - A sfatui. - Mr. , megl. , istr. Lat. , de la ( Puscariu 898; Candrea-Dens., 895; REW 4536; Densussianu, II, 10; DAR), cf. it. "a deprinde" (calabr. "a invata"), prov. fr. v. cat. (sp. "intelept, prudent", cf. Berceo, 14); pentru lat. , cf. port. si Gamillscheg , s. v. Der. , adj. (instruit; s.m., savant, erudit, om cult); , s.m. (discipol, elev; ucenic), dim. de la cuvintul anterior (ipoteza unui model germ. > , sugerata de DAR, nu pare necesara); , s.n. (invatatura; domeniul si activitatea de instruire si educare) format ca fr. de la ; , adj. (instructiv, care instruieste); s.m. (instructor, pedagog, institutor; astazi, persoana care preda in primele clase scolare; inv., sfetnic); s.f. (femeie care preda in primele clase scolare); adj. (de invatator, didactic); s.f. (rar. invatatura); s.n. (narav, viciu; instructie, invatatura; rar, sfat), deverbal de la ; s.f. (instructiune; studiu, cultura, stiinta, intelepciune; lectie, povata; morala (de fabula), concluzie moralizatoare; sfat; inv., porunca); vb. (a dezobisnui); s.n. (actiunea de a dezvata de un obicei prost).(by 8W8S2e2r2g11i4o)*invata
vb. a deprinde. $(A ... un animal, la circ.)(A ... un act, un proces-ver-bal.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*dresa
vb. - A deranja, a importuna. Fr. - Der. s.n., deverbal, ca de la , de la ; s.n.(by 2W11S4e12r13g6i6o)*deranja
vb. - A deranja, a importuna. - Var. Creatie spontana (cf. DAR). In Trans. de Nord.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*cincai
vb. a deranja, a incomoda, a incurca, a jena, a stanjeni, a supara, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zaticni, (Mold. si Bucov.) a zahai, (inv.) a sminti. $(Te rog sa nu-l ... de la lucru.)(Il ... in miscari.)$(by 13W6S6e15r15g8i8o)*stingheri
vb. - A deranja, a nelinisti, a intrista. - Var. Sl. (Miklosich, 21; Miklosich, 169; Cihac, II, 97), cf. sb. Sec. XVI-XVII, inv. - Der. (var. ), s.f. (suparare, necaz); s.m. (urmaritor, vrajmas); s.f. (suparare, deranj).(by 5W5S13e14r7g15i1o)*dodai
vb. - A deranja, a supara, a ofensa. - A calca in picioare. - A face stricaciuni. Mag. "a deranja" (Cihac, II, 478; DAR; Galdi, 84). Cuvintul exista si in sl. (bg. , sb., cr., slov. ,rut. : cf. Berneker 42), dar pare a proveni din mag. Miklosich, 12, crede ca rut. provine din rom. - Der. s.n. (balarie, hatis, maracini); s.f. (suparare; stricaciune); adj. (devastator).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*bintui
vb. a deruta, a descumpani, a incurca, a zapaci, (livr.) a bulversa, a debusola, a deconcerta. $(Vestea aflata l-a ....)$(by 15W15S15e9r9g2i3o)*dezorienta
vb. a descanta, a face, a fermeca, a meni, a ursi, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a ravni, (prin Transilv.) a pohibi. $(A-i ... cuiva cu ulcica.)incanta$.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*vraji
vb. - A deschide gura. - A deschide mult (gura, ochii etc.). - A deschide gura mare, tradind oboseala, plictiseala, somn. - Mr. megl. Lat. , din gr. ????? (Candrea, XXXI, 304; Meyer, IV, 123; Puscariu 306; Candrea-Dens., 282; REW 1733; DAR); cf. sard. (Wagner 111), it. Este cuvint general folosit (ALR, I, 86 si II, 23). Var. din mr. si megl. provine direct din ngr. - Der. vb. (rar, a casca 3); , adj. (deschis, rascracanat; cascat, holbat); s.n. (faptul de a casca); s.f. (cascat); (var. ), s.f. (se spune atunci cind nu exista nimic de mincare), formatie umoristica, alcatuita cu ajutorul unui suf. care pare ngr.; adj. (cascat, tont), formatie curioasa, fara indoiala in loc de , cu un suf. expresiv ca in , si care se considera nejustificat der. de la un lat. (Candrea, XXXI, 305; Tiktin; Puscariu 307; Candrea-Dens., 283; REW 1732; Rosetti, I, 164).(by 11W4S5e13r13g6i7o)*casca
vb. a desconsidera, a nesocoti, (inv.) a defaima, a mepriza, a ocari. $(De ce il ...?; nu ... ceea ce ti se ofera.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*dispretui
vb. - A descoperi, a afla, a intui. - Var. (inv.) Mr. Origine obscura. Pare a fi in legatura cu sl. "a ghici" (Cihac, II, 111; Berneker 288), prin intermediul sl. "ghicitor" (DAR) sau al bg. "ghicitoare" (Pascu, apud Philippide, II, 714), de unde o forma rom. sau , redusa ulterior. Cf. si bg. "a propune o ghicitoare", "a ghici". Der. de la propusa de Laurian si pastrata de Scriban, nu pare posibila. Der. , s.m. (om care prezice viitorul); , s.f. (femeie care prezice viitorul; cimilitura; brindusa-de-toamna, Colchicum autumnale); , s.f. (cimilitura); , s.f. (cimilitura).(by 12W12S5e1r1g10i10o)*ghici
vb. a descovoia, (inv. si reg.) a obli. $(A ... o bara indoita.)(A ... o foaie impaturita.)$(by 8W8S2e2r2g11i11o)*dezdoi
vb. a deseca, a seca, (rar) a aseca, a scurge. $(Au fost ... toate mlastinile din zona.)$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*asana
vb. a desela, a istovi, (Munt. si Transilv.) a daula, (fig.) a deznoda. $(A ... un cal.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*speti
vb. - A desela, a speti, a istovi, a obosi. Lat. , de la "rinichi" (REW 2581; Candrea; cf. Graur, V, 95). In Trans. si Banat; cf. it. sp. - Der. , adj. (inutil, nefolositor).(by 6W14S8e8r2g2i10o)*darana
vb. a deserta, a goli, (rar) a vida, (pop.) a zvanta, (inv. si reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. $(... roaba.)(A ... pistolul.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*descarca
vb. a desface, a dezdoi, (inv.) a raspica. $(A ... o foaie impaturita.)$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*despaturi
vb. a desface, a plasa, (reg.) a petrece, (inv., in Transilv.) a cheltui. $(A ... o marfa.)(A ... ceasul cu 20 000 de lei.)(E angrosist, cumpara si ....)cauta(O femeie care se ....)trada$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*vinde
vb. - A desface brusc in mai multe bucati, a plesni, a se sparge. - A se desface, a se despica. - A plesni, a pocni, a trosni. - A sfarima, a farimita. - A se prapadi, a nu mai putea (de gras, de invidie, de ris). - A muri. - A intredeschide. - A se deschide (despre boboci). - A se face ziua, a se lumina. - (Fam.) A minca foarte mult, cu lacomie. Var. (Bihor) Mr. megl. istr. Lat. (Densusianu, 189; Puscariu 408; Candrea-Dens., 401; REW 2313; DAR); cf. it. prov. fr. , sp., port. Sensul 6 apare si in cuvintele it. si fr., cf. germ. - Der. , adj. (sfarimicios); , s.f. (porecla a celor mincaciosi); , s.f. (fam., mincare); (var. ), s.n. (zori, rasarit; dogoare ), pe care DAR incearca sa-l puna in legatura cu lat. , dar care poate fi der. interna (DAR considera neclar sensul 2, care datoreaza ideii de "caldura ce face omul sa moara" = "crapa"); s.f. (deschizatura; plesnitura, fisura; spatiu ingust la o usa intredeschisa; crapare a pielii de pe fata; crapare a buzelor), care poate fi si reprezentant al alt. (Puscariu 409; Candrea-Dens., 402; REW 2314; DAR), ca der. interna a rom. (cf. si mr. ). Din rom. provine ngr. ?????????? (Murnu, 30).(by 1W1S3e6r14g14i8o)*crapa
vb. - A desface nodul. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 521; Candrea-Dens., 972; REW 2672; Candrea); cf. it. prov. fr. cat. sp., port. Ar putea fi o formatie interna, pornindu-se de la - Der. s.f. (actiunea de a dezlega; absolvire); adj. (care dezleaga); s.f. (actiunea de a dezlega).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*deslega
vb. a desface. (... v. a casca, a desface. $(... gura.)despicacascadestupasparge(Se ... mugurii, bobocii.)infloriinauguradebutavernisainsenina$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*deschide
vb. a desista. $(A ... la o pretentie.)abandonacedadis-pensa(Nu ... la nimic.)(A ... la fumat.)$(by 13W7S15e15r9g9i2o)*renunta
vb. a deslusi, a diferentia, a discerne, a discrimina, a distinge, (inv. si pop.) a osebi, (Ban., Transilv. si Maram.) a deschilini, (fig.) a cerne. $(Poate ... cu usurinta binele de rau.)diferiremarca$.(by 2W2S11e11r4g13i13o)*deosebi
vb. a deslusi, a percepe, (rar) a pricepe. $(Se facuse ziua si ... bine obiectele.)profiladeosebiremarca$.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*distinge
vb. a despaduri, (reg.) a tarsi, (Transilv. si Bucov.) a lazui, (inv.) a cura. $(A ... un teren impadurit.)$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*defrisa
vb. a desparti, a divide, a diviza, a fractiona, a fragmenta, a imbucatati, a scinda, a sectiona, a separa, a taia. $(... bucata in trei.)descompune(A ... o fraza in propozitii.)atribuidistribuiaranjaimpartasi. $(by 5W5S13e7r7g1i1o)*imparti
vb. - A desparti, a separa. Mag. (Galdi, 154). In Trans., si inv., daca este acelasi cuvint cu , vb. folosit in sec. XVII in Mold., glosat si explicat de Tiktin si Candrea prin (by 15W15S1e9r9g3i11o)*rantui
vb. - A desparti un obiect in mai multe parti, a face bucati. - A despica, a desface. - A taia, a smulge. - A strica, a sfarima. - A suprima, a suspenda, a anula. - A intrerupe, a curma. - A da la o parte, a separa. - A se desparti, a abandona. - A vorbi stricat o limba, a o stilci. - A cadea la invoiala, a stabili pretul de vinzare. - Var. inv. Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1485; REW 7442), cf. it. prov., fr., cat. sp., port. - Der. adj. (despartit; desfacut; s.n., rupere, intrerupere); s.f. (inv., impozit global, contributie personala stabilita pentru prima data in Mold. la inceputul sec. XIX si platibila in patru rate anuale); s.m. (contribuabil care platea impozitul dupa sistemul numit rupta); (var. inv. ), s.f. (inceput, primul pas; invoiala asupra pretului de vinzare-cumparare; stabilire a contributiei individuale); (mr. ), s.f. (rupere; distrugere; crapatura, fisura; hernie; bucata rupta, fragment; zdreanta, cirpa), care ar putea proveni direct din lat. (Puscariu 1486; REW 7455), cf. it. prov., cat., sp., port. , fr. ); (var. ), adj. (zdrentaros, rupt); vb. (a rupe in bucati); vb. (inv. si Trans. de S., a intrerupe), care pare sa provina direct din lat. Rus. "contribuabil" provine din rom. (Vasmer, II, 549).(by 14W14S7e8r1g1i9o)*rupe
vb. a despaturi, a dezdoi, (inv.) a raspica. $(A ... servetul sau o foaie impaturita.)desfasura.deschidedezlegadespleti(A ... pe cineva din stransoare.)desprindedezlipiscoatedescompune(Pasarea isi ... aripile.)$ a casca, a deschide. (... .) a crapa, a se deschide, a se despica, a plesni. $(Se ... mugurii, bobocii.)vinderuperezilia$.(by 6W7S9e9r2g2i11o)*desface
vb. - A desprinde, a da drumul, a lasa liber. Fr. - Der. , inv. (dezinvolt; nepasator); , s.n., din fr.(by 7W15S15e9r9g2i11o)*degaja
vb. a destepta, a produce, a provoca, a solicita, a starni, a trezi. $(Cartea ... mare interes.)$(by 6W6S14e15r8g8i10o)*suscita
vb. a destina, a distribui, a repartiza. $(A ... un fond important pentru constructii.)$(by 13W13S7e7r7g1i1o)*afecta
vb. a detine, a inchide, a intemnita, a retine, (inv. si reg.) a robi, (inv.) a arestalui, a arestui, a popri, a temnita, a zavori. $(Hotul a fost ... mai multa vreme.)(Criminalul a fost ... ieri.)(L-a ... de acasa.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*aresta
vb. a detona. $(Dinamita ....)(Un proiectil a ... in aer.)(Ce-a ...?)$(by 15W9S9e3r11g11i5o)*exploda
vb. a detuna, a dudui, a trasni, a tuna, a vui, (pop.) a razbubui. (... (by 3W12S12e5r6g14i14o)*bubui
vb. a detuna, (reg.) a sageta, a tuna. $(Afara ploua si ...; a ... un copac.)bubui$.(by 7W8S1e1r10g4i15o)*trasni
vb. a devansa, a intrece. $(L-a ... in mers.)(Greutatea pachetului ... 10 kg.)intrece(Ii ... prin insusiri.)(A ... toate dificultatile.)(Iubirea ... toate celelalte sentimente.)Aceste sarcini ... puterile lui.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*depasi
vb. a devasta, a nimici, a parjoli, a prapadi, a pustii, (reg.) a pustului, (inv.) a sfarsi, a strica. $(Dusmanii au ... tot ce le-a iesit in cale.)(I-a ... pe toti.)masacranimici(A ... cetatea.)(Bautura l-a ....)vatamamistui(Ploaia a ... recolta.)(I-a ... toate visurile.)(Moliile au ... haina.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*distruge
vb. - A deveni mut. - Mr. Lat. (Puscariu 86; Candrea-Dens., 1191; DAR), cf. it. Cf. - Der. , s.f. (amutire).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*amuti
vb. - A deveni surd. - A-i lua cuiva auzul. - Mr. Lat. , de la (Puscariu 157; REW 6024; DAR); cf. it. , fr. Cf. - Der. adj. (care asurzeste).(by 15W15S1e9r9g3i3o)*asurzi
vb. - A devia apele unui riu. Sl. "a imprastia", cf. sb. (Candrea). - Der. s.f. (canal, brat arficial de riu; dig, ingraditura), cf. sl. (Miklosich, 42; Cihac, II, 414; Conev 40).(by 13W14S7e7r8g1i1o)*rastoci
vb. - A dezghioca. - Var. Mr. Origine incerta, probabil expresiva. Nu pare posibil sa se separe acest cuvint de contrariul lui , de la care poate deriva, ca de la sau de la Totusi, Candrea-Dens., 568 si Candrea propun lat. ; iar Pascu, 16, pleaca de la mr., ceea ce nu explica si care nu este sigur ca este acelasi cuvint. Pentru Scriban, este vorba de o var. de la Densusianu, XXXI, 76, se gindea la o incrucisare a lui cu (by 5W13S13e7r7g15i1o)*desfaca
vb. a dezgropa, a exhuma, (inv. si reg.) a dezmormanta. $(A ... un mort ingropat.)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*deshuma
vb. - A dezlega. - A descompune. - A suprima, a elimina. - A da drumul, a slobozi. - A dezghioca, a desfaca. - A vinde, a lichida. - (Refl.) A se deschide, a se crapa, a se farima. - Mr. Lat. (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la , cu pref. ; cf. it. (calabr. ), prov. , fr. , sp. , port. - Der. s.n. (farmec sau descintec care are drept scop anihilarea influentei nefaste a altui descintec potrivnic); s.f. (veriga, farmec).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*desface
vb. a dezminti, a nega, a renega, a tagadui, (inv.) a protesta. $(... cele afirmate de ...)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*contesta
vb. a dibui, a orbecai, a pipai, (inv. si reg.) a orbeca, (reg.) a horhai, a moscoti. $(... prin intuneric.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*bajbai
vb. - A digera. - A consuma, a devora. - A suprima, a anihila. - A tine ascuns, a face sa dispara. - Var. Mag. (Cihac, II, 516; Tiktin; Mindrescu 173; Galdi, 83). - Der. adj. (devorator, vorace).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*mistui
vb. - A discuta a sfatui, a dezbate. - A palavragi. - Var. Sl. (sb., rus) (Tiktin; Candrea); cf., sb., rus. "senat, duma" > rom. Este evidenta incrucisarea cu , sau cel putin o interpretare expresiva. De aceeasi origine, s.f. (in expresia "a mitui"), din tig. "cuvint" (cf. Graur, IV, 198; Juilland 164); semantismul presupune fazele "am vorbit cu el" > "l-am platit". Alta explicatie mai putin plauzibila la Juilland.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*domai
vb. a discuta, a trata, (inv.) a tratarisi. $(Ce subiect a ....)chibzui$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*dezbate
vb. a disloca. $(A ... o populatie.)(Se ... dintr-un loc in altul.)(Sa ... cu slujba la Ploiesti.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*stramuta
vb. - A disparea. - A muri. - A muri naprasnic, a sucomba. - Var. mold. Mr. megl. Lat. (Puscariu 1313; Candrea-Dens., 814; REW 6415), cf. it. prov., cat. fr. sp., port. Cuvint de uz general (ALR, II, 286-7). - Der. (var. ), s.f. (disparitie, moarte), pe care Candrea il trimite, probabil fara motiv, la lat. ; (var. ), adj. (vatamator, stricator), pe care Tiktin il considera in mod echivoc ca format dupa lat. ; s.f. (pierdere, moarte), infinitiv fals in loc de , cu pierderea lui ca in > ; (var. ), adj. (disparut, sfirsit; palid); s.n. (sifilis); adj. (mortal, caduc); , adj. (imortal); s.f. (cazatura, mortaciune; Trans., semanatura cu plante pipernicite, rare); vb. (a disparea), rar.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*pieri
vb. - A dispersa, a imprastia. - A izgoni, a fugari. - A cheltui, a toca. - A face praf, a distruge. - A irosi, a prapadi. - Var. Sl. (Miklosich, 42; Cihac, II, 213; Conev 79). Der. s.n. (inv., ruina); s.f. (ruina; stricaciune, desfacere; dezordine; prapad); adj. (cheltuitor, distrugator). Din rom. provin ucr. (Bogaci), sas. (by 9W9S3e3r11g11i12o)*risipi
vb. - A dispretui. Sl. (Tiktin). Sec. XVI, inv. - Der. s.m. (]nv., dispretuitor).(by 4W4S13e13r6g6i15o)*rinji
vb. a dispune, (inv.) a lega. $(Prin prezenta, seful statului ... ...)(A ... starea de asediu.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*decreta
vb. - A distinge, a recunoaste. - A lamuri, a explica. Sl. (rus.) "a asculta pina la sfirsit" (Cihac, II, 100; Candrea; Scriban), cu schimbare de pref. ca in sau - Der. , adv. (clar); , adj. (explicativ); , s.f. (explicatie, lamurire); adj. (obscur; adv., neclar).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*deslusi
vb. - A distinge. - Var. (inv.) Lat. (sec. XIX). Var. apare din sec. XVII (Dosoftei); este greu de stabilit daca este vorba de un cuvint traditional, sau de un latinism (Tiktin). - Der. adj.; , s.f.; , adj.; , adj.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*distinge
vb. - A distrage, a amuza. - Var. (inv.) Fr. , var. adaptata conjugarii vb. - Der. , adj.; , s.f.; (var. inv. ), adj., din fr.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*distra
vb. - A distruge, a anihila, a extermina. - A (se) strica, a (se) deteriora. - (Mold.) A pierde, a rataci. - (Refl.) A disparea, a muri, a pieri. - (Refl.) A izbucni, a nu mai putea sa. Sl. "a se crapa" (Miklosich, 702; Cihac, II, 211), cf. rus. "a pieri" si - Der. s.n. (exterminare, distrugere; catastrofa); s.f. (distrugere); s.m. (istovit, lefter); adj. (distrugator). Din rom. provine bg. din Trans. (Miklosich, 131).(by 2W10S11e4r4g12i13o)*prapadi
vb. - A distruge, a anihila. - A se cumineca. Sl. (Tiktin). Sec. XVI-XVII, inv. ca si der. adj. (inutil).(by 13W6S6e14r15g8i8o)*potrebi
vb. - A distruge, a anihila, a suprima. Sl. "a termina", part. (Miklosich, 25; DAR). Din aceeasi familie sl. face parte , s.f. (moarte), din sl. ; si , s.n. (sfirsit; moarte), inv., din sl. ; Bucov., s.f. (resturi de pinza), din rut. - Der. s.f. (inv., sfirsit, deces), din sl. ; , s.f. (joc de carti), mr. , din ngr. without (Galdi 167), care la rindul sau provine din sl. mentionat.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*conceni
vb. a diviniza, a idolatriza, a venera, (inv.) a cinsti, a slavi. $(Isi ... sotia.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*adora
vb. a diviza, a fragmenta, a imparti. $(A ... o fraza in propozitii.)$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*segmenta
vb. A dobori la pamant, a darama, a da jos. A devia, a indeparta. A schimba drumul. (Refl.) A se opri. A se grabi, a face tot ce este cu putin a. A trece cuiva ceva prin minte, a i se nazari (cu pron. in dat.) -Din mr. , istr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*abate
vb. - A dobori la pamint, a darima, a da jos. - A devia, a indeparta. - A schimba drumul. - (Refl.) A se opri. - A se grabi, a face tot ce este cu putinta. - A trece cuiva ceva prin minte, a i se nazari (cu pron. in dat.). - Mr. , istr. < Lat. (cuvint probabil tirziu, care apare doar in Legea Salica), sau mai curind formatie interna a rom., plecind de la (Puscariu 2; REW 11). DAR explica sensul 1 ca galicism si pe celelalte ca imprumut din sl. "a bate" si "a ciocani". Ambele opinii par discutabile, caci nu este suficient pentru a explica toate sensurile rom. care, pe de alta parte, s-ar putea explica foarte bine plecindu-se de la cuvintele romanice (cf. Gamillscheg, ). - Der. , adj. (muncitor); , s.f. (deviere, anomalie); , adj. (deviat, deprimat, melancolic). - Din rom. provine sb. "a devia".(by 10W3S4e12r12g5i6o)*abate
vb. a dogori, a frige, a parjoli, (pop.) a pripi, a zapusi, (inv. si reg.) a pali, a prigori. $(Soarele ....)incinge(Focul a ... totul.)incinerafrigecauterizabronzalumina$.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*arde
vb. a domicilia, a fi, a sta, a sedea, (pop.) a haladui, a salaslui, (inv. si reg.) a baciui, (reg.) a salasi, (inv.) a salasui. $(Mama a ... o vreme la Bacau.)popula$.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*locui
vb. - A dona. - A slobozi, a se desprinde de. - A imparti cartile de joc. - A atribui, a acorda. - A oferi, a procura. - A exprima, a comunica, a spune: - A trimite,a expedia: - A vinde, a pune un pret. - A oferi, a propune un pret. - A plati, a suporta. - A comanda, a insarcina. - A creste o planta. - A produce, a face, a stirni. - A casatori, a incuvinta casatoria unei fiice. - A lovi, a palmui, a trage. A imprima o miscare unui obiect sau unei persoane: - A executa o miscare in sensul indicat de complement: A oferi, a pune: - A prezenta: - (Cu prep. ) A se servi de un instrument, a executa o actiune prin intermediul unui obiect: - (Cu A misca, a clatina: (Cu ) A cadea: - (Cu ) A impinge, a pune in miscare: (Cu ) A fi pe punctul: - (Cu ) A se pomeni, a se gasi: - (Cu ) A provoca ceva: - (Cu ) A (se) preface, a trece drept. - (Cu ) A lovi, a bate: - (Cu ) A descoperi, a afla. - (Cu ) A comunica, a raspunde, a privi. - (Cu ) A traversa, a trece peste. - (Cu ) A aseza intr-un anume fel, a situa. - (Cu ) A vopsi, a acoperi. - (Cu conj. ) A fi gata de, a incepe, a fi pe punctul de face ceva. - (In constructia ) A continua, a insista, a starui, a bate la cap. - (In constructia ) A ajunge la o rezolvare, a gasi pricina. - (In constructia ) A vorbi in alta limba, a o rupe pe alta limba. - A cadea, a surveni (vorbind despre intemperii). - A ajunge, a veni. - A navali, a se arunca, a asalta. - (Refl.) A se aseza, a se pune. - (Refl.) A se preda, a se declara batut. - (Refl.) A face o miscare (indicata de complement): - (Refl., cu ) A se dedica exercitarii a ceva sau a unui sport: - (Refl.) A se obisnui. - (Refl.) A exista, a se afla, a se produce. - (Refl.) A se apropia de, a se familiariza cu. - A se dedica, a se consacra. - (Refl.) A adula. - (Refl., cu ) A se repezi asupra, a se napusti. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Puscariu 487; Candrea-Dens., 470; REW 2476). Prez. presupune o forma lat. in loc de , cf. Densusianu, 155. - Der. , s.f. (inv., dar, cadou; actiunea de a da; donare; farmec; bir; contributie, dijma); , s.n. (donare; farmec, vraja; obicei, uzanta; activ, la un bilant sau buget); adj. (care da, donator; comanditar); , s.f. (donare; vraja; lovitura); s.f. (traditie, obicei vechi), pare a proveni din sl. incrucisat cu , cf. ; , vb. (a avea drept de obicei, a fi de uzanta veche). Cf.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*da
vb. - A dormita, a atipi, a sta cu ochii inchisi. Bg. "a inchide ochii pe jumatate", de la "a face cu ochiul". Dupa DAR , din alb. "somn", care pare a fi der. din bg. - Der. , s.n. (ascunzatoare).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ajumi
vb. - A dormita, a fi adormit pe jumatate. Origine incerta, poate expresiva. Dupa Tiktin, din gr. ????? "a amorti". - Der. s.f. (somnolenta).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*piroti
vb. a dormita, a motai, a picoti, a piroti, (livr.) a somnola, (inv. si reg.) a aromi, a somnora, (reg.) a ajumi, a matali, a mocai, a ochi, a picura, a pircoti, (Transilv.) a chircoti, (Mold.) a clipoci, (prin Olt.) a mocota, (Transilv.) a stiulbica.(by 14W14S7e7r8g1i1o)*atipi
vb. - A dormita. - Var. Pare formatie expresiva. DAR o deriva din mag. , ipoteza incerta, iar Scriban din sb. "a se plinge", inca si mai putin probabil. Terminatia verbala - este caracteristica creatiilor spontane. Este cuvint curent in Banat si Olt. (ALR, I, 75). - Der. s.f. (somnolenta).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cucai
vb. a dota, a echipa, a inzestra, a prevedea, (inv.) a provedea. $(A ... o uzina cu cele necesare.)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*utila
vb. - A dota, a inzestra, a aproviziona. Fr. , adaptat la terminatia -, cf. > , > , etc.(by 11W11S4e5r13g13i13o)*furniza
vb. a dovedi, a razbi, (reg.) a joi, (Transilv. si Bucov.) a puclui, (grecism inv.) a proftaxi. $(Abia mai ... cu lucrul.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*prididi
vb. a dracui, a ocari, (livr.) a invectiva, (inv. si pop.) a mascari, (pop.) a stropsi, a sudui, (prin Ban.) a tartai, (inv.) a mustra, (fig.) a imbala, (inv. si pop. fig.) a spurca, (arg.) a sictiri, a sictirisi. $(De ce il ... toata ziua?)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*injura
vb. a duce, a purta, a transporta, (reg.) a carabani, (inv.) a podvodari, a transportarisi. $(Doi sanitari ... bolnavul.)plecafugi$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*cara
vb. a duce, a trage. $(A ... linii paralele.)descrie(A ... etapele obligatorii ale tacticii noastre.)schita(A ... cuiva calea de urmat)(A ... o directiva.)$(by 3W11S12e5r5g13i14o)*trasa
vb. - A duce. - A transporta, a conduce. - A dirija, a administra, a guverna. - A trage dupa sine, a tine, a poseda. - A pune pe sine, a folosi, a imbraca. - A imbraca pe altcineva, a intretine (un fiu, o femeie etc.). - A impinge, a determina. - A sustine, a sprijini. - (Refl.) A merge, a se misca. - (Refl.) A se comporta. - Mr. , megl., istr. Lat. (Puscariu 1357; Candrea-Dens., 1483; REW 6672), cf. it. prov., cat., sp., port. , fr. - Der. , s.f. (actiunea de a se purta; conduita); adj. (usor de purtat; inv., mobil, nestatornic; de toate zilele, curent); adj. (dus, transportat; uzat; experimentat, invechit); s.m. (aducator), pe care Candrea-Dens., 1484 si REW 6674 il deriva direct din lat. ; adj. (nefolosit); vb. refl. (Banat, a plimba). - Der. neol. s.m., din germ. ; s.n. (planta care poarta altoiul), dupa fr. ; s.m. (stegar), din fr. ; , s.n., din fr. ; s.n., dupa fr. , prin intermediul ngr. ?????????, dublet al lui s.n. (functie ministeriala, titlu); s.n., inv., din fr. ; s.f., din fr. ; s.n., din fr. ; vb., din fr. ; , adj., din fr. ; s.f., din fr. ; vb., din fr. ; vb.; vb.; vb.; , vb. etc.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*purta
vb. - A duce, a transporta cu carul sau cu caruta. - A transporta, a duce. - A da lovituri, pumni. - A lua cu sine, a duce, a tiri. - (Refl.) A se carabani. - (Arg.) A se face nevazut, a chiuli. In general, este considerat der. de la un lat. , de la (Puscariu 285; Candrea-Dens., 255; REW 1721; DAR); insa formatia lat. nu pare normala. Ar fi de asteptat forma , ca in calabr. , napol. fr. , sp. . Este posibil sa se fi produs o contaminare cu lat. "a cobori", de unde it. , sp. (REW 1487); acest ultim cuvint ar explica mai bine sensul 3 din rom. Cf. totusi v. sard. "a cara" (Atzori 90). La sensul 6 se poate sa fi intervenit o contaminare cu tig. "a casa", cf. Der. s.n. (actiunea de a cara, transport); s.m. (hamal); , s.n. (cos, cosarca); , s.f. (carat); interj. (valea!, intinde-o!), probabil datorita contaminarii cu tig. "a casa" (Graur 134); s.m. (persoana care cara, transportator; cea de a doua stea din Ursa Mare), cu duf. -; adj. (propriu carausilor); , vb. (a cara, a transporta cu carul; a face carausit); , s.n. (carat). Din rom. provine bg. "a conduce" (Capidan, 205).(by 15W8S9e9r2g2i11o)*cara
vb. a duhni, a mirosi, (prin Mold.) a se auzi, (Mold.) a duhli, (inv.) a duhori. $(... a bautura.)$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*puti
vb. a dunga, a tarca, (pop.) a invarsta, (reg.) a varsta. $(A ... un material textil.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*varga
vb. a dura, a exista, a fi, a se mentine, a se pastra, a se perpetua, a persista, a ramane, a trai, a tine, (rar) a subzista, (inv.) a locui, a petrece, a sta, a via. $(Cat va ... lumea si pamantul.)mentine$.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*dainui
vb. - A dura. - A se prelungi, a fiinta. Sb. (Candrea; Scriban). Dupa Seineanu, II, 152 si Pascu, II, 130, din tc. "a dura"; ipoteza improbabila. - Der. , adj. (trainic, persistent).(by 5W5S13e14r7g7i8o)*dainui
vb. a durai, a durui, a hodorogi, (rar) a turui, (pop.) a trancani, (reg.) a hurdui, a troncani, (prin Ban.) a trascari. $(Caruta ... pe strada pietruita.)(Caruta l-a ... zdravan.)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*hurui
vb. - A echilibra, a egala, a fi la fel. - A solda, a lichida. - A legana. Fr. - Der. s.n. (leganare); (var. ), s.n. (balansor), acesta din urma din fr. ; vb. (a echilibra, a pune in echilibru), din fr.(by 5W13S14e14r7g8i1o)*balansa
vb. - A echilibra, a face contragreutate. Lat. (Densusianu, V, 173; cf. Bogrea, III, 734). Cuvint rar, in Olt.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*prepinge
vb. a echipa, a inzestra, a prevedea, a utila, (inv.) a provedea. ... o a inzestra, (inv. si pop.) a darui. $(A ... o fata de maritat.)inzestra$.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*dota
vb. A echipa un automobil cu un motor Diesel sau a modifica structura unui motor cu aprindere prin scanteie pentru a-l face sa functioneze ca un motor Diesel. [Pron.: ] - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*dieseliza
vb. - A economisi, a cheltui putin. - A trata cu menajament, a nu obosi, a nu abuza. - A proteja, a ocroti. - A ierta, a scuti. - (Inv.) A se supune, a respecta. - A evita. Origine incerta. Se considera in general ca reprezinta un lat. "a taia", fie direct (Puscariu 420; Puscariu, 43; Philippide, II, 639; REW 2419; DAR; Puscariu, 264) fie prin intermediul alb. (Cihac, II, 716; Densusianu, XXXIII, 276; Densusianu, 352; Philippide, 140). Aceasta der. este greu de sustinut, caci sensurile 3-5, care sint la fel de vechi ca celelalte, nu se pot explica pe baza ideii de "scurt". Credem ca este vorba de acelasi cuvint "a proteja, a sprijini", din sl. ; mai bine zis ca trebuie pornit de la sl. "a atenua, a calma", chiar daca fonetismul nu este clar. Dupa Lexiconul de la Buda, din lat. "a incrucisa"; cuvint autohton, dupa Miklosich, 10; din lat. , dupa Cretu, 351.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*cruta
vb. a edita, a imprima, a scoate, a tipari, (inv.) a publicarisi, a publicui, a scrie. $(A ... o revista.)aparea$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*publica
vb. a egala. $(A ... lungimea celor doua piese.)(A ... standardul de viata.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*egaliza
vb. - a egala, a nivela. - A face sa semene, a asemui. - (Refl.) A avea insusiri comune, a semana. - A compara. Lat. (Diez, I, 189; Puscariu 134; DAR); cf. it. , fr. sp. , cu evolutia semantica diferita de rom. Cf. - Der. adj. (care seamana). (by 8W1S1e10r10g3i4o)*asemana
vb. a elabora, a enunta, a expune, a formula. $(A ... o noua teorie.)(Radioul ... pe diverse lungimi de unda.)pronunta(... sunete armonioase.)scoate(A ... noi monede.)(JUR.) (A ... un mandat de arestare.)emanadegaja$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*emite
vb. a elibera, a goli, a libera. $(A ... o locuinta.)(Au ... orasul.)elimina$.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*evacua
vb. a elimina, a indeparta, a inlatura, a scoate. $(A ... pe cineva dintr-o organizatie.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*exclude
vb. - A elogia, a admira. - (Refl.) A se fali. - (Refl.) A se crede, a fi increzut. - Mr. Lat. (Puscariu 953; Candrea-Dens., 962; REW 4938; DAR; Pascu, I, 31), cf. alb. (Philippide, II, 645), it. prov. fr. , cat. , sp. port. - Der. , s.f. (elogiu, laudare, ingimfare), postverbal sau direct din lat. , cf. alb. , sp., port. ; , s.f. (inv., elogiu, lauda), din lat. pop. (Candrea-Dens., 966); s.f. (inv., ingimfare); , s.f. (ingimfare); s.f. (inv., elogiu), din lat. ; (var. inv. ), adj. (elogios), din lat. (REW 4939); (var. Banat ), adj. (ingimfat); adj., dupa it. ; , vb. (inv., a se lauda), dupa sl. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*lauda
vb. - A emite cu vocea un sir de sunete muzicale. - A interpreta o melodie la un instrument muzical. - (Despre pasari) A scoate sunete placute la auz. - A se exprima poetic, a descrie, a povesti ceva in versuri. - A boci, a jeli un mort. - A sicii, a pisa, a repeta pina la satietate. - (Fam.) A vorbi ,a spune, a recita. - (Arg.) A spune, a marturisi, a ciripi. - (Arg.) A denunta. - (Arg.) A insela. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 372; Candrea-Dens., 353; REW 1611; DAR); cf. it. prov., cat., sp., port. , fr. , alb. (Meyer 187). Cf. Der. s.n. (cintec; diviziune a unui poem), postverbal format pe baza it. fr. (Puscariu 371 l-a considerat reprezentant direct al lat. ; se pare insa ca nu a fost niciodata popular, chiar daca exista in megl. ); s.f. (cint, cintec; cint, diviziune a unui poem; cint religios); s.m. (artist care cinta; pasare cintatoare; cantor, dascal; poet); s.n. (actiunea de a cinta; cintec); adj. si s. (care cinta; cintaret; pasare care cinta); s.f. (Arg., gura). Der. neol. , adj., din it. ; s.f., din it. ; s.m., din it. ; s.m., din lat. (sec. XVIII); , s.f. (monolog comic, total sau partial in versuri; cintec, romanta), it. ; s.m.; vb., format pe baza fr. (Puscariu 822 si DAR si Candrea-Dens., 355, il deriva direct din lat. ); dar nu este cuvint popular, cu toate ca exista mr. , ci pare creatie a scriitorilor romantici; adj.; , s.n. (farmec), cuvint creat artificial de Odobescu.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cinta
vb. a epuiza, a frange, a istovi, a seca, a secatui, a sfarsi, a slei, a stoarce, a vlagui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. si Munt.) a dehobi, (inv.) a zamori, (fig.) a suge. $(Munca bruta l-a ....)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*extenua
vb. - A epuiza, a obosi, a uza. Pare creatie expresiva, cf. (dupa Scriban, in legatura cu ). In Trans.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*dorovai
vb. a eterniza, a perpetua, (rar) a nemuri, (inv.) a innemuri, a invesnici. $(I-a ... memoria.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*imortaliza
vb. - A evalua, a pretui; a socoti, a considera. - Var. (inv.) Fr. Var. (formata dupa fr., prin analogie cu ) este curenta in literatura sec. XIX; se bazeaza pe Ambele forme sint inv., cu toate ca DAR le considera actuale. - Der. (din fr.) , adj.; (var. ), adj.; , adj. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*aprecia
vb. a evidentia, a intari, a marca, a puncta, a releva, a reliefa, a sublinia, (livr.) a invedera, a potenta. $(A ... calitatile lucrarii.)insista$. a se amplifica, a creste, a se intensifica, a se intari, a se inteti, a se mari, a spori.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*accentua
vb. a evolua. $(O fiinta care se ....)creste.(S-a mai ... fiziceste.)(Ciupercile se ... in sol bogat.)(O tara care se ... continuu.) degaja$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*dezvolta
vb. - A exala miros. - A percepe mirosul. - A adulmeca. - Var. Megl. Ngr. ??????, aorist without "a parfuma" (Graur, IV, 102; Puscariu, 260), cf. v sb. (Vasmer, 99), bg. (sec. XVII). Der. din sl. (Tiktin; Candrea) mu e o ipoteza necesara. Completat de , este un cuvint de uz general (ALR, I, 77). - Cf. Der. s.n. (odor, parfum; olfactie), postverbal, sau direct din ngr. without "ungere" (Roesler 573; Murnu 37); s.f. (inv., mir; odor, parfum); s.f. (inv., mir; inv., parfum); s.f. (parfum); adj. (parfumat, odorant).(by 15W8S9e2r2g10i11o)*mirosi
vb. - A examina, a cerceta, a iscodi, a verifica. - A consulta, a sonda, a aprecia. - A intreba. - (Inv.) A vizita, a fi in relatii. Lat. (Diez, I, 32; Puscariu 344; Candrea-Dens., 314; REW 1943; Iordan, 141; DAR), cuvint care s-a pastrat numai in rom. - Der. s.m. (explorator; boy scout); s.f. (organizatie a cercetasilor); s.f. (grupare de cercetasi); adj. (care cerceteaza). Dosoftei foloseste forma , "a examina" pe care Pascu, 9 si DAR o explica drept rezultat al contaminarii lui cu (sau cu , dupa REW 1943); insa forma aceasta nu pare sigura.(by 15W1S9e9r10g3i3o)*cerceta
vb. - A examina, a cerceta. - A scruta, a se uita fix si insistent. - A parea, a avea aspect de. - A fi orientat, a fi situat in fata a ceva. - A se ingriji, a se ocupa de ceva, a veghea. - A ingriji, a avea grija de sanatatea cuiva. - A cerceta, a verifica. - A iscodi, a scormoni. - A cauta, a urmari, a incerca sa obtina ceva. - A incerca. - A se stradui, a face eforturi. - A cauta cu grija, a se ingriji exagerat de felul in care se exprima. - (Cu pron. in dat.: ) A-si vedea mai departe de, a incerca mai departe, a se preocupa numai de ceva, a se margini la. - (Refl.) A avea cautare, a placea, a se vinde bine. - A fi nevoit, a trebui, a fi obligat (mai ales in expresia ) - Var. - Mr. megl. , istr. Cuvint greu de explicat, in care par a se fi confundat doua cuvinte lat. diferite, chiar daca aceasta confuzie nu este un fapt sigur. Pare evident ca var. reprezinta lat. (Schuchardt, XXVIII, 38; Candrea-Dens., 286; REW 1561); cf. vegl. "a afla", friul., engad. "a obtine", v. prov. "a vedea", sp., port. La acest etimon, bazat pe perfecta coicidenta a v. port. si a v. sp., Puscariu a renuntat ulterior, iar in DAR identifica total pe cu , derivindu-l pe primul din ultimul; aceeasi interpretare la Graur-Rosetti, V, 220. Este sigur ca ambele cuvinte se confunda astazi in toate acceptiile lor. In privinta semantismului cuvintului rom., evolutia la "a privi" este deja lat.; cf. San Isidoro de Sevilla, XII, 2, 38; ; de unde rezulta si faptul ca reducerea lui este veche. De la "a privi" s-a trecut firesc la sensul de "a cauta", propriu si sp.: cf. in graiul din Astorga, rom. (S. Alonso Garrote, Madrid 1947, p. 173). Prin urmare, etimonul explica perfect fonetismul si semantismul lui , forma foarte impamintenita in graiul popular si care se mentine in numeroase regiuni, in ciuda faptului ca literatura prefera forma Cu toate acestea, pare insuficient pentru a explica forma Identitatea de sens i-a determinat pe multi autori sa considere ca aceasta ultima forma ca var. fonetica de la (Diez, I, 32; Cipariu, 40; Korting 904), al carui rezultat pare destul de socant. Din aceasta cauza s-a incercat sa se explice si mai ales acest cuvint prin intermediul altui etimon lat., bazat pe cuvint si pe notiunea de , usor diferite dupa diversii cercetatori (de la , dupa V. Burla, 93 si Candrea-Dens., 295; de la , dupa Candrea, XXXIII, 305; Meyer, IV, 35; Graur-Rosetti, V, 220; si Pascu, I, 60; de la , dupa Densusianu, XXXVIII, 676; G. Meyer, VI, 118; Puscariu, 325; DAR. Cf. observatiile impotriva etimonului la Candrea-Dens., 295 si la Densusianu, II, 18). Etimonul "a ingriji", de la , forma populara a lui , este posibil fara a fi convingator. Rezultat sau fonetic este incert (cf. > ; > ; > ; > ; etc.). Pe de alta parte, nici nici nu ar fi de ajuns pentru a explica toate acceptiile lui ; astfel incit nu pare probabila explicatia pe care o propune DAR, de la , prin intermediul unei reduceri de la Astfel stind lucrurile, par posibile doua solutii. Daca se admite etimonul incert , forma dubla si corespunde la doua etimoane diferite, cu o totala confuzie ulterioara a semantismului. Daca se face abstractie de , cum pare de preferat, ar fi obligatoriu sa explicam ambele forme pornindu-se de la lat. Forma vulg. ar fi dat in mod normal , ca in prov. si sp. pe cind de la , prin intermediul unei pronuntari defectuoase , s-ar fi ajuns la , ca in cazul lui > Dovada a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondenta a rezultatelor ambelor cuvinte in dialecte: mr. , istr. Der. , s.f. (Trans., oglinda); adj. (care cauta); s.m. (ghicitor, prezicator; petitor, mijlocitor, mai ales cel care este insarcinat cu verificarea situatiei economice a pretendentului); , s.f. (privire, uitatura); s.f. (examen; cercetare; ingrijiri medicale, tratament; garda; administratie; obiectiv, pretentie; infatisare, aspect; succes, acceptare).(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cauta
vb. - A examina o cauza, a da sentinta intr-o cauza. - (Inv.) A condamna, a da o sentinta. - A guverna, a cirmui, a conduce. - A-si forma o opinie, a chibzui. - A examina, a cerceta. - A aprecia, a valora, a cintari. - A exprima o parere, a critica, a dojeni, a condamna. - Var. (Mold.) Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 914; Candrea-Dens., 910; REW 4600; DAR), cf. alb. (Philippide, II, 645), it. , prov. fr. , sp. , port. Der. , s.f. (inv., sentinta, hotarire judecatoreasca; justitie, ratiune, bun simt; proces), care ar putea de asemenea sa fie reprezentant al lat. (dupa Candrea-Dens., 911 si DAR, de la pl. de la ); s.m. (functionar de stat care solutioneaza procesele, magistrat; arbitru), de la cu suf. -; s.f. (tribunal, judecatorie), cu suf. - (dupa DAR, din lat. ); s.f. (tribunal; profesiunea de judecator); s.f. (sotie de judecator); adj. (judicial); , vb. (inv., a hotari, a da o sentinta); vb. (a-si schimba prima hotarire, a-si schimba parerea; a da din nou o sentinta); s.f., pe baza fr. ; , vb., pe baza fr. ; s.n. (inv., prejudecata) pe baza lat. ; (var. ), s.n. (prejudecata; paguba, dauna, extorsiune), dublet al cuvintului anterior, prin intermediul fr. ; vb., din fr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*judeca
vb. a executa, a fabrica, a face, a produce. $(... obiecte de imbracaminte.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*confectiona
vb. a executa, a interpreta, a intona, (pop.) a glasui, a spune, a viersui, a zice, (inv.) a glasi, a juca. (... o a suna. $(... din frunza.)(MUZ.)$ a sufla. (... v.(by 12W12S12e6r6g14i14o)*canta
vb. a exercita, a face, a practica, (inv.) a metahirisi, a profesui. $(A ... o meserie fru-moasa.)$(by 1W9S9e3r11g12i5o)*profesa
vb. - A exercita o atractie, a apropia la sine. Format pe baza lui , ca fr. de la - Der. adj. (atractiv). Cf. s.f., din fr. ; adj., din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*atrage
vb. - A explica, a expune. Origine obscura. Este cuvint rar, atestat o data in Trans. de Vest, si pina la un anume punct indoielnic. Dupa DAR, din lat. , prin intermediul unei forme "a participa", ipoteza riscanta daca ne gindim la paralelismul > (by 5W14S14e7r8g1i1o)*copreti
vb. - A explica un text biblic. Lat. (sec. XIX). - Der. s.f. (propovedanie, didahie), din ngr. ???????? < it. ; s.f. (predica), din lat. prin intermediul mag. (sec. XVII); s.n., din fr. ; s.m., din fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*predica
vb. a exprima, a pronunta, a rosti, a spune, a zice. $(A ... urmatoarea opinie ...)ex-primaenuntaemiteredacta$.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*formula
vb. a exprima. $(Isi ... sentimentele de bucurie.)(Nu se ... ca un om suparat.)$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*exterioriza
vb. a expune, a formula. $(A-si ... ideile.)(Se ... greu.)manifestaexteriorizaformula(A ... cuiva omagiile sale.)reda$.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*exprima
vb. a expune, a infatisa, a prezenta, a reda, a zugravi, (inv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. $(... intr-o nuvela viata de la tara.)trasa$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*descrie
vb. - A expune la fum. - A fumega, a scoate fum. - A se ameti, a se chercheli. Mr. Lat. (Puscariu 35; Candrea-Dens., 679; REW 208; DAR); cf. it. , prov., cat., port. , sp. Cf. Der. adj. (ametit, cherchelit), cf. Iordan, VI, 160, si can. ; s.f. (varietate de struguri); s.n. (utilaj pentru producerea fumului in vederea linistirii familiei de albine); , s.f.; s.f. (carne afumata). (by 12W5S5e6r14g14i7o)*afuma
vb. a face, a faptui, a savarsi, (inv.) a plini. $(A ... o infractiune.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*comite
vb. a face, a fi, a reveni, (rar) a pretui, (inv. si reg.) a veni, (inv.) a costisi. $(Cat ... metrul de stofa?) $(by 3W11S12e5r5g14i14o)*costa
vb. a face, a forta, a obliga, a sili, (livr.) a soma, a violenta, (pop.) silnici, (inv. si reg.) a strange, (prin Ban.) a tipi, (inv.) a asupri, a indemna, a necesita, a pripi, a silui, a stramtora, (fig.) a presa. $(L-a ... sa vorbeasca.)nevoisupune(M-a ... la inacti-vitate.)reduce$.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*constrange
vb. - A face, a intocmi, a compune. - A organiza, a aranja. Mag. (Cihac, II, 475; DAR). - Der. (var. ), s.f. (alcatuire); s.m. (organizator, care aranjeaza ceva). (by 5W13S14e7r7g8i1o)*alcatui
vb. a face, a merge, a strabate. $(... zilnic 10 km.)(... camera de la un capat la celalalt.)(SPORT)(Atletul a ... distanta de 5 000 m in ...)cutreierastrabatecitirasfoi$.(by 9W9S9e3r3g11i12o)*parcurge
vb. a face, a numi, a pune, (inv. si pop.) a orandui, (inv.) a provivasi, a randui. $(Il ... ministru al sau.)alegeconstituiindica$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*desemna
vb. a face, a numi, (fig. si fam.) a categorisi, (fig.) a eticheta, a taxa. $(L-a ... prost.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*califica
vb. a face, a pretui, (rar) a pretalui, (pop.) a plati. $(Obiectul acesta ... un milion de lei.)pretui$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*valora
vb. - A face, a produce, a infiinta. - A inventa, a concepe. Lat. (fr. , sec. XIX). - Der. , s.f.; s.m.; , s.f.; , vb.; , s.f.; , vb. din fr.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*crea
vb. a face, a produce. $(Uzina ... 100 de automobile pe zi.)confectiona$.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*fabrica
vb. a face, a realiza, (pop. si fam.) a mesteri, a mesterui. $(A ... un obiect.)con-fectiona(Am ... tot ce mi-ai dat de facut.)(... o lucrare durabila.)desfasura.efectuacanta$. a aplica, a indeplini. (... o (pop.) a implini, (inv.) a zapcii. $(A ... pe cineva pentru neplata datoriilor.)$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*executa
vb. - A face, a tine umbra; a umbri. - Mr. < Lat. (Puscariu 30; DAR), cf. it. , prov. , v. fr. , sp. Schimbarea de conjug. pare recenta. V. - Der. adj. (umbros).(by 14W14S7e8r1g1i9o)*adumbri
vb. - A face ca un material solid sa fie mai putin compact sau mai moale. Lat. , de la "fin"; este operatia care se face de obicei cu finul ca sa se usuce, cf. > v. fr. , fr. DAR il deriva direct de la fin.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*afina
vb. - A face clai de snopi, a stringe recolta in gramezi. - A aduna, a stringe, a ingramadi. - (Refl., Trans.) A se inchega. Sl. "a planta" (Miklosich, 412; Cihac, II, 323; Conev 72), cf. bg. - Der. , s.n. (materie in descompunere); s.f. (claie, recolta pregatita pentru treieris), cf. sl. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*nasadi
vb. - A face dovada, a confirma. Fr. Conjug. este inv. - Der. s.n. (certificat); s.f. (atestare); adj. (care dovedeste). (by 9W2S3e11r11g4i5o)*atesta
vb. - A face drept ceea ce era indoit sau strimb. - A rectifica, a corija. - A reface, a aranja, a restabili. - A calauzi, a indruma, a indica directia. - (Mold.) A arata, a semnala. - (Refl.) A se justifica. - (Refl.) A imbunatati, a ameliora. - Var. (inv.) Mr. megl. De la inv. cu pref. factitiv , ca > , > , etc. Der. directa de la un lat. sau (Candrea-Dens., 515; DAR; Candrea), sau din lat. , cf. alb. (Philippide, II, 645), este posibila, fara sa para probabila. apare la Virgilio Maron, cf. > fr. Sensul 7 apare si in calabr. "a se ameliora (timpul)". Exista tendinta de a conjuga - Der. adj. (care indreapta; calauzitor); s.f. (inv., corectare; imbunatatire).(by 11W11S4e5r13g13i14o)*indrepta
vb. - A face eruptie, a iesi afara, a izbucni. Lat. (sec. XIX), conjugat ca - Der. (din fr.) , adj.; , s.f.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*erupe
vb. - A face farmece. - A bombani, a bodogani. Mag. "a face farmece" (Draganu, V, 322; Scriban). - Der. s.f. (bombaneala); , s.f. (bombaneala). Rut. care, dupa Bogrea, IX, 795, este sursa cuvintului rom., pare mai curind ca provine de la el.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*boscorodi
vb. - A face farmece, a insira formule magice. - A seduce cu vorbe, a ademeni. - A plictisi, a deranja cu discursuri. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 508; Candrea-Dens., 356; Tiktin; Candrea); cf. friul. si, pentru semantism, fr. , sp. - Der. , s.n. (vraja, farmec, magie); s.m. (vrajitor); , s.f. (vrajitoare); s.f. (vraja, farmec); s.n. (formula magica, cintec ce are puteri magice). Cf.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*descinta
vb. - A face mai puternic, mai intens. - A grabi, a accelera. - A mari, a spori. - A incita, a stimula. - Var. Origine necunoscuta. Dupa Puscariu, 42, din lat. , prin intermediul unei disimilari > ; insa Puscariu 882 considera etimonul necunoscut; DAR respinge legatura unei legaturi cu , avind in vedere dificultatile formale. Der. de la , cu schimbare de pref. (Weigang, XIX, 136; REW 769), nu este mai sigura. Scriban identifica acest vb. cu , vb. (inv., a impinge, a urmari) din sl.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*inteti
vb. - A face mai taioasa lama unei arme sau unelte; a face unui obiect virf. - A (se) face mai ager, mai patrunzator. - A incita, a insufleti, a stimula. - A face fin, a perfectiona. Lat. , de la , (Puscariu 140; REW 2275; cf. Densusianu, XXXIII, 274), CF. Este posibil ca in evolutia lui sa fi survenit o incrucisare cu lat. (> it. v. prov., v. port. , fr. cat. sp. cf. REW 134), cum presupune DAR, cu toate ca semantismul se explica suficient prin prima ipoteza; cf. sensurile "a face mai taios" si "a face virf", reunite si in sp. Candrea-Dens., 99, si Candrea presupun un lat. , plecind de la Der. s.f. (faptul de a fi ascutit; agerime); s.n. (tais, virf ascutit); s.f. (unealta de ascutit creioane); s.f. (virf.) (by 15W15S8e9r2g2i10o)*ascuti
vb. - A face mai vioi, a dezmorti, a insufleti. De la , prin intermediul unui pl. ipotetic , ca in paralelismul > > Pentru prezenta acestui pl. ipotetic, cf. In general se admite ca etimon un lat. (Puscariu, XXXIX, 325; Draganu, II, 617; Puscariu 903; DAR), ipoteza ce nu pare convingatoare. Puscariu, IV, 704 si DAR sugereaza de asemenea un lat. , tot inacceptabil. - Der. , adj. (care invioreaza, racoritor). Cf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*inviora
vb. - A face observatii asupra unui eveniment, unei intimplari etc. Lat. , fr. (sec. XIX). - Der. (inv. ), s.n. (apreciere, comentare), din lat. (sec. XVII); , s.m. (autor de comentarii), din lat. (sec. XIX).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*comenta
vb. - A face ochii mari, a se zgii. - Var. Mr. Lat. (Tiktin; DAR; Pascu, I, 188; Candrea; Scriban); cu o alterare care nu a fost suficient explicata; cf. Ar putea fi si o creatie expresiva, paralela cu Asa cum este fata de si fata de - Der. s.m. (persoana care se lasa surprinsa cu usurinta); , s.f. (femeie cu ochii mari).(by 14W7S7e15r1g9i9o)*holba
vb. - A face ocolul unui loc, unui obiect. - A imprejmui, a strajui. - A asedia, a incercui. - A evita, a eschiva. - A merge spre o tinta pe un traseu ocolit. Lat. (Puscariu 826; Candrea-Dens., 925; DAR). Rezultatul normal, var. destul de frecventa, a suferit o disimilatie; cf. - Der. , adj. (care inconjura); s.f. (imprejurime).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*inconjura
vb. - A face parte din, a fi propriu cuiva. Format pe baza vb. , ca fr. de la .(by 13W14S7e7r8g1i1o)*apartinea
vb. - A face pe cineva raspunzator de o paguba. - A reprosa. - A insulta, a ocari. Lat. (Puscariu 796; Candrea-Dens. 828; REW 4324; DAR; Rosetti, I, 173). Este cuvint inv., care abia daca supravietuieste in citeva regiuni, fiind inlocuit de dubletul neol. imputa, din fr. - Der. s.f. (inv., cearta, disputa); , adj. (inv., injurios).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*imputa
vb. - A face pe cineva sa actioneze mai repede, a zori. - (Refl.) A actiona mai repede, a se zori, a da zor. - A forta, a face ceva in mod rpipit. Sl. "a rapi" (Miklosich, 140; Cihac, II, 126; DAR). Sensul din rom. lipseste la toti der. din sl.; pare normal din punct de vedere semantic (cf. lat. de la ), insa este ciudata modificarea, specifica numai rom. Cf. Der. , s.f. (iuteala, zor); , adv. (rapid; , mai curind); s.f. (Trans., specie de piine mare); s.f. (aluat de piine cu care se incearca cuptorul); s.m. (struguri timpurii); adj. (care se grabeste; precipitat; timpuriu; prematur; neprevazut); adj. (inv., calm); , s.f. (zor).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*grabi
vb. - A face pe cineva sa adopte o parere. Lat. (sec. XIX), asimilat la conjug. lui - Der. , s.f. (inv.), inlocuit de , s.f.; , adj.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*convinge
vb. a face, (pop.) a zamisli, (inv.) a prasi. $(O femeie a ... un baiat.)procreafata(Caii ce se ... din aceste iepe ...)(Ce ... din pisica, soareci mananca.)starniprovoca$.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*naste
vb. - A face sa nu mai existe; a nimici, a ruina. It. - Der. , adj.; , s.f.; adj.(by 12W5S6e6r14g15i8o)*distruge
vb. - A face sa treaca mincarea, bautura etc. prin faringe si esofag in stomac. - A minca, a infuleca. - A absorbi, a face sa dispara. - A suporta, a se abtine, a se infrina. - A rabda, a indura, a incuviinta. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 853; Candrea-Dens., 860; REW 4423; DAR), cf. it. prov. fr. , cat., v. sp. Cuvint comun (ALR, I, 83). Pentru reducerea de la , la , cf. Der. adj. (care inghite); s.f. (laringe, gitlej); s.f. (imbucatura, sorbitura).(by 1W10S10e3r4g12i12o)*inghiti
vb. - A face sa tremure. A scutura, a clatina. - A infiora, a inspira teama, a ingrozi. - (Refl.) A se cutremura pamintul ca urmare a unui seism. - (Refl.) A se speria. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 475; DAR). Este de asemenea posibil sa fie vorba de o der. interna de la , cu expresiv. - Der. , s.n. (scuturatura; tremur; seism; teroare); , adj. (ingrozitor).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cutremura
vb. - A face tare, a se intari. - A suporta, a rezista. - A suferi, a patimi. - (Refl.) A consimti, a ingadui, a tolera. - A-i fi mila, a se milostivi. Lat. "a se intari" (Puscariu 825; Candrea-Dens., 857; REW 4386; DAR), alb. , it. "a se intari", fr. "a suporta", sp. Explicatia lui Philippide, 99, pe baza lat. , este gresita. Evolutia semantica a fost prost explicata. Tiktin considera ca sensul 2 se explica prin fr. DAR crede ca o expresie ca "nu fi neindurator" trebuie sa fi fost interpreta ca "ai mila" si, de aici, printr-o evolutie care pare contradictorie, sensul de "a se intari", alaturi de cel de "a avea mila". Aceeasi opinie la Iordan, IX, 67; in vreme ce Graur, V, 66, crede ca este vorba de o evolutie pur balcanica. De fapt, semantismul ofera un perfect paralelism cu tratamentul romanic, cf. fr. , sp. si cu Plecind de la forma refl., "a se intari", inseamna fireste "a rezista mai bine", adica "a suporta fara sa cedeze" . Trecerea de la "a suferi" la "a consimti" apare in toate limbile. Se cuvine doar sa adaugam ca evolutia lui merge mai departe decit cea din fr. sau sp., ca si cea a lui , s.v. Sensul 1 apare numai in propozitii negative, si este inv. Der. , adj. (fara mila); adj. (tolerant, rabdator, indulgent; milostiv, bun); adj. (intolerant); (var. ), s.f. (inv., mila, bunatate).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*indura
vb. - A face un amestec. - A stringe laolalta. - A avea acces carnal. (Inv.) A calomnia, a face intrigi. - Mr. Lat. , de la (REW 5617; DAR; Pascu, I, 115; cf. Candrea-Dens., 1086). - Der. , s.n. (reunire de lucruri diverse); adj. (aparat care serveste la a mesteca substante; intrigant, birfitor); , s.f. (amestec, incurcatura); , s.n. (amestec). Cf. (by 14W14S14e8r8g1i2o)*amesteca
vb. - A face un pas mare inainte, in scrima sau gimnastica. - A se zbate, a se stradui. Fr. Cu cel de al doilea sens este familiar.(by 5W13S14e14r7g8i1o)*fanda
vb. - A face vinturi, a se pirtii. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. , v. fr. , fr. , it. V. Se conjuga si la forma incoativa, - Der. , s.f. (musama, scutec).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*basi
vb. - A face zgomot mincind. - A se agita, a se framinta. A sovai, a se codi. Creatie expresiva (Graur, IV, 9), cf. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*ciosmoli
vb. - A face zgomot mincind. - Var. Formatie expresiva, ca - Der. s.f. (zgomot produs cind se maninca neglijent); s.f. (noroi, mil). Cf. cuvint din dialectul din Canare care exprima aceeasi notiune, (by 4W5S13e13r6g7i15o)*ciofai
vb. - A fagadui. Fr. conjug. ca - Der. s.f., din fr. tratat ca fata de fata de etc.; adj. (care promite); vb., din fr. ; s.n., din fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*promite
vb. a falfai. $(Steagul ... in vant.)(A ... batista la despartirea de cineva.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*flutura
vb. a faramita, a sfarama, (rar) a amanunti, (Ban. si prin Transilv.) a mleci. $(A ... un aliment in gura.)pisatoca(Taie marunt sau ....)(A ... legume, fructe.)$(by 4W12S12e6r6g6i14o)*marunti
vb. a farnai, a fornai, (reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. $(... cand vorbeste.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*fonfai
vb. a fasai, a suna, a susura, a sopoti, a sopti, a susoti, a susui, (rar) a sasai, (Mold. si Bucov.) a falalai, (Mold. si Transilv.) a parai, (prin Transilv.) a susora, (inv.) a prasni. $(Frunzele ....)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*fosni
vb. - A fata. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 587; Candrea-Dens., 562; REW 3271; DAR), cf. sard. , sicil. , abruz. , march. , piem. (in sicil. si abruz. cu sensul special de "a face oua"), Santander Der. s.f. (fatat al oilor; inv., dobanda luata pentru pamint; tarc rezervat pentru oi sa fete; fatat; organ genital al vacii), cu suf. -, ca (dupa Candrea-Dens., 563 si REW, direct din lat. ); , s.n. (inv., numaratoare a turmelor); , s.n. (actiunea de a fata); , adj. (care fata); , s.f. (care fata; organ genital al vacii).(by 5W5S13e13r7g7i15o)*fata
vb. a feri, a ocroti, a pazi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astazi rar) a scuti, (inv. si pop.) a obladui, (inv. si reg.) a ocoli, (inv.) a veghea, (fig.) a acoperi. $(Sa-i ... de primejdie.)(Se ... impotriva dusmanului.)(A ... multa vreme cetatea.)(JUR.)(L-a ... in proces.)pledadezvinovati$.(by 15W9S9e3r3g11i11o)*apara
vb. - A fermenta. Sl. "a se coace" (Miklosich, 21; Miklosich, 173; Cihac, II, 100; Iordan, 137), cf. sb. "a se coace", ceh. rus "a se coace". - Der. s.f. (fermentatie; drojdie de bere); , adj. (care nu este dospit).(by 13W13S6e7r15g15i1o)*dospi
vb. - A fi, a exista, a trai. - A dura, a dainui. - A face sa traiasca, a lasa cu viata, a mentine. - Var. - Mr. Lat. (Puscariu 465; REW 2170; Pascu, I, 160; Draganu, I, 309-12; DAR), cf. sard. "a se intimpla". Cuvint inv., se mentine inca in Trans. de Vest; a fost substituit, probabil prin omofonia cu "a costa". - Der. s.n. (viata, trai, existenta).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*custa
vb. - A fi ametit, a se imbata usor. - Var. Creatie expresiva (cf. Graur, IV, 91 si 97). S-au propus mai multe etimoane neconvingatoare: din mag. "a presupune", dupa Scriban, 1912; de la si , dupa DAR; din mag. "neispravit, coate-goale", dupa Draganu, VI, 269. Ultima var. nu este clara; dupa cum nu este nici intentia primara a creatiei expresive. Este posibil sa fie cuvint din aceeasi familie cu , s.f. (paduche de oi, Melophagus ovinus; taun, Hippobosca equina), cu var. (dupa Conev 52 si Scriban, acest cuvint deriva din bg. "broasca," ce pare tot un cuvint expresiv). Daca nu gresim in privinta acestei ipoteze, imaginea de baza trebuie sa fie cea a unui mers sovaielnic sau poticnit, ca cel al betivului si cum pare a fi cel al unui crustaceu. Dupa Giuglea, 10, provine din gr. with "ricin", cu suf. -.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*chercheli
vb. - A fi aprins. - A mistui, a consuma prin foc. - A incalzi soarele, a pirjoli. - A incalzi. - A se consuma grasimile organice, a se produce combustie interna. - A avea calduri sau febra, ca urmare a arderilor din organism. - A fi mistuit de focul patimii. - A ustura, a durea, a produce suferinta. - A incalzi, a dogori. - a insela, a trage pe sfoara, a escroca. - A avea chef de ceva. - A face ceva de mintuiala, a da rasol. - (Arg.) A avea relatii sexuale cu o femeie. - Mr. megl. , istr. Lat. , in loc de (Puscariu 114; Candrea-Dens., 78; REW 620; DAR); cf. vegl. , it. , prov., v. fr. (cf. v. fr. < ), cat., sp., port. Cf. Der. s.f. (dans tipic din Bucov.), dans legat de obiceiurile populare ale focurilor de , si al carui nume vine de la pericolul de a-si arde hainele la care s-ar expune cei care il joaca, daca nu ar fi atenti (DAR nu cunoaste originea acestui cuvint); s.m., pe care Korting 826 il deriva de la lat. (respins de Densusianu, XXXIII, 274) este probabil un pl. vechi de la , formatie dim.; vb. (a condimenta cu ardei); s.f. (boia de ardei); adj. (fierbinte, puternic, intens, palpitant). Din. rom. a trecut in. mag. "ardei" (Edelspacher 8).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*arde
vb. - A fi, a se gasi din belsug, a prisosi. < Lat. (sec. XIX). Putin folosit, mai ales la pers. a 3-a, ceea ce explica oscilatia intre si Der. , adj.; , s.f. Amindoua formele sint dezaprobate de unii gramaticieni conservatori, care pledeaza pentru si Totusi primele forme s-au generalizat, datorita confuziei usor de facut intre terminatiile fr. si : fr. > si fr. > , ca si fr. > .(by 5W14S14e7r8g1i1o)*abunda
vb. - A fi conform cu ceva, a se potrivi. - A fi in legatura, a comunica cu ceva. Din fr. sau it. , asimilat la conjug. lui Este dublet al lui , vb. (Trans., din germ. ) si , vb. (sec. XVIII), cu terminatia din ngr. - Der. , adj. (care corespunde; conform); , adj.; s.f., din fr.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*corespunde
vb. - A fi cuprins intr-un spatiu. - A ocupa locul adecvat, a se afla la locul lui. - A se cuveni, a se cadea, a fi posibil (mai ales in propozitii negative). - A ajunge la un rezultat, a obtine, a dobindi. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 809; Candrea-Dens., 839; REW 1625; DAR), cf. it. prov., sp., port. Pentru semantism, cf. Seineanu, 182 si Corominas, I, 555-6. - Der. s.f. (volum, cuprins al unui lucru; capacitate; conceptie; camera, odaie); , adj. (spatios); , adj. (strimt); s.f. (inv., capacitate).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*incapea
vb. - A fi de acord, a admite. < Fr. - Der. , s.n., din germ. care coincide cu pers. I de la ; , adj.; , s.m. (persoana care accepta); , s.f.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*accepta
vb. - A fierbe, a bolborosi. - A misuna. - Var. Creatie expresiva, cf. , bg. "a fierbe". - Der. , s.f. (faptul de a colcai); , adj. (zgomotos). Cf. si (by 5W5S13e14r7g7i15o)*colcai
vb. - A fierbe, a da in clocot. - A fermenta. - A rasuna, a vui. - Var. Mr. , megl. Sl. "a fierbe" (Miklosich, 25; Miklosich, 290; Cihac, II, 63; Conev 70); cf. sb. , bg. - Der. (var. Munt., ), s.n. (fierbere; efervescenta; bulbuc produs la fierbere), deverbal de la cuvintul anterior, sau direct din sl. , cf. mr. , ; s.f. (fierbere); , s.f. (fierbere); , s.n. (clocot produs la fierbere); adj. (fierbinte, care clocoteste). Aceleiasi radacini sl. par a-i apartine o serie de nume de plante, ca , s.m. (Staphylea pinnata; Rhinanthus alpinus), cf. sb. pol. "planta" (Cihac, II, 63; Berneker 521; DAR); s.m. (varietate de macris); , s.m. (varietate de laptuca, Lactuca virosa); , s.m. (planta, Thalictrum aquilegifolium; clematita, Clematis integrifolia). Legatura semantica nu este clara. Numele plantelor se datoreaza probabil bulbucilor facuti de seva lor, cind se rupe tulpina, sau poate formei fructelor lor. Cf. , s.f. (Munt., eruptie).(by 12W12S5e6r14g14i7o)*clocoti
vb. - A fierbe, a misuna. Origine necunoscuta. Ar putea fi in legatura cu sl. "a stoarce", a carui tema la prezent este , cf. ; sensul de "a fierbe" ar proveni in acest caz, de la procedeul ce consta in a stoarce grasimea jumarilor in foc, cf. bg. , sb. rom. ; insa toate acestea par incerte. DAR se refera, desigur gresit, la alb. "vierme". Cf. Der. , s.f. (gloata), cu suf. -; s.f. (gloata), probabil in loc de (dupa DAR, prin incrucisare cu ); (var. ), s.n. (resturi, farimituri).(by 3W12S12e5r6g14i14o)*jimi
vb. a fierbe, (rar) a colcai, (pop.) a unda, (inv.) a undeza. $(Apa ... pe plita.)agita(Marea ....)$(by 8W1S1e10r10g3i3o)*clocoti
vb. - A fi flamind. - Despre fructe, a nu se coace. - Var. Origine necunoscuta. Pare a corespunde unei intentii expresive, asemanatoare cu cea a lui - Der. s.f. (zapuseala), in legatura cu ca cu .(by 14W14S8e8r1g1i10o)*hupi
vb. - A fi indragostit. - Var. (inv.) Sl. (Miklosich, 29; Cihac, II, 151; DAR), cf. bg. , sl. rut. , rus. Este cuvint comun (ALR, I, 249). - Der. s.f. (dragoste); , s.n. (dragoste); s.m. (persoana iubita, dragut, amant); , s.f. (amanta, ibovnica, draguta); adj. (care iubeste); adj. (pasionat); adj. (pasionat); , s.f. (inv., dragoste), cu var. , s.f. (dragoste), din sl. ; s.n., (inv., dragoste), din sl. , cf. bg. ; vb. refl. (Bucov., a se desfata, a se distra, a trindavi), din sl. , cf. rus. ; (var. ), s.m. (amant, iubit), din sl. , cf. bg. ; s.f. (amanta, concubina, tiitoare); vb. (inv., a face dragoste), format pe baza sl. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*iubi
vb. - A fi in repaus. - Var. Sl. "a respira" (Miklosich, 33; Cihac, II, 104), cf. - Der. (var. ), s.f. (repaus); (var. ), s.f. (odihna); , adj. (reconfortant, care linisteste).(by 2W2S11e11r11g5i5o)*odihni
vb. - A fi in stare. - (Refl.) A fi posibil. - (Cu negatia ). A muri de, a arde in, a crapa; ironic, a nu-i pasa de nimic. - Mr. megl., istr. Lat. , forma vulgara analogica a lui (Diez, I, 331; Puscariu 1362; Candrea-Dens., 1491; REW 6682), cf. vegl. it. prov., cat., sp., port. , v. fr. (> fr. ). Pentru conjug., cf. Lombard, II, 147-50. Der. adv. (probabil, eventual), in loc de , cf. calabr. ; s.f. (tarie; forta, vigoare; |stapinire|stapanire|, conducere; inv., armata, forta militara; inv., multime; inv., minune, miracol; autoritate, imputernicire, mandat; una din cele trei autoritati ale statului; putere executiva, guvern; stat suveran; mijloc, inima; partea centrala a trunchiului) ale carui ultime sensuri se explica prin localizarea ideei de putere in inima si prin echivalenta cu ea, cf. sp. "parte centrala"; , adv. (Mold., exact, intocmai); (var. ), vb. (inv., a intari, a fortifica); s.f. (posibilitate, facultate; mijloc), din lat. (Tiktin; Candrea; Scriban), sau mai probabil cu suf. - ca etc.; (var. ), s.f. (putere, posibilitate), formatie glumeata si familiara, rezultata din contaminarea lui cu ; s.f. (impotenta, incapacitate; imposibilitate); adj. (inv., puternic; inv., demn de, vrednic de; posibil); adj. (impotent; inv., imposibil); adj. (tare, robust, potent; prepotent); adj. (inv., debil, incapabil); adj. (atotputernic); adj. (prepotent), atribut exclusiv pentru Dumnezeu; vb. (inv., a-si exercita puterea); s.f. (forta, tarie); s.f. (omnipotenta); s.f. pl. (duhuri rele); vb. (a da puteri; refl., a se fortifica); s.f. (mandat; procura); s.m. (delegat; plenipotentiar); vb. (a face ceva cu toata puterea); s.f. (toata forta). - Din rom. provin bg. (Capidan, 230), bg. din Trans. (Miklosich, 131; Miklosich, 121), rut. , rus. adj., vb. (Miklosich, 18; Candrea, 409).(by 12W12S5e6r14g14i7o)*putea
vb. - A fiinta. - A sta. - A se gasi, a se afla. - A exista. - A trai. - (Despre starea vremii) A se face (frumos, frig etc.). - A dura, a se mentine. - A fi de fata. - A avea loc, a se tine. - (Cu prep. ) A fi adept. - (Cu prep. ) A merita, a fi demn de. - (Cu prep. ) A avea chef de. - (Cu conj. ) A trebui, a fi nevoie. (Cu inf.) A trebui. Mr. s megl. istr. Lat. , al carui inf. a fost inlocuit de (Puscariu 597; Candrea-Dens., 581; REW 3288; DAR). Cf. A pastrat forma inv. a optativului, in formulele de imprecatie Comp. cu conjunctivul (cf. it. ); , pron.; , adj.; pron.; , adv.; adv.; , adv. (rar). , conj. este un comp. de la cu gerunziul Der. , s.f. (mod de a fi, caracter; natura; capacitate, creatie; inv., menstruatie), al carui sens de "natura" nu a fost bine explicat (cf. gr. ????? "natura", de la gen hop "a creste"); (var. inv. ), adj. (natural; originar, natural; real, autentic), cuvint inv.; , adj. (natural); , s.f. (inv., natura); , adv. (in chip natural); , adj. care nu este firesc; artificial); , adj. (existent, viitor), creatie artificiala, inv. , s.f. (faptura; esenta, natural; prezenta; existenta), este un der. de la gerunziul , cu suf. -, cf. , etc. (Puscariu 610 si DAR, de la un lat. , echivalent popular de la , ipoteza plauzibila, dar nu si necesara). - Der. , vb. (a exista, a se afla); , adj. (inv., real); s.f. (inexistenta); , vb. (a suprima, a reduce la nimic, a anula); vb. (a crea, a stabili, a funda; refl., a aparea, a se produce; refl., a se prezenta); adj. (fondator).(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fi
vb. - A fi legat cu necesitate de ... - A fi subordonat cuiva. Fr. , probabil adaptat conjugarii lui dupa analogia - Der. (din fr.) adj.; s.f.; adj.; s.f.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*depinde
vb. - A fi mai puternic ca cineva. - A invinge, a supune. - (Inv.) A domina, a guverna, a avea autoritate. - Var. (inv.) Mag. "a poseda" (DAR). - Der. s.f. (inv., victorie); adj. (stapan, suveran, invingator); s.f. (victorie).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*birui
vb. a finisa. $(Si-a ... romanul.)(A ... pe cineva in invatamant.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*definitiva
vb. - A fi pe placul cuiva. - A se invoi, a se intelege. - A accepta, a admite. - A incheia o conventie. Lat. , fr. (sec. XIX). - Der. adj.; , s.f. din fr. Cf.(by 11W4S4e5r13g13i6o)*conveni
vb. - A fi sleit de caldura. Creatie expresiva (Iordan, II, 184). Cuvint rar, abia documentat in Munt. - Der. s.f. (extenuare, epuizare).(by 6W14S15e8r8g1i2o)*baldabi
vb. - A fi vorba, a-si propune. Sl. "a obliga" (Tiktin). Sec. XVII, inv. - Der. s.f. (pretentie); s.f. (intentie).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*nasli
vb. a fixa, a pironi, a tinti, a tintui, (rar) a sticli, (inv. si reg.) a stalpi, (rar fig.) a scufunda. $(Il ... cu privirea; isi ... ochii.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*atinti
vb. - A fixa, a prinde partile unei haine sau un nasture, cu ajutorul unui ac cu ata. - A insaila. - A broda. - A infige, a bate cuie. - A intepa. - Mr. , megl., istr. Lat. pop. , in locul clasicului (Diez, I, 33; Puscariu 405; Candrea-Dens., 381; REW 2174; DAR); cf. vegl. , it. (engad. ), prov. , fr. , cat. , sp., port. - Der. , s.n. (actiunea de a coase); (var. mr. ), s.f. (cusut), care ar putea fi un reprezentant direct al lat. (Puscariu 460; DAR), cf. calabr. , fr. , sp., cat., port. ; s.m. (ucenic de croitor); (var. ),, s.f. (croitoreasa, lenjereasa; legatoreasa; masina de legat carti); , s.f. (croitoreasa); , s.f. (croitorie; atelier de croitorie); , vb. (a desface din cusaturi); , s.n. (Trans., legatura, fasa).(by 11W4S4e12r13g6i6o)*coase
vb. - A flata, a lingusi. Creatie expresiva, cum o demonstreaza suf. -, si corespondenta cu etc., cu acelasi sens. Trebuie sa se porneasca de la o radacina sau "obiect rotund", cf. si alte derivate mentionate acolo. Fara indoiala, in general se considera ca-i vorba de un ngr. ?????????, format dupa ???????? "obraz" (Cihac, II, 672 si II, 181; Meyer, III, 69; Berneker, II, 4; Tiktin); dar aceasta der. este indoielnica, deoarece nu se poate concepe un vb. rom. care sa provina dintr-un s. gr.: in mod normal, vb. trebuie sa fi existat in gr., sau s. ar fi lasat vreo urma in rom. E adevarat ca se mentioneaza si un sl. : dar Miklosich, 359, se indoieste ca acest cuvint ar fi realmente sl. si ca nu se poate cita decit un singur ex., al carui sens este conjunctural, si care probabil provine din rom. Der. s.f. (lingusire, flatare); adj. (lingusitor); s.f. (inv., lingusire); (var. ), vb. (a lingusi), in loc de (dupa Cihac, II, 181, din pol. , rezultat imposibil din punct de vedere fonetic); adj. (lingusitor). Din rom. provine bg. din Trans. (Miklosich, 126).(by 3W11S11e4r5g13i13o)*maguli
vb. a flata, a maguli, (inv. si reg.) a sutili, (Munt.) a maglisi, (fig.) a linge, a peria, a pomada, a tamaia.$(Isi ... superiorii.)(Se ... pe langa el.)$(by 3W3S12e12r5g14i14o)*lingusi
vb. a fluiera, a vajai, a vui, (rar) a zbarnai, (Transilv.) a sovai. $(Vantul ... prin hornuri.)(Glontul i-a ... pe la ureche.)(Serpii$ ....)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*suiera
vb. - A folosi, a intrebuinta, a se servi de. - A-i placea, a dori. Ngr. ?????????????? (Tiktin; Galdi 209). Sec. XIX, inv.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*metahirisi
vb. a folosi, a intrebuinta, a utiliza, (inv.) a metahirisi. $(A ... doi metri de sfoara pentru...)pierde. (Si-a ... toata ziua reparand bicicleta.)mancabea(... energie.)(Soba ... multe lemne.)(Se ... mult unt la aceasta mancare.)A ... toate proviziile.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*consuma
vb. a folosi, a intrebuinta, a utiliza, (rar) a practica. $(... o noua metoda.)administra$. a pune. (... a prinde, a pune. $(Isi ... barba si mustati.)executa$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*aplica
vb. a fora. $(A ... la mari adancimi.)(A ... fundul marii.)$ a cerceta, a examina, a incerca, (pop.) a cerca. (... (by 6W15S15e8r9g2i2o)*sonda
vb. - A forma, a alcatui un intreg. - A crea, a scrie, a redacta o opera. Lat. (sec. XIX), cu sensurile fr. si cu conjug. rom. - Der. s.f.; , s.f., din fr. ; , s.m., din fr. ; , s.n., din fr. ; , vb., format pe baza fr. ; , s.f.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*compune
vb. - A forma, a compune. - A ameliora, a restabili. - (Refl.) A se realiza, a se transforma in realitate. - Var. (Mold., Bucov.) Origine necunoscuta. Dupa Giuglea, II, 825 si II, 42, de la un lat. , care nu pare posibil. Puscariu, IV, 710-2 si DAR pleaca de la var., considerind ca forma de baza este un hiperurbanism, si o deriva din sl. (rus., rut., bg.) "ghiveci, oala"; semantismul ar pleca, deci, de la sensul din sl., pentru a trece la acela de "a repara un recipient spart", si de aici "a repara". Aceasta der. nu pare probabila, deoarece este ciudat ca vasele sparte sa se poata repara si inca si mai ciudat sa se repare atit de bine incit sa se poata ajunge la ideea de "a imbunatati". Pare evident, asa cum semnaleaza Tiktin si Scriban, ca acest cuvint provine de la "caracter, fel de a fi", cf. = "a se reface"; insa nu este clar.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*infiripa
vb. - A forma pe cineva prin educatie. Fr. - Der. (din fr.) adj.; adj.; , s.f.; adj.; , adj.; , vb.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*educa
vb. a fremata, a se infiora, a palpita, a tresari, a vibra. $(... de emotie.)(Ii ... inima de bucurie.)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tresalta
vb. (a frige, a parli, a se incalzi), ind. prez. 1 sg. si 3 pl. , imperf. 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. part. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*parpali
vb. - A frige. - A (se) arde. - A (se) insela. Mr. megl. Sl. (Miklosich, 656; Cihac, II, 285; Graur, VI, 167), cf. bg. , slov. , cr. , alb. , mag. - Der. (Munt., var. Olt. ), s.f. (prajire, rintas, aliment prajit); s.f. (aparat de prajit cafea); s.f. (prajire); s.f. (placinta, aliment dulce din faina; prajeala).(by 12W6S6e6r15g15i8o)*praji
vb. a fugi, a goni, (inv. si reg.) a cure, (reg.) a (se) incura, (Bucov.) a scopci. $(Calul ....)fugari$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*alerga
vb. - A fugi, a merge in goana. - A curge un lichid. - A se scurge, a iesi o secretie din corp. - A se revarsa. - A se scurge lichid dintr-un vas. - A se ingramadi, a navali, a se imbulzi. - A se risipi, a se intinde. - (Inv.) A se dezvolta, a se produce. - A se scurge, a trece. - (Inv.) A rezulta, a proveni, a decurge. - A cadea, a se varsa, a se risipi. - A recadea. - Var. Mr. , megl. Lat. (Puscariu 455; Candrea-Dens., 451; REW 2412; DAR); cf. it. , prov., cat., sp., port. , fr. Cf. si Este cuvint inv., aproape complet substituit in literatura prin (totusi, mai sint scriitori care prefera sa scrie in loc de ); insa este comun in limbajul popular. Asimilat in parte cu "a curata", prin intermediul var. Der. adj. (care alearga; curent); , s.f. (vas de lemn care serveste la a transvaza vinul), se confunda cu der. identic de la "a curata"; , s.n. (brinza in calup); s.f. (inv., scurgere; inv., sperma); s.f. (vas pentru a transvaza vinul); , s.f. (curs revarsare; diaree; trecere a timpului; decurs), cuvint inv. (sec. XVII), pe care Candrea-Dens., 459 il deriva direct din lat. ; (var. ), s.f. (curs; revarsare; diaree), cuvint inv., pe care DAR il considera ca provine direct din lat. ; (var. ), vb. (a curge, a se revarsa, a se scurge, a trece), pe care Candrea-Dens., 454 il deduce din lat. ; (var. ), s.f. (scurgere; flux; puroi; drojdie, depunere); , vb. (a fugi, a face calul sa fuga; despre cai, a alerga; refl., a se fugari, a se urmari vinatul), pe care Puscariu IV, 687 si DAR il considera der. de la un lat. , factitiv de la , cf. Candrea-Dens., 463; (var. ), s.f. (cursa de cai; hipodrom). - Cf. Der. neol. , adj., din lat. , fr. ; s.m.; vb. (a electrocuta); s.n., din fr. ; s.f., din fr. ; , s.m. (armasar), din fr. , inv.; , s.m.; , adj., din fr. ; , s.f.; , s.m., din fr. ; , s.m., din fr. ; s.n., din fr.(by 13W6S6e15r15g15i9o)*cure
vb. a fugi, a pribegi, (inv.) a bajenari, a bajeni. $(S-au ... peste munti din pricina navali-torilor.)$(by 8W8S1e2r10g10i3o)*refugia
vb. - A fulgera, a cadea traznetul pe un obiect. - A darima, a narui, a dobori. - A exploda. Lat. (Puscariu 530; Tiktin; Candrea; Scriban). REW 2609 crede ca este vorba despre o formatie neol., ceea ce nu este adevarat decit pentru ultimul sens al cuvintului rom.; de altfel, este cuvint traditional si cu desavirsire popular. - Der. s.f. (traznet); adj. (bubuitor); , s.n. (mecanism care provoaca explozia), din fr. Cf. si toponimul .(by 6W15S15e8r9g2i2o)*detuna
vb. - A fura, a sterpeli. Origine necunoscuta. Termen de arg.; pare de origine tiganeasca (cf. Juilland).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*bali
vb. - A fura. - (Refl.) A se lipsi de ... Sl. "a lipsi" (Miklosich, 28; Miklosich, 28; Miklosich, 341. In Trans., inv., azi neuzitat; se pastreaza in var. , vb. (Olt., a se lipsi), vb. (Olt., a se lipsi), a carui terminatie aminteste de - Cf. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*lehai
vb. a gafai, a pufai, (reg.) a rasufla. (... a-si trage. $(Te rog sa-ti ... nasul!)cantasunasopti(Crivatul rece ... peste sat.)polei$.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sufla
vb. a gasi. ($Moartea l-a ... in somnL-a ... asupra faptuluiPloaia i-a ... in camp.)uimiepatafrapa$.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*surprinde
vb. a gatui, a strangula, (rar) a jugula, (inv. si reg.) a ineca, a sugusa, (reg.) a imberegati, a innadusi, a nadusi, a strugusa, a zgaira, (prin Olt.) a beregatui. $(Talharul l-a ....)asfixiaingusta$.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*sugruma
vb. - A gesticula, a face semne. Sl. (Cihac, II, 182; Tiktin). Sec. XVI, inv.(by 6W14S15e8r8g1i2o)*mahai
vb. a ghici, a intrevedea, a intrezari, a prevedea, a sesiza, (fig.) a mirosi, a patrunde. $(A ... desfasurarea evenimentelor.)presimti(A ... ceea ce avea sa se intample.)sesiza$.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*intui
vb. - A ghiftui, a indopa cu mincare. - (Refl.) A minca lacom, in exces. - A creste din abundenta, a se inmulti. Origine necunoscuta. Nici una din explicatiile date pina acum nu pare multumitoare. Dupa Densusianu, XII, 425, Din lat. , glosare incerta a lui "sfirc", pe baza unui der. , cf. Puscariu 72 si REW 4286a; insa autorul a renuntat mai tirziu la aceasta ipoteza, convingindu-se ca glosarea era incorecta. Dupa Giuglea, II, 632-37, din lat. , prin intermediul unei forme pop. , cf. DAR, si Rosetti, I, 167, care stabileste o legatura cu lat. "a umfla". Sub aspect semantic, cuvintul ofera o identitate perfecta cu , cf. ; insa explicatia fonetica este dificila cf. sl. "a trai inconjurat de placeri", cu care DAR admite ca s-a incrucisat.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*imbuiba
vb. - A gifii, a sufla greu. - A latra, a urla. Sl., cf. rus. "a sforai". In Trans. si Bucov. Cf. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*hrapi
vb. - A gindi. - A prepara, a da lectii in particular. Fr. ; si pentru sensul al doilea lat. cu sensul de "a exercita, a pregati", comun in limba clasica (observatiile lui Graur, XIV, 109 nu sint izbutite). - Der. adj.; , s.f. (gindire profunda; lectie particulara), din fr. ; s.m. 9profesor particular); , vb., din fr. (by 10W3S3e11r12g12i5o)*medita
vb. a goni, a scorni, a starni, (pop.) a zgorni. $(A ... vanatul din barlog.)fugari$.(by 9W9S10e3r3g11i12o)*haitui
vb. a grabi, a iuti, a urgenta, a zori, (astazi rar) a pripi. $(... incheierea unei actiuni.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*accelera
vb. a gresi, a incurca, a pierde. $(A ... poteca.)(A ... drumul spre casa.)(S-a ... in padure.)razletipierdehoinarihoinari$.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*rataci
vb. a gresi, (inv. si reg.) a scapata, a (se) sminti, (inv.) a se sablazni, (inv. fig.) a se luneca. $(Am ... grav fata de tine.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*pacatui
vb. - A guverna, a administra. Sl. cf. E dubletul lui vb. (a mentine, a pastra), sec. XVII, inv. (dupa Candrea, din sl. ). - Der. s.f. (guvern); s.m. (conducator).(by 14W7S7e1r1g1i9o)*ocirmui
vb. - A guverna, a administra. Sl. , din (Miklosich, 32; Cihac, II, 220), der. din , cf. - Der. s.f. (guvernare, administrare, regim, autoritate); s.m. (guvernator, administrator, conducator); s.f. (guvern, provincie), din sl. Cuvinte inv.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*obladui
vb. - A guverna, a domina, a cirmui, a conduce. Lat. (Puscariu 527; REW 2682; Candrea-Dens., 1465; Tiktin; Rosetti, I, 166). Este inv (sec. XVI-XVII), si der. , s.m. (conducator, sef, capetenie); , s.n. (dominatie, cirmuire). Cf. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*despune
vb. a hamai, (pop.) a bate, (reg.) a blehai, (prin Ban.) a puidai, (Mold.) a zapai. $(Cainii ....)$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*latra
vb. - A hoinari, a vagabonda. Mag. (DAR; Galdi, 111). In Trans., de mica circulatie; paralel se aude si forma din mag. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*budului
vb. - A hotari, a decide. - A avea la dispozitie. - A invinge (in sport). - A aranja. - (Refl.) A se inveseli. Lat. (sec. XIX). Este dublet neol. de la - Der. adj., din fr.; s.f., din fr.; , s.f. (restituire), termen comercial, din lat. prin intermediul germ.; , s.f., din fr.; vb. (a indispune); , s.f. (stare a celui bolnav); , vb., din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*dispune
vb. - A hotari. Fr. - Der. , adj.; (var. ), adj.; , s.f., din fr. ; , s.f.; , adj.; adj., din fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*decide
vb. - A hrani cu laptele propriu, a da sa suga. - Mr. Formatie neol., cel putin in rom., pe baza fr. (cf. REW 143). Nu este atestat uzul sau pop.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*alapta
vb. - A huli, a ocari. - (Refl.) A face juramint, a se jura. - A vorbi de rau, a ponegri, a defaima. - Var. Mr. megl. Lat. , der. de la (Puscariu 205; Meyer, IV, 27; REW 1155; Candrea-Dens., 162; DAR); cf. sp. , care atesta existenta formei lat. vulg., cu in loc de ; v. si it. , fr. Der. , s.n. (blestemare, afurisire), care pare a fi un der. postverbal, dar pe care Pascu, I, 52, il considera un der. de la lat. (in loc de ); adj. (ticalos, afurisit; bandit; potlogar); , adj. (infam); adv. (inv., in chip mizerabil); vb. (a ajunge rau); s.f. (actiune reprobabila, in general).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*blestema
vb. - A-i conveni, a fi bucuros de, a fi pe gustul cuiva. - Mr. Lat. (Puscariu 1329; Candrea-Dens., 1398; REW 6557), cf. it. prov., port. fr. , sp. Observatiile semantice ale lui E. Seidel, IX, 24 nu par nimerite. Uz general (ALR, II, 246). - Der. s.f. (gust drag, bucurie); adj. (dezagreabil); s.f. (dezgust); vb. (a dezgusta, a supara), dupa lat. ; vb. (a dezgusta, a supara), dupa fr. ; adj., din fr. ; s.f., din fr. - Din rom. trebuie sa provina sb. (Candrea, 408).(by 6W6S14e15r8g8i1o)*placea
vb A ierta, a scuti de pedeapsa. - A termina studiile. < Lat. (sec. XVIII). Sensul 2 este imprumutat din terminologia referitoare la invatamint din Austria si Germania; exista cu acest sens tendinta de a conjuga (cf. Iordan, BF, II, 53). - Der. , adj. (care a terminat o forma de invatamint); , s.f. (terminarea unei forme de invatamint).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*absolvi
vb. - A iesi, a se prezenta, a aparea; se zice mai ales despre animalele care apar in fate vinaturului. - A tisni, a erupe, a se naste. - A salta, a se inalta, a se ridica. - A topai, a face salturi. - A trece peste, a depasi un obstacol. - A omite un pasaj in lectura. - A alerga, a veni in goana. - A veni in ajutor. - A interveni, a se interpune. - A fecunda, a goni. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1516; REW 7540), cf. it. prov., cat. fr. , sp. port. Evolutia semantica este normala, cf. lat. < ; ultimul sens, care nu pare popular, trebuie sa fie o traducere din fr. Der. s.m. (donjuan; crai); s.f. (salt; titina); adj. (care sare; serviabil); s.f. (cascada); s.f. (salt); s.n. (Munt., salt), probabil de la forma locala < Cf. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*sari
vb. a iesi, a se spalaci, (reg.) a se serbezi, a se spalatoci. $(Tesatura s-a ... la spalat.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*decolora
vb. - A iesi dintr-un mediu dupa ce l-a traversat. Lat. (sec. XIX). - Der. , adj.; s.f.; s.f., din lat.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*emerge
vb. - A iesi la iveala dintr-o data, a navali. Lat. (sec. XIX), adaptat la conjugarea lui Part. nu se foloseste. - Der. , s.f., din fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*irumpe
vb. - A iesi la suprafata, a se ivi apa dintr-un pamint excesiv de umed. - A fierbe. Creatie expresiva (DAR). Cihac, II, 258 incearca sa o explice prin - Der. s.f. (zgomotul mersului pe pamint mlastinos).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*chifti
vb. a iesi, (pop.) a se caca, a se cufuri, a se scarnavi, a se sparcai, (reg.) a se spurca.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*defeca
vb. - A imagina, a proiecta, a gindi ceva nou. - A pricepe, a intelege. - A exprima, a formula. - A zamisli, a procrea. Lat. (sec. XIX), cu sensurile din fr. - Der. s.n.; , s.f.; (var. ), s.m., din germ. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*concepe
vb. a imbalsama, a parfuma, (pop.) a miresma, (reg.) a sfinti. $(Florile ... aerul.)$(by 3W3S11e11r5g5i5o)*inmiresma
vb. - A imbina, a impreuna, a potrivi lucruri diferite. Fr. - Der. , adj.; , s.f. (imbinare, reunire; intilnire de dragoste); , s.n., din fr. ; , s.m. (Arg., crai, muieratic).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*combina
vb. a imbina, a impreuna, (Ban. si Transilv.) a pasali. $(A ... marginile a doua scanduri.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*imbuca
vb. - A imbina, a uni, a asambla. - A impreuna, a articula. - A inchide, a sfirsi, a termina. - A stabili un acord, a definitiva, a semna un tratat. - A redacta, a alcatui un act oficial. - A prinde in nasturi un obiect de imbracaminte. - A pune capat. - (Refl.) A se limita, a se rezuma la ... - Mr. De la (Tiktin; Candrea-Dens., 327; Scriban), sau direct dintr-un lat. (Pascu, 15). Der. din lat. , de la (Puscariu 815; REW 2392; DAR) este mai putin probabila, si insusi Puscariu, IV, 708-10, admite o incrucisare cu Cf. Der. s.f. (final, sfirsit); adj. (terminat; determinat, precis; prins in nasturi); s.m. (montor); s.n. (croseta pentru incheiat nasturii); , s.f. (crestatura, fanta; articulatie; butoniera; planta, Sideritis montana); s.f. (articulatie; loc unde se impreuneaza doua birne; inv., articol; inv., concluzie), pe care DAR il deriva de la un lat. pop. , care nu pare necesar; , vb. (a desface nasturii); (var. ), vb. (a asambla, a imbina), pare a fi nu der. de la cu un suf. expresiv neclar, cf. (dupa Puscariu, IV, 712-20 si DAR, de la un lat. , de la "|hirca|harca|", solutie ce nu pare convingatoare; dupa Tiktin si Scriban, in legatura cu ).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*incheia
vb. a imblanzi, (inv.) a dumesnici, a supune. $(A ... un animal salbatic.)$(by 10W4S4e12r12g6i6o)*domestici
vb. a imboldi, (inv. si reg.) a dudui. $(A ... un animal la mers.)stimulaimboldi(Cine-l ... sa faca asta?)(Totul il ... sa procedeze astfel.)(Se ... ca fata la maritat.)insufletisfatui$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*indemna
vb. - A imbraca, a acoperi, a inveli, a infasura. - Var. , part. Mr. megl. , istr. Lat. (Candrea-Dens., 898; REW 4531; DAR; cf. Seineanu, 188), Inv., se pastreaza inca in vorbirea pop. din Trans. de Nord (Pop, VIII, 68) si Bucov. Conj. oscileaza intre formele Este dublet al lui , vb. (a face o investitie; a bloca, a asedia), din fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*investi
vb. - A imita, a reproduce glasul cuiva. - A vina cu momeala. - A repeta, a raspunde, a face ecou. - A insela, a amagi. - A biigui, a rosti cu greutate. - A cinta incet, a murmura. - A acompania, a insoti. - A parodia. - Mr. "a geme, a chema strigind"; megl. "a amagi"; istr. "a sta la taifas". Lat. sau (Diez, I, 35; Lambrior 393; Densusianu, 191; Puscariu 854; Candrea-Dens., 861; REW 4416; Pascu, I, 127; cf. Seineanu, 98), cf. lat. med. "batjocura" (Niermeyer 461), alb. (Philippide, II, 645), it. "a insela", sp. Rezultatul rom. trebuia sa fie , datorita prezentei lui , cf. dialectele; rezultatul se explica, fie prin asimilarea lui initial, fie printr-un tratament expresiv care a apropiat probabil acest cuvint de cele cu radacina "a biigui, a balmaji". - Der. adj. (care imita; care biiguie); (var. inv. ), s.f. (imitatie, batjocura).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ingina
vb. a imobiliza, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. $(A ... ceva in cuie.)(... olanele pe casa.)(... piatra pe mormant.)asambla(Vita de vie se ... de araci.)amplasastabilipostaatinti(Cuvintele lui i s-au ... in constiinta.)ordonaalegeinstituistabiliza(A ... un nou termen.)(A ... un diagnostic.)calcula(Cum ati ... concentratia vinului?)consfinti$.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*fixa
vb. a impaca, a multumi. $(Masura luata i-a ... pe toti.)(Recolta obtinuta l-a ....)indeplini(I-a ... toate capriciile.)efectua$.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*satisface
vb. - A impartasi, a griji. - (Inv.) A comunica. - Mr. , megl. Lat. prin intermediul unei var. vulg. (Densusianu, 188; Puscariu 441; Candrea-Dens., 435; REW 2090; DAR; Rosetti, I, 61); cf. alb. (Philippide, II, 637), it. , lomb. , genov. , prov. , fr. , sp. , port. , sl. (Cihac, I, 67 si II, 290, crede ca rom. provine din sl., ceea ce nu pare posibil, cf. Vasmer 608). Este dublet al neol. , vb. - Der. s.f. (impartasanie).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cumineca
vb. - A imparti, a diviza. Lat. (sec. XIX). Mai putin folosit decit dubletul , vb., din fr. - Der. , s.n., din fr. , germ. ; adj.; adj.; adj.; , s.f.; , s.f.; , adj.; s.n.; , s.f., din fr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*divide
vb. a imparti, a repartiza, (inv.) a repartira, a reparti. $(A ... painea.)atribuiafectaaranja$.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*distribui
vb. a impestrita, a pata, (rar) a pestrita, (inv. si reg.) a popistri, (fig.) a smaltui. $(Florile ... campia.)$(by 4W4S13e13r13g7i7o)*smalta
vb. a impieta, a leza, a prejudicia. $(A ... bunul mers al...)intrista(Nu te mai ... atata!)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*afecta
vb. a implini, a intregi, a rotunji, (livr.) a complini, (inv. si reg.) a plini, (inv.) a incheia. $(... pana la suma de ...)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*completa
vb. - A implini, a termina. - A executa, a duce la bun sfirsit. - (Refl.) A deceda, a muri. - Sl. (Miklosich, 47; Tiktin; Puscariu, VIII, 349). - Der. (var. ), s.f. (sfirsit, terminare); s.f. (capat, termen); vb. (a termina, a finisa; a perfectiona, a imbunatati), din sl. > (dupa Tiktin si Candrea, din supinul ); adj. (perfect, exact; adv., perfect).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*savirsi
vb. - A implinta, a viri. - A fixa. - A strapunge, a traversa. - (Refl.) A se amesteca, a se baga, a se interpune. - Mr. Lat. (Puscariu 841; Candrea-Dens., 780; REW 4402; DAR), cf. it. Part. (lat. , in loc de , prin analogie cu vb. ca sau ) a produs var. , vb. (rar, Mold., a infige, a implinta, a strapunge). - Der. adj. (fixat, implintat; bagaret, nerusinat); adj. (bagacios, inoportun).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*infige
vb. - A implora. - A cere, a solicita. - A invita. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 1472; REW 7361; Densusianu, II, 310), cf. it. prov., cat., sp., port. v. fr. - Der. s.f. (rugaciune, implorare; petitie, cerere; Trans., Olt., hram; Mold., Trans., cruce, troita); (megl. ), s.f. (inchinare, ruga), probybil direct din lat. (Puscariu 1479; REW 7362), cf. prov. , fr. port. ; (megl. ), s.n. (ruga, cerere), probabil pl. n. de la , interpretat ca sing. f., cf. (dupa Puscariu 1480, direct din lat. ); adj. (care cere). - Din rom. provine sas. vb.(by 6W15S15e15r9g9i2o)*ruga
vb. - A impodobi, a infrumuseta, a orna. - A potrivi, a aranja, a orindui. - A organiza, a planui, a dispune. - A proiecta, a calcula. - A judeca, a chibzui, a gindi. Sb. "a infrumuseta", sau bg. "buchet" (Cihac, II, 51; Miklosich, 27; Miklosich, 328; Berneker 679). Cu toate ca evolutia semantica este fireasca in toate fazele ei, este rar ca un cuvint sl. sa fi dezvoltat in rom., de la sine, o gama atit de intinsa de sensuri. Este de presupus ca in evolutia sa ar fi influentat vreun cuvint ca , sau poate ngr. without "a vedea, a privi". - Der. s.f. (podoaba; giuvaiere, bijuterii; ordine, organizare; aranjare, potrivire; judecata, parere; supozitie, idee). Cf. cuvintul urmator.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*chiti
vb. - A impodobi, a orna. - (Arg.) A se contagia, a se molipsi de o boala. Fr. cu terminatia - aplicata mai multor vf. fr. care se conjuga cu infixul --. - Der. , s.f., din fr. ; s.f., din fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*garnisi
vb. - A impovara, a coplesi, a covirsi. - A inghiti, a infuleca. - Var. , (rar) Lat. "a scutura, a bate", de la "batatoare, piua". Pentru trecerea semantica, cf. sp. Explicatia traditionala, pe baza lat. , de la (Puscariu 846; Candrea-Dens., 620; REW 3417; DAR), pare mai putin convingatoare, intrucit lat. inseamna "a sufla, a pufni" (pentru a explica semantismul, Tiktin admite influenta lui ), si ca primul sens, care trebuie sa fie cel original, ramine neexplicat. Ultima var., pentru care se citeaza un singur ex., este neclara.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*infulica
vb. - A impovara, a covirsi, a napadi. - A apasa, a oprima, a sufoca. Creatie expresiva, care pare a se baza pe aceeasi radacina imitativa ca "a zdrobi"; pentru valoarea expresiva a lui , cf. S-a propus ca etimon un lat. sau (Tiktin; Candrea-Dens., 391; REW 2102), care nu pare posibil, cf. Graur, V, 94 si Rosetti, I, 160. Cuvint obscur, dupa Philippide, II, 708, sau poate legat de alb. "a bruma", dupa Cihac, II, 716 si Scriban. - Der. s.f. (aparare); , adj. (apasator).(by 7W15S15e9r9g2i3o)*coplesi
vb. - A imprastia, a extinde, a risipi. - A propaga, a dezvalui. - Mr. Sl. (Cihac, II, 255). Der. de la un lat. < (Pascu, I, 38) este improbabila. - Der. adj. (care raspindeste, care dezvaluie).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*raspindi
vb. - A imprastia, a raspindi a intinde. - Var. Origine incerta. Dupa Laurian, din lat. de la "a folosi". Pentru Tiktin (si Scriban), in legatura cu dar der. este neclara. DAR crede ca este vorba de o var. de la , pe baza unui lat. "impinnulare", ca disimulare > ; si Densusianu, V, 173, propune un lat. , de la "a extinde". Nici una din aceste explicatii nu pare convingatoare. Cuvintul este rar, in Munt.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*impindura
vb. a imprastia, a risipi, (pop.) a zburataci. $(Vantul ... frunzele.)(Vantul ... zapada.)(Dupa ploaie, norii s-au ....)(A-i ... pe dusmani in cele patru zari.)(I-a ... toata temerea.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*spulbera
vb. a imprejmui, a incadra, a inconjura, a margini, (fig.) a tivi. $(Soarele ... cu lumina poiana.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*chenarui
vb. a impresiona, a induiosa, a misca, a tulbura, (fig.) a atinge, a patrunde. $(L-au ... cele auzite.)sensibiliza.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*emotiona
vb. a impresura, a incercui, a inconjura, (inv. si reg.) a ocoli, (inv.) a inchide, a inveriga. $(... cetatea; il ... pe dusman.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*asedia
vb. a impresura, a inconjura, a invalui, (inv. si pop.) a cuprinde, (inv.) a impre-jura. $(L-au ... pe dusman.)asediaincon-jura$.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*incercui
vb. a impresura. $(Buruienile au ... gradina.)(Buruienile ... plantele cultivate.)cotropi(Lacrimile o ....)podidi(Il ... naduselile, fiorii.)coplesi.(Il ... mii de ganduri.)napusti$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*napadi
vb. a imputa, (prin Mold.) a(-i) banui, (inv.) a prihani. $(A ... ceva cuiva.)obiecta$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*reprosa
vb. a inabusi. $(A ... focul.)dispareaincetamuri(JUR.)(Pedeapsa s-a ....)$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*stinge
vb. - A inalta, a pune un lucru mai sus. - A pune in pozitie dreapta. - A construi, a edifica. - A creste, a forma, a educa. - A duce, a transporta. - A trasa un plan. - A inlatura, a suprima. - A recruta, a inrola. - A rascula. - (Refl.) A se inalta. - (Refl.) A se restabili, a se insanatosi. - (Refl.) A pleca, a iesi. - (Refl.) A se mari, a creste. - (Refl.) A prospera, a ajunge bogat. - (Refl.) A surveni o intemperie. - (Inv.) A declara razboi, a face razboi. - Var. Megl. Lat. "a lega via", cuvint citat de de la "arac" (Meyer-Lubke, XIX, 574; REW 7303), cf. sp. (Corominas, IV, 49). Pentru a intelege evolutia semantica trebuie sa se tina cont de conditiile de cultivare a viei specifice in Romania. Fiecare butuc trebuie sa aiba un par care-i serveste de arac. Butucii se apleaca in jos si se acopera cu un strat de pamint iarna, pentru a-i apara de frig; iar primavara se ridica iar pe araci - de unde confuzia dintre ideea de "a araci" cu cea de "a ridica". Der. de la un lat. "a smulge cu radacini" (Tiktin; Candrea; Graur, V, 111), de la < (Puscariu, Bucuresti, 1934, 291-95 si VII, 477) sau din lat. (Cihac, I, 83) pare putin convingatoare. Der. s.n. (actiunea de a ridica, ridicare; inv., iesire, plecare); s.f. (angro); s.f. (inaltime; inv., inaltare in rang; inv., plecare); adj. (care ridica). - Din rom. provin slov. , ceh. , pol. "a pleca" (Candrea, 402).(by 7W8S1e1r9g10i3o)*ridica
vb. - A incalzi, a praji, a pirjoli. - Mr. Sl. "a arde", cu pref. exhaustiv (Miklosich, 138; Cihac, II, 97; Pascu, 52; Conev 99), cf. bg. , sb. "a arde complet". Conjugarea oscileaza intre formele si - Der. , s.n. (foc, centru de caldura), deverbal; s.f. (ardoare, usturime, arsura); , s.f. (arsura); , s.f. (basica produsa de o arsura); , adj. (fierbinte, arzator).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dogori
vb. a incaputa, (inv. si reg.) a insura. $(... ciorapii, incaltamintea.)$(by 2W2S11e11r9g9i2o)*caputa
vb. a incarca, a ingreuia, a ingreuna, (inv.) a insarcina. $(A ... spinarea unui magar.)coplesi.oprima$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*impovara
vb. a incepe. $(A ... o campanie.)preconiza(A ... pe cineva intr-un domeniu.)(A ... intr-o disciplina.)$(by 13W6S7e15r15g8i9o)*initia
vb. - A incepe sa doarma, a fi cuprins de somn usor. Lat. , de la (Candrea, Rosetti, I, 163), poate contaminat cu lat. (> fr. si ). Pentru DAR, originea cuvintului este necunoscuta. Spitzer, III, 647, il considera identic cu si de origine imitativa, opinie reluata de Scriban. - Der. , s.f. (faptul de a atipi). (by 5W6S14e14r7g8i1o)*atipi
vb. a incerca, a proba, (pop.) a cerca, (inv. si reg.) a probalui, (inv.) a probai, a probui. $(A ... un motor, un aparat.)(A ... toate scriptele intreprinderii.)$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*verifica
vb. a incerca, (pop.) a cerca. $(A ... o mancare pentru a-i aprecia gustul.)(A ... ceva la repezeala.)$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*gusta
vb. a incheia. (... a capata, a face, a lua, (pop.) a prinde. $(A ... o gripa.)(FIZ.)(Metalul se ... la rece.)(FIZIOL.)(Un tesut care se ....)chircicrispa$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*contracta
vb. a incheia, a sfarsi, a termina. $(A ... toate socotelile.)(A ... abuzurile.)(Au incercat sa ... greva.)nimiciachita$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*lichida
vb. a incheia, a sfarsi, (livr.) a concluziona. $(Vorbitorul a ... astfel...)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*conchide
vb. - A inchide, a astupa. - A imprejmui, a ingradi. - A pune limite, a stavili. - A stapini, a subjuga. - A impleti, a face cozi. - (Refl.) A se pune la adapost, a se apara. - (Refl.) A se intelege, a se avea bine. - Mr. megl. Sl. (Cihac, II, 115; DAR), cf. bg. , sb. , rus. , si de asemenea - Der. adj. (fara ingradire, deschis; nelimitat); adj. (care ingradeste); s.f. (gard, imprejmuire; inv., fortificatie); s.f. (separare); s.n. (inv., gard); vb. (a scoate gardul, a desface o imprejmuire).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ingradi
vb. a inchide, a inconjura, a ingradi, (inv. si pop.) a ocoli, (pop.) a tarcui, (reg.) a prejmui. $(A ... un teren cu un gard.)(Soarele ... cu lumina poiana.)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*imprejmui
vb. a inchide, a pune, a trage. $(A ... zavorul la usa.)(A ... o casa; s-a ... in casa.)(L-a ... cu replica lui.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*incuia
vb. - A inchide cu cheia. - A inchide, a astupa. - A constipa. Lat. , de la (Puscariu 827; Candrea-Dens., 427; REW 2392; DAR), cf. sicil. , engad. , sard. (Wagner, 110), Se considera (Tiktin; DAR) ca semantismul se explica prin uzanta veche de a incuia in cuie. Este de presupus mai curind ca lat. "cui" a ajuns probabil sa insemne si "cheie", ca fata de Dupa Capidan, II, 631, mr. "a arde" este acelasi cuvint lat. - Der. s.f. (dispozitiv care incuie ceva); s.f. (actiunea de a incuia; constipatie); , s.f. (constipatie); adj. (care incuie). , vb. (a deschide o usa, o poarta, etc. incuiate cu cheia) poate reprezenta la fel de bine un lat. (Densusianu, 169; Puscariu 511; Candrea-Dens., 437; Tiktin; Candrea), cf. sard. , sau sa se fi format in rom., ca - Der. , s.f. (usita, portita).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*incuia
vb. a inchipui, a incropi, a infiripa, (reg.) a inchelbara, a inchipa, a inciocala. $(A ... in graba ceva.)$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*injgheba
vb. a inchipui, a infatisa, a reprezenta, a simboliza. $(Aceste romburi ... ...)(Aceasta porecla nu ... nimic.)(Ce ... cand visezi un porumbel?)(Acest roman$ ... o (by 9W2S2e10r11g11i4o)*semnifica
vb. - A incilci. - A opri de la o actiune, a stinjeni. - A complica, a tulbura. - A confunda, a amesteca, a bramburi. - (Refl.) A se zapaci, a-si pierde firul ideilor. - (Refl.) A cadea in propria plasa, a se angaja intr-o afacere de unde nu mai poate iesi. - (Refl.) A zabovi, a pierde vremea. - (Cu comp. ) A vorbi stricat o limba, a o rupe. Origine incerta. Daca sensul primitiv este acela de "a insela" (cf. Coresi, ar putea fi un der. de la , de tipul , cf. (Domaschke 147). Se stie ca part. a dat in rom. , astfel ca semantismul unui eventual n-ar oferi dificultate. Evolutia posterioara este de asemenea fireasca, intrucit ideea de "a intinde o cursa" se completeaza spontan cu cea de "a stinjeni" sau "a incurca". Este insa posibil si sa fie vorba de o origine expresiva, ca in , s.v. Celelalte explicatii nu sint suficiente: de la , si acesta din lat. "a lumina" (Puscariu, XXVII, 680; Puscariu 514), opinie abandonata in DAR, si care facea ca un termen concret sa provina dintr-unul abstract; din lat. (Cihac, I, 35), dificil din punct de vedere fonetic si semantic; din lat. (Giuglea, 12; DAR; Rosetti, I, 168), si acesta de la "furca de tors", imposibil semantic vorbind; in loc de , si acesta din gr. ????? "a impleti" (Diculescu, 466), dificil de admis. Der. , s.f. (confuzie, amestec, incilceala); adj. (care produce confuzie); s.f. (confuzie, amestec, incilceala); , s.m. (persoana care incurca pe altii, care nu e buna de nimic); , vb. (a descilci; a lamuri, a limpezi; refl., a-si aranja bine treburile; refl., a o rupe pe o limba straina), format pe baza lui , fata de sau fata de ; adj. (om care se descurca).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*incurca
vb. A incinge, a infasura. A inconjura, a strajui. - Var. Mr. megl. < Lat. (Puscariu 821; Candrea-Dens., 352; 1924; ); cf. it. prov. fr. sp. , cat. port. cf. si In rom. este cuvant inv., astazi inlocuit de var., care in general se explica pornindu-se de la lat. , cf. port. , dar care ar putea fi si compunere interna a rom. Uneori se confunda cu "a infierbanta". - Der. (var. ), s.f. (fasie, brau, legatura; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelatia Orion); s.n. (brau); s.f. (inv., brau, centura); (cf. mr. ), vb. (a dezlega, a desface), care trebuie sa fie compunere a rom. - [](by 9W2S3e11r11g5i5o)*cinge
vb. - A incinge, a infasura. - A inconjura, a strajui. - Var. Mr. megl. Lat. (Puscariu 821; Candrea-Dens., 352; REW 1924; DAR); cf. it. , prov. , fr. , sp. , cat. port. ; cf. si In rom. este cuvint inv., astazi inlocuit de var., care in general se explica pornindu-se de la lat. , cf. port. dar care ar putea fi compunere interna a rom. Uneori se confunda cu "a infierbinta." Der. (var. ), s.f. (fisie, briu, legatura; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelatia Orion); , s.n. (briu); , s.f. (inv., briu, centura); (cf. mr. ), vb. (a dezlega, a desface), care trebuie sa fie o compunere rom.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*cinge
vb. - A incinge, a infierbinta. - A sapuni, a dojeni. - A se coace, a se inflama, a se inrosi, a se spuzi pielea. - Mr. megl. Sl. (sb., slov.) (Miklosich, 34; Cihac, II, 243), cf. bg. (> megl.), ceh. - Der. s.f. (incingere; spuzeala); s.f. (infierbintare).(by 7W7S1e1r9g10i3o)*opari
vb. - A incinta, a desfata. - (Refl.) A simti bucurie. - A dispune (cu prep. ). - A incerca, a cauta (cu prep. ). - Mr., megl. Lat. , "a striga", de la , "voce". Semantismul se explica in lumina indicatiei lui Varron, V, 5, 68: "iubilare est rustica voce ". Aceasta observatie dovedeste ca in lat. pop., a existat o confuzie intre ideea de "a striga" si cea de "a se bucura", astfel incit trebuie sa presupunem ca aceeasi confuzie s-a presupus intr-un sens contrar lui , in lat. Chiar daca aceasta explicatie este suficienta in sine, este posibila si o confuzie populara a lui , cu , de la , "a fi transportat de incintare bahica", si de aici "a fi beat de bucurie, a jubila" (cf. Cicero, I, 26; ). Cuvintul rom. pare a coincide cu alb. "frumusete" "a infrumuseta", "frumos". Multi cercetatori cred ca alb. a fost sursa cuvintului rom. (cf. Cihac, II, 715; Philippide, II, 701; Pascu, II, 218), in ciuda dificultatii semantice; pentru altii (Miklosich, 9; Rosetti, II, 112), coicidenta cu alb. indica doar un etimon comun. Cel mai probabil este sa fie vorba de o intilnire cauzala, si ca alb. "frumos" depinde de tc. "parfum". Dupa opinia gresita a lui Cipariu, 409 s-ar explica plecindu-se de la , iar dupa Cretu 309, pe baza lat. In sfirsit, numele propriu de persoana (> ), nu pare a avea legatura cu ; este poate un rest al unei terminologii pastorale disparute, bazate pe lat. (> fr. ). Der. s.f. (veselie, placere, satisfactie); adj. (vesel, multumit, satisfacut, bine dispus); vb. (Trans. si Bucov., a bucura); adj. (satisfacut, multumitor).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*bucura
vb. - A incita, a stimula. - A provoca, a atita. - (Refl.) A se reuni, a se intruni. Lat. (Puscariu 903; Candrea-Dens., 898; Tiktin; DAR). Inv., se aude inca in unele regiuni; a fost inlocuit aproape complet de dubletul sau , vb. (a pofti), din fr. - Der. adj. (instigator); , s.f. (inv., instigare).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*invita
vb. - A inclina, a apleca. - (Refl.) A se pleca. - (Refl.) A face o reverenta. - (Refl.) A se supune, a capitula, a se declara invins. - (Refl.) A-si face semnul crucii. - (Refl.) A se dedica, a se consacra. - (Refl.) A face o ofranda. - (Inv.) A intemeia si inzestra o biserica, cedind administrarea ei altui lacas religios de rang mai mare. - A dedica. - A ridica paharul ciocnindu-l cu paharul altora si a bea, facind o urare, a toasta. - A supune. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 818; Candrea-Dens., 848; REW 4359; DAR), cf. it. prov. , fr. , cat. "a saluta". Pentru semantism, cf. ex. gr. si sl. aduse de DAR. Este dublet al lui "a inclina" < fr. - Der. , adj. (inclinat; dedicat, pelegrin); , adj. (adorator); , s.m. (varietate de soim, Falco tinnunculus); adj. (fatarnic, bigot); s.f. (inv., adoratie); s.f. (reverenta; adoratie; cult; supunere; salut; toast), care poate proveni din lat. (Puscariu 819), cf. mr. , megl. Din rom. provine mag. (Edelspacher 13).(by 9W2S2e11r11g4i4o)*inchina
vb. - A inclina, a indoi. - A alapta. - A inclina, a tinde. - A face greata. - Mr. "alaptez", megl. . Lat. (Puscariu 97; REW 548; Pascu, I, 35; Densusianu, II, 18); cf. cat. , sp. , port. Sensul 2 este o reducere a lui ; sensul 4 pare mai greu de explicat. Cf. Der. (inv.; inclinatie, tendinta); , adj. (care inclina); , s.m. (crescator); s.f. (oaie care a lepadat); , s.f. (inclinatie; pui de animal; greata); , s.m. (miel de lapte); , s.n. (coasta, povirnis); , adj. (indoit). (by 8W8S1e2r10g10i3o)*apleca
vb. - A incolti, a miji, a creste (o planta, parul, coarnele etc.). - A iesi stelele si luna. - A-si croi drum, a se arata. - A se dezvolta, a creste (desprec copii). - A se ivi, a se arata pe neasteptate. - A se trezi speriat. - A-i trece prin cap. - (Familiar) A se asemana, a avea asemanare. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1440; REW 7540; Densusianu, II, 322), cf. it. sp. port. Sensul 8 se explica prin expresia glumeata , in care intra in joc cele doua sensuri ale lui "este asemanator" si "a pune saminta in pamint". - Der. s.n. (ivirea soarelui; Levant, Est); s.f. (inv., aparitia soarelui); adj. (oriental); s.f. (tresarire). - Cf.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*rasari
vb. - A inconjura, a ocoli. Origine necunoscuta, probabil expresiva, daca se tine seama de terminatie cf. etc. Legatura cu sl. "a fauri" (Scriban) nu este probabila. - Der. , s.n. (Banat, Olt., cotitura, curba, sinuozitate; ascunzatoare); vb. (a indoi, a curba, a pleca), pe care Tiktin, DAR si Puscariu 358, il explica pe baza unui sl. de la "fierar", der. destul de indoielnica; (var. ), s.f. (curbare, incovoiere, arcuire).(by 15W8S8e9r2g2i11o)*covai
vb. a inconjura, (inv.) a imprejura. $(A ... intreaga cladire.)inconjura(A ... un obstacol.)feri(A ... cuvintele abstracte.)eludaevita$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ocoli
vb. a incorda, a tensiona, a trage. $(A ... firele textile.)incorda(Puloverul s-a ... dupa spalat.)(Se ... si nu ajunge la lampa.)(A ... amandoua mainile.)dadesfacealungi(Sirul se ... pana departe.)continua(Campia se ...pana la Dunare.)destindeculcatolani(S-a ... din nou la pamant.)dobori(A ... rufele la uscat.)expuneasterneungeinmanaextinde(Si-a ... stapanirea peste ...)raspandi(Stirea s-a ... peste tot.)extindedesfasura(Petrecerea s-a ... pana a doua zi.)indrepta$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*intinde
vb. a incorpora, a inrola, (inv. si pop.) a scrie, (Transilv.) a catani, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a sorozi, (inv., prin Transilv. si Bucov.) a asenta. $(Au fost ... la infanterie.)racola$.(by 4W4S12e13r13g6i15o)*recruta
vb. a incorpora, a recruta, (inv. si pop.) a scrie, (Transilv.) a catani, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a sorozi, (inv., prin Transilv. si Bucov.) a asenta. $(I-a ... la infanterie.)(MIL.)(Se ... in armata.)inregimenta$.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*inrola
vb. - A incovoia, a indoi. - (Banat) A rasfringe, a sufleca. - A supune. - A ceda, a se supune, a admite. - Var. Mr. Lat. (Puscariu 834; Candrea-Dens., 523; REW 2801; din lat. , dupa Densusianu, V, 19), cf. ticin. , sp. Var. este mult mai curenta decit forma primitiva, inv. - Der. , adj. (intransigent, tenace); , adj. (care incovoiaza); , s.f. (incovoiere).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*dupleca
vb. - A incuviinta ceva, a fi de aceeasi parere cu cineva; a rezolva in mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. Lat., it. (sec. XIX). - Der. (din fr.) , adj.; , adj.; vb.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*aproba
vb. - A indeparta, a goni, a speria. Lat. (Puscariu 71; Candrea-Dens., 1024; REW 1853; DAR); cf. it. , cat. si lat. > fr. DAR si REW considera ca este posibila der. directa din Cf. - Der. , adj. (indepartat, prigonit); , adj. (care alunga; prigonitor). (by 10W10S3e4r12g12i6o)*alunga
vb. a indeparta, a scoate, (inv.) a slobozi, (grecism inv.) a exoflisi, (fam.) a matrasi. $(L-a ... din slujba.)(A ... o parte din personal.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*concedia
vb. - A indica, a semnala. - A prezenta, a infatisa. - A parea, a avea aspectul. - A da de inteles. - (Refl.) A avea viziuni, a crede cineva ca vede ceva (se construieste cu dat.). - A expune, a explica. - A explica, a face lectii, a ajuta la pregatirea temelor scolare. - A corecta, a indrepta; a invata minte. - Var. (Trans. de S.) Mr. istr. Lat. "a fixa, a determina". Semantismul se explica in lumina unor expresii ca fr. , care inseamna Si poate fi lat. sau rom. Etimonul , in forma , fusese indicat de Candrea, XXXI, 301, si 72 si 91, respins de Puscariu 108, si abandonat de Candrea, in , III, 423, a sugerat lat. si disimilat; dar problema semantica pare insolubila. Celelalte explicatii sint insuficiente: lat. , de la (Cihac, I, 82; Weigand, II, 221-3; DAR); se loveste de dificultati fonetice; lat. (Meyer-Lubke, XIX, 574; Puscariu, 10), dupa Puscariu 108, "wohl am besten passt, obwohl die Sinnesubergang nich ganz klar ist". Hasdeu 1557 indica lat , care nu pare posibil. Pascu, 9, presupune un , de la , care este fara sens; iar Giuglea, IV, 379, pleaca de la gr. ????? "membru, aspect", intr-o explicatie prea fortata. Der. s.f. (monstru, stafie); s.f. (demonstratie; dovada, proba; stafie); adj. (indicator); s.n. (deget cu care se arata; ac de ceas); s.f. (indicatie; semnal, semn; monstru, stafie); adj.; s.f. (frumusete). (by 5W5S14e14r7g7i1o)*arata
vb. - A indica, a semnala. - A prezenta, a infatisa. - A parea, a avea aspectul. - A da de inteles. - (Refl.) A avea viziuni, a crede cineva ca vede ceva (se construieste cu dat.). - A expune, a explica. - A explica, a face lectii, a ajuta la pregatirea temelor scolare. - A corecta, a indrepta; a invata minte. - Var. (Trans. de S.) Mr. istr. Lat. "a fixa, a determina". Semantismul se explica in lumina unor expresii ca fr. , care inseamna Si poate fi lat. sau rom. Etimonul , in forma , fusese indicat de Candrea, XXXI, 301, si 72 si 91, respins de Puscariu 108, si abandonat de Candrea, in , III, 423, care a sugerat lat. , redus la si disimilat; dar problema semantica pare insolubila. Celelalte explicatii sint insuficiente: lat. , de la (Cihac, I, 82; Weigand, II, 221-3; DAR); se loveste de dificultati fonetice; lat. (Meyer-Lubke, XIX, 574; REW 2837; Puscariu, 10), dupa Puscariu 108, "wohl am besten passt, obwohl die Sinnesubergang nich ganz klar ist". Hasdeu 1557 indica lat , care nu pare posibil. Pascu, 9, presupune un , de la , care este fara sens; iar Giuglea, IV, 379, pleaca de la gr. ????? "membru, aspect", intr-o explicatie prea fortata. Der. s.f. (monstru, stafie); s.f. (demonstratie; dovada, proba; stafie); adj. (indicator); s.n. (deget cu care se arata; ac de ceas); s.f. (indicatie; semnal, semn; monstru, stafie); adj.; s.f. (frumusete).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*arata
vb. a indica, (inv.) a spune. $(I-a ... drumul.)trasa(Dupa cum am ....)(El ... in articol ca ...)indicaaminti(Tabel care ... invingatorii.)marcainregistraexpunescoatepovestireprezentademonstraconfirmamanifestavadisesizadenotaexterioriza(Isi ... dorinta de a ...)aparea(Chiar atunci s-a ... si el.)infatisaapareainfatisa(S$e ... v. a aparea, a se ivi, a miji, (reg.) a (se) iti, a (se) slomni. $(Se ... zorii.)parea$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*arata
vb. a indoi, a plia, a strange, (pop.) a paturi. $(A ... o coala de hartie.)$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*impaturi
vb. a indoi, a rasfrange, a ridica, a sumete, a trage, (reg.) a sumeca, a supune, (prin Munt. si Dobr.) a sumeteca. $(A-si ... manecile camasii.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sufleca
vb. - A indopa, a imbuiba, a umple. - Var. (inv.) Creatie expresiva, cf. (Scriban, XXIX, 240). Nu este probabila apropierea de germ. "otrava", propusa de Draganu, I, 316. - Der. s.f. (actiunea de a se ghiftui).(by 7W1S1e1r10g10i3o)*ghiftui
vb. - A indrazni, a se incumeta. - Mr. megl., istr. Gr. without "a juca zaruri" prin intermediul unei forme lat. pop. (Densusianu, XXVIII, 66; Puscariu 472; Candrea-Dens., 467; REW 2287; DAR; Sandfeld 30; Rosetti, II, 67; Philippide, II, 711); cf. alb. , ven. , rovign. , aquil. - Der. adj. (indraznet); adj. (timid); , s.f. (temeritate), formatiune moderna, cu suf. neol. ; , s.f. (timiditate).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cuteza
vb. - A indrepta, a rectifica, a corecta. - A judeca, a da o sentinta. - A obtine, a dobindi. - A executa, a infaptui. - A sfirsi, a termina, a mintui. Sl. "a indrepta, a corecta; a alcatui, a forma", de la "drept" (Miklosich, 266; Cihac, II, 286; Tiktin; DAR); cf. bg. "a sfirsi". Ca si in cazul lui (< + ), trebuie adaugat sensul etimonului sl. si pe acela al lui , "a consuma", cf. Toate sensurile sint inv., cu exceptia sensului 5 si in parte a sensului 4. Der. s.f. (ordin, hotarire, sentinta; rezultat, succes; act, ordin scris; infaptuire, actiune; fapta; sfirsit), din sl. "corectie", dar cu sensurile, in parte inv., ale vb. ; s.m. (pocitanie, stirpitura); , s.m. (administrator, dregator, guvernator; imputernicit, reprezentant; agent executiv; inv., prefect al politiei din Bucuresti, sec. XVII-XVIII; prefect, guvernator al unui judet, functie creata de Constantin Mavrocordat in 1761, in locul asa numitilor ; in trecut existau cite doi in fiecare judet, in afara de Mehedinti si Rimnic, unde nu era decit unul), din sl. (bg., rus.) ; s.f. (sotie de ); s.m. (vataf); s.f. (administratie, guvernare); s.n. (inv., guvernare); vb. (a guverna, a administra, a executa); , adj. (administrativ).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ispravi
vb. a indreptati, a motiva, (livr.) a legitima, a legitimiza. $(Toate acestea ... hotararea lui.)scuza(Aceasta imprejurare ne ... sa tragem unele concluzii.)dezvinovati(Nu e cazul sa te ....)$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*justifica
vb. a indruga, a palavragi, a sporovai, a trancani, (pop.) a catai, a dondani, a flencani, a fleoncani, a taifasui, a tainui, a troncani, (inv. si reg.) a spori, (reg.) a hondrani, a palamojdi, a palavacai, a palavri, a pichirisi, a taini, a talalai, a tolocani, a torosi, a zagrai, (Mold.) a lehai, a leorbai, (prin nord-estul Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncani, (prin Munt.) a tandali, (Ban.) a tonoci, (inv.) a barfi, a limbuti, a vorovi, (fam.) a pupai, (fig.) a clampani, a clantani, a cotcodaci, a dardai, a hodorogi, a macina, a melita, a toca. $(A ... toata ziua.)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*flecari
vb. - A indruma un grup de oameni, o institutie. - A dirija. - A insoti pe cineva. - (Refl.) A se comporta. Lat. (sec. XIX), cu acceptiile fr. - Der. , s.m. (director, capetenie, sef); , s.f. (conducere, sefie); , s.m. (capetenie, calauza), din fr. ; , s.f. (teava, tevarie), format pe baza fr. ; , s.f. (conduita; comportament), din fr. ; , adj., din fr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*conduce
vb. a ineca, a potopi, (inv. si reg.) a neca. $(Apele ... campia.)revarsa$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*inunda
vb. - A infaptui, a comite. - A cheltui, a folosi. Rezultat al confuziei cuvintelor fr. si - Der. s.n., din germ. (by 7W7S15e15r1g9i9o)*consuma
vb. - A infaptui, a produce. - A crea, a izvori. - A da forma. - A construi, a dura, a edifica. - A plasmui, a imagine, a scrie, a picta. - A naste, a da viata, a aduce pe lume. - A rodi, a da roade. - A produce, a provoca. - A transforma, a preface, a deveni. - A insuma, a valora. - A petrece, a parcurge un interval de timp. - A savirsi, a faptui, a comite. - A executa, a practica, a exercita. - A se ocupa cu ceva. - A se afla, a se gasi. - A pregati, a aranja. - A curata. - A intocmi, a elabora. - A aprinde. - A gati, a pregati. - A imparti cartile de joc. - A proceda, a se comporta. - A se descurca. - A stabili, a introduce. - A tine, a efectua, a organiza. - A vorbi, a rosti. - A vraji, a fermeca. - A pricinui, a cauza. - A se indrepta, a o lua spre. - (Refl.) A deveni, a ajunge. - (Refl.) A se preface, a se preschimba. - A se produce, a se ivi. - (Refl.) A creste, a se forma. - (Refl.) A se arata. - (Refl.) A parea, a da impresia. - (Refl.) A se abate, a se indeparta. - (Refl.) Cu prep. a dobindi, a capata. - (Refl., impersonal) Merita, se cuvine, se cade. - (Refl. cu dat.) A-si cauta: (Rebreanu). - (Cu pron. dat. si acuz.) A i-o plati cuiva, a se razbuna: (Bassarabescu). - (Imperativ) Du-te, mergi; exprima un imperativ atenuat: (Galaction). - Mr. ; megl. istr. Lat. (Diez 182; Puscariu 566; Candrea-Dens., 534; REW 3128; DAR); cf. it. (sard. ), prov., fr. sp. , port. V. si Gust. Rudberg, Paris 1873. Sensul de "a naste, a da viata" (6) apare de asemenea in mai multe multe dialecte it. Sensul 41 este frecvent in v. it. (cf. Dante, XVII, 93: ). Der. , s.f. (fapt, act; actiune; inv., opera; creatie; nastere); s.m. (inv., vrajitor, vraci); s.m. (inv., creator, autor), der. cu suf. - , l-a inlocuit pe si este la rindul lui deplasat de , pastrat numai in comp. adj. (care face bine); s.m. (criminal); s.f. (vraja, farmec); s.n. (munca, activitate; nastere; vraja); , adv. (in expresia , a avea legatura), de la inf. , cf. ; vb., reconstituit pe baza fr. ; , mr. , vb. (a desface; a deschide, a destupa; a anula; a dezdoi); , mr. , megl. , vb. (a modifica, a transforma, a reface; refl., a se transforma; refl., a simula, a se preface), dupa Puscariu 1371 reprezinta un lat. (in loc de ), cu ultimul sens imprumutat din rus. (mai probabil este o formatie neologica, din sec. XIX, ca , etc.); s.f. (simulare; ipocrizie); adj. (transformat, ipocrit); , vb. (a face din nou, a restaura), formatie neol. Cf. Der. neol. s.n. (distribuire la domiciliu), din fr. ; , adj. (fictiv; artificial), din fr. ; , s.f. (banda; grupare politica), din fr. ; adj. (care face parte dintr-o factiune), din lat. , prin intermediul fr. ; s.m. (postar), din lat. , prin intermediul fr. (se eccentueaza si , pentru sensul 2); , s.f. (agentie), din sp. , s.m., din lat., prin intermediul fr.; s.f., din fr. ; , vb., din fr. ; , s.n., din fr.(by 9W9S9e2r3g11i11o)*face
vb. - A infasura. - A acoperi, a pune ceva deasupra. - A umple. - A infasura urzeala pe sulul razboiului. - A da la piua. - Var. Mr. , megl. Sl. (Cihac, II, 106; DAR), cf. , si bg. Acceptiile apar si in sl. si se explica toate plecindu-se de la ideea de baza, aceea de "sul". Der. din lat. (Meyer, IV, 105), nu este posibila. Der. (var. ), s.f. (ceea ce serveste la invelit sau acoperit; husa; cuvertura, patura; capac; acoperis); s.n. (obiect care serveste la invelit; capac; husa; acoperis); , adj. (acoperit; pieptanat; captusit; batut in piua; rotofei).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*inveli
vb. - A infasura fire dintr-un scul pe un mosor. - A desfasura, a insira ginduri etc. - Mr. megl. Lat. de la (Korting 2493; Densusianu, 447; Puscariu 492; Candrea-Dens., 483; REW 2569; Tiktin; Candrea); cf. it. , prov., cat. , sp. , port. Philippide, 99, pleca gresit de la lat. - Der. , s.f. (virtelnita); s.m. (muncitor specializat in depanat); s.f. (actiunea de a depana; cantitate de fir depanat).(by 9W3S3e11r11g5i5o)*depana
vb. - A Infasura in scutece. - A bandaja. - A infasura, a acoperi strins de jur imprejur. - Var. Mr. megl. Lat. (Puscariu 839; Candrea-Dens., 554; REW 3209; DAR), cf. alb. , it. (sard. ), prov. fr. , sp. port. Pref. trebuie sa fie tirziu; ar putea fi vorba si de un der. intern de la , s.v. Este cuvint comun, cf. ALR, I, 228. Der. s.f. (actiunea de a infasa; legatura; scutec); vb. (a infasura, a acoperi; a ascunde, a acoperi pina la ochi; a rasuci), der. de la un pl. ipotetic sau colectiv < , ca > > ; > > , cf. etc. (dupa Puscariu 840; Tiktin; Candrea-Dens., 558; DAR, din lat. , etimon a carui utilitate nu este evidenta si care nu este confirmat nici de dialecte si nici de celelalte limbi romanice); adj. (care infasoara); s.f. (infasurare); vb. (a scoate scutecele); vb. (a descolaci, a intinde, a desface; a dezvolta).(by 8W8S2e2r10g11i4o)*infasa
vb. - A infasuras, a rasuci. - (Refl.) A se involbura, a se invirteji. - (Refl.) A se invirti. - (Refl.) A se desface, a se deschide (mai ales ochii si florile). - Var. Mr. ), megl. Lat. (Puscariu 904; REW 4540; Tiktin; DAR), cf. , si it. , sp. - Der. adj. (deschis, marit, perfect alcatuit; umflat, rotunjit), reprezinta un lat. , cf. it. vb. (despre flori, a se deschide, a creste in bune conditii; a fi ceva din belsug), format pe baza lui ; , vb. refl. (a se dezvolta), format pe baza paralelismului sau etc. (dupa Scriban, de la un lat. , care pare inutil); , vb. (a dezvolta), format pe baza lui , cu sensurile fr.(by 13W13S6e6r15g8i9o)*involba
vb. a infiera, (inv.) a pecetlui. $(A ... sclavii, condamnatii.)dezaproba$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*stigmatiza
vb. - A infringe, a birui. - A domina, a stapini, a supune. - A trece peste, a depasi. - Var. , toate inv. Mr. ; megl. Lat. (Puscariu 901; Tiktin; REW 9338; DAR); cf. it. , prov., cat., sp., port. , fr. Schimbarea > se datoreaza analogiei cu vb. aceleiasi conjug. al caror part. coincid cu cele de la ( ca ). Der. (var. ), adj. (biruit; esuat); , adj. (invincibil); , adj. (care invinge); , s.f. (inv., victorie); s.f. (inv., victorie). Cf. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*invinge
vb. - A ingadui, a incuviinta; a ceda un drept. Fr. Participiul nu se foloseste. - Der. , s.n., din fr. , it. , contaminat cu ; , vb.; , s.f., din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*concede
vb. a ingadui, a permite. $(Intalnirea a ... un util schimb de opinii.)(Aceasta imprejurare a ... intalnirea lor.)starni$.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*prilejui
vb. - A ingadui. Lat. (sec. XIX). - Der. (din fr.) s.n.; s.f.; , adj., (prohibit, interzis).(by 5W5S13e13r7g7i15o)*permite
vb. - A ingheta, a se congela. - Mr. Lat. , var. pop. de la (Puscariu 496; Candrea-Dens., 733; REW 3714; Tiktin; Candrea). - Der. , s.n. (inghet), formatie artificiala, fara circulatie reala; s.f. (inghet; obiect congelat sau stricat de inghet; umflatura, leziune cauzata de frig).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*degera
vb. - A inghiti. - A gusta ceva de mincare. - A infuleca. - A impreuna, a uni, a cupla. - (Inv.) A dispretui. - (Inv.) A saruta, a imbratisa. - Mr. Lat. , de la , cf. (Puscariu 781; Candrea-Dens., 192; DAR), cf. it. , fr. , sp., port. Der. de la in interiorul limbii rom., pare mai putin probabila, intrucit toate sensurile lui duc la semantismul lat. "gura", pe cind in rom. inseamna numai "obraz". - Der. , s.f. (inghititura, duminicat; mustiuc; imbinare; colt de strada); vb. (a viri cuiva imbucaturile in gura).(by 11W4S4e12r13g6i6o)*imbuca
vb. - A inghiti un lichid. - A cheltui bautura, a-si prapadi banii, a minca, a fuma. - A fuma. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 192; REW 1074; Candrea-Dens., 152; DAR); cf. it. prov. , fr. , sp., port. Este cuvint cu raspindire foarte generala (ALR 81). Conjug. sa se caracterizeaza in Mold. prin tendinta de a suprima in toate formele diftongul : > , > Expresia (sens 3) este traducerea tc. , ngr. with ??????. Cf. si Der. adj. (beat); adj. (betiv), pe care REW si Pascu, 275, le fac sa provina direct din lat. , cf. it. , fr. , prov., cat. , sp., port.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*bea
vb. - A ingramadi, a indesa. - A amesteca, a intercala. - A incarca. - A bate, a maltrata. - Var. Ngr. ?????, aorist ?????? "a introduce cu forta, a indesa", without "faptul de a indesa" (Graur, IV, 89). Explicatiile date anterior nu sint satisfacatoare. Cihac oscileaza intre doua ipoteze, la fel de improbabile: din pol. , sl. < gr. ????? (Cihac, II, 31), caz in care ar fi un dublet al lui ; sau din mag. (Cihac, II, 485). Philippide, II, 701, il leaga de alb. DAR si Candrea considera ca originea sa este necunoscuta, in timp ce Scriban sugereaza o legatura, putin probabila, cu mag. "tare de cap". Pentru dublul sens "a indesa" si "a bate", cf. fr. Der. adj. (durduliu, rotofei); pentru semantismul caruia cf. ; , s.m. (arbust, Spartium iunceum); , s.f. (amestecatura, promiscuitate, dezordine); , v.(by 15W15S8e9r2g2i3o)*bicsi
vb. - A ingramadi, a stivui. - A construi, a edifica, a face o cladire. - A concepe, a imagina, a compune. Sl. "a aranja" (Miklosich, 24; Cihac, II, 60); cf. - Der. s.f. (fabrica, constructie, edificiu); , s.f. (constructie); s.n. (actiunea de a edifica, edificare); adj. (constructor). Cf.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cladi
vb. - A injuga animalele. - A supune, a prinde, a pune sub ceva sau sub cineva. - A (se) pune la dispozitia cuiva, a (se) angaja intr-o slujba. A pune in inferioritate, a obliga. - A infringe, a supune, a invinge. - A pune inauntru, a introduce, a viri. - A pune, a seza. A (se) pune la mijloc, a se interpune. - A interveni, a (se) amesteca in ceva, a (se) amesteca in ceva, a-si viri coada. - Mr., megl. Daca scara de valori semnalata aici corespunde, cum credem, evolutiei istorice si cronologice a cuvintului, etimonul sau ar putea fi lat. de la < Consideram drept semnificatie primara cea care mai pastreaza inca in expresia De la ideea de "a pune la jug" s-a putut trece firesc la cea de "a prinde" in general, ca la Cantemir: De altfel, evolutia semantica pare normala; ar putea fi comparata cu cea a lat. , de la "parte a jugului". a lasat descendenti in limbile romanice (cf. REW 1096); nu se mentioneaza insa nici un reprezent al lui a carui forma apare in dictionare. Fonetismul, regulat din punctul de vedere al rom. (cu modificarea vocalei atone, sub influenta labialei anterioare, cf. ), prezinta dificultati in dialecte, unde s-ar presupune un rezultat sau Este de presupus ca vocala atona a suferit, in mr. si in megl., o schimbare accidentala, fie datorita vocalei urmatoare, fie influentei altui cuvint, ca de ex. gr. ????? > ????. Intrebuintarea acestui ultim cuvint coincide perfect cu cea din mr., astfel incit with a putut fi propus ca etimon al rom. (Cihac, II, 638), chiar daca aceasta ipoteza este insuficienta sub toate aspectele. Cf. si ngr. ????? "a pune, a introduce". Nici una din explicatiile propuse anterior nu pare a fi retinut atentia specialistilor. In afara de Cihac, se cuvine sa mentionam ipoteza lui Miklosich, 8, care considera cuvintul ca provenind din fondul autohton. DAR si Candrea il dau drept necunoscut, iar Philippide, II, 697, il considera de origine obscura. G. Meyer, VI, 115, REW 880 si Rohlfs, 29, il leaga de un radical romanic > prov. , de unde fr. Se pot adauga parerile lui Scriban, care explica prin sl. "a gauri" cuvintul rom.; Giuglea, II, 374, care pleaca de la longob. "fiare, lanturi" ("begrifflich und formell schwierig" REW 880); Pascu, X, 473, care pleaca de la bg. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*baga
vb. - A injunghia, a pune cutitul la git. - A taia gitul. - A sacrifica, a jertfi. - A intepa, a simti un junghi. - Var. Mr. megl. Lat. , cu infix nazal (; Diez, I, 197; REW 4607; DAR; Pascu, I, 93). Dupa Candrea-Dens., 918 s-ar datora unei incrucisari cu , ipoteza mai putin probabila; Lambrior 373 pleca de la un popular . Var. este in prezent mai folosita decit cuvintul de baza, care pare inv. Der. s.n. (intepatura; injunghietura; jungher), postverbal de la ; , s.n. (pumnal) in loc de , cu suf. -; s.n. (inv., altar); , s.m. (persoana care sacrifica; parlagiu); , adj. (care injunghie; care sacrifica); s.f. (victima, animal sacrificat; injunghietura; sacrificare, omorire; ceafa, baza craniului), cu suf. - (dupa Puscariu 922; Candrea-Dens., 919; REW 4607 si DAR, de la un lat. ).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*junghia
vb. - A injura, a blasfemia. Origine incerta. Dupa DAR, din bg. "a elogia"; insa explicatia semantica nu este clara.(by 8W2S2e10r11g11i4o)*invelici
vb. a inlatura, (rar) a pacifica, (fig.) a dezamorsa.$ (... un conflict.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*aplana
vb. - A inlatura surplusul de ape; a seca. Format artificial pe baza lat. , ca fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*asana
vb. a inmuguri, (inv. si pop.) a odrasli, (reg.) a impupi, a incapusi. $(Planta a ....)$(by 9W9S2e3r3g11i12o)*muguri
vb. - A innegri, a vopsi in negru. - A imbraca in doliu. - A se calugari. - A intrista, a amari, a supara. Sl. "a innegri", de la "negru" (Miklosich, 52; Cihac, II, 48). Adj. s-a pastrat in rom. doar ca nume de oi , de boi , de ciini si de riuri , ca si in mai multe toponime . - Der. , s.f. (actiunea de a innegri sau de a vopsi in negru; colorant negru in general; doliu; necaz, cerneala neagra; cerneala in general; Arg., cafea), din sl. , cu suf. modificat dupa rom. - (Iordan, 82; DAR); s.f. (Arg., carte de joc, optar), probabil aluzie la manastirea , desi nu este clara explicatia; s.f. (planta Nigella sativa, Nigella arvensis), din rus. (Tiktin); s.f. (concept, bruion), din rus. "negru; concept, bruion" (Cihac, II, 48); , s.f. (Mold., animal sfrijit); s.m. (persoana cu tenul masliniu); , vb. (a face o ciorna); , adj. (bolnavicios), din bg. "cap negru" (Puscariu, XVI, 222).(by 1W1S9e9r3g3i11o)*cerni
vb. - A innopta, a-si petrece noaptea undeva. - Mr. Lat. (Densusianu, 193; Puscariu, 1078; Candrea-Dens., 1128; REW 5296), cf. alb. (pare sa provina din rom.), it. prov. fr. sp. port. ; cf. - Der. s.n. (actiunea de a innopta; loc pentru innoptat), mr. (dupa Puscariu 1079 si Candrea-Dens., 1129, direct din lat. ).(by 2W2S10e10r4g4i4o)*minea
vb. a inregistra, (inv.) a catagrafia, a registra, a scrie. $(A ... bunuri materiale.)$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*inventaria
vb. - A insaila un material, printr-o cusatura usoara. - A incolti, a stringe. - A cobori brazdarul plugului. Sb. "a aduna, a stringe" (DAR). - Der. adj. (Trans., avar, zgircit); s.f. (avaritie). Cf. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cupi
vb. a insamanta, (prin Mold. si Olt.) a samanta. $(Au ... orzul.)(AGRIC.)(Cand ... porumbul?)raspandi$.(by 12W12S13e6r6g14i15o)*semana
vb. - A inscrie in registrul de proprietate. Lat. (sec. XVIII), cf. germ. In Trans., si in Mold., inv.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*intabula
vb. - A inseal, a pacali. Sl. (DAR). Imprumut cult, sec. XVI, inv. - Der. , adj. (inv., inselator); adv. (inselator, inv.), din sl.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*lasti
vb. - A insela, a amagi. - Var. cu der. Sl. (Miklosich, 40; Cihac, II, 292). Inv.(by 3W12S12e6r6g14i14o)*prilesti
vb. - A insela. - A ispiti, a tenta. < Mag. "corupere, mita", de unde in Trans. de N. "ademenire" (DAR). In vechime considerat drept dacic (Hasdeu, 1874, p. 102) sau der. de la (Cihac, II, 202). Der. , s.f. (ademenire); , adj. (seducator, ispititor).(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ademeni
vb. a insela, a pungasi, (Mold.) a sufari, (fam.) a cotcari, a potlogari, a smecheri. $(De ce m-ai ...?)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*escroca
vb. a insensibiliza. $(Anestezicul ... tesutul dureros.)(Gerul ii ... buzele.)$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*amorti
vb. a insira, a insirui, (inv.) a numara. $(A ... toate avantajele metodei.)$(by 14W14S15e8r8g2i2o)*enumera
vb. a institui. $(A ... republica.)decretainscauna(A fost ... presedinte.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*proclama
vb. - A instrui, a educa, a forma. - A imbogati. - (Refl.) A profita, a trage folos, a se capatui. - Var. Mr. megl. Ngr. ????????, viitor ???????, in parte prin intermediul bg., sb., cr. (Miklosich, 120; Murnu, 47; Vasmer, 124). - Der. s.f. (instructie, educatie, pregatire; stiinta, cunostinte; bogatie); adj. (limitat, nepriceput, imbecil).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*procopsi
vb. a instruna, a intinde, a struni. $(A ... arcul.)(... bine ferastraul.)intindeopinticoncentratensiona$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*incorda
vb. - A insufleti, a incuraja. Fr. - Der. (din fr.) , s.f.; , adj.; , s.f.; , vb. (a descuraja); (var. ), adj.; , vb. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*anima
vb. - A insulta, a injura. Sl. "a mustra", "a acuza" (Miklosich, 33; Cihac, II, 223), cf. sb. pol. - Der. s.f. (injurie, insulta, oprobiu, rusine); adj. (care injura); adj. (inv., rusinos); adj. (inv., rusinos).(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ocari
vb. a insulta, a ofensa, a ultragia, (livr.) a injuria, a invectiva, a vexa, (pop.) a sudui, (fig.) a atinge, a rani, (livr. fig.) a leza. $(L-a ... profund prin atitudinea lui.)$(by 8W9S9e2r3g11i11o)*jigni
vb. - A intari, a promite prin juramint. - A afirma, a declara ceva sub juramint. - A blestema, a afurisi. - A obliga sub juramint. - A implora, a ruga fierbinte. - (Refl.) A afirma, a declara solemn. - (Refl.) A se angaja, a-si lua asupra. - Var. (Mold.) Mr. , megl., istr. Lat. (Puscariu 926; Candrea-Dens., 927; REW 4630; DAR), cf. it. , prov., cat., sp., port. , fr. Este dublet al lui (mr. , megl. ), vb. (a blestema), cu pref. verbal (dupa Puscariu, 866; Candrea-Dens., 868; Puscariu, VIII, 109 si DAR, acesta ar proveni din lat. , cf. fr. > rom. Aceasta ipoteza nu pare probabila; in celelalte limbi romanice, vb. este neol., iar exemplul sard. , dat de Puscariu, nu are valoare, cf. Wagner 112). Der. , s.m. (cetatean ales sa ia parte la judecarea unor cauze penale); s.m. (martor; functionar care a depus juramintul); s.n. (afirmare, promisiune solemna), cf. megl. , din lat. (Puscariu 928; Candrea-Dens., 929; REW 4628; DAR), sau mai probabil der. intern, cu suf. -, cf. ; vb. (a promite solemn, a se angaja, a fagadui, a face o promisiune; a promite casatorie), cuvint folosit in Mold. si Trans., pe care Draganu, IV, 759-62 si DAR il deriva din mag. "inel", "a promite casatoria" (ipoteza care lasa neexplicat primul sens, curent din sec. XVI, si care nu pare necesara, avind in vedere sp. "a se obliga", "logodnic"); , s.f. (promisiune, obligatie); s.f. (promisiune). - Din rom. provin mag. "a blestema" si rut. "notabil" (Candrea, 408).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*jura
vb. a intarzia, a lungi, a taragana, a tergiversa, (inv.) a prelungi. $(A mai ... solutio-narea problemei.)(Actiunea romanului ....)(Afacerile ....)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*trena
vb. a intarzia, a lungi, a taragana, a trena, (inv.) a prelungi. $(A mai ... solutionarea problemei.)amana$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tergiversa
vb. - A intelege, a se dumeri, a-si lua raspunderea. - A savura, a aprecia. - Var. inv. (si der.). Lat. (Philippide, 44; Puscariu 1379; Candrea-Dens., 1443; REW 6399), cf. v. it. prov., cat. , port. - Der. s.f. (inteligenta, judecata); , adj. (inteligent, destept; indeminatic, dibaci; expert); adj. (greoi, neindeminatic); s.f. (inv., indeminare).(by 10W3S3e11r12g5i5o)*pricepe
vb. a intelege, a se lamuri, a pricepe, a sti, (reg.) a se nadai, (fag.) a se trezi. $(Tot nu te-ai ... ce-am vrut sa-ti spun?)lamuri$.(by 6W6S14e15r8g8i1o)*dumeri
vb. - A intepa. - A lovi cu coarnele. - A imboldi, a stimula, a atita. - Var. (rara) Mr. Lat. (Puscariu 795; Candrea-Dens., 1470; REW 6850; DAR), cf. it. , prov. , fr. , sp., port. - Der. (var. ), s.f. (intepatura, junghi); adj. (care impunge); , adj. (care loveste cu coarnele); vb. (a coase prost), cu suf. expresiv ; s.f. (cusatura prost facuta); , vb. (a trece dintr-o parte intr-alta, a patrunde), cu pref. , a carui comp. poate fi si romanica, cf. trent. friul. ; , adj. (patrunzator, cu virful ascutit).(by 5W6S14e14r7g8i1o)*impunge
vb. a interverti, a rasturna. $(A ... ordinea elementelor unei serii.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*inversa
vb. a interzice, a opri, (inv.) a popri. $(A ... vanzarea bauturilor alcoolice.)$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*prohibi
vb. a inteti, a inviora, (rar) a scotoci, (pop.) a zadari. $(A ... focul.)aprindeinstigastarniasmuti(Cine il ... sa faca asta?)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*atata
vb. - A intinde, a desfasura (o parima etc.). - A urmari pe cineva. - (Despre lampi de gaz) A arde rau, scotind fum. Fr. "a toarce". - Der. s.f. (fabrica de tesaturi; urmarire), din fr. ; , s.n. (retea, plasa; retea de ata pentru par), din fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*fila
vb. - A intinde, a extinde, a expune. - A pune pe hirtie, a scrie. - A acoperi. - A da jos, a trinti. - (Refl.) A fugi in goana mare (se construieste cu dat.). - (Refl.) A-si petrece timpul cu cineva. - A face patul. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Cipariu, 107; Puscariu 151; Candrea-Dens., 105; REW 8248; DAR); cf. alb. piem. "a pava", tess. "a intinde paie pe jos vitelor", sard. "a desface snopii", engad. - Der. s.n. (lenjerie de pat; pat). (by 15W15S8e8r2g2i10o)*asterne
vb. - A intinde, a extinde. - A imprastia, a raspindi. - (Despre obiecte) A iesi de pe firul pe care au fost insirate. Lat. (Candrea), cf. fr. . Tiktin il deriva gresit de la La ultimele sensuri este evidenta intilnirea cu , de la "rind, sirag". - Der. , adj. (vlajgan, lungan).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*desira
vb. - A intinde, a lungi, a aseza. - (Refl.) A se intinde, a se culca in pat. - A gazdui. - A trinti, a dobori la pamint. - A dobori, a omori. - (Refl.) A se trinti, a se tolani. - (Refl.) A se culca, a avea relatii sexuale cu cineva. - Mr. , megl. istr. Lat. (Diez, I, 123; Puscariu 435; Candrea-Dens., 1005; REW 2052; DAR), sau, dupa Lausberg 26, de la , forma atestata, in care a trecut la dupa sincopa; cf. it. (lucan. , abruz. , calabr. ), prov., cat., sp. , fr. (> sp. Sensul 7, care apare in sec. XVII (Stoica Ludescu), este comun tuturor limbilor romanice. - Der. , s.n. (actiunea de a se culca; ora de culcare); , s.f. (palma, unitate de masura); , s.n. (pat; loc de odihna sau de dormit; sura de paie; birlog, vizuina; strat, filon, zacamint), mr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*culca
vb. a intoarce, (reg.) a imburda. $(A ... mamaliga pe fundul de lemn.)varsadoboricadeainversa$.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*rasturna
vb. - A intra, a se baga. - A strabate, a strapunge. - A gauri, a intepa. - A-si face loc, a-si croi drum, a se face cunoscut. - A scruta, a descoperi. - A impresiona. - Mr. Lat. (Puscariu 1290; Candrea-Dens., 1362; REW 6435), cf. it. "gaura strimta", logud. "a gauri" (Wagner 112). Dupa parerea abandonata a lui Diez, I, 444, din lat. , cu ca in - Der. adj. (penetrant; perspicace); adj. (impenetrabil).(by 14W7S7e1r1g9i9o)*patrunde
vb. - A intra in posesia unui lucru platind. - (Rar) A examina, a aprecia. - A mitui, a corupe. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 433; Candrea-Dens., 439; REW 2094; DAR); cf. it. , v. fr. , prov., cat., sp., port. Mai putin probabila der. de la un lat. (Diez, I, 305; Densusianu, 83). - Der. adj. (de vinzare, care se poate cumpara); , s.m. (persoana care cumpara); , s.f. (cumparare, achizitionare); , s.f. (cumparare; marfa, obiect cumparat); , vb. (a recupera; a izbavi; a scuti; a compensa, a despagubi), cu suf. - (cf. Candrea-Dens., 441-2).(by 11W5S5e5r14g14i7o)*cumpara
vb. a intreba. $(Sa-l ... intr-o chestiune.)S-au ... intre ei cum sa procedeze.)cerceta$. a cerceta. (... a examina. $(Medicul ... un pacient.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*consulta
vb. a intregi, a recompune, a reface. $(A ... scheletul unui mamifer fosil.)re-construi(A ... intreaga scena intamplata.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*reconstitui
vb. a introduce, a pune, a vari. $(... mana in apa, cheia in broasca.)(... vinul in damigeana, gaina in traista.)(... ata in ac.)(S-a ... in spartura din zid.)infigeindesaimbulziinchideascundeamestecaangajaangajainvesti$.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*baga
vb. - A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia. - A bate, a lovi, a plesni pe cineva. - Var. (Mold.) Mag. (Dar; Galdi, 83). Sensul 2 nu apare si la var. - Der. s.f. (altoire); , s.n. (ramura folosita la altoire); , adj. (care altoieste); s.f. (altoire); s.f. (altoi); s.f. (actiunea de a altoi); s.f. (Mold., altoi).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*altoi
vb. a introna, a investi, a numi, a proclama, a pune, a unge, (inv.) a prochema, a propovadui, a striga, a vesti. $(L-au ... imparat.)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*inscauna
vb. a intruchipa, a reprezenta, (inv.) a inchipa. $(Ce ... acest semn?)(Aceste romburi ......)(Inorogul ... moartea.)(El ... forta brutala.)insemna$.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*simboliza
vb. - A inunda. - A invada, a izbucni. Bg. "a inunda". Der. din rus. < sl. "a ciocni" (Cihac, II, 207; Tiktin; Candrea; Scriban) e mai putin probabila. - Der. s.n. (inundatie; invazie).(by 13W6S6e14r15g8i8o)*naboi
vb. a invada, a incalca, a napadi, (pop.) a calca, (inv.) a cuprinde, a nabusi, a stropsi, a supara. $(A ... un teritoriu strain.)$(by 5W5S13e13r7g7i15o)*cotropi
vb. - A invada, a intra. - A se repezi, a asalta. - Mr. "a cobori". Sl. "a tiri" (Miklosich, 31; Miklosich, 398; Cihac, II, 443), cf. si bg. "atirnat", bg. "a aduna", rus. "a ingramadi". - Der. s.n. (rar, avalansa); s.f. (invazie; atac, asalt; adv., repede); , adj. (agresor); adj. (impetuos, irezistibil; s.m. plante, Scolopendrium vulgare, Polystichum filix mas, Pteridium aquilinum), cu suf. - (dupa Conev 43, din bg. ; dupa Cihac, se cheama asa pentru ca i se atribuie in popor puterea de a face sa alerge pretendentii dupa tinerele care poarta cu ele aceasta planta).(by 7W1S1e9r10g10i3o)*navali
vb. - A invada, a irupe. Sl. , der. de la (Miklosich, 32; Cihac, II, 211; Tiktin), cf. sl. "invazie"; bg. si - Der. s.f. (invazie; oprimare, atac); adj. (invadator); (var. ), s.f. (inv., impozit suplimentar, contributie aditionala, introdusa pentru prima oara in Muntenia de Mihnea Voda, in 1586; inv., nedreptate, injustitie, opresiune; nenorocire, calamitate, necaz), direct din sl. "calamitate" (Miklosich, 408; Cihac, II, 211); vb. (a oprima; a acuza pe nedrept, a calomnia); adj. (asupritor; nedrept); s.f. (Mold., plasa de pescuit), din rut. (Candrea, Scriban).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*napadi
vb. a invarti, a rasuci, a roti, a suci, (pop.) a sucali, (reg.) a rotila, a rotocoli, (Transilv.) a tecarui. $(A ... un obiect flexibil, pentru a-l face sul.)(Ce film ... astazi?)$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*rula
vb. - A invata, a deprinde, a obisnui un animal sa faca anumite miscari, actiuni. - A redacta, a incheia un act. Fr. - Der. s.n., din fr.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*dresa
vb. a invata, a memora, a repeta, (reg.) a proba. $(A ... o poezie.)$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*memoriza
vb. a invata, (rar) a scoli, (inv.) a certa, a mustrui, a mustrului, a pedepsi. $(A ... elevii.)culturalizastudia(Se ... sistematic.)(A ... pe cineva intr-o disciplina.)pregati(MIL.)(A ... ostasii.)ancheta$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*instrui
vb. - A invata sa, a primi. - A admite, a tolera. Sl. (Tiktin). Sec. XVI, inv.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*obicni
vb. - A inventa, a-si inchipui. Bg. "a afla", din sl. "a sari" (Cihac, II, 332; Conev 98). - Der. adj. (inventiv, fertil, ingenios); s.f. (inventie, descoperire).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*nascoci
vb. - A invinge, a intrece. - A pierde, a face sa piarda. - A extermina, a anihila, a suprima. - A ucide. - (Refl.) A muri. Lat. (Puscariu 1436; Candrea-Dens., 1466; REW 7225), cf. it. prov. sp. port. - Der. adj. (care ucide).(by 5W6S14e14r8g8i1o)*rapune
vb. - A invinge. - Var. Sl. (Miklosich, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, inv. - Der. vb. (a invinge, a intrece, a cistiga), probabil prin asimilare (din sl. "a supune", dupa Tiktin; din sl. , dupa Candrea).(by 15W1S1e9r10g3i3o)*pobedi
vb. a invita, a pofti. $(I-a ... sa mearga la el.)(I-a ... la politie.)solicitaprovocacitaactionaevocasupranumi(- Cum te ...? - Gheorghe!)(Cum se ... pe la voi aceasta floare?)$(by 12W13S6e6r7g15i15o)*chema
vb. - A invita. Ngr. ????????, viitor ?????????? (Tiktin; Galdi 240). Sec. XVIII-XIX, inv.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*proscalisi
vb. a invoca, (inv.) a pricinui, a propune, a protapi, (grecism inv.) a profasisi. $(Ce motiv ai ...?)$(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pretexta
vb. a-i placea, a prefera. $(Ti-ar ... sa te muti la noi?)(Au ... asupra pretului.)intelege(A ... sa vina la nunta.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*conveni
vb. A irita pe cineva sau ceva. Ex. A nu lasa o rana sa se vindece, a o scarpina, rupe, etc, A intreprindre o actiune sau a vorbi cuiva spre a-l irita sau a-i rani amorul-propriu.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*zgand
vb. a irupe, a izbucni, a navali, a rabufni, a tasni, (reg.) a nasadi, (prin Olt. si Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a busni, (Transilv. si Mold.) a buti. $(Petrolul ... din pamant.)(MED.)(Basicute care ... pe fata.)$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*erupe
vb. a iscali, a semna, (rar) a subsemna, (inv.) a subiscali ($A ... un act, o scrisoare.)$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*subscrie
vb. a iscali, a subscrie, (rar) a subsemna, (inv.) a subiscali. $(A ... un act, o scrisoare.)(Te rog sa te ... aici.)(Am aflat ca partile au ... conventia.)$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*semna
vb. a iscodi, a observa, a pandi, a urmari, (inv. si pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (inv. si reg.) a acera, a pazi. $(Il ... din umbra.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*spiona
vb. - A i se ivi cuiva un obstacol sau un dusman. - A preveni, a prevedea. - A replica, a raspunde. - A iesi cuiva inainte pentru a-l primi. - A afla, a gasi. - (Refl.) A se intilni, a da pe fata. - Var. inv. De la "a toci", cu suf. , ca > , > , > etc. Pentru semantism, cf. "a da la o parte" sau sb. "a toci" > "a opri". Celelalte der. propuse par mai putin probabile: din gr. without "a intilni" (Cihac, II, 666); de la un lat. (Byhan 32), din lat. , cu inlocuirea suf. (Cretu 339). Mai acceptata in general, der. de la (Candrea, 26; , V, 337; Puscariu, II, 762; DAR; Scriban) nu este satisfacatoare, deoarece sensul etimologic ("a primi cu muzica de tobite") nu pare firesc, nepotrivindu-se cu conditiile istorice ale rom., si nu apare cu nici un sens inv. sau actual al cuvintului, in ciuda afirmatiei contrare din DAR. etimonul sl. (Rosetti, III, 56), nu e probabil. Der. s.f. (intilnire, primire; prevenire; obiectie, observatie; epilepsie); , s.n. (boala nedefinita a oamenilor si vitelor); (var. ), s.f. (reumatism poliarticulat acut), numit astfel datorita caracterului sau brusc, cf. ; , adv. (inv., de ajutor), der. neclara, folosit rar in sec. XVII; , vb. (a preveni, a anunta), der. modern, format pe baza fr.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*intimpina
vb. a ispravi, a sfarsi, a termina. $(A ... liceul.)(A ... de o pedeapsa.)$(by 5W14S14e7r7g8i1o)*absolvi
vb. a istovi, a speti, (Munt. si Transilv.) a daula, (fig.) a deznoda. $(A ... un cal.)$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*desela
vb. - A izbucin in ris. - A plinge zgomotos. Creatie expresiva, cf. Se considera in general ca este der. din sl. "a ride", cf. rus. "hohot" (Miklosich, 51; Cihac, II, 139; Tiktin; Berneker 393), cf. 319; Conev 103; DAR). Aceasta solutie este posibila, dar cuvintul sl. este tot expresiv si poate, fireste, sa coincida cu rom. Pe de alta parte, cuvintul sl. nu inseamna decit "a izbucni in ris", pe cind in rom. ideea de "ris" sau de "plins", pare secundara, ideea initiala fiind cea de "in chip zgomotos"; cf. mr. "a striga, a urla". - Der. , s.n. (hohot); s.f. (ris), cf.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*hohoti
vb. - A izbuti, a izbindi, a avea succes. Fr. combinat cu it. - Der. s.f., din fr. ; s.f. (insucces).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*reusi
vb. a jefui, a prada, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. $(L-a ... de tot ce-a avut.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*deposeda
vb. a jefui, (reg.) a japcani, (fig.) a jumuli, a jupui. $(Un negustor care isi ... clientii.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*jecmani
vb. a jertfi, (inv.) a comanda, a injunghia, a pocloni. $(A ... ceva (divinitatii.)(Si-a ... viata pe campul de lupta.)(S-a ... pentru binele omenirii.)$(by 7W7S15e15r9g9i2o)*sacrifica
vb. ajuca, (pop.) a dantui, a salta, a sari, (peior.) a topai. $(... o sarba).$(by 12W12S5e6r14g14i15o)*dansa
vb. a jugani, a scopi, a steriliza, (livr.) a emascula, (rar) a scapeti, (pop.) a intoarce, a starpi, (reg.) a bate, a curati, a herelui, (Transilv. si nordul Olt.) a suci. $(A ... un animal mascul.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*castra
vb. - A jupui, a scoate pielea. - A curata coaja. - A descoperi (acele parti ale trupului care sint in mod normal acoperite sau protejate de o membrana, de piele sau de un organ). - A prada, a jefui. - Mr. megl. Lat. "a smulge", cu schimbare de conjug., datorita formei incoative a vb.; cf. cat. "a sfisia", din lat. . In mod traditional s-a pastrat der. din sl. "alb", "a albi", cu toate ca acesta ultima forma a dat alt rezultat rom. (cf. ), si ca este imposibil de apropiat din punct de vedere semantic cele doua notiuni de "alb" si "a jupui". Cf. Miklosich, 16; Cihac; DAR; Candrea. Scriban se gindea, curios, la o posibila der. de la Der. s.f. (jupuire, jupuitura); adj. (care jupuieste); s.f., rar (coaja). Din rom. provine bg. "a jupui".(by 1W10S10e3r4g12i12o)*beli
vb. - A jupui, a scoate pielea. - A scoate, a dezgoli. - A fura, a jefui, a prada. - A examina. - Var. Mr. megl. istr. Lat. (Densusianu, 189; Puscariu 525; Candrea-Dens., 492; REW 2602; Tiktin), cf. it. prov., cat. , fr. , sp., port. Sensul 4 este un galicism, care traduce sensul fr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*despuia
vb. a lacrima. $(A inceput sa ....)(Esti copil mare, de ce ...?)smiorcaibocivaitacompatimimurmurareclama$.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*plange
vb. - A lansa, a arunca, a a trage cu arma. - A tinti. - A arunca o privire. - A nota, a observa. Sb. "a trage, a slobozi", contaminat si in mare parte confundat cu cuvintul anterior (Puscariu, I (1928), p. 271; DAR). - Der. s.m. (ochitor; care tinteste bine), prost explicat de Lowe 9 pe baza bg. "vagabond"; s.m. (ochitor); s.f. (ochire, tintire).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*chiti
vb. a lasa, a parasi, (frantuzism rar) a placa, (inv. si pop.) a oropsi, a pustii, (inv. si reg.) a napusti. $(Si-a ... copiii.)(A ... o disputa.)ceda$.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*abandona
vb. a lasa, a preda. $(A ... geamantanul la gara.)predapuneplati(S-a ... mult praf pe ...)cadeasedimentadesfasurapresta. (A ... un juramant.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*depune
vb. - A lasa prin testament, a porunci, a cere, a lasa. Lat. (sec. XIX), fr. Nu se obisnuieste sa se conjuge. - Der. , s.n. (inv., legat, porunca), din fr. ; (var. inv., ), s.n. (danie, mandat), din lat. , in parte prin intermediul ngr. without (sec. XVII, figureaza in Indreptarea legii); , s.m,, din fr. , si mai inainte din lat. ; s.m. (delegat papal), din lat. (sec. XVII); , s.f., din fr. ; vb., din fr. ; , s.f., din fr. ; vb., din fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*lega
vb. - A latra. - A plictisi, a sicii, a bate la cap. - Var. Pare a se baza pe creatia imitativa mag. , care reproduce latratul, cf. mag. "a latra" si "ceahlau". Mai putin probabila der. propusa de Cihac, II, 52, din pol. "a fluiera", sau cea a lui Scriban, din rut. "a stranuta". - Der. s.f. (ciine; zgircit, calic); , s.n. (latrat); s.f. (latrat); s.m. (la nuntile tipice din Banat si Trans., organizatorul petrecerii).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cehai
vb. A latra, a urla. Formatie expresiva (Graur, VI, 142). Sensul "a hoinari" pe care il indica DAR este incert.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*casai
vb. - A latra. Formatie expresiva. Se spune mai ales despre latratul ciinilor cind semnaleaza ca au dat de urma cerbului. - Der. , s.n. (latrat).(by 13W13S7e7r15g15i1o)*chefni
vb. a(-l) covarsi, a(-l) cuprinde, a(-l) impovara, a(-l) napadi, a(-l) razbi, (pop.) a(-l) prididi, (inv.) a(-l) supune, (fig.) a(-l) apasa, a(-l) dobori, a(-l) rapune. $(L-au ... necazurile, grijile.)(Il ... gandurile.)razbi(Il ... setea.)napadi$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*coplesi
vb. a lega, (inv., in Transilv.) a testalui. $(A ... cuiva un bun.)(A ... ceva unor succesori.)$(by 13W6S7e15r15g8i9o)*testa
vb. a legaliza, a legifera, (inv.) a legiui. $(A ... conditiile de ...)(Si-a ... situatia neclara.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*reglementa
vb. - A legana, a agita, a clatina. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), s.f. (extravaganta, aiureala), din incrucisarea cu .(by 6W14S14e7r8g1i1o)*dananai
vb. a lega, (Transilv. si Ban.) a paivani. $(A ... un animal la pascut.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*priponi
vb. a(-l) fura, (pop.) a(-l) pungui, (inv.) a(-l) pungi. $(Umbla sa-l ....)(De ce m-ai ... in tranzactia incheiata?)$(by 6W14S14e8r8g1i1o)*pungasi
vb. a libera, a salva, a scapa, a scoate, (inv. si pop.) a slobozi, (pop.) a mantui, (inv.) a apuca, a ierta, a volnici. $(I-a ... din robie.)dezrobiiesi.liberadesprindedesfacedesarcinadeblocaevacua$.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*elibera
vb. a licari, a sclipi, a tremura, a vibra. $(Flacara lumanarii ....)(Focul ... in soba.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*palpai
vb. - A licita, a oferi. - Var. Ngr. ?????(?)???, aorist ????????, din tc. , aorist (Seineanu, II, 28), cf. bg. , sb. - Der. s.f. (licitatie); s.m. (licitant, ofertant).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*atirdisi
vb. - A limita, a circumscrie. Ngr. ????????? (Galdi 226). Sec. XVIII, inv.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*periorisi
vb. a limpezi, (reg.) a clatari, (prin sudul Transilv.) a stropoli. $(... rufele.)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*clati
vb. - A linge, a linchi. - Var. Creatie expresiva. Alte explicatii par echivoce (din v. germ. , Diez, I, 246; din sl. Miklosich, 343 si Cihac, II, 171; acelasi Cihac, II, 511, pune in legatura pe cu , si Scriban, cu mag. "a plesni, a trosni". Lui ii corespunde , vb. (a linge), cu var. (sec. XVIII), prin confuzie cu Der. s.n. (lipait, lingere); s.f. (linsoare); s.f. (plescaiala, balaceala). Se intilneste cu der. expresive de la si .(by 11W5S5e13r13g7i7o)*licai
vb. - A linisti, a calma, a consola. Lat. (Byhan 11; Puscariu 62; Candrea-Dens., 989; DAR; Rosetti, I, 79); cf. it. (sard.) Philippide, II, 658, presupune o forma . - Der. , adj. (care alina).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*alina
vb. A linisti, a inpaca. - Var. Sl., dar lipseste veriga cea mai apropiata, cf. v. sb. "pace", sb. "a creste". - Der. s.n. (liniste, calm); adj. (neconsolat).(by 5W6S6e14r15g8i8o)*ogoi
vb. - A linisti, a potoli. - A impaca, a calma. - Var. Lat. (Densusianu, XXXIII, 274; Puscariu 152; REW 3082; DAR; Rosetti, I, 163); in rom. ii corespund der. de la forma simpla lat. (cf. totusi fr. ). Der. s.n. (liniste, odihna, pace); adj. (linistitor, calmant); s.n. (neliniste, agitatie); adj. (agitat, zvapaiat).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*astimpara
vb. - A locui. - A consimti. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 294). - Der. , s.f. (port, liman), din sl. Sec. XVIII, inv. Cf. vb. (Olt., a consimti), din sb. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*pristani
vb. a lopata, (rar) a canota, a rama, (reg.) a luntri. $(A ... pe lac.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*vasli
vb. - A lovi, a bate. Origine necunoscuta. Cuvint de argou. Nu stim daca are vreo legatura cu mr. "mor (de ris)". - Der. s.f. (bataie). Din acest ultim cuvint ar putea proveni iud. sp. "bataie", daca nu cumva ambele cuvinte duc la o sursa comuna, in acest caz, orientala.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cafti
vb. - A lovi, a bate tare. - Var. Lat. "a extermina" (Bogrea, I, 249; REW 6425a; Rosetti, I, 170). Der. din (Tiktin; Spitzer, III, 654; cf. Bogrea, IV, 841) nu e probabila.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*piersica
vb. - a lovi cu forta, a bate, a da pumni. - A da jos, a dobori, a trinti. Sl. "a lovi" (Cihac, II, 35; Skok 72); cf. bg. "dau cu pumnii", sb., cr., ceh. "a lovi". Sl. pare a cere un , neconfirmat de texte. Der. s.n. (pumn, in expresia ; inv., lovitura de pumn; joc de copii, cu pietricele; cf. mr., megl. "pumn"), pe care DAR pare a nu-l accepta ca deverbal de la , si pe care Giuglea, III, 618, il deriva de la un lat. , din gr. ??????, ceea ce este putin sau deloc probabil; , s.m. (Trans., ciorap de lina), pe care Giuglea, 5 si DAR, il deriva de la lat. "in" (cf. REW 1432 si Byck-Graur 27), pare a fi desemnat la inceput manusile de casa, fara degete, caz in care ar fi acelasi cuvint ca cel anterior; s.f. (bataie, lovitura; palma dupa ceafa); s.f. (buseala); s.n. (corectie).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*busi
vb. - A lovi cu putere. - A ciocni, a se repezi cu violenta. - A cadea, a se proiecta. - A arunca, a lansa. - A ataca, a asalta. - A atrage atentia. - (Refl.) A se lovi puternic de ceva, a se poticni de un obstacol. - (Refl.) A semana cu cineva. Sl. (Miklosich, 23; Cihac, II, 153; Tiktin; DAR), dar cu schimbare semantica, deoarece in sl. (der. de la "a lovi") inseamna "a omori in bataie". Probabil semantismul este cel din "a lovi", cf. aceeasi confuzie semantica in si posibil in Cf. Seineanu, 224. Der. s.f. (Bucov., Mold., izbitura, lovitura), postverbal; s.f. (lovitura, ciocnire); , s.f. (loc sau pozitie expusa, la voia intimplarii).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*izbi
vb. - A lovi la tinta, a tinti. - A lovi unde trebuie. - A afla, a intilni. - A veni din intimplare. - (Refl.) A se petrece, a avea loc. - (Refl.) A coincide, a concorda, a cadea de acord. - Var. Sl. "a masura" (Miklosich, 31; Cihac, II, 193), cf. bg. "a afla", sb. "a nimeri", sl. "alb". - Der. adj. (tintit); s.f. (intimplare); adj. (inv., strain; vagabond, mizerabil), din (4) cu suf. -, sau din sb. "persoana sosita din intimplare"; vb. (a hoinari, a trindavi, a cersi); s.f. (inv., conditie de strain; hoinareala, trindaveala). Pentru semantismul lui cf. Seineanu, 204.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*nemeri
vb. - A lovi mereu, a clatina. - A agita, a amesteca. - (Refl.) A se forta, a se lupta. - (Refl.) A se stradui, a se chinui, a se preocupa. - Var. Mr. Lat. (Densusianu, 169; Puscariu 1930; Pascu, I, 50), cf. it. , fr. , sau de la , cu expresiv. - Der. s.f. (lupta), rar.(by 14W7S8e8r1g2i10o)*sbate
vb. a-l preocupa. $(L-a ... aceasta problema.)informacontaingrijicautapasaprivi$.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*interesa
vb. - A lua, a accepta, a admite. - Var. inv. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 291; Iordan, 139), cf. sb., cr., slov. - Der. s.f. (receptie); adj. (ospitalier; s.m., destinatar); s.f. (inv., receptie).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*primi
vb. a lua, a ocupa, (inv.) a cuprinde, a dobandi, a prinde, a stapani. $(Dupa lupte crancene au ... cetatea.)subjugarepurtacastiga.(A ... simpatia tuturor.)incanta$.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*cuceri
vb. a lua, a primi. $(Ti-ai ... retributia?)(Si-a ... drepturile de autor.)(Ai ... banii din banca?)primicapatapercepe$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*incasa
vb. - A lua, a prinde. - A insfaca, a inhata. - A minca precum un nesatul, a infuleca. - A surprinde, a lua prin surprindere. - a (se) stringe. - A ocupa ceva, a pune mina pe ceva. - A ajunge la timp pentru a lua ceva, pentru a prinde pe cineva. - A cunoaste prin proprie experienta, a fi experimentat ceva. - A avea timp suficient pentru ceva, a avea ocazia, a putea. - A vinde la un anume pret. - A incepe, a initia ceva. - A fi pe punctul de a face ceva. - A se indrepta, a o lua intr-o directie. - a-si lua angajamentul, a se obliga. - Mr. Lat. Aproape toate sensurile rom. apar inca din lat. clasica. In privinta fonetismului, trebuie sa se presupuna, in primul rind, o confuzie a pref. si , care pare normala in limbajul pop. (cf. rom. pop. , in loc de ; port. din Puerto Santo "insarcinata", III, 122), si care este probabil anterioara rom., caci apare si in calabr. "serrare, stringere" si "ombreggiare" (explicat de Rohlfs prin lat. , provenind de la un obscur). Aceasta alteratie pare a se explica printr-o confuzie semantica si totodata fonetica cu , pentru a carei atestare cf. Vicenzo Ussani, I, 1924, p. 24-5. Ulterior trebuie sa se fi produs in rom. o metateza, poate in urma influentei unui cuvint autohton cu radacina si cu sensul relativ identic (cf. gr. with "strins", ?????? "a acoperi, a inveli", si alb. "a incinge cu forta", care trimite tot la un radical ). Totusi, chiar fara a ne baza pe ipoteza aceasta, lat. pare suficienta pentru a explica cuvintul rom. Etimonul , propus de Cihac, I, 14, a fost respins de Meyer-Lubke, IV, 642 si REW 776, din ratiuni semantice pe care nu le intelegem. Aceste ratiuni au fost repetate de V. Buescu, in "" de Fr. Adolfo Coelho, Lisboa, 1949, p. 148-87. Cu toate acestea, nu ni se pare atit de evident ca "", fiindca chiar in lat. , indica limpede sensul de "saisir"; si fiindca in rom. , ce inseamna in esenta "saisir", are de asemenea uneori sensul lui "occuper" (cf. sensurile 4, 6 si 12). Insusi cuvintul lat. "a prinde" depinde, cu toate antecedentele lui indoeuropene, de aceeasi idee de "saisir" (cf. Walde 93); astfel incit este de presupus ca rom. nu reprezinta un semantism recent, schimbat pe baza lat. "a ocupa", ci ca pastreaza sensul arhaic al lat. "a lua." Dupa Cihac, se pare ca nimeni nu s-a mai gindit la Burla, 1880, a propus "a vina pasari", ipoteza acceptata de Puscariu 103; Korting 1046; REW 776; Puscariu, 363; Rosetti, I, 162, si respinsa de Densusianu, XXXIII, 274 si Spitzer, III, 645. Am aratat ca aceasta ipoteza ajunge practic sa se confunde cu cea dinainte. Hasdeu 1390 pleaca de la lat. "a lega", ce nu pare posibil. Spitzer, III, 645, propune o creatie de tip imitativ; iar Meyer-Lubke, IV, 641-2, crede intr-o identitate cu germ. "a ambala". In sfirsit, Buescu, in articolul citat, propune ca etimon un der. de la lat. , intemeindu-se in principal pe o anumita corespondenta de sensuri intre rom. si port. , si pe o evolutie semantica de la "a lipi" la "a lua", care poate sa nu para convingatoare. V. si alte ipoteze in aceasta ultima lucrare. Der. s.n. (jaf, pradare; epilepsie); , s.m. (epileptic); , s.f. pl. (numai in expresia , in graba); s.f. (bratul de cleste); , adj. (lacom, hraparet); s.f. (actiunea de a apuca; inv., jaf; maniera, gest, comportament; epilepsie). - Din rom. sas. "a apuca".(by 7W1S1e9r10g3i3o)*apuca
vb. - A lua, a pune mina pe. - A arunca (mingea). Origine incerta. Dictionarele, fara nici o explicatie pe care s-o cunoastem, confunda acest cuvint cu cel anterior, ceea ce nu pare posibil ( circula numai in Mold. si mai ales in Munt.; nu se spune niciodata pentru sensurile lui , nici invers; si, in sfirsit, trecerea semantica de la "a minca" la "a arunca" pare dificil de explicat). Pare a fi vorba de un cuvint sl. (Cihac, II, 133; DAR; Candrea), cf. rut. "a se grabi", pol. "a arunca mingea", din sl. "a sari".(by 14W7S15e1r9g9i3o)*hali
vb. - A lua, a ridica de pe ceva sau cineva ceea ce le acopera. - A gasi, a afla. - A revela, a dezvalui. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 510; Candrea-Dens., 390; REW 2659; Tiktin; Candrea), cf. it. , prov., port. fr. , sp. - Der. , adj. (care descopera); , adj. (ignorat, ascuns).(by 14W14S8e8r1g2i10o)*descoperi
vb. - A lua contact direct, usor, cu un lucru sau o suprafata, a pune mina. - A freca, a fi in contact. - A ajunge pina la ... - (Arg.) a lua in stapinire, a-si insusi; a inhata. - A veni in contact in mod neplacut, a dauna, a leza. - A misca, a emotiona, a induiosa. - A rani, a produce leziuni. - (Arg.) A bate, a cirpi. - A pomeni, a aminti, a face aluzie la ceva. - A se referi, a fi in legatura. - (Arg.) A avea legaturi cu o femeie. Lat. (Puscariu 161; Candrea-Dens., 108; REW 768; DAR); cf. it. v. prov. , fata de lat. > fr. , cat. , astur. - Der. adj. (care atinge; jignitor; relativ la; sensibil; emotionant); s.f. (inv., contact); s.f. (inv., contact). (by 4W4S12e12r6g6i14o)*atinge
vb. - A lua cunostinta. - A intelege, a aprecia, a judeca. - A cistiga, a achizitiona. - A deduce, a conchide. - A observa, a remarca. - A sti, a avea in minte, a-si da seama de ceva. - A fi in relatii cu cineva. - A fi la curent. - A recunoaste, a identifica. - A avea raporturi trupesti cu o femeie. - A recunoaste, a dovedi, a declara, a admite. - A fi recunoscator, a multumi. - A recunoaste drept sef, a respecta, a avea consideratie. - Mr. , megl. , istr. Lat. , prin intermediul unei forme vulg. (Puscariu 447; Candrea-Dens., 446; REW 2031; DAR); cf. it. prov. fr. , cat. , sp. , port. - Der. s.m. (persoana stiuta; prieten); adj. (care nu este cunoscut); adj. (care cunoaste); adj. (care nu cunoaste, ignorant); , s.f. (cunoastere; stire; judecata; notiune, idee; relatie de societate; persoana cunoscuta; inv., gratitudine; inv., constiinta); , s.f. (ignoranta, nepricepere); , vb. (a aduce la cunostinta; a informa); , s.f. pl. (persoane cunoscute) care pare sa reprezinte lat. (Cipariu, 198; Draganu, II, 278; DAR), sec. XVII, inv.; , vb. (a admite; a acorda; a marturisi; a vizita; a explora; a multumi), a inlocuit in epoca moderna vb. cu sensurile 11-13; adj. (care poarta gratitudine); adj. (ingrat); s.f. (gratitudine); s.f. (ingratitudine).(by 3W12S12e5r14g14i7o)*cunoaste
vb. - A lua cu sila, a duce, a fura. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 1434; REW 7049; Pascu, I, 37), cf. it. fr. - Der. adj. (care rapeste, fermecator); , s.f. (prada); s.n., din fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*rapi
vb. - A lua cu sine pe cineva spre a-l conduce. - A calauzi, a orienta. - A trasa, a schita. - A transporta ceva sau pe cineva intr-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva si a-l pune in alt loc. - A cara. - A suporta, a indura. - A rezista, a dainui. - A face sa reziste, a face sa dainuie. - (Arg.) A insela, a incurca. - A trece. - A trai. - (Cu pron. compl. ) A se descurca, a se aranja. - (Refl.) A pleca, a porni. - (Refl.) A merge. - (Refl.) A face drumul. - (Refl.) A trece, a se scurge. - (Refl.) A pieri, a disparea, a se face nevazut. - (Refl.) A muri. - Mr. ; megl. Lat. (Cihac, I, 83; Puscariu 552; Candrea-Dens., 517; REW 2785); cf. it. , prov., v. fr. In general in celelalte limbi romanice s-au conservat mai bine formele compuse, cf. Pentru semantismul romanic al formelor pronominale, cf. Densusianu, I, 182. - Der. s.f. (plecare, mers); , s.m. (epitet popular al diavolului; epilepsie); adj. (plecat, absent; desprins de realitate, ingindurat; alienat, nebun); s.m. (persoana absenta; mort, defunct); s.n. (plecare). Cf. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*duce
vb. - A lua cu sine un lucru si a veni cu el undeva. - A produce, a da randament. A incovoia, a arcui, a indoi. A se asemana. - Mr. megl. , istr. < Lat. (Puscariu 28; Candrea-Dens., 518; REW 160; DAR); cf. it. , v. fr. , cat. , sp. , v. port. Cf. Der. , adj. (care aduce, econom, pastrator); , s.f. (inv., targa); , s.f. (inv., vraja, magie); , s.n. (actiunea de a aduce, aducere); , s.f. (contagiere).(by 11W11S4e4r13g13i6o)*aduce
vb. a lua. $(Gangsterii au ...t-o din parc.)(Isi ... logodnica.)(Le ... intreaga agoniseala.)(Dusmanul le-a ... o parte din tara.)in-canta$.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*rapi
vb. a lua. $(L-a ... cu binele.)ospata(MED.)(S-a ... de astma.)parlamentanegociadezbate(A ... urmatoarea tema...)$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*trata
vb. - A lua masa de prinz. Fr. - Der. s.n. (masa de amiaza), deverbal bazat pe analogia cu Cf. REW 2670.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*dejuna
vb. - A lua masa de seara. - Mr., megl., istr. Lat. (Puscariu 369; Candrea-Dens., 342; REW 1803; DAR); cf. it. prov., cat., sp. port. Cf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cina
vb. - A lua o persoana drept alta sau un lucru drept altul; a se asemana. Lat. , asimilat la conj. vb. (sec. XIX). - Der. , adj., din fr. ; , s.f., din fr.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*confunda
vb. - A luci, a scinteia. - Var. Probabil din ; rezultatul s-ar fi disimilat, in forma mai putin clara, cf. Dupa Pascu, 1905, 130 si Pascu, I, 111, din lat. ; dupa Tiktin si Scriban, legat de lat. Conform ipotezei improbabile a lui Puscariu, IV, 735-8, cf. REW 5079a, dintr-un lat. , pentru ; dupa Herzog, V, 493, din sl. "roata". - Der. (var. ), s.n. (scinteiere); adj. (scinteietor); s.n. (scinteiere), pare o creatie personala a lui Cezar Petrescu.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*licari
vb. a lucra. (... a creste. $(... plante.)(... pamfletul.)instruiciviliza$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cultiva
vb. a lucra. $(A ... fierul.)mo-difica (LIT.)(A ... o piesa de teatru.)$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*prelucra
vb. a lucra, (pop. si fam.) a mesteri. $(A ... la o instalatie,)activastradui(Nu te mai ... atata pentru ...)torturachinui$.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*munci
vb. - A lupta. Fr. - Der. adj., din fr. ; adj., din fr. adj. (cazon); adv. (ca militarii); s.f. (viata, cariera de militar); s.f. (reuniune, grup de militari); s.n., din fr. ; vb., din fr. ; vb., din fr. ; adj. (razboinic, curajos, hotarit, mindru); s.f., din fr. in parte prin rus. ; s.m.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*milita
vb. - A lupta impotriva unor atitudini, idei etc. Fr. , adaptat conjug. lui - Der. s.m.; adj.; , s.f., din fr.(by 14W15S15e8r9g2i2o)*combate
vb. a lustrui, (inv. si reg.) a sclivisi. $(A ... un obiect metalic.)(A ... o suprafata metalica.)cizela$.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*slefui
vb. - A maguli. Fr. Este barbarism, chiar daca apare in texte literare incepind cu primele creatii romantice (Gr. Alexandrescu).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*flata
vb. - A mai pune peste, a da in plus, a spori. - Var. Mr. , megl. < Lat. , care s-a pastrat numai in rom. (Puscariu 10; Candrea-Dens., 16; REW 149; DAR); cf. v. fr. , v. prov. Ca si in alte cazuri, trecuse la din lat. vulg. Forma este vie inca in rom., dar astazi se prefera forma de conjug. I. Totusi, aceasta din urma este relativ recenta, si DAR (1913) nu o admite. In sfirsit, exista ca arhaism si o forma adaptata la conj. IV, Oscilatia intre cele trei conjug. posibile a inmultit curios formele verbale, mai ales la perf. simplu si la part. trecut ( In toate cazurile, este de preferat tipul de conj. I. Der. , adj. (adaugat); , s.n. (adaugare, supliment); , s.n. (suprataxa, contributie aditionala, desfiintata in Mold. in 1741; , s.f. (adaugare).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*adaoga
vb. - A manifesta. - A descoperi, a revela. - A se informa, a-si da seama, a se impune. - (Mold., Trans.) A adulmeca, a urmari, a cerceta. Sl. "a manifesta" (Miklosich, 32; Miklosich, 469; Tiktin). Sec. XVI, inv., in afara de ultimul sens. - Der. s.m. (inv., denuntator).(by 12W5S5e13r14g7i7o)*oblici
vb. a marunti, a sfarama, a zdrobi, (inv. si pop.) a smicura, a zdrumica, (reg.) a pisalogi, a pisaza, (fam.) a pisagi. $(A ... sare.)$(by 10W3S3e11r12g5i5o)*pisa
vb. - A marunti, a zdrobi, a terciui; a reduce un corp solid la o masa inconsistenta. - Var. Creatie expresiva, facind parte din aceeasi familie si corespunzind aceleiasi intentii ca ; cf. si lat. "flescait", pol. "a flescai" (dupa Cihac, II, 110, pol. ar fi etimonul cuvintului rom.). Var. are si sensul de "a murdari, a umple de noroi", care deriva in mod evident din cel primar; totusi, DAR il pune in legatura cu germ. , cu care are in comun numai intentia expresiva. Cu schimbare de suf. s-a obtinut var. , vb. (Trans., a inchega; a bate, a face praf; a imbata), ale carui sensuri pleaca toate de la acela de "a se inmuia", cf. A dat nastere la o lunga serie de der. expresivi, a caror idee comuna este cea de "obiect fara consistenta". Der. , s.n. (bagatela, nimicuri; moft), a carui origine expresiva nu ridica probleme (cf. Iordan, II, 174), trebuie sa fi desemnat la inceput fie un "cuvint fara consistenta" fie un obiect flasc cum ar fi o cirpa nefolositoare sau o fructa zdrobita, cf. semantismul sp. Totusi, DAR il pune in legatura cu germ. "petic" (plecind de la o confuzie cu , cf. aici); Korting 3804 si Loewe 57 pleaca de la lat. , cf. Giuglea, III, 1090 si REW 3343; iar Scriban propune o relatie cu rut. care pare der. din rom. Este cuvint identic cu , s.f. (cirpa), cf. rut. "zdrente" (dupa Tiktin si DAR, rut. este etimonul cuvintului rom.); , s.n. (pensula de olar), cf. Iordan, II, 186; , adj. (zdrenturos). - Der. , adj. (vorbaret, palavragiu), cf. sl. "bilbiit", tot formatie expresiva (dupa Cihac, II, 109, rom. provine din sl.); vb. (a sta la taifas, a palavragi); s.f. (birfa, vorba de claca); vb. (Trans., a palavragi); adj. (palavragiu); , adj. (nimic, bagatela); (var. ), s.f. (cirpa; gura, cioc, limba; femeie usoara), pentru ale carei asociatii semantice cf. Iordan, II, 167-72; , vb. (a palavragi); (var. ), s.f. (birfa, vorba de claca); s.m. "baiat, tinar" prin incrucisare cu , cf. si, in general, paralelismul cu der. lui ; s.f. (noroi, glod); , adj. (flasc, zdrobit, moale, stricat); , adj. (cu coarnele cazute); adj. (zdreturos); (var. ), adj. (cu urechile cazute); , adj. (zdrentaros); , s.f. (prostituata); adj. (moale, flasc); vb. (Trans., palavragi); adj. (Trans., palavragiu); , interj. (exprima ideea de flecareala); adj. (tont, prost); adj. (tont). In general, si cu exceptia articolului citat al lui Iordan, toate cuvintele mentionate aici se considera ca fac parte din familii diferite. este pus de obicei in legatura cu germ. (sas.) "zdrenturos" (Borcea 186; DAR), sau cu sl. (sb., ceh.) "prostituata" (Cihac, II, 109; DAR), cuvinte care au la baza numele de , cf. ceh. , pol. "pinza" (Danicic, III, 60); insa istoria acestor cuvinte este neclara si Miklosich, 88 si 15 considera ca sb., pol., rut. provin din rom. Este vorba mai curind de o radacina comuna expresiva. , de origine necunoscuta pentru DAR, ar avea legatura cu sas. "ruptura", dupa Draganu, V, 273 si ar fi identic cu dupa acelasi autor, pe cind Cihac, II, 660, pune in legatura acest cuvint cu ngr. without "palavragiu"; Bogrea, I, 258, il considera ca un rezultat al incrucisarii lui cu , sau al lat. "suier al vintului".(by 2W10S10e3r4g12i12o)*fleci
vb. a marunti, (reg.) a tocani, (Mold.) a hacui. $(A ... furaje, ceapa.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*toca
vb. - A matura. - A curata, a vintura. - Var. Sl. (bg.) (Tiktin). - In Trans. - Der. s.f. (Trans., bat).(by 3W11S11e12r5g5i14o)*primeti
vb. a medita. $(Toata ziua ... la ...)(Se si ... in fruntea unui regiment.)ba-nuiaspira$.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*visa
vb. a merge, a pasi, a patrunde. $(Au ... in casa.)$ a veni. (... v. v. v. v. a patrunde, a trece. $(Acest cuvant a ... in limba literara.)(Panza a ... la apa.)cuprindeconsuma$.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*intra
vb. a merge, (inv. si pop.) a purcede. $(Sa ... putin in gradina.)(A ... din inchisoare.)(Drumul ... in sat.)germinaaparea(Copacului ii ... frunzele.)tasni.(Ce ... din pisica soareci mananca.)defecaurina(A ... doctor.)apareadecolora(Cum o ..., sa iasa.)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*iesi
vb. a micsora, a prescurta, a reduce. $(Mai ... din text.)prescurtaabrevia(A ... o haina.)(Mai ... din poale.)(A ... drumul peste camp.)micsora.$(by 5W13S14e14r7g8i1o)*scurta
vb. a micsora, a reduce. $(A ... viteza unui vehicul.)domoli(A ... producerea unui fenomen.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*incetini
vb. a migali, a (se) mocai, a (se) mocosi, a (se) mosmondi, a (se) ticai, (pop.) a tandali, (reg.) a migorosi, a mosinci, a mosoi, a mosorogi, a motrosi, a musina, (prin Transilv.) a se mighiti, a (se) mosogai, (fam.) a mosi. $(Ce ... atata la acel lucru?)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*mosmoni
vb. a migali, a (se) mocosi, a (se) mosmondi, a (se) mosmoni, a (se) ticai, (pop.) a tandali, (reg.) a migorosi, a mosinci, a mosoi, a mosorogi, a motrosi, a musina, (prin Transilv.) a se mighiti, a (se) mosogai, (fam.) a mosi. $(Ce tot ... acolo?)$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*mocai
vb. - A migali, a-si strica ochii muncind. - Var. Origine expresiva, dupa cum rezulta din finala expresiva si din varietatea de forme. Unele var. au si sensul de "a bombani", cf. - Der. (var. ), s.m. (urdoare), deverbal (din < lat. , dupa Puscariu 1393 si REW 6889; din lat. < , dupa Pascu, 12 si Puscariu, I, 415); s.m. pl. (picatele, buline), probabil rezultat dintr-o contaminare cu ; adj. (cu picatele; pestrit).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*puchini
vb. - A mima, a momi. Origine incerta, probabil expresiva, cf. Relatia cu sl. "a intirzia" (Cihac, II, 180) este foarte indoielnica, ca si cea cu germ. (Scriban). In Mold. si Trans. - Der. s.m. (increzut, infumurat); s.f. (inv., alintare). Aceleasi intentii expresive pare sa-i apartina si (var. ), vb. (a murdari, a pata), cf. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*madari
vb. - A minca, a infuleca, a se ghiftui. Tig. , part. "a minca" (Vasiliu, VII, 116; Graur 159; Juilland 166). - Der. s.f. (mincare); s.m. (mincau); s.f. (foame); s.n. (mincare); adj. (mincau); adj. (flamind). Cf. tig. sp. "a minca", "mincare" (Besses 92; Claveria 126). Sint cuvinte familiare sau de arg.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hali
vb. - A minca facind zgomot. - A vorbi poticnit. - Var. Creatie expresiva, care coincide cu lat. vulg. (H. Mihaescu, III, 23), slov. , germ. (Cihac, II, 61 si Conev 56 propun un etimon sl.). - Der. , s.n. (zgomot produs cind se maninca urit); adj. (persoana care maninca cu greu).(by 1W9S9e3r3g11i11o)*clefai
vb. - A mingiia, a rasfata. Lat. , de la , care provine de la "usor, blind" (Candrea-Dens., 990); dupa altii, din lat. , de la , cu evolutia semantica de la domeniul material la cel moral , ca in > , > etc. (Puscariu 64; REW 257; DAR); cf. it. (sard.) , sicil. , abruz. , v. fr. , prov. , toate cu sensul primitiv. Mai probabil, a fost simtit ca un frecventativ de la , chiar daca la origine nu apartineau aceleiasi familii (DAR citeaza un ex. din Dosoftei, in care este evidenta aceasta confuzie). - Der. adj. (care alinta); s.f. (alintare). (by 2W3S11e11r5g5i13o)*alinta
vb. - A mingiia. - (Refl.) a se desfata. - Mr. Lat. , de la (Puscariu 522; Candrea-Dens., 491; REW 5520; Tiktin; Densusianu, II, 18; Candrea; Scriban). Pentru evolutia semantica, cf. Cihac, II, 495 explica gresit acest cuvint prin intermediul mag. - Der. , s.f. (inv., voluptate); adj. (mingiietor, magulitor).(by 7W15S15e1r9g9i3o)*desmierda
vb. - A minji; a murdari, a pata. - Var. , (Trans. de N.) Creatie expresiva, cf. "a minji", "a se uita mult la ceva", "a murdari" etc. S-a presupus o relatie cu pol. "a unge", din sl. "a unge" (Cihac, II, 185; Candrea); cu rut. (Bogrea, IV, 833); cu rut. (Scriban), care trebuie sa provina din rom.; sau un der. din lat. cu infix (Buescu, III, 256). - Der. s.f. (pata); s.f. (minjeala; pata); s.m. (contopist, poetastru).(by 15W1S9e9r2g3i3o)*misgali
vb. a mirosi, (rar) a puncta, (reg.) a musina, a muslui, a ulma, a vetri, (Munt. si Olt.) a masai, (inv.) a adulma. $(Ogarul ... vanatul.)(L-au ... cainii.)$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*adulmeca
vb. - A mirosi urit. - Megl. Lat. in loc de (Puscariu 1414; REW 6876), cf. it. (Prati 803), prov., cat. ; fr. (< v. fr. ). - Der. s.n. (inv., miros); adj. (urit mirositor), probabil in loc de , cf. v. it., pist. ; s.f. (sulf), in loc de (dupa Puscariu 1394 si Candrea de la un lat. ; (var. ), s.f. (planta, Bifora radians); vb. (a raspindi un miros greu; refl., a incepe sa miroasa urit, a se putrezi; refl., a se basi); s.f. (duhoare, putoare; lene); adj. (puturos; stricat; lenes). - Cf. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*puti
vb. - A misca, a agita. - (Refl.) A se inzdraveni, a se face bine. - Var. (Mold., Bucov.) De la "picior", cu pref. (Puscariu, I, 235; DAR; Puscariu, 358); sensul ar fi, deci, "a pune pe picioare, a scula". Este mai putin probabila der. din lat. (Cretu 376; Tiktin). - Der. adj. (care intremeaza).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*intrema
vb - A misca, a clatina, a deplasa. - A pune in miscare. - A scutura, a agita. - A tulbura, a intoarce pe dos, a perturba. - A misca, a agita. - A face sa sovaie, a ameninta. - (Refl.) A decadea, a se ruina. - A se impresiona, a se induiosa, a se emotiona. - A curata rufe, vase, spalindu-le usor cu apa, a le limpezi. Sl. "a scutura" (Miklosich, 24; Cihac, II, 60; Miklosich, 288); cf. bg. , ceh. , pol. Sec. XV. Cu toate aceste sensuri, in afara de ultimul, este putin inv., si in general este inlocuit prin - Der. , s.f. (limpezire, clatit); , s.f. (un fel de placinta subtire, umpluta si rulata); , s.f. (inv., scuturatura, zgiltiiala; limpezire, clatit); , adj. (care scutura); vb. cu aceleasi sensuri ca , cu o nuanta iterativa sau durativa; , vb. cu aceleasi sensuri (in ciuda diferentei stabilite de DAR intre aceste vb., se poate afirma doar ca apare mai curind a fi propriu rom. occidentale, si rom. orientale, acesta din urma tinzind sa-l elimine pe primul; la lipseste sensul de "a limpezi rufele", pentru care se conserva in aria sa forma primitiva ); , adj. (care se clatina, care se rascoleste); , s.f. (scuturatura); , s.f. (scrinciob).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*clati
vb. - A misca, a deplasa din loc exercitind o apasare. - A face sa inainteze, sa progreseze. - A face favoruri. - A imboldi, a incita, a misca. - (Inv.) A respinge. - Mr. Lat. (Puscariu 788; Candrea-Dens., 1391; REW 4309; DAR), cf. it. (calabr. ), prov. , v. fr. cat. Var. , foarte rara, nu este reprezentanta directa a lat. , ci a rezultat cu afereza de la - Der. adj. (stimulant, incitant; instigator); s.f. (impingere; apasare). DAR, urmindu-l pe Giuglea, III, 734, considera ca "a cheltui", "a face eforturi economice" reprezinta lat. , cu aceeasi confuzie cal ; insa ex. aduse nu sint convingatoare, si se explica mai bine prin lat.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*impinge
vb. - A misca, a intoarce. Sl. "a rasuci" (cf. ), prin intermediul unei forme neatestate , a carei alterare posterioara este neclara (Procopovici, X, 70). Inainte, DAR propusese un sl. , rezultat al contaminarii lui "a misca" cu "a agita." - Der. s.f. (miscare, deplasare; actiunea de a misca); s.f. (nemiscare); adj. (nemiscat).(by 2W3S11e11r5g5i13o)*clinti
vb. - A misca, a pune in miscare. - A se misca, a se pune in miscare. - A incepe, a initia. - A conduce, a comanda. - A incita, a indemna. - A pleca. - (Refl.) A da friu liber. - Megl. "a zbura". Sl. "a indemna" (Miklosich, 38; Cihac, II, 318), cf. sb., cr. "a indemna". Semantismul se explica plecind de la sensul tranzitiv, de "a da apa la moara, a da friu, a indemna pentru a pune in miscare". Der. din gr. ????????? (Diculescu, 493) pare indoielnica. - Der. s.f. (plecare, iesire; inceput; miscare); adj. (plecat; inceput; aplicat, dispus; vehement, furios); s.f. (iesire, deplasare; inceput; violenta, avalansa); s.f. (cascada, cadere), sec. XVIII, pare creatie personala a lui Dosoftei. - Din rom. provin rut. "a pasuna turma noaptea", rut. "a pasuna turma pe |pirloage|parlog|" (Candrea, 400).(by 12W12S5e6r14g14i7o)*porni
vb. - A misca din coada. - (Refl.) Despre ciini, a se imperechea. - Var. Creatie expresiva, a carei intentie primitiva este imitarea unei miscari ritmice, cf. ; caracterul sau imitativ este dovedit, in plus, de terminatia caracteristica -, cf. etc. Ca si in alte cazuri, coincide cu alte creatii spontane, cu care nu poate avea legatura directa, cf. it. (> fr. ) "a lovi cu coarnele", sau slov. "despre animale, a se imperechea", a carui origine expresiva este evidenta (pentru it. se propune traditional un lat. , insa cf. Prati). DAR crede ca este vorba de doua cuvinte diferite, si pune in legatura primul sens. cu rut. "codobatura", si pe al doilea cu , ambele ipoteze la fel de improbabile. Dupa Cihac, II, 77, in legatura cu rus. "despre pisici, a fata". Der. , s.f. (imperechere, la ciini; Arg., copulatie in general); , s.m. (peste dintr-o specie nedefinita; persoana slaba), pentru al carui prim sens cf. ; , s.m. (tinc, pusti); , s.m. (catel); , s.f. (femeie stricata); , adj. (palavragiu, flecar; nesupus, recalcitrant); , vb. (a scociori, a iscodi), var. de la ; (var. ), vb. refl. (a se ridica, a se inalta; a se mindri, a se impauna; a se stradui); (var. ), s.f. (Trans., veverita), cf. rut. ; , vb. (despre cocosi, a calca gaina), cuvint care lipseste in dictionare (cf. Macedonski: , s.f. (pasare, Pica caudata; femeie care vorbeste mult; traversa), a carui der. se explica pornindu-se de la "a se impauna", datorita ingimfarii atribuite acestei pasari in mentalitatea populara. Acest ultim cuvint s-ar explica, dupa Cihac, II, 652 si Scriban, pornind de la ngr. ???????? "sturz"; dupa Tiktin, in legatura cu it. DAR oscileaza intre a-l pune in legatura cu , sau cu rut. "codobatura"; , s.n. (coada de porc), cuvint folosit aproape exclusiv in ghicitori); (var. ), s.f. (femeie provocatoare); , s.m. (persoana bagacioasa). Cf. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cotai
vb. - A misca fortat un corp pe suprafata altui corp. - A sterge, a curata. - A frectiona. - A bate, a ciomagi. - A examina, a cerceta, a iscodi. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 647; Candrea-Dens., 637; REW 3501; Philippide, II, 643; DAR), cf. alb. , it. fr. prov., cat., sp., port. Der. adj. (care freaca); s.n. (spalator, chiuveta); s.f. (frecare; loc care poarta urma unei frecari; mustrare, dojana); , s.n. (frecare; mustrare, dojana); s.m. pl. (taitei; razuire, radere); , s.f. (cirpa de sters; inv., pieptene, instrument de tortura; in tipografie, rulou care intinde cerneala); s.n. (loc unde pestii isi depun icrele); vb. (vulg., a sicii, a deranja, a plictisi); , s.f. (vulg., frecare; siciiala).(by 3W11S12e5r5g13i14o)*freca
vb. - A misca o usa, o fereastra, un capac, etc. pentru a acoperi deschizatura corespunzatoare. - A imprejmui, a inconjura cu un gard. - A interzice, a opri. - A termina, a sfirsi, a pune capat. - A baga la inchisoare. - A viri, a ascunde intr-un spatiu inchis. - A astupa. - (Refl.) Despre rani, a se cicatriza. - (Refl.) Despre culori, a deveni mai inchisa ori mai intensa. - Mr. ; megl. , istr. Lat. , cu sensurile lui (Puscariu 816; Candrea-Dens., 368; REW 1967; DAR), cf. it. , prov. fr. cat. v. port. - Der. adj. (care acopera o deschizatura, incuiat; de culoare inchisa, intunecat; taciturn, abatut, trist); s.m. (ostatic, prizonier); s.f. (dispozitiv de inchidere); s.f. (imprejmuire); , s.f. (detentie; temnita, carcera; imprejmuire). - Cf. (by 7W7S7e15r1g9i9o)*inchide
vb. a mistui, (reg.) a macina, a rasni, (inv.) a honipsi. $(A ... alimentele mancate.)$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*digera
vb. a mitui, (astazi rar) a sfantui, (inv.) a mazdi, (fig.) a unge. $(L-a ... pentru a-i face o favoare.)$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*spertui
vb. - A mizgali, a unge, a murdari, a pata. Origine indoielnica. Se considera der. din sl. "a unge" (Miklosich, 359; Cihac, II, 185; Miklosich, 29; Tiktin; Conev 96), cf. sl. "unsoare", rus. "a unge, cu grasimi"; dar fonetismul e greu de explicat (cf. der. sl. > ). Poate ar trebui sa se porneasca de la , cum a sugerat Tiktin, prin intermediul unui der. verbal - Der. s.f. (unsoare, zugraveala; var amestecat cu pamint; clei; apretare, un anumit clei de apretat cinepa); s.f. (Mold., scrobeala), unde apare mai clar legatura cu sl.; s.f. (Trans., unsoare, grasime); (var. ), s.m. (Mold., baiat de spalatoreasa), incrucisare intre "a sapuni" cu "mangalau"; vb. (a se minji); (var. ), s.f. (pata, murdarie, grasime); , s.f. (Munt., scrobeala pentru firele de bumbac; Munt., curea care leaga fuiorul de furca), in loc de ; vb. (Mold., a minji), cu pref. putin clar, cf. ; s.n. (bat), poate prin incrucisare cu , cf. - Cf. (by 5W5S5e14r14g7i8o)*minji
vb. a moderniza, a preface, (inv. si reg.) a preinnoi. $(A ... o casa.)$(by 13W13S6e6r15g15i8o)*renova
vb. - A modifica formele unui verb. - A se combina, a se uni. Lat. (sec. XIX), asimilat lui - Der. , adj., din fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*conjuga
vb. - A molfai, a morfoli. - A minji. Creatie expresiva, dupa cum o demonstreaza suf. sau - si semnificatia sa. Der. din mag. (Cihac, II, 205), din ceh. "a obosi" (Seineanu, ), din rut. (Candrea) sau din rus. "a produce bataturi" (Scriban) nu convinge. Probabil ca la aceeasi radacina expresiva se refera (var. ), s.m. (ciine; mucos, copil; persoana bosumflata), format ca din sau din (dupa Hasdeu, 1874, p. 174, ar fi cuvint dac; dupa Cihac, II, 204, din rus. "ciine"; pentru Densusianu, IV, 388, e legat de alb. "mare"). Cf. s.f. (Banat, pocitanie) si probabil vb. (Trans., a molfai, a rasoli).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*mozoli
vb. - A mototoli, a boti. - A deranja, a plictisi. - Var. Creatie expresiva, ca aproape toate vb. in , cf. etc. Mai putin probabila ipoteza lui Bogrea, IV, 811, care propune o inrudire cu ceh. "a merge cu pasi mici".(by 6W14S14e7r8g1i1o)*dramali
vb. - A mugi, a boncalui. - Var. Sl., cf. sb. "a mugi". Der. de la (Candrea) este improbabila. Var. a fost tratata expresiv, cf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*rincai
vb. - A mugi, a racni, a behai. Lat. (Densusianu, 197; Puscariu 1427; REW 7077), cf. v. fr. Din sec. XVII, tendinta este de a asimila conjug. cu cea a vb. in : formele part. si ale gerunziului , pe care le citeaza Tiktin, sint putin folosite. - Der. s.n. (behait, muget), cu var. rare; , s.n. (zbierat, muget), var. cu infix nazal; , s.n. (muget), negresit alta var., desi dificil de explicat fonetic (dupa Tiktin, din freamat, care nu este nici el mai usor).(by 8W9S2e2r10g11i4o)*rage
vb. - A mugi, a rage, a racni, a oracai. - Var. Mr. megl. Lat. de la "vier" (Puscariu 1392; Tiktin; Candrea; Puscariu, I, 414; cf. Corominas, I, 448), cf. sp. , port. Este mai putin probabila der. din lat. (Cipariu, 82; Cihac, I, 244; Philippide, 39; Pascu, I, 49; Scriban), desi trecerea lui e > ie nu pare posibila. Der. (var. ), s.n. (racnet); adj. (care zbiara); s.f. (tipat).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sbiera
vb. - A mugi, a scoate ragete. - Var. Sl. , forme a caror existenta se verifica prin sb., slov. , ceh. , sb. "a mugi", sb. "loc unde mugesc boii", sb. "muget". - Der. , s.f. (raget). Prin contaminarea acestor cuvinte cu der. de la , de tipul "a lovi", s-au format cuvintele vb. (Mold. si Bucov., a lovi, a izbi); s.f. (lovitura, izbitura).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*boncai
vb. - A muia, a imbiba. Lat. (Puscariu 886; REW 4504; DAR), cf. it. , fr. , sp. , port. In parte omonim al lui , datorita omonimiei part. (ca in cazul lui cu ); totusi, nu pare atit de rar cum presupune DAR, in limba actuala. - Der. s.f. (mincare cu sos sau grasime, care se maninca intingind).(by 12W5S6e14r14g7i8o)*intinge
vb. a muia, a uda, a umezi, (pop.) a intinge.$(Isi ... degetele in apa.)$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*inmuia
vb. a multiplica. a mari. $(A ... de patru ori o suma.)(S-a ... numarul participan-tilor.)indesireproducerepro-duceprasi$.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*inmulti
vb. - A multumi, a corespunde. Fr. adaptat la conjug. lui - Der. adj. (multumitor); , s.f., din fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*satisface
vb. - A murdari, a minji, a spurca. - Var. (Mold.) Origine expresiva, plecind de la Pentru valoarea expresiva a compunerii pe baza lui , cf. , fata de fata de , si probabil de Dupa Philippide, XXXI, 304, din lat. "a murdari cu urina", opinie acceptata de Puscariu, IV, 1350 si REW 2085 si reprodusa cu rezerve in DAR. Cuvintul este rar, in Trans. - Der. , s.f. (murdarie).(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cominji
vb. - A murdari, a minji. - Var. (cu der.). Sb. , bg. "a amesteca" (Scriban). Pentru var., cf. sb. "dezordine". - Der. s.f. (actiunea de a murdari; munca murdara). Probabil de aceeasi origine este cuvintul , interj., cu care copiii indica o greseala la joc, si der. sau "a gresi, a nu nimeri", cf. sb. "a gresi, a pierde", care in general se confunda cu "a increti, a mototoli". Pe de alta parte, din familia bg. "a amesteca" pare a face parte , s.n. (ceaun), cf. bg. (lingura de spuma).(by 12W5S5e14r14g7i8o)*bircii
vb. - A murdari. - A sfisia, a zdrentui. - Var. (numai sensul 2) Creatie expresiva (cf. Iordan, II, 190). Mai putin probabila este der. de la (Lacea, IV, 783), care apartine aceleasi radacini expresive; cf. si - Der. (var. ), s.m. (planta, Tagetes erecta); (var. ), s.f. (zdreanta; planta, Tagetes erecta), cuvint evident expresiv, pentru care s-au cautat zadarnic etimoane straine (ceh. "muc", dupa Cihac, II, 108; rut. "zapada deasa", dupa Tiktin si Scriban; de la , dupa DAR; din mag. , pentru Bogrea, IV, 814); , adj. (zdrenturos). - Cf. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*ferfeli
vb. - A muri. Tig. "a muri", viitor (Graur 170; Juilland 168), cf. tig. "asasinat", "inmormintare". - Der. s.f. (asasinat; moarte). Cuvint de Arg.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*mierli
vb. a murmura, a suna, a susura, a sopoti, a sopti, a susoti, (rar) a susui, a zgomota, a zuzui, a zvoni, (reg.) a ujui, (inv.) a murmui. $(Apele ....)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*clipoci
vb. - A murmura. - (Refl.) A certa, a mustra. Sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 306; Conev 102), cf. ceh. "a face zgomot", rus. "a face zgomot". - Der. s.f. (inv., cearta); , s.m. (inv., cirtitor).(by 3W4S12e12r5g6i6o)*rapsti
vb. - A musca (se zice numai despre animale). Mr. Lat. , din (Puscariu 1135; Candrea-Dens., 1179; Tiktin), cf. it. sp. , gal. - Der. s.f. (muscatura); s.f. (inv., stimul, tentatie), pe care Tiktin incerca s-o explice prin sl.(by 4W4S4e13r13g6i6o)*murseca
vb. - A mustra, a certa. Sl. "a lua", de la "a urmari" (Miklosich, 21; Cihac, II, 99), cf. , si ceh. "a urmari". - Der. s.f. (cearta, mustrare), deverbal; , adj. (care dojeneste).(by 14W15S15e8r9g2i2o)*dojeni
vb. a mustui, (reg.) a mujdi. $(A ... strugurii.)(Branza de vaca proaspata ....)(Apa ... din sol.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*musti
vb. - A muta, a agita. - A impresiona, a induiosa. - A se pune in miscare. - Megl. Origine indoielnica. Pare sa provina din lat. "a agita" (> sp. , cf. Corominas, III, 315), prin intermdiul unui der. de tipul , al carui rezultat normal ar fi , cf. megl. Der. directa din lat. (Philippide, 48), din in loc de (Candrea, XXXI, 313), sau din sl. "a parcurge, a strabate" (Cihac, 177) nu pare posibila. - Der. adj. (mobil); s.f. (agitare; emotie); adj. (mobil). Cf. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*misca
vb. - A nadusi, a transpira. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 155; Candrea-Dens., 107; REW 3076; DAR; cf. Rosetti, I, 163); reprezentantii romanici deriva de la lat. - Der. s.n. (transpiratie; pisica, Ononis hircina); adj. (sudorific); s.f. (sudoare); s.f. (Trans., sudoare). (by 2W10S10e4r4g12i13o)*asuda
vb. a napadi, a umple, (reg.) a bucsi, (inv.) a povedi. $(L-a ... sangele.)(L-a ... somnul.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*podidi
vb. a napastui, a nedreptati, a oropsi, a prigoni, a urgisi, (inv. si reg.) a strambatati, (inv.) a obidi, (grecism inv.) a catatrexi. $(De ce il ... fara motiv?)oprimaobseda$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*persecuta
vb. - A nauci, a buimaci. Ngr. ???????, aorist without "a surprinde" (Cihac, II, 695; Galdi 247), cf. alb.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sastisi
vb. - A navali, a se repezi, a da buzna. Sl. pe care dictionarele il traduc prin "in deliciis vivere", dar al carui sens pare a fi fost "sese (in deliciis) praecipitare", cf. sb., cr. "a fi furios", pol. "a-si iesi din fire" rom. Inv.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*bui
vb. - A necheza. Creatie expresiva, cf. gr. ???????, ?????????, "a sforai", lat. , sp. , sl. "a mugi", "a necheza"; pentru forma, cf. Der. din gr. (Cihac, II, 693; Puscariu, XLVI, 142; Diculescu, 458; Rohlfs, 1870; REW 7293; Rosetti, II, 68), direct sau prin intermediul unui lat. , este mai putin probabila. Datorita efectului unei asimilari s-a obtinut var. vb. (a necheza), si apoi, prin disimilare (mr. ), vb., care s-ar putea explica si prin valoarea expresiva a lui , cf. Der. (var. ), s.f. (actiunea de a necheza si rezultatul ei). Der. lui pornind de la un lat. (Puscariu, XLVI, 141) nu pare convingatoare. Din rom. provine mag. (Edelspacher 20).(by 10W3S4e12r12g6i6o)*rincheza
vb. a neglija, a nesocoti, a omite. $(Te rog sa nu ... nici un element semnificativ.)$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ignora
vb. a negustori, a precupeti, a trafica, (inv. si reg.) a precupi. $(A ... o marfa.)(A ... la bursa.) $(by 12W12S5e6r14g14i8o)*specula
vb. a negustori, a specula, a trafica, (inv. si reg.) a precupi. $(A ... o marfa.)cruta$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*precupeti
vb. a netezi, (inv. si reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemalui, a asemana, a tapsi. $(A ... suprafata unui obiect.)fatui(... zidul cu mortar.)orizontaliza$.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*nivela
vb. - A nimici, a anihila, a distruge. - Var. Ngr. ???????, aorist without (Galdi 139). - Der. , s.f. (nimicire). Pentru var., cf. Graur, IV, 65.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*afanisi
vb. - A nimici, a distruge, a scoate din lupta (un adversar, in afaceri). Fr. - Der. s.n. (pierdere), din fr. ; adj., din fr. ; , s.f. (rapiditate, eficienta, spontaneitate in afaceri), der. intern. Sint galicisme. Aceleiasi radacini ii apartine s.f., din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*cula
vb. - A nu fi, a nu se gasi. - A suprima, a scoate. - A absenta. - A separa, a desparti. - (Inv.) A se lasa de. - (Refl.) A parasi, a renunta la, a se priva de. - Mr. Gr. ?????, aoristul ?????? (Murnu 31; Meyer 247; Sandfeld 19), poate in parte prin intermediul sl. (cf. Miklosich, 170; Berneker 723) care este din sec. XIV (Mazon, 266); cf. alb. , bg. Sec. XVII. Der. , s.f. (carenta; absenta; necesitate), postverbal (dupa Roesler 571, din gr. ??i???); e dubletul lui s.f. (lipsa, carenta), sec. XVIII, inv., direct din ngr. ??i??? (Galdi 207); adj. (nerod, prost); s.f. (inv., lipsa); adj. (care se afla pretutindeni). Miklosich, 126 crede ca bg. provine din rom., ceea ce nu e sigur.(by 1W1S1e10r10g3i3o)*lipsi
vb. - A numi, a desemna. Fr. - Der. s.m., pe baza fr. ; , s.f., din fr. ; s.f.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*deputa
vb. - A obliga, a lua un angajament. - A lua pe cineva in slujba. - A introduce. - A pune in joc, a risca. Fr. - Der. , s.n. (obligatie, contract), din fr.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*angaja
vb. - A obosi, a vlagui, a stinjeni. - A se obosi. - (Vb. refl.) A se deznoda, a se stradui, a se cazni. Origine indoielnica, dar probabil sl. Se citeaza in general etimonul sl. "a termina" (Cihac, II, 232; Tiktin; Candrea), cf. rus. "oboseala", ceh. "a se osteni", ceh. "oboseala"; dar der. directa nu pare posibila fonetic. Poate sa fi fost o confuzie cu sl. "a se obosi". Der. din lat. (Diez, I, 3, 283) sau din ngr. without "debil" (Roesler 573; Schuchardt, III, 87) nu e posibila. Uz general (ALR, I, 102). Der. (var. ), s.f. (oboseala; truda, efort; munca istovitoare); adj. (obositor, suparator); s.f. (oboseala, truda); adj. (obositor, suparator); adj. (neobosit).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*osteni
vb. a observa, a remarca, a sesiza, a vedea, (Mold., Transilv. si Ban.) a zapsi. $(A ... ca e suparata.)(Ce a ... ancheta?)$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*constata
vb. a observa, a zari, (arg.) a gini. $(Ce ... la orizont?)zaricuprinde(Vino sa ... ce-am cumparat.)vizionaapareaintalnirevedeaobservacunoaste.vizitaconstatapomeniapucaingriji(... tu de asta.)cauta(... de oratanii.)(... daca poti sa dezlegi problema.)(Trebuie sa ... cum stau lucrurile.)documentaconsidera(Se ... inteligent.)concepeimagina(Se si ... in fruntea unui regiment.)obtineprimi$.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*vedea
vb. - A obtine, a capata. - A primi de pomana. - (Trans. de Vest). A culege, a recolta. Lat. , de la "capital" (Puscariu 973; Candrea-Dens., 241; REW 1635; Philippide, II, 635); cf. alb. , it. "a ajunge" si der. romanici de la (prov. "a-si spori capitalul", fr. "a termina", v. sp. ). Totusi, DAR are indoieli in legatura cu aceasta der., intemeindu-se pe faptul ca acest cuvint nu apare in texte vechi. Criteriul sau nu pare decisiv. Pe de alta parte, cuvintul este cu siguranta pop., si nu are nimic a face cu mag. "a obtine" (cf. rom. ), propus de DAR. Dupa ipoteza abandonata a lui Cretu 309, ar fi reprezentant al lat. Cf. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*capata
vb. a ocacai, (rar) a miorcai, (reg.) a macai, a miorcoti, a racani. $(Broasca ....)$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*oracai
vb. a ochi, a viza, (rar) a atinti, (pop.) a chiti, (reg.) a teli, a telui, (inv.) a chiori, a insemna. $(A ... un obiectiv, inainte de a trage.)indreptaatintiaspira$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tinti
vb. A ocroti. - Var. Fr. - Der. , s.f., din fr. ; (var. ), adj., din fr. ; s.n. (protejare a drepturilor economice indigene); adj., din fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*proteja
vb. - A omori, a extermina. - (Refl.) A muri, a deceda. Lat. transformat in (Puscariu 445; Candrea-Dens., 445; REW 2101; DAR); cf. it. prov., cat. fr. , sp. Trecerea semantica de la "a sfirsi" la "a omori" pare fireasca. Este cuvint inv. (sec. XV) cu ambele sensuri. - Der. adj. (inv., complet, intreg, desavirsit; teribil, excesiv; crud, atroce, ingrozitor); s.n. (inv., totalitate, integritate; margine, limita); s.f. (inv., cruzime); s.f. (inv., avaritie); s.f. (inv., deces).(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cumpli
vb. - A ondula, a increti. - Var. (vulg.). Fr. - Der. , s.m. (lucrator care se ocupa cu tunsul sau barbieritul); , s.f. (atelier pentru tuns, barbierit); , s.f. (pieptanatura); , adj. (incretit, ondulat). Cf. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*friza
vb. - A opri, a se impotrivi. A ocroti, a pazi, a pune la adapost. - A feri, a ocoli, a eschiva. - Mr. , istr. Lat. (Puscariu 93; Candrea-Dens., 63; REW 534; DAR); cf. it. , prov. , sp. Toate celelalte formatiuni romanice par neol. Evolutia semantica de la "a prepara", sens propriu al cuvintului lat., la "a opri" pare a fi anterioara rom., cf. sp. De aici, trecerea la "a ocroti, a pazi" este fireasca, deoarece "a ocroti" ceva inseamna "a opri" dusmanul; cf. sp. si fr. "a opri" si "a interzice". Acelasi sens in it. "a opri". calabr. "a se pune la adapost". Der. s.f. (actiunea de a apara); , s.n. (aparare); , adj. (interzis); s.f. (evantai; dig de aparare; in general, orice obiect care protejeaza); , s.f. (specie de menta); , s.m. (persoana care apara); s.f. (obstacol,; tarie, forta); , adj. (fara protectie, descoperit); adv. (inevitabil, obligatoriu; neindoios, sigur). (by 12W13S6e6r15g15i8o)*apara
vb. a opri. $(Iti ... sa te mai duci acolo.)prohibi(A ... duelul.)suprima$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*interzice
vb. - A ordona, a cere, a da ordin. - Var. inv. Sl. (Miklosich, 38; Cihac, II, 278; Byhan 329), cf. rus. , mag. - Der. s.f. (ordin, insarcinare), postverbal, sau din sl. , cf. sb. "ordin", rus. "garantie"; s.f. (actiunea de a porunci; Munt., joc de copii care consta in a da ordine celorlalti tovarasi de joaca); , adj. (imperativ; s.m., persoana care comada, sef).(by 9W10S3e3r11g12i5o)*porunci
vb. - A ordona, a da un ordin. - Var. (Trans.) , (inv.), Fr. - Der. , s.f. (actiunea de a comanda, porunca, ordin; insarcinare; Banat, primarie; Bucov., prostituata), din germ. , inainte de pol. (sec. XVIII); , s.f. (ordin), sec. XVIII; s.f. (comanda); (var. inv. ), s.m. (sef militar), din fr. , si inainte din pol., rus. , sec. XVII; (var. ), s.m. (comandant, sef), sec. XVIII; , s.m. (grad de ofiter in aviatie si marina corespunzator gradului de colonel din armata terestra); , s.n. (comanda, porunca; ordin de executare), din fr. ; , s.f. (post de comanda, in organizarea germana de ocupatie), din germ. ; , s.f., din fr. ; , s.m. (inv., comandant), din rus. Cf. dubletul .(by 6W6S14e15r8g8i2o)*comanda
vb. a osandi, a pedepsi, (inv. si reg.) a judeca, (inv.) a bintatui, a certa, a hotari, a oblici. $(L-a ... la doi ani inchisoare.)dezaprobaconstrange$.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*condamna
vb. a oscila. $(Un mediu elastic care ....)$ a zbarnai. (... a tremura, a trepida. $(Un corp elastic care ....)palpaitremurafrematatresaltarasuna$.(by 3W11S4e5r13g13i7o)*vibra
vb. - A oteli. - A intari, a consolida, a oteli. - A gati (mai ales varza), punind sa fiarba cu untura de porc si slanina. - (Refl.) A se ameti, a se chercheli. - Mr. "a incali; a satura; a imbata"; megl. adj. Sl. "a racori, a modera" (Miklosich, 24; 280; Cihac, II, 38); cf. bg. , slov. Conev 76 deriva cuvintul rom. direct din bg. - Der. , s.f. (otelire, calit; stare sufleteasca; betie); , s.f. (otelire).(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cali
vb. a oteli, (pop.) a iuti. $(... otelul.) (... taisul unui instrument.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*cali
vb. - A pacatui. - A face rau, a face o fapta rea, a vatama. - Despre femei, a cadea in pacat. - A se insela, a gresi. - Var. (inv.) Mr. megl. Sl. (Miklosich, 147; Cihac, II, 128; DAR), cf. bg. , sb. , rus. - Der. , s.n. (greseala; pacat; inselare, abatere; brazda gresita; agurida), din sb. (Bogrea, IV, 822; din sl. "pacat", dupa Miklosich, 20; Miklosich, 147 si Cihac, II, 128; postverbal de la , dupa intrebuintare reprezinta un cuvint diferit, provenind din lat. ); s.f. (fapta care constituie o abatere de la adevar; pacat; inselare; defect), cu suf. -; s.m. (inv., delicvent); , adv. (cu siguranta, fara indoiala); , vb. (inv., a pacatui), pe baza sl. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*gresi
vb. - A palmui, a bate, a lovi. Lat. , din gr. ????????. Familia lui , bine reprezentata in limbile romanice, a disparut din rom. (cf. REW 2034); aceasta pierdere "importanta" dupa Puscariu, 259, ajunge totala, data fiind confuzia acestui unic rezultat rom., cu "a petici"; cf. calabr. "a bate, a lovi", it. DAR explica acest cuvint rom. prin asemanarea cu actiunea de a astupa gaurile dintr-un perete prin mortarul care se lipeste, cind este aruncat cu putere. Asemanarea cu tig. "a lupta" < sp. "a lipi" (Claveria 241) pare intimplatoare.(by 1W9S9e2r3g11i11o)*cirpi
vb. a parai, a rapai, a tacani, (rar fig.) a toca. $(Mitraliera ... fara intrerupere.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*pacani
vb. a parai, (inv.) a prasni. $(Focul ....)pocni(Ii ... incheieturile.)plesni$.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*trosni
vb. - A parasi, a da drumul unui lucru, a se indeparta de ceva. - A face sa ramina. - A da din mina, a da drumul, a pune in libertate. - A permite, a consimti. - A abandona, a renunta la ceva. - A parasi, a se desparti, a divorta. - A omite, a exclude, a trece cu vederea. - A reduce, a scadea (un pret sau o pretentie). - (Inv.) A ierta, a scuti. - A amina (se construieste cu prep. ). - A parasi, a abandona un loc. - A trinti la examen, a declara cazut la examen pe cineva. - A ramine in urma, a imprima dire, urme. - A dispune, a porunci cu limba de moarte. - (Despre Dumnezeu) A porunci, a ordona, a stabili. - A insarcina, a incredinta. - A numi, a desemna. - A slobozi, a produce, a emana. - A produce, a renta. - (Refl.) A se destinde, a se inmuia. - (Refl.) A ceda, a renunta, a se da convins. - (Refl.) A ceda, a admite, a consimti, a permite. - (Refl.) A se infrina, a se abtine (se construieste cu prep. ). - (Refl.) A se increde, a se sprijini, a avea incredere (se construieste cu prep. sau ). - (Refl.) A ceda, a sovai, a se mladia, a se potoli, a se domoli. - (Refl.) A cadea, a se culca. - (Refl.) A cobori, a scadea. - (Refl., Trans. de S.) A descaleca; a se face noapte. - (Refl.) A surveni, a se apropia o intemperie. - (Refl.) A ameninta, a fagadui (Arg., se construieste cu prep. ). - Mr. , megl. , istr. Lat. (Diez, I, 243; Puscariu 945; Candrea-Dens., 953; REW 4955; DAR), cf. it. , prov. , fr. , alb. (Philippide, II, 646). - Der. adj. (neglijent); , s.f. (carare de oi); adj. (neglijent); , s.n. (abandon; parasire; carnaval); s.f. (lasare; omisiune; deprimare); s.f. (iertare; separare; divort, inv.); , s.n. (Trans., legat, testament, mostenire).(by 1W1S1e10r10g3i3o)*lasa
vb. - A parasi, a lasa, a abandona. - (Refl.) A se repezi, a se arunca asupra. - (Maram.) A slobozi, a lasa liber. Sl. "a porunci" (Tiktin). - Der. s.n. (abandon; Trans., spiridus, stafie).(by 13W14S7e7r15g1i9o)*napusti
vb. - A parasi un loc plecind afara. - A pleca de acasa, a se duce. - A parasi o pozitie, o situatie dificila. - A se elibera, a scapa. - A se distinge, a se evidentia. - A defeca. - A aparea, a se ivi, a se manifesta. - A se naste, a rasari, a creste. - A proveni, a rezulta. - A se publica, a se face cunoscut. - A parasi, a abandona, a pune capat. - A avea o izbucnire neasteptata. - A intrece masura, a depasi limitele. - (Despre pete) A se sterge, a disparea. - A ajunge la un rezultat, a obtine, a cistiga ceva. - A se intimpla, a avea loc, a se produce. - A manifesta anumite calitati. - A juca la un joc de carti cind vine rindul cuiva. - A interveni cu o declaratie. - La unele jocuri, a cistiga. - Var. (inv.) Mr. ; megl. Lat. (Diez, I, 164; Puscariu 770; Candrea-Dens., 815; REW 3018; DAR), cf. it. (calabr. ), prov., v. fr. , cat., v. sp. - Der. , s.f. (actiunea de a iesi si rezultatul ei; incetare; parasire; rezultat); s.f. (parte iesita in afara, proeminenta); s.f. (inv., iesire, poarta; privata).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*iesi
vb. a parcurge, (livr.) a lectura, (inv. si pop.) a spune, a zice. $(A ... cateva randuri, apoi a tacut.)invata(... mult si sistematic.)(MUZ.)(... o partitura.)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*citi
vb. - A parcurge un text. - Var. (inv.). Sl. (Miklosich, 52; Cihac, II, 57; Skok 65), de la - "a cinsti, a citi", care este etimonul lui - Der. s.f. (lectura; inv., invatatura; astazi, slujba religioasa), din sl. ; s.m. (cititor), din sl. ; adj. (lizibil), de la ; , s.f. (inv., lectura, studiu); s.f. (lectura; enciclopedie, manual, carte de scoala elementara); , s.m. (lector).(by 10W10S4e4r12g12i6o)*citi
vb. a pari, a reclama, a spune, (pop.) a vinde, (Mold., Transilv. si Maram.) a ponoslui, (inv.) a jelui, a vadi, (fam. fig.) a aranja, a turna. $(L-a ... autoritatilor.)dezaproba$.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*denunta
vb. - A parjoli, a arde usor. - A se bronza, a se innegri. - A insela, a amagi. - A da nota proasta unui elev. - (Refl.) A pierde, a face o afacere proasta. - Megl. Sb. , bg. (Miklosich, 40; Cihac, II, 243), cf. ceh. si - Der. s.m. (escroc, sarlatan), pe care Philippide, II, 729, il leaga gresit de alb. "a fura"; s.f. (Mold., pungasie); s.m. (nume care se evoca pentru a exprima ideea unei fugi la fel de rapide sau de precise ca pentru a scapa de un incendiu), cf. , cu acelasi sens, cr. "in tara pirjolului = nu se stie unde"; , s.m. (porecla data domnitorului Alexandru Mavrocordat, in timpul caruia, in 1783, a fost un mare incendiu in Iasi); adj. (pirlojit, ars; dezbracat, golan); s.f. (pirjol; arsura); adj. (oaie cu lina incretita pe jumatate), probabil pentru ca lina se increteste cind incepe sa fie arsa.(by 9W9S2e3r3g11i12o)*parli
vb. - A pasuna. - A pazi vitele la pascut. - (Rar) A hrani, a alimenta. - A pastori o turma de credinciosi. - A ameninta, a pindi, a urmari. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1282; Candrea-Dens., 1353; REW 6263), cf. vegl. it. logud. , prov. cat. sp. port. Dupa Seineanu, 69, ultimul sens s-ar datora unei influente ebraice, ipoteza inutila, dat fiind ca, din punct de vedere al pastorului, a paste animalele nu inseamna altceva decit "a astepta supraveghind". Der. s.f. (pascut; pasune; loc in care se asteapta si se prinde mingea, in anumite jocuri), dupa , ca din (Tiktin); s.n. (pasunat); s.f. (Bucov., pasune); vb. (a presimti, a banui), din vb. 5. - Cf. (by 12W6S6e6r15g15i8o)*paste
vb. - A pata, a murdari. Fr. - Der. s.f., din fr. ; s.n. (caiet de notite).(by 5W5S13e14r7g7i15o)*macula
vb. a patimi, a pati, a rabda, a suferi, a suporta, a trage, (astazi rar) a purta, (inv. si reg.) a petrece, a tarpi, (prin Bucov.) a joi, (Transilv.) a paula, (Ban.) a pesti, (prin Transilv.) a pristui, (inv.) a bineviea, a cerca, a obicni, a panata, (fig.) a inghiti. $(Cate n-a ... !)ispasi.suporta(A ... multe nevoi.)(S-a ... de el si l-a iertat.)$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*indura
vb. - A patimi, a suferi, a se chinui. - A i se intimpla ceva (neplacut). - Mr. ; megl. Lat. (Candrea-Dens., 1359; REW 6294), cf. it. , sp., port. - Der. (var. ), s.f. (intimplare neplacuta, experienta neasteptata); (var. ), s.f. (nenorocire); s.f.(aventura, patanie); s.f. (rar, patanie). - Din rom. provine bg. din Trans. (Miklosich, 130).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pati
vb. a patrunde, a se scurge, (reg.) a se stoarce. $(Apa de ploaie se ... in pamant.)(Apa se ... in zidarie.)$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*infiltra
vb. - A pava, a bate podea, a pietrui. - Var. inv. Origine indoielnica. S-a crezut in ngr. ??????, aorist ?????? (Cihac, II, 683), care se potriveste semantic, dar care prezinta dificultati fonetice. - Der. , s.n. (rar, caldarim, pavaj), formatie regresiva a cuvintului urmator; s.f. (caldarim, pavaj); s.m. (parchetar, meserias care executa pardoseli).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pardosi
vb. - A pazi, a sta cu mireasa in noaptea dinaintea nuntii. - (Trans., Mold., Bucov.) A se topi, a se mistui, a suferi, a tinji. - (Trans.) A plinge, a se jelui. Var. (Trans.) Sl. "a posti" (DAR), cf. bg. "a posti", sb. "a tacea". - Der. , s.f. (mireasa; petrecere); (var. ), s.f. (Trans., mireasa); adj. (inv., milostiv).(by 12W12S5e5r14g14i7o)*govi
vb. a pazi, a supraveghea, a veghea, (inv. si pop.) a priveghea. $(A ... poarta cetatii.)margini$.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*strajui
vb. a pecetlui, (livr.) a oblitera, (inv. si reg.) a stemplui. $(A ... un act.)$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*stampila
vb. - A pedepsi. Mag. (DAR; Galdi, 107). In Trans., rar. - Der. s.f. (pedeapsa).(by 7W7S7e1r1g9i10o)*bintatui
vb. a penaliza, (inv. si reg.) a globi, a strafui. $(L-a ... cu 5000 de lei.)$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*amenda
vb. a percepe. $(A ... un miros placut.)(L-au ... cainii.)(A ... ameteli.)(A ... un sentiment de jena.)(A ... ceea ce avea sa se intample.)(Unele efecte se ... pana la el.)$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*simti
vb. - A percepe cu ajutorul auzului. - A afla, a sti din auzite. - A umbla vorba, a se zice. - din cite s-a aflat, din zvon public. - din auzite. - A asculta; cu acest sens este mai ales expresie emfatica, folosita de preferinta la imper., inter. sau excl. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 167; Candrea-Dens., 124; REW 779; DAR); cf. it. , v. prov. fr. , sp. , port. Flexiunea normala a influentat in Schimbare de accent , in loc de (cf. mr. , si ) nu a primit explicatie satisfacatoare. Dupa Weingand, III, 222, s-a produs probabil mai intii in intrebari. Trebuie sa se tina seama si de oscilatia constanta a accentului in hiatul Cf. si Puscariu, III, 74, si Graur, III, 26-8. - Der. s.n. (simtul cu ajutorul caruia se percep sunetele; inv., veste); adj. (inv., ascultator); adj. (care nu se aude). (by 2W10S10e4r4g12i6o)*auzi
vb. - A percepe. Termen filozofic, creat pe baza germ. fr. Il gasim pentru prima data la Duiliu Zamfirescu . - Der. , s.f.; adj.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*apercepe
vb. a perfora, a scobi, a sfredeli, a strapunge, (inv. si reg.) a petrece, a potricali, (reg.) a gauni, a sfredelusi, (Mold. si Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a razbici, (prin vestul Transilv.) a sclidiri. $(A ... intr-un material dur.)sparge. (Blidul s-a ... la fund.)zdrentuicaria$.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*gauri
vb. - A permite, a lasa. - A admite, a accepta, a se invoi. - A indura, a suporta. - A slabi, a diminua, a domoli. - A ierta, a absolvi, a scuti de (o pedeapsa). - A astepta, a avea rabdare. - (Refl.) A se intelege, a se avea bine. Mag. (Cihac, II, 50; Tiktin; DAR; Galdi, 93), cf. bg. din Trans. (Miklosich, 121). - Der. (var. ), s.f. (permisiune, voie; concesie; toleranta; cedare; rabdare; pasuire, ragaz); adj. (tolerant, rabdator); , adj. (intolerant); s.f. (intoleranta).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ingadui
vb. - A persecuta, a oprima, a chinui. Sl. (Miklosich, 39; Cihac, II, 237; Conev 102). - Der. s.f. (persecutie), cf. sl. ; adj. (asupritor); s.n. (perechea de vite din mijloc la atelajele de trei perechi de boi), din sl., rus. adj. (care apartine perechii din mijloc).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*prigoni
vb. a persifla, a zeflemisi, (fig.) a impunge, a intepa, a sfichiui, a urzica. $(A ... pe cineva)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ironiza
vb. - A perverti, a deprava. - A face ca o idee, un sentiment etc. sa-si piarda puritatea; a deforma, a strica. Lat. (sec. XIX), adaptat la conjugarea lui - Der. adj.; , adj.; , adj., din fr. ; , s.f., din fr.; adj.; , s.f., din lat. (sec. XIX).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*corupe
vb. - A petici, a coase un obiect rupt. - A repara, a aranja. - A acoperi gaurile dintr-un perete. - A completa puietii sau rasadurile unei culturi. - A minti, a nascoci lucruri neadevarate. - Megl. "(eu) sustin". Sl. "a petici" (Cihac, II, 44; DAR), contaminat cu sl. "a intari", de la "tare"; cf. bg. , sb. , slov. , toti cu sensul de "a petici". Se confunda actualmente cu "a bate." Se confunda actualmente cu "a bate". - Der. s.f. (petic; mijloc, resursa; oiste suplimentara pentru plugul cu patru boi), cf. bg. "petic; reparatie"; , s.f. (petic, cirpeala; minciuna).(by 10W10S4e4r4g13i13o)*cirpi
vb. a pica, (inv. si pop.) a roura. $(Ploaia ...; streasina ....)(Chiuveta ....)curge$.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*picura
vb. a pica. $(Statueta a ... de pe etajera.)prabusi(Calul a ... la pamant.)(Apa ... de la inaltime, formand o cascada.)(Ii ... painea din mana.)(I-au ... patru nasturi de la haina.)lasa(A ... bruma peste campii.)(A ... o ploaie zdravana.)aplecaatarna(A ... la examen.)(A ... la datorie.)(Sarbatoarea a ... intr-o sambata.)venicuvenitrebuiputea. (Se ... ca noi sa stam pasivi?)reveni$.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cadea
vb. - A pieptana, a aranja parul. Fr. - Der. s.m., din fr. ; s.f.; , s.f., din fr. ; , s.f. (cartus de artilerie), din fr.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*coafa
vb. a pieptana, a scarmana, (Olt., Ban. si Transilv.) a dragla, (Transilv.) a hecela. $(... lana la darac.)(A ... industrial un material fibros.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*daraci
vb. - A pierde; a razleti. - A gresi drumul, a se abate din cale. - A instraina, a aliena. - A hoinari, a vagabonda. Origine indoielnica, dar probabil expresiva, cum o arata suf. - Trebuie sa tina de familia expresiva a lui cf. Der. din lat. (Puscariu 1450; REW 2905; Tiktin; Candrea) sau (Puscariu, 141) este neconvingatoare. - Der. s.f. (pierdere a drumului); adj. (hoinar, pribeag).(by 6W15S15e8r8g2i2o)*rataci
vb. a pieri, (fig.) a o sterge, (fam. fig.) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. $(Raufacatorul a ... fara urma.)(A ... in noapte.)$ a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o sterge. (... v. v. v. a se stinge. $(Zambetul i-a ....)pieri$.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*disparea
vb. a pietrui, (reg.) a pietrelui, a pietrici, (Transilv. si Maram.) a flostori, (inv.) a pavelui. $(A ... strada.)$(by 2W2S10e11r11g4i5o)*pava
vb. - A pindi (se foloseste cu forma pron., sau cu compl. direct ). Lat. in loc de (Puscariu 160; DAR); cf. fr. , sp. Cf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*atinea
vb. - A pirli, a pirpali. Mag. (Cihac, II, 286), (Tiktin), in legatura cu sl. (Miklosich, 40), cf. - Der. s.n. (pirlire, incendiu, foc), deverbal, cf. mr. "loc insorit", slov. "pirlire" (originea tc., cf. Graur, VI, 167, pare indoielnica); s.f. (chiftea; carne la gratar), unde pare sa fie o incrucisare cu it. ven. "vitel la gratar", ngr. ????????, tc. mr. (Pascu, I, 226).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pirjoli
vb. - A pirli, a praji. - (Refl.) A se frige, a se incalzi (la soare). - (Refl.) A se nelinisti, a se consuma. - Var. Sb. (Tiktin; Candrea), tratat drept creatie expresiva, datorita terminatiei sale in - - Der. s.f. (neliniste); s.m. (Olt., copil zburdalnic); s.m. (porecla dispretuitoare data grecilor), probabil combinatie glumeata cu gr. ??????, cf. calabr. "taran grec, nating"; adj. (bolnavicios, galbejit). - Cf. (by 12W5S5e6r14g14i8o)*perpeli
vb. - A pisa, a insista, a deranja. - Var. Creatie expresiva, cf. In Olt. si Munt.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*docani
vb. - A pisa, a melita. Sb. - Der. (var. ), s.n. (pasta de usturoi cu ulei sau cu apa), cf. sb. , "pasta de fasole" (dupa Cihac, II, 204, din sl. "untdelemn"; dupa Tiktin, din sl. cf. ; dupa parerea lui Cretu 338, din lat. ); s.n. (pilug).(by 2W11S11e4r5g13i13o)*mojdi
vb. - A pisa, a sfarima. - A marunti, a pulveriza. - A strivi, a zdrobi. - Mr., megl. , istr. Lat. sau , din clasicul (Densusianu, 192; Puscariu 1009; Candrea-Dens., 1036; REW 5206), cf. it. sp. vegl. - Der. s.n. (actiunea de a macina); s.n. (macinare); s.f. (macinare), cf. it. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*macina
vb. a pisca, (pop.) a ticura, (reg.) a picura, a piscura, (Transilv.) a pitiga. $(Cine te-a ... asa de piele?)(Pasarea ... un fir de iarba.)intepa$. (fam. fig.) a scarpina. (... v. a se pisca. $(Pantalonii s-au cam ....)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ciupi
vb. a piui, a suiera, a vajai, (reg.) a tistui. $(Glontul i-a ... pe la ureche.)(Ii ... urechile.)$(by 11W11S5e5r13g13i14o)*tiui
vb. a pizmui, (inv.) a banui, a deochea, a nenavidi, a pizmi, a ravni, a rapsti, a zavistui.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*invidia
vb. a plamadi, (reg.) a zolga, a zoli, (inv.) a soage. $(A ... aluatul.)(... batista in mana.)agitaforfotizbuciuma(Se ... toata ziua sa...)zvarcolistraduiingrijorachinuiobseda$.(by 15W15S8e8r2g10i11o)*framanta
vb. a plana, a pluti. $(O hartie luata de vant ... in vazduh.)(Berzele ... in stoluri spre Africa.)naviga(Avionul ... cu 1000 de km pe ora.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*zbura
vb. a plange, a (se) smiorcai, (glumet) a (se) miorlai, a oracai. $(Copilul s-a ... toata ziua.)$(by 3W12S12e5r5g6i14o)*miorcai
vb. - A planta, a pune in pamint o planta. - A aseza, a fixa. - A infige, a viri. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 790; Candrea-Dens., 1411; DAR), cf. it. , fr. , sp. , port. Cf. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*implinta
vb. a planui, a proiecta, a-si propune, a voi, a vrea, (pop.) a chiti, (inv. si reg.) a sfatui, (reg.) a scapa, (prin Bucov.) a scoposi, (inv.) a aseza, a cugeta, a izvodi, (fig., in Mold. si Transilv.) a cumpani. $(... sa plece la mare.)$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*intentiona
vb. A plati A absolvi in justitie (Arg.) A omori, a ucide. < Fr. Din fr. provine rom. "prima bila de la biliard" si alteori "tac de biliard"; al doilea sens se explica prin rus. , de aceeasi provenienta (Bogrea, II, 653). Cf. it. si , ca termeni de biliard.(by 11W12S5e5r6g14i14o)*achita
vb. - A pleca, a porni. - A da tircoale. - A incepe. - Var. Mag. "a pleca" (DAR). Numai in Trans. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*andali
vb. a pleca, (inv.) a (se) clati, a purcede. $(Au ... la drum.)(I-a ... cu greu la drum.)plecaapucademaraincepestarni(Se ... sa manance.)(Au ... sa se certe.)(Se$ ... a a incepe, a prinde. $(Se ... sa tipe, sa fuga.)dezlantui.$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*porni
vb. a plescai, (reg.) a plioscani. $(A ... cu limba.)(Apele ... lovindu-se de maluri.)(Noroiul ... sub bocanci.)(A ... cu papucii, in mers.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pleoscai
vb. - A plinge cu sughituri, a se boci. Sl. (DAR), cf. bg. rus. Sec. XVI, inv. - Der. s.n. (inv., suspin, plinset); adj. (istovit).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*hlipi
vb. a pluti, (inv. si reg.) a nota, (inv.) a inota. $(Un vapor care ....)(AV.)(O aeronava care ....)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*naviga
vb. - A porni, a se misca. - A proveni, a rezulta, a decurge. - (Inv.) A trimite, a expedia. - A ramine. Lat. (Puscariu 1405; Candrea-Dens., 1477; REW 6765a) pastrat numai in rom. (Rosetti, I, 170). Conjug. sovaielnica intre formele datorata contactului cu pers. a doua, cf. - Der. , s.n. (plecare); adj. (care purcede).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*purcede
vb. - A porunci, a ordona. Creatie ce pare artificiala, si pe care o gasim numai la Murnu . Este formata pe baza fr. , it. , nu stim daca pe baza vreunui imprumut mr., care nu ne este cunoscut. Totusi, Candrea-Dens., 496 mentioneaza pe , pe care il considera reprezentant direct al lat.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*deminda
vb. - A porunci. Sl. (Tiktin). Sec. XVI, inv. - Der. s.f. (ordin), inv., din sl. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*poveli
vb. - A poseda, a detine, a stapani (uz absolut). - A dispune de ceva, a capata, a primi (compl. direct este un obiect posedat). - A fi var, coleg etc. (compl. direct este un nume de persoana, care indica rudenie sau relatii de serviciu). - A contine, a insuma (compl. direct este o unitate de timp, de suprafata sau de capacitate). - A detine, a suporta, a trebui sa etc. (compl. direct este determinat in calitatea sa fundamentala de alt compl. direct, de o apozitie, un adj., un adv. sau un compl. de mod introdus prin prep. ). - A poseda, a detine (compl. direct este un abstract). - A suferi de ceva, boala sau betesug. - (Refl.) A intretine relatii trupesti. - A poseda o femeie. - A obtine, a dobindi. - A fi, a se gasi cineva (cu valoare impersonala, mai ales in expr. , nu exista nimeni). - A trebui sa (cind este urmat de un inf. scurt, cu prep. , de un part. trecut, cu prep , sau de un conjunctiv; sensul oscileaza intre ideea de viitor si aceea de actiune obligatorie). - (Cu valoare de verb auxiliar, serveste la formarea perf. simplu, a. m. m. c. perf. si a conditionalului). - Mr., megl. , istr. Lat. (Puscariu 72; Candrea-Dens., 126; REW 3958; DAR); cf. vegl. it. , prov. fr. , sp. Valorile 9 si 10 sint galicisme. Der. , s.f. (bunuri, bogatie, avutie), cf. fr. sp. ; adj. (bogat, avut); s.n. (bogatie, bunuri); s.f. (bogatie); , vb. (a imbogati); s.f. (saracie). Din rom. provine sas. "bogatie".(by 5W6S14e14r8g8i1o)*avea
vb. - A potrivi, a aranja o haina imbracata. Fr. de la "postav". - Der. s.n., din fr. pe baza paralelismului ; s.f., din fr.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*drapa
vb. a potrivi, a proportiona. $(A ... substantele intr-un amestec.)(A-si ... efectele.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*doza
vb. - A potrivi, a uni, a combina doua parti ale unui obiect sau doua obiecte diferite. - Var. Lat. , de unde mr. "gemeni", cf. it. "gemeni", "a naste gemeni". Rezultatul rom. , f. pare sa fi fost considerat adj. verbal si incrucisat cu , a carui corespondenta semantica e perfecta. Este de asemenea posibil sa se plece direct de la un lat. , refacut pe baza lui , cf. it. , friul. "a uni". In general se considera der. de la un lat. , de la "duplicate" (; Puscariu 778; Candrea-Dens., 823; REW 4280). DAR si Graur, V, 101, resping aceasta ipoteza, bazindu-se pe prioritatea, care nu este certa, a var. , si pe prezenta lui , vb. (a desparti, a inlatura; a crapa, a despica; a invrajbi), mr. cu var. , care se considera un hiperurbanism. Astfel, pe cind Densusianu, 288; Densusianu, 447; si REW 4280 pleaca de la lat. , Candrea-Dens., 482 pleaca de la , prin intermediul lui , si Giuglea, III, 621, de la < gr. ???v? "coada"; Philippide, II, 640, presupune un lat. , si DAR o legatura intre aceste cuvinte si Explicarea lui pe baza lui < , nu este posibila. Der. cu nu poate fi valabila daca lipseste vb. simplu (, ), sau der. cu ( cf. ; , cf. ); iar cind provine de la un der. romanic, ideea de "separatie" s-a pierdut complet (cf. ); astfel incit, pentru , mai intii trebuie sa fi existat un sau Ideea prioritatii cronologice a lui fata de se explica prin prezenta mr. , a carui origine nu o cunoastem. Pentru lat. , cf. Puscariu , XXIX, si REW 1109. V. si Philippide, 108, care il der. pe din lat. - Der. adj. (separat); (var. ), adj. (imbinat).(by 13W6S6e15r15g8i9o)*imbina
vb. a prada, (rar) a talhari, (inv. si reg.) a plescui, (inv.) a globi, a goli, a plenui, a strica, a talhui. $(Banditii l-au ... la drumul mare.)(Au ... banca.)deposedarapijecmani$.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*jefui
vb. - A pravali, a darima. Sl. (sb., cr., slov.) (Miklosich, 33; Cihac, II, 221). Sec. XVII, inv., se foloseste azi numai in forma , der. adj. (nimicitor).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*obori
vb. - A preda, a invata pe cineva. - A invata. - Mr. Ngr. ????????, aorist ???????? (Galdi 218). Sec. XVIII, inv.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*paradosi
vb. a predica, a propaga, a raspandi, (inv.) a binevesti, a marturisi, a povesti, a spune. $(... crestinismul.)raspandi$.(by 1W10S10e3r4g4i12o)*propovadui
vb. - A predica. - Var. Sl. (Cihac, II, 395). - Der. s.f. (predica; oratie funebra), din sl. , inv.; s.m. (propovaduitor; predicator), din sl. , inv.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*propovadui
vb. a predomina, a prepondera, a prevala, (inv.) a predomni. $(O tara in care ... marea proprietate agricola.)(A ... dreptatea lor.)(Acesti factori ....)$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*precumpani
vb. - A preface aluatul intr-o masa omogena. - A amesteca. - A bate, a lovi. - A chinui, a munci. - Mr. megl. Lat. (Byhan 48; Meyer, IV, 53; Giuglea, III, 576; Rosetti, I, 167). Evolutia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii, confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii. Puscariu, XXXIII, 233; Puscariu, I, 415; Puscariu 641; Candrea-Dens., 631; REW 3473; Capidan, 130 si DAR prefera sa plece de la ; insa aceasta solutie pare mai putin probabila, caci framintatul nu incearca sa "fragmenteze" sau sa separe in particule, ci, dimpotriva sa lege si sa uneasca aceste particule intr-o masa. Der. adj. (care framinta; nelinistitor); s.f. (aluat; framintare).(by 2W3S3e11r12g5i5o)*framinta
vb. - A prefera, a da prioritate. Ngr. ???????, viitor ????????? (Tiktin; Galdi 242). - Der. , s.f. (preferinta), din ngr. ??????????. Sec. XVIII, inv.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*protimisi
vb. - A pregati, a regla. Ngr. ?????????, viitor ???????? (Tiktin; Galdi 238).(by 10W4S4e12r13g6i15o)*proftaxi
vb. - A pregati. Fr. - Der. s.f. (Trans., scoala normala), din lat. ; s.f. (elev al unei scoli normale); adj. (preparator); s.f. pl. (preliminarii, actiuni pregatitoare), din fr. ; adj. (care prepara; asistent; profesor particular); , s.f., din fr.(by 6W14S14e7r8g8i1o)*prepara
vb. - A pregati prin exercitii. Fr. - Der. (din fr.) s.m. (galicism: foc, caldura, animatie); , s.n.; , s.m. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*antrena
vb. a prejudicia, a strica, a vatama. $(Ceva care ... sanatatii.)(... intereselor lor.)$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*dauna
vb. a prelua, a primi. $(A ... marfa.)(FIZ.)(A ... undele sonore.)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*receptiona
vb. - A prelucra pieile si blanurile, a tabaci. - Mr. Ngr. ??????, aorist ?????? (DAR), cf. bg. - Der. s.m. (argasitor); s.f. (actiunea de a argasi); s.f. (argasitoare); s.f. (substanta de argasit); adj. (care argaseste). (by 7W7S15e1r9g9i3o)*argasi
vb. - A presa, a apasa. - A inghesui, a burdusi. - A strivi, a stilci. - A batatori, a indesa. - A infige. - A haitui, a hartui, a prigoni. - (Refl.) A se inghedui, a se ingramadi. - (Refl.) A se condensa, a se face cit mai compact. - A inmulti, a repeta. - (Refl.) A se satura. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 831; Candrea-Dens., 486; DAR), cf. Ar putea fi si der. intern al lui ; pare insa mai curind ca acest der. e var. care se foloseste mai ales cu sensul 9 si care, in acest caz, ar fi mai curind un dublet neol. (DAR il considera var., cu schimbare de suf.; dupa Densusianu, 150, din lat. , cf. Puscariu 831). - Der. adj. (cu continutul presat; foarte plin; infipt; apasat, rostit cu insistenta; dens; mic si gros, rotofei), cf. mr. ; s.f. (inv., insistenta).(by 3W3S11e12r5g5i13o)*indesa
vb. - A presupune, a face supozitii. - A reflecta, a medita, a gindi. - A delibera, a schimba impresii. - A dispune, a organiza, a planui. Mag. "a forma, a alcatui" (DAR). Miklosich, 97, se gindea la mag. , de unde rut. Berneker 498 pleaca de la mag. , cf. rut. , slov. - Der. s.n. (preocupare; supozitie, calcul); (var. ), s.f. (reflectie, supozitie; deliberare; conciliabul, opinie); , adj. (nesocotit, aiurit); adj. (prudent, prevazator).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*chibzui
vb. a pretinde, a reclama, a revendica, (inv. si reg.) a striga, (inv.) a pretendelui, a pretendui, (grecism inv.) a pretenderisi. $(... sa i se faca dreptate.)(... cuiva birul.)vrea(Ochii vad, inima ....)solicita(... ajutorul lor.)peticersi.necesitaimplicatrebuicauta$.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cere
vb. - A preveni, a atrage atentia. Fr. - Der. s.n. (instiintare, prevenire), din fr.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*avertiza
vb. a prevesti, a profetiza, a profeti, a proroci, a vesti, (inv. si reg.) a plazui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (inv.) a meni, a proro-cestvui. $(Ce a ... sfantul?)ghici$.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*prezice
vb. - A prezenta, a aduce probe. Ngr. ????????, viitor ?????????? (Tiktin; Galdi 244). Sec. XIX, inv.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*provalisi
vb. - A prezenta, a infatisa, a zugravi. Traducere a fr. , prin intermediul vb. - Der. s.f.; , s.f.; adj.; adj., din fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*descrie
vb. - A prezenta condoleante. Lat. (sec. XIX). In Trans., inv. - Der. , s.f., din fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*condola
vb. - A prezice, a prevesti. Lat. (Densusianu, XXVIII, 61; Puscariu 39; Candrea-Dens., 23; REW 784; DAR); cf. v. it. (lec. mil. sard. ), prov. , sp. , port. Rar, Trans. de Vest. Mr. , s.n. (profetie), a fost interpretat de Pascu, I, 178, ca der. de la lat. , ceea ce poate fi adevarat numai daca se are in vedere complicata cale de transmitere a cuv.: lat. a dat in ngr. ?????, de unde tc. , care este etimonul cuv. mr., cf.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*agura
vb. a pricepe, a stapani, a sti, (fam.) a vedea. $(... la perfectie mai multe meserii.)$ a poseda, a stapani, a sti. (... a intelege, a pricepe, a sti. $(... franceza?)aflasti(Ne ... de mici; il ... ca pe un cal breaz.)recunoaste.(Se ... ca ai fost tu aici.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*cunoaste
vb. - A pricinui, a cauza. - A i se nazari, a-i veni chef de ceva. - A urmari, a sicii, a jigni. Lat. (Ascoli, XVI, 185; Puscariu 311), transformind fara indoiala in , printr-o confuzie de suf. (cf. REW 6029; DAR), cf. it. , v. fr. "a vexa". Dupa Candrea-Dens., 285, de la , der. de la - Der. s.f. (chef, pofta; durere brusca).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*casuna
vb. a primeni, a purifica, a ventila. $(A ... aerul dintr-o incapere.)(A ... apa din cana.)inviora$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*improspata
vb. - A primi ca bun, a considera ca adevarat. - A da curs favorabil unei cereri. - A primi un solicitator, a acepta un candidat. < Fr. - Der. (din fr.) , adj.; , s.f.; , adj.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*admite
vb. a primi, (inv. si reg.) a sprijini, (reg.) a prijini, (inv.) a tampina. $(A ... oaspetii cu paine si sare.) (... unele gre-utati.)$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*intampina
vb. - A prinde, a apuca, a inhata. - A gasi, a descoperi. - Var. (Mold.) (Munt.) Sl. (rus.) "a haitui" (DAR), cf. pol. "a prinde"; este insa evident ca acest cuvint a fost tratat ca o creatie expresiva, dupa cum se poate vedea in var. sale. Celelalte explicatii nu coincid. Dupa Iordan, II, 195, forma de baza ar fi , din tc. "actiunea de a prinde" si ar proveni din incrucisarea lui cu Miklosich, pleca de la , din sl. "a indoi", al carui semantism nu se intelege. vb. (a gasi, a descoperi, a afla; a reusi, a nimeri; a tatona, a pipai pe bijbiite; a cauta pe bijbiite) este fara indoiala acelasi cuvint (cf. Tiktin si Scriban), ale carui sensuri le cuprind pe cele ale verbelor si S-a explicat prin rut. (Berneker 248; Skok 67), prin bg. "a se strecura" (Candrea, VI, 323; Candrea; Scriban); sau prin tc. "actiunea de a tiri" (Moldovan, 425). Der. s.f. (Mold., mina, pumn); s.m. (Arg., politist, agent), asociere ironica a ideii de "a prinde" cu numele propriu ; s.f. (actiunea de a dibui); , adj. (care dibuieste); vb. (a haitui; a stringe, a bate, a parui), cu var. formate cu suf. expresiv - Cf. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*gabui
vb. - A prinde, a apuca ceva de jur imprejur cu bratele. - A imbratisa. - A inconjura, a impresura. - A ocupa, a invada. - A cuceri, a cistiga. - A se imbogati, a se umfla. - A include, a ingloba. - A intelege, a pricepe. - A se extinde, a acoperi, a invalui. - A acoperi cheltuielile, a echilibra. - A reprezenta o cantitate. - A contine. -Lat. (Puscariu 451; Candrea-Dens., 1449; REW 2106; DAR); cf. it. , prov., fr., cat. , sp., port. , cuvinte in general dezvoltate cu sensurile 1 si 8. - Der. s.n. (imprejmuire; proprietate; ocupatie, invazie); s.n. (infinit); adj. (incapator; care cuprinde).(by 14W14S15e8r8g2i2o)*cuprinde
vb. - A prinde, a apuca. < Ngr. ?????? "a se lipi", aorist ????????. Sec. XVII, azi putin folosit. - Der. , adj. (tenace, incapatinat); , s.f. (incapatinare, staruinta).(by 14W7S7e1r1g9i9o)*acolisi
vb. A prinde A atarna (Fam.) A acosta o femeie pe strada (Arg.) A ob ine, a dobandi Var. $a aga aa prindeprind$" (by 11W4S5e13r13g7i7o)*acata
vb. - A prinde. - A atirna. - (Fam.) A acosta o femeie pe strada. - (Arg.) A obtine, a dobindi. - Var. (si der. sai). Mr. , "a prinde", istr. "prind". Origine incerta. Se considera in general ca fiind reprezentant al lat. , din (Philippide, 43; Puscariu, 12; Puscariu 7; Candrea-Dens. 6; REW 1663; DAR); cf. it. , v.prov. , fr. , sp. , port. Toate cuvintele romanice au pastrat sensul primitiv, "a prinde cerbul", ca in mr. si istr. Semantismul nu pare sa ridice nici o problema deosebita; insa fonetismul este dificil, datorita reducerii inexplicabile a grupului > Este posibil sa se fi produs o contaminare cu vreo forma balcanica, de ex. bg. "a agata" (Meyer, IV, 81), cf. Candrea, 403, si Puscariu 7 presupun o contaminare cu "toiag, bita"; Cihac, II, 475 pleaca de la mag. (cf. Schuchardt, XXVIII, 41; Candrea-Dens., 6). pierde treptat teren fata de , in pofida stradaniei gramaticienilor si puristilor. - Der. , adj. (lipicios); , s.f. (siret, atirnatoare); , s.f. pl. (circei la vita de vie). Cf. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*acata
vb. - A prinde, a cola, a incleia. - A adera, a reuni, a aduna. - A tencui. - A palmui. - Mr. megl. Sl. sau (Miklosich, 29; Miklosich, 350; Cihac, II, 172; Iordan, 138), de la "clei", cf. bg. , sb. Cf. Der. vb. (a reuni, a impreuna; refl., a se dedica); s.m. (caprior alipit, nada de lemn), in Mold.; s.f. (lipitura); adv. (lipit de ...), din rut. (Bogrea, IV, 829), pol. in Mold. (legatura cu bg. , sugerata de Tiktin si Conev 63, nu este convingatoare); adj. (care lipeste; adeziv, aderent; contagios; tandru, afectuos); s.f. (nume de plante: Lychnis viscaria; Silene nemoralis; Asperugo procumbens, Gallium aparine); s.n. (atractie, farmec), cu suf. - cf. ; s.m. (nume de plante: Lappula myosotis, Cuscuta apithymum, Gallium aparine; Xanthium spinosum); , s.f. (Trans., molie); s.f. (blefarita); s.f. (piine rotunda si turtita), pe care Cihac, II, 172, Tiktin si Candrea o pun in legatura cu sb. mag. (mai probabil e vorba de un der. interior, desi nu foarte clar); s.f. (animal care suge singe, Hirudo officinalis, nume de planta vinarita, Asperula arvensis, Asperula tinctoria; ornit. papaluda, Caprimulgus europaeus); s.f. (lipire; tencuiala; apatie atribuita spiritelor rele); adj. (care lipeste); , vb. (a descleia, a separa). s.n., (foc, ardoare), in Trans., ar putea proveni din ("locul unde soarele <<se lipeste>> cel mai tare").(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lipi
vb. a prinde, a pune. $(... caii la caruta.) (S-a ... la o munca grea.)$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inhama
vb. a prinde. $(... cateva soapte.)(... prin vijelie un strigat.)asculta(Se ... clopotele.)afirmaafla(Sa ... cu totii ce ai facut.)pomeniintelege$.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*auzi
vb. - A prinde cu o sfoara etc. - A uni, a adauga, a inlantui cu noduri sau legaturi. - A amara, a fixa, a propti. - A imbuca, a imbina, a umple. - A stringe, a impiedica miscarea, a intepeni. - A cartona, a brosa (o carte). - A vorbi coerent. - A incinge, a infasura. - A inflori, a rodi. A intari, a solidifica un sos. - A ingrosa o marmelada. - A fixa, a stabili, a decide, a institui. - A obliga, a constringe, a sili. - A impune precepte morale sau bisericesti. - A uni prin casatorie. - A prohibi, a interzice. - A face pe cineva neputincios prin interzicerea vrajilor. - A comunica, a pune in legatura. - (Refl.) A intra in contact, a se imprieteni. - (Refl.) A se dedica. - (Refl.) A se incaiera cu cineva. - (Refl.) A se compromite, a obliga. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 958; Candrea-Dens., 969; REW 5024; DAR), cf. it. prov., sp., port. fr. Sensul 17, explicat gresit de Iordan, IX, 140, plecind de la obiceiul de a castra taurasii legindu-le testiculele (cf. M. L. Wagner, X, 158), este o evolutie normala a sensurilor 14 si 16. Der. adj. (unit, fixat, intepenit; brosat, coerent; gros, dens; robust, voinic; obligat; ingradit; neputincios; implinit, format perfect, despre persoane); adj. (care leaga); s.m. (cel care leaga carti, paie etc.; incarcator de snopi); s.f. (cea care leaga carti, snopi); s.f. (legatoreasa; banda, fasa; aliaj, amestec; cravata; grinda); s.f. (atelier de legare a cartilor, serviciul legatorului; Arg., razie); (mr. ), s.n. (legatura; relatie; conventie, pact, obligatie, compromis; farmec, descintec, vraja), cu suf. - (dupa Puscariu 959; Candrea-Dens., 972; REW 5023; DAR; direct din lat. ); s.f. (unire; brosare de carte; coarda, curea; lant, fiare; copula; legare de pamint; inv., fundament, ciment; bandaj, pansament; manunchi, snop; boccea, pachet; relatie, tratat; unire, alianta; uniune libera, relatii amoroase; conventie, acord; compromis, obligatie; mandat, obligatie religioasa sau morala; decret ecleziastic; descintec menit sa indeparteze lupii; vraja care impiedica pe proaspatul casatorit sa realizeze unirea trupeasca), cu suf. - (dupa Puscariu 960; Candrea-Dens., 970; REW 5026; DAR, direct din lat. , cf. mr. , it. sp. ); vb. (a obliga; refl., a se obliga, a se compromite; refl., a se intelege, a cadea de acord), cu suf. -; , s.f. (invoiala, acord; obligatie); s.f. (legatura, lat; obligatie, pact). Cf.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*lega
vb. a prinde, (inv. si reg.) a pescari, (inv.) a vana. $(A ... doi crapi.)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pescui
vb. a privi, a se raporta, (inv.) a se atinge. $(Aceste documente se ... la ...)(Cele aratate se ... la urmatoarea problema ...)(La ce te ...?)relata$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*referi
vb. - A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de admiratie. < Fr. - Der. (din fr.) , adj.; , adj.; , s.f.; , adj.(by 8W8S2e2r10g11i11o)*admira
vb. - A produce, a elabora, a face. - A munci, a opera. - A broda, a coase. - (Cu complement direct personal). A purta intrigi contra cuiva, a mistifica. - Mr. megl., istr. Lat. "a cistiga" (Puscariu 951; REW 5145; Puscariu, 243), cf. prov., sp. Evolutia semantica de la la "a munci" este normala si comuna tuturor idiomurilor, cf. fr. "a lucra" si "a produce avere", in expresii ca ; cf. si lat. med. "a (pre)lucra". Der. din lat. (Densusianu, II, 17; Candrea-Dens., 1013; Densusianu, II, 19) nu pare posibila. Der. s.n. (munca, treaba; activitate, actiune; obiect, afacere), probabil din lat. (Puscariu 990; REW 5146), cf. mr., megl., istr. ; adj. (inv., muncitor, activ); , s.f. (lucru, opera); adj. (muncitor, laborios); s.m. (muncitor); s.f. (Banat, atelier); s.f. (fel, mod de a munci; intriga, mistificare); adj. (inv., muncitor); vb. (a retopi, a recompune; a pregati); vb., format dupa lat. ; s.m. (colaborator). - Der. neol. adj., din fr. - Din rom. provine alb. "oaie" (Philippide, II, 646), pentru al carui semantism, cf. sp. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*lucra
vb. - A produce, prin atingeri usoare, o senzatie care provoaca ris. - A maguli, a peria. - Var. Mr. Tc. , de unde ngr. (si Brusa) ???????? (Danguitsis 145), bg. , alb. S-au propus mai multe explicatii: din dacica (Hasdeu, 1873, 110); din lat. (Diez, II, 253); din bg. (Cihac, II, 111; Berneker 367; Skok 68; DAR); din bg. (Conev 90); in legatura cu alb. (Philippide, II, 714; cf. Meyer 133); din lat. (Pascu, I, 91), sau (Tiktin); sau anterior indoeurop. (Lahovary 330). Der. (var. ), s.n. (joc de copii); (var. ), s.f. (actiunea de a gidila); s.n. (faptul de a gidila); s.m. (Arg., barbier indolent); , adj. (care se gidila). Dupa Murnu, 25, ngr. ?????????? ar proveni din rom.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*gidila
vb. - A produce un zgomot puternic, a rasuna. - Mr. "ma plang", "bubui". Creatie expresiva, cf. gr. ??????, lat. sl. (care dupa Byhan 305, ar fi etimonul cuvintului rom.), sb. slov. - Der. s.n. (zgomot mare); adj. (rasunator); s.f. (zgomot mare); vb. (a rasuna).(by 3W11S12e12r5g6i14o)*bubui
vb. - A profana, a murdari. - Mr. megl. . Din "necredincios", prin intermediul unei forme , cu propagat (Philippide, 44; Philippide, II, 649; Meyer, IV, 80; Tiktin; REW 761; Iordan, 65; Densusianu, II, 20), cf. sl. "a profana", de la "pagin". Der. din sl. sau din alb. (Puscariu 1244) nu pare convingatoare. - Der. s.f. (Olt., ciine rautacios, necredincios); , s.f. (sacrilegiu, infamie; rautacios, necredincios); s.f. (inv., profanare); adj. (profanator).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pingari
vb. - A progresa, a inainta. Ngr. ???????, viitor ????????? (Tiktin; Galdi 239).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*prohorisi
vb. - A proiecta o pelicula. Fr. - Der. s.f. (tril; prajitura in forma de sul), din fr. ; adj. (care ruleaza; propriu cailor ferate); s.f., din fr. ; s.n,, din fr.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rula
vb. - A promite casatorie. - Var. Sl. (Titkin). Sec. XVI, inv., imprumut cult.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*obraci
vb. - A pronunta o condamnare. - A invinui, a blama. - A bloca. Lat. (sec. XIX), cu vocalismul din fr. - Der. , adj. (reprobabil); , s.f. (condamnare).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*condamna
vb. - A propune sau a interpreta. - Var. Creatie expresiva (Graur, IV, 91, 97). Intentia expresiva este ideea de "a cauta pe dibuite", ca in (var. ) "a ciupi de ici colo apucind hrana cu ciocul", care este acelasi cuvint. Celelalte ipoteze nu conving: din sl. "a aranja" (Cihac, II, 52); din sl. "vrajitoare" (Bogrea, I, 279); din sb. "de ce" (Candrea). DAR propune mr. "a mesteca", megl. "a face glume", care par de asemenea cuvinte expresive. Der. (var. etc.), interj. (formula initiala a ghicitorilor), der. expresiv si, prin urmare, neregulat (dupa DAR ar fi imper. de la , de la ; dar nici imper. nu are aceasta forma, nici nu explica aceasta ipoteza pastrarea lui ; dupa Leca Morariu, apud DAR, si Scriban, 1912, in loc de "ghiceste", imper. al unui vb. iesit din uz din sl. "a aranja"; cf. Conev 102; dupa Odobescu, in loc de , de la , pron., ipoteze inadmisibile); s.f. (ghicitoare).(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cimili
vb. - A proroci, a dori. - A fermeca, a vraji. - A destina, a predestina. - A deochea, a aduce nenoroc prin fapte de magie. - A ameninta, a gesticula. Sl. "a aminti, a zice", mai curind decit sl. "a gindi" (Tiktin). Der. din gr. ????? "a anunta" (Cihac, II, 675) este improbabila.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*meni
vb. - A proteja, a apara. Sl. "a se calma" (Cihac, II, 224). - Der. s.f. (protectie, aparare); adj. (protector).(by 11W4S5e13r13g6i7o)*ocroti
vb. a proveni, a reiesi, a rezulta, a urma, (pop.) a purcede, a veni, (inv.) a curge. $(O consecinta care ... din alta.)desfasura.$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*decurge
vb. - A provoca pe cineva sa dovedeasca ceva. Din fr. , pe baza lat. Nu se conjuga la perf.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*desfide
vb. - A publica. Fr. - Der. (din fr.) , s.m.; adj.; s.f., cu suf. din etc.; , s.f.; , s.f.; vb.; , adj., din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*edita
vb. a pune, a rasadi, a sadi, a transplanta, (rar) a semana, (pop.) a presadi, (prin Munt.) a prosadi, (Transilv.) a rastavi, (inv.) a implanta, a plantalui, a straplanta. $(A ... doi puieti.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*planta
vb. - A pune ceva in ordine. Fr. - Der. (din fr.) , s.n.; , s.m. (organizator); , s.m. (organizator). Cf. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*aranja
vb. - A pune fata in fata pentru a verifica adevarul. - A verifica, a compara. Fr. asimilat la (by 14W7S7e1r1g9i9o)*confrunta
vb. - A pune incaltari in picioare. - A pune sina de fier pe o roata. - A insela pe cineva, a-l manevra dupa bunul plac. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Densusianu, 169; Puscariu 806; Candrea-Dens., 224; REW 1497; DAR); cf. it. , prov. , fr. , sp. , port. ; cf. si - Der. , adj. (faptul de a se incalta; prost, netot); , s.f. (faptul de a incalta), cf. mr. (dupa Puscariu 807, din lat. ); (var. ), s.f. (incaltari, pantofi), probabil din lat. direct (Puscariu 263; Candrea-Dens., 223; REW 1496), cf. it. fr. , sp. , port. ; , s.f. (inv., incaltaminte); , s.m pl. (pantofi); s.n. (lingura de pantofi); , s.m. (Bucov., pantofar).(by 8W1S1e9r10g3i3o)*incalta
vb. - A pune in libertate. - A face sa dispara. - A separa, a desparti, a scutura pamintul de pe o radacina. Ngr. ???????, aoristul without (Cihac, II, 670; Galdi 206), cf. v. sb. (Vasmer, 90).(by 9W9S2e2r11g11i4o)*litrosi
vb. - A pune intrebari spre a afla un raspuns. - A cerceta, a examina. - A cere informatii, lamuriri despre, a se interesa. - Mr. , megl. , istr. Lat. (Puscariu 891; Tiktin; DAR), cf. v. fr. , prov. astur. (Menendez Pidal, 1920, 35). Este dublet al lui , vb., din lat. (sec. XIX). Rezultatul > , care apare si in > , i-a facut pe unii cercetatori sa se gindeasca la necesitatea unei forme lat. (Meyer-Lubke, I, 439; Rosetti, I, 76), presupunindu-se ca numai putea trece la ; dar aceasta supozitie nu pare intemeiata. - Der. adj. (interogativ); s.f. (actiunea de a intreba; problema, chestiune; cercetare, informare); s.f. (inv., intrebare, cercetare).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*intreba
vb. - A pune intr-un loc. - A pune, a aranja. - A stabili, a fixa. - A dispune, a institui. - A orindui, a aranja, a organiza. - A hotari, a decide, a cadea la intelegere. - (refl.) A sta linistit. - Mr. Lat. , de la sau de la (Hasdeu 1992; Tiktin; Puscariu 142; REW 721; DAR); cf. sp. , si fr. < lat. Sensurile secundare coincid cu evolutia semantica a sp. (cf. 5) si , si a fr. cf. 4. Cf. dubletul neol. Der. s.n. (institutie; locas; situatie; constitutie; dispozitie; intelegere); s.m. (inv., slujbas insarcinat cu impartirea contributiilor); adj. (stabil, stabilit); s.f. (teren jos, terasa). Din rom. provine sas. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*aseza
vb. - A pune intr-un loc ferit. - A tainui. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 139; Candrea-Dens., 97; REW 41; DAR); cf. it , v. prov., v. fr. , cat. , v. sp., v. port. Part. si perf. simplu reproduc lat. forme paralele cu ca it. v. sp. , ( 1919, 24). Der. s.n. (ascunzatoare); s.f. (inv., secret); s.f. (loc in care se poate ascunde); adj. (prefacut, care se ascunde); s.f. (ascunzatoare); s.n. (loc tainic); , s.f. (joc de copii in care toti se ascund in afara de unul care ii cauta), de la intrebarea , interpretata ca s. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*ascunde
vb. - A pune miinile peste ceva. Ngr. ?????????. Sec. XIX. - Der. s.f. (actiunea de a hirotesi).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*hirotesi
vb. - A pune obezi la roata. - A pune garnituri de fier. - A intari, a consolida. - A pune in lanturi. - A incrusta, a face marchetarie. - A placa. - Var. Mr. "a potcovi calul", megl. Lat. (Candrea-Dens., 571; REW 3294; Capidan, 126; DAR; Buescu, III, 352), cu semantism normal, deoarece "a fabrica" insemna la origine "a lucra fierul". Meyer, II, 16 si Puscariu 597 preferau sa plece de la lat. . Cuvintul rom. lipseste la A. Rehmann, fabrica machina Munster 1935. - Der. s.f. (garnitura de fier; fiare, lanturi; placa; montare); , vb. (a scoate lanturile).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*fereca
vb. - A pune pe fuga. - A fugi. - A recurge la ..., a se folosi de ... A participa la o competitie de cros. - Mr. megl. , istr. (nesigur). Origine nesigura. Probabil trebuie plecat de la lat. "a porunci"; sensul rom. nu apare printre acceptiile cuv. lat., dar este posibil sa fi existat in lat. vorbita, datorita perfectei analogii a lui cu in celelalte sensuri. De la , rezultatul normal (cf. dialectele) ar fi suferit o propagare a lichidei, urmata de o disimilare, ambele fenomene proprii doar dacorom. In general se presupune ca reprezinta lat. , de la (Puscariu 61; Candrea-Dens., 952; REW 352; Philippide, II, 539; DAR; Puscariu, 242); cf. alb. "dau la o parte", it. (allargare), genov. , sard. "a se indeparta, a se da la o parte". Explicatia pare inadmisibila. Semantismul este curios, mai ales daca se tine seama cu paralelismul cu Formele romanice sint toate neol. si se explica in lumina vietii maritime, ale carei circumstante nu exista in rom. S-a incercat sa se explice trecerea de la la printr-o analogie cu , care apartine altui tip de conjug., astfel incit nu se vede clar cum a putut influenta asupra lui . In sfirsit, dialectele indica o forma de baza diferita de cea care se propune. Der. s.f. (alergare; depanatoare, virtelnita); adj. (care alearga; activ, harnic); s.m. (stafeta, curier; cal de curse); s.n. (pasare alergatoare); s.f. (alergare; pl. gestiuni, demersuri, interventii); s.m. (Trans., curier, mesager). (by 2W2S10e11r4g4i13o)*alerga
vb. - A pune piciorul pe jos, a pasi. - A zdrobi, a strivi cu picioarele. - A nu respecta, a nesocoti. - A ataca, a viola domiciliul. - A vizita pe neasteptate, a lua prin surprindere. - A netezi rufaria, imbracamintea etc. cu fierul de calcat. - La pasari, a fecunda barbatusul femela. - La animale de tractiune, a-si lovi picioarele, a si le rani, datorita faptului ca au fost legate prea strins. - A rostui, a abate dintii de ferastrau. - A supune un bolnav unui anume masaj propriu medicinei populare, facindu-l sa fie calcat de un urs domesticit. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 254; REW 1491; Candrea-Dens., 217; DAR; Iordan, VI, 150); cf. it. prov., sp., port. , v. fr. , fr. "a calca (pasarile)". Sensurile sint in general cele din sp. ; in plus, sensul 2 coincide perfect cu cel al vb. rom. Pentru 7, cf. fr. , sp. Cihac, I, 35, afirma ca si "a incilci" sint in mod fundamental identice, pornind pentru aceasta de la o interpretare destul de fortata a etimonului care le presupune, lat. Der. s.n. (calcatura, urma); s.n. (presa, teasc; pedala, de ex. cea a mesei dulgherului sau a razboiului de tesut; pila pentru a rostui dintii ferastraului); s.f. (femeie care are meseria de a calca rufe); s.f. (atelier de calcat rufele); s.f. (pas, mers; urma; nesocotire, violare, nerespectare; incursiune, invazie), care poate fi un der. intern (cf. etc.); Puscariu 255 si Candrea-Dens., 220 propun totusi, o der. de la lat. , care este de asemenea posibila; , vb. (a viola, a nu respecta); , adj. (infractor; invadator).(by 5W5S13e13r7g7i15o)*calca
vb. - A pune piedica, a lega picioarele unui animal. - A infrina o roata. - A pune piedici. - A interzice. - (Refl.) A se lovi cu piciorul de ceva, a se poticni. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 787; Candrea-Dens., 1377; REW 4296), cf. alb. , v. it. , prov. , fr. , sp. , port. Cf. - Der. s.f. (piedica, obstacol); s.f.(cala, pana, piedica); , adj. (care impiedica); , adj. (liber, fara piedica); vb. (a lega picioarele unui cal), incrucisare intre si (Puscariu, II, 66; DAR).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*impiedica
vb. - A pune piedici, a impiedica. Ngr. intrebari.old (Tiktin; Galdi 173). Sec. XVIII, inv. - Der. s.f. (dificultate, impediment), din ngr. ????????.(by 9W9S10e3r3g12i12o)*discolefsi
vb. a purcede, (inv.) a proceda, (fig.) a izvori. (... v. a fi, a se trage. $(De unde ...?)(Ce ... din pisica soareci mananca.)derivadecurge(Multe consecinte ... de aici.)rezultaemana$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*proveni
vb. a racai, a scormoni, (rar) a scotoci, (inv., pop. si fam.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a racali, a raschia, a scodormoli, (prin Mold.) a racalui, (Transilv. si Maram.) a scorni. $(Gainile ... pamantul.)(Porcul ... cu ratul pamantul.)$(by 9W10S3e3r12g12i12o)*scurma
vb. a racni, a striga, a tipa, a urla, a zbiera. $(Ia nu mai ... asa, ca te aud!)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vocifera
vb. a racni, a striga, a tipa, a urla, a zbiera, (pop.) a se otari, a se stropsi, (inv. si reg.) a se rapsti, (reg.) a se rabotoi, a se racamati, a se ragadui, a se rascocora, a se razboti, (prin Transilv.) a se aspri, (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (prin Olt. si Munt.) a se raboli, (inv.) a marecuvanta, (fam.) a se burzului, a se ratoi, a se zborsi. $(Ce te ... asa la el?)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*rasti
vb. - A rage, a zbiera, a urla. - Mr. Lat. (Puscariu 1118; Candrea-Dens., 1160; REW 5719), cf. it. v. fr. - Der. s.n., ca etc. (dupa Puscariu 1119 si Candrea-Dens., 1161, direct din lat. ), cf. Byck-Graur, I, 20; adj. (care mugeste).(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mugi
vb. a rage, a zbiera, (inv. si reg.) a rugi, (reg.) a rancai, a rancalui, (Transilv.) a bauni. $(Vitele ....)$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*mugi
vb. - A rage. - Mr. "a necheza". Lat. (Puscariu 1481; REW 7428), cf. it. prov., sp., port. v. fr. Folosit in sec. XVII de Dosoftei, azi rar.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*rugi
vb. - A ramine cu buzele umflate, a fi dezamagit. - Var. Lat. "a executa", probabil cu sensul lui "a obtine" (Bogrea, I, 258; DAR; REW 4306a; Rosetti, I, 167); pentru semantism, cf. "a da gres". Cuvint rar (var. numai la Sincai, unde poate fi latinism), arareori folosit la moduri personale, poate fi astfel incit conjugarea sa nu ni se pare sigura.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*impatra
vb. - A ramine fara, a nu mai avea. - A risipi, a irosi. - A se rataci. - A distruge, a extermina. - A duce la pierzanie. - A fi infrint. - A avorta. - (Refl.) A fi naucit, cuprins de emotie. - Var. inv. Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1314; Candrea-Dens., 1385; REW 6403), cf. it. prov., fr., cat. sp., port. - Der. (var. ), s.f. (moarte naprasnica); adj. (nimicitor); vb. (a duce la pieire), sec. XVII, inv.; s.m. (vagabond, golan).(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pierde
vb. - A rani usor, a zdreli. - Mr. megl. Sl. , cf. sl. "a taia", bg. , sb., cr., slov. (Cihac, II, 161; DAR). - Der. , s.f. (rana usoara, zdrelitura).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*juli
vb. - A raporta. - Var. Fr. - Der. s.n., din fr. ; , s.m. (referent; cleric trimis de un patriarh in misiune pe linga domnitor), din mgr. ?????????????, si modern din fr. ; s.f., din fr. ; adj. (care se refera la ceva sau la cineva).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*referi
vb. a rascoli, a ravasi, a zapaci, (reg.) a rantui, a rostopoli. $(De ce mi-ai ... hartiile?)(Sa nu-mi ... pieptanatura.)defecta(Te rog sa nu-l ... de la lucru; sa nu fie ... de nimeni.)(A ... linistea cuiva.)strica(Nu era cazul sa te ... pana la mine.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*deranja
vb. - A rascroi mult un obiect de imbracaminte. Fr. - Der. (din fr.) s.n.; , adj. (rascroit; indraznet).(by 15W9S9e9r3g3i11o)*decolta
vb. - A rasoli, a lucra de mintuiala. - A misuna, a furnica, a zumzai. Creatie expresiva, cf. etc. Numeroase var.: etc. - Der. (var. ), s.f. (forfota, talmes-balmes); s.m. (prostanac); (var. ), s.f. pl. (harababura, galimatie). - Cf. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*mosmoli
vb. a rasplati, (inv. si pop.) a multumi, (inv. si reg.) a cunoaste, (inv.) a cununa. $(I-a ... imparateste.)rascumpara$.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*recompensa
vb. - A raspopi. Ngr. ???????, aorist ????????? "a degrada" (Tiktin; DAR; Galdi 162).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*caterisi
vb. a raspunde, a riposta, (inv.) a intampina, a prici. $(I-a ... prompt.)(I-a ... vreo doua!)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*replica
vb. - A rasturna cu plugul brazdele de pamint. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. , v. prov., sp., port. , v fr. Cf. Der. s.n. (actiunea de a ara, aratura). - Der. neol. adj., din fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*ara
vb. a rasufla, (inv. si pop.) a sufla. $(Dupa atata fuga, abia mai ....)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*respira
vb. - A rasuna, a bubui, a produce un zgomot sacadat. - A alunga, a da afara cu zgomot. - A tremura, a se infiora, a vibra pardoseala ca urmare a batailor din picioare. - Var. (numai sensul 2, in Trans.), Creatie expresiva, cf. etc. Dupa Cihac, II, 496, in loc de si acesta din mag. , care la rindul lui este tot o creatie expresiva. - Der. , s.f. (zgomot sacadat); s.n. (zgomot sacadat); , s.f. (zgomot sacadat); , s.m. (taranoi, mojic); vb. (a scutura, a cutremura, a face sa tremure), care este in locul lui , cu expresiv, cf. (cuvintul se considera in general de origine necunoscuta; in legatura cu dupa Cihac, II, 343, si cu gepid. germ. , dupa Scriban; ambele ipoteze sint neverosimile); s.f. (scuturatura); s.n. (scuturatura); s.f. (scuturatura); , adj. (care infioara).(by 5W13S13e7r7g15i1o)*dudui
vb. - A rasuna, a bubui. Din v. aici. Tiktin considera pref. greu de explicat: este pref. neologic (cuvintul nu are uz popular), alterat ca in > Apropierea de "a bufni tare" (Candrea) nu prezinta interes, caci nu are viata proprie si se foloseste numai ca repetitie si intensificare a lui - Der. s.f. (bubuiala); (var. ), s.n. (bubuit).(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rabufni
vb. - A rasuna, a hauli. Creatie imitativa, ca si , care exprima toate acelasi efect de rezonanta. - Der. s.f. (bubuit, zgomot); , s.n. (zgomot mare); adj. (rasunator).(by 15W8S8e2r2g10i10o)*aui
vb. a rasuna, a sufla. $(Trambitele ....)bate(Clopotele ... pana departe.)balangani(... clopoteii.)(Te rog sa ... imediat clopotelul.)canta$. a tarai, a zbarnai. (... v. v.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*suna
vb. a rataci, (reg.) a prapadi. $(A ... un obiect.)ratacirazleti(S-a ... in padure.)disparea(L-a ... din ochi, in multime.)(Si-a ... intreaga avere.)(A ... doi galbeni la joc.)irosi(A ... o mare ocazie.)(Si-a ... intreaga zi reparand bicicleta.)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pierde
vb. - A razui, a curata cu raspelul. - A taia, a ciopirti cu instrumente proaste. - Var. Sl. "a taia", cf. rut. "a rade" (Cihac, II, 56; DAR). - Der. interj. (zgomot facut de secure taind lemne); s.f. (instrument taios uzat si nefolositor), var. ; s.n. (taiere facuta cu greu, cu instrumente nefolositoare), var. , s.f.; s.n. (la cai, radacina cozii; bot; cioc); vb. (a curata de coaja; a cizela); adj. (despre boi, cu un corn rupt). Aceste ultime forme au provocat probabil o confuzie intre si "a dojeni"; in felul aceste ne explicam existenta lui "a certa", pe care DAR o pune in legatura cu rut. "diavol" (> , s.m., diavol; tigan). , s.n. (os cu carne) este o confuzie intre "obiect taiat" si Cf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*ciorsai
vb. - A razui. - A sterge, a indeparta un strat, a elimina. - A se barbieri. - A taia, a bara cu o linie. - A smulge, a extirpa, a suprima. - A despuia pe cineva de bani. - A condamna pe cineva. - A respinge, a trinti la un examen. - (Cu pron ) A o sterge, a-si lua talpasita. - (Refl.) A minti, a exagera. - Mr. Lat. (Puscariu 1422; REW 6987), cf. prov. fr. cat. sp. Este dubletul lui vb. (a anula, a suprima), din fr. cf. s.n. (guma de sters), din germ. Cf. si der. sale. Sensul 9, care s-a incercat sa fie explicat prin intermediul tig. (cf. art. urmator), are un semantism normal, cf. Pentru semantismul sensului 10, cf. "frizer si mincinos". - Cf. Der. adj. (sters, barbierit; adv., a ras); s.f. (barbierit; razuire; razatura); adj. (nebarbierit); s.f. (razatura; rasatura de aluat si piine facuta cu ea; cocolosi de brinza care se formeaza in zer; dureri de nastere; inv., contributie suplimentara din care se plateau slujbele publice, reprezenta in 1783 35 procente din impozitul de baza), poate direct din lat. (Puscariu 1449; REW 7081), cf. fr. sp. ; s.n. (Banat, Trans., aluat ras de pe vas). s.f. (maces, Rosa canina) trebuie sa fie cuvint identic cu cel anterior, dar nu din cauza mincarimii produse de fructul sau (Tiktin), ci poate pentru ca creste la marginea padurilor sau pe linga ziduri (dupa Scriban, din lat. "trandafir").(by 15W15S9e9r9g3i3o)*rade
vb. a reafla, a redescoperi. $(A ... un lucru pierdut.)revedea(Se ... in fiul lui.)reveni$.(by 13W13S7e7r15g15i1o)*regasi
vb. - A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o actiune. - A intreprinde, a se apuca de. - (Inv.) A concepe. - Mr. Lat. (Puscariu 812; Candrea-Dens., 843; REW 4353; DAR; Rosetti, I, 168, cf. gris. ). Sensul 3 indica o confuzie intre lat. cu ; Tiktin se gindeste ca este vorba de un uz artificial, ceea ce nu este cert. - Der. s.n. (punct de plecare, moment initial); , s.f. (inv., inceput; inv., conceptie); s.f. (inv., inceput, origine); s.f. (izvor al unui riu), cf. Iordan, VI, 33; (var. ), s.f. (inceput); adj. (care incepe); , adj. (neatins).(by 5W13S13e7r7g15i15o)*incepe
vb. a recastiga, a recupera, a redobandi. $(Si-a ... fortele pierdute.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*recapata
vb. a recastiga, a relua, a reocupa, (inv.) a recuprinde. $(A ... teritoriul pierdut.)$(by 4W12S8e8r1g2i10o)*recuceri
vb. a recladi, a reconstrui, a reinalta, (rar) a reedifica. $(A ... din temelii o casa.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*rezidi
vb. a recladi, a reinalta, a rezidi, (rar) a reedifica. $(A ... ceva din temelii.)(LINGV.)(A$ ... o (by 1W9S9e3r3g11i12o)*reconstrui
vb. a recomanda, (inv. si reg.) a prepune. $(Il ... pentru avansare.)preconizaintentiona$.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*propune
vb. a reedita, a reimprima, a retipari. $(A ... operele cuiva in tiraj de masa.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*republica
vb. a reface, (inv. si reg.) a meremetisi, a preinnoi. $(A ... un castel, o cetate.)(A ... o dinastie.)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*restaura
vb. - A refuza, a indeparta, a refula. It. (Tiktin; Candrea) sau mai probabil de la cu pref. Sec. XVIII. - Der. adj. (dezgustator).(by 9W2S2e3r11g11i5o)*respinge
vb. a regresa, (inv.) a (se) inapoia, a scadea, a scapata, (inv. fig.) a retrograda. $(Puterea persana a ....)(A ... din cauza bauturii.)corupe$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*decadea
vb. a reiesi, a rezulta. $(Aceste lucruri se ... destul de limpede.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*subintelege
vb. a reintrona, a restatornici, (inv.) a restitui. $(A ... pacea.)(A ... un circuit.)inviorainsanatosi.in-trema$.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*restabili
vb. - A remarca. - (Arg.) A avea bani. Fr. - Der. (din fr.) , s.f.; s.m.; adj. (nevazut).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*observa
vb. - A remite, a incredinta. - A explica o lectie sau un obiect de studiu. - (Refl.) A se da in mina dusmanului. - Mr., megl. Sl. (Cihac, II, 90), conjugat ca - Der. s.f. (tradare; traditie), inv., din sl. Cf. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*preda
vb. - A repara incaltamintea, a pingeli. Lat. , de la "talpa" si cu pref. (Tiktin, XXIV, 320; Candrea-Dens., 871; DAR).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*insura
vb. - A repeta. - A pisalogi. Sl. , din "secund" (Miklosich, 36; Cihac, II, 272), cf. Inv.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*poftori
vb. - A reprezenta, a expune. - Var. Ngr. ??????????, aorist ????????? (Tiktin; Galdi, 221).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*parastisi
vb. - A reprezenta, a simboliza. - A se asemana. - Var. Lat. "a duce din nou", sau "a reduce", cu posterior; sau din lat. , dupa Tiktin 86; Puscariu 105 (lipseste in DAR). Este cuvint vechi (sec. XVII), dublet al lui , vb., format in sec. XIX pe baza lat.(by 14W8S8e8r2g2i10o)*araduce
vb. - A reproduce, a inmulti, a naste. Sb., slov. , bg. "a se inmulti porcii" (Tiktin). Legatura cu (Cihac, II, 317) nu este probabila. - Der. s.f. (reproductie, generatie; descendent, progenitura); adj. (prolific); s.f. (inv., iapa), in loc de ; vb. (a reproduce); s.f. (inv., reproducere).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*prasi
vb. a reproduce, a transcrie, (inv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. $(A ... pe curat un text.)(A ... un act, un document.)plagiaimita$.(by 3W3S11e11r12g5i5o)*copia
vb. a reprosa, a spune, a zice, (inv.) a prici, a remonstra. $(N-am ce ..., totul a fost perfect.)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*obiecta
vb. a respinge, (livr.) a denega, (inv.) a apara, a lepada, a tagadui. (... v. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*refuza
vb. - A respira des si greu. Creatie expresiva. - Der. s.m. (Banat, porecla data persoanelor grase care respira greu); s.n. (gifiiala); s.f. (actiunea de a gifii); vb. (a gifii).(by 3W11S11e5r5g13i14o)*gifii
vb. - A restabili raporturi de prietenie, de intelegere cu cineva. - A linisti, a potoli, a calma. - A multumi, a satisface. - A pune de acord, a conveni. - (Refl.) A face pace. - (Refl.) A se invoi, a se conforma. - (Refl.) A se intelege, a trai in buna intelegere, a se avea bine. Lat. (Puscariu 783; Candrea-Dens., 1298; REW 6132; DAR), cf. alb. , it. prov., sp., port. , fr. Sensul etimologic se conserva numai in rom. si in alb.; compunerea cu pref. trebuie sa se fi facut in cadrul limbii rom. Cf. Der. , adj. (care impaca); (var. ), s.f. (inv., impacare); , s.f. (reconciliere); adj. (implacabil).(by 9W2S2e11r11g4i5o)*impaca
vb. - A retine, a opri. - A interzice. - A confisca, a sechestra. - (Mold.) A sprijini, a propti, a rezema. - Var. Sl. (Cihac, II, 229), cf. - Der. (var. ), s.f. (oprire; detentie, arest; prohibitie); (var. ), s.f. (pana, piedica; proptea, reazem); (var. ), s.f. (stadiu, masura de distanta), din sl. "drum", sec. XVII, inv.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*popri
vb. - A retine, a para. - A retine, a contine, a supune, a constringe. - A interzice. - A invita, a gazdui. - A deduce, a conchide. - A inchide, a pune in inchisoare. - (Vb. refl.) A inceta, a zabovi, a se intrerupe. Sl. (Miklosich, 34; Cihac, II, 229), cf. ceh. "a sustine" si - Der. s.f. (oprire, popas; incetare, sfirsit; inchisoare); s.f. (inv., oprire, detentie; inv., prohibitie); interj. (stai, opreste-te!); adj. (represiv); adj. (inv., protector, sustinator); s.f. (piedica, obstacol); s.f. (interdictie; padure in care e oprita taierea copacilor).(by 11W4S5e13r13g7i7o)*opri
vb. a retine. $(I-a ... un bilet la teatru.)(Ti-am ... niste masline.)(I-a ... loc la rand.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*rezerva
vb. - A retroceda, a ceda, a se retrage. Sl. (Tiktin; Candrea), care se folosea si in var. Sec. XVI, inv. Cf. vb. (a se apropia, a veni in graba), din sl. tot inv.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ostimpi
vb. a reusi, (frantuzism) a parveni, (inv. si pop.) a ispravi, (pop.) a nimeri, (prin Mold.) a haladui, (Transilv. si Bucov.) a succede, (grecism inv.) a catortosi. $(A ... sa faca un dispozitiv pentru ...)prindereusi.$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*izbuti
vb. - A reveni sau a readuce la viata. - Var. (inv.) Mr. Lat. , pref. verbal (Tiktin; DAR). Rezultatul normal, astazi disparut, (apare in texte din sec. XVI-XVII), si-a schimbat conjug., ca in Banat < (Tiktin), cf. si confuzia intre si (dupa DAR, e reprezentant direct al unui lat. , cf. Puscariu, VI, 704, ipoteza ce pare inutila). Eset cuvint comun (ALR, I, 175); part. , de la conjug. primitiva, se conserva inca in Trans. de Nord (Draganu, II, 611). - Der. adj. (care reinvie); s.f. (actiunea de a invia).(by 13W13S13e6r7g15i15o)*invia
vb. - A rezista, a indura. - A suporta, a tolera, a admite, a suferi. - Var. inv. si Trans. Mr. Lat. "a imbunatati", cf. sp. "a intari cu un petic", ca si mr. "a imbunatati, a cistiga". Tranzitia semantica de la "a face rezistent" la "a rezista" este aceeasi cu a lui Fonetic, rezultatul a dezvoltat a consoana auxiliara, cf. fr. sp. si rom. > exemplu citat de Ticaloiu, LI, 280-91. Nu lipsesc alte explicatii, care nu par convingatoare: din sl. "a avea grija de" (Cihac, II, 302); din lat. (Cihac, I, 224; Koerting 7958; Weigand, II, 260; cf. impotriva Densusianu, XXXIII, 284; din lat. (E. Herzog, I, 222-4 si V, 495-97; cf. impotriva Graur, V, 111 si Rosetti, 175); din lat. "a conduce" (Giuglea, IV, 380); din lat. "a turba" (Puscariu, VIII, 127-31) sau "a turba" (Puscariu, 122); din lat. "a se retrage" (Scriban). Der. (mr. ), s.f. (calm; resemnare, indurare); adj. (calm, suferitor); adj. (blind, incercat); adj. (nelinistit); s.f. (neliniste).(by 15W15S8e8r2g2i10o)*rabda
vb. a rezuma, a sintetiza, (inv.) a recapitului. $(Sa ... cele spuse pana acum.)(A ... materia pentru examen.)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*recapitula
vb. - (Arg.) A cere de pomana, a cersi. - (Arg.) A fura. Tig. "a cersi" (Graur 166; Juilland 167). - Der. s.f. (cersetorie), cf. Graur, IV, 198; s.m. (cersetor); adj. (inutil, inapt) pare sa apartina aceleiasi familii, cf. bg. "tigan", ngr. ????? "pungas, derbedeu", ngr. ????????? "haimana, pungas" (der. din cr., slov. "imperfect", propusa de Cihac, II, 185 este insuficienta; cea din gr. without "a goli, a consuma", aorist ????????, de Graur, IV, nu pare convingatoare). De asemenea trebuie sa se mentioneze aici (var. ), s.f. (porc de o anumita rasa), care trebuie pus in legatura cu porecla bg. a tiganilor, (Berneker, II, 4), si provine din sb., cr. (Cihac, II, 514), cf. mag.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*mangli
vb. - (Arg.) A fura. Origine indoielnica. Probabil din tig. "cinci" (Juilland 170). Der. din tig. "a apuca" (Graur, VI, 166) nu pare sa convina.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*panghi
vb. - (Arg.) A privi, a baga de seama. Tig. "a cunoaste" (Graur 156; Juilland 165). - Der. , s.f. (observatie); , s.m. (observator). Cf.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*gini
vb. - (Arg.) A se strica, a distruge, a deterioara. Tig. part. (Vasiliu, VII, 122; Graur 178; Juilland 171). Pentru sensul cf. Iordan, IV, 185. E greu de despartit acest cuvint de vb. (a distruge, a risipi, a toca), care pare, semantic si fonetic, o simpla var. si care se foloseste in Mold. Unicul etimon care s-a indicat pentru acest cuvint, sl. "a separa" (Cihac, II, 244), nu pare sigur. Mai probabil este ngr. ?????? "a parasi, a lasa", care de asemeni pare a fi etimonul celui tig.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*paradi
vb. - A ridica, a imbirliga coada animalelor. - A da forma de spirala. - (Arg.) A (se) complica, a (se) agrava o situatie. - Var. Mr. Creatie expresiva, a carei formula coincide cu radacina sl. , care exprima aceeesi ideea de "miscare in spirala" (DAR). - Der. , s.f. (actiunea de a da forma de spirala).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*birliga
vb. - A ridica, a inalta. - Var. (inv.) Fr. Pentru var. cf. dubletele $corija-corije, dirija-dirije, etc.(by 11W4S5e5r13g13i7o)*erija
vb. a ridiculiza, a zeflemisi, (inv. si reg.) a mascari, (Transilv. si Mold.) a ciufuli, (inv. si pop. fig.) a spurca. v. v.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*batjocori
vb. a ridiculiza, (inv.) a satira, (fig.) a biciui. $(A ... moravurile din trecut.)$(by 7W7S15e15r9g9i9o)*satiriza
vb. - A ropoti, a plescai, a tropoti. - Var. Creatie expresiva, cf. - Der. s.f. (zgomot produs de ploaie); adj. (zgomotos); s.f. (rapait).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rapai
vb. a ropoti, (astazi rar) a parai, (reg.) a ropai. $(Ploaia ... pe acoperisuri.)pacanirasuna$.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*rapai
vb. - A ruga staruitor, cu disperare. Lat. (sec. XIX), fr. - Der. adj. (care implora). Cf. vb., din lat. ; adj.(by 9W9S2e3r11g11i12o)*implora
vb. - A rugini un obiect de arama. - A se imbata, a se afuma. Sl. , de la "caldare de arama" (Cihac, II, 76; Puscariu, 291). - Der. s.f. (strat de carbonat de cupru; stare proasta si mai ales gust rau dupa betie); vb. (Bucov., a se strica, a se avaria, a se deterioara), probabil prin contaminare cu "a mirosi urit".(by 5W13S13e7r7g15i1o)*cocli
vb. - A rupe crengile de pe un trunchi. - A dobori, a face sa cada jos fructele din pom spre a fi culese. - A darima, a dobori la pamint. - A distruge, a narui, a demola (o constructie). - A dobori, a coplesi. - (Refl., Arg.) A se sfirsi. - Var. Mr. "a distruge". Lat. , de la "ramura" (Cihac, I, 226; Miklosich, I, 27; Densusianu, 449; Tiktin; REW 2578; Philippide, II, 639; Candrea; Scriban; Graur, V, 95; Giuglea, I, 158; Cortes 127), dupa cum o dovedesc primele doua sensuri, care apar din sec. XVII, astazi inv.; cf. alb. "a distruge", it. , sp. ; cf. si mr. "ramura" (Meyer, IV, 66). Rezultatul mr. care pare clar, nu i-a convins pe unii cercetatori: Meyer 55 propunea un lat. , si Puscariu, XXXVII, 41 si XXVII, 738 (cf. Puscariu 485 si REW 2584; Densusianu, XXXIII, 277), lat. . Alternanta ca - Der. s.f. (naruire; ruina; resturi de la darimare; batrin ramolit, bosorog).(by 6W7S15e15r2g2i3o)*darima
vb. - A rupe cu dintii, pentru a minca. - Mr. megl. Lat. (Puscariu 1471; REW 7358), cf. it. prov. , v. fr. sp., port. - Der. adj. (mincat; uzat); s.f. (loc ros, rana); s.f. (roadere, rosatura).(by 2W10S10e3r4g12i12o)*roade
vb. a sacai, (rar) a stragani, (inv.) a molesta. $(Il ... cu tot felul de maruntisuri.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sicana
vb. - A sacrifica, a omori (un animal). - A rupe, a sparge, a face bucati. - A extenua, a obosi, a epuiza. - Var. (Mold.) (Trans.) Origine incerta. Se considera in general reprezentant al unui lat. , in loc de (Candrea-Dens., 481; REW 9108; Candrea; Scriban); cf. cat. "a goli." Solutia nu este imposibila; insa pare preferabil sa se puna acest cuvint in legatura cu seria de creatii expresive etc. Circula si var. pe care Candrea, I, 40 si Candrea-Dens., 474, o deriva din lat. Densusianu, XXXIII, 76, pleca de la mag. "nuca", "coaja de nuca". Cf.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*dehoca
vb. a salta, (reg.) a zaleti. $(A ... in inaltime.)(A ... peste gard.)escalada(Nu mai ... atata!)(... pe cal si porneste in goana!)(Au ... asupra dusmanului.)cadeaomiteimprosca.$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sari
vb. - A saluta, a de binete. - A felicita. - Var. Mr. Ngr. ?????????, de la without "a saluta" (DAR; Galdi, 195). Sec. XVIII. - Der. (var. ), s.f. (felicitare); , s.f. (felicitare), din ngr. ??????????, inv.; s.f. (inv., felicitare), din v. sb. (cf. Vasmer, 63).(by 14W7S1e1r9g10i3o)*heretisi
vb. - A salva. - A rascumpara, a elibera. - A termina, a sfirsi. - (Refl.) A se salva, a se lecui. - (Refl.) A se elibera, a se izbavi. - (Refl.) A se termina, a se sfirsi. Mag. din "liber" (Miklosich, 110; Cihac, II, 515; Weigand, XIII, 111; Tiktin; Iordan, 138; Berneker, II, 37; Galdi, 94), poate prin intermediul sl., cf. sb., cr., slov. Der. s.f. (bun sfirsit, izbavire; adv., fara grija, dat rasol); s.f. (izbavire, rascumparare); adj. (salvator).(by 1W1S9e10r3g3i11o)*mintui
vb. - A salva, a scapa dintr-o primejdie, a elibera, a rascumpara. Sl. (Tiktin; DAR), cf. bg. - Der. s.f. (salvare), din sl. ; adj. (salvator); s.f. (inv., salvare).(by 4W4S5e13r13g7i7o)*izbavi
vb. a sanctiona. $(L-a ... cu amenda.)condamna(L-a ... exemplar pentru minciuna lui.)(L-a ... Dumnezeu pentru faptele sale.)razbuna(Vei fi ... pentru ingratitudinea ta.)$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pedepsi
vb. - A sapa, a curata de buruieni. - Megl. Sl. "a se face praf" (Cihac, II, 285), cf. sb., cr., slov., ceh. si - Der. (var. ), s.f. (sapare, curatare de buruieni), dintr-un sl. (dupa parerea improbabila a lui Byhan 328, intr-un sl. ); s.n. (prasila); s.m. (cel care praseste); s.f. (masina de prasit). Dupa Miklosich, 18, rut. provine din rom.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*prasi
vb. a sari. $(A ... o parte din text.)(A ... o litera la culesul unui text.)neglija(N-a ... nimic din cate stia ca i-ar face placere.)(Te rog sa nu ... nici un element semnificativ.)$(by 8W1S2e2r10g10i4o)*omite
vb. - A satisface, a multumi. - A obosi, a vlagui. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 1532; REW 7622), cf. napol. lom. (Battisti, V, 3347). Este dubletul lui , vb., din fr. - Der. adj. (care satura); adj. (nesatisfacut); s.f., din fr. Din rom. provine sas. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*satura
vb. - A savirsi, a face, a infaptui. Lat. , fr. (sec. XIX), conjug. ca - Der. s.m. (persoana care incredinteaza cuiva un mandat de imputernicire), din germ. ; , s.n. (organ de conducere colectiva, comisie, delegatie), din fr. , prin intermediul rus. (Sanzewitsch 201); , s.m. (partizan, agitator bulgar care actiona la ordinul unui comitet, facind incursiuni pe teritoriul altor state), din bg. , tc. (Ronzevalle 141).(by 2W10S10e4r4g12i12o)*comite
vb. - A scapa, a se elibera. Lat. (sec. XIX). - Der. s.f., din fr. ; s.m., din lat. (se.c XIX); , s.n., din fr. ; s.f. (scapare; mintuire; casa de ajutor).(by 2W10S11e4r4g12i13o)*salva
vb. - A scapa de ceva; a lepada. - A lasa, a parasi. - A pune. - A tisni, a izbucni. - a lansa, a azvirli. - A scutura, a agita. - A construi un pod. - A distruge prin explozie, a face sa sara in aer. - A lua asupra sa, a prelua. - (Refl.) A se repezi, a se napusti. - (Refl.) A se aventura, a merge prea departe. - (Refl.) A o sterge, a o intinde. - (Refl.) A semana cu cineva. - Mr. megl. Lat. "a plivi" (Cihac, I, 17; REW 2908; Pascu, I, 162; Jud, CXXII, 430), sau , cf. it. (abruz. ), v .fr. , cu sensul din lat., si rom. Este posibil ca evolutia sensului sa se datoreze unei confuzii populare intre si "a arunca, a azvirli", primul fiind simtit ca un der. al celui de al doilea , ca de ex. in relatia si Se afla in concurenta cu , mai ales in Mold. ( I, 94). Incepind cu se prefera aproape constant etimonul indicat acolo, lat. "a indeparta ceea ce este rau", termen propriu limbajului prezicatorilor, si care nu pare sa fi avut circulatie in popor; daca totusi a avut, este aproape obligatoriu sa se fi confundat cu Cf., pentru aceasta ipoteza, Miklosich, II, 12 (combatut de Meyer, IV, 102); Philippide, 44; Puscariu 132; DAR; Rosetti, I, 162. - Der. s.n. (aruncare; vraja, vrajitorie); , adj. (care arunca); , s.f. (actiunea de a arunca; saritura; vraja, vrajitorie; sarcina, povara; abreviere). (by 1W10S10e3r4g12i12o)*arunca
vb. - A scheuna (despre ciini). - Var. Creatie expresiva, cf. ngr. without "a murmura", prov. , fr. (Marne) , cu aceeasi acceptie. - Der. s.f. si n. (scheunat). Cf. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*chelalai
vb. - A schimba. - A denunta. - A risipi, a cheltui fara rost. Origine indoielnica. Cuvint de Arg., dar nu neaparat de provenienta tig. (daca ar fi, ar reprezenta singurul vb. tig. in ). Din sl. "a trada" (Graur, V, 225), din tig. "a sopti" (Vasiliu, VIII, 123); din tig. "a schimba" (Graur, 182; Juilland 172) sau mai probabil din contaminat cu si, cu ultimul sens, cu - Der. s.f. (delatiune; risipa).(by 4W12S12e5r6g14i14o)*pradui
vb. a schimba. $(A ... o piesa uzata.)substitui(L-a ... cu un inginer mai bun.)suplini$.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*inlocui
vb. - A schimba, a substitui, a renova. - A se schimba, a-si pune alte haine. - Var. cu der. - Megl. Sl. (Miklosich, 40; Cihac, II, 154; Seineanu, 193; Berneker, II, 49; Conev 80). - Der. s.f. (schimb, innoire; rufe albe). - Cf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*primeni
vb. - A schimba legaturile unei portiuni de circuit electric. - A schimba o pedeapsa grea in una mai usoara. Lat. (sec. XIX). - Der. , s.f.; , adj. (care comuta); , s.n. (intrerupator, saltar); adj.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*comuta
vb. - A scinteia, a arde cu scintei. Slov. (Tiktin). - Der. s.f. (scinteiere). Inv.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pistrela
vb. a scoate, a trage, (pop.) a lepada, (inv.) a (se) dezvesti, (fam.) a (se) dezechipa. (... $camasa de pe tine; se ... de camasa.)(De ce te-ai ...?)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dezbraca
vb. a scoate, a trage, (reg.) a desculta. $(... pantofii din picioare.)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*descalta
vb. - A scoate dopul, a desface. - Mr. Ar putea fi un lat. , cf. fr. ; mai probabil format de la , cu pref.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*destupa
vb. - A scoate fum. - A face aburi. Lat. (Puscariu 670; Candrea-Dens., 678; REW 3570; DAR), cf. - Der. adj. (care fumega); (var. ), adj. (care fumega); (var. ), s.n. (fumaraie). - Der. neol. , vb. (a fumiga); , s.f., din fr.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*fumega
vb. - A scoate incaltamintea din picioare. - Var. Mr. Lat. sau , ambele forme atestate (Densusianu, I, 169; Puscariu 505; Candrea-Dens., 255; Tiktin; Candrea; Scriban); cf. it. , port., cat. , fr. , sp. prov. Cf. , adj. (cu picioarele goale), mr., megl. istr. , part. de la var. sau, mai putin probabil, de la un lat. (Puscariu 512; Tiktin; Candrea-Dens., 266; REW 2662; Candrea; cf. Graur, V, 96), cf. trent., padov. friul. , sard.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*descalta
vb. a scoate, (pop.) a trage. $(A ... o masca, un cui, un glont.)(A ... apa din fantana.)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*extrage
vb. - A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri, a se plinge. - A fi plin, incarcat peste masura. - Mr. Lat. (Puscariu 703; Candrea-Dens., 727; REW 3722; DAR), cf. it. , prov., cat., sp. , fr. port. , alb. (Philippide, II, 643). - Der. adj. (care geme); (var. ), s.n. (sunet nearticulat de durere) poate fi la fel de bine der. intern. cu suf. -, ca sau reprezentant al lat. (Puscariu 705; Candrea-Dens., 728; REW 3724; DAR); vb. (inv., a geme), ar putea reproduce lat. ; s.n. (geamat).(by 11W4S4e13r13g13i7o)*geme
vb. - A scoate sunete specifice ciinilor. Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 949; Candrea-Dens., 958; REW 4928; Pascu, I, 30; DAR), cf. it. , cat. , sp. - Der. , s.n.; adj. (care latra); s.m. (ciine); s.f.; , vb. (Olt., Banat, a latra), cu , cf. sau direct din lat. (Scriban).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*latra
vb. - A scoate un sunet asemanator fluierului. - A cinta din fluier. - A chema scotind sunete asemanatoare fluierului. - A scoate sunete asemanatoare fluierului spre a-si manifesta dezaprobarea. Creatie expresiva, bazata pe consonanta , care reda fluieratul. Cuvintul imitativ este curent, cf. ; pentru infixul expresiv , cf. "a fluiera", "trisca". De aici si , redus la , ca in loc de , s.n. (intrument muzical de suflat; trisca; gamba, tibia; suieratura); cf. mr. , megl. , pare un der. postverbal. Sensul de "tibia", comun intregului teritoriu limbii rom. (ALR, I, 58) apare si in lat. In general, se prefera sa se plece de la , despre a carui origine s-a discutat destul de mult, cuvint obscur sau necunoscut, dupa Puscariu 625; Philippide, II, 712 si DAR, i-au cautat uneori diferite origini lat. (, dupa Cretu 322; , dupa Subak, XXX, 425, cf. impotriva REW 3278; , der. imposibil de la , dupa Pascu, I, 86; , dupa Pascu, 269), gr. (??????????, de la without "facut din trestie", pe baza lui ????? "trestie", dupa Giuglea, III, 587-90) sau autohtone (Puscariu, 179). Prezenta alb. i-a determinat pe mai multi cercetatori sa caute aici etimonul cuvintului rom. (Berneker 285; cf. Meyer 108), dar alb. provine in mod sigur din rom., ca si ngr. ???????, sb. , slov. , ceh., pol. , rut. , mag. (Candrea, 403; Cihac, II, 499, mag. ar fi originea cuvintului rom.; cf. Miklosich, 10 si Miklosich, 88; Danicic, III, 75; Berneker 285). Origine expresiva a lui a fost intuita de putini cercetatori, cf. Iordan, II, 77. Der. , s.n. (nai); , s.m. (persoana care face fluiere; persoana care cinta din fluier; nume dat mai multor pasari cu picioare lungi: Oedicnemus crepitans, Limosa aegocephala), ultimul sens bazat pe acceptia de "tibia"; , s.f. (indeletnicirea de fluierar); , s.m. (inv., fluierar, persoana care cinta din fluier; grangur, Oriolus galbula); adj. (care fluiera); , s.m. (fluierar; nume dat mai multor pasari cu picioare lungi; varietate de iarba, Tamus communis); s.f. (suieratura); s.m. (fluier mare, folosit in Banat).(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fluiera
vb. - A scoate un zgomot caracteristic, provocat de gazele din stomac. Sl. (Miklosich, 43; Cihac, II, 312; Conev 92), cf. sb., cr., slov. rus. - Der. s.n. (eructatie); s.f. (eructatie). Din rom. provine ngr. ????????? (Meyer, 78; Murnu, 39).(by 4W4S12e13r6g6i15o)*rigii
vb. a scobori, (inv. si pop.) a scapata. $(A ... dealul, treptele, sacul din pod.)(... din trasura.)tragelasaapuneaplecadescindescadea(Glasul i-a ... de tot.)$(by 3W4S12e12r6g6i6o)*cobori
vb. - A scormoni, a roade. - Var. Origine expresiva, cf. sl. "a sforai" (dupa Scriban, sl. ar fi etimon pentru rom.), gr. ???????? "a razui", fr. "a roade". Der. din sl. "a scormoni" (Cihac, II, 312), nu pare posibila. - Der. (var. ), s.n. (razuiala).(by 9W3S3e3r12g12i5o)*ricii
vb. - A scormoni, a scotoci, a ravasi. - A iscodi, a cauta. - A desparti oile care apartin la diferiti proprietari. - A (se) rascula, a (se) revolta. Sl. "a desparti" (Miklosich, 42; Tiktin; Conev 70). - Der. s.n. (despartirea oilor dupa apartenenta lor; cusca pentru pasari de curte; vas de scos apa dintr-o ambarcatie; bara de lemn care uneste loitrele carului), din sl. "despartire"; s.f. (rebeliune, razvratire; tumult, dezordine), din sl. "schisma", considerindu-se schisma drept rebeliune (dupa Tiktin deverbal de la ); s.m. (schismatic rus), din rus. ; adj. (agitator, nelinistit). In semantismul lui pare sa fi intervenit o contaminare, usor de inteles, cu "a se revolta"; "revolta" coincide cu "el se rascoala".(by 2W2S10e11r4g4i13o)*rascoli
vb. (a scotoci, a enerva, a desface stana) ind. prez. 1 sg. si 3 pl. , imperf. 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. (a agita) ind. prez. 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*rascoli
vb. - A scrisni din dinti. - A trosni, a scirtii. - A trosni, a scirtii. - Var. Creatie expresiva, ca , cf. bg. , sb. (Philippide, II, 709).(by 13W7S7e15r15g9i9o)*crisca
vb. a scrobi, (reg.) a aspri, a manji, (Mold. si Bucov.) a crohmali. $(... rufele.)$(by 5W13S13e13r7g7i15o)*apreta
vb. a scruta, a se uita, (inv.) a cerca. $(... in zare.)(Se ... in oglinda.)(A ... un film la televizor.)vedeareferiinteresa$.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*privi
vb. - A scurta, a taia, a transa. - A curata stupul. - Var. Origine indoielnica. Nici una din multele ipoteze prezentate nu este acceptabila. Din sl. "a scurta" (Cihac, II, 310) nu este posibil din punct de vedere fonetic; din sl. (Cretu 362; Weigand, II, 258; Pascu, 12) nu este mai simplu. Din lat. < (Puscariu, XXXIX, 305; Puscariu 1457; REW 7106; Puscariu, I, 325; Rosetti, I, 171) nu are nici o probabilitate, cf. Tiktin; lat. < (Giuglea, II, 221) prezinta aceeasi problema fonetica, care pare insolubila. Altii au pornit de la lat. , cf. fr. (Candrea, III, 227; Candrea); din lat. "a taia crengile care atirna deasupra apei", de la (Graur, IV, 110); din gr. ???????? "a alege" (Scriban), a carui explicatie semantica pare deficienta; din sl. "zavor" (Conev 80); toate aceste ipoteze sint neverosimile. Explicatia lui P. Papahagi, IV, 122-4 (Lozovan 250) nu este accesibila. In cercetarea originii acestui cuvint, trebuie sa se tina seama de sensul lui foarte special, acela de "a taia potrivind" sau "a taia alegind", cum se face de exemplu la taierea parului, la curatirea unui copac etc. Daca se ia in consideratie aceasta nuanta, ne putem gindi ca nu este o var. a lui din lat. "a curata nivelind"; cf. , care este un der. interior, pornind de la Schimbarea initialei nu este clara; dar coincide cu cea de la > Der. s.n. (tais, custura; diametru); s.f. (taiere, taietura; unealta de marcat vitele).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*reteza
vb. a se abate, a calca, a incalca, a nesocoti, a viola, (inv.) a pasi, a sparge, a stropsi, a stirbi. $(... de la o lege.)$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*contraveni
vb. a se accentua, a se amplifica, a creste, a se intari, a se inteti, a se mari, a spori. $(Viteza vantului s-a ....)amplificaadanci(Lupta s-a ....)activa$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*intensifica
vb. a se aciua, a se cuibari, a se oplosi, (rar) a se rataci, (inv. si reg.) a se lipi, (reg.) a se agesti, a se inchiorchiosa, (inv.) a se sprijini. $(S-a ... acolo de nu se stie unde.)$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pripasi
vb. a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) invata, a (se) obisnui, (reg.) a (se) harsi. $(S-a ... in noul mediu.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*aclimatiza
vb. a (se) acoperi, a (se) infasura, (inv. si pop.) a (se) coperi, a (se) infasura, (pop.) a (se) invalui, (inv. si reg.) a (se) astruca. $(S-a ... cu plapuma.)imbraca$.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*inveli
vb. a se acri, a se descompune, a fermenta, a se imputi, a se inacri, a se strica, (inv. si reg.) a se sarbezi, a se sminti, (reg.) a se mocni, a se zeri, (prin Ban.) a se pascavi, (prin Transilv.) a se scoace. $(Laptele s-a ....)rancezipoluadenaturatransforma$.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*altera
vb. - A (se) acri laptele. - A prepara un decoct. Sl. (Cihac, II, 78; Conev 78); de la "ferment"; cf. bg. "a acri"; sb. "a muia". - Der. s.f. (cvas, bautura fermentata; lapte prins), din rut. ; , s.f. (actiunea de a (se) acri; portiune de lapte prins folosita ca cheag; dospeala; inv., ferment, germen al raului); , s.f. (macris); , s.n. (bautura fermentata).(by 12W12S5e6r14g14i8o)*covasi
vb. a (se) adanci, a (se) cufunda, a (se) infunda, a (se) scufunda. $(Picioarele i se ... in zapada.)cufundainfunda(Isi ... fruntea in palme.)$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*afunda
vb. - A se adaposti, a se refugia. - A se indrepta catre, a se adresa. - A-si indrepta privirile, a aspira, a pretinde. - A solicita, a implora. Sl. "a invoca" (Cihac, II, 214; Tiktin), cf. sb., cr. "a dori". - Der. , s.f. (aspiratie, pretentie; dorinta); , vb. refl. (Trans., a se osteni, a se stradui), prin intermediul mag. ; s.f. (Trans., aspiratie, tel).(by 3W3S11e12r12g5i6o)*nazui
vb. a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) inmagazina, a (se) strange. $(A ... o mare cantitate de energie.)tezaurizaeconomisi$.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*acumula
vb. - A se afla in stare de somn. - Mr. megl. istr. Lat. (Cihac, I, 81; Puscariu 544; Candrea-Dens., 506; REW 2751); cf. it. prov., fr., cat., sp., port. Cf. si - Der. , s.n. (camera de dormit); s.f., din fr. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*dormi
vb. a se agita, a colcai, a (se) foi, a se framanta, a furnica, a misui, a misuna, a roi, a viermui, (pop.) a bajbai, (inv. si reg.) a jimi, (reg.) a fojgai, a vasca, (prin Transilv.) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, (fam.) a se fatai, a se vanzoli. $(Lumea ... pe strazi.)$(by 9W2S2e11r11g4i4o)*forfoti
vb. a (se) aglutina, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. $(Doua elemente ale vorbirii se pot ....)agregaanexa$.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*alipi
vb. - A se ajunge; a izbuti, a reusi. - Var. inv. Fr. si var. din lat. (la Alecsandri), adaptat la vb. - Der. , s.m. (ajuns, imbogatit de curind), din fr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*parveni
vb. a se ajunge, a se capatui, a se chivernisi, a se inavuti, a se instari, a parveni, a se pricopsi. $(S-a ... prin mijloace necinstite.)(Un taran care s-a ....)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*imbogati
vb. a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) sustine, (rar) a (se) protegui, (inv. si pop.) a (se) inlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (inv.) a (se) indemana, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. $(L-a ... sa depaseasca impasul.)asista(BIS.)(L-a ... Dumnezeu.)sustine(Asta iti ... la ceva?)priifavoriza$.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*ajuta
vb. a (se) alarma, a (se) framanta, a (se) intriga, a (se) nelinisti, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ingrija, (inv.) a (se) ingriji, a (se) larmui. $(Il ... intarzierea lui.)(Nu trebuie sa te ... de soarta lui.)pasa$.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ingrijora
vb. a (se) alatura, a (se) atasa. $(... la memoriu actele necesare.)$ a alipi, a atasa, a incorpora, (inv.) a intrupa, a lipi. (... (by 3W11S11e5r5g13i13o)*anexa
vb. a se aliena, a se sminti, a se ticni, (pop. si fam.) a (se) strechea, (Transilv., Maram. si Ban.) a (se) bolanzi, (prin Munt.) a primi, (Mold.) a sturluiba, a zaluzi, a (se) zarghi, (fam.) capia, a se sona, (fig.) a se scranti, a se trasni, a se tacani.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*innebuni
vb. a (se) alina, a (se) imbarbata, a (se) incuraja, a (se) mangaia, (grecism inv.) a (se) parigorisi. $(Incerca sa-l ... pentru pierderea suferita.)$(by 9W9S3e3r11g11i5o)*consola
vb. a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. $(Doua elemente ale vorbirii se ....)$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aglutina
vb. a (se) altera, a (se) strica, a (se) vicia. $(Aerul din incapere s-a ....)$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*polua
vb. a (se) amari, a (se) indispune, a (se) indurera, a (se) intrista, a (se) necaji, a (se) supara, (inv. si pop.) a (se) obidi, (inv. si reg.) a (se) scarbi, (inv.) a (se) otari, a (se) ravni, (fig.) a (se) catrani. $(L-ai ... pe tata cu vorbele tale.)intristaposomori$.(by 6W15S15e1r9g9i3o)*mahni
vb. a se amesteca, a se hibrida, a se incrucisa. $(Doua specii de animale se pot ....) $(by 6W14S14e7r8g1i1o)*corci
vb. a (se) amesteca, a (se) incalci, (reg.) a (se) balmaji, (inv.) a (se) zaminti. ....) a zapaci, (prin Transilv.) a mitrosi, (fam.) a bramburi. $(A ... ceva.)rataciconfundadezorientacomplicafastacideranja$.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*incurca
vb. a (se) ameti, a (se) chercheli, a (se) turmenta, (livr.) a (se) griza, (pop.) a (se) turlaci, (prin Transilv.) a (se) amnari, (Mold.) a (se) chefalui, (Transilv. si Ban.) a (se) sumeni, (fam.) a (se) abtigui, a (se) invinosa, a (se) matosi, (fam. fig.) a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) cali, a (se) ciupi, a (se) carpi, a (se) magnetiza, a (se) pili, a (se) sfinti, a (se) tamaia, a (se) trasni, a (se) turti, (rar fig.) a (se) tarnosi, a (se) turci, (reg., fig.) a (se) flecui, a (se) oteli, (arg.) a (se) mahi, a (se) matoli. $(S-a cam ... cu rachiu.)$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*imbata
vb. a (se) ameti, a (se) nauci, a (se) zapaci, (pop.) a (se) baigui, a (se) ului, (reg.) a (se) habauci, a (se) uimaci, (Mold., Bucov. si Transilv.) a (se) tehui, (inv.) a (se) cebalui. $(S-a ... de tot!)$(by 3W12S12e5r5g14i14o)*buimaci
vb. a se amuza, a se desfata, a se dispune, a se distra, a se inveseli, a petrece, a se veseli, (inv.) a se distrage, a se eglendisi, a libovi. $(Beau si ....)(De ce ... de el?)$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*rade
vb. a se amuza, a se desfata, a se dispune, a se inveseli, a petrece, a rade, a se veseli, (inv.) a se distrage, a se eglendisi, a (se) libovi. $(Beau si se ....)$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*distra
vb. a (se) animaliza, a (se) dezumaniza, a se indobitoci. $(Bautura l-a ....)$(by 5W5S13e14r7g7i15o)*abrutiza
vb. a (se) apara, a se dezincrimina, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (inv. si reg.) a (se) cura, (inv.) a (se) indreptati, a (se) mantui. $(Nu te mai ... atata!)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*dezvinovati
vb. a (se) apleca, a (se) inclina, a (se) lasa, a (se) pleca, a (se) pravali, (pop. si fam.) a se hai. $(Casa s-a ... pe-o parte.)$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*povarni
vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) impodobi, a (se) spilcui, (pop. si fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) mota, (inv. si reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) castiga, (prin Transilv. si Maram.) a (se) padai, (prin Mold.) a (se) putui, (prin Transilv. si Mold.) a (se) putului, (Ban.) a (se) schili, (inv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) sucari. $(S-a ... pentru vizita.)impodobi(... mancarea.)$(by 6W6S15e15r8g8i2o)*gati
vb. a se arata, a se ivi, a se vedea, a se zari, (italienism inv.) a spunta. $(Nu ... cu saptamanile la biblioteca.)(Atunci a ... si el.)infatisa(Un zambet ... pe fata lui.)(Campia ... in toata splendoarea ei.)(A ... iarba.)(Copacului i-au ... frunzele.)rasari(Au ... zorii.)starniproduce(A ... o epidemie.)(A... un nou dictionar.)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*aparea
vb. a (se) arcui, a (se) curba, a (se) indoi, (livr.) a (se) cambra, (rar) a (se) recurba, (inv. si reg.) a (se) incujba, a (se) scovarda. $(A ... o bara metalica.)apleca(I s-a ... de tot spinarea sub povara.)garbovi(I s-a ... de tot nasul.)incovriga$.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*incovoia
vb. a (se) arde, a (se) innegri, a (se) parli, a (se) praji, (inv. si reg.) a (se) pali. $(Se ... la soare, la mare.)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*bronza
vb. a (se) armoniza, a (se) combina, a merge, a (se) potrivi, (pop. si fam.) a (se) lovi. $(Albastrul se ... bine cu albul.)$(by 4W13S13e13r6g7i15o)*asorta
vb. a se arunca, a se azvarli, a navali, a se precipita, a se repezi, a sari, a tabari, a se zvarli, (rar) a se prabusi, (inv. si pop.) a cadea, (inv. si reg.) a naduli, a se prapastui, (reg.) a iurusi, a naboi, a se naprati, a nooti, a se tovari, (Transilv.) a se aiepta, (Transilv. si Ban.) a se supi, (inv.) a se da, a nabusi, a navrapi, a se slobozi. $(S-au ... asupra dusmanului.)$(by 14W7S7e15r1g9i9o)*napusti
vb. - A (se) ascunde, a (se) pitula. Origine indoielnica, probabil expresiva (Puscariu, I, 76; REW 6544a), cf. a carui origine este si mai putin sigura, si - Der. (var. ), vb. (a (se) ascunde), cu suf. expresiv - (Cihac, II, 259, se gindeste la un sl. "a se linisti"); (var. ), s.n. (ascunzis); s.f. (nume de pasari: Sylvia curruca si Troglodytes parvulus); s.m. (barbatusul pitulicii); adv. (pe ascuns); adj. (mic), prin incrucisare cu Pentru legatura cu cf. Puscariu, I, 271.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*piti
vb. a se aseza, a se fixa, a se instala, a se opri, a se statornici, (pop.) a se salaslui, (inv. si reg.) a se salasui, (inv.) a se sadi, a se stavi. $(S-au ... in acele campii manoase.)amplasa(Intre cele doua state s-au ... relatii prietenesti.)calculadetermina(A ... proprietatile unui metal.)fixafundamentadescopericonstatainstituiconsfinti(A ... lege.)constitui. (A ... un impozit.)(A ... un nou termen.)ordonaalege(Si-a ... situatia neclara.)decideinstauraprevedea(A ... un record atletic.)confirma$.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*stabili
vb. a (se) aseza, a (se) fixa, a (se) instala, a (se) plasa. $(S-a ... in fata usii.)(Se ... inaintea lui.)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*posta
vb. a (se) aseza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) situa, a (se) stabili. $(A ... uzina in apropiere de ...)$(by 3W11S11e5r5g13i13o)*amplasa
vb. a (se) astampara, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stampara, (inv. si reg.) a (se) prinde, (inv.) a (se) aseza, (fig.) a (se) stinge. $(Si-a ... setea.)alinadomolicalma(Te rog sa te ...!)cumintilinisti.temperaatenuainceta(Toate zgomotele s-au ... in strada.)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*potoli
vb. a (se) astampara, a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) potoli, (inv. si reg.) a (se) stavi, (inv.) a (se) intelepti. $(Te rog sa te ...!)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cuminti
vb. a (se) astupa, a (se) inchide, a (se) infunda. $(A ... un canal, o conducta.)$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*obtura
vb. a (se) astupa, a (se) infunda, a (se) obstrua. $(Lumenul unui organ se poate ....)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*oblitera
vb. a (se) atarna, a (se) prinde, a (se) spanzura, a (se) suspenda, (livr.) a (se) acrosa, (pop.) a (se) anina, a (se) zgreptana, (reg.) a (se) tagarta, (prin Munt.) a (se) atagarta, (Transilv.) a (se) imprinde. $(... ceva in cui.)(Se ... de crengi ca sa nu cada.)fixa$.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*agata
vb. - A se atasa, a se alatura, a se ralia. < Fr. - Der. (din fr.) , adj.; , s.f.; , s.f.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*adera
vb. a se autodefini, a se caracteriza, a se defini. $(Se ... veridic in cartea sa.)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*autocaracteriza
vb. a (se) bandaja, a (se) lega, (rar) a (se) infasa, (inv. si pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) imbandaja. $(S-a ... la rana.)$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*pansa
vb. a (se) barfi, a (se) blama, a (se) cleveti, a (se) defaima, a (se) denigra, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (inv. si pop.) a (se) ocari, (pop.) a (se) huli, a (se) napastui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (inv.) a (se) balamuti, a (se) mascari, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. fig.) a (se) incondeia, (pop. fig.) a (se) innegri. $(Il ... pe nedrept.)$(by 13W6S6e15r15g8i8o)*calomnia
vb. a se bate, a se intrece, a se masura. $(Hai sa ne ... in lupta dreapta.)(MIL.)(S-a ... mult cu dusmanul.)stradui$.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*lupta
vb. a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se increde, a se intemeia, a se sprijini, (inv. si reg.) a se nadai, (inv.) a se aseza, a se incredinta, a se incumeta, a nadajdui, a se semeti, a se starui, (fig.) a miza, a se rezema. $(Toata teoria lui se ... pe ...)bizui$.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*baza
vb. a se blegi, (pop.) a se blegosa, (Mold.) a se clapaugi, (Transilv., Mold. si Bucov.) a se dabalaza. $(I s-au ... urechile.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*pleosti
vb. a se boci, a se caina, a (se) jeli, a (se) jelui, a se lamenta, a se plange, a se tangui, a se vaicari, (pop.) a se aoli, a se miseli, (inv. si reg.) a se olalai, a se olecai, (reg.) a se plangatui, a se scarbi, a se vaiera, a se vaina, a se valacai, (Transilv.) a (se) canta, a (se) dauli, (Mold. si Bucov.) a se frasui, (inv.) a se glasi, a se glasui. $(S-a ... toata ziua.)geme$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vaita
vb. a (se) boti, a (se) mototoli, (rar) a (se) cocolosi, (reg.) a (se) golomozi, a (se) mozoli, a (se) tarnosi. $(I s-au ... pantalonii.)$(by 14W14S14e8r8g1i2o)*sifona
vb. a (se) bulbuca, a (se) casca, a (se) mari, a (se) umfla, a (se) zgai, (pop. si fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) bobosa, a (se) bolbosa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovani, (Transilv.) a (se) zgaura, (Ban.) a (se) zgamboia. $(A-si ... ochii.)(Ce te ... asa la mine?)$(by 9W10S3e3r4g12i12o)*holba
vb. a se burdusi, a se coji, a se scoroji, (pop. si fam.) a se scofalci, (reg.) a se scochita. $(Peretii s-au ....)$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*coscovi
vb. - A seca, a deseca, a scoate apa. - A pisa, a melita. - A sparge, a zdrobi. Ngr. ???????, aorist without "a sara pestele", cf. mr. "a sara si a presa carnea". Primul sens lipseste in dictionare si e inv., cf. (Zilot); sensul al doilea, rar, trebuie sa reprezinte o confuzie cu Der. de la un ngr. without < it. (Galdi 258) nu poate fi probabila.(by 2W11S11e11r5g5i13o)*pistosi
vb. a se cadea, a se cuveni. $(Se ... sa stam cu bratele in san?)(Asa nu se mai ...!)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*putea
vb. a se calici, a se scumpi, a se zgarci, (prin nordul-vestul Munt. si nord-estul Olt.) a se pungi. $(Nu te mai ... atata!)(A se ... la bunurile altuia.)$(by 4W13S13e6r7g7i15o)*lacomi
vb. a (se) calma, a descreste, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) micsora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scadea, a slabi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) imblanzi, a (se) indulci, a (se) inmuia, a (se) muia. $(Viteza vantului s-a mai ....)(MED.)(Boala s-a ....)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*atenua
vb. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) imblanzi, a (se) linisti, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) usura, (inv. si pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (inv. si reg.) a (se) mangaia, (inv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) racori. $(Cele spuse i-au ... durerea; a plans si s-a ....)consola$.(by 9W9S2e3r11g11i11o)*alina
vb. a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se forta, a se framanta, a se munci, a se necaji, a se osteni, a se sforta, a se sili, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (inv. si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, (reg.) a se verpeli, (Mold.) a se stradanui, (inv.) a se invalui, a nasli, a (se) osardnici, a (se) osardui, a se volnici, (fig.) a se sfarama. $(Se ... ca sa rezolve problema.)(Se ... sa impiedice raul.)(... te sa fii amabil!)(Se ... sa-i castige buna-vointa.)$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*stradui
vb. - A se casatori, a se lega prin casatorie un barbat cu o femeie. - Mr. megl. , istr. Lat. (Cipariu, 72; Otto, VI, 427; Philippide, 108; Puscariu 874; Candrea-Dens., 870; REW 9107; DAR), cf. calabr. Cuvint comun (ALR, I, 251), indica numai din punctul de vedere al barbatului casatoria, cf. - Der. adj. (de insurat); , s.n. (casatorie); s.f. (casatorie); s.f. (inv., casatorie); , s.m. (persoana casatorita de curind); , vb. (rar, a divorta, a se desparti).(by 6W6S15e15r15g9i9o)*insura
vb. a (se) casatori, (inv.) a (se) desholtei. $(S-a ... dupa efectuarea stagiului militar.)$(by 2W2S10e11r4g4i4o)*insura
vb. a se cazni, (reg.) a se munci. $(Se ... pentru evacuarea fecalelor.)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*screme
vb. - A se certa, a se lua la bataie. Creatie expresiva, cf. Scriban, 1922, 475, il pune in legatura cu sb. "a umbla brambura", care nu se potriveste nici fonetic, nici semantic. - Der. s.f. (cearta, disputa).(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ciorovai
vb. a se chema, (inv. si pop.) a striga, (pop.) a-i spune, a-i zice, (inv.) a se porecli. $(Cum te ...?)supranumicalifica(Cum se ...pe la voi aceasta floare?)con-stituidesemnainscaunaangaja$.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*numi
vb. a se chirci, a degenera, a se inchirci, a se pipernici, a se zgarci, (inv. si reg.) a scadea, (reg.) a se izini, a se sistavi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. si Bucov.) a se prizari, (prin Olt.) a se tarcavi. $(Planta s-a ....)$(by 3W11S11e5r5g13i13o)*sfriji
vb. a se chirci, a degenera, a se inchirci, a se sfriji, a se zgarci, (inv. si reg.) a scadea, (reg.) a se izini, a se sistavi, (prin Ban.) a se micicula, (Mold. si Bucov.) a se prizari, (prin Olt.) a se tarcavi. $(Planta s-a ....)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*pipernici
vb. a (se) ciobi, a (se) ciocni, a (se) crapa, a (se) fisura, a plesni, a pocni. $(Vasul s-a ... de-a lungul.)explodadespica$. a sfarama, (reg.) a strica. (...$ nuci; ... alune.)(Gheata s-a ... sub el.)(Blidul s-a ... in fund.)fortajefui(S-a ... abcesul.)(Valurile se ... de tarm.)(A ... frontul.)$(by 14W7S8e1r1g9i10o)*sparge
vb. a (se) ciocni, a (se) stirbi. $(S-a ... un pahar din serviciu.)sparge$.(by 11W4S4e12r13g6i6o)*ciobi
vb. a se ciondani, (reg.) a se vergela, (Mold.) a se ciorti, (fam.) a se carai, (fig.) a se clantani. $(Se ... si se impaca imediat.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ciorovai
vb. a se civiliza, a se cultiva, a se rafina, (inv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subtia, a se slefui, (inv. fig.) a se roade. $(S-a mai ... si el!)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*stila
vb. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslusi, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (inv.) a (se) pliroforisi, a (se) raspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descalci, a (se) lumina. $(Problema a fost ....)rezolvadumeri(S-a ... imediat dupa ce a vazut actele.)$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*lamuri
vb. a se clasa, a se clasifica, a se plasa. $(S-a ... al saptelea la concurs.)(A ... uzina in apropiere de ...)(Satul se ... pe Olt.)(Articolul enclitic se ... la sfarsitul numelui, in limba romana.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*situa
vb. a (se) clatina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgaltai. $(Seismul ... casa din temelii.)tremura. (Se ... peretii.)hatai. (Caruta l-a ... zdravan.)(Il ... zdravan ca sa se scoale.)(A ... lichidul din eprubeta.)(Se ... la auzul acestei vesti.)$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*zgudui
vb. a (se) clatina, a (se) deplasa, a (se) misca, a (se) muta, a (se) urni, (inv. si pop.) a (se) sminti, (inv. si reg.) a (se) clati, (Mold. si Transilv.) a (se) vasca. $(N-a putut ... piatra de la locul ei.)$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*clinti
vb. a (se) clatina, a (se) legana, a oscila, a pendula, (rar) a bascula, (inv. si reg.) a (se) clati, (reg.) a (se) daina, a (se) hatana, a (se) hlobana.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*balansa
vb. a (se) clatina, a (se) legana, (pop.) a (se) balangani, a (se) bananai, (reg.) a (se) balalai, a (se) balangani, a (se) tingali. $(Se ... cand merge.)$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*balabani
vb. a (se) clatina, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgaltai, a (se) zgudui, (inv. si reg.) a (se) clati, (inv.) a (se) smacina. $(Seismul ... casa din temelii.)(Se ... peretii cand trec masinile.)(Calul se ... din tot corpul.)ingrozi$.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*cutremura
vb. a se clatina, a sovai, (reg.) a se matacani, a se matahai, a se matahali, a se matalai, a se matanai. $(Omul beat se ... in mers.)$(by 7W7S15e1r9g9i2o)*impletici
vb. a se coagula, a se inchega, a se solidifica. $(Grasimea s-a ....)facaluiextenua$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*slei
vb. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) naclai, a (se) nasadi, a (se) stragheta. $(Sangele s-a ....)prindeslei(Dulceata s-a ....)$(by 12W6S6e14r15g15i8o)*inchega
vb. a se cocarja, a se cocosa, a se ghebosa, a se incovoia, a se indoi. $(S-a ... de tot din cauza batranetii.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*garbovi
vb. a se cocota, a se ridica, a se sui, a se urca, (pop. si fam.) a se zgaibara, (pop.) a se aburca, a se tutuia, (reg.) a se burica, a se cucuia, a se gaibara, a se popota, (prin Transilv.) a se pupuia, (prin Olt.) a se suliga. $(S-a ... in copac.)$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*catara
vb. a se codi, a pregeta, a sovai, (inv. si reg.) a se indoi, (reg.) a se ingaima, a se nedumeri, a se tantavi, (Mold.) a se ciosmoli, (prin Olt.) a se scarciumi, (inv.) a se cruta, a lipsi, (fig.) a oscila, (inv. fig.) a se atarna, a se cumpani, a se legana. $(A ... sa se duca acolo.)(N-a mai ... o clipa si$ ...)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ezita
vb. a se coji, a se descuama, a se jupui, (pop.) a se jupi, (inv.) a se tarata. $(Pielea i s-a ....)coscovi.(Lemnul s-a ....)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*scoroji
vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (inv.) a se tarata. $(Pielea s-a ....)$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*descuama
vb. a (se) compensa, a (se) contrabalansa, a (se) cumpani, a precumpani, (livr.) a (se) pondera. $(Doua forte care se ....)compensa$.(by 8W9S9e2r3g11i11o)*echilibra
vb. a (se) conduce, a (se) ghida, a (se) indruma, a (se) orienta, (inv.) a (se) povatui. $(A ... pe un drum; dupa ce principii se ...?)in-drumaghida(L-a ... bine in viata.)$ a initia, a introduce. (A ... (by 10W10S3e4r12g12i6o)*calauzi
vb. a (se) congestiona, a (se) irita, a (se) obrinti, (reg.) a (se) boboti. $(Plaga s-a ....)(MED.) (Bratul s-a ....)(MED. VET.)(Ugerul vacii s-a ....)$(by 2W2S10e11r4g4i12o)*inflama
vb. a (se) contagia, a (se) contamina, a (se) infecta, (livr.) a (se) infesta, (pop.) a (se) umple, (inv.) a (se) smredui, a (se) strica. $(S-a ... de variola.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*molipsi
vb. a se contracta, a se ghemui, a se inchirci, a se strange, a se zgarci, (pop.) a se ciuciuli, a se starci, (reg.) a se tambusi, (Olt., Ban. si Transilv.) a se zguli. $(S-a ... de durere.)pi-pernici$.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chirci
vb. a (se) contracta, a (se) inclesta, a (se) zgarci. $(Fata i se ...; furia ii ... fata.)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*crispa
vb. a (se) contura, a (se) creiona. $(A ... profilul cuiva.)(A ... ideile principale intr-o lucrare.)$(by 1W1S9e9r3g3i11o)*schita
vb. a se contura, a se delimita, a se desena, a se deslusi, a se distinge, a se evidentia, a se preciza, a se proiecta, a se reliefa. $(Acum imaginea ei se ... in lumina asfintitului.)con-figuraspecializa$.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*profila
vb. a se contura, a se profila, a se structura. $(Se ... intr-un anumit fel.)$(by 13W13S7e7r7g1i1o)*configura
vb. a (se) corija, a (se) indrepta, a (se) rectifica. $(Isi ... erorile.)(Si-a ... dictiunea.)regulariza$.(by 5W6S14e15r8g8i2o)*corecta
vb. - A se crapa, a se despica. - A trosni, a plescai. - A se sparge, a se rupe. - A se prapadi, a muri. - A pocni (din bici). - A palmui, a izbi, a bate. Sl. "a bate din palme" (Miklosich, 36; Cihac, II, 265; Conev 95). - Der. s.n. (trosnet, pocnet); , s.f. (petarda; sficiul biciului); , s.f. (pocnitura; crapatura, despicatura; trosnet, lovitura de palma); s.n. (Arg., ochi); s.f. (sfichi).(by 7W7S8e1r1g10i10o)*plesni
vb. a (se) cretiniza, a (se) idioti, a (se) imbeciliza, a (se) prosti, a (se) tampi.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*idiotiza
vb. a se cruci, a se uimi, a se ului, (pop.) a se incruci, (reg.) a se ugni, (Transilv. si Ban.) a se pocozi, (inv.) a se ciudi, a se divi. $(Se ... de ce aude.)uimiextazia$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*minuna
vb. - A (se) cufunda in apa, a (se) da la fund. Creatie expresiva ca in toate vb. terminate in : pentru radacina expresiva, cf. - Der. , s.f. (pasari acvatice, care in alte regiuni se numesc : Gallina chloropus, Colymbus glacialis), al caror nume este in legatura, dupa Iordan, XXXIII, 40, cu rus. "stirc" (pentru caracterul sau expresiv, cf. DAR). Cihac, II 73, se gindea fara nici un temei, la pol. "pescarus"; iar Scriban, la fr. , cuvinte de asemenea expresive, cf. Battisti, II, 912.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*corli
vb. a (se) cuprinde, a (se) inlantui, a (se) prinde. $(Se ... de mijloc.)(A ...t fata.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*imbratisa
vb. a (se) cuta, a (se) increti, a (se) zbarci, (fam.) a (se) smochini, (fig.) a (se) boti, a (se) brazda. $(Se ... la obraz.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*rida
vb. a se cutremura, a se incrancena, a se infiora, a se infricosa, a se inspaimanta, a tremura, a se zgudui, (inv. si pop.) a se spaimanta, (inv. si reg.) a se spaima, (reg.) a se infrica, a se scarbi, (inv.) a se mira, (inv., in Mold.) a se otari, (reg. fig.) a se tesi, (inv. fig.) a se increti. $(S-a ... la auzul acestei vesti.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*ingrozi
vb. a se cutremura, a se infiora, a se infricosa, a se ingrozi, a se inspaimanta, a tremura, a se zgudui, (inv. si pop.) a se spaimanta, (inv. si reg.) a se spaima, (reg.) a se infrica, a se scarbi, (inv.) a se mira, (inv., in Mold.) a se otari, (reg. fig.) a se tesi, (inv. fig.) a se increti. $(S-a ... la auzul acestei vesti.)$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*incrancena
vb. - A se da jos de pe cal. - A popula, a se aseza intr-un loc determinat. - Var. Mr. De la , dupa echivalenta , etc. Totusi, se are in vedere adesea posibilitatea unui lat. (Candrea-Dens., 214; REW 1439; Tiktin; Candrea), cf. sp. ; ipoteza putin probabila, mai ales daca se tine seama de conservarea lui aton. Cel de al doilea sens se datoreaza desigur unei influente turanice, caci se stie ca anumite semintii turanice traiau in corturi portabile si ca, pentru ele, "a descaleca" insemna a alege un loc pentru a-l popula provizoriu. - Der. , s.n. (actiunea de a descaleca; intemeiere, colonizare); s.m. (intemeietor); s.f. (inv., intemeiere).(by 2W2S10e11r4g4i12o)*descaleca
vb. - A se da jos de pe o nava, a cobori pe uscat. - A ajunge. - A inlatura, a da afara. Fr. - Der. , s.n., din fr.(by 5W5S14e14r7g7i1o)*debarca
vb. a (se) darapana, a (se) degrada, a (se) macina, a (se) paragini, a (se) strica, (reg. si fam.) a (se) paradui, (Transilv.) a (se) dorovai. $(Zidul de la gradina s-a ....)saraci$.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ruina
vb. a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezobisnui, a (se) dezvata, a (se) lasa, a scapa, (fig.) a (se) scutura, (fam. fig.) a intarca. $(S-a ... de un viciu.)descotorosi$.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*dezbara
vb. a se decolora, a iesi, (reg.) a se serbezi, a se spalatoci. $(Tesatura s-a ... la spalat.)$(by 13W13S6e7r15g15i1o)*spalaci
vb. - A se dedica, a se consacra. - A se obisnui, a se familiariza. Origine incerta. Se considera in general ca reprezentant direct al lat. , prin intermediul unei var. vulg. (Puscariu 493; Candrea-Dens., 472; REW 2511; Candrea; Rosetti, I, 167) nu este insa atestat uzul sau popular, sau anterior sec. XIX. Dupa Tiktin si Scriban, ar fi formatie neol., pe baza lui Cel de al doilea sens pare a autoriza mai curind prima opinie.(by 5W5S14e14r7g8i8o)*deda
vb. a (se) defolia, (fig.) a (se) despuia. $(Arborii se ... toamna.)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*desfrunzi
vb. a (se) deforma, a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluti, a (se) stramba, (pop. si fam.) a (se) scalambaia, a (se) scofalci, (pop.) a (se) hazi, (Mold. si Bucov.) a (se) sonti, (inv.) a (se) grozavi. $(S-a ... de tot in urma accidentului.)$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*urati
vb. a (se) deforma, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluti, a (se) stramba, a (se) urati, (pop. si fam.) a (se) scalambaia, a (se) scofalci, (pop.) a (se) hazi, (Mold. si Bucov.) a (se) sonti, (inv.) a (se) grozavi. $(S-a ... in urma accidentului.)$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*desfigura
vb. a (se) deforma, a (se) stramba, (Mold.) a (se) scrombai. $(Pantofii s-au ... prin uzura.)(I s-au ... tocurile.)(A ... cuvintele, cand vorbeste.)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*scalcia
vb. a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) roade, a (se) strica, a (se) toci, a (se) uza. $(Hainele i s-au ... de tot.)$(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ponosi
vb. a (se) degrada, a se invechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) harbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. $(Mobila s-a ....)ponosiavaria$.(by 6W7S7e15r1g9i9o)*deteriora
vb. a (se) demonetiza, a (se) deprecia. $(A ... un semn banesc nominal.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*devaloriza
vb. a (se) demoraliza, a (se) deprima, (fig.) a (se) demobiliza. $(S-a ... de tot.)$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*descuraja
vb. a se deosebi, a se diferentia, a varia, (inv.) a (se) feluri. $(Obiceiurile ... de la un popor la altul.)$(by 6W6S15e15r15g8i9o)*diferi
vb. a (se) departa, a (se) distanta. $(Se ... unii de altii; s-a ... de grupul nostru.)izola(Sa nu te ... de mine!)spatiaizgoniexcludedestituiconcediaridicascoatecuratainstrainainlaturaevitarisipi(A ... lanturile robiei.)abate$.(by 15W8S8e9r2g2i11o)*indeparta
vb. a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scranti, a (se) suci, (rar) a (se) rasuci, (inv. si reg.) a (se) sminti, (reg.) a (se) strica, (prin Transilv.) a (se) muruli, (Transilv.) a (se) pica, (prin Transilv. si Bucov.) a (se) preti, (prin vestul Munt.) a (se) proclinti. $(Si-a ... osul umarului.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*luxa
vb. a se deplasa, a se duce, a se misca, a umbla, (pop.) a se purta. $(... putin pe strada.)(... cam greu din cauza batranetii.)treceparcurgecolindazburacotideplasaplecaapucaducetreceluaiesi.intrainrolacircula(Acesta e drumul care ... spre ...)intindedesfasura.progresafunctiona(Stii ca ii ... bine.)consumacuprindepurtaasortapotriviputea$.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*merge
vb. a se deplasa, a (se) merge, a (se) umbla. $(O artera pe care ... multe vehicule; ... singur, neinsotit.)(FIZIOL.) (Sangele ... prin vene.)raspandi(Aceste cuvinte ... in mod curent.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*circula
vb. - A se deplasa (tot) mai aproape de ceva sau cineva. - A intra in legatura, a aborda pe cineva. - A pune impreuna. - A pune aproape spre a compara, a confrunta. - Mr. , mr. Lat. , care a ajuns sa se confunde cu (Puscariu 102; Candrea-Dens., 66; REW 557; DAR); cf. sard. , v. prov. , fr. fr. (> it. ). Cf. (by 11W4S4e13r13g13i7o)*apropia
vb. a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca. $(Sistemul tehnic s-a ....)$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*defecta
vb. a (se) desavarsi. $(Se ... continua prin studiu.)(S-a ... in domeniul siderurgiei.)sistematiza$.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*perfectiona
vb. a se deschide, a se insori, a se limpezi. $(Cerul s-a ....)(Afara s-a mai ....)lumina$.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*insenina
vb. a (se) descompune, (rar) a (se) putrefia, a (se) putregai. $(O materie organica ce a ....)cangrena$.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*putrezi
vb. a (se) descoperi, (rar) a (se) dezvalui, (Ban.) a (se) descutropi, (Olt. si Ban.) a (se) destruca. $(Era invelit si s-a ... in somn.)(A ... un monument.)$(by 4W12S13e13r6g7i15o)*dezveli
vb. - A se desela, a se speti. Probabil din sl. "incovoiat", daca nu ne inselam glosindu-l asa. Se foloseste aproape exclusiv in expresia , pe care dictionarele o gloseaza de obicei "sleit de foame". Dupa Cihac, II, 268 si Scriban, din sl. "a ucide", dar der. este greoaie. - Der. s.f. (anemie, demobilizare).(by 8W2S2e10r11g4i4o)*pocilti
vb. a (se) desface, a (se) desparti, a (se) divide, a (se) fractiona, a (se) imparti, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcatui. $(Produsul dezintegrarii se ... in particule.)putrezialterarancezi$.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*descompune
vb. a (se) desface, a (se) desprinde. $(S-a ... din locul unde era lipit.)(Sa nu te ... de el.)$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*dezlipi
vb. a (se) desface, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. $(Se ... un fir depanat.)desface(Actiunea se ... pe o anumita perioada.)(Iata cum s-au ... faptele.)(Treaba se ... bine.)(Partida s-a ... in bune conditii.)disputa(A ... acolo o munca utila.)Au ... o lupta continua pentru ...)$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*desfasura
vb. a se desfasura, a se juca. $(Meciul se ... pe Stadionul Giulesti.)$(by 4W4S12e13r6g6i7o)*disputa
vb. a (se) desira, (reg.) a (se) desfira, a (se) strica, (inv.) a (se) ranji. $(O tesatura care s-a ....)rari(O vesta de lana care s-a ....)risipi$.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*destrama
vb. - A se desparti, a se desface, mai ales la picioare. - Var. Mr. Din "a desface picioarele", cf. bg. "pas", ras-.$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rascacara
vb. a (se) desparti, a (se) desprinde, a (se) detasa, a (se) izola, a (se) rupe. $(S-a ... de grup.)(O oaie care s-a ... de turma.)divorta(S-au luat la bataie si i-am ....)(A ... animalele bolnave de cele sanatoase.)(A ... bucata in trei.)(Produsul dezintegrarii se ... in particule.)compartimenta(Zidul ... cele doua camere.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*separa
vb. a se desparti, a se izola, a se separa, (pop.) a se razni, (reg.) a se razlogi. $(O oaie care s-a ... de turma.)(Puiul s-a ... de mama.)imprastia.(I s-a ... intreaga turma.)$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*razleti
vb. a (se) desparti, a (se) separa, (inv.) a (se) imparti. $(Sotii au ....)$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*divorta
vb. a (se) despovara. $(S-a ... de greutatea din spinare.)(Incarcatura corabiei s-a ....)alina(A ... producerea unui fenomen.)$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*usura
vb. a (se) desprinde, a (se) detasa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa. $(S-a ... de grup.)razletidivorta(S-au luat la bataie si i-am ....)(A ... animalele bolnave de cele sanatoase.)imparti(Produsul dezintegrarii se ... in particule.)compartimentasepara$.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*desparti
vb. a (se) desprinde. $(S-a ... o bucata de stanca.)luxa (FIZ.)(... un lichid.)stramuta$.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*disloca
vb. a (se) dezetatiza, a (se) deznationaliza. $(A ... o serie de intreprinderi.)$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*privatiza
vb. a se dezvolta, a se inalta, a se mari, (inv. si pop.) a odrasli, (pop.) a se ridica, a salta, a (se) zburataci. $(Ce mult a ... copilul!)(Ciupercile ... in sol bogat.)inaltaregeneraeduca(... doi porci.)cultivainmultiextinde(A ... fondul de rulment.)indesi(Au ... apele in matca lor.)dospimajora(A ... nivelul de trai.)(I-a ... temperatura.)intensificaintetiadanci$.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*creste
vb. a se dilata. ....) v. v. a se inflama, (pop.) a se bolovani. $(Ugerul vacii s-a ....)infoiamari$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*umfla
vb. a (se) discredita, (rar) a (se) pierde. $(Nu putea ... cauza revolutiei.)dez-onora(Ploile ... recolta.)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*compromite
vb. - A se dispersa, a se dilata, a se intinde. - A se risipi, a se imprastia. - Var. Mr. Dintr-un sl. < "a se dilata", cu disimilare consonantica la fel cu Der. de la (Tiktin; Candrea) este greoaie semantic (dupa acesti autori ar trebui sa se porneasca de la notiunea de "destrama", de unde trecerea spre "dilata") nu este simpla si nu poate sa explice forma , care este cea mai veche; in schimb, este sigur ca var. se datoreaza unei contaminari cu Relatia cu sl. "a se intinde" din "aripa" (Cihac, II, 83) este la fel de improbabila. Dupa Pascu, I, 67, din contaminat cu (by 2W2S10e11r4g4i12o)*raschira
vb. a (se) dispersa, a (se) rasfira, a (se) raspandi, a (se) razleti, a (se) risipi, (pop.) a (se) razni, (inv. si reg.) a (se) raschira. $(S-au ... in toate partile.)(I s-a ... intreaga turma.)risipispulbera(Ceata s-a ....)(Vantul ... frunzele.)(A ... nisip peste tot.)presararaspandicheltui(Soarele ... o caldura placuta.)(Luna ... sclipiri vii.)(Focul ... mii de scantei.)difuza(Stirea s-a ... peste tot.)(Zvonul s-a ... din gura in gura.)emanapropaga$.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*imprastia
vb. a se domina, a se infrana, a se opri, a rabda, a se retine, a se stapani.(by 8W8S1e10r10g4i4o)*abtine
vb. a (se) dosi, a (se) mistui, (rar) a (se) tainui, (pop.) a (se) piti, a (se) pitula, (reg.) a (se) matrasi, a (se) mitosi, (prin Maram.) a (se) scuti, (inv.) a (se) supune. $(S-a ... in padure.)(S-a ... sub pat.)(Spune-mi imediat unde ai ... banii!)feriacoperi(Norii ... lumina soarelui.)(... adevarul.)(Isi ... ignoranta.)(Si-a ... durerea.)$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ascunde
vb. - A seduce, a atrage, a ademeni. - Megl. Sl. "a insela" (Miklosich, 362; Cihac, II, 202; Tiktin; Berneker, II, 15; Conev 98), cf. bg. cr. pol. Der. s.f. (ademeneala, tentare; nada); , s.m. (inv., prestidigitator); vb. (a insela, a seduce), cu expresiv (dupa Geheeb 39, cu - sl., cf. sl. ).(by 3W11S11e11r5g5i13o)*momi
vb. a se echipa, a se invesmanta, (inv. si reg.) a se investe. $(Va rog sa va ... si sa mergem.)(Si-a ... haina si a plecat.)(... camasa pe tine.)infatatapisa(A ... o carte.)fereca$.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*imbraca
vb. a (se) elibera, a (se) emancipa, a (se) libera, (inv. si pop.) a (se) mantui, (pop.) a (se) slobozi, (inv.) a (se) volnici, (fig.) a (se) descatusa. $(I-a ... pe tarani.)$(by 11W4S5e13r13g14i7o)*dezrobi
vb. a se expatria, a pribegi, (inv. si livr.) a se destara, (inv.) a se instraina. $(A fost nevoit sa ....)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*emigra
vb. a se face, a se preface, (reg.) a se marghioli, (inv.) a se fatarnici. $(... ca e nebun.)(Un ras care ... veselia.)$(by 1W1S9e10r3g3i11o)*simula
vb. - A (se) face. Fr. , adaptat la conjug. lui - Der. s.m. (persoana care produce); (var. ), s.n., dupa fr. ; adj., din fr. ; (var. ), adj. (care nu produce); s.f., din fr. ; vb. (a produce din nou).(by 15W8S8e2r2g10i10o)*produce
vb. - A (se) face intunecos, a (se) lipsi de lumina. - A (se) umori, a face sa nu mai vada. - A (se) posomori, a (se) intrista. - A (se) inchide la culoare. - (Refl.) A se acoperi cerul de nori, a se innora. - (Refl.) A se insera, a se innopta. - Mr. , megl. Lat. de la (Densusianu, XXXIII, 280; Byhan 25; Weigand, III, 26; Puscariu 895; Candrea-Dens., 892; Densusianu, V, 19; Spitzer, IV, 650; Graur, V, 102), cf. it. sp. cu semantism diferit. Evolutia semantica a rom. nu prezinta dificultati, cf. sp. < "pelerina" si "ingramadire de nori", si celelalte ex. aduse de DAR. S-au dat alte solutii, care nu par convingatoare: din lat. (Giuglea, 10; cf. Puscariu, I, 413), printr-o metateza care pare dificila; din lat. "a incepe sa tune" (Draganu, II, 291; REW 4504a); sau din turco-tat. < "noapte" (T. Hotnog, XXXIV, 206). Ramine, totusi, o problema care pina acum n-a fost explicata satisfacator, si anume legatura lui cu vb. , avind acelasi sens, si cu (var. , inv. ; mr. , megl. ), s.n. (negura; inv., multime, puzderie). Acest ultim cuvint se considera der. de la (Puscariu 896; REW 4484; Pascu, I, 129; Iordan, 114; Lowe 56; DAR) astfel incit ar proveni de la , care este atestat in texte lat. med. Pare surprinzator, in acest caz, ca nu coincide intimplator cu , asa cum presupun majoritatea filologilor; din aceste ratiuni, autorii , Tiktin; Pascu, I, 130; si G. Ivanescu, II, 143 au preferat sa considere ca nu este decit o forma redusa de la , prin intermediul unei haplologii a lui > Aceasta ipoteza nu pare naturala: forma nu putea asimila pe > , intrucit se sprijinea pe alta forma neasimilata, ; iar, pe de alta parte, trebuie sa admitem si un tratament anormal al grupului lat. din (rezultatul sau normal trebuia sa fie ). Der. adj. (care intuneca); , adj. (lipsit de lumina; incurcat, incilcit); , s.f. (lipsa de lumina, umbra; eclipsa; ignoranta); s.f. (inv., intuneric); (var. ), s.f. (intuneric), adj. (intunecos).(by 15W15S9e9r2g3i11o)*intuneca
vb. a se fali, a se fuduli, a se grozavi, a se infatua, a se impauna, a se infumura, a se lauda, a se mandri, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv. si pop.) a se mari, (pop.) a se pauni, (reg.) a se barzoia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg. fam.) a se furlandisi, a se martafoi, (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (inv.) a se inalta, a se preainalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se infoia, a se umfla, (arg.) a se sucari. $(Nu te mai ... atata!)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ingamfa
vb. a se fali, a se fuduli, a se lauda. $(Are de ce se ... cu copiii lui.)ingamfa$.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*mandri
vb. a (se) feri, a para, (inv. si reg.) a sprijini. $(A ... lovitura adversarului, la box.)sustrage$.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*eschiva
vb. a se fofila, a se strecura, (inv. si reg.) a se sterge, (Transilv.) a se fastica, (Mold. si Bucov.) a se supuri, (inv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. $(S-a ... neobservat afara.)(Lumina se ... printre arbori.)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*furisa
vb. - A se forta, a face un efort. - (Vb. refl.) A (se) sili, a-si da silinta. - A porni, a se urni, a misca. Sl., dar lipseste veriga imediata. E vorba probabil de un der. din sl. "a pune crucis", de tipul (Miklosich, 34; Cihac, II, 228; Tiktin), cu sensul "a se impotrivi" sau "a se opune", cf. "a acoperi, a pune deasupra" > - Der. s.f. (efort).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*opinti
vb. a se forta, a se sforta, (Transilv.) a se tecarui. $(S-a ... ca sa ridice bolovanul.)(Ce te ... asa?)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*opinti
vb. a se fosiliza. $(Corpuri organice care s-au ....)(Un personaj din basme care a fost ....)$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*petrifica
vb. a se gangavi, a se gangai, (reg.) a tantavi, (Ban.) a patcai, (Transilv. si Olt.) a siscavi. $(Se ... cand vorbeste.)$(by 14W8S8e1r2g2i10o)*balbai
vb. - A se gati, a se dichisi. Germ. (Candrea). - Der. s.f. (podoaba, curatenie). In Trans., si ironic in alte parti.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*putului
vb. a (se) ghemui, a (se) incarliga, a (se) incovriga, a (se) infasura, a (se) invalatuci, a (se) rasuci, a (se) suci, (reg.) a (se) covriga, a (se) incolataci, (inv.) a (se) invalui. $(Se ... in jurul ...)incovriga$.(by 5W5S13e14r7g7i8o)*incolaci
vb. - A (se) ghemui, a (se) incolaci. - Despre cai si animale in general, a ridica urechile tinindu-le drept in sus. - A-si incorda auzul. - A taia urechile. - (Maram.) A rotunji extremitatea unui trunchi. - Mr. Este var. redusa de la "a (se) ghemui", cum demonstreaza identitatea de sensuri. Pentru posibilitatea acestei reduceri, cf. "zbirciog, ciuperca", cu var. Autorilor DAR le-a scapat probabil acesta explicatie, in ciuda var. , pe care le citeaza, deoarece dictionarele nu cunosc sensul 1, care este totusi curent de la Budai-Deleanu pina la V. Voiculescu . Tot DAR cunoaste vb. , "a (se) ghemui" dar il citeaza separat, ca var. de la , ceea ce nu pare posibil. Sint putin probabile der. din sb. (Cihac, II, 58) sau din lat. , gr. ????? "a rasuci" (Philippide, 54; Pascu, I, 193). Der. adj. (cu urechile taiate), mr. , deverbal de la cuvintul anterior, ca de la Dupa alta opinie (Pascu, I, 193; Diculescu, 428; DAR; Puscariu, 260), din gr. ?????? "taiat". Este cuvint care apare in bg. "cu urechie taiate" sau "cu urechi mici", sb. "cu urechi mici",, mag. "cu urechile taiate", toate imprumuturi probabile din rom. (dupa Cihac, rom. ar proveni din sb.). s.m. (nume de ciine; Ceratocarpus arenaria); , s.m. (ciot de creanga).(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ciuli
vb. - A se ghemui, a se incolaci. - Var. Sl. (Cihac, II, 52; Byhan 308); cf. pol. Cf.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*cimpi
vb. - A se ghemui, a se lasa pe vine. - A mototoli, a increti, a zbirci. - A stringe, a ingramadi. Sl. (DAR), cf. sb. "a se lasa pe vine", mag. "a sta jos"; insa ar putea fi vorba si de o formatie spontana. - Der. (var. ), vb. (a se ghemui; a zbirci, a increti) prin intermediul finalei expresive (cf. Graur, IV, 91), fiind improbabila der. propusa de Philippide, 54, de la ; , s.m. (ghemotoc, dop, cocolos; bobina; ciuperca, zbirciog). Ca si in alte cazuri, sint forme care coincid cu alte formatii spontane, cf. mr. (culme), ce pare a indica dependenta de radacina expresiva ; mr., megl. "ciocirlie", in legatura cu bg. , cuvint rar. Pe de alta parte, ajunge sa se confunde cu , in sensul in care il foloseste Cantemir, de "a netezi, a mingiia", cf. , vb. (Trans., a mingiia). Dupa Graur, V, 223, s-ar explica plecindu-se de la tig. "penis", ipoteza putin probabila. - V. si (by 3W12S12e5r6g14i14o)*ciuci
vb. a (se) ghiftui, a (se) indopa, (prin Transilv. si Maram.) a (se) crivi, (Olt.) a (se) incatarama. $(S-a ... cu mancare.)huzuri$.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*imbuiba
vb. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) imboldi, a (se) impinge, a (se) inghionti, (pop.) a (se) busi, (reg.) a (se) branci, a (se) inghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupaci, (prin Olt. si Ban.) a (se) popandi.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*imbranci
vb. - A se gindi, a reflecta, a medita. Lat. (Puscariu 431; Candrea-Dens., 425; REW 2027; DAR); cf. alb. (Meyer 210; Philippide, I, 637), v. it. , v. fr. , sp., port. - Der. , s.n. (gindire, judecata, reflectie; ratiune, spirit; imaginatie; judecata; parere; intentie; constiinta), care de asemenea ar putea fi un der. romanic, cf. lec. , v. esp. , gal. ; s.m. (ginditor; filozof); (var. ), adj. (inv., rezonabil, judicios); , s.f. (reflectie; meditatie; aforism, maxima); , adj. (nerespectuos); vb. (a premedita), format artificial pe baza fr.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cugeta
vb. a (se) goni, a (se) impreuna, a (se) incrucisa, (pop.) a (se) cateli, a (se) insoti, (reg.) a (se) pui. $(Animalele se ....)$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*imperechea
vb. a (se) grabi, a (se) iuti, (livr.) a (se) alerta, (inv. si pop.) a (se) pripi, a (se) sili. $(Se ... sa ajunga la timp.)(Nu e nevoie sa va ....)(Timpul ne ....)(Se ... a trimite mandatul.)(A ... incheierea unei actiuni.)$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*zori
vb. - A se grabi, a se zori. - A se coace, a se incalzi, a (se) pirli, a (se) pirpali. - (Mold.) A surprinde. - Var. Mold. Cuvint probabil rezultat din confuzia a doua cuvinte sl., "a arde, a pirli" si "a se grabi", de unde un , cf. bg. "a se grabi" (Miklosich, 39; Cihac, II, 292; Tiktin). - Der. s.n. (inv., vapaie, dogoare); (var. Banat ), s.f. (graba ; dogoare, fierbinteala); s.n. (caldura sufocanta), cf. bg. , sb. ; adj. (grabit, precipitat); s.f. (inv., precocitate).(by 15W8S9e2r2g10i11o)*pripi
vb. a (se) grabi, a (se) zori. $(Nu e nevoie sa va ....)napustisari$.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*precipita
vb. a se gramadi, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, (pop.) a se buluci, (reg.) a se poroboti, a se tarsi, (prin Ban. si Olt.) a se nalogi, (rar fig.) a se musuroi. ... cu a se baga, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, a se vari. $(Ce va ... asa in mine?)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*imbulzi
vb. a se grupa, a se insoti, a se intovarasi, a se uni, (inv. si pop.) a se prinde, (reg.) a se ortaci, (Mold. si Transilv.) a se insambra, (prin Transilv.) a se soti, (inv.) a intra. $(Vino sa te ... cu mine.)(Idei care se ... intre ele.)$(by 13W13S6e7r15g15i8o)*asocia
vb. a (se) hirotoni, a (se) popi, a(se) preoti, (pop.) a (se) sfinti. $(A ... un cleric.)$(by 5W5S13e14r7g7i8o)*hirotonisi
vb. - A se hrani. - A prinzi, a lua cina. - A se alimenta cu, a se mentine cu. - A coroda, a strica. - A roade, a macina. - A consuma, a folosi. - A delapida, a defrauda patrimoniul public. - A uzurpa, a dobori. - A se nelinisti, a se osteni. - A o apuca pe cai gresite, a duce la pierzanie. - A ciupi, a produce mincarime. - A suporta, a rabda o insulta. - A cistiga o piesa a adversarului, in anumite jocuri. - A tine mult la cineva, a muri dupa o persoana. - (Refl.) A se devora, a se distruge reciproc. - Var. (Trans.) - Mr. megl. istr. Lat. , forma redusa a lui cf. it. , calabr. , mai probabil decit de la (Diez, I, 262; Puscariu 1022; Candrea-Dens., 1127; REW 5592). Cuvint de uz general (ALR, I, 80). Sing. prezentului pare ca ar trebui sa se explice prin cu infix nazal (dupa G. Ivanescu, I, 161, printr-o incrucisare intre cu ). Der. adj. (lacom); s.f. (bucate, feluri); s.f. (alimente, provizii); s.f. (carne inabusita); s.f. (usturime, iritatie, frecare a pielii); s.n. (faptul de a minca, masa); s.m. (inv., uzurpator; persoana care maninca); s.f. (Arg., gura); s.f. (abuz, prevaricatiune, frauda); s.f. (inv., frauda, abuz; rozatura; adincitura); s.m. (lacom, hulpav); adj. (cu stomacul gol; s.m., flamind; lihnit de foame).(by 12W5S6e6r14g15i8o)*minca
vb. a (se) imbina, a (se) impreuna, a (se) lega, a (se) reuni. $(A ... elementele intr-un tot.)asamblaimbina(A ... capetele barnelor.)agrega(LINGV., BIOL., TEHN,)(Doua elemente ale vorbirii se pot ....)unificafuzionaasociacoalizacasatori(A ... in mod armonios diverse preocupari.)$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*uni
vb. a se imbogati, a se inavuti, (pop.) a se chiaburi. $(Un individ care s-a ....)$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*inchiaburi
vb. - A se imbolnavi, a se simti rau. Sl. (Cihac, DAR); cf. - Der. adj. (inv., bolnavicios); s.f. (inv., rana).(by 5W5S14e14r7g7i1o)*boli
vb. - A se imbolnavi, a suferi de ceva. Sb. "a elimina" (DAR; Graur, VI, 152). In Olt. si Banat. - Der. s.n. (boala de stomac); , s.m. (diavol); , s.f. (chin, suferinta); adj. (blestemat).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*izda
vb. a se imbufna, (reg.) a se dramboi, (prin Bucov.) a se barzoia, (Transilv. si Maram.) a se dabalaza, (Olt. si Ban.) a se imbonta, (prin Munt.) a se razbuza.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*bosumfla
vb. a (se) imbunatati, a (se) indrepta, (pop., fam. si fig.) a (se) razbuna. $(Vremea s-a mai ....)$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*ameliora
vb. a (se) impamanteni, (inv.) a (se) indigena, a (se) nationaliza. $(S-a ... in tara noastra.)$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*naturaliza
vb. a (se) impanzi, a (se) umple, (fig.) a (se) impana. $(Ulitele s-au ... de oameni.)$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*intesa
vb. - A se impartasi. - Var. Sl. sau (Cihac, II, 290; Tiktin). - Der. (var. ), s.f. (cuminecare), din sl.(by 2W10S10e11r4g4i13o)*pricestui
vb. - A se impiedica, a se ciocni de ceva, a calca prost. Sl. "a impinge" (Miklosich, 38; Cihac, II, 269), cf. rus. "a se incurca". - Der. s.f. (impiedicare, pas gresit). Cf. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*poticni
vb. a (se) implini, a (se) rotunji, (reg.) a (se) incala, (prin Ban.) a (se) incarna.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ingrasa
vb. a se impotmoli, a se ingloda, a se innamoli, a se namoli, (rar) a se innoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se intina. $(Carul s-a ... in drum.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*noroi
vb. a se impotrivi, (inv.) a (se) nevoi. $(Au ... pana la ultimul om.)(A ... bine pana la sfarsitul cursei.)(O incaltaminte care ... mult.)(O haina care ... la tavaleala.)$(by 14W7S7e1r1g9i9o)*rezista
vb. - A (se) impotrivi. Lat. (sec. XIX), adaptat la conj. lui - Der. s.m., din fr. ; s.f., din fr. ; adj., din fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*opune
vb. a se imprimavara, (prin Transilv.) a se primavara. $(S-a ... si natura reinvie.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*desprimavara
vb. a (se) impunge, (pop.) a (se) inghimpa, (inv. si reg.) a (se) punge. $(S-a ... in maracini.)atinge(Il ... puricii, tantarii.)pisca.(Il ... crivatul.)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*intepa
vb. a (se) impurpura, a (se) inrosi, a (se) rosi, a (se) rumeni, (inv.) a (se) rasura, (fig.) a (se) aprinde. $(S-a ... la fata.)$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*imbujora
vb. a (se) inabusi, a (se) ineca, a (se) sufoca a (se) sugruma, (inv. si pop.) a (se) nabusi, a (se) nadusi, (inv.) a (se) impresura. $(Fumul il ....)$(by 10W3S3e12r5g6i14o)*asfixia
vb. a (se) inalbastri, (Transilv.) a (se) mierii. $(... un obiect cu vopsea.)invineti(... rufele.)$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*albastri
vb. a se inapoia, a reveni, a veni, (pop.) a se inturna, (prin Ban.) a proveni, (inv.) a se toarce, a se turna. $(Cand te-ai ... acasa?)recidivareflectareplicarasuci(... carma spre dreapta.)(A ... filele la o carte.)rasturnaindrepta$.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*intoarce
vb. a (se) incarliga, a (se) incolaci, a (se) incovoia, a (se) indoi, (reg.) a se incarjoia. $(Cainele isi ... coada.)incolaci$.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*incovriga
vb. a (se) incarna, a (se) intruchipa, a (se) intrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. $(Iata cum s-a ... acest element.)finaliza$.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*concretiza
vb. a (se) incarna, a (se) intruchipa, (inv.) a (se) impelita, a (se) inchipui, a (se) incorpora, a (se) omeni. $(S-a ..., luand infatisare de femeie.)concretizapersonifica$.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*intrupa
vb. a (se) incetosa, a (se) innegura, a (se) paienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pupaza. $(Privirea, vederea i se ....)$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*impaienjeni
vb. a se inchega, a se invartosa, a se lega. $(Dulceata s-a ....)scadeaindesi$.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*ingrosa
vb. a se incheia, a se sfarsi, a se termina. $(Disputa s-a ... cu un esec.)$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*solda
vb. a se inchide, a se innegura, a se in-tuneca, a se mohori, a se posomori. $(Cerul s-a ....)$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*innora
vb. a (se) inchide, (reg.) a (se) imbumba. ... o v. a epuiza, a ispravi, a sfarsi, a termina, (astazi rar) a slei, (pop.) a gata, a mantui. $(A ... tot ce avea de spus.)conchidetermina(A ... treaba; spectacolul s-a ....)(A ... o lucrare inceputa.)desavarsi.sfarsi. (S-a ... si vacanta!)expiralichidasoldacontracta(A ... o pace onorabila.)perfectasemna$.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*incheia
vb. a se inchina, a se inclina, a se pleca. $(Se ... adanc in fata lui.)$(by 10W11S4e4r12g13i6o)*prosterna
vb. a se inchina, (rar) a se temeni. $(Se ... adanc in fata lui.)(De ce te ... atata?)$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*ploconi
vb. a se incinge, a se infierbanta. $(Se ... stand langa soba.)(... firele de tort.)(MED.) (Buba incepe sa ....)$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*coace
vb. - A se inclina, a se lasa intr-o parte. - A se pravali, a se prabusi. - (Refl.) A imbatrini, a trece, a expira. Sl. cf., bg., cr. "a rasuci" (Miklosich, 36; Cihac, II, 284; Conev 72), sau poate din sl. (< ) "a impinge", cu pref. Der. s.n. (panta; coasta); s.f. (povirnis, loc prapastios).(by 14W14S7e7r1g1i9o)*povirni
vb. - A se inclina partea din spate a unei carute sau a unei sanii. - Var. (Bucov.) , (Mold.) Mag. (Cihac, II, 497; DAR). - Der. , s.f. (panta, povirnis cu gropi si primejdios pentru sanii); , s.n. (ghetus, derdelus).(by 12W5S5e14r14g7i7o)*fartoi
vb. a (se) incotosmana, (inv. si pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocolosi, a (se) imbodoli, a (se) incrosna, a (se) inhaimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*infofoli
vb. a se incuiba, a se statornici, (fig.) a se inteleni. $(Un obicei care s-a ....)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*inradacina
vb. a se indaratnici, (livr.) a se obstina, (pop.) a se natangi, (reg.) a se incaina. $(Te ... fara motiv.)(Se ... sa sustina ca ...)$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*incapatana
vb. a se indarji, (livr.) a se obstina, (pop.) a se natangi. $(Ce te-ai ... asa pe el?)infuriaindarji$.(by 4W5S13e13r14g7i7o)*inversuna
vb. a (se) indestula, (prin Transilv. si Olt.) a (se) satui. $(I-a ... cu mancare.)(Vitele s-au ....)(Lasa ca-l ... eu de prostii.)plictisidezgusta(S-a ... de mizeriile ce i se fac.)$(by 14W14S7e7r1g1i9o)*satura
vb. a (se) indobitoci, a (se) tampi, (pop.) a (se) nauci, (reg.) a (se) habauci, (Transilv. si Olt.) a (se) tonti. $(Viata pe care o duce l-a ... de tot.)idiotizaafectainsela.(Marfa asta s-a ... de tot.)$(by 10W10S3e4r12g12i5o)*prosti
vb. - A se indoi, a ezita, a pierde timpul, a sovai. - A intirzia. Lat. prin intermediul unei forme cu metateza, (Candrea-Dens., 1440; Candrea, XXXVI, 325; REW 6492). Der. din lat. (Scriban) este mai putin probabila. - Der. , s.n. (indoiala, sovaire; lene); adj. (incet, intirziat, lenes).(by 3W12S12e5r5g14i14o)*pregeta
vb. - A se indoi, a se incovoia. - A indupleca, a sili. - (Rar) A trimite, a transporta, a duce. - A porni, a iesi, a se duce. - (Refl.) A se inclina. - (Refl.) A ceda, a se supune. - Mr. ; megl. Lat. (Diez, I, 319; Cipariu, 30; Densusianu, 194; Puscariu 1334; Candrea-Dens., 1402; REW 6601; V. Buescu, III (1952), 107-8), cf. it. "a indoi", prov. fr. "a indoi", sp. , port. In general se considera ca semantismul se explica printr-o expresie de tipul sau (Puscariu 134; Wagner 123; Scriban; dupa Tiktin ar insemna "a se apleca pina la ceva"; dupa Corominas, III, 161, trebuie sa se porneasca de la "a se indrepta spre", care ar explica atit rom. cit si sp.). Mai probabil se porneste de la ideea de "a intoarce"; inseamna a se invirti un obiect, pina cind extremitatile lui se unesc. La fel s-ar fi zis despre o persoana care se intoarce la punctul de plecare, ca in it. "a se da inapoi", fr. , bearn. (REW 548), cat. "a lasa lucrul" sau mai curind "a se intoarce de la lucru". , prin urmare, ar fi insemnat mai intii "a se intoarce, a veni inapoi"; "unde te intorci" ar fi fost interpretat firesc "unde mergi?" ca "se poarta" = merge; "coboara" = merge. Explicatiile semantice ale lui Puscariu, VIII, 143, nu par izbutite. Se cuvine sa adaugam ca Buescu, II, 102-13, reduce rom. "a alapta" la lat. "a linisti". Aceasta ipoteza prezinta dificultati fonetice ( nu putea da si, oricum, autorul trebuie sa admita o incrucisare cu pentru a justifica rezultatul rom.) si nu pare mai naturala decit explicatia traditionala, din punct de vedere semantic: cf. si "a pune dedesubt" si "a alapta". Der. s.f. (inv., inclinatie, aplecare; reverenta, salut; supunere, obedienta, umilinta); adj. (dus, absent; incovoiat; inclinat; ascultator, supus; amator, dispus); (megl. aplecatoareplecator,plecate,aplecaplekatiplekotorapleketor$ "oaie fara miel" (Candrea-Dens., 1403).(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pleca
vb. a (se) indragi, a (se) placea, (inv.) a (se) libovi. $(L-a ... de cum l-a vazut.)(Se ... cu ea.)placea$.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*iubi
vb. a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (se) insanatosi, a (se) inzdraveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tamadui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. si fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) sanatosa, a (se) tocmi, a (se) zdraveni, (reg.) a (se) razbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. si Transilv.) a (se) zvidui, (inv.) a (se) remedia, a (se) vraciui. $(S-a ... complet dupa o lunga boala.)(S-a mai ... putin dupa scarlatina.)$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*intrema
vb. a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (se) intrema, a (se) inzdraveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tamadui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. si fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) sanatosa, a (se) tocmi, a (se) zdraveni, (reg.) a (se) razbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. si Transilv.) a (se) zvidui, (inv.) a (se) remedia, a (se) vraciui. $(S-a ... complet dupa o lunga boala.)$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*insanatosi
vb. a (se) indrepta, a (se) normaliza, a (se) reface, (inv. si reg. fig.) a (se) scula. $(Situatia intreprinderii s-a ... sub aspect economic.)inviora$.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*redresa
vb. a (se) indrepta, a (se) remedia. $(A ... situatia existenta.)corectaamelioraoptimiza$.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*imbunatati
vb. a (se) inflacara, a (se) inrosi, (fig.) a (se) aprinde, a (se) incinge. $(S-a ... de emotie.)$(by 6W15S15e15r8g9i2o)*infoca
vb. a (se) inflacara, a (se) insufleti, a (se) pasiona, (fig.) a (se) aprinde, a (se) incalzi, (rar fig.) a (se) invapaia. $(Proiectul l-a ....)$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*entuziasma
vb. a se inflama, a se obrinti, a se umfla, (reg.) a se boboti. $(Bratul s-a ....)$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*tumefia
vb. a (se) infoca, a (se) inrosi, (fig.) a (se) aprinde, a (se) incinge. $(S-a ... de emotie.)entuziasma$.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*inflacara
vb. a (se) ingalbeni, a pali, a (se) trece, a (se) usca, a (se) vesteji, (astazi rar) a tanji, (pop.) a (se) galbeni, (inv.si reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pahavi, (prin Mold.) a (se) probajeni, (prin Mold. si Transilv.) a (se) probozi, (Mold. si Bucov.) a (se) ugili. $(O planta care s-a ....)$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ofili
vb. a (se) ingalbeni, (inv. si reg.) a (se) serbezi. $(A ... de emotie.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*pali
vb. a se ingloda, a se innamoli, a se namoli, a se noroi, (rar) a se innoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se intina. $(Caruta s-a ... in drum.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*impotmoli
vb. - A se ingrasa, a face burta. - Var. Origine obscura. Pare sa fie un der. de la lat. "a face bataturi, a se inaspri pielea", daca se admite trecerea semantica de la "a se ingrosa pielea" la "a se ingrasa" in general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru parerea contrara, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicatii sint insuficiente: din alb. "gras", "a se ingrasa" (Cihac, II, 718); de la (Philippide, 148; Scriban); de la "om gras", der. de la (Iordan, LVI, 230 si , IX, 67). Var. se datoreaza unei confuzii cu "a murdari".(by 10W11S4e4r13g13i6o)*incala
vb. a (se) ingretosa, a (se) satura, a (se) scarbi, (reg.) a (se) scarboli, (Mold. si Bucov.) a (se) lehameti, a (se) lehametisi, a (se) lehametui, (inv.) a (se) ingreta, a (se) ingretalui, (fam. fig.) a i se acri. $(S-a ... de tot ce-a vazut acolo.)$(by 1W1S10e10r3g3i12o)*dezgusta
vb. a se ingrijora, a se nelinisti, a-i pasa, (prin Mold.) a bindisi. $(Nu se ... de nimeni.)(Nu se ... de nimic.)$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sinchisi
vb. a se ingrijora, a se nelinisti, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. $(Nu-i ... de nimeni.)(Nu-i ... de nimic.)$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pasa
vb. a (se) innameti, a (se) introieni, a (se) nameti, a (se) troieni, (reg.) a (se) ometi. $(Drumurile s-au ....)$(by 6W14S15e8r8g1i2o)*inzapezi
vb. a (se) inrai, a (se) inrautati, (livr.) a (se) acutiza, (grecism inv.) a (se) prohorisi, (fig.) a (se) deteriora. $(Boala i s-a ....)adanci(Situatia infractorului s-a ....)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*agrava
vb. a (se) inregistra, a (se) inscrie, (inv.) a (se) matricula. $(A ... un vehicul.)$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*inmatricula
vb. a (se) inrosi, a (se) insangera, a (se) rosi, (inv.) a (se) crunta, a (se) incrunta, (inv. Mold.) a (se) mohorati. $(A ... tot la rana.)(Vita s-a ....)(Zootehnicianul ... vita.)$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*sangera
vb. a se inrosi, (pop. fig.) a se aprinde. $(Fata i s-a ....)injectainflama$.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*congestiona
vb. a (se) insira, a (se) insirui, a (se) ordona, a (se) randui, (inv. si reg.) a (se) sirui. $(S-au ... in tacere.)$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*alinia
vb. a se instrui, a invata, (inv. si reg.) a se pricopsi. $(... in permanenta.)invata(A ... cursul de la un capat la altul.)(A ... serios pentru examene.)(... medicina.)analizaanalizacauta(Am ... toate izvoarele referitoare la ...)(... daca nu s-a mai scris despre asta.)$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*studia
vb. a (se) insufleti, a (se) scula, (inv.) a (se) destepta, a (se) ridica. $(Mortii nu mai ....)$(by 4W5S13e13r6g7i15o)*invia
vb. a (se) intari, a (se) invartosa, (inv. si reg.) a (se) slei. $(Lava fierbinte s-a ... prin racire.)sleiingheta$.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*solidifica
vb. a (se) intari, (pop.) a (se) intepeni, (inv. si reg.) a (se) tocmi. $(S-a ... fundatia unui imobil.)intari(Situatia lor s-a ....)(Aceasta i-a ... faima.)$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*consolida
vb. a (se) intari, (rar) a (se) retransa, (inv.) a (se) intemeia. $(A ... un loc, un oras.)(S-a ... in lupte.)intrema$.(by 10W11S4e4r4g13i13o)*fortifica
vb. a se intepeni, a se prinde. $(Reumatismul i-a ... articulatiile.)$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*anchiloza
vb. a se interfera, a se intersecta, a se incrucisa, (rar) a se strataia, a se taia. $(Linii care se ....)$(by 3W3S11e11r5g5i13o)*intretaia
vb. a se intimida, a se incurca, a se zapaci, (reg.) a se tesmeni, a se ului, (Transilv.) a se ingaimaci, (Olt., Munt. si Transilv.) a se ratuti, (fig.) a se pierde. $(Ce te-ai ... asa?)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*fastaci
vb. a (se) intinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. $(Ceva care se ... in afara.)(Parte a unui obiect care se ... la un capat.)$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*alungi
vb. a se intinde, a se lungi, a se tranti, (inv.) a se tinde. $(S-a ... putin dupa-amiaza.)(Se ... la pamant.)dobori$. a dobori, a tavali, (pop.) a pologi. (... v.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*culca
vb. a se intinde, a se lungi, (reg.) a racasi, (prin Munt. si Olt.) a rabuni, (Mold.) a se tologi. $(Ce te-ai ... asa in fotoliu?)$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tolani
vb. a (se) intinde. $(Se ... pe o suprafata tot mai mare.)(Suprafetele cultivate s-au ... la ...)(Si-a ... stapanirea peste ...)(Focul s-a ... si la curtea vecina.)raspandi$.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*extinde
vb. a (se) intipari. $(A ... ceva pe suprafata unui obiect.)publicatipariinregistra(Vremea a ... brazde adanci pe fruntea lui.)impulsiona$.(by 10W10S4e4r12g13i13o)*imprima
vb. a se intoarce, a reaparea, a reveni, (reg.) a se inturna. $(Boala i-a ....)$(by 12W5S14e14r7g7i1o)*recidiva
vb. a se intoarce, a se rasfrange, a se repercuta, a reveni, (inv.) a se refrange. $(Unda sonora se ... la intalnirea unui obstacol.)oglindi(Un articol care ... realitatea)chibzui$.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*reflecta
vb. a (se) intrezari, a transparea, (rar) a (se) prevedea, a (se) stravedea. $(A se ... ca prin ceata.)intui$.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*intrevedea
vb. - A se intrista, a se intuneca, a se mohori. Sl., cf. rus. , ceh. , sb. (Miklosich, 38; Cihac, II, 279; Tiktin). Hasdeu, I, 299, credea intr-o provenienta dacica. - Der. adj. (Trans., mohorit, incruntat); s.f. (amaraciune, tristete).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*posomori
vb. a se intuneca, a se mohori, a se posomori. $(Ce te-ai ... astfel?)$(by 9W2S2e11r11g11i5o)*incrunta
vb. a se intuneca, (inv. si reg.) a (se) intunerici. $(E tarziu, s-a ....)(A ... la un han.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*innopta
vb. a (se) invalura, a (se) ondula. $(Vantul ... luciul apei.)(Suprafata apei se ... de vant.)(Parul ii ....)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*undui
vb. a (se) invarteji, a (se) zbate, (rar) a (se) invaltori, (pop.) a (se) varteji, (reg.) a (se) invoalbe, a (se) vartejui. $(Marea se ....)agita$.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*involbura
vb. a (se) invenina, (pop.) a (se) venina, a (se) verenosa, (inv. si reg.) a (se) topsica, (inv.) a (se) adapa. $(Muscatura unui sarpe l-a ....)(S-a ... cu o substanta chimica.)$(by 4W12S13e6r6g14i15o)*otravi
vb. a (se) invinovati, a (se) invinui, (livr.) a (se) culpabiliza, a (se) incrimina, (prin Mold.) a (se) banui, (inv.) a (se) jelui, a (se) prihani, a (se) vinovati, a (se) vinui. $(Se ... unul pe celalalt.)(JUR.)(Il ... de omor.) $(by 11W4S4e13r13g6i7o)*acuza
vb. a (se) inviora, a (se) redresa, a (se) reface, a (se) restabili, (reg.) a (se) inviosa, (fig.) a (se) remonta. $(S-a mai ... putin dupa raul avut.)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*revigora
vb. a se invrajbi, a se supara, (pop.) a se balabani, a se galcevi, a se sfadi, (inv. si reg.) a se pricinui, (reg.) a se carti, a (se) pricini, (Mold.) a se carcoti, (prin Olt.) a se rohoti, (inv.) a se pari, a se prici, a se prigoni, (fam. fig.) a se strica. $(S-a ... cu toti prietenii.)(L-a ... cu asprime.)$(by 9W10S3e3r11g12i5o)*certa
vb. a se invrajbi, a (se) uri, a (se) vrajmasi, (pop.) a (se) indusmani, (inv. si reg.) a (se) pizmui, (inv.) a (se) gilalui, a (se) imperechea, a (se) nenavidi, a (se) pizmi, a (se) urgisi. $(Se ... de moarte.)$(by 3W3S11e11r5g5i5o)*dusmani
vb. a (se) invrajbi, (inv.) a (se) desparti, a (se) dezuni. $(De ce s-au ... astfel?)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*dezbina
vb. a (se) inzorzona, (pop.) a (se) impopona, a (se) intotona, a (se) zorzona. $(S-a ... ca o paparuda.)$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*impopotona
vb. a se ispravi, a se incheia, a se sfarsi, a se termina. $(A ... termenul de garantie.)(... data la care trebuia facuta plata.)$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*expira
vb. a (se) ispravi, a (se) incheia, a (se) sfarsi, (livr.) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) gata, a (se) gati, a (se) istovi, a (se) mantui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (inv.) a (se) savarsi. $(A ... treaba; spectacolul s-a ....)(A ... o lucrare inceputa.)desavarsi(A ... tot ce avea de spus.)incheiaiesi.(Toate trec si se ....)absolvisoldalichidasfarsi.expiraconsumainceta$.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*termina
vb. a (se) iuti, a (se) zori, (livr.) a (se) alerta, (inv. si pop.) a (se) pripi, a (se) sili, (inv. si reg.) a (se) pazi, a spori, a (se) steji, (reg.) a (se) purta, (inv.) a (se) curanda, a (se) sargui, a (se) sprinteni. $(Se ... sa ajunga la timp.)precipitazori(Se ... a trimite mandatul.)accelera(A ... muncile agricole.)(Te rog sa nu te ... in luarea deciziei.)$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*grabi
vb. - A se ivi, a se arata; a lua nastere. Format pe baza lui , ca in modelul fr. fata de (sec. XIX); cf. sp. Este frecventa tendinta de a asimila vb. cu conj. III (a apare). Der. adj.; s.f.; , s.f., toate din fr.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*aparea
vb. a (se) izbavi, a (se) purifica, a (se) rascumpara, a (se) salva, (inv.) a (se) scoate, a (se) scumpara, a (se) scura, a (se) spasi, (fig.) a (se) curata, a (se) spala. $(S-a ... de pacate.)$(by 11W4S4e13r13g13i7o)*mantui
vb. a se izbi, a se lovi, a se tampona, (rar) a se intreciocni. $(S-au ... doua tramvaie.)ciobisparge$. a inchina. (... (by 9W10S3e3r12g12i5o)*ciocni
vb. a (se) jegosi, a (se) manji, a (se) pata, (livr.) a (se) macula, (inv. si pop.) a (se) scarnavi, (pop.) a (se) ingala, a (se) terfeli, (inv. si reg.) a (se) tavali, (reg.) a (se) derveli, a (se) mozoli, a (se) murui, a (se) pricaji, a (se) tamanji, a (se) tarnosi, (prin Mold.) a (se) caciori, (Mold., Bucov. si Ban.) a (se) festeli, (Munt. si Olt.) a (se) mardagi, (Transilv.) a (se) mocicoli, a (se) mocicosi, a (se) piscoli, a (se) piscosi, a (se) tocani, (inv.) a (se) murdarisi. $(S-a ... de tot pe haine si pe corp.)pata$.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*murdari
vb. a se jena, a se rusina, (inv. si reg.) a se stanjeni, (inv.) a se scandali, a se stidi, (reg. fig.) a se tesi. $(Hai, nu te ..., spune!)$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sfii
vb. a (se) jupui, a (se) zdreli, a (se) zgaria, (pop.) a (se) beli, a (se) stropsi, (inv. si reg.) a (se) rujdi, (prin Olt.) a (se) mezdri. $(Si-a ... pielea de la deget.)$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*juli
vb. a se lamenta, a se tangui, a se vaita, (inv. si reg.) a (se) scrivi. $(... de durere.)$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*geme
vb. - A se lasa cu toata greutatea, a exercita o presiune, a presa. - A coplesi, a oprima, a fi suparator. - A cufunda, a adinci. - A intari. - A scoate in relief, a accentua, a sublinia. Lat. , de la , cf. (Philippide, 21; Puscariu 94; Candrea-Dens., 1349; REW 544; DAR); cf. v. fr. , prov. Cretu 306 pleca in mod gresit de la un lat. . Cf. Der. adj. (care oprima, care copleseste); , s.f. (presiune; oprimare).(by 11W5S5e13r13g7i7o)*apasa
vb. - A se lasa in jos, a pica. - (Despre timp, precipitatii) A se lasa, a veni, a se apropia. - A se arunca, a se precipita. - A deceda, a sucomba. - A nu reusi, a da gres. - A se preda, a se da batut. - A fi inlocuit, a-si pierde functia. - A decadea, a ajunge la o situatie de inferioritate. - A nu rezista ispitei, a ceda. - (Inv.) A deveni, a ajunge intr-o situatie (care nu este in mod obligatoriu de inferioritate). - A nimeri intimplator, a da de cineva sau ceva. - A pica pe neasteptate, a deranja. - A ajunge in acelasi punct, a coincide. - A recadea, a reveni la. - A suna armonios (se spune despre ritmul final al unei perioade retorice). - (Refl., impers.) A sedea bine; a se potrivi. - Mr. ; megl. ; istr. Lat. (Puscariu 249; REW 1451; Candrea-Dens., 207; DAR); cf. it. , prov. , fr. , cat. , sp. , port. Din fr. der. v. fr. , fr. > rom. Sensul 17 coincide cu it. , abruz. La conjunctiv prezent, forma normala de pers. 2, a dat nastere unei oscilari intre formele corecte , si formele analogice , ca la alte vb. al caror radical se termina cu -. Cf. Der. s.f. (convenienta, uz stabilit); s.f. (actiunea de a cadea; convenienta; cascada); s.f. (convenienta); s.f. (cadere; batrin ramolit; femeie pierduta, prostituata; taietura de ziar, rest); adj. (care cade); adj. (infundat in cap; potrivit; pofticios, pasionat); vb., formatie neol.; , s.f. (prioritate, preferinta).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cadea
vb. - A selecta, a prefera ceva sau pe cineva. - A distinge, a deosebi. - A decide, a ajunge la un rezultat. - A participa la alegeri. - (refl.) A ramine cu ceva. - Mr. ; megl. Lat. (Puscariu 60; Candrea-Dens., 47; REW 364; DAR); pastrat numai in rom. si in it. (aver., mil. ). Dupa REW, ar putea fi vorba si de lat. (cf. Korting 3229), parere fara indoiala gresita (cf. V, 87). Der. , s.m. (persoana care voteaza); adv. (inv., cu exceptia, in afara de); adj. (select); adv. (inv., mai cu seama, in special; astazi se prefera constructia ); s.m. (deputat); , s.n. (selectie); s.m. (inv., arbitru); s.f. (procedeu de ornamentare, mai ales la broderii); adv. (Basarabia, mai ales). (by 15W8S9e2r2g11i11o)*alege
vb. a (se) limita, a (se) restrange. $(Focul a fost ... la ...) (LIT.)(A ... o piesa de teatru.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*localiza
vb. - A se macera, a se inmuia, a framinta. - A se jilavi, a se umezi. - Var. Mag. "a putrezi" de la "putreziciune" (Cihac, II, 623). Dupa Tiktin si Candrea, ar trebui sa se porneasca de la care ar indica umezeala pamintului si ar proveni din sl. "plan, neted". Dar, pe linga dificultatea semantica, sensul de "putreziciune" este sigur in cuvintul rom., cf. Coresi: Der. (var. ), adj. (umed), mai curind decit de la vb., poate direct din mag. (cf. si sb. "scurgere a unei mlastini intr-un riu"); (var. ), s.f. (umezeala, briza, racoare).(by 9W2S11e11r5g5i13o)*reveni
vb. a (se) machia, a (se) vopsi, (pop. si fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (inv. si reg. peior.) a (se) spoi.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*farda
vb. a (se) mania, (pop.) a (se) indraci, a (se) otari, (inv. si reg.) a (se) starni, (prin Transilv.) a (se) ranzoi, (inv.) a (se) scarbi, a (se) urgisi, (fam.) a (se) burzului, a (se) zborsi, (fig.) a (se) ardeia, a turba, (reg. fig.) a (se) scociori. $(S-a ... cumplit pe ei.)(Esecul l-a ....)$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*infuria
vb. a se margini, (inv. si reg.) a se hotari, a se hotarnici, a se megiesi, (inv.) a se razesi, a se razi, a se razori, a se sinorisi, a se tarmuri. $(Se ... la sud cu ...)$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*invecina
vb. - A se mari, a se dezvolta. - A se mari, a capata volum, a deveni gros. - A se umfla aluatul. - A se umfla, a se ridica apa. - A ridica pretul. - A se mari Luna. - A ingriji, a veghea dezvoltarea unei plante sau a unui copil. - A educa, a instrui, a forma. - Mr. , megl. istr. Lat. (Puscariu 414; Candrea-Dens., 407; REW 2317; DAR); cf. it. , prov. , fr. , cat. , sp., port. - Der. , adj. (care creste), der. artificial, pe baza part. prez., ca fr. ; , adj. (dezvoltat; educat; adoptat; fermentat; matur); , s.n. (inv., virsta); , adj. (foarte tinar; prost crescut); , adj. (educator; persoana care se ocupa de cresterea animalelor); , s.f. (marire; actiunea de a creste; inv., recolta, educatie); , s.f. (loc unde se cresc animale; pepiniera); , s.n. (virf, culme, creasta, virful capului), mr. , cu suf. (Puscariu, IX, 440; DAR; dupa Meyer, IV, 70, din alb. "creasta", opinie extrem de putin probabila; dupa Pascu, I, 70, de la un lat. , der. putin convingator; dupa Cihac, I, 62 si Scriban, de la ), cuvint folosit in general (ALR, I, 5; lipseste in Mold., dar apare la Cantemir, Negruzzi, Creanga); vb. (a diminua, a micsora, a se reduce), format ca fr.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*creste
vb. a (se) marturisi, (inv. si reg.) a (se) griji, (inv.) a (se) duhovnici. $(S-a ... preotului.)(S-a ... unui prieten.)(I-a ... marele sau secret.)$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*spovedi
vb. - A se mentine deasupra unui lichid, a inota, a sta la suprafata. - A zbura in vint. - Mr. Sl. (Miklosich, 36; Cihac, II, 267), cf. sb., cr. , ceh. - Der. s.f. (stratul exterior, elastic al unor specii de stejar, varietate de plop, Populus pyramidalis; plutitor, flotor; bucatica de material plutitor legata de sfoara unditei; ambarcatie usoara; varietate de nufar, Nymphaea alba, Nuphar luteum), deverbal, sau din sl. "pluta" (Cihac, II, 267; Conev 82), cf. bg. , sb., cr. , ceh. rus. ; adj. (care pluteste; Mold., nehotarit, indecis); , s.m. (producator sau conducator de plute); s.f. (indeletnicirea de plutas); vb. (a merge cu pluta pe apa, a transporta ceva cu pluta); , s.n. (transport cu pluta); (var. ), adj. (inv., navigabil); s.f. (planta acvatica, Villarsia nymphoides); adj. (care pluteste); s.f. (rourica, Glyceria fluitans); s.f. (nufar alb, Nymphaea alba).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pluti